Rezolvari IAC

• Comentati succint premisele care genereaza despartirea de traditia clasica ! care sunt aceste elementela nivelul limbajului ? Limbajul clasic se bazeaza pe limbajul ordinelor clasice : unitatea formata de coloana si suprastructura ei in colonada unui templu asamblate printr-o sintaxa bazata pe un sistem de proportionare vazut ca analogie cu ,, armonia universala " garantia frumosului ! Ca orice limbaj, se adapteaza evolutiei societatii si se imbogateste in timp : repertoriul formal se imbogateste - noi elemente morfologice, sisteme construire " arcul si bolta#, grupuri sintactice, ,,expresii gramaticale "$ sintxa devine mai complexa! %espartirea ,,blanda" de traditia clasica a avut & cauze majore : '! Aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe ar(itecturale " tipuri de cladiri#! )! Aparitia de noi te(nologii si materiale de constructie$ &! Reorientarile gandirii umane - un ,,altceva" care devine impotant pentru oameni! *oate antreneaza noi cautari formale: la nivelul obiectului, la nivelul al limbajului expresiv " morfologie: repertoriu formal, sintaxa: compozitie modul de punere impreuna intr-un tot cu sens a componetelor morfologice de vocabular# si la nivelul orasului! +c(imbarea se opereaza mai ales la nivel de vocabular! La nivelul sintaxei, traditia compunerii spatilor "mai ales cele mari# ramane de factura clasica! %espartirea radicala de traditia clasica presupune constructia unui nou limbaj formal, reprezentand totalitatea miscarilor de avangarda aparute concomitent in primele decenii ale secolului, ec(ivalente in ar(itectura ale diferitelor avangarde artistice! Constructia unui nou limbaj formal presupune definirea ,!,!, scoala -au(aus "'.'.# cele / puncte ale unei noi ar(itecuri "'.)0#, 1eissen(of +iedlung "'.)2#, stilul international! 3rogramul de avangarda al ,!,! implica un mare program estetic - cautarea de noi limbaje plastice, credinta in valabilitatea universala a acestor idei!

piete si gradini. mosc(ei.onumente majore " manastiri. densitatea slaba. ci tocmai pentru ca ele fusesera puse in practica! %orinta modernista de a universaliza orasul a dus la un oras-masina logic. in general. separarea functiunilior. dispersarea. imagine neconvingatoare pentru viata urbana! 3roiectul critic care insoteste aceste intrebari testeaza diversee tipuri de cladiri care formeaza baza unui oras! 5rasul preindustrial este o sedimentare. atat aura cladirii ca obiect individualizat cat si strada. crearea unei retele de strazi. biserici. au fost eradicate cu dispret! • Ce anume da nastere unui oras? Cu se dezvolta cultura urbana e! nuovo pentru a d aruii e!presia vietii in acel oras? 3roiectul pleaca de la traditia de dezurbaizare pe care o remarca prin prioritatea data automobilului. palate# sunt construite in timp din bucati si totusi isi pastreaza coeziunea! 3rima etapa a transformarii consta in inc(idere spatiilor desc(ise. curtea sau insula urbana. provoaca o intensficare a folosirii! . matematic! Astfel. ca locuri particularizate. fara ec(ivoc. altele pot fi folosite ca gradii publice sau semipublice! Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot devenii insule urbane! .• Faceti o paralela intre proiectul manifest Plan Voisin ( le Corbusier) si proiectul de reurbanizae a Chandingarhului ( Rodrigo Perez de rce) Rodrigue 3erez de Arce La inceputul anilor '. piata. unele ditre el putand fi folosite pentru culturi.24 nimeni numai putea pune la indoiala falimentul urbanismului modernist : aceasta nu s-a intamplat findca ideile erau irealizabile. o suprapunere d straturi de interventiii care imbogatesc spatiilesi viata urbana! 6xista & tipuri de transformari: -reciclara elementelor ar(itecturale$ -reapropierea ruinelor si a fragmentelor urbane$ -transforarea cladirilor locuite! 7iecare dintre acestea este de naturala cumulativa: tinde sa puna noul cu vec(iul in preuna si.

)2! 7unctionalista si austera la exterior. . in a carui creare si implementare a proiectului nu s-a luat in considerare modul de viata specific. tentativa de a gasi sau a regasi ".alea +enei. spatiile verzi ale planuluiorigina devin tesut ale noului oras! Cladirile existente se imbogateses cand sunt incorporate in noul oras! Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire "aproape generala# cu succes internatinal . obieceiuri. datorita neacceptarii sale de catre comunitate! 7rumoasele obiecte autosuficiente ale lui Le Corusier isi recapata locul in tesut. volumul ei este suportat de stalpii de deasupra marii expansini a peluzei! Accesul masinilor nu putea fi mai direct... bazate pe proiectul lui Le Corbusier. prezervarea sa .oderne! 6le se concentreaza tocmai asupra diferetenelor. intrezarite de pe strazi. pandante in ar(itectura ale diferitelor avangarde artistice! Le Corbusier dezvolta cinci puncte ale unei noi ar(itecturi : '! Cladirea ridicata pe piloti )! 3lanul liber &! 7atada libera :! 7ereastra in banda /! Acoperis -gradina! Asezata pe un sit impadurit. si renegand noua ordine .europenizata si aplicata fara nici o consideratie fata de clima dura dn 8ordul Indiei sau modul de viata Indian " " 9all. onorate de piete! In aceste lanuri alternative.un raport imediat.Cazul extrem a orsului C(anc(ingar(. dupa spusele lui 3aolo 3ortog(esi . direct si violent intre lucrul cu spatiul si asupra spatiului si conditiile existentiale si etice ale societatii moderne"$ este practic totalitatea miscarilor de avangarda aparute concomitent cu primele decenii ale secolului. . ele fiind parcate c(iar intre stalpi. asupra specificatilor locale! • Comentati rolul de model al Vilei "avo#e in relatie cu schimbarile la nivelul limbajului arhitectural aduse de $$! Constructia unui nou limbaj formal este.5rasele de maiine"#! Acest exemplu demonstreaza ca in pofida valorii ar(itecturale a planului orasului C(andigar(.. si unde au avut loc numeroase manifestari prn care populatia incerca sa isi redobandeasc orasul.. si mod de locuire. cinci puncte" formulate de ar(itect in '.in original" nu a fot posbila. dar fara pretentia de solutie cu valabilitate universala .iscarii . cu traditii. ce domina ..ila +avo<e este exemplu perfect de utilizare libera a celor . odata cu ordinea care tine de traditie. sub casa! .

ceea ce separa clar zonele publice de dormitoare! • Care sunt conditiile urbanismului postbelic care au dus la reevaluarea calitatilor orgasului traditional? %8emultimurea locuitorilor .foarte generos". piata. asemanatoare unei masini prin multe elemente ce evoca podurile si suprastructurile unei punti. au fost eradicate cu dispret! • Ce anume da nastere unui oras? Cum se dezvolta cultura urbana e!%&uovo pentru a devenii e!presia vietii in acel oras? 3roiectul pleaca de la tendinta de dezurbanizare pe care o remarca prin: -3rioritatea data automobilului .. fara ec(ivoc. dupa indelungi cercetari. cuprinde spatiul liber situat pe acoperis! Aceasta cladire unica. care afirma in exterior o vointa ar(itecturala si satisface in interior toate nevoile functionale! Aceasta ramane un manifest care va fi primul din lista lucrarilor lui Le Corbusier. sub forma literei "L". astfel incat geamul nu mia pare sa fie decat o diafragma! . particularizate. aminteste si de gradinile suspendate ale manastirii d>ema! . locuinta a fost organizata. configurate de planul patrat. curtea sau insula urbana. ci tocmai pt ca ele fususera puse in practica! %orinta modernista de a universaliza orasul a dus la un oras-masina.ila +avo<e este tipul . asemenea unor figuri din picturile puriste. ca locuri. etic(etat ca edificiu istoric in 7ranta inca din '.patio" desc(is catre peisaj pintr-o fereastra continua intre interior si exterior.disfunctii in utilizare -Constatarile si avertismentele specialistilor din afara profesiunii -Reinterpretarea atentiei spre mostenirea istorica si valorile ei ca urmarea a dezamagirii fata de ar(itectura moderna! -Constientizarea incapacitatii de a face fata problemelor reale numai pe baza teoriei orasului functionalist! La inceputul anilor >24 nimeni nu mai putea pune la indoiala falimntul urbanismului modernist: aceasta nu s-a intamplat fiindca ideile erau irealizabile.. din care doua treimi formeaza un .0/! =n ecran sinuos.area fereastra a camerei de zi culiseaza pentru a crea o cotninuitate intre patio si interior! In interiorul prismei. aura cladiri ca obiect individualizat cat si strada.Livingul poate fi considerat drept partea acoperita a unui mare spatiu de receptie. logic. matematic! Astfel atat.

onorate de piete! In aceste planuri alternative. o suprapunere de straturi de interventii care imbogatesc spatiile si viata urbana! 6xista & tipuri de transformari: '! Reciclarea elementelor ar(itecturale )! Reapropierea nivelelor si a fragmentelor urbane &! *ransformarea cladirilor locuite 7iecare dintre acestea este de natura cumulativa: *inde sa puna noul cu vec(iul impreuna si.! ! 6le se concentreaza tocmai asupra diferentelor.!. intrezarite de pe strazi.+-a rupt continuitatea spatiala a orasului si relatia spatiala . altele pot fi folosite ca gradini publice sau semipublice! Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot devenii insule urbane! 7rumoasele obiecte Le Corbusier isi recapata locul in tesut. provoaca o intesificare a folosirii! . asupra specificitatii locale! • Care sunt consecintele urbane ale transformarilor suferite de orasul european in secolul 'l'? . spatiile verzi ale planului original devin tesut ale noului oras! Cladirile existente imbogatesc cand sunt incorporate in noul oras! Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire " aproape generala#. unele dintre ele putand fi folosite pentru culturi. cu succes international. crearea unei retele de strazi. in general. piete si gradini.onumente majore " biserici. mosc(ei!# sunt construite in timp din bucati si totusi isi pastreaza coeziunea! 3rima etapa a transformarii consta in inc(iderea spatilor desc(ise. manastiri. dar fara pretentia de solutie cu valabilitate universala a teoriei . bazate pe proiectul lui Le Corbusier.-+epararea functiilor -%ispersarea -%ensitatea slaba -Imagine neconvingatoare pentru viata urbana! 3roiectul critic care insoteste aceste intrebari testeaza diversele tipuri de cladiri care formeaza baza unui oras! 5rasul pre-industrial este o sedimentare.

obiectului autosuficient" de ar(itectura . de legatura din tesutul urban si ierar(iile spatiale traditionale au cedat in fata .+-a generalizat excesiv.traditionala dintre locuinta si oras! . piete si gradini.+-a rezolvat problema cantitativa a locuintei de masa! . ec(ipare si igiena .net superioare incercarilor anterioare! .?4# pleaca de la tendinta de dezurbanizare pe care o remarca prin : . netinandu-se cont de caracterul specific al culturii locale si al locului! ..Ceea ce inseamna orasul traditional.3rioritatea data automobilului -+eparearea functiilor -%ispersarea -%ensitatea slaba -Imaginea neconvigatoare pt viata urbana! 6xista trei tipuri de transformari: '!Reciclarea elementelor ar(itecturale )!Reapropierea nivelelor si a fragmentelor urbane &!*ransformarea cladirilor locuite ! 7iecare tinde sa puna noul cu vec(iul impreuna si in general provoaca o intensificare a folosirii! 3rima etapa a transformarii consta in inc(iderea spatiilor desc(ise.5 retea moderna de transport! • (n ce a constat reevalurea postmoderna a orasului traditional? Reurbanizarea orasului functionalist " '. crearea unei retele de strazi.In conditii calitative de spatiu.+-a neglijat pietonul in favoarea masinii! . unele dintre ele putand fii folosite pt culturi. raporturile de inrudire. altele pot fi folosite ca gradini publice sau semipublice! Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot sa devina insule urbane! .

semipublic. strada novissima este o strada cu fronturi continue " ca in orasul traditional#.. scuaruri. prezenta trecutului"..!! 6le se concentreaza tocmai asupra diferentelor asupra specificitatiilor locale " geografice. dar formalizate! -Cautari de investire a spatilor urbane cu calitati .!. privat#$ 3roiectarea de spatii pe care oamenii sa si le poata " insusii"! -Adaptarea la conditii particulare..?4 semnficativ intitulata .nume al momentului".5rasul .sensibile" deduse din modul de folosire a orasului tradiitional: crearea de spatii cu caracter binedefinit " public.Limbajul expresiv .solutie cu valabilitate universala" a teoriei . care reprezinta o colectie de fatade.+e recreaza astfel un tesut urban! In aceste planuri alternative bazate pe proiectul lui Le Corbusier.'. istorice sau culturale#! Cautarile merg mana in mana cu o sc(imbare la nivelul limbajului! La -ienala de la .enetia . in care elementul comun este cautarea unui limbaj de inspiratie istorica! -Redescoperirea tesutului si preluarea in proiect a tipurilor de spatii urbane traditionale: strazi. piete. "spatiile verzi" ale planului original devin tesut al noului oras! Cladirile existente se imbogatesc cand sunt incorporate in noul oras! Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire. un succes international dar fara pretentia de . fiecare proiectata de cate un . opusa pretentiei generalizatoare! -3reluari din limbajul traditional " iesirea din tiparele si rigorile limbajului modernist# -%oua exemple concludente sunt -ucurestiul si -erlinul! • (n ciuda criticii modernitatii aduse de postmdernism si chiar in urma acestuia) arhitectura de sf* de secol ''* a preluat si dus mai departe elemente ale limbajului arhitecturii moderne* Comentati succint relatia arhitecturii contemporane cu limbajului modernismului* *emele ar(itecturii postmoderne se contureaza ca o reactie critica fata de tematica modernitatii la mai multe niveluri : ..

ca si orice alt limbaj ! "ex! Ric(ard . proiectele marilor ar(itecti au depasit mereu ingradirile proprilor concepte... ec(ivalent cu consumul .!. modernismul a fost mult mai nuantat: Ar(itectura moderna nu a fost un monobloc . pastel din temele ..material expresiv prelucrabil.)2 mai multi ar(itecti europeni proiectaza case pentru expozitia %ie 1o(nung de la 1iessien(of. cele mai usor copiabile.ulte dintre temele miscarii moderne se prelungesc si dealungul perioadei postmoderne si in momentul contemporan in forme expresive si cu sensuri foarte diverse! %e altfel. 7lorian +tanciu!#! •Care este relatia dintre arhitectura moderna) $$ si stilul international C .*eoria care sustine proiectul! Insa. aplicabile ale .! $ 8ici c(iar ... perfectiune te(nica nu ornamentatie. ec(ilibrul nu simetria..-urilor! +e cautase programatic si se gasise un nou limbaj formal cand in '.!. cea ce este condamnat de traditionalisti ca o "ar(itectura araba"! Codificarea noulu limbaj se leaga de ideea de stil international.! " nucleu dur# nu a fost atat de unitar. metodele moderne de constructie si tencuielile line ale planurilor simple. istorie" ..eier. a existat o permanenta indoiala si deriberare critica c(iar in cadrul CIA. continua ca de exemplu limbajul modernist insusi ajunge . apare evident ca acestia impartasesc aceleasi afinititati pentru acoperisului-terasa. materiale produse industrial si de asemenea cele / principii propuse de Le corbusier -Casa ridicata pe piloti -3lan liber -7atade libere -Beamuri in banda -Acoperis gradina Cea ce a produs in mod special reactia postmoderna a fost aplicarea generalizata a ideilor cele mai simple. in relatie cu ideea orasului functionalist asa cum s-a practicat in reconstructia postbelica a oraselor europene sub imperiul urgentei si a cantitatii! . Alvaro +iza.au existat multe cautari expresive in paralel cu . stilului international. asa cum a fost formulata de 9enr<-Russel 9itc(oc@ si 3(ilip Ao(nson: importanta data articulatiei volumelor nu masei construite.

Cornelius van 6esteren#. de avangarda al acestuia! In cadrul CIA. relativ nedefinit formal! %upa Le Corbusier. ca si cum cultura avansata a sec EE ar fi fost exclusiv definita de o succesiune de stiluri create la 3aris. de unde si ar(itecturi diverse cu scopuri expresive diferite.-elor. este doar nucleu tare.explodat" inlocuieste spatiul urban traditional "bine definit formal#. constructivistii rusi ". liber.. deoarece cuprinde mai mult de atat si anume toate cautarile care o premeg si o anunta! . plan de . istoria artei moderne a fost prezentata in vest. scoala -au(aus#. . circulatie! -+patiul urban . are nuclee generatoare multiple " constructivismul rus. incepand cu '. in linii mari si acceptata in est. cresterea suprafetelor verzi! .)? se studiaza si se sistematizeaza principalele idei legate de ar(itectura si oras. Le Corbusier! %esii a influentat intreg stilul international. loc de relaxare Hloisir . principile fundamentale .unc(en. reprezentandu-se ca un monolit ideologic si formal! Ar(itectura moderna nu trebuie confundata cu . Donstantin ..ladimir *otline. este produsul unor grupuri si sau personalitati puternice.. stricta a orasului.ille " ! exemplu : decongestionarea centrului orasului. neoplasticismul olandez .insula # si inlocuirea lui cu o alta formula de oras. piata . ca raspuns la problematica orasului industrial al secolului EIE! Ideea se bazeaza pe : -8egarea tesutului traditional " sistemul strada. scoala -au(aus " 1alter Bropius . o inventie fara precedent in cultura europeana! -+egregarea functionala..ielni@ov.. fratii *aut# .. propunand obiecte de sine statatoare " mare volume construite# care plutesc intr-un spatiu verde. cele care vor administra constructia predominanta de dupa 11)! . Ilia Bolossov. munca. urmarind acele functiuni majore: Locuire. 8eF Gor@ sau -erlin! • Care sunt principile urbanismului liber? Care sunt problemele careia acestea le raspund? 5rasul functionalist sau urbanist liber lanseaza o alta idee despre oras$ cea mai radicala. cresterea densitatii populatiei. Andrei -ounov#. cresterea mijloacelor de circulatie.. pentru mai mult de jumatate de secol. care au cautat raspunsuri noi la problemele pe care epoca le propunea in fata ar(itectiilor: futuristii italieni " Antonio +ant 6lia# neoplasticisti olandezi " *(eo van %oesburg.Le Corbusier.

In zonele urbane aglomerate conditiile de locuire erau insalubre din cauza spatiului insuficient din locuinta. pierderea semnificatilor$ lipsa de caracter a locurilor datorate exceselor ar(itecturii moderne si globalizarii folosind fortele contextuale care dau sens si seminificatie unui loc este regionalismul critic! Acesta este un concept folosit pt prima oara de Alexander *zonis si Liane %ufour. dar . a protectiei. facand dificil accesul in oras pentru multe zone! La toate aceste probleme au fost propuse solutii care constituiau urbanismul liber si care au avut cea mai mare raspandire! • +!plicati relatia posibila intre arhitectura vernaculara si cea culta! Ar(itectura vernaculara a suferit o criza care a determinat disparitia acestui mod de edificare in societatea moderna si sc(imbarea sistemului de valori in societatile traditionale prin contactul cu societatea moderna ! Ceea ce nu inseamna ca numai exista forme contemporane de vernacular.ernacularul traitIviu$ vernacularul activ "satul -uzescu. cum sa fi modern si sa te intorci la sursa in acelasi timp$ cum sa invii o civilizatie vec(e si adormita. absentei spatilor verzi utilizabile si neglijari intretinerii cladirilor! 6xtensile orasului devorau incetu cu incetu spatiile verzi din jurul lui. Regionalismului critic cercetarii antropologice ca fundament al proiectului! =n demers care incearca sa contracareze uniformizarea. cauzand o si mai mare separare de elemente naturale! Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului. Cairo#! Ar(itectura vernaculara reprezinta sursa ar(itecturii culte. cautarilor nationale "programatice" in ar(itectura secolului EE!.. care sunt studiate si de la care se asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului contemporan de ar(itectura la nevoile utilizatorilor si mediului natural! Azi vernacularul se prezinta sub forma patrimoniului. fiind o insipiratie pentru aceasta datorita obtiunilor individuale. prafului si noxelor! Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte! %istributia serviciilor comunitare si a scolilor erau arbitrare. reluat ulterior de Dennet( 7rampton! D7 pleaca de la intrebarea lui 3aul Ricoeur . palatele tiganesti. iar suburbiile se dezvoltau fara un plan anume. ar(itectura neo-romaneasca sau specificului national --J Ion . >>muzeificarea>> mosternirii vernaculare$ .incu.

comunitate.universal"! -ienala de ar(itectura de la . intre individ .localul" fara sa ia parte in mod constient la . loisir!. participarea communit< arc(itecture.. deoarece orasele nu mai puteau functiona corect. care incearca in mod progamatic sa realizeze o corespondenta directa cu ar(itectura vernaculara. forma urmeaza functiunea" punandu-se accentul pe rationalitatea structurala. a structurii si a materialelor! +c(imbarile majore determinate de cresterea gradului de industrializare si explozia demografica au produs o reactie inevitabila si in modul de gandire al ar(itectului orasului! Aglomerarea urbana exprimata prin tesutul urban traditional devenise o problema.. munca .enetia . circulatie . frumosul rational derivat din rationalitatea functiunii. dezvoltarea durabilaI abordarea ecologica! +-au organizat tabara de la -unesti unde se doreste creearea conditilor de viata si cadrul de desfasurare al activitatii specifice perioadei vernaculare! • Care sunt motivele pentru care $$ respinge traditia clasica? 3rin miscarea moderna se intelege incercarea de a gasii un nou tip de oras.. fiind perturbata relatia intre individ .)44? este un exemplu de activitate a vernacularului! Intitulata -olt. descoperirea spatiului.Carta de la At(ena" -'..strada-piata -insula" nu mai este eficient si trebuie inlocuit cu o noua forma de organizare a orasului!%e asemenea era considerata ca fiind necesara o impartire stricta a functiilor oraselor. cu .. reprezentat prin sistemul . ar(itectura moderna se bazeaza pe principiul . instalatia propusa de ec(ipa castigatoare a concursului pentru amenajarea 3avilionului Romaniei sugereaza o puternica legatura conceptuala intre ar(itectura contemporana si .spatiu construit! Revitalizarea orasului devenise o problema ale carei solutii au fost enuntate in ..sa fi si parte a unei civilziatii universale! Regionalismul critic trebuie sa adopte ar(itectura moderna pentru calitatile sale care sunt progresite universale si astfel conceptul lui 7rampton se distinge de regionalism. care sa rezolve problemele urbane si sociale care urmeaza revolutia industriala si cresterea demografica! In secolul EiE-EE.&&! Aceasta se bazeaza pe faptul ca tesutul traditional. prin urmarirea celor : functiuni majore: -Locuire . out t(ese " original! +-au propus niste strategii de conlucrare intre ar(itectura erudita si cea vernaculara: forme dirijate de vernacular.

%rumu *aberei. in opozitie cu centrul vec(i care a pastrat tesutul urban traditional! In cazul -erlinului. cauzand o si mai mare separare de elemente naturale! Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului. fiind sesizabile zonele: -alta Alba..unca -JLoisir -JCirculatie %aca noul model de oras se bazeaza pe aceste : functiuni.unc(en.ec(i strazi si cartiere intregi au fost afectate de principiul "demolare pentru reconstructie"! -+egregarea functionala stricta a orasului urmarind : functiuni majore: -JLocuire -J. . *itan. 8G# iar relatile individ-comunitate si individ-spatiu construit erau perturbate! Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul . modelele urbane urmarite cereau un plan mai liber si desc(iderea tesutului urban in fasii construite sau obiecte de sine statatoare! In acelasi timp. deoarece orasele nu mai puteau functiona corect "3aris.6xtensile orasului devorau incetu cu incetu spatiile verzi din jurul lui. cea mai radicala. increderea oarba in progres a declarat razboi decoratilor fatadelor din secolul ElE-lea din epoca lui -ismar@ care au fost inlaturate . prafului si noxelor! Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte! La toate aceste probleme s-a simtit nevoia de interventie propunandu-se solutii care au determinat nasterea unei ar(itecturi moderne! • +!plicati cu ajutorul e!emplelor deosebirea dintre urbanismul liber si tesutul urban al orasului traditional! 5rasul functionalist lanseaza o alta idee despre oras. purificate" ! . o inventie fara precedent in cultura europeana! -ucurestiul a adoptat aceste sc(imbari.pline de nuante se amesteca sau se delimiteaza organic in oras! Aglomerarea urbana exprimata prin tesutul urban traditional devenise o problema. ca raspuns la problematica orasului industrial al secolului EE! Ideea se bazeaza pe: negarea tesutului urban traditional!"sistemul piata-strada-insula# si inlocuirea lui cu o alta forma de oras. in orasul traditional functiunile urbane .

dar si avengura problemelor. locuinte pentru o patura sociala deprivilegiata! 8u numai noutatea este coplesitoare. aparitia de noi te(nologii si materiale de constructie. care plutesc intrun spatiu verde.intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului. (ale alimentare.utatiile secolului ElE sunt determinate de: . ec(ipamente urbane. -sc(imbarile din arta si din teoria artei! %ezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica cantitativa si calitativa in termeni de circulatie de gestiunea terenurilor. reorientarile gandirii umane. liber..propunand obiecte de sine statatoare. un "altceva" care devine important pt oameni! . -liberalismul.saltul demografic. -revolutia industriala. ingeneral depaseste cu mult scara la care se pusesera pana atunci! Apar noi tipuri de cladiri: fabrici. alte tipuri de cladiri administrative! Basirea formelor adecvate noilor necesitati " functiuni. -ucuresti#! +patiul urban "explodat" inlocuieste spatiul urban traditional "binedefinit formal# . formal! +patiu urban traditional este caracterizat de tesutul urban! si sistem ierar(izat strada-insula-monument si spatii urbane binedefinite strada-piata decupate in fondul construit! • Comenati succint premisele care genereaza despartirea de traditia clasica* Care sunt aceste elemente la nivelul orasului? Cauzele majore care au determinat in secolul al ElE-lea despartirea . programe# . relativ nedefinit.blanda" de traditia clasica si au determinat mari sc(imbari in ar(itectura sunt aparitia de noi nevoie umane care aduc noi programe ar(itecturale " noi cladiri#. prafului si noxelor! Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte! "str! Lipscani. gari. -ideologiile nationale. -increderea in gandirea pozitiva si in progresul stintific.

ucuresti? +!emplificati si comentati succint* "In orasul nostru totul trebuie facut de la capat" pare o negare a istoriei ! -ucurestiul "sovietizat" recurge la o negare paradoxala : retorica comunista a noului nu este similara negatiei moderniste.iscarea . precum si pozitiei obiectului de arta! %espartirea radicala de traditia clasica este data de marele razboi "'. mijloacele de reprezentare a acesteia. cu o noua semnificatie devine terenul unor preocupari foarte diversificate! La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a noilor materiale si te(nologii de constructie " metalul si betonul armat #. dar s-a structurat si reglementat in continuare dupa modele traditionale. ceea ce reprezinta o argumentatie f reductiva si ca atare pagubeste bogatia ideilor si a rasp! expresive! . de unde si ar(! diverse. rolul atribuit artistului..ucurestiului? -ati un e!emplu! Ideile orasului functionalist erau cunoscute.'2#! Ambele ducand la disparitia unei lumi! • Cand au fost aplicate principiile orasului functionalist in cazul . cu care .oderna nu se prezinta ca un monolit ideologic si formal$ asa cum are radacini multiple.continutul socialist in forme nationale". urmarind principiile operatiilor de modernizare urbana din 5ccident "mai ales 3arisul celei de a )a jumatate a sec! ElE# • -e ce spunem ca $$ este mai mult decat un stil? *ermenul de modernism.urbane. dar nu au fost preluate! 5rasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne. cautari care trebuie puse in legatura si cu dezvoltarea stiintelor ingineresti! Ar(itectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci! +e ajunge la construirea unui nou set de valori al epocii prin sc(imbarea perceptiei asupra realitatii inconjuratoare.':-'. este intr-o anume masura specios. cu scopuri expresive diferite! • Care au fost momentele de negare totala a istoriei orasului . miscarea are si nuclee generatoare multiple. este uneori inlocuit. deci si un recurs la istorie! mai vec(e sau mai noua fara distrugeri majore ale fondului! . trimitand prea cu usurinta la aceasi categorie de stil.'?# si revolutia rusa "'. iar 85=L este . orasul traditional este expresia unei societati bazate pe explorare..

trecutul otoman" "administratie.-ucurestiul Ceausist : Critice "de sus" a marilor ansambluri sub semul economiei de teren: -placarea marilor cai de acces in oras "indesire" -'.:/ . precum si cel minor -'. programul ideologic costa in respingerea trecutului apropiat si balcanic pentru a devenii europeni! • (dentificati si caracterizati pe scurt momentele de desincronizare dintre evolutia arhitectural%urbanistica a . ca o conditie sine-Kua-non a noii identitati care se vroia construita! 3are o negare a istoriei proprii in favoarea celei occidentale$ in . strategia curenta fiind respingerea a tot ce reprezinta . distrugerea orasului continua! • (dentificati si caracterizati pe scurt momentele de sincronizare dintre evolutia arhitectural%urbanistica a .modernizarea tesutului major.! -'. dupa modelul oraselor occidentale . fara operati majore de regularizare si control! -'?&' . -ucurestiul balcanic un tesut neierar(izat. a modelelor occidentale! *oate ec(ivalau cu modernizarea iar modernizarea inseamna occidentalizareI sincronizare cu occidentul..stil de viata. pe cand in 6uropa se aplica pe scara larga principile .2:-'.?. aproape fara selectie.ucurestiului si cea occidentala* -+ecolul E.. . o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse ai fi cauzele! 3rincipalele dimensiuni sunt respingerea mostenirii orientaleI balcanice si asimilarea grabita. cultura#! Ca atare.-ucurestiul european neaga traditia bizantina dar nu distruge in totalitate orasul vec(i! 5peratie de modernizare a orasului.ucurestiului si ce occidentala* -ucurestiul "6uropean" presupune ideea de modernizare! %ezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii.2/ . pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in -alcani$ a ariei unde se intersecteaza mai multe etnii cu aceleasi fond cultural si politic! +e doreste construirea unei noi identitati nationale.-ucurestiul tranzitiei post-comuniste unde cu putine exceptii.Anii /4 necasera prin "realismul-socialist"$ anii 04-inceput de24 -sincronizare si un inceput de desincronizare.-ucurestiul sovietizat unde constructia noua respecta in linii mari principile anterioare.

nici in termeni financiari. oamenii de stinta. sc(imbarea imaginii orasului! Inaintea de 11). -ucurestiul este capitala cea mai stralucitoare. ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna.5 scurta perioada de sincronizare cu dezvoltarea ar(itecturii occidentale! • Le Corbusier a creat o lista de conditii urbane ce ar trebuii sc(imbate. . ordonarea spatiului urban dupa cel occidental pentru ca -ucurestiul sa devina o capitala "europeana". artistii! ): de terenuri vor oferii pana la 044!444locuri de munca pentru alesi in o densitate mare dar care are procentul de ocupare a terenului /L construit! In exteriorul acestui centru se vor gasii apartamentele de lux in cladiri in cadre cu 0 nivele cu 35* '/L si blocuri pentru muncitori cu curti interioare si 35* . desi cea mai estica" Beorges 5udard! '. nu ca o serie de componente flexibile! 3opulatia nu a fost impresionata d capacitatea proiectului de a le suplinii nevoile pe termen lung. mobilierul respectand acelasi principiu! Locuintele de lux erau dotate cu servire comuna prin telefon! In inima centrului. la inaltimea de '?4m era un centru cultural! . sau luate ca un raspuns la o cerere. dar fara a cauta un raspuns de la beneficiari. nici in felul adoptat la 3aris! 6l propunea demolarea centrului 3arisului cu toata istoria. grupuri de interese sau cetateni! 3lan . atmosfera si monumentele sale pentru a construii "monumentele prezentului"! +tructura spatiala era insotita si de structra sociala segretionista! . imbunatatite. cea mai eleganta.arimea si pozitionarea unitatii de locuit depindea de meseria locatarului! Astfel in centru erau birourile pentru elite precum industriasii.. create. ceamai occidentala din -alcani. utilitati sportive si locuri de agrement! .uncitorii trebuiau sa traiasca in unitati satelit! Aici urmau sa fie construite spatii verzi.odernizarea oraselor presupune occidentalizarea modului de viataIlocuire.&/ Anii :/-/4 .realitate este o negociere cu ambele! .oisine a fost prezentat ca un pac(et complet./)L! -locurile pentru muncitori trebuiau sa fie construite in masa --J Le Corbusier le numea celule de locuit! =niteatea de locuit era identica si in interior. cea mai vie.