Brainstormingul - cele mai mari 3 între timp ce alţii vorbesc nu ştiu ce să fac

,
defecte şi cum pot fi ele remediate să îi ascult, să nu uit idea sau să nu mă gânBrainstormingul are mult prea multe dezavantaje, din experienţa mea şi perspectiva
cercetării academice, pentru a mai putea
fi considerat un instrument care să merite
atenţia pe care o deţine în acest moment.
Culmea ironiei este că acest instrument
depăşit este sinonim cu creativitatea.
De ce brainstormingul e defect şi cum se pot
remedia problemele prin facilitare
Problema: Nimic nu poate fi mai frustrant
şi nimic nu ucide mai bine creativitatea decât statul la rând ca să îţi spui idea.
Participanţii generează idei, facilitatorul
scrie, atât de repede cât poate el, iar ceilalți
participanți, trebuie să aştepte până le vine
rândul. Problema e că eu ca şi participant

desc la altele?
Soluţia: E cât se poate de simplă, generarea de idei se face individual, întotdeauna
şi fără excepţie, nu în grup, în tăcere, iar
participanţii scriu ideile, pe cartonașe (o
idee pe un cartonaş). Eu folosesc runde
succesive în care combin generarea de
idei individual cu prezentarea ideilor în
plen şi o nouă rundă de generare de idei
individual sau participanţii îşi dau în sensul acelor de ceasornic cartonaşele cu idei,
pe care le citesc şi apoi urmează o nouă
rundă de generare de idei având ca inspiraţie cartonaşele.
Problema: Ceea ce e frustrant, este cantitatea mare de idei non-sens pe care un

17

grup o poate genera. Lipsa de filtre critice, care este afişată de participanţi este
cumplită, doar pentru că gândirea critică
este pur şi simplu anulată. Problema este
că brainstormingul vizează cantitatea dar
anulează aproape total calitatea. Nu ştiu
cum oameni, perfect competenţi profesional, în grup, adaugă la listă idei care
pur şi simplu nu funcţionează. Linia subţire dintre creativitate şi stupiditate pare a
se şterge atunci când poţi să te “ascunzi”
după regula “dacă comentezi la ce spun eu,
eşti călăul ideilor”.
Soluţia: Regula 80/20! Din toate ideile
doar 20% merită atenţia noastră, aşa că
eu, îi rog pe participanţi să genereze ideile
individual, să le scrie pe o foaie de hârtie,
iar la final să încercuiască 20% dintre ideile scrise care li se par lor mai interesante/

fezabile, care vor da astfel aproape 80%
dintre rezultatele pe care le căutăm.
Aceasta tehnică, permite, prin eliminarea
ideilor “mai puţin reuşite”, alocarea unui
timp mai generos pentru discutarea şi clarificarea ideilor care au rămas. Mai mult
evităm generarea unei frustrări colective
atunci când se renunţă la majoritatea ideilor ceea ce invariabil se va întămpla.
Problema: Dar cel mai frustrant pentru
mine ca şi facilitator este că presiunea de a
genera idei se mută de pe individ pe grup,
ceea ce permite, în realitate, celor mai
mulţi să “lenevească”, eşuând în a se gândi
la o noua idee, pentru că oricum ceilalţi o
fac pentru ei. E ca la un proces de bandă,
stăm toţi claie peste grămadă şi adaugăm,
din păcate doar unii dintre noi la intervale
regulate o piesa pe bandă. Pentru că pe

18

bandă, piesele vin în mod continuu se va
genera fenomenul numit iluzia productivităţii în grup pe care profesorul Nijstad, îl
descrie în lucrarea sa publicată în European
Journal of Social Pshychology, 36, 31-48.
Soluţia: Acum imaginaţi-vă că fiecare are
banda lui, dintr-o dată presiunea devine
individualizată şi toţi vom deveni participanţi creatori şi nu spectatori pasivi.
O dată ce ideile sunt generate individual,
automat presiunea de a genera idei este individuală, mai mult, eu de obicei solicit
grupului ca fiecare membru să genereze
cel puţin 20-50 de idei, pentru a crea astfel
o bancă de idei din care să se poată selecta
cele mai potrivite pentru tema în discuţie.
Sunt multe alte imperfecţiuni pe care cei,
cât de cât familiari cu brainstomingul, le

cunosc sau au auzit de ele: gândirea de
grup şi inhibiţia par a fi însă cele mai frecvente simptome.
Cred însa că principiul pe care se bazează
fenomenul de aglomerare a debaralei părinţilor noştri, “poate o mai fi bun la ceva”,
trebuie să îl aplicăm înainte de a arunca
ceea ce Alex Osborn a creat in 1963. Aşa
că brainstomingul a fost disecat şi o parte
din organe donate fratelui mai mare
- brainwriting.

Brainwriting, cu 40 la sută mai
multe idei decât brainstormingul
Brainwritingul nu face altceva decât să vă
ajute să evitați neplăcerile pe care brainstormingul le aduce și să îi încurajeze pe
toți membrii echipei să interacționeze cooperant în relaţie cu ideile generate.

19

Ca și brainstormingul, el urmăreşte cantitatea ideilor generate, DAR ajută în mod
evident și la îmbunătăţirea calităţi ideilor, prin simplul procedeu de a pune
participanții în postura de a scrie, într-o
primă fază, ideile în mod individual, fără a
vorbi, pe o hârtie și apoi de a le împărtăși.
Cercetările academice, au arătat că în acest
fel se generează cu 40% mai multe idei decât la un brainstoming obişnuit.
Procedeul de brainwriting
Procedeul clasic implică formula 6-3-5,
care se explică astfel: 6 oameni, 3 idei pe
persoană, 5 minute. Se realizează un tabel
cu trei coloane (Prima idee, a 2-a idee, a
3-a idee) și cu șase rânduri care corespund
celor 6 persoane din grup. Se face o copie
după acest tabel pentru fiecare participant

în parte. Fiecare participant scrie, timp de
5 minute, 3 idei în prima coloană. Când
timpul a expirat, participanţii dau hârtiile
în sensul acelor de ceasornic, participantului din dreapta sa. Se repetă procesul
pentru a doua şi a treia coloană, la final
veți avea fix 108 idei de la fiecare grup.
Variaţiuni de la procedeul clasic sunt:
• generarea de idei individual pe
cartonașe, punerea lor în mijlocul mesei pentru inspirație, citirea
cartonașelor (individual) și apoi generarea de noi idei
• participanții generează idei individual
pe care le poziționează într-o grămăjoară lângă colegul din dreapta. Acesta
trage un cartonaș și se inspiră pentru
a genera noi idei

20

sub formă de competiție, fiecare idee
valorează 10 puncte, participanții generează idei neobișnuite. Ideile sunt
postate pe perete și fiecare participant
poate vota două idei, altele decât ale
lui
• liderul grupului generează 6-10 idei,
care devin reper pentru generarea de
idei individuale ale participanților.
Când participanții au nevoie de
inspirație, extrag un cartonaș din cele
ale vecinului.
Beneficiile brainwritingului
• anulează nivele de ierarhie din cadrul
grupului
• participanții se simt mai confortabili
să vorbească în fața grupului




reduce dominația unora și redă fiecărui individ posibilitatea de a participa
generează cu 40% mai multe idei decât brainstormingul clasic
totul este anonim, pentru că ideile
sunt scrise pe cartonașe, fără a se trece
numele persoanei
schimbul de cartonașe oferă indivizilor posibilitatea de a se inspira și
genera mai multe idei

21

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful