Povestea lui Harap-Alb de ION CREANGĂ

1.

FANTASTICUL

Fantasticul este o categorie estetică, definită în raport cu realul şi imaginarul, plasându-se între acestea şi producând o ezitare de încadrare a evenimentului în natural sau supranatural. Tzvetan Todorov, în lucrarea sa Introducere în literatura fantastică spunea că „fantasticul este ezitarea cui a care nu cunoa!te dec"t le#ile naturale pus fa$ă în fa$ă cu un e eni%ent în aparen$ă supranatural.& Fantasticul propriu-zis presupune faptul că persona'ul !i cititorul, afla$i în fa$a unui feno%en necunoscut, ezită a(i da o e)plica$ie naturală sau supranaturală, ceea ce deter%ină un senti%ent de spai%ă sau nelini!te. *rice op$iune pentru o solu$ie sau alta, pentru natural sau supranatural, însea%nă pătrunderea într(un #en în ecinat+ abulosul sau straniul. Fabulosul sau !iraculosul presupune acceptarea supranaturalului. Cititorul !tie că se află într(o lu%e i%a#inară în care totul este posi,il. -).+ ,as%ele, literatura S.F. "traniul apare în operele ale căror înt"%plări aparent ne erosi%ile, ie!ite din co%un !i înspăi%"ntătoare au e)plica$ii ra$ionale. -).+ ro%anele poli$iste.

..

/AS0UL

Basmul este o specie în proză a genului epic în cuprinsul căreia se povestesc întâmplări miraculoase, puse pe sema unor personaje sau forţe supranaturale. Finalul basmului aduce totdeauna victoria binelui asupra răului. 1upă ori#inea lor, ,as%ele pot fi populare sau culte. /as%ul cult a copiat %odelul popular, i%it"nd rela$ia de co%unicare dintre po estitor !i ascultători, dar te)tul este scris !i definiti sta,ilit, a "nd un autor ce poate fi identificat. /as%ul popular !i cel cult au o serie de ele%ente co%une, dar !i unele care le diferen$iază. -ste co%ună evolu#ia narativ$, care se poate reduce la o sc2e%ă, confor% căreia în situa#ia ini#ial$se %anifestă o lipsă. 3n Povestea lui Harap-Alb lipsa ini$ială se %anifestă în lu%ea spre care se îndreaptă eroul, pentru că î%păratul 4erde, fratele tatălui său, este ,ătr"n !i are nu%ai fiice, nea "nd pe cine să lase la do%nie. Lipsa ini$ială este înlăturată prin ac$iunea lui 5arap(Al, care pleacă la dru% pentru a reface ec2ili,rul.

Confor% clasificării făcute de =ean /outiere. prota#onistul înt"lne!te adversari. se co%portă ca ni!te $ărani !i or. punerea la cale a pro.iectului literar.as% popular. 8rin detalii realiste. C2iar dacă . cu% este cazul lui 5arap(Al. dar !i a%utoare 6fiin$e.ulos al po estirii. de a(i atra#e aten$ia. a căror func$ie este de a a ertiza asupra caracterului fa. Făt-Frumos. 8ersona'ele./as%ul popular co%.as%ului se intră !i se iese prin or!ule speci ice. 8ersona'ele !i ac$iunile sunt ie!ite din co%un.e pentru a(!i duce la capăt %isiunea. 3n lu%ea . se întrepătrund în . ti%pul !i spa$iul sunt i%a#inare. crăiasa al. 3n Povestea lui Harap-Alb.uloasă co. persona'e înt"lnite înt"%plător !i care îi dăruiesc eroului un o. o.iect %iraculos ce(l a a'uta la ne oie 6de e)e%plu. dar !i puteri supranaturale.iri literare în 1 au#ust 1. Ac$iunea . apar$ine #rupului . sociale. produc"nd ie!irea din ti%pul !i spa$iul fa. a!a cu% se înt"%plă în operele culte. nu se poate considera că ur%ează %o%entele clasice ale su.elor. real !i fa. Toate . însă u%anizarea lor este con en$ională. ani%ale. -)istă trei tipuri de for%ule în . i%a#inare. fiul iepei !i Povestea porcului.<<.. î%pru%utată !i de .as%ul din circuitul folcloric !i l(a introdus în literatura cultă. For%ulele ini$iale pre#ătesc auditoriul pentru ideea că ceea ce se a nara este rodul i%a#ina$iei.ulos.ină ac$iuni caracteristice al căror nu%ăr este li%itat !i printre care se nu%ără+ plecarea de acasă. alături deSoacra cu trei nurori. 8*4-ST-A LUI 5A9A8(AL/ Povestea lui Harap-Alb a fost pu. la î%păratul 9o! !i la cei cinci nezdră ani. lu%ea fa. începutul se află în opozi$ie cu sf"r!itul. Fata babei şi fata moşneagului. :.licată în re ista Con or.ulos.as%ului ur%ează o linie ascendentă. atunci !i unde a. 3n afară de aceste două cate#orii. de la 5arap(Al.as%ele culte. se co%portă în #eneral ca oa%enii co%uni. dez ăluirea icle!u#ului. 9eperele te%porale !i spa$iale sunt a#i. e)istă o con en$ie artistică.as%+ ini#iale.il. odată. redate la %odul #eneral.asul cult+ totul este posi.oară într(un plan de e)isten$ă care poate fi localizat #eo#rafic !i istoric. -roul poate a ea trăsături o%ene!ti.as%ul cult deoarece fantasticul este tratat în %od realist. pot apărea !i donatorii sau urnizorii. eroul făc"nd un salt de la o pozi$ie socială u%ilă la una înaltă. 0eritul lui Ion Crean#ă este că a scos . 3n literatura cultă. Această particularitate se nu%e!te localizarea antasticului.. 3ntre po estitor !i ascultători.esc în #raiul %oldo enesc. într(o î%pără$ie. 3n călătoria sa. supranaturale.as%elor fantastice. eroul este supus %ai %ultor pro.inelor7. Ase%ena ac$iuni apar !i în .uloase. de fapt fiind %arcate foarte clar doar situa$ia ini$ială !i cea finală. nunta etc. astfel înc"t de cele %ai %ulte ori. Cele două planuri. For%ulele %ediane au rolul de a %en$ine le#ătura cu auditoriul.as%ul popular. !ediane !i inale. fără particularită$i psi2ice. fantasticul este adaptat estetic. nara$iunea are un caracter abulos.iecte7. 3nt"%plările se petrec c"nd a. ca în orice . persona'ele fa. fantasticul este antropo!or izat. na$ionale etc. For%ulele finale su#erează că totul a fost o născocire. 3n .as%ul are intri#ă !i o anu%e tensiune narati ă.

dă. persona'ul principal nu are trăsături supranaturale. se reiau anu%ite !otive narative specifice speciei+ superioritatea %ezinului. care tre. iară cine nu. ?.as%ele populare în care eroii se luptă cu z%eii7 ci sunt . For%ulele %ediane realizează trecerea de la o sec en$ă narati ă la alta.ul „cică&.ea !i %ăn"ncă.ire de . succesiunea sec en$elor narati e !i a episoadelor se relizează prin înlăn$uire.uie să călătorească de la un capăt al lu%ii la celălalt. pedeapsa acestuia !i căsătoria..as%ul popular. Totu!i se respectă sc2e%a narati ă a . î%preună cu prietenii săi alcătuiesc des $(urarea ac#iunii. iar cea finală con$ine o reflec$ie asupra realită$ii sociale. se află în str"nsă le#ătură cu for%ula finală+ „>i a $inut eselia ani între#i.as%ului. care de ine un act ini$iatic în ederea for%ării eroului pentru ia$ă. el co%plică situa$ia. la altă %ar#ine. du!%anii în le#ătură cu care este a ertizat de tată nu sunt din altă lu%e 6spre deose. reprezentat de fapt de o for%ulă co%pozi$ională specifică . î%pru%utată din . 1e ase%enea. eroul tre. pro. /as%ul poate fi interpretat !i ca un un bildun&sro!an. „!umnezeu să ne "ie. pot fi considerate c2iar nu ele. ro%an ini$iatic. 2otăr"rea fiului %ai %ic de a(!i încerca !i el norocul !i înt"lnirea cu Sp"nul constituie intri&a.ile!te ti%pul !i spa$iul în care se desfă!oară ac$iunea. Incipitul sta.rul ini$ial !i are loc răsplata eroului prin %o!tenirea tronului !i căsătoria cu fata î%păratului 9o!.as%ului.as%ul popular.. pro. ?.as%ului tradi$ional. i%a#inare+ „A%u cică era odată într(o $ară un crai care a ea trei feciori. Iar pe la noi. care era î%părat într(o altă $ară %ai depărtată. supunerea prin icle!u#..punctul cul!inant constă în de%ascarea Sp"nului !i recunoa!terea %eritelor ade ăratului %o!tenitor. 1e!i Ion Crean#ă porne!te de la %odelul popular !i păstrează te%e !i %oti e specifice . >i craiul acela %ai a ea un frate %ai %are. ca cuv#ntul din poveste. şi merg două.ea !i %ăn"ncă. şi merg patruzeci şi nouă . călătoria. este una $ărănească. pri%irea scrisorii de la î%păratul 4erde.. 1e!i sunt specifice lu%ii fantastice a . !i acu% %ai $ine încă. si%.@ $ara în care î%pără$ea fratele cel %ai %are era toc%ai la o %ar#ine a pă%"ntului. dar acestea nu au coordonate reale ci a#i.oliz"nd trecerea de la i%aturitate la %aturitate. este triu! ul binelui asupra r$ului. $nainte mult mai este% 0o%entele subiectului corespund ac$iunilor realizate de erou..elele pe care le trece 5arap(Al. cine are . !i crăiia istuilalt. Cine se duce acolo . iar prin deznod$!)nt se reface ec2ili. adeseori dus ră%"nea p"nă la %oarte. Te!a . Structura co%pozi$ională are ca ele%ent constituti călătoria pe care o întreprinde 5arap(Al. 1e ase%enea.as%ului popular. Incipitul.as%ului.ani .@ >i cine apuca a se duce pe atunci într(o parte a lu%ii.ulos. care nu apare în . Situa$ia ini$ială în care este prezentat eroul !i curtea craiului reprezintă e'pozi#iunea. Lu%ea descrisă de el în 8o estea lui 5arap(Al.& 9eperele spa$iale su#erează dificultatea a enturii eroului. cele două con en$ii suportă transfor%ările autorului+ for%ula ini$ială este atri. de%ascarea răufăcătorului. Ac#iunea se desfă!oară linear. %en$in"nd interesul cititorului+ „Şi merg ei o zi.& Cele două for%ule %arc2ează intrarea !i ie!irea din fa. se uită !i ra.e dec"t Făt(Fru%os !i nu are puteri supranaturale.uie să parcur#ă %ai %ulte pro.ele.po e!tile autorului sunt de fapt crea$ii culte.uită altcui a prin ad er.

încalcă sfaturile date de tatăl său !i la a treia apari$ie a Sp"nului se lasă păcălit de acesta !i îl an#a'ează ca slu#ă pentru a(l călăuzi în acest tăr"% nepri%itor."ndi el tre. 3n a treia etapă %aturizarea se produce. Co. nu se poate realiza la înt"%plare. nede%n pentru condi$ia lui reală. 8entru a iz. eroul pri%e!te de la ea sfaturi care îl or a'uta să(!i îndeplinească %isiunea. fiul de crai î!i do ede!te calită$ile de conducător pe care le(a do.olizează întotdeauna o trecere de la o lu%e la alta. Povestea lui HarapAlb ur%ăre!te în pri%ul r"nd e olu$ia eroului. sau de la i%aturitate la %aturitate. 1"nd do adă de nai itate. se lasă păcălit !i acceptă să co. fiul de crai tre. . 0ezinul trece această pro. este structurată sc2e%a narati ă a operei. se duce cu d#nsa la 'erg'elie şi o pune &os $ntre cai% Şi atunci numai iaca ce iese din mi&locul 'erg'eliei o răpciugă de cal grebănos. iar mai ales de omul sp#n. 3n a doua ipostază. să n-ai de-a face cu d#nşii că sunt foarte şugube"i% A "nd un caracter de bildun&sro!an.e!te !i poate z.ura. La fel ca !i părintele lui. c#t $i putea. apucă o gură de &ăratic% )%%%* şi atunci calul odată zboară cu d#nsul p#nă la nouri şi apoi se lasă $n &os ca o săgeată% !upă aceea zboară $ncă o dată p#nă la lună şi iar se lasă $n &os mai iute dec#t fulgerul% Pri!a prob$ la care este supus eroul este înfr"n#erea ursului 6a tatălui de#2izat în urs7 care se află su. 8entru că s(a arătat %ilosti cu . -ste o pro. Această ipostază reprezintă de fapt procesul de %aturizare în care fiul de crai tre. 3n func$ie de ipostazele în care se află eroul. 2ainele !i ar%ele tatălui său.. 8odul si%. unde a fi condus de Sp"n.ă$ia !i cura'ul.ă statutul.oa%eni înse%na$i. renu%i$i pentru iclenia !i răutatea lor+ „să te fereşti de omul roş.il să conducă o î%pără$ie.ăr.ătr"na cer!etoare care era de fapt Sf"nta 1u%inică.uie să treacă prin diferite pri%e'dii pentru a do edi că este capa. un alt ele%ent si%. de la cunoscut la necunoscut.or"re ec2i alează cu ocobor)re si!bolic$ *n in ern care reprezintă începutul ini$ierii spirituale.uie să ia calul. for%a unei condi$ii u%ile.as%ele populare se re#ăse!te !i aici+ calul nu este un ani%al oarecare. Scrisoarea pri%ită de la î%păratul 4erde. dar . 3n pri%a ipostază eroul este doar „mezinul . 8entru că este încă i%atur. dupuros şi slab de-i numărai coastele( şi venind de-a dreptul la tavă. realiz"ndu(se astfel un transfer de calită$i de la tată la fiu.oare în f"nt"nă pentru a se răcori. iar ade%enirea lui nu se poate realiza dec"t cu o ta ă de 'ăratic+ „Pe urmă umple o tavă cu &ăratic. podul ce desparte î%pără$ia de lu%ea necunoscută. care are ne oie de %o!tenitori deoarece are nu%ai fete 6!otivul *!p$ratului $r$ ur!a(i7 este ele%entul care declan!ează situa$ia ini$ială !i deter%ină plecarea celui %ai de%n dintre fiii craiului 6!otivul superiorit$#ii !ezinului7 în călătorie.ă %enită să(i testeze ite'ia. el are puteri supranaturale.as%ului.or"rea îi oferă eroului nu nu%ai un alt nu%e."ndit în procesul de ini$iere !i de ine *!p$rat. 0o%entul înt"lnirii cu Sp"nul declan!ează con lictul principal (ie'terior al .uie să(!i do edească trăsăturile c2iar !i su. el î!i sc2i%.olic care este esen$ial în procesul de %aturizare. care î$i a #ăsi rezol area doar în final.ă cu a'utorul calului năzdră an care „dă năvală asupra ursului % Trecerea podului este ur%ată de r$t$cirea *n p$durea(labirint.uie pre#ătită. de enind slu&a Sp"nului !i căpăt"nd nu%ele de 5arap(Al. decade. „fiul craiului care se pre#ăte!te de dru%ul care a ec2i ala cu %aturizarea !i ini$ierea lui. Această co. or.+otivul ani!alului n$zdr$van din . Această călătorie tre.

cea %ai co%ple)ă dintre toate. Pri!ele dou$ pro. dar fantasticul în cazul lor se produce prin e)a#erarea unei trăsături p"nă la li%ita a. =ură%"ntul pe care îl face eroul în f"nt"nă are du.e !i necesită %ai %ulte a'utoare.inele pe care le înt"lne!te le construie!te un stup+ „pentru că eşti aşa de bun şi te-ai ostenit să ne faci adăpost.area identită$ii reale cu cea aparente se o. 5arap(Al. stăp"nirea de sine !i respectarea 'ură%"ntului în fa$a ispitei pe care o reprezintă pietrele pre$ioase. Trec"nd peste un pod el ede o nuntă de furnici pe care decide să o lase să treacă pentru a nu pune în pericol ia$a acestora.liniază %ai ales talentul autorului de a realiza descrieri inedite care se î%. 8ri%a pro. şi eu $ndată am să-"i viu $ntru a&utor% Tot prin .as%ului. Sf"nta 1u%inică îi dăruie!te alte o.inelor pentru că fiindu(i %ilă de al. 1"nd do adă de .ă(Cot.erării de 'ură%"nt+ „!acă mai vrei să mai vezi soarele cu oc'ii şi mai calci pe iarbă verde. 3n plus. 1escrierile lor sunt pitore!ti !i su. presupune un alt set de pro. 8ersona'ul ne#ati capătă !i el o nouă identitate.iecte %a#ice care să(l a'ute în %isiunea sa. $i#an7. Setilă „o nanie de om . iar ad%uvan#ii au puteri supranaturale.surdului. o serie de prieteni cu puteri supranaturale fără a'utorul cărora nu ar fi posi. 8entru a(!i duce la capăt a doua sarcină.unătate !i toleran$ă fa$ă de alte fiin$e îi c"!ti#ă drept prieteni de ota$i pe cei cinci năzdră ani+ Geril$. şi atunci eu $mpreună cu tot neamul meu avem să-şi venim $n a&utor% Aceea!i răsplată o pri%e!te !i de la crăiasa al. 1ru%ul spre î%păratul 9o! îi a aduce lui 5arap(Al.unătate.ină cu u%orul. pentru a(l păcăli se ser e!te !i de pielea de urs dăruită la plecare de tatăl său. 1escrierea lui Aerilă este %ai %ult dec"t eloc entă în acest sens+ „omul acela era ceva de spăriet+ avea nişte urec'i clăpăuge şi nişte buzoaie . 0i'loacele prin care trece pro. aducerea pielii cu pietre pre$ioase a cer.lu rol+ su. Oc. să dai foc aripii. aprinde-o. este supus de către Sp"n la trei probe+ aducerea sălă$ilor din Arădina Ursului. atunci &ură-mi-te pe ascu"işul paloşului tău că mi-i da ascultare şi supunere $ntru toate.!i o altă identitate.ă îi solicită cura'ul. Sc2i%. aceea de fiu de crai. "etil$. )%%%* şi at#ta vreme să ai a mă slu&i.ia lui Statu(8al%ă(/ar. vreu să-"i fac şi eu un bine $n via"a mea+ na-"i aripa asta. !i anu%e o. dar anticipă !i finalul .ele $in de %iraculos.Flă%"nzilă „o namilă de om . dar a doua !i capacitatea de a %"nui sa. A treia prob$. Aceste cinci persona'e se inte#rează perfect în lu%ea . 8entru înfr"n#erea ursului îi dă o licoare cu „somnoroasă pe care o toarnă în f"nt"na ursului pro oc"ndu(i un so%n ad"nc. este un o% de onoare care î!i a $ine cu "ntul dat.il$ !i P$s$ri-$#i--un&il$. este răsplătit de crăiasa acestora care îi oferă o aripă cu puteri %a#ice+ „c#nd $i avea vrodată nevoie de mine. 3n această etapă se conturează ade ăratele calită$i ale eroului care îl or conduce spre tronul î%păratului 4erde.liniază faptul că 5arap(Al. >i ei au trăsături u%ane+ Aerilă este o „di'anie de om .e le trece cu a'utorul Sfintei 1u%inici.iecte %a#ice. Fl$!)nzil$.ilă îndeplinirea %isiunii. 8ri%ii ad%uvan#i ai săi or cr$iasa urnicilor !i c$iasa albinelor.as%ului deoarece el include !i condi$ia eli. iar 8ăsări(Lă$i( Lun#ilă e „o pocitanie de om . *c2ilă „o sc'imonositură de om . care îl sfătuie!te cu% să procedeze !i îi dă o. p#nă $i muri şi iar $i $nvia% 8entru a se putea continua procesul de ini$iere. şi c#nd $i avea vrodată nevoie de mine.răzarul !i sa.ser ă din se%nifica$ia nu%elui pe care îl pri%e!te de la Sp"n+ Harap-Alb 6„2arap& însea%nă ro.ia . deci a'ută la caracterizarea persona'ului.ului !i aducerea fetei î%păratului 9o! pentru căsătoria Sp"nului.

Ur%ătoarea pro.a focului constă în înnoptarea în această casă %enită să le aducă pieirea.as%ului popular !i constă în #2icitul fetei dintre trei fe%ei identice. -ste în iat de fata î%păratului 9o! cu a'utorul s%icelelor de %ăr !i a apei ii !i a apei %oarte. c"t !i înde%"narea lui 8ăsări(Lă$i(Lun#ilă care se întinde !i o prinde. 3%păratul 9o!. dă do adă că s(a %aturizat !i pri%e!te drept reco%pensă î%pără$ia !i pe fata î%păratului 9o!. „vestit pentru bunătatea lui nepomenită şi milostivirea lui cea neauzită .e pe care le trece datorită puterii supranaturale a a'utoarelor sale.rul din lu%ea .uie să consu%e „-. care se află un foc din . este supus unor noi pro. !i turturica ei tre. 8ro. iar cea de desupt at#rna $n &os. toarnă apă moartă să steie s#ngele şi să se prindă pielea. de parcă-l zg'i'uia dracul% La curtea î%păratului 9o! 5arap(Al.ilirea ade ărului.a %"ncării !i a . a "nd un rol purificator !i si%. care pune la încercare at"t înde%"narea lui *c2ilă care o ede cnd se ascund după lună. fur"ndu(le de la turturică !i astfel fata î%păratului 9o! este o.u era c'ip să te aproprii de d#nsul. de unde se bat mun"ii $n capete% Calul o.uie să(!i respecte 'ură%"ntul fa$ă de Sp"n de!i se îndră#oste!te de fată.as%ului prin #ăsirea unui %o!tenitor pentru î%păratul 4erde. ialovi"e fripte şi -.uie să aducă „trei smicele de măr dulce şi apă vie şi apă moartă.iecte %a#ice+ „$l $ncon&ură de trei ori cu cele trei smicele de măr dulce. Această călătorie reprezintă o nouă pro. se face sp#nul p#nă &os praf şi pulbere% 1ecapitarea lui 5arap(Al.ă+ calul lui 5arap(Al. de-i acoperea p#ntecele% Şi ori pe ce se oprea suflarea lui. confor% 'ură%"ntului. pro. deoarece tre.ă. su.a a fi dusă la îndeplinire de către Flă%"nzilă !i Setilă. Aerilă răce!te casa !i astfel scapă cu ia$ă.li#ată să(l înso$ească pe 5arap(Al. Nunta !i o. 8ro. . Fata de î%părat i%pune o ulti%ă pro.B de st"n'eni de le%ne.$ine o. se%n că ini$ierea este înc2eiată. 1ar.inelor. Ur%ează ale#erea %acului de nisip care se realizează cu a'utorul furnicilor.era de cu "ntul dat.groase şi debălăzate% Şi c#nd sufla cu d#nsele. !i a fi rezol ată cu a'utorul al. dar !i în faptul că se resta. bu"i pline cu vin din cel 'rănit % 8ro. se punea promoroaca mai groasă de o palmă% . -. apoi $l stropeşte cu apă vie şi atunci Harap-Alb $ndată $nvie% eroul î!i recapătă statul social !i ade ărata identitate. Sp"nul îl acuză că !i(a încălcat 'ură%"ntul !i îi taie capul.ă de care #rupul de prieteni trece datorită lui Aerilă.ăuturii nu este %ai pre'os dec"t pri%a+ pe$itorii tre.uie %ai înt"i să %oară !i apoi să în ie pentru a se eli. dar fiind „o farmazoană cumplită !i a "nd puteri %a#ice. ea !tie care este ade ărul.ă pentru erou. iar rolul Sp"nului ia sfîr!it. -l nu îi %ărturise!te reala sa identitate. 3n felul acesta îl dezlea#ă de 'ură%"nt.as%ului constă în de%ascarea de către fata î%păratului 9o! a Sp"nului !i resta. 5arap(Al.ile!te ec2ili. Calul este cel care face dreptate !i distru#e for$ele răului+ „Şi odată mi "i-l $nfăşcă cu din"ii de cap. zboară cu d#nsul $n $naltul ceriului şi apoi d#ndu-i drumul de acolo. este una si%.olizează ini$ierea lui totală.iectele %a#ice prin icle!u#. 1oar în %o%entul în care ini$ierea se înc2eie Sp"nul este pedepsit. . tre. 8ăzirea fetei î%păratului transfor%ată în pasăre este a patra pro. că aşa tremura de tare. Punctul cul!inant al . 'arabale cu p#ine.$inerea statutului de î%părat confir%ă %aturizarea acestuia.olică. care sunt de ase%enea o.eznod$!)ntul constă în răsplată pe care o pri%e!te eroul. cea de deasupra se resfr#ngea $n sus peste scăf#rlia capului. la curtea î%păratului 4erde.ă este specifică . le oferă #ăzduire într(o casă de ara%ă.

1"nd do adă de naivitate. de ine un erou e'e!plar nu prin însu!iri %iraculoase a!a cu% se înt"%plă de o. #enerozitatea. 8ro.as%e. puterea lui stă în #"ndul lui . un .ele la care este supus sunt %enite a(l pre#ăti ca iitor conducător.un. Apoi se o. dar el reprezintă o%ul rău. eroul pleacă în călătoria sa ini$iatică. dar !i de lips$ de e'perien#$ de via#$. 3n acela!i ti%p. A9TA NA9ADIUNII. 8ri%a etapă a for%ări persona'ului este co. care ec2i alează cu o cobor)re ad inferos.otez în ur%a căruia fiul craiului pri%e!te un nou nu%e. 5arap(Al. este cel %ai reprezentati dintre eroii poziti i ai lui Crean#ă. 1e ase%enea. ci prin trăsturile sale profund u%ane.are de statut+ Sp"nul de ine fiul de crai. Nici Sp"nul nu are trăsături %iraculoase. !i lo e!te calul care i se pare răpciu#os. fiind sin#urul dintre cei trei fra$i care este afectat de do'ana tatălui !i %"2nit de faptul că reprezintă un %oti de ru!ine pentru acesta.or"rea în f"nt"nă. Neascultător cu tatăl. el tre. fără de care nu s(ar fi putut realiza ini$ierea eroului poziti . inu%anul. /unătatea !i %ila de care dă do adă încă de la început îl situează în r"ndul persona'elor care reprezintă for$ele . !ila !i bun$tatea. e o!enos !i !ilostiv.uie să pri%ească din nou .icei în . La fel ca !i alte persona'e din po e!tile autorului. care îl a'ută să(!i facă a'utoare ce îl or spri'ini în călătoria sa."nde!te un set de alori %orale care în iziunea autorului sunt necesare unui î%părat+ %ila. este !i iute la !)nie deoarece se ca% repede la cer!etoarea din #rădină.as%ului. %o!tenitor al tronului unc2iului său.inelui. prietenia. 8ersona'ul este caracterizat !i prin opozi$ia cu persona'ul ne#ati ..otezul %or$ii !i al în ierii. c"t !i indirecte 6caracterizarea prin propriile ac$iuni. nu%e7.ser ă trăsăturile lui funda%entale. si%. din al cărui cu "nt nu iese. C. de slu#ă a Sp"nului. LI0/A >I STILUL . fiul craiului nu ascultă sfaturile date de tată la plecare !i se lasă păcălit de Sp"n. cu% ar fi Sf"nta 1u%inică !i calul năzdră an. .eze vite%ia. 5arap(Al. cura'ul. respectarea 'ură%"ntului.as%ului. este persona%ul principal al . 5arap(Al. -l nu are trăsături supranaturale. -l reu!e!te să(l păcălească pe erou datorită icleniei !i astfel are loc o sc2i%. 3n final. Sp"nul are rolul unui ini$iator. 8-9S*NA=UL 5A9A8(AL/ 5arap(Al.B. %aleficul.ol al for$ei răului. se do ede!te însă supus în rela$ia cu Sp"nul. U0*9UL. dar !i în ederea căsătoriei. iar acesta se transfor%ă în slu#a pri%ului. 3ncă de la începutul . 5arap(Al.unătatea. 8entru ca ini$ierea eroului să fie totală. !i o nouă identitate. ne!tiind că este Sf"nta 1u%inică. -ste caracterizat at"t cu a'utorul!i%loacelor directe 6portretul făcut de narator !i de alte persona'e7. este „un rău necesar . 1upă ce trece de capcana pe care i(o întinde tatăl !i care era %enită să(i pro. fiul cel %ic al Craiului î!i a do edi calită$ile de erou. el do.

elor.as%ului !i nu in entează %oti e sau te%e inedite. po e!tile sale nu %ai pot fi repo estite fără pierderi !i nici nu ar putea circula în ariante. „după aceea 7. Spre deose. erudi$ia pare%iolo#ică 6frec en$a pro er. „4uzilă 7. Nara#iunea. „farfasi"i . să fie u%anizat. d"nd un contur realist su.iectului de .Ion Crean#ă este un po estitor prin e)celen$ă cu un stil propriu !i inconfunda. /!orul este realizat prin %i'loace diferite. Totu!i el . unde predo%ină nara$iunea. caracteriz$ri pitore(ti 6descrierea celor cinci năzdră ani7. „şi atunci .as%ului deoarece frazele lui Crean#ă lasă i%presia de spunere. „$n sf#rşit . 3n ceea ce pri e!te li!ba%ul. a între.&7. ca în folclor.elor i%itati e !i a inter'ec$iilor. „ce-mi pasă mie1 .ire de . cu% ar fi+ e'pri!area !ucalit$ 6asocierea surprinzătoare a unor cu inte+ „să trăiască trei zile cu cea de-alaltăieri 7. astfel cre"ndu(se acea le#ătură afecti ă dintre el !i cititor.as%ul popular. dar asta nu ec2i alează cu o de#radare a acestuia. citate cu e'presii (i vorbe de du. „'ai2'ai2 7. ca în teatru+ prin el se dez oltă ac$iunea !i se caracterizează persona'ele. Se creează o le#ătură între narator !i cititor care capătă accente afecti e.as%ul cult presupune *!binarea nara#iunii cu dialo&ul (i descrierea. „băuturică 7. 8rin ur%are. 9e#resiunea de la fantastic la real are aceea!i func$ie de u%anizare.a populară+ ter%eni re#ionali. #esturile !i stările suflete!ti ale persona'elor. cu %ulte detalii specifice care nuan$ează %i!cările. E'pri!area a ectiv$ este %arcată de prezen$a inter'ec$iilor. a dati ului etic. /!orul face ca fa. di!inutive cu valoare au&!entativ$ 6„buzişoare .ărilor !i e)cla%ărilor /„0i.ze le!isirea /„5are-mi eşti drag2%%% 5e-aş v#r$ $n s#n. „şi apoi . .as%. *ri#inalitatea autorului stă în conceperea scrierii sale ca un %ic ro%an de a enturi. vestit prin meleagurile aceste pentru bunătatea lui cea nepomenită şi milostivirea lui cea auzită% 7. e)presii. apoi şagă vă pare1 .oare pe pă%"nt.. a zicătorilor introduse în te)t prin e)presia „vorba ceea 7. Crean#ă folose!te li%.. * altă particularitate a po e!tilor lui Crean#ă este plăcerea cu care sunt spuse.scene co!ice 6cearta dintre Aerilă !i ceilal$i în casa de ara%ă7. a descrierilor etc. e)pri%area locu$ională. Oralitatea rezultă !i din prezen$a e)presiilor ono%atopeice. dialo#ul are func$ie du. 3n felul acesta persona'ele !i ac$iunile capătă indi idualitate. a di#resiunilor. să peară ruşinea% 7. de in de neconfundat. Crean#ă respectă întoc%ai sc2e%a uni ersală a . ironia /„!oar unu-i $mpăratul 3oş. de!i se face la persoana a III-a0 nu are un caracter obiectiv. a er.il. care trăiesc !i se indi idualizează prin li%.uie citite ca orice operă cultă. individualizarea ac#iunilor (i a persona%elor prin a%ănunte care particularizează !i prin dra!atizarea ac#iunii prin dialo&1 La Crean#ă. dar nu $ncapi de urec'i%. poreclele (i apelativele caricaturale /„"apul cel roş . -le tre./„!ă-i cu cinstea. Această e)pri%are afecti ă oferă !icaracterul oral al .ulosul să co. I%presia de zicere este dată !i de e)presiile narati e tipice /„şi odată .lă. 3n toate po e!tile sale. a e)cla%a$iilor.a'. 0odul de a po esti al lui Crean#ă se caracterizează prin+ rit!ul rapid al povestirii care rezultă din eli%inarea e)plica$iilor #enerale. deoarece naratorul o!niscient inter ine prin co%entarii !i reflec$ii.

nu copiază li%. ci o recreează. .a $ărănească. de enind astfel o %arcă a stilului său.