You are on page 1of 10

UNIVERSITATEA DIN PITESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

REFERAT GEOPOLITICA SUA-SUPERPUTERE MONDIALA

STUDENT: GEORGESCU ANDREEA-SILVIA

SPECIALIZAREA: E.A.I., ANUL 2

Statele Unite ale Americiisuperputere mondiala


Statele Unite au fost parca predestinate dupa cum s-au si exprimat unele personalitati americane, n decursul timpului sa domine lumea. Evenimentele din ultimul deceniu al secolului XX au propulsat SUA ntr-o pozitie singulara pe Glo , cea de unica superputere a lumii. Un stat care ocupa, prin suprafata, locul !, si, prin populatie, locul " pe Glo si detine cel mai mare #$% din lume &n 'ur de (( ))) mld. dolari*, adica este prima putere economica mondiala &circa o treime din #$%-ul planetei*. +esi reprezinta mai putin de ,- din populatia mondiala, americanii de astazi consuma (.! din resursele planetei, alcatuind cea importanta piata de desfacere a Glo ului. /oneda nationala, dolarul, ram0ne n ciuda concurentei Euro-ului, 1en-ului si 1uan-ului principala valuta de sc2im n lume. 3 tara care si-a sar atorit destul de recent 4)) de ani de existenta statala, o natiune, constituita ca nici o alta de pe Glo , exclusiv din emigranti, domina astazi 5umea. Sau, cum spune analistul american 6. %rzezins7i, 8actuala suprematie a Americii este distincta prin rapiditatea aparitiei, anvergura mondiala si modul de exercitare. 9n decursul unui singur secol, America s-a transformat si a fost transformata de catre dinamica internationala dintr-o tara relativ izolata n emisfera vestica ntr-o putere de o ogatie si forta de dominatie fara precedent n istoria omenirii8.( 9ntr-o economie n curs de glo alizare, n care societatile multinationale &transnationale* devin un instrument de putere, cele nord-americane au de'a rasp0ndite n afara 2otarelor zeci de mii de sucursale si filiale. 8#rima putere industriala, SUA sunt, totodata, si principala putere militara a lumii. :u numai n termeni cantitativi si calitativi aplicati fortelor armate ci, mai ales, prin capacitatea de interventie n orice punct al Glo ului sau de a controla, gratie retelei de aze militare externe, principalele rute intercontinentale. +e peste un secol, SUA se

considera nvestite cu misiunea de propagare a idealurilor de li ertate, a principiilor proprietatii individuale si a celor ale democratiei reprezentative. +ifuzarea acestor valori universale a devenit aza ideologica a nationalismului american si conditionarea morala a tuturor interventiilor externe ale statului.
(.6 iegnie; %rzezins7i, 4))), op. cit., pag. ("

9n deceniile care se scurg de la sf0rsitul <az oiului de Secesiune, SUA cunosc o dezvoltare economica exploziva, devenind, catre (=)), prima putere industriala si agricola a lumii, devans0nd astfel toate marile puteri europene &Germania, /area %ritanie sau >ranta*. Explicatia rezida n imensitatea teritoriului si a resurselor naturale, practic nelimitate, n afluxul milioanelor de emigranti europeni atrasi de mira'ul 85umii :oi8 si al distri uirii de pam0nturi virgine. 5a acestea se adauga afluxul considera il de capital furnizat de ancile europene interesate de rata ridicata a profitului &n prim plan, cele ritanice*, progresul nregistrat de mi'loacele de transport si comunicatie, dinamismul si lipsa de pre'udecati proprii unei societati tinere, mai mult sau mai putin egalitara. 89nceputul secolului al XXlea remarca unii analisti vede astfel instalata o America imperiala, decisa sa controleze, direct sau indirect, mpre'urimile sale strategice. 4 9n loc de alte concluzii, o apreciere a unor geopoliticieni francezi care, n nici un caz, nu pot fi acuzati de sentimente pro americane? 85a doua sute de ani dupa revolta coloniilor dintr-o ndepartata colonie ritanica, nici o natiune a lumii nu poate face a stractie de existenta si de influenta Statelor Unite. 9ntr-un mod direct sau nu, lumea a intrat ntr-un sistem de gravitatie n 'urul Statelor Unite, care constituie acum singura putere ce dispune de vointa si de capacitatea de a se amesteca n ansam lul regiunilor planetei8

ISTORIA
Teritoriul nord-american este populat in epoca precolumbiana de numeroase triburi amerindiene, de vanatori si perscari. Stramosii acestora imigrasera din Asia peste stramtoarea Bering spre sfarsitul paleoliticului ( cca. 26 000 i.e.n). oastele rasaritene (!oua Anglie si !e"foundland in anada) sunt descoperite in #urul anului $000 de vi%ingi veniti din &slanda, condusi de 'eif (ricson. ristofor olumb este navigatorul care in $)*2 releva (uropei e+istenta noului continent. &n deceniile urmatoare ,o-n abot ($)*.) e+plorea/a coasta !oii Anglii, 0iovanni di 1erran/ano in $22) pe cea a arolinei,3once de 'eon in $2$4 5lorida,iar in $2$* Alvare/ 3enida-0olful 6e+ic.&n $262 spaniolii condusi de 3edro 6enendes de Aviles fondea/a Sf. Augustin in 5lorida,prima ase/are europeana permanenta de pe continentul nord-american. u

intemeierea localitatii ,amesto"n din 1irginia in $60.,de catre ompania 'ondone/a, este inaugurata coloni/area engle/a.&n $60. si $.44 iau fiinta pe coasta Atlanticului $4 colonii engle/e(420 loc. in $60. si 2 $00 000 in $..0).&ncepand cu $6$*, pe plantatiile de bumbac din statele sudice sunt adusi sclavi nergii din Africa .6asurile discriminatorii adoptate in a doua #umatate a sec.71&&&-lea de metropola fata de coloniile nord4.A@meric A2auprade, >ranBois C2ual, op. cit., pag. "(!.

americane pun ba/e miscarii comune antibritanice care culminea/a cu 8a/boiul de independenta ($..2-$.94).'a )...$..6 cele $4 colonii engle/e isi proclama independenta recunoscuta prin tratatul de la 3aris (4.*.$.94). &n $.92 este adoptata constitutia S.:.A. (in vigoare ,cu amendamente ,pana a/i),care proclama S.:.A. stat federal si introduce sistemul pre/idential de guvernamant (0eorge ;as-ington-primul presedinte al tarii). (+pansiunea spre vest este mercata de cumpararea 'ouisianei($904)de la 5renta si a 5loridei($9$9)de la Spania.8a/boiul dintre S.:.A. si 6area Birtanie din anii $9$2-$9$) se inc-eie pe ba/a statu-<ou-ului.&n $9$2 S.:.A.numara 26 de state.&n urma ra/boiului cu 6e+icul($9)6-$9)9)sunt dobandite Te+as,!e" 6e+ico si alifornia,iar granita americano-me+icana este fi+ata pe 8io 0rande.&n $96. S.:.A. cumpara de la 8usia Alas%a. ontradictia dintre statele din sud ,pariti/ane de sclavie si cele nordice ,abolitioniste ,duce, dupa alegerea lui Abra-am 'incoln ca presedinte($960-$962) la pastrarea :niunii de catre $0 state sudice si la i/bucnirea ra/boiului de succesiune($96$$962).&n deceniile care se scurg de la victoria nordului ,S.:.A. cunosc o puternica de/voltare a relatiilor capitaliste devenind la sfarsitul sec.7&7-lea prima putere industriala a lumii. a urmare a politicii imperialiste de e+pansiune S.:.A. ane+ea/a prin pacea de la 3aris ($0.$2.$9*9) ,care inc-eie ra/boiul -ispano-american din aprilie-decembrie $9*9, ins. 5ilipine,3orto 8ico,0uam,isi e+tind controlul asupr ubei ,ins. =a"aii si a /onei canalului 3anama.>upa trei ani de neutralitate S.:.A. intervin la 6.).$*$. de partea Antantei in primul ra/boi mondial,participand cu trupe pe frontul de vest,dar nu semnea/a tratatul de la 1ersailles ($*$*) si nu devin membru al 'igii !atiunilor ,adoptand in epoca interbelica ,o politica de ?i/olationism@.&n $*$* ia fiinta 3. omunist din S.:.A. ri/a economica mondiala care i/bucneste in $*2* in ;all Street cuprinde intreaga lume capitalista.3entru depasirea acesteia ,presedintele 5ran%lin >elano 8oosevelt ales in $*42(reales in $*46,$*)0,$*))) aplica politica ?!e" >eal@-ului.>upa i/bucnirea celui de-al doilea ra/boi mondial ($*4*) S.:.A. isi proclama neutralitatea dar spri#ina direct 6area Britanie si fortele ostile fascismului.&n urma atacului #apone/ de la 3earl =arbour (..$2.$*)$)S.:.A. inervin in ra/boi inpotriva forteler A+ei ,luptand pe fronturile din 3acific,Africa de !ord si (uropa .&n $*24 ,Alas%a si =a"aii sunt proclamate al )*-lea si al 20-lea stat al :niunii.S.:.A. sunt membrul fondator al pactelor miliatre !.A.T.A., A.!.B.:.S., S.(.A.T.A.

&n $*20-$*24 S.:.A. participa la ra/boiul din oreea,iar intre $*6)-$*.4 poarta ra/boiul de agresiune din 1ietnam.&n timpul presedintiei lui ,o-n 5i/gerald CenedD ($*6$-$*64) este semnat tratatul de inter/icere al e+perientelor nucleare in atmosfera ,in spatiul cosmic si sub apa ($*64) si S.:.A. adera la politica de slabire a incordarii internationale ,politica continuata si in timpul presedintiei lui 8ic-erd !. !i+on ($*6*$*.)) si 0erald 5ord .S.:.A. sunt membru fondator al A.!.:. si tot odata unul din membrii permanenti ai onsiliului de Securiate.

ORGANIZAREA DE STAT
8epublica pre/identiala, stat federal, potrivit onstitutiei din $..*.$.9.(completata intre $.*$ si $*.$ cu 26 de amendamente), presedintele fiind ales prin vot indirect (de la un colegiu electoral) pe o perioada de ) ani. Activitatea e+ecutiva este e+ercitata de presedinte si de un cabinet numit si condus de presedinte. Activitatea legislativa este e+ercitata de presedinte si de un parlament bicameral, ongresul compus din Senat($00 de membrii alesi prin vot indirect pe o perioada de 2 ani).5iecare stat are organe e+ecutive si legislative proprii.

CONDITII NATURALE
Situarea: &n partea centrala a Americii de !ord,intre 2) grade,44 minute - )* grade latitudine nordica si 66 grade ,2. minute E$2) grade,)2 minute longitudine 1estica(fara statele Alas%a si =a"aii
Suprafata: * 464 $24 Cm2

Capitala F;as-ington. Limba oficialaFengle/a. Diviziuni administrative: 20 de state( Albama, Alas%a, Ari/ona, Ar%ansas, alifornia, olorado, onnecticut, >ela"are, 5lorida, 0eorgia, =a"aii, &da-o, &llinois, &ndiana, &o"a, Cansas, Centuc%D, 'ouisiana, ,6aine, 6arDland, 6assac-ussetts, 6ic-igan, minnesota, 6ississippi, 6issouri, 6ontana, !ebras%a, !evada, !e" Gor%, !ortarolina, !ort- >a%ota, A-io, A%la-oma, Aregon, 3annsDlania, 8-ode &sland, Sout-

arolina, Sout- >a%ota, Tennessee, Te+as, :ta-. 1ermot, 1irginia, ;as-ington, ;est 1irginia, ;isconsin, ;Doming si un district federalF >istrict of olombia. S.:.A. unul dintre cele mai intinse state din lume, pre/inta o coplesitoare varietate si un mare contrast al conditiilor naturale. 8elieful este variat si diferentiat de la ( la 1 in trei mari /one paralele,ori/ontale !-SF m-tii Apalasi(Appalac-ian 6ontains),marile campii centrale si m-tii Stancosi (8oc%D 6ontains). Apalasii, care se desfasoara pe mai bine de 2 200 %m lungime peralel cu tarmurile Ac. Atlantic,pe directia !(-S1,sunt munti vec-i si erodati(alt. medie $ 000) care culminea/a numai la 2 04. m in 6ount 6itc-ell. &ntre acestia si campia litorala (Atlantic oastal 3lain) se intrerupe un piemont(3iedmont) traversat de rauri care formea/a caderi naturale de apa. &ntre Apalasi in ( si Stancosi in 1 si de la 6arile 'acuri in ! pana la 0olful 6e+ic in S se desfasoara pe o latime de peste $ 000 %m ,6arile ampii(0rate 3lains), cu altitudini sca/ute si relief monoton. Aspectul lor se modifica usor de la ! la S sca/and in altitudine pe aceeasi directie, si de la ( la 1, urcand de la mai putin de 200 m in valea fluviului 6ississippi la $200m in podisurile (6issouri, !ebras%a s.a)aflate la poalele Stancosilor.3aralel si la1 de marile campii centrale se intinde marele /id al muntilor stancosi(8oc%D 6ountains), sector al lantului ordilierilor care strabat cele doua continente continente americane din e+tremul ! pana in S.muntii Stancosi (alt. ma+. in 6ount 6cCinleD E 6$*4 m , din Alas%a) se pre/inta sub forma unor lantuDri distincte,in general paraleleFStancosii propriu-/isi in ( ( !ort-en 8oc%D 6ountains si Sout-ern 8oc-D 6ountaains) cu numerose virfuri peste )000 m(6t. (lbert )46* m),6untii ascadelor( ascade 8ange)si in continuarea lor,spre Sud,Sierra !evada(6t. ;-itneD ))$9 m). Aceste lanturi muntoase inc-id vaste podisuri interioare inalte(alt.$200-2000 m)cum sint,de la ! la S , olumbia 3lateau,0reat Basin(600 600 %m2), olorado 3lateau(4oo ooo %m2). 3aralel cu litoralul pacific se desfasoara oast8ange, un lant muntos mai putin inalt.=a"aii,singurul stat($6.649 %m2) apartinind S.:.A. aflat in afara continentului nordamerican,este constituit din ar-ipelagul vulcanic cu acelasi nume situa/t in partea centrala a Ac. 3acific,la S de tropicul ancerului si la 4.oo %m 1 de coastele aliforniei. Relieful sau este in mare parte muntos culminind la )202 m in vulcanul stins 6auna Cea din ins.=a"aii.3uternica activitate eruptiva actuala datorita vulcanilor 6auna 'oa()$.6 m),care erupe la 4-) ani Cilauea ($ 2).m), cu eruptii mai frecvente etc. 3e continent clima S.:.A. este puternica influentata de relief,cele doua mai sisteme muntoase i/olind interiorul de influientele moderatoare oceanice,in timp ce in /ona #oasa centrala nici un obstacol orografic nu impiedica patrunderea maselor de aer rece polar din ! iarna si a celor tropicale provenind din 0olful 6are vara.

Climatul este, in linii mari, temperat in #umatatea !ordica avind nuante oceanice pe coasta nord -atlantica (moderate de pre/enta curentului rece al 'abradorului )si nord pacifica si sub tropical in S,datorita vecinatatii tropicului .3recipitatiile insumea/a pina la 2 000 mm anual in pen.5lorida,$ooo-l200 mm pe coastele nord-atlantica si nordpacifica,200-$ 000 mm in ( si 22o-2oo mm in 1 marilor cimpii centraleHariditatea se accentuea/a in podisurile inalte si depresiunile interioareF1alea 6ortii(>ea- 1alleD)este unul dintre cele mai aride deserturi de pe glob(sub 2o mm precipitatii anual). Reteaua hidrografica este impusa de cele mai mari unitati geografice. 6arile cimpii centrale sunt drenate pe ba/inului 6ississippi care,impreuna cu afluentul sau 6issourii,are 6 262 %m lungime,4 220 000 %m2 suprafata ba/inului si 2 000 m4I sec.debit-fiind astfel unul dintre cele mai mari din lume. Afluentii mai importantiFCansas($ 000 %m) si Ar%ansas(2 )$0 %m) pe dreapta si A-io($ 290 %m ) pe stanga .8aurile de pe coasta atlantica sunt scurte si cu debite mari,iar cele de pe coasa pacifica mai lungiF olumbina(2 220 %m ),cu mari amena#ari -idroenergetice si olorado (2 .)0 %m )care taie cel mai lung si spectaculos canion din lume (420 %m lungime,$ 900 m adincime ma+.).&n !(,la granita cu anada se afla 6arile 'acuri (Superior,6ic-igan,=uron,(rie si Antario),de origine glaciara,cel mai mare sistem de lacuri cu apa dulce de pe glob (2)6 000 %m2),important sistem -idroenergetic si de navigatie.>iferitele tipuri de sol si de vegetatie se distribuie in linii mari,in functie de sc-ema climatica.1egetatia naturala este formata in ( din paduri amestecate(de conifere si foioase),in /ona centrala din prerii cu ierburi inalte in cimpiile centrale si ierburi #oase in 6arile 3rerii,vegetatie stepica,semidesertica si desertica in 3odisul 6arelui Ba/in,padurile de conifere in ordilieri ,vegetatie subtropicala in S si tropicala in 5lorida.5auna ,bogata si variata ,include cea mai mare parte a animalelor caracteristice /onelor temperate(vulpea,lupul,iepurele,castorul etc,) si arctica ,dar si multe elemente subtropicale si tropicale(aligatorul,9 familii de salamandre- cel mai mare numar de pe glob ,#aguarul etc.).

ECONOMIA
Statele :nite ale Americii au cea mai mare economie din lume - de patru ori mai mare decat a oricarei alte tari (cu e+ceptia ,aponiei) si de /ece ori mai mare decat a 8usiei. America se afla pe primul loc in ceea ce priveste volumul tran/actiilor comerciale, industrie, productie alimentara si a#utor acordat celorlalti. Si ei c-eltuiesc, fiind cei mai mari consumatori de energie, petrol, seminte din care se e+trage uleiul,

grane, cauciuc, cupru, plumb, /inc, aluminiu, cositor, cafea si cacao. Au patru din cele mai aglomerate aeroporturi din lume si transporta de trei ori mai multi pasageri decat orice alte companii aeriene. Au cele mai lungi retele de drumuri si cai ferate din lume. (i detin mai multe masini, telefoane, frigidere, televi/oare, aparate video, masini de spalat vase si cuptoare cu microunde decat orice alt popor. (i sunt cei mai mari c-eltuitori in domeniul turistic si totodata insumea/a cele mai mari incasari din turism (de doua ori mai mari decat populara 5ranta, aflata pe locul doi). S:A detin intaietatea asupra tuturor, in ceea ce priveste consumul de apa, poluarea si consumul de /iare. (i au si cele mai mari rate ale divortului si criminalitatii. :n ritm ametitor 8itmul vietii americanilor este diferit de cel al altor tari. &n secolele al 71&&&-lea si al 7&7 - lea, suprafete vaste de pamant liber, nerevendicat, din vest, i-au atras ire/istibil pe colonistii mai saraci si pe noii veniti. >ecenii la rand s-a mers pe principiul primul venit, primul servit - ridicai o pretentie, defrisai terenul, cultivai pamantul si il aparai. Resurse minerale : -uila ( 9)* 000 000 t), lignit,petrol ( 496 000 000 t E in 0. 6e+ic,6iddlecontinent si in Alas%a), ga/e naturale( 22*,2 miliarde m4 - locul && pe glob in 0.6e+ic ,6iddlecontinent, Alas%a) , minereu de fier- locul && pe glob , crom,nic-el, tungsten locul &&& pe loc,molibden- locul & pe glob, vanadiu- locul & pe glob , cupru,(2 ).9 000-locul && pe glob),plumb E locul & pe glob,/inc,bau+ita,aur,argint-locul && pe glob ,,stibiu,staniu, uraniu- locul & pe glob,toriu,a/best,sulf-locul & pe glob,fosfati naturalilocul & pe glob,saruri potasice,sare- locul & pe glob,carbuni(ba/inul fluviului 6ississippi,m-tii Apalasi si m-tii Stancosi). Pr duse industriale : energie electrica - (locul & pe glob E din care 2.6,$ md. %;-idroenergie ,2),0 md.%;- energie nucleara si $,2 md.%;- energie geotermica),fontalocul && pe glob,otel (*6 60$ 000 t Elocul &&& pe glob),cocs metalurgic-locul & pe glob,aluminiu-locul & pe glob,cupru rafinat-locul & pe glob,plumb- locul & pe glob,/inclocul & pe glob,aparate optice si fotografice,masini de cusut,de scris,de calculat,autoturiasme(>etroit si leveland)- locul && pe glob,turbine,masini agricole si te+tile,autove-icule,magne/iu- locul & pe glob,capacitatea rafinariilor de petrol E locul & pe glob,ben/ina,uleiuri usoare,uleiuri grele,acid sulfuric-locul & pe glob,acid a/otic- locul & pe glob, acid clor-idric locul & pe glob,soda caustica E locul & pe glob,ingrasaminte a/otoase- locul & pe glob,materiale plastice si rasini sintetice- locul & pe glob,cauciu sintetic E locul & pe glob,anvelope E locul & pe glob,produce farmaceutice,c-erestea E locul && pe glob,celulo/a,-irtie,ciment-locul && pe glob,fiere de bumbac- locul && pe glob ,tesaturi de lina,tesaturi de bumbac,fire de lina.tesaturi de matase naturala,fire si fibrer artificiale,tesaturi artificiale,fire si fibre asintetice- locul & pe glob,imbracaminte si incaltaminte,tigarete,tigari,lapte,unt,brin/a- locul & pe glob,carne E locul & pe glob,conserve de carne,de fructe,de peste,margarina- locul & pe glob ,/a-ar E locul &&& pe

glob,bere.vin,avioane(Seattle si San >iego)si te-nica glob,confetii(!e" Gor%-cel mai mare centru din lume).

aerospatiala-locul

&

pe

M dul de utilizare a terenuril r:arabil - $9,6J Hculturi arborescente - 0,2J Hpasuni si fanete E 2.,.J Hpaduri E 4$,6J Halte terenuri E 2$,*J . Resurse a!ri" leF grau E locul & pe glob ,secara,porumb E locul & pe glob,or/,ova/ locul & pe glob,ore/,sorg,sfecla de /a-ar,restie de /a-ar,bumbac E locul && pe glob,ara-ide,cafea,soia E locul & pe glob,tutun E locul & pe glob,banane,cartofi E locul &&& pe glob,lamai,portocale si mandarine ,ananas, mere, prune, pere, piersici, struguri. #resterea animalel r F bovine ($02 .22 000 capete E locul &&& pe glob) , porcine (2* **2 000 capete E locul && pe glob) , ovine , cabaline E locul &&& pe glob , caprine. Transp rturi : cai ferate (aproape dubla fata de reteaua feroviara a (uropei) , sosele (6 000 000 %m lungime) , flota comerciala maritima (locul 1&&& in lume) , transport aerian , autoturisme (200 000 000) , aeroporturi S.:.A. incadrea/a $2 din primele 22 de aeroporturi ale lumii E !e" Gor% (,.5. CennedD,'a 0uardia) H -icago (AK=are) H >allas H 'os Angeles.3orturi F !e" Gor% , =ampton 8oads (la Atlantic) !e" Arleans , =ouston (la 0. 6e+ic) , 'os Angeles (la 3acific) si =onolulu (&ns. =a"aii).Transporturi fluviale de/voltate pe 6ississippi si 6arile 'acuri. # mert e$teri r : S.:.A. ocupa primul loc in lume,concentrand mai mult de $0J din totalul mondial.(+porta F masini, avioane, aparatura, produse c-imice si petroc-imice, confectii, carbune, produse agricole, imbracaminte, cafea, -artie si produse din -artie .&mporta Fmasini si ve-icule, produse c-imice, grau si faina, carbune, metale si produse metalice, fibre te+tile, aparata# stiintific, otel, petrol si produse petroliere, minereu de fier si -artie. CONCLUZII 'a Lnceputul mileniului &&&, S:A, care ramMne prima putere economica si militara a lumii si continua sa creada Ln miturile fondatoare ale societatii americane si Ln rolul diriguitor -ara/it de providenta, vor avea de Lnfruntat concurenta :niunii (uropene (care se straduieste sa adauge dimensiunii economice si una politica) si, Ln perspectiva, a celui mai populat stat de pe 0lob si cu cea mai dinamica evolutie economica, -ina, dar si evolutia imprevi/ibila a celei de a doua puteri nucleare a planetei, 8usia. Nn loc de alte conclu/ii, o apreciere a unor geopoliticieni france/i care, Ln nici un ca/, nu pot fi acu/ati de sentimente pro americaneF O'a doua sute de ani dupa revolta coloniilor dintr-o

Lndepartata colonie britanica, nici o natiune a lumii nu poate face abstractie de e+istenta si de influenta Statelor :nite. Nntr-un mod direct sau nu, lumea a intrat Lntr-un sistem de gravitatie Ln #urul Statelor :nite, care constituie acum singura putere ce dispune de vointa si de capacitatea de a se amesteca Ln ansamblul regiunilor planeteiO4

".A. %ogdan, E. #reda, op. cit., pag = ().

I LIOGRA!IE
$. =oria . 6atei, Silviu !egut, &on !icolae, aterina 8adu, &oana 1intila-8adulescu, Enciclopedia Americilor, (ditura 6eronia, Bucuresti, 2004 2. 5rancis 5u%uDama, Constructia statelor. Ordinea mondiala n secolul XXI, (ditura Antet, Bucuresti, 200) 3. 8evista AT'AS