You are on page 1of 16

spre viitor

Din sumar:
e PENTRU
CITITORII
DE LA SATE
e
e MODELISM
e ENCICLOPEDIE
. e ATELIERUL
DE
e RALIUL
IDEILOR
.
DE LA JOC
LA

PIONIERIA RAMPA DE LANSARE
Imaginea pre-
un aspect d1n
laboratorul expert-
mental de chimie
de la Casa pionieri-
lor pa-
trier din Pa-
sionatii
chi-
mice in ca-
drul cercului rezul-
tate care o


SI PROIECTE
.
Imaginea o electro-
cositoare la Casa pionieri-
lor patriei din Covasna.
Desigur, asemenea produse s-au
mai construit, unele chiar mai as-
pectuoase dar originalitatea celei la
care ne referim in utilizarea
in exclusivitate a materialelor refolo-
sibile. Sub indrumarea
lui cercului de auto-car-
turi, Fulop Csaba, pionierii Kelemen
Miklos. Kabas Arpad, Ghe-
orghe, Ferecz Barna Benedek
Enico au redat functionalitate unor
repere ce a nu mai fi utiliza-
bile. un motor vechi de la
o de un lighean din
material plastic, un castron patru
de la un stricat, asam-
blate cu pasiune pric_epre. au
compus o electrocositoare' a
utilitate este
n cerc s-au realizat alte
montaje menite sa
in pasiunea pionie-
rilor pentru construirea unor obiecte
cu aplicabilitate. amintim in
acest sens, aparatul pentru determi-
narea de a motoru-
lui recent i-au adus
tati ri
Din proiectele de viitor ale mem-
brilor cercului am retinut construi-
rea unui minicartodrom
realizarea de noi auto-
modele modernizarea un_or carturi
construite tot in cadrul cercului in
anii trecuti.
Aflmentatorul complex din imagine a fost realizat la Casa pionie-
rilor patriei din Vatra Oornei, Suceava. Sub indru-
marea cercului de Ioan Pop, pionierii
frinei Atofanei, Mihai Onciu, Cristi Pop, Dorin Mure-
Romus Palaghia au construit o proprie un ali-
mentator ale performante il in rindul celor mai
montaje de acest fel. Poate fi utilizat la alimentarea statiilor de emi-
sie-receptie, aparate de radio cit pentru in labora-
toare ateliere.
CART-

CU PEDALA
Realizat la Casa pionierilor
patriei din Cehu-Silvaniei.
judetul cartul nume-
roase avantaje pentru pionierii ince-
in conducerea manevrarea
lui. Cu ajutorul lui se poate
foarte bine tehnica vola-
nului , a frinei, economi-
sindu-se combustibil. De
sistemul de di-
rectie rotile toate carac-
teristcile unui cart cu motor, numai
in locul motorului s-au introdus
pedale de Realiza-
torii - pionierii Iacob Florin Mu-
Florin - au in perspectiva_
cartului astfel incit
cu un efort minim din partea condu-
se o viteza supe-
de cerc - Ale-
xandru ne-a asigurat
perseverenta pasiunea de care
dau membrii cercului de
carting vor spune cuvintul in rea-
lizarea unor modele noi, cu para-
metri superiori.
2 START SPRE VIITOR
Este semnificativ
faptul
pionier! care au
frecventat acest
cerc au devenit
muncitori, buni
in dome-
niul industriei chi-
mice.
SE. PREGATESC AUTOMOBILI$TII DE MINE
Dupa orele te-
oretice de
tere a regulilor de

orele petrecute in
atelier la montarea,
repararea,
rea - altfel spus la
cariu-
lui - a sosit mult
moment
al conducerii.
multi
dintre membrii de
azi ai cercului de
carturi de la Casa
pionierilor
lor patriei din Ca-

vor
buni specia-
in domeniul au-
/ tomobilismului.
iNTiLNIRE CU VIITORUL
La Casa pionierilor patriei din Buzau. in cadrul cercului .. Ate-
lier 2000", sub indrumarea profesorului Dumitru Cadulenco, pionierii Ra-
mona Savu, Carmen Dan, Denise Cadulenco Cristina Lupu aduc ultimele
unei de anticipatie: .. Biopolis". a numeroase pre-
mii la concursurile precedente, pionierii buzoieni aduc de data aceasta in
prim plan idei de economisire a energiei. de valorificare a destinat
de introducere in tehnica constructiilor a unor modele inspi-
rate din
---------------------------------------------------------------------
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

A ctualitatea rom-
D a fost
de celui de-al III-lea
Congres al Frontului Democra-
Socialiste, eveni-
ment politic de mare
in a inscris,
firesc, in dinamica conti-
nue a coeziunii intregului popor
in jurul partidului. al secretarului
general, Nicolae
pentru
politicii interne
a partidului statului, pentru
realizarea inaltelor de
progres concretizate in
Programul partidului , pentru
inaintarea Romniei pe calea
socialismului comunismului.
n margistrala Cuvintare pre-
in inaltul forum al demo-
noastre socia-
liste de secretarul general al
partidului,
Republicii, Frontu-
lui Socia-
liste, Nicolae
au fost analizate cu
profunzime clarviziune proble-
ROMNIA
PE DRUMUL MAR LOR
mele fundamentale ale prezen-
tului viitorului patriei socia-
liste, indicindu-se de ac-
n vederea istori-
celor adoptate de Con-
gresul al Xlii-lea, cu
ciune claritate, deschizindu-se
noi perspective plenare
in ob-
a tuturor
componente ale Frontului De-
Socialiste.
La marele forum al democra-
socialiste au fost
oameni ai muncii care
activitatea
intr-o arie de domenii de mare
diversitate, dar de o mare
complexitate, tribuna Congresu-
lui oferindu-le cadrul trecerii in
intregul nostru popor a primit cu
viu interes Comunicatul cu privire la
indeplinirea Planului unic de dezvol-
tare a Republicii
PRODUCTIEI llmUSTRIALE
- il procente -
a unui fructuos dens
schimb de Marile
impliniri ale acestei epoci glo-
rioase - Epoca Nicolae
- fac
cu viitorul, cu tot ceea
ce avem de pe mai de-
parte ca urmare a programelor
adoptate pentru cinci-
nal a stabilite
la mileniului, intr-o con-
de
care ne orbita unui
avint mai inalt. "In anul 1990,
prin realizarea celui de al VIII-lea
plan, cincinal, sublima
Nicolae
comunele patriei noastre vor de-
veni centre economice sociale
tot mai puternice, moderne, in-
floritoare. in anul 2000
Romnia va deveni o socia-
multilateral in
care oamenii muncii,
deosebire de intre-
gul popor se va bucura din plin
de o
.
Cu con-
vingere. in
cu interesele vitale ale patriei
socialiste, ale clasei muncitoare,
cu do-
vie a tuturor
rii, deosebire de
tate, in de al
Frontului
Socialiste a fost reales de Con-
gresul al III-lea al Frontului De-
Socialiste
REPERE ALE PROGRESULUI
Socialiste Romnia pe anul 1984.
in indeplinirea
planului pe 1984, cele mai bune din
actualul cincinal, sint- cum se
in Comitetului
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. -
rezultatul nemijlocit al
cu de clasa
muncitoare. intelectuali-
tate, de intregul popor, in
unitate in jurul partidului, al secreta-
rului general, Nicolae
Ele
o realismul politicii
partidului nostru comunist, elabo- -
cu ho-
a Nicolae

1 nscriindu-se in continuare drept
factor dinamizator al eco-
nomice, industria a cunoscut un
amplu proces de dezvoltare inten-
iar in
PRODUCTIEI AGRICOLE
- il orocente -
cel mai iubit fiu al poporului ro-
mn, comunistul de omenie si
patriotul revofl.4ion-
rul aspi-
intregii promotor
dirz al suvera-
al idealurilor qe
prietenie, pace colaborare,
Nicolae
adoptate de cel de
al III-lea al Frontului
Socia-
liste, in consens cu istoricele
ale Congresului al
Xlii-lea al partidului vor da un
nou impuls muncii
i n toate domeniile de activitate,
propulsind spre
drumul luminos al so-
comuniste.
ile climatice au fost mai favo-
rabile, s-a cea mai mare pro-
de cereale din istoria
Orientare definitorie a politicii parti-
dului, intensificarea de
cercetare dezvoltare teh-
introducere a progresu-
lui tehnic - prin progra-
mului elaborat sub conducerea to-
academician doctor inginer
Elena - a determinat
intr-o extinderea
bazei proprii de materii prime
energetice, laturilor
calitative ale economice,
realizarea obiectivelor privind innoi-
rea modernizarea asi-
milarea de noi utilaje teh-
nologii de randament ridicat, redu-
cerea consumurilor materiale va-
lorificarea a resurselor,
sporirea muncii a
economice. Au cunoscut o
inflorire
cultura, s-a adincit procesul de for-
mare a omului nou, cu o con-

S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

...------ PENTRU CITITORII DE LA SATE ------


recollare cere alele' (se-
minfele) se in sHozwi.
Consenarea in timp a cerealelor
depinde de doi umidi-
tate temperahri. Pentru
l'llfea acestor parametri l n labora-
torul de de la c.sa
pionierilor patriei diA
R i a fost realizat un aparat
special de
Aparatul permite tem-
peraturii la 50C cu o eroare
de 5% la 50% cu o
precizie de 1G-15%.
Descriere ti funcllonare
Aparatul se compune din
instrumentul pentru
rea instrumentul pentru
temperaturii (fig. 1 ).
Instrumentul pentru
bazat pe schema unui oh-
inmetru n curent alternativ, este al-
dintr-un oscilator (CBA) for-
mat dln tranzistoarele T3, T4, un
amplificator de in contra-
timp realizat cu tranzistoarele T1 , T2
un instrument indicator (50 JJA sau
100 JJ.A). Alimentarea CBA este stabi-
de re{eaua R13, 01 are o
. de lucru de circa 700 KHz.
Traductorul de umiditate este de
tip caJ)acitiv (C1 ).
Capacitatea C1 este din
doi cilindri de aluminiu,
tre capul sondei de (fig. 2,
3).
Capacitatea C2 compen-
capacitatea de

Instrumentul .pentru
temperaturii constituie o punte
Wheatstone care are intr-un brat
termistorul R16. Almentarea
este cu ajutorul rezistoru-
lui R14 a diodei Zener 02.
Rf
fk
1
2
Kfa
1
tJ
T2
R4
56k
R2f
43k
R5
56k 2
Kfb
PL.8V2
D2 9V
f 1
L-----::
3 . 3
6
2
Klc
6
Tf, T2 Se 109
T3,T4 ee to7.
SONDE! DE MASURA
Rf8
2,2k
1 - (duralumlnlu), 2- (ebonHi), 3- electrozl pentru umiditate {aluminiu), 4 - virf (alumi-
niu, cupru), 5 - termlstor, 6 - Inel 7 - conector.
Mldle sint
paznici al unde "1 au
cui_bul. pentru ce trebuie
qezati culb61ri artificiale in
sau In Pentru a crea
conditii de inmultire. wi re-
construiti In
luna martie.
Cuiburile, in majoritatea cazurilor,
trebuie sa imite scorburile unde
depun De aceea, ele
vor avea aspectul unei de
trunchi, cum se in fig. 1.
cum se poate vedea, o por-
de trunchi (lemn de foc cu
se cu dalta cioca-
nul, astfel ca se un interior
cit mai scorburilor natu-
rale. Unul sau orificil de in-
trare permit intre
din cuib. Din
de lemn se fundul acope-
. cuibului.
in fig. 2 se un alt tip de
cuib. din sub-
tire. sub forma unei cutii prismaticc.
Aceasta are un ont1c1u de intrare
4 START SPRE! VIITOR S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l


Sonda de se
din fig. 2. Tija 2) are
o se
din Pe se
un conector (tip
magnetofon) cu 5 contacte, la care
se vor conecta termlstorul elec-
trozil care capacitatea C1
3) . Terminalul 3 (central) al
conectorului se la corpul son-
dei. Tija se Introduce n 1
apoi se vor monta in ordine
6, 3, 6, 3, 4.
intre aparat se
face cu un cablu ecranat cu patru
conductoare cu un conac-
tor (tip magnetofon) . Ecranul
cablului $e la terminalul 3.
Lungimea cablului nu trebuie de-
1,50 m. ca
aparatul fie. montat la
corpului sonde de Cthndru
metalici ai sondei de se vor
acoperi cu lac rezistent la sau
vopsea tip .,Emaur", pentru a izola
sonda de de contactul
direct cu semintele. Tija (2) se poate
din .textolit care fi
impregnat cu sau lac sthco-
nic.
Calibrare
Pentru procentului de
umiditate se comutatorul K1
in 2.
variabil R1 a vanab1le
C2 se limita a
scalei instrumentului indicator
(zero) . se
inaintea a procen-
tului de umiditate. Se intruce apoi
sonda de (cel 25 cm)
intr-un vas care seminte cu
o umiditate de 50% cu un
instrument industrial). Cu ajutorul
rezistorului semireglabil R6 se stabi-
limita a scalei. in-
strumentului indicator (50%). Indica-
procentelor de umiditate fiind li
se poate grada scala instru-
mentului indicator (0-50%) .
Pentru temperaturii se
comutatorul K1 in 1.
Rezistorul variabil R17 li-
mita (0C), iar rezistorul
semireglabil R19 ' limita
(50oC). . , . .
Aparatul este portabil se ali-
de la trei baterii electrice
de 4.5 V. Extinzind gama de
a la 100%, aparatul poate
fi folosit la
temperaturii solului.
De asemenea, aparatul poate fi
cu un siste"!
in cazul
temperaturii de control.
Ma numesC: Stan
Lucian ?i sini elew
in c;tasa a VIII-a la
jud.
Arad (cod 2877).
rog. daci se
poate,
In paginile revistei
schema unul ml-
crolncubator. Do-
resc constru-
Iesc deoarece
vreau imi aduc
aportul la dezvol-
tarea
individuale a

Avind n vedere am mai primit la alte scrisori ace_-
unei clocitori electrice foarte stmplu
de realizat. .
Pentru a realiza o clocitoare sint necesare
rele materiale: cutii (recuperate de la ambalaje) de diferite (ast-
fel incit una din ele fi in un material termoizo-
. lant din burete de material plastic, fulgi etc.); un bec ele<;-
tric, cu fasungul (dulia) respectiv cablu de cu
la un termometru de (nu !"e?l<?al) o
Introduceti cutiil.e una in alta, m fel I!!_Cit mtre ele sa ramma (de JUr
mprejur) un liber 5p-6o mm. acest gol
moizolant. Rolul este sa pastreze constanta temperatura m cut1e1
interioare. La centrul acestei cutii (pe deasupra) firul electric
montati apoi fasungul, cu becul respectiv cum in desen) a
se atinge de vreun perete avind in jur o de cel, putin 50
mm. De la bec la va fi de 250-300 mm. un bec
de 25 W. cutiei termometrul de inchi-
deti cutia, cu capacul ei sau cu o de placaj . E bine ca pe acest capac
eventual, o de becul in-
astfel , timp de 8-10 ore. intre timp tempera-
tura de termometru. ea este intre 38-40 C, este
foarte bine. temperatura e mai inlocuiti becul cu unul de 40 W;
iar este mai mare, un bec de numai 15 W. din nou
un interval de verificare de 8-10 ore iar termometrul.
Procedati astfel cind in interiorul cutiei o tempera-
de 38-40 C. Eventual scoate sau material
termoizolant. Cind ati rezolvat problema temperaturii, in c;:utie, pe un
strat de 10-15 de foarte proaspete, pe care cercetat la
lumina unui bec convins sint fecundate. Mai intr-un
un vas cu care asigure umiditatea in interior. bine
cutia timp de 24 ore. care, la fiecare mterval de 24
ore, temperatura intoarceti pe partea
21 de zile avea bucuria munca snt
majoritatea vor scoate pui. ( .
in primele zile ei trebuie cu de fiert taJe. ud
miez de piine muiat in prof. Claudiu Vodi
un pe care
cind se reintoarce din zbor. In figura
3 sint prezentate citeva modele de
cutii pentru
(1 - pentru graur; 2 -
pentru 3 - pen-
tru 4 - cutii pentru
Cuiburile se in pomi, la
3-5 metri lor tre-
buie fie ca nu
in ele apa de ploaie. Este
bine ca in apropierea cuibului se
ramuri, pe care
se pot
Construind citeva cuiburi se pot
face interesante asupra
care pot fi co-
municate in cadrul cercurilor de
biologie. O pereche de
goi de insecte 40
de meri! O familie de grauri nimi-
intr-o 24 000 omizi! Cu-
cuJ intr-o 100
de larve! Nu
chiar azi un cuib pentru
voastra!
Ing. A. Billire1u
PRACTIC
UTIL
metode de fi-
xare pe sol a foliilor de plastic cu
care sint acoperite solariile desti-
nate producerii legumelor timpurii.
Cadrul metalle al solariului se
ca in fig. 1.
Se intinde folia peste acest cadru,
iar capetele se de citeva ori
apoi se cu un (fig. 2)
sau se un in care se intro-
duce foliei se cu
(fig. 3).
Cadru
metalle
.. .
1 1
SPRE VIITOR 5
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

.... ---------. MODELISM -------------


Rachetomodelul .. CIRRUS" pre ..
o mare stabilitate in funct io-
nare, se din materiale
accesibile. dar, pentru lansare.
sprijinul indrumarea
cercului tehnico-a-
plicativ de modelism.
Cele elemente ale fuselajului
se construiesc pe cite un cilindru de
fag cu secti unea de 20 mm.
respectiv, 37 mm. Hrtia de de-
sen. sau un carton subtire, se ung
cu aracet diluat cu pe 2/3 din
arie, care se strins
pe in 3 straturi .
aceasta tuburile
se scot de pe se in .
normale, care se taie
la dimensiunile din
Folosind un ministrung .. Miini in-
deminatice" sau o Faur se
strunjesc din tei uscat
ogiva rachetomodelului, care
cele ale fuselajului se m-
coaxial in folosind
clei ago.
Ampenajele in de 4 se rea-
lizeaza di n placaj de sau din
brad de 2 mm. cu bordurile de atac.
care se lipesc
cu clei ago pe fuselaj, respectind
verticalitatea unghiurile de 90" .
Pentru stabilitatea ampenajelor se
pot aplica, la unghiul de
cu fuselajul . cite baghete de
brad de 2x2 mm pe lungimea
de contact. '
Inelele de ghidaj se
din de aluminiu de 0,3
mm sau din hirtie in trei straturi
se lipesc rigid in pozitiile indi cate.
Rachetomodel ul trebuie culi-
seze foarte pe tija rampea de
lansare din otel, cu de 5
mm lungimea de 1 500mm.
in de hexagon, cu
latura de 300 mm, se
din sau folie de plastic; cele
suspante din
SI ogivei se ca
desen, de 4 fiie de cauciuc de 1 mm
cu lungimea de 150 mm. ale
din nou prin intermediul
unui fir de se de partea
a fuselajului.
Fuselajul, ampenajul ogiva se
cu cerneluri
care se de mai multe
ori cu nitroemail.
Motorul de
de 10 Newtoni (sau con-
struit din lucra-
rea .. Rachetomodele" de Ion N.
Radu, Editura Ion 1977) se
i ntroduce cit mai fest in fuselaj , pe
la baza modelului.
n containerul se intro-
duc un dop de imbibat in talc,
rondele de staniol impa-
in simetrie
pornind de la virf termi-
nind cu suspantele.
Lansarea rachetomodelului se va
face in de
cerc. in afara pe o vreme
cu cer senin, obser-
vatorii la o de cel 25
m.
Aprinderea motorului se face cu
un fitil de tipul aceluia din
sau, de folosind un aprin-
electric de de 0,2
mm, cu lungimea de 60-80 mm.
care se ndoaie in ,.V" se intro-
duce in galeria de ardere a motoru-
lui.
Tensiunea de 6-12 V se de
la pe un cablu de cel
10 m, conectat la filament cu doi
crocodili, folosind un
de precizie, care suporte 5 A.
Cu acest rachetomodel , membrii
cercului de la nr.
188, sector 5, au o
altitudine de peste 400 m o
de intoarcere de 15 minute.
prof. MihaH Zanciu
CONTACTCONTACTCONTACTCONTACTCONTACT
';.ntru cititorii care ne-au solicitat detalii despre produsele rcali7ate de
P L. .,23 f.ugust" d" rg. citeva, de larg interes pentru
In figura e redat butucul roata cu diametru! de 92 mm 1ar in
aQura 2. o furca cu Pentru ntreprinderea produce coca
2
5

6
6 START PRE VIITOR
tip ,.Rallye (fig. _ 3), iar pentru coca tip F.S.R.-1'>
(hg. 4) In figunle 5 6 se prezinta o elice cu suport cu diametru! de 200
rnm respectiv o elice de apa cu diametru! de 40 mm.
Dupa cum am mai precizat in revista noastra, aceste produse ca multe
altele se pot procura din magazinele cu raioane de specialitate (sport, foto
Jucarii etc.). De la sediul intreprinderii (Str. Caprioarei nr. 2) se pot obtme
cataloage liste de produse. Casele pionierilor patriei pot
a(lresa comenzi de executare a unor produse necesare cercurilor de mo-
delism
VELIER DE CROAZIERA
Avi nd l ungimea de 115 metri.
mea de 13,5 metri,- deplasamentul
de 500 tone putind naviga cu 10
la 14 noduri, .. Windcruiser"
este o de cu
pinze care a fost de
tierele navale finlandeze.
sale, noua
atit farmecul navi-
cu pinze, ct confortul oferit
de oricare pachebot de
Patru vele triunghiulare i1
vor asigura propulsia iar pe mare li-
ele vor fi ajutate de motoare
Diesel electrice. Pinzele vor fi re--
glate de un echipament electronic
sofisticat, care la strictul
necesar echipajului
!!J)eCializat. Nava are o capacitate de
. 112 pasageri.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

j_ __ _
i de f/J 1.5
100
ija ro mpei rp 5
of 1 { staniol}
--------
10
brad 2x2.
ie de ardere cu combustibil. nepresat
START SP,_E VIITOR . 7
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

Societatea este de
neconceput unei re'-
de comu care asigure
transmiterea optime a
mesajelor telegrafice, telefonice, de
date, radiofoniCe de televiziune.
in ultimul deceoiu caracterul global
al de (in
sensul ntre ele a doua
puncte oarecare de pe globul teres-
tru), volumului
lor transferate prin de tele-
ersificarea servici i-
lor oferite de au ridicat pro-
bleme tehnice pe cit de importante
pe atit de dificile. a rezolvare a
fost progreselor din
domeniul tehnologiei electronice
a calculatoarelor electronice. Va
propunem ne intr-o incur-
siune prin lumea cu fasci -
a atit a ce-
lor "clasice cit a celor .. mo-
derne". Vom incerca fa-
cem o trecere in revist a
a etapelor de descoperi-
rile secolului XX in acest domeniu
REPERE ALE UNEI SPECTACU
LOASE
Orice mozaic cronologic al teleco
secolului nostru trebuie
firesc, cu fizicianul ita-
lian Gugliemo Marconi, primul care
a solicitat un patent pentru "telegra-
fia cu o singura
Nu la mult timp (1 an) fizi -
cianul german Adolph Heinrich
circuitul acordat.
In an, 1901 este realizata
prima transmisie radiotelegrafica
peste oceanul Atlantic dintre Poldhu
St. John's, Terra Nova. in anul
1905 la se instaleaza
prima de telegrafie fir din
Romnia. ani mai tirziu, in
1914, este prima le-
intre
Romnia Un an mat
tirziu, inginerul romn Nicolae Vasi-
lescu-Karpen primul post
de putere (150 'kW) de radiotelegra-
fie din Romnia.
Printre datele de din pal -
pitanta istorie a
se inscrie ziua de 20 noiembrie
1920 cind s-a inaugurat la Pitsburg
prima de emisie pentru radio-
difuziune. In Europa compania Mar-
coni in 1922 o la
Londra una la Paris (Radio Paris) .
Trei ani rliai tirziu, in 1925, sub con-
ducerea lui Dragomir Hurmuzescu
la Institutul Electrotehnic de pe
Universitatea din au
loc primele emisiuni experimentale
de radiodifuzune.
Una din etapele de in
dezvoltarea o re-
inventarea in anul 1926, de
catre fizicianul japonez Hidetsugu
Vagi a antenet care ii poarta nu-
mele. Anul 1928 este important 11
istoria romnestt
.. de difu
ziune din Romnia" , iar
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

1. Centru
de informare
2. Sistem video
dfJ
3. Sistem de

4. Sistem
de reproducere
5.

6.
de emisie
7. inregistrare
a emisiei
8. Teletext
9. Sistem
de multiplicare
a sunetului
10.Emisie
VHF/UHF
11. Transmisie

a imaginii
12.
mare
a imaginii
13. Statle
de emisie
pentru satelit
14. Satelit de

15.
de
de la satelit
16.
de comunicare
duplex
17. Sisteme
cu circuit
inchis
18.
de modulare in
amplitudine (MA)
19. Statle de
multiplexare (MF)
20.
stereo AM/FM
21.
de radio
22. Sistem
local stereo
23. Disc
audio digital
24. Computer lo-
cal
25. Reproducere/
Imprimare
26. Sisteme
de Inregistrare
redare
pe
un an mai tirziu ia postul de
radio de la primul post de
emisie romnesc. conti-
nuau, aparaturii de
emisie fiind in centrul aten-
se face in
anul 1931, in Marea Britanie
S.U.A. la firma ,. Beii Telephon" se
fac primele publice de
stereofonie, iar in 1950 la laboratoa-
rele .. Lincoln ale lnstituturui Tehno-
log din Massachusetts sint puse la
punct primele .. modem"-uri. Desi-
gur. .,era electronicii " avea
cuvntul n acest domeniu.
in 1951 se se
public primul tranzistor cu
descoperire care deschide practie
nelimitate
pe calea acestui sector
de care miliardele de lo-
cuitori ai planetei.
Dar.
electronicii ar fi devenit limitate
la un moment dat nu s-ar fi ivit
un nou impuls pe drumul
Avem n vedere
Utilizarea sateli-
tilor artificiali ai i n acest
domeniu cel mai specta-
culos salt de la lui Marconi
la epoca a transmisiilor de
tot felul. lansarea primului sa-
telit de .. Telstar-D"
au urmat numeroase proiecte rea-
toate avind ca obiectiv
principal , faci litarea transmisiilor
prin Nu numai rapiditatea
devenea ci cantita-
tea mare de ce se putea
omite ntre cele rl)ai
puncte ale planetei. In-
tre timp. o descoperire a fost
n slujba acestui sector: fibrele
optice. Despre utilizarea acestora in
prezent mai ales in perspectiva
s-a relatat pe larg in
de din
Romnia este una din cele mai
vechi din Europa, in noastra
existind o preocupare constanta
pentru dezvoltarea acestui sector,
putind fi amintite nume ale unor
profesori ca: Nicolae Vasi-
lescu-Karpen, 1. Constantinescu, T.
G. Cartianu, S. Condrea,
N. Marinescu care au adus contribu-
importante la cercetarea in acest
domeniu.
1
siNT
O de
poate fi astfel : sursa de
care emite un mesaj co-
unui ansamblu de idei
concretizate prin cuvinte scrise sau
vorbite, prin imagini sau prin cifre
ce trebuie transmise la utilizator.
Mesajul este transmis la
prin canalul de care
calea com-
de cele mai multe ori com-
intre sursa de (emi-
acceptorul de
(receptorul). in timpul
prin canalul de transmisie, semnalul
util este supus unor per-
turbatoare de care este necesar
se seama atunci cind se face
reconstituirea semnalului.
Aparatura de
poate fi din circuite elec-
trice electronice destinate
rii unor multiple, sau
destinate semnalelor in
vederea emiterii lor in sub
forma undelor electromagnetice,
cum este cazul de radio sau
de televiziune.
Mediul de transmisie poate fi o le-
prin fir , atmosfera
sau extraterestru.
Viitorul va be-
neficia- cum mai aminteam
de fibrele optice ghidurile de
cu multiple avantaje: rezis-
la externe (nemaif i-
ind regenerarea semnalu-
lui cum se face in prezent la co-
prin cablu). precum
multitudinea de convorbiri simultane
care pot avea loc. S-au inaugurat,
experimental , linii de
cu fibre optice.
MASS.MEDIA ARE CUviNTUl \
Conform pe care o
mass-media
ansamblul mijloacelor
lor tehnice moderne de informare
de a maselor (exemplu:
radioul, televiziunea, cinematogra-
ful, presa etc.).
Ce o mass-media?
Este o cum re-
din figura pe care o prezen-
n care parcurg un
intreg circuit format din emisie, re-
prelucrare, transmitere re-
transmitere la imprima-
re/inregistrare redare, acest ciclu
asigurind o comunicare si-
cu minime de
eroare. Transmisia la mare
se face acum prin intermediul sateli-
tilor artificiali ai
pe anumite orbite cu scopul de a
capta de pe Terra, de la
o emisie de a le retran-
smite mai departe de re-
sau de retransmisie.
cum reiese din prezentarea
a unei astfel de retea de
semnalul de sunet
cel de imagine sint transmise prin
intermediul de emisie (in
a antenei parabolice din fi-
satelitul de La
rindul acesta, retransmite infor-
la sol (n parte a
lui) o de de la
care, ce este infor-
este postul de
televiziune. Prin intermediul unui
minicalculator (home computer) se
pot selecta imaginile transmise, se
poate comanda o pe
care se imprime anumite comen-
tarii sau chiar desene impri-
manta este se poate interco-
necta cu o pentru inre-
gistrare sau redare, sau ceea ce este
acum de mare actualitate, se poate
cupla cu un videodisc-sistem care
poate asigura inregistrarea sau re-
darea mult mai compact in sensul
de nmagazi-

De asemenea, prin telefo-
se cu cen-
trul de de la care se pot
date diverse chiar pe ecranul
TV, care pot fi nregistrate in
mod prezentat mai sus.
- In imaginea distingem
radio care poate asigura
emisia semnalelor stereo
sau cuadrofonice care, de aseme-
nea, pot fi nregistrate prelucrate
prin mijloacele cunoscute.
Electronica
care permit se in
timp sunete imagini folosind ra-
dioul , televiziunea, magnetofonul
sau magnetoscopul, posibi-
litatea de a conserva de a folosi
pentru similare cu cele
care se ncreier, ceea ce
in mod normal se in me-
moria omului. Mai mult decit atit,
electronica per-
mit se comande de la
navete cosmice vehiculele aflate
la Lunii sau pe pla-
Se poate spune, teama de
a omul a cuce-
in mare dato-
electronicii
Ing. Mihaela Gorodcov
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

DE LA .JOC LA MAIESTRIE--------.
J ocul pe care vi-I propunem pe
care realizati singuri
are ca obiect nu atit planeta Saturn,
cit inelul Se acest inel ,
care planeta, este format
dintr-o multime de mici corpuri
pulberi care se rotesc in jurul astru-
lui aproape in plan. Diame-
tru! inelului este de 276 000 km, iar
grosimea sa are mai de 20 km.
Intreg inelul este in regiuni
concentrice diferite in diametru.
Tocmai de la particularitate
am pornit noi acum cind des-
criem modul de confectionare de
practicare al acestui joc.
Fiind un test de rezol-
varea jocului se in primul
rind intelectuale. Aici
puteti valorifica cu mult succes cu-
de geometrie el
constituind prin caracterul competi-
o a rapidi-

Jocul respectiv se
foarte bine utilizind placaj gros de la
3 la 4 mm sau de mate-
rial plastic cu grosimea in-
tre 1 2 mm. o oarecare
de dimensiu-
nea a inelului lui Saturn, am
o abatere in ceea ce
regiunile concentrice diferite ca dia-
metru, pentru ca jocul nostru fie
cit mai atractiv spectaculos.
figura nr_ 1, cu
ajutorul riglei echerului centrul
comun al viitoare oc cercuri. Cu vir-
ful compasului in centrul pe care
l-am figurat, dese - patru cercuri
concentrice, dintre ele fi -
2
ind egale. Tot cu ajutorul riglei,
echerului al compasului, con-
struim identic schita
in milimetri, toate figurile
geometrice desenate, respectiv sec-
toarele de arce Cercurile dintre
ele. !rusa de traforaj ,
unul cite unul inelele care
din Discul din mijloc,
de altfel cel mai mic in diametru, il
UN JOC
SPRE VIITOR
excludem, el fiind de prisos. Tot cu
traforajul fie-
care care for-
ansamblul celor trei inele
concentrice. Trebuie avem in ve-
dere faptul traforarea trebuie sa
se efectueze cit mai precis, pentru a
nu mai fi nevoie de ulte-
rioare, care pat da nepotriviri atunci
cind dorim le potrivit
regulilor jocului. cu hirtie
fiecare prin
traforare. Toate figurile geometrice
care compun jocul nostru vor fi vop-
site intr-o culoare pe o
pentru
culori de o
Pentru a nu confunda fata
cu spatele formelor geometrice ur-
foarte atent figura nr. 2.
colorarea tuturor fi-
gurilor, ele se vor intoarce pe spate,
vor fi asamblate numerotate avind
ca model figura nr. 3, copia a
figurii nr. 2, cu 180" axa
numerotare are ca
scop verificarea corectitudinii asam-
cit a
rului de figuri din care este compus
jocul nostru.
ce l-am acest joc
poate nu mai constituie o curiozi-
tate o in a-1 rezolva. Pen-
tru aceasta, privind din re-
vom singuri alte
care ne din nou la incer-
care in acest
fel, ne putem impune
numai unul din cele trei inele con-
centrice. Este de asemenea util de
observat axa este
de sus jos cu linii frnte,
-care se intrerup doar in centru ne-
lelor. Privind cu
ca linia de sus incepe tra-
seul spre dreapta, in schimb, linia
de jos se spre stinga.
Noutatea, dar dificultatea, ar con-
sta in a constitui doar figurile geo-
metrice care acest e
linii frnte. Acestea ar fi doar
citeva din jocului cu inele.
la care se pot altele, pe
care le le
pe adresa redactiei.
George Milutel
3
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

TEHNICA, ---.,.
n anul 1960 a fost
descoperit un obiect
cosmic cu emisie radio
foarte cu as-
pect stelar. Obiectul
acesta, _ inscris cu nu-
3C-48,
ca o cu

din aceste motive s-a
este vort]a
de o .. radiostea". In
1963 s-a descoperit un
nou obiect (3C-273)
cu caracteris-
tici, cu o
cire mult mai
mare. Studiindu-se
spectrul s-a con-
statat liniile spec-
trale sint deplasate
spre al
spectrului, in compara-
tre cu un spectru
nut in laborator.
BUASARII
SI NUCLEELE
DE G.ALAXII
D in examinarea spectrului obiec-
tului 3C-48 a rezultat lugimile
de ale liniilor sale spectrale
sint dar mult mai mult, cu
37%. Corpurile respective, care pina
atunci se numeau .. obiecte cvlF
si-stelare". au primit numele de qua-
sari. quasarii au o emisie im-
in domeniul ultraviolet, po-
linii de emisie de absorbtie
i n spectru au liniile spectrale mult
deplasate spre
Quasarii se de
noi cu mare deplasarea linii-
lor spectrale fiind cu atit mai mare
cu ct este mai mare viteza de nde-
Rece!'lt a fost descoperit un
quasar cu' deplasarea liniilor spec-
trale cu 353% din lungimea de
care deci se cu o
cu 91% din viteza lumi-
nii.
n cazul galaxiilor, a fost dedusa
din o lege care dis-
la care sint ele situate
de noi de viteza lor de
lege quasa-
rilor, ei sint cele mai
obiecte din univers.
ajungind la 12-14 miliarde de
de noi. Din 2
concluzie cu pri vire la
cool (CH:!OH) incolor, inflamabil
nepoluant, de ardere fi-
ind apa bioxidul de carbon. El
poate fi preparat prin din
resturi menajere, industriale.
quasarilor faptul ei tre-
buie fie foarte S-a
calculat unii quasari emit de 100
de ori mai energie decit cele
mai mari galaxii. De
faptul quasarilor va-
uneori n decurs de cteva zile
aceasta dublindu-se.
Problema cea mai care
se in cazul quasarilor este le-
de natura liniilor lor
spectrale deci de la
care se in ultimii ani s-a
se pentru o serie de
quasari ei sint fiecare, in
centrul unei galaxii , formind nucleul
avind deplasare a lini-
ilor spectrale ca galaxiile nconju-
Concluzia quasarii ar fi
nuclee de galaxii se pe cu-
unor tiP.uri de al
nucleu este foarte stralucrtor.
Avind in vedere mari la
care se quasarii , galaxia ce ii n-
nu mai pot fi observate, ele
fiind .. necate" n lumina quasarilor
ce nucleele
ale galaxiilor.
cel pentru unii qua-
sari s-a putut dovedi ei snt nu-
clee luminoase ale _galaxiilor foarte
depl'sarea liniilor lor
spectrale se vitezei lor de
lizate, ce s-a verificat cu suc-
ces posibilitatea aces-
tui nou combustibil la motoarele au-
toturismelor. se fac ex-
pentru a descopri tehno-
n cadrul procesului ge-
neral de a universului.
Foto 1: cel mai cunoscut dintre
quasari, 3C-273, a dovada
unei intense Aceste patru
imagini , n iulie 1977, mar-
tie 1978, iunie 1979 iulie 1980, au
demonstrat ejectarea unei .. bule" de
materie. Viteza acestui quasar este
de cea a luminii (aproape
99411.) . Foto 2: a qua-
sarilor a fost de quasarul
3C- 147, descQperindu-se un jet de
materie cu o lungime de 5 000
Aceste imagini au fost
folosind tehnica interfero-
metriei, prin combinarea imaginilor
captate de mai multe radioteles-
coape.
Metanolul are o putere calori fica
mai decit benzina, fi ind ne-
cesari 1,6 litri pentru un litru de
Are o supe-
benzinei : 130 de 75-98,
avantaj care permite
a motoarelor, datonta
compresiei mult superioare.
U n alt combustibil n de
gaze petroliere
care s-a incercat folosit cu succes
- pentru prima - la un motor
cu ardere n cu cinci-
zeci de ani. a fost metanolul. S-a n-
cercat la motoarele de
curse, dar- prea mare succes
tehnologice
progresului tehnic de la acea
crizei petroliere
din anul 1973. s-a trecut la efectua-
rea de complexe n vede-
rea folosirii eficiente a metanolului
la motoarele autoturismelor de as-

ETANOLUL
Pe resurselor pe-
troliere actuale, n vi itor, metanolul
aJturi de hidrogen de enrgia elec-
vor reprezenta combustibilii de
ai motoarelor cu ardere in-

De fapt, ce este metanolul? Un al-
1 - rezervor; 2 -
alimentare; 3
- 4 - elec-
troventil destindere; 5
- recipient gaz; 6 -
carburator; 7 - vas de
expansiune; 8 -
9 -
termic; 10
- evacuare;
11 - cheie contact; 12
- 13 - traductor
presiune gaze.
bituminoase, materii orga-
nice. lemn chiar din pe-
trol!
n faza n institute specia-
logii mai ieftine cu consumun re-
duse de energie pentru fabricarea
a metanolului. De exem-
plu, producerea metanolului din
bune - procedeu folosit azi n mai
multe din lume - impune
etape n in prima, se pro-
duce oxid de carbon (CO) hidro-
gen (H
2
) . iar n cea de-a doua meta-
nol prin catalizare.
Pe plan mondial. metanolul pur
sau in amestec cu a fost
deja experimentat de diferite
firme mari: General Motors,
Daimler-Benz, Volkswagen, MAN. In
Brazilia, metanolul se ca
benzina n de alimentare cu
combustibili, folosirea lui devenind
i n ultimul timp
in s-au ncer-
pentru a se folost metanolul
drept combustibil.
au dat bune rezultate. Taximetre
Dacia .. 1300" au fost ncercate folo-
si nd drept combustibil
cu metanolul inferior
obtinut din reziduuri rezultate din
prelucrarea lemnului. Consumul me-
diu urban este de 4,2 litri/100 km
plus 7,5 litri metanol, iar in afara
3 litri de 6,10 litri
metanol.
Folosirea metanolului .are diferite
avantaje in de economia d':
reducerea consumul ur
energetic i n medie cu 13,8%, prelun-
viata motorului , reduce consu-
mul de aditivi.
Traian
START SPRE VIITOR 11
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

ATELIERUL DE ACASA

2

PENTRU A PRELUNGI DURATA DE A BECURILOR ELECTRICE
PROPUNEM UN
ECONOMIZOR
Durata medie de a unui bec cu incandes-
este de aproape o mie de ore. 99,9% din
lungimea filamentului are o de supe-
dar tocmai pe acest 0,1% din lungime se
locul fragil sau linia de prin fu-
ziune. Este logic a proteja acest
punct slab impotriva virfurilor de curent care iau
la punerea sub tensiune, cauza
a ruperii filamentului.
Montajul de la trecerea prin zero a
tensiunii de reduce la dimensiunile
virfurilor de curent- la divide astfel
puterea prin 4).
la rece a filamentelor becurilor de
iluminat este de 3 ... 16 ori mai decit la cald.
Din nivelul virfului de curent care
se produce la punerea sub tensiune
mult nivelul celui atins in
mai ales aprinderea are loc n
maximului tensiunii de
Pentru a mai bine unui
curent de ridicat, este important de
un filament nu are o perfect cir-
ca urmare a .. datorate. uzurii
prin vaporizarea metalului. El are din
de grosimi diferite. Punerea sub
tensiune produce puncte calde in aceste locuri
fine, rugozitate a filamentului vi-
teza de vaporizare, n fel inctt filamentul se
rupe (cuptura are loc, n majoritatea cazurilor, la
aprinderea becurilor).
Putem evita solicitarea acestui punct slab pu-
.
nind becul sub tensiune in momentul cel mai fa-
vorabil, in jurul trecerii prin zero a tensinii
de ln cursul primului sfert de cu-
rentul produce o a filamentu-
lui pentru ca la primul maxim de tensiune, curen-
tul, implicit temperatuta punctului cald,
n limitele
22J.L
16V
f ERGIA POATE FI ECONOMISIT CU AJUTORUL UNUl
...
1
Descrierea montajului
Schema de principiu a montajului este prezen-
n fig. 1 se poate diviza in mai multe su-
bansamble, R
1
, C
1
, 0
1
0
2
un mini-ali-
mentator continuu care produce impulsurile de
aprindere ale triaculut R
2
, R:v T
1
T
2

detectorul de trecere prin zero triacul dotat cu
AC n paralel, care prote-
mpotriva efectului duldt.
Functionarea
La nchiderea de tensiu-
nea se divizorului de tensiune format din R
2
R
3
Ct timp tensiunea n punctul nodal A/R
3
este mai decit 0,7 V, T
1
T
2
snt
Practic se poate spune T
1
T
2
nu pot con-
duce in domeniul de -8 la aproximativ, cu
alte cuvinte in momentul de trecere prin zero a
tensiunii de alimentare. tensiunea
8V, T
2
in ea de-
vine mai de -8V, conduce T
1
. In acest timp,
C
2
se in mod treptat prrn C
1
, R
1
0
2
la 10 V maximum de 0
1
). C-
teva perioade mai tirziu, c2 o
pentru a furniza curent de pen-
tru amorsarea triacului, amorsare care se face
prin Ta n momentul foarte _precis al trecerii prin
zero a tensiunii de .. 1 n restul-> timpului, Ta
este blocat prin T
1
sau T
2
(conform cu faza) .
Triacul deci numai in punc-
tele de zero ale tensiunii de alimentare, impulsu-
rile de fiind de relativ in
cu perioada tensiunii de alimentare.
Detalii constructive
Tranzistoarele T
1
, T
2
, T
3
snt de tipul BCY58
sau BC337, iar triacul de tipul TB6N4 (in
de puterea becului electric). Desenul circuitului
imprimat implantarea componentelor sint pre-
zentate n fig. 2. Triacul va fi montat pe un radia-
tor numai se puterea
de 3'00 W. In cazul in care se un triac de .
lOA se reduce valoarea rezistorului R
5
la 330 !l.
VARIATOR DE CURENT
T4 T5 sint blocate, iar T
6
este in
conductie (numai semnalul de
intrare pe Ta este in zero) permitind
comanda triacului la tensiune
In rest, curentul prin o., 0
5
R
8
conductia la a
lui T. T s. T
6
fiind blocat.
Montajul propus permite reglarea
a nivelului de ilumi-
nare al unui bec. asigurind astfel o
utilizare - a energiei elec-
trice.
Transmiterea n (bec elec-
tric), de la reteaua de curent alter-
nativ, a unei put variabile se reali-
prin corn tarea a
sarcinii, puterea die fiind deter-
de raport dintre durata
perioada de rep tie a comutarii.
Descriere
Montajul este mpus din urma-
toarele blocuri f detecto-
rul de trecere p - zero, blocul de
reglare a puterii blocul de co-

Condensatorul sursei de alimen-
tare, c3. se inca la tensiu-
nea e dioda Zener
PL8V2, prin Dr - Ar.
Tranzistorul T
6
curentul
de al tria lui (blocul de re-
glare a puterii) rnizat de sarcina
pe C
3
prin rezistorul R
11

Semnalul se co (furnizat de
circoitul basculant astabil realizat cu
T
1
T
2
) se pe baza lui T
6
de
la unui circuit SAU-NU
compus din tranzistoarele Ta T,.
Tranzistorul T"' puntea de diode 03
\

T SPRE VIITOR
-0"' rezistoarel.e As Ar constituie
un detector de trecere prin zero.
Cind tensiunea sursei de alimen-
tare trece prin zero (spre valori po-
zitive sau negative), tranzistoarele
P nivelul
de iluminare al becului electric.
Reteaua Cs. R,
2
triacul
impotriva efectului du/dt.
de
Ing. 1. Chlrolu
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

1
IDEILOR --------9
DOUJt IDEf
PENTRU AMENAJAREA
CAMEREI DE LUCRU
ETAJE RE
DE REALIZAT
Cu ajutorul acestor etajere prac-
tice puteti folosi in mod util un spa-
mic, liber. Pentru mode-
lele 1, 2 3 se folosesc scinduri sau
resturi de carton presat, care se vor
la dimensiunile dorite. Se fi -
cu ajutorul unor sfori groase,
chingi sau panglici de jaluzele.
Pentru realizarea modelului 1 se
vor executa in scindura etaje-
relor, prin care se va trece sfoara,
care raftul cu
ajutorul nodurilor.
Modelul 2 se de mo
delul 3 numai prin raftun-
tor. Principiul de montare (redat in
desenele a b) este Pan-
glica se de perete cu diblun
Partea din spate a pan-
glicii se intinde fix in pozitie verti-
astfel incit de
perete in cazul i n caie gre-
utate mare pe
. .
... : . .
. .. .
. .. : : ....
:.: . : .: : :. : o
. . . . . . . . . ... ... . : ; . . : ..
. . . . >:.: ::: -':: . ... : .. ' ._:_ ..... .
Editura "Miada fronta" din R.S.
a editat un supliment pentru tineret din care
reproducem imagini ce vor a fi sugestii
pentru amenajarea camerei voastre de lucru.
Imaginile spun aproape totul dar citeva
pe care le utile. Lu-
mina va fi din plin iar in tim-
pul serii se iluminarea a lo-
cului de lucru. Mobilierul va fi ct mai modulat
astfel nct deveni n
raport de nevoile imediate. Cu fantezie dar mai
ales indeminare se poate adapta la piutea su-
a mobilierului un raft demontabil pe
care se vor valize, cutii, de
reviste etc.
un aspect ct mai pe
diverse jocuri, ori obiecte
realtzate de voi, inclusiv tablouri cu desene
proprii.
Modelul 4 se dintr-un ma-
teriar textll rezistent rafturi din
placaj . Baza, laterale par-
tea de sus se croiesc din material de
cea 200 x 26 cm. Oublura rafturilor,
cu deschideri pentru de
placaj (desenul c), se cu ma-
de cusut. Pentru opera-
se Se
bat capse. Pentru ca etajera
nu se se de perete la-
tura din spate a raftului de la
a
Scaunele uzate, care au
avut tablia din material
lemnos sau au fost tapitate cu bu-
rete, pot fi simplu, in
estetic, eficient eco-
nomic, doar cu ajutorul unui ghem
de de sau
ori cu fjr elastic din material plastic
In acest scop, mai
intii toate cuiele, resturile de clei
sau etc. din jurul ramei
este cazul) reparati consoli-
uzura este mai
mare, peste rama scaunului
aplica un cadru din placaj gros de
10 mm. ori ci puteti inveli in de
peste un strat de folie
de burete), care mascheze ur-
mele de cuie. apoi lustrui
lemnului cu nitrolac incolor sau prin
vopsire. care nu de-
cit impletiti sfoara. cum ve-
deti explicit in detaliile figurii
rate. Pentru ca sfoara fi
cu e recomanda-
bil ca la firului o
de in de
U (ca o andrea). Eventual, in loc de
folosi (procurat
de la mercerie) de culori
asortate.
START SPRE. VIITOR '13
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

RECREA TII TEHNICO-STIINTIFICE e ----......


. . .

SAU ANIMAL?
Ciudata din imagine - pe numele ei
Acanthaster planci - curent .,co-
de spini", a stirnit de la o vreme in lumea
biologilor vii dezbateri. Prof.
Giorgio Barletta, de la
Milano (Italia) recent: .nu va dura mult
frumoasa dar .stea de mare" va
distruge barierele de corali a oceane".
...
mirifica (cele mai frumoase
exemplare pare-se se n minunatul ,,ac-
ce o Marea
pentru ochiul e o incin-
tare, cu forma ei paleta
Dar... o pe "nevinovata" stea de mare
dureri mari, Nu numai
atit. .,Celebritatea ei" in faptul inmulti-
rea dar duce la disparitia barie-
relor de corali. Coroana de spini a inamicului lor
unu la modificarea sistemului ecologic
in final duce la alterarea echilibrului natural dm
mediul marin.
CONTROLUL MATERIALELOR
Poate mai decit alte ramuri
ale dar de o mare
pentru dezvoltarea cerce-
tarea, controlul prelucrarea materialelor a nso-
in ultimul secol, veghind din lun-
gul, contorsionatul aventurosul traseu al tehni-
cii contemporane. putem spune: nu ra-
(;are nu se fi folosit de .-ezul-
tatele de materiale. Sint studiate cu
din imagine este o
a gigantici/ar dinozauri. Numai
zilelor noastre este de dimen-
siuni mici se pe cale de
pe care le are - care o de
clima foarte -
structura de a dinozauri/ar.
in exclusivitate de
a fost din aceste locuri extin-
derii ea mai poate fi intil-
doar pe tin aeroport din statul
american Texas, unde mai
specifice
depun eforturi pentru a o
salva de la pieire, existenta ei fiind pericli-
de amatorilor de animale
exotice
aceste prilejuri aspecte ale staticii, dinamicii, re-
zistentei in domeniul folosirii celor
mai diverse materiale de
Imaginea 1 un control al materialelor
din punctul de vedere al . la foc.
in imaginea 2 cum o de beton este
sarcinii. Ramificatiile fisurilor permit con-
cluzii ferme asupra dimensiunilor avarmte.
c SCOP
Firma .Kraftwerk-Union a realizat un
micorscop electronic cu iradiere. cu ajutorul se
pot vedea chiar urmele de dimensiunea unui atom de
fier (diametrut 0.35 milionimi de milimetru). Acest
aparat permite o a imaginii de 480 000 de
ceea ce o linie de un centimetru
dimensiunea de 4.8 kilometri.
Spre deosebire de microscoapele electronice actuale.
noul aparat permite evidentierea nu numai a defectelor
de la metalului. ci a celor existente in inte-
riorul acestuia. Microscopul electronic cu iradiere poate
de asemenea. la determinarea elementelor
chimice.
Noul aparat este destinat contribuie la
constructiilor metalice. mai ales n cazul pie
selor pentru centralele electrice nucleare.

S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

Cine
raspunde

CTE TRIUNGHIURI?
cu
t riunghiurilor din desenul
eDIALOGe
STITI CUM?
. .
Din 24 de piese s-au format 20 de
rinduri a cite 3 (desenul de mai
sus).
scoateti 4 piese
desenul astfel ca re-
zulte tot 20 de linii a cite 3 piese.
cum?
1&1
a:
1&1
==,...
:::::t :::::t
zo
Care diminuat
cu 1% 489 831,1/5?
Dar care este
care cu 1% da
79 739,1/2?
cimpuri
ale unui dintr-o ta-
de cum se
vede in desenul de mai
sus.
un cal n oricare din
cimpurile acestui careu
de cel central)
muta in
sens. avea surpriza

ce calul va parcurge
toate cmpurile din
marginea careului va
rezulta un octogon sta-
lat.
Au corect la lntrebirlle publicate in luna decembrie 1984: Adrian Bunea- Marian Radu- Poiana Tapului.
jud. Prahova; Bealcu Alice Livia Bealcu Andi Mirela- Giurgiu; Ovidiu Deva, jud. Hunedoara; Manus
- Sibiu; Eugen - Banu Viorel - Mirea Adrian - Craiova; Munteanu Traian- lulian -
cam. jud. Vilcea; Gigi - Ausu Mihai- Suceava; Negriu Mugure!- Arad; Hulus Florin- jud. Su-
ceava; Dan Constanta: Gheor!i!he Mitea - Oltenita. jud. Florin Buliga- Constanla: Mihai Cristian - Timi-
Daniel Dorcea - Constanta; Marius Tataru - Marius Bodea - Sibiu; Rusu Daniel - Marian Bibicu -
Braila; Gheorghe - jud. Lucian Cazacu - Cmpina, jud. Prahova.
Dan cod 5478
str. George Enescu, bl. A-4, se. 2.
ap. 15, jud.
rele scheme: sirena ra-
dioreceptor simplu. casetofon
NK-125 ,.Unitra".
Tiberiu Szasz. cod 2900 Arad,
str. nr. 12, bl. 35, ap. 2,
jud. Arad, de tele-
de tip
Constantin Radu, cod 2000
str. Frasinetului nr. 7, bl. 7
C., se. A, et. 1, ap. 4, cartier 9 Mai,
jud. Prahova numerele 5, 6,
7, 8 9 din 1984 ale revistei .,Start
spre viitor".
Lulu cod 5115, Po-
goanele. str. Unirii nr. 95, jud. Bu-
schema unui
electronic" alimentat la baterii.
Vasile Popescu, cod 1000 Am.
Vilcea, str. Dacia nr. 2, 115.
se. A, et. 1, ap. 18, jud. Vilcea, soli-
scheme: amplifica-
tor de pentru televiziune, ra-
dioreceptor. elec-

Dan Cristian Opariuc, cod 5750
str. 30 Decembrie, bl. 1,
se. C, el. 2, ap. 6, jud. Suceava, soli-
schema unui
pentru radioamatori.
Benoni Kvasnicek, cod 1756
str. Titulescu nr. 295, jud.
verin, schemele radiorecep-
toarelor: .. Cora".
CITITORII

CITITORI
Mirel Georgescu, cod 6100
str. nr. 79, jud.
numere sau
a revistei .. Start spre vii -
tor" in schimbul unor numere din
revista .. sau a
unor cu S.F.
Eugen cod 5100 Bu-
str. nr. 3, jud.
schema unui convertizor de
c.c.-c.a.
Liviu Alexe, cod 5041 corn.
sat Loloiasca, str. lAS nr.
83, jud. Prahova, schemele
casetofoanelor ,.Star MC12", .. Elec-
tronica 302" amplificatoare de au-
(max. 15 w) cu circuite
integrate.
Vasile Cristian Dicu, cod 8700
Constanta. str. Liliacului nr. 6 km.
4-5, jud. Constanta.
toarele scheme: amplificator de an-
pentru televiziune (cu desenul
cablajului imprimat), redresor pen-
tru bateriilor (cu desenul
cablajului imprimat) eo-

Ionel Mircea, cod 5117, corn.
Scutelnici, sat nr. 39,
jud. schema unui
detector cu cristal schimburi de
piese electronice.
Mihai cod 5800 Su-
ceava. str. nr. 4, bl. 63.
se. A, ap. 6, et 2. jud. Suceava, do-
schema unei de amp1if1-
care a unei sirene electronice
GRESEALA ISTETILOR
, ,
Desene de . NIC NICOLAESCU
-S.l\ Fi
fKO
1
1
nostru a din nou. ajutati,
scriindu-ne intr-un plic pe care nu li-
de timbru. talonul de mai jos. va
primi Diploma ,.Start spre viitor" un premiu in obiecte.
corect la .. din
trecut condensatorul electrolitic 3 x 220 " are polaritatea

etapet Simion Adrian, Bd. Uverturll nr. 43,
bl. 1, se. 1, ap. 40, sectorul 6, BucuretU.
POSTA
,
REDACTIEI
,
MARIUS GABOR - Hunedoara. re-
iei cu cercul de
aeromodele de la Casa pionierilor
milor patriei din localitate. telefo-
nul la care cere detalii : 11726. Sn-
tem vei primi tot sprijinul.
ANDREI AUGUSTIN - Bucure,u.
numeroase din care ob-
detalii pentrU' prelucrarea filmului re-
versibil coior. iti de aseme-
nea revista ,.Fotografia" pe
care o procura de la raioanele cu
materiale foto din magazinele
tene.
FILIP MARIUS - OumbntYa Ro,le -
jud. O laser nu poate fi
de persoane particulare. Este
mult pra Despre la-
serilor ai putut citi in din decem-
brie ' 84 al revistei.
POP RADU - Cehu-SIIvanlel - jud.
Sila). Privirea prin nu produce tul-
burari ale vederii. de tunete
am prezentat in Consultind colec-
tia pe anii vei la pro-
blemele care te
DIMCA VICTOR FLORIN -
- Jud. Dlmbovl1 cum ai observat.
am publicat intre timp scheme de con-
structii OP.tice pentru (nr.
12/1984). In ceea ce intrebarea
pe care ne-ai adresat-o
acum nici-o
de om nu a atins viteza luminii.
,JUGAREAN DANIEL - Sibiu. Am pu-
blicat schemele necesare
unei tunete in mai multe rinduri. Consul-
tnd revistei vei putea sa realizezi
o asemena
AVRAMESCU GEORGETA -
Despre Metroul s-a scris in
mai multe rinduri in paginile revistei. Pe-
tre Poni a fost unul dintre pionierii chi-
miei A creat a condus mai
multe laboratoare: cel de analize de pe
Ministerul Agriculturii , IX' care 1-a
ridicat la treapta de institut de
laboratorul de chimie din loca-
lul din unde a fost pro-
fesor ani de-a rindul.
I.V.
Redactor-tef: MIHAI NEGULUCU
Colectivul redactlonal:
Ing. IOAN VOICU - secretar
;eaponsabll de redac:tle
Ing. ILIE CHIROIU
NIC NICOLAESCU
Scinteii nr. 1,
telefon 17 60 10, interior 1444
Administratia: Editura .,Scinteia". Tlparul:
Combinatul poligraflc .Casa
Abonamente - prin oflciile
P. T. T.R. Citllorii din se pot
abona prin .ROMPAESFILATELIA" -
Sectorul export-import P.O. Box
12-201, telex 10376 prsfir Ca-
lea nr.
ManuiCrlute nepubllc8te nu ae lna-
polui.
{;143911
. 16 pagini 2,50 lei
/
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

1
w
u
-oi=
[[[[W
:::J 1- 2
zu
19
ww<r:
.J
Transporturile reprezinta o
la ordinea zilei. Analizele pun in
mult mai a
rului de vehicule decit a de trafic;
cea mai revine transporturi-
lor pe lungi, ceea ce ridi-
cat interesul pentru viteze mari de depla-
sare, atit pentru cit pentru
furi. de ce transportarea a
a camioanelor cu
probleme complexe in Un
sistem de transport atinge nivelul maxim
de rentabilitate, potrivit prognozelor, /a vi-
teze de 700 clasice de
transport pe sint limitate la viteza de
275-300 fapt care impune
ynor variante noi de suspensie propulsie.
In acest sens, din mai multe
au ajuns la concluzia sistemul de sus-
pensie bazat pe
este cel mai economic. Se la
un tren care va circa 500 t, sistemul
de suspensie pe de aer va solicita o
energie de zece ori mai mare pentru tona
Trenul va fi propulsat cu ajuto-
rul unor motoare electrice liniara.
Problemele pe care le
unei mase atit de mari la viteze foarte ridi-
cate sint deosebit de complicate; ele se re-
atit la propulsie la dirijare (ghidajele
trebuie asigure in o
de 12-15 mm intre vehicul cit la
stabilitatea la efectele aerodi -
namica.
Ultima realizare in domeniul
transporturilor pe calea trenul de
foarte mare pe a fost
testat, pentru prima cu oameni la
bord. In cursul testului, vehiculul a inceput
pe perna la 900 m
de la start, in 35 secunde.
rii 3,3 km au fost in 50 secundf},
viteza fiind de 262 km/h. In
timpul testelor din decembrie 1979, oa-
meni la bord, vehiculul a atins viteza de
517 km/h. Potrivit autorilor
programului, noul tren pe
va intra in e>eploatare intre 1985-1995 va
face intre Tokio Osaka (550 km)
intr-un timp record: aproximativ o
Imaginile citeva variante de tre-
nuri electromagnetice realizate acum
(fig. 1, 2, 3) schema de a unui
tren electromagnetic a transporta
atit persoane cit vehicule. (1. 2. Sis-
temul de suspensie ghidaj; 3. Alimentarea
cu energie; 4. Motorul electric liniar; 5.
de aluminiu pentru propulsie; 6. Com-
partiment destinat camioanelor; 7. Compar-
timentul automobilelor 8. Com-
partimentul
Petre