You are on page 1of 16

spre viitor

Din sumar:
.. AUTODOTARE
C O L R A
e MODELISM
e ENCICLOPEDIE
e ATELIERUL
DE ACASA
e ELECTRONICA
e PRACTIC_.
UTIL
e DE LA JOC
LA MAIESTRIE
'
PIONIERIA RAMPA DE LANSARE
La Casa pionierilor pa-
triei din
tehnico-aplicative se des-
sub semnul
continue a programelor de instruire.
concomitent cu preocuparea pentru
autodotarea atelierelor, astfel incit
tehnicii beneficieze de
optime de valorificare a in-
.
La .cer-cul de (foto 1)
s-au realizat mai multe montaje des-
tinate punndu-se in ace-
timp un accent deosebit pent ru
,gradului de aplicabili tate
ale tuturor
Membrii cercului de carting (foto 2)
au construit la rindul lor numeroase
dispozitive pentru a para-
ACTIVITATI MULTIPLE
metrii ai motoarelor.
Aprecierile de care s-au bucurat lu-
lor in anii ne in-
in continuare
de
se pot adresa
pi_9nierilor care la
cercul de (foto 3). Tre-
buie remarcat faptul cei din sec-
l ia de activita-
tea. intocmai ca la de
la Intreprinderea de din loca-
litate. De altfel,
membri ai cercului s-au bucurat de
RADIOCLUB
nice ori a receptoare-
lor destinate parttctpa-
rii la concursuri.
dintre membrii de azi
ai radioclubului vor de-
veni buni
in electro-
vor lucra cu pa-
siunea pe care condu-
cercului a re-
le-o
Sub indrumarea
a condu-
de cerc Ma-
riana Prlac, la Casa
pionierilor
pa:triei din
peste 200 de
ai cravatei cu tri-
color in tai-
.nele unei pasiuni pe cit
de pe atit de
telegrafia.
de electro-
nicj, . telegrafie go-
niomf1trie sint comple-
tate de prac-
tice menite s:;ontri -
buie la autodotarea
cercului. Pionieri ca
Constantin,
Pripici Bogdan,
bieru Roxana,
Marius, Camelia Gri-
gore, Pavel
sint autorii unor
manipulatoare electro-
2 START SPRE VIITOR
pnoritate la angajarea in intrepri n-
,jpre, in ani
de dovedind o pre-
gatire pentru
atit de profesie.
ECDNDMIZOR
DE ENERGIE
. Am cons'emnat in repetate rindur i
pionierilor tehnicieni
avind ca scop economisirea energiei
combustibililor. de dat a
aceasta o realizare meritorie a pio-
nierilor buzoieni. Este vorba de un
economizor de energie realizat la
Casa pionierilor patriei .
Realizatorul dispozitivului este pio-
nierul Marius Bragadireanu din
clasa a VI-a, care sub indrumare"
de cerc - Pandele
- a finalizeze o lu-
crare cu aplicabilitate in toate atelie-
rele laboratoarele in care se utili-
transformator de
Dispozitivul auto-
mat transformatorul de la
minute stingerea arculu1.
Avnd n vedere durata la
transformatoarele de este
iar consumul in gol este destul
de mare, ne putem da seama cit de
eficient este dispozitivul reducind
mult consumul de energie
(foto: prof. Dan Stroe).
CERC CINE-FOTO
l-am surprins in activitate pe
dintre membrii cercului ci-
ne-foto de la Casa pionierilor
milor patriei din Covasna. Pasiunea
lor pentru imagine se mple-
cu tehnica inven-
tivitatea. Aici, in acest' laborator, snt
transpuse pe hirtie ade-
imagini-document despre pri-
ceperea, talentul .creativitatea co-
legilor din celelalte cercuri. Pionierii
de la cine-foto au fixat pe
imagini ale aparatului destinat de-
de a mo-
torului , ale testerului pentru verifica-
rea reflexelor auto
ori ale numeroaselor reali- ,
zate in cadrul cercului de
radio-televiziune .
Fie . este vorba de
la cercul de agrobiolo-
gie sau de pionierii radioama-
tori, de succesele nregistrate de an-
samblul artistic sau de popularitatea
realizate de membrii
cercului de auto-carting,
toate implinirile izbinzile pionieri-
lor din Covasna se vor a fi subiecte
pentru - la rindul lor me-
ritorii - ale membrilor cercului ci-
ne-foto: Aici, n cercu-
l_ui se deprin-
deri din domeniul tehnic, dar in ace-
timp se se cultiva
gustul pentru frumos, pentru imagi -
nea de atractivitate valoare

S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

R NIA
PE ROMUL
MA ILOR
NF-- PTUIRI
Eveniment de ma-
In Ylata polltlco-soclali a ti-
rll, alegerlie de deputa11 In Marea
Adunare t1 tit consiHIIe.
populare, care vor avea loc la 17
martie a.c., constituie, 8fa cum a
ubUnlat tova-r-&tul Nlc.tae
Ceaupscu de la tribuna marelui
forum al democratiei fi unlliiH
socialiste, o expresie
tntreguluJ popor, tn a-
drul Frontului Democratle1 fi
Unltitll s -oclallsie, slfb
-conducerea -hrtldulul -comunist
Romn - conducitoare a
1ntregll na11unl", o mrturle con-
Yingitoare .a vointei botirlrlf
Intregului popor de a lnfiptul
neabitut -poiiUca Interni fi ex-
terni a partidului fi statului nos-
1ru, -care tguri progresul-ti -bu-
nAstarea Intregii natiuni,- Inde-
pendenta ti suveranitatea Rom-
niei".
Programul cu care Frontul De-
mocr .. lel .fi UnlliiH -Socialiste se
In fata In
l1Ce8t scrutin, platforma politici a
candidatilor aii este Programul
Partfdulul Comunist pro-
gramul fiurlrll soclelitll socia-
liste multilateral dezvoltate fi al
lnalntirll patriei spre comunism,
materializat In oblecUvele actua-
lului plan cincinal, In -directiile
dezvoHirll economlco-soclale a
llomn1el traate de -con_gresul al
Xlii-lea al P.C.R. pentru perioada
clnclnalulul 11t86-1990 11
In anul 2000 - oblectiYe a
lnfiptulre este hotirltoare pentru
viHorul patriei noastre, pentru
fi fericirea Juturor
-celor ce muncesc.
INVATAMINTUL -ROMA-NESC
.fN VIITOA-REA LEGISLATURA
Ata cam " preciiiHd fn ot-
rectll 111 Congrulul _.. XIIWH
P.C.R., In cunul wtllorulul cincinal
lll'lifilnlnlul .. " dezwob In conu-
,...... pe baii poiiWnldrll fi lnte-
grlrll ........ cu procluCilll .. cen:e-
......
In ......... 1 de liceu YOI' 11 cu-
pltnfl loii abeolwnpi claei VIII-a;
.,.... .... 8Uti WOI' ........ licee ln-
dustrlllle ..
u stlqHul ciAcln ....... wlltor, In
fnrilimlntul de 12 ... YOI' 11 c:uprlnfl
ta cao--. de "ZI _,.dia ta
IUti -din llbeollenlll 1.
invitimlntul profellonl v
contribui, In ..... ...... lllilcri, ..
ulgurue muncHorilor *lnc.tt,
fCOIMtzlnckHe Mal c:lla o ........
din tinerii c.nt .. llbeolvlt 10 ciMe
Se .. perfeclloM .. v mo-
clemlu lnrilimfnlul ....,.nor In
c:oncordMii cu nevoile -=ononalel
......,.... .. '*'":.': celor .... noi
c:uc:et1rt ... .... -.mtcll .. cultu-
rU.

ltEISPt-cTIVt
DE PRe&RlS

HA
Dinamica
produsului
social
- in procente -
In viitorul cfncfnal, lndustri.ai va port intr-un ritm me-
diu anu .. de 6-6,5 ,. Iar produq,. lndultrtli intr-un ritm anual
de 10-10,8 ta
u 1fqltul clnciNIIulul vUtor, produc:t,. de energie va Junge
,. 95-97 mHiarde kWh, ,., c:e1 de la 100 mHtoane tone.
in anul 1990, productta de cereale va ajunge 1 30-32 milioane tone,
,., zootehnl v .vea o pondere de 46-48 la IUti In productfa agricoli.
Volumul In ctnctn.lul viitor .. v rldtc. la
1 350-1 400 miUarde tel.
Ponderea produselor lnduttrtale care .. vor re .. lu la nlvet mondial ri-
dat va ajunge in 1990 ,. .."01pe 95 ,. IUti, Iar la 2-5 la Iuti din produc-
te vor atinge perlonnante 1upertoare Kettul nlvet.
e in Industrie, cr .. terea muncii - lndtcator
dubleze nlvetul In 1990 tap de 1980 - .. va llligura In de ctrca 55
la prin Introducerea ti tehnic.

S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

;
,,.
Cazul curentului continuu
dipolul cu bornele
A. B din figura 1. Acest dipol este
de curentul 1 tensiunea
la bornele sale este U. cont
de orientarea 1 U putem
defini puterea P de dipol ca
fiind produsul P = Ul. In ex-
presie U este i n (V) , 1 in
amperi (A), P se in (W)
Cazul curentului alternativ
Atunci cind u i sint
de timp se define?te
de putere instantanee p{t) = u(t) x
i(t) prin analogie cu cea la
curentul continuu. tensiunea
la bornele unui circuit (dipol) de cu-
rent alternativ sinusoidal este u(t) =
U! 2 cos ( c.,t +l')_,iar intensitatea pri n
circuit i(t) = 11 2 cos wt puterea in-
stantanee a circuitului este: p(t) =
u(t) i( t)= U 1 2 cos ( wt +'fl x 11 2 cos w
t, unde 'f este delazajul dintre u i.
Dezvolti nd expresia trigonometri ca
se
= Ul cos'r+ Ul cos (2 wt - 'f)
Intr-o valoarea medie a
puterii unui circuit de curent alter-
nativ este cu componenta
. a puterii instantanee p{t ),
Pm.-.t = Ul cos'f putere
medie se in atunci
, c nd U es.tein 1 in amperi. Se
pentru 'P= n-12, . cos rr/2 = O
deci p med = o.
1[]t
2 AA-

r T
L,.



1 ....... z
11 ...



AUTODOTARE ---------
i'
OI pol


dipolul este o O
P", .. , = Ul , dar acest dipol
este un condensator'f= - rr/2 P.,." =
O atunci cind U 1 sint diferite de
zero.
Figura 2 simultan varia-
u. i p n cazul i n care dipolul
este o ('r= 0) . Fact o-
rul cos 'fse numEJ?te factor de pu-
tere. Se puterea vari a-
are o de u
i in plus i n electri -
citate se mai definesc alte ti-
puri de putere. Puterea O =
Ul sin'rcare se in VAR- (VA
reactiv) puterea S = U 1
care se in VA. Cele trei pu-
teri pe care l-am definit P (puterea
medie sau O (putere reac-
Acest fenomen nu permite ma-
puterea decit pentru aparcttP
cu mari consumuri ceea ce nu se rn
des in
STUDIUL UNUl MULTIPLICATOR
Pentru a rWJrP9
1
Sutere trebu re
sa produsul a
o tensiune un curent. Aceasta
este electronic cu
ajutorul montajului din figura 5 .
unde tranzistoarele T
1
T
2
si nt ali-
printr- un generator de cu-
rent constant i
0
. aici ,
structura unui amplificator diferen-
Pent ru acest montaj , tensiunea
de e, propor-
cu (K/ h
11
)V, unde h
11

nentelor derivelor termice, cele
doua amplificatoare IC
1
IC
2
au fost cu regl aj
de offset (P
1
P
2
). Multiplicatorul
(IC
3
) intre terminalele 2
14 o tensiune cu pro-
dusul tensiunilor aplicate pe termi-
rtalele 4 9. IC
4
are
anume cea de conversie a tensiu-
nii diferentiale in tensiune
de (simetric- nesime-
tric) , de amplificator. Reglajul de
zero af factorului de al lui
IC
3
este asigurat de rezistoarele
ajustabil e P
4
, P
5
, P
6
P
3
. Tensiunea
de ia? ire a lui IC
4
imagi-
nea puterii . instantanee p(t). Este
vorba deci de o tensiune i n
timp. Pentru el iminarea componen-
tei variabile (deoarece instrumentul
numai puterea medie) intre
IC
4
instrument (mA) se interca-
un filtru trece-jos de ordin 2
realizat cu IC
5
. de a
fost la circa 1 O Hz cu ajutorul
rezistoarelor A
2
1o R2
2
a condensa-
toarelor

C
2
. Rezistoarele A
23

P
7
permit ajustarea valorii curentului
galvanometrului {1 mA). Comutato-
- r.ul K
3
este un inversor dublu are
rolul de a inversa sensul curentului
in galvanometru (puterea poate fi
sau Alimentarea
montajului se face -de la mo-
dule identice pleci nd de la un tran-
W ATTME,T .RU
ELECTR'ONIC
S (putere se
foarte simplu facem apel la
triunghiul tensiuni lpr puteril or
(diagrama Fresnel) . In figura 3 si nt
prezentate diagramele
tensiune) unui dipol cu caracter in-
ductiv. Se trece de la diagrama im-
pedantelor la diagrama tensiunilor
prin multiplicarea cu 1 (valoarea efi-
cace a curentului in circuit) . O
multiplicare cu 1 conduce la dia-
grama puterilor. Se pute-
rea este puterea de
a dipolultii.
1 ntre puterea puterea
puterea rela-
02 + p2 = S2; O = P tg'P;P = S
cosf; O = S sin 'fcare se
cu .ajutorul triunghiului puterilor.
WATTMETRU ELECTROMAGNE-
Schema de a ase-
menea wattmetru este in figura
4. Este format din circuite
electrice care sint in general inde-
_pendente, un circuit pentru i ntensi-
tate. cu conductor gros (bobi na 8
1
)
un circuit de tensiune cu conduc-
tor (bobina 8
2
). Circujtul de
intensitate fiind montat i n serie cu
dipolul studiat va antrena cea mai
de tensiune
, (ca un ampermetru) . cu-
rentului in acest circuit in-
rotirii ca-
drului 8
2
. Acest cadru este traversat
de un curent cu tensiu-
nea de la bornele dipolului. Curen-
tul n acest cadru trebuie fie des-
tul de mic (pentru a nu perturba
montajul studiat}, el este deci li mitat
pri ntr-o n serie cu
cadrul.
lnconvenientul unui astfel de apa-
rat in valoarea mare pe care
trebuie s-o curentul 1 absorbit
de d!pol.
de intrare a tra-nzistorului
Tj. Cum h
11

nal cu l o/2 (curentul de emitor) . re-
tensiunea de ie-
este cu K'v,i
0
. Ge-
. neratorul de curent i
0
depinzind de
o tensiune v, expresia a ten-
siuni i de ie?ire este pro-
-cu Kv, x v,. Evident nu
am produsul dintre un cu-
reht o tensiune dar va fi foarte
de transformat un curent intr-o
tensiune folosind un Acestui
scop ii corespunde multiplicatorul
analogic integrat, ROB 8095 'fabricat
de C.C.S.I.T .-Semiconductoare.
SCHEMA WATTMETRULUI ELEC-
TRONIC
Pentru realizarea schemei din fi-
gura 6 sint necesare 5 c-.cuite inte-
grate. Aparatul dispune de 4 game:
1 5 V 0,02 A 0,1 W
2 5 V 0,2 A 1 W
_3 50 V 0,2 A 10 W
4 50 V 2 A 100 W
Pentru fi ecare una dintre
cele U sau 1 admite o
de 1000AI cu ca
prpdusul Ul cos'r:S P
1 n gama de 50 V un divizor prin
10(A
1
, A
2
) urmat de un amplilj.cator
(IC
1
) montat ca repetor
una din (pin 9)
multiplicatorului (IC
3
) . Curentul
care trebuie
unul din unturile selectate cu co-
mutatorul K
1
in gama nr. 4
50 V 2 A, curentul un
rezistor de 0,1 n (R
5
) producnd o
de tensiune de 0,2 V care
este de IC
2
cu (1
+A
7
/R
6
) fixat la 25 prin alegerea lui
R
7
A
6
o tensiune de 5 V
care se pe intrarea 4. a lui ICJ
pentru un curent de 2 A. 1 n scopul
erorilor proprii compo-
sformator cu secundare inde-
pendente. .
Dioda D
1
-IJ redresare mo-
cont
de consumul redus al montajului.
Condensatorul C
3
de 1000 JLF asr-
gur un filtraj bun. Tensiunea dispo-
la bornele lui c3 este
la un sistem de stabilizare construit
cu tranzistorul T
1
(BD 139) al
de este la o
valoare cu a diodei
D
2
(Zener 15 V) . Rezistorul A
24
care
in timp polarizarea
lui D
2
T
1
cu C
4
rolul unul
filtru trece-jos care reduce
de tensiune pe baza lui T
1
Pent ru
filtrajului, C
5
C
6
de-
li nia de alimentare.
Alimentarea este riguros
cu cea Pentru a
5
..

RT S P RE VIITOR
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

6
u

.... I r
_,
CU MULTIPLICATOR
ANALOGIC
obtine o alimentare polul
pozitiv al sursei negative se leaga la
pol ul negativ al sursei -pozitive va
constitui masa montajului.
Realizarea .
Transformatorul (tip sonerie cu
secundarul rebobinat 2 X 18 V) se
pe circuitul imprimat.
I mplantarea componentelor este
n figura 7. Nu vom uita, in
cursul cablajului, cele 5 rr
cepi nd cu cele care sint situate sub
IC
1
IC
3
P
7
. Se utiliza-
rea suporturilor pentru CI (n spe-
cial pentru IC
3
) . Rezistoarele R, , R
2
divizoare de tensiune R
3
,
R
4
, R
5
vor f i sudate direct pe comu-
tatorul dublu K
1

Punere la punct, reglaje.
vom utiliza suporturi pentru
ciccuitele integrate, vom putea asi-
gura o a celor
alimentatoare nainte de a in-
troduce aceste circuite integrate.
Tensiunile furnizate de surse vor
avea aproximativ 14,4 la 15 V. Se
introduc in soei uri IC
1
1 C
2
(cu ali-
mentarea Cu ajutorul
unui voltmetru sau mai bine cu un
milivoltmetru se vor regla P
1
P
2
pentru a anula tensiunil e de offset
ale celor amplificatoare opera-
(IC
1
, Pentru reglajele
vom folosi un generator
de semnale un osciloscop. Se in-
troduc IC
3
, IC
4
se oscilos-
copul ntre lui IC
4

Cu intrarea 1 l a se
pe intrarea U a montajului o
tensiune de amplitudine
0 , 5-1 V de
50-100 Hz. _
Vom regla sau P, la dispa-
riti a tensiunii sinusoid_ale de pe
ecranul osciloscopuluL I n continu-
are se intrarea U, se
scoate din soclu IC
2
si se apli ca
'
11 5
IC3
3 13 ':f
nivel si nusoi dal direct pe ter
minalul 4 al lui IC
3
. din nou
P
4
sau dispare tensiunea Sl -
nusoidala de pe ecranul oscilosco-
pului. unul din cele po-
iometre (P
4
, P
5
) nu se
va schimba una dintre valorile rezi s-
toarelor R,
2
, R,
3
, R
14
sau R,,. Acest
lucru terminat, vom ajusta P
6
pent ru
a aduce nivelul continuu de la
rea lui la valoarea zero. Reglajul
lui P
3
se va efectua aplicind nivele
continui pe U, 1.
Utiliznd gama 2, vom apl ica 5 V
pe i ntrarea U vom face
200 mA prin R
4
Vom regla P
3
astfel
nct tensiunea de a lui re"
(sau al n continuu
este egal cu unitatea) fie eg111'1
cu 10 V. este necesar se r-
vine asupra reglaj ului lui P
6
. Ajusta-
jul lui P, va trebui cont de
sensi bilitatea galvanometrului utili-
zat . Galvanometrul utilizat are
1 mA. deci se face ajustarea lui P
7
pentru a 1 mA atunci cind U
= 5 V 1 = 0,2 A.
Rezistoarele R
1
R
2
trebuie sa
asi gure o diviziune prin 10. Aceste
rezistoare vor fi alese cu tole-
de 1 o/o sau vor fi eventual ma-
surate. obtinuta
. est e de 20 Kn/V. De asemenea
turile se vor ct mai exact
deoarece precizia wattmetrului de-
pinde de valoarea lor.
LISTA
DE MATERIALE
REZISTOARE
R, : 900 K!! 1/ 4 W 1%
R": 100 Kll 1% -
R
1
: 10 !l 1/2 W 1%
R,: 1!! 1/2 W sau 1 W 1%
A.; 10 rezistoare de 1'!t 1/ 4 W
i n parajel.
R
6
: 3,3 K!l

24
R
7
: 82 Kll
Rs= 7,5 Kfl
27 Kfl
R,.,: 12 K!l
R
11
: 12 K!l
R,
2
, R
13
, R,
4
, 22 Kl! 1/ 4 W
R,
6
, R,,, R,
8
: 3,3 Kfl 1/ 4 W
R
19
: 33 K!! 1/4 W
R
0
: 47 Kll 1/ 4 W
' R ,,

1 M!l 1/4 W
R. ,: 6,8 K!t 1/4 W .
R
2
,. R'
2
.
1
: 560 n 1/4 w
REZISTOARE AJUSTABILE
P " P2: 10 KJ!
P
1
: 4,7 Kll
P,. 2,2 K!!
P : 22 K!!
P -: 4,7 K!l
DIODE
O" o,: 1N4001 sau echivalente
o . o;.: Zener 112 w 15 V
CONOENSATOARE
C . c,. C,;: 0,1 ""
c", c;: 1000 "F 25 v
C4, C 100 " F 16 V
CIRCUITE INTEGRATE
IC,, IC:; te., ICt = {t A741
(cu 8 terminale}
IC ,: ROB 8095
UTILIZAREA WATTMETRULUI
se puteri i eliberate de un amplifica-
tor de wattmetrul va fi conectat ca n figura 8
In figura 9 se modul de conectare al wattmetrului c nd
se puterea disipata de un tranzistor folosit ca balast
ntr-un alimentator.
ing. Ilie Chlroiu
SPRE
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

"_
.. tiiN
'
..
i 1111

--
n
,.;
rr
m
1-
1 1
V }
D' ~
;,

i
7
17
\.! E:1
~ ~
\J
"-
II

r 111'
r ~
o 05
l 1 , 1
6 e START SPRE VIITOR
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l


ATELIERUL DE MACHETE
de cercuri de modelism au publicarea planurilor construc-
tive ale unei locomotive cu abur. Cea pe care o este de tipul S 3/6
de constructorii de machete ca fiind una dintre cele mai frumoase locomoti ve cu abur
construite in Europa. -
Locomotivele S 316 erau de tipul .,compound'', cu expansi une a aburului,
avind patru cilindri, doi interiori de presiune doi exteriori, de presiune. Prin
acest sistem de expansiune a aburului, erau foarte economice prezentau
bune de mers.
Diametru! motoare 1 870 mm.
Diametru! 950 mm.
Dlametrul rotilor (spate) 1 206 mm.
Lungimea peste Incluzind tenderul 21 396 mm
VIteza 120 km/h

LA CEREREA
CITITORILOR
Puterea 1 770 CP
- - ----------------


'

1'
1
i
n t\
'
;1,...
. v
,.
V


r1J1._
......._=t=" EJ
W
. m t.:JV ___ -_..._ .... .., ........,_._.....,.....__..._ _____ .._ __ _,.
1
START SPRE VIITOR 7_
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

P rintre invent iile cele mai apre-


ciate de omenire,
se automobilul. Chiar
a pornit-o greu, cu de
lemn, motor cu vapori multe alte
neajunsuri, legate direct de nivelul
tehnicii din diferite de evo-
s-a ajuns la in-
alte tehnici
de virf din majoritatea ramurilor in-
dustriale.
in cu a,lroximativ zece
ani, prea
variate ale introducerii electronicii,
aproape nu suban-
samblu care nu beneficieze de
aportul ei la diferite niveluri: proiec-
tare. uzinaje, montare, control
aprecierile va-
loarea echipamentului electronic a
reprezentat 10% din valoarea
a unui autoturism la niv.elul anului
1980 vor urma spectacu-
loase: 15% in 1985 20% in 1990.
Acest echipament electronic este le-
gat direct de securitatea, confortul
fiabilitatea automobilelor de azi
de niine.
Electronica, are mari avan-
taje care ei ra-
in toate domeniile: miniaturi-
zare, precizie, in utilizare,
contactelor mecanice care
deseori "probleme"
uzurilor, reducerea de cost
al elementelor componente, amefio-
raFea componentelor elec-
tronice prin unor
de cum a fost de exemplu
microprocesorul etc.
La CI ivei de proiectare-conceP! ie,
calculatorul electroni c a devenit in-
dispensabil. Cu ajutorul - in spe-
cial - a memoriei lui a tehnicii
propriu-zise de lucru se pot opti-
miza rapid unele solutii specifice.
calculatoare care inlocuiesc
30-40 de care permit
proiectarea pe un ecran, cu ajutorul
unui creion electronic, sau altele
care instanta-
neu rezultatele anterioare pre-
zente ale unor (de mo-
toare, de exemplu) pe standuri, care
permit optimizarea formei aerodina-
mice, definirea structurii caroserie'
etc. Electronica a permis astfel 1r
CUCEREST
rarea muncii constructorilor de 'au-
tomobile prin eliminarea a
unor variante pe care calculatorul le
cu Oricum, chiar in
aceste numai la definitiva-
rea unei caroserii de automobil se
cheltuiesc peste un milion de ore de

Motorul, de fapt
bilului, in nor-
male reglajele parametrii de
lucru corespund. 5-au imaginat
consttuit dispozitive care au permis
ameliorarea acestor parametri prin
introducerea electronice de
combustibil (fig. 1-2) sau dispozi-
tive care bu-
jiilor amestecul carburant. La fo-
losirea injectiei de a fost
necesar se- un regula-
tor electronic, necesar pentru regi-
mul de mers la ralanti. Pentru o
functionare s-au intrO-
dus dispozitive electronice, care li-
de ale moto-
rului.
Tot pentru a asigura motorului o
s-au introdus
dispozitive electronice noi in echi-
pamentul electric: aprinderea elec-
la a 3-a generatie
(fig. 3 4, la VISA, OL-
TCIT SPECIAL care are rolul
de a optimiza momentul avansului,
-
in functie de asi-
gurind astfel o econo-
S-a eliminat astfel
3
o de erori permanente: con-
tactele platinate ale ruptor-distribui-
torului, care de altfel a
la pornirea motorului, In locul
cheii de contact
motorul pe o
cu o de cinci litere.
In n care automobilul are o
pe un tablou de
diagnosticare, montat in tabloul de
bord, in apare
rul codificat sau defectul ansamblu-
lui in (fig. 5).
Se transmisia autoturismu-
lui este foarte n ceea ce
economicitatea, ergonomia
confortul conduceriL Cu toate
AUTO
progresele an de an, condu-
cerea automobilului inca
o de refl e-
1
xele atentia auto,
de ingrijirea
automobilului. Astfel, nu s-ar putea
explica cele aproximativ 250 000 de
qecese anuale, la nivel mondial. De
aceea, printre altele, introducerea
cutiei de viteze ( coman-
electronic), chiar este
apare ca o op-
Electronica permite se
soare, in orice efortul cerut
automobilului, se comande auto-
mat ambreiajul, se
tot automat treapta cutiei de viteze,
pentru a elimina aStfel o de ri-
sipire a energiei. de-
exemplu, un auto, de
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

UL
altfel cu reflexe exceptionale. nu va
putea efectua - cu rapiditate - co-
menzile pe care le comanda
a cutiei de viteze -

La rindul ei, frina de serviciu a au-
tomobilului este deosebit de impor-
aceasta fiind deseori cauza
multor accidente in caz de defec-
Pentru ameliorarea
rii frinelor a
. rutiere s-au pus la punct diferite dis-
pozitive electronice care
de rotatie a .. in-
automat centrala
din sistemul de an-
tiblocaj. Pfin aceasta se previne de-
raparea automobilului.
traiectoriei pierderea controlului
motorului, deschiderea garaju-
lui, autoturismu-
lui .
Ordinatorul de bord - de fapt o
de dialog .. om-ma-
factor de securitate al circula-
tiei rutiere, a inceput a fi din ce in
ce mai des introdus pe autoturis-
mele de litraj mediu: PEUGEOT 505, .
AUDI 100 ultimul salon in-
al automobilului din
1984, RENAUL T 25. De fapt acest
dialog este asigurat de un ordinator
de borct. expresie a
umane. In partea a tablou-
lui de bord se de
din rezervor. La cerere, mal
poate autonomia, par-
viteza medie cu care a circu-
lat automobilul de la o
consumul instantaneu mediu de
combustibil precum parametri.
indelungate
a care obosesc
auto, unele dintre
numai ,.la cerere" .
in fig. 6 se echipamentul elec-
tronic montat in serie ta autoturis-
meiP. TALBOT. stresante
starea de mat
ales la efectuarea unor parcursuri
lungi, in special in excur-
sii. ele fac ca accidentelor
prin coliziuni. Pentru evi-
tarea acestora s-au construit radare
(sistem V.D.O.) care ..
autoturismului. 5 ...
La ora experient a
ultimilor ani , calculul dimensiona-
rea elementelor constructive al e
suspensiei se face prin optimizare.
pe calcuLator, obiectivele principal e
fiind c8nfortul securitatea.
construit automobilul, in-
cepe exploatarea lui. unde. de ase-
menea, electronica a inceput
foarte rapid. in special in ul-
timii 5-6 ani. S-au imaginat con-
struit zeci de dispozitive din cei n ce
mai sofisticate. Dimineata. pentru a
auto s-au reali-
zat sisteme de care
diferite comenzi: pornirea
distanta de orice obstacol wn
automat
de frinare. Un alt factor care contri-
buie la siguranta rutiere
care este deseori ignorat este pre-
siunea din pneuri. pentru aceasta,
s-a imaginat un dispozitiv electronic
care presiunii
din pneuri instantaneu
ei sub limita Inte-
resant este de asemenea dispozi-
, tivul electronic (BIP-BIP), care aver-
auto asupra
unei viteze maxime admise.
Autoturismul RENAUL T 25 pre-
o noutate, .. Sistemul electronic
stop-service" care contribuie direct
la securitatea autoturis-
mului prin unor parametri
cheie (presiunea uleiului motor.
temperatura lichidului de
uzura de comanda
cutiei de viteze presiunea
in circuitul de frinare in mo-
mentul in care ies din domeniul de
functionare (culoare porto-
calie apoi culoare
Ergonomia postului de conducere
a devenit o Proiectantii fac
eforturi deosebite pentru a asigura
un confort maxim
automobilului. a prezenta n
detaliu aportul electronicii la studiul
optimizarea
lui auto cu ajutorul parametrilor an-
tropomorfici, o noutate: sis-
temul electronic cu in
bord pentru scaunului
(deplasare inclinare
sistem care permite in
timp, introducerea in memo-
ri e a unei deja bine determi-
nate.
Un domeniu foarte interesant -
n curs de cercetare - in care elec-
tronica are de asemenea contri -
sa il dezvoltarea
calculatoarelor rutiere de orien-
tare. Astfel, ordinatorul rutier are
drept scop introducerea pe calcula-
tor a rutiere.
autoturismului are la dispozitie o
claviaturi pe care poate solicita in-
stantaneu de pe traseul ce
a-1 efectua. ln acest mod
poate optimizeze deplasarea
evitnd centrele aglomerate. La rin-
dul lui, ordinatorul de orientare este
un instrument mai sofisticat, n curs
de creat cu scopul de
a indica traseul optim intre
puncte ale Galculatorul
permanent
autoturismuiui pentru alegerea tra-
seului respectiv.
de asemenea alte reali-
care de care mai complexe
cum ar fi : pornirea a
de parbriz, in functie de
de de de pe
parbriz. frinei de serviciu
a autoturismului, in de
sarea degetelor miinilor pe volan

cum este normal, colectivele
de permanent
noi in care electronica va
avea o pondere tot mai mare. Studi-
ile de aplicarea pe
a electronicii la realiza-
rea principalelor subansambluri ale
automobilului pentru controlul
lor la parametrii
calitativi superiori de
tele tot mai pretentioase ale cliente-
lei.
1nQ. Traian
1. Motor cu ciHndree de 2 115 cmc (ReMult 25) ec:hlp8t cu lnjec-
tte electronlci Aenlx
2. lnjeclle Aenlx (1 - dlspozHiY electronic de COIUftdi,
2 - modul de .. n"'ldere, 3 - "'fector elec:tromegnetl 4 - pompi
efectrtd de 811mentare cu c:ombusllbll).
3-4. Aprtn.,_ electronlci lntegrllli, pe ciHerlte Mlto-
turlsme.
5. Centr81i elecltonlci de control - cu tabloul de
- montati In borclulautoturismelor.
8. EchlpMMnt pentru aprtnderw etec:trontci" pe de calculalor
elec:tronlc.
S"rART SPRE VIITOR
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

LA
CEREREA
CITITORILOR
Am primit fa numeroase scrison '"
care cititorii ne un proce-
deu simplu de lipire a foliilor din material plastic,
pentru unor pungi, saci, pachete
etc. in atit posibilitatea
de adaptare fa de a unui
mic dispozitiv, destinat unor asemenea
cit modul de lucru. La realizarea materialului
s-au folosit prezentate in revista .. Prac-
tic" din R.D.
Pentru lipirea fofiilor de. material plastic se
poate un fier de El
trebuie numai echipat cu citeva accesorii (vezi fi-
gurile 1, 2, 3). Elementul de este confec-
din aluminiu, mai precis o dintr-un
lamina! cu in de .,T" (fig. 2a).
Grosimea sa trebuie fie de cel putin
3 mm.
Pentru fixarea acestui element activ pe talpa
fierului de se o din
de aluminiu. cu grosimea de 0,8-1,0 mm,
ca in fig. 2b. Marginile acesteia se fi-
pe partea a fierului.
Amplasarea a elementului de lipire per-
mite o mai supraveghere a conducerii sale
PRACTIC-UTIL
de-a lungul liniilor dorite. O asemenea di-
1
pericolul de la degete
in timpul lucrului, mai ales cind .. sudura" se exe-
cu ajutorul unei linii cu mina cealalta,
Iar fierul de se in lungul aces-
teia.
Asamblarea acestor piese este foarte
iar fixarea se cu ajutorul unui simplu arc.
(fig.3) . Demontarea este la fel de
Cu ajutorul unui asemenea dispozitiv se pot
diferite obiecte folositoare. Cel mai
simplu de sint pungile sacii din polieti-
l('na. Ele sint suficient de rezistente pentru a fi n-
carcate cu litn de apa sau cu qreutati de
mai multe kilograme
Alte posi bilitat i le ambalarea erme-
a alimentelor in vederea a filmelpr
fotografice in casetele lor pentru a le feri de ume-
sau chiar de deteriorare in timpul excursii-
lor, In cazul in care sau bagajul ar
in (fig. 4).
La fel de se poate dovedi impache-
tarea intre folii lipite a unei . a unui
plan al sau a ghidurilor turistice, a filme-
lor developate sau a diapozitivelor in cla-
soare (fig. 5) sau chiar a fotografiilor (fig. 6) .
,.Materia pentru pungi-
lor, sacilor sau a diferitelor ambalaje o constituie
foliile din materiale termoplastice. Aceste mate-
riale nu sint altceva decit polimeri sintetici care
se topesc la temperaturi mai ridicate. Atunci cind
elementul de lipire, de fierul de
cat, in contact cu foliile suprapuse, are loc o
topire a acestora.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l



------ ----....
CE SNT
SENZ TIILE
. .
FALSE?
intrebarea din Uliu ne-a fost
pusi Mihaf elev" in
clasa a VIl-a, din- munfclplul
Deva. in rindurile de mai Jos
rispunsul.
contini nd liniile de contur ale
corpului uman (foto 1 ). Aceste dia-
grame sint folosite pentru detecta-
rea stabilirea co-
a tratamentului. Termogra-
mele, care snt diagrame ale caldurii
epiteliale, detectarea
localizarea defectelor vasculare
inflamate.
Pe li aceste metode noi, per-
fectionarea unor procedee de diag-
TEHNOLOGII MODERNE
Doctorul
in halat a6b, care as-
cu sfetoscopul,
pune in-

apoi ciagnosticut nu
trece drept o Ima-
gine apa" n nd tre-
cutului, dar medicii
de recurg
intr-o

tot
mai mare la aJutorul
unor complexe apa-
rate instalatii
computerizate. Ce
metode moderne de
investigare
(Ion Vlad -
in timpul zborului aeronavelor m
ce nu vizibilitate, pilo-
tii neexperimentati au deseori sen-
false. Acestea apar din cauza
echilibrului care se for -
la om intr-un mod progresiv.
incepind din este
dependent de Cnd zborul se
in de nevizibili-
tate, canalele semicirculare (care se
in urechea medie), snt singu-
rele care creierului date des-
pre Or, prin
constructia lor canal ele
dau imagini eronate din cauza iner-

i MEDICIN
..,
Tomografia termografi a.
biostereometria o sumedenie de
alte metode complicat C' .
purtind nume ciudate se as
lazi printre cu ajutorul
medicii masoara , reproduc
grafic corecteaza de-
fectele organismului uman.
doar citeva dintre
aceste metode noi pe care tehnolo-
gia le-a pus la
medicinii. Tomografia axiala compu-
imagini transversale
ale corpului uman ce
acele moi pe care razele X
nu le pot reproduce. Biostereo-
metria permite efectuarea unor di a
Senzatiile false cele mai frecvente
sint:
a) n zbor orizontal apare.
avionul pe spate.
Vrind in
.. pilotul unor
care pot duce la ac-
cidente.
b) Impresia avionul in-
cli nat intr-o parte, cind de fapt este
inclinat in partea
Vrnd n pozitie ori-
pilotul mai
mult inclinarea intrindu-se. intr-o si-
tuatie
n aeronauticii moderne
aceste se preintimpina
printr-o a
lor,' prin educarea lor in spiritul in-
crederii totale in aparatele de bord,
la care oricum, . nu apar
false.
Peire Draica

noza terapeutice mai vechi are de
asemenea o deosebita i n
practica medicala Spre
exemplu, cu ajutorul unui cardiograf
unui computer pot fi nregi s-
t rate orice anomalii in act i-
vitatea inimii. Un rinichi artifici al
portabil este deja folosit pentru a in-
locui COfT!plicatul costisitorul pro-
ces de O a
fost deja Un nou ti p
de artificial (foto 2) , prezentat
aici cosmetic,
la impulsurile electrice
transmise de musculatura
la fel cum un normal
impulsurilor cerebrale.
CUM SE
SCUFU
VAPOARELE
v..ue - Pltefti.
ci existi m e CMJze datorifi
carora produc
Altcewa fi vi rog _
daci este posibil si-mf
cum se wapoa-
rele?
se in cen-
trul pe- macheta,
efectuate n numeroase Cel mai
mteresant rezultat al In-
di ferent de locul avariei, la adncimi
relativ mari nava revine intotdeauna
i ntr-o din punct de
vedere hidrodinamic pentru a se
scufunda in cu
chila n jos. s-a constatat n cursul
cu macbete, la scara
1:70, o nu se ni-
in n care a naufra-
giat, sau pe o
cum au demonstrat ex-
subacvatice, navele se
la nceput relativ repede,
viteza de scufundare crescind pina
la de- cteva sute de metri
pentru .a se reduce a con-
la atingerea cu fundul
Nave cu o lungime de
160-200 m se cu 20
m/ sec, apoi cu 10 m/sec.
s:J'AJ;;I.Y SDAF .VIITnA -11
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

CITITORII
CONSTRUIESC
CITITORU
PROPUN

ATELIERUL DE
D1
DE LUMINI
Pionierul mem-
bru al cercului de de
la Casa pionierilor
patriei din
propune cititorilor .revi-
stei un montaj care se distinge
prin simplitate
A , .
N72QV 1 i
\ B '
' ,
.... __ ,
Part icularitatea schemei prezenta-
te consta in modul de aplicare 1
semnalului de Ast fpl
semnalul preluat de la microfon este
amplificat de tranzistorul T
1
, dupa
care se etajului final real izat
cu tranzistoarele T
2
- T
4
. Prin inter-
mediul transformatorului Tr
2
semna-
lul se celor trei filtre AC care
TR
,v220V
corespund canalelor de i naltf', medii
joase . . de taiere a 11111 i
lor AC se regl eaza cu ajutorul potl
P
1
- P
3
. Semnalele de
cu nivele mari ( circa
3 V) se la intrarea 1?. dupa
deschiderea comutatorului K,.
Transformatorul Tr, este de sonerie
(5 V) iar Tr
2
este de radi ofi care.
TELECOMANDA OPTICA A
CONSUIVIATORILDR ELECTRICI
Dispozitivul poate fi utilizat pentru
punerea sau scoaterea din
a unor consumatori electrici, ca de
e)(emplu: televizor, aparat de rad10
bec. electric, diascol , aspectomat
etc.
------ ....... _._. .... ... JI_J. ........
Comanda dispozitivului se face cu
un fasci cul de Cind fascicu-
lul de cade l?e fotodioda OF,
Lista de materiale:
Tranzistoare: T
1
, T
2
, T, AC181,
BC107, BC170, BC172, T
3
: AC180,
BC177. BC251. BC252
Tiristoare: Th, - Th
3
: T1 N3.
T1N4
Diode: 0
1
- 0
4
: F407, 1N4001,
1N4002
Rezistoare: A,. A. : 150 k; A
2
, A,
0
:
100 !1; A
3
: 47 k; A
5
: 10 k; A
6
: 1 k:
A
7
A
11
: 120 ll; A
8
: 560 !l; Ag: 10 !!:
P
1
- P
3
: 5 - 10 k
Condensatoare: C,, C
3
; 5 ,.. F: C
1
:
47 ,.. F; c.: 100 "'F; C
7
: 470 ,.. t- :
C
6
: 220 ,.. F; C
8
, C,
0
: 0,8 J.I F; C
9
:
0. 1 J.' F
consumatorul conectat la bornele
AB in Oecuplarea
consumatorului se face prin ilumi-
narea fotodiodei OF
2

in este schema
de principiu a dispozitivului. Atta
ti mp cit fotodioda OF
1
nu este ilumi-
nata mare), tran-
zistoarele T
1
, Tl? sint blocate re-
leul nu La iluminarea
fotodiddei OF
1

tranzistoarele T
1
, T
2
in
releu! inchide perechile
de contacte 1 11 . Prin contactele 11
se alimentarea consumato-
rului de la iar prin contactele
1 se face .releului
ce dioda OF, nu mai este ilu-
releului se
prin contactele 1 tran-
zi storul T
3
aflat in
Pentru decuplarea consumatorului
el ectric se fotodioda DF
2
in acest caz in
tranzistoarele T
5
, T
4
se
T
3
. Tranzistorul T
3
blocat decu-
releul contactele 1 11 se
deschid. Montajul se de
la o de c.c. cu tensiunea ma-
de 9,5 V. Transformatorul folo-
sit este de sonerie. Sensibilitatea
montajului se cu ajutorul
celor doi P
1
, P
2
.
Transmiterea comenzilor optice se
face cu o de la
de 3-4 m. Fotodiodele
(OF) se introduc in tuburi de plastic
opac cu lungimea de 2,5 - 3 cm
se la o
astfel incit lumina nu simul--
tan pe
constructie deosebit
de in . orice laborator sau
a fost de
pionierii Sltaru Adrian Heller-
mann Cristian, de la ge-
nr. 4 din Deva.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

CE LA .JOC LA
/
1
A paratul acesta simplu, destinat
ra"noi unor cu caracter
sportiv de amuzament, are o ve-
che istorie. Provine din vechiul
Egipt din sudul Indiei, unde era
ca de v-
mai este folosit in
scopuri de triburile
australiene. E lucrat din lemn cur-
bat, cu o
formei sale, dar
S
{
modului cum este azvirlit in aer, bu-
merangul revine. la locul de arun-
care in cazul n care nu atins
tinta.
Cel mai cunoscut model, dincolo
de regiunea este bume-
rangul de forma unui coFn, dar -
cum in prima imagine -
el poate avea diferite,
la acea
de dispuse circul ar care cp.-
respund caracteristicil or
nale amintite mai sus.
Pentru a construi un model de bu-
merang, unul din cele ti-
puri (A 8) din figura m. 2 (ca-
cu latura de
25 mm). nevoie de placaj {sau
cu dimensiunile de 360 x
380 mm, gros de 10 mm; carton ve-
lin aracetin.
ncepe 1 pnn a repro uce a
- pe o de' carton dese-
nul unuia din modelele de bume-
rang, ales din desenul caroiat. Lu-
cu pentru a
corect forma din De-
apoi piesa de carton, pe care
o folosi ca
bumerangului din lemn o face
tehnologice pe care
le clar in desenul 3
- forma obiectului pe
placa de placaj;
- cu ajutorul
de traforaj;
- marginile
folosind o rindea
- (cu o
pentru lemn) a bu-
merangului.
apoi din carton cele
bride de mai ne-
gre din desen, cu o
dispuse transversal) lipi-
cu aracetin exact in locurile in-
dicate.
Astfel terminat
Este recomandabil ambele
tipuri prezentate n desen.
4
'------- ..
Aruncarea bumerangului, astfel
incit la voi, o face
cum in desenul nr. 4; dar nu
nu
chiar de la primele -
ca in orice e nevqie
aici de antrenament pentru a do-
bindi indeminarea (Clau-
diu Vodi)
Pentru acestui tip de bumerang se folosesc 2 scnduri din
lemn de fag (cel mai bun). Aceste scinduri se pot recupera de la o in
care au fost transportate fructe.
Dimensiunea scndurilor este in scindura este mai
de 7 mm se va cu rindeaua sau.,material abraziv) sur-
plusul de material . in continuare se cu profilul aripii
toare pe (400 x 60 mm). Decuparea se face cu ajutorul unui
de traforaj. Pe fiecare se va practica o cu dimensiunile:
60 mm lungime 3,5 mm adincime.
se va executa cu ajutorul unei pile ncepnd din centrul aripii.
care constituie cheia acestui .. bumerang". ope-
in executarea profilului aerodinamic al aripii Acest
profil este in A-A 8-8. Se o este mai
decit se cu pita care se
cu material abraziv (glaspapir).
O corect trebuie fie perfect Simetria se veri-
suspendind aripa de un fir. aripa in echilibru, atunci putem
trece la asamblarea. Rigidizarea ansamblului se face
prin matisarea cu (ca in
Lansarea modelului se face ca in Evident vor trebui executate mai
multe se vor deprinde tainele minuirii .. bumerangului".
START SPRE VIITOR e13
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

....--- RECREA TEHNICO e


ROBOT
Robotul din imagine este
-proiectat realizat pentru a
fi .(Jtilizat in industria atimen-
El poate executa impa-
de produse, poate
doza in
programate.
Este astfel conceput incit fi folosit
la transportul unor mase in greutate de cel mult
2 kg. O particularitate de luat n
este aceea programarea acestui robot nu ne-
speciale, ea putnd fi de
STICLA
de ...tllc:ule trebuie ai albi doui
lmpot111nte: traMperenti ti dultblte, reepecttv ai lr!gi-
dule o buni wlzlbllbte .. .. albi o rultlenli ridicati.
Plni In pt'QIII'It, o 8ICICieN lduli doui pro
prietili - .. tMut fi ............
Un grup de cen:etMofl a .-t, deecoperirea
unei efldentl Intre un derlwet el IMI-anei ti un
pollelcool cu oxld de propleni. A8ocleNa celor doui
In fllllric:eru 1tldel formeezi llruclurf lnln-
swnele, cere dai ...........,. o ,.._.ti rldlcllli. Gru-
purile hldroflle din _.. eubetente contribuie ti le 811-
gurare proprletilll entlc:ellli a
LUNA

PLANTELE
Actiunea gravllatlonali
a Lunii aeupre lumii wege-
lele - eftet In ultima
- In etentte blologllor
din Kauhltlln (rwpubllci
unlonali owlellci din
Alle Centreli). Ac.,lla au
lnchelet prima etepi
unor experimente care
..... pennllai --
Ipoteze referitoare le poli
bllltlltea de .. folotl rit
murtle biologice ,......,.
In lntere1ul productiei

cu o dunlti de trei -
clerlflclll ci pra c ..... "._
.... ... plentelor decurg
mal lnten In pertMde cu
Luni plni.
'*' .. de
pildi, _"... ltftzllor In
periOIIde cu dHertte teze
Lunii prin metode de
bloltlmulere, cum llnt lm-
.,-urle de redlelll .....
atroplrea cu epi degezeti
ti megnetlzeti, mertl tineri
CntiC 11181 repede fi deu
mal mufll muguri de rod,
tocmel In portlunN de 11
Y8di In cere aceet
ment apllci pe Luni
pii!Ji.
-------
orice muncitor care manual cu
mobil ce a automatiza. Me-
moria robotului succesiunile
astfel incit aceea poate le
execute singur la viteza
URSUL PANDA
Descoperit abia in 1861, ursul Panda, simpati-
cul vegetarian care in de bam-
bus din China, a pentru
o nu numai prin modul de
aria de sau coloritul alb-negru
al dar prin incadrarea grea intr-o specie
Abia in 1964 s-a demonstrat definitiv
Panda familiei de

la intre 75 110 grame, la
maturitate el 100 kg. O particulari-
tate a lui Panda este labele sale se cu
5 degete cu ghiare dar are in plus un al
deget, cu rol pe care il are la
om degetul maie:
MINIAUTOMOBIL
Imaginea un vehicul electric proiectat
pentru a fi ieftin, manevrabll care nu
necesite o intretinere Ca de
energie acumulatoare auto
nuite care ii o autonomie de deplasare de
35 km. Ce-i drept, viteza este - 6
dar miniautomobilul poate trece obstacole de
125 mm, poate urca pe trotuare poate urca pe
pante de la 25 la (1:4). De
bateriilor se poate face direct de la re-
Motorul electric este cu
un sistem automat de frinare atunci cind nu este
alimentat.
; . _ ., CALEIDOSCOP
Cu toate au trecut mai mult de 200 de ant
de cind Benjamin Franklin a realizat primul para-
forma acestuia a aproape nes-
Tot de atunci dainuie controversa
ste necesar sau nu ca vir-
ful Studiind problema, un grup
de din New-Mexico au aJuns la
toarele concluzii : cu ro-
este de ori mai eficace' decit cel ascu-
in pfus, acesta din produce la extremi-
tate o puternic care tinde res-
mutndu-i locul de o
cotcluzie: contrar
netul ppate foarte bine cada de mai multe ori
in loc. Cit despre forma paratrasnetului,
de daca el este destinat
faca in apropiere sau trebuie
il atrag' pentru a-1 anihilat
l .
ultimului tip de tren realizat de
compania Japan Air Lines este de 48 de locuri,
viteza sa fiind comparabila cu cea a unui JUm-
bo-jet. Trenul 13,8 m lungime. cmta-
12 tone poate circul la o distanta de 10
mtlimetri deasupra magnetice (pe pnnci-
prul magnetice) El urmeaza a fi expus ln
anul acesta la Expozitia Internationala
de de la Toldo.
Cercetatori de la Institutul politehnic din
Tomsk au conceput un aparat, numit
pentru inregistrarea cimpului electromagnetic al
prin urmare pentru prognozarea cu-
tremurelor. Este vorba de faptul ca in te-
naintea catastrofelor, diferite roci acumu-
leaza. ca urmare a tensiunii mecanice, sarcini
electrice. Apare astfel un cimp electric. Testarea
in regiuni expuse cutremu-
relor se cu succes. un exemplu
ecent. La poligonul permanent de lacul ls
:.ik-Kul din Kirghizia .. prognozase un cu-
tremur slab. citeva zile. acesta s-a declan-
realmente, ca ecou al stihiei care bntuia in
acel moment la Gazli (in
de asemenea, alunecari de teran
de La Lvov (Ucraina), se produ
n serie aparate cu numele de ..
inca din vremea faraonilor, egiptene
se jucau deja cu articulate. Mai mult pen-
tru tinerele romane sau grecoaice, era o
in ziua sa lor n
chip de la picioarele zeitei ii ce-
eau in Europa de
ord, au aparut abia in sec. al XV-lea
Ele veneau din Germania, unde au fost pentru
prima conform... modei primind
trusouri. de aici pornind o adevarata
industrie a fabricarii lor. Cu toate acestea
au invatat mult mai tirziu, in
Anglia. aceste au devenit
fate miniaturi, care tind sa egaleze in performan-
vocaleu de mi care .pe surorile lor mai
mari e caror incintare sirt.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

Cine
rCisp nde
A/
/
V

_ _"
-
CUB DIN SRMA
este necesara 'pentru a
se construi scheletul unui cub cu la-
tura de 10 cm? Nu cu
punsul .. .
eDIALOGe
CALULUI
in fata se o
de evident cu 64 de
tele. Jocul in completarea cu
cifre a (de la 1 la 64) fo-
losind in acest scop caracteristicile
calului la
o mutare nu se poate repeta de
ori in De
unde s-a semn.
MESAJUL TERREI
Sonda .,Pioneer 10" a pa-
rasit sistemul nostru solar
continund se deplaseze in spA-
cu ce a acest
mesager al Terrei sistemul nostru
solar?

IMAGINEA?
Laserul are
dintre cele mai
diverse
spectaculoase. !magi-
. nea unul din
domeniile de fo-
losire a acestei desco-
periri a mo-
derne. Despre ce utili-
zare' este vorba?
Au dlt rl1pun1urt corecte la intreblrile din luna Ianuarie: Marius Bodea - Sibiu; Ilie Nicolae - jud. Cluj; Alexan-
dru Berindei - Cretu - Craiova; Cristian - jud. Cristian -
Ioana Filimon - Alparea, jud. Bihor; - jud. Florin Sabasaru .....,. George Jigloru - Craiova; Va-
lentin Dumitru - Tulcea; Constantin Ciontu - Rovinari , jud. Gorj; Dima Gheorghe jud. Adrian
Nastac - Bucuresti; Cretu Viorel - Florin Boboc - Enescu Marian - jud. Stanciu Bogdan Ovidiu
- Georgescu Mihai - jud. Prahova; Doru Ciurumelea - Rimnicu jud. Nicolae - Buf-
tea, Sectorul agricol Ilfov; Bealcu Livia - Giurgiu; lvan Eugen, Oeaconu Cornel - Am. Vilcea; Covaci Zoltan -
JUd. Popescu Remus - jud. Mikl6s Zoltan - Vulcan, jud. Hunedoara; Aurel Petrache - Va-
Sile -
1
Dorohoi, jud. - Gologanu, jud. Vrancea; Sorin Ghigeanu - Tirgu-Jiu, jud. Gorj; Manea Dan -
Mariana- Curtea de jud. Daniel Rol -Deva, jud. Hunedoara; Emanuel Singeorz- Bai . 111d

PAscariu Mircea - 6600,
Str. 78. Bloc
D-15, et. 4, ap. 2. cores-
pondeze pe teme de de
vehicule cu antrenare
Constantin Marian -
Str. Lavandei nr. 3, Bloc P-33, et. 3,
ap. 13, Sector 6. stabi-
cu constructori de
aparate de teleghidare a aeromode-
lelor.
Tudose Adrian Ioan -
Str. Sondorilor nr. 4, Bloc 4, ap. 12,
jud. Sibi u. corespondeze
cu cititori care o
de blitz pentru aparatele
foto.
Chi tulescu Ionel - comuna
nr. 11, cod 1527, jud. Me-
pentru completarea
CITITORII

CITITORI
revistei nu-
mere 1, 2. 4, 8. 10 11 din 1980, nr
4, 6, a. 9, 10 12 din 1981.
Radu Gabriel - comuna Scul-
telnici , Str. nr. 149, cod
5117. jud, cores-
pondeze cu ai
lor montajel or electronice.
Boldea Ovidiu - localitatea
Lovrin, Str. Nisio nr. 167, cod 1957,
jud. schema unui ali -
mentator 'Stabilizat autoprotejat cu
tensiune intre 9-25 V.
Dumansky Adrian -
Bd. Muncii nr. 222, Bloc M-14, Se. 1,
et. 4, ap. 17, cod 73426. Vrea co-
respondeze .cu tineri in de 15
ani despre jocuri logice

Mare Marcel - Satu Mare, Str.
29 A, Cod 3900. ii
pe cei care scheme simple
de radioreceptoare scrie pentru
a stabili
Aurel Marcu - Baia Mare, Str.
Ciocrliei nr. 6 A, cod 4800, jud. Ma-
Solicita scheme de surse
portabile de tensiune in curent con-
tinuu alternativ pentru alimenta-
rea blitzului.
..
GRESEALA ISTETILOR
Desene de NIC NICOLAESCU
"' ,
nostru a di n nou. Va sa-I ajutati.
scriindu-ne ntr-un plic pe care nu sa li-
de timbru, talonul de mai jos. va
primi Diploma .,Start spre viitor" un premiu i n obiecte.
Raspunsul corect la din numarul
trecut : conectarea generatorului amplasarea amper-
metrului sint inversate. etapei : Daniel
llieiCu, 11r. Sf. Gheorghe nr. 12. comuna Pantelimon,
sectorul agricol Ilfov.
ISTETILOR
Talon de participare
POSTA
,
REDACTIEI
"'
VALERIU TIMOFTE - Tlrgovlfle. Cea
di ntii din tara a, fost
in 1896 pe riul Sadu, fiind ulte-
rior sub numele de Sadu 1.
M,IHAI ALEXANDRESCU- Pll .... In-
ventatorul cazanului cu abur a fost Traian
Vuia iar cel care a cortceput realizat
primul avion cu reactie a fost Henri

GABRIELA SANDU - Salu Mare. in le-
cu drapelele nationale culorile
lor te adresa revistei .. Lumea". Con-
colectia Almanahului .. Scinteia".
IOAN BARBU - Bucure,H. Pri ma
din tara a fost rea-
in 1882, iar prima telefo-
a fost trei ani mai tirziu
avea... 3
VLADU - B,_.cw. Am
propunerea despre cristalele lichkl e.
Avem in vedere un mic serial pe tema
care te materialul
promis.
MARIANA PASAROIU - Craiova. Se
pare Anglia este tara in care a
pentru prima sugativa. unii
anul 1863 ar fi cel in care s-au
descoperit pur unei
hirtii o
lllt SAYU - Vatra Domei. Chiar in
acest un amplu material
enciclopedic< pe tema .. electronica au-
tomobilul ". In curind vom scrie despre
dintre' avion helicopter. Des-
pre calculatoare afla l:ele ce te inte-
cosultind revistei pe anii
trecuti.
DOINA PANCIU - Vaslui. Nu avem de
gi nd un curs pentru a
dactilografta. Se la casele de
numeroase asemenea cursuri .
de scris a fost in 1867
de Charles L. Sholes, in Ang.fia.
VIOLETA TUDOR - Inca
in numerele de vacant a
(iunie, iulie, august) vei ceea ce It>
Pina atunci Almana
hul .. 1985. va fi de un real
folos. ,
DUMITRU DAMIAN - Cluj-Napoca. in
corpul unui adult se circa 1 500
de mili arde de vase capilare, care. puse
cap la cap ating o lungime de circa
80 000 kilometri .
Aedactor-tef: MIHAI
Colectivul redac:tlonal:
Ing. IOAN VOICU - aecretar
responaabH. de redaql
Ing. ILIE CHIAOIU
NIC NICOLAESCU
Piata Scinteii nr. 1,
telefon 17 60 10. interior 1444 .
Administratia: Editura .,Scinteia". Tiparul :
. Combinatul pollgraflc .. Casa Scinteii".
Abonamente - prin oflclile
P.T.T.R. Cititorii din se pot
abona prin .. ROMPRESFILATELIA" -
sectorul export-Import P.O. Box
12-201, telex 10376 prsfir Ca-
lea nr. 64-66.
ManuecrtHie nepublicate nu M Jna..
polazi.

16 pagini 2.50 lei
/:
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

folo<o ste cu u"'c s 111


9r ruot t nta ,, la <o-
IOZIUH In utClrul <Kltun1tor <1H rt"-
-cuperam-rl' .ondltu:tnit11 ,, pit>s<''c r
uz te. metoll.m1 a ocupa un loc tm-
portant Zona uzotA se acopera cu
metal pnn acest proc d u dupa
care ao prelucroazi\ m llntc, p1o 11
METALIZAREA
Intre hnologill moderne s In-
suie m..t llzarea c!\w poate ti ffl
tJm c in co mat mult In c 1
m 1 diverse ' cto.He prodUGIIV#';
A ,mtaJ le prot d(uiUI sint multtp!
incpird cu productivtntAa nditolla
51 tnchemd ru toarh' h'ma ralitrt l e .i
piO'<t.lor caro au nohcwt tle pro
c dou Dom n.ttJI dl' WIH:nt>lllt.t\tl
este d larg Mt:l oiiiZitr!<ot S
.,.,"lttn ta a alunge toptro dcv
nmd utllt;wbif in scop decorativ.
ofera largi In
P'OC sul dt meta1tz.11c !16 uultz az:t
atrt merule ft<r o.t fi crt SI
toplrfl,l cu un ;uc
electrt c pulv fuctncJu
u!J J t dt1 aer 'Ora .n dt: .ugon tn
c. tzul rnaten;th>ll)r rrwt.tlif!' cu ,,1,,1jt'
olutlablle
ATOMUL SI CALCULA ORUL
, -
Sistemele rahc
gama dm ce m ce m
otlit in dtf nt dom ,,
, Pro1ectar u 1151stat e Cillculat or
devenit o metoda moderna $r
carte actuala, un n trument d
za pentru once t
de a o t in mtnimum
de timp cu ma mum do precwe
olutra optimA a . tulut . Slste-
mtle graftce sin te. de ex m
plu la proiectarea lajelor impri-
mate (fig. 1). c c reduce consl-
derab1l numarul de ori! afectat
ui Clrcurt tmprimat
O larga utilizare gasesc siste-
mnle grafice in aplicatii geologce-,
in studti de seismograf1e. df' geogra-
fie. in trasarea hfltlor in c.ele mai
vanate moduri Ma1 mult echrpa-
mentele graf.ce s utilizeaza in
tectura pentru generarea unor
tun optime de constructie. in con-
cordant cu datele terenului de am-
pla_sare cu cerintele proiectului
sau in studii de marketing prog-
no1a. pentftJ aphra111 df) comert $1
valuar1 de prnturl.
D1n cele do rnut sus ca niCI
w1 studiu modorn, mdilerent de u-
momu. nu se m:u pontP concepu
hra atutorul tflhnc" dfl < alcul do ,,1.
!1013 ora. far.J un dralog su<;tlnll t
contmuu cu un calcul
complex capao11 sa rflterpr teze
date si sa m decizii, pe care ultonor
<oa 1 P" ocranul unw diS
play, sa le ttparea!lca P' o rmprr
manta etc
NICI Ch1m1a, una dint're cole m111
vech nu a rllmfts 1nstnst tia
f.tl3 de tohnrc11 AlH t:alcul
Generarea dt< no1 moctal inolecu-
lare in tro1 drmensrun1 (!lg 2) cu
ajutorul SIStemelor gra1tcu, ar-e ca
scop o cunonstNe m;tr nuMI mar
profunda a structum lor Aceste mo-
dele sint de Ot'Ce obt mute pnn oh
servarea OIStnbutleo tnd1m nsonoih
a eleclronulw intr un cr;st i. p ntru
ca apor cu ajul rul calcul torulw <
'le poata trag., conchtzll 11llupra rn
ztel atom1lor tn cadrul S!ructuw
Cu oljul orul ilCtlSIOI n:f'tnde I'TIO
dorne df' ln\lt)ShQil llf' Il str u( turii
molecuiMO. se pot !fnpor
litnl in h!Oria in apro
tundar a unor fenomnn twcc
m unor t>rugrrt-
car inc-tl mai OJ<ISiil $, ' pol Jf'f1N8
modol<l sfPrtCO CI! mar IPIOIJI'll j.,
ronllt,lle ale electronuiUI, cercetat e
rul putind obtine date cr t mat pre-
Cise rei ntoare la fortllle d;, mterilc-
trun atom1c In drstantulo rnt rmo
leculare. la dunenslunrle tomu!ul
Laboratorul de chlm1e d astAzi
ste un laboriltor echtpat cu c 1
miii llparat electronic
de masura t t&r cum ar fr cin-
tam d ml.ir precwe, s tometr .
PH metre. prevazut o cu srsterne de
de trp d1spl y aparatP Je
m ur&re a viscoz1t i t, c re foi
r a suport rtr re>dar il d.11clor
m1numpr1mante grofln alf,mume-
rrce etc.
Deci batrrnul alchtmlsl, c amfl'l
It-CII sperind sn ga
seasca secr,tul protrnr frl orofale
o'tfl un pursonat df' pov si lat o
lll!Oflll d <1SI3ZI Jl CI'Hffil IUIUI dP
am c.1 c;rrnhol 11ce pruheta ln-
,u totul alt mt>lod de in-
VH5hgare e)(ecutare <1 expeiiPnte-
lor.