Ministerul Educației al Republicii Moldova

Institutul de Relații Internaționale din Moldova
Facultatea Relații Internaționale și Științe Politice Catedra Relații Internaționale

MIȘCĂRILE DE ELIBERARE NAȚIONALĂ

a studentului Șargu Adrian, an I, gr. SD1 Specialitatea Studii Diplomatice

Conducător Științific: Lazari Constantin,

Chișinău, 2013
1

CUPRINS MIȘCĂRILE DE ELIBERARE NAȚIONALĂ_______________________________________ 3 TRĂSĂTURILE MIȘCĂRILOR DE ELIBERARE NAȚIONALĂ_______________________ 5 CAPACITATEA JURIDICĂ A MIȘCĂRILOR DE ELIBERARE NAȚIONALĂ___________ 6 MIȘCAREA DE ELIBERARE NAȚIONALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA (1987-1989)____ 6 CONCLUZII__________________________________________________________________9 BIBLIOGRAFIE______________________________________________________________ 10 2 .

de a primi ajutoare din partea statelor si a organizațiilor internaționale. Națiunile sau popoarele care luptă pentru independență pot deveni.. au condus treptat la acordarea unui statut juridic internațional popoarelor care luptă pentru independență. ținând seama de voința liber exprimată a popoarelor în cauză și de faptul că supunerea popoarelor unui jug . de a întreține relații oficiale internaționale. ION DIACONU. fără ingerință exterioară. 2002. Menționăm ca un document de o importanță deosebită „DECLARAȚIA ASUPRA PRINCIPIILOR DREPTULUI INTERNAȚIONAL”. de dreptul lor la autodeterminare. Adrian Năstase. exercitată de un imperiu. Alexandru Bolintineanu. ori. prin acțiune comună și separată. 474 3 dr. editura LUMINALEX. editura „ALL BECK”. asemenea popoare au dreptul de a căuta și primi sprijin în conformitate cu scopurile și principiile Cartei”. După al doilea război mondial. În acest mod s-a legalizat lupta lor de eliberare națională în vederea constituirii ca stat independent. Declarația afirmă că fiecare stat are obligația să promoveze. doc. în practica ONU. în perioada respectivă popoarelor coloniale. ediția a 2-a revăzută și adăugită. Popoarelor care luptă pentru independență li s-a recunoscut calitatea de subiecte de drept internațional public. un stat multinațional sau o putere colonială2. Autorii se referă adesea la mișcările de eliberare națională. 476 3 . Bogdan Aurescu. titularele unor drepturi și obligații de drept internațional în nume propriu. „Tratat de drept internațional public”. Personalitatea lor juridică internațională se dobândește din momentul în care își creează organe proprii ce exercită funcții de putere publică. se recunoaște și mișcărilor de eliberare națională calitatea de subiect de drept internațional1. în urmărirea exercitării dreptului lor la autodeterminare . în ciuda opoziției puterilor coloniale3. la libertate și independență. Poporul care luptă pentru independență se bucură de dreptul de a încheia tratate internaționale. statutul lor politic. dar cu caracter limitat si tranzitoriu. Înscrierea în Carta ONU a principiului dreptului popoarelor de a dispune de ele însele și mai ales dezvoltările ulterioare ale acestuia. realizarea acestui principiu și să sprijine ONU pentru a pune capăt de urgență colonialismului. „Drept internațional contemporan”. la un moment dat. București. op. adoptată prin rezoluția 2625/XXV din 1970. Conceptul de popor care luptă pentru independență a apărut o dată cu percepția contradicției între afirmarea libertății și independenței și dominația străină asupra unui popor. ION DIACONU. În cadrul „principiului egalității în drepturi și autodeterminării popoarelor”. 475. Mai departe se afirmă că „fiecare stat are obligația de a se abține de la orice acțiune de forță care lipsește popoarele menționate…. 2000. referitoare la relațiile prietenești și cooperarea între state. citată. prof. drd. o dată cu declanșarea procesului de decolonizare. volumul I. pg. reprezentanți ai popoarelor care nu sunt constituite ca state încă. acestea sunt expresia organizată a luptei unui popor pentru independență.MIȘCĂRILE DE ELIBERARE NAȚIONALĂ Noțiunea de „popor” este introdusă în dreptul internațional prin Carta ONU. iar calitatea sa de subiect de drept internațional este consacrată prin afirmarea principiului autodeterminării ca principiu fundamental al dreptului internațional. pg. această calitate existând până la constituirea statului independent care va deveni subiect cu personalitate juridică deplină. 1 Dr. prin consens. univ dr. de a participa la crearea dreptului internațional public. pg. după ce proclamă că toate popoarele au dreptul de a stabili liber. 139 2 dr. În acțiunile și în rezistența lor împtriva unor asemenea acțiuni de forță. unei dominații și exploatări străine reprezintă o încălcare a acestui principiu și este contrară Cartei.

prin mișcările lor de eliberare. În cadrul Organizației Națiunilor Unite. au stabilit relații oficiale cu numeroase state. putând să participe la toate lucrările Adunării și la toate conferințele organizate de ONU5. așa au fost recunoscute Consiliul Național African din Zimbabwe. pg. s-a acordat treptat un statut mișcărilor de eliberare națională. 480 4 . Organizația Poporului din Africa de Sud – Vest (SWAPO).De asemenea. alte mișcări de eliberare au avu t birouri. dar în unele rezoluții sunt adăugate regimurile rasiste sau de ocupație ilegală sau străină.477 dr. Astfel de tratate semnate de mișcări de eliberare națională s-au referit la prezența și acțiunea forțelor lor armate pe teritoriul altor state. în practică. În esență. mai ales în țările vecine 6. op. Au jucat un rol important în acest sens Organizația Unității Africane și Liga Statelor Arabe. O a doua etapă a fost recunoașterea unei mișcări de eliberare națională ca reprezentant al poporului respectiv (uneori autentic sau unic). iar SWAPO a avut până la independență. 478 6 dr. ION DIACONU. pg. Cele mai multe tratate încheiate cu statele au avut ca obiect încetarea războiului de eliberare și obținerea independenței. se afirmă că teritoriul unei colonii sau al unui popor care nu se autoguvernează are un statut separat. citată. Adunarea generală a dat noțiunii de colonialism un sens larg. considerându-se că acesta luptă împotriva ocupației israeliene. op. Mozambic. Lupta se duce împotriva regimurilor coloniale . reprezentanții mișcărilor de eliberare națională au fost invitați la reuniunile unor organe subsidiare ale Adunării generale. acesta a fost precedat. ION DIACONU. PLO are în prezent. Tot din acest an. conducătorii lor fiind tratați la nivel de șefi de stat și de guvern. Mișcările de eliberare națională sunt caracterizate prin obiectivul luptei lor. mișcările din Angola. și la poporul palestinian. pg. participantă la aceste mișcări este populația autohtonă. distinct de cel al statului care-l administrează și va exista astfel până când poporul respectiv își exercită dreptul la autodeterminare4. SWAPO și PLO au primit statutul de observator permanent. de o recunoaștere prealabilă de către organizația regională respectivă. citată. teritoriu aflat sub ocupația Africii de Sud până la obținerea independenței. Multe rezoluții au înglobat sub denumirea de colonialism toate aceste concepte. Treptat. inclusiv organizarea lor și relația cu autoritățile libaneze. mișcările de eliberare națională au fost destinatare ale ajutorului furnizat de organismele și instituțiile sistemului ONU. iar din 197 4 li s-a acordat statutul de observator. Organizația pentru Eliberarea Palestinei (PLO) a fost recunoscută de asemenea ca reprezentant al poporului palestinian. adesea prin intermediul organismelor regionale. Guineea Bissau și Capul Verde. 4 5 dr. În acest mod. De asemenea. atât între ele cât și cu statele. ele au stabilit relații diplomatice cu numeroase state și au deschis ambasade sau alte forme de reprezentare diplomatică în capitalele acestora. citată. popoarele care au luptat pentru exercitarea dreptului la autodeterminare. Acordul cu Libanul din 1969 a stipulat prezența forțelor palestiniene pe teritoriul Libanului și acțiunea acestora. op. în domenii foarte diferite. ca și probleme conexe. se recunoștea caracterul de reprezentativitate al mișcărilor în cauză și se excludea reprezentarea popoarelor și teritoriilor respective de către puterea colonială. Mișcările de eliberare națională au încheiat numeroase tratate. la cererea Adunării generale. ION DIACONU. numeroase rezoluții s-au referit la Namibia. acela al eliberării naționale și autodeterminării țării lor. În afară de participarea la activitatea organizațiilor internaționale. Într-o primă etapă. un serviciu exterior foarte extins. cuprinzâ nd toate ipotezele menționate. Organizația pentru Eliberarea Palestinei a încheiat asemenea acorduri cu Liban și cu Iordania .

Este însă o cerință importantă ca mișcarea de eliberare națională să se bucure de încrederea și de participarea populației teritoriului la lupta sa. ai căror reprezentanți sunt. 5 . În practică. o categorie de subiecte cu caracter funcțional. aceste rezoluții au fost urmate tot mai mult de aplicare în practică. exercitarea controlului exclusiv asupra unui spațin teritorial nu este o cerință esențială. încheiat în 1975. nici SWAPO. deci n u numai de declarații. fiind chemate să realizeze un obiectiv. un control integral asupra teritoriului. o trăsătură specifică a mișcărilor de eliberare este că ele nu trebuie în mod necesar să controleze o parte din teritoriul în care se desfășoară lupta armată. ca atare. inclusiv ca participante la activitatea organizațiilor internaționale și ca beneficiare de drepturi și obligații în cadrul dreptului umanitar.Au fost încheiate și acorduri între mișcări de eliberare națională. și desigur având unele motivații politice. înainte ca acestea să primească statutul corespunzător pe lângă ONU. existența unei mișcări de eliberare națională nu este supusă recunoașterii prealabile de către alte subiecte de drept internațional. Ele au dus la formarea unor norme cutumiare. a o condiționa de o asemenea recunoaștere înseamnă a condiționa exercitarea dreptului la autodeterminare de voința altor ssubiecte. De aceea. mulțimea de rezoluții care au cristalizat treptat statutul mișcărilor de eliberare. să aibă deci o bază populară în teritoriu. de către state și alte subiecte de drept internațional. ele sunt . în ceea ce privește mișcările de eliberare națională. dar nu poate fi considerată ca un element de fond. În fapt. după care își încetează existența. În al doilea rând. pentru a coordona acțiunile lor în lupta de eliberare sau în negocierile cu statul în cauză. fiecare în parte. Este citat în acest sens acordul dintre Frontul Național de Eliberare a Angolei și Mișcarea Populară pentru Eliberarea Angolei. în esență. Desigur. Ele pot însă deveni norme cutumiare. ca element al calității lor de subiect de drept internațional.independența. ca parte a unei practici internaționale constante și coerente. și circumstanțele în care trebuie să acționeze. și niciodată până la independență. Prin natura lor unele mișcări de eliberare națională au încheiat mai puține acorduri. de încheiere de tratate și stabilire de raporturi cu mișcările de eliberare națională. în planul dreptului umanitar sau chiar în alte domenii. ținând seama și de durata existenței lor. Aceasta decurge din natura luptei lor. În primul rând. Practica internațională confrmă însă capacitatea lor de a încheia tratate internaționale. deci obligatorii. nici PLO nu au exercitat mult timp. ci și de fapte reale. După cum este cunoscut. TRĂSĂTURILE MIȘCĂRILOR DE ELIBERARE NAȚIONALĂ Aceste trăsături decurg din dreptul popoarelor la autodeterminare. Aceasta a fost însă o cerință legată de procedurile ONU. care ar conferi caracter constitutiv recunoașterii mișcărilor de organizație sau alta. nu constituie. până la obținerea independenței și de preocupările lor limitate. în plan diplomatic. norme de drept internațional. în cadrul ONU s-a cerut recunoașterea prealabilă a mișcărilor de eliberare de către organismele regionale respective.

deci a mișcărilor de eliberare națională. → stabilirea de relații cu alte subiecte de drept internațional. conducerea republicii adopta de urgenta la sesiunea Sovietului Suprem (SS) al RSSM "Planul de stat privind protectia mediului ambiant". avand in RSS Moldoveneasca efectul unei bombe. al P. apa si semnele de punctuatie". conform deciziei organizației în cauză. prin urmare: → participarea la lucrările unor organizații internaționale . a organizațiilor internaționale. Cenzura comunista nu a permis publicarea rezolutiei plenarei US. în calitate fie de observator. ținând seama de împrejurările specifice ale războiului de guerrilă. MIȘCAREA DE ELIBERARE NAȚIONALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA (1987-1989) Aparitia Miscarii national-democratice in RSS Moldoveneasca si primele sale victorii . intitulat "Frunza verde. inclusiv cu state și primirea de asistență și ajutoare din partea statelor. (octombrie 1987 .CAPACITATEA JURIDICĂ A POPOARELOR CARE LUPTĂ PENTRU ELIBERARE Capacitatea juridică a popoarelor care luptă pentru eliberare. la Moscova. prin care solicita Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova (C. → recunoașterea în favoarea combatanților mișcărilor de eliberare a normelor dreptului umanitar. include.M.C. a normelor conflictelor armate. in ziarul "Literaturnaia Gazeta" apare un vast articol semnat de Ion Druta.C.) "sa fie creata o comisie stiintifica pentru discutarea problemei aducerii grafiei moldovenesti in corespundere cu natura si specificul limbii si apartenentei acesteia la limbile romanice". corelandu-le cu problema degradarii limbii moldovenesti in republica. La 13 august articolul este retiparit in romana de catre "Literatura si Arta". fie de membru. La 30 octombrie plenara Uniunii Scriitorilor din Moldova (US) adopta o rezolutie. in care renumitul scriitor vorbeste despre problemele ecologice grave din Moldova. Pentru a linisti spiritile "ecologiste".conferirea limbii moldovenesti (romane) a statutilui de limba de stat pe teritoriul RSSM si revenirea la grafia latina. Avansarea acestei cerinte a pus inceputul bataliei pentru reabilitarea limbii romane in Moldova. 6 . asistență care nu poate fi înterpretată ca intervenție în treburile interne ale statului împotriva căruia se desfășoară lupta. → încheierea de tratate cu alte subiecte de drept internațional.august 1989) ANUL 1987 La 29 iulie.

A. Cenaclului A. La 20 mai in Sala mare a USM si-a desfasurat lucrarile Congresul de constituire a Frontului Popular din Moldova (FPM). T. care a impulsionat si revolutionat dezbaterile publice privind destinul si rolul limbii romane in RSSM. Mateevici. Plugaru. La 22 ianuarie dupa incheierea Cenaclului A. A. condusa de noul redactor D. I. nu au fost sustinute de liderii Interfrontului. La inceputul lunii mai in nr. In 26 de raioane au fost create comitete de coordonare a cca. ANUL 1989 La 4 ianuarie are loc o intrunire a intelectualitatii rusofone la care este desemnat un grup de initiativa pentru crearea Interfrontului. D. M. Participantii la manifestatie au decis sa se intalneasca si in continuare in zilele de duminica. Mihail.ANUL 1988 La 15 ianuarie. Gheorghe Mazilu s. A. Rosca. Ligii democratice a stidentilor. P. La miting au participat si reprezentantii autoritatilor comuniste. Filialele Cenaclului au aparut in 19 orase si raioane. Congresul a adoptat Programul si Statutul FPM. Contescu. Iu.a. Societatii de cultura «Moldova» din Moscova. N.a. calificata de Biroul CC al PCM drept o manifestare a dezmatului de strada. Bolsakov. indreptate evident contra manifestatiilor si procesiunilor din centrul Chisinaului al sustinatorilor MD. A. Mateevici. precum si delegati ai Miscarii ecologice «Actiunea verde». A fost ales Consiliul Frontului din 82 persoane. 500 grupuri de sprigin existente. Salaru. I. Grossu si doar cu sustinerea secretarului CC Psenicinikov. La intrunirile ulterioare si-au facut aparitia membrii Uniunii Scriitorilor (USM) Grigore Vieru. Vartic. Mandacanu «Vesmantul fiintei noastre». V. Gh. Desbaterile privind identitatea limbilor romana si moldoveneasca si necesitatea revenirii la grafia latina au fost continuate de doctorii in filologie V. s. Propunerile membrilor miscarii de a crea detasamente de mentinere a ordinei publice. Din grup au facut parte A. Cataveica. Fiecare membru al executivului era responsabil pentru un sector al activitatii si exercita functia de presedinte prin rotatie. Hadarca. Tanase. extremism si nationalism. A. La 25 martie langa casa de pe strada Livezilor 33 are loc un miting de comemorare a poetului Alexe Mateevici si dezvelirea unei placi comemorative. Gimpu. But. Solonari.4 al revistei «Nistru». convocat de grupul de initiativa al MD. N. La Congres au partucipat delegati din 30 de raioane si orase. Andrievskii. Babilunga. 7 . Leonida Lari. Matcovschi. Lisetkii. Bahnaru si C. Costin. Turcanu. Se vehicula ideea ca aceste lucruri s-au produs fara cunostinta primului secretar al CC al PCM S. Gusac. In conducerea Cenaclului au intrat Anatol Salaru (presedintele comitetului de conducere). care intruneau 150 mii de membri. pe bulevardul Lenin din capitala se desfasoara o manifestatie-procesiune neautorizata sub lozinca : «Limba si Alfabet». Cu acest prilej a fost lansata initiativa colectarii donatiilor benevole in scopul edificarii muzeului poetului la bastina – in Cainari (Dumbraveni). caruia i s-a permis sa-si tina sedintele saptamanale in parcul din zona Lacului Comsomolist. A. apare articolil lui V. A. Asociatiei istoricilor. A. Cernenco. Safonov. In comitetul executiv al FPM au intrat G. I. Gimpu. In aprilie intrunirile neformale de pe Aleea Clasicilor s-au constituit in Cenaclul literar Alexe Mateevici. pe Aleea Clasicilor din Chisinau s-a adunat un grup de tineri pentru celebrarea zilei de nastere a lui Mihai Eminescu. Mazilu.

Balti – 7. unul s-a abtinut). restabilirea simbolutilor nationale si revenirea la glotonimul de «romani» s. pentru dreptul de iesire din componenta URSS. La 26 mai la congresul care a avut loc la Comrat a fost proclamata infiintarea Miscarii populare «Gagauz Halcâ». 50 deputati alesi din partea Moldovei. Adunarea s-a pronuntat in sprijinul legiferarii proectelor de legi propuse. la care participau si cei cca.La 23 mai consiliul orasenesc al deputatilor din Tiraspol se pronunta pentru introducerea a doua limbi de stat. In acea zi memorabila. iar limba rusa – limba de comunicare interetnica. in greva totala sau partiala se aflau : la Tiraspol – 44 intreprinderi de stat. Bender – 35. au fost adoptate programul si statutul La 27 august 1989. La 31 august 1989 Sovietul Suprem al RSSM cu majoritatea covarsitoare adopta legile de functionare a limbilor (din 341 deputati.a. contra au votat 43. In stanga Nistrului continua grevele si mitingurile zilnice de protest contra decretarii limbii moldovenesti in calitate de unica limba de stat. La 25 mai. FPM organizeaza la Chisinau MAREA ADUNARE NATIONALA la care participa intre 500000 – 800000 de cetateni ai Moldovei. la Moscova i-si incepe lucrarile Primul Congres al deputatilor poporului din URSS. Chisinau – 31. Comrat – 18. pentru suveranitatea deplina a Moldovei. Ulterior ziua de 31 august va deveni sarbatoare nationala oficiala. Ceadir-Lunga – 5. 8 . Din acest moment limba moldoveneasca (romana) devine unica limba de stat a RSSM. Rabnita – 25. in conformitate cu decizia prezidiului SS de a desfasura la locul de trai adunari populare pentru discutarea proiectelor.

constantă. care a urmat. în exercitatrea drepturilor lor la autodeterminare. inclusiv în convențiile menționate din domeniul dreptului umanitar. la integrarea poporului într-un alt stat. Așa cum s-a afirmat în mod expres în unele rezoluții și în convenții din domeniul dreptului umaitar și așa cum a fost acceptat în practica internațională. au calitatea de subiecte de drept internațional. mișcarea de eliberare națională încetează formând adesea structura ințială a aparatului de stat. o dată cu formarea statului independent. și popoarele care luptă împotriva ocupației străine. mai rar. așa cum hotărăște el să-și exercite dreptul la autodeterminare. acționând prin mișcările lor de eliberare națională. Popoarele care luptă pentru independență sunt deci subiecte de drept internațional. Ele au desigur o capacitate mai restrânsă decât a statelor și diferită de cea a organizațiilor internaționale. s-au referit mai ales la popoarele coloniale care luptă pentru independență. cazul Oganizației p entru Eliberarea Palestinei fiind evident. Desigur. Calitatea de subiect de drept internațional a popoarelor care luptă pentru independență este temporară.CONCLUZII Se consideră că normele elaborate în cadrul ONU și practica internațională densă. au dus la formarea unor norme cutumiare privind calitatea de subiect de drept internațional a popoarelor care luptă pentru independență. lupta lor conduce în mod normal la constituirea unui stat nou sau. dezvoltările care au avut loc în cadrul ONU și pornind de la activitatea ONU. 9 .

drd. Adrian Năstase. Bogdan Aurescu. http://suntladrept. prof. Dr. 2002. ION DIACONU. Alexandru Bolintineanu. editura „ALL BECK”.BIBLIOGRAFIE 1.html 10 . București. 2. http://www. „Drept internațional contemporan”. editura „LUMINALEX” . 2000 .moldova. 3.com/2011/01/18/drept-international-public/ 4. univ dr. doc.org/page/miscarea-de-eliberare-nationala-in-republica-moldova19871989-1099-rom. „Tratat de drept internațional public”. Dr. ediția a 2-a revăzută și adăugită. volumul I.wordpress.