Pe langa plopii fara sot Mihai Eminescu este unul dintre marii clasici ai literaturii, alaturi de Ion Creanga

, Ioan Slavici si I.L. Caragiale. Înca de la publicarea primelor poezii, criticul Titu Maiorescu îl caracterizeaza ca iind poet în toata puterea cuv!ntului, intuind geniul si promov!ndu"l în cadrul societatii #unimea si prin intermediul revistei $Convorbiri literare%. Societatea #unimea a avut drept scop continuarea a ceea ce începusera înaintasii pasoptisti, numai ca acestia au avut un avanta&' literatura era de&a ormata, e(ista o baza. Membrii acesteia erau tineri, între douazeci si douazeci si cinci de ani, numai unul avea treizeci de ani, )asile *ogor. Înca de la primele poezii publicate de Mihai Eminescu, )asile +lecsandri îi recunoaste geniul $E unul care c!nta mai bine dec!t mine , Cu at!t mai bine tarii si lui cu"at!t mai bine, +puce înainte s"a&unga c!t mai sus, La rasaritul alnic înclin al meu apus%. Se cunosc doua etape ale societatii, cea ieseana -./01"./234, perioada în care se scriu principalele critici ale lui Titu Maiorescu, reprezent!nd totodata si debutul ma&oritatii scriitorilor. Se tin prelectiuni populare des asurate în +ula 5niversitatii Iesene, se olosea un limba& c!t mai accesibil pentru a"si îndeplini scopul, transmiterea in ormatiilor publicului larg. 5rmeaza etapa bucuresteana -./23".6/64. 7atorita mutarii lui Titu Maiorescu la 8ucuresti, se muta si societatea. +tinge o perioada de v!r -./23".//.4, o perioada care a ost destinata e(clusiv criticii pe marginile te(telor, apare volumul $Critice% a lui Titu Maiorescu, cu cele trei articole importante' 9 cercetare critica asupra poeziei rom!ne de la ./02, $Comediile domnului Caragiale , $Eminescu si poeziile lui%. 5rmeaza o perioada obisnuita iecarei generatii, de scadere -.//.".6/64, datorata si mortii lui Titu Maiorescu -.6.24. Totodata, Mihai Eminescu este supranumit ultimul mare romantic universal. :omantismul este curentul literar"artistic aparut în Europa ls s !rsitul secolului ;)III, mani est!ndu"se în +nglia, <ermania, =ranta, cuprinz!nd apoi întreaga Europa. Se naste ca o reactie împotriva rigorilor clasice. +cest nou curent promoveaza mani estarea anteziei, originalitatii si sinceritatii su letesti. În literatura rom!na, se mani esta cu înt!rziere, încep!nd cu al treilea deceniu al secolului ;I; si cunoaste trei etape de mani estare' preromantism, evident în lirica pasoptista, romantism propriu zis, reprezentat de creatia eminesciana si postromantismul, o prelungire a creatiei a poetilor a lati la înt!lnirea a mai multor curente literare, precum 9. <oga, +. Macedons>i, <. Cosbuc, St.9.Iosi . $*e langa plopii ara sot% reprezinta o capodopera a operei eminesciene precum si a e(presionismul, arat!nd starea eului în raport cu natura. ?atura se rezuma la $plopii ara sot%, datorita tounului general de tristete intalnit in opera. =iind inscrisa in a doua etapa e creatiei lui Eminescu, atunci cand iubirea este neimplinita, intalnim ca id@e centrala a te(tului o meditatie asupra eternitatii generata de nobilul sentiment. Titlul are valoare anticipativ"meta orica, plopul iind simbol de tip a(is mundi si sugerand posibilitatea uziunii celor doua lumi' cea a etei"o lume terestra, inradacinata si cea a eului liric"o lume celesta, ideatica. Imposibilitatea uziunii acestor lumi este anticipata de sintagma $ ara sot%, simbol al neimplinirii. Tema adoptata este iubirea, cea care asigura eternitate, precum si unicitate iintei umane. 9data cu pierderea acestui sentiment nobil se pierde si spiritualitatea' $Caci azi le semeni tuturor,La umblet si la port%. Iubirea este una neimplinita, acest apt iind datorat

precum si imposibilitatea uziunii acestora"$Caci te iubeam cu ochi pagani%. In concluzie. intr"o interdependenta. 7irectia e(presionista decurge din e(primarea starilor interioare ale eului liric prin intermediul naturii. ca urmare a simplitatii limba&ului. descoperirea unui character opus. iubirea este privita in aceasta opera ca pe o posibilitate de unicizare a iintei. +st el. Este prezentata delimitarea celor doua lumi. sugerand e(perienta iubirii. Comparatia cu zanele este simbolul idolatriei. reluandu"se tot odata ideea neimplinirii iubire si prin asteptarea invocata' $7e cate ori am asteptat%. 7in punct de vedere al le(icului predomina campul le(ical al iubirii. al consumului interior.Se"ntoarce in zadar%. nu la nivel erotic. poezia avand un ton general de tristete si pesimism. Iubirii pe pamant%. patrandu"se ast el pre erinta poetului pentru stilul clasic. Tu nu m"ai inteles%. + doua secventa cuprinde urmatoarele trei stro e. *rima secventa este alcatuita din primele opt stro e. sunt intalnine comparatii. predomina vocalele inchise. av!nd masura de 2"/ silabe. o lume ideala. rezultand o implicare e lectorului. ci ridicata un rang superior. o introducere a acestuia in tonul pesimist al poeziei. poezia este structurata pe . +tat ochiul. intalnite in cea de"a cincea stro a. cat si lumina si steaua sunt simboluri ale cunoasterii. stand sub semnul meditatiei . natura.La umblet si la port%. iind totodata si o cunoastere cognitiva"$Ma cunosteau vecinii toti%. $Cu tristete capul tau. +ccentul cade pe verbe' se intalneste timpul prezent si conditional optativul. acestea aparand impreuna. ?atura si iuirea reprezinta temele cele mai abordate de catre Mihai Eminescu. . prezentand iubirea neimplinita.necunoasterii si imposibilitatii de uziune a celor doua lumi' $9 lume toata"ntelegea. *redomina raportul de coordonare. sugerand si sacralizarea iubirii si importanta acesteia' $Si noaptea candela s"aprinzi. este rezumata la $plopii ara sot%. meta ore. in acest caz. Structural. Este intalnit enomenul de despletorare stilistica. stro e. apt ce intareste ideea de neimplinire a sentimentelor eului liric.. Este reluata ideea pierderii unicitatii iintei umana odata cu pierderea iubirii" $Caci azi le semeni tuturor. conturand iubirea. 7in punct de vedere al compozitiei. ca pe o reala evadare intr"o alta lume. 7in punct de vedere onetic. +ceasta cunoastere are caracter ontologic. 5ltima stro a constituie si ultima secventa lirica. :elativizarea timpului in cea de"a treia stro a"$9 zi din viata sa"mi i dat% are rolul de a trans orma eternitatea intr" un interval. Este prezentata ca o posibilitate de patrundere in alta lume. unde este prezentata candela ca simbol al arderii. poezia este alcatuita din 1 secvente ma&ore. Consoanele au rolul de a spori rezonanta. 7atorita tonului de tristete si a pesimismului eului liric. Stro a a saptea evidentiaza asigurarea unicitatii prin intermediul iubirii" $5n chip de"a pururea adorat%. rima incrucisata si ritm iambic. Este invocate o cunoastere"$Ma cunosteau vecinii toti. de renuntare la abundenta igurilor de stil.Tu nu m"ai inteles%.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful