You are on page 1of 3

SCRISOAREA I - MIHAI EMINESCU SCRISOAREA I este un poem filozofic cu o structura romantica, scris de Eminescu, aparut pentru prima data

in Con or!iri literare" la # fe!ruarie #$$#% &n totalitatea ei, ea este mai mult o medita'ie asupra e(isten'ei pe tema fortuna la!ilis din Memento mori% Scrisoarea I este deci un poem filozofic cu o structur) romantic)% El a!ordeaz) *n cadrul mai lar+ al rela'ie omului de +eniu cu timpul ,i societatea omeneasc) *n +enere, tema na,terii, e olu'iei ,i a unei pre izi!ile st-n+eri a sistemului cosmic% Moti ul central al celor cinci Scrisori *l constituie soarta nefericit) a omului de +eniu *n raport cu timpul *n care tr)ie,te ,i cu societatea mesc.in), superficiala, incapa!il) s)-i *n'elea+) aspira'iile spre ideal% *n /Scrisoarea I/, +eniul este *ntruc.ipat de sa ant 0omul de ,tiin')1, *n /Scrisoarea II/, omul de +eniu este creatorul de frumos 0artistul, poetul1, *n /Scrisoarea III/, el este omul politic% *n /Scrisoarea I2/ ,i /Scrisoarea 2/, poetul satirizeaz) profanarea sentimentului de iu!ire *ntr-o lume incapa!il) de a dep),i interese mesc.ine% /Scrisorile/ sunt, a,adar, o unitate de +-ndire ,i de crea'ie *n care poetul de ine sarcastic ,i e.ement *n ilustrarea contrastului dintre ideal ,i real, poemele fiind satire ascu'ite iz or-te dintr-o *nalt) con,tiin') ci ic) ,i artistic), dintr-un autentic patriotism eminescian% Ini'ial, /3Scrisorile" s-au numit /Satire/, *ns) 4itu Maiorescu le-a sc.im!ai numele% Ca specie literar), /epistola/ sau /scrisoarea/ a fost a!ordat) *nc) din ec.ime de Hora'iu, ale c)rui /Epistole/ l-au fascinat pe Minai Eminescu *nc) din timpul audierii cursurilor *n perioada studen'iei la 2iena% In literatura rom-n), aceasta specie fusese culti at) *nainte de c)tre Costac.e Conac.i ,i 5ri+ore Ale(andrescu, *n ersuri, ,i de Costac.e Ne+ruzzi, *n proz)% Eminescu duce acesta specie literar) la des) -r,ire% 4EMA 6OE7IEI% /Scrisoarea I/ este un poem filozofic, de factur) romantic), ilustr-nd condi'ia omului de +eniu, *n ipostaza sa antului, *n raport cu timpul, societatea *n +eneral ,i eu posteritatea, surprinz-nd - totodat) - *n ta!louri +randioase +eneza ,i stin+erea Uni ersului% SURSELE DE INSPIRATIE 8I9O7O8ICA: care stau la !aza medita'iei *n acest poem le constituie, mai *nt-i, filozofia indian), pe care e(e+e'ii o e(plic) prin pasiunea poetului pentru lim!a sanscrit)% Minai Eminescu a studiat /6oemul naturii/ de 9ucre'iu, *n care iziunea asupra na,terii Uni ersului const) *n mi,carea atomilor *n id% Stin+erea soarelui ,i a Uni ersului este !;ronian), iar aceea a identit)'ii omenirii din ersul /Unul e *n to'i, tot astfel precum una e *n toate/, reproduce +-ndirea lui Heraclit% 6entru Eminescu, no'iunile de timp ,i e,nicie sunt antitetice, dup) cum +-ndirea lui Sc.open.auer sus'ine c) eternitatea este o ne+a'ie a timpului% <e asemenea, *ntr-un manuscris eminescian au fost +)site note ce *nre+istrau teoria cosmo+onic) sus'inut) de =ant ,i 9aplace% Cu certitudine, Eminescu se inspir) din mitolo+ia popular) rom-neasc) pri ind facerea lumii, care sus'ine ideea c) s-m!urele creator a luat na,tere dintr-un -rte> de spum) de pe suprafa'a m)rii aflate *ntr-un *ntuneric f)r) mar+ini% /Scrisoarea I/ este un poem cosmo+onic, moti ce se re+)se,te ,i *n alte poezii 0/Ru+)ciunea unui dac/, /Memento mori/, /5emenii/1, precum ,i *n proza /S)rmanul <ionis/% /Scrisoarea I/ este o medita'ie filozofic) despre spa'iu ,i timp, despre e(isten'), dar ,i o satir) eu accente ele+iace pri ind soarta nefericit) a omului de +eniu *n societatea contemporan) ,i *n raport cu eternitatea% S4RUC4URA 6OEMU9UI% Compozi'ional, /Scrisoarea I/ poemul este alc)tuit din cinci p)r'i, din care prima parte ,i a cincea reia moti ul contempla'iei% &n prima parte moti ul contempla'iei 0 #-? 1 este pus su! zodia timpului, scurs ire erzi!il pentru om% &n opzi'ie cu omul, luna de ine zeitatea omniprezent) ,i omnireient) aflat) su! zodia eternit)'ii, adic) a timpului uni ersal, f)r) *nceput ,i sf-rsit% Astfel *n aceast) parte, poetul introduce dou) moti e romantice dra+i sie,i: moti ul timpului !i alent% 4impul indi idual /doar ceasornicul urmeaz) lun+-a timpului c)rare/, ,i timpul uni ersal - reprezentat prin moti ul lunii /ea din noaptea amintirii o ecie-ntrea+a scoate/% &n partea a doua - ersurile @-A$ - nuan'eaz) moti ul lunii ca astru tutelar al f)pturilor merc.ie e sau mo!ile ale oamenilor% Aceast) parte a poemului fascineaz) prin densitatea ideilor, su+estiilor ,i moti elor ,i are ea *ns),i structura de sine st)t)toare% 6oetul creeaz) ima+inea +lo!al), de dimensiuni terestre, a pri eli,telor ce se

ofer) oc.iului contemplati al lumii palate ,i ceta'i ,i de aici /*n c-te mii de case lin p-truns-ai prin fere,ti, B C-te frun'i pline de +-nduri, +-nditoare le pri e,ti C/% Se a>un+e astfel la cate+oria omului pe care poetul *l *nf)'i,eaza *ntr-o serie de ipostaze de la re+e p-n) la sarac, de la +eniu p-n) la ne+.io!, de la t-n)rul preocupat de !uclele sale ,i ne+ustorul ce-,i num)r) !o+)'iile, p-n) la !)tr-nul dascal care cerceteaz) necontenit eni+mele uni ersului, pentru a introduce aici un alt moti de ori+ine sc.open.auerian) ,i anume identitatea *n fa'a mor'ii: /<e,i trepte deose!ite le-au ie,it din urna sor'ii, B <eopotri )-i st)p-ne,te raza ta ,i +eniul mor'iiD B 9a acela,i ,ir de patimi deopotri ) fiind ro!i, B 8ie sla!i, fie puternici, fie +enii ori ne+.io!i C/% <up) un alt ,ir de ipostaze, fa') de care cititorul simte ironia poetului, acesta se opre,te *ndelun+ la condi'ia itrea+) a omului de +eniu, pe care *l pune *ns) *n antitezaEantitez) cu indi idualiz)rile anterioare: /Uscati a,a cum este, +-r!o it ,i de nimic, B Uni ersul f)r) mar+ini e *n de+etul lui mic/% <ar *nainte de a a>un+e la satir), Eminescu prezint) o cosmo+onie 0AF-$?1 *n partea a treia cu surse, cum s-a do edit, *n scrierile lui =ant, dar ,i *n miturile din Ri+-2eda% 9umea s-a n)scut prin mi,carea unui punct% E(ist) un macrocosmos ,i un microcosmos% Oamenii 'in de lumea cea mic), lumea cea mare e / is al nefiin'ei/, al .oonului ini'ial care se poate reinstaura% Gi aici ca ,i *n Scrisoarea III apar cei doi poli ai antitezei, aici, prin capacitatea cu+et)torului de a +-ndi cosmo+onia, *n opozo'ie cu mercantilismul si, pentru a o restr-n+e apoi treptat: de la pustiuri, la codri ,i iz oareD de la /mi,c)toarea marilor sin+ur)tate/, la t)r-muri, nesc.in)ria omului comun% At-t *n ta!loul +enezei c-t ,i *n acela al apocatastazei, ima+inile poetului, onitolo+ice, sunt +randioase% Colonile de lumi / in din sure ai de .aos/ *n forma de uria,e roiuri, sc)pate din fr-nele luminirii planetele se arunca re!ele *n spa'ii, iar stelele cad asemenea frunzelor toamna% H)tr-nul dasc)l *ntre ede sf-r,itul prin r)cirea soarelui ,i pierderea for'ei lui de atrac'ie p-n) ce /4impul mort ,i-ntinde trupul ,i de ine ecinicie/% <up) aceste peisa>e contemplati e, poetul trece la reflec'ie% 6artea a patra 0$@-#II1 este comparat) pozi'iei itre+e a cu+et)torului de +eniu *n, lumea semenilor s)i% <ar nici aici pro!lematica social) a +eniului nu e a!ordat) direct, pentru c) dasc)lul continu) *n mod firesc s) cu+ete, de data aceasta nu la destinul lumilor cosmic, ci la destinele indi izilor lumii terestre, cu+etare *n care apare din nou identitatea oamenilor ca ei *n,i,i ,i cu omenirea *ntre+a: /Unul e *n to'i, tot astfel precum una e *n toate/0dup) te(tele indice 1% 8r)m-ntarea oin'elor m)runte se lo e,te de ine(ora!ilul destin al timpului ire ersi!il: /Ce-o s)-i pese soartei oar!e ce or ei sau ce +-ndesc J%%%B Ca ,i -ntu-n aluri trece peste traiul omenesc%/% Idei sc.open.aueriene mai apar ,i aici% Impesi!ilitatea cunoa,terii proprie ie'ei - pentru c) sin+ura clip) si+ur) de e(isten') e cea prezent) - clar) considerarea operei omului de +eniu la direc'ia r)u oitoare a in idio,ilor: /Gi c-nd propria ta ia'a sin+ur n-o ,tii pe de rost,B O s)-,i !at) al'ii capul s-o patrunz) cum a fost J B 6oate run pedant cu oc.ii cei erzui, peste un eac, B 6rintre tomuri !racuite a,ezat ,i el, un !rac, B Aticismul lim!ii tale o s)-l pun) la c-nt)ri, B Col!ul ridicat din carte-'i l-o sufla din oc.elari B Gi te-o str-n+e-n dou) ,iruri, a,ez-ndu-te la coad), B &n ro not) priz)rit) su! o a+in) neroad)/% <in sarcasmul s)u *mpotri a detesta!ilei m)r+iniri ,i *n+-mf)ri a filistinului, iz or-,te pozi'ia contemporanului care a +)si prele>ul s) se auto+lorifice p-n) ,i *n discursul fune!ru, iar pendantul ipocrit, cu oc.ii erzui, ne*ncrez)tor, a pune la /c-ntar/ peste un eac, cel mult /aticismul/, ele+an'a lim!ii, /*n ro nota priz)rit) su! o pa+in) neroad)/% &n cazul acesta dasc)lul - omului de +eniu - nu mai poate aspira la nemurire, nu mai poate o!'ine recunoa,terea meritelor sale nici m)car *n posteritate pentru c) incompeten'a 0,i nep)sarea1 comoditatea ,i ,eaua credin') or conduce la i+norarea ade )ratei opere, totul rezum-ndu-se la /!io+rafia su!'ire/, c)reia-i or +)si /pete multe, r)uta'i ,i mici scandele, p)catele ,i ina B O!oseala, sl)!iciunea, toate relele ce sunt B &ntr-un mod fatal le+ate de o m-n) de pam-nt/% 6entru c) /Astea toate te apropie de d-n,ii%%% Nu lumina B Ce *n lume-ai re )rsat-o/% &n partea a cincea 0#IK-#K?1 se re ine la moti ele ini'ialeD contemplarea proprie ie'ii ,i a ie'ii lumii sale, zodia luminii selenare ce dez )luie, al)turi de frumuse'ile eterne ale naturii, crudul ,i tristul ade )r al identit)'ii tuturor oamenilor cu ei *n,i,i ,i a tuturor laolalta *n perspecti a mor'ii: /Gi pe to'i ce-n ast) lume sunt supu,i puterii sor'ii B <eopotri )-i st)p-ne,te raza ta ,i +eniul mor'iiC/% 9im!a>ul artistic este specific liricii eminesciene, construit din modalit)'i uimitoare at-t *n ceea ce pri e,te le(icul, c-t ,i prozodia sau fi+urile de stil% //*m!inarea surprinz)toare a lim!a>ului popular ,i a celui intelectual, *ns) f)r) a!uz de re+ionalisme, ar.aisme ori de neolo+isme, fapt ce particularizeaz) stilul acestui poem prin c-te a tr)s)turi: - naturale'ea ,i prospe'imea lim!a>ului poetic este dat) de elemente ec.i, populare, re+ionalisme ,i ar.aisme folosite: /+ene ostenite/, /ceasornicul/, /suflu-n lum-nare/, /fere,ti/, /ose!ite/, /r)!o>/, /priz)rit)/, /col!/D - e(presia intelectualizat) este prezent), mai ales, *n ta!loul como+onic, unde Eminescu su+ereaz) mituri, idei

filozofice, etice, care o!li+) la cu+etareD de e(emplu, ima+inea .aosului primordial, /pe c-nd fiin') nu era, nici nefiin')/ trimite la imnurile crea'iunii din Ri+-2eda sau aminte,te de ideile lui Sc.open.auer: /st)p-nul f)r) mar+ini peste mar+inile lumii/D <e asemenea, sunt prezente e(presii li re,ti : /precum Atlas *n ec.ime/, /microscopice3 popoare/, /ne succedem +enera'iiD L 2iziunea antitetic) asupra lumii, realizata prin antiteza specifica poe'ilor romantici: - antitez) compozi'ional): ta!loul cosmo+onic cu cel satiricD - antitez) ideatic): /unul caut)-n o+lind)%%%/ - /altul caua *n lume%%% - antitez) la ni elul oca!ularului: /fie sla!i, fie puternici, fie +enii ori ne+.io!i/, / iitorul ,i trecutul/D prin deri are: /fiin') nu era, nici nefiin')/D L lipi tetele morale ,i ornante construiesc un fundal descripti corespunz)tor sentimentelor poetului: /mi,c)toarea m)rilor sin+ur)tate/, /+al!enele file/, /!)tr-nul dasc)l/, /timpul mort/, /ironic) +rimas)/, /uni ersul cel .imeric/D L Compara'iile dau e(presi itate ideilor profund filozofice ale poeziei: /precum Atlas *n ec.ime/, /ca ,i spuma nez)rit)/, /ca o mare f)r-o raz)/D L 6ersonific)rile ilustreaz) des) -r,ita familiaritate a poetului cu natura terestr) ,i cosmic) deopotri ): /luna ars) peste toate oluptoasa ei )paie/, /codru-ascund *n um!r) str)lucire de iz oar)/, /timpul mort ,i-ntinde trupul ,i de ine ecinicie/D L Metaforele sunt numeroase cu ,i epitetele ,i au capacitatea de a izualiza ideile: /9ima sor'ii/, /colonii de lumi pierdute/, /mu,ti de-o zi/, /din un+.erul unor crieri/D L 6rozodia% 2ersurile sunt lun+i, de #K-#? sila!e, ritmul este tro.aic% *n prima parte a poemului, rima este feminin) 0sila!e neaccentuate1, iar *n partea de satir) rima este masculin), ilustr-nd tonul retoric% Rima este aici a!solut inedit), fapt ce a st-rnit reac'ii impresionante *n epoc)D Eminescu rimeaz) /mititelBel/, /ad-nc)B*nc)/, /recunoasc)-lBdasc)l/, /iat)-lB4at)l/% 9ucrarea a declansat foarte multe comentarii erudite si filozofice pe mar+inea ideilor ei +enerale% 8aptul era de asteptat, a and in edere ca /Scrisoarea I/ propune o cosmi+onie cu radacini indepartate in /Imnul creatiei/ din Ri+-2eda, si cu implicatii mai noi de cultura iz orate din lectura sc.open.aueriana ale poetului %