Ă

TEHNICO-
Ţ Ă
A PIONIERILOR
Ş Ş  
  Ă DE
CONSILIUL   Ţ  
AL     Ţ
PIONIERILOR
RO ANIA
PE DRUMUL MARILOR ÎN APT -1 1
intregul nostru popor a primit cu ă ţ ş mindrie ă ş in acest an, primul al noului cincinal, In care in-
ă ă ţ act prin care i-a fost conferit ă ş Nicolae tregul nostru popor este .mobilizat cu &a energie ş capaci-
ş cel mai iubit fiu al poporului, genial strateg al ă tate de ţ in amplu! proces de ă a grandioaselor pro-
socialiste ş comuniste a patriei, exponentul celor mai ă grame de dezvoltare ă a ă ţ ş T.LB. '86 ilus-
ă ţ ale ţ îAaltul titlu -de .. Er:.ou al Noii ţ Agrare", ă la modul cel mai ă marile ă ţ de po-
in semn de ă ţ ţ ă la parul român în   ţ ă ş ă efortul permanent
dezvoltarea a agriculturii noastre soeialiste,:Cia fundamen- de re'înnoire ş progres Inregistrat în-toare -sectoarele de--activitate $i
Ş ă ·-=- ş       ş     ă
multilateral al al pad4dului .- cînd in fruntea desHnelor ţ ă a fost ales
Sub semnul ş ţ profunde ţ ă de ţ ă a Ni-colae ş personalitate de ţ ale ă nume ş
secretarului general al la dezvoltarea ş modernizarea ă definesc cea mai ă ă din istoria poporului român.
agriculturii , al ă ferme a intregii ţ ă ă pentru ă La ţ din acest an a tirgului au participat circa 700 de ă ţ
noii ţ agrare, s-a ă ă ,.Ziua recoltei". in ţ tova- ă ş care au expus prin 44 de întreprinderi de
ă ş Nicolae ş ş a ă ş Elena ş ă ă ţ exterior, ă acestora fiind prezentate pe o ţ ă
rirea ,.Zilei recoltei " a avut l·oc, in acest an, in ţ Olt, ca expre- de peste 19 000 metri ă ţ in pavilioane ş pe o ă ţ
sie a aprecieri i muncii rodnice depuse ş a rezultatelor de ă care ă 31 200 metri ă ţ in exterior. De remarcat varia-
ţ de ă ogoarelor din ă parte a ţ ă Pentru re- tatea produselor expuse. complexitatea ş cea mai mare
coltele deosebite înregistrate în toate culturile ş pe intreaga supra- a exponatelor fiind noi sau modernizate.
ţ ă ă - cele mai mari din istoria patriei ţ Olt i s-a De un larg interes s-au bucurat ţ de foraj F-400 ş F-60,
conferit titlul de " Erou al Noii ţ Agrare", fiind primul ţ utilaje complexe ş moderne considerate printre cele mai bune din
distins cu ac inalt titlu. • lume, utilajele miniere, locomotivele, vagoanele de ă ă ş de
Cea de a ţ a Tirgului ţ ş - ă autocamioanele ş autobasculantele, a4toturismele ,.Dacia",
T.I.B. ' 86, ă ş ă manifestare ă ţ .,Oltcit" ş ..Aro", elicopterele ş aeronavele, calculatoarele, aparatele
ă s-a impus a=a un nou ş i mportant moment de afirmare a pro- electrocasnice, ţ industriali, ţ ţ textilele, medicamen-
duselor române i pe ţ ţ ă Prestigioasa manifestare tele etc.
ă a fo ă de ă ş Nicolae ş îm- ă ş ă sub deviza ţ - Cooperare - Dezvoltare -
ă cu ă Elena ş in cadrul unei ă ţ des- Pace", ţ a Xli -a a Tirgului ţ ş a constituit o
ă ş ă în Compi\Jlxul ţ din ţ Scinteii. Cei ţ expresie ă a marelui ţ al economiei noastre ţ
ş manifestat cllin nou sentimentele de ă ă ş ţ de nale, a ţ României socialiste de a contribui activ, pe multiple
ă dragost8:l {ii gratitudine pe intreaga ă ţ le planuri , la cauza ă destinderii, in il")teresul ă ş i n-
ş ţ ă de ă ş Nicolae ş ţ internationale.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
UTILAJE AGBICOL·E MODE.BNE
E
laborînd politica ă a partidului , in centrul ă se ă real i-
zarea unei agriculturi intensive, moderne, de mare productivitate,
ă pe cele mai noi cuceriri ale ş ţ ă ş Nicolae
ş a definit etapele ţ agrare ca un proces ţ
continuu, ca parte ă a ă etape a ă ş ă noii
ă ţ ţ ă ş Nicolae ş privind ţ
ă se inscrie plenar in ţ sa ă ş ă despre
factorii de progres ai ă ţ pe care o ă
Una din ţ de ă ale agriculturii noastre, ă in nenu-
ă rinduri de secretarul general al partidului, este sporirea produc-
ţ la unitatea de ţ ă cu cheltuieli materiale ş umane minime.
Printre ă mai importante luate in acest scop ce se ă in ho-
ă adoptate de Congresul al Xlii-lea al P.C.R. se ă ă ş elabora-
rea unor mijloace tehnice de lucru mai puternice ş diversificate.
în prezent. eforturile ş ă cu ă crearea de ma-
ş agricole ce permit adoptarea celor mai eficiente tehnologii de cul-
ă ă ă ţ ă ţ ă restringerea ă de tipuri de
ă aflate in ţ concomitent cu extinderea ă ş ă
acestora. Un accent deosebit s-a pus pe realizarea de agregate multi-
ţ cu capacitatea de lucru ă pe ă ă ţ ţ
constructive pentru reducerea consumurilor de metal ş de ţ
pentru ş ţ ş ţ
O ţ ă se ă ş combinelor pentru recoltarea cereal e-
lor. Astfel , ă in anul 1965. de ă se producea un singur tip de
ă pentru cereale, care pentru a funct iona trebuia ă de un trac-
tor, in prezent, agricultura ă ă de mai multe tipuri
de combine autopropulsate. Combinele sint echipate cu variator de trac-
tiune de tip cu curele. reglabil continuu ş cutie de viteze cu ţ  
încorporat , sistem de frinare hidraulic, mecanism de ţ servohi -
draulic cu distribuitor rotativ, aparate moderne pentru ş ş depa-
ş ş ţ ă ş tocarea tulpinilor, recup.erarea boabelor si
ă ş Pe combine este ă o ţ de control automat prin
traductoare ş circuite electronice, cu semnalizare ă ş ă ce
ă combinerul în cazul cind unul din organele de lucru ale com-
binei iese din regimul normal de ţ Despre calitatea ş perfor-
ţ combinelor de recoltat ş ş ş faptul ă la diferite
tîrguri ţ au fost distinse cu medali i de aur.
5-a trecut ă la realizarea unor agregate combinate de ş
agricole pentru tractoare care ă execute la o ă trecere mai multe
ă în vederea reducerii consumului de combustibil ş ă capaci-
ă ţ de lucru, a reducerii ă solului ş a ă unor ă de ca- •
litate. S-au construit astfel agregate pentru administrat ă ş ă chi-
mice solide, lucrat solul cu grapa sau cultivatorul ş ă agregate
de administrat lucrat solul cu grapa sau cultivatorul ş ă
etc. Utilizind aceste agregate combinate, se ă la ă respec-
tive o ş a ă ţ muncii cu 8-35 la ă ş o reducere a
consumului de combustibil cu 0,6-2, 7 1/ha ţ ă de executarea ş
ă cu ş simple, realizin<;tu-se ă ă de mai ă cali -
tate, ceea ce, implicit, contribuie la ş ţ agricole.
Imaginile ă ă dintre combinele fabricate la cunoscuta între-
rindere ă ă din ă
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
..
CARACTERISTICI
TEHNICE
• precizia de tempori-
zare 0,001 secunde
• timpul de tempori-
zare intre O, 015 s ş 999,9
minute in 4 game
1. - 0,01 - 99,99
secunde
11. -o, 1 - 999,9
secunde
III. - 0,01 - 99,9
minute
IV. - O, 1 - 999,9
minute
• Putere ă
de releu 1 000 W
• Alimentare 220 V
fi
in principiu, schema se compune
din:
- ă ă reversibil cu capa-
citate de ă de 9999, format
din 4 circuite integrate tip
CDB4192, ă ·cu decodifica-
toarele pe·ntru ş ţ ă
de tip CDB4153, CDB447, CDB442,
CDB 400 ş dispozitivul de ş
cu leduri tip ţ ţ din-
tr-un calculator electronic defect.
- Comutatorul de programare
BCD (cod binar zecimal) realizat' cu
circuitele integrate tip CDB 495.
- Generatorul de ' tact, format
din ţ unui C.l . de tip CDB 400
ş divizoarele de ţ ă de tip
CDB 492.
- Partea de ă ă
pioneria ...,. ă de lansare
cu ţ de 100 Hz, 10 Hz, 1 Hz,
ş 0,1 Hz. Tot comutatorul K co-
ă ş aranjarea cifrelor pe dis-
play astfel : ă intre cifrele ş
ă un loc liber acesta simboli -
ă virgula, iar partea intreaga
· ă secunda.
CEAioE EHPUnE E
din ă bistabile ţ într-un
C.l. de tip CDB 474 E.
- Element de ţ - releu
de 12 V/50 mA.
ţ - in starea de re-
paus, circuitele basculimte au ş
rile în starea "Q". Ca urmare poarta
P este ă releul ş
dioda LED VERDE ă iar in-
ă de ă ale ă ă
relor reversibile in starea .,Q" astfel
încît ă ă - timpul de ex-
punere stabilit cu ajutorul · comuta-
.,toarelor este transmis la ş nu-
ă ă ş ş La ă
, ş apoi la eliberarea tastei .. CBB" 1
ă aplicind starea " 1" pe
intrarea "D" _a bistabilului 2. Acesta
la primul front pozitiv sosit din ge-
naratorul de tact, va bascula la rin-
dul ă ţ releul REL, vaii -
dind poarta P ş ţ ă ă
toarelor ă numere ă
impulsurile aplicate la intrarea
DOWN   ă ă În ace-
ş timp stinge dioda LED VERDE
ş aprinde dioda LED ş Cind nu-
ă ă vor ajunge in starea
,.0000" respectiv ă trecerea tim-
, pului programat, ş BARROW
(imprumut) trece în starea ;,0", cele
ă bistabile aducind astfel cea-
sul in starea ţ ă
ă se ş oprirea ceasului
i nainte de trecerea timpului de tem-
porizare se ă tasta .,0"-RESET.
Comutatorul K permite aplicarea
pe intrarea ţ P a unor impulsuri
ă între cifrele ş exista
ă locuri libere, partea intreaga
ă minute. ă timpul de
temporizare este lung ş la termina-
rea timpului se ş autodeco-
nectarea intregului aparat de la re-
ţ este suficient ca ă începe-
rea timpului · de temporizare ă se
ă alimentarea din comutator
urmi nd ca în continuare alimentarea
sa se faca prin contactele releului .
Alimentarea se face de la ţ
prin intermediul unui transfoima-
tor. Tensiunea de 10,8 V este redre-
ă ş apoi ă cu âjutorul
unui circuit integrat BA 723 C la 5 V.
· Consumul aparatului de la ţ
este de 6 W.
............................................................................................................................................
VDLTMETRU ELECTRONIC
a fost reali-
zati .la Casa pionierilor ''
ş patriei din Alba
Iulia de ă plonierul
Emlllan Rusu, sub Indru-
marea profesorului Enea
Cosma.
1
Rl

Uin
-
1
2
RZ
Uies
••
1
/
In tehnica ă instrumentele
de ă ă pot indica valoarea sem-
nalului ă cu un instrument
·rnagnetoelectric (cu ac indicator)
sau cu ajutorul unui ş numeric.
ă presupunem ca avem l a dis-
ţ un instrument cu ac indi -
cator cu sensibilitate ă (mA) ş
ţ ă ă ă intre
1 ooo-5 000 ohmi. Pentru a tran-
sforma acest instrument intr-un
voltmetru electronic, trebuîe ă
ă un amplificator care ă
asigure atit amplificarea în tensiune
ă cit ş o ţ ă mare ia in-
trare. O ţ foarte ă o
ă amplificatorul inversor cu
ţ din figura 1.
Pentru a deveni un aparat de ă
. ă propriu-zis, montajul trebuie
completat cu tin di·Jizor de tensiune
ş o ţ -e instr umentului cu ac
indicator împotri va supratensiuni-
lor   ţ R4 din figura 2). Re-
zistorul R4 se alege astfel incit ă li-
miteze curer.tul maxim prin instru-
mem la· o valoare de circa 2-3 ori
mai mare.
Uti lizind un instrument cu ac in-
dicator de 1 mA ş o valoare de 100
ohmi pentru R4 se ţ la intrare
o ţ ă de 1 M.
Schema ă de
ă ă este ă in figura 3.
ă instrumentul cu ac indicator
are o sensibilitate mai ă se pot
.recalcula valorile componentelor
3
1.0H
1H
100k
1( 10 k
1 k·
1
1111V
Alimentarea
voltmetrului
electronic se
face de la o
ă ă
de tensiune
de 12 V folo-
· sind ă
diode 1 N4001
ş 2 conden-
satoare elec-
trolitice de
470 uF.
R1 ş R2 ş ă amplificarea cir-
cuitului inversor cu ţ este
ă cu raportul dintre ţ
de ţ (R2) ş ţ in serie
cu intrarea inversoare (R1).
Tr
E
2x
1 N 4001
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă

1


\...-..
(
\
1::
• 1
\1:

...
.. u:. . .r
1
li ...
.
\It
-"'
'"t"'A.
f
':....1
r
1 1 1 t:
-t
3
t:.
.. r

.
... ) .
..,
l-1
(
1-.,
.. (
._.
.

ll'ft.
_j _j 1 1 Il+
1 1 l:
1
1 ..




'-' ..

._.
FL
't







'
._..
p


1
().,.. (.J .
f--

1---


f--
.
 
.. ......

·-
.
;....
.._,
L


t
q t

'1.
'tt:


(_
r-'-
.,.
-


.,.

...
-

.___
'U ....

lv
1
-
u

(.J
,....

L...
-=R-, r
,.....
._
tQt:

1::
lr


t
" ..,
(
"

q IQ
1-
"+
r-
,.:_....
t:>-
tQ\&


1-

t=D
,...__
t:
ft

!--

Q
"" .....
v
L_j
1
.......
-
.,
' ""'
..
._ N . t:
"(
t
t-• lo) t

O) . ..
.. q .".
A "t _A -
,Iz_ ,._-'- •
...

::o
c.. il
-
-
III
-
.
. k1 .. K-.
l: q
(., CJ
'1: v

f+ ,..,. !1
l '- e 5J ..
+ i-
r- :a:
-
-
+
o
-u-.. t
..

r-'
Il
4 r-1--
)
:1

s
....
)
--

'-- 8


r .... t
-
.".



!
.........
e 1-f
!



u
SI
so
..
-
,....

.
L....-)-

')(
.
..
...
..
....

DOMENIUL DE
UTILIZARE
• in labora-
toarele fato;
• temporiza-
rea ă ă a-
cumulatoarelor;
• oriunde este
ă o tem-
porizare de
mare precizie.
Ţ
Ă
- ţ de
cost este rela-
tiv modest;
- toate com-
ponentele folo-
site sint de fa-
ţ româ-
ă
- ă re-
buturile in labo-
ratoarele fato in
special in fato
color ă
erorilor la repe-
labilitatea tim-
pilor de expu-
nere;
- la termina-
rea ă
rii se autode-
ă de
la ţ

Lucrarea · a fost
ă la casa
pionierilor ş ş
lor patriei ş
cercul de foto de
pionierii Vio-
rel ş Iosif
Nicolae ş Cristian
Ene sub indrumarea
prof. Constantin Râ-
pea .
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
ă cunoa,tem calculatorul
SISTEME DE NUMERATIE (1)
Prin s1stem de ţ se Intel ege - 1ntr-o ţ Simplifi-
ă - totalitatea regulilor de reprezentare a numerelor cu ajutorul
simbolurilor pe care le numim cifre.
Sistemele de numeratie pot fi Ţ sau Ţ
NALE
Sistemul de ţ roman poate fi considerat cel mai tipic
exemplu de sistem de ţ ţ folosind caractere
pentru reprezentarea numerelor ş nu este înzestrat cu ă ă
de formare a numerelor:
1 V X L C D M
unu cinci zece cinci- o cinci-
zeci ă sute
De exemplu, ă 49 poate fi reprezentat
ă
IL. XVIX, XXXXIX, XLVIV
o
mie
în formele
Un sistem de ţ ţ   folosit in lumea ă este
cel arab; în care o cifra are o ă ţ în raport cu ţ
pe care o ă în cadrul ă ş in functie .de valoarea eL
De exemplu numarul 3, poate ocupa diferite ţ în raport cu
virgula: 3142,8; 135,476; 1,2.36.
În primul ă cifra 3 este de ordinul miilor. in al doilea de ordi-
nul zecilor iar în cel de al treilea ă de ordinul sutimilor.
Orice ă ţ ş nenegativ poate fi scris într-un SISTEM
DE Ţ CU BAZA b (b fiind un ă înteg ş pozitiv diferit
de 1). Cifrele din baza b folosite sînt : O, 1. 2 .. ...... . b·-2, b-1.
în exprimarea unui ă in baza b. o cifra are valoarea de b ori
mai mare decit ş ă care s-ar ă în ţ de rang mai mic
o unitate. Spunem despre sistemele de ţ ţ ă
smtPONDERATE
De exemplu, un ă A se poate scrie: A an an
1
......
a
1
a
0
a
1
a
2
.... a m
unde a; (i n, n 1, ..... 1. O, 1, 2. .... m) sint cifre intregi, pozitive
mai mici ca b ş ă ţ puterilor succesive ale bazei
sistemului. Astfel ,
A _,_ an b" a
0 1
b " ' • .... • a
1
b
1
' a
0
b
0
' a
1
b
1
' .. . t a m b m
unde n ş m sint numere i ntregi oarecare.
ă po1_1derea unui anumit ordin ş pentru ţ respec-
ă a; O. In acest mod se pot ă ş ţ vide, cu nici un
element.
SISTEM!)L DE Ţ ÎN BAZA 10 se ş SISTEMUL
ZECIMAL In acest az b 10 ş 10 se ş baza sistemului de
ţ zecimal ial O, 1, 2, 3. 4, .... 8. 9 sînt cifrele utilizate în acest
sistem ş se numesc ci fre zecimale.
De exemplu numarul A 508, 25 se poate scrie ş astfel: 508,25
2-10 Ldi·10 2.
ă calculatorul cu ajutorul
LIMBAJULUI l.OGO
UTILIZ REA
DE VARIA ILE
  trecuta: LOGO ş '" pnmul
rind definitta lui PATRAT. Uma de Iti •
1: spune ca o tnlroducere ci!! data este
a teptata la tastatura ş ea .trebuie sa
se numeasca Valoarea 50
imprumutata vanabilei "LA TURA
o variabila in lOGO implica alocarea Ş comenz11e din ţ proceduru
unui nume. unu
1
lucru in ş tel inci! sint atunci exttCUtate. Cind LOGO
n11mele lucrului ă se poata folosi 111 ·•tunge la linia INAIPOTE lA TURA el
proceduri in loc sa se lit11izeze merge-: la ţ numita •. LATUPA
InsUSI intr-un mod direct lucrul poa•e tol valoarea pe cqre o gaseste pentru .1
11 un numar. un cuvint. o lista etc. tar e1 ° ş comenzii 11\:AIII:TE.
poate capata valori diferite. la execu oâca o alta procedura utilizeaz.t
tarea une1 roceduri trebuie sa se pre ş variabila llATURAI atunc1 -e.t
cizeze ins mereu valoarea lucrului. ya trebui sa faca apel la o ana locatie
Sa reluam exemplul procedurii PA m consecinta .. LATURA este denumita
TRAT cu latura vari bila: ""arlabli loQii-, fiind limitata la pro--
PEP\TRU PATRAT: lATURA cedura pe care o utilizeaza.
REPETA 4 (lt\AIII:TE: lATURA STÎNGA O variabila definita prrn comanda
901 PUNE. se poate insa raporta la toate
SFIRSIT · p1 ocedurile; in acest caz aceasta se
In acest exemplu lATURA este JW· <pune ca este o ă
mele unei locatti de memorie a calcuiJ- Variabilele globale sint foarte utile
' torului in care lOGO poate ş un pentru a comunica informatii intre pro-
lut u.. <!duri . folosirii lor este
a fac mult mai dilicrlâ deptstarea unet
:rori.
1
SALUT
C> PUNE "SPATIU 9 PUNE ·r-rs.-
SALUT
C'SCRIE:SPATIU •
Un mijloc de creare de variabile
LOGO - sau ceea ce este echivalent. de
a pune lucruri in diferite locatii ale me
moru calculatorului - este utihzar•··
.:omenzii PU 'E prin care se at · ie ur
nume lucrului. Astfel daca se manda
PUNE .. Ţ 9 aceasta inseamna ca
:se aloca numele SPATIU unu1 bloc (lo--
ţ de memorie ş se pune .lucrul .. 9
rn el (vezi fig. 1)
Asllel. recapitulind. in lOGO, un cu-
vint, de exemplu .MARIME". poate 1
folosit in 3 manrere. Pentru a le diS-
tinge. lOGO utilizeaza 3 ţ MA-
RIME. :MARIME ş .. MARIME.
Cind lOGO ş cuvintul MA·
RIME. el il consrdera ca numele une1
proceduri ş atunci efectueaza sec-.
venta de comenzi prezenta in ţ
procedurti: .
:MARIME indrca valoarea ţ  
in numele variabilei. ·
Cînd . lOGO ş :MARIME resti-
hue valoarea asociata numelut.
Sa ce se intimpla exact culd
apelam PATRAT 50 pe baza proced• •
.,atratului cu lalura variabila. d ,.
EXERCITII
1. Scrieti o proceduri ă
deseneze resortul deja amos-
cut In lecty 2, da' cu un numir
variBIJdesplnlae.
2. ţ o ă c:are si
fac:i broasca si umbte In jurul
unui obiec:t, astfel incit c:utba sa
se lnehldi (fig. 4). Totallzaf.l roti-
re. •• pe miluri c:e broasca
ă astf": rotirtle la
dreapta sint pozitift, c:ele la
RECURSIA
sa presufinem ca definim proc
dura PATRA astfel :
PEII:TRU P TJlAT
REPETA 4 (INAINTE 100 STiNGA 90)
PAJAAT
SFIRSIT
Procedura se ş de cea de
linita. intr-o lectie anterioara prin fap-
tul ca jlre in plus autoapelarea
durii PATRAT, cafe astlel devine o pro--
cedura recursiva
Aceasta procedura va continua la
nesfirsit desenind patrate peste ace-
ş contur ţ ă nu se intervine
din extenor
Recursia reprezmta deci pos1bilita·
te a de a utiliza o procedura recursiv a.
m forma s1mpla
sa experimentam vrmâtoarele pro.
ceduri recurs1ve:
PEII:TRU POli · lA TURA :UNGHI
11\:AI 'TE :lATURA DREAPTA UNGHI
POLI lA TURA U 'GHI
Ş -
(Vell g. 2)
1
2
'\/ * 1

rRU POUSPI :lA TURA
 
'uUSPI :lA TURA + 3
Ş
3)
UM;ttl
stinga sint negalive. Ce obs•r
va"?
Rispunsuri:
1. SCRIE PROD 9 SUMA 5 3
2. SCRIE .;x (5+3) ;= ?"
ă ă de Lucia Cryseea ă ş Ion Diamandi
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
ă
C
ţ unor montaje electronice .
ă in ţ ă (RF) este ma1 difiCila
de realizat decit in ă ţ ă sau in teh-
nica ă a ă ş mai ş ă ţ
care apar ia elaborarea acestor montaje ă propunem
ţ unui circuit imprimat .. special pentru RF".
Acest circuit sau ă de ţ ă permite implan-
tarea ă a componentelor ş ă sau ame-
ă ale montajului. Pentru a ă ţ acest gen de
ţ noi am imaginat un montaj ilustrat ş
educativ: un receptor cu ţ
·ooDDDDDDDDD.
În montajele de RF se impun ă exi-
ţ ş ţ temeini9e. ă
ş ş o ă buna, realiZarea de conex1un1
cit mai scurte, separarea componentelor etc.
Aceste probleme vor fi rezolvate pas cu pas pentru
DDDDDDDDDDD
DDDDDDDDDDDD
DDDDDDDDDDDD
.DDDClDDDDDDD .
montajul propus. ·
=
CIRCUIT
IMPRIMAT
Ă FARA GAURI
Drumul va fi parcurs pe un mon-
taj din momentul în care este lan·
ă ideea ş ă in clipa în care e
este considerat finisat, cu toate ex-
ă posibile.
Procedeul clasic ă în mon·
tarea componentelor pe o ă
de circuit imprimat cu ţ
ă montajul pe plan de masa
(fig. '1 ). Componentele sînt sudate
unele de altele ă ă a suprapune
traseele de ă Punctele de masa
se ă pe ţ de cupru ş
constituie puncte spriji_n. _ •
ă tehnica prez1nta c1teva
avantaje importante in RF:
• ă între componente
sint foarte scurte, reducindu-se ris-
cul ă de ţ ş capa-
ă ţ parazite. Se ă !<?!.-
ă ş nedoritul .. efect antena .
• Conexiunile de masa se pot
efectua exact in locurile unde ele
sint necesare: cît mai scurte ş di-
rect pe ţ de cupru. Con-
ţ este ă iar montarea
unui blindaj devine extrem de
ă deoarece se face la
ş ă de cupru.
1
• ă sau ă
riie pot fi multe ş ş de realizat
Tehnica ă ş ă circu·
itului imprimat ă mai ales
pentru ş ă unele
dezavantaje. Astfel, desenarea tra·
seelor circuitelor pe cablajul impri-
mat al montajului cere ş ţ
complexe iar rezultatele calculelor
ţ sînt departe de   fi-
nale. ă mai amintim ş faptul ca nu
se pot efectua ă sau exper t-
ă pe cablajul finisat.
·Îmbinind cele ă tehnici se
poate realiza o ă
care ă posede avantaJele planului
de ă ş ale circuitului desenat.
Ă Ă RF
in figura 2 se ă aspectul
definitiv al acestei ă In centrul
planului de ă sint cuprinse
circa 50 de ă (insule) izolate
unele de altele, ă a ă di-
mensiune este astfel ă încît ă
nu fie nici prea mare (riscuri_ de c_a:
ă ţ parazite ă masa),
prea mici (pentru garantarea une1
ţ mecanice suficiente, evi-
tind ca pelicula de cupru ă fie deta-
ş ă prin ă Dispunerea
. pentru
radio
ă

ă este ă in ş fel în-
cît ă ă montarea de maxi-
mum de componente cu conexiuni
foarte scurte. Componentele se pot
conecta între ele sau la ă Utili-
zarea circuitelor integrate pune
probleme. De obicei , în tehnica
montajului pe plan de ă ele sînt
puse pe dos, cu terminalele în sus,
ă ţ cele care trebuie ă
fie legate l.il ă
In cazul nostru nu am ă o
ţ ă pentru implan-
tarea circuitelor integrate deoarece
acestea se ă rar în radiofrec-
ă ă este ă utili-
zarea lor se ă fie pe un cir-
·cuit separat care se ă
cu placa sau se ş tehnica de
la planul de ă .. ă e se
poate blinda montatul sub o mmlcar-
casâ ă
ă ă nu este. ă
numai montajelor RF; ea se poate
folosi la realizarea ă a ă
montaje de ă complexitate.
RECEPTOR CU Ţ
Pentru inceput vom trece in re-
ă principiile impuse de realiza-
rea receptoarelor radio.  
de ţ s-a descopent m
anul 1920. Avantajele sale sint sim-
plicitatea (numai . c}teva
nente active), asoc1ata cu o sensibi-
litate ş o selectivitate foar1e bune.
Dispunerea ă   lo-
cal 1 etaj de amestec 1 amplificator FI /
detector 1 amplificator JF) nu per-
mite asemenea rezultate.
Deoarece în ă se utilizau tu-
buri electronice, schema de ,,super-
ţ era ă ş în ciuda vîr-
stei sale acest principiu ş ă
o mare popularitate. Cîteva compo-
nente permit realizarea unui recep-
tor în UUS cu ţ foarte
bune. De fapt, este vorba de un re-
ceptor care ă cu ţ
de amplitudine (MA), iar ţ
ţ de ţ ă (MF) este
ă prin utilizarea ţ de
flanc (pe curba de selectivitate).
Vom explicita ţ cu
ajutorul schemei bloc din figura 3.
Oscilatorul LC constituie inima
montajului, oscilator acordaJ pe
ţ de receptie ă In re-
paos, comanda elementului activ al
acestui oscilator, un TEC MOS,
este astfel ă ă încît el ă nu osci-
leze. Cu ajutorul unui oscilator si-
nusoidal ţ (oscilator de
ş sau decupare), se co-
ă intrarea ă în osci-
ţ a oscilatorului principal. ş
tionarea se face cu o ţ
inaudibila (pentru urechea ă
3
de circa 35 kHz.
ţ semnalului de la in-
trare este ă anvelopei sem-
nalului oscilatorului in ritmul frec-
ţ de 35 kHz. Semnalul de ş
ţ ă un filtru trece-
jos care ă _de
ţ ă nu ramme deett In-
formatia (a_n:--etopa) co-
ă ufl amplificator aud10 de
ă putere.
Etajul amplificator cuprins .
ă ş oscilator are o ţ Im-
ă Tehnic, ar fi fost ă
conectarea ă a antenei la
ţ LC a oscilatorului , cu riscul
ţ sem.nalului oscilatoru-
IUI în antena, dec1 perturbarea altor
receptoare lucrînd în ş dome-
niu de ţ ă Acest etaj tampon
11'0 constituie deloc un lux!
(Continuare in ă viitor)
Ioan Sevcenco
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
S
e ş ă tot mai mult
de ă eforturi menite
sa ă la o ş a
dirijabiluluL Cel dintii motiv care
ă o asemenea perseverenta
il ă criza ă ş i
compromis la începutul secolului
nostru ă unor accidente ca-
tastrofale, acum dirijabilul nu mai
poate fi ignorat. Se ă ă
prin înlocuirea hidrogenului care
este foarte inflamabil cu un gaz
inert, ca spre exemplu heliul, dirija-
bitul nu mai ă pericolul au-
toincendierii. ă ă acest
risc, dirijabilul ş ă teren ă
numeroaselor avantaje: capacitate
mare de transport , cheltuieli mi-
nime de constr.uctie, ţ
ş ă o foarte mare autonomie de
zbor, lipsa ţ ş a zgomotu-
lui. posibilitatea unui ,,zbor" statio-
nar de mare ă
UTILizARI
MULTIPLE
Ca aparat de zbor mai ş decit
aerul. dirijabilul p<;>ate ă ă nu-
meroase ţ Intre acestea se
înscriu transporturile de ă
materiale ş oameni in regiunile
greu accesibile, supravegherea zo-
nelor de ă ale ă ş ocea-
nelor, asigurarea operatiilor de sal -
vare, combaterea incendiilor de pe
sol, depistarea bancurilor de ş
executarea unor ă de fotogra-
metrie, asigurarea unor zboruri de
agrement ş multe altele. Unul di n
domeniile asupra ă ş
ă în utilizarea dirijabilului îl re-
ă astronomia. Dotat cu mij -
loace moderne de observare, un
asemenea dirijabil ar putea efectua,
prin comenzi transmise de la sol,
ţ astronomice din cele mai
precise. Chiar ş deplasarea dirija-
bitului - ţ ţ - se va
efectua tot prin comenzi la sol. el
putînd fi pornit ş oprit în functie de
ţ ş ce ă a fi stu-
diati. Se prevede ş o ă ă radio
între dirijabil ş ţ meteorolo-
g ici astfel incit ţ tran-
smise de aparatura de pe dirijabil ă
ă fi ţ ă de cît mai
multe ţ terestre. '
Recent au fost efectuate probele
unui dirijabil-macara. Este vorba de
un aparat aerian pilotat destinat
transportului ş montajului. ă
ă ă macara ă a fost
ă ă ă o ă ă de
15 tone. Dirijabilul este destinat con-
struirii liniilor de ă tensiune,
conductelor de gaze ş ţ ţ ca ş altor
ă de ţ din re-
gtuni greu accesibile ale planetei.
Cu exemplul de mai sus de utd•-
zare a dtnjabilelor ne-am aproptat
de ă ţ de ă  
toare cu cele ale elicopterelor. In
acest scop a fost ă mai întîi o
ă ă cu diametru!
de 1o m, care a confirmat calculele
ş ă în tunelul aerodina-
mic. ţ aeronavei a fost con-
ă cu ajutorul unor mici elici
orientabile. montate la periferia
corpului portant. ă rezultatele
ă ă ţ pe cale ex-
ă s-au construit cinci
modele de dirijabile cu functii com-
parabile cu ale elicopterelor. Ele au
ă ă ă de 1 ă 6 tone.
50 tone, 150 tone ş 500 tone. De re-
marcat ă ţ acestor di -
rijabile este incomparabil mai 'eco-
ă ţ ă de a elicopterelor iar
ţ de zbor ş transport
sint superioare. ·
- Intentiile privind utilizarea dirija-
bilelor sînt tot mai ţ ş
s-a ajuns la proiectul de ţ
a unui dirijabil folosit pentru ... trans-
portul în comun. Aparatul este
echipat cu motoare care ă
1 200 CP, asigurîndu-i o ă de
circa 100 ă El poate trans-
porta ă 100 de pasageri
din centrele- urbane spre aeropor-
turi, degrevind în felul acesta circu-
ţ ă de pe ă ş ş
ş ţ ă foarte cu-
rînd dirijabilele se vor dovedi mai
economice ş eficace decît avioa-
nele cargou pentru transportul ma-
terialelor grele in regiuni ă
tate. Un reputat specialist in con-
ţ aeronautice ă ă .. ter-
moplanul" - un dirijabil în ă de
farfurie ă ş cu un mare
diametru. va fi în stare ă transporte
ă ă de peste 500 tone pe o
ţ ă de 4 000-5 000 de kilo-
metri. Pentru a se deplasa ş a se
ţ la altitudine, acest dirijabil
va utiliza motoare de avion precum
ş aerul cald produs de turbinele
motoarelor. Prototipul dirijabilului
a fost pus la punct ş ă a se
da semnalul verde pentru construc-
ţ sa.
EXPERIMENT ARI
PROMITATOARE
Pretutindeni ţ se indreapta
spre dirijabil , fiecare experimentare
furnizind noi date necesare ă
rii unor modele ţ cu cit
mai numeroase avantaje. S-a trecut
chiar la proiectarea unor dirijabile
propulsate cu energie ă S-au
experimentat modele la ă re-
ă (cu lungimea de 3 metri) ale
ă motoare electrice au fost ali-
mentate cu curentul furnizat de ce-
lulele solare. ă au
condus la concluzia ă dirijabilele
de acest tip vor fi cele mai utiliza-
bile cu conditia ca celulele solare
ă ă mai ieftine ş mai efi-
ciente. Modelele experimentale au
fost compuse din cîte ă baloane
de ă ă umplute cu
heliu ş unite printr-o ă pe care
sînt montate· celule solare. Acestea
ă 21 W. curentul electric
produs ţ un motor cuplat
cu o elice. Forta de. ţ este
ă atît de heliu cît ş de aripa
ă
Un alt model - de data aceasta
fabricat în 22 de exemplare ţ
nale - are dimensiuni modeste
(lungime - 49,2 m, diametru - 15
m, ă ţ - 18,4 m) în ţ
cu ţ care au pierit în mod
spectaculos prin anii ' 30, stopînd
pentru aproape o ă de secol
ţ aeronavelor mai ş ca
aerul. Dirijabilul a fost umplut . cu
heliu iar anvelopa a fost ă
special pentru a rezista la furtuni ş
raze ultraviolete. Ei i se ă
o durabilitate de 10 ani. Cele ă
motoare de automobil cu Ş ci-
lindri - cu care este dotat dirijabi-
lul ă la tu ţ ă 200
CP. Ele ţ ă fiecare cite o
elice cu opt paie care se ş in-
tr-un carenaj circular. Bicele cu
pas variabil pot inversa ţ de
ţ în ţ ă de frinare, simul -
tan sau ţ pentru manevra-
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
rea ş la sol. ă  
axul lor de ţ poate oscila în
plan vertical pentru a furniza o ţ ă
ă   ca la eli coptere. Vi-
teza ă este de 115 ă   iar
viteza de ă de 93 km/ ora.
ş model , în ă perfec-
ţ ă   atinge o ă ă de
250 ă Pentru viteza de croa-
ă de 104 ă acest model
are o autonomie de zbor de 20 de
ore. Corpul de ţ   fabricat
din poliester, are volumul de
5 097 m
3
ş este umplut cu heliu.
·Nacela din material plastic armat cu
fi bre de ă are un post de pilotaj
cu ă locuri ş poate transporta
2, 5 tone ă sau 10 pasageri .
PERFORMANTELE
CONTINUA
La un recent salon aeronautic au
fost prezentate citeva modele de di-
rijabile avind inglobate toate/ reali-
ă de ă acum in domeniu.
Trei dintre acestea au ţ aten-
ţ un model pentru 10 pasageri ,
unul pentru 24 iar un al treilea pen-
tru 192 pasageri dintre care 92 pe
puntea inferioarA ş 100 pe puntea
ă
Prima ă de ă are un vo-
lum de 5 130 mJ la dimensiunile de
50 metri lungime. 14 metri diame-
tru, 18, 5 metri ă ţ ă ş un
ampenaj de 17 metri. ş ă
este ţ din ' pol iester ş
poliuretan !ami nate, create special
in acest scop ş proiectate pentru o
ţ ă extrem de mare, rezis-
ţ ă la rupere ş durabi litate, ă
ri nd în ş timp foarte. ţ ş
impermeabile la ă ş alte lichide.
I"Jacela, ă sub ă   unde
stau echipajul ş pasagerii , are o
ţ de ă con-
stind dintr-o carapace ă din
material plastic armat cu bevlar. De
remarcat ă întreaga ţ a
nacelei cît ş a ă ş este
ă ş ă cu ă din
ţ inoxidabil. Sînt montate rezer-
voare de balast, de ă ş combusti-
bil iar puntea de zbor este ă
ă cu ă geamuri mari pentru a
permite o vizibilitate ă pen-
tru ţ Dirijabilul ă pe o
ă ă ă sub na-
ă ş este ancorat de un catarg
mic. în care se prinde conul din vir-
ful ă Puterea este ă de
ă motoare cu ă   ă cu
aer, cu ş cilindri care ă
152 kW la decolare ş 90 kW în
zbor de ă Acestea ă
di rijabi lului o ă ă de 115
ă ş o ă ă de
610 m/ minut. Autonomia de zbor în
aer ş   cu o ă de combus-
t i bil de 20 la ă   este de 610 km la
o ă de ă de 96 ă
La o ă de ă de 65
ă   ţ se ă ş la 890
km. Cu ă rezervoare auxiliare
de cîte 227 litri , dirijabilul poate
zbura 1 500 km, cu o ă de croa-
ă de 74 ă sau 1 630 km cu
1. Avind o lungime de numai 59 metri, dlrijabllul din imagine poate
ambarca 22 de pasageri cu bagajele aferente. Nava a fost ă
pentru turism aeronautic, ă ş divertisment, dar ş pentru de-
ţ bancurilor de ş   paza coastei, ţ meteorologice
etc. Are o ă de ă de 120 km/h ş o autonomie de·zbor de
55 ore. Este echipat cu ultimul tip de ă de bord ce Include
aparate de zbor pentru vreme ş detectoare radar cu calculator.
2-3. Aspect dintr-o ă de montaj a dirijabllulul. Vor deveni ase-
menea hale la fel de ă ca ş cele destinate ă avioane-
lor? Este o intrebare ş va ă ă intr-un viUor nu prea in-
ă
4.. Cele ă motoare ale acestui model sint dispuse de o parte ş
de alta a nacelel, fiecare avind elice cu paiele carenate.
o ă de ă de 65 km/ ora .
Celelalte ă aparate, preva-
zuta - ca ş prima ă - cu
cele mai moderne sisteme electro-
nice de ţ   au dimensiuni
mai mari , motoare cu puteri cres-
cute ş folosesc ş materiale
de ţ
Desigur, ă cu ţ di-
rijabilelor s-au proiectat ş ă
pentru ele. Una dintre acestea con-
ă dintr-o ă ă pentru
pasageri , de unde ş vor trece
prrntr-un coridor subteran la o ă
dire satelit unde se vor imbarca.
ă satelit va fi ă cu 16
ş de acces ş la ţ
egale în jurul ţ iar ca-
targul de ancorare va fi montat cen-
trai , în ş Indiferent de
ţ vintului , di rijabilul va zbura la
ancorajul ă astfel incit ă fi e
aproape de una din cele 16 ş  
pri ncipiul man,evrei fiind de a folosr
cirma dirijabilului pentru a-1 men-
ţ ţ deasupra uneia din
ş Aceasta va fi ă la ş
ă din vîrful nacelei printr-o
ă de imbarcare ă
ş ă o ă ă indus-
trie a dirijabilelor, ă proiecte
dintre cele mai ă ţ privind
extinderea acestora. Oricum. se
poate spune ă ă drum liber
pentru ca dirijabilele ă ă mai
devreme ori mai tîrziu tot atit de ă
pîndite ca ş avioanele ori el icopte-
rele. S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
raliu/ ideilor
Acest vehicul de ă
pentru 1,1n singur copil, este
menit ă circule autonom mai
al es pe terenuri i n pl an · incli-
nat (asemenea sani ei ) sub
ţ for1el ţ
a ă
c RT
..
.-

+-f-1--
IIIr-r i
l VJ !
r::::
r-i·t-+·-
ţ i JW....

r-f--
. 1 '
"
1
ţ
f--

  -

nJ
8: -['1
1-
4-i-

1



1 jlnr u ·--

.

llr l 1
..
1 1
P
entru tipul desc(is aici.
lele materi ale necesare sint · ş
de lemn cu profil ă
avond latura de 30 mm, pentru rama
ş ă ş de lemn, lungi de
· cite 700 mm, cu ţ ă ă avind

11
rr:
f--
11
1 . 1
.u
1
••

"''" 1 f.- · ·· 1 - 1 -· 1 -
11 1
1
El se ă gata-
1 --'-construit, ca In f i gura ....
l -.,1. in tlmp ce pe caroi a- i
•}.. 1 dul figurii 2 il ţ ve-
l • ::i -1dea, reprezentat pro- -
1 Porlional , de
i ral Ţ
1
- J
latura de 30 mm, pentru barele ş
din ţ ă ş spate; placaj gros de 5-8 mm
sau pal gros de 12 mm, pentru plac<! de
tund, ă pe ă (i n ă de tra-
pez), cu lungimea de 700 mm; ă de
fier ă de 2-3 mm, pentru realiza-
rea tuturor pieselor de asamblare, ş
cum sint ele vizibi l e detaliat in fi gurile 3.
4, 5, 6 ş 9; ă de fier cu profil circular.
avind diametruf de aproximativ 12 mm.
pentru axul ţ patru ţ (recuperate
de la un ă dezafectat pentru copii ,
biciclete etc.) avind diametru! de aproxi -
Q ţ
f ;
-,.-----
700
1600

..R
l

• ·.,....! -·-.!- ! -

_1!1•
J
olo .
17
41'
'r!
. .,. i}
' 1 •
• , 1
-


1 1 c::.

1
•' 1

.
!= • •l .
--- , .


• • • • :- ,_ ••

7···

5
201J f.ZOO
mativ 270 mm; ţ ă ă (pentru vo-
lan) sau ă din fier-beton cu diametru!
de 16- 20 mm; ţ ă pe fier cu diametru!
de 22 mm pentru bara de ţ tabla
de fier zincat (din aceea ă la aco-
ş de case), pentru ă un arc
din ă de ţ cu diametru! de 2 mm.
lucrat anume sau adaptat ş cum ţ
in figura 8 pentru ă un scripete meta-
lic pentru dirijarea fringhiei ce ţ
ă frina; ă ă ţ de ă
ă dintr-un vechi cauciuc de ă
sau autoturism, pentru ă ş de
fier cu ţ respective; ţ meta-
lice pentru capetele (filetate) axelor ţ
lor; frînghie ă de 8-10 mrn, pentru
ţ ţ (pe ţ din ţ ă ş
a sistemulUI oe frinare; ş pentru
lemn; un scaun lucrat din placaj sau pal ,
ţ vopsea de ulei.
Prelucrarea materialelor o ţ incepe
pnn ţ tuturor pieselor
lernnoase ş metalice, ă de aranja-
rea lor la ă pe subansambluri ,
ă desenele. Piesele mai compli-
cate, pe care nu ţ cu ce ă le ţ la
domiciliu, le ţ ţ la un ate-
lier ş sau al unei case a pionierilor ş
ş patriei. ori le ţ comMda
unui ateli er mecanic al ţ
ş ş ă ş
l

JS
Montarea o ţ incepe cu asamblarea
ş de ţ ă folosind peste ' tot
numai ş nu cuie, ş ă ă
va ă desenele cu detalii , ă cum
ă
- in figura 3 ţ in ce mod se mon-
ă ţ din ţ ă ş sistemul de di-
ţ inclusiv piesele metalice de lega-
tura;
- figura 5 ă rama ş
ă ă de sus ş din profil) cu ţ $1
modul de montare a barelor ş ş a
ă de fund.
Tot aici sint date si cotele de baza ale
ş care masoara 1 600 mm in lun-
gime ş 700 mm in ă ţ
- figura 6 se ă la detaliile de con-
ţ ş montare a volanului , vazut din
ţ ă ş din profil;
- figura 7 ă ă ă in ce fel
trebuie croite ş ă bucatile de ă
ale capotei (in stinga, partea din ţ ă iar
in dreapta cea din spate); .
- in figura 8 ţ arcul ş detalii ale
frinei ;
- fi gura 9 ă ă ţ (lateral
ş din profil) modul de montare a rotilor
din spate ş îndeosebi piesele frinei din
ă parte.
Separat, ţ scaunul , ă modelul
din figura 1. pe care-I ţ ţ cu bu-
rete din material plastic ş înveli cu o
ţ ă ă rezistenta de in sau cu folie
ă tot din material plastic. ţ
solid cu ajutorul ş dar numai
ă ce-i ţ o ă pentru a-i stabili
cea mai ă ţ in ţ de ă
mea corpului vostru.
Este important ă ş ţ ă ţ aduce
unele ă eventual ă
dCestei ţ ă cum ţ di-
mensiunile e1 generale nefiind stricte.
Astfel , ţ ă ş lungi propor1ional)
kartul spre a-1 face valabil pentru ă
persoane; sau ţ ţ la sistemul
de frinare (mai ales ă ă vine mai greu
ă ţ putind opri vehiculul di-
rect cu talpa (ca pe o sanie) ă in
afara kartului , ă fiind ă ţ re-
ă a ţ De asemenea, ţ ă
ţ faruri , lumini de ţ ş stop
(conectate la sistemul de frî nare) , cl axon
- toate alimentate din baterii electrice
de buzunar.
Vehiculul . terminat din ţ
ă - va fi vopsit cu vopsea de
ulei. în ă culori asortate.
Eventual , capota poate fi vopsita cu
vopsea anume de ă (de ă i n
albastru, iar ă ţ lemnoase in gri sau
negru).
Tot cu vopsea ţ desena pe el ş un
ă care ă ă reprezinta in eventuale

Prof. Claudiu ă
9
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
• MIII ţ cititori intre
care ii amintim pe Vlorel
Radu din Baciu. Mihai
ă din Va-
lerica Stoica din Plt .. ti ş
Ion Siudescu cln Cluj
Napoca ne-au· cerul deta-
lii despre pompa de
ă ă Le ă
publicind acest material.
a
ş ă ă ş
b
Conceptul co-wrll energiei s-a Impus, indeosebi in uHimll 1G-15 ani, odati c\.1 accentuarea dlfi ·
cultililor In obllnau resurselor energetice ti cu contUentizarea sociali a epuidril rezervelor combus-
tibililor toslli. Co-.rea energiei urmirette prezervarea resurselor combustlblle fosile plni la gislrea
unor noi resurse (regenerabile, de exemplu) '' pe baza resurselor existente ă se asigure
condiiU pentru dezvoltarea ă '' ă
Principalele ţ In care trebuie si se ţ pentru conservarea energiei sini:
- .a consuma mal Putin" prin ă in strue1una consumului,
- .a consuma mal eficient" prin ă randamentulul de utilizare a energiei '' prin valorifi-
carea resurselor energetice reziduale (R.E.R.),
- "a consuma prin schimbarea resurselor energetice epuizabile (petrol, gaze naturale) cu
altele mal abundente ă sau regenerabile (energia solari, ă geotermali etc).
Pompa de cilduri, al cirui principiu de functionare est.a cunoecut de 130 ani, se Inscrie printre mij-
loacele concrete de economlslre a energiei, creindu-se poslbiiHatea de a consuma mai 'putine resurM
fosile'' de a obline o eflc:lenli ă ă
Din procesele termice Industriale, din economie sau din naturi, rezulti sau exl1ti resurse energe-
tice la parametrii termodlnamlcl redu'l, cu temperatura sub 100 C (ca apele de riclre din Industrie, g•
zele de cot din centralele termoelectrice, cildura apelor geotermale etc), dificil de utilizat, In continuare,
In scop· util. Pentru valorificarea acestor resurse a fost denol!ati pornjNI de ă care, ata cum 11
arati numele, reallzeazi transferul .unei anumite cantltill de cilduri dintr-un mediu unde aceasta este
disponibili gratuit sau la prelwi foarte miel '' la o ă prea coboriti pentru a permite utilizarea
el directi, Intr-un mediu cu ă mal ridicati.
La realizarea acestui transport de ă ă de la o surai ă de   (sursa rece) un
mediu In care temperatura este mal ă (sursa caldi) este nec- sa se consume o anumita canti-
tate de energie. ă necesitate, ă experimental, a fost considerati drept al doilea principiu
al termodlnamlcll.
Fenomenul utilizat la pompele de ă se ă pe faptul ci un fluid care se afli la
ă se ă la o ă mal111are decit un fluid care se gisette la o presiune mat coboriti.
"Pomparea·• cildurli a devenit ă In momentul in care Joule a demonstrat ci un gaz comprimat se
ă _
Fundamentarea acestei ă ţ a fost dati de Lord Kelvln In anul 1852 care a sugerat ca prin C\!"
plarea a ă ă de ă ă (fig. 1) prin Intermediul unul compresor ''al unui ventil de lamt-
nare este posibil ă se ă ă sau si se ă o ă
Primele pompe de cilduri, utilizind aburul ca fluid de lucru, au fost utilizate la conservarea alimen-
telor pe vechile vapoare Cllpper, Inlocuind cu 1ucces, gheata. Descoperirea de ă !!
ă ţ llchefierii guelor a ticut ă ş ţ pompelor de ă ă schimbarea stirit
de agregare a lluidului de lucru (gaz-lichid) a redus necesarul de putere al compresorului.
Pompele de calduri cu compresie ţ ă In general, cu temperatura de vaporlzare de O C ş
cu temperalura de condensare intre 50-80 C. Relinind ci temperatura de vaporizare fiind ă
temperaturil de condensare, cu cea mal joasi ă ă ă ă sistemului, in favoarea
sursei cu ă ridlcali. In acest fel , ă unei incinte va cosla echivalentul energetic al con-
sumului compresorului reprezentind o ţ din energia cedati de condensalor, de aceea. pompa
de ă ă poate fi socotiti ca un de en_ergle. Utillzirile pornpelor de ă sint foarte
numer()SSe; de la cele de uz casnic (fig. 2) ă la aplicatii industriale, unde recuperarea ă R.E.R.
utilizarea energiei termice recuperate. la parametrii termodlnamicl mal ţ se poate face la termoft·
carea ş ă urbane, asigurarea apei calde menajere, allmentarea cu api ă a serelor agricole. in
procese Industriale de uscare (cereale, materiale ceramice, cherestea) sau de concentrare-sterilizare
ftn lnduslrla ă etc. .
Pompa de ă ă ă ţ pe care lnlftllgenla ă o opune ă resurselor fosile.
In mod ideal pompele de ă pol readuce in circuitul economic cea 1/3 din volumul resurselor ener-
getice primare consumale in economia ţ
Fig. 1. Pompa de
cildura cu com-
presie ă a
- - schema de prin-
cipiu, b - elemen-
tele componente; 1
- sursa rece ( pri-
m .. te cantitatea
de ă ă la
lemperalura T
0
): 2
- sursa ă (fw-
nlzeazi canlllalea
de ă o,
la temperatura T,
T
0
); 3 - partea ac-
ă (pl'irnetle lucrul
mecanic l,); 4 -
evaporator (surM
rwce); 5 - condert-
sator (sursa caldi);
6 - c:ornpretiCir, 7
- ventil de laml-
'*8; 8 - molor
pentru ..,._
compresorului
Fig. 2. Surse de
ă ă posibile
pentru pompa de
ă ă
Consuma/an apa calda
,--------,
1 1
1 . 1
lucrarea se in-
scrie in rindul pre-
ocuparilor pentru
economisirea de
energie ş propune-
rea de noi surse ae
energie. ţ s a
porn1t de ia ideea
ca temperatura sc.l-
zuta se ţ in Iri·
gider prin influenta
caldurii emise de ca-
tre o rezistenta elec-
trica. desigur cu con-
sum de curent elec-
tric.
FRIGIDER
AUTO
Ideea inlocuirii sursei de ă care sa gene-
reze frigul prin punerea in ş a amoniacu lui
este ma1 veche. Autorii au facut incercari cu fla-
ă ă de la butelie cu gaz metan. de la blo-
gaz. de ia foc mocnit de carbune de mangal. To ate
acestea insa au marele dezavantaj ă m primul
rind flacara trebuie supravegheata ş in al doilea
rind orice flacara, indiferent de provenienta ei . este
ă de emanatii de fum ş chiar de Qaze.
Ideea propusd lle catre pionierii braileni vizeaza
de fapt tocmai acest foarte important aspect at
problemei. ă ă sursa de consum.
Ideea este foarte ă ş este adaptabila la
toate vehicolele la care racirea motorului se face
cu ă sau lichid antigel. Desigur. ţ Iri-
1 - condensator; 2 - ă de
ţ 3 - ă de ă ă 4
- ă 5 - locul ţ elec-
trice clasice unde s-a plasat conducta de
la instalatla de ă auto.
qiderului in acest caz este ţ de functio-
narea autovehicolului dar ă efectiv orice
r.onsum special de energ1e de catre frigider. De
!apt. origmalitatea ideii consta in introducerea
unti ă ţ de circa ă centimetri din CO!l·
<!.Jcta de la ţ de racire a motorului in locul
•   electrice cu care este echipat frigideml
clasi c. Temperatura pe care o atinge lichidul de ra ·
cire este suficient de ă pentru a inlocui cu
ţ ă rezistenta ă Aparat !JI prezentat
de pionierii braileni provine dintr-un frigider mima-
tura reconditionat , ales speci al ca manme pentru
un autovehicul de gabarit redus. La acest fligider
s-a suspendat ţ ă ş termostatul
iar ca adaptare la registrul schimbator de Cdldurâ ,
in locul rezistentei electrice s-a realizat o degajare
prin care sa poata fi ă conducta de la instala-
tia de ă a automobilului. Frigiderul este ă
zut ş cu o mica aerisire la ş registru schim-
ă de ă pentru situatia cind este folosit cu
ă ă ă
Desigur, ideea poate fi ă ş la alte
locuri unde se lucreaza cu caldura .<:are sa poata h
recuperata ş refolosi ta la frigider. In acest sens in-
ă este propunerea unui pionier de a se re-
folosi caldura in cadrul laminoarelor ş a intreprin-
derilor siderurgice unde se ş apa sifonata
Deci propunerea este: ă rece oriR recuperare de
ă ă nici-un fel de consum de energie con·
ţ ·
Autorii ă sint pionierii Adrian Trlfu ş
Emanuel Mirciolu, membri al cercului de elec-
ă condus de Marlan Clurea de la casa
pionierilor 'i ifolmilor patriei din ă
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
atelier de la A la Z
rea: ce film trebuie folosi t pentru a
ţ o fot ografie frumoasa? ă
punsul trebuie dat ţ cont de o.
sarie de elemente: ce subiect are
fotografia. ce fel de ă se folo-
ş ă ă este sta-
tic sau în ş cit de mult tre··
bui e ă negativul ş ce tip
de aparat se ş ...
Materialele fotosensibile se pot
clasifica în trei grupe principale:
negative. pe care se face fotografie-
rea ş apoi copierea (filmele) ; pozi-
tive (hîrtia ş pelicula) pe care se pot
copia negativele. efectuate mai
în3inte; materiale fotosensibile alb-
2,..----.., 511'111

J'u,tMd

,_ _ .s/16 SMsiJIII


.r--......  
Suportul filmelor fotografice
ă dintr-un material plastic
(acetatul ş nitratul de ă po-
liesteri sau ţ Acesta
este neinflamabil , deci preferabil
celuloidului inflamabil folosit în tre-
cut. Structura peliculei cu ă
straturi de emulsie este ă
in figura 2. Sensibilitatea ă
ş viteza cu care ţ
. ă o emulsie ă pen-
tru a înnegri granulele de argint in
raport cu cantitatea de ă pri-
ă Emulsiile formate din cristale
mici , ă cu ţ ă au o
sensibilitate mai ă ă
MATERIALE FOTOSENSIBILE
Sensibilit atea general a se ex-
ă pri ntr-o ă simpla sau o ci-
V
1itorul fotoamator ş ca
printre cele patru el emente
principale care ă la
reali zarea unei fotografii - apara-
tul. filmul, lumina ş subiectul - pe
l ocul doi se ă materi alul fotosen-
sibil pe care se ă imagi-
nea. Se pune de la i nceput intreba-
negru Ş color reversibile. pentru
ţ direct a a 1maginii pozitive
(di apozitive) . ă dar ă este esen-
ţ ă ş caracteristicilor
ă material fotosensibil , mai
ales ă fiecare ă ă
are sorturi speciale de filme ş hir-
tie. Indiferent de tipul sortului pe .
'"'HKr. -1/Âuw
"_
1\ 1'117,M)
IHWH;"/i:n:JW -

care este ă emul sia fotosen-
ă ea se compune in principal
din ă ş ă de argint cu un
adaos de ţ ţ care fac
ca emulsia ă ă ă la
toate culorile ţ existente in
ă ceea ce ii ă proprieta-
tea de a reproduce în alb-negru
ţ ă gama de semitonuri ş
In acest sens ă emulsii simple
sensibile la violet ş albastru; orto-
cromatice sensibile la violet , albas-
tru, verde ş galben ş emulsii pan- ·
cromatice sensibile la toate culorile
de la violet la ş cu un maxim de
sensibilitate pentru albastru (pe ne- ·
gativ apare ş inchis) ş .un mi-
nim pentru (pe negativ apare
ş deschis) ceea ce la copiere
pe hîrtie va da tonuri deschise, res-
pectiv închise. Comparînd sensibi-
litatea ochiului omenesc cu aceea a
emulsiilor sorturilor de ă
amintite. pe curba de . sensibilitate
din figura 1. se ă ă ă
emulsia ă ă pe foto-
grafia alb-negru aproape toate cu-
lorile.
ă ţ ă de simbolul .,O" (grad) .
Exista · patru sisteme principale de
notare a· ă ţ care se ă
sesc înscrise pe ambalajul casetei
filmului în codul fabricii respective
(DIN. ASA, GOST ş SCHEINER) .
Echivalenta ă ţ de ă ă
a ă metode sensitometrice este
ă în tabelul de mai jos:
DIN 10 15 20 22 27 30
ASA 8 25 80 125 400 800
ţ ă ţ sînt val a-
bile atît pentru filmele alb-negru cit
ş pentru cele color.
Ing. Dumitru ă ş
... ·· ..
.................... . .... ............ . ...
Culoarea
1
Negru
Maro
ş
Pottocallu
Galben
1
Verde
Albastru
1
Violet
1
Gri .
' Alb
i
1
Auriu
Argtntlu
OBSERVATI:
. .
- ---
• la unele condensatoare ceramlce, coeficientul
de ă este dat de culoarea corpului con-
densatorului;
• condensatoarele ceramice avind doar trei benzi
colorate au un coeficient de ă mare ş o
ţ ă de ordinul: -20% ... -+:8"1.;
• la condensatoarele ceramlce tip "disc" ş "pla-
ă   citirea ţ codificate se face ince-
pind de la terminale iar la cele de tip "tubular" de la
inelul sau banda mai ă sau mai ă de
extremitatea corpului condensatorului;
• la unele condensatoare cu ă ă for-
ă de pu_nctele colorate ă sensul de citire a
culorilor, iar la altele o ă ă din banda ă
ă ş acest sens;
• la condensatoarele cu stiroflex, culoarea ce re-
ă in cod tensiunea ă se ă pe
una din ă ţ Indicind concomitent ş termina-
lul legat la ă ă
• pentru a deosebi condensatoarele ceramice tu-
bulare de rezlstoarele fixe - ambele utilizind codul
culorilor - primele se ă cu cinci Inele co-
lorate (dintre care cel din margine, de la care se face
citirea, ş mai gros), Iar ultimele cu patru Inele.
Ing. 1. Chiroiu
1 Prima
1 ă
1 A doua
ă
semni-
fica-
ti ă
Factor de multiplicare ţ i ;
__


Tensiune de lucru (V)

[ ă
1
1
(f
1
2
3
4
5
6
7
8
9
o
1
2
3
4
5
6
7
8
1 9
1
ş tantal 1 1
1
te i 10pF, ·pF 1 x10 s
1
IPFI l%1 pF/ C
i i
Sti-
mice ro-
Hirtie 1 flex
ă J
1 Tantal
! 10 j
1
10
1()2
103
10'1
105
1 1 11
10
1()< 1
103 1
10'1 1
1()5
., -
-
10
1
1
10
1()?
1()3
!
104'
10'
10'
10
10'
10
9
10
1
0,5
1
1 • 1
i
1-
• 20%
.!: 1%
' 2%
·.• 20% 1
.!.. 1% 1-
t Z'/o .' 2"/o
r 3"/o • 2,5%
• 100% -
1_ 5%
20%
t 80%
t10%
J:: 5% +5%
. !_ 0,5°/o -
1
±10%
1
i
1
o
33
75
- 1' 630
100 -
150
250 1160
300 -
: j
470 630
750 1 700
2200 1 800
!- t20 ' 900
63
250
25
1,6
4
40
1
'1
6,3 1
1
1
;5% 1 ! 5% 1000
±10% 1 ' 10% 2000 J
__,_ '
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
f
ă propunem ă ţ
V ă plastice, decorat iile,
executate in lemn de ţ ă
moale (pin strob, brad, plop,. sal-
cie, tei). Culorile lemnului pe care-I
ţ folosi ă sensibil , de
aceea este n-ecesar ă ş ţ ă si nt
albe: ă ş plopul , teiul , tuia,
ă carpenul ; gatbene:
dracila, maclura; roz: ă
galben-verzui : salcimul ; galben-ro-
ş pinul strob, cerul , ă ţ cas-
tanii : salcia, ulmul , gorunul , stejarul
ş ş ii : _ ş dudul ,
laricele, pinul silvestru; castanii-ce-
ş nucu!, porumbarul. Sînt ş
lemne care emanâ un miros ă
chiar ă ce au fost lucrate, de
ă chiparosul , ă ş
turcesc, nucu!.
ă · pot fi simple ca de
exemplu apl ice de pus pe perete
(asemenea unui tablou), ori de fi-
xat pe ş unei mobile, pe care le
ţ fie prin scobire, fie din
piese de lemn aplicate în relief pe
ă de placaj .- pal , ă sau
mai complexe ca: rame pentru foto-
2
.
de la JOC la ă
grafii , desene, picturi , ogli nzi , ori
cadre arti stice pentru ferestre, ş
sau casete etc.
Pe ă ţ ş indemi-
nare, ă sînt necesare unelte speci-
fice de lucru   ă scobit,
polizat) pe care le ţ procura
din magazinele de ă (fer-
ă unele. tipuri de ă ţ pile,
hirtie ă ş ale Fondului plas-
tic. O parte dmtre aceste unelte
este bine ă ţ a le lucra sin·
guri din unele obiecte casnice
scoase din uz: ţ bricege, lin-
guri , ţ ş ţ ă ţ
burghie, pensete, pile.· preducele
etc. ă prelucrarea lor ă
(pentru a le aduce la forma ă
sculele vor fi mai i ntii ă apoi as-
ţ în figura 1 ţ profilele
unor asemenea scule. Desenul 1 în-
ă ţ ş ă ă ş propor;t iile tip
ale sculelor de ă de forma ţ
lui ş a daltei; desenul 2 ă trei
astfel de profite; desenele 3, 4 ş 5
ă unelte de scobit, iar dese-
nul 6 unelte de polizat (finisat) reali-
_zate din pile. în desen_ul 7 ţ
cum ţ folosi o ă pentru a
ă ş ţ de ă cu
ă ă în interiorul unei scîn-
duri.
în f igura 2 sint redate unel e
ş ă specifice. corecte, în mi nui-
rea sculelor ae ă de tip ţ iar
1igura 3 ă cinci modele sim-
ple (de ă de reliefuri scobite i n
ă (desenul de sus) ş modul
·xogresi v de lucru (desenul de jos).
Figurile 4 ş 5 ă propun alte mo-
dele de piese ş înflorituri scobite
sau realizate pri n lipi re (cu araceti n
sau prenandez ş consolidare cu
mici cuie ţ a unor segmente-
modul mici lucrate, in prealabil, în
seri e. ·
Atunci cind ţ ă ţ mai
multe pi ese identice e necesar ă
ţ mai i ntii un ş din hîrtie
ă pe care ţ ă ă ţ ca
i n figura 6. Peste acest caroiaj fa-
ţ desenul. Îl ţ reproduce apoi
pe ă ţ de material lemnos cu
ajutorul unei coaie de indigo ş par-
curgînd liniile desenului cu virful
unui creion tare, pix, cui.
În figura 7 ţ piese-modul
foarte simplu de realizat (mai ales
primele trei desene) . indicate pen-
tru obiecte de decor. Piese-modul
l ucrate mai ales pri n tehnica ă
i nterioare cu ă ă (ca la ă
de traforaj) ţ i n desenul din
stînga-jos al figurii.
Pentru a evita ca lemnul ă
executate ă crape, ţ intot-
deauna numai lemn foarte bine us-
cat ă terminarea ă pen-
ţ obiectul cu un ţ anume
pentru lemn, iar apoi ţ su-
ţ cu nitrolac incolor (sau,
eventual , vopsea).
V. Ş
. :j :· . \ - - 4 5 . - - ·- . -


.
'
' "7

/"v')' j

_..........._.


&H
FJ±H
&:

=:::;
6 . .. - \
Nf!t _s/
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
recreatii ş
Poluarea este o ă
din ce in ce mai ă a ă
rei ă ţ industrializate.
motiv pentru care ·se fac im-
portante eforturi din toat e
punctele de vedere pentru
ţ mediului ă
tor: in imagine ă un
generator de ioni , care are
rolul de a purifica mediul am-
biant (de exemplu ţ
atelierul de lucru etc.) de fac-
torii ţ Puterea gene-
ratorului este de 15,5 x 1012
· ioni/ sec., iar principiul lui de
ţ este ă
fiind ă ţ negativ, ionii
vor fi ş de sarcinile pozi-
tive ţ in particulele
din aer: fum de ţ ă polen,
gaze de ş praf, etc.
lonii negativi ţ ă deci
ca ş ţ pentru fac-
torii ţ ă ă
ţ generatorului, ionu
negativi, cu sarcinile pozitive
ş vor fi puternic ş
ă baza dispozitivului.
care devine in acest mod un
Generator tie ioni
colector de sarcini pozi tive.
Acest tip de generator bipo-
/ar. ţ ă exact ca ma-
rea: ă valul ă ţ ă
pentru ca apoi ă recheme.
antrenind in ă ş
toate obiectele intilnite in
cale. Principiul de ţ
nare al acestui dispozitiv nu
este nou. natura il ă in
orice moment ş credem ă
oricine ă o plimbare
dupa ploaie ă de ă cu
fulgere ş ă aerul are
· o cu totul ă componenta.
fi ind foarte curat; de fapt el a
fost purificat ă ioniza-
rii naturale!
igmometru
Un fragment de ă ă pe un resort, ă ş
ă pe directia unei raze de ă permite si se ă
ţ inimii pe un perete, ă dispozitivul este ş pe
puls, ş cum se vede in. imagi ne. Acest aparat. extrem de sim-
plu, care face si se vizualizeze ă ă cordului, a fost numit
sfigmometru.
14
ţ pe. :. ă
Cel mai nou trimaran de curse denumit Apricot
(caisa) a fost realizat cu ajutorul tehnologiilor
specifice aviatiei ş tehnicii ţ Corpul na-
vei, cu o lungime de 18,2 metri este construit din-
tr-o masi ă ă .J<evtar", ă cu
fibre de car_bon, ceea ce ii ă o ţ
$1_ o greutate foarte ă Catargul
1n urma unor studii spec;,le de aero-
ă efectuate cu ajutorul cilculatorului,
ceea ce ă trimaranutui o ă deosebit de
mare. Constructoril ţ ă prin cel 647 metri
patrati de vele CAISA poate atinge respectabila
ă de 55 kilometri pe ori; •
a eidascap

• in yiitoni de ani. pe luna ş pe planeta Marte
vor trat oamem - ă ş Un ă
pont de persoane vor lucra pe orbita ă dar
• pe baze lunare ş martiene. Va fi punctul de ple-
care al unor numeroase ţ in sistemul solar
cu   .. raspunde la apel , inre
!JIStreaza chemanle, d1stnbuie mesaje la distanta
hpsa .abonatului - ă citeva dintre caracterist1
etle unur nou aparat El permite inregistrarea a· 12
pe care abonatul le ş cel mai frec-
vent Ş care in memorie. chiar ă debran-
ş aparatului . • O
instalatte - montata
pe un pentru
ă ş teren
ă ş ·poate pros-
pecta petrolul ş ga-
zele in conditii nor-
dice. functionarea
se bazeaza pe trans-
formarea unui pu
ternic impuls elec-
tr_ic .. in energ1e met <!.
'll!ca ce transmrte
solului un ş de o
forta de 100 tone.
Undele seism1ce pro-
de Ş eatrund Citiva kilometri in ţ
pam1ntulur. Captind. lor ş prelucrind-o
compl!ter, geoftztctenu capata imaginea adincu-
nlo_r • A fost experimentat cu succes cel
mar raptd vehtcul . actionat de forta omului. Este
vorba de o de constructie ă cu aju-
torul care1a o viteza de 105 km pe ora pe
o ş ş 11 kg ş este actionat
cu aJutorul pedalelor. • .S-au incheiat lucrarile la in-
stalarea primului cablu optic din lume. intre
Ostende . (Belgra) ş sudul Angliei. In lungime de 112
ktlometn, cablul optrc va permite efectuarea simul-
a 11 250 convorbiri • S-a anuntat
reallzar_ea unut nou ceas drgltal, perfectionat, cu
sonora. 8 are o 9rosime de 2.5 mm ş
ş grame •. greutate 1n care este inclusa ş
cea a pe baza de littu. ce il ali-
menteaza. Mecamsmul de semnalizare ă ş
n calendar programat sint incorporate in struc-
tura !lParatului. ale carui dimensiuni - 54/88 mm -
permrt mtroducerea sa borseta sau in buzu-
"!lf· funct!oneaza cu performante remarca-
bile. daca se are m vedere ca eroarea ă este
de. 30 de la o. :una de zile. • Imaginea in-
o ă mstalatie pentru recuperarea
caldurn sere deosebire de pompa de ă ă
nu necescta ţ Putina energie. Odata cu re·
ca!duru dm procesele industriale. insta-
latra retme s• substante daunatoare care de regula •
trec in mediul ă • I.Jl nou tip de televiZor
·mental pe baza energiei solare a inceput sa fie
fabricat. Sistemul ă dintr-un panou de cap-
tare a energiei solare. care produce 50 W. putere su-
ă pentru a asigura ţ aparatului
de televiziune color cu diagonala de 36 cm. Televi-
zond poate fi folosit ş la surse de anent electric
din ţ ă avind un cons1111 QJ 16 la suta
mai m1c decit modelele ţ actuale.
'
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
.----------------__;_---:----:-----.--- ------ POSTA
o a ă ş ... ceasuri unicat REDACTIEI
Mal ţ cititori ne-au cerut ă in ă ă cu schimbarea - ca etalon - a orei exacte ă Obser- . ,
vatorul din GreenwJch. ·
incepind de l a 1 i anuarie 1987, ceasurile nu vor
mai fi potrivite ă Greenwich Mean (GM T).
ct ă Cordinated Universal Time (CUT). In conse-
ţ ă Observatorul regal· din Greenwich a cedat ro-
lul de cronometru etalon Oficiului de ă ş Gre-
ţ din Paris. Cauza acestei ă o constiture
ltpsa mij loacelor ă ş pentru intretinerea ceasului
ce indica ora GMT, situat in parcul Observatorul u;
ţ din Greenwich.
ă acum ş citeva ă ţ - dintre recentele ă ale constructorllor de ceasuri, ă ţ pe care
le ă ca ă la scrisorile celor care ne ă despre ceasurile unicat.
• Ceasul din Tokio, insta-
lat -recent pe ţ unei ă
diri cu 37 de etaje este cel
mai mare din lume. Diame-
tru/ ă este de 16 metri tar
greutatea de ş tone. Acest
exemplar unic este construit
de o ă ţ ă
ceasornic, ale ă ace se
rotesc in sens invers. Cifrele
cadranului acestui ceas slnt
ş ele dispuse invers, astfel
incit, atunci cind crezi ă ora
este _18,50, este de fapt 5, 10.
• In marele port francez Le
Hâvre a fost instalat pe una
din princi palele strâzi un
ceas umcat pe plan mondial
prin faptul ă marj a sa de
eroare este de o ă la
fiecare ... 250 000 de ani! Pr e-
ctzia acestui ceas, aliment at
de o baterie pe ă de lit-iu,
se ă pe transmisia de
semnale emise prin satelit de
ceasul atomic al observato-
rului din localitatea ţ ă
Neuchatel.
• Un ceasorn;car a realizat
nu de mult un nou tio de
CITITORJI Ă CITITORI
ă cititori doresc ă ă cores-
ţ ă cu ţ al ţ electro-
nice: -
• Sonea Vlad - 660 ş str. Cerna nr. ·11, bl .
AlO, se. A, et. 3, ap. 4. ·
• Burgher Sebastian - 2000 ş str. Ha-
nibal nr. 10, jud. Prahova. ,
• ă Ioan - 3981 ă ş str. Prin-
ă nr. 44. jud. Satu Mare.
• Fillpovlcl ă - 6876 corn. Ungureni, lo-
calitatea Plopenii Mari nr. 131, jud. ş
• Slmedre Daniel - 0611 Videle, str. Progre-
sului nr. 23, jud. Teleorman.
• Ruscu Marlan - 0750 Turnu ă str.
Anton Pann nr. 109, jud. Tel eorman. -
• Novac Ionel - 1225 ă ş Aleea 30 De- .
cembrie nr. 7, bl. 7B. se. 2. ·ap. 7, jud. Dolj .
• Bratu Constantin - 2000 ş str. ă
ţ nr. 7, jud. Prahova.
• Nicolae Marian - 76405 ş Calea
Rahovei nr. 358, bl. 106, -se. 1, ap. 23, sectorul 5.
• Kovacs Csaba - 4-783 ş ă str. M. Emi-
nescu -nr. 977, jud. ă
• ţ Cristian - 70712 ş str. Bre-
zoianu nr. 38 A, et. 6, ap. 15, sectorul 1.
• ă - 5500 ă Aleea ş
nului nr. 11, se. A, ap. 6, jud. ă
Ş ISTETILOR
Scenariu ş desene: Nk: Nlcolaescu
-UNDE Ă
FIE, OARE:
SULELE fliiRi'l
TERREI
ă sub forma unei
enci clopedii de ţ ceva
mai reduse. lucrarea Insulele
Terrei, ă ă sub semna-
tura lui Petre ş ş
Adrian ă ă in
prima parte .. principalel e
ntape in istoria descoperi ti i
unor insule, tipurile de insule
cunoscute (de origine conti-
ă de origine ă
de origine coraligena), pre-
·VA Ă
O CARTE
cum ş ă ş grupa·
rea insulelor pe bazine oc<:! a·
nice; tot i n partea introduc-
ă sint inserate unele cu-
ă ţ ş superlative legate
de peisajul geografic al aces-
tor foarte interesante forme
de relief.
in partea a doua - parte
ă a ă rea-
ă sub forma unei micro-
enciclopedi i - sint descrise
330 insule di ntre cel e mai im-
portante (dfn cel e peste
90 000 cunoscute) , despre
care sint furnizate date pri-
vind ţ ă ori -
gine. ţ caracteristi ci
- fizico-geografice, precum
ş alte ă ţ speci-
_fice.
Cartea ă de o
ţ ă de ă ţ
al e oceanelor Arcti c. Atlanti c,
Indi an ş Paci fi c care sint de
ă ă ă uti lita-
tea ş atractivitatea.
8 . Marlan
ă Vladimir - Giurgiu. Pr imele
marci ş ş s-au emis la t5
iulie 185"8, la ş in Moldova.
Popescu Mariana - - ă ă Recor-
dul de ă al vintul ui a fost ati ns la 12
apri li e 1934 in ă ţ ameri cane
Mount Washi ngton si New Hampshire:
416 ă
ă Viorel - ş Mai ă
apelind ş la ţ din nr. 3!1984
Ordinea ă nu are ţ ă
Militaru Otilla ş Pe Ter ra se
cunosc 247 specii de cuc. dintre care 146
specii nu ş clocesc ă in sudul •
Ameri cii ă specii care ş clocesc
ouale ş cresc puii .
Olteanu Ion - Cuglr. Despre un ase-
menea laser nu ţ ţ Vom
reveni asupra fibrelor opti ce atu"nci cind
vom avea ă ţ ă .. ă enci -
clopedie de metalurgie". Ed. ş ţ ă ş
ă 1980.
Albu liviu - Vatra Dornei. Parul de pe
corpul uman ş i n medie 10 mm pe
ă iar unghiile cre.sc cu 0,002- 0,006
mm pe ă .
Nicolescu Marin - Vaslui. 'sahara se
intinde pe o ţ ă de peste 8 mili-
oane kmp, respectiv pe circa 25 la suta
din ţ Africii.
Dumitru Vasile - ţ Pe gitul fie-
carei girate se ă un .,desen" . uni c în fe-
lul lui , ş d_upa cum este amprenta di gi-
tal a la om. In Nairobi (Kenya) se· ă o
mare ţ de girate. . .
Dragoman ţ - ă ţ re-
ă ă ţ vol umul ,. Prepa-
ţ singur i", avindu-1 ca aut or pe chimi s-
tul Dan 1. Seracu.· vol um ă in cole-
ţ ,. Cristal" a Edi torii Albat ros.
ă Liliana - ş Da,
este ă ă ş un ă natural.
Sol ul insulei di n Arhipelagul Ci-
cladelor (Marea Egee) e foarte gras ş
spumos. inci t localnicii il folosesc drept
ă ·
Marinescu ă - Sibiu. Consul ta
ţ pe anii 1984 ş 1985 ş vei ă
ă care te ă Cît
despre automobil ul respectiv, el a fost
const rui t in perioada 1969-1974.
Chiforescu Lucica - Suceava. Ş in
Africa ă sint ă ş
Virfurile ţ Kenya ş Kil imandj aro
sint int otdeauna acoperite de ă
Arlstide Ion - Oradea. Oceanul Paci-
fic se i ntinde pe o ţ de ci rca 180
milioane kmp, ţ ă care ă ş ş
de doua or i pe cea a Oceanului Atl anJic
ş de zece ori pe cea a Oceanului In-
ghetat de Nord.
ă Mihaela - Pielea
ă a ci nci sprezecea parte din
  corpului. La un adult de 70 kg.
p•elea ă ş 4 kg ş are o ţ ă
ce 2 m•,

ă ă ţ
Cri stea ă ţ - ş Motorul la
care te referi a fost inventat de Diesel ş i i
ă numel e. Î n anul 1981 am scris
despre .pr'oblemele care te ă
Predescu Doru - ş Dungile
zebrelor si nt ca ş amprentel e di gitale la
oameni, ă ă caracteristi ci ab-
solut individuale. Nu ă ă zebre
cu ş linii ş cu ş configu-
ratie.
1
V
GRESEALA?
1
Ce ş a fr..i_{;Uf tstetuf nQS-
tru? ţ scriindu-ne râspun-
sunle în plicuri pe care veti lipi ta-
lonul ă ş ă va primi
Diploma .. Start spre viitor' \
OCTOMBRIE 1986 e ANUL VII Nr. 10 182\
ISTITILOR
ă corect -la ş
ist etilor" di n ă trecut : dis-
poziti vului i i ş un condensa-
tor iar cama ruptor-distribuitorului
trebtlie ă fie de ă patrata (cu
4 ţ etepel:
Bogdan Splru, ""lea ş
26-28. bl. 48-49. se. 8 , el. 2. ap.
36, aec:torul 6, Bucure''!· ,
Redactor ş ION IONASCU; Sec!P.Iilr responsabil de ţ Ing. IOAN VO/CU
Respons•bil dB ă IliE CHIROIU
Jlr dac(Ja Pia/11 Scinteii nr. 1, ş JJ. Tele/un 17 60 10. AOMJN/STRATIA. Editura . ScintPill ".
TIPARUL ţ ABONAMENTE prtn oltciile ş ţ P.T.T.R. Cititorii din ă ă se por JbOnil
pnn . ROMPRESFJLA_TELIA' - Sector etport-imp1111 ă P.O.BtJX 12- 201, tekt 10 376; prsfir
Bucut e$"1!, C•leil SrwJW nr. 64-$6. · . -
.Hitt cnfJ/de m•puhli n l t <' nu ' ( ă
Jn:kx: 41-'lll 16 pagini 2,50 lei
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
""1 nea de la primele ei ţ cu
mai mult de un secol în urma, fo-
t<XJrafia s-a dovedit a fi o ă
deosebit de eficienta a ş
umane. Pe ă aproape banalele
fotografii alb negru sau color ce
ă diverse momente ale
ţ noastre. au ă zeci de apli-
ţ ţ ş mai ţ
accesibile amatorilor ă teh-
nicilor speciale pe care le impun.
Acestea sint ş numitele fotografii
speciale care permit ă
dintr-un anumit domeniu ă anali-
zeze diverse fenomene fizice sau
chimice, ă ă ă in intimitatea
atomului sau a n.ucleului celulei vii ,
sa ă ă ă   ceea ce ochiul
uman nu poate percepe etc. ă
enumeram citeva tipuri de fotogra-
fiere ă ş ţ lor.
Fotografia ă cea mai des
ă ş pe care o ş ţ
este radiografia. Un fascicul de
raze X este trimis intr-un mod con-
trolat prin corpul uman sau printr-o
ţ ă a acestuia (minâ,
picior etc.) ş apoi cade pe supra-
ţ unui film fotosensibil impresio-
nîndu-1. Prin developarea filmului
se ţ o imagine a organelor in-
terne. ce au proprietatea de a ab-
sorbi mai mult sau mai ţ razele
X ş în ţ de aceasta de a irn-
p[esiona ţ filmul. Deoa-
rece ochiul uman poate distinge
maximum 40 de ţ de gri, in ul-
timul timp filmul de radiografie este
explorat cu ajutorul unui calculator
electronic. Acesta ă toate nu-
ţ de gri de ş intensitate
ş le ă o culoare, de exemplu
ş albastru, verde etc. Alocarea
11nor culori ne permite realizarea
unor ă ă ţ interne ale
corpului uman. O ă ţ spe-
ă este fotografia in ş
· Prin utilizarea unei pelicule spe-
ciale. care se ă in diverse
•nodun in functie de radiatia calo-
ă ce ajunge la ea se pot realiza
•magm1 deosebit de utile în econo-
misirea de energie, in detectarea din
cosmos a unor culturi agricole ş a
unor ă ă dar ş in diagnost1-
carea unor maladii m medicma.
Cu ajutorul unor lent1le sau a unor
obiective speciale pot fi efectuate
macrofotografii , foarte utile in bio-
logie, in agricultura, dar ş in meta-
lurgie sau chimie. Macrofotografia
poate furniza date spectaculoase
despre ţ ş structura unor gîze,
despre ş grîului sau despre
microstructura solului. Mai mult,
cuplind un aparat de fotografiat la
o'Cularul unui microscop putem ob-
ţ imagini ale lumii atomice, ale
unor structuri atomice sau molecu-
lare deosebit de eficiente in cerce-
tare ş in scopuri direct productive.
O ă cu totul ă s-a
dezvoltat pentru a realiza ceea <,;e
se ş fotografia ă In
acest caz imaginea ţ ă ,.in-
ţ ă   pe ă un fenomen a
ă ă ş se petrece ·in rea-
litate in sutimi sau chiar miimi de
ă Poate. fi fotografiat un
glonte care trece printr-un bec pen-
tru a ă fracturarea sticlei ,
ciocnirea unor corpuri solide in
verse stadii (de exemplu ă auto-
mobile sau ă avioane cu scopul
de a ă securitatea pasagerilor la
impact) , o ă ă de ă ce cade
pe o ă ţ ă ă pot fi vi-
zualizate ţ unui pod sau
ale unei ş unelte ş ş mai de-
parte. în aceste cazuri fotografiile
sint realizate cu timpi extrem de
mici : 1/ 2 000, 1/ 5 000, 1/ 10 000 se-
cunde. Pentru a ilustra spectaculo-
zitatea acestui procedeu, prezen-
ă cîteva imagini realizate cu teh-
nici speciale de fotografiere ultra-
ă Fotografiile ă un
glonte ce trece printr-o ă de ă
pun ş apoi prin ă unei lumi-
ă Virtejul format de un ventilator
in ă unei ă cu alcool a fost
ş el surprins în imagine, ă de
momentul ă unei bule de gaz
sub ă prin producerea unei scîn-
tei electrice.
Acestea au fost numai cîteva
exemple de utilizare ale fotografiei
in numai citeva domenii de activi-
tate, dar pe ă acestea ă alte
zeci de domenii cara ă di-
rect de o descoperire ă la apa-
ţ nu i se prevedea decit inlocui-
rea pictorilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful