MINISTERUL EDUCAŢIEI Şl ÎNVĂŢĂMÎNTULUI Constanţa lliescu Victoria Petrescu Silvia Nichita Stela Popescu

Gramatică
Şi

compunere
Editura Didactică fi Pedagogică Bucureşti

Manual pentru clasa a IV-a

Gramatică
Recapitularea cunoştinţelor din clasa a lll-a
1. Propoziţia. Ortografia şi punctuaţia Amintiţi-vă şi răspundeţi:
1. Ce se numeşte propoziţie? 2. Gîte feluri de propoziţii cunoaşteţi? 3. Ce se numeşte propoziţie simplă? Daţi exemple de propoziţii simple; îmbogăţiţi-le cu alte cuvinte! 4. Cum se scrie primul cuvînt din propoziţie? 5. Ce semne de punctuaţie se pot folosi la sfîrşit de propoziţie? Cînd se foloseşte semnul întrebării? Dar semnul exclamării? 6. Ce semn se foloseşte pentru a arăta convorbirea dintre două persoane ? 7. Cînd se foloseşte liniuţă de unire? Dictare pentru verificarea cunoştinţelor Numai ochii bunicului au rămas blînzi şi mîngîietori. Cine trînti poarta?» ■— Credeam că s-a umflat vîntul... 0, bată-vă norocul, cocoşeii moşului! Un băietan şi o fetiţă, roşii şi bucălaţi, sărutară mîinile bunicului. — Tată moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările? — Fiindcă au aripi, răspunse bătrînul, sorbind-o din ochi. — Păi, raţele n-au aripi? De ce nu zboară? — Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrînul cuprinse într-o mînă pe fată şi în cealaltă pe băiat. — O, voinicii moşului...

3

Ce se numeşte subiect? Cu ce întrebare se află*subiectul? Daţi exemple! 2. Un popor harnic. crescuse pînă la brîu. Cum se scriu substantivele proprii? Dar substantivele comune? 5. Patria noastră are munţi înalţi. prin livezi. Ce arată adjectivul? Exerciţiul 3. Părţi de propoziţie şl părţi de vorbire 1. dealuri mănoase şi cîmpii întinse. L-am luat cu noi şi pe Azorel. Soarele dogorea tare. Ce se numeşte predicat? Cu ce întrebări se află predicatul? Daţi exemple! Exerciţiul 1 Citiţi proverbele de mai jos şi spuneţi care sînt subiectele şi predicatele. Victoraş şi Ileana am plecat în crîng să culegem fragi. Astă-vară. Cîte numere au substantivele? Daţi exemple! Exerciţiul 2. Omul bun se cunoaşte după fapte. nepoţelele sale. l-am văzut pe moş Ioniţă. El era ajutat de Marioara şi Steluţa. Iarba. priceput şi viteaz realizează programul partidului. De cîte feluri sînt substantivele? 3. Ce se numeşte substantiv propriu? Dar substantiv comun? Daţi exemple! 4. 4 . Ce se numeşte substantiv? 2. eu. Citiţi textul de mai jos şi analizaţi oral felul şi numărul substantivelor. Fabrici noi şi uzine mari se construiesc pretutindeni. arătînd numărul lor şi substantivul pe care îl determină. Ape limpezi brăzdează pămîntul patriei. într-un cireş. Analizaţi oral adjectivele din textul următor. care culegea cireşe.2. Cu ce întrebări le-aţi aflat? Buturuga mică răstoarnă carul mare. 1.

De exemplu: elevă harnică. a mustra. gălăgie. greu. mic. Se lovesc şi cad în apă. zăpadă. Analizaţi substantivele. a cotrobăi. sur. Tabăra noastră se afla departe de autogara. a se deştepta. Din faţă sufla un vînt puternic. copii). biruinţă. rîuri). încet. cald. Autobuzul se afla In apropiere. Două capre trec pe o punte. După exemplul de mai jos. înlocuiţi cuvintele următoare prin cuvinte ou Înţeles contrar: puternic. Pentru următoarele cuvinte găsiţi altele cu înţeles apropiat: timp. doctori harnici. voios (pionier.Ce se numeşte verb? Exerciţiul 4. din paranteză adjectivele date: harnic (elevă. luminos. curat. sus. Drumul urca. mare (bloc. tristeţe. înainte. veste. 5 . a ochi. înalt. şiret. Una vine dintr-o parte şi alta din cealaltă parte. drumuri). pace. Se întîlnesc pe punte. ascultător. roşu (mac. în textul de mai jos.. Exerciţiul 6. linie. steaguri). curaj. fetiţă. şcoală. Se bat. alb. Exerciţiul 7. adjectivele şi verbele din strofa a treia a poeziei Dacă toate acestea fi-vor învăţate. a sosi. afară. ieftin. praf. doctori). a privi. de Nicolae Labiş. Exerciţiul 6. flămînd. Găsiţi verbele din textul de mai jos şi spuneţi dacă acţiunea este făcută de una sau mai multe persoane. Pornesc deodată. Exerciţiul 9. Exerciţiul 8. potriviţi substantivelor. care mă împiedica la mers. la dreapta. muncitor harnic. cuvintele scrise cursiv prin cuvinte cu înţeles contrar: Pornisem spre autogară. a pierde. drept (om. rochiţă. De exemplu: timp — vreme. vuiet. muncitor. De exemplu: puternic — slab. N-au loc de trecere una pe lîngă alta. înlocuiţi.

Toamna a sosit. Din ce este alcătuită propoziţia: Toamna a sosit? Cum se numeşte propoziţia alcătuită numai din subiect şi predicat? Observaţii: 1.I. Cînd rostim propoziţia: Toamna a sosit. Subiectul şi predicatul se numesc părţi principale de propoziţie. cu ajutorul întrebărilor. 6 . Propoziţia. 2. 3. 2. 1. 3. Primul cuvînt din propoziţie se scrie cu litera ini ţială mare. Comunicarea făcută cu ajutorul unui singur predicat se numeşte propoziţie. 5. Cartea este interesantă. facem de asemenea o comunicare despre frunze. Propoziţiile pot fi exprimate prin viu grai sau în scris. Această comunicare s-a făcut cu ajutorul predicatului a sosit. La sfîrşitul propoziţiei se pot pune următoarele senine de punctuaţie: a) punct (. Cînd rostim propoziţia: Cad frunzele. Părţile principale ale propoziţiei: subiectul şl predicatul Citiţi propoziţiile următoare şi aflaţi. Marioara citeşte o carte de poveşti. Părţile de propoziţie 1. facem o comunicare despre toamnă.) — după propoziţia care comunică ceva. „Bunica" este o povestire a scriitorului Barbu ŞtefănescuDelavrancea. Această comunicare s-a făcut cu ajutorul predicatului cad. care sînt subiectele şi predicatele. 4. Cad frunzele. De exemplu: Toamna a sosit.

.. elevi..... 7 ...... tristeţe)... Exerciţiul 2......... Frunzele îngălbenite cad................ Găsiţi predicate pentru subiectele următoare: Muncitorul (ce face?) ............... în faţa blocului ... Acum pădurea e pustie....... Republica Socialistă România (ce este?)... De exemplu: E interesantă cartea? c) semnul exclamării (!)-după propoziţia prin care se arată o poruncă.... Ce scade? (ziua)... Scrieţi. şoimi...... partidul........ Alcătuiţi propoziţii folosind următoarele cuvinte de sprijin: patria................ Puneţi......... întrebările prin care le-aţi aflat........ a) Ziua scade..... b) Iarna vine...... şcoala..... Noaptea creşte..... De exemplu: Ce frumoasă este cartea! Exerciţiul 1... a fost un poet mare.. Norii fug.....toarce.. se joacă.. în dreptul subiectelor şi predicatelor................. substantivele potrivite şi arătaţi rolul lor în propoziţie: .. Exerciţiul 4. Radu (ce este?) Şcoala (cum este?) Exerciţiul 3. ce se spune despre ziuă? (scade)..... Lîngă sobă ........ pionieri...... Pe stradă trec.... La fereastră ciripeşte ... . Scrieţi şi subliniaţi cu o linie propoziţiile simple din textul de mai jos............. c) Ninsoarea încetează.. tale sînt frumoase......b) semnul întrebării (?) — după propoziţia prin care se pune o întrebare.... De exemplu: Ziua scade.......... El dezmiardă oceanul de ninsoare...... Pionierii (cum sînt?) ......... Doritul soare străluceşte. Vara trece..... bucurie.. în locul punctelor... un îndemn sau o stare sufletească (admiraţie............

în propoziţiile de mai sus. S. folosind ilustraţia de mai jos. De exemplu: Copiii lucrează în grădină.Exerciţiul 5. se aşază. Aflaţi subiectele din textul de mai jos şi spuneţi prin ce parte de vorbire slnt exprimate: Elevii au organizat o şezătoare. Formaţi propoziţii cu următoarele cuvinte de sprijin: începe. Părinţii au aplaudat şezătoarea copiilor. ascultă. sună. Însemnaţi prescurtat subiectele şi predicatele. Exerciţiul 6. Subiectul exprimat prin substantiv Exerciţiul 1. 2. subiectele sînt exprimate prin substantive (elevii. se grăbesc. p. şezătoarea. intră. 8 . Alcătuiţi o compunere. Şezătoarea a fost închinată Zilei Armatei. Subiectul poate fi exprimat prin substantiv. copiii şi părinţii). Copiii au pregătit coruri şi dansuri naţionale.

merele. Spune-ne povestea cu împăratul Măzărean! — V-am spus-o şi alaltăseară şi-n toate serile de cînd s-a făcut iarnă. se cuibăresc în paturi şi încep să se roage cu glasuri dulci şi subţirele : — Bunică. » Exerciţiul 3. vîntul. ţupăind către scorbură. ploaia. bunică. perele. E aceeaşi poveste.Exerciţiul 2. doi băieţi şi o fetiţă. Alcătuiţi propoziţii In care subiectul să fie la mijlocul propoziţiei : 9 . în fiecare seară. spune povestea! Bătrîna întreabă cu prefăcută mirare : — Care poveste? — Povestea cu împăratul Măzărean. — Da. nucile. Puneţi întrebările pentru aflarea subiectului: De exemplu: Marioara scrie (cine?). dar tare te rugăm. Alcătuiţi trei propoziţii cu subiecte exprimate prin substantive. arătaţi prin ce sint exprimate şi locul lor In propoziţie : Lizuca dădu un ţipăt. nu v-am spus-o şi-aseară? — Ne-ai spus-o. Alcătuiţi o compunere folosind cuvintele de sprijin date mai jos. A apărut bursucul. Patrocle se repezi la el. foarte frumoasă poveste. oamenii. Imediat se auzi glasul căţelului. Dictare Bunica. — Of. Aşezaţi subiectul la începutul propoziţiei: zilele. povestea cu împăratul Măzărean. Exerciţiul 4. mai spune-ne-o o dată! Exerciţiul 6. — Patrocle! strigă fetiţa. într-o dîră de raze răsări o umbră. nopţile. bunicuţă. dar noi am uitat-o. spune o poveste nepoţeilor. Găsiţi subiectele. după ce se întorc de la masă. în fiecare seară. cei trei ţînci. strugurii.

. (Cine?) îşi povesteau întîmplări de la şcoală. pentru hărnicia lor. aduc apă cu găleţile. Puneţi în locul întrebărilor subiectele potrivite: După serbarea şcolară.. sădesc un brăduţ. rîndunelele şi berzele au plecat în ţările calde. (Cine?) se aşeză alături. Exerciţiul 8. (Cine?) stătea în mijlocul prispei.. meu mă ajută la lecţii.. Alcătuiţi propoziţii In care subiectul să fie la sfîrşitul lor: Exemplu : A răsărit soarele.. Cucul Veveriţa Vrabia Iepurele Vulpea Ursul fuge mormăie fură cîntă ronţăie ciripeşte îi laudă Exerciţiul 9. pionierii au plecat la munte. Exerciţiul 11.. Exerciţiul 12. Găsiţi şase subiecte din lecţia Un nume cu care ne mîndrim — George Enescu şi alcătuiţi propoziţii.. Exeiciţiul 7. (cine?) se întorcea acasă... Copiaţi textul următor şi puneţi semnele de punctuaţie potrivite: A doua zi a sosit armata Soldaţii au împins oamenii la primărie S-a arătat colonelul călare înconjurat de ofiţeri 10 .Exemplu: înţr-o dimineaţă.. în tăcerea nopţii ţîrîi (cine?). Completaţi spaţiile punctate cu subiectele potrivite: .. Alcătuiţi propoziţii în care subiectul să fie exprimat prin mai multe substantive: Exemplu : Cocorii... Exerciţiul 6. Alăturaţi la fiecare cuvint din coloana Intli cuvlntul potrivit din coloana a doua şi formaţi propoziţii cu ele: Exerciţiul 10. în curtea şcolii. Deodată.

Găsiţi predicatele din ultimele trei strofe ale Imnului de Stat. Analizaţi predicatele din propoziţiile de mai sus şi spuneţi prin ce sînt exprimate. Aflaţi predicatele din textul de mai jos şi spuneţi prin ce sînt exprimate : . Astăzi. La cinci ani şi jumătate compusese întîia sa „operă“: „Pămîntul românesc". El o cînta apoi admirabil. peste hotare.Să iasă în faţă a strigat colonelul toţi acei care au luat parte la răscoală Nu s-aude .. Ba s-aude domnule colonel a răspuns unchiu-meu Uţupăr iacă eu am început aci în sat răscoala  ieşit din rînduri Şi eu am luat parte la răscoală a spus mătuşă-mea Uţupăr Am fost şi eu pe acolo a sărit cu gura Diţa Mulţimea a înaintat L-au înconjurat oamenii pe alde Uţupăr Se laudă ăştia domnule colonel 3. frumuseţea cîntecului românesc. muzica marelui nostru compozitor. Aşa a intrat vioara în viaţa lui George Enescu. Predicatul exprimat prin verb George Enescu a compus „Poema română“ Noi vom asculta mereu. cu drag. Jurjac „prindea“ orice melodie „după ureche“.Peste o săptămînă. Predicatul exprimat prin verb arată ce face subiectul şi răspunde la întrebarea ce face? Exerciţiul 2. George Enescu a dus mai departe. Exerciţiul 1. 11 .. compoziţiile lui George Enescu se cunosc în lumea întreagă. spuneţi cu ce întrebare le-aţi găsit. învaţă notele de la un prieten al părinţilor săi. Gurînd. tatăl îi cumpără o vioară adevărată.

. Exerciţiul 6. Puneţi în locul întrebărilor predicatele potrivite: Ioana şi Mioara (ce sînt?). se pregătesc. voinic. s-au întîlnit. Apoi s-au pierdut iarăşi în mulţimea celorlalte.. se află. 12 . Vorba bătrînească mult preţuieşte.. Exerciţiul 5. Ele (ce fac?) împreună. şi Mioara (cum este?) ... Exerciţiul 4. au cules. Copiaţi textul următor şi subliniaţi subiectele cu o linie.. Ioana (cum este?) . sînt bune.. ajută. Păsărelele s-au odihnit puţin.. deştept. Copilul privi lung stolul. Stolul mai ocoli de vreo două ori iazul. Cîteva din ele s-au despărţit pentru o clipă de stol. apoi se înălţă.. Au scos un strigăt. Puişorii copilaşului îşi iau rămas bun de la el şi de la cuibul lor de humă. mare. mic. au întrebat... iar predicatele cu două linii. s-au înapoiat. Exerciţiul 7. Alcătuiţi o scurtă compunere cu următoarele cuvinte de sprijin: s-au dus. fruntaşe şi sportive..Exerciţiul 3.. învaţă. Alcătuiţi o scurtă compunere cu următoarele cuvinte de sprijin: este şcolăriţă. şi Exerciţiul 8. Vorba dulce mult aduce... Găsiţi părţile principale de propoziţie din proverbele de mai jos: Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte.. iscusit. Alunecă încet spre asfinţit.. Amîndouă (cum sînt?) la învăţătură.. puternic. Formaţi propoziţii cu predicatul exprimat prin verbul „a fi“ şi următoarele cuvinte: vesel. frumos. îhdemînatic. S-au ridicat deodată cu toatele. Au atins uşor streaşina casei. curajos. i-a îndreptat. începu să plîngă cu mînuşiţele la ochi.... se bucură.

Valea Prahovei este pitorească. Curtea şcolii este mare şi curată. Predicatul exprimat prin verbul „a fi“ însoţit de alte părţi de vorbire Exerciţiu. arătaţi oral predicatele exprimate prin verbul „a fi“ însoţ-it de alte părţi de vorbire: Timpul este frumos.ic al patriei noastre (ce este Partidul Comunist Român? este conducătorul). arătaţi la ce întrebări Prîslea era fiu de împărat.4. Mingea este roşie cu bobiţe albe. Elevii clasei a IV-a se află în curte. De exemplu: Capitala ţării noastre este frumoasă (cum este capitala? este frumoasă). Din textul de mai jos. Predicatul exprimat prin verbul „a fi“ însoţit de alte părţi de vorbire arată ce esta şr mm este subiectul şi răspunde la întrebările ce este ? şi cum este ? Exerciţiul 1. El porni spre celălalt tărîm. Analizaţi predicatele din propoziţiile de mai jos şi spuneţi prin ce sînt exprimate: a) Ştefan cel Mare era un domnitor vestit. Ştefan aruncă mingea lui Radu. Exerciţiul 2. Prîslea luptă cu zmeul zi de vară pînă-n seară. Partidul Comunist Român este conducătorul polit. Acolo întîlni o fată de împărat răpită de un zmeu. răspund şi prin ce slnt exprimate. Radu este sprinten. b) Republica Socialistă România este bogată. Zmeul era puternic. dar pînă la urmă Prîslea îl birui şi eliberă fata din robie. Copiii se joacă cu mingea. Exemplu: era fiu — predicat exprimat prin verbul a fi şi substantivul fiu. Ea era foarte frumoasă. 13 . Emil Racoviţă a fost un explorator al regiunilor polare. Scoateţi predicatele din textul următor. El prinde repede mingea.

Excrciţiul 6. pornise o turmă de oi. Alcătuiţi cinci propoziţii în care să folosiţi următoarele predicate : am scris. Faţa ciobăniţei era albă. Pionierii sînt harnici şi disciplinaţi. vor scrie. frumoasă şi luminoasă. Excrciţiul 5. în urma oiţelor. Exerciţiul 4. întîi se aud cîntecele şi apoi răsare soarele. Pe cărăruie. lucrează. stnt harnici. Munca este izvor de bucurii. Pădurea era pustie. Dacii arcurile şi cu lăncile.Exerciţiul 3. întăriturile din toate părţile. Găsiţi subiectele şi predicatele din textele de mai jos: Meseria este brăţară de aur. 14 . Alăturaţi la fiecare cuvînt din coloana întîi cuvîntul potrivit din coloana a doua şi formaţi cu ele propoziţii: se lasă strălucesc arde răsună povestesc se apropie Exerciţiul 8. Dar pînza mulţi din oastea romană. Găsiţi predicatele din fragmentul de mai jos şi scrieţi-le In caiete: Văile munţilor se umpluseră toate cu zăpadă. Completaţi spaţiile punctate cu predicatele potrivite: O pînză mişcătoare de săgeţi deasupra pămîntului. bucuroşi şi mulţumiţi de copiii lor. Dar şiruri mari mereu din pădure. Părinţii sînt mîndri. venea tristă şi cu ochii plînşi o ciobăniţă. Ea trece din generaţie în generaţie. Mergea încet. Soldaţii noştri adormiţi în Tatra sînt pururi vii în memoria poporului prieten. Fapta bună rămîne. Braţele într-o luptă oarbă. Recunoaşteţi predicatele din textul următor: Brînduşele răsar. sînteţi bucuroşi. strălucesc şi se usucă. românii. La noi. Şezătoarea Pionierii Noaptea Stelele Focul Pădurea Exerciţiul ?. Codru-i frate cu românul.

In exemplele 4 şi 5 sînt mai multe subiecte. Deci. între snluect şi predicat. iar predicatul este exprimat printr-un verb a cărui acţiune este săvîrşită de o singură persoană. ele s-au despărţit prin virgulă. Marioara citeşte la geografie. subiectul este exprimat printr-un substantiv. îl vezi ieşind de după sobă. adormeam. Chipul bălai al lui Ionică trăieşte în fiecare ungher. iar predicatul este exprimat printr-un verb a cărui acţiune este săvîrşită de mai multe persoane. caierul de lînă prindea culori vrăjite. Puricatul se acorda cu subiectul in număr. Reţineţi: în exemplul 1. În exemplul 2. Exerciţiul 1. Fusul sfîrîia adormitor. 3. în propoziţiile cu mai multe subiecte predicatul este totdeauna la numărul plural. Am pornit pe urmele paşilor marelui povestitor. Arătaţi cum se face acordul între predicat şi subiect în textele de mai jos. la numărul singular. Vrăjit de minunata lume a basmelor lui Creangă. Bunica istorisea năzdrăvăniile lui Nică. 2. 1. 15 . rîzînd la soare. 4. subiectul este exprimat printr-un substantiv la numărul plural. un fluture şi o floare vestesc primăvara. legate prin cuvîntul şi. în exemplul 3 sînt două subiecte. un grangur şi o pupăză stau pe oreanga unui copac. Elevii citesc împreună revista „Cutezătorii”. Seara. înainte păşeau un bătrînel şi o bătrînică. 5.5. Acordul predicatului cu subiectul Găsiţi subiectele şi predicatele din propoziţiile de mâi jos şi arătaţi prin ce sînt exprimate. iar ultimele s-au legat prin cuvîntul şi. Un gîndăcel. nu se pune virgulă. O turturică.

Toamna Toamna a sosit. Atunci. — Mătuşă răchită. îmi spune cu umor: — Aici la noi. Copiaţi textul următor şi puneţi semnele de punctuaţie corespunzătoare : Cu ochii în lacrimi copilul o întinde atunci tatălui său Cîntă tu tată 16 . se aude în difuzor. ce trece vremea 1 — Şi noi n-am scris nimic. de prin părţile Ilfovului.. Pletele lungi ale ramurilor (a cădea) cătra ea. Doar pe foile albe se mai zăresc tocurile ca nişte arme părăsite. într-un colţ de umbră îi (a apărea) o luminiţă. a sosit cine? s. Exerciţiul 3.Exerciţiul 2. Atîta ai făcut. Explicaţi oral semnele de punctuaţie din textul de mai jos: a) Un uriaş cu pieptul gol. — Aici staţia locală de radioficare. Au dat drumul la staţie. la oţelărie. b) Jarul mocneşte în cenuşă. Copiliţa (a observa) că florile (a apleca) capetele şi (a dormi). ne (a da) voie să (a intra) în casă la mata? Răchita o (a mîngîia) lin şi îi (a da) drumul în scorbură. Analizaţi subiectele şi predicatele din textul de mai jos. (a şopti) ea cu sfială. Citiţi textul de mai jos şi puneţi predicatele din paranteză la forma potrivită: Căţelul (a porni) înainte adulmecînd prin iarbă. după următoarea schemă: ce-a făcut? I 1 P. Băieţii tac. Hambarele vor fi pline în curînd. Din uliţă difuzorul răspîndeşte un cîntec vesel.. Au plecat şi cocorii în ţările calde. Cade bruma pe cîmpii.. Zilele scad mereu. Frunzele copacilor îngălbenesc.. atîta se vede. Tii. Recoltele sînt bogate. Lizuca (a cere) voie de la răchită. Exerciţiul 4. Exerciţiul 5. — S-o fi făcut şapte. se vede munca în tone. şi-n odaia caldă s-a lăsat de mult întunericul.

Partea secundară de propoziţie care determină un substantiv se numeşte atribut. Atributul răspunde la întrebai iJe: care? ce (el de? a cui? ş.. ţara mea de dor? Braţele nervoase. Pe cerul plumburiu. mare viitor! Exerciţiul 2. Cuvîntul vecinului determină substantivulstreaşină (a cui streaşină?). La trecutu-ţi mare. Aceste cuvinte se numesc atribuie şi sînt părţi secundare de propoziţie. două vrăbii ciripesc. soarele apare mai rar. ciripesc îngrijorate de venirea veveriţele adună cu grabă pentru zilele 2 — Gramatică şl compunere. Completaţi spaţiile punctate cu atributele potrivite: Toamna Cooperatorii Vrăbiile în pădurea alunele a sosit cu». adună roadele. vecinului.a. Cuvîntul călătoare determină substantivul păsările (care păsări?). Ţara mea de glorii. plumburiu determină substantive. a IV-a 17 . Cuvîntul plumburiu determină substantivul cerul (ce fel de cer?). daruri. arme de tărie. cl. Atributul N Păsările călătoare au plecat în ţările calde. Sub streaşina vecinului. Arătaţi oral atributele şi substantivele pe care le determină: Ce-ţi doresc eu ţie. Cuvintele: călătoare.Dar tata rîde şi i-o dă îndărăt Ia-o George e a ta E jucăria ta Nu-i o vioară adevărată O să-ţi cumpăr alta 6. dulce Românie. două. calde. Exerciţiul 1. Cuvîntul calde determină substantivul ţările (ce fel de ţări?). Cuvîntul două determină substantivul vrăbii (cîte vrăbii?).

nori (a cui boltă?. De exemplu: Moldova este un ţinut (ce fel de ţinut?) de basm. Exerciţiul 4. 18 . Găsiţi atribute potrivite pentru substantivele pădure. a cui pădure? — a întreprinderii agricole de stat. munţi. ce fel de nori?) şi sînt exprimate prin substantive. cui? ai cui? Cu substantivele şi atributele găsite alcătuiţi propoziţii. de ploaie determină substantivele: bolta. Fiecare din ele ne aminteşte de un trecut glorios. Ea poartă o salbă de străvechi monumente cu nepreţuite obiecte de artă. crestele. dealuri şi ctmpii. Exerciţiul 3. deasă. Atributele să răspundă la întrebările: care? cc fel de? ale. In textul b) atributele frumoşi şi voinici determină substantivul feciori (ce fel de feciori?) şi sînt exprimate prin adjective. De exemplu: pentru substantivul pădure. ale cui creste?. Atributul poate fi exprimat prin substantiv sau adjectiv. ce fel de pădure? — de mesteceni. munţilor. în textul a) atributele cerului.Pe miriştea un iepuraş ciuleşte urechile înfricoşat de duduitul Un greiere caută un culcuş pentru iarnă. In textul de mai jos subliniaţi atributele cu o linie. 7. cu două linii: Moldova este un ţinut de basm. Care pădure? — bătrînă. Mănăstirea Putna e zidită de Ştefan cel Mare. iar substantivele pe care le determină. de stejari. b) Am feciori frumoşi şi voinici şi mi-s dragi. Atributul exprimat prin substantiv sau adjectiv a) Pe bolta cerului şi pe crestele munţilor se iviră deodată nori de ploaie. Este o adevărată comoară a ţării.

Veveriţa ronţăie conuri de brad. de unde oţelul reşiţean va călători în zori spre laminoarele uriaşe. . b) Şcoala este nouă.. topitori tineri. Găsiţi şi analizaţi atributele din exemplele de mai jos: Mihai Eminescu a scris cele mai frumoase poezii. Sub ochii noştri se ţese cel mai tînăr pămînt al ţării: Delta Dunării. a) Bradul creşte la munte. Soarele rotund şi palid se prevede printre nori Ca un vis de tinereţe printre anii trecători. Copiaţi textul de mai jos şi subliniaţi cu o linie atributele exprimate prin substantive şi cu două linii atributele exprimate prin adjective: Valurile înspumate ale Mării Negre se reped zgomotos peste ţărmul românesc. Nicolae Grigorescu a zugrăvit frumuseţile patriei. în curtea şcolii se află un teren de sport. Analizaţi oral atributele din textele de mai jos. arătînd substantivele pe care le determină şi întrebările cu care le-aţi aflat: a) Din văzduh.Exerciţiul I. b) Topitori vechi. Crengile bradului sînt mereu verzi.. Constantin Brâncuşi a dus faima ţării peste hotare. o singură familie unită. Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă. cumplita iarna cerne norii de zăpadă. O noapte albă în compania jerbelor de flăcări şi de metal topit. Apele dulci ale Dunării se pierd înghiţite de adîncurile mării. Observaţii: a) Atributul nu se desparte prin virgulă de substantivul pe care îl determină. Exerciţiul 3. Exerciţiul 5. Exerciţiul 2. Pe înserate se vedeau pîlcuri de (ce fel de?) şi (ce fel de?). în tăcerea (a cui?) (ce fel de?) se auzeau strigătele (ale cui?). Puneţi în locul întrebărilor atributele potrivite: în locul zilelor (ce fel de?) şi (ce fel de?) au venit zile (ce fel de?) şi (ce fel de?). Exerciţiul 4 Analizaţi cuvintele scrise cursiv şi arătaţi ce rol au In propoziţie. Cărţile de şcoală sînt frumos ilustrate. A început să se rărească frunza (a cui?).

Exerciţiul 6. Z)e exemplu: O ploaie repede. prin ce părţi de vorbire sînt exprimate: a) Şcoli albe. voioşi. fericiţi. Alcătuiţi o scurtă compunere folosind următoarele cuvinte ca atribute : albă. subiect exprimat prin substantiv comun. predicat exprimat prin verb. Exerci ji>. Ce fel de parte de propoziţie este atributul? 4. cocoşi sălbatici şi porumbei cenuşii. Ce se numeşte atribut? 2. Scoateţi în coloană subiectele. Acolo.! 2. Ce ştiţi despre punctuaţia atributului? Exerciţiul 1. 5. pe care să le subliniaţi cu o linie. prăfuită. Cu ce întrebări se poate afla atributul? 3. predicatele şi atributele din fragmentul de mai jos şi scrieţi. arsă şi uscată de vîntul fierbinte al verii. Scatiii gălăgioşi. 8. b) în pădurile mari şi întunecoase întîlneşti găinuşe de munte. deasă şi binefăcătoare răcori cîmpia întinsă. numărul plural. la numărul plural. învăţătorii dezleagă cu dragoste şi pricepere tainele buchiilor. rece. Recapitularea atributului 1. Prin ce poate fi exprimat atributul? Daţi exemple. de zăpadă. De exemplu: Se scutură din salcîmul înalt o ploaie de miresme. dacă nu sînt legate prin cuvintele şi ori sau. Alcătuiţi şi scrieţi propoziţii cu diferite atribute. în dreptul lor.b) Mai multe atribute se despart prin virgulă. îngheţat. mierlele şuierătoare şi privighetorile măiestre înveselesc pădurile. au răsărit (ce se spune despre şcoli?). lucios. însorite şi prietenoase au răsărit pe meleagurile patriei. pufoasă. 20 . De exemplu: Şcoli (ce au răsărit?).

Partea de propoziţie : la moş Vasile determină verbul ajung (unde ajung?)..) şi atributele (A. b) Traian Vuia este un ilustru pionier al aviaţiei mondiale. propoziţie : odată. ( M i l i a i E m i n e s c u — Ce te legeni.albe — atribut exprimat prin adjectiv. din casă. vara.).. are numărul substantivului şcoli pe care-1 determină. Exerciţiul 3. Şi norocul meu cu ele..De ce nu m-aş legăna. a) Părţile de.url indun | Şi frunzişul mi-1 răreşte. Oamenii muncesc cu mare hărnicie pămîntul bogat al patriei.. Exerciţiul 4. '’ e e. vara-i departe. c) Profesorul dădu copiilor caietele. determină verbul pornesc (cînd pornesc? de unde pornesc?).. 21 . codrule. predicatele (P. — Ce te legeni. Complementul a) Odată. la vale determină verbul cobora (cu ce cobora? unde cobora?). Iarna-i ici. Măreaţa victorie a socialismului a umplut de bucurie inimile oamenilor muncii. . b) Părţile de propoziţie: cu turma. Copiaţi poezia: „Ce te legeni. Notaţi prescurtat subiectele (S. Dac& păs8ril(î trec! Dacă trece vremea mea! Peste vîrf de rămurele Ziua scade. Cu crengile la pămînt? Şi de ce să nu mă plec. b) Baciul cobora cu turma la vale. pornesc din casă. vara." de Mihai Eminescu. Bate vîntul frunza-n dungă — Ducînd gîndurile mele. fără vînt..) 9. Bate vîntul dintr-o parte — Fără ploaie.) din textele de mai jos: a) Pe ogoarele înfrăţite ale ţării răsună cîntecul biruitor al tractoarelor. Cîntăreţii mi-i alungă . noaptea creste Trec !n st0. fratele tatei cel mai mare. Subliniaţi cuvintele şi expresiile care v-au plăcut mai mult. Ajung la moş Vasile.

Exerciţiul 2. Complementul răspunde la întrebările: pe cine? ce? unde? cum? cînd? ş. la vale. 5. Unde nu faci (ce?) nu iese (ce?) 22 . De exemplu: Cuvîntul furca este complement. Exerciţiul 4. Aceste cuvinte se numesc complemente şi sînt părţi secundare de propoziţie. Puneţi la fiecare complement întrebarea potrivită. Eu mă culcam pe spate. b) Copilul intră în casă cu sfială. De sus. Stătu binişor pe pat. Exerciţiul 1. Lăsam alene capul în poala ei. copiilor. Exerciţiul 3. Cine ştie (ce?) are (ce?) Bate (ce?) pînă-i cald. Graba strică (ce?) Cine se scoală (cînd?) (unde?) ajunge. 3. partea secundară de propoziţie care determină un verb se numeşte complement. 1. Este exprimat prin substantiv. în scris.c) Părţile de propoziţie: copiilor şi caietele determină verbul dădu (cui dădu? ce dădu?) Cuvintele: odată. spaţiile punctate cu complemente potrivite. mormăind. Analizaţi oral complementele din textul de mai jos: a) Ea îşi Înfigea furca în brîu. Ochii i se măriseră de uimire. Analizaţi oral complementele şi verbele pe care le determină. 6. din casă. la moş Vasile. cu turma. Ajunse la un pod.. Răspunde la întrebarea ce? (ce înfigea?— furca). Spre seară porni călare.. pentru că determină verbul înfigea. 2. Prietenul bun (cînd?) se cunoaşte. Feciorul sărută mîna tatălui şi primi cartea de la dînsul pentru Verde-împărat. caietele determină verbe. Deci. Completaţi.a. Daţi cinci exemple de propoziţii în care să existe unul sau mai multe complemente. vara. 4. Privi atent biblioteca. Aici îi ieşi şi lui înainte ursul. se scutura o ploaie albastră.

Exerciţiul 8. pe ogoare. Subliniaţi subiectul cu o linie şi complementul cu două linii şi explicaţi de ce acelaşi cuvînt in unele propoziţii este subiect şi în altele complement. 23 . adăugind complementele potrivite. 3. 1. Iedul cel mai mic coborî iute din horn şi încuie uşa bine. cu tractoarele. Tractoarele se construiesc (unde?). încărcată cu mîncare pentru copilaşii ei. Banca este nouă. Curînd sosi şi capra gîfîind. 4. Notaţi prescurtat. Grădina şcolii este frumoasă. Analizaţi părţile principale şi secundare din următoarele propoziţii. 3. Exerciţiul 9. Păsările au plecat. Completaţi propoziţiile următoare cu complemente care răspund la întrebările dintre paranteze. ce verbe din propoziţie determină şi la ce întrebări răspund: 1. (unde?) strungarul lucrează (la ce?). arătînd: de ce sînt complemente. Toamna a venit. ca gindul. Cooperatorii ară.Exerciţiul 5. Dezvoltaţi următoarele propoziţii simple. 1. Arătaţi prin ce sînt exprimate. apoi analizaţi complementele. Pionierii îngrijesc grădina şcolii. Exerciţiul 7. complementele din textul care urmează : Lupul mîncă lacom pe cei doi iezi neascultători. griu. Grădinarul coseşte iarba. Iarba a crescut măre. Crîngul e pustiu. 2. 3. 2.. Răducu păstrează cu grijă banca. dinspre miazăzi. Apoi plînse amar pe frăţiorii săi. Alcătuiţi propoziţii In care cuvintele de mai jos să fie complemente : aici. Ele se fabrică (din ce?) şi ajută pe (pe cine?) în muncă. cu litera C. Exerciţiul 6. Uzinele dau (cui?). (ce?). Ele pornesc (încotro?). 2.

Exerciţiul 10. b) Mai multe complemente se despart prin virgulă. Ea numără astăzi mulţi locuitori. C. C. încet cu oile la vale a) Seara. b) Pornim acum spre capătul celălalt al ţării. La ce întrebări răspunde? 3. străzi şi bulevarde noi. drumurile ne 24 . Mama întotdeauna îl apăra. Găsiţi complementele din textele a) şi b) şi faceţi schema după modelul dat: (ce făcea?) s. Ce se numeşte complement? 2. Unii trăiesc cu familiile în blocuri. Aici. Recapitularea complementului 1. De exemplu: a) Mamiţa rugă pe Goe. Ce ştiţi despre punctuaţia complementului? Exerciţiul 1. co )or cum? cu ce? unde? C.<— Ciobanul (cine?) — P. Scoateţi complementele din textele următoare şi analizaţi-le în tabelul dat: a) Capitala are blocuri mari. în timpul verii stau la bunica. b) învăţătorul nostru ne-a vorbit despre hotarele. 10. Observaţii: a) Complementul nu se desparte prin virgulă de verbul pe care îl determină. despre vecinii şi despre relieful patriei noastre. Tatăl nu-i înţelegea purtările. dacă nu sînt legate prin cuvintele şi ori sau. Ea dă energie electrică Iugoslaviei şi ţării noastre. Mihai venea acasă ostenit. Ce fel de parte de propoziţie este complementul? 4. b) Muncitorii au construit o hidrocentrală la Porţile de Fier.

vor purta cu uşurinţă către locuri pitoreşti. 25 .

Cocoşul mergea pe drum. Alcătuiţi cîte o propoziţie în care substantivul „strungar” să fie: V. Ca o pădure de stejar a vieţii. De exemplu: cuvîntul mincăruri este complement. b) La bibliotecă am întîlnit un elev silitor. De exemplu. Gustă din talerul vecinului. Cocoşul toarnă pe ţol o movilă mare de galbeni. Exerciţiul 4. 26 . c) să ajute la formarea predicatului. C. De exemplu: a) Elevul învaţă bine.c) Noi ne legăm sub cerul libertăţii Să creştem din străbune rădăcini. De exemplu: Capitala are blocuri mari. Cu toate ramurile în lumini. împăratul se supără grozav pe gazdă. S. El ajunge la moşneag. Intră pe poartă. S. Complementul întrebarea cu care aţi aflat complementul Verbul pe care 11 determină blocuri ce? are Exerciţiul 2. a) subiect. împăratului nu-i plăcură bucatele. P. Exerciţiul 3. Observaţie: Părţile de vorbire se prescurtează cu litere mici. Copiaţi textul şi analizaţi complementele după modelul dat: Cocoşul mergea pe drum.. s.. Subliniaţi complementele şi analizaţi-le oral după modelul dat mai jos: Mireasa pregătise mîncăruri fără sare pentru tatăl său. b) complement. pentru că determină înţelesul verbului pregătise şi este parte secundară de propoziţie. Păsările veneau după dînsul. Moşneagul aşterne un ţol în ogradă. c) Viorel este elev în clasa a IV-a.

adică numai din părţi principale. Zarzărul -------------> a înflorit — părţile principale care ? cînd ? din grădină — atribut ieri — complement a cui? şcolii — atribut. 27 . Alcătuiţi două propoziţii simple şi transformaţi-le apoi in propoziţii dezvoltate. adică completează înţelesul comunicării din propoziţia simplă: Zarzărul a înflorit. Fulgii cădeau cu nemiluita. Exerciţiu! 2. Propoziţia dezvoltată a) Zarzărul a înflorit. Copiii admirau rotirea fulgilor. atribut şi complement. Transformaţi următoarele propoziţii dezvoltate în propoziţii simple : în toate casele din sat. se numeşte propoziţie dezvoltată. (ce-a făcut?) (cine?) S. Propoziţia Zarzărul din grădina şcolii a înflorit ieri este îmbogăţită cu două atribute şi un complement. Propoziţia care pe lîngă subiect şi predicat are şi părţi secundare. la propoziţia dezvoltată.P. Propoziţia Zarzărul a înflorit este formată numai din subiect şi predicat. Exerciţiul 1. < --------. Ea ne comunică ceva despre zarzăr. Păsările înfricoşate ţipau zgribulite. copiii cei mărunţei priveau pe ferestruici. Aceste părţi secundare precizează despre care zarzăr este vorba şi cînd a înflorit. b) Zarzărul din grădina şcolii a înflorit ieri. mai frumoasă şi mai precisă. Observaţie: Atributele şi complementele îmbogăţesc înţelesul propoziţiei şi fac exprimarea mai clară.11. Faceţi schema acestor propoziţii după modelul dat mai sus.

Alcătuiţi propoziţii dezvoltate. Lupul stă.Exerciţiul 3. folosind următoarele cuvinte de sprijin: pe munte... lîngă cabană. turmă. glas de bucium. vînător. alcătuind propoziţii în care.. (care?) aleargă speriat. cîini ciobăneşti.. (unde?). Exerciţiul 4. Copacii sînt acoperiţi.... (ce fel de?). Veveriţa ronţăie. (care?) zboară. predicatele cu dou ă. Exerciţiul 5... (după cine?). Subliniaţi subiectele cu o linie.... E o noapte. Completaţi spaţiile punctate din textul de mai jos cu părţi secundare potrivite: E iarnă.. (cum?). (cu ce?). (ce?).. (a cui?). Iepurele. atributele cu o linie punctată. 28 . Descrieţi conţinutul acestei ilustraţii. să se afle atribute şi complemente.. capre negre. (ce fel de?) cu cer. Vulpea fuge. doi drumeţi... in afară de subiect şi predicat.. (de ce?). flori de colţ.... Păsările. iar complementele cu o linie şerpuită..

(puse substantivului). Predicatul Arată ce face. Parti principale 9 Recapitularea părţilor de propoziţie Subiectul Arată despre cine se vorbeşte în propoziţie şi răspunde la întrebarea cine? (pusă predicatului). Observaţie: a) Atributele şi complementele îmbogăţesc înţelesul propoziţiei şi fac exprimarea mai clară. a. mai precisă 29 . cum este. P. s.Exerciţiul 6. Alcătuiţi o propoziţie dezvoltată după schema următoare: A. s. 12. Puneţi semnele de punctuaţie cuvenite. (puse verbului).a. A. Dictare din cartea de Citire: două strofe din poezia Concertul primăverii de George Coşbuc. Părţi secundare: 3 Atributul Determină înţelesul unui substaji— tiv şi răspunde la una/^Mrîntrebările: care? ce fel de? a cui? ş. S. Exerciţiul 7. ce este subiectul şi răspunde la întrebările : ce face? ce este? cum este? ce se spune despre? (puse subiectului). C. Complementul Determină înţelesul unui verb şi răspunde la întrebările : ce? pe cine ? cum? cind? unde? etc. y.

b) Atributele şi complementele nu se despart prin virgula de cuvintele pe care le determină.şi mai frumoasă. Mai multe atribute şi mai multe complemente se despart prin virgulă dacă nu sînt legate prin cuvintele „şi“ ori 30 .

săniuţe. mari. de consolidare a cunoştinţelor despre atribut şi complement Exerciţiul 1. (ce face ?) (cine ?) s. om de zăpadă. Exerciţiul 2. Seara. Analizaţi textul următor şi subliniaţi subiectul cu o linie. frumoase. bucuria. Analizaţi următoarele propoziţii după schema dată: Făclioara se arăta iarăşi în negura pîrîului. predicatul cu două linii. alcătuiţi propoziţii dezvoltate : fulgi. Flămînzilă azvîrli împărăteşti 31 . deşi. Prichindeii zîmbiră cu prietenie duduii Lizuca. Exerciţii aplicative. De exemplu: Flămînzilă azvîrli cu ciolane în oamenii împărăteşti. Cu substantivele şi adjectivele de mai jos. Adeseori cutreiera pădurile. atributele cu o linie întreruptă şi complementele cu o linie şerpuită: în ostrovul ascuns de păpuriş. nemaipomenită. Apoi se retraseră spre peştera lor fermecată.P. săniuş. văile şi luncile Ipoteştilor. derdeluş. Mihai Eminescu citea aventurile lui Robinson Crusoe.Exerciţiu! 1.----------------------------. 13. noi. patine. Mihai venea acasă obosit.

cu ciolane 32 . C.adj.

şi anume: Aurel a construit cu muncitorii cuptorul rotativ. Exerciţiul 5.de ţară.Exerciţiul 2. următoarele propoziţii: Tinerii l-au văzut zile şi nopţi lucrînd. Analizaţi în scris următoarele propoziţii. Analizaţi oral. Analizaţi în scris următoarea propoziţie. Analizaţi următoarele propoziţii după schema dată la exerciţiul anterior: a) Oamenii muncii sorb cu dragoste lumina cărţii. Exerciţiul 3. în uzină au venit nişte băieţi de la şcoala profesională. vuietul molcom al vintului prin crengi şi zvonul dulce şi depărtat al tălăngilor. Cuvîntul La ce întrebare răspunde? Ce este ca parte de propoziţie? Ce este ca parte de vorbire ? Aurel cine? (a construit) ce a făcut? (el) substantiv subiect \ (parte principală) propriu predicat verb (parte principală) substantiv complement (parte secundară) substantiv complement (parte secundară) atribut adjectiv (parte secundară) a construit cu muncitorii cu cine? (a construit) cuptorul ce? (a construit?) ce fel de? (cuptor) rotativ Exerciţiul 4. folosind tabelul de mai sus: George Enescu iubea cîntecele feluritelor păsări. folosind tabelul de mai jos: într-o zi. Inginerul apreciază munca rodnică şi însufleţită a muncitorului. 33 . b) La Casa pionierilor şi şoimilor patriei. Ga exemplu folosim o altă propoziţie. copiii deprind dragostea de muncă şi. după modelul de mai sus.

III. Recapitularea cunoştinţelor despre propoziţie I.pionier cu fruntea înaltă şi visătoare. Formată din părţi principale şi părţi secundare (atribut şi complement). Felul propoziţiei O comunicare făcută cu ajutorul unui singur predicat. Analizaţi oral următoarele propoziţii după modelul de la exerciţiul 3 şi motivaţi funcţia părţilor de propoziţie: Dan este un. Propoziţia II. 14. b) Curînd. simplă: dezvoltată : Formată numai din părţi principale (subiect şi predicat). a) Aşa a intrat vioara în viaţa lui George Enescu. Analizaţi propoziţiile de mai jos după modelul dat la exerciţiul 1. subiectul: a) Arată despre cine se vorbeşte în propoziţie. Părţile principale ale propoziţiei b) Răspunde la întrebarea cine? 34 .Exerciţiul 6. George învaţă notele de la un prieten al părinţilor. Exerciţiul 7. Colegii îi laudă poeziile scrise.

a) Arată ce se spune despre subiect. 35 . Predicatul se acordă cu subiectul în număr. acordul. ^^b) Se exprimă prin: adjectiv. Părţile secundare ale propoziţiei -a) Determină un substantiv. complementul : Determină un verb. 'predicatul : b) Răspunde la întrebările: ce face? ce este? cum este? (ce se spune despre subiect?) c) Se exprimă prin verb sau prin verbul „a fi“ însoţit de alte părţi de vorbire. IV.c) Exprimat prin substantiv. substantiv.

P. + ap. S. se folosesc: a) Virgula: — între părţi de propoziţie de acelaşi fel. 29: 1. s. v. V. Punctuaţia propoziţiei 1. b) Două puncte se foloseso înaintea unei oomunicări. c) Linia de dialog marchează convorbirea dintre două persoane. s. 36 p . în cuprinsul propoziţiei. înaintea unei citări sau enumerări. S. Sîrguinţa ţese pînza. y 7 s. P. S. după o comunicare. Clasele erau îngrămădite într-o odaie lungă. 2. 2. după o mirare. a. A. — pentr^ a despărţi de restul propoziţiei substantivele care arată o strigare sau o chemare. 15. — pentru a despărţi de restul propoziţiei cuvinte care arată un îndemn sau o stare sufletească. V. S. l s. b) semnul exclamării. + s. v.Exerciţii aplicative Exerciţiul 1. s.s. La sfirşitul propoziţiei se poate folosi: a) punctul. C. după o întrebare. S. v. S. Faceţi schemele turnătoarelor propoziţii după modelul de la p. 7 V. Lenea e cucoană mare. 3. Alcătuiţi propoziţii după schemele următoare: 1». Meseria e brăţară de aur. 4.S. c) semnul întrebării. s. s. a. Exerciţiul 2. o poruncă sau un îndemn . A. A. a. ' s.

Exerciţiu Copiaţi textul următor şi explicaţi oral folosirea semnelor de aplicativ. cu seriozitatea hazlie a copiilor. Din cale nu-i oprea nici vijelia cu fulgerele şi tunetele ei... fenomene ale naturii. Substantivul Substantive comune ţi proprii. Ei stîrrteau oamenii din liniştea şi bucuria muncii. — Care Lenuţa? — Lenuţa. A fost şi poimîine. a văzut-o şi Lenuţa. lucruri. cl. sora mea. zise: — Nu faţe nimic. Dar lui Vasilică nu i-o arăt. Găsiţi în textul de mai sus cuvintele care denumesc fiinţe. Găsiţi cuvintele care denumesc acţiuni. acţiuni. 3 — Gramatică şl compunere. Părţile de vorbire 1. stări sufleteşti.. Găsiţi cuvintele care. — Bravo I Să nu i-o arăţi. — Şi de ce nu i-o arăţi şi lui? — Că fincă dă cu pietre. Dacii se adunau repede sub steagurile căpeteniilor. Găsiţi cuvintele care denumesc lucruri. călăreţii străbăteau Dacia sunînd din buciume. Vine îndărăt.. mă? A fost şi poimîine? — Da.denumesc o însuşire. punctuaţie : . Lui conu Mişu îi păru grozav de rău. Acesta însă. Găsiţi cuvintele care denumesc fenomene ale naturii. însuşiri se numeşte substantiv... Găsiţi cuvintele care denumesc stări sufleteşti. II. Amintiţi-vă: Partea de vorbire care denumeşte fiinţe. crezînd că s-o mîhni copilul. — Ce spui. numărul substantivelor La porunca lui Decebal.La o mişcare nedibace pasărea zbură. a IV-a 37 . Vitejia şi iscusinţa dacilor le-a moştenit şi poporul nostru.

Beniuc. reviste: Scînteia. Amintiţi-vă: Substantivele care denumesc numai anumite fiinţe. atunci cînd nu sînt la începutul propoziţiei. miazănoapte. Vlahuţă.. Porţile de Fier. Mihai.. Cînd însă numele lunilor intră în denumirea marilor sărbători. Observaţie: Substantivele proprii se scriu cu literă mare. spre a le deosebi de celelalte de acelaşi fel. — denumirile geograf ice: Humuleşti. localităţi. fenomene ale naturii de acelaşi fel se numesc substantive comune. 30 Decembrie. Sadoveanu etc.. Joiana. Azorel. Informaţia Bucureştiului.Amintiţi-vă : Substantivele care denumesc fiinţe. marţi. bulgari. nord. ţări etc. Brad. Contemporanul. francezi etc. 38 . Dîmboviţa. Observaţie: Substantivele comune se scriu cu literă mică. — nume de opere literare: Căprioara — de Emil Gîrleanu. Carpaţi. duminică etc. Sînt substantive proprii: — numele de familie: Ispirescu. se scriu cu literă mare: 1 Mai. — numele de animale: Castor. — numele punctelor cardinale: răsărit. lucruri.. Republica Socialistă România etc. mai. Marea Neagră. — nume de ziare. polonezi. Lacul Roşu. Maria etc. Alexandru. oriunde s-ar găsi în propoziţie. sud). 23 August. — numele zilelor: luni.. Cutezătorii etc. septembrie etc. — numele lunilor: ianuarie. se numesc substantive proprii... Sînt tot substantive comune: — numele de joô/nwe^Mpemâni. \februarie. Miţişorii — de Otilia Cazimir. Finlandaţ Europa... Suru. miazăzi (est. Vara — de George Coşbuc etc. Murgu etc. — numele de persoane: Petre. joi. apus. Ion. Ploieşti. vest. Călugăreni.

Japonia etc. vestit în ţinutul Caraimanului. R. Carpaţi. Italia. De aici au urcat pe Bucegi. stare sufletească.. Ceahlău. stări sufleteşti.S. miere.ducă. cîlţi. Au luat trenul din Bucureşti şi s-au oprit la Sinaia. un singur lucru. 3* .în vacanţa mare. Copiaţi textele de mai jos şi subliniaţi cu o linie substantivele comune şi cu două linii substantivele proprii: a) Radu Ionescu şi prietenul său. 2. acţiuni sau însuşiri. cind denumesc o singură fiinţă. aur. Valentin Popescu. Arad etc. Chineză. acţiune sau însuşire . Băieţii s-au oferit să. au pornit. Alegeţi substantivele comune şi spuneţi la ce număr sînt substantivele de la punctul a.S.Exerciţiul *1. Bulgaria.P. cînd denumesc mai multe fiinţe. stropitori. lucruri. rouă.P. fenomenal naturii. Dunăre. însoţit de Tărcuş. Genul substantivelor Elevii şi elevele şcolii noastre vor sădi brăduţi în parcul din noul cartier al oraşului. a. Afnintiţi-vă: Substantivele au două numere: — numărul singular. De exemplu: zori. Alte substantive au forme numai pentru plural. sete. în acest port ancorează ^ilnic vapoare din multe ţări ale lumii: U. In drumul lor au întîlnit pe moş Vasile. De exemplu: foame. 39 iar fetele. un cioban sfătos. un cîine mare cît un urs. în drumeţie. R. Observaţie: Unele substantive au forme num&i pentru singular. b) Municipiul Constanţa este cel mai însemnat port al Republicii Socialiste România. curaj. ochelari. lopeţi şi cazmale . fenomene ale naturii.R. Ciobanul le-a povestit multe întîmplări despre Pintea haiducul. — numărul plural. Bucegi etc.

Grupaţi pe genuri substantivele de mai jos şi treceţi-le la numărul plural: Prepeliţa. o stropitoare. două cazmale. băieţii) şi lucrurilor (brăduţi). pui. un cartier. fetele denumesc fiinţe* iar şcolii. pălărie. pîrîu. urgie. două parcuri.Substantivele elevii. Exerciţiul 2. două lopeţi. Ele primesc la singular un şi la plural doi ( un elev. două şcoli. Aceste substantive primesc la singular o şi la plural două (o elevă. Toate substantivele care primesc la singular un şi la plural două sînt de genul neutru. lopeţi. arătînd felul. vînător. stropitori denumesc lucruri. două cartiere. cetate. o fată. doi brăduţi. brăduţi. stea. două stropitori). iar la plural două. veselie. doi elevi . stejar. cazmale. cale. Substantivele elevele. o lopată. o şcoală. toamnă. ca substantivele de genul feminin (un parc. Exerciţiul 1 Analizaţi oral substantivele din textul de mai jos. plai. un băiat. un oraş. Toate substantivele care primesc la singular un şi la plural doi sînt de genul masculin. < a substantivele de genul masculin. basma. Toate substantivele care primesc la singular o şi la plural dauărsînt de genul feminin. două fete . Stelele sclipesc peste bălţi. pădure. spaimă. bucurie. Ele primesc la singular un. îşi rupe dinţii. deal.. Mihai se întoarce încărcat de trofee. Steagurile se află în mîinile românilor. zbor. două oraşe). izvor. un brăduţ. doi băieţi). băieţii sînt nume care se dau fiinţelor (elevii. 40 . în tabăra românilor se înalţă cîntece de biruinţă. o cazma. albăstrea. două eléve . vînt. doină. cartier. oraşului sînt nume de lucruri. vîlcea. numărul şi genul: Sinan cade de pe pod. vale. Substantivele parcul.

cîmpie. poezie. Citiţi textul următor şi treceţi toate substantivele In tabel. idee. 41 . după modelul dat. alee. păpădie. Exerciţiul 3.

Alcătuiţi propoziţii. 3. Focul a cuprins casa.. de ape). într-o zi el a aprins o hîrtie. bucurie. este ca o panglică azurie. trecînd prin Bărăgan.. Exerciţiul 7. luptă. poştaş..Ne-a spus să ne imaginăm că Dunărea. cale. Copii.Radu avea obiceiul de a se juca uneori cu focul. Şi Dunărea spumegă-n noapte. care strînge buchetul la un loc. Alcătuiţi opt propoziţii cu substantive proprii: a) patru cu denumiri geografice (nume de oraşe. Exerciţiul 8. răscoală. neutru Exerciţiul 4. hărnicie. de ţări. vorbă. nu vă jucaţi cu focul! Substantivul Felul substantivului Numărul substantivului Genul substantivului focul comun sing. Copiaţi textul de mai jos şi analizaţi substantivele după modelul dat la exerciţiul nr. Analizaţi substantivele din textul de mai jos. . tinereţe. de munţi. Prutul. Şiretul. Exerciţiul 5. b) două cu nume de persoane şi două cu nume de animale. 3: Miresme de codru coboară din munţi în şesuri cu holdele coapte. ger. după ce împletise în ea alte panglici: Oltul. adevăr. A fugit cu ea în podul casei. cărare.. porumb. bunătate. revoltă. grajdul şi coteţul de păsări. Exerciţiul 6. după tabelul dat la exerciţiul nr. prieten. că 42 . zăpadă. Ţin bolta pe umeri Carpaţii cărunţi. Găsiţi substantive care au Înţeles asemănător cu substantivele următoare: elev. Găsiţi substantive cu sens contrar substantivelor următoare şi alcătuiţi propoziţii: lumină.

Ce arată numărul plural? Daţi exemple. de acţiuni. 3. Ce se numeşte substantiv propriu? Daţi exemple. Cum aflaţi genul unui substantiv? Daţi exemple. Felul: -. Daţi exemple de substantive nume de fiinţe. Cum se scriu substantivele comune? 6. 3. Recapitularea substantivului 1. 7.. De cîte \feluri sînt substantivele ? 4. iar clmpiile care înconjură ţara cu verde viu sînt frunzele florilor aşezate pe margine. de stări sufleteşti.fenomene ale naturii 43 . de lucruri. 11. de fenomene ale Wturii. de însuşiri. Cum se scriu substantivele proprii? 8. fiinţe lucruri acţiuni stări sufleteşti insusiri » Substantivul: denumeşte 1. Ce se numeşte substantiv comun? Daţi exemple. Ce este substantivul? 2.. 5.Dobrogea reprezintă tulpinile florilor muiate în apa mării. 10. Care sînt genurile substantivelor? 12. Cîte nuhiere au substantivele? 9. Ce arată numărul singular? Daţi exemple.

comun propriu .. masculin neutru 44 .

Din cînd în cînd răspundea zîmbind la cîte o întrebare a (copil). Priviţi ou atenţie ilustraţia de mai jos şi alcătuiţi o compunere. Copiii sînt viitorul ţării. Să se scoată 5 substantive proprii şi 5 substantive comune din lectura Brtnduşele de Eusebiu Camilar. copiii. De exemplu: copil. în vale. cu (plete) cărunte revărsate pe umeri. carie şi alcătuiţi cu ele propoziţii. gen şi număr). casă. şi să se scrie în dreptul fiecăruia: felul. cu (ochi) lui mici. fiu. genul. (iaz) luci deodată ca (oţel) şi (copil) slobozi strigăte de mirare: „Vai. Apoi numai (paşi) li se auzeau pe (cărare) uscată de secetă. 45 . Daţi nume copiilor care se văd In ilustraţie. Exerciţiul 1. plini de gînduri. Scrierea corectă a substantivelor Exerciţiul 1. ce frumos luceşte (apă) (iaz)!“ Exerciţiul 2. Analizaţi apoi substantiveli! (fel. Exerciţiul 2. strungar.4. numărul. copii. Puneţi substantivele din paranteză la forma corespunzătoare: Exerciţii de scriere corectă a substantivelor ^Bătrîn) mergea cu (frunte) plecată. Formaţi pluralul substantivelor copil. 4.

e. S-au dus (zile) (Babe) şi (nopţi) (vegheri). Puneţi substantivele din paranteză la forma corespunzătoare: S-a dus (zăpadă) albă de pe (întins) (ţări).. mamă. Cooperatorii pricepuţi şi harnici îngrijesc livada cu dragoste. lunguiaţă. dulci şi aromate. mari.) Fapte pioniereşti deosebite.... 1... roşii şi acrişoare. c) culoare — roşii. galbene. cu coroana rotundă. lucru sau fenomen al naturii se numeşte adjectiv. dulci. 5. condus de pionierul Culiţă Neagu. galbene. Adjectivul Recunoaşteţi adjectivele în textul de mai jos: în livada unei cooperative agricole de producţie sînt plantaţi nişte meri înalţi. Ei fac mere mari. e uşoară.. pe umedul pămînt Se-ntind cărări uscate de-al (primăvară) vînt. Adjectivele pot arăta însuşiri fizice şi sufleteşti. De ce? Amintiţi-vă: Partea de vorbire care arată o însuşire a unei fiinţe. lunguiaţă.. Cuvintele: înalţi. însuşiri fizice: a) formă — rotundă. mama i-a găsit aplecaţi peste caiete. d) gust — acrişoare. aromate. Peste o oră. harnici sînt adjective. Detaşamentul I. e) miros — aromate. Tot în livadă sînt şi nişte peri cu coroana lunguiaţă.. copii. grea tema? — Nu..- Excreitiul 4. — Ei. dulci . Grupa pionierului Neagu Ion a curăţat de licheni pomii fructiferi din livada şcolii. ce va servi ca îngrăşămînt. Scrieţi după dictare. a predat centrului de colectare a cenuşii cincizeci de kilograme de cenuşă. 46 . rotundă. (Cîmpie) scoate aburi. roşii. pricepuţi. b) mărime — înalţi.Exerciţiul 3. mari. acrişoare. care dau pere galbene. (Scrierea corectă a substantivelor.

3. erau două mere mari. pere galbene.. copac. Exerciţiul 4. fericită. urîtă.e adjective. pionier. De exemplu: vreme frumoasă. Adjective: curajos. (Morcovul) (Scrisoarea) Exerciţiul 3. Lămuriţi oral Înţelesul următoarelor proverbe şi ghicitori şi arătaţi care sînt adjectivele: 1.. Vorba dulce mult aduce. Am o găină pestriţă. Buturuga mică răstoarnă carul mare. dulci. El era un copil cuminte şi silitor. 47 . vară. patrie.senin. caldă. pionier. mohorîtă. Exerciţiul 1. De exemplu: cooperatorii pricepuţi şi harnici. Adjectivele fac vorbirea mai frumoasă. mai bogată şi mai precisă. 2. într-o farfurie albă. cer. holde. Exerciţiul 2. munte. Arătaţi care adjective din propoziţiile următoare exprimă forma. Merele aromate şi gustoase i-au făcut mare plăcere. culoarea. luncă.. Coada roşie stă-n pămînt. liberă. mirosul şi însuşirile sufleteşti: Pe masa rotundă. Buna şi duioasa mamă le duse în camera în care învăţa Ionel. iarbă. cer. deci un substantiv poate'fi îns'oţit de mai mult. Găsiţi pentru substantivele de mai jos cîteva adjective potrivite: vreme. ploaie. harnici. lucrurilor şi fenomenelor naturii şi la recunoaşterea lor după însuşiri. Potriviţi la substantivele de mai jos adjectivele date şi formaţi cu ele propoziţii: Substantive: copilărie. roşii şi dulci. duce veste bună lui Gheorghiţă. aromate şi zemoase. Fiinţele şi lucrurile pot avea mai multe însuşiri.însuşiri sufleteşti: pricepuţi. verde joacă-n vînt. 2. Adjectivele ne ajută la caracterizarea fiinţelor. gustul. mărimea. Părul 4.

le-a adunat pentru iama friguroasă. mari Neutru: (zid) tare. mari Feminin: (piatră) tare. ca şi substantivul miezul a cărui însuşire o arată. Din cînd în cînd. Faceţi acordul adjectivelor dintre paranteze cu substantivele din textul de mai jos: Balta (adînc) se umpluse de lumină (strălucitor). numărul singular. De exemplu: Singular Plural Masculin: (om) tare. Fiind o fiinţă prevăzătoare. Pe fire 48 . Adjectivul prevăzătoare este de genul feminin. dar cu miezul dulce. mare (oameni) tari. mare (pietre) tari. Adjectivul ciudat este de genul masculin. cu rodul rotund. în textul de mai sus se observă că adjectivul tirzie este de genul feminin. Adjectivul dulce este de genul neutru. ca şi substantivul alune a cărui însuşire o arată. Ele au aceeaşi formă pentru toate genurile. numărul singular. prin fundul ghiolului treceau lişiţe (cenuşiu). Unele adjective nu se schimbă după gen. ci numai după număr. Deci adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul a cărui însuşire o arată. numărul plural. Adjectivul gustoasele este de genul feminin. Adjectivele rotund şi tare sînt de genul neutru. ca şi substantivul toamnă a cărui însuşire o arată. tare. mari Exerciţiul 1. I-au plăcut gustoasele alune. ca şi substantivul pom a cărui însuşire o arată. ca şi substantivul rodul ale cărui însuşiri le arată. Acordul adjectivului cu substantivul Era toamnă tlrzie. numărul singular. nufărul singular. Veveriţa a dat peste un pom ciudat. numărul singular* ca şi substantivul fiinţă a cărui însuşire o arată. numărul singular.6. ca şi substantivul iarna a cărui însuşire o arată. Adjectivul friguroasă este de genul feminin. mare (ziduri) tari.

culoare. b) înfrumuseţează. cite un adjectiv cu înţeles opus: mare. glumă. b) sufleteşti. Formaţi adjective din următoarele substantive şi alcătuiţi cu ele propoziţii : primăvară. .. Arată însuşiri / miros. 49 .. lat. bîtlani cu strigăte (aspru) şi (urît). lung. Recapitularea adjectivului 1. 2. înalt. Observaţii: a) ajută la recunoaşterea obiectelor după însuşirile lor. frumos. se roteau vulturi cu pene (frumos) şi (încondeiat). bogat. Găsiţi. ploaie. mai treceau pescăruşi (argintiu) cu aripi (ascuţit). nu şi după gen.a) fizice — formă. subţire. De exemplu: Bate un vînt primă văratic. îmbogăţeşte şi precizează exprimarea orală şi scrisă.a) se acordă in gen şi număr cu substanAcordul: tivul a cărui însuşire o arată. curajos. ^^^. lucrurilor etc. 7. gust. ^ Exerciţiul 2. pentru fiecare din adjectivele următoare. Exerciţii aplicative Exerciţiul 1. primejdie. fală. harnic.(verde) de papură se aşezau nişte păsărele (mic şi auriu) cu ochişori de mărgele (negru). Pe deasupra. b) unele adjective îşi schimbă forma numai după număr. curat. Adjectivul arată însuşiri ale fiinţelor. vişină. mînie. mărime. Cete de peştişori (mărunt) ţîşneau ca o ploaie (des) la faţa apei şi se risipeau fugind de gura (lacom) şi (enorm) a ştiucii. prin soare. De exemplu: Balta adîncă.

străveziu. Căprioara îl linge. din pieptul căprioarei scapă un muget înăbuşit de durere. mămucă! Noi sîntem odată băieţi! b) După plecarea caprei. purpurie. iată şi lupul în pragul casei. albăstrie. catifelat şi umed. cu substantivele potrivite după modelul dat: aurie.gros. cu cehii îndureraţi. cenuşie. mămucă. se lasă dezmierdat. Exerciţiul 3. ziseră ei. 50 . sing.Exerciţiul 2. argintie. (eu) mă duc în pădure după mîncare. Scoateţi adjectivele din textul de mai jos şi scrieţi-le într-un tabel alcătuit după modelul dat. cald ca o blană a pămîntului. pe spatele mamei lui. — Pot să am nădejde în voi? — Da. căprioara stă jos lîngă iedul ei. El înghiţi cu lăcomie pe cei doi iezi neascultători. cu ochii închişi.. pene aurii. Şi ciim se uită aşa. Adjectivul Substantivul a cărui însuşire o arată Genul Numărul Ce este ca parte de propoziţie? La ce întrebare răspunde? subţire limba fem.. şi limba. Acesta şi-a întins capul cu botul mic. şi. Pronumele Pronumele personal a) — Dragii mamei copilaşi. — Auzit-aţi ce-am spus eu? —> Da. mătăsoasă a iedului. auriile pene. Scrieţi formele de plural ale următoarelor adjective. ' Pe muşchiul .ei subţire culcă uşor blana moale. De exemplu: pană aurie. trandafiriu. atribut ce fel de? 8. Voi încuiaţi uşa după mine.

tu. Pronumele personale de persoana I şi a Il-a se schimbă numai după număr. Ele deosebesc persoanele unele de altele. ei) şi pentru feminin (ea. ele. Pronumele tu înlocuieşte numele iedului — persoana cu care vorbeşte. Pronumele eu înlocuieşte numele caprei — persoana care vorbeşte. Persoana a Il-a arată persoana cu care se vorbeşte: tu. Pronumele personal are trei persoane: Persoana I arată persoana care vorbeşte: eu. el. Pronumele personale de persoana a Ill-a au pentru singular şi plural forme deosebite: pentru masculin (el. ei. ea.Întorcîndu-se acasă. Caprele din vecinătate se bucurară şi ele. 51 . pedepsind crunt pe cumătrul lup. ele). tu. ea. voi. noi. ei. Pronumele personal are două numere: singular şi plurak Pronumele personale de persoana I şi a Il-a au o singură formă la singular şi la plural. voi. Pronumele el înlocuieşte numele lupului — persoana despre care se vorbeşte. Observaţie: Aceste pronume care deosebesc persoanele unele de altele sint pronume personale. noi. noi. — Tu nu cumva să te răsufli cuiva 1 zise ea iedului celui mic. cît şi pentîru feminin (eu. Persoana a IlI-a arată persoana despre care se vorbeşte : el. ele înlocuiesc substantive şi sînt pronume. atît pentru masculin. De-atunci căuta şi ea vreme cu prilej de răzbunare.wVpoi capra îşi ţinu făgăduiala. Cuvintele subliniate în textele de mai sus: eu. capra află cu durere de cele întâmplate. voi).

52 .Pronumele personale de persoana a IlI-a se schimbă după număr şi gen.

Strugurii s-au copt.Singular Plural Persoana I mase. De eşti tu acela. ele. ea. Braţul său prin taberi mii de morţi împarte! Eu sînt a sa mumă. Ei sînt culeşi. De exemplu: Vulpea ajunse la lup şi-i propuse să-J aleagă împărat. de pildă. Găsiţi şi analizaţi pronumele personale din următorul text: Şi paserile se înţeleg între ele. auzi ciripind o rîndunică şi crezi că ea are gust să facă gălăgie. ei. ei. el e fiul meu. în vreme ce ea dă poveţe puişorilor ei: „Nu strigaţi cînd eu nu sînt cu voi!“ 53 . străine? Ştefan e departe. El scrie la gramatică. ele) pot ţine locul şi unor substantive care denumesc lucruri. Eu merg în tabără la mare. tu. Persoana a Il-a mase. x b) Cînd se rostesc împreună cu alte cuvinte. noi. voi. Voi plecaţi la munte? Exerciţiul 4. De exemplu : Cartea este frumoasă. el. Persoana a IlI-a eu tu el ea noi voi ei ele Observaţii: a) Pronumele personale de persoana a IlI-a (el. Tu înveţi o poezie? Ele au venit la munca patriotică. Ei construiesc aeromodele. Lupul n-o ascultă şi vulpea plecă la păun să-i propună locul de împărat. Înlocuiţi pronumele personale din propoziţiile de mai jos. Tu. Ea este citită cu plăcere. Noi îi admirăm. unele forme ale pronumelui se leagă de acestea prin liniuţă de unire. nu-ţi sînt mumă eu! Exerciţiul 3. Exerciţiul 1. fem. cu substantive corespunzătoare : Ea învaţă la istorie. fem. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele pronume personale: eu. Exerciţiul 2. nu numai fiinţe. ea. Analizaţi pronumele personale din textul următor: — Ce spui tu.

Pronumele înlocuieşte un substantiv. El este un bun dirijor. Scrieţi după dictare. — arată o singură persoană -plural — arată mai multe persoane c) gen: numai la persoana a IlI-a. Valentine. Ce se numeşte pronume? 2. 3. de George Enescu. a II-à — cu care se vorbeşte 2. el. Pronumele îşi schimbă forma după: pers. Ce se numeşte pronume personal? Daţi exemple. Scrierea corectă a pronumelor personale: eu. Ei alcătuiesc un program frumos. Recapitularea pronumelui 1. I — care vorbeşte a) p e r s o a n e : p e r s . pers. Tu. Cîte persoane are şi ce arată fiecare? I 1. Aurelian va conduce corul. Exerciţii aplicative Exerciţiul î.9. ele se scriu corect cu e. ei. Alexandru zice: — Eu voi recita poezia Patria. Scoateţi apoi pronumele personale în coloană şi scrieţi persoana şi numărul. a IlI-a — despre care se vorbeşte b) număr: sing. Noi toţi vom cînta în cor: Hora Unirii şi Pui de lei. de Ion Brad. Fetele învaţă cîţeva dansuri. vei cînta la vioară Impresii din copilărie. Ele au costume frumoase. ea. Elevii clasei a IY-a pregătesc o serbare. Marioara va 54 . singular şi plural 3.

cînta un cînţec popular. Ea are voce minunată. Voi aţi dat o serbare? 55 .

Noi sîntem mulţumiţi. Noi. ele. ea. să prinzi tu şi pentru ea. tuj el. 10. Analizaţi pronumele personale din poezia Concertul primăverii de George Coşbuc. El tace îngîndurat. Exerciţiul 5. Dar ce faci tu aici? — îl aştept pe tata. Voi sînteţi fraţi buni. vino. 3. Rîndunico. Analizaţi pronumele din textele de mai jos: ! ) Bătrînul mîngîie fata şi zise băiatului: — Bine. Bunicul stă pe prispă. Chiar dacă nu-i vezi. Exerciţiul 3. Copiaţi textul de mai jos şi subliniaţi pronumele personale: a. sîntem bucuroşi cînd vedem că ei sînt dornici de a cunoaşte cît măi mult. Trec pionierii.nielul este pe mssă Recunoaşteţi verbele din exemplele de mai sus şi spuneţi ce exprimă. E rău că ele au sosit prea tîrziu! Tu ai văzut cînd s-a închis biblioteca? Voi aveţi bibliotecă? Exerciţiul 4. C. ştii că ei sîrît. — Dar păsărelele stau să punem mîna pş ele? Copiii au plecat bătînd din palme. Cărţile sînt în bihliolocfi. pentru că auzi goarnele. căci sînteţi ascultători. voi. Ei erau fericiţi. ciripeşte. ei. învăţătorii. 56 . Cartea citită este interesantă. zboară. El mi-a spus că vine repede. Verbul 1. Ei caută asemenea cărţi în bibliotecă. noi.Exerciţiul 2. Ea este dorită de copii. Alcătuiţi o scurtă compunere în care să folosiţi următoarele pronume personale: eu. b) — Tu eşti feciorul lui Ştefan? — Eu! — Te-am recunoscut. porunceşte şi te vom asculta ! 2.

eu citesc. Persoana şi numărul verbului Singular 1. porunceşte. a IV-a 57 . acţiunea verbului este făcută de persoana care vorbeşte (eu. adică de persoana a Il-a. erai. 4. citiţi. Găsiţi substantive sau pronume potrivite pentru următoarele verbe şi alcătuiţi propoziţii: este. 2. de Nicorească“. păsărelele. pomii. Cuvintele: sint şi este arată existenţa. voi citiţi. soarele. Ea citeşte „România pito4. eram. El citeşte „Legende isţorice“. Exerciţiul I. noi). de Plural 1. Ei citesc „Basme". Eu citesc „Poveşti”. huţă. de Connată“.2. de Mihail Sadoveanu. povesteşte. 1. 3. stantin Chiriţă. Tu citeşti „Dumbrava minu. tu citeşti. Gruia. starea. e. 11. noi citim.xpr<*iţi«l i. « asculta arată acţiunea. » Cuvintele: stă şi tace arată starea.Cuvintele: vino. cerul.lae Labiş. adică de persoana I. de Alexandru Via. 4 — Gramatică şi compunere. eram. F. torii“. 3. Partea de vorbire care arată acţiunea. voi). sînt. Noi citim revista „Cuteză- Ion Creangă. în propoziţiile de la nr. este. Găsiţi verbe potrivite pentru următoarele substantive şi alcătuiţi propoziţii: copiii. existenţa se numeşte verb. zboară. de Călin de Eusebiu Camilar. era. acţiunea verbului este făcută de persoana cu care se vorbeşte (tu. ciripeşte. Ele citesc „Poezii“. Voi citiţi „Cireşarii“. cl. Observaţie: Cuvintele: eşti. ştii. în propoziţiile de la nr. 2. era/i şi erau se scriu cu e.

în faţa lui Ţepeş. Mîndricel povesti totul.. ei. Copiaţi textul următor şi analizaţi verbele: . munţii — să ţin capul sus cînd ochesc cu arcul. Exerciţiul 2. alta decit persoanele I şi a Il-a. Persoana a IlI-a arată că acţiunea verbului este făcută de persoana despre care se vorbeşte. de nu se mai zăresc. Verbul are două numere: Numărul singular arată că acţiunea verbului este făcută de o singură persoană. ele). Căzu cu braţele desfăcute.. acţiunea este făcută de persoana despre care* se vorbeşte (el. de la ape am învăţat să alerg în luptă fără şovăire. eroi sînt încă Si-or fi în neamul românesc. Deci. în veci s-or naşte pui de lei. Ţepeş îi sărută obrajii şi porunci să fie îngropat cu mare cinste. Numărul plural arată că acţiunea verbului este făcută de mai multe persoane. Persoana a Il-a arată că acţiunea verbului este făcută de persoana cu care se vorbeşte. adică de persoana a IlI-a. ca şi pronumele personal. Persoana I arată că acţiunea verbului este făcută de persoana care vorbeşte. Copiaţi textul următor şi analizaţi persoana şi numărul verbelor: Codrii m-au învăţat să ţin spada în mînă cum îşi ţin ei crengile. Exerciţiul 3. Săgeţile lor se duc ca vîntul.în propoziţiile de la nr. ea. Exerciţiul 1. verbul.Voinicii îşi pregătiră săgeţile.. » Din coapsa Daciei şi-a Romei. 58 . Arătaţi oral persoana şi numărul verbelor din exemplele care urmează : Eroi au fost. Românii pretutindeni cresc. ei (ele) citesc.. el (ea) citeşte. are trei persoane. 3 şi 4. îşi încordară arcurile cu putere şi au tras.

Cînd acţiunea verbului se petrece în momentul vorbirii. 3.Deodată se făcu o mare tăcere.Cucul.. Mătuşa nu mă slăbea din fugă nici în fuptul capului. spuse arată că acţiunea verbului s-a petrecut înainte de momentul vorbirii. a strigat. îi spuse pricina. verbele va cînta şi va doini arată că acţiunea verbului se va petrece mai tîrziu. verbul este la timpul prezent. Săgeata zboară ca gîndul. însuşi Domnul cel mare al Moldovei. în cojoacă şi desculţ Umblă mormăind prin munţi. 2. De prin alte ţări venit.. mierla. în propoziţiile de la nr. înainte şi după momentul vorbirii. un solist vestit. Reţineţi : 1. . Va cinta din flaut. moş Vasile a strigat pe tata la poartă.. în propoziţiile de la nr. verbele umblă şi joacă arată că acţiunea verbului se petrece în momentul vorbirii. 59 . verbele slăbea. 3. Timpurile verbului 1. 1.Dulce va doini din nai. (Ursul) Secera văzduhului Joacă-n bolta stufului. adică după mo- mentul vorbirii: Observăm deci că acţiunea verbului se poate petrece: în momentul vorbirii. . (Luna nouă) 2. 12. a pus mîha pe arcul său. cu braţele sale vînjoase. Multe doine. îl încordează cu putere şi trage.. în propoziţiile de la nr. Seara.

ştiam. a lucra. Şi punctuaţia a pus-o ca lumea. fără ochelari. trecut şi viitor. scoateţi verbelé şi încadraţi-le în tabelul de la p. dar totul părea alb. Exerciţiul 1 Treceţi oral verbele următoare la cele trei timpuri: prezent. a aduna. şţiui. Cînd acţiunea verbului se petrece după momentul vorbirii. verbul este la timpul trecut. Duduia Lizuca zice: — Iacă. a vedea. ştiusem. a fugi. a duce.. dăm de căsuţa bunicilor! Drumul e mititel şi îngust. Este rodul strădaniei lui!. voi şti.2. De exemplu: ştiu. Copiaţi textul următor. Prin plopii tremurători străbate un freamăt prelung. acesta începu să cerceteze cu uimire un caiet după altul. a tăcea. Acum înţeleg de ce a izbutit. paginile se albiră ca prin farmec. E mai frumos decît în tîrg. Ideile le-a înşiruit cu multă limpezime. Exerciţiul 4. greşelile subliniate cu roşu pieriră fără urmă.. numărul singular: a şti. a scrie. i<jvorciţiul 2. Uitînd că nu mai are ochelarii la ochi. a doborî. Bravo. Garagiale! Vino şi ia-ţi compunerea cu nota pe care ai meritat-o. Cînd acţiunea verbului s-a petrecut înainte de momentul vorbirii. Deci verbul are trei timpuri: prezent. . nici o greşeală nu mai sîngera privirea bătrînului învăţător. trecut şi viitor.. am ştiut. Puneţi verbele din textul de mai jos la timpul trecut: Patrocle scutură urechile mari şi o priveşte ţintă pe Lizuca. Puneţi verbele din textul de mai jos la timpul viitor: Aşa. persoana I. neatins şi o bucurie fără seamăn îi învălui inima. 53: învăţătorul continuă: A scris înţr-o pagină şi jumătate mai mult decît au scris alţii în şase. a culege. literele se micşorară dintr-o dată. într-adevăr.. verbul este la timpul viitor. iJxcrciţiul 3. 3. Şi ortografia e îngrijită.

ştii. Exerciţiul 7. A îngălbenit! Glasul i-a pierit în gît! Abia a izbutit să strige. scrii. Găsiţi verbe cu sens contrar pentru verbele următoare: a pleca. numărul şi timpul verbelor: Vom face întîi lecţia de română. a îmbrăca. pornii. a adormi. Voi controla acum. Deodată. în timp ce copiii ceilalţi îl trăgeau pe Mitruţ în sus: Mitruţ rîdea şi bătea din palme. E'('''' ifiul î*. Subliniaţi-le ! Exerciţiul H. gîndii.Verbul Persoana Numărul Timpul Ce este ca parte de propoziţie? La ce întrebare răspunde? continuă III sing. / în faţa elevului Caragiale se opri. a îngheţa. Alcătuiţi o compunere despre primăvară. Şi învăţătorul trecu printre bănci. a rîde. a lucra. fugii. povestii. După aceea vă voi împărtăşi roadele compunerilor de ieri. Exerciţiul 6. de Nicolae Tăutu. sosii. a sosi. a urca. Treceţi verbele din textul de mai jos la persoana a Il-a: — Aşa! a spus el. tema zilei. Folosiţi verbele la toate timpurile. dormii. citii. El făcu observaţiile corespunzătoare. a deschide. De exemplu: Ce faci? Vii ori nu vii la repetiţie? Chiar acum citii ultimele pagini din povestirea „Fata cu arma“. 61 . cum rîdea el aşa şi se legăna. L-au urcat pînă la jumătatea stejarului şi l-au lăsat în leagănul uşurel al vîntului. analizaţi persoana. a vorbi. Din textul care urmează. trecut i predicat ce se spune despre? (învăţător) Exm-iţiul 5. s-a uitat departe. ca de obicei. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele verbe folosite la timpurile prezent sau la trecut: vii.

.. împreună cu prietenii lui. Subliniaţi verbele. Exerciţii de ortografiere a grupurilor de verbe-pronume Ieri te-am întîlnit la bibliotecă. folosind verbele la timpul trecut. Vi leam dat de o săptămînă.. Ionele tu mai rugat să ţii las încă 3 zile Păstreazăl dar scrieţi toate lecturile Fiţi atenţi la scris Grăbinduvă veţi face greşeli de punctuaţie şi ortografie Exerciţiul 3. Ţi-a împrumutat cartea „Cireşarii“? Ai citit-o? Mie mi-a plăcut foarte mult. Copiaţi textul de mai jos. Recunoaşteţi verbele din textul de mai sus! Observaţi că verbele care se rostesc împreună cu unele pronume se leagă de acestea prin liniuţă de unire. de ce voi. sînteţi aşa de vesele şi de jucăuşe? — îţi voi răspunde. Tovarăşul învăţător ne-a recomandat şi celelalte volume. cheamă-1.Exerciţiul 10. spune-i. Liviu n-a venit încă de la săniuş.. dar lasă-mă să mă urc mai întîi în copac! Exerciţiul 2. jucaţi-vă. . Exerciţiul 1 Analizaţi oral verbele însoţite de unele prontftne şi explicaţi de ce sînt legate prin liniuţă de unire. 62 . ia-ţi. Observaţie: Cind verbele se rostesc împreună cu unele pronume. Le-am povestit conţinutul cărţii şi părinţilor mei. Continuaţi povestirea Începută mai jos. veveriţele. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele verbe însoţite de unele pronume : îmbracă-te. — Răspunde-mi întîi la o întrebare! — întreabă-mă ! — Spune-mi.E întuneric. du-te. — M-am gîndit şi ţi-oi da drumul. 13. se leagă de acestea prin liniuţă de unire. Puneţi semnele de punctuaţie şi liniuţă de unire acolo unde trebuie: Mîine aduceţimi caietele de lectură. — Dâ-mi! i-a răspuns veveriţa înviorată.

dar n-a fost chip. care într-o clipă a luat-o la sănătoasa. văzînd că nu mai au ostaşii lui cu ce să-şi lege rănile. sa.Exerciţiul 4. Şţefăniţâ şi frate-săii am pornit spre pădure. la. Exerciţiul 7. copiii i-au povestit bunicului cele văzute în loadure.. Ştefan Mare a fost domnul Moldovei. Subliniaţi cuvintele care se rostesc împreună şi explicaţi oral scrierea lor. Cîte numere are verbul? Ce arată numărul singular? Dar 63 . Subliniaţi cuvintele care se rostesc împreună: înţr-o zi. Copiaţi cuvintele care se scriu cu liniuţă şi explicaţi scrierea lor: Aici. sau. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele cuvinte. Exerciţiul 5. l-a lăudat. urmărind scrierea corectă a cuvintelor. îşi rupse cămaşa de pe el şi-o împărţi răniţilor. El şi ostaşii lui luptat cu turcii la Vaslui. 14.. drept şi viteaz. s-a. Explicaţi oral scrierea lor. Care sînt persoanele verbului? 3. în dreapta Tirîiişului. eu. ne-am. Scrieţi după dictare. s-au. Şţefăniţă l-a rugat pe frate-său să-i arate vizuina vulpii. se-nalţă.. Ce este verbul? 2. Dintr-un tufiş ne-a ieşit în cale o vulpe. Eu adesea cartea de istorie şi o citesc pentru . cunoaşte faptele de vitejie. Acesta l-a luat de mînă şi au pornit spre hăţişul unde era culcuşul sau vizuina vulpii. Poporul numit Ştefan Mare pentru că era bun. neam. La înapoiere. Ce arată persoana I? a Il-a? a III-a? 4. Deşi avea oaste mai puţin numeroasă. Bunicul i-a strîns în jurul lui şi le-a povestit o întîmplare asemănătoare. biruit. Mulţi poeţi cîntat în versuri. minunata aşezare pe care şi-au ales-o dacii pentru întărit urile lor.) Se povesteşte că în lupta aceasta Traian. (. Recapitularea verbului 1. ca o prispă. sub streaşina unui munte. Completaţi spaţiile punctate din textul următor folosind cuvinte potrivite şi fiţi atenţi la scriere. i-a dat.( substantiv). Ne-am silit s-o prindem. ia (verbul a lua). valea se lărgeşte puţin. Exerciţiul 6..

numărul plural? 64 .

starea. viitor? Verbul arată acţiunea.(—persoana a Il-a persoana a 111-a singular plural Se schimbai după: b) număr: 5. — acţiunea este făcută de mai multe persoane . Exerciţiul 1. existenţa. — acţiunea este făcută de persoana cu care se vorbeşte . trecut. ■persoana 1 — acţiunea este făcută de persoana care vorbeşte.a) persoană '. — acţiunea se petrece înainte de momentul vorbirii . — acţiunea se petrece în momentul vorbirii. Ce arată timpurile prezent. Alegeţi un fragment dintr-o lecţie de citire. — acţiunea este făcută de persoana despre care se vorbeşte . scoateţi din el verbele şi analizaţi-le ca în tabelul mni jos 65 . — acţiunea se petrece după momentul vorbirii. — acţiunea este făcută de o singură persoană. Cînd se poate petrece acţiunea exprimată de verb? 6.

Copiaţi textul de mai jos. trecut predicat ce a făcut? Exerciţiul 2. Pe firul văii susura apa limpede a unui pîrîu. . au răspuns cei doi flăcăi. — Eu zic să urcăm pe munte.Verbul Persoana Numărul i Timpul l Ce este ca parte de propoziţie? i La ce întrebare răspunde! a intrat a IlI-a sing. persoana şi numărul: Cei trei au străbătut izlazul şi s-au afundat în pădure. La gura unei văi s-au oprit. scoateţi verbele în coloană şi în dreptul fiecărui verb puneţi timpul. a propus militarul — Urcăm. In dreapta şi în stînga se ridicau două creste împădurite.

căci etc. să exprime clar ideea. ci. care au legat între ele unele cuvinte din propoziţie. cu numele ţăranilor delegaţi la Adunarea solemnă din 1918. Exerciţiul 3. . prin. pe la. Aceste cuvinte se numesc cuvinte de legătură. intru. ori. nici. . folosind ilustraţia de mai jos. fără. plnri. B. . dar. . de pe. de la. cu. 1918. cub. 67 . . Se găsesc în muzeul de la Alba-Iulia nişte registre mari. Cuvinte de legătură A. însă. după. . ne vom despărţi. lin^ă. Pentru ca propoziţia A să aibă un înţeles. . Se găsesc . muzeul . Adunarea solemnă . Alba-Iulia nişte registre mari. 15. spre. numele ţăranilor delegaţi . Subliniaţi verbele. . şi. la. s-au adăugat în propoziţia B cuvintele în. Observaţie: Tot cuvinte de legătură sînt şi: de. din. Alcătuiţi o scurtă compunere cu titlul „Jocurile de vară ale copiilor".— De aici însă. Pornim pe trei direcţii şi ne vom întîlni in poiană. iar. pt-nlru. sau.

la.. 16. Alcătuiţi propoziţii In care să folosiţi următoarele cuvinte de legătură: de. Substantwullç—b..__ masculin ’d) scrierea corectă a substantivelor 58 . . fenomene ale naturii etc. Nici un zgomot. stăruinţă caldă.. de la. de.. Populaţia civilă sprijinea prin toate mijloacele armatele noastre. • . . Păsările călătoare se întorc. . • ^comun 1. Recapitularea părţilor de vorbire ) denumeşte fiinţe. Exerciţiul 2. Recunoaşteţi cuvintele de legătură din următoarele texte: a) In aer e o răcoare dulce şi un miros sănătos. pe la. Exerciţiul 5. / i v . Exerciţiul 3. iar. Copiaţi zece rînduri din lecţia voastră de citire. Subliniaţi cuvintele de legătură. b) în acele zile de la sfîrşitul lui August 1944. Copiii le aşteaptă bucurie. dar. ţările calde cuiburile lor. Completaţi spaţiile punctate folosind cuvintele de legătură potrivite : Soarele se uită îndărăt.. la. sub. nici o adiere de vînt nu se simte. „Cum ne petrecem recreaţia mare“. cu următoarele cuvinte de legătură: şi. Exerciţiul 4. sau. Alcătuiţi o scurtă compunere. cu.. păduricea . ca şi în alte părţi ale ţării se duceau lupte dîrze pentru lichidarea hitleriştilor de pe teritoriul ţării..Exerciţiul 1. ■ .) felul substantivului-^^^^ ^c) schimbarea formei substantivului dupà:^^en'<^—feminin \ ^ neutru 'număr^-— singular ^plural . lucruri. pe plaiurile Bîrsei. din. pe.. însă. dar.. iar. nici o mişcare. din..mesteceni. in. La primărie se vestea că prin pădurile din apropiere sînt grupuri de hitlerişti.

Copiaţi textul următor şi înlocuiţi spaţiile punctate cu adjective potrivite: Grîul este o plantă care se cultivă pentru boabele lui.timp b) schimbarea formei/^ verbului după:^^1™"1* r c) scrierea corectă a verbelor 5. . Mama dă (pionier) sfaturi bune.a) arată însuşirea fiinţelor. Verbul: 'gen \c) scrierea corectă a pronumelui a) arată acţiunea. Treceţi apoi aceste substantive la numărul plural: ^"^persoana (Pionier) pleacă într-o excursie. . Cravata (pionier) flutură în vînt. dînd un înţeles propoziţiei. fizice -sufleteşti 2. . 17. starea. Pronumele * -b) schimbarea formei pronumelui după:" ^persoană -număr 4. „ . existenţa . Adjectivul:*-—b) felul însuşirilor: ^c) acordul adjectivului ^d) rolul adjectivului în vorbire şi scriere .a) ţine locul unui substantiv 3. Pe (pionier) nostru îl aşteaptă o vacanţă plăcută. Exerciţii aplicative Recapitularea părţilor de vorbire Exerciţiul 1. lucrurilor etc. . Exerciţiul 2. Scrieţi forma corespunzătoare a substantivelor dintre paranteze. 69 . Cuvintele de legătură: Cuvintele care leagă între ele alte cuvinte.

Are o rădăcină prin care suge hrana din pămîntul . Spicul este format din floricele .. Din flori ies boabele .. Tulpina griului este un pai şi Din fiecare noduleţ creşte o frunzişoară şi .

Pe o potecă. şi . Exerciţiul 5.. ochii . 71 .. lene. lapte. Căutaţi adjective potrivite pentru substantivele următoare: \ copil.. ceai. Veveriţelor le era tare foame. copac. căldură. iarnă. Exerciţiul 0. pe guşă şi pe piept are pene Ea are coada .. Exerciţiul 1.. Băiatul ia dat veveriţei un pumn de alune. Acum.. haină.decît vrabia. Veveriţele s-au strîns repede în jurul băiatului. umezeală... clasă. frică. veveriţele aveau alune din belşug. hărnicie. din textul de mai jos. înlocuiţi substantivele nume de fiinţe. perie. vară. De exemplu: pîine albă şi neagră. prin pronume personale potrivite: Radu a plecat într-o zi la pădure după alune..adjective care să arate însuşiri contrare : pîine. Copiaţi textul următor şi înlocuiţi spaţiile punctate cu adjective potrivite: Privighetoarea este mai . veselie. prietenii băiatului. Deodată i-a ieşit în cale o veveriţă.Exerciţiul 3.. Veveriţa sărea în jurul lui. drum. Pe spate are pene.ca două mărgele şi ciocul Se hrăneşte cu omizi curăţind astfel arborii de duşmani... frig. putere. Ionel şi Marioara aveau coşuleţele pline cu alune. Adăugaţi substantivelor de mai jos două ... veneau Ionel şi Marioara. Radu nu mai avea alune.

.

singular şi plural. devenind vecini de compartiment. Exerciţiul II. Tu ai avut întotdeauna compunerile cele mai bune. Povestiţi în scris. a privit tot timpul pe fereastră. o întîmplare care v-a impresionat mai mult. S-a întors şi mi-a spus deodată. Scrieţi după dictare textul de mai jos şi explicaţi oral ortografia şi punctuaţia. Treceţi verbele: sînt şi am la timpul trecut. şi pînă la Sinaia. D P& ilustraţiile date mai înainte. Exerciţiul 8. unde a coborît. fără nici o introducere : 73 . ll De exemplu: Tu erai cel mai silitor elev din clasă. timpul viitor. Treceţi aceleaşi verbe la timpul viitor şi alcătuiţi propoziţii la persoana a III-a. Exerciţiul 10. alcătuiţi propoziţii în caro să folosiţi pronumele învăţate. Alcătuiţi apoi propoziţii la persoana a Il-a singular.\ Exerciţiul 7. De la Bucureşti. unde ne-am urcat amîndoi. Treceţi apoi verbele din povestirea de mai sus la persoana a I I-a. Exerciţiul 9. A intrat în vorbă cu mine cînd rapidul zbură ca o nălucă prin Buftea. Exerciţiul 12. la persoana I.

De exemplu: turcii = substantiv. Şi mi se pare că trenul are prea multe opriri. Arătaţi dacă textul care urmează este o propoziţie (simplă sau dezvoltată) şi faceţi analiza gramaticală a cuvintelor după tabelul de mai jos. Exerciţiul 13. Ai tăi sînt. Am rîs. Oaste nouă ieşi ca din pămînt. genul masculin. Çuvîntul Ce este Felul Genul ca parte de vorbire ? Nu.fi plăcut să rămînă puţin la Buftea. sunau din corn. subiect pentru că arată despre cine se vorbeşte în propoziţie.. pe munţii Moldovei.. vin din război. Procedaţi în acelaşi fel şi cu celelalte propoziţii. cei şapte voinici. Probabil ceva mai zgomotos şi nefiresc. Zîmbi şi el. şi-s singur 1 — Am şapte feciori frumoşi şi voinici şi mi-s dragi ca lumina ochilor.întrebarea măsoarul na Ce este ca parte de propoziţie? 74 . a) Copiii admiră frumuseţea merilor înfloriţi. Curgeau plăieşii roiuri de sub poalele codrilor. Răspunde la întrebarea cine? Exerciţiul 14. turcii ne-au călcat ţara.Timpul Per. doamne! în zori. pentru că m-am simţit obligat să-i dau explicaţii: — Eu merg la Cluj.. numărul plural. Nu i-ai fi dat mai mult de 40—50 ani. comun. întorcîndu-sc o clipă din nou spre fereastră. Am vrut chiar să i-o spun. a repetat că i-ar. dar. tocmai mă gîndeam cu regret că n-am avut inspiraţia să-mi iau bilet de avion.. Analizaţi oral cuvintele subliniate: — Sînt Ştefan. în două ore ajungeam. M-am uitat mai atent la el.— Mi-ar fi plăcut ca trenul să se oprească aici.

Pl. — — cine? subiect (admiră) 75 . mase. com.Copiii subst.

d) Omul aruncă poduri peste ape. Copilul o privea cu drag.întrer ca parte plineşte bare de în prorăsvorbire poziţie? punde? ? de mai jos după tabelul următor: Pe cine Ce fel lămude parte reşte ? a pro9 poziţiei este ? Analiza ca parte de vorbire Porumbul subst.La ce Cuvîntul este ţie înde. m. Institutorul îl preţuia.b) La clasa a treia preda lecţiile institutorul Bazil Drăgoşescu. iar ochii i se umeziră. Exerciţiul 17. Pe fruntea lui senină îşi făcuseră loc picături de sudoare. d) Eu le voi da mierea dulce şi parfumată. ă c. c) Iancu respecta ortografia. Jurjac părăsi casa şi livada sa dragă. a) Cu podoaba zdrenţuită tremură pe cîmp porumbul. Cloşca şi Crişan. Analizaţi in scris textul de mai jos după modelul dat la exerciţiul 15: Ochii tînărului luceau ca două mărgăritare. sg. Cu ochii în lacrimi copilul o întinde tatălui. era . c) Glasul viorii micuţe este firav. Analizaţi în scris textele \ Ce Ce func. c) Vîntul de dimineaţă răvăşea părul drumeţilor. Exerciţiul 16. Arcuşul alunecă din ce în ce mai furtunos pe strune. El era sîrguincios. Exerciţiul 15. înalt şi plăpînd. Tînărul acela. b) într-o zi de toamnă. Faceţi schema propoziţiilor de mai jos: a) Albina s-a oprit pe un trandafir roz. b) Mureşul a văzut cetele răsculaţilor lui Horea. subiect cine? tremur principală subst. pieptul îi sălta mai tare ca niciodată. e) Un mănunchi de gloanţe străpunse pieptul viteazului soldat.

77 .Ciprian Porumbescu.

pînă ce pătrunde în inima întunecată. v. s. a.s. păşeşte încet. s. prevăzătoare. intră apoi sub bolţi de frunze. A. s.+a.s. v. A. S. P. Faceţi analiza gramaticală a textului de mai jos folosindu-A'ă de tabelul dat la exerciţiul 15: Căprioara conteneşte fuga. a. A. Alcătuiţi propoziţii după schemele următoare: c. S. pe urmă prin hrube adînci de verdeaţă. p. s. Exerciţiul 19. v. C. a.S. s. P. P. A. ca un iad.S. A. S. Trece din poiană în poiană. C.Exerciţiul 18. s. S. s. .P. v. a pădurii. a.

De ce l-a rugat mama pe Nică s-o ajute la treburi? 3. de N. Ce alte povestiri aţi mai citit de acelaşi autor? 5 — Gramatică şi compunere. Copiere \ Copiaţi din lecţia de citire Buchetul de flori. de Mihail Sadoveanu. Cum îl pedepseşte mama pentru neascultare? 6. Priviţi ilustraţiile din paginile următoare şi amintiţi-vă din ce povestire fac parte.. lăsînd toate baltă? 4.. de la „Ne-a spus — p î n ă la pămîntului nostru". grăi el. 2. Expunerea orală a unei povestiri Exerciţiul 1.Oompunere 1. de A. Labiş. a IV-a 79 . Blan: diana.) 3. Cum se poartă Nică după această poznă? 7.“ pînă la sfîrşitul lecturii. Cum se joacă el cînd ajunge la apa Ozanei? 5. Cînd se petrece întîmplarea din această bucată de lectură? 2. cl. de la: Domnule. Cine este autorul acestei opere? Reda ţi conţinutul după următoarele întrebări: 1. De ce fuge totuşi Nică la scăldat.) b) Autodictare (Două strofe din poezia: Dacă toate acestea fi-vor învăţate. Dictare-autodictare a) Dictare (Lectura Drapelul.

.

67 5* Introducerea este începutul povestirii.Exerciţiul 2. . Să ne amintim: în povestirea unei lecturi folosim cît mai multe expresii frumoase din textul citit (pentru îmbogăţirea vocabularului şi pentru o exprimare cît mai corectă şi mai aleasă). Ea cuprinde numai cîţeva propoziţii. 4. cuprinsul şi încheierea. în introducere se mai arată locul şi timpul cînd se petrece întîmpterea. Povestiţi oral cuprinsul unei lecturi din vacanţă. Părţile unei compuneri Să ne amintim: Părţile principale ale unei compuneri sînt: introducerea. Uneori.

după următoarele Întrebări: 82 .V. Ga să alcătuim o compunere. pînă nu v-aţi asigurat mai întîi bine de înţelesul lor. pentru ca scrisul vostru să fie însăşi expresia gîndurilor voastre. Alcătuiţi în scris o compunere cu titlul Cum am petrecut vacanţa. frumoasă şi clară. învăţaţi să vă folosiţi de cuvintele cele mai simple şi de expresiile cele mai limpezi. nu întrebuinţaţi niciodată cuvintele pe care nu le cunoaşteţi. In cuprins se povestesc pe larg faptele întîmplate. încît oricine să vă înţeleagă uşor. Ea trebuie să fie scurtă. Apoi subiectul se dezvoltă într-o formă închegată. ca să evitaţi repetarea. întocmiţi-vă un carneţel în care să culegeţi expresii şi gînduri frumoase din: — lecturile din manual. E bine să folosiţi un dicţionar al limbii române. în ordinea in care s-au petrecut. — reviste. emisiuni la radio şi T. — lectura în afara clasei. 5. Exerciţiul 3. Cînd aţi folosit aceleaşi cuvinte la scurte intervale. Siliţi-vă să scrieţi întotdeauna astfel. încheierea arată cum s-au sfîrşit faptele povestite în cuprins. Elaborarea unor compuneri Pentru a alcătui compuneri frumoase. Reţineţi: Gruparea ideilor unei compuneri după aceste trei părţi se numeşte planul compunerii.Cuprinsul este partea cea mai dezvoltată a unei compuneri. înlocuiţi-le prin alte cuvinte cu acelaşi înţeles. De âceea. e necesar să alegem mai întîi subiectul. corectă.

Desfăşurarea festivităţii de deschidere a anului şcolar. 6. Impresii din prima zi de şcoală. 3. ghicitori şi citate din operele scriitorilor noştri în legătură cu preţuirea cărţii. Întîlnirea cu colegii şi învăţătorul vostru. 83 . Exerciţiul 7.2. 5. Alcătuiţi în scris o compunere cu titlul: Cum îmi pregătesc lecţiile. Cartea ne învaţă: 1. 4 şi 5). Discutarea compunerilor (exerciţiile nr. IV. Ţări şi popoare îndepărtate. Cum să ocolim răul. Cartea bună este cel mai bun prieten al omului. maghiari. Alcătuiţi o compunere cu titlul Prietena mea. 2. precizînd părţile principale ale compunerii: I. să ne jertfim viaţa pentru apărarea ei. români. pentru înflorirea patriei şi. 2. 3. 6. Exerciţiul 6. indicînd părţile principale ale compunerii. 1. Din cărţile bune cunoaştem: 1. 2. Alcătuiţi in scris o compunere cu titlul Prima zi de şcoală după următorul plan: Exerciţiul 5. Să muncim cu dragoste cu toţii. 4. înfăţişarea clasei. 3. după următorul plan. 5. Cum să iubim adevărul şi frumosul. III. 5. cartea. germani şi alte naţionalităţi conlocuitoare. 4. Exerciţiul 4. 4. Patria cu frumuseţile şi bogăţiile ei. II. la nevoie. 3. Prin ce locuri frumoase aţi trecut? Ce cărţi interesante aţi citit? La ce activităţi pioniereşti aţi luat parte? Ce întîmplări deosebite v-au impresionat? Cum v-aţi pregătit pentru începerea noului an şcolar? Pregătiri pentru începerea cursurilor. 3. Cum să facem fapte bune. Oamenii cu munca şi obiceiurile lor. Folosiţi proverbe. Drumul spre şcoală. Să iubim şi să trăim în pace cu toate popoarele lumii.

Însemnaţi pe margine: introducerea. cuprinsul şi Încheierea. 4. eliberarea. într-un sat de pe malul Argeşului.Exerciţiul 8. Munca oamenilor. Petrică a ajutat la recoltarea cartofilor. Toamna. 2. amintiţi-vă de poezia Toamna. Alcătuiţi o compunere ou titlul Toamna. Dezvoltaţi subiectul următor. de Octa vi an Goga. Exerciţiul 10. Petrică şi-a petrecut vacanţa mare la bunici. Exerciţiul 9. după următorul plan: 1. Discutarea compunerilor (exerciţiile 7 şi 8). 84 . Preşedintele cooperativei a felicitat pionierii pentru ajutorul dat.. Pregătirea pentru iarnă a vietăţilor naturii. Semnele caracteristice anotimpului. Exerciţiul 12.. Pentru alcătuirea compunerii. s-a format. au văzut casa pădurarului în flăcări şi au auzit strigăte de ajutor. folosind următoarele cuvinte de sprijin: 25 Octombrie. într-o clipă ei. 5. armata populară. In sat se află o cooperativă agricolă de producţie model. ogoarelor şi pădurilor. împreună cu alţi pionieri din sat. Folosiţi expresiile care v-au plăcut din lecturile făcute şi consemnate In caietele voastre. 3. Daţi compunerii un titlu potrivit. Cînd au ajuns la marginea pădurii. Continuaţi povestirea de mai jos şi daţi-i un titlu potrivit: Mama a trimis pe Ileana şi pe Răducu în pădure să culeagă ciuperci. înfăţişarea grădinilor. 6. Activitatea şcolarilor. ţinlnd seama de părţile principale ale unei compuneri. anotimpul roadelor bogate. Exerciţiul 11. Alcătuiţi în scris o compunere cu titlul Ziua Forţelor Armate.

pacea. trăiesc. 85 . bătrîni. popor. scutul.dominaţia fascistă. tineri. hotarele. de veghe. copii. apără. linişte. bunurile.

Tot drumul am cîntat cîntece pioniereşti şi nici nu ştiu cînd am ajuns la Tg. de unde se vedeau în vale tufele de zmeură. Era linişte şi răcoare.Exerciţiul 13. Pornisem împreună cu tovarăşa învăţătoare să facem o excursie cu maşina pe Valea Trotuşului. a grădinilor. Eram în clasa a II I-a. ieşi moş Grigore pădurarul. Treceam printr-o pădure de fagi. Iată-ne sus pe culme. Scrieţi o compunere liberă cu subiect hazliu şi daţi-i un titlu potrivit. Pornirăm în fugă. Alcătuiţi |0 compunere liberă cu titlul Un joc de copii (la persoana I). în locul lui. aşteptam înlemniţi să apară Moş-Martin. strigînd: Ursul!' Ursul! Toţi ne-am oprit înspăimîntaţi. Exerciţiul 15. să ne potolim setea cu fructul dulce şi parfumat. care. Exerciţiul 14. Cuprinsul: Vremea era minunată. Deodată ne-a întîmpinat o sumedenie de păsărele. Cum ştiam că şi ursului îi place zmeura. parcă ne urau bun venit.. Cînd colo. prin cîntecul lor. am plecat să culegem zmeură. Puteţi începe astfel: într-o după-amiază de toamnă. După ce am admirat frumuseţea clădirilor. ca şi a locurilor din împrejurimi. Gheorghiţă dădu un ţipăt. al tuturora. Deodată.. Am ajuns în oraş. folosiţi drept exemplu compunerea de mai jos: O Intîmplare hazlia Introducerea Mi-amintesc cu plăcere o intîmplare care a stîrnit rîsul colegilor mei. Ocna. Am urcat un deal. 11 şi 12). O tufă se mişca. după ce mi-am terminat lecţiile. Unii dintre noi se împiedicau şi se rostogoleau la vale spre hazul nostru. Discutarea compunerilor (exerciţiile 10. pe care-1 cunoşteam şi care se prăpădea 86 . Toţi eram veseli.

trei în gură şi tot aşa pînă la plecare. încît am rămas aproape cu c6şurile goale. Rezumatul Exerciţiul 17. să se odihnească. 4. Cum zmeura era tare bună. de Simion Mehedinţi a) Idei principale: 1. Luasem cu noi coşuleţe cu gîndul să le umplem cu zmeură pentru cei de-acasă. l-a apărat de dinţii caprelor. puneam una în coş. Puiul de fag a fost apărat de un mărăcine. ne-am apucat să culegem zmeură. că ursul nu face nici un rău dacă nu este atacat. Bătrînul fag adăposteşte sub coroana sa umbroasă pe călătorii care se opresc sub el. care 87 . în plin cimp. fagul creşte noduros şi astfel este ocolit de tăietorii de lemne. 2. După aceea. Supus vitregiilor naturii. Discutarea compunerilor (exerciţiile 14 şi 15). Lingă el se afla un mărăcine. în scurt timp fagul devine un copac tînăr şi puternic. care ne-a spus să nu ne temem. 6. într-o vale pietroasă. dintr-o sămînţă adusă de vînt a ieşit un pui de fag. un copac puternic. care. martor al multor fapte de arme petrecute în decursul .de ris. A rîs şi tovarăşa învăţătoare. drumul mi s-a părut mai lung. care l-a ferit să nu-1 mănînce caprele ce păşteau în acea vale. într-o*vale pietroasă. 3. Exerciţiul 16. Acasă am povestit cele întîmplate şi toţi au rîs cu poftă. Redarea pe scurt a bucăţii de lectură Fagul. dintr-o sămînţă adusă de vînt.anilor în acea vale. b) Rezumatul Departe de pădure. ichcierea La întoarcere. în stare să învingă greutăţile. 6. 5. Un fag a crescut departe de pădure. Fagul ajunge treptat. spre norocul fagului.

rodeau, în schimb, frunzele păducelului.

88

în primăvară, fagul a început să înfrunzească. Peste cîţiva ani, el a devenit un copac tînăr, cu lemnul tare, cu ramuri care se înălţau spre soare, spre lumină. Trunchiul său noduros, făcut să răzbată printre greutăţi, l-a ferit de securea tăietorilor de lemne. Înfruntînd vijelii un lung şir de ani, fagul, care se obişnuise de mic să învingă nevoile, a devenit acum un copac bătrîn, martor al multor întîmplări petrecute în acea vale în care se dăduseră multe bătălii. Acum, ca un bătrîn înţelept, el adăpostea la umbra sa pe drumeţii obosiţi care poposeau acolo să se odihnească şi săşi lase vitele la păscut. Oamenii îl îndrăgeau şi se opreau întotdeauna, în drumul lor, sub coroana umbroasă a fagului. Redarea pe scurt a unei bucăţi de lectură se numeşte rezumat. Pentru alcătuirea unui rezumat se procedează astfel: 1. Se citeşte în întregime lectura. 2. Se împarte pe fragmente. 3. Se scoate ideea principală din fiecare fragment. 4. Se dezvoltă apoi aceste idei şi se unesc într-o scurtă povestire. 5. La alcătuirea unui rezumat se înlătură din text amănuntele şi dialogul, pentru că rezumatul trebuie să redea numai ceea ce este important dintr-o povestire.
Exerciţiul 18. Alcătuiţi rezumatul lecturii Drapelul, de Mihail Sadoveanu. Excrciţiul 1 !). Alcătuiţi rezumatul lecturii Cuiele, de Pop Simion. Exerciţiul 20. Alcătuiţi rezumatul lecturii Giurgiu — Călugărenii, de Alexandru Vlahuţă. Exerciţiul 21. Alcătuiţi rezumatul unei lecturi in afara clasei, care v-a plăcut mai mult.
G — Gramatică şi compunere, cl. a IV-a

89

Exerciţiul 22. Alcătuiţi, In scris, o compunere după ilustraţiile următoare

.

cu p'alma stingă pe măciuca ghioagei. în picioare. Pare că. se uită-n adîncul 1 urzire — aici. cu braţul drept adus ca un arc. Exerciţiul 23.de cînd e muntele. întemeiere .7. adesea artistic cioplită — sceptrul şi arma lui strămoşească. Descrierea ment). acelaşi port de la urzirea1 neamului nostru. acelaşi grai. Cuprinsul: Priviţi-1 ce frumos. de o firească eleganţă. de Alexandru Ylahuţă (frag- Introducerea: Şi ce frumoşi ciobani pasc turmele lui Grigorescu! Şi ce mîndri sînt! N-au purtat gluga şi opinca lor şi cei dintîi voievozi ai Carpaţilor? Ei singuri au rămas neschimbaţi în curgerea atîtor veacuri — aceeaşi doină. stăpîneşte şi veghează acolo. sprijinit pe mina stingă. Ciobanii lui Nicolae Grigorescu. în atitudinea lui obişnuită. ce liniştit şade rezemat în ghioaga lui.

Nu se aude decît ronţăitul oilor care pasc prin apropiere şi din cînd în cînd — cling. E tăcere. lîngă el. parcă. de Nicolae Grigorescu. o privelişte sau un fenomen din natură. Să însemnăm toate observaţiile cu privire la obiectul ales. Alexandru Vlahuţă descrie înfăţişarea ciobănaşului şi natura înconjurătoare din tabloul Pe Bucegi. folosind expresii cît mai frumoase. in aşteptarea unui cuvînt. Să alegem o fiinţă. însuşirile obiectului pe care-1 vom înfăţişa trebuie să fie aşa de bine alese.. încheierea: Aşa l-a văzut Grigorescu. 2. Să dezvoltăm apoi planul. ca în orice compunere. clinele cel mai iubit stă. este necesar: 1. privelişti sau fenomene din natură se numeşte descriere. clang — tilinca sutaşelor1. nici o adiere de vînt. Să privim cu atenţie deosebită obiectul pe care vrem să-l descriem. a unei porunci. în fund se zăresc. un obiect. Aşezarea ideilor într-o descriere se face după plan. Nici un nor pe cer. 5. 1 sutaşă — oaie care poartă tilinca (talanga) şi merge înaintea turmei. Copacii au stat din freamăt. L-a văzut cu ochi de istoric şi l-a scris pe pînzele lui cu dragoste de frate. lin ondulate. Să stabilim ce anume vom scrie în introducere. lucruri. Ca să alcătuim o descriere. coamele munţilor. 4.zărilor. Peisajul e curat şi proaspăt. în cuprins şi în încheiere. în fragmentul de mai sus. albăstrii. 3. ______________________________ Reţineţi : Compunerea în care autorul zugrăveşte fiinţe. 93 . încît oricine ar citi compunerea să aibă impresia că are obiectul în faţa ochilor. adică să facem planul compunerii.

Urmăriţi însuşirile fizice şi sufleteşti ale fetei de împărat din fragmentele de mai jos.." „Fata de împărat mai fu întrebată ce simbrie. după planul următor: Introducerea: 1. dacă slujba ei va fi vrednică de vreo simbrie. o întrebă şi pe dînsa“. Istoricul ei. înfăţişarea şcolii: a) exteriorul. Găsiţi un titlu potrivit pentru această compunere. patria mea! Folosiţi albume şi colecţii de timbre care să reprezinte monumente istorice. Exerciţiul 27. 2. încheierea: Dragostea faţă de şcoala voastră.Exerciţiul 24. 2. Curtea şi grădina. fără decît să slujească o bucată de vreme şi. după ce aţi recitit basmul Sarea în bucate. „Tatăl fetei se veselea. nu se veselea. Alcătuiţi In scris o compunere liberă cu titlul: Frumoasă şi bogată eşti. Săli cu destinaţie specială. 3. Descrieţi un animal preferat. ^ b) interiorul. cere şi ea răspunse că nu cere nici o simbrie. „Şi uitindu-se la fata cea mai mică şi cu ochi albaştri şi cosiţe aurii ce sta mai la o parte şi cu sfială.. numărul). să-i dea atît cît face. Caracterizarea unor personaje din lecturile cunoscute însuşiri fizice: ochi albaştri cosiţe aurii frumoasă însuşiri sufleteşti: modestă Exerciţiul 28. de Petre Ispirescu. Descrieţi şcoala voastră. strada sau uliţa. Cuprinsul: 1. Exerciţiul 2ô.“ 94 . dar socrul ştiu că se veselea că a dobîndit o aşa noră frumoasă. Aşezarea şcolii (oraşul sau satul. Exerciţiul 26. Alcătuiţi o compunere in care să descrieţi un copil ordonat.

cuminţenie.cuminte să „Fata era cuminte şi deşteaptă. 95 . “ dreaptă „Şi nu se ivi nici o cîrteală din partea nimănui. înfăţişarea: a) statura: scund. după următorul plan: 1. devotament. De cînd îl cunoaşteţi şi în ce împrejurări v-aţi împrietenit cu el. înalt. în grija ei fură lăsate tainurile (proviziile de alimente) curţii. cinste.“ Din fragmentele de mai sus se desprind următoarele însuşiri fizice şi sufleteşti ale fetei de împărat: frumuseţe (ochi albaştri. hărnicie. corectitudine. Caracterizaţi-1 pe cel mai bun prieten al vostru. Ea începu deretice prin cămară şi prin dulapurile de la deşteaptă care ordonată avea cheile şi să puie fiecare lucruşor la rînduiala harnică lui. Şi fiindcă îi prindea mîna la frămîntat." cinstită şi „împărăteasa puse pe fata ei din casă. ca pe devotată om de credinţă. la pricepută fiertul dulceţurilor şi la alte bunătăţi de mîncare ce se aflau prin cămările împăraţilor. modestie. 2. cosiţe aurii). de nu-i găsea nimeni nici o părtinire. pricepere. statură potrivită. deşteptăciune. să îngrijească de fiul ei. Reţineţi: Redarea însuşirilor fizice şi sufleteşti ale unui personaj se numeşte caracterizare Exerciţiul 29. căci ea toate tainurile le împărţea cu cumpănă şi cu dreptate.

blond. 4.b) chipul: frumos. şaten . brunet. Explicaţi de ce l-aţi ales prieten. Firea: a) însuşiri sufleteşti. b) întîmplări din care să se desprindă unele din aceste însuşiri. corectă. 3. plăcut. c) Îmbrăcămintea: curată. îngrijită. 96 .

trunchi şi picioare. Comparaţii între fiinţe. La cap are nişte urechi mari. Urechile sînt ascuţite. Picioarele se termină cu degete 97 . de aceea nu formează o blană deasă şi călduroasă ca la pisică. corpul lor este acoperit cu păr cenuşiu. îl ajunge şi îl atacă. de diferite culori. Păzeşte casa şi turmele de oi. Demult. Cu mirosul ei fin. vede noaptea aproape ca ziua. cîinele este mai mare decît pisica. cîini poliţişti etc. simte prada de la distanţă. înfigîndu-şi colţii. deci sînt animale domestice. Ochii lui sînt foarte vioi. Sînt mai multe soiuri de cîini: cîini de casă. Preferă însă carnea şi oasele.9. Cuprinsul: Asemănări: Sînt animale domestice: au corpul alcătuit din trei părţi: cap. ci urmăreşte duşmanul după miros. Cu ochii. Cîinele nu vînează ca pisica. stînd la pîndă. roşcat. Trunchiul pisicii este mlădios. cîini de vînăţoare. Picioarele cîinelui sînt terminate cu degete care au gheare lungi şi puternice. Deosebiri: Cîinele a fost primul animal sălbatic domesticit de om. ciobăneşti. sînt animale carnivore. ' tare demult. îl fugăreşte. sînt folositoare omului. alb sau negru. ceea ce arată că are auzul foarte bine dezvoltat. Cîinele mănîncă de toate. aceste animale erau sălbatice şi trăiau prin păduri. pe care le ciuleşte mereu. Corpul este acoperit cu păr mai lung şi mai aspru. Ca înfăţişare. Pisica este un animal frumos şi curat. Cîinele este cel mai credincios prieten al omului. între lucruri şi între fenomene Exerciţiul 30. Capul cîinelui se continuă cu un bot alungit. Capul pisicii este rotund. însoţeşte omul la vînătoare. Compunere în care se compară înfăţişarea a două fiinţe: Cîinele şi pisica Introducerea : Cîinele şi pisica sînt animale care trăiesc pe lîngă casa omului.

pe care păşeşte uşor.care au nişte perniţe moi şi cărnoase. prinde 98 . Cu ghearele ei ascuţite. fără zgomot.

99 . Sare de la înălţimi şi cade totdeauna în picioare. se apără de duşmani şi se caţără prin copaci.prada. Stă lingă sobă şi toarce. Se hrăneşte cu diferite alimente. cu şoareci şi păsărele. li place mult căldura.

Exerciţiul 33. Caracterizaţi un personaj întîlnit în lectura suplimentară. cînd se duc? — în ţara rîndunelelor. Exerciţiul 34. Exerciţiul 36. cînd se duc? — în ţara cocorilor. Exerciţiul 37. voinicii moşului! — Tată moşule. — O. Alcătuiţi în scris o compunere liberă cu titlul: „Cum îmi petrec timpul liber“. Folosiţi pentru această compunere şi lecturile în care se povesteşte despre iepure şi arici. \ Exerciţiul 36. 10. Exerciţiul 31. Transformarea unui text dialogat în povestire şi invers Exerciţiul 39. Scrieţi o compunere liberă despre un domnitor care v-a plăcut mai mult. A. Alcătuiţi în scris o compunere cu titlul: „O excursie in pădure la persoana I şi a Il-a. iepurele şi ariciul).încheierea: Atît cîinele cîţ şi pisica slnţ animale preţuite şi iubite de om pentru foloasele pe care le aduc. ' Exerciţiul 38. Faceţi o compunere în care să fie comparate două animale (de exemplu. Scrieţi o compunere cu titlul: „O rindunică ne povesteşte“. Copiii iubesc mult aceste animale şi le place să le îngrijească şi să . — în ţara cocorilor? — Da. Alcătuiţi în scris o compunere liberă cu titlul: „Mama. — Dar rîndunelele unde se duc. Alcătuiţi în scris o compunere liberă cu titlul „Cum am sărbă- torit ziua de 1 Mai“. Citiţi cu atenţie fragmentul de mai jos şi observaţi cum se transformă dialogul (A) în povestire (B). cu care aţi dori să vă asemănaţi. Motivaţi de "ce l-aţi ales. fiinţa cea mai dragă11. Exerciţiul 32. Bătrînul cuprinse într-o mînă pe fată şi în cealaltă pe băiat. 100 . — în ţara rîndunelelor? — Da. dar cocorii unde se duc.îe joace cu ele.

Bătrînul cuprinse într-o mînă pe fată şi-n cealaltă pe băiat.. cînd am crescut. tata mi-a spus: — Pachetul acela trebuia să ajungă urgent în Valea Jiului.. B. pînă la „A doua zi au ieşit la cîmp“. de Barbu Ştefănescu-Delavrancea) B. Mi s-a încredinţat mie pachetul. Băiatul spuse bătrînului. iar expunerea celor întîmplate să fie redată de povestitor.Ursuzul se opri.“. de la: „Cînd o văzu pe sora lui.. de la: . ca să zboare sus de tot. Poliţia prinsese un fir şi un comunist fusese arestat chiar în ziua aceea. de Marin Preda. de Mihail Sadoveanù. Excrciţiul 41. Transformaţi în povestire dialogul din lecţia: Prima lecţie. Citiţi cu atenţie fragmentul de mai jos şi observaţi cum se transformă o povestire (A) în dialog (B). Mai tîrziu. Reţineţi: Pentru transformarea unui dialog în povestire trebuie să trecem verbele de la persoana I la persoana a IlI-a.— Tată moşule. aş vrea să-mi crească şi mie aripi şi să zbor sus de tot. pînă în slava cerului. Fetiţa îl întrebă unde se duc cocorii şi rîndunelele. — De ce? — Pentru că poliţia prinsese un fir şi un comunist fusese arestat. Bătrînul îi răspunse că se duc în ţara cocorilor şi a rîndunelelor. Exerciţiul 40. zise băiatul netezindu-i barba. Exerciţiul 43 Transformaţi în povestire dialogul din lecţia: Omul de la . tata mi-a spus că pachetul acela trebuia să ajungă urgent în Valea Jiului. pînă în slava cerului. netezindu-i barba. (Bunicul. că ar vrea să-i crească aripi.. — A! a! a! De âceea mi s-a încredinţat mie pachetul? — Da! pentru că erai un copil şi nu puteai da de bănuit. A.. Transformaţi în povestire dialogul din lecţia Drapelul. deoarece eram încă un copil şi nu puteam da de bănuit. Exerciţiul 42.“ pînă la sfîrşitul lecturii. cînd am crescut. Mai tîrziu.

6‘ 8 3 102 . de Octav Pancu-Iaşi.fereastră.. de la: „Trenul s-a apropiat 11 Compuneri—corespondenţă (scrisoarea şi felicitarea) 11 de Sinaia.“ şi pînă la Profesor Nicolae Dumitran ..

Dragă Florine etc.. 5. Tovarăşului Ion Barbu Aleea Stănilă nr. Ideile să fie exprimate clar şi într-o formă cît mai îngrijită. Exemple de formule de adresare: Iubiţi părinţi. Radule dragă. După conţinutul lor.. scara C. Pentru a comunica pe calea scrisului cu o persoană. sectorul 4 côd: 74609 103 . Dragii mei.. folosim scrisorile... Se va scrie în mijlocul paginii. De exemplu: Vă îmbrăţişez cu drag. bloc H 7. O prietenească îmbrăţişare.. 5. 3. Al tău. Semnătura. scrise în partea de sus. Bucureşti.Exerciţiul 44. O călduroasă stringere de mină.. Orice scrisoare trebuie să cuprindă următoarele: 1. Conţinutul scrisorii. care este partea cea mai dezvoltată şi mai însemnată a comunicării.. etajul 4. Cu dragoste.. scrisorile sînt de mai multe feluri: a) scrisoare familială. trebuie să cuprindă cele trei părţi ale unei compuneri. Dragă unchiule. Formula prin care ne adresăm celui căruia îi scriem. b) scrisoare de felicitare. care nu este de faţă. Localitatea de unde porneşte şi data. Cu drag. Scumpa soră. 4. Adresa. Formula de încheiere. 6... 2. apartamentul 59. c) scrisoare de mulţumire şi altele.. în dreapta.

11 Compuneri—corespondenţă (scrisoarea şi felicitarea) Expeditor: Florina Barbu Tabăra de pionieri Năvodari Judeţul Constanţa cod: 8738 104 .

căci masa e foarte bună şi ni se serveşte de cinci ori pe zi. căci programul este variat şi distractiv: gimnastică. Noi te îmbrăţişăm cu drag.a) Scrisoarea familială este adresată părinţilor. concursuri sportive şi „Cine ştie cîştigă“. Am fost întîmpinaţi de tovarăşul comandant şi de doi tovarăşi profesori care fac parte din personalul de conducere a taberei. ca şi pentru notele bune care întocmesc buletinul tău pe ultimul trimestru. 105 . 'Sîntem 220 de pionieri din diferite colţuri ale ţării. regulamentul taberei şi excursiile pe care le vom face in acest timp. Printre colegii mei de dormitor sînt cinci maramureşeni.. ţin să-mi înnoiesc promisiunea pe care v-am făcut-o la plecare.. jocuri pioniereşti.iubeşte. am făcut baie şi-am stat la^masă. Model de scrisoare familială: Năvodari. Mama să nu-mi poarte de grijă. baie. copiilor sau unor rude. Ne-am cunoscut şi ne-am împrietenit. Cred că voi afla de la ei multe lucruri interesante despre această regiune pe care n-o cunosc decît din geografie. cercuri artistice. După ce ne-am instalat. De asemenea. 30 martie 1874 Scumpa mea Marioară. Model de scrisoare de felicitare: Mirceşti. Te felicit pentru premiul întîi pe care l-ai obţinut la concursul literar. Apoi. Sînt sigur că zilele vor trece repede. Vă îmbrăţişez cu drag. tovarăşul director ne-a adunat pe terenul din faţa taberei şi ne-a comunicat programul zilnic. că voi fi cuminte. 15 iulie 1984 Dragii mei. Tatăl tău care te. Astăzi la amiază am sosit cu toţii la Năvodari. cu ocazia zilei de naştere sau pentru succesul obţinut în muncă. Radu 4 b) Scrisoarea de felicitare se trimite cu prilejul sărbătorilor naţionale şi internaţionale.

Vasile -Alecsandri 11 Compuneri—corespondenţă (scrisoarea şi felicitarea) 106 .

.. în scris....... tovarăşă învăţătoare (tovarăşe învăţător) 107 ............ Dobîndă Lei ...... încasat suma Casier...... Sucursala sectorul Filiala prin *) ..... Compuneţi o scrisoare de mulţumire................. Alcătuiţi........Alcătuiţi.. Exerciţiul 48..... Scrieţi prin ce localităţi aţi trecut (folosind lţarta patriei)....... 12....... hloc scara ap.... emitentă ... ce-aţi văzut şi ce v-a impresionat mai mult......... 13.... o compunere cu titlul: Rămas bun...... operaţiunii : operaţiunii Lei ..... cüOlXS...... Judeţul ULTIMA DEPUNERE Lgj ^J data Lei Localitatea Simbol ................ .............. după următoarele îndrumări : Porniţi la drum din satul sau oraşul vostru şi opriţi-vă în satul marelui povestitor Ion Creangă.. o compunere cu titlul: De la bobul de grîu la plinea caldă Exerciţiul 49.L ......... controlul după înreg....................... .................. ... Alcătuiţi o scrisoare de felicitare către un coleg (colegă).. Compuneri libere......... Viza pt.......... Exerciţiul 46.................................... (la sfîrşit de an şcolar) Exerciţiul 47........ Completarea formularului C............. în scris....... cu prilejul zilei de naştere.. nr..... depunătorului.......................... Z û f T—4— Titular O î f tMLCL domiciliatîn : ..... nr........ o compunere cu titlul: O călătorie cugîndulpe harta patriei ............................... j judeţul Jurnal poz.... Unitatea a libretului str. la persoana I.Exerciţiul 45.în scris................. Alcătuiţi........... Depunătorul completează* datele din chenarul cu linii groase ♦ Numele şi prenumele depunătorului...................... cînd depunerea se face de altă persoană decît titularul libretului..y/ .. ............ Soldul libretului Controlor ghişeu.E.... către o persoană care v-at făcut un bine... .....C de depunere FOAIE DE DEPUNERE LIBRET Nr.... ^ ......

8.. Adjectivul 6. de consolidare a cunoştinţelor despre atribut şi complement 14. Recapitularea cunoştinţelor din clasa a IlI-a Propoziţia. Atributul exprimat prin substantiv sau adjectiv ... Propoziţia dezvoltată 12.. Recapitularea substantivului 4. Substantivul.. 2... Recapitularea atributului 9... Recapitularea cunoştinţelor despre propoziţie 15.. 3. Substantive comune şi proprii. Exerciţii aplicative... Ortografia şi punciuaţia Părţi de propoziţie şi părţi de vorbire Propoziţia. Părţile de vorbire 1...... Punctuaţia propoziţiei II. Exerciţii de scriere corectă a substantivelor 5... 2.... Acordul adjectivului cu substantivul 3 4 6 8 11 13 15 17 18 20 21 24 26 28 29 31 32 sub33 35 38 39 40 42 ...Cuprinsul GRAMATICĂ 1.. Atributul 7. Recapitularea părţilor de propoziţie 13.. Părţile de propoziţie Părţile principale ale propoziţiei: subiectul şi predicatul ... Subiectul exprimat prin substantiv Predicatul exprimat prin verb Predicatul exprimat prin verbul „a fi“ însoţit de alte părţi de vorbire 5. Acordul predicatului cu subiectul 6. 4. I.. Complementul 10. Recapitularea complementului 11. 1. numărul stantivelor 2. Genul substantivelor 3.

.. Părţile unei compuneri 67 5. 86 13. Verbul 48 11. 60233/32166 B Combinatul Poligrafic „CASA SCÎNTEII“ Bucureşti — R.. Cuvinte de legătură 57 16.7.... Compuneri—corespondenţă (scrisoarea şi felicitarea) .5 Bun de tipar 25. Expunerea orală a unei povestiri 65 4. Timpurile verbului 51 13. Recapitularea pronumelui 47 10. . Recapitularea părţilor de vorbire 58 17. Exerciţii aplicative (recapitularea părţilor de vorbire) 59 COMPUNERE 1.06.. Compuneri libere (la sfîrşit de an şcolar) . colilor de tipar 5.E.. Transformarea unui text dialogat în povestire şi invers 82 11.1986 Com. Rezumatul 72 7.S. Copiere 65 2. Completarea formularului C. Pronumele: pronumele personal 44 9. Caracterizarea unor personaje din lecturile cunoscute 78 9..R.. Comparaţii între fiinţe.. Persoana şi numărul verbului 49 12.. între lucruri şi între fenomene 80 10. nr...C. 109 . 84 12. Elaborarea unor compuneri 68 6. Descrierea 76 8. Dictare — autodictare 65 3.. Recapitularea verbului 55 15. 86 Nr. Recapitularea adjectivului 43 8. Exerciţii de ortografiere a grupurilor de verbe-pronume 54 14.

Manualul a fost discutat în colective de învăţători din judeţele: Buzău.Manualul a fost revizuit în anul 1981 în conformitate cu programa şcolară à Ministerului Educaţiei şi-Invăţămîntului. Referenţi: Vasile Tănase Petre Tudor Gheorghe Lungu Yasile Molan Notă. Toate exerciţiile se vor efectua numai pe maculatoare şi pe caietele de teme. Mehedinţi. Constanţa. Satu Mare. Redactor: Sena Stănescu Tehnoredactor: Vergilia Rusu Coperta: Octavia Ţarălungă Ilustraţia: Daniela Voiculescu . Teleorman. 41499/80. aprobată cu nr. Vaslui şi din municipiul Piteşti.

Lei 4. Unde aţi petrecut vacanţa de vară? .60 Editura Didactica şi Pedagogică — Bucureşti. 1986 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful