Legătorie, şi îngrijire de cărţi, de Douglas Cockerell

CAPITOLUL AL XVI-LEA
PROIECTARE PENTRU AUR, PRELUCRATE PENTRU FABRICAREA DE DECORARE

INSTRUMENTE DE PROIECTARE
Pentru scule de aur, instrumente cum ar fi scobituri, uncte, buc!"i de linii dre te, #i be"ele s! fi a$ut de%a &ata de la ma'oritatea dealerilor( Alte instrumente sunt cel mai bine roiectate #i se taie la comanda( La )nce ut, doar c*te$a forme sim le, $or fi necesare, cum ar fi unul sau dou! flori de dimensiuni diferite, #i una sau dou! seturi de frun+e ,a se $edea Fi&( -.. /(

FI0( -.. ,REDU1/

2n instrumente de roiectare, trebuie a$ut )n $edere fa tul c! ele ot s! a ar! e cartea de mai multe ori re etate, #i a#a trebuie s! fie sim l! #i mai mult contur )n con$entionalised( Un desen mai mult sau mai u"in naturalist! a unei flori, care arat! nere&uli naturale, oate arata fermec!tor, dar dac! uninstrument se taie din ea, orice nere&ul! marcat de$ine e3trem de ener$ant atunci c*nd re et! de mai multe ori e co erta(Deci, cu frun+e, cu e3ce "ia ca+ului )n care sunt erfect simetrice, ar trebui s! e3iste trei din fiecare t!iat form!, dou! cur$in& )n direc"ii diferite, #i a treia destul de dre t ,a se $edea Fi&( -.- /( Pentru a a$ea doar o frun+!, #i s! aib! ca curbat, roduce modele foarte a&itate( Esen"a de aur%instrument de desi&n, este fa tul c! modelele sunt reali+ate din re eta de im resii de instrumente, #i c! fiind a#a, instrumentele trebuie s! fie roiectate astfel )nc*t acestea se $or re eta l!cut, #i )n ractic!, ea $a fi &!sit c! orice forme, dar sim lu $a de$eni a&resi$ )n re eti"ie(

FI0( -.-(

4odele de instrumente ar trebui s! fie f!cut! cu tu# e 5*rtie alb!, #i acestea ot fi mai mari dec*t dimensiunea de instrumentul necesar(Instrumentul% cutter $a reduce orice desen la orice dimensiune dorita, si $a, dintr%un desen, taie orice num!r de instrumente de dimensiuni diferite(Astfel, )n ca+ul )n care

un set decinci frun+e de aceea#i form! este dorit, acesta $a fi necesar! doar entru a tra&e, #i de a indica dimensiunile celelalte urmea+! s! fie )ntr%un fel, cum ar fi re+entat la Fi&( -.6 ( Acesta nu este su&erat fa tul c! instrumentele s eciale ar trebui s! se taie entru fiecare model, dar ne$oia de instrumente noi $or a !rea natural din tim )n tim , #i astfel stocul fi crescut tre tat( Este mai bine s! )nce cu o foarte u"ine, #i se adau&! un instrument sau doua oca+ie ca a are, dec*t s! )ncerce s! elabore+e un set com let de la ornire(

FI0( -.6(

Instrumente ot fi solide sau )n sc5i"!( Dac! )n sc5i"! )n care ot fi folosite ca 7inla87 instrumente, #i )n ordonarea lor de instrumente de t!iere ar trebui s! se cere s! furni+e+e umni de o"el entru t!ierea inla8(

INSTRUMENTE COMBINĂ PENTRU A FORMA MODELE
Este bine ca ele$ul s! )ncea ! cu modele dis use e unele foarte sim luPlanul, a face mici modific!ri )n fiecare model succede( 2n acest fel, un stil indi$idual oate fi stabilit!( Planul de obicei de a studia stilurile erfec"ionate de lian"i $ec5i, #i )ncearc! s! )ncea ! )n ca+ul )n care au r!mas, )n ractic!, doar duce la roducerea de imita"ii e3acte, sau arodii s!race li site de $ia"!, a desenelor #i modelelor $ec5i( 2ntruc*t un model de+$oltat de student de &rade lente, rintr% o serie de modele, fiecare usor diferit de cel )n fa"a sa, $a, dac! e3centricit!"i sunt e$itate, au, robabil, de $ia"! #i de interes indi$idual( Poate c! cel mai sim lu mod de a decora un caracter obli&atoriu este de a aco eri cu un model mic re eta( O form! sim l! de scutec ca un )nce ut este re+entat )n Fi&( -.9 ( Pentru a face un astfel de model de t!iat o bucat! de 5*rtie bine, sub"ire la m!rimea consiliului de o carte, #i cu o norm! de creion o linie de a ro3imati$ o o time dintr%un inc5 )n interiorul mar'ei de tot( A oi, cu unctul de un dosar amen+ii care $a liniu"!, dar nu a t!iat 5*rtie, marca a#a cum se arat! )n Fi&( -.: ( Po+i"ia de linii AA #i BB se &!sesc ur #i sim lu rin lierea 5*rtiei, artea de rima arte, #i a oi la ca la coada( Celelalte linii ot fi use )n f!r! nici ode m!surare rin aderarea ur #i sim lu toate unctele )n care se linii de cruce( Prin continu! re%trecere, s a"iile )n care 5*rtia este di$i+at oate fi redus! la orice dimensiune dorita( 2n ca+ul )n care liniile de construc"ie sunt corect use )n, s a"iile $or fi toate de aceea#i dimensiune #i

form!( Este e$ident c! atunci un desi&n re etarea entru a um le una dintre s a"ii se oate face entru a aco eri )ntrea&a su rafa"!(

FI0( -.:(

2n Fi&( -.9 , acesta este doar liniile dia&onale, care sunt utili+ate entru modelul( Pentru a e$ita orice confu+ie, liniile trans$ersale care au a'utat entru a determina o+i"ia a dia&onalelor nu sunt afi#ate(

FI0( -.9 ,REDU1/

A$anta'ul de a folosi un unct dedosarul entru a marca liniile de construc"ie ale unui model )n loc de un creion. )n care unele sunt introduse scobituri( Orice num!r de alte combina"ii. selecta"i o mic! bucat! de linie drea t!. e3ist! &ermenul de un alt model( All% este scutec modele ot fi modificate )n . nu freca afar!.. #i dac! o linie este de a se curba )n sus sau )n 'os( Ori de c*te ori e3ist! o astfel de alternati$! desc5is!..REDU1/ O de+$oltare de acela#i rinci iu este re+entat )n Fi&( -. . $a a$ea loc la oricare dintre utili+area instrumentelor( Frec$ente )ntreb!ri $a a !rea dac! un instrument este de a fi use )n acest fel sau ca fel. este fa tul c! liniile sunt reali+ate at*t de mult mai fina. )n fiecare floare. #i a us o tul in! de mai 'os. ot fi use cu un creion entru a le distin&e( A$*nd marcate de 5*rtie. a oi une e fiecare arte a liniei dre te $a com leta modelul( FI0( -. "in*ndu%l )n fumul unei lum*n!ri )ntre fiecare dou! sau trei im resii( Atunci c*nd a fost im resionat de flori este tot. #i s! nu cree+e confu+ie rin interferarea cu modelul( Toate liniile care $or a !rea e carte. o frun+!. cum ar fi liniile mar&inale. . selecta"i un instrument de flori #i%l im resione+e la unctele de unde dia&onala de linii )ncruci#ate.

$a fi uluit de num!rul infinit de combina"ii care a ar )n el( FI0( -.orice num!r de moduri( O modalitate este de a $aria de roiectare )n s a"ii alternati$e( 2n ca+ul )n care acest lucru se face una dintre modele ar trebui s! fie de a#a natur! c! se $a )m !r"i )n 'os de centru )n ambele sensuri #i astfel termine modelul confortabil la mar&ini(4odelul se oate ba+a e $ertical! #i liniile )ncruci#ate de la marca'. el a )n"eles rinci iul de ba+! de a roa e toate ornament relucrate entru fabricarea de succes( 1cutece sunt de bune ractici. de asemenea. re etate e un sistem ordonat( C*nd el a )n"eles acest lucru. #i foarte u"in de a studia ro or"ie( Acesta este selectat. d*nd ca face aceea#i munc! este si este din nou. este tot model instrumentele trebuie s! fie use )n locuri definite. o re etare a acelora#i instrumente de c*"i$a ani.< . entru c! )ntr%o str*ns!. )n . ca nu se une roblema de a a$ea colturi rotunde.REDU1/ 1cutec este selectat entru un )nce ut. entru c! este cea mai usoara forma de model de a face. sau marcarea )n sus oate fi e un rinci iu diferittotul( Proiectant. du ! un ic de ractic!. sau o 5arababur! )n&ro+itoare $a re+ulta( 2n instrumente. entru c! )n$a"! ele$ul $aloarea decorati$! a formelor sim le. este de cele mai bune ractici osibil.

de asemenea. sau anouri( O form! de frontier! )n le&!tur! cu trans%linii este re+entat la Fi&( -. centre. sau e ambele !r"i ale unei linii de a ro3imati$ o 'um!tate de inc5 de la mar&ine( Un model oate fi. cu o u#oar! modificare la col"uri( Alte sisteme de frontierele sunt cele )n care cresc flori de interior de la mar&inea laci. cum ar fi frontierele. alte sc5eme de decor ot fi )ncercat.=( C*nd rinci iile de scutec au fost st! *nit. sau s re e3terior de la un anou de la centru.< ( Aceasta se face dintr%o re etare a s ra8%a construit din trei #i atru instrumente de 0ou&es re+entate )n Fi&( -.e3act acelea#i condi"ii. iar studentul a de$enit familiari+at cu limitele sale de instrumente. sunt cele mai bune construit e acela#i rinci iu % re etare de un element sim lu( . #i concentr*ndu%se. atunci c*nd soiul de condi"ii ar confunda student( FI0( -. e co erta o carte. face s! creasc! tot anoul central( Frontierele se $or &!si mai &reu de &estionat dec*t cu scutece sim le. ractica care ar utea fi e3tins e s ate de mai multe fete mai mult cu moderatie decorate. #i la )nce ut.= .

cum ar fi centrul sau col"uri( Un desi&n entru un centru este re+entat )n Fi&( -.REDU1/ Decorul oate fi concentrat! e !r"i ale ca acului.> . #i tot aliniat inc5 ase #i under ale liniilor sunt marcate.? . du ! un ic de ractic!( O sc5imbare de instrumente. #i scobituri selectate entru a se otri$i( Desi&ur. a oi. )n care un s ra8 se re et! de trei ori. cu un dosar(Acest lucru este c! tu#it cu un creion. du ! cum arat! liniile unctate. C #i.FI0( -. #i liat e linia B si frecat off( Acest lucru este c! tu#it )n #i liat e A. cu un anou . #i transferate de a fi frecat la s ate. sau modificarea u#oar! a unei linii. frecat ca )nainte.> . #i de mai 'os este re+entat modul de a se construi( O bucat! de 5*rtie este )ndoit!. recum #i instrumentele otri$esc inc5 Un alt centru. #i un al o tulea model desenat cu un creion moale #i liat e linia A. se $a da un as ect com let nou entru un model( La a&ina ::9 este indicat un model este tot )n cre#tere de la centrul de 'os a consiliului( 2n acest desi&n de iele a fostde culoare $erde )nc5is. recum #i orice num!r de altii $or a$ea loc la ele$. aceasta $a a$ea mai multe studii )nainte de linii $or incrucisati l!cut. este re+entat )n Fi&( -.

$erde mai u#or )n centru(Boabele au fost incrustate in rosu a rins( Desi la rima $edere are un desi&n com licat. rinci iul de re eti"ie. construit e acela#i rinci iu ca centrul de la Fi&( -. #i c5iar #i de distribu"ie. este indicat un desi&n a roa e )n )ntre&ime com us! din linii.? . ar trebui s! fie urmat( 2n Fi&( --. de linii oate fi )ncercat( Acest lucru este mai dificil. un desi&n care const! )n )ntre&ime.REDU1/ Atunci c*nd studentul a de$enit s ecialist )n amena'area de instrumente.> ( . entru c! limit!rile nu sunt at*t de e$idente. sau a roa e )n )ntre&ime. dar aici. din nou. )n combina"ie cu linii. acesta este alc!tuit ca #i ceilal"i de re eti"ii de sim l!forme( FI0( -.

#i nu de a fi fost rimul roiectat cu un creion. c! sunt )n m!sur! s! roduc! )n uneltelor de aur a roa e orice roiect care oate fi tras! )n linii cu un creion. ::6 % < sunt re+entate modalit!"i de utili+areaaceast! metod!( Pentru a c!uta drea ta. iar a oi a lucrat cu instrumente t!iate entru a se otri$i desen(Acest . astfel de modele ser$i ur #i sim lu entru a demonstra abilitatea de a finis5er. sim le aran'amente de instrumente. care se ocu !. relucrate entru fabricarea de modele re+int! do$e+i c! a fost conce ut cu instrumente@ de a fi. necesit! o formalitate foarte considerabil! )n roiectarea de instrumente #i de dis unerea lor e co erta( Finisare moderne au de$enit at*t de rice ut. un model trebuie s! fie coerente e tot arcursul( Instrumentele #i aran'area lor trebuie s! aib! a ro3imati$ aceea#i cantitate de con$en"ie( 1cule de aur. #i o metod! de laborios ca scule de aur entru a le efectua( 2n &eneral $orbind. cu forme lane doar silueta.REDU1/ Ca etele ben+ilor formea+! o foarte l!cut locul de lecare entru modele(La a&( ::.FI0( --. iar unele re+ultate cu ade$!rat minunate sunt ob"inute rin utili+area de inla8. de succes de aur. . . #i entru a face o )ntreb care ar fi utut fi nebun suficient entru a selecta at*t de limitat!. a#a cum o face. #i se taie s ecial scobituri( Ca o re&ul!. de fa t.

de asemenea. sau de la modele com use din linii de uncte( Dac! arti#tii doresc s! roiecte+e entru scule de aur. cum ar fi com onente ale ro rietarului. sau se oate referi la istoria sa. robabil. desi&ur. fa tul c! desi&nerii sunt adesea tenta"i s! le fac! meandru cu ri$ire la co ert! )ntr%un mod slab #i f!r! rost( Ca limit!rile im use de utili+area de 0ou&es au tendin"a de a men"ine curbele de uternic #i mici. ca la a&ina ::6 . la modele com use )n )ntre&ime din linii. #i indiferent de model nu este. sau )ntr%o rund! de frontier! mar&inea de bord.lucru nu se a lic!. robabil. foarte decorati$( Litere ot fi aran'ate )n anouri. f!r! s ri'in( Din acest moti$. )n sine. f!r! a st! *ni mai )nt*i detaliile. sau a ro rietarului( Orice care ofer! un interes ersonal de la o carte. cel mai si&ur mod $a fi entru ei entru a roiecta )n linii de uncte de aur( Unele modele de succes efectuate )n acest mod au fost re+entate la E3 o+itia de Arte #i 4eserii urm! cu c*"i$a ani( 4odele de aur% re&!tit ec5i amentul obli&atoriu trebuie )ntotdeauna s! fie construit! e un lan &eometric. $a fi considerat a fi cea mai util! atunci c*nd amena'area un model( Acesta ofer! demnitate #i sco un desi&n. sau o linie sau $erset din ea sau )n le&!tur! cu ea. si arata mai bine. daca se mer&e mult mai de arte. liniile sunt intercalate sus"inut( 1coate liniile sunt mai u#or de a lucra. #i )n multe alte feluri( Aceasta oate consta fie din titlul c!r"ii. #i ca utili+are a file mici tinde s! roduc"ia de curbe lun&i. ele$ii sunt sf!tui"i s! limite+e la rima liniile curbe din modelele lor de c!tre cum oate fi u#or de lucrat cu scobituri( FI0( ---( Trebuie amintit c! o scoate sau linie de file este foarte subtire. )n ca+ul )n care un s a"iu mic este l!sat )n ca+ul )n care la sf*r#itul scobituri( Acest lucru este . este de $aloare( Utili+area de file mic face osibil s! se an&a'e+e mult tim . slabe. cu data de cadou. simetric distribuite e ca acul( Dac! caractere ot fi introduse. #i este. si $or arata slab. initialele sau numele de d!t!torul sau rece tor de un cadou. o astfel de frumuse"e mare. u#or curbatelinii( De aur%au re&!tit ec5i amentul de linii.

#i liniile )n aur( Aran'ament re+entat )n Fi&( --: las! un anou de la artea de sus. ot fi !strate( Un finis5er oate modifica )ntotdeauna &rosimea de un escroc cu 5*rtie abra+i$!( O metod! de a aran'a linii de aur% re&!tit ec5i amentul este de a le trata )n desi&n. )n ca+ul )n care acestea au fost )n fire #i tensiune. noduri #i r!suci"i%le )m reun!( Cu condi"ia ca ideea este )ntotdeauna res ectat )n )ntrea&a.a se $edea Fi&( --. care ot fi utili+ate entru litere( FI0( --:( FI0( --9( .deosebit deca+ul )n care liniile de oart! de frun+e sau flori de ramura de la tul ina rinci al! ./( 0ou&es #i be"ele nu trebuie s! fie )ntotdeauna de aceea#i &rosime de linie. #i dou! sau trei seturi de calibre diferite. un astfel de model este adesea foarte de succes( FI0( --6( Un aran'ament sim lu de linii dre te $a fi ornamentarea suficient entru ma'oritatea c!r"ilor( Trei sisteme entru astfel de ornamente sunt afi#ate(2n Fi&( --67Tie%cobor*#uri7 oate fi )n 7orb7.

.

( /( 2n ca+ul de seturi de c!r"i. o 5*rtie de al doilea a ie#it entru model( Panoul din s ate ar trebui s! fie. )n ca+ul )n care sunt decorate( Acesta $a fi adesea &!site mult mai u#or entru a roiecta o arte com let aurit dec*t un s ate satisf!c!toare( Un roiect oate fi f!cut! entru a se otri$i un anou de carte #i re etate e toate cele care nu sunt necesare entru litere . ele ot fi )mbo&!"it cu un ic scule( FI0( --<( 4ar&inile de laci ot a$ea o linie de aur rula e ele. )n &eneral. de obicei. tratate )n acela#i stil #i. dis onibile )n anouri( Considerare trebuie s! fie de litere. un model trebuie s! fie f!cut!.( PROIECTARE PENTRU SPATE Decorul din s ate a unei c!r"i este de dificil din cau+a s a"iului foarte mic.a se $edea Fi&( --. dac! este osibil. /( PROIECTARE DE INTERIOR A CAMERELOR 4ar&inile interioare ale consiliului de administra"ie al ermisului de un decor delicat mici( 2n Fi&( --< sunt re+entate dou! moduri de a trata aceast! arte a obli&atorii( Interiorul de bord este uneori aco erit este tot cu iele.$e+i fi&ura --. dec*t afar!( Dac! e3ist! ca ete calc.$e+i a&inile::6 % :9 /. iar )n momentul )n care a fost amena'at. sau mai elaborat.FI0( --. care oate fi contractat #i e3tins f!r! a modifica as ectul &eneral al s ate . a#a cum este descris )n ca itolul AB. şi îngrijire de cărţi. )n care $olumele $aria+! foarte mult )n &rosime. #i relucrate entru fabricarea de elaborat ca. de Douglas Cockerell CAPITOLUL XVII . sau oate fi f!cut s! creasc! de la anoul de la anou . #i ca %ca cu c*te$a uncte( Cuprins Înainte ot fi decorate Legătorie. cu acelea#i instrumente ca #i !r"i.

C/( De t!iere #i li ire de 'os a acestor iese mici )n comun sunt destul de dificil.entru li irea a rosturilor de iele( Unul dintre documentele de asta%doEn este a oi )ntins este bord #i frecat )n comun. asta de 5*rtie%a transformat este el. articula"ii cur!"at! de orice li ici sau de ast!. cu ocu"it #i dre t%mar&ine. recum #i anouri turtit. a#a cum este descris la a&ina -=. A.$e+i Fi&( --= . A/. )n care nu e3ist!nu sunt noduli. m!surarea de la mar&inea de bord( O tabl! de t!iere este a oi lasat e carte. #i )n asta de frecat cu de&etul #i orice sur lus eliminate( . ei ar trebui s! $in! e3act la mar&inile de bord( FI0( --=( C*nd ambele lucr!ri ast! 'os sunt t!iate la dimensiunea. de asemenea. foile de de#euri sunt ru te. #i mar&inile fasonate e la unctele de se arare. una dintre ele este bine li it cu ast! sub"ire. l!s*nd buc!"i mici entru a aco eri ca etele de comun . li ite. cartea este lasat e bloc cu laca desc5is! . documentele finale ar trebui s! fie li ite )n 'os e bord. fi&( --=( . #i suma s! fie t!iate entru a se otri$i )n s a"iul l!sat de turn%in de e iele este marcat cu se aratoare. sau )n ca+ul )n care e3ist! o comun! din iele. anoul din st*n&a trebuie s! fie com letate entru a se otri$i 5*rtie final( Pentru a li i 'os documentele finale.LIPIREA CO1 DOCU4ENTE END % CARTI DE DE1CDIDERE LIPIREA DE JOS PAPERS SFÂRŞITUL Atunci c*nd se face de finisare. cu o bucat! de de#euri de 5*rtie )n conformitate cu acesta entru a rote'a carte(2mbin!rile ar trebui s! fie.

f!r! a )nc5ide. 5*rtie #i de bord este am lasat a roa e de mar&inea din comun. de desc5idereaici #i acolo entru a usura s atele( Bolumul este us e o mas!. ca. #i a oi la o distan"! e&al! de la s ate. B/( 2n rocesul de transformare )ntr%o carte.Lucrarea li it este a oi adus e bord. rin 5*rtie( Este dificil de a ob"ine de 5*rtie entru a li i uniform )n comun. #i este ne$oie de mare subtilitate aici( Toate frecarea )n 'os trebuie s! se fac! rin 5*rtie. )nce *nd din centru #i de lucru rimul drum #i a oi e cel!lalt( 2n acest fel din s ate $a fi )ndoit )n mod e&al la toate . mar&inile ada tate e3act la locurile lor. #i $a trebui s! se taie un ic mai mic dec*t este necesar. o bucat! de 5*rtie alb! ar trebui s! fie us sub artea nou%li it. #i a oi )n unul sau dou! locuri mai a ro iate de centrul de carte. la fiecare desc5idere( 2n ca+ul )n care cartea este un $aloroase.( Dac! e3ist! articulatiile *n+! )n care sunt use 'os cu li ici. cu o su rafa"! neted!(Aceast! lucrare trebuie s! fie destul de curat. #i consiliul de alte desc5ise #i li ite )n acela#i mod . #i frecat )n 'os( Comun trebuie s! fie l*n&! frecat )n 'os. dar mai &ros er&ament este mai bine us 'os cu li ici sub"ire(Li irea )n er&ament. ca orice m!rci $a ar!ta rin er&ament. frun+ele fiind a !sat cu arte. #i frun+ele a desc5is o distan"! scurt! de fa"!. fiind umed. #i s!%l arate murdar( Atunci c*nd o arte este li it 'os carte oate fi transformat este bord. bord trebuie s! fie c! tu#it! cu 5*rtie alb! sau tonifiat. fiecare frun+! ar fi transformat este se arat #i fiecare desc5idere a resat )n 'os. dar documentele li ite finali ar trebui s! tra&! laci un ic ca au uscat. sau 7 asta%'os7 $a fi murdare sau face str!lucitor( Unele lucr!ri se )ntind! foarte mult atunci c*nd li it. iar cartea se afla e final cu laci desc5ise *n! c*nd documentele finale sunt uscate( Pl!cile ot fi "inut desc5is cu o bucat! de carton t!iat du ! cum se arat! )n Fi&( =. f!c*ndu%le s! curba u#or s re carte(Cu ca ete calc e3ist! ericolul ca l!cile $or fi deformate rea mult( DESCHIDEREA CĂRŢI NOU OBLIGATE 2nainte de a trimite o carte recent le&at liant ar trebui s! mear&! rin el. #i a us 'os imediat du ! li ire(Per&ament subtire oate fi us )n 'os cu ast! )n care e3ist! un ade+i$ foarte u"in. rin( 2n ca+ul )n er&ament este sub"ire. &ri'a foarte mare este necesar! entru a re$eni semnele erie din care arat!. consiliile de administra"ie ale unei c!r"i $a fi intotdeauna a roa e deformat un ic afar!.a se $edeaFi&( --= . acesta $a sol foarte u#or( C*nd ambele ca ete s%au li it de stabilire a articula"iilor ar trebui s! fie e3aminate #i frecat )n 'os din nou. l!s*nd car a foarte utin $i+ibile( 2n rocesul de finisare.

de Douglas Cockerell CAPITOLUL XVIII CLE4E FI LE0GTURILE % 4ETAL DE PE LE0ATURI ÎNCHIZĂTOARE ŞI A LEGĂTURILOR Unele c!r"i trebuie s! fie str)ns entru a !stra frun+e late( Toate c!r"ile scrise sau ti !rite e er&ament ar trebui s! aib! cleme( Per&ament cu e3ce "ia ca+ului )n lat "inute este a t de cardium. f!r! nimic )n articula"ii( Dac! o carte este trimis nedesc5is. ele sunt susce tibile de a fi ru t dac! ne&li'ent desc5is( O carte cu o 7ru t7 din nou $a a$ea )ntotdeauna tendin"a de a desc5ide. )ndoire se refer! la s ate #i de 7ru ere7 din s ate. şi îngrijire de cărţi. #i de a beneficia de le&aturi ar com ensa din lin de robleme mici #i costurile im licate( Cuprins Înainte Legătorie.unctele( Atunci c*nd o carte a fost desc5is. este mult mai bine de a oferi a&rafe entru c!r"i calc( C!r"i foarte &roase. #i cele cu un num!r mare de l!ci )ndoite. #i. robabil. dar ca eliminarea sansa de orice alt! carte de r*nd $a elimina resiunea. dac! orice sansa de frun+e au fost li ite )m reun! )n mar&inea%aurire . #i nu $a !stra forma( Aceasta ar fi )n $aloare de tim entru bibliotecari s! fi obli&at recent c!r"i desc5ise cu &ri'!( Un asistent%ar utea 7desc5ide7 un num!r mare de de c!r"i )ntr%o +i. o form! de incuietoare ar trebui s! fie utili+ate. )n acela#i loc. rima ersoan! )n a c!rei m*n! se )ncadrea+! se $a desc5ide. #i aceasta )ntr%o carte $a for"a frun+e afar! #i recunosc raf( Dac! o carte este bine rins )ntr%un raft frun+ele $or fi !strate lat. ar trebui s! fie u#or resat entru o erioad! scurt! de tim . #i ca orice roiec"ie e artea lateral! a unei c!r"i este de natur! de a r!ni $ecine$olum. care a ridicat nici o iese de e laci( . unde$a )n centru. sunt mai bune entru a a$ea cleme entru a re$eni frun+ele de la sa&&in&( Ca a roa e toate c!r"ile sunt acum !strate )n rafturile de c!r"i.

FI0( -->( 2n Fi&( --> este re+entat un incuietoare sim lu otri$it entru c!r"i mici. #i li ite )n interiorul 'os( O 0roo$e oate fi t!iat )n moara de bord de la &aura la mar&inea )nainte de aco erire. #i o de resie oate fi scobit din su rafa"a interioar! a bord entru a rimi ca ete( FI0( --?( 2n Fi&( --? este o incuietoare oarecum similar cu trei )m letituri otri$ite entru c!r"ile mari( Ca !t de metal #i metoda de inserarea in laci de lemn sunt re+entate mai 'os( Final transformat%'os ar trebui s! mear&! rin dre tul de bord. si li it la loc( Des re o o time dintr%un inc5 de final ar trebui s! roiectului( 2n care aco er!. iar ca etele de fiecare band! li it )m reun!( Cele trei ben+i sunt dublate a oi )m letite #i sf*r#itul a im leti us rintr%o &aur! )n laca de 'os a cartii a ro3imati$ o 'um!tate de inc5 de la mar&ine. de iele trebuie s! fie str! uns #i cu aten"ie a lucrat rund! de ca tur!( Pentru a face im leti. #i de a fi nituite e interior( C*nd cele trei )m letituri sunt lucrate. cu moara de bord% !r"i. a f!cut din s*rm! de ar&int &ros de mai 'os( Panouri duble trebuie s! fie 7f!cut7. cu detalii ale ieselor metalice. un mic &ru de ar&int oate fi nituite doar e sub inel( . entru a face o de resie)n care se $a im leti min"i. iar ca etele a lati+ate de ar&int ca tura introdus )ntre cele dou! &rosimi. trei ben+i de iele sub"ire sunt alunecat rin inel.

de utili+are foarte u"in( DE METAL PE BINDINGS Col"uri de metal si sefii sunt o rotec"ie mare le&aturi. de metal trebuie s! fie destul de lin! #i lat( Un antof de metal de e mar&inea de 'os a laci este un lucru e3celent entru conser$area obli&atoriu de c!r"i &rele( 1efii de lucru #i alte metale ridicat ar trebui s! fie limitat! la c!r"i care $or fi utili+ate e stranele sau birouri de citire( Frontis iciu este de la un desen de% un stadiu inci ient al ABI%lea carte. dar le&!tura dintre obli&atoriu #i cartea este. #i o bucl! de intestin este dantelat )n artea de 'os laca( 2n ca+ul )n care bucla se oate face e3act lun&imea corect!. centre de alama. aceasta este o metod! de func"ionare( Cra$ate de m!tase sau iele ot fi utili+ate entru a !stra c!r"ile )nc5idere. care este uneori util! este re+entat la Fi&( == ( Un #ira& de m!r&ele foarte mic este filetate e o bucat! de cat&ut. #i ornamentate cu col"uri. )n acest ca+. si ca neca+urile abia e nimeni s!%i le&e. acestea sunt. dar ele sunt de natur! s! fie )n mod atunci c*nd este citit cartea. dar cele centru au fost ierdute( Le&!turi oate fi )n )ntre&ime aco erite cu metal. de Douglas Cockerell . iar la a&ina :6: este re+entat un caracter obli&atoriu AB%lea. rareori destul de satisf!c!toare( Cele mai satisf!c!toare din metal aco erite cu le&!turi e care le%am $!+ut sunt cele )n care metalul este limitat la laci( Cartea este le&at )n sc*nduri de lemn. #i l!ci de metal b!tut )n cuie de lemn( De metal oate fi stabilit cu bi'uterii sau decorate cu email. oferindu%le as ectul de a fi stabilit )n iele( Acest lucru le confer! un as ect nesi&ur. cu iele &roasa la s ate. cu sefii sim le de rotec"ie( Pe aceast! carte nu au fost ini"ial cinci sefi e fiecare bord. si cleme. le&at )n iele de orc alb. #i este mai bine entru a ar!ta sincer set!rile de metal #i s! fac! o caracteristic! decorati$ de ele( Cuprins Înainte Legătorie. şi îngrijire de cărţi. #i cele dou! ca ete ale intestinului adus )m reun! #i a us rintr%un #ira& de m!r&ele mai mare( Ca etele de intestin cu mar&ele e ele sunt )m letite )n artea de susConsiliul de carte. cu talon de roiectare de este mar&ine.O fi3are foarte sim lu. dar )n ca+ul )n care c!r"ile sunt entru a mer&e )n rafturi. #i )n relief sau alun&a"i )n diferite moduri( Bi'uteriile sunt uneori stabilite )n set!rile in$i+ibile sub iele de le&aturi. )n &eneral.

bibliotecari. fiecare a$*nd. $i"el. #i iele de orc este de multe ori cu bob ca Le$ant 4aroc( Deci. care este cu bob s! semene cu 4aroc. )n loc de iele reali+ate de oaie. 4aroc. sub%comisiei se asi&ur! c! c!r"ile le&ate )n ultimii o t+eci sau o sut! ani au aratat do$e+i mult mai mare de deteriorare dec*t cele de la o dat! anterioar!( 4ulte le&!turi recente au aratat do$e+i de de&radare at*t de scurt du ! o erioad! de +ece. dar au a'uns la . $itel. de su rafa"! caracteristic! ro rie. sau at*t de lustruit #i turtit ca s! aib!. c! este ne$oie de un e3 ert calificat entru a identifica o iele atunci c*nd acesta este e o carte( 7 Au e3istat l*n&eri entru o erioad! lun&! de dorin"e de durabilitate de iele le&!torie moderne. )n m!sura )n care acestea duc( Comitetul de rima s%au stabilit entru a $erifica dac! l*n&erile de de&radare rematur! de iele le&!torie moderne sunt 'ustificate rin fa te. sau iele de orc. sau c5iar cinci ani( 1ub% comisie a a'uns la conclu+ia c! nu e3ist! o 'ustificare am l! entru l*n&ere &eneral! c! ielea moderne nu este at*t de durabil ca odinioar!( Pentru a fi3a data )nce eriide aceast! deteriorare a fost o c5estiune dificil!. ca ra. dar nu a e3istat *n! )n ultimul tim orice in$esti&a"ie sistematic! )n cau+ele de dec!dere sale remature( De ermisiune. #i )n acest ra ort unctul )n careI % 72n ceea ce ri$e#te credin"a comun! c! ielea moderne cu caracter obli&atoriu nu de&radare rematur.CAPITOLUL XIX PIELE PIELE Dintre toate materialele utili+ate de c!tre booHbinders. de iele este cel mai im ortant#i cel mai dificil de a selecta cu )n"ele ciune( Este e3trem de dificil de a 'udeca o iele de as ectul s!u( 7Ne &!sim acum. $oi cita )n mare arte din ra ortul comisiei desemnat de c!tre 1ocietatea de Arte entru a )ntreba )n subiect( Nu sunt e acest roducatori s eciale din iele comisiilor. dar st*n&a caracter u"in. care sunt de oaie a'uns ana sa arate ca $i"el. )n tim ce &oatsHins sunt bob. #i i&sHins. )n ra ortul e care toate booHbinders #i bibliotecarii ar trebui s! citeasc!( De lucru a comisiei nu este )nc! terminat. dar re+ultatele sale ot fi acce tate ca concludent. inteli&ent sunt unele dintre aceste imita"ii. atunci c*nd a terminat. )n orice num!r de moduri. #i ro rietarii de biblioteci( Ra ortul emis este re+ultatul o cantitate imens! de munc! de f!cut( 4ulte biblioteci au fost $i+itate. booHbinders. c!. #i sute de e3 erimente #i teste au fost efectuate de c!tre subcomitetele( E3ist! mai multe informa"ii utile.

sub%comisie a a'uns la conclu+ia c! de iele $ec5i .. #i a tuturor iele obser$at. s%au constatat. )n &eneral. dar su rafa"a este moale. dar este u#or de influen"at de sc5imb!rile atmosferice. #i. ca. a de$enit e3trem de utred( 2n ultima arte a secolului -> a de$enit obi#nuit entru a mic#ora $i"el *n! c*nd a fost la fel de subtire ca 5*rtia( Din moment ce a ro3imati$ ->:. au durat foarte bine( Unele le&aturi -. robabil. #i este mult mai afectat de lumina( Primele e3em lare de rosu 4aroc din -< *n! la sf*r#itul secolului -> au fost &!site )n stare bun!. $o site cu a'utorul acidului sulfuric sunt . iele de orc alb. #i aceste imita"ii de iele%&rained sunt. du ! care la data a roa e toate ieile ar s! se )nr!ut!"easc!( Deteriorarea de le&!turi de $i"el la sfarsitul a doua a secolului -? ot fi atribuite la fel de mult ca subtirimea e3cesi$ de calitatea slab! a materialului( 7 Comitetul a )ncercat s! $erifice durabilitatea relati$! a iele folosite entru le&!torie. e c!r"i le&ate. aceasta are a fi cel mai u"in afectate de condi"iile diferite la care au fost su use( 2n o inia comisiei. #i du ! ce $i+itea+! multe biblioteci.. cu e3ce "ia. #i -< din iele de oaie secol au r!mas moale #i fle3ibil. a roa e orice $i"el )ntr%ade$!r de sunet are s! fi fost folosite.conclu+ia c! )n tim ce din iele de toate erioadele au re+entat unele semne de de&radare. dar )#i ierde fle3ibilitatea. dar maroc du ! aceast! dat! are s! fie mult mai u"in de )ncredere. si de$ine ri&id #i fra&il atunci c*nd sunt e3 use la lumin! #i aer( Unele dintre alb taEed Piei din secolul -. #i -</. este cel mai durabil. cea mai mare arte aceast! iele a fost t!b!cite cu sumac5 sau alt material str*ns le&ate de bron+are( 4aroc le&!turi mai de$reme dec*t -><. #i -<. dar unele le&aturi colorate iele de orc au ierit )n )ntre&ime( Piele moderne. )n multe ca+uri. indiferent dac! &roas! sau sub"ire. #i com ararea le&aturi. iele de oaie iele de oaie ca este &reu de &!sit( Piei de oaie sunt cu +im"i )n imita"ie de iele de alte.secolul -. )n tim ce unele ar a fi iele. s! fie )n stare destul de bun!. ei re+int! du ! cum urmea+!I % 72n ceea ce ri$e#te ca acitatea de iele diferite. au ierit( Piele de oaiele&!turi de rima arte a secolului mul"i dintre ei sunt )nc! )n stare bun!( Din moment ce a ro3imati$ -><. )n &eneral considerat a fi )ntr%o stare mai rea dec*t oricare dintre celelalte le&aturi. #i de obicei mult mai afectate de frecare( Per&ament are s! fi durat destul de bine. bine *n! la a ro3imati$ -><. o arte din iele de $i"el foarte sub"ire( Piele de orc Und8ed moderna are sa dure+e de bine. robabil. dar duritatea e3cesi$! #i li s! de fle3ibilitate face acest lucru din iele im ro rii entru munca cele mai moderne( Bec5i maro $i"el a durat destul de bine. du ! ->:. )n &eneral. #i. deteriorarea de$ine mai &eneral. Alum7 bron+at 7. oate. se are. din iele de ca rioara. altele dec*t orc alb. )n &eneral.

nu de su rafa"! care ot fi u#or #lefuite rin frecare( Formularul de mai )n $*rst! este de remarcat )n s ecial le&ate de $i"el. iele de$ine dur #i friabil. )n $iitor. cel u"in )n le&!turile din ultimii cinci+eci de ani( 7 La )ntrebarea a cau+elor de de&radare obser$at #i )n cele mai bune metode de re&!tire din iele. #i dec!derea nou de la acea dat!( 2n descom unere $ec5i. astfel c! la frecare foarte mic. #i. desi&ur. altele la li s! de $entila"ie. )n ordine. recum #i de iele folosite entru le&are( Comitetul a constatat c! dec!derea cea mai ras andita a fost ceea ce au termen de o descom unere ro#u.. rin metode )n sine re'udiciabile/. a fost re&i+at s ecial entru elucidarea urm!toarele uncteI o anc5et! de natura a cariilor de iele folosite entru le&!torie@ o e3aminare a cau+ele care au rodus aceasta descom unere@ o cercetare )n cele mai bune metode de re&!tire din iele entru le&!torie@ #i o anali+! a unctelor necesare entru a fi tratate )n !strarea c!r"ilor( 7Jin*nd cont de aceste uncte. )n rinci al entru re'udiciul e care roduc!torul #i le&!tor de c!r"i sunt res onsabile trebuie s! fie atribuit mai de&rab! la i&noran"! a efectului de mi'loacele folosite entru a da . t!b!cite. c!r"i. cu un instrument bont de iele a c!+ut )n raf fin (((( 7Al doilea unct este cau+a a cariilor( O serie $ast! de e3 erimente a fost reali+at cu sco ul de a determina cau+ele de de&radare de le&!turi(1ub% comitetul consider! c! acest lucru este cau+at at*t de mecanic! #i de influen"ele c5imice( Dintre ace#tia din urm!. am utea cita urm!toareleI % 7Locul de munc! de o sub%comisie. ielea inferioare sunt finisate . de )nc!l+ire #i de iluminat necores un+!toare #i a bibliotecilor( 2n unele ca+uri. #i. unii se datorea+! &re#eli ale roduc!torului iele #i le&!tor de c!r"i. cu coa'a de ste'ar( Noua forma afectea+a a roa e toate ieile. sub%comisie a f!cut o serie de teste #i anali+e de robe de iele booHbindin&s utrede.toate entru a fi condamnat( 2n a roa e fiecare ca+ de iele Rusia sa do$edit a fi de$enit utred. dec!derea $ec5i ro#u fiind $i+ibil de *n! la a ro3imati$ ->:. astfel )nc*t s! imite iele mai bune de clas!. se are absolut de a distru&e fibrele( O alt! form! de deteriorare. rimul este ocu at cu roblema de natura de de&radare de iele( Pentru a a'un&e la conclu+iile lor cu ri$ire la acest subiect. din iele a fost &!sit entru a fi absolut utred )n toate !r"ile e3 use la lumina si aer. )n ca+uri e3treme. )n ca+ul )n care acestea sunt utili+ate de durabilitate nu oate fi de a#te tat( Dar. face de cereale din iele ar utea scoate de c*nd sunt e3 use la cea mai mic! frecare( Aceasta este cea maiform! comun! de cariilor men"ionat )n ielea mult mai recente( 2n a roa e toate robele de iele Rusia o forma foarte $iolent de de&radare rosu a fost obser$at( 2n multe ca+uri. mai $i+ibil! )n c!r"ile mai noi. robabil. iar acest lucru cred c! ot fi diferen"iate )n $ec5i #i noi. care a fost com us! s ecial de familiari+at cu tratamentul de iele c5imisti.

iei t!b!cite de o$ine #i ca rine. de#i iele roduse de utili+area acestor materiale sunt e3celente entru multe sco uri. e3 us e un raft la lumina soareluisau $a ori de &a+. #i )n rocesul de $o sire. )n &eneral. sunt considerate e3trem de roast!( C!r"i le&ate )n aceste materiale au fost &!site entru a arata semne de descom unere )n mai u"in de dou!s re+ece luni. din care un e3em lu bine cunoscut #i im ortant este sumac5(East Indian sau 7 ersane7. )n tim ce de ras de iei &roase reduce foarte mult uterea de iele rin reducerea de arte fibrele dure din artea interioar! a ielii( Utili+area de aci+i minerali )n str!lucire de culoare de iele. #i )ntr%ade$!r su erioar!( Clasa de bron+are materiale care roduc de iele cele mai otri$ite entru acest sco s ecial. utili+area de materiale de bron+are care a ar"in &ru ului de catecol.< la sut!( 7 Publicarea ra ortului ar trebui s! tind s! stabileasc! un standard entru iele le&!torie( P*n! acum nu a e3istat nici un standard recunoscut(BooHbinders s%au selectat din iele a roa e )n )ntre&ime de . de la . c! c5iar #i o cantitate minute de acid sulfuric folosit )n baie $o sea entru a elibera culoarea este de la o dat! absorbit! de iele. #i !strate )n iele( Am e3aminat mostre foarte multe de iele fabricate #i $*ndute s ecial entru sco uri de le&atorie. dec*t la roducerea inten"ionat! a unui articol inferior (((( De iele roduse de diferite materiale tanante. cum arat de la dealeri sau diferite. cu amabilitate furni+ate de booHbinders #i de bibliotecari. are un efect serios )n diminuarea re+isten"a la de&radare( O afacere bun! )nc! r!m*ne s! fie )n$!"at des re ermanen"a relati$! a coloran"i diferite( 7 La anali+a &ratuit acid sulfuric.. )ntr%un num!r mare de ca+uri. *n! la -. de la diferite fabrici. sulfuric liber de acid. arte din &ru ul iro&alolului. &a+e #i fum( 7Pentru sco uri de le&atorie. #i sunt utili+ate )n re+ent )n mare m!sur! entru sco uri ieftine le&atorie.ielecalit!"ile necesare entru asi$! obli&atoriu. care sunt otri$ite entru multe sco uri. de#i acestea ot fi la fel de solid! #i durabil! mecanic. sa do$edit a fi re+ent )n a roa e toate ti urile de iele le&!torie. #i este o inia comisiei e care c5iar #i o cantitate mic! de acest acid diminuea+! semnificati$ durabilitatea de iele( 7Aceasta a fost demonstrat rin e3 eriment &ri'!. caldura. oate fi niciodat! de a#te tat s! dure+e mai mult de cinci sau #ase ani( Ftan"are iele sub resiune mare entru a imita un bob are un efect foarte d!un!tor.. #i c! nici o cantitate de s !lare se $a scoate( 2ntr%o ro or"ie foarte mare de ca+uri de de&radare a moderne sumac5% iele bron+ata a fost din cau+a acidului sulfuric folosit )n $o seabaie. #i%au &!sit s! con"in!. $aria+! foarte mult )n re+isten"a lor la alte influente. #i sub%comisie sunt )nclina"i s! cread! c! nici o carte le&at! )n aceste iele. cum ar fi lumina. sub%comitetului condamna.

sau Institutul de Derolds 7. care este mai uternic mecanic. nu este nea !rat cea mai durabil #i cel mai )n m!sur! s! re+iste la influen"ele ne&ati$e la care sunt su use c!r"i )n biblioteci( Ra ortul arat! c! booHbinders #i bibliotecari nu sunt. ot fi instituite( 2n ca+ul )n care $a s ecifica fa tul c! bibliotecarii din iele entru a fi folosite trebuie s! fie certificate care urmea+! s! fie fabricate )n conformitate cu recomand!rile de la 1ocietatea de ArteComisia. nu e3ist! nici un moti$ de iele nu ar trebui s! fie ob"inut! la fel de durabile ca orice rodus $reodata( Acest lucru ar necesita e3aminarea #i testarea de loturi de iele de c!tre e3 er"i(2n re+ent. iar mar&inile ru te ar trebui s! fie fran'uri. un le&ator de carti ar utea fi re+onabil s! cunoasc! suficient de rocesele utili+ate entru a utea selecta lui de iele( Dar acum. nu ar trebui s! adau&e mult la costul de iele( La )ntrebarea de calit!"ile unui ideal de iele le&!torie ra ortului comisieiI % 7Aceasta este o inia comisiei. deoarece sa demonstrat c! de iele. care este )n sine nu este un test suficient. ca re&ul! &eneral!. buclat%u fibre de la mar&inile ru te. at*t de com licat! este fabricarea.1e/ trebuie s! aib! o su rafa"! de . care de iele ideal de le&!torie trebuie s! aib!. atunci c*nd fabricarea de iele a fost relati$ sim lu. acest lucru oate fi f!cut mai mult sau mai u"in ri$at la diferite locuri. cum ar fi Cole&iul KorHs5ire. entru a fi si&uri c! acesta nu a fost r!nit )n fabricarea acestuia( De testare. sala de marcarea celor care $in *n! la standard( Acest lucru ar ermite booHbinders #i bibliotecari. #i at*t de mul"i sunt factorii care trebuie luate )n considerare. )n comanda iele. #i entru a testa iele astfel cum sunt re+entate de ei. de#i consider! c! acesta este un unct care merit! aten"ie #i )n $iitor( 7 Este de s erat c! unele sistem de a e3amina #i de sala de marcare din iele de c!tre un or&anism recunoscut.as ectul s!u(Acesta a fost ar!tat c! as ectul este nici un test de durabilitate. Leeds. astfel )nc*t s! &arante+e ca acitatea sa de le&atorie( Ei nu au a'uns la nici o deci+ie cu ri$ire la necesitatea de a stabili un standard de formal sau oficial. #i testul mecanic de ru ere de iele este insuficient!( Piele de sunet trebuie s! ru ! cu dificultate. c! un e3 ert trebuie s! fie an&a'a"i( 7Comitetul s%au mul"umit c! este osibil de a testa orice iele. #i s! !stre+e. dac! sunt efectuate de loturi. m!t!soase. oate fi indusa entru a stabili un standard. o mare fle3ibilitate (((( . cum ar fi una dintre com aniile interesate mare ora# din iele. #i orice iele care lacrimi foarte usor. cu fibre lun&i. ar trebui s! fie aruncat!( Dar. calificat entru a selecta din iele entru le&atorie( 2n +ilele $ec5i. #i s! arate )n ca+ul )n care fibrele lun&i ru t. si re+inta e scurt. Bermondse8( 2n $iitorul a ro iat trebuie s! se s era ca un or&anism recunoscut ublic. desi iele bun le&!torie se $a ru e cu dificultate.

)n mod cores un+!tor t!b!cite face o foarte durabil. cunoscut sub numele de 4aroc( • Bi"el. nu este u#or deteriorate rin frecare. #i $a fi rodus acum. este destul de li sit de $aloare( BooHbinders ar trebui s! refu+e s! aib! nimic de a face cu o iele care . sHi$er. recum #i culoarea sa( Cele mai multe din iele re&!tit entru le&!torie este rea mare terminat( Procesele de finisare a ad!u&a o afacere bun! entru costul de iele. cu e3ce "ia entru roces( 2n tim ce uterea #i durabilitate robabil! de iele oate fi 'udecat numai de c!tre un c5imist instruit iele. cum ar fi le&ume% iele bron+ata( Acesta $a sta orice &rad re+onabil de c!ldur!. #i c! ielea oate. #i nu ar trebui s! fie)n mod artificial cu bob (((( Comisia este de !rere c! o ur! tanna&e sumac5 $a r!s unde la toate aceste condi"ii. si sunt a t de a fi d!un!tor entru ea. #i *n! la unele sc5imb!ri radicale sunt efectuate )n metodele de fabrica"ie. % moderne de le&ume%$i"el t!b!cit! a de$enit un material e3trem de nesatisf!c!toare. crom% iele de $i"el t!b!cit!( C5rome iele este dificil de Rod. cunoscut sub numele de si&iliu( Maroc este robabil cel mai bun entru iele obli&atorii su limentare dac! sunt corect elaborate. busuioc. L c(( • Piele de orc. acolo r!m*ne entru selectarea lian"i. deoarece nu de$ine moale atunci c*nd sunt ude. #i de a lucra. #i astfel ar utea fi robabil util entru to %raft le&aturi si entru raft t!iate( Este e3trem de uternic mecanic. de#i mai de&rab!moale #i l*nos. % o iele de oaie.cereale firm!. cu un oarecare succes. cunoscut sub numele de iele de orc( • Piele de foc!. ti ul de iele de a utili+a. ar fi mai bine entru le&ator de carti entru a ob"ine iele as ra si termina el )nsu#i atunci c*nd acesta este e carte( Cele iele de u+ comun entru laminare suntI % • Ca r!. dar e3 erimentul a demonstrat c! moroccos scum e Le$ant sunt a roa e )ntotdeauna distrus )n fabricarea lor( Un mare num!r de robe de cel mai scum Le$ant 4aroc au fost testate. ea nu ar trebui s! fie folosite entru le&!torie( Piele de oaie. dar f!r! teste su limentare nu ot s!%l recomand o+iti$. #i c*t de mult a ridicat Finis5 este ierdut )n aco er!. din iele( O mare arte din iele le&!torie acum a f!cut din iele de oaie. cunoscut sub numele de $i"el #i de Rusia( • Piele de oaie. cu re+ultatul c! to"i s%au &!sit s! con"in! acid sulfuric liber( Calf. cunoscut sub numele de Roan. care se $a do$edi a fi la fel de durabile ca orice f!cut )n trecut( 7 Comitetul a fost *n! acum doar tratate cu le&ume% iele bron+ata( Eu am folosit.

#i foarte uternic. #i este mult mai rasfatata de defecte #i etele de e su rafata. #i cu mai u"ine defecte( Din iele de mult este distrus. #i li sit de $aloare entru le&!torie( Piele de focă este foarte recomandat de c!tre un bibliotecar eminent. acelea#i efecte ot fi ob"inute cu culori anilin! f!r! riscuri entru iele( 7 Cuprins Înainte Legătorie. dar nu am a$ut )nc! nici o e3 erien"! de utili+are a acestuia entru le&atorie( De iele e care am &asit cel mai util este ca r! Ni&er. ca rocesul este a t de a fi e3trem de d!un!tor entru iele( . c5iar( O u#oar! neuniformitate de culori este foarte l!cut. )nainte de unele lun& a roduc!torilor interesati $a roduce la fel de bune )n iei de calitate #i culoare ca cel mai bun Ni&er 4aroc. Piele de porc % orc este o iele bine bun natural. $i"el sau de $i"el7 co ac 7. am utea cita din comisieI 7stro ire din iele.$itriol $erde/ trebuie s! fie cel mai uternic condamnat. )n sco ul de a ob"ine o culoare absolut. dar. #i ar trebui s! fie mai de&rab! )ncura'at dec*t o us( Aceast! li s! de interes )n culori absolut late a fost sim"it. adus din Africa de firma Ro8al Ni&er. este demonstrat de frec$en"a cu care lian"i a sc! a de lat. a#a cum se combina cu fierul #i distru&e bron+ )n iele. f!r! deteriorarea &ra$!( Dificultate cu aceast! iele este fa tul c!. #i de acid sulfuric liber este eliberat.a fost )n mod artificial cu bob. este o culoare foarte frumoas! #i te3tura. cu sulfat de fier . este oarecum ne&li'ent re&!tit. dar multe dintre i&sHins colorate se do$edesc a fi necores un+!tor t!b!cite #i $o site. şi îngrijire de cărţi. de Douglas Cockerell CAPITOLUL XX DE DMRTIE % PA1TE % ADENIB HÂRTIE . #i a stat toate testele au )ncercat. robabil. si multe sHin%uri sunt destul de li site de $aloare( Este de s erat c!. c5iar #i culori rin stro ire #i imita"ie de marmor!( La acest unct. fie entru roduc"ia de7 stro it 7. fiind o roduc"ie nati$. care este )nc! mult mai distructi$( Acetat de fier sau de lactat este oarecum mai u"in criticabil. )n s ecial ielea alumed.

)nainte de tim )n care factorii de deci+ie de 5*rtie $a roduce un document care. cele mai &ra$e acte care au mai fost $!+ut( Acest lucru nu ar conta dac! utili+area documentelor de s!raci s%au limitat la +iare literatur! #i alte efemer. dac! sunt folosite materiale bune( Unele lucr!ri sunt e3celente f!cute de ma#ini. o &aran"ie a calit!"ii sale( E3ist! calit!"i diferite de fabricare de m)na de 5*rtie. 5*rtie de calitate $aria+! )n func"ie de ro or"ia de material fibros. aceast! nebunie a lecat. )n tim ce otri$it entru im rimarea 'um!tate de tonuri de blocuri. a dus )n roduc"ie. $a fi mai mult de func"ionare. #i su !r!toare de a transforma este( P*n! )n re+ent. #i a roa e in$ariabil )m odobite de cele mai multe%l )nainte de a une c!r"i )n le&!turi ermanente( Re+er$a"i iubitorii de e bun! dre tate ca entru a &!si urme de 7decHle7 mar&ine. #i $a a$ea o su rafa"! mai u"in ne l!cut!( . fie #i 7turnate7 sau 7)m letit7( 74en"ionat!7 lucr!ri se distin& rin semne de s*rm!. ca ma#in!%a f!cut 5*rtie este us de multe ori rintr%un roces su limentar entru a da un fals mar&ine decHle( A ro3imati$ $orbind. care sunt absente )n 7"esut7 de 5*rtie( O foaie de 5*rtie confec"ionate manual are tot tim ul un a$anta' dur ine&al! numit 7decHle. de. reali+ate din diferite materiale. cum ar fi c*r !. utili+at la fabricarea( Pentru a face 5*rtie )n mod satisf!c!tor de m*n!. astfel )nc*t fa tul c! 5*rtia este f!cut de m*n! este )ntr%o anumit! m!sur!. lucr!ri care sunt re&!tite entru im rimare de blocuri de roces semi%tonuri(Este de s erat c!. 5*rtie de calitate foarte roast! este folosit entru c!r"i de interes literar ermanent. )n rinci al c*r e #i len'erie de at din bumbac( Cea mai bun! lucrare se face din c*r ! len'erie curat!. dar atunci c*nd. care colectea+! murd!ria. )m reun! cu fa tul c! )n re+ent a roa e orice material fibros se oate face )n 5*rtie. robabil.7 care este un re+ultat necesar al metodei sale de fabrica"ie( Im rimantele tim urii au ri$it aceast! mar&ine nere&ulat! ca un defect. ca do$ad! c! un $olum nu a fost )n mod ne'ustificat redus de liant( Dar acum a de$enit moda de a admira 7decHle7 de dra&ul ei. cu mar&ini nere&ulate. #i cele mai s!race de m)na de 5*rtie de la car a de bumbac. dar cererea enorma de 5*rtie. a#a cum este adesea ca+ul. )n tim ce alte calit!"i con"ine un amestec de substan"e sau alte dou!( Este osibil s! se fac! o lucrare bine bun de ma#ini. #i de a l!sa c!r"ile e m)na 5*rtie absolut ne relucrate. sunt inestetice. )n ultimii ani. roblema este suficient de &ra$!( Printre cele mai &ra$e acte f!cute sunt foarte )nc!rcate 7Arta7.Cartea se oate face manual sau de ma#ini. o ro or"ie mare de astfel de materiale fibroase este necesar.

Alum. a oi une%l )ntr%o $essell de a !. #i c*t mai a roa e ca reede un sul de "esut. a oi se )nmoaie )n a !. o cl!dire $ec5e de mare(De acolo la fabricile de 5*rtie. ei au dura *n! Pa . scuturati ca o clatita e o su rafa"! neted! bord )ntre dou! buc!"i de flannell.. 2n cele din urm! olone+! #i s!%l nebro#at( Au us ni#te &um! )n a !. #i $a fi &!sit util entru re ararea c!r"i calc. cel mai subtire de $arietatea este foarte otri$it entru re ararea s atele sec"iunile ru te. )n care au un di cadru str*ns E8red cu un O8re la fel de mici ca un 5aire.Factorii de deci+ie de mai multe documente de roducerea colorate manual otri$ite entru lucr!ri finali( Lucr!ri f!cut de ma#in! oate fi a$ut )ntr%o $arietate nesfarsita de la orice num!r de factorii de deci+ie( Lucrarea cunoscut sub numele de 7 er&ament 'a one+7 este un material foarte dur.<(7 74%am dus s! $!d e Domnul meu din casa 1f( Alban. de 5*rtie alb!. care sunt linnen. )n ca+ul )n care am &!sit a le face o 5*rtie alb! &rosier( Ei sacrifica de ra&&s. sau entru a consolida locurile slabe e su ort de 5*rtie( 2n considerare urm!toarele )nc*nt!toare de fabricare a 5*rtiei de m*n!. a oi le elimina in '&5eaburi la un Pa cu estles sau ciocane. )n care se macerea+! ra&&s( 4arca &!sim e foile se formea+! )n O8re( 7 1unt urm!toarele dimensiuni mai obi#nuite de lucr!ri de im rimare % Inci. a#a cum se usuc! linnen )n s !l!torie. a oi a !sa"i%l )ntre un Presse 4are. la B8flete. din l*n! de maro. a a de risos drenarea 7t5ro O8re. e aceasta. Foolscap Coroană Posta Dem !e"i# %e&al 17 × 13 ½ 20 × 15 19 ¼ x 15 ½ 22 ½ × 17 ½ 2$ × 19 25 × 20 . flannell su&e din umiditate. acest lucru se de3trousl8 de cotitur!. este citat din 7Curnalul lui E$el8n. cum ar fi raf de%mori. -<9-%-=. a oi scoaterea ei liuri si uscati%l e siruri de caractere.

un / roces de sulfit. Pentru astfel de acte s%ar reci+a. )n ma'oritatea ca+urilor.( normală standard de calitate pentru lucrări de carte necesare pentru publicaţii de valoare permanentă. rin urmare. de selec"ie trebuie s! fie luate )n aceast! ordine. rin urmare. #i )ntotdeauna cu res ectarea la )nde linirea condi"iilor de mai sus normal de tratament tratate la fel de comune la toate documentele( 7 7Comitetul a fost dornic de a aduce in$esti&a"iilor lor. la lucr!ri de carti si documente de $aloare ermanent!. sod! #i sulfat de roces( C( 2m letituri de fibre $e&etale #i celulo+! de aie( D( Past! de lemn mecanic!( 2n ceea ce ri$e#te. b /. du ! cum urmea+!I % . nu este $ina u"in de a &!si cu a'ust!rile ractice care &u$ernea+! comer"ul( Acestea sunt. Lemn. #i . ublicat )n ->?>I 7Comitetul constat! c! fibrele de 5*rtie de luare oate fi $ariat )n atru claseI % A( Bumbac. la o conclu+ie ractic! )n termeni s ecifici. celulo+! . a roa e orice dimensiune ot fi f!cute la comand!( Urm!tor este un e3tras din ra ortul Comitetului 1ociet!"ii de Arte ri$ind deteriorarea de 5*rtie. )nde linit! de a limita re+ultatele lor s ecifice urm!torul. in. #i anume. Bi+( de su&estie a standardelor de calitate(Este e$ident c!.D#'l# Pott (Foolscap )#per %o al D#'l# Cro*n Imperial D#'l# post 25 × 15 27 x 17 27 × 21 30 × 20 30 × 22 31 ½ × 19 ½ Dimensiunile cores un+!toare de lucrari facute de mana ot fi u#or diferite de cele de mai sus( De#i de mai sus sunt dimensiunile rinci ale numite. c*ne ! #i( +.

)n ro or"ie de o arte a sublimat coro+i$ la o mie de !r"i de ast!( 1ublimat coro+i$. #i toate fra&mentele de ast! de uscat eliminat( Acest lucru oate fi foarte usor de facut )n ca+ul )n care este l!sat. fiind o otra$! mortal!. aceasta oate fi mai &ros( Pentru iele foarte &roas! un li ici ic sub"ire ot fi ad!u&ate( Pasta facuta cu Alum $a astra a ro3imati$ dou! s! t!m*ni. um lut cu a !(2nainte de a utili+a. entru iele. trebuie amestecat continuu entru a ro3imati$ cinci minute(Aceasta ar trebui s! constituie a oi o asta &roasa. $a re$eni atacul de #oareci de bibliotec! sau de alte insecte. ar trebui s! fie e$itat! cu &ri'!( 7 PASTE Pentru a li i entru aco erirea c!r"i. Ia 6 uncii de f!in!. #i P unciealaun de raf. este noa te. #i ast! )n care este folosit trebuie s! fie !strate din modul de animale domestice( 4ai multe m!rci de ast! de re arat e3celent oate fi cum arat de la Londra( Aceste aste sunt la fel de ieftine ca se oate face. de&5i+ati in doar lucr!ri de im rimare. de fa t. Nu mai mult de -. care sunt. #i a terminat cu aciditate normal! de aluminiu ur( 7 Încărcarea. trebuie s! fie e$ident c! materialele adec$ate sunt cele de clasa A. care a de$enit acru nu ar trebui s! fie utili+at. numit 7cada asta(7 Cad! asta $a trebui s! fie cur!"ate din c*nd )n c*nd. entru a s ar&e orice bul&!ri( Ad!u&a"i o 'um!tate de litru de a ! rece. Nu mai mult de 6 rocente( colofoniu. #i nu cu colofoniu( Toate imita"ii de lucr!ri de scriere de mare clasa. Nu mai u"in de =. asta trebuie s! fie bine b!tut cu un b!" lat( Pentru li irea de 5*rtie.7 Fibre. a$*nd &ri'!. ar trebui s! se amestec! din tim )n tim . care oate fi diluat cu a ! cald!( Desi&ur. la sut!( din fibre de clasa A( 7 Dimensionarea. #i s! !stre+e un bun tim ( Paste. ar trebui s! aib! cu ri$ire la coeren"a #i nete+imea de crema. #i c! 5*rtiaar trebui s! fie ur #i mi'locii cu &elatin!. orice cantitate oate fi f!cut! )n ca+ul )n care ro or"iile sunt acelea#i( Paste entru utili+are este cel mai bine !strate )ntr%un '&5eab de lemn. la sut!( 4aterie mineral total . dar entru acela#i moti$. dar ot fi !strate mai mult tim rin ad!u&area de sublimat coro+i$. #i c*nd )nce e s! fiarb!.cenu#!/( 72n ceea ce ri$e#te documentele scrise. #i se )nc!l+e#te u#or )ntr%o crati"! emailat!( A#a cum de$ine cald. L c((. trebuie s! fie utili+at numai de c!tre ersoanele res onsabile. deoarece e3ist! ericolul ca rodusele de fermenta"ie acidul oate rani de iele( . #i se amestec! bine cu a ! suficient! entru a forma o ast! sub"ire.

acesta de$ine &reu sau mer&e a oase. #i ot fi a oi use )n ade+i$%oal! #i u#or fiert la foc mic *n! c*nd este lic5id( Acesta este &ata entru utili+are( Ade+i$ ierde )n calitate de a fi frec$ent )nc!l+it. de ru ere la toate buc!"i. #i este a t de a l!sa ete inestetice( Porumb ast! ot fi utili+ate direct. dar nu to it. dou! teas oonsful de orumb. #i cel mai bun li ici ielea $a fi &!sit entru a r!s unde bine(Pentru a se re&!ti entru utili+are. #i entru 5*rtie foarte alb Faina de &rau oate fi omis!( Past! obi#nuit nu este suficient de a roa e alb! entru re ararea. este un fa t recunoscut c! sco"ian li ici ((( r*ndurile )n fa"a cleiuri din toate "!rile( Un ade+i$ de lumin! de culoare nu este nea !rat bun. du ! ce se face. o 'um!tate de lin&uri"! de alaun.Li ire ca+i $*ndute au adesea o bar! de fier este ele entru a #ter&e e erie( Acest lucru ar trebui s! fie eliminat. sau se $a arde #i transforma maro( Ore+%f!in! sau amidon ot fi )nlocuite de orumb. dar nu rea re ede. articol e Ade+i$I % 7In tim ce An&lia nu e3celea+! )n fabricarea. #i )nlocuit cu o bucata de sfoara rasucita( Paste erii ar trebui s! fie le&at cu sfoar! sau +inc. un nou lot trebuie s! fie f!cute( LIPICI Este im ortant entru booHbinders c! li iciul folosit trebuie s! fie de bun! calitate. #i li ici $ec5i li irea rund! !r"i scoase( Ade+i$ ar trebui s! fie utili+ate la cald #i nu rea &ros( Dac! este strin&8 #i dificil de a lucra. nici un ade+i$ de culoare )nc5is! nea !rat . ade+i$ trebuie s! fie ru t )n buc!"i mici #i se las! la )nmuiat este noa te )n a !( 2n diminea"a ar trebui s! fie moale #i mult umflate. cu ru sau de fier $a ata asta( PASTĂ ALBĂ PENTRU REPARAREA O ast! bun! entru lucr!ri de re arare se face dintr%o lin&urita de faina obisnuita. #i a st*rnit tot tim ul cu o lin&ura de lemn sau os( Pasta ar trebui s! se fierbe tim de a ro3imati$ cinci minute. iar a oi ar trebui s! fie )nc!l+it! )ntr%o crati"! curat!. astfel c! nu este bine entru a face o cantitate mare la un moment dat( Li ici%oala ar trebui s! fie cur!"ate )nainte de li ici nou este us )n ea. #i $a men"ine bun! )n condi"ii normale de a ro3imati$ o sa tamana( Direct. acesta oate fi ru t rin rasucirea ra id eria )n li ici% oala( Pentru 5*rtie li ici ar trebui s! fie foarte sub"ire #i bine a lucrat cu ensula inainte de a folosi( Urm!torul te3t este citat de 7Camerele7 Enc8clo aedia 7. #i trei uncii de a !( Acestea ar trebui s! fie atent amestecat.

fum de &a+e %. şi îngrijire de cărţi. m!run"ire la raf. din s atele de c!r"i. de asemenea.r!u( Un luminos. #i o mare aten"ie trebuie acordat! de $entila"ie( Este mult mai bine. entru a e$ita utili+area de &a+e naturale la toate )n biblioteci( Lumina. la cea mai . se arat! a a$ea influen"e noci$e. recum #i im ortan"a de tem eratur! moderat! #i de $entila"ie com let! de biblioteci nu oate fi rea mult insistat e( 7 Ac"iune de lumin! e iele are un efect de+inte&ra. % Comitetul ra ortea+!. de Douglas Cockerell PARTEA A IIA CĂRŢILOR. acela#i lucru a fost obser$at( De iele e artea. foarte. % Anc5eta a 1ociet!"ii de Arte Comisiei arat! c! % 7Dintre toate influentele la care sunt e3 use c!r"i )n biblioteci. #i lumina soarelui )n s ecial direct! #i aer cald. al!turi de lumina. din cau+a acidului sulfuric #i sulfuros e care le con"in % au do$edit a fi cel mai re'udiciabil(7 Efectele re'udiciabile ale &a+elor de ser! e iele au fost recunoscute entru o lun&! erioad! de tim . de la oase( Este rimit ca un rodus )n fabricarea de c!rbune animal( De#i frumos s! se uite la. bordo este culoarea natural! a cleiurilor de iele. f!r! )ndoial!. $!+ut foarte clar momentul )n care c!r"ile au fost entru erioade lun&i de tim e rafturi lasate )n un&5iuri dre te la ferestre( La O3ford #i Cambrid&e #i la Biblioteca Britis5 4useum. de culoare clar!. )n ca+ul )n care este osibil. dat )n biblioteci )n consecin"!( Ca+ul )n care c!r"ile trebuie s! fie !strate )n ca+ul )n care &a+ul este utili+at. acestea nu ar trebui s! fie us )n marecamer!. a fost absolut utred. c! lumina 7.s re deosebire de &elatin!/ sunt reali+ate fie din oase sau de oaie( Ade+i$ &enerate de aceste materiale nu se oate com ara cu uterea de care a dat de ascunde( 7O cantitate mare este acum )n Fran"a #i 0ermania. se constat! atunci c*nd sunt utili+ate entru a fi mult inferior entru a li i sco"ian ascunde( 7 Cuprins Înainte Legătorie. care a abia a fost sus ectate anterior. #i de &a+ este. ATUNCI CÂND ÎNGRIJIREA BOUND CAPITOLUL XXI INFLUENJELE PRECUDICIABILE LA CARE 1UNT 1UPU1E CGRJI Fumul de gaz. )n &eneral. care este cel mai bun #i cel mai economic( 7Lumina de culoare li iciuri .

% Carti !strate )n locuri umede $a de+$olta muce&ai. $erde.cel marcat )n ca+ul de iei t!b!cite sumac5/. Limited. lumina de sticl! de calitate a roa e la fel de noci$ ca sticla alba. #i.mic! frecare. #i )n s ecial a in$i+ibile ra+ele ultra%$iolete( O metod! sim l! de a com ara a5are este de a e3 une )n temeiul acestora la lumina soarelui sensibili+at ordinar! albumenised 5*rtie foto&rafic!( Aceste a5are )n care acest lucru este cel mai intunecat sunt. dar nici nu au fost &asite entru a da indica"ii recise cu ri$ire la uterea de rotec"ie a oc5elarilor. #i se indic! fa tul c!. #i de fum de tutun. #i la culoarea de m!surare de tintometer. #i este cu si&uran"! o &re#eal! s! se ermit!. toate mi'loacele osibile ar trebui s! fie luate entru a le face a#a( Acesta $a uneleori se constat! c! sin&ura modalitate de a !stra ere"ii unei case $ec5i uscat este de a une )ntr%o . de amoniac care este unul dintre in&redientele acti$e. de asemenea( Efectul de $a ori de amoniac a fost foarte marcat. )n ca+uri e3treme se roduce o form! ra id! de de&radare( Fumul de tutun a a$ut un efect foarte asem!n!tor )ntunecare #i $!t!m!toare . )n biblioteci( 7Efectul de $a ori de amoniac. albastru #i $iolet. )ntunecare fiecare descriere de iele. a fost e3aminat.9 #i >. care este nici o )ndoial! ca urmare a absorb"iei de $iolet. dac! nu uscat natural. de asemenea. )n tim ce la artea de de arte de lumina a fost relati$ de sunet( Le&!turi de er&ament au fost c5iar mai afectate dec*t cele de iele( Comitetul recomanda ca biblioteca OindoEs e3 use la lumina direct! a soarelui ar fi &la+urate cu sticla colorata( 7Unele )ncerc!ri au fost f!cute entru a determina efectul de lumina transmis! rin a5are de diferite culori. #i nu oate e3ista nicio )ndoial! c! deteriorarea de le&!turi )ntr%o bibliotec! )n care fumatul a fost ermis #i camerele de mult utili+ate. &alben #i oc5elari au fost a roa e com let rote'ate( Nu oate fi nici o )ndoial! c! utili+area de sticl! &alben al sau $erde de m!sline. % Fumatul a fost do$edit a fi d!un!toare. cu re+ultatul c! nr( >-6 #i =-6 beneficia+! de rotec"ie a roa e total! )n tim ul e3 unerii de dou! luni de la lumina soarelui. trebuie s! fi fost ar"ial din cau+a aceasta cau+a( 7 Umed. de rotec"ie la iele( 7 De tutun. )n bibliotec! ferestre e3 us la lumina direct! a soarelui este de dorit( Un num!r mare de e3 erimente au fost reali+ate e a5are colorate 7catedrala7 de d%nii PilHin&ton Bros. #i at*t de iele #i de 5*rtie $a fi ruinat( 2n ca+ul )n care este osibil. camerele natural uscate ar trebui s! fie utili+ate entru biblioteci. )n tim ce Nr =. in tim ce sub iele rosu. #i este cunoscut fa tul c!.9 oate fi recomandat )n ca+ul )n care numai nuante foarte desc5is la culoare sunt ermise( Oc5elarii an&a'a"i au fost su use unui e3amen atent s ectrosco ice.

cum ar fi c! tu#irea ere"ilor cu lumb sub"ire. fie de c!ldur! sau fri&. este de asemenea foarte d!un!toare( 7 Praf. #i udrate mod corect. #i m!surile luate entru remedierea( Biblioteca ferestre nu ar trebui s! fie l!sat! desc5is! e tim de noa te. dar este%uscaciune indus de aer )nc!l+it. nici e $reme umed!. #i c!r"ile use e de o arte. cel u"in o dat! e an. sau orice frun+e care sunt libere ar trebui s! fie obser$at. e seama de+$olt!riide muce&ai. dar )n $reme frumoas! cald! de $entila"ie mai e3ist!. de ume+eala sau uscaciune( 1e oate s une c! mai bine ada tat%o camer! este de ocu a"ie uman!. #i f!r! a fi desc5is!. la aer. le&!turile trebuie s! fie u#or frecat cu o anumit! re&!tire conser$ant . c!r"ile ar trebui s! fie scoase. sau $o sire%le )n interior #i cu o anumit! re&!tire 5idroi+olare. uscate #i aerisite. rafuit si aerisite. )n care c!r"ile sunt !strate nu ar trebui s! fie su use la e3treme. de a an&a'a un le&ator de carti de lucru entru a face acest lucru. uscat!.dam course cores un+!toare( E3ist! diferite metode folosite de alte. mai ales atunci c*nd conductele sunt )n imediata a ro iere a Biblioteci. cu at*t mai bine entru c!r"ile e care le con"ine( Umed este. s! fie trimise la liant(Acesta ar fi cel mai bine atunci c*nd biblioteca este suficient de mare entru a 'ustifica. cel mai rautacios. cu at*t mai bine( De căldură. ar trebui s! fie scos din raft. c!r"ile ot fi st!tea e mas! u#or desc5is!. re#edintele 1ociet!"ii de Arte Comitetului s uneI % 7Camere. % 2n tim ce umed este foarte d!un!tor entru c!r"i. raful se oate )ncadra )ntre frun+e( Praf ar trebui s! fie f!cut )n $reme cald!. desi&ur. % Carti ar trebui s! fie luate de e rafturi. )ntoars! cu susul )n 'os #i a aruncat cu o c*r ! de #ters raful ene( Dac! o carte cu raful de e artea de sus este loc liber )n m*n!. recum #i le&!turile frecat cu un conser$ant( Pentru a raf o carte. #i du ! aceea. un astfel de om ar fi util )n mai . )n ca+ul )n care c!r"ile sunt !strate )n s atele u#ilor str*ns%monta'( U#ile de biblioteci ar trebui s! fie l!sate desc5ise din tim )n tim )n +ilele calde( 2n ca+ul )n care muce&aiul face a aritia sa. cu frun+ele lorliber( 2nainte de a fi re$enit la rafturi. dar at*ta tim c*t un erete umed r!m*ne )n sine. iar rafturile bine cur!"ate( Cau+a umede ar trebui s! fie c!utat entru. cau+*nd ielea sa se usuce #i ierde fle3ibilitatea( La acest unct. nici c!r"ile de e odea( Ar trebui s! e3iste )ntotdeauna s a"iu entru aer s! circule e toate laturile de rafturile( Umed este s ecial re'udiciabil.$e+ica ( AAII /( Orice le&!turi care sunt ru te. nu este si&ur dac! oricare dintre aceste lucruri se $or !stra ermanent umed de enetrant( Biblioteca nu ar trebui s! fie us la +id. )n mod ne'ustificat cu aer cald uscat este a roa e la fel de r!u.

cu Alum ast! care con"ine. iese de len'erie de imbibate cu esen"! de terebentin!. de le&are #i de re ararea c!r"ile )ntr%o bibliotec! relati$ mic. #i de a face multe alte locuri de munc! ciudate entru a !stra c!r"ile )n stare bun!( Un le&!tor de c!r"i ar utea fi e de lin an&a'at. sau )n ca+ul )n &r!me+i mici de raf se &!sesc e raftul e care o carte $ec5e a fost )n icioare. +boara. cum ar $eni din Italia. mai ales. de arte de utili+area unor astfel de substan"eca camfor sau na 5t5aline )n bibliotec!( Foareci de bibliotec! nu ataca c!r"i moderne. dar care nu $a ucide e ou!. ardoseli sau( O afacere bun! se oate face entru a men"ine 7$iermi7. camfor. li ici #i li i"i%le atra&e(Probabil dac! sublimat coro+i$ au fost use )n ade+i$ #i ast! de folosit ar o ri atacurile lor( Alum este declarat a fi una de re$enire. le dis lace Alum a us )n ast! #i comisiilor de moara din fr*n&5ie &udronat! $ec5i( 2n c!r"i $ec5i. Cules Cousin s uneI % Cea mai mare 7Una dintre cele mai sim le mi'loace entru a fi utili+ate .multe moduri( El ar utea li i e etic5ete. )n recu erarea. de ntobium domesticum #i !ololencus "iptus ( Ele nu sunt )n nici un fel s ecific de a c!r"ilor #i $a infesta lemn de rafturi. se oate considera robabil c! e3ist! #oareci de bibliotec! re+ente( Este u#or de a ucide orice care oate fi usa la unct. cel mai frec$ent. foarte mult. iar tratamentul trebuie re etat de latim )n tim . #i se are c!. sub direc"ia de bibliotecar( ŞOARECI DE BIBLIOTECĂ Insectele cunoscute sub numele de #oareci de bibliotec! sunt mai multe ti uri de lar$e de &*ndaci. robabil. )n s ecial )n locul )n care insectele arat! re+en"a lor. . entru a sca a de #oareci de bibliotec!/. este de a une )n s atele c!r"ilor. rin unerea carte )ntr%o cutie etan#! )ncon'urat cu $at! )nmuiat! )n eter. ere"i. dar am cunoscut #oareci de bibliotec! s! m!n*nce rin modul lor de li it e iele. atunci c*nd. care este &asit sa contina #oareci de bibliotec! ar trebui s! fie i+olat #i la o dat! tratat( Cutii ot fi use )n interiorul l!cilor entru a re$eni 7$iermi7 alimentare )n frun+e( Borbind de #oareci de bibliotec!. lacile $ec5i din lemn cu con"inut de #oareci de bibliotec! au fost utili+ate )n eroare( Atunci c*nd )n consiliile de administra"ie ale a&itare un raf de carte $ec5e. #i s! le re)nnoiasc! atunci c*nd mirosul se stin&e( Un ic de i er amend! ar utea fi. )n &eneral. la inter$ale de c*te$a s! t!m*ni( Orice carte. sau o infu+ie de tutun. le&aturi de re ara"ii. robabil. este adesea considerat ca ra$a&iile de #oareci de bibliotec! sunt a roa e )n )ntre&ime limitea+! la cleiul de e s atele c!r"ilor.

)n bine%$olume mici #i mi'locii slab lasate $or fi adesea &!sit entru a fi a#e+at! e raft. facand s inarea conca$!. recum #i la o resiune ne'ustificat!. #i a muce&aiului( 0reutatea de frun+e. altfel frun+ele sunt a t entru a desc5ide #i recunosc raf. care tinde s! for"e+e e s inarea lor Dar c!r"i nu ar trebui s! stea liber e rafturi( Ei au ne$oie de s ri'in #i de resiune moderat! laterale. frecare re'udiciabil )ntre !r"i. cu mani ularea( GANDACII DE BUCATARIE 0andacii de bucatarie sunt foarte su !r!toare )n biblioteci. )n Britis5 4useum. dar numai at*ta tim c*t aceasta nu este re)nnoit! la inter$ale scurte de tim ( PLASAREA CĂRŢILE DIN RAFTURI Pre#edintele 1ociet!"ii de Arte Comitetului 1 ecial s une la acest unctI % 7Este im ortant ca un mediu de doar ar trebui s! fie obser$at! )ntre dis unerea )n a ro iere #i liber de c!r"i )n rafturi( Ambalare strans ro$oac!( Tr!&*nd off de $*rfurile de carte de s ate. o sim l! bucat! un&5i lat de fier &al$ani+at. ar r!s unde fel de bine sau mai bine dec*t i er( ŞOBOLANI ŞI ŞOARECI Fobolani #i #oareci. #i a strica forma de coe+iune #i a c!r"ilor( 72n bibliotecile )n care clasificarea este )ncercat trebuie s! e3iste un anumit num!r de rafturi ar"ial um lute( C!r"ile din acestea ar trebui s! fie "inut )n loc de un dis o+iti$. mananca le&aturi( Pulbere insectelor Qeatin& lui )i $a "ine de arte de c!r"i. care la sf*r#itul restul c!r"ilor. mirosul enetrant de care ar roduce acela#i efect( 7 Posibil Pulbere insectelor Qeatin&. #i anume. e flan#a inferioar! a.de asemenea. aceasta men"in*ndu%'os. el $orbe#te de ericolul de a le&aturi de rafturile brute sau de rost%$o siteI % . $or roade s atele de c!r"i entru a ob"ine de la ade+i$. )n utili+area. astfel. mi'loace ar trebui s! fie luate entru a sc! a de aceste d!un!torilor )n ca+ul )n care ar trebui s! a ar!( 4ouse%uri mai ales $a obli&atoriu ciu&ulesc er&ament sau mar&inile de c!r"i calc. umed. care au de$enit mult mai &ras. )m r!#tiate e raft. de asemenea. cum ar fi fa tul c!. )n o+i"ie $ertical! flan#a de !strarea c!r"ilor str*ns! #i )m iedic*ndu%le s! se r!s *ndeasc!( 7 De asemenea.

de#i )ncet(Am constatat c! o solu"ie de cear! de arafin!. entru c*t mai cur*nd de iele. c! este la articula"ii( 2n desc5iderea #i )nc5iderea. ot fi iremediabil frecate )n ca+ul )n care a adus )n contact cu su rafe"e as re sau &rosolan%$o site. at*t )n albu# de ou #i lac tind mai de&raba sa se intareasca iele dec*t s!%l !stra"i fle3ibil. dar. s une o dat! e an. şi îngrijire de cărţi. lasand urme de nesters( 2n astfel de ca+uri. #i uscat(Le&!turi. nu trebuie s! !tea+!. #i ei nu doar )n ca+ul )n care este cel mai &ra$ e#ec. care su rafa"a ar trebui s! fie l!sat &reu. ar fi sal$at de mai multe ori de reducere a costurilor de re%le&are( O astfel de conser$ant. #i e3 une iele de comune #i )na oi( Fle3ibilitatea este o calitate esen"ial! )n iele de le&!torie. dar se $a e$a ora. la comun. nu trebuie s! se e$a ore. )n r!s unsurile de ulei de ricin. din !cate. #i a ro3imati$ 'um!tate din &reutatea de . dac! ar fi bibliotecarii le%a tratat. cu un conser$ant( C5eltuieli )n consecin"!. oli"i#tii de bo3e )m otri$a ca etele de rafturi sunt sin&ura cale de atac( 7 Cuprins Înainte Legătorie. )n tim ce $o sea )n sine. de ani de la a licarea sa ini"ial!. care a de$enit &reu se $a s ar&e. neted. un ulei de ricin este us )ntr%un borcan de lut. a unei obli&atoriu de$ine ri&id se ru e de arte atunci c*nd anourile sunt desc5ise( Aceasta ar ad!u&a imens )n $ia"a de le&aturi de iele $ec5i. care r!m*n neatinse e rafturi( Nu e3ist! )ndoial! c! moti$ul entru aceasta este fa tul c! cantitate mica de &rasime din iele rime#te din m*inile%l 5r!ne#te #i men"ine fle3ibil( Un strat de li ici sau lac se &!se#te )ntr%o anumit! m!sur! entru a rote'a iele de influen"ele ne&ati$e din afara.74are &ri'! trebuie s! fie e3ercitat! atunci c*nd dula uri sunt $o site sau lacuite. nu trebuie s! de$in! tare. )n s ecial cele de te3tura delicata. orice strat de albu# de ou sau de lac. #i nu trebuie s! fie li icios( Baselin! a fost recomandat. de asemenea( Este ieftin #i foarte sim lu s! se re&!teasc!( Pentru a se re&!ti. este de natur! s! $in! e la carti. #i r!s unsuri destul de bine. de Douglas Cockerell CAPITOLUL XXII PENTRU A PG1TRA LE0ATURI BECDI % RE%1UPORT PENTRU A PĂSTRA LEGATURI VECHI Este un fa t bine%cunoscut fa tul c! din iele de le&!turi care sunt mani ulate de mult durea+a foarte mult mai bine dec*t e c!r"i.

care $a l!sa o mar&ine sub"ire. iar re aratul este &ata de utili+are( Un ic de re&!tire este bine lucrat )ntr%o bucat! de flanel. de aceea#i culoare este li it e s ate. #i )n cele din urm! trecut este. ca+urile ot fi f!cute #i cu litere de e s ate. de multe ori au roiectarea fra&mente ale un&5iilor $ec5i(Acestea ar trebui s! fie c!utat #i )nde !rtate cu &ri'! sau condus )n. cu o c*r ! curat!.( Le&!turi care au a$ut anterior cu cleme de metal. #i a consolidat )n faldurile cu len'erie( Acest lucru oate fi alunecat )n raft cu cartea cu final desc5is s re e3terior. iese de moara de bord. iar a oi $a fi &reu de $!+ut( FI0( -6. f!r! a le distru&e. ar trebui s! fie a#e+ate una l*n&! ei. cu s atele mai multe ot fi sal$ate( Piele e anourile se taie un ic din s ate comun. . nu sunt recomandate( RE-BACK Le&!turi care s%au ru t articula"ii oate fi re%sus"inut!( Oricare dintre iele de s ate.( L C. sau ot a$ea o aco erire a f!cut dintr%o bucat! de moara de bord rotund a lecat du ! cum se arat! )n Fi&( -6. #i este a oi ridicat cu un dosar( Piele noua.arafin! m!run"it! )n ea( La )nc!l+irea. ceara se $a to i. moale( Foarte utin a re aratului trebuie folosite e fiecare carte( 2n ca+ul )n care au le&!turi de roiectare col"uri de metal sau cleme care sunt susce tibile de a +&*riac!r"i $ecine. cu o t!ietur! oblic!. o aten"ie deosebit! fiind acordat! la s ate #i articula"iilor(Acestea ot fi )n continuare frecate cu m*na. care r!m*ne s! fie )nde !rtate cu &ri'! #i conser$ate( Este im osibil de a ob"ine unele de iele e s inarea )n&uste. #i c!r"ile frecat cu ea. dar cu &ri'! #i rin utili+area unui dosar sub"ire. deoarece acestea ot deteriora serios orice le&aturi cu care $in )n contact( Pentru a rote'a le&!turi $aloroase $ec5i. #i )n ascuns sub iele $ec5i de e bord( Din iele de la s ate $ec5i ar trebui s! aib! mar&inile sale com ara"ie #i orice buc!"i de 5*rtie sau . cu titlul de carte( Duse care necesit! s atele )ndoire de laci entru )nde !rtarea lor. care ot fi c! tu#ite cu iele sau de 5*rtie de bun!.

dar dac! e3ist! urme de le&are ori&inal. note mar&inale. trebuie s! fie mai )nt*i aco erite cu noi de aceea#i culoare( 2n &eneral $orbind. care ot fi colectate de la obli&atoriu. si c(. carte de l!ci. este de dorit ca caracteristicile o carte $ec5e. #i c! noi de lucru ar trebui s! fie c*t mai u"in )n e$iden"! )n care este osibil( Este mult mai lacut entru a $edea o carte $ec5e )ntr%un obli&atoriu contem oran atc5%uri. col" este li it #i a b!tut cu un ciocan entru a face &reu #i !trat. decat satisfacut si ordonat )n cele mai moderne ca acul imaculat( Parte a interesului de orice carte $ec5e este istoria sa indi$idual!. numele fo#tilor ro rietari. ar trebui s! fie conser$ate. #i atunci c*nd este uscat. laci noi de aceea#i natur! #i &rosime ar trebui s! fie scos #i ca acul $ec5i li it este ele( Locuri cum ar fi iele $ec5i nu $a aco eri. care ar trebui s! fie !strate #i utili+ate( 2n ca+ul )n care l!cile $ec5i au destul de ierit. o bucatica de iele noi este alunecat sub $ec5i #i col" aco erit( 2n ca+ul )n care cablurile de cusut sau un fir decarte au ierit ar trebui s! fie de rebound.de clei eliminate #i s! fie li ite e iele nou #i str*ns le&at cu banda ade+i$a entru a se asi&ura c! se li e#te( C*nd iele la col"uri de bord are ne$oie de re aratii. Fi ce$a care tinde s! #tear&! aceste semne trebuie s! fie criticat( Cuprins Înainte .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful