You are on page 1of 33

STIINTĂ

, " SI NATURĂ ·

\

~;ţ l

~lf)
-- --
STIINTA
, "
SI NATURA

Susan Meredith, Ann Goldman si
, Tom Lissauer

Concepută de Roger Priddy

CUPRINS

2 Din ce este alcătuit corpul tău?
16 Infonnatii
, din exterior
4 De ce mănânci?
20 Reteaua
, de comunicatii
,
6 Unde se duce hrana?
22 Computerul uman
8 De ce respiri?
24 Cum te misti
,
10 Rolul sângelui 26 De ce este bun antrenamentul?
12 Apa şi deşeurile 27 Sexul şi copiii
13 Controlul hormonal 30 Lucruri care nu merg bine
14 Pielea 32 Index

Ilustraţia de Kuo Kang Chen, Dee McLean, Sue Stitt, Penny Simon

şi Rob McCaig

o
~

Q

Q
Din ce este alcătuit corpul tău?
Corpul tău este o structură Tipuri de celule
complexă, alcătuită din
numeroase părţi diferite. Toate În co~ ai multe tipuri de celule, fiecare cu funcţii diferite (celulele de mai jos
. ( nu sunt reprezentate la scară).
aceste părţi au functii esenţiale
si ele trebuie să coniucreze Celulele nervoase au Celulele musculare
corespunzător pentru a te fibre lungi care trimit sunt lungi şi subţiri.
mentine
, în viată
, si
, sănătos. / mesaje la alte părţi ale Ele îşi pot micşora
Corpul tău este alcătuit din peste corpului. Unele au lungimea (contracţie)
50 miliarde de unităti terminaţii speciale şi apoi se pot relaxa,
individuale, denumite celule. pentru perceperea ceea ce determină
senzaţiilor. mişcarea.
Toate fiintele umane se dezvoltă
din numai două celule: un ovul
de la mamă si un Fibra Coada
spermatozoid de la tată. Ovulele nervoasă
Spermatozoizii din
sunt cele mai mari celule umane organismul bărbatului
şi pot fi observate chiar fără au cozi lungi. După ce
microscop. Majoritatea celorlalte ajung în organismul
celule se pot vedea doar cu Terminaţie
femeii, acestea îi ajută
ajutorul unor microscoape să se deplaseze către
nervoasă
puternice. * ovul.

Din ce este alcătuită o celulă?
Deşi există diferenţe între diversele tipuri
de celule. majoritatea au aceeaşi structură
de bază şi toate au nevoie de anumite substanţe,
cum ar fi hrana şi oxigenul. pentru a se menţine
în viaţă şi a funcţiona corespunzător.
Alăturat este prezentată o celulă secţionată
astfel încât poţi vedea diferitele ei componente.

Membrana
Este un strat subţire care menţine
unitatea celulei şi o separă de cele
din jur. Membrana este pentru celulă
ca frontiera pentru o ţară. Ea
permite anumitor substanţe să intre
în celulă. menţinând altele în afara
ei. De asemenea. permite produşilor
de degradare să iasă din celulă.

Mitocondriile
Sunt centralele energetice ale celulei.
Aici hrana şi oxigenul reacţionează ,
producând energia care menţine
viaţa şi asigură funcţionarea celulei.

Ribozomii
Ribozomii sunt fabricile celulei.
Ele produc proteine, inclusiv cele
din care este alcătuită celula însăşi.

* Celulele prezentate În carte sunt mărite de mai multe
ori. Culorile nu sunt cele reale.

2
Tesuturi
, Organe
Sisteme

.. --=­~
/l?fl?;l~

Un grup de celule de acelaşi tip este Diferite tipuri de ţesuturi sunt Un grup de organe ale căror funcţii
denumit ţesut. Spaţiile minuscule grupate pentru a forma organe . Un sunt strâns legate este denumit
dintre celule sunt pline cu o organ are o funcţie particulară în sistem. Sistemul circulator.
substanţă apoasă denumită fluid organism. De exemplu. inima care include inima şi vasele
tisular. Imaginea de mai sus prezintă pompează sângele. stomacul digeră de sânge şi sistemul osos sunt
un tip de ţesut muscular. hrana şi ochii te ajută să vezi. asemenea exemple.

Nucleul
Nucleul functionează ca un sediu Cum se reproduc
guvernamental. controlând şi dirijând
toate activităţile celulei. Se găseşte în celulele
centrul celulei (poţi vedea nucleul în Milioane de celule m or în fiecare
fiecare din celulele de pe pagina secu n dă; pen t ru a le înlocui sunt
alăturată). Nucleul contine filamente
p roduse în mod constant altele noi.
speciale. denumite crori1ozomi. Unele celule trăiesc m ai m u lt d ecât
Acestea conţin instrucţiuni complexe a ltele. C;-ele care .. căptuşesc"
codificate pentru funcţiile celulelor. intestin ele s u nt d eteriorale de
asemeni unui program de computer. h ran ă şi' trăi esc doar şase zile.
Cromozomii sunt moşteniţi de la
Celulele roşii din sânge trăiesc
părinţi.
a proape patru lu n i. celulele osoase
p ână la 30 ani. iar celulele
Citoplasma n ervoase ş i m usculare . care nu se
Este o substanţă gelatinoasă.care p ot reprodu ce. toată via ţa. Pen tru a
alcătuieşte cea mai mare parte a se reproduce. o c el u l ă se divide în
celulei. Este formată în principal din d ouă. prod u când o p ereche de n oi
proteine şi apă . mai ales apă. Celulele celu le identict>.
conţin aproximativ două treimi apă.

1 o ce l u lă

Reticulul endoplasmatic
Aceste canale sunt .. proprietăţile
industriale" ale celulei. La nivelul lor
se găsesc ribozomii.

începe să
Complexul Golgi se dividă

Funcţionează ca un depozit de
stocare. Unele din proteinele produse
de ribozomi sunt depozitate aici.

Lizozomii
Aceştia sunt .. poliţia secretă" a celulei.
Ei contin substante chimice care Două celule
distrug substanţele străine
dăunătoare şi orice parte îmbătrânită
sau bolnavă a celulei.

3
De ce mănânci?
Vitaminele
Fără O aprovizionare regulată cu
hrană , pe care o utilizează drept Pentru ca procesele chimice esentiale
combustibil, corpul tău şi - ar din organism să poată avea loc , ai
nevoie de mici can tităţi din a proximativ
înceta repede funcţionarea. 15 vitamine diferite . Lipsa unei anumite
Diferitele tipuri de hrană vitamine produce o afecţi un e specifică .
îndeplinesc diferite funcţii. cum ~~~V?\I De exem p lu. copiii car e nu a u destulă
ar fi furnizarea energiei sau vitamina D în organism fac o boală
asigurarea creşterii. Pen tru a numit ă ra hi tism. b oa lă care î m piedică
dezvoltarea norm a l ă a oaselor.
rămâne sănătos. ai nevoie de o
alimentatie echilibrată. cu toate
tipurile de hrană descrise mai jos.

ru
[cijproteinele
r es le zece la s ut<'l elin ţ cs ul
s unt a k <'l luil e din prole in e.
Cu câl c reş ti mai re ped e.
c u a tâ t a i nevo ie el e ma
prot e in e. Ele s unl ale
unil ~lp ch imice. nu
Proleine le din hra
în organism în CI
Aceşlia s unl a poi
pe ntru a i'o rma
a i nevoie. Su rse
s u n l carnea. peş e . brâ nza.
o u ă l e. la pt ele. l'ilc ş i raso lea.

mai m are
n evoie. Poti
alimente. cum
sub forma de a
pâine. În interioru
devine g l ucoză. Dacă m ai ales din
glu cide d ecât ai nevoie. exces tip de glucide
convertit într-o substant ă denu u-l poate digera.
glicogen şi stoc a t în fic a t şi În . legume şi p âinea
sau este transformat în Este sunt valoroase
bine să eviţi glucidele din ri şi din uminoase şi ajută la
alimente cum ar fi prăjitu
dulciurile , ciocolata . Pe
s e transformă În , sunt
biscuitii.
faptul 'că lMl
L.gJ Mineralele
a musculaturii
nd astfel
pot ajuta la
d ă un ă toare pentru grave ale
Acestea sunt implicate in procesele a cancerului.
chimice vitale din organism. Ai nevoie
de mici din aproape 20 de
minerale şi fosforul,
întâlnite ar fi laptele
oaselor şi
U L ,I U'_" " . grăsimile îţi furnizează np,r p 1i, ,,r pentru

asemenea, formează părţi găseşte Apa se pierde
le, cum ar fi membranele. şi prin urină , tran
este depozitată În organism ş i respiraţi e .
ută la menţinerea căldurii. să b ei apă pen
mile pe care le mănănci Apa se găseşte
de la a nimale, în alimente cum ci şi în alimente
carnea, laptele, untul şi brân Sa lata verde . de
plante, în uleiurile vege nou ă zecimi apă.
Excesul de grăsimi este în vi aţă mai mult ti
bolile inimii. decâ t fărâ apă .

4
Vitamina Surse Necesară pentru Dintii
,
Dantura completă. Ia adult. numără 32 de dinţi. iar cea
A Lapte, unt, ouă Ochi (în special de lapte 20. Dinţii ascuţip din faţă. numiţi incisivi şi
untură de peşte, vederea n octurnăJ, canini, sunt pentru muşcat. Dinţii din spate (premolari şi
legume proaspete. piele. molari) au suprafeţe noduroase pentru sfărâmat şi
B (de fapt Pâin e in tegrală, orez, Producţia de măcinat hrana în timp ce mesteci. Nu există premolari
mai multe ficat, soia. en ergie în toate În dentiţia de lapte, iar unor adulţi nu le cresc niciodată
vitamine) celulele, nervi, piele. cei patru molari din spate (molarii d<:' minte). Nimeni nu
e Portocale, l ămâi, Vase de sânge. sUe exact de ce oamenilor le cresc succesiv două rândUri
coacăze. roşii, gingii. vindecarea de dinţi.
cartofi, legume rănilor, posibil pre­
Incisivi (4 pe
proaspete. venirea gu turai u lui. maxilarul ) ~Pre'r0lari
D Un tură de p eşte, Oase şi dinţi. ,~ . (4 sus.
superior. ,. , . 4 jos)
lapte , ouă . u n t 4 pe cel
E Un tură de p eş te , Rol n eînţeles până inferior)
pâine int egra l ă, în prezent.
Canini
orez, ouă, un t. (2 sus.
legume proaspete. 2 jOs)
K Legume proaspete. Coagularea sângelui.
ficat.

Din ce sunt alcătuiti
, dintii?
,
Caloriile Deşi dinţii au diferite forme şi diferite funcţii , au aceeaşi
Cantitatea de energie care poate fi obţinută din
alcătuire. Dinţii de lapte cad atunci când dinţii de adult
diferite alimente se măsoară în kilojouli sau
cresc de dedesubt şi le slăbesc rădăcinil e.
kilocalorii (l kilocalorie = 1000 calorii). Unele

alimente au mai multe kilocalorii decât altele.

Stratul exlern de smalţ asigură o

0 80 suprafaţă puternică pentru

®"'(5
.. Coroană
muşcat. Smalţul este un ţesut

neviu şi totodatăcea mai dură

substanţă din corp.

50 .. Corpul dintelui este alcătuit din

kilocalom denUnă. care este asemănătoare

Numărul de calorii de care ai nevoie depinde de cât de
osului.

multă energie consumi. Poţi vedea mai jos câte calorii Ţesutul moale . numit pulp ă.
consumi pentru diferite activităţi în timp de o oră. Dacă conţine vase d e sânge care
mănânci cu regularitate mai multe calorii decât aprovizionează dintele cu hran ă
consumi , te îngraşi. Unii oameni consumă caloriile mai şi oxigen. şi nervi. care il fac
rapid decât alţii. în mod natural. astfel că ei pot mânca sensibil la durere şi temperatură.
ma i mult fără să se îngraşe .
600 kilocalorii Rădăcina este ancorată in
printr-un strat subţire de ţesut
osos numit cement.
"'"
Degradarea dinţilor

"C-:S.'

. -, .
«$
~
,
În gură, fie> care om are bacterii (organisme microscopice
vii). Dacă acestea primesc un supliment de glucide din
alimentele dulci. ele se multiplică formând o substanţă
numită placă. Bacteriile produc acizi care erodează dintele.
Dacă orificiul nu este închis de către dentist, în final
ajunge la cavitatea pulpei şi produce durerea de dinţi.
Uneori se poate dezvolta o infecţie sau un abces. sau. dacă
gingia este afectată , dintele poate deveni mobil.
Poţi avea dinţi sănătoşi m â ncând alimente cu mai puţine
zaharuri, spălându - i corespunzător pentru a îndepărta
placa. folosind o pastă de dinţi cu fluor, care întăreşte
Celuk
smalţul şi mergând cu regularitate la dentist pentru control.
adipoase
Dacă ai obiceiul să mănânci lOt IiI. excesul de hrană Acizii produc

este transformat în grăsime> şi slocal în celule sp<:'ciale un orificiu în

a dipoase. Celulele pot creşte în m ăr ime şi astfel cr eşti şi smaltuI

tu în greutate şi te "îngraşi". Dac ă mănânci mai puţin dinleiui.

decâ t ai nevoi e. rezţrvel e de grăsime sunt utilizate ca

~
"""
~
energie şi slă beş ti . In medie. persoan ele grase trăiesc
mai puţin decât cele slabe. Este mai probabil ca ~ ' .

~~

persoanele grase să sufere de diferite boli, inclusiv boli
de inimă.

5
O)
r
Unde se duce hrana? Enzimele """
În corpul tău au loc tot timpul transformări
Înainte ca alimentele pe care le dizolve. Acest proces este numit chimice. Acestea sunt accelerate de enzime, care
mănănci să-şi poată îndeplini rolul, digestie şi are loc pe măsură ce sunt proteine speciale produse de celule. Există
ele trebuie să fie absorbite de alimentele traversează tractul câteva mii de tipuri diferite de enzime. Enzimele
digestive ajută la descompunerea şi dizolvarea
minusculele celule din organism.
Mai întâi este necesar ca ele să fie
descompuse, astfel încât să se
digestiv. Alimentele dizolvate trec în
fluxul sanguin şi sunt transportate la
diferitele părţi ale corpului.
, alimentelor.
)

Digestia
Tractul digestiv este un tub lung, care se Acesta este separat de torace printr-un muşchi
Cum ajunge hrana în sânge?
intinde de la gură până la anus. Majoritatea numit diafragm. Aici poţi vedea modul în care Peretele intern al ileonului este acoperit de mii de
organelor digestive se găsesc în abdomen. hrana trece prin tractul digestiv. 'structuri minuscule numite Vilozităti,
proeminente ca nişte degete. Acestea asigură
intestinului o mare suprafaţă pentru absorbţia
hranei.
1 Dintii muscă si fărâmitează alimentele în
bucii.\i . mici. S<lli~a. prod~să de glandele
sali vare. le îllmoaie, ca să poată aluneca mai
uşor. Saliva conţine prima enzimă digestivă Secţiune prin intestin
care începe să digere amidonul. (Când ai
digerată
oreion, glandele salivare încep să se u mfle). Glandele

salivare

2 Muschii limbii
împing'hrana către Secţiune prin
faringe şi acesta o vilozitate
directionează către
esofag. Când înghiţi,
o clapă numită
epiglotă blochează
traheea, astfel hrana
nu poate să-ţi
.. rămână în gât" şi Epiglota acoperă
să te facă să te ineci.
traheea când
înghiţi.

3 Hrana trece din esofag in stomac. Ea nu
Vas limfatic
alunecă datorită gravitaţiei, ci este împinsă de
muşchii esofagului. Acest proces este numit Pereţii vilozităţi1or au doar grosimea unei celule.
peristaltism şi are loc de-a lungul întregului Hrana dig erată trece prin ele în micile vase de
trac I digestiv. Sunetul pe care il auzi atunci sănge din interior. Grăsimile digerate nu ajung
când stomacul "chiorăie" este proous de direct în vasele sanguine. Ele sunt absorbite în
alimentele şi apa amestecate şi împinse prin vase limfatice speciale şi ajung in sănge mai târziu.
traclul digestiv. Teoretic. peristaltismul este î mp insă
înseamnă că ai putea să mănânci şi să b<:> i
chiar dacă ai sta în cap.
Diafragm Starea de rău
4 in stomac, hrana este

amestecată cu slicul
Ţi se face rău atunci când muşchiul diafragm şi
gastric. Acesta conţine
muşchii din peretele abdomenului se contractă şi
enzime care incep
împing hrana. parţ ial dig e rată, înapoi, afară din
digestia proteinelor.
stomac. Sucu l gastric face ca vărsătura să aibă
De asemenea, conţine
gust acru. Există multe cauze pentru starea de
acid clorhidric. care
rău, incluzând prea multă mâncare , hrană
omoară bacteriile înghi­
stricată şi consumul exagerat de alcool.
tile odată cu hrana.

Hrana rămâne în sto­

mac aproximativ

patru ore.

5 Ficatul are câteva
roluri importante.
Unul din acestea este
producerea unui lichid
verde, numit bilă.
Acesta acţionează ca un
detergent. El descom­
pune grăsi mile pe care
le mănănci în mici Diareea şi constipaţia
picături , astfel încât
enzimele le pot prelucra. Diareea este adesea produsă de o infecţie a
Bila este stocată în intestinelor sau de intoxicatii alimentare. Hrana
'vezica biliară. trece prin intestine atât de repede încât apa nu
mai poate fi absorbită corespunzător. Atunci
6 Unul din rolurile pan­ trebuie să bei mai multe lichide pentru a
creasului este de a produce contracara deshidratarea (pierderile de apă) . Când
un suc ce contine diferite nu mănânci destule fibre, poate apărea
constipaţia .
enzime digestive. Acestea
acţionează asupra tuturor
tipurilor de hrană.

7 Intestinul subţire este încolăcit
Şiare doar 4 cm diametru: dar este
lung de aproximativ 4 m . In prima
porţiune, numită duoden, hrana
este amestecată cu bila din ficat si
cu sucul pancreatic. '
Apendicele
10
8 Până când ajunge în a doua porţiune a
intestinului subţire, cea mai mare parte din
hrană este digerată. Ea trece prin pereţii
intestinului în sânge. Sângele transportă apoi 10 Produsele de
hrana digerată la ficat pentru a fi prelucrată degradare mai solide, r Apendicele
înainte de a o transporta în restul corpului. Anusul numite fecale, sunt
stocate mai departe în Apendicele nu are nici o fun cţie la oameni, deşi la
intestinul gros (in a n imalele care mănâncă iarbă joacă un rol in
9 Apa Şi orice hrană care nu poate fi digestie. Un apendice in flama t (apendi c i tă)
dig erată trec în intestinul gros . Majoritatea rect). Muschii rectului

apei trece în sânge prin pereţii primei porţiuni le împing'în afară
trebuie îndepărtat, altfel se poate rupe şi
prin anus atunci când
răspând i infecţi a în abd omen .
a intestinului gros (colon) . O parte din apă
-..l se elimină mai târziu din corp prin urină . mergi la toaletă.

'"

De ce respiri?

Alimentele singure nu oferă
corpului energia de care are
2 La capătul celor mai mici bronhii
nevoie. Mai întâi, trebuie să exi stă saci cu aer numiti alveole .
fie combinate cu oxige nul, Alveolele s unt ca nişte mici balonaşe
care este un gaz din aer. şi se umplu cu aer când inspiri .
Când inspiri, oxigenul intră Exi s t ă aproximativ 300 de milioan e de

în plămâni şi de acolo este alveole În pl ămâ ni. Suprafaţa lor
t ota l ă es te de aproximativ 70 m 2 ,
transportat de sânge la adică aproximativ de 40 d e ori m ai
toate celulele din organism. mare decât suprafaţa pielii.
În interiorul celulelor,
oxigenul reacţionează cu
glucoza (din glucidele
digera te) şi energia stocată
în alimente este eliberată
gradat. Acest proces este
numit respiraţie. Energia
m entine viata si functia
celul'elor. În' ti~pul '
respiraţiei, în celule se
form ează un gaz numit
dioxid de carbon şi apă. În
cursul expiraţiei. acestea
sunt eliminate.

1 Respiraţia
Plămânii si traheea sunt
cu n oscu te sub numel e de
s istem respirator. în a ceas tă
ilustraţie es te prezen tată o
secţ iun e a plămânul ui s tâ ng,
astfel în cât să poţi vedea
in teriorul să u .
Când inspiri. aerul este as pira t
prin nas sau trah ee În dou ă
bronh ii. O bronhie merge la
p l ămân ul stâng, cealaltă la cel
drepl. Bronhiil e se divid
prog resiv, fonnând ramuri din
ce În ce mai mi ci. asem en ea Perete
ramuri lor unui arbore. alveolar
/'

Eliberarea energiei de către
celule Per e ţii alveolelor au
Fiecare ce lul ă conţine dou ă su bsta nte g rosimea unei singure celule.
c himi ce speciale. Una, numit ă ADi:> , Oxigenul din aer este capabil
actionează ca o baterie descărcată. Cea l altă, să treacă prin perep în
n u'mi lă ATP. ac ti o n ează ca o baterie Încăr­ reţeaua de vase sanguine
cată. Când glucoza ş i oxige nul intră În care -i înconjoară. Celulele
mitocondrii le ce lul ei (centra lel e energeticţl. roş ii din sânge transp ortă
ele reacţionează. cu ajutorul enzimelor. In oxigenul în tot corpul.
aces t mod se e liber ează energie. care Sângele transport ă înapO i la
transformă ADP În ATP ac tiv . ATP ac lion ează alveole dioxidul de carbon
apo i ca o s ursă de energie pentru restul produs în celul e în timpul
celulei. Pe măsură ce energia se ep ui zează. el respiraţiei. astfel Încât el poate
se transformă din nou in ADP si se reintoa rce
în ·m itocondrii pentru reîncărcare. fi elimina t din organism când
expiri.
8
Tusea si
, strănutul
1 Cum respiri 2
Celulele mu -

Aerul i Aerul iese

in s u s şi in

DiaIragmul se Diafragmul se Mucu s u l es te un li chid a lunecos
in j os
co n t rac tă re l axează in s us produ s in n as şi în că il e ae ri e n e .
Acesta încă l zeş t e ş i ume zeşte aeru l pe
care îl inspiri. as tfel încât el poate
trece mai uşor d e-a lungu l căilor
Respiraţia este c ontrolaLă d e m i şcări l e dia fragm ul se reIaxează în sus şi ae rien e şi aj ut ă la cap tarea
muşch i l or toracelu i, în spec ial de coastele se mi şcă în jos ş i înău ntru, pa rticul elo r de praf. Mici peri numiţi
di afragm şi de muşc hii intercostal i. spaţiul d in p l ă mân i se red u ce din cili î n dr e aptă muc u su l din plămâni
Pentru a in s pira . diafragmu l se nou şi aerul este împins afa r ă. că tre larin ge şi n as. Dacă particule le
contractă în jos. în timp ce muş c hii Majoritatea oamen il or au a proximativ vor irita nas ul. le vei elimin a prin
s tră nut. Dacă ajung în că il e ae ri e ne
intercos ta li trag coastele in s u s şi în 3 litri de aer în pl ă m â ni ş i la necare
a fară. As trel se m ă reş te spaţiu l din r es piraţie sc him bă doa r o jumătate de
inferi oare. tuş cş li . Cânci e ş ti rac iL. Se'
plămâni. făcând ca presiunea aer ului litru din e L In timpul efortului, corpul produce mi'li lllull ffiUCUS. Accsta tc
din plămâni să ne m a i mică decât cea are n evoie d e m ai m ulLă energie , aşa face de asemen ea să tuşcşU, s ă
strănuţ i ş i să- ti curgi'l nasuL
din afara corp ului. Aeru l intră pentru că respiri mai repede şi mai a dânc
a ocupa ac est spaţiu. Când pentru a prelua mai mult aer.

Vorbirea
Cănd corzile
vocale s unt la rg
d eschise . se
produ c
su nete

Laringele este situat deasu pra trah ee i Muşchi i lalingelui po t modifica forma Aces ta es te dete rmin at de conLrac lii
(pag. 8 ). Câ nd expiri. ae rul trece corzilor voca le. Ast fel se produc llla i viole nt e decaL ele ob icei a le .
printre corzile vocale . Dacă este sune te d e d iferite t ona lit ăt i . Utili zând di a fragmului încât ins pira \iil e s unt
destu l ae r. corzil e vibr ează ş i se muş chii farin gelui, g urii ş i buzelor , inLr etă i a t e. Zgomotul c iud at este
produ c s une te. Im aginil e prezintă o poţi forma cuvinte cu ajutoru l produs de închiderea bruscă a
vcdere de s us a corzil or voca le. s un e telor. corzilor vocale, Nu se ştie d e ce încep
sughiţ.urile. d a r chiar şi I-ătul, în
pân tecu l mamei. sughiLe.

P l ămâ nii necărui a dintre n oi sc înncgrese trept a t plin
Fumatul
inha larca d e aer murd a r sa u poluat. dar fum Atorii su nt
m ai pr ed i sp u ş i la b oli s eri oase. d eseori fatal e. ca rezu lt at
a l inh a l ăr ii s ub s tanţel o r chimi ce peric ul oase d in fumul de
tutun . Substantele c himice irit ă că ile aeriene s i c resc
ca ntitatea de m~cus prod us de el e. AceRsta este una din
cauzele "tusei fumă tor il or " . Substantele chimi ce fac cilii
mai puţin efic i enţ.i în indepărtarea ~ucusului şi astfel
acesta se acumul e ază , facănd p l ămânii mai sensibili la
infecţii. Fumatul este una din prinCipalele cauze de
br onsi t ă (innamatia c ăi l or ae ri en e) s i 90% din cancer('\ c
pulm'o n a r e s unt produse de fum a t. 'Es te d e o pt ori mai
prob a bil ca cin eva ca re fum eaza doar cinc i ţi gă ri pc zi să
m oară de cancer p ulmo n a r. în co mparaţie c u un
n e fum ă t or. Fumatul nu afec t ează numai p l ămanii.
Substanţele chimice aju n g şi în sânge . redu câ nd u -i
capacitatea de a transporta oxigen şi afec lând ini ma şi
vasele sanguine. Sla ti sticile arată că dacă 1000 de C'opii
născuţi astăzi vor încep e în viito r să fumeze cu tOlii. 250
dintre ei vor fi ucişi de fumat.

9
Rolul sângelui

Sângele este sistemul de transport din corpul oxigenul, acolo unde sunt necesare, şi de a
tău. Pompat de inimă, el circulă continuu prin colecta produşii de degradare pentru a fi
toaLe părţile corpului. Funcţia sa este de a eliminaţi. Corpul unui adult de dimensiuni
transporta substanţe vitale, cum ar fi hrana şi medii conţine aproximativ 5 litri de sânge.
Vasele de sânge
Sângele circulă în organism prin deoarece sângele pulsează prin ele cu transportă sângele înapoi la
conducte, numite vas e de sânge. Puse o presiune ridicată. Arterele se divid inimă. În vene, sângele curge mai
cap la cap, acestea s-ar inUnde pe în ramuri. in final ele formează o încet şi cu o presiune mai mică decât
96.560 km, mai mult decât dublul reţea de vase microscopice numite în artere, aşa că pereţii lor sunt mai
circumferinţei Pământului. Imaginea capilare. Acestea trec printre celulele subtiri si există valve care
de mai jos prezintă prinCipalele vase tuturor ţesuturilor din corp. il împiedică să circule în sens
de sânge. De la inimă, sângele pleacă Capilarele se reunesc treptat invers. Inima şi vasele de sânge
prin artere (prezentate mai jos în formând vase mai mari numite vene sunt denumite sistem
roşu). Acestea au pereţi groşi , elastici, (mai jos în albastru). Acestea circulator.
.....--......

Ce este sângele?
Sângele este alcă t uit dintr-un amestec de celule care plutesc Într-un lichid
galb en-pal, numit plasmă . Celulele sanguine sun t produse în interioru l
oase lor mari d in corp.
Celulele roşii transportă
oxigenul. Când sângele trece
p rin pl ămâni, oxigenul se
c ombină cu un compus
/
c himic din sânge numit
h e m ogl obină. Aceasta se
transformă in
oxi h emoglobina de culoare
Celulele a lbe pot trece prin
roşu aprins. Pe măsură ce
peretele vase lor de sânge in oxigenu l este depozitat in
ţesuturi. Ele apără
diferite p ărţi ale corpului,
organismul de boli. oxihemoglobina devine elin
inglobând bacteriile nou hemoglobină, de un roşu
dăunătoare şi producând mai inchis. Celulele rosii nu
anticorpi (substanţe chimice au nucleu. '
care te ajută să lupţi_
impotriva unor boli). In corp
există mai puţine celule albe
decât celule roşii.

Plachetele sunt mici
fragmente de celule. Ele
ajută la prevenirea sângerâIii Plasma es te compusă din a pă.proteine ş i să ruri.
când un vas de sânge este Substanţe l e din hrana di ge rată ,precum glucoza ş i
lezat şi ajută la coagularea a minoacizi i, şi p rod u şii d e d egradare , ca dioxidul
sângelu i a tunci când te tai . d e carbon şi ureea, sunt transpo rta te prin plasmă .

Vas
În capilare Fluid limfatic

Substantele necesare celulelor ies din
sânge cind acesta se află în capilare.
Pereţii capilarelor au doar grosimea
unei celule. Plasma şi oxigenul din
celulele roşii sunt capabile să treacă
prin pereţi în fluidul tisular. Acesta
transportă substanţel e la celulele
individuale.
El transportă de asemenea produşii
de degradare de la celule în capilare,
sau în vase limfatice, pentru a fi mai Capilar
târziu absorbiţi în sânge printr-o venă.
Inima Circulatia
,
Inima este situată
între Săngele curge în organism
pl ămâ ni, puţin înspre stânga întotdeauna în ace~aşi direcţie, ca în
l.oracelui. Are aproximativ această diagramă. Intregul circuit
mărimea pumnului şi este
durează aproximativ 45 de secunde,
alcătuită din muschi. Când
muschi ul se con tractă,
pompează s ăngele in întregul
corp. Inima este împărţită în
două jumăt ăţi. dreapta ş i
Venă
stânga. Fiecare jumătate are o princi ~
• cam eră sup erioa ră, numită
atriu, si un a infe rioară,
pală

j numită ventricul. Pe măsură
ce in ima pompează săngele,
fii patru valve se închid şi se
deschid, pentru a împiedica
sănge l e să circu le in sens
invers. Sunetele pe care le poţi
au zi dac ă pui urechea pe
toracele un ei persoane sun t
produse de închiderea Cum functionează
,
va lve lor . Prima bă tai e este inima
pr odusă de valvele dintre atrii
si ventriculi, cea de ~a doua de Pentru a p ompa continuu
~alvele dintre ven triculi şi sânge, ini ma are n evoie de
artere. Medicii folosesc hran ă şi ox.igen, la fe l ca
stetoscoape, ce amplifică orice altă p arte a corpului.
băt ă il e, pentru a detecta Ea nu le absoarbe din
anomaliile fun cţ ionării inimii. săngele aflal în camerele
inimii , ci din capilarele
arterelor coronare, care se
găsesc pe suprafaţa
Cum functionează
, ~'-
externă a inimii. Un blocaj
a l uneia dintre aceste
o valvă artere poate priva
Valva din dreapta muşchiul cardiac de sânge.
este de tipul celei Aceasta se întâmplă în
pe care o ai între atacul de inimă. D acă este
ventriculi si artere, afectată o
şi în vene. 'Sângele
porţiune
curgăn d in dir ec ţia
întinsă,

cor ec tă forte ază
va lvele. sa u inim a îşi

în cetează

"cuspidele" să se M uşc hi
de schidă . Sân gele fun cţia.
nu poate curge în
dire C ţie opusă
deoarece valvele se Artere coronare
inchid.

Pulsul

De fiecare d ată
când inima se Bolile inimii si ale circulatiei sunt
arterele pul seaz ă la
contr act ă,
trecerea sângelui. Poţi s imţi aceast a
cea mai frecv'entă cauză mortii
la încheietura mâinii. Frecventa în tăril e c u un standard ridicat de
medie a pul sului la adult, în ' via~ă Stilul de viaţă n esănătos,
repaus, este de 70 bă tă i pe minut. care includ e supr aa liment aţi a,
Ea creşte în timpu l efortu lui a liment aţia incorectă, lips a
deoarece inim a trebuie să pompeze exercitiului fizi c , fumatul si
mai repede pentru a furniza mai stresu'l, face ca oamenii să fie mai
mul tă energi e muşchil or . predispuşi la acest tip de boli.

11
Apa şi deşeurile
Aproximativ două treimi din corpul tău sunt către rinichi. În general. cu cât bei mai mult. cu
reprezentate de apă. Ea trebuie să fie menţinu tă la atăt creşte mai mult cantitatea de urină produsă
un nivel constant si să fie uniform distribuită în de rinichi. Dacă pierzi multă apă. de exemplu prin
celule. Îţi procuri ~pa de fiecare dată când mănânci transpiraţie. rinichii vor produce mai puţin .
şi bei, dar şi în interiorul celulelor se produce apa Rinichii ajută şi la controlul nivelului unor
în timpul respiraţiei. Apa se pierde în special prin substanţe din corp. cum ar fi sarea. şi elimină, sau
urină. care este produsă în cantităţi variabile de .. excretă". produşi de degradare. cum ar fi ureea.

Interiorul rinichilor
Fiecare rinichi conţine peste un milion d,e unităţi de filtrare microscopice
numite nefroni, ca cel prezentat ai ci. III lotal. ncfronii filtrează pe zi
aproximativ 150 de litri de lichid pro\'l:niL elin sânge. deşi zilnic se produc
doar aproximativ 1,5 litri de urină ,

1 Sângele intră din artere în nefron
printr-un ghem strâns de capilare
numit glomeruJ.

2 Presiunea sângelui din
glomerul împinge o parte din
plasma sanguină prin
peretele capiiar într-o
structură în formă de cupă
numită capsula Bowman.
Fluidul din plasmă conţine
apă şi substanţe ca glucoză.
aminoacizi. săruri şi uree.
(Celulele sanguine,
plachetele şi proteinele sunt
prea mari pentru a trece esara
prin pereţii capilarelorl. nismului iese
din tul>ul şi intră
in reteilua de
capilarc care îl
inconjoară.
ACfSlfil includ
rtproapr toata apa
si săruril e. si toată
glucoza şi .
aminOilcizii.
reabsorbil int ră într-o
venă şi
continua să circule pnn
organism .

5 Restul. alcătuil mai <'l les din apa.
să rurişi uree. trece mai departe
prin lubul până in ureler. ca unna.
Controlul hormonal
Anumite procese din organism
sunt controlate de substante
chimice numite hormoni. '
Aceştia sunt produşi de
grupuri de celule numite
0) .
Glanda tiroidă se găseşte la nivelul
glande endocrine şi sunt gâtului , În faţa traheei. Ea utilizează
transportaţi în tot corpul prin iod, care este un mineral din hrană
sânge. Diferiţii hormoni şi apă, pentru a produce doi
actionează asupra unor părţi hormoni, tiroxina şi -r3. Aceştia
diferite ale corpului. Imaginea controlează intensitatea
din dreapta prezintă metabolismului celular şi sunt
principalele glande endocrine. esenţiali pentru dezvoltarea
sănătoasă a nou-născuţilor. Dacă
adulţii au prea puţin hormon
tiroidian, ei devin lenţi. Dacă au prea
mult, devin hiperactivi.
1 Hipofiza
Este o glandă de mărimea unui bob de
mazăre prinsă la partea inferioară a
creierului. Este parţial controlată de
creier. Hipofiza (pituitara) este uneori
numită glanda "şef', deoarece mulţi Acestea sunt patru mici glande
din cei Il hormoni ai săi controlează îngropate în tiroidă . Ele produc
acţiunea altor glande endocrine. parathormonul, care ajută la
Hormonul de creştere reglarea echilibrului calciu lui în
este pr::>dus de sânge şi oase.
hipofi ză . Un copil cu
prea mult hormon y
poate deveni uri aş/>C
unul cu prea puţip
rămâne pitic.

li
~. ~
j-~
Glandele suprarenale sunt situate
imediat deasupra rinichilor. Partea
externă a glandei produce mai mulţi
Când un copil suge la sânul mamei, hormoni. Unul dintre ei, numit
din hipofiza mamei se eliberează un aldosteron , controlează nivelul de
hormon numit oxitocina. Acesta sare din'; corp. Centrul suprarenalelor
ajunge la sân, permiţând curgerea produce adrenalina. Când eşti speriat
laptelui. sau furios , adrenalina se revarsă În
,d7~ sânge şi te pregăteşte pentru a
acţiona de urgenţă, fie prin luptă , fie
prin fugă. Depozitele de glicogen sunt
reconvertile în gluco ză pentru a avea
Hormonul antidiuretic (ADH) din energie, frecvenţa respiraţiei creş te
hipofiză ajută la menţinerea astfel Încât iei mai mult oAigen,
echilibrului corect al apei în corp. inima bate mai repede şi sângele este
Acţionează asupra rinichilor şi direcţionat către muşchi.
reglează cantitatea de urină pe care
aceştia o produc.
30varele* produşi în canlităţi mari p ân ă la

>~~
~~
vârsta puberLăţii , respectiv la

~~
a proxim ativ 1 1 ani la fete şi 13 ani
la băieti, vârstă ce variază fo arte
mult d e la individ la individ. La
Aceste glande produc hormonii pubertate, creşterea se accel erează
Pancreasul produ ce unele enzime sexuali. Hormonul sexual feminin, la ambele sexe şi apare părul pubian
digestive şi hormonul numit estrogenul, este produs În mari si axilar. La fete se dezvoltă sânii,
insulină. Acesta reglează nivelul cantităţi în ovarele femeilor şi în mici
şoldurile se Iărgesc, ovarele
e liberează ovule şi încep
glucozei din sânge ş i transformarea cantităţi în testiculele bărbaţilor.
menstru a ţiile*. La b ă ieţi începe să
oricărui exc es în glicogen. Lipsa Hormonul sexual masculin, crească barba. laringele se măreşte
insulinei produce boala numită testosteronul. este produs în şi vocea se îngroaşă. umerii devin
diabet. Diabetul poate fi tratat prin cantităţi mari în testicule şi În mici mai largi şi încep e producerea
injecţii cu insulină sau tablete. cantităţi în ovare. Hormonii nu sunt spermatozoizilor* .

*Poţi afla mai multe despre acestea la pagina 2
13
Pielea nu este doar un ..sac" care ţine unite Pielea are o grosime de aproximativ 2 mm
părţile corpului laolaltă. Ea este un organ viu, pe cea mai mare parte a corpului, deşi pe
important, cu diferite funcţii. Te protejează de pleoape are doar 0,5 mm, iar pe tălpile
condiţiile variabile din exterior şi de infecţii. picioarelor, unde este foarte solicitată,
Joacă un rol major în controlul temperaturii cor­ are aproximativ 6 mm grosime. Pielea are
pului şi, prin sensibilitatea la atingere , îţi permite două straturi principale: epidermuI
să-ţi dai seama ce se întâmplă în jurul tău. * în exterior şi dermul interior. Ilustraţia
Pielea joacă un rol chiar şi în nutriţie, deoarece, prezintă o secţiune prin piele, mărită
cănd este expusă la soare, produce vitamina D. de multe ori.
Por

epidemlUlui se divid
constant şi le imping
pe cele de deasupra lor
către suprafaţa pielii.
Pe m ă slll'ă ce celulele
se ind e părtează d e
vasele s a nguin e din
deml . ele mor datorită
lipsei de hran ă şi
oxigen . Tot ce ră mâne
este o prote ină dură .
numită ke ratin ă. Când
ajung la suprafaţa Vasele d e sânge ~. ",· rrn
aprovizionează pielea
(du pă ap roxima tiv trei
hrană şi oxigen . Când îţi
săptămân i). celulele este cald. vasele se dilată
moarte fo rm e ază un astfel incăt să poată curge capilarelor.
puternic inv e li ş mai mult s ânge in
apropiere de suprafaţa ajunge la
pro tector pentru corp. pielii în mod
pielii şi să poata fi răcit de
În contact cu obiectele aerul din exterior. Acesta t;U""lIllj)1 l şi este eli minată
este motivul pentru care nri·r lr.li"lri. Pe măsu ră ce se Glanda
llIf[;iIo!"i{)rĂ de pe piele. pielea
sudoripară
te inroşeşti când i ţi este
cald . Căr1d îţi este frig. răceş te. Când îţi este
vasele se ingustează cald. transpiri mult şi astfel
pentru a preveni pierderea te răcoreşti .
de căldură şi astfel devii
palid .

Controlul temperaturii Febra
Corpul tău câştigă şi
pierde căldură tot timpul. De exemplu, absorbi Nu se stie exact de ce, în anumite
căldură de la soare Şi din alimentele şi băuturile calde. Multe dintre boli , creşte temperatura . Este ca şi
reacţiile chimice din celule, în special din ficat şi muşchi, produc cum "termostatul" creierului ar fi
căldură. Atunci când corpul este mai cald decât mediul, pierzi căldură reglat temporar la un nivel mai mare
prin orice zonă descoperită a pielii. Transpiraţia este un alt mod prin decât normalul. O temperatură mare
care se pierde continuu căldură. Respirarea aerului rece sau nu este o boală în sine, ci doar un
consumarea unor alimente reci scad de asemenea temperatura corpului. simptom al bolii. Tratamentul depinde
Aceste câştiguri şi pierderi trebuie să fie echilibrate, astfel încât de cauză .
temperatura corpului să se menţină st a bilă la aproximativ 36,5-3TC.
Când temperatura devine prea ridicată sau prea scăzută , creierul
iniţiază anumite modificări pentru a o stabiliza. Acestea sunt lărgirea
sau îngustarea vaselor sanguine din piele, transpiraţie mai intensă sau
mai redusă, "pielea de găină " şi frisoanele. Frisoanele cresc activitatea
muşchilor, astfel producându-se căldură .

• Pentru a afla mai multe despre aceasta, vezi pagina 20.
14
:="şt::in ~i:Ul'!~{((~~P~IUI "'

şi îl împing în sus. Pe măsură ce creşte, celOlele se îndep ărtează de
sursa de sânge, mor şi se k,rratinizează. TtihsuypărulUi este"nedureros
deoarece părul este mort l~prOximativ)a fiec~e 2 ani. cel~ele din folicul
îŞi încetează div,iziunea Ş,ilPărul cade. In/ fiecare zi, de pe cap se pierd
aproximativ 50 de fire d9' păr. După câteva Id nL celulele încep să se
dividâ din nou, şi apar;~/un păr nou . Când â'cest lucru nu se mai
întâmplă, oamenii che'lr sc. OGloarea părulti i este determinată de
captitatea de relani ~ă din l elule. Forma foliculilor det~rmină forma
părului: drept, ondulat

Când te tai."Pfa'l'!fiefeTe ~şi alte
substanţe ajută la închegarea
sângelui şi formează o crustă.
Aceasta protejează zona rănită
pănă când pielea se reface. Noua
piele creşte cu aproximativ 0,5
mm pe zi. Cănd rana este
vindecată, crusta cade. O
vănătaie este produsă de vasele
din piele care sângerează în
ţesuturile înconjurătoare.

glande sebacee pe degc;.ţel,;,j!:..1a w~

picioare, motiv pentru atF;

descuamează uneori dup ă D aJ ~_ _ __

"Pielea de găină"
Fiecare folicul pilos are ataşat un mic
muşchi. Ţi se face "pielea de găină"
deoarece aceşti m uşchi se contractă
când îţi este frig şi astfel părul stă drept.
"Pielea de găi nă" nu-I prea încălzeşte pe Doctorii cred că acneea poate fi
om, dar la animalele cu blană , se produsă de modificări ale
Celule captează astfel aerul şi se m enţine nivelului hormonilor, în special
adipoase căldura. la pubertate . La deschiderea
foliculilor piloşi se produce mai
multă keralină. iar în glandele
sebacee. care sunt foarte
numeroase pe faţă şi spate, se
produce mai mult sebum.
Amprentele Keratina şi sebumul se
acumulează sub suprafaţa pielii
Ai păr pe aproape toată suprafaţa
şi formează pustule. Acneea
corpului. Palmele mâinilor şi tălpile
picioarelor nu au păr, ci sunt poate fi ameliorată cu creme
acoperite cu mici creste, ceea ce le speciale prescrise de medic.
Spălarea cu regularitate ajută la
face foarte sensibile. Modelele create
îndepărtarea keratinei şi
de crestele de pe degete reprezintă
amprentele digitale. Ele se formează sebumului , iar expunerea la
Unghiile sunt rămăşiţele ghearelor cu luni înainte de naştere şi nu există soare poate fi şi ea folositoare.
si se fonnează într-un mod doi oameni cu amprente identice. Machiajul agravează acneea. La
asemânător cu părul. Fiecare se unele persoane, renunţarea la
dezvoltă dintr-un rând de celule alimente cum ar fi ciocolata
numit rădăcină. Unghiile cresc cu poate ajuta, deşi nu există nici o
aproximativ 0,1 mm pe zi, şi partea dovadă ştiinţifică în acest sens.
pe care o poţi vedea este alcătuită
din celule moarte keratinizate .

15
Informati
, i din exterior

Informaţiile pe care le primeşti 1 De fiecare dată când clipeşti şi Pata neagrădin centrul ochiului se
despre lumea din exterior îţi pleoapele acoperă ochii . lacrimile ajung numeşte pupil ă. Este de fapt un orificiu
pe suprafaţa acestora . Lacrimile menţin prin care in tră lumina. ~
sunt aduse de celule nervoase umiditatea ochilor şi ajută Ia curăţarea
speciale, numite receptori. lor. Clipeşti de aprox. 15 ori pe minuL Partea colora tă a ochiului. ce inc onjoară
Acestea răspund schimbărilor 2 Genele ajută al protejarea ochilor pupila. se numeşte iris. Este o stru c tură
din mediul exterior. Când sunt împotriva particulelor de praf şi de musculară şi modifică dimensiunea ~
murdărie. pupilelor. Această imagine este uşor
stimulate de lumin ă sau distorsionată. astfel că poţi vedea mai
sunete, de exemplu, ele mult din iris şi pup ilă decăt în realitate .
produc mici impulsuri
electrice care ajung la creier
prin nervi. Creierul
interpretează impulsurile şi
astfel devii constient de ceea
ce se întâmplă. 'Mulţi receptori
sunt grupaţi laolaltă în organe
de simt, cum ar fi ochii si
urechir'e. În urm ătoarele
câteva pagini vei afla cum
funcţionează aceste organe de
simţ. 3 Ca să poţi vedea clar imaginea unui o mucoasă subţire şi transparentă ~
obiect pe care îl priv eşti . ea trebuie să fie numită conjunctivă acoperă partea
focal i zată pe retină . Pentru aceasta. anterioară a ochiului şi îl protejează. /­
Cum vezi razele de lumină trebuie să fie îndoite . -"
sau .. refractate··. când pă trund in ochi . Numele corect pentru ..albul" ochiului
Im aginea din dreapta prezintă o Lumina de la un obiect apropiat trebuie este sclerotica. Aceasta este stratul ,,;
secţiune prin ochi , astfel vei inţ e lege să fie refractată mai mult decă t cea de la protector extern rezistent. Partea
un obiect aflat la di s tantă. Un disc anterioară a ochiului este numită cornee.
cum funcţionează. Orice obiect pe
care îl priveşti reflectă constant raze transparent . numit cristalin . joacă un rol Comeea este transparentă în porţiunea in
important in focalizare . Forma sa este care trece prin spatele conjunctivei.
de lumin ă. Razele pătrund în ochi şi modificată de muşchii care îl inconjoară
cad pe stratu l intern al ochiului , in funcţie de distanţa la care se află Centrul ochiu lui şi zona dintre cornee
numit retină . Retina conţine ce lule obiectu l pe care îl priveşti . Aceasta face şicristalin sunt pline cu fluide clare.
r eceptoa re care sunt stimulate de ca lumina să se refracte atăt câ t trebuie. numite umori . Ele menţin forma s ferică a
lumin ă. Ele trimit impulsuri Ia
ochi ul ui şi joacă un rol in focali zare .
4 Imaginea de pe re lină este inversată
creier, care le interpretează şi astfel deoarece razele de lumin ă se Ochii sunt aşezaţi in două fose osoase _ _ _ _,
vezi. intersectează in s patele cristalinu lui. care ii protejează .

Ochelarii si
, lentilele de contact Conuri si
, bastonase
,
Acestea sunt lentile su pli men ta r e făcute din sticlă sau plas tic care po t
corecta mu lte cazuri de tulburări de vedere, focalizând imaginea pe re ti n ă . Con Bastonaş

Glob ocular lung
4=.! ~II. •

Lumină de Ia un obiect
Lentilă dlvergentă
indepartat
Oamenii miopi nu pot vedea clar obiectele în depărtate. Aceasta se în tâmplă Cân d lumina cade p e celu le le
receptoare, basto n aşe ş i conuri d in
deoarece ei a u de obicei globi oculari alungiţ.i şi imaginea obiectelor îndepărtate se
reti n ă , ea este a b sorbită de
formează înaintea retinei. Miopia poate fi corecta tă purtând lentile care fac razele
substanţe l e chimice p e care acestea le
luminoase să fie divergente (să se curbeze în exterior) înainte să intre in ochi. contin . Acest lucr u m odifi c ă stru ctura
substanţelo r c h imice şi declanşează
Glob ocular scurt impu ls uri el ec tri cţ care ajung Ia
c reier p rin n ervi . In bastonaşe există
un com pus sensibil la lumină, numit
p urpura vizuală sau rodopsin a.
Lumina de la un obiect
Pe n tru formarea ei este nevoie de
apropiat
vi tamin a A. Există trei tipu ri diferite
d e conuri . Fiecare tip conţine un
Oamenii cu prezbitism nu po t vedea clar obiectele a propiate . Aceasta se com pu s sen sibil la lumina roşie.
datorează faptulu i că ei au de obicei globi oculari m ai scu r ţi şi imagi nea a lb as tră s a u galbenă. Toate celelalte
obiectelor apro piate se formează în spatele r etinei. Prezbitismu l p oa te fi culori pe care le vezi s un t forma le din
corectat purtând lentile care fac razele luminoase să fi e conve rgente (să se d iferite comb in aţii ş i proporţi i ale
c urbeze in in terior) Înain te să intre În och i. acestora .

16
Fiecare ochi are ataşaţi şase muşchi. Mişcările ochilor
sunt coordonate cu atenţie de creier. astfel încât să nu
pnveşti în două direcţii difente în acelaşi timp . Ochii se
mişcă automat tot timpul. astfel încât retina pl-imeşte o
imagine în continuă schimbare care stimulează cel ulele
receptoare .

Aceasta este retina. Celulele receptoare
~ sensibile la lumină se numesc conun şi
bastonaşe. În fiecare ochi ai aproximativ 6
milioane de conun şi 120 milioane de
bastonaşe. Conurile sunt sensibile la
lumina diumâ şi la cu lori. Ba s ton a şeJe
sunt sensibile la lumina slabă. dar nu si la
culori. De aceea culorile se disting slab 'în
întuneric.

~ - :...~'- Bastonaşele şi
~ ~
conurile sunt
prinse de mici
nervi. Toţi aceştia
fomlează nervul
optic. care ajunge
la creier.

În punctul în care nervul opUc
părăseşte retina nu există conun şi
bastonaşe. iar zona este numită
pata oarbă. Pentru a-ţi testa pata
oarbă . tine cartea în fata ta la o
lungime egală cu a braţului.
în chid e ochiul stâng şi priveşte
steaua de la baza paginii. Apoi
mişcă incet cartea către tine.
Hrana şi oxigenul su nt aduse la Pătratu l va părea că dispare atunci
ochi de vasele sanguine din când imaginea sa cade pe pata
stratul numit coroidă. oarbă .

Lacrimile De ce ai doi ochi?
Lacrimile s unl produ se lot timpu l Ochi drept Faptul că ai doi ochi măreşte
de glandele lacrimale . Ele se Cu ochiul Cu ochiul
u nghiu l de vedere şi te _aj ută să stâng drept
deschid în spatele nasul ui prin a preciezi profunzimea . Incearcă să
ductele lacrimale. Când in tră ceva înch izi u n ochi ş i să observi
în ochi şi îl irită, spre exemplu o difere n ta. Desi fieca re ochi vede
particulă de praf sau suc de acelaşi 'obiect dintr-un unghi
ceapă, se produc mai mu lte pu ţin diferit, creieru l este capabil
lacrimi pentru a îndepărta agentul s ă combine pe retină cele două
iI;la nt. Nu se slie de ce oam e nii imagini separate într- una si n gură.
plâng când s unt trişti. Du ct
lacnmal

Mărimea pupilei Daltonismul
Mărimea pupilelor variază
Da lton ismul a fe ctează un bărbat
automal în functie de can titatea
de lumin ă. Când este întuneric . dintr-o s u tă, dar mai puţi n de o
pupilele se măresc, lăsând aslfel femeie din două sute.
să intre câl mai mullă lumin ă . La Da lton ismul este probabil
lumină pulernică ele se determ inat de lipsa unor conuri ş i
micşo r ează penţru a preveni este de obicei mo şten it.
lezarea relinei. In cearc ă să stai în Majorita tea bărbaţi l o r cu
faţa unei oglinzi ş i să aprinzi o
daltonism diferen ţi ază greu roşu l
l anle rnă în ochi şi vei vedea cum
se micşorează pupilele. de verde. Da ltonism ul comp let
este foarte rar.

ia 17
INFORMAŢII DIN EXTERIOR

j Auzul
Sunetul reprezintă in realitatevibraţii ale aerului. Acestea sunete. Ceea ce se poate vedea din ureche este doar o singură
stimulează celulei receptoare din interiorul urechilor care porţiune: urechea externă. Ea duce la urechea medie şi cea
trimit impulsuri la creier. Creierul interpretează impulsurile ca internă. care se găsesc protejate in interiorul oaselor craniului.

1 La multe anill)ale urechea 2 Urechea externă concentrează 3 Urechea externă este separată de
externă este mai mportantă sunetele prin acest tub. numit urechea medie printr-o membrană bine
decât la oameni. ~~ îşi pot conduct auditiv. Conductul este întinsă. numită timpan. Timpanul
mişca urechile pentru a "căuta" acoperit cu peri şi produce ceară. vibrează când sunetele ajung la el.
sunete. Desi oamenii au Ocazional. aceasta se acumulează Urechile trebuie curăţate cu atenţie .
muşchii necesari pentru a face şi împiedică omul să audă bine. Chiar şi un beţişor cu vată sau un colţ de
aceasta. foarte p ţini îi pot dar poate fi îndepărtată uşor şi batistă pot leza timpanul.
utiliza . Tu poţi? fără dureri de către medic.
4 Urechea medie este plină cu aer şi
conţine trei mici osişoare. Acestea sunt
numite (de la stânga la dreapta pe
această imagine) malleus (ciocan). incus
(nicovala) şi stapes (scăriţa). Scăriţa este
cel mai mic os din corp. având o lungime
de numai 3 mm. Orice vibratii de la
timpan se transmit de-a lungul acestui
lanţ de osişoare.

,'~
...........'.,',.
"..... -.!".
~

8 Impulsurile
ajung la creier
prin nervul
auditiv.

Singurul mod în care aerul poate intra sau
7 La rândul lor. vibraţiile ieşi din urechea medie este prin acest tub.
din peril1mfă produc care ajunge în spatele nasului. Când înghiţi.
vibraţii într-un al doilea mesteci sau caşti . tubul se deschide şi aerul
fluid. numit endolimfă. poate intra sau ieşi. Se permite astfel
care umple canalul intern egalizarea presiunilor de ambele părţi ale
al cohleei. timpanului. Uneori presiunea din exteriorul
Canalul intern conţine urechii se schimbă brusc. de exemplu când
celulele receptoare. care au eşti în lift sau în avion. Senzaţia de pocnitură
ataşaţi mici cili. Mişcările
5 Urechea medie este sep endolimfei trag cilii şi
pe care o Simţi uneori se daţoreazâ egalizării
cea internă printr-o altă membrană presiunii în urechea medie. lnghiţitul repetat
declanşează impulsuri
bine întinsă. asemănătoare c ajută la o egalizare mai ra
electrice în celule. Unele
timpanul. Ea este numită fer astra
ovală şi vibrează odată cu sc- ·ţa.
celule răspund doar la
vibraţii rapide. produse de
~
sunete ascuţite. Altele
6 Vibraliile ferestrei ovale sun răspund doar la vibra ţii
transmise unui fluid din canal I mai lente. produse de
extern al unui conduct spiralat. sunete joase. Cu cât este
Fluidul este numit perilimfă. i sunetul mai puternic. cu
conductul este numit cohlee. ad ' că atât vibratiile şi .
melc. (Aceasta este o secţiune fo te impulsuriie produse sunt
simplificată a interiorului cohleei) mai mari.

18
Echilibrul

oŞ~
r. _
Faptul că ai două te ajută să îţi
dai s eam a din ce d tie vine sunetul.
deoarece sunetul aj . cu o fractiune
d e s e cun dă mai la una din'tre
urechi şi produce vibra ţii mai
puternice .

Aceste trei canale semicirculare (vezi zonă mai umflată numită ampulă. Ea Tabelul de mai jos
şi pagina alăturată), utricula şi sacula conţine celule receptoare cu cili intens itatea
de sub ele, sunt pline cu endolimfă şi ataşaţi de o particulă gelatinoasă Intens itatea
te ajută la menţinerea echilibrului. numită cupulă. Când îţi mişti capul, Expunerea repeta!4
Ele îţi spun în ce poziţie se află capul. endolimfa din canale se roteşte şi de exemplu
iar canalele îţi spun în ce direcţie se împinge lateral cupula. Aceasta poate le-La receptorlf din urechi şi poate
mişcă acesta. tracţionează cilii şi declanşează produce surditate. Acest tip de surditate
La baza fiecărui canal se găseşte o impulsuri către creier. nu poa te fi corectat nici cu ajutorul unui
apara t auditiv.

* t> reac~

*
c: ~. 130 dB I Avion cu
( '"
:'--'
""-...l ~

' 9

Dacă te invârteşti şi apoi te opreşti ochii şi muşchii îi spun totuşi că te -ai
brusc. fluidul din canalele oprit. Rezultatul este că te si mţi
semicirculare continuă să se rotească ameţit. Răul de călătorie este de
u n timp, ca şi când încă te-ai m i ş ca . asemenea produs de mecanismul
Aceasta derutează creierul, deoarece echilibrului situat în urechi.

Gustul Mirosul
CeluJă Celulele receptoare din
Mugurii gustativi
sunt grupuri de sunt sensibile la Ş' t.....
J

celule receptoare .. mucusul n
din limbă care sunt /' ~ putere
sensibile la
substanţele
chimice dizolvate
în salivă.

MajOritatea mugurilor
se găsesc pe părţile
laterale şi pe spatele
limbii. Mugurii din
diferite zone corespund
diferitelor gusturi. Poţi
distinge numai patru
gusturi de bază: dulce,
acru. sărat şi amar.
Pentru a detecta arome
mai fine, îţi foloseşti
mirosul. De aceea multe
mâncăruri par fără gust

Dulce când eşti răcit şi ai
şi
nasul înfundat.
sărat

19
INFORMAŢII DIN EXTERIOR 4

Reteaua
,
Pipăitul de cODlunicatii
,
Pe lân gă celelalte funcţii. pielea este
un important organ de simţ. Informaţiile primite de simţuri trebuie transmise la creier. ca
prevăzut cu _mai multe mii de celule acesta să
le selecţioneze şi să dea corpului instrucţiuni de
receptoare. In general. fiecare răspuns. Atât instrucţiunile. cât şi informaţiile sunt transmise
receptor răspunde doar la un s ingur
lip de se n zaţi e. cum ar fi căldura. sub formă de impulsuri electrice de-a lungul nervilor. Nervii,
frigul . ati ngerea uşoară . presiunea. împreună cu creierul şi măduva spinării formează sistemul
durerea sau mâncărimea (prurit). nervos. Măduva spinării este o continuare a creierului de-a
ceea ce nu înseamnă că toate
celulele care răspund la un tip de lungul coloanei vertebrale (şira spinării).
senzatie arată la fel. Iată câteva Sistemul nervos
exemple d e celule receptoare .
Iată o imagine simplificată a
sistemului nervos. care
prezintă modul in care nervii
ajung la toate părţile spinării
corpului. Fiecare nerv (colorat
cu portocaliu) este alcătuit
dintr-un fascicul de fibre
nervoase. Fiecare fibră este o
parte a unei celule nervoase
denumită neuron. Majoritatea
corpilor celulari se găsesc in
creier sau măduva spinării.
care formează sistemul nervos
central. Unele fibre sunt
foarte lungi. de exemplu cele
ce se intind de la măduva
spinării până la picior.

Cum functionează
, nervii
În pielea din anumite zone. cum ar fi Corpul tău are aproximativ 100 miliarde
bu zele. degetele şi tălpile picioarelor . de neuroni. Există trei tipuri principale.
ai mult mai mulţi receptori decât in Neuronii senzitivi (termenul ..senzitiv.. este
orice a ltă zo nă. Mai jos poţi vedea folosit uneori pentru celulele receptoare)
cum ar arăta un bărbat dacă ar fi transportă impulsuri de la organele de Neuron
reprezentat proporţional c u simt la sistemul nervos central. Neuronii motor
sen sib ilitatea diferitelor părţi a le motori conduc impulsurile înapoi. de la
corpu lui său. Acum poţi înţelege de sistemul nervos central la muşchi şi
ce chiar şi o mică piatră in pantofi glande. Neuronii de asociaţie din sistemul
pare deseo ri e normă şi de ce este nervos central transmit impulsurile de la
uneOli dificil d e găsit locul precis al un neuron la altul. Cele mai simple tipuri
unei mâncărimi în zon e cum ar fi de r ăsp uns la informaţiile furnizate de
spa tele. simturi sunt cele automate . numite
reflexe . Retragerea mâinii la atingerea
unui ghimpe ascuţit este o acţiune
reflexă . Mai jos poţi vedea cum se produce
acest act reflex.

Neuron
senzitiv

Receptorul dureros din
palmă este stimulat de 3 Fibrele nervoase
ghimpe. sunt izolate de o
teacă formată

I
2 Impulsurile dintr-o substanţă
electrice se -~~,;:-.... lipidică numită
transmit de-a mielină.
.r _ _. - T
lungul fibrei
nervoase
20
Transmiterea
Ce este un impuls?
impulsurilor
de la o celulă la alta
Impulsurile nu pot sări peste micile
spaţii dintre celule. dar sunt
transmise chimic. Ramificatiile de la
extremitatea fibrelor nervoa'se se
sfârşesc cu "butoni terminali".
Aceştia conţin multe mitocondrii ce
produc energie. şi vezicule care
o Capătul
ramlficat al
conţin un mediator chimic. Când un neuronului
impuls ajunge la butoni. mediatorul motor este în
este eliberat. El traversează spaţiul contact cu
dintre celule. numit spaţiu sinaptic. muşchii
către dendritele următorului corp braţului.Când
celular şi. când s-a acumulat o Impulsurile
Impulsurile electrice din organism sunt produse cantitate suficientă . în acest neuron ajung la
de modificări în echilibrul mineralelor de sodiu şi se formează un nou impuls. muşchi, el se
potasiu din celulă. În mod normal există mult contractă şi

potasiu in interiorul celulei. dar puţin sodiu. îndepărtează

deoarece membrana celulară pompează constant Mitocondrii mâna de
sodiul în exterior. in fluidul tisular înconjurător. ghimpe.
În exteriorul celulelor se găseşte mult sodiu şi
puţin potasiu . Un impuls este produs de o
modificare momentană a membranei celulare. 9lmpul­
surile les
care permite sodiului să intre şi polasiului din sistemul
să iasă din celulă. Impulsul se propagă de-a
nervos
lungul nervilor cu o viteză de 120 de metri pe central
secundă. După ce el a trecut. echilibrul chimic de-a lungul
normal este restabilit de pompa de sodiu. fibre lor
neuronului

Testează-ti
Sistemul nervos
,
reflexele autonom
Acesta este un s is tem n ervos
Medicii utilizează acest test secundar. Deşi de obicei nu eş ti
pentru a vedea dacă con ş tient de el, în a ces t sistem au
reflexele sunt normale. Stai loc permanent o serie de
picior pesle picior şi roagă răspunsuri a u tomate ca re
pe cineva să lovească scurl c ontrol ează procese cum ar fi
cu latul palmei imediat digestia . respiraţia şi circul aţia.
sub rolulă. Când loveşte în Mulţi dintre corpii celulaIi a i
locul corect, piciorul se n euronilor din s is temul nervos
mişcă brusc în sus.
auton om se găsesc în afara
Aceasta esle o acţiune trec prin
creierului şi m ă duve i spin ă rii. în capătul
reflexă.
m ici grupe numite ga nglioni. ramificat al
Ganglionii primesc info rmaţii de
Olecranul la celulele receptoare din dife rite
neuronului de
asociaţie la
organ e ale corpului şi trimit dendritele
În apropiere de olecran, la ins tructiuni ad ecvate c ă tre corpului
nivelul cotului, se găseşte mu şc h i', cum ar fi inima, şi celulei motorii
un nerv care este mai glande , cum ar fi glandele
puţin protejat decât
saliva re, Sis temul se a uto r eglează
majoritatea celorlalţi. Când ş i me n ţi n e organismul în tr-o
loveşti osul, se produce un
stare d e echilib ru.
impuls şi simţi furnicături
în braţ.

4 Corpul
celular al 7 Neuronul
neuronului de asociaţie
senzitiv se transmite
găseşte in
impulsurile
sistemul
nervos
central.

21
Mişc ă rile conş ti e n te
co nt rolate d e aria motorie.

De a ici. n e uronii motori trimit

impulsuri la muşchii din diferite

p ărţ i ale corpului. Cu cât sunt mai

p rec ise mi şcă ril e muşchilor. cu atât este

mai mare a ri a motorie impli cată. Pe .. harta"

corpului din această a ri e mâinil e ş i gura

ocu p ă cel ma i mult s paţiu. Harta es te

răs turn ată deoarece picioa rele sunt

controlate de celule din par tea

s uperi oară a creierului. ia r

faţa - d e ce lule te mai

AIii s pecializate p entru limbaj

Senzaţii înţe l eg şi prelu c rează ceea ce

ci teşti sau auzi. De asem enea

ele trimit impuls uri la ariile

motorii din vecină tat ea gurii

şi laringelui, pregă tind

vorbirea.

';;~j~~~ HiPotalamUSul are mai multe funcţii
diferite. EI formează o parte din
sistemul nervos autonom. reg le ază
foam ea şi se tea , cat şi tempe ratura
corpuluI. Controlează d e asemenea
Hipotala mus eliberarea multor hormoni din glanda
hipofi ză (vezi pa g 13) . Emoţiil e, cum
ar fi fri ca, furia , cat şi comportamentul
sexual sunt parţial d etermina te de
hipotal a mus .

Durerea es te s im(.ită
de o parte a crei erului
numită taiamus.
În această imagine. o porţiune a creierului a fost Impulsurile ajung a poi la
îndepărtată ca să poţi vedea unde s unt poziţionate aria s en zitivă, as tfel p o(.i
unele din zonel e descrise în dreapta, Creierul este Trunchiul cerebral regl ează prec iza de und e vine
proteja t d e oasele craniul u i şi d e un strat subţire de functii esentiale , cu m ar fi du rerea. Durerea te ajută
lichid care acţionează ca un a mortizor în jurul său. frecv'e nţa ca'rdiacă şi respiraţia, să te aperi avertizand u-te
şi continua să fun cţ ion eze chiar
Creierul a re un mare num ăr de vase sanguine. de p ericol ele din interiorul
şi cand dormi. EI co ntrol ează de
Celulele creierului sunt active tot timpul. chiar Şi asemenea inghiţitul. tu sea, s a u exteriorul corpului.
când dormi. astfel încâ t au nevoie de o continu ă stranutul şi voma. Ca şi Adesea prod u ce o acţiune
aprovizionare cu hran ă (sub formă de glucoz ă ) şi . talamusul. trunchiul refl exă au tom a tă chiar
oxigen, Dacă celulele rămân fără oxigen mai mult d e este o parte a inainte să fii conştient de
. ele sunt lezate ireversibil. nervos senza(.ie.
lonom.
Senzatiile
Această arie prim eş te tmpulsUri de la
receptorii din piele . Ca şi in aria motorie .
jnU'egul corp este reprezentat în celulele
nervoase. în consecinţă eş ti co nştient de locul
exact al fiecăr e i sen za tii. Cele mai sensibile Partea mare, a creierului are
cutată,
părţi din corp (vezi p~g. 20) ocupă cel mai două jumătăţi , care sunt numite
mult spaţiu în c reier. Celulele care precizează emisferele cerebra le stângă ş i dreaptă.
gustul se I1ăsesc si ele în această arie . Amândouă emisferele au arii
co respunz ă toare care se ocupă de
informaţiile d e la simţuIi şi de mişcăIi .
Căile nervoase de la cele două jumătăţi
ale corpului se Încrucişează atun ci
când intră în creier, astfel Încâ t
AIia auditivă primeşte
emisfera stângă este asoc i ată cu partea
dr e aptă a corpu lui şi emisfera dreaptă
impulsuri de la cohleea din
ure ch e. Ea poate aprecia tăria cu cea stângă.
unui sunet după intensitatea
impulsurilor. iar tonalitatea sa ­ în
funcţie de tipul celulelor din cohlee 2
care îl trimit. Pentru a a precia
direcţia d in care vine sunetul. ea
compară intensitatea şi
sincron izarea in timp a
im pulsuri lor de la fiecare urech e
(vezi pag. 19) . .
10 ~I rr=

Fiecare emisferă are de asemenea arii speCializate.
La oamenii dreptaci emisfera stângă contro l ează
utilizarea limbaJulUi şi a numerelor, În timp ce
emisfera dreaptă este specializată În recunoaşterea
obiectelor (inclusiv feţe l e) după formă ş i , probabil.
în aprecierea muzicii. La m aj oritatea stângacilor
lucruIile se petrec invers , 91 % din oameni sunt
dreptaci.

16 f 4-6 luni

2-3 ani V ărs ta în ani
3-5 ani
1 5-;-9 ani
Memoria ..,.0 10 10-14 ani
o. / 14-18 ani
' 8-30 ani
Amintirile su nt stocate în creier pe cel puţin h 8 33-45 ani peste 70
două nivele. unul pentru amintirile recente şi E
of/J . 6 50- 70 aniI
unul pentru cele îndepărtate . Nu se ştie exact ..,
cum fun c ţionează memoria. Iniţial a pare 4
probabil memoria de scurtă durată, deoarece ..,
'O

impulsurile parcurg repetat anumite căi între
ce lulele nervoase. Pentru m emoria d e lungă (3 2 II 1
durată ş i invăţare trebuie să aibă loc o o
I
moditlcare p e rmanentă în compoziţia
chimică a celulelor nervoase.
Există două tipuIi de somn. Unul este numit somn activ
sau cu mişcăIi rapide ale ochilor (REM) , deoare ce ochii
se rotesc deşi sunt închişi. Celălalt se numeşte somn
Cerebelul profund sau non -REM. In total petre<:em aproxim ativ
20% din fiecare noapte în somn activ. In aceas tă
Cerebelul te ajută la p e Iioadă se produc visele . Activitatea creierului poa te fi
echilibru şi înregistrată de un aparat numit electroencefalograf care
coordonarea produce un model a l undelor. Undele care apar În
mişcărilor. El limpul somnu lui activ sunt s imilare cu cele care apar În
primeşte impulsuri de cursul peIioadei de veghe. Motivul pentru care ?par
••• la diversele părţi ale somnul şi visele nu es te Încă pe deplin înţeles . In
91 corpului. cum ar fi
urechile. ochii s i
muşchii . integr~ază
somnul profund mu ş chii se relaxează , iar fre cve nţa
cardiacă şi res piratoIie scad. astfel încât aceasta ar
putea fi o peIioadă de recuperare pentru organism.
\1. • • toate informa ţiile şi
ajustează acţiunea Somnul activ poate fi o parte important ă a înv ă ţăIii.
muşchilor astfe l încât Diagrama de mai sus arată că oamenii dorm ma i puţin
mişc ă rile săfie line şi pe măsură ce îmbătrânesc.
precise.
Cum te misti

,
Poti să te misti datorită Scheletul si
, muschii
, Craniu
modului în care
interactionează sistemul La dreapta poţi vedea oasele jumătăţii drepte a
nervos.' muschii si oasele. corpului ş i muşchii jumătăţii stângi. Claviculă

Sistemul nervos trimite Majoritatea muşchilor sunt aranjaţi în s traturi
impulsuri la muşchi. care deasupra scheletului. Corpul tău are peste 200
sunt prinşi pe oase. de oase. Pe lân gă faptul că îţ i permite să te
Scapulă
mişti. ele aSigură un cadru puternic corpului şi
Impulsurile determin ă protejează organele interne. De exemplu. cutia [omoplat)
contractia (scurtarea) toracică protejează inima ş i plămânii. Ai peste
muşchilor . aceştia trag oasele 600 de muşchi. Ca şi oasele, ei au toţ i
şi astfel te mişti. denumiri. Muşchiul fesei, de exemplu, este
numit glutaeus maximus.
S tem (osul
pieptului)
Din ce este alcătuit un os?

Cutia
toracică

Radius

Osul are un strat
extem s ubţire şi dur
numit periost. Dacă iţi
rupi un os. celule le
din periost se ~
multiplică ş i cresc ~
peste ruptură, reunind
cele două părl-i.

Acesta este un strat rezistent de
oasele mari os compact. Celulele osoase vii
conţin un ţesut s unt dispuse in inele, în jurul
moale numit unui canal central ce conţine
măduvă roşie. vase sangu ine şi nervi. Calciul şi Coccis
Aici sunt produse fosrorul sunt depozitate de sânge (rest al cozii)
celulele r oşii (5 între celule. Pe lângă faptu l că
miliarde pe zi) şi dau rezistenţă osului. aceste
celulele albe ale minerale sunt necesare pentru
Rotulă
sângelui. Unele oas e multe din re acţiile chimice d in
au ş i măduva galbe n ă, organism. De asemenea , printre
care co nţin e celule celule se găsesc fibre dintr-o Tibie
adipoase. proteină numită colagen. Acestea
conferă elasticitate osului.

Articulatiile
,
Locul unde se
întâlnesc două oase
se numeste
articu laU'e. Unele
a rliculatii, de
exempl ~ cele ale
oaselor craniului,
sun t fixe. dar
majoritatea sunt Articulaţiile cu suprafeţe Articulaţiile în balama, de la Articulaţiile
cu pivot. ca
mobile. Există mai sferice , de la so ld s i um ăr. genunchi şi coate, se mişcă cea a pumnului. se
mulle tipuri de se pot mişca i'n toate doar în două direcţii, ca o uşă răsucesc, ca să poţi
articulatii mobile. direcpile. care se închide şi se deschide. întoarce mâna.
latâ 3 dintre ele.

24

Cum functionează muschii
• •
Tipul de muşchi care îţi acoperă scheletul este numit muşchi striat deoarece
aşa apare la microscop. Tipul de muşchi din organe cum ar fi vezica urinară şi
din tractul digestiv şi vasele sanguine este numit muşchi neted. Muşchiul
neted este controlat de sistemul nervos autonom. Mai jos poţi vedea cum
funcţionează un muşchi striaL

Un muschi este alcătuit Tendoanele unesc muschii
din fas~icule de celule cu oasele. Poţi vedea ş\
lungi şi subţiri, numite palpa cel mai mare tendon
fibre musculare. Muşchiul din corp (tendonul lui
si fiecare fascicul sunt Ahile) imediat deasupra
înconjurate de teci de călcâi ului. Când strângi
colagen. La fiecare capăt pumnul, poţi vedea de
al muschiului, tecile se asemenea tendoanele de
unesc 'formând un tendon la articulatia mâinii. iar
pu temic şi flexibil. pe cele de 'pe partea
interioară a cotului, când
îndoi braţul.

3 Fiecare fibră musculară are înglobată o Contractat
terminaţie nervoasă motorie şi fiecare fibră
conţine filamente întrepătrunse din două
proteine diferite: actină şi miozină. Când un
impuls ajunge la fibră, se eliberează un
mediator chimic, Acesta eliberează, la rândul
său, energie din mitocondrii le celulei şi
filamentele de ac tină şi miozină se apropie
unele de altele, muşchiul devenind astfel mai Miozină
scurt (contractat) şi mai gros,

6 Multi muschi sunt
5 Muschiul care se diSPUŞi' în pe~echi cu
contra~tă trage osul de care acţiuni opuse. De
este prins şi îl face să se exemplu, c8.nd muşchiul
mişte . Forţa mişcării depinde biceps se contractă pentru
de cât de multe fibre se a îndoi cotul, tricepsul se
contractă în acelaşi timp. relaxează pentru a permite
Deoarece toate fibrele sale mişcarea. Când vrei să
sunt contractate, extensia îndrepţi braţul, lricepsul
forţată a labei piciorului face se contractă şi bicepsul se
ca muşchiul gambei să iasă relaxează, Receptori de
în evidenţă. O extensie mai întindere speciali din
usoară determină o Muşchiul muşchi informează
e~denţiere mai puţin biceps se creierul despre acţiunile
vizibilă, deoarece sunt contractă
pentru corpului fără să fi
implicate mai puţine fibre, a îndoi cotul. conştient de asta.

Extremitătile oaselor unei articulatii mobile sunt
înveli te cu' un cartilaj neted bogat in proteine. (Labii
urechilor şi porţiunea moale de la vârful nasului sunt
de asemenea alcătuite din cartilaj) , Articulaţia este
înconjurată de o membrană subţire, alunecoasă.
Aceasta produce un lichid care lubrifiază articulaţia.
Fără cartilaj şi lichid. oasele s-ar freca unul de celălalt
în timpul mişcărilor. Oasele sunt menţinute laolaltă de
fibre de colagen rezistente şi flexibile numite
ligamente. Dacă un ligament este forţat peste limitele
sale. el se poate rupe. Aceasta este o entorsă. Dacă
oasele alunecă de la locul lor, se spune că sunt
dislocate. Cineva despre care se spune că are
articulatii duble nu are în realitate două rânduri de
articulaţii. ci doar ligamente deosebit de lungi.

25
De ce este bun antrenam.entul?

Antren a m entul are un rol inimă. Numai antrenamentul Rezistenta
,
importa nt în menţinerea nu este suficient pentru a
Rezistenţa este capacita tea de a
să n ătătii. Fă ră el, muschii se menţine corpul într- adevăr continua să faci ceva o p erioadă de
atrofiaZă si s unt înlocuiti d e în formă. El trebuie să fie timp fără să ţi se pară obositor. Chiar
grăsime. articulaţiile d eVin şi urcatu l u n u i etaj poate fi obositor
combinat cu alte aspecte ale
rigide. iar res p iraţia şi pentru cineva neantrenat şi face ca
circu laţia mai puţin eficiente.
unui stil de viaţă sănătos . inima să- i b a tă m ult mai repede
Există un risc crescu t de a cum ar fi o dietă echilibrată . decât de obicei. În termeni foarte
deveni s upraponderali şi d e a fără excese alimentare. alcool simpli. cu cât eş ti mai antrenat, cu
a tă t p oţi face mai mult efort fără ca
n e îmb o lnăvi . în s pecia l de s a u fumat. frecventa cardiacă să c rească
substar'!ţial şi cu a tât m ai bine te
simţi în general.
Cum să ajunge m în formă
To nusul m uscular
Chiar ş i când stai n emişcat. muşchii
n u s unt complet rel axaţ i. Unele fi bre
trebuie să fie con tra ctate doar ca să te
m enţi n ă în p oziţia respectivă. Această
u şoară stare de tensiune este num i tă
tonus m uscular. Când oamenii
vorbesc despre "tonifiere", ei în ţeleg
întărirea muşchilor prin exerciţiu.

Ce înseamnă aerobic?
-""----'----­ - ---.,-•••L Aerobic Înseamnă "cu aer". Exercitiul
aerobic creşte capacitatea de a fol~si
B
* oxigenu l În tot corpul. Pentru a fi

..
* *
aerobic, un efort trebuie să fie
solicitant, dar nu epuizan t, şi trebuie
menţinut constant şi continuu (cel

o*
puţin 12 minute pe şedinţă). Sporturi
cum ar fi înotul , joggingul şi
* ciclismul s u nt aerobice. Cele ca
s printul sau squash -ul nu sunt
aerobice, d eoarece n ecesită mici

D~S ••

o * explozii de en ergie. Aceste sporturi
sunt anaerobice.
În cursul exerciţiilor aerobice , corpul

(energic)

. ..
L------m~~~~.~:;r.;)Ir~;:~§ii~~~~.tih~.1
* •
..
tău cere constant mai mult oxigen ş i
respiri mai adănc şi mai complet.
Inima l ucrează mai m ult. şi după u n
ti mp devine m a i puternică şi mai
eficientă. Circulatia se am elio rează,
vasele sanguine devin m ai elastice şi

** •* se d esch id altele noi. Toate acestea
cr esc reziste n ţa şi reduc riscu l de a
•* dezvolta b oli cardiace .

Oboseala
În timpul exerciţiilor aerobice
• O O mu şc hii îşi ob ţin enţrgia din glucoza
di n fluxul sanguin . In timpul unui
efort in tens, inima ş i plămânii nu
O • Haltere pot transporta glucoza şi oxigenul în
corp destu l de rapid, în consecinţă
muşchii îş i c onsumă propriile
depozite dţ glicogen fără oxigen
(anaerobl. In acelaşi timp se produce
o substantă num ită acid lactic. Pe
măsură ce aceasta se formează,
muşchii încep să obosească şi să
doară. Din această cauză nu poţi
menţine acelaşi nivel de efort prea
mult timp.

26
Sexul şi copiii
Copilul se dezvoltă atunci când ovulul unei sau concepţie. Împreună, cele două celule
femei şi spermatozoidul unui bărbat se formează o singură celulă nouă. Aceasta creşte
întâlnesc şi se unesc în organismul femeii şi se dezvoltă în uterul femeii, dând naştere
după ce bărbatul şi femeia au avut un raport copilului. Atât sistemul de reproducere
sexual. Momentul în care ovulul şi masculin, cât şi cel feminin încep să
spermatozoidul se unesc se numeşte fertilizare funcţioneze complet la pubertate (vezi pag. 13).

1 Majoritatea organelor sexuale feminine se găsesc în partea 1 Încă de la 3
infe rioarăa abdomenului. intre vezica urinară şi rect. naştere. ovulele
sunt depozitate în
2 Ovulul este 2 2
ovare. În fiecare
adus în acest lună. de la
tub. denumit I pubertate până la
oviduct sau tuba aproximativ 45 de
lui Fallopio. de ani. un ovul se
către tenninaţiile maturează
franjurate ale într-unul din
acestuia. Aici are ovare şi este
loc de obicei eliberat. Acest
fertilizarea . proces poartă numele de ovulaţie.
Momentul în care încetează ovulaţia
3 Oul trece in uter. Acesta este un este numit menopauză .
organ cavitar cu' pereţi musculari
groşi şi multe vase sanguine.
Mucoasa sa se modifică
4 Vaginul este un tub elastic ce se
întinde de la uter spre exteriorul
răspunzând la modificările nivelului corpului. Glandele din mucoasă
honnonilor feminini. În fiecare produc un mucus lubrifiant.
lună. de la pubertate la
menopauză. ea se îngroaşă
pregătindu-se pentru nidaţia unui
5 La exteriorul corpului femeii se
află vulva. Ea este alcătuită din două
ovul fertilizat. Dacă ovulul nu este
fertilizat. mucoasa se distruge şi pliuri tegumentare numite labii care
acoperă (din spate în faţă)
femeia are un ciclu (menstruatie).
Mucoasa este eliminată prin vagin deschiderea vaginului. a uretrei
împreună cu sângele.
(conductul de la vezica urinară) şi un
organ sensibil numit clitoris.
În timpul excitaţiel sexuale penisul
2 Majoritatea organelor de reproducere masculine se află devine mai mare şi mai rigid (erecţie)
în exteriorul abdomenului. Dacă ar fi înăuntru. ar fi prea deoarece se congestionează cu
cald pentru producerea eficientă a spennatozoizilor. sânge. Glandele din vagin îşi cresc
producţia de mucus lubrifiant. În
2 Două conducte. numite
1 De la pubertate. cursul actului sexual. penisul
spennatozoizii sunt pătrund e în vagin. La sfârşitul
ducte spennatice. produşi in mici tuburi din
transportă spennatozoizii interiorul testiculelor. actului sexual (orgasm). muşchii din
către penis. Ductele se Spennatozoizii sunt jurul uretrei
deschid in uretră. depozitaţi într-un tub masculine se contractă. ejaculând
Sfincterul de la deschiderea numit epididim. situat lichidul seminal în vagin. iar
vezicii urinare împiedică deasupra porţiunii muşchii vaginului şi uterului
urina să pătrundă în uretră posterioare a testiculelor. feminin se contractă ritmic.
în acelaşi timp cu Spennatozoizii
spennatozoizii.
4 Penisul conţine un ajung prin uter în tubele Fallopio. O
ţesut moale. spongios. şi ejaculare conţine aproximativ 300
3 Două glande (prostata şi multe vase de sânge. milioane de spennatozoizi.
glanda lui Cowper) produc Partea cea mai sensibilă.
un lichid în care se mişcă dar numai aproximativ
de la extremitate. este 100 ajung în tube înainte
spennatozoizii. Lichidul numită gland . EI este
seminal este un amestec să moară. Dacă există un ovul
parţial acoperit de un
între spennatowizi şi aceste pliu tegumentar numit în tubă. fertilizarea poate avea loc.
lichide. prepuţ.

către medic. Acţionează in parte impiedicând ovulul să ajungă
Con tracepţia in uter. (2%).
Există mai multe moduri de a impiedica fertilizarea şi apariţia DfAFRAGMA Aceasta este o piesă de cauciuc subţire.
sarcinii. Unele sunt mai eficiente decăt altele. După fiecare în fonnă de calotă. pe care femeia o introduce in vagin.
metodă contraceptivă descrisă mai jos apare un procentaj. deasupra intrării în uter. înaintea actului sexual. Pentru
Cifra reprezintă câte femei dintr-o sută rămân gravide siguranţă. trebuie utilizată în asociere cu un spermicid (o
utilizând timp de un an respectiva metodă. Fără contracepţie. cremă care inactivează spermatozoizii). (3% când este
aproximativ 80% rămân gravide.
utilizată cu atenţie)
PILULA Acestea conţin honnoni. de obicei estrogen şi
PREZERVATIVUL Este o foiţă subţire de cauciuc care se pune pe
progesteron. Ele previn ovulaţia şi sunt prescrise de medic.
(Aproape 0%) penisul în erecţie pentru a opri spennatozoizii. Pentru mai
STERILEITUL (dispozitiv contraceptiv intrauterin). Acesta este o multă siguranţă. femeia foloseşte un spermicid. (3% când este
mică piesâ de plastic sau metal care este introdusă in uter de utilizat cu atenţie).

27
SEXUL ŞI · COPIII

1 Copilul începe să se 2 Oul nidează în mucoasa îngroşată a
dezvolte de îndată ce uterului. Pe măsură ce celulele continuă
ovulul şi spermatozoidul să se dividă. ele se diferenţiază treptat
s-au unit. formând o nouă şi încep să formeze diferite ţesuturi
celulă. Mai întâi. celula se şi organe. În acest stadiu. viitorul
divide. formând două copil este numit embrion. După o l ună.
celule identice. Acestea când are 5 mm lungime. inima aflată
două se divid la rândullor deja în dezvoltare începe să bată.
şi rezultă patru, apoi opt. Embrionul este conţinut într-un sac
si asa mai departe, până protector cu lichid . numit sac amniotic.
când apare un grup de
celule în continuă
diviziune.
Un spermatozoid 3 După două luni, toate părţile
pătrunde în ovul principale ale corpului s-au format. deşi
(fertilizare) nu sunt încă complet dezvoltate.
Embrionul are aproximativ 3 cm lungime
şi cântăreşte aproximativ 1 g.
Atât timp cât copilul este în uter. el îşi
primeşte hrana şi oxigenul de la un
organ special numit placentă. Acesta se
dezvoltă parţial din ţesutul mamei,
parţial din cel al embrionului, şi conţine
vase sanguine de la fiecare din ei. Hrana
şi oxigenul trec din vasele sanguine ale
mamei în cele ale fătului printr-o
Celula se membrană subţire care le separă. Ele
divide pătrund în corpul copilului printr-o venă
din cordonul ombilical. Produşii
de degradare ai fătului trec în sângele
mamei prin două artere din cordon.
Când se naşte, copilul este încă
legat de placentă prin cordon. Ombilicul
Grup de (buric) este o rămăşiţă a cordonului
celule ombilical.

Determinarea
Îţi moşteneşti părinţii sexului
Modul de dezvoltare al unui copil este determinat
de două seturi de .. instrucţiuni", unul din ovul şi unul din
spermatozoid. Aceste instrucţiuni se găsesc în
cromozomii celulei (vezi pag. 3). Ovulul şi spermatozoidul
au fiecare câte 23 de cromozomi. realizând un total
de 46 după fertilizare. O copie exactă a acestor
46 de cromozomi este transmisă la fiecare celulă
si rămâne acolo toată viata. Deoarece are
câte un set de instrucţiuni de la fiecare părinte.
copilul îi moşteneşte pe amândoi.
Cromozomii sunt alcătuiti dintr-o substan
chimică numită ADN (acid
dezoxiribonucleic). Acesta seamână cu Cromozomii sexuali sunt numiţi X
o scară încrucisată. Treptele scării sunt şi Y. Fiecare are doi. Toate femeile
alcătuite din d~uă tipuri de perechi au doi cromozomi X şi toţi bărbaţii
de substante chimice: adenina şi au un X şi un Y. Ovulele Şi
timina, cito~ina şi guanina . Ordinea spermatozoiZii au câte un singur
treptelor variază şi formează un cod. O cromozom sexual. Toate ovulele au
secvenţă de aprOximativ 250 de trepte un X. Jumătate din spermatozoizi
codifică instrucţiunile pentru o au de asemenea un X şi jumătate
caracteristică particulară. cum au un Y. Dacă un spermatOZOid cu
ar fi o enzimă, un hormon sau o cromozom X fertilizează ovulul,
grupă de sânge. Fiecare din copilul va fi fată . Dacă un
aceste instrucţiuni codificate spermatozoid cu cromozom Y
este numită genă. fertilizează ovulul, copilul va fi
Pe fiecare cromozom băiat. Se nasc aproximativ 106
mii de gene. băieţi la 100 fete.

28
~

4 Fătul continuă să se
dezvolte încă şapte luni.
Pe măsură ce creşte,
uterul mamei se
5 La un
moment dat
măreşte, de la în cursul
lungimea normală de ultimelor luni
aproJdmativ 8 cm şi de sarcină,
volumul de 3 cm 3 la majoritatea
un volum de copiilor se
aproxmativ 6000 cm 3 aşază în uter
(6 litri). Fătul începe într-o poziţie
să se mişte. Doarme, cu capul în
poate să audă zgomote jos.
puternice şi chiar
să-şi sugă degetul.

6 Majoritatea copiilor se nasc la
aproJdmativ 40 de săptămâni de la
data ultimei menstruaţii a r.namei. Procesul naşterii
poartă numele de travaliu. In timpul primului stadiu,
muşchii uterului încep să se contracte, mai întâi uşor,
apoi din ce în ce mai puternic şi mai frecvent. Aceasta
împinge copilul în jos, astfel încât capul dilată colul
uterului. Este cea mai dificilă parte a travaliului şi de
obicei durează aproJdmativ 12 ore. De obicei, sacul
amniotic se rupe în acest stadiu şi lichidul se scurge
prin vagin.
In al doilea stadiu, capul copilului începe în cele din
urmă să treacă prin colul uterin. Mama ajută prin
..împingere" şi copilul trece prin vagin, care se dilată, în
afara corpului. Acest stadiu durează de obicei
aproJdmativ o jumătate de oră. Majoritatea copiilor nou­
născuţi au aproximativ 50 cm lungime şi cântăresc în
jur de 3 kg . In final, alte contracţii ale uterului împing
placenta in afară, prin vagin.

Culoarea Gemenii
părului
AproJdmativo naştere din 80 produce gemeni. Există
două tipuri de gemeni. Gemeni non-identici apar când
se întâmplă ca două ovule să fie eliberate în acelaşi timp
şi fiecare este fecundat de spermatozoizi diferiţi. Aceşti
gemeni au cromozomi diferiţi, deci nu sunt neapărat
asemănători şi pot avea sexe diferite.
Gemenii identici apar când oul în diviziune se împarte
în două într-un stadiu foarte precoce şi din fiecare
parte se dezvoltă un făt separat. Aceşti gemeni sunt
identici şi au întotdeauna acelaşi sex. deoarece au
cromozomi identici.

@
Gemenii au de obicei
placente separate. Placentă comună

Majoritatea caracteristicilor tale. cum ar fi înălţimea şi
inteligenţa, de exemplu. sunt determinate de diferite gene
Placente separate
si de asemenea de conditiile în care cresti. Putine
caracteristici, cum ar fi culoarea părulu'i, sunt
determinate în principal de o singură genă de la fiecare
- r-
~ ..
ro

'"-,,,,'
părinte. Genele părinţilor (din ilustraţie) se pot combina
pentru a produce trei culori diferite ale părului la copiii
lor. O genă pentru păr de culoare închisă se numeşte

@
.. dominantă" deoarece anulează genele pentru alte culori.
O genă pentru culoarea blondă este dominantă faţă de
una pentru culoarea roşcat. Pentru a avea păr roşcat
trebuie să moşteneşti câte o genă pentru păr roşcat de la
fiecare părinte. Culoarea ochilor este determinată in
~ ~-
!
'''-../'
acelaşi fel. Căpruiul este dominant faţă de albastru.

29
Lucruri care nu merg bine
Există multe motive pentru ca lucrurile să meargă prost în organismul uman. Iată căteva tipuri comune de boli şi
modurile de luptă împotriva acestora. Ceea ce simţi cănd eşti bolnav, cum ar fi o durere de cap sau una abdominală ,
sunt ..simptomele" bolii.

/ BoU mentale
~-------~~~--------~
I
Acestea sunt boli cu care oamenii se nasc . Ele sunt Bolile mentale pot avea multe cauze. Stresul poate
adesea determinate de cromozomi cu deficiente. De constitui adesea o parte din cauză. Exemple de boli
exemplu, copiii care au sindrom Down au 47 'cromozomi mentale sunt depresia severă şi anorexia nervoasă (când
în celulele lor În loc de 46. Aceasta îi face handicapaţi femeile tinere refuză să mănănce fiind obsedate de
fizic sau mental. siluetei).

/ Accidente şi leziuni
'_- - -_ _ _ _ _ _- - - - J
/
MajOritatea accidentelor se întâmplă în casă sau pe Acestea sunt produse de substanţe dăunătoare din mediul
stradă si, într-o măsură mai mică, în industrie. Bătrănii înconjurător. De exemplu azbestoza, o boală pulmonară,
şi tinerii sunt în mod special predispuşi la accidente, este produsă de praful de azbest. Una din substanţele
bătrănii la căzături, de exemplu, iar copiii la sufocare. periculoase din gazele industriale este plumbul, care poate
influenţa dezvoltarea creierului copiilor. Radiaţia crescută.
/ Cancerele / de exemplu după teste nucleare, poate produce cancere.
~---~------------------~ Ea poate de asemenea leza cromozomii, dăunănd astfel
Acestea sunt a treia cauză de deces în ţările cu un
standard înalt de viaţă, după accidente şi bolile generaţiilor viitoare.
cardiovas~ulare . Cancerul este o afecţiune a creşterii
celulare. In ţesuturile normale celulele se divid şi se
multiplică numai în condiţii atent reglate. O celulă
canceroasă (numită şi celulă malignă) este una care a Majoritatea acestora este produsă de microbi sau

suferit o modificare ce o scoate de sub controlul acestei microorganisme , care sunt fiinţe vii atât de mici încât pot fi

reglări. Ea se divide şi se multiplică necontrolat, lezănd văzute numai la microscop. Nu toţi microbii produc boli.

prin acest proces celulele sănătoase. Pe lăngă formarea Mulţi trăiesc în, sau pe corp, tot timpul şi sunt inofensivi.

unei tumori într-un anumit loc, celulele maligne se pot Unii sunt folosiţi chiar la prepararea unor măncăruri cum

răspăndi în corp, formănd alte tumori. (Nu toate
tumorile sunt canceroase. Unele sunt chiar inofensive). ar fi brănza, iaurtul sau pâinea.

Cancerele se dezvoltă de obicei la persoane în vârstă,
deşi oricine poate fi afectat. Ele pot să apară în orice VIRUSURILE Acestea sunt cele mai mici particule infecţioase .

parte a corpului. Zonele mai frecvent afectate sunt Ele pot creşte numai în interiorul celulelor vii. Invadează

plămănii, sănii , colonul, pielea şi săngele (acest din celulele şi folosesc resursele lor pentru multiplicare. Acest

urmă caz sţ numeşte leucemie). fapt lezează celulele şi produc simptomele bolii.

TRATAMENT. In permanenţă se fac noi descoperiri despre Multe boli sunt virale. Poliomielita este o boală gravă: mai

cancer şi mulţi oameni suferind de această boală pot fi puţin severe sunt guturaiul, gripa, pojarul, oreionul,

acum vindecaţi. Există trei tipuri principale de tratament varicela, herpesul (tip 1) şi verucile (un fel de neg pe talpa

pentru cancer. Unele tumori pot fi îndepărtate prin piCiorului).

operaţie, unele sunt distruse de radiaţii (radioterapie),
iar altele cu medicamente foarte puternice (chimioterapie).
BACfERlILE Sunt microbi unicelulari, lungi de aproximativ

0,001 mm. Se reproduc prin diviziune, uneori foarte

rapid. O boală poate fi produsă prin lezarea ţesuturilor fie

direct de către bacterii, fie prin otrăvurile (toxinele)

Acestea sunt produse de uzarea sau ..degenerarea" acestora.

treptată a ţesuturilor pe măsura înaintării în vârstă. Bolile bacteriene includ TBC (tuberculoza), febra tifoidă,

Pierderea vederii, surditatea şi artrita (inflamaţia pneumonia, tusea convulsivă. tonsilita , tetanosul,

articulaţiilor) pot fi toate boli degenerative. furuncul ele şi unele tipuri de toxiinfecţii alimentare.

Boli cardiovascu1are / Majoritatea

/ ------~
'----
CUM SE AAsPÂNDESC BOLILE INFECl1oASE.
bolilor infecţioase
se transmit prin aer. O persoană

Formarea cheagurilor de sănge într-un vas sanguin este
numită tromboză. Tromboza este una din cele mai infectată elimină microbii prin respiraţie, strănut sau

frecvente cauze ale unui atac de inimă (vezi pag. Il). Dacă tuse şi o altă persoană îi inspiră . Guturaiul, gripa şi

boala afectează una din arterele creierului, o parte din pojarul se transmit în acest mod.

aceasta este privată de sănge şi lezată. In acest caz este Poţi lua o infecţie din apă sau alimente. Aşa se
vorba despre un accident vascular cerebral. Simptomele, transmit boli cum ar fi febra tifoidă şi tOxiinfeCţiile
de exemplu paralizia sau incapacitatea de a vorbi, depind
de aria afectată. alimentare. Hrana poate fi infectată de oameni sau
PRESIUNEA ARTERWĂ Reprezintă forţa cu care săngele este muşte .
pompat prin artere. (Nu este acelaşi lucru cu pulsul, care Multe boli de piele, cum ar fi furunculele sau negii. sunt
reprezintă frecvenţa cu care este pompat săngele). transmise prin contact.
Oamenii cu o presiune arterială persistent crescută au un
risc mare pentru atacuri de inimă sau cerebrale. O BTS (BOLI CU TRANSMITERE SExuALĂ). Acesta este un grup de
presiune arterială scăzută produce uneori leşinuri, cănd la boli contagioase numite de asemenea şi boli venerice. Ele
creier nu ajunge suficient sănge. Leşinul este o reacţie se transmit în cursul unui raport sexual cu o persoană
reflexă. Cănd cazi, gravitaţia aduce săngele îţlapoi la
infectată. Microbii care produc boala mor rapid în absenţa
creier. Leşinul poate fi de asemenea provocat de reţinerea
căldurii şi umidităţii corpului, astfel încât nu te poţi infecta
săngelui în picioare, dacă stai prea mult timp în poziţie
verticală.
de la scaune de toaletă, cearşafuri sau prosoape murdare.

30
Gonoreea (numită şi blenoragie) şi herpesul (tip 2) sunt Ele pot distruge sau opri creşterea multor bacterii care
BTS bine cunoscute. Majoritatea BTS pot fi de obicei produc boli infecţioase.
vindecate dacă sunt tratate prompt. Nu a fost găsit încă DROGURI ZILNICE Cafeaua, ceaiul şi cola conţin stimulente
nici un tratament pentru SIDA. Aceasta este produsă de (substanţe care accelerează procesele organismului). Nicotina
un virus numit HIV care se transmite prin contact sexual din tutun este un drog care acţionează asupra sistemului
şi sânge. Multe spitale mari au clinici specializate în BTS nervos. (Vezi pagina 9 pentru detalii despre fumat). Alcoolul
care asigură consultaţie şi tratament confidenţial. afectează de asemenea sistemul nervos, inclusiv creierul.
Oamenii care beau mult alcool pot deveni dependenţi de el
Mijloacele de apărare ale organismului atât fizic, cât şi psihic.
Toate drogurile. inclusiv acestea "de fiecare zi", pot să treacă
Organismul are câteva mijloace naturale de apărare prin placenta femeilor gravide şi să afecteze în diferite moduri
împotriva bolilor. Unul din cele mai importante este dezvoltarea fătului.
reprezentat de celulele albe din sânge. Unele dintre ele ABUZUL DE DROGURI Apare când medicamentele sunt
înglobează şi distrug bacteriile dăunătoare, în timp ce luate în moduri şi cantităţi nerecomandate de medic. Cel mai
altele produc anticorpi împotriva diferiţilor invadatori. frecvent folosite sunt cele care acţionează asupra sistemului
Unele din celulele albe care produc anticorpi se formează nervos central modificând starea psihică. Oamenii care le iau
în ganglionii limfatici. Când ai o infecţie, se formează frecvent pot deveni dependenţi fizic şi psihic. Există pericolul
mai multe celule decât de obicei, pentru a te ajuta să de supradozare şi de efecte grave pe termen lung. Principalele
lupţi împotriva bolii. Aceasta duce uneori la umOarea tipuri sunt analgezicele puternice, cum ar fi heroina, morfina
ganglionilor, care pot fi palpaţi la gât. în axilă şi regiunea şi cocaina; sedativele (somniferelel. incluzând barbituricele şi
inghinală. diazepamul (valium); stimulentele, incluzând amfetaminele şi
O dată ce celulele albe au fost stimulate să producă LSD.
anticorpi împotriva unei anumite boli, ele îi pot produce Inhalarea unor vapori poate avea efecte similare cu alcoolul.
din nou foarte rapid dacă este necesar. De aceea boli Pericolele includ pierderea cunoştinţei, vărsătura şi
cum ar fi pojarul se fac foarte rar de două ori. După sufocarea, cu posibile Ieziuni pe termen lung ale rinichilor şi
prima infectare devii imun. sistemului nervos.

1Imunizarea 7 Cannabis (numit de asemenea marijuana) te face să te simţi
..puternic". Efectele secundare pe termen lung nu sunt încă
cunoscute.
Acesta este un mod de a conferi imunitate organismului
fără a fi necesar ca el să suporte boala. Virusurile,
bacteriile sau toxinele sunt tratate special. astfel încât
devin inofensive. Ele sunt apoi injectate în corp (sau, în Oamenii cu insuficienţă renală pot folosi aparate de dializă
cazul poliomielitei, înghiţite). Organismul produce pentru a-şi filtra sângele. De la unul din vasele de sânge ale
anticorpi împotriva bolii. de care eşti protejat în viitor. pacientului, sângele este trecut printr-un tub şi intră
Uneori se injectează direct anticorpi, atunci când într-un aparat. EI trece apoi de-a lungul unei băi cu un
organismul nu are timp suficient pentru a învăţa să-şi lichid special de dializă. Produşii de degradare şi excesul de
apă şi sare rămân în lichid şi sângele curat se întoarce în
producă proprii anticorpi. de exemplu în cursul unei
vasele sanguine ale pacientului. Procesul durează mai multe
epidemii. ore şi trebuie repetat de câteva ori pe săptămână. De

r Unii oameni dezvoltă anticorpi faţă de substanţe
asemenea trebuie respectată o dietă strictă.

IPri.;b.ci în interiorul corpului /
inofensive în mod normal, cum ar fi polenul, penele şi Există o varietate de moduri în care un medic poate să vadă
unele alimente. Anticorpii acţionează împotriva propriilor interiorul corpului unei persoane şi astfel să diagnosticheze
ţesuturi şi produc simptomele unei alergii. mai uşor boala.
RAZELE X Sunt un tip de radiaţii electromagnetice care pot
trece prin ţesuturile corpului. Dacă razele X sunt direcţionate
Actualmente pot fi practicate multe operaţii pentru a spre corp şi în spatele lui se plasează o placă fotografică. se
transplanta ţesuturi sau organe (inimă, rinichi, cornee) de la o obţine o imagine. Razele X trec mai uşor prin ţesuturile moi
persoană la alta. PIincipala problemă a transplantelor este că şi acestea apar negre. Ele sunt parţial oprite de oase, care
celulele albe ale pacientului privesc ţesutul străin ca fiind apar albe.
periculos şi produc anticorpi pentru a-l distruge. Împotriva
ULTRASONOGRAFIA Undele sonore de frecventă înaltă sunt
celulelor albe pot fi utilizate medicamente, dar aceasta scade
respinse de diferite organe. Undele formează o' imagine care
rezistenţa organismului la infecţii. Pentru a preveni respingerea
poate fi vizualizată pe un ecran şi pot fi interpretate de medic.
ţesuturilor grefate sau transplantate trebuie aleşi donatorii cu Deoarece este inofensivă, este o metodă utilă pentru a
ţesuturi cât mai asemănătoare cu ale pacientului. examina fătul în uter.
/ Medicamentele 7 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ Razele X sunt directionate
către corp concomitent din mai multe unghiuri. Un co~puter
Medicamentele sunt substanţe chimice pe care le iei
ajută la interpretarea imaginilor, iar pe ecran apare o secţiune
pentru a modifica felul în care funcţionează organismul. prin corp.
Multe medicamente, cum ar fi aspirina, uşurează
simptomele; altele, cum ar fi cele împotriva cancerului, REZONANŢA MAGNETICĂ Este în curs de dezvoltare. Sub
pot vindeca boala. Un grup important de medicamente acţiunea
unui electromagnet, corpul produce unde radio, iar
sunt antibioticele, inclusiv penicilina. un computer construieşte o imagine.
Diafragm (muşchi), 6, 7, 8, 9 Leşin,30 Salivă, 6,19

Index Diaree, 7
Digestie, 4, 6 -7, 21
Ligament, 25
Limbă, 19
Sarcină. 27. 28-29, 31

Sănge, 10-11

Dinţi, 4, 5, 6
Limfatice, Vase, 6,10.31 - coagulare, 5, 10 - grupe,

Drep taci, 23
Lizozomi,3 Il, 28 - presiune, 4, 30

Droguri, 30, 31
Măduvă,osoasă.24
- transfuzII. 11 - vase, 10, 14

Acid lactic , 26
Duoden, 7
Măduva spinării, 20
Săruri, 4. 10, 12. 13, 14

Acnee, 15
Durere, 5, 20, 22
Mediator. 21.25
Schelet, 24

ADN (acid dezo~bonuclelc). 28
Echilibru, 19, 23
Melanină, 14,15
Sebum. 15

Adrenalină. 13
Efort, 9, Il, 28
Menopauză,27
Senzaţii. 20. 22, 23

Aeroblc.26 Ejaculare, 27
Menstruaţie, 13. 27
Sete, 22

Alcool, 7, 26. 31
Electroencefalogramă (EEG), 23
Mlcrobl,30
Sex

Alveolă.8
Embrion, 28
Minerale, 4, 21. 24
- comportament. 22

Ameţeală, 19
Energie, 2, 4, 5, 8-9, 25
Miopie, 16
- cromowmi. 28

Amidon. 4. 6
Enzlme, 6, 7, 8, 13, 28
Miros. 19, 22
- hormoni, 13

Aminoacizi. 4. 10. 12
Eplderm, 14. 15
Mişcare. 22. 23, 24 -25, 29
- 27 Sexe

Amniotic. sac. 28. 29
Epiglotă. 6
Mitocondrii. 2, 8. 21. 25
- diferenţe între. 13. 27. 28

Antiblotice. 31
Erecţie. 27
Mucus. 9. 19.27
Sexual. raport. 27. 30

Anticorpi, 10. 11.31
Esofag. 6. 8
Muşchi. 24, 25, 26

Sfincter. 12. 27

Antigene, I l
Eustachio. tubul, 18
Nas. 9. 19. 22
Simptome. 14, 30. 31

Anus. 6. 7
Faringe, 6, 9
Nefroni. 12
Simţ, organe de. 16-20

Apă, 3. 4, 7. 8, 10. 12, 14
Fecale. 7
Nervi, 16. 17.20 -21.22,23.
Slnapsă.21

Apendice. 7
Fertilizare, 27, 28
25
Sisteme, 3, 31

Artere, 10, Il. 12
Fibre. 4, 7
Neuroni, 20. 21, 22, 23
Solară, lumină, 14. 15

Articulatii, 24. 25, 26
Ficat. 4. 7
Nucleu, 3
Spermatozolzl, 2, 13, 27. 28

Atriu, 1 i It
Fluor, 5
Oase, 24, 25

Bacterii. 5, 7. 10. 30, 31
Stomac. 6. 7

Foame. 22
Ochelari. 16
Strănut, 9. 22. 30

Bastonaşe. 16. 17
Foliculi. 15
Ochi, 3, 5. 16. 17. 19.23.28.

Bilă. 7

Stress. 11. 26. 30

Formă. 26
29

Sughiţ. 9

Boli, 4, 5. 9. 10. 30. 31
Frică. 13. 22
Olecran, 21

- cu transmitere sexuală.
Surditate, 19. 30

Frison, 14
Ombilic. 28

30, 31
Talamus. 22

Fumat, 9, Il, 26, 31
Ombilical. cordon. 28

Temperatură. 5. 14. 22

Bronhll.8
Ganglioni. 21
Organe. 3. 28

Calorii, 5
Gemeni. 29
Tendon, 25

Orgasm. 27

Cancer, 4. 9, 30. 31
Gene, 28, 29
Ovare. 13, 27
Testicule, 13. 27

Capilare. 10, 12. 14
Tiroldă. 13

Glande. 6. 20. 21. 22, 27
Ovul, 2. 13, 27,28

Cartllaj. 25
- endocrine. 13 - lacrimale. 1 7
O~gen, 2, 8, 9, 10, 22. 26. 28

Tisular, fluid. 3. 10. 21

Celule. 2 -3 - adipoase. 5, 15,
- limfatice, 31 - salivare, 6, 21
Pancreas, 7. 13
Trahee, 8, 9

24 - albe sangulne, 10. 24,
- sebacee. 15
Păr. 13. 14 -15.29

Transplante. 31

31 - musculare, 2 - osoase.
Glucide. 4. 8
Penis. 12. 27
Tumoare. 30

3. 24 - roşi! sangulne. 8. 10.
Glicogen. 4, 13, 26
Peristaltism. 6
Tuse. 9. 22, 30

Il. 24
Glucoză. 4. 8. 10, 12. 13. 22.
Ţesuturi. 3

Piele. 14 -15.20.23

Cerebel. 22. 23
26
Pipăit. 20
Urechi. 11. 16. 18 -19,23.25.

Cerebral. trunchi. 22
Golgi. complex. 3
P1strul, 14
28

Cil!, 9
Grăsimi. 4. 6, 7
Placentă. 28, 29
UnghII, 15

Circulaţie. 10. Il. 12. 21. 26
Gust. 19,23
Plachete. 10. 12. 15
Uree. 10.12

Citoplasmă, 3
Guturai. 5, 19, 30
Plasmă, 10. Il, 12
Uretere. 12

Clitorls, 27
Hipofiză. 13, 22
Plămâni. 8 -9
Uretra, 12,27

Coaste. 8. 9. 24
Hipotalamus. 22
Pori. 14
Urină. 7, 12, 13, 27

Cohlee. 18. 23
Hormoni. 13. 15, 22. 27, 28
Prezbltism. 16
Uter. 27. 28 -29

Colagen, 24. 25
Hrană. 2, 4-5. 6
Proteine. 2, 3, 4. 6, 7. 10, 12.
Vagln. 27, 29

Colon, 7, 30
Ileon.6
14, 24. 25
Valve. 10, I l

Concepţie. 27
Imunitate. 31
Pubertate. 13, 15. 27
Venă. 10. 12. 28

Conuri. 16. 17
Infecţie, 5. 7, 9, 14,30,31
Puls, Il, 30
Ventricul!, 11

Constipaţle. 4. 7
Inimă, 10. Il, 26, 28. 31 - atac
Radiaţii. 30
Vertebre. 24

Contracepţle. 27
de. 11.30 - bol! de. 4. 5. Il.
Receptori. 16, 17, 18. 19, 20,
Vezică

Copii. 9, 13,27.28.29,30.31
26
21. 23. 25
- blliară, 7 - urinară. 12. 25,

Corzi vocale. 9
Injecţii. 13. 31
Rect. 7, 27
27

Creier. 13, 20. 21, 22 -23
Intestine. 3, 4, 7. 10
Reflexe, acţiuni, 20. 21, 22
Vllozltăţi. 6

Creştere, 4, 13
!nghiţire. 6. 7, 18. 22
Reproducere. 3, 27. 29
Virus,30

Cromowmi. 3. 28. 29. 30
Invăţare, 23
Respiraţie. 8 -9. 21. 22. 23. 26
VItamine. 4-5. 14. 16

Daltonism. 17
Keratină. 14,15
Retină, 16, 17. 23
Vomă, 7. 22

Dendrlte. 21
Kilojouli, 5
Rezistenţă. 26
Vorbire. 9. 22. 30

Derm. 14 -15
Laringe. 8. 9. 22
Ribozomi. 2. 3
Vulvă.27
Dioxid de carbon. 8. 10
Lentile de contact. 16
Rinichi. 10, 11, 12. 13, 31
Zaharuri. 4. 5

© 1991 USBORNE Ud Cărţi apărute la Editura VOX
© 1998 Editura VOX srl. Str. Gării
de Nord • Atlas de anatomie
nr. 6-8, bl. A, sc. 6, ap. 2, sectorul 1, Bucureşti • Atlas de zoologie
Serviciul "Cartea prin poştă" CP 12-18, Bucureşti • Atlas de istoria lumii

Tel.: 637 50 18; TeL/Fax: 6376829;
• Copiii în istoria lumii

Tel. depozit: 637 85 84

• Carte de construit pentru copii
Titlul original: HUMAN BODY
• Legendele Olimpului (Al. Mitru)
Este interzisă copierea parţială sau integrală,
sub orice formă, fără autorizarea Editurii VOx. • Din marile legende ale lumii (Al. Mitru)
Traducerea din limba engleză:
• Colecţia micului naturalist (6 titluri)
medic RĂZVAN P. IONESCU ANDREI • Dicţionarele limbii române (6 titluri)

Consilier editorial: ADINA COJOCARU Tehnoredactare computerizată şi tipar executat la

Corector: VIRGIL STERlAN Tipografia "Bucureştii Noi"

32

I