spre viitor

Din sumar:
.. AUTODOTARE
Ş C O L   R A
e MODELISM
e ENCICLOPEDIE
e ATELIERUL
DE ACASA
e ELECTRONICA
e PRACTIC_.
UTIL
e DE LA JOC
LA MAIESTRIE
'
PIONIERIA · RAMPA DE LANSARE
La Casa pionierilor ş ş pa-
triei din ş ţ ş
ă ţ tehnico-aplicative se des-
ă ş ă sub semnul ă ă ţ
continue a programelor de instruire.
concomitent cu preocuparea pentru
autodotarea atelierelor, astfel incit
ţ tehnicii ă beneficieze de
ţ optime de valorificare a in-
. ă ş ă ţ
· La .cer-cul de ă (foto 1)
s-au realizat mai multe montaje des-
tinate ă punîndu-se in ace-
ş timp un accent deosebit pent ru
ş ,gradului de aplicabili tate
ale tuturor ă
Membrii cercului de carting· (foto 2)
au construit la rindul lor numeroase
dispozitive pentru a ă ă ţ para-
ACTIVITATI MULTIPLE
metrii ţ ai motoarelor.
Aprecierile de care s-au bucurat lu-
ă lor in anii ţ ne in-
ă ţ ă ş ă in continuare·
ă de ţ
ş ă se pot adresa·
ş pi_9nierilor · care ă la
cercul de ă (foto 3). Tre-
buie remarcat faptul ă cei din sec-
l ia de ţ ş ă ş ă activita-
tea. intocmai ca la ţ ă de
la Intreprinderea de ţ ă din loca-
litate. De altfel, ş ş
membri ai cercului s-au bucurat de
RADIOCLUB
nice ori a receptoare-
lor destinate parttctpa-
rii la concursuri. ţ
dintre membrii de azi
ai radioclubului vor de-
veni ă ă ă buni
ş in electro-
ă vor lucra cu pa-
siunea pe care condu-
ă cercului a re-
ş ă le-o   ă
Sub indrumarea
ă a condu-
ă de cerc Ma-
riana Pârlac, la Casa
pionierilor ş ş
pa:triei din ş
peste 200 de ă
ai cravatei ş cu tri-
color ă in tai-
.nele unei pasiuni pe cit
de ă pe atit de
ă telegrafia.
ţ de electro-
nicj, . telegrafie ş go-
niomf1trie sint comple-
tate de ţ prac-
tice· menite ă s:;ontri -
buie la · autodotarea
ce·rcului. Pionieri ca
ă ă Constantin,
Pripici Bogdan, ă
bieru Roxana, ş
Marius, Camelia Gri-
gore, Pavel ţ ş
ţ sint autorii unor
manipulatoare electro-
2 • START SPRE VIITOR
pnoritate la angajarea in intrepri n-
,jpre, ş ţ ă ă in ani•
de ş ă dovedind o ă pre-
gatire ă ş ă pentru
ă atit de ă profesie.
ECDNDMIZOR
DE ENERGIE
. Am cons'emnat in repetate rindur i
ă pionierilor tehnicieni
avind ca scop economisirea •energiei
ş combustibililor. ă de dat a
aceasta o realizare meritorie a pio-
nierilor buzoieni. Este vorba de un
economizor de energie realizat la
Casa pionierilor ş ş patriei .
Realizatorul dispozitivului este pio-
nierul Marius Bragadireanu din
clasa a VI-a, care sub indrumare"
ă de cerc - Pandele
ş - a ş ă finalizeze o lu-
crare cu aplicabilitate in toate atelie-
rele ş laboratoarele in care se utili-
ă transformator de ă
Dispozitivul ă auto-
mat transformatorul de ă la
ă minute ă stingerea arculu1.
Avînd în vedere ă durata ă la
transformatoarele de ă este
ă iar consumul in gol este destul
de mare, ne putem da seama cit de
eficient este dispozitivul reducind
mult consumul de energie ă
(foto: prof. Dan Stroe).
CERC CINE-FOTO
l-am surprins in ă activitate pe
ţ dintre membrii cercului ci-
ne-foto de la Casa pionierilor ş ş
milor patriei din Covasna. Pasiunea
lor pentru ă ş imagine se împle-
ş ă cu tehnica ş inven-
tivitatea. Aici, in acest' laborator, sînt
transpuse pe hirtie ş ă ade-
ă imagini-document despre pri-
ceperea, talentul ş .creativitatea co-
legilor din celelalte cercuri. Pionierii
de la cine-foto au fixat pe ă
imagini ale aparatului destinat de-
ă ă de ş a mo-
torului , ale testerului pentru verifica-
rea reflexelor ă auto
ori ale numeroaselor reali- ,
zate in cadrul cercului de ţ
radio-televiziune .
Fie ă . este vorb·a de ă ţ
ă ş la cercul de agrobiolo-
gie sau de ă pionierii radioama-
tori, de succesele înregistrate de an-
samblul artistic sau de popularitatea
ţ realizate de membrii
cercului de ă auto-carting,
toate implinirile ş izbinzile pionieri-
lor din Covasna se vor a fi subiecte
pentru ă - la rindul lor me-
ritorii - ale membrilor cercului ci-
ne-foto: Aici, în cercu-
l_ui se ă ă deprin-
deri din domeniul · tehnic, dar in ace-
ş timp se ă ş se cultiva
gustul pentru frumos, pentru imagi -
nea ă de atractivitate ş valoare
ă
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
R ÂNIA
PE ROMUL
MA ILOR
ÎNF-- PTUIRI
Eveniment de ă ma-
ă In Ylata polltlco-soclali a ti-
rll, alegerlie de deputa11 In Marea
Adunare ţ t1 tit consiHIIe.
populare, care vor avea loc la 17
martie a.c., constituie, 8fa cum a
•ubUnlat tova-r-&tul Nlc.tae
Ceaupscu de la tribuna marelui
forum al democratiei fi unlliiH
socialiste, o expresie ă ă
ţ tntreguluJ popor, tn a-
drul Frontului Democratle1 fi
Unltitll s ·-oclallsie, slfb
-conducerea -hrtldulul -comunist
Român - ţ conducitoare a
1ntregll na11unl", o mârturle con-
Yingitoare .a vointei •• botirlrlf
Intregului popor de a lnfiptul
neabitut -poiiUca Interni fi ex-
terni a partidului fi statului nos-
1ru, -care •tguri progresul-ti -bu-
nAstarea Intregii natiuni,- Inde-
pendenta ti suveranitatea Româ-
niei".
Programul cu care Frontul De-
mocr .. lel .fi UnlliiH -Socialiste se
ă In fata ă   In
l1Ce8t scrutin, platforma politici a
candidatilor aii este Programul
Partfdulul Comunist   pro-
gramul fiurlrll soclelitll socia-
liste multilateral dezvoltate fi al
lnalntirll patriei spre comunism,
materializat In oblecUvele actua-
lului plan cincinal, In -directiile
dezvoHirll economlco-soclale a
llomân1el traate de -con_gresul al
Xlii-lea al P.C.R. pentru perioada
clnclnalulul 11t86-1990 11 ă
In anul 2000 - oblectiYe a ă
lnfiptulre este hotirltoare pentru
viHorul patriei noastre, pentru
ă fi fericirea Juturor
-celor ce muncesc.
INVATAMINTUL -ROMA-NESC
.fN VIITOA-REA LEGISLATURA
• Ata cam " preciiiHd fn ot-
rectll 111 Congr•ulul _.. XIIWH •
P.C.R., In cunul wtllorulul cincinal
lll'lifilnlnlul .. " dezwob In conu-
,...... pe baii poiiW•nldrll fi lnte-
grlrll ........ cu procluCilll .. cen:e-
......
• In ......... 1 de liceu YOI' 11 cu-
pltnfl loii abeolwnpi claei • VIII-a;
.,.... .... 8Uti WOI' ........ licee ln-
dustrlllle ..
• u stlqHul ciAcln ....... wlltor, In
fnrilimlntul de 12 ... YOI' 11 c:uprlnfl
ta cao--. de "ZI• _,.dia • ta
IUti -din llbeollenlll 1.
• invitimlntul profellon•l v•
contribui, In ..... ...... lllilcri, ..
ulgurue• muncHorilor «*lnc.tt,
fCOIMtzlnckHe Mal c:lla o ........
din tinerii c.nt .. llbeolvlt 10 ciMe •
• Se .. perfeclloM •• .. v• mo-
clemlu lnrilimfnlul ....,.nor In
c:oncordMii cu nevoile -=ononalel
......,.... .. '*'":.': celor .... noi
c:uc:et1rt ... .... • -.mtcll .. cultu-
rU.

ltEISPt-cTIVt
DE PRe&RlS
Ş
Ţ HA
Dinamica
produsului
social
- in procente -
• In viitorul cfncfnal, ă lndustri.ai va •port intr-un ritm me-
diu anu .. de 6-6,5 ,. ă   Iar produq,. ă lndultrt•li intr-un ritm anual
de 10-10,8 ta ă
• u 1fqltul clnciNIIulul vUtor, produc:t,. de energie ă va •Junge
,. 95-97 mHiarde kWh, ,., c:e1 de ă la 100 mHtoane tone.
• in anul 1990, productta de cereale va ajunge 1• 30-32 milioane tone,
,., zootehnl• v• .vea o pondere de 46-48 la IUti In productfa agricoli.
• Volumul ţ ă In ctnctn.lul viitor .. v• rldtc. la
1 350-1 400 miUarde tel.
• Ponderea produselor lnduttrtale care .. vor re .. lu la nlvet mondial ri-
dat va ajunge in 1990 ,. .."01pe 95 ,. IUti, Iar la 2-5 la Iuti din produc-
ţ te vor atinge perlonnante 1upertoare Kettul nlvet.
e in Industrie, cr .. terea ţ muncii - lndtcator ă ş
dubleze nlvetul In 1990 tap de 1980 - .. va llligura In ţ de ctrca 55
la ă prin Introducerea ti tehnic.

S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
;
,,.
Cazul curentului continuu
ă ă dipolul cu bornele
A. B din figura 1. Acest dipol este
ă ă de curentul 1 tensiunea
la bornele sale este U. Ţ cont
de orientarea ă 1 U putem
defini puterea P ţ ă de dipol ca
fiind produsul P = Ul. In ă ex-
presie ă U este i n ţ (V) , 1 in
amperi (A), P se ă in ţ (W)
Cazul curentului alternativ
Atunci cind ă u ş i sint
ţ de timp se define?te
de putere instantanee p{t) = u(t) x
i(t) prin analogie cu cea ă la
curentul continuu. ă tensiunea
la bornele unui circuit (dipol) de cu-
rent alternativ sinusoidal este u(t) =
U! 2 cos ( c.,t +l')_,iar intensitatea pri n
circuit i(t) = 11 2 cos wt puterea in-
stantanee a circuitului este: p(t) =
u(t) i( t)= U 1 2 cos ( wt +'fl x 11 2 cos w
t, unde 'f este delazajul dintre u ş i.
Dezvolti nd expresia trigonometri ca
se ţ
ţ = Ul cos'r+ Ul cos (2 wt - 'f)
Intr-o ă valoarea medie a
puterii unui circuit de curent alter-
nativ este ă cu componenta
ă . a puterii instantanee p{t ),
ă Pm.-.t = Ul cos'f ă putere
medie se ă ă in ţ atunci
, cî nd U es.tein ţ ş 1 in amperi. Se
ă ă pentru 'P= n-12, . cos rr/2 = O
ş deci p med = o.
1[]t
2 AA-·
 
r· T
L,.



1 ....... z
11 ...

••

AUTODOTARE Ş Ă •---------
i'
• OI pol


ă dipolul este o ţ ă O
ş P", .. , = Ul , dar ă acest dipol
este un condensator'f= - rr/2 P.,." =
O atunci cind U ş 1 sint diferite de
zero.
Figura 2 ă simultan varia-
ţ u. i ş p în cazul i n care dipolul
este o ţ ă ă ('r= 0) . Fact o-
rul cos 'fse numEJ?te factor de pu-
tere. Se ă ă puterea vari a-
ă are o ţ ă ă ţ ă de u
ş i ş ă ă in plus ă i n electri -
citate se mai definesc alte ă ti-
puri de putere. Puterea ă O =
Ul sin'rcare se ă in VAR- (VA
reactiv) ş puterea ă S = U 1
care se ă in VA. Cele trei pu-
teri pe care l-am definit P (puterea
medie sau ă O (putere reac-
Acest fenomen nu permite ă ma-
ă puterea decit pentru aparcttP
cu mari consumuri ceea ce nu se rn
ş des in ă
STUDIUL UNUl MULTIPLICATOR
Pentru a rWJrP9
1
Sutere trebu re
sa ă produsul a ă ă
o tensiune ş un curent. Aceasta
ţ este ă electronic cu
ajutorul montajului din figura 5 .
unde tranzistoarele T
1
ş T
2
si nt ali-
printr- un generator ·de· cu-
rent constant i
0
. ş aici ,
structura unui amplificator diferen-
ţ   Pent ru acest montaj , tensiunea
ţ ă de ş e, propor-
ţ ă cu (K/ h
11
)V, unde h
11
ş
nentelor ş derivelor termice, cele
doua amplificatoare ţ IC
1
ş IC
2
au fost ă cu regl aj
de offset (P
1
ş P
2
). Multiplicatorul
(IC
3
) ă intre terminalele 2 ş
14 o tensiune ţ ă cu pro-
dusul tensiunilor aplicate pe termi-
rtalele 4 ş 9. IC
4
are ă ţ
ş anume cea de conversie a tensiu-
nii diferentiale in tensiune ă
ă ţ ă de ă (simetric- nesime-
tric) , ş de amplificator. Reglajul de
zero ş af factorului de ă al lui
IC
3
este asigurat de rezistoarele
ajustabil e P
4
, P
5
, P
6
ş P
3
. Tensiunea
de ia? ire a lui IC
4
ă imagi-
nea puterii . instantanee p(t). Este
vorba deci de o tensiune ă i n
timp. Pentru el iminarea componen-
tei variabile (deoarece instrumentul
ă ă numai puterea medie) intre
IC
4
ş instrument (mA) se interca-
ă un filtru trece-jos de ordin 2
realizat cu IC
5
. ţ de ă a
fost ă la circa 1 O Hz cu ajutorul
rezistoarelor A
2
1o R2
2
a condensa-
toarelor

ş C
2
. Rezistoarele A
23
ş
P
7
permit ajustarea valorii curentului
galvanometrului {1 mA). Comutato-
- r.ul K
3
este un inversor dublu ş are
rolul de a inversa sensul curentului
in galvanometru (puterea poate fi
ă sau ă Alimentarea
montajului se face -de la ă mo-
dule identice pleci nd de la un tran-
W ATTME,T .RU
ELECTR'ONIC
ă ş S (putere ă se ţ
foarte simplu ă facem apel la
triunghiul tensiuni lpr ş puteril or
(diagrama Fresnel) . In figura 3 si nt
prezentate diagramele ţ ă ş
tensiune) unui dipol cu caracter in-
ductiv. Se trece de la diagrama im-
pedantelor la diagrama tensiunilor
prin multiplicarea cu 1 (valoarea efi-
cace a curentului in circuit) . O ă
multiplicare cu 1 conduce la dia-
grama puterilor. Se ă ă pute-
rea ă este puterea ă de
ă a dipolultii.
1 ntre puterea ă puterea
ă ş puterea ă ă rela-
ţ 02 + p2 = S2; O = P tg'P;P = S
cosf; O = S sin 'fcare se ţ ş
cu .ajutorul triunghiului puterilor.
WATTMETRU ELECTROMAGNE-
Schema de a ase-
menea wattmetru este ă in figura
4. Este format din ă circuite
electrice care sint in general inde-
_pendente, un circuit pentru i ntensi-
tate. cu conductor gros (bobi na 8
1
)
ş un circuit de tensiune cu conduc-
tor ţ (bobina 8
2
). Circujtul de
intensitate fiind montat i n • serie cu
dipolul studiat va antrena cea mai
ă ă de ·tensiune ă
, (ca un ampermetru) . ţ cu-
rentului in acest circuit ă in-
ţ ă ă rotirii ca-
drului 8
2
. Acest cadru este traversat
de un curent ţ cu tensiu-
nea de la bornele dipolului. Curen-
tul î n acest cadru trebuie ă fie des-
tul de mic (pentru a nu perturba
montajul studiat}, el este deci li mitat
pri ntr-o ţ ă ă în serie cu
cadrul.
lnconvenientul unui astfel de apa-
rat ă in valoarea mare pe care
trebuie s-o ă curentul 1 absorbit
de d!pol.
ţ de intrare ·a tra-nzistorului
Tj. Cum h
11
ă ţ
nal cu l o/2 (curentul · de emitor) . re-
ă ă tensiunea ţ ă de ie-
ş este ţ ă cu K'v,i
0
. Ge-
. neratorul de curent i
0
depinzind de
o tensiune v, expresia ă a ten-
siuni i ţ de ie?ire este pro-
ţ ă -cu Kv, x v,. Evident nu
am ţ produsul dintre un cu-
reht ş o tensiune dar va fi foarte
ş de transformat un curent intr-o
tensiune folosind un ş Acestui
scop ii corespunde multiplicatorul
analogic integrat, ROB 8095 'fabricat
de C.C.S.I.T .-Semiconductoare.
SCHEMA WATTMETRULUI ELEC-
TRONIC
Pentru realizarea schemei din fi-
gura 6 sint necesare 5 c-.cuite inte-
grate. Aparatul dispune de 4 game:
1 5 V 0,02 A 0,1 W
2 5 V 0,2 A 1 W
_3 50 V 0,2 A 10 W
4 50 V 2 A 100 W
Pentru fi ecare ă una dintre
cele ă ă U sau 1 admite o
ă ş de 1000AI cu ţ ca
prpdusul Ul cos'r:S P ă · ·
1 n gama de 50 V un divizor prin
10(A
1
, A
2
) urmat de un amplilj.cator
ţ (IC
1
) montat ca repetor
ă una din ă (pin 9)
multiplicatorului (IC
3
) . Curentul
care trebuie ă ă
unul din ş unturile selectate cu co-
mutatorul K
1
• in gama nr. 4 ă
50 V 2 A, curentul ă un
rezistor de 0,1 n (R
5
) producînd o
ă de tensiune de 0,2 V care
este ă de IC
2
cu ş (1
+A
7
/R
6
) fixat la 25 prin alegerea lui
R
7
ş A
6
• ă o tensiune de 5 V
care se ă pe intrarea 4. a lui ICJ
pentru un curent de 2 A. 1 n scopul
ă erorilor proprii compo-
sformator cu ă secundare inde-
pendente. .
Dioda D
1
ă -IJ redresare mo-
ă ă ţ cont
de consumul redus al montajului.
Condensatorul C
3
de 1000 JLF asr-
gurâ un filtraj bun. Tensiunea dispo-
ă la bornele lui c3 este ă
la un sistem de stabilizare construit
cu tranzistorul T
1
(BD 139) al ă
ţ de ă este ţ la o
valoare ă ă cu a diodei
D
2
(Zener 15 V) . Rezistorul A
24
care
ă in ş timp polarizarea
lui D
2
ş T
1
ă cu C
4
rolul unul
filtru trece-jos care reduce ţ
de tensiune pe baza lui T
1
• Pent ru
ă ă ţ filtrajului, C
5
ş C
6
de-
ă li nia de alimentare.
Alimentarea ă este riguros
ă cu cea ă Pentru a
5
Ţ ..
••
RT S P RE VIITOR
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
6
u

.... I r
_,
CU MULTIPLICATOR
ANALOGIC
obtine o alimentare ă polul
pozitiv al sursei negative se leaga la
pol ul negativ al sursei -pozitive ş va
constitui masa montajului.
Realizarea ă .
Transformatorul (tip sonerie cu
secundarul rebobinat 2 X 18 V) se
ă pe circuitul imprimat.
I mplantarea componentelor este
ă în figura 7. Nu vom uita, in
cursul cablajului, cele 5 ş îrr
cepi nd cu cele care sint situate sub
IC
1
• IC
3
ş P
7
. Se ă utiliza-
rea suporturilor pentru CI (în spe-
cial pentru IC
3
) . Rezistoarele R, , R
2
divizoare de tensiune ş R
3
,
R
4
, R
5
vor f i sudate direct pe comu-
tatorul dublu K
1

Punere la punct, ă reglaje.
ă vom utiliza suporturi pentru
ciccuitele integrate, vom putea asi-
gura o ţ ă a celor
ă alimentatoare î nainte de a in-
troduce aceste circuite integrate.
Tensiunile furnizate de surse vor
avea aproximativ ±14,4 la ±15 V. Se
introduc in soei uri IC
1
ş 1 C
2
(cu ali-
mentarea ă Cu ajutorul
unui voltmetru sau mai bine cu un
milivoltmetru se vor regla P
1
ş P
2
pentru a anula tensiunil e de offset
ale celor ă amplificatoare opera-
ţ (IC
1
, Pentru reglajele
ă vom folosi un generator
de semnale ş un osciloscop. Se in-
troduc IC
3
, IC
4
ş se ă oscilos-
copul între ş lui IC
4
ş ă
Cu intrarea 1 ă l a ă se
ă pe intrarea U a montajului o
tensiune ă de amplitudine
0 , 5-1 V ş de ţ ă
50-100 Hz. _
Vom regla sau P, ţ ă la dispa-
riti a tensiunii sinusoid_ale de pe
ecranul osciloscopuluL I n continu-
are se ă intrarea U, se
scoate din soclu IC
2
si se apli ca
·'
11 5
IC3
3 13 ':f
ş nivel si nusoi dal direct pe ter·
minalul 4 al lui IC
3
. ă din nou
P
4
sau ş ă dispare tensiunea Sl -
nusoidala de pe ecranul oscilosco-
pului. ă unul din cele ă po-
ţ iometre (P
4
, P
5
) nu ă ·se
va schimba una dintre valorile rezi s-
toarelor R,
2
, R,
3
, R
14
sau R,,. Acest
lucru terminat, vom ajusta P
6
pent ru
a aduce nivelul continuu de la ş
rea lui la valoarea zero. Reglajul
lui P
3
se va efectua aplicind nivele
continui pe ă U, 1.
Utilizînd gama 2, vom apl ica 5 V
pe i ntrarea U ş vom face ă ă
200 mA prin R
4
• Vom regla P
3
astfel
î ncît tensiunea de ş a lui re"
(sau al ă ş î n continuu
este egal cu unitatea) ă fie eg111'1
cu 10 V. ă este necesar se r-•
vine asupra reglaj ului lui P
6
. Ajusta-
jul lui P, va trebui ă ţ cont de
sensi bilitatea galvanometrului utili-
zat . Galvanometrul utilizat are
1 mA. deci se face ajustarea lui P
7
pentru a ţ 1 mA atunci cind U
= 5 V ş 1 = 0,2 A.
Rezistoarele R
1
ş R
2
trebuie sa
asi gure o diviziune prin 10. Aceste
ă rezistoare vor fi alese cu tole-
ţ ă de 1 o/o sau vor fi eventual ma-
surate. ţ ă obtinuta
. est e de 20 Kn/V. De asemenea ş
turile se vor ă cît mai exact
deoarece precizia wattmetrului de-
pinde de valoarea lor.
LISTA
DE MATERIALE
REZISTOARE
R, : 900 K!! 1/ 4 W 1%
R": 100 Kll 1% -
R
1
: 10 !l 1/2 W 1%
R,: 1!! 1/2 W sau 1 W 1%
A.; 10 rezistoare de 1'!t 1/ 4 W
i n parajel.
R
6
: 3,3 K!l  

24
R
7
: 82 Kll
Rs= 7,5 Kfl
27 Kfl
R,.,: 12 K!l
R
11
: 12 K!l
R,
2
, R
13
, R,
4
, 22 Kl! 1/ 4 W
R,
6
, R,,, R,
8
: 3,3 Kfl 1/ 4 W
R
19
: 33 K!! 1/4 W
R
0
: 47 Kll 1/ 4 W
' R ,,

1 M!l 1/4 W
R. ,: 6,8 K!t 1/4 W .
R
2
,. R'
2
.
1
: 560 n 1/4 w
REZISTOARE AJUSTABILE
P " P2: 10 KJ!
P
1
: 4,7 Kll
P,. 2,2 K!!
P : 22 K!!
P -: 4,7 K!l
DIODE
O" o·,: 1N4001 sau echivalente
o . ·o;.: Zener 112 w 15 V
CONOENSATOARE
C . c,. C,;: 0,1 ""
c", c;: 1000 "F 25 v
C4, C •• 100 " F 16 V
CIRCUITE INTEGRATE
IC,, IC:; te., ICt = {t A741
(cu 8 terminale}
IC ,: ROB 8095
UTILIZAREA WATTMETRULUI
ă se ş ă puteri i eliberate de un amplifica-
tor de ţ ă wattmetrul va fi conectat ca în figura 8
In figura 9 se ă modul de conectare al wattmetrului cî nd
se ă ă puterea disipata de un tranzistor folosit ca balast
î ntr-un alimentator.
ing. Ilie Chlroiu
SPRE
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
"_
.. tiiN
'
..
i 1111

--
n
,.;
rr
m
1-
1 1
V }
D' ~
·;,

i
7
17
\.! E:1
~ ~
\J
"-
II

r 111'
  r ~
o 05
l 1 , 1
6 ·e START SPRE VIITOR
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă

• ATELIERUL DE MACHETE •
ş ă de cercuri de modelism au ş publicarea planurilor construc-
tive ale unei locomotive cu abur. Cea pe care o ă este de tipul S 3/6 ş ă
de ă constructorii de machete ca fiind una dintre cele mai frumoase locomoti ve cu abur
construite in Europa. -
Locomotivele S 316 erau de tipul .,compound'', ă cu ă expansi une a aburului,
avind patru cilindri, doi interiori de ă presiune ş doi exteriori, de ă presiune. Prin
acest sistem de ă expansiune a aburului, ş erau foarte economice ş prezentau
bune ă ţ de mers.
Diametru! ţ motoare 1 870 mm.
Diametru! ţ ă ţ ă 950 mm.
Dlametrul rotilor ă (spate) 1 206 mm.
Lungimea peste Incluzind tenderul 21 396 mm
VIteza ă 120 km/h
Ţ
LA CEREREA
CITITORILOR
Puterea 1 770 CP
- - ·----------------


'

1'
1
i •
n t\
'
;1,...
. v
,.
V
 

r1J1._ •
......._=t=" ·EJ
W
. m t.:JV ___ -_..._ .... .., ··· ........,_._.....,.....__..._ _____ .._ __ _,.
1
START SPRE VIITOR • 7_
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
P rintre invent iile cele mai apre-
ciate de ă omenire, ă ă ă
se ă ă ş automobilul. Chiar
ă a pornit-o greu, cu ţ de
lemn, motor cu vapori ş multe alte
neajunsuri, legate direct de nivelul
tehnicii din diferite de evo-
ţ ă ă s-a ajuns la ţ in-
ă ă ş alte tehnici
de virf din majoritatea ramurilor in-
dustriale.
ă in ă cu a,lroximativ zece
ani, prea ţ ă ă
variate ale introducerii electronicii,
ă aproape ă nu ă suban-
samblu care ă nu beneficieze de
aportul ei la diferite niveluri: proiec-
tare. uzinaje, montare, control ş
ă aprecierile ş va-
loarea echipamentului electronic a
reprezentat 10% din valoarea ă
a unui autoturism la niv.elul anului
1980 ş vor urma ş spectacu-
loase: 15% in 1985 ş 20% in 1990.
Acest echipament electronic este le-
gat direct de securitatea, confortul
ş fiabilitatea automobilelor de azi ş
de niine.
Electronica, ş are mari avan-
taje care ă ă ei ra-
ă in toate domeniile: miniaturi-
zare, precizie, ţ in utilizare,
ţ contactelor mecanice care
deseori ă "probleme" ă
uzurilor, reducerea ţ de cost
al elementelor componente, amefio-
raFea ă ţ componentelor elec-
tronice prin ţ unor ă ţ
de ţ cum a fost de exemplu
microprocesorul etc.
La CI ivei de proiectare-conceP! ie,
calculatorul electroni c a devenit in-
dispensabil. Cu ajutorul - in spe-
cial - a memoriei lui ş a tehnicii
propriu-zise de lucru se pot opti-
miza rapid unele solutii specifice.
ă calculatoare care inlocuiesc
30-40 de ţ ş care permit
proiectarea pe un ecran, cu ajutorul
unui creion electronic, sau altele
care ă ă instanta-
neu rezultatele anterioare ş pre-
zente ale unor ă (de mo-
toare, de exemplu) pe standuri, care
permit optimizarea formei aerodina-
mice, definirea structurii caroserie'
etc. Electronica a permis astfel ş 1r
CUCEREST
rarea muncii constructorilor de 'au-
tomobile prin eliminarea ă a
unor variante pe care calculatorul le
ă cu ş ţ ă Oricum, chiar in
aceste ţ numai la definitiva-
rea unei caroserii de automobil se
cheltuiesc peste un milion de ore de
ă  
Motorul, de fapt
bilului, ţ ă in nor-
male ă reglajele ş parametrii de
lucru corespund. 5-au imaginat ş
consttuit dispozitive care au permis
ameliorarea acestor parametri prin
introducerea ţ electronice de
combustibil (fig. 1-2) sau dispozi-
tive care ă ă bu-
jiilor ş amestecul carburant. La fo-
losirea injectiei de ă a fost
necesar ă se- ă un regula-
tor electronic, necesar pentru regi-
mul de mers la ralanti. Pentru o
functionare ă s-au intrO-
dus dispozitive electronice, care li-
ă ă de ţ ale moto-
rului.
Tot pentru a asigura motorului o
ţ ă s-au introdus
dispozitive electronice noi in echi-
pamentul electric: aprinderea elec-
ă ă la a 3-a generatie
(fig. 3 ş 4, ă ş la VISA, OL-
TCIT SPECIAL ş care are rolul
de a optimiza momentul avansului,
-
in functie de ă ş ţ asi-
gurind astfel o ţ econo-
ă ş ă S-a eliminat astfel
3
o ă de erori permanente: con-
tactele platinate ale ruptor-distribui-
torului, care de altfel a ş ă
la pornirea motorului, In locul
• cheii de contact ş ş
ş motorul ă pe o ă
ă cu o ă de cinci litere.
In ţ în care automobilul are o
ă ţ pe un tablou de
diagnosticare, montat in tabloul de
bord, in ş apare ă
rul codificat sau defectul ansamblu-
lui in ă (fig. 5).
Se ş ă transmisia autoturismu-
lui este foarte ă în ceea ce
ş economicitatea, ergonomia
ş confortul conduceriL Cu toate
AUTO
progresele ă an de an, condu-
cerea automobilului ă inca
o ă ă ă de refl e-
1
xele ş atentia ă auto,
de ingrijirea ţ
automobilului. Astfel, nu s-ar putea
explica cele aproximativ 250 000 de
qecese anuale, la nivel mondial. De
aceea, printre altele, introducerea
cutiei de viteze ă ( coman-
ă electronic), chiar ă este
ă ă apare ca o ţ op-
ă Electronica permite ă se ă
soare, in orice ă efortul cerut
automobilului, ă se comande auto-
mat ambreiajul, ă se ţ
tot automat treapta cutiei de viteze,
pentru a elimina aStfel o ă de ri-
sipire a energiei. ă de-
exemplu, un ă auto, de
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
UL
altfel cu reflexe exceptionale. nu va
putea efectua - cu rapiditate - co-
menzile pe care le   ă comanda
ă a cutiei de viteze -
  ă
La rindul ei, frina de serviciu a au-
tomobilului este deosebit de impor-
ă aceasta fiind deseori cauza
multor accidente in caz de defec-
ţ Pentru ameliorarea ţ
rii frinelor ş a ţ ţ
. rutiere s-au pus la punct diferite dis-
pozitive electronice care ă
ş de rotatie a ş .. in-
ă automat ·centrala
ă din sistemul de ă an-
tiblocaj. Pfin aceasta se previne de-
raparea automobilului. ţ
traiectoriei ş pierderea controlului
motorului, deschiderea ş garaju-
lui, ă ş autoturismu-
lui .
Ordinatorul de bord - de fapt o
ă ă de dialog .. om-ma-
ş ă factor de securitate al circula-
tiei rutiere, a inceput a fi din ce in
ce mai des introdus pe autoturis-
mele de litraj mediu: PEUGEOT 505, .
AUDI 100 ş ă ultimul salon in-
ţ al automobilului din
1984, RENAUL T 25. De fapt acest
dialog este asigurat de un ordinator
de borct. expresie a ţ
umane. In partea ă a tablou-
lui de bord se ş ă de
ă din rezervor. La cerere, mal
poate ş autonomia, ţ par-
ă viteza medie cu care a circu-
lat automobilul de la o ţ ă ă
consumul instantaneu ş mediu de
combustibil precum ş ţ parametri.
ă ă indelungate
ş a ţ care obosesc
ă auto, unele dintre
· • ş ă numai ,.la cerere" .
in fig. 6 se ă echipamentul elec-
tronic montat in serie ta autoturis-
meiP. TALBOT. ţ stresante
ş starea de ă ă mat
ales la efectuarea unor parcursuri
lungi, in special in ţ ş excur-
sii. ele fac ca ă accidentelor
ă ă prin coliziuni. Pentru evi-
tarea acestora s-au construit radare
(sistem V.D.O.) care .. ă
autoturismului. 5 ... •••••
La ora ă ă experient a
ultimilor ani , calculul ş dimensiona-
rea elementelor constructive al e
suspensiei se face prin optimizare.
pe calcuLator, obiectivele principal e
fiind c8nfortul ş securitatea.
ă construit automobilul, in-
cepe exploatarea lui. unde. de ase-
menea, electronica a inceput ă ă
ă foarte rapid. in special in ul-
timii 5-6 ani. S-au imaginat ş con-
struit zeci de dispozitive din cei n ce
mai sofisticate. Dimineata. pentru a
ş ă auto s-au reali-
zat sisteme de ă care
  ă diferite comenzi: pornirea
distanta ţ ă de orice obstacol wn
ţ ă ş ţ ă automat ţ
de frinare. Un alt factor care contri-
buie la siguranta ţ rutiere ş
care este deseori ignorat este pre-
siunea din pneuri. Ş pentru aceasta,
s-a imaginat un dispozitiv electronic
care ă ţ presiunii
din pneuri ş ş ă instantaneu
ă ei sub limita ă Inte-
resant este de asemenea ş dispozi-
, tivul electronic (BIP-BIP), care aver-
ă ă auto asupra
ă ş unei viteze maxime admise.
Autoturismul RENAUL T 25 pre-
ă o noutate, .. Sistemul electronic
stop-service" care contribuie direct
la securitatea ă autoturis-
mului prin ş unor parametri
cheie • (presiunea uleiului motor.
temperatura lichidului de ă
uzura ă ţ de ă comanda
cutiei de viteze ă presiunea
in circuitul de frinare ş in mo-
mentul in care ies din domeniul de
functionare ă (culoare porto-
calie ş apoi culoare ş
Ergonomia postului de conducere
a devenit o ş ţ ă Proiectantii fac
eforturi deosebite pentru a asigura
un confort maxim ă
automobilului. ă ă a prezenta în
detaliu aportul electronicii la studiul
Ş optimizarea ţ ă
lui auto cu ajutorul parametrilor an-
tropomorfici, ă o ă noutate: sis-
temul electronic cu ă in
bord pentru ţ scaunului
ă (deplasare ţ ă inclinare
ă ş sistem care permite in
ş timp, introducerea in memo-
ri e a unei ţ deja bine determi-
nate.
Un domeniu foarte interesant -
în curs de cercetare - in care elec-
tronica ş are de asemenea contri -
ţ sa il ă dezvoltarea
calculatoarelor rutiere ş de orien-
tare. Astfel, ordinatorul rutier are
drept scop introducerea pe calcula-
tor a ţ rutiere. ă
autoturismului are la dispozitie o
claviaturi pe care poate solicita in-
stantaneu ţ de pe traseul ce
ă a-1 efectua. ln acest mod
poate ă ş optimizeze deplasarea
evitînd centrele aglomerate. La rin-
dul lui, ordinatorul de orientare este
un instrument mai sofisticat, în curs
de ţ creat cu scopul de
a indica traseul optim intre ă
puncte ale ă Galculatorul
ă permanent ă
autoturismuiui pentru alegerea tra-
seului respectiv.
ă de asemenea ş alte reali-
ă care de care mai complexe
cum ar fi : pornirea ă a ş
ă de parbriz, in functie de
ă de ă de ă de pe
parbriz. ţ frinei de serviciu
a autoturismului, in ţ de ă
sarea degetelor miinilor pe volan
ş
ă cum este normal, colectivele
de ă ă permanent
ţ noi in care electronica va
avea o pondere tot mai mare. Studi-
ile de ă ă aplicarea pe
ă ă a electronicii la realiza-
rea principalelor subansambluri ale
automobilului pentru controlul ş
ţ lor la parametrii
calitativi superiori ş de
tele tot mai pretentioase ale cliente-
lei.
1nQ. Traian ţ
1. Motor cu ciHndree• de 2 115 cmc (ReMult 25) ec:hlp8t cu lnjec-
tte electronlci Aenlx ••
2. lnjeclle ă Aenlx (1 - dlspozHiY electronic de COIUftdi,
2 - modul de .. n"'ldere, 3 - "'fector elec:tromegnetl 4 - pompi
efectrtd de 811mentare cu c:ombusllbll).
3-4. Aprtn.,_ electronlci lntegrllli, pe ciHerlte Mlto-
turlsme.
5. Centr81i elecltonlci de control - cu tabloul de
- montati In borclulautoturismelor.
8. EchlpMMnt pentru aprtnderw etec:trontci" pe ă de calculalor
elec:tronlc.
S"rART SPRE VIITOR
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
· LA
CEREREA
CITITORILOR
Am primit fa ţ numeroase scrison '" ·
care cititorii ne ă ă ă un proce-
deu simplu de lipire a foliilor din material plastic,
pentru ţ unor pungi, saci, pachete
etc. ă in ă ă atit posibilitatea
de adaptare fa ş ă ă de ă a unui
mic dispozitiv, destinat unor asemenea ţ
cit ş modul de lucru. La realizarea materialului
s-au folosit ţ prezentate in revista .. Prac-
tic" din R.D. ă
Pentru lipirea fofiilor de. material plastic se
poate ţ un fier de ă ş El
trebuie numai echipat cu citeva accesorii (vezi fi-
gurile 1, 2, 3). Elementul de ă este •confec-
ţ din aluminiu, mai precis o ă dintr-un
lamina! cu ţ in ă de .,T" (fig. 2a).
Grosimea sa ă trebuie ă fie de cel putin
3 mm.
Pentru fixarea acestui element activ pe talpa
fierului de ă se ă o ă din ă
ţ de aluminiu. cu grosimea de 0,8-1,0 mm,
ă ca in fig. 2b. Marginile acesteia se fi-
ă pe partea ă a fierului.
Amplasarea ă a elementului de lipire per-
mite o mai ă supraveghere a conducerii sale
PRACTIC-UTIL •
de-a lungul liniilor dorite. O asemenea ţ di-
1
ă ă pericolul de ă la degete
in timpul lucrului, mai ales cind .. sudura" se exe-
ă cu ajutorul unei linii ţ ă cu mina cealalta,
Iar fierul de ă se ă in lungul aces-
teia.
Asamblarea acestor piese este foarte ş ă
iar fixarea se ă cu ajutorul unui simplu arc.
(fig.3) . Demontarea este la fel de ş ă ·
Cu ajutorul unui asemenea dispozitiv se pot
ţ diferite obiecte folositoare. Cel mai
simplu de ţ sint pungile ş sacii din polieti-
l('na. Ele sint suficient de rezistente pentru a fi în-
carcate cu ţ litn de apa sau cu qreutati de
mai multe kilograme
Alte posi bilitat i le ă ambalarea erme-
ă a alimentelor in vederea ă a filmelpr
fotografice in casetele lor pentru a le feri de ume-
ă sau chiar de deteriorare in timpul excursii-
lor, In cazul in care ă ă sau bagajul ă ar
ă in ă (fig. 4).
La fel de ă se poate dovedi impache-
tarea intre ă folii lipite a unei ă ţ . a unui
plan al ş sau a ghidurilor turistice, a filme-
lor developate sau a diapozitivelor ă in ·cla-
soare (fig. 5) sau chiar a fotografiilor (fig. 6) .
,.Materia ă   pentru ţ pungi-
lor, sacilor sau a diferitelor ambalaje o constituie
foliile din materiale termoplastice. Aceste mate-
riale nu sint altceva decit polimeri sintetici care
se topesc la temperaturi mai ridicate. Atunci cind
elementul de lipire, ă de ă fierul de ă
cat, ă in contact cu foliile suprapuse, are loc o
topire a acestora.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă


------• Ă Ş •----....
CE SÎNT
SENZ TIILE
. .·
FALSE?
intrebarea din Uliu ne-a fost
pusi • Mihaf ă elev" in
clasa a VIl-a, din- munfclplul
Deva. ă in rindurile de mai Jos
rispunsul.
contini nd liniile de contur ale
corpului uman (foto 1 ). Aceste dia-
grame sint folosite pentru detecta-
rea ţ ş stabilirea co-
ă a tratamentului. Termogra-
mele, care sînt diagrame ale caldurii
epiteliale, ă detectarea ş
localizarea defectelor vasculare ş
ţ inflamate.
Pe li ă aceste metode noi, per-
fectionarea unor procedee de diag-
TEHNOLOGII MODERNE
Doctorul ă
in halat a6b, care as-
ă cu sfetoscopul,
ă pune in-
ă ş ş
apoi ciagnosticut nu
trece drept o Ima-
gine apa" n nd tre-
cutului, dar medicii
de ă recurg
intr-o

ă ă tot
mai mare la aJutorul
unor complexe apa-
rate ş instalatii
computerizate. Ce
metode moderne de
investigare ă
(Ion Vlad - ţ
in timpul zborului aeronavelor m
ţ ce nu ă vizibilitate, pilo-
tii neexperimentati au deseori sen-
ţ false. Acestea apar din cauza
ă ţ echilibrului care se for -
ă la om intr-un mod progresiv.
incepind din ă ă este
dependent de ă Cînd zborul se
ă ş ă in ţ de nevizibili-
tate, canalele semicirculare (care se
ă in urechea medie), sînt singu-
rele care ă creierului date des-
pre ţ ă Or, prin
constructia lor ă canal ele
dau imagini eronate din cauza iner-
ţ ă
i MEDICIN
..,
Tomografia ă termografi a.
biostereometria ş o sumedenie de
alte ş metode complicat C' .
purtind nume ciudate se ă as
lazi printre ă ţ cu ajutorul
ă medicii masoara , reproduc
grafic ş corecteaza ţ ş de-
fectele organismului uman.
ă ă doar citeva dintre
aceste metode noi pe care tehnolo-
gia ă le-a pus la ţ
medicinii. Tomografia axiala compu-
ă ă imagini transversale
ale corpului uman ce ţ
acele ţ moi pe care razele X
nu le pot reproduce. Biostereo-
metria permite efectuarea unor di a
Senzatiile false cele mai frecvente
sint:
a) În zbor orizontal ş apare.
ţ ă avionul ă pe spate.
Vrind ă ă in ţ
.. ă pilotul ă ş unor
ţ care pot duce la ac-
cidente.
b) Impresia ă avionul ă in-
cli nat intr-o parte, cind de fapt este
inclinat in partea ă
Vrînd ă ă în pozitie ori-
ă pilotul ă ş mai
mult inclinarea intrindu-se. intr-o si-
tuatie ă
În ţ aeronauticii moderne
aceste ţ se preintimpina
printr-o ă ă a ţ
lor,' prin educarea lor in spiritul in-
crederii totale in aparatele de bord,
la care oricum, . nu apar ţ
false.
Peire Draica

noza ş terapeutice mai vechi are de
asemenea o ă deosebita i n
practica medicala ă Spre
exemplu, cu ajutorul unui cardiograf
ş unui computer pot fi înregi s-
t rate orice anomalii ă in act i-
vitatea inimii. Un rinichi artifici al
portabil este deja folosit pentru a in-
locui COfT!plicatul ş costisitorul pro-
ces de ă O ă ă a
fost deja ţ ă Un nou ti p
de ţ artificial (foto 2) , prezentat
aici ă ă ş cosmetic, ţ
ă la impulsurile electrice
transmise de musculatura ă
la fel cum un ţ normal ă
impulsurilor cerebrale.
CUM SE
SCUFU Ă
VAPOARELE
Ş v..ue - Pltefti. Ş
ci existi m e CMJze datorifi
carora produc ă
Altcewa ă ă fi vi rog _
daci este posibil si-mf ă
ţ   cum se ă wapoa-
rele?
ă ă se ă in cen-
trul ă pe- macheta,
efectuate în numeroase ţ ă Cel mai
mteresant rezultat al ă In-
di ferent de locul avariei, la adîncimi
relativ mari nava revine intotdeauna
i ntr-o ţ ă din punct de
vedere hidrodinamic pentru a se
scufunda in ţ ă cu
chila în jos. s-a constatat în cursul
ă cu macbete, la scara
1:70, ă o ă nu se ă ni-
ă in ţ în care a naufra-
giat, ă ă ă sau pe o
ă ă cum au demonstrat ex-
ţ subacvatice, navele se
ă la început relativ repede,
viteza de scufundare crescind pina
la de- cîteva sute de metri
pentru .a se reduce ş a ă con-
ă ă la atingerea cu fundul
ă Nave cu o lungime de
160-200 m se ă cu 20
m/ sec, apoi cu 10 m/sec.
s:J'AJ;;I.Y SDAF .VIITnA -11
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
CITITORII
CONSTRUIESC
CITITORU
PROPUN

• ATELIERUL DE Ă •
D1
Ă DE LUMINI
Pionierul ă ă ţ mem-
bru al cercului de ă de
la Casa pionierilor ş ş
patriei din ş ţ
ş propune cititorilor .revi-
stei un montaj care se distinge
prin simplitate ş ţ
A , .
N72QV 1 i
\ B '
' ,
.... __ ,
Part icularitatea schemei prezenta-
te consta in modul de aplicare 1
semnalului de ţ Ast fpl
semnalul preluat de la microfon este
amplificat de tranzistorul T
1
, dupa
care se ă etajului final real izat
cu tranzistoarele T
2
- T
4
. Prin inter-
mediul transformatorului Tr
2
semna-
lul se ă celor trei filtre AC care
TR
,v220V
corespund canalelor de i naltf', medii
ş joase . . ţ de taiere a 11111 i
lor AC se regl eaza cu ajutorul potl ·
ţ P
1
- P
3
. Semnalele de
ţ ă cu nivele mari ( circa
3 V) se· ă la intrarea 1?. dupa
deschiderea comutatorului K,.
Transformatorul Tr, este de sonerie
(5 V) iar Tr
2
este de radi ofi care.
TELECOMANDA OPTICA A
CONSUIVIATORILDR ELECTRICI
Dispozitivul poate fi utilizat pentru
punerea sau scoaterea din ţ  
a unor consumatori electrici, ca de
e)(emplu: televizor, aparat de rad10
bec. electric, diascol , aspectomat
etc. •
------ ....... _._. .... ... JI_J. ........
Comanda dispozitivului se face cu
un fasci cul de ă Cind fascicu-
lul de ă cade l?e fotodioda OF,
Lista de materiale:
Tranzistoare: T
1
, T
2
, T, AC181,
BC107, BC170, BC172, T
3
: AC180,
BC177. BC251. BC252
Tiristoare: Th, - Th
3
: T1 N3.
T1N4
Diode: 0
1
- 0
4
: F407, 1N4001,
1N4002
Rezistoare: A,. A. : 150 k; A
2
, A,
0
:
100 !1; A
3
: 47 k; A
5
: 10 k; A
6
: 1 k:
A
7
• A
11
: 120 ll; A
8
: 560 !l; Ag: 10 !!:
P
1
- P
3
: 5 - 10 k
Condensatoare: C,, C
3
; 5 ,.. F: C
1
:
47 ,.. F; c.: 100 "'F; C
7
: 470 ,.. t- :
C
6
: 220 ,.. F; C
8
, C,
0
: 0,8 J.I F; C
9
:
0. 1 J.' F
consumatorul conectat la bornele
AB ă in ţ Oecuplarea
consumatorului se face prin ilumi-
narea fotodiodei OF
2

in ă este ă schema
de principiu a dispozitivului. Atîta
ti mp cit fotodioda OF
1
nu este ilumi-
nata ţ ă ă mare), tran-
zistoarele T
1
, Tl? sint blocate ş re-
leul nu ş ă La iluminarea
fotodiddei OF
1
ţ ă ă
ă tranzistoarele T
1
, T
2
ă in
ţ ş releu! inchide perechile
•de contacte 1 11 . Prin contactele 11
se ă alimentarea consumato-
rului de la ţ iar prin contactele
1 se face ţ .releului ş
ă ce dioda OF, nu mai este ilu-
ă ţ releului se
ă prin contactele 1 ş tran-
zi storul T
3
aflat in ţ
Pentru decuplarea consumatorului
el ectric se ă fotodioda DF
2
in acest caz ă in ţ
tranzistoarele T
5
, T
4
ş se ă
T
3
. Tranzistorul T
3
blocat decu-
ă releul ş contactele 1 ş 11 se
deschid. Montajul se ă de
la o ă de c.c. cu tensiunea ma-
ă de 9,5 V. Transformatorul folo-
sit este de sonerie. Sensibilitatea
montajului se ă cu ajutorul
celor doi ţ P
1
, P
2
.
Transmiterea comenzilor optice se
face cu o ă ş ă de la
ţ de 3-4 m. Fotodiodele
(OF) se introduc in tuburi de plastic
opac cu lungimea de 2,5 - 3 cm ş
se ă la o ţ ă ă
astfel incit lumina ă nu ă simul--
tan pe ă
ă constructie deosebit
de ă in . orice laborator sau
ă a fost ă de
pionierii Sltaru Adrian ş Heller-
mann Cristian, de la Ş ge-
ă nr. 4 din Deva.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
• CE LA .JOC LA Ă •
/
1
A paratul acesta simplu, destinat
ra"noi unor ţ cu caracter
sportiv ş de amuzament, are o ve-
che istorie. Provine ă din vechiul
Egipt ş din sudul Indiei, unde era
ţ ca ă de ă ş vî-
ă Ş ă mai este folosit in·
ş scopuri de ă triburile
australiene. E lucrat din lemn cur-
bat, cu o ţ ă ă ş ă
ă ă formei sale, dar ş
S ·
{
modului cum este azvirlit in aer, bu- •
merangul revine. la locul de arun-
care in cazul în care nu ş atins
tinta.
Cel mai cunoscut model, dincolo
de regiunea ă este bume-
rangul de forma unui coFn, dar · -
ş cum ţ in prima imagine -
el poate avea ă ţ ş ă diferite, ă
la · acea ă ş
de ţ dispuse circul ar care cp.-
respund caracteristicil or ţ
nale amintite mai sus.
Pentru a construi un model de bu-
merang, ă unul din cele ă ti-
puri (A ş 8) din figura m. 2 (ca-
ă cu latura ă ă ţ de
25 mm). ţ nevoie de placaj {sau
ă cu dimensiunile de 360 x
380 mm, gros de 10 mm; carton ve-
lin ş aracetin.
ncepe 1 pnn a repro uce a
ă - pe o ă de' carton dese-
nul unuia din modelele de bume-
rang, ales din desenul caroiat. Lu-
ţ cu ă ţ pentru a
ţ corect forma din ă De-
ţ apoi piesa de carton, pe care
o ţ folosi ca ş ţ
bumerangului din lemn o ţ face
ă ţ tehnologice pe care
le ţ clar in desenul 3
- ţ forma obiectului pe
placa de placaj;
- ă ţ cu ajutorul ă ă
de traforaj;
- ţ marginile ă
folosind o rindea ă
· - ţ ţ (cu o ă ă
pentru lemn) ţ ă a bu-
merangului.
ă ţ apoi din carton cele ş
bride de ţ ă   ă ţ mai ne-
gre din desen, ă ă cu o
ă dispuse transversal) ş lipi-
ţ cu aracetin exact in locurile in-
dicate.
Astfel ţ terminat ţ
Este recomandabil ă ţ ambele
tipuri prezentate în desen.
4
'-------·· ..
Aruncarea bumerangului, astfel
incit ă ă la voi, o ţ face ş
·cum ţ in desenul nr. 4; dar nu
ă ţ ă ă nu ţ
ş chiar de la primele ă -
ca in orice ă ă e nevqie
ş aici de antrenament pentru a do-
bindi indeminarea ă (Clau-
diu Vodi)
Pentru ţ acestui tip de bumerang se folosesc 2 scînduri din
lemn de fag (cel mai bun). Aceste scinduri se pot recupera de la o ă ţ ă in
care au fost transportate fructe.
Dimensiunea scîndurilor este ă in ă ă scindura este mai
ă de 7 mm se va ă cu rindeaua   ă sau.,material abraziv) sur-
plusul de material . in continuare se ă cu ţ profilul aripii ă
toare pe ă (400 x 60 mm). Decuparea se face cu ajutorul unui ă
ă de traforaj. Pe fiecare ă se va practica o ă ă cu dimensiunile:
60 mm lungime ş 3,5 mm adincime.
ă se va executa cu ajutorul unei pile începînd din centrul aripii.
ţ care ă constituie cheia acestui .. bumerang". ă ope-
ţ ă in executarea profilului aerodinamic al aripii ă Acest
profil este ă in ţ A-A 8-8. Se ă ă o ă este mai
ş ă   ţ ă decit ă ţ se ă cu pita ă care se ş
ş cu material abraziv (glaspapir).
O ă corect ă trebuie ă fie perfect ă Simetria se veri-
ă suspendind aripa de un fir. ă aripa ă in echilibru, atunci putem
trece la ă ţ asamblarea. Rigidizarea ansamblului se face
prin matisarea cu ă (ca in ă
Lansarea modelului se face ca in ă Evident vor trebui executate mai
multe ă ă se vor deprinde tainele minuirii .. bumerangului".
START SPRE VIITOR e13
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
....--- • RECREA TEHNICO Ş Ţ e
·ROBOT
Robotul din imagine este
-proiectat ş realizat pentru a
fi .(Jtilizat in industria atimen-
ă El poate executa impa-
ă de produse, poate
doza ţ in ţ
ş ă ţ programate.
Este astfel conceput incit ă ă fi folosit ş
la transportul unor mase in greutate de cel mult
2 kg. O particularitate ă de luat în ă
este aceea ă programarea acestui robot nu ne-
ă ţ speciale, ea putînd fi ă ă de
·STICLA   Ţ Ă  
de ...tllc:ule trebuie ai albi doui ţ
lmpot111nte: traMperenti ti dultblte, reepecttv ai lr!gi-
dule o buni wlzlbllbte .. .. albi o rultlenli ridicati.
Plni In pt'QIII'It, o 8ICICieN lduli • doui pro·
prietili - .. tMut fi ............
Un grup de cen:etMofl a .-t, deecoperirea
unei efldentl Intre un derlwet el IMI-anei ti un
pollelcool cu oxld de propleni. A8ocleNa celor doui
In fllllric:eru 1tldel formeezi llruclurf lnln-
swnele, cere dai ...........,. o ,.._.ti rldlcllli. Gru-
purile hldroflle din _.. eubetente contribuie ti le 811-
gurare• proprletilll entlc:ellli a
LUNA
Ş
PLANTELE
Actiunea gravllatlonali
a Lunii aeupre lumii wege-
lele - eftet In ultima
- In etentte blologllor
din Kauhltlln (rwpubllci
unlonali •owlellci din
Alle Centreli). Ac.,lla au
lnchelet prima etepi •
unor experimente care
..... pennllai --
Ipoteze referitoare le poli·
bllltlltea de • .. folotl rit·
murtle biologice ,......,.
In lntere1ul productiei

cu o dunlti de trei -
clerlflclll ci pra c ..... "._
.... ... plentelor decurg
mal lnten• In pertMde cu
Luni plni.
'*' .. ţ de
pildi, _"... ltftzllor In
periOIIde cu dHertte teze
• Lunii prin metode de
bloltlmulere, cum llnt lm-
.,-urle de redlelll .....
atroplrea cu epi degezeti
ti megnetlzeti, mertl tineri
CntiC 11181 repede fi deu
mal mufll muguri de rod,
tocmel In portlunN de 11·
Y8di In cere aceet ţ
ment • apllci pe Luni
pii!Ji.
-------
orice muncitor care ă manual cu ţ
mobil ş ce ă a automatiza. Me-
moria robotului ţ succesiunile · ă
ă astfel incit ă aceea poate ă le
· execute singur la viteza ă
· URSUL PANDA
Descoperit abia in 1861, ursul Panda, simpati-
cul vegetarian care ă ş in· ă de bam-
bus din China, a ă pentru ş ă
o ă nu numai prin modul de ă
ş aria ă de ă sau coloritul alb-negru
al ă dar ş prin incadrarea grea intr-o specie
ă Abia in 1964 s-a demonstrat definitiv
ă Panda ţ familiei ş ă ă ţ ă de
ă ă
ă la ş intre 75 ş 110 grame, la
maturitate el ă ş ş 100 kg. O ă particulari-
tate a lui Panda este ă labele sale se ă cu
5 degete cu ghiare dar are in plus un al ş
deget, ă ă ă cu ş rol pe care il are la
om degetul maie:
MINIAUTOMOBIL
Imaginea ă un vehicul electric proiectat
pentru a fi ieftin, ş manevrabll ş care ă nu
necesite o intretinere ă Ca ă de
energie ă ă acumulatoare auto ş
nuite care ii ă o autonomie de deplasare de
35 km. Ce-i drept, viteza este ă - 6 ă
dar miniautomobilul poate trece obstacole de
125 mm, poate urca pe trotuare ş poate urca pe
pante de ă la 25 la ă (1:4). De ţ ă
ă bateriilor se poate face direct de la re-
ţ ă Motorul electric este ă cu
un sistem automat de frinare atunci cind nu este
alimentat. ·
; . _ ., CALEIDOSCOP
• Cu toate ă au trecut mai mult de 200 de ant
de cind Benjamin Franklin a realizat primul para-
ă forma acestuia a ă aproape nes-
ă Tot de atunci dainuie ş controversa
ste necesar sau nu ca ă ă ă vir-
ful ţ Studiind ş ţ problema, un grup
de ă din New-Mexico au aJuns la ă
toarele concluzii : ă cu ţ ro-
ă este de ă ori mai eficace' decit cel ascu-
ţ in pfus, acesta din ă produce la extremi-
tate o ă puternic ă care tinde ă res-
ă ţ mutîndu-i locul de ă Ş o
ă cotcluzie: contrar ţ ş ă
netul ppate foarte bine ă cada de mai multe ori
in ş loc. Cit despre forma paratrasnetului,
ă ş de ă daca el este destinat ă
faca ă ă ă in apropiere sau trebuie ă
il atrag' pentru a-1 anihilat •
l .
• • ultimului tip de tren realizat de
compania Japan Air Lines este de 48 de locuri,
viteza sa fiind comparabila cu cea a unui JUm-
bo-jet. Trenul ă ă 13,8 m lungime. cmta-
ş 12 tone ş poate circul la o distanta de 10
mtlimetri deasupra ş magnetice (pe pnnci-
prul ţ magnetice) El urmeaza a fi expus ln
ă anul acesta la Expozitia Internationala
de Ş de la Toldo. ·
• Cercetatori de la Institutul politehnic din
Tomsk au conceput un aparat, numit   ş  
pentru inregistrarea cimpului electromagnetic al
ă prin urmare pentru prognozarea cu-
tremurelor. Este vorba de faptul ca in ţ te-
ă înaintea catastrofelor, diferite roci acumu-
leaza. ca urmare a tensiunii mecanice, sarcini
electrice. Apare astfel un cimp electric. Testarea
ş   in regiuni expuse ş ă cutremu-
relor se ă ş ă cu succes. ă un exemplu
·ecent. La poligonul permanent de ă lacul ls·
:.ik-Kul din Kirghizia .. ş   prognozase un cu-
tremur slab. ă citeva zile. acesta s-a declan-
ş realmente, ca ecou al stihiei care bîntuia in
acel moment la Gazli (in   ş  
ă de asemenea, alunecari de teran Ş
ş de ă ă La Lvov (Ucraina), se produ
în serie aparate cu numele de .. ş  
• inca din vremea faraonilor, ţ egiptene
se jucau deja cu ă ş articulate. Mai mult pen-
tru tinerele romane sau grecoaice, era o ţ
in ziua ă ă sa ă ă ş lor în
chip de ă la picioarele zeitei ă ii ce-
eau ţ ş in Europa ă ş de
ord, ă ş au aparut abia in sec. al XV-lea
Ele veneau din Germania, unde au fost pentru
prima ă ă conform... modei primind
ă trusouri. de aici pornind o adevarata
industrie a fabricarii lor. Cu toate acestea ă
ş au invatat ă   ă   mult mai tirziu, in
Anglia. ă aceste ă ş au devenit ă
fate miniaturi, care tind sa egaleze in performan-
vocaleu ş de mi care .pe surorile lor mai
mari e caror incintare sirt.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
Cine
rCisp nde
A/
/
V

_ _"
-
CUB DIN SÎRMA
ă ă este necesara 'pentru a
se construi scheletul unui cub cu la-
tura de 10 cm? Nu ă ă ţ cu ă
punsul ă .. .
eDIALOGe
Ă · CALULUI ·
in fata ă se ă o
ă de ş evident cu 64 de ă
tele. Jocul ă in completarea cu
cifre a ă ă ţ (de la 1 la 64) fo-
losind in acest scop caracteristicile
ă calului la ş ţ
ă o mutare nu se poate repeta de
ă ori in ş ă ă ţ De
unde ă ţ s-a ă semn.
MESAJUL TERREI
Sonda ţ ă .,Pioneer 10" a pa-
rasit sistemul nostru solar
continuînd ă se deplaseze in spA-
ţ Ş ţ cu ce ă a ă ă acest
mesager al Terrei sistemul nostru
solar?
Ş Ţ
IMAGINEA?
Laserul· are ă
ţ dintre cele mai
diverse ş ă
spectaculoase. !magi-
. nea ă unul din
domeniile de ă fo-
losire a acestei desco-
periri a ş ţ mo-
derne. Despre ce utili-
zare' este vorba?
Au dlt rl1pun1urt corecte la intreblrile din luna Ianuarie: Marius Bodea - Sibiu; Ilie Nicolae ă - ş jud. Cluj; Alexan-
dru Berindei - ş Cretu ş - Craiova; ş Cristian - ţ jud. ă ă Cristian ă - ş
Ioana Filimon - Alparea, jud. Bihor; ă ă Ţ ă - ă ă jud. ş Florin Sabasaru .....,. ş George Jigloru - Craiova; Va-
lentin Dumitru - Tulcea; Constantin Ciontu - Rovinari , jud. Gorj; Dima Gheorghe ş ţ jud. ş ţ Adrian
Nastac - Bucuresti; Cretu Viorel - Florin Boboc - ş Enescu Marian - ş jud. ă ă ş Stanciu Bogdan Ovidiu
- ş Georgescu Mihai - ş jud. Prahova; Doru Ciurumelea - Rimnicu ă jud. ă Nicolae ă - Buf-
tea, Sectorul agricol Ilfov; Bealcu Livia - Giurgiu; lvan Eugen, ş Oeaconu Cornel - Am. Vilcea; Covaci Zoltan - ă
JUd. ş Popescu Remus - ş jud. ă Mikl6s Zoltan - Vulcan, jud. Hunedoara; Aurel Petrache - ă ă Va-
Sile -
1
Dorohoi, jud. ş ă ş - Gologanu, jud. Vrancea; Sorin Ghigeanu - Tirgu-Jiu, jud. Gorj; Manea Dan -
ş ş Mariana- Curtea de ş jud. ş Daniel Rol -Deva, jud. Hunedoara; Emanuel ă Singeorz- Bai . 111d
ă ă
• PAscariu Mircea - ş 6600,
Str. Ş ţ ă 78. Bloc
D-15, et. 4, ap. 2. ş ă cores-
pondeze pe teme de ţ de
vehicule cu antrenare ă
• Constantin Marian - ş
Str. Lavandei nr. 3, Bloc P-33, et. 3,
ap. 13, Sector 6. ş ă stabi-
ă ă cu constructori de
aparate de teleghidare a aeromode-
lelor.
• Tudose Adrian Ioan - ş
Str. Sondorilor nr. 4, Bloc 4, ap. 12,
jud. Sibi u. ş ă corespondeze
cu cititori care ă o ă
ă de blitz pentru aparatele
foto.
• Chi tulescu Ionel - comuna
ş nr. 11, cod 1527, jud. Me-
ţ ă pentru completarea
CITITORII
Ă
CITITORI
ţ revistei ă nu- ·
mere 1, 2. 4, 8. 10 ş 11 din 1980, nr
4, 6, a. 9, 10 ş 12 din 1981.
• Radu Gabriel - comuna Scul-
telnici , Str. ă nr. 149, cod
5117. jud, ă ş ă cores-
pondeze cu ţ ai ţ
lor ş montajel or electronice.
• Boldea Ovidiu - localitatea
Lovrin, Str. Nisio nr. 167, cod 1957,
jud. ş Ş schema unui ali -
mentator ·'Stabilizat autoprotejat cu
tensiune ă intre 9-25 V.
• Dumansky Adrian - ş
Bd. Muncii nr. 222, Bloc M-14, Se. 1,
et. 4, ap. 17, cod 73426. Vrea ă co-
respondeze .cu tineri in ă de 15
ani despre ă jocuri logice
ş ă ă
• Mare Marcel - Satu Mare, Str.
ă 29 A, Cod 3900. ii ă
pe cei care ă scheme simple
de radioreceptoare ă scrie pentru
a stabili ţ ă
• Aurel Marcu ·- Baia Mare, Str.
Ciocîrliei nr. 6 A, cod 4800, jud. Ma-
ş Solicita scheme de surse
portabile de tensiune in curent con-
tinuu ş alternativ pentru alimenta-
rea blitzului.
..
GRESEALA ISTETILOR
Desene de NIC NICOLAESCU
"' ,
ţ nostru a ş di n nou. Va ă sa-I ajutati.
scriindu-ne ă într-un plic pe care nu ţ sa li-
ţ ă de timbru, talonul de mai jos. ş ă va
primi Diploma .,Start spre viitor" ş un premiu i n obiecte.
Raspunsul corect la ş ţ   din numarul
trecut : conectarea generatorului ş amplasarea amper-
metrului sint inversate. ş ă etapei : Daniel
llieiCu, 11r. Sf. Gheorghe nr. 12. comuna Pantelimon,
sectorul agricol Ilfov.
Ş ISTETILOR
Talon de participare
POSTA
,
REDACTIEI
"'
VALERIU TIMOFTE - Tlrgovlfle. Cea
di ntii ă din tara ă a, fost
ă in 1896 pe riul Sadu, fiind ulte-
rior ă sub numele de Sadu 1.
M,IHAI ALEXANDRESCU- Pll .... In-
ventatorul cazanului cu abur a fost Traian
Vuia iar cel care a cortceput ş realizat
primul avion cu reactie a fost Henri
ă
GABRIELA SANDU - Salu Mare. in le-
ă cu drapelele nationale ş culorile
lor te ţ adresa revistei .. Lumea". Con-
ă ş colectia Almanahului .. Scinteia".
IOAN BARBU - Bucure,H. Pri ma ă
ă ă din tara ă a fost rea-
ă in 1882, iar prima ă telefo-
ă a fost ă trei ani mai tirziu ş
avea... 3 ţ
VLADU Ţ - B,_.cw. Am ţ
propunerea despre cristalele lichkl e.
Avem in vedere un mic serial pe tema
care te ă ş ă materialul
promis.
MARIANA PASAROIU - Craiova. Se
pare ă Anglia este tara in care a ă
pentru prima ă sugativa. ă unii
ă anul 1863 ar fi cel in care s-au
descoperit pur ă ă ţ unei
hirtii ă ă o ţ ă ş ă
lllt SAYU - Vatra Domei. Chiar in
acest ă ă ş un amplu material
enciclopedic< pe tema .. electronica ş au-
tomobilul ". In curind vom scrie ş despre
ţ dintre' avion ş helicopter. Des-
pre calculatoare ţ afla l:ele ce te inte-
ă cosultind ţ revistei pe anii
trecuti.
DOINA PANCIU - Vaslui. Nu avem de
gi nd ă ă un curs pentru a ă ţ
dactilografta. Se ă la casele de
ă numeroase asemenea cursuri .
ş de scris a fost ă in 1867
de ă Charles L. Sholes, in Ang.fia.
VIOLETA TUDOR - ş Inca
ţ ă ă ş in numerele de vacant a
(iunie, iulie, august) vei ă ceea ce It>
ă Pina atunci ş Almana·
hul .. ă   1985. ţ va fi de un real
folos.• ,
DUMITRU DAMIAN - Cluj-Napoca. in
corpul unui adult se ă circa 1 500
de mili arde de vase capilare, care. puse
cap la cap ating o lungime de circa
80 000 kilometri .
Aedactor-tef: MIHAI
Colectivul redac:tlonal:
Ing. IOAN VOICU - aecretar
responaabH. de redaql•
Ing. ILIE CHIAOIU
NIC NICOLAESCU
Ţ Piata Scinteii nr. 1,
telefon 17 60 10. interior 1444 .
Administratia: Editura .,Scinteia". Tiparul :
. Combinatul pollgraflc .. Casa Scinteii".
Abonamente - prin oflclile ş ţ
P.T.T.R. Cititorii din ă ă se pot
abona prin .. ROMPRESFILATELIA" -
sectorul export-Import ă P.O. Box
12-201, telex 10376 prsfir ş Ca-
lea ţ nr. 64-66.
ManuecrtHie nepublicate nu M Jna..
polazi.

16 pagini 2.50 lei
/:
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
folo<o ste cu u"'c s 111 ş
9r • • ruo•t t nta ,, la <o-
IOZIUH In utClrul <Kltun1tor <1H rt"-
-cuperam-rl' .ondltu:tn•it11 ,, pit>s<''c r
uz te. metoll.m1 a ocupa un loc tm-
portant Zona uzotA se acopera cu
metal pnn acest proc d u dupa
care ao prelucroazi\ m llntc, p1o 11
METALIZAREA
Intre hnologill moderne s In-
suie m..t llzarea c!\w poate ti ffl•
ă tJm c in co mat mult In c 1
m 1 diverse •' cto.He prodUGIIV#';
A ·,mtaJ le prot d(•uiUI sint multtp!
inc••pir•d cu productiv•tntAa nditolla
51 tnchemd ru toarh' h'ma ralitrt l e .i
piO'<t.lor caro au nohcwt tle pro
c dou Dom• n.ttJI dl' ·WIH:nt>lllt.t\tl
este ş d larg Mt:l oiiiZitr!<ot S
.,.,"lttn ta a alunge toptro dcv ••
nmd utllt;wbifâ Ş in scop decorativ.
ofera largi • In
P'OC sul dt• meta1tz.11c !16 uultz• az:t
atrt merule ft<r o.t· fi crt SI
toplrfl,l cu un ;uc
electrt c pulv fuctncJu
u!J J t dt1 aer 'Ora .n dt: .ugon tn
c. tzul rnaten;th>ll)r rrwt.tlif!' cu ,,1,,1jt'
ş olutlablle
ATOMUL SI CALCULA ORUL
, -
Sistemele rahc
gama dm ce m ce m
otlit in dtf nt dom ,,
, · Pro1ectar u 1151stat e Cillculat or
devenit o metoda moderna $r
carte actuala, un n trument d
za pentru once t
de a o t• in mtnimum
de timp ş cu ma •mum do precwe
olutra optimA a . tulut . Slste-
mt•le graftce sin te. de ex m·
plu la proiectarea lajelor impri-
mate (fig. 1). c c reduce consl-
derab1l numarul de ori! afectat
ui Clrcurt tmprimat
O larga utilizare ş gasesc siste-
mnle grafice in aplicatii geolog•ce-,
in studti de seismograf1e. df' geogra-
fie. in trasarea hâfltlor in c.ele mai
vanate moduri Ma1 mult echrpa-
mentele graf.ce s utilizeaza in
tectura pentru generarea unor
tun optime de constructie. in con-
cordant cu datele terenului de am-
pla_sare ş cu cerintele proiectului
sau in· studii de marketing prog-
no1a. pentftJ aphr·a111 df) comert $1
· valuar1 de prnturl.
D1n cele do rnut sus ă ca niCI
w1 studiu modorn, mdilerent de u-
momu. nu se m:u pontP concepu
hra atutorul tflhn•c" dfl < alcul do ,,1.
!1013 ora. far.J un dralog su<;tlnll t ş
contmuu cu un calcul
complex capao11 sa rflterpr teze
date si sa m decizii, pe care ultonor
<oa 1 ş • P" ocranul unw diS·
play, sa le ttparea!lca P•' o rmprr
manta etc
NICI Ch1m1a, una dint're cole m111
vech• ş nu a rllmfts 1nst•nst tia
f.tl3 de ţ tohnrc11 AlH t:alcul
Generarea dt< no1 moctal • inolecu-
lare in tro1 drmensrun1 (!lg 2) cu
ajutorul SIStemelor gra1tcu, ar-e ca
scop o cunonstNe m;tr nuMI ş mar
profunda a structum lor Aceste mo-
dele sint de Ot'•Ce• obt mute pnn oh
servarea OIStnbutleo tnd1m ns•onoih•
a eleclronulw intr un cr;st i. p ntru
ca apor cu ajul •rul calcul torulw <
'le poata trag., conchtzll• 11llupra rn
z•t•el atom1lor tn cadrul S!ructuw
Cu oljul orul ilCtlSIOI n:f'tnde I'TIO·
dorne df' ln\lt)ShQil llf' Il str u( turii
molecuiMO. se pot !fnpor·
litnl• in h!Oria ş in apro·
tundar a unor fenomnn twcc· ş
  m • • unor t>rugrr·t-
car inc-tl mai OJ<ISiil $,• ' pol Jf'f1N8
modol<l sfPrtCO CI! mar IPIOIJI'll j.,
ronllt,lle ale electronuiUI, cercetat e
rul putind obtine date cr t mat pre-
Cise rei ntoare la fortllle d;, mterilc-
trun atom1c In drstantulo rnt rmo
leculare. la dunenslunrle tomu!ul
Laboratorul de chlm1e d astAzi
ste un laboriltor echtpat cu c 1
miii llparat electronic
de masura ş t t&r cum ar fr cin-
tam d ml.ir precwe, s tometr .
PH metre. prevazut o cu srsterne de
ş de trp d1spl y aparatP Je
m ur&re a viscoz1t i t, c ·•re foi •
r a suport rtr re>dar il d.11clor
m1numpr1mante grofln• Ş alf,mume-
rrce etc.
Deci batrrnul alchtmlsl, c amfl'l
It-CII sperind sn ga
seasca secr,•tul protrnr frl orofale
o'tfl un pursonat df' pov si lat o
lll!Oflll d <1SI3ZI Jl CI'Hffil IUIUI dP•
am c.1 c;rrnhol 11ce Ş pruheta ln-
ă ,u totul alt mt>lod • de in-
VH5hgare Ş e)(ecutare <1 expeiiPnte-
lor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful