VI Puncte slabe şi puncte tari Sun Tzu a spus: 1.

În general, cel care ocupă primul terenul şi aşteaptă inamicul, se află în poziţie de forţă; cel care vine pe teren mai târziu şi se aruncă în luptă este deja slăbit. 2. e aceea, e!perţii în arta militară îl fac pe inamic să vină pe câmpul de bătaie şi nu se lasă aduşi de ei. ". #el care este capabil să$l facă pe inamic să vină de bunăvoie izbuteşte, oferindu$i un oarecare avantaj. %i cel care este în stare să$l împiedice să vină izbuteşte, slă$ bindu$i forţele. &u 'u( )... acă sunteţi în măsură să menţineţi anumite puncte vitale situate pe drumurile lui strategice, inamicul nu poate trece. e aceea, maestrul *ang a spus( #ând o pisică stă la intrarea unei găuri de şoareci, zece mii de şoareci nu îndrăznesc să iasă; când un tigru păzeşte vadul, zece mii de cerbi nu pot să$l traverseze). +. acă inamicul este în poziţie de forţă, să ştii să$l slăbeşti, dacă e bine ,rănit, să$l înfometezi, dacă. este în repaus, să$l împingi la acţiune. -. .rată$te în locurile prin care el trebuie să treacă, deplasează$te repede acolo unde nu te aşteaptă. /. acă faci marşuri de o mie de li fără să te oboseşti, înseamnă că străbaţi drumuri unde nu se află inamicul. &s0ao &s0ao( )1ăpustiţi$vă în neant, aruncaţi$vă în vid, ocoliţi ceea ce el apără, loviti$l acolo unde nu vă aşteaptă.) 2. 3entru a fi sigur că vei lua ceea ce ataci, să ataci un punct pe care inamicul nu$l apără. 4pre a fi sigur că menţii ceea ce aperi, să aperi un punct pe care inamicul nu$l atacă.

5. e aceea, împotriva celor ce sunt e!perţi în arta de a ataca, un inamic nu ştie unde să se apere; contra e!perţilor apărării, inamicul nu ştie unde să atace. 6. 7mpalpabil şi imaterial, e!pertul nu lasă urme; misterios ca o divinitate, el nu poate fi auzit. .stfel inamicul se află la bunul lui plac. 8o 'en 8si( )...3rocedez în aşa fel încât inamicul să ia punctele mele tari drept puncte slabe şi punctele mele slabe drept puncte tari, în timp ce eu transform în puncte slabe punctele sale tari şi îi descopăr slăbiciunile... Îmi ascund urmele până le fac invizibile; păstrez tăcerea pentru ca nimeni să nu mă poată auzi). 19. #el a cărui înaintare este irezistibilă se bazează pe punctele slabe ale inamicului; cel care atunci când bate în retragere, nu poate fi urmat, se deplasează atît de repede că nu poate fi ajuns. #,ang 'u( )...4oseşte ca vântul şi pleacă precum ful$ gerul). 11. acă doresc să dau o bătălie, inamicul, c,iar pro$ tejat de ziduri înalte şi de şanţuri adânci, este forţat să angajeze lupta, deoarece atac o poziţie pe care el e obligat să o apere. 1:. acă doresc să evit lupta, se poate să mă apăr foarte simplu trăgând o linie pe pământ; inamicul nu va putea să mă atace pentru că îl abat de la direcţia pe care doreşte să o urmeze. &u ;u( <#,u =o >iang, instalându$şi tabăra sa la 'an, 30ing, dădu lui *ei 'en şi altor generali ordinul de a$şi grupa efectivele şi de a coborî spre est. #,u =o >iang nu lăsă decât zece mii de oameni pentru a apăra oraşul, aşteptând veşti. 4su ;a I spuse( )#,u =o >iang este în oraş; trupele lui sunt reduse; el nu este pe poziţie de forţă. ?eneralii şi ofiţerii lui sunt descurajaţi). În acelaşi timp, #,u =o >iang depunea o activitate intensă, ca de obicei. @l ordonă să se scoată steagurile şi să înceteze tobele. @l îi împiedică pe oameni să iasă apoi, desc,izând cele patru porţi, scoase soldaţii pe străzi unde aceştia se răspândiseră.)A "Ssu Ma I se temu de o ambuscadă şi în grabă îşi conduse armata spre ;unţii din nord.) «#,u =o >iang spuse şefului său de stat major( )4su ;a I a crezut că i$am întins o cursă şi a fugit la poalele lanţurilor muntoase. >Când mai târziu a aflat, Ssu Ma I fu copleşit de regrete.) 1
1

.ceastă poveste este la baza intrigii unei opere populare

1". acă sunt în stare să determine amplasarea ina$ micului, totodată ascunzând$o pe a mea, în acest caz eu pot să mă concentrez şi el trebuie să se împrăştie. %i dacă eu mă concentrez în timp ce el se împrăştie, eu pot folosi totalitatea forţelor mele pentru a ataca o parte din ale sale.2 Boi avea, deci, superiorilatea numerică. .tunci dacă pot folosi cel mai mare număr pentru a lovi o mână de oameni la locul ales, cei ce au de$a face cu mine vor fi pierduţi. 3 &u ;u( .....Colosesc când trupe uşoare şi călăreţi viguroşi pentru a ataca acolo unde el nu este gata, când ar$baletieri robuşti şi arcaşi puternici pentru a$i smulge poziţii$c,eie pentru a$i învălmăşi flancul stâng, pentru a$i înconjura aripa dreaptă, pentru a$l alarma în faţă şi a$l lovi pe neaşteptate în spate.) )În plină zi îl păcălesc cu jocul drapelelor şi stindardelor şi seara, îl induc în eroare cu bătăi de tobă. .tunci terorizat de frică, el îşi va împărţi forţele ca măsură de precauţie.) 1+. 7namicul nu trebuie să ştie unde am de gând să dau bătălia. #ăci, dacă nu ştie el, va trebui să fie pregătit în mai multe puncte. %i dacă este pregătit în mai multe puncte, adversarii pe care îi voi găsi în vreunul din aceste puncte nu vor fi numeroşi. 1-. #ăci dacă el se pregăteşte în prima linie, ariergarda sa va fi slabă, şi dacă se pregăteşte în spate, primele lui rânduri vor fi fragile. acă el se pregăteşte la stânga, dreapta lui va fi vulnerabilă şi dacă se pregăteşte la dreapta, stânga sa va fi descoperită. %i dacă se pregăteşte peste tot, el va fi slab peste tot. C!an" #u: "$l nu va fi în stare să descopere unde vor % c,ineze. #,u =o >iang se aşeză pe turnul porţii şi cântă din lăuta lui, în timp ce gărzile parcurgeau străzile şi se răspândeau şi armata lui 4su ;a I dădea târcoale prin ma,alale. @l fusese deja dejucat de #,u =o >iang şi mai este încă şi acum. : &iteral, "o parte din ale sale." " 'al"ren, (S, 112) m pentru "ultima e*tremitate". + >iteral( )dacă nu e!istă loc unde el nu se pregăteşte, nu e!istă loc unde să nu fie vulnerabil). ubla negaţie întăreşte afirmaţia.) % 3entru a ilustra acest punct, &u ;u povesteşte această interesantă anecdotă( )Împăratul *u, din dinastia 4ung, îl trimise pe #,u >ing 4,i, să$l atace pe #,0iao&sung în 4,u. Împăratul *u spuse( .nul trecut >iu #,ing 8suan a plecat din teritoriu în interiorul fluviului, îndreptându$se spre 8uang *u. 1eajungând la nici un rezultat, el s$a întors.

apărea cu adevărat carele, nici din ce punct va ţâşni ca$ valeria mea, nici c,iar în ce loc trebuie, de fapt, să$l ur$ mărească infanteria mea şi de ce aceea se va împrăştia şi se va împărţi, şi va trebui să se apere contra mea din toate părţile. În consecinţă, puterea sa va fi divizată şi slăbită, forţele sale vor fi scindate şi risipite şi în locul în care îl atac voi putea arunca o armată de anvergură împotriva unităţilor lui izolate). 1/. #ine dispune de efective reduse trebuie să se men$ ţină pregătit contra inamicului; cine are efective numeroase împinge inamicul să se pregătească împotriva lui. 12. acă se ştie unde şi când va avea loc o bătălie, se poate efectua cu trupele un marş de o mie de li, pentru a le reuni pe câmpul de bătălie. ar dacă nu se cunoaşte nici ziua, nici locul luptei, stânga nu poate ajuta dreapta, nici dreapta stânga; avangarda nu va putea susţine spatele şi nici spatele avangarda. #u atât mai mult se întâmplă aşa. atunci când diversele elemente se găsesc la zeci de li unele de altele sau c,iar numai la câţiva liD &u 'u( )Er, e!perţii în materie de război trebuie să ştie unde şi când se va da bătălia. @i măsoară itinerariile şi .cum, rebelii cred că eu ar trebui să vin din teritoriul e!terior la fluviu, dar ei presupun că vreau să$i surprind venind din interiorul fluviului. acă este aşa, ei desigur vor apăra Cu #,0eng cu trupe grele şi voi păzi drumurile în interior. acă eu mă duc la 8uang *u, voi cădea drept în cursa lor. @i bineD Boi conduce grosul armatei în partea e!terioară a fluviului şi voi lua #,0eng &u şi voi trimite trimite de diversiune către interiorul fluviului. 7ată un plan mirific pentru a pune mâna pe inamic. )În acelaşi timp, el se va teme ca acest plan să nu fie cunoscut şi că rebelii să nu fi descoperit cumva unde era slab, şi unde era puternic. @l trimise, deci, o scrisoare pecetluită cum se cuvine, lui >ung 4,i,. 3e plic el scrise aceste cuvinte( ). se desc,ide când vei ajunge la 3ai0 &i). În acest moment, armata nu ştia cum va trebui să fie împărţită şi din ce loc va pleca.) <#ând >ing 4,i, ajunse la 3ai0 &i, el desc,ise scrisoarea, care era redactată astfel( )?rosul armatei va înainta în bloc, plecând de la e!teriorul fluviului pentru a se întâlni cu #,0eng &u, &sang 8si şi #,u >in, care plecând din centrul fluviului, îl vor lua pe =uang. 8an. Îmbarcaţi trupele slabe pe mai mult de zece vase înalte şi trimiteţi$le în afara fluviului către 8uang *u).A ) e fapt #,iao &sung a folosit trupe grele pentru a se apăra în afara fluviului şi >ing 4,i, îl e!termină...)

#ei ce sunt departe pleacă primii.iar dacă inamicul este numeros.i pentru a sesiza aparenţele. #u toate că estimez ca fiind numeroase efectivele din 'uc. :9. :-. Important este -ând se dispun trupele. ::. #ăci c. . dar aceasta scapă muritorilor de rând. dar pentru a face faţă împre$ jurărilor folosesc metoda mea la infinit.ţâţă$l şi descoperă sc. aşa cum se adună cumpărătorii care vin spre piaţă. când am câştigat o victorie. să nu prezinte o formă susceptibilă de a fi definită în mod clar. 4coate deci la iveală planurile inamicului şi vei şti care strategie va fi eficace şi care nu.iar dacă inamicul este numeros. sunt reţinute de către anumiţi critici ca indicaţii care permit datarea redactării te!tului. @i împart armata şi se pun în mişcare pe detaşamente separate. vei scăpa de indiscreţiile spionilor cei mai isteţi şi nici minţile cele mai pătrunzătoare nu vor putea să stabilească un plan împotriva ta.iar dacă ar fi la o mie de li unele de altele F se va efectua în acelaşi timp. joncţiunea diverselor elemente F c. pot să$l împiedic să atace. nu folosesc a doua oară aceeaşi tactică. 2 >iteral.cest punct este dezvoltat în 7 ntrodu-ere. 3une$l la încercare şi vezi care sunt punctele tari şi care cele slabe. asigurându$te astfel asu$ pra locului bătăliei. 4tabilesc după formă planurile care duc la victorie. În acest caz. cei ce sunt aproape pleacă după aceea.fi!ează data. 2 . / . ce avantaj pot avea din această superioritate în privinţa rezultatului conflictuluiG+ 16. #u toate că fiecare are oc. :/.ia >in( )#. 15. . eu pot să$l împing să se ocupe de urgenţă de pregătirile lui proprii.ceste aluzii la *u şi &a 'uc.. )câmpul vieţii şi al morţii). #.ema generală a mişcărilor lui. nimeni nu înţelege cum am creat victoria. 4tabileşte dispunerea lui. :". . . @u spun deci că victoria poate fi creată.stfel. în aşa fel ca să nu aibă timp liber să stabilească planuri de luptă împotriva mea).. :1. e aceea. dacă nu cunoaşte situaţia mea militară.

"1.iată drumul cel mai direct şi să sc. @l îşi adună trupele şi mobilizează populaţia. Sun Tzu a spus: 1. căci. atun-i când se face uz de forţă armată.u( )@l instalează tabăra armatei astfel ca 3orţile . fiecare dintre ele forţându$se să obţină o poziţie avantajoasă.0uan( )@l primeşte mandatul suveranului şi. după cum şuvoiul care curge evită înălţimile şi se îndreaptă spre locurile joase. îşi adaptează acţiunea sa la situaţia inamicului. Er.nu este mai "reu de-ât arta manevrei. iar luna creşte şi descreşte. :5. :6. )luptă) sau )luptă între două armate). tot aşa o armată evita forţa şi loveşte slăbiciunea. generalul primeşte. dintre zile. prima sarcină a unui comandant ar fi să organizeze. nici unul nu predomină în mod constant. adică să "armonizeze" di3ersele elemente 5 .ia >in.0uan şi lui #. 6 2-est 3ersat se poate tradu-e fie -a ai-i. 1imi. o armată poate fi comparată cu apa.imbi neşansa în avantaj. fie conform lui &s0ao &s0ao şi lui &u . cel care ştie să câştige victoria. -onform lui >i #. upă ce a strâns o armată. conformându$se deliberărilor ţinute în vederea victoriei prin sfaturile templului. asigură respectuos e!ecutarea pedepselor ordonate de cer. ordinele suveranului. merită să fie divinizat. >iteral. din cele patru anotimpuri nici unul nu du$ rează veşnic. mo$ dificându$şi tactica după situaţia inamicului. %i la fel. În consecinţă. /n mod normal.) 2. VII Manevra. nici în război nu e!istă condiţii permanente. unele sunt lungi şi altele scurte. mai întâi. tot aşa o armată. după cum apa nu are formă stabilă. in cele cinci elemente. "9. ificultatea în această privinţă este să faci dintr$o cale întortoc. %i la fel cum şuvoiul de apă urmează denivelările terenului. pentru a dobândi victoria.0 >i #.rmoniei să fie una în faţa celeilalte).:2. @l face din armată un tot omogen şi armonios şi o instalează în tabăra sa.

. avantajoase. cei trei şefi de armată vor fi capturaţi. câteodată. este cel mai periculos). dacă va fi folosită această metodă. 4un 8sing 'en a înţeles acest verset în acelaşi fel. avantajul şi pericolul sunt amândouă inerente manevrei.) +.. materialul va fi pierdut. să ajungi înaintea lui. acă se lasă în urmă bagajele grele şi se înaintează în marş forţat cu trupele uşoare. deci. va ajunge numai a zecea ?iles. 7nterpretarea lui &s0ao &s0ao este.>ăsaţi impresia că sunteţi la depărtare. -. plecat după el.cest verset e!primă o generalitate care serveşte de introducere la aceea ce urmează.1) Ts4ao Ts4ao: "Spe-ialistul 3a profita5 pentru -el -e nu este. . #el ce lansează întreaga armată în urmărirea unui avantaj. ea e periculoasă). /. #ine este în stare să acţioneze astfel înţelege strategia directului şi indirectului. Beţi putea să porniţi la drum după inamic şi să sosiţi înaintea lui pentru că ştiţi cum să apreciaţi şi să calculaţi distantele). cu o mulţime indisciplinată. momindu$l. nu îl va obţine.imbă neşansa în avantaj. 7nversul este. . Er. desigur. germenii dezavantajului. e!istă temerea că bagajele se vor pierde). iar cele slabe se vor târî în urmă în dezordine. atorită acestui procedeu. în aşa fel încât. adevărat. neoprindu$se nici zi.cela care vrea să aibă un avantaj urmează un drum lung şi întortoc. #ăci trupele robuste vor ajunge primele. 2. 19 . manevra o armată este avantajos.iat şi îl transformă într$o cale scurtă.ceastă traducere prea literală lasă de$o parte complet partea esenţială. de asemenea. bazându$se pe &&. acă abandonează tabăra cu scopul de a smulge avantajul prin luptă.". Înaintează. &u .u( ) acă te deplasezi cu toate convoaiele de ba$ gaje. &s0ao &s0ao( ). sărind o etapă din două. pe căi ocolite şi distrage atenţia inamicului. se poate ca. @l înşală şi induce în eroare inamicul spre a$l incita la temporizare şi la neglijenţă. nici noapte şi străbătând o sută de li. mai satisfăcătoare. sub aparenţe.u( ). E linie de conduită comportă în general. Hezultă că dacă$şi vor scoate armura şi vor porni la drum. @l sc. &u . a tradus( ). apoi el avansează cu repeziciune. materialul va călători cu încetineală şi nu se va obţine avantajul.

pentru a$l trimite înainte. În cazul unui marş forţat de treizeci de li. defileele periculoase. unii după alţii vor veni să se alăture primilor veniţi. furajul. atunci când nu e!istă altă soluţie şi că trebuie cu orice preţ dacă bătălia pentru a câştiga o poziţie avantajoasă.3rotecţia cu ajutorul pereţilor metalici este mai puţin importantă decât grânele şi . ci toţi.rana.. acă înaintarea se efectuează în acest ritm. 13 >i #. 3asul lor răsună fără întrerupere. vrea să spună că. dacă această metodă este aplicată. 1" Bersetul care urmează acestuia reia un verset anterior şi nu$şi are locul aici.În mod normal. care vor sosi în zori. . #ând 4un &zu spune că. va fi învins) sau va fi împiedicat să obţină bune rezultate. . 1: . 1u se pot străbate o sută de li pe zi decât mergând zi şi noapte.. .parte a armatei. numai un soldat din zece va ajunge. în aşa fel încât nici unul nu va fi istovit. #eilalţi vor veni neîntrerupt. vor ajunge numai două treimi din armată.) 19. acă se înaintează printr$un marş forţat de cincizeci li. #ei care ignoră condiţiile geografice F munţii şi pădurile. avantajele şi dezavantajele marşurilor forţate trebuie cântărite cu grijă şi trebuie e!aminată problema de a sti ceea ce trebuie luat sau lăsat într$o bază sigură. 12 6. ea străbate două etape. oamenii vor fi făcuţi prizonieri.0uan( ).11 &u .stfel..etat şi lăsat la bază.. o mie de oameni abia vor ajunge pentru a$l apăra. @l a fost sărit. #ând te baţi pentru un avantaj. În acest caz.. şi numai o jumătate din armată va ajunge. cel mai viguros.ltfel spus. 4un &zu înţelege fără nici o în$ doială că ec. comandantul avangărzii va cădea. în timp ce ceilalţi nouă vin în ariergardă. 5. se alege un om clin zece. Într$un marş forţat corespunde de două ori acestei distanţe.cest pasaj poale fi redat şi astfel( )?eneralul armatei su$ perioare în măsura în care se deosebeşte de generalii care comandă armate mijlocii şi inferioare.ipamentul individual greu trebuie împac. ceea ce constituie o etapă. căreia îi lipseşte armamentul greu.u( ). 11 .ici armata superioară înseamnă avangarda în cazul unei progresii în coloană a celor trei divizii ale armatei.. Hezultă că o armată. o armată parcuge treizeci de li pe zi. mlaştinile F nu pot con$ 3rin )a$şi scoate armura).rana şi materialele va fi pierdută. în aşteptarea restului armatei). din zece mii de oameni alegeţi o mie. . acesta trebuie să fie un punct strategic vital. unii la sfârşitul dimineţii şi ceilalţi în cursul după$amiezii.

căutăm în cursurile de apă eventualele urme ale trecerii inamicului printre vad şi pândim freamătul copacilor care denotă apropierea lor. 1 principalele fluvii. nu este greuG acă înaintez cu o armată izolată. ne e!punem dezastrului de a fi prinşi în plasă sau inundaţii. şeful armatei trebuie să se familiarizeze dinainte temeinic cu . numai cu această condiţie el nu va pierde avantajul terenului). inamicul mă aşteaptă... pentru a cunoaşte trecerile periculoase pentru care şi pen$ tru căruţe. Iravând pericolele şi pătrunzând în locuri periculoase. #ând ne oprim seara suntem neliniştiţi de alerte false. confecţionăm labe artificiale de animale şi le încălţăm. #ăci. câteodată adaptăm la c. cădem în ambuscade. &oate aceste date. #u atât mai mult cînd inamicul este şiret şi foloseşte numeroase stra$ tagemeD acă n$am stabilit un plan cădem cu capul plecat. riscăm să ne găsim aruncaţi într$ o luptă neprevăzută. @ste ceea ce se c.vem spiritul atent la orice ocazie de care am putea profita.ipuri păsări false şi ne ascundem în linişte în tufişuri dese. #âteodată.&rebuie să alegem ofiţerii cei mai curajoşi şi pe cei care sunt cei mai inteligenţi şi cei mai zeloşi şi recurgând la călăuze locale.eamă să arunci o armată de urşi şi tigri în ţara morţii.Er. ca şi traseul e!act al liniilor de demarcaţie. #um putem să le dăm 1+ )#unoscuţi) pentru importanţa lor strategică. Înaintând ca oamenii beţi. 11. situaţiile respective ale atacantului şi ale aceluia care se păzeşte diferă considerabil. cetăţile binecunoscute care sunt părăsite şi locurile unde e!istă livezi lu!uriante. lungimea drumurilor.ărţile. &rebuie cunoscute toate aceste date. locurile unde stuful. >i #.u( )=uan &zu spune( în general.0ing a spus( ).) 8o 'en 8si( ).i pentru a vedea mai bine. &u . unde n$a pătruns influenţa civilizaţiei sau unde comunicaţiile sunt tăiate şi dacă ne pierdem în aceste defileuri.. să străbatem în secret munţii şi pădurile fără zgomot şi fără a lăsa urme. generalul trebuie să şi le înmagazineze în memorie.. dacă înaintăm în grabă şi fără pregătire. dispunerea înălţimilor terenului şi a colinelor.poi. pădurile şi trestiile sunt lu!uriante. trecătorile munţilor cunoscuţi. dacă am primit ordinul să intrăm în campanie. .icule. plecăm urec. importanţa cetăţilor şi a oraşelor. pe acelea unde apa este prea adâncă pentru ve.ea la sunetele îndepărtate şi clipim din oc. mă pândeşte. Ebservăm semnele atmosferice. ne grăbim spre un loc necunoscut.duce marşul unei armate. . . #ei care n$au recurs la călăuze locale sunt în im$ posibilitate să cunoască avantajele terenului.

de capăt fortificaţiilor rebelilor sau să izgonim inamicul din bârlogurile sale înşelătoareG) e aceea. 1-. #ând prădaţi o regiune. când înaintaţi pe etape mici. deplasaţi$vă ca fulgerul. Er.ceasta este arta mane3rei. 1/ .păraţi$vă pentru cel mai bun profit al nostru). 1+ e nepătruns ca norii.tunci avem oc. 'ang 30ing . 1. #el care cunoaşte arta înaintării directe şi indirecte va fi victorios. pădurile.imbări de situaţii prin dispersări şi concentrări de forţe. Întrucât trupele nu se pot vedea cu claritate în timpul luptei. 1- . gongurile şi tobele. 1+. fiţi maiestuoşi ca pădurea. în incursiuni şi jafuri fiţi asemenea focului. fertilitatea şi ariditatea câmpurilor. munţii. fluviile. fiţi neclintiţi ca munţii. se folosesc tobe şi gonguri. 1:.ingeri. stuful şi ierburile planturoase.n a spus( ). pe teritoriul inamic. 1/. 1imic nu pare să justifice o astfel de modificare. lungimea drumurilor şi potecilor. . unde el se poate ascunde. 12. întinderea satelor. #ăci războiul se bazează pe înşelăciune. toate acestea trebuie perfect cunoscute. eplasaţi$ vă când e în interesul vostru şi creaţi sc. trestiile.n propune aici varianta( ). #ând trupele pot fi unite în acest fel. 15 2-est 3erset este interesant deoarece 4un &zu citează aici o lucrare anterioară celei sale. 15. viteazul nu poate să . drapelele şi stindardele sunt folosite pentru a concentra într$un punct atenţia trupelor.stfel peste tot unde apar drapelele noaste militare. &e!tul nu sprijină această interpretare.mploarea armatei adverse. 1. 12 #an" 30ing . În campanie fiţi iuţi ca vântul. ridicăturile de pământ şi colinele pe care el le poate apăra ca puncte strategice. #artea administraţiei militare spune( Întrucât glasul omenesc nu se aude în timpul luptei. . se folosesc drapele şi stindarde. profunzimea lucrărilor de irigaţie. suprafaţa cetăţilor şi oraşelor. repartizaţi$vă forţele.ao &se &ung parafrazează de multe ori acest verset. #ântăriţi mai întâi situaţia şi după aceea acţionaţi. În loc de )Împărţiţi profiturile .#ând cuceriţi un teritoriu. împărţiţi profiturile. .iul aţintit pe inamic şi el poate fi prins uşor.doptată ca o deviză de către luptătorul japonez &aJeda 4. la oprire. 1% 1". importanţa materialului. tăişul armelor. inamicul este divizat).

nu e!ista nici un ofiţer care înaintea şocului armatei. astfel că fiecare să poată ajuta pe celelalte.înainteze singur. ea aprinde focul de alarmă.A "/n timp ce *u #.vangarda. >egea militară declară( ). situat în centru.0i răspunse( )1u pun la îndoială talentele lui de ofiţer. Sensul nu e -lar. 3e scări se ajunge în vârf. Cortificaţiile sunt faţă în faţă. în interior sunt ascunse tuneluri. fiecare.ceasta este arta de a conduce o armată. *u #. se poate întâmpla ca el să forţeze porţile.0 ariergarda.ile trupelor noastre. dacă inamicul atacă noaptea. şi la nord. :9 Mar6al7 8i este 2lp!aratz 16 . e aceea. *u #. tabăra lor proprie. furnizându$le arcuri şi arbalete. nu trebuia să pui să fie decapitat). nici laşul să dea înapoi.u( ). pentru a impresiona oc. în vârf sunt îngrămădite lemne de foc.u nu se aplică în mod deosebit la acest verset. constelaţia 3i >ei.10 &u . &u .ii şi urec.. şi el nu ştie pe care s$o atace.cest om este un ofiţer talentat. . &oate aceste tabere distincte sunt dispuse în cerc. dar el a fost inserat aici pentru că denotă o te.0în. la fel şi taberele importante cuprind altele mai mici. @l înaintă. dar peste tot e!istă mici tabere. 3entru lupta de noapte. iversele colţuri se îmbucă între ele în aşa fel încât tabăra. Sau "a inami-ului" sau poate amândurora. tăie două capete şi se întoarse.) <%eful statului major al armatei îl dojeni în termenii următori( ). rumurile şi potecile se unesc în aşa fel încât să permită trupelor să se desfăşoare. în jurul cartierului general al comandantului.0i ordonă să fie decapitat.. nu o fac şi cei care trebuie să se retragă.nică dintre cele mai avansate în arta de a stabili un plan. sunt decapitaţi).0i se bătea împotriva lui #. aripa dreaptă şi aripa stângă au.A )#a urmare puse să fie decapitat)...şa după cum formaţiile importante cuprind altele mai mici. Comentariul lui &u .ceia care atunci când trebuie să înainteze. în întregul ei. 10.) )>a fiecare încrucişare se ridică un mic fort.. şi la sud.) . acă una dintre ele. nu o fac. fiecare foarte bine apărate. pentru lupta de zi se foloseşte un mare număr de drapele şi stindarde. prin forma sa. aude bătaie de tobă clin cele patru laturi ale taberei.2) ) istanţa care separă diferitele tabere nu depăşeşte o sută de paşi şi nu este mai mică decât cincizeci. să nu poată să$ şi stăpânească înflăcărarea. unde sunt postate sentinele. şi la est. folosiţi un mare număr de torţe şi tobe. dar el este neascultător).u( <. aminteşte. şi la vest. după căderea nopţii.

. @l este succesul moralului)0. ei îl atacă atunci când s$ a moleşit şi când soldaţilor le este dor de ţară.u( )în calm şi fermitate ei nu sunt copleşiţi de evenimente). căci inamicul nu va ataca noaptea. cei care află primii de Benirea inamicului îl lasă să intre cu toate trupele sale.22 ::. un inamic gălăgios. )zi) şi )searăK reprezintă diferitele faze ale unei campanii lungi. :1 . supraveg. îşi va pierde încrederea). 8o 'en 8si( )3entru generalul care trebuie să$şi e!ercite singur şi cu subtilitate autoritatea asupra unei armate de 4au )de inteligenţă). . datorită cărora se luminează ca în plină zi. #. curajul şi laşitatea sunt tot atâtea calităţi determinate de încredere. is$de$dimineaţă te simţi plin de ardoare. specialiştii în arta militară evită inamicul atunci când acesta este înflăcărat.) )3entru noi. :". Tu) . gândurile se întorc spre ţară.ează inamicul.ang 'u( )?eneralul domină prin încredere. se poate întâmpla ca o armată să fie lipsită de moral şi comandantul ei să nu aibă curaj. >a toate forturile mici se aprind focuri de alarmă.) :1. .ărţuie pentru a$l face să se teamă.ei 'ao #. acela care este e!pert în arta de a ţine inamicul în frâu îl contracarează. :9..ei 'ao #. . @l îl scoate din sărite pentru a$l înspăimânta şi îl . 21 9o #en 9si: ".rcuri şi arbalete de mare putere trag în toate direcţiile.stfel el îl face să$şi piardă încrederea şi toată priceperea să întocmească planuri. nu este decât o îndoială la acest plan. ei se postează la fortificaţii şi din înălţimea acestui observator..)În tabăra comandantului$şef sau în taberele de mai mică importanţă. Er. zelul încetineşte şi seara. deoarece dacă o face este sigur că va pierde). . 7ată ce se numeşte a avea în mână factorul )moral). @i aşteaptă în perfectă ordine un inamic dezordonat şi. în cursul zilei. upă aceea. Er. ordinea şi încurcătura. 7ată ce se numeşte a avea în mână factorul )spirit). generalul său. e aceea. în linişte. e aceea. :: .0en declară că.0en( ).poi. apoi porneşte împotriva lui. la rândul lui.. acă o armată şi$a pierdut moralul. ei bat toba şi toate taberele răspund. ofiţerii şi oamenii înc.:u C!4i a spus: Hesponsabilitatea unei armate de un milion de soldaţi se bazează pe un singur om.id porţile taberelor. cuvintele )dimineaţă).

desigur. cum ar putea să nu se alarmezeG #um ar putea. :-.ei 'ao #. el dădu acest ordine( )#ând oraşul va fi cucerit. 1u te arun-a la-om . upă aceea loveşte). trupele care râvnesc capcana sunt învinse). deci. el trebuie să fie prudent şi suplu. 9o #en 9si: «2tun-i -ând Ts4ao &s0ao l$a asediat pe 8u =uan.)23 2+. @i aşteaptă aproape de câmpul de bătaie un inamic care vine de departe.rănite. monseniore. În faţa nenumăratelor sc. avantajele şi dezavantajele se întrepătrund.u( ). 20. 2rta de a comanda constă. &a0ao Men spuse( #ând un oraş este asediat. :" . :5. @i nu atacă un inamic care înaintează cu stindarde bine orânduite. în repaus. nu îl urmări. :2. el trebuie să păstreze prezente în minte toate posibilităţile. @ste ceea ce se numeşte a avea în mână factorul )condiţii mate$riale . . trupe flămânde.) însă după lună oraşul rezista. şi atunci te opune când este adăpostit de coline.rată$i că$i rămâne o scândură de salvare şi strecoară$ i în suflet că e!istă şi altă soluţie decât moartea. un inamic epuizat. un peşte prins cu undiţa).n -ap-anele care îţi sunt întinse. apărătorii vor fi înmormântaţi. Lnui inamic împresurat trebuie să$i laşi o ieşire. nici pe cel ale cărui formaţii se aliniază într$ o ordine impresionantă. 1u tăia drumul unui inamic care se întoarce acasă. este esenţial de a lăsa să se întrevadă asediaţilor o posibilitate de supravieţuire. #. În aceste versete pronumele )ei) desemnează pe e!perţii în materie militară. &u . cum dumneavoastră le$aţi 4au )factorul ocazii). fără să se încurce. cum ar putea face faţă împrejurărilor fără să$şi piardă capulG #ând pe neaşteptate se loveşte de dificultăţi grave.imbări. Er.eng 'u( < upă cele &rei 4trategii( )4ub capcana parfumată va fi. în a nu înfrunta inamicul atunci când el ocupă poziţii ridicate. acă nu are inima fermă şi judecata clară. "1.un milion de oameni împotriva unui inamic a cărui ferocitate o egalează pe aceea a tigrilor. 1u ataca trupele lui de elită.A "9. aşteaptă cu trupe bine .0en( )3eştele care râvneşte la capcană este prins. acă simulează fuga. să ţină cu fermitate în mână o infinitate de problemeG) :+. @ste ceea ce se numeşte a avea în mână factorul )oportunitate.

acă îi strâng de aproape.0ung =uo împingea înaintea lui pe cei din tribul #. #ât de adevărat este aceasta atunci când este vorba de oameniD acă ei ştiu că nu e!istă altă soluţie. va dura zile întregi.rană. Îîn general. eoarece 4un &zu foloseşte o negaţie în :+ . fiecare se va lupta ca să$şi apere pielea.spus să lupte până la moarte. #.0iang. rumul traversa defilee înguste şi #.ărţuiesc. ei se vor întoarce împotriva noastră şi se vor bate până la moarte). 1u împinge la disperare un inamic . VIII Cele nouă variabile Sun Tzu a spus: 1. #. 4ă$ţi instalezi taberele sub zidurile unui oraş puternic şi să ataci rebeli . când sunt . 7ată cum trebuie conduse trupele.0ung =uo răspunse( )@i sunt într$o situaţie disperată. 2 #um 4un &zu foloseşte o formulă aproape identică pentru a introduce capitolul B77. un mare număr de ofiţeri şi de oameni vor fi răniţi. #ei din tribul #.ao #. 'ang 30ing . se luptă cu energia disperării. în ceea ce îl priveşte.inuneD) "". dar înaintăm încet).ăituit.0iang. )&oţi generalii spuseră( . ar suprima acest pasaj ca şi versetele :$/ inclusiv. acă perseverăm pe această cale.0ai a spus( )Ciarele sălbatice.0ung =u reprima o revoltă a tribului #. 1u pot să$i .vem un avantaj mare. ei se vor bate până la moarte). nu este un plan judiciosA. fără e!ces. Eraşul este puternic şi el are rezerve mari de . &s0ao &s0ao urmă acest sfat şi oraşul se se preda.A În timpul domniei împăratului 8suan din dinastia 8an.ăituite. care revin mai departe în e!pozeul celor )două terenuri) şi pe care el le$ar înlocui cu versetele :/F": inclusiv în capitolul B77. ei scăpară de bagajele lor grele şi porniră să treacă vadul fluviului ?alben. practica cere ca comandantul$şef să primească însărcinarea de la suveran pentru a mobiliza populaţia şi a strânge armata. ei vor pleca fără să întoarcă capul. când se face uz de forţă armată. acă îl atacăm.n. &u 'u( <3rinţul &u #. acă îi împing cu moderaţie.0iang văzură că armata lui era numeroasă. Lnul spuse( ).otărăşti să se bată până la moarte. 32.

3e un teren al morţii. ". 2. e!puse în versetele :F2 inclusiv. care înglobează împrejurările variabile enumărate anterior.şadar. %. 1u .u( . 7ată de ce nu mă simt obligat să accept modificările propuse. trupele aşezate drept momeală.ang 'u( )Hegele Cu #. upă părerea mea. asaltul va reduce cu siguranţă în bucăţele puterea armatei mele. trupe pe care să nu le loveşti. deci..= #. ştie cum să conducă trupele. 3e un teren propice comunicaţiilor. luptă. nici jos. uneşte$te cu aliaţii tăi. acă nu$l cuceresc. @!istă drumuri pe care nu trebuie să te aventurezi. 8e un teren . 6. al cărui scop este de a$mi reţine armata. .u( <*ei >iao &zu declară( )... acţionaţi.2. faţă de pământ. nu trebuie să atac). nu voi obţine nici un avantaj demn de menţionat. generalul nu are nevoie să fie frânat de ordinele suveranului ). . Ln general care cunoaşte perfect cei nouă factori variabili. 1u tre<uie să ridici tabăra pe un teren jos. &u .2% &s0ao &s0ao( )#ând este oportun.ntârzia pe un teren des-operit. acă atac oraşul şi îl cuceresc. . :. /. #ele )două Bariabile sunt.n-!is este ne3oie de in"eniozitate. oraşe pe care să nu le asediezi şi terenuri pe care să nu te aperi pas la pas. versetele :F/ nu mai avem afirmaţia absolută e!primată de el mai înainte. trupele de elită şi un inamic cu formaţiile bine rânduite şi impresionante nu trebuie să fie atacate).. nu aşteptaţi instrucţiunile). în spatele unor ziduri înalte şi a unor şanţuri adânci şi dispunând de provizii îmbelşugate de grâne şi alte alimente. faţă de su3eran". nici în spate.Cormulă restrânsă. &u . în cursul operaţiunilor.ici este vorba despre un inamic retranşat într$o poziţie strategică.rmele sunt ustensile de rău augur şi lupta este contrară virtuţii( comandantul este stăpânul morţii şi el nu este responsabil nici sus. @!istă cazuri când nu este nevoie să e!ecuţi ordinele suveranului. *anri 8si( .0ai a spus( #ând vedeţi ce conduită trebuie să adoptaţi. 5. fată de cer. nici faţă de inamic.

ia >in( )?eneralul trebuie să fie sigur că poate domina situaţia în avantajul său.A )E .iar dacă îl cunoaşte bine.imbările de împrejurări oportune. după cum o cer împrejurările.rmată. cu toate că trebuie e!ecutate. c. 19. că va fi probabil contra$atacat şi că vor fi pierderi de deplâns..) )Ln oraş. generalul competent trebuie să ţină cont. :/ . :2 4un &zu spune că sunt mi!te. c. În conducerea operaţiunilor militare.Ln general evaluează sc.. cel ce nu înţelege tactica adaptată la cele nouă situaţii variabile. că miniştrii săi sunt loiali şi planurile lor sunt de nepătruns. @l nu este legat de proceduri fi!e). nu trebuie urmate dacă generalul ştie că ele comportă pericolul unui control dăunător al capitalului asupra acţiunilor sale.ia >in vede just( cele )cinci avantaje) trebuie să fie situaţiile enumerate în versetele :$/ inclusiv.iar dacă stăpânirea lui este contes$ tabilă.2. în deliberările sale.)2+ #.iar izolat şi care se pretează a fi atacat. va fi incapabil să folosească trupele sale eficient.) Berset obscur.. &s0ao &s0ao( )@l cântăreşte primejdiile inerente avan$ tajelor şi avantajele inerente primejdiilor. ) e aceea. cu toate că ar putea fî atacată. în acelaşi timp. 1:. nu trebuie să fie atacat dacă se presupune că este bine aprovizionat şi apărat de trupe de primă forţă ţinute bine în mână de un general e!perimentat.) )Ln teren bun. ?eneralul care nu înţelege avantajele celor nouă factori variabili nu va fi în stare să aibă avantajul terenului.) )Erdinele unui suveran.ia$>in( ).ia >in( <. nu trebuie să fie urmat. 4i #.#ele )cinci variaţiuni) sunt următoarele( un drum. care deconcertează pe toţi comentatorii. c. potrivit împrejurărilor. c. de factorii favorabili şi defavorabili). nu trebuie să fie atacată dacă împrejurările sunt disperate şi inamicul este susceptibil să se bată până la moarte.) 11.iar dacă înţelege cele )cinci avantaje.#. c. sau că nu e!istă nici un avantaj de tras din cucerirea lui. căci nu este posibil să decizi dinainte asupra lor). nu trebuie să facă obiectul unei bătălii.." )&rebuie să te conformezi acestor cinci eventualităţi în momentul în care ele se ivesc. dacă se ştie că e periculos şi că e!istă riscul unei ambuscade.iar cel mai scurt. #. dacă se ştie că odată cucerit va fi greu să fie apărat.

ci de a conta. el nu va aprecia ceea ce este avantajos). @ste temut de vecini acela care le face rău. 8o 'en 8si( ). 1-.. 8o 'en 8si( ). 1. #inci calităţi sunt periculoase la un general. @!istă un principiu. pe graba lui de a$i face faţă. 4au datorită unor înşelăciuni viclene. 1/..0i a spus( #ând oamenii vorbesc despre un general.Ln general prost şi curajos este o calamitate..u( ).in >in( )3lanurile şi proiectele destinate să facă rău inamicului nu sunt cantonate în cadrul unei metode deosebite. @l îi istoveşte menţinându$i constant în mişcare şi îi împinge să alerge de colo până colo. ci mai de grabă să te faci de neînvins. &u . acă doresc să am avantaj asupra inamicului.) 1+. mai degrabă.u( ).În strategiile lui *u se citeşte( #ând este pace în lume. ei dau întotdeauna importanţă curajului său. e fapt.. el face planul său viabil. 4au daţi$le femei frumoase pentru a$i face să$şi piardă capul).. >uând în considerare factorii favorabili. 4au trimiteţi meşteşugarii îndemânatici pentru a incita populaţia şi a$i delapida bogăţiile. %eful luminat deliberează. 4un &zu spune că ţinând cont de factorii favorabili. el va rezolva poate dificultăţile. în materie de artă militară. curajul nu este decât o calitate printre altele. nu trebuie să privesc numai avantajul pe care îl voi găsi la el.. 4au oferiţi$le muzicieni şi dansatori imorali pentru a le sc. :5 . #.. un om de bine îşi tine sabia alături de el . îndepărtaţi pe miniştrii de suveranul lor. ori trimiteţi0 trădătorii în ţara lui pentru a$i scăpa administraţia. *u #. ci trebuie mai întâi să iau în consideraţie felul în care el poate să$mi dăuneze dacă acţionez astfel)0. Tu . faci planul să fie )demn de încredere) sau )sigur). prezentându$le pretinse avantaje. >acă este temerar.1". de a nu presupune că inamicul nu va veni. luând în considerare factorii defavorabili.vantajul şi dezavantajul au unul asupra altuia o acţiune reciprocă.imba obiceiurile. 12. de a nu sconta că el nu va ataca. Eri îndepărtaţi din anturajul lui înţelepţii şi virtuoşii. cu scopul de a0 nu mai avea consilieri. un general viteaz nu va lipsi să se angajeze cu uşurinţă în luptă şi dacă acţionează astfel. În ceea ce priveşte un general.2. )viabil) Nsau )realizabil)O este sensul cel mai apropiat. poate fi ucis.

când ocupaţi o poziţie şi când înfruntaţi inamicul. rămâneţi în apropierea văilor.otărâre. @le trebuie cântărite cu c. el acţionează în grabă. :". @l nu ţine cont de dificultăţi). 8o 'en 8si( )În 4sa . după ce ati trecut munţii. :+.cela care are sentimente de omenie şi de compătimire şi nu se teme decât de pierderea oamenilor. . el va fi capturat. 1imicirea armatei şi moartea generalului decurg inevitabil din aceste puncte slabe. 1e.ei 'ao #. poate fi necăjit. &u 'u( )Ln om impulsiv poate fi făcut să se înfurie şi împins la moarte.16. făcând faţă versantului însorit.ibzuinţă. IX Marşuri Sun Tzu a spus 1. &u . *ang 8si( )#eea ce este esenţial la un general este constanţa). acă are sentimentul onoarei prea susceptibil poate fi calomniat. campaţi într$un loc ridicat). :6 .şezaţi tabăra pe un teren ridicat. #el care se înfurie uşor este iritabil.0en( )#el ce ţine să$şi apere reputaţia nu dă atenţie la nimic altceva).otărârea la un general este o mare calitate).ceste cinci trăsături de caracter sunt defecte grave la un general şi în operaţiunile militare ele sunt catastrofale. acă este laş. nu poate renunţa la un avantaj temporar pentru un profit pe termen lung şi este incapabil să abandoneze ceva pentru a se apuca de altceva).20 >iteral( )cu faţa la direcţia crescătoare. .u( ). )însorit) adică sudul. #a regulă generală. acă este furios.a Ca se citeşte( #el ce pune viaţa mai presus de toate va fi paralizat de ne. :9. :1.eng )creştere) înseamnă( 'ang. poate fi păcălit. . acă are un suflet milos. încăpăţânat. #omentatorii e!plică faptul că 4. ::.

care înaintează. ). putând fi traversate e!clusiv cu vasul.cest lucru este valabil când vă stabiliţi poziţiile în apropierea unui fluviu. ucele 4ung răspunse( )1u se poate.inistrul de război spuse( )7namicii sunt numeroşi. ne sunt mai bine cunoscute. &raversaţi cu iuţeală mlaştinile sărate. 1u atacaţi când urcaţi. dar înainte ca ea să$şi fi aliniat rândurile. pentru a$l incita pe inamic.lta interpretare( )Într$un război pe munte. . sprijiniţi de arbori. cum se vede în nordul şi în estul #.0u să fi terminat de trecut fluviul. Când un inamic.tunci când armata lor va fi0 desfăşurată în ordine. .rmata 4ung fu învinsă.32 1u vă instalaţi în aval. apoi să atacaţi. +. 4olicit permisiunea de a ataca înainte ca ei să fi terminat traversarea). să încerce să.0u se găsi pe uscat. 1u întârziaţi prea mult. %. 2. upă ce aţi traversat.inei. ducele de 4ung sosi la fluviul 8ung pentru a ataca armata #. . 1u încă.rmata 4ung se desfăşurase înainte ca trupele #.0u. @ste avantajos să$l lăsaţi să$şi treacă jumătate din forţe.:. treacă vadul. . "1 e unde provine reflecţia lui .31 /. 3) ". nu atacaţi la urcuş). trece un curs de apă. noi nu suntem decât o mână de oameni. ducele rănit la coapsă şi ofiţerii din avangardă nimiciţi.cest lucru se e!plică atunci când ocupaţi o poziţie în aca adoptam versiunea &&. . . şi nu despre mlaştini sărate. ministrul ceru din nou permisiunea de a ataca şi ducele răspunse. 33 6.ceasta este valabilă când ocupaţi o poziţie în munţi. "9 . . acă vă găsiţi faţă în faţă cu inamicul în mijlocul unei mlaştini sărate trebuie să vă stabiliţi în apropierea ierbii şi a apei. >uptaţi coborând.ao &se &ung( 1oi nu suntem ca ducele de 4ung. nu$l înfruntaţi pe malul apei. de câmpii sărate inundate dîn când în când. Mo 'en 8si( )În timpul perioadei de 3rimăvară şi &oamnă. un fluviu. 3om ata-a". trebuie să vă în$ depărtaţi puţin. nu înfruntaţi inamicul aproape de apă. ": >upă comentatori. 5. "" @ste vorba. #ând armata #. trebuie să ne îndreptam de maluri şi ţărmuri. care. poate. acă doriţi să purtaţi bătălia.

cum sunt )Cântânile #erului). . poziţiile trebuie stabilite la soare. "2 &iteral. ocupaţi o poziţie care vă facilitează acţiunea. . s-utul se ţinea în mâna stângă. Clancul drept era cel mai vulnerabil.C!. 15. . E armată preferă terenul ridicat celui de jos.ang 'u îl citează pe #. viaţa. &otuşi. de rambleuri sau alte trasamente. sau munţi împăduriţi acoperiţi de mărăcini deşi şi încâlciţi. )vreo sută de boli) "+ "5 . 19.vând munţii în spate şi la dreapta. . căci în aceste locuri se pregătesc ambuscade şi se as-und spionii. )#ap$ canele #erului) şi )#răpăturile #erului).?2%0+ . 3e teren şes. ". )>anţurile #erului). 3 11. trebuie să vă în$ depărtaţi repede. în astfel de locuri. În general.ă plasez cu faţa spre ele şi îl împing pe inamic cu spatele la ele. E armată care nu su$ feră de tot felul de boli poate fi sigură de victorie. "2 1+. câmpul de bătaie este în faţă şi spatele vă este asigurat.ă ţin la distanţă de aceste locuri şi atrag inamicul spre ele.tunci când se află în apropiere de munţi mici şi cute de relief. cu spatele şi dreapta. printre care creşte trestie şi stuf. ea ocupă o poziţie solidă. sprijinite de aceste obstacole./n alte -u3inte. acelaşi #. înapoi. #ând e!istă de o parte şi de alta a unei armate de$ fileuri sau lacuri periculoase. acest verset se referă la instalarea taberei. moartea). 1/. În cazul torentelor de munte.mlaştini sărate. 1%. acoperite de ierburi acvatice. )&emniţele #erului). 3. trebuie e!plorate în adâncime. 1:. 3+ 1". 4un &zu spune( )Înainte. upă #. 1u vă apropiaţi de ele. .u =uo >iang în legătură cu modul de luptă.şa trebuie să vă instalaţi pe un teren şes. 3% atorită lor împăratul ?alben a învins patru suverani. 12.ang 'u. . . metodele des-rise tre<uie sa fie folosite pentru instalarea ta<erei armatei. "/ 8resupus a fi domnit intre anii 2+0..ceste metode sunt toate avantajoase pentru armată şi permit folosirea avantajului terenului.stfel apărându$şi sănătatea. ea apreciază soarele şi nu suferă umbra. este avantajos de a aplica aceste principii la instalarea în cele patru situaţii citate.

el este dependent de o poziţie favorabilă. când animalele sălbatice fug speriate. dar acesta îşi continuă pregătirile. #ând praful se ridică ici şi colo.0uan. #. ele sosesc unele în spatele altora. inamicul va înainta.) +9 Bersiune conformă celei a lui >i #. ::. @l îşi trimise soţiile şi concubinele să se înroleze în armată şi împărţi propriile alimente pentru a$şi ospăta ofiţerii. dacă se văd numeroase pete mici care par că se duc şi vin. În acelaşi timp. ca un şir de peşti şi de aceea praful se ridică în coloane înalte şi subţiri). #ând s$au pus numeroase obstacole în mărăcini. căci. ea trebuie să fie precedată de patrule de observare.Când -oloana este . &ien &an puse. el încearcă să vă ia prin surprindere. generalul #. "6 .16. 3raful care se ridică dintr$o dată în sus în coloane înalte. acă acestea văd praf ridicându$se atunci ele trebuie să semnaleze aceasta imediat generalului comandant şef. )adună lemne de foc). el doreşte să vă determine să înaintaţi. :1. de asemenea. mâna pe lopată şi ajută trupele sale de lucru. din statul 'en..ang 'u( <#ând &0ien &an apăra #. douăzeci variantă( )oferă un aşa zis avantaj. #ând inamicul este aproape. el însuşi.n marş.u( )#ând carele de cavalerie se deplasează repede.o.e. @l trimise. acă păsările îşi iau zborul.30 :9. este un şiretlic. inamicul înain$ tează. asedie acest oraş. înseamnă că inamicul aşteaptă în ambuscadă. ) :-. inamicul aduce lemne de foc. &ien &an adună. #ând se văd copacii mişcându$se.i . dar plasat pe un teren jos. :+.. semnalează apropierea carelor. :". @i târăsc vreascuri. #omentariile care întretaie acest verset sunt consacrate consideraţiilor asupra modului de strângere a lemnului pentru încălzit. femei pe meterezele oraşului pentru a cere condiţii de capitulare. &u . acă vă provoacă la luptă de departe. #ând trimişii inamicului vorbesc cu umilinţă.0i #. #el care rămâne sus$ pendat la mică înălţime şi se răspândeşte ca o pânză anunţă apropierea infanteriei. el ocupă o poziţie avantajoasă. el îşi instalează tabăra. atunci când se găseşte pe un teren lunecos. C!an" #u: ". ?eneralul statului 'en fu foarte satisfăcut.

este sigur că afacerile lui interioare se află într$o stare periculoasă. 2-est 3erset. acă fără motive el imploră un armistiţiu.. 4au ştie că.= :/. -are nu se afla la lo-ul lui .. el unelteşte. că este neliniştit şi că doreşte să stabilească un plan pentru a obţine răgaz. nici pe concubinele noastre). ":. +: 1u este absolut clar. inamicul cere un armistiţiu.ntâi -arele. trupele suferă de sete. aceasta se aranjează în or$ dine de bătaie. fără o înţelegere prealabilă. 1 :5. el va bate în retragere. #. va profita de pe urma lipsei noastre de pregătire). 33. 2 "1.0en 8ao( ). datorită situaţiei pe care o avem. a rost reinserat . oreşte să stabilească joncţiunea eu trupe venite în ajutor sau detaşamentele sale sunt dispersate. . dar ina$ micul înaintează ostentativ.ang 'u( )În Cormaţia în solzi de peşte. trupele sunt înfometate. iar cealaltă jumătate se retrage. 3in mai . înseamnă că inamicul doreşte un armistiţiu. #ând trimişii lui vorbesc în termeni măgulitori. "9. suntem vulnerabil la intrigile lui şi vrea să prevină bănuielile noastre cerând un armistiţiu. #ând jumătate din efectivele sale înaintează. o scrisoare redactată în aceşti termeni( )Eraşul este pe cale de a se preda imediat. #ând trupele sale înaintează cu repeziciune şi el îşi trece în revistă carele de luptă.n te*t. 4ingura noastră dorinţă este să nu luaţi prizonieri nici pe femeile noastre. #ând carele uşoare încep să iasă şi să se aşeze pe locuri în flancurile inamicului. :2.şi patru de mii de uncii de aur şi trimise generalului din 'en prin locuitorii bogaţi ai oraşului.n prezentul -onte*t.tunci când. &0ien &an atacă prin surprindere şi aplică inamicului o înfrân"ere zdro<itoare. #. :6. .rmata din 'en se rela!ă şi deveni din ce în ce mai nreli$jentă. el încearcă să vă atragă într$o cursă. . el prevede stabilirea unei joncţiuni cu întărituri. Când cei care cară apă beau înainte de a duce apa în tabără.poi. #ând oamenii se sprijină pe arme. +1 . apoi infanteria". #ând cuvintele trimişilor sunt înşelătoare.

+. încoace şi încolo. nu opreşte pe comentatori.) "/. înseamnă că tabăra e părăsită. moralul oamenilor lor este scăzut..0en 8ao( )4un &zu e!plică cum trebuie să distingi adevărul de fals în înfăţişările e!terioare ale armatei ina$ mice.#.u( )4oldaţii sunt îngroziţi şi încearcă un sentiment de nesiguranţă.ang 'u( )#ând administraţia şi ordinele sunt lipsite de fermitate. #ând drapelele şi stindardele sale se mişcă într$una. #. Tu Mu: ">u-ele C!4un" din statul &u. inamicul este într$o situaţie disperată. şi ofiţerii sunt furioşi). % Captul ca această serie de versete sunt redactate în termeni simpli. 7ată de ce doresc să$i urmăresc).. 3 "-. ucele îl întrebă pentru ce. @l răspunse( Băd că urmele lăsate de carele lor nu sunt clare şi că drapelele şi stindardele lor atârnă jalnic. #.ang 'u spune ca atunci când o armata îşi )arde navele şi )distruge marmitele) este încolţită fiind gata să se lupte +" . #. noaptea care precede bătălia de la ?augemala. dar nu înaintează pentru ca să$l folosească.l . . Tsao 'uei solicită permisiunea de a$l urmări pe inamic. descrierea taberei perşilor."+.răneşte caii cu grâne şi oamenii cu carne. "eneralul nu are presti"iu. 3. care se complac să le e!plice în mod amplu. Când inamicul îşi . #ând ofiţerii se înfurie uşor. #ând în tabăra inamică se aud strigăte noaptea. se vedea în ). Când trupele sale sunt dezordonate.le!andru) de 3lutar. ). ofiţerii sunt turbulenţi). #ând păsările se adună deasupra amplasamentului taberei. oamenii nu$şi atârnă marmitele în copaci şi nu se întorc în adăposturile lor.0en 8ao( )#ând generalul face planuri nefolositoare. toţi sunt obosiţi). "". @i fac gălăgie pentru a se linişti).0en 8ao( )#ând ordinele generalului nu sunt stricte şi comportarea lui este lipsită de demnitate. unul după altul. #. #ând inamicul vede un avantaj. înseamnă că duşmanului îi este frică. înseamnă că este obosit. înseamnă că ei sunt epuizaţi. inamicul este dezorganizat.n3insese pe C!4a a C!4an" S!o. Tu . "6. ++ .

dar această idee nu se potriveşte prea bine cu versetul precedent.ilibrul între indulgentă şi severitate. . se măsoară în general faptele războinice).e. spre a le mări forţa şi rezistenţa şi unora şi celorlalţi. acă armata nu are marmite. +5 4au( )4ă faci întâi pe fanfaronul. 0 +/.) +1. generalul a pierdut încrederea armatei. . trebuie să e!aminaţi situaţia temeinic. %)@n până la moarte.ici &s0ao &s0ao. numai numărul nu aduce nici un avantaj. -9 .*ang 8si( )7namicul îşi .ajoritatea comentatorilor sunt do acord să dedare că atunci când oamenii se adună şi îşi vorbesc la urec. #ând trupele inamice au un moral ridicat şi. înseamnă că ea nu va mai mânca. ci după ordinea impecabilă a rândurilor lor şi după vitejia lor. . e!pre$ +6 . adoptată aici. limita indisciplinei a fost atinsă. În război. 3rocope. 1u înaintaţi bizuindu$vă e!clusiv pe forţa militară. + +:. . acă oamenii nu se întorc în adăposturile lor. +/ Comentariile ce urmează acestui verset sunt consacrate mai ales pentru a e!plica termenii folosiţi. mai întâi. ei îşi critică ofiţerii.0en remarcă că ei probabil sunt pa cale de a proiecta o dezertare. 7storia război ni-ilor. &u . pedepse prea dese înseamnă că e în cul$ mea descurajării. şi apoi sa$ţi fie frică de armata inamicăG)( .răneşte caii cu grâu şi oamenii cu carne. 3 . a fost sărit. pare de preferat.u. @ste deajuns să evaluaţi corect situaţia inamicului şi să vă concentraţi forţele pentru a pune mâna pe el. înseamnă că ei nu se mai gândesc acasă şi au intenţia să angajeze o bătălie decisivă. Hecompense prea dese arată că generalul este la capătul puterilor. cu toate că sunt în faţa noastră. 7nterpretarea lui &u 'u.0i ca şi cum s$ar referi la inamic. +-.ici &s0ao &s0ao interpretează eronat &su al lui &su I. întârzie să înceapă lupta fără totuşi să părăsească terenul.ei 'ao #.e. #ând oamenii se adună în mod constant în grupuri mii şi îşi vorbesc la urec. generalul trebuia să găsească ec.ang 'u înţeleg toţi pe #. +". versetul care urmează imediat fiind o parafrază a acestuia. )#ăci nu după numărul combatanţilor. oamenii cu bru$ talitate şi apoi se tem de ei. +2 9o #en 8si observă că pentru îndeplinirea sarcinii sale. pa". ++. acă ofiţerii tratează. *ang 8si şi #.

4un &zu foloseşte epitetul )depărtat) pentru a indica o depărtare considerabilă a celor două tabere adverse. el lasă prestigiul lui &s0ao &s0ao să câştige asupra propriei sale judecăţi.0en numeşte )accesibil) terenul pe care drumurile se întâlnesc şi se încrucişează. )fără influenţă). Cel -e este lipsit de pre3edere şi îşi subestimează inamicul va fi cu siguranţă prins de el. *ang 8si începe destul de curajos să declare( )#red că cei care se pricep să creeze sc. accidentat şi depărtat. c. )îngust) acela pe care o vale se întinde între doi munţi. ele 3or fi nesupuse. +6.%1 sie care înseamnă )ajunge). acă trupele sunt credincioase.izi cu inamicul. dar pedepsele nu sunt aplicate. după natura sa. &erenul se poate clasifica. #omandaţi. acă trupele sunt pedepsite înainte ca fidelitatea lor să fie asigurată.ntotdeauna efi-iente.ei 'ao #. acă ele nu se supun este greu să le foloseşti. cu politeţe şi însufleţiţi$le tuturor aceeaşi ardoare războinică. se va putea spune că victoria este asigurată. nu poţi să le foloseşti. )accidentat) pe cel care are munţi. asia e tot. îngust. . dar pentru a termina. pe acela în care te înc. +5. acă ordinele sunt în toate împrejurările justificate şi e!ecutate. fără influenţă.ceastă greşeală. )înşelător) acela care seamănă cu o plasă.iar dacă este mai bună. ele vor fi nesupuse. trupele vor fi supuse.imbări de situaţie prin concentrare sau dispersie nu au decât să$şi adune forţele şi să e!ploateze o greşeală în apărarea inamicului pentru a obţine victoria. -9. ondulaţii de pământ şi creste şi )depărtat) pe acela care prezintă o suprafaţă plană. 1 "Topo"rafie" sau "Configuraţia terenului) -1 . deci. a înşelat pe comentatori şi nici unul dintre ei n$a vrut să fie în dezacord cu &s0ao &s0ao. evident. X Terenul Sun Tzu spune: 1. . acă ordinele nu sunt . +2. înşelător. acă ordinele sunt fără e!cepţie eficiente. râuri. raporturile care e!istă între comandantul şef şi trupele sale sunt mulţumitoare. în accesibil.pun-t.

-. nu trebuie să$l urmez. pot să$l lovesc cu succes. Ln teren la fel de uşor de trecut de fiecare din cele două părţi aflate faţă în faţă este numit accesibil.. ci încerc să$l antrenez retrăgându$mă. pot să fac acest lucru. este fără influenţă. să aştepţi ca jumătate din efectivele lui să fi ieşit şi să lansezi un atac pentru a$i bara drumul). de unde sensul de )penculos0) şi prin e!tindere )strategic).ang 'u( ). acă inamicul e cel ce ocupă primul un astfel de teren şi bloc. @l este de aşa natură că.%3 Cum am putea -eda un astfel de teren inami-ului7" 2. acă inamicul este pregătit şi dacă ieşi pentru a ataca. se citeşte( 3e un teren care nu oferă avantaj nici unei părţi. 1u se va putea profita de acest teren. cât şi pentru noi. 3e un astfel de teren.rta războiului de >i #. va fi greu să re$ vii. îl atrag retrăgându$ mă. 3e teren accidentat trebuie să$mi stabilesc poziţiile pe înălţimile însorite şi să$l aştept pe inamic. poale să lupte în avantajul său. În conte!tul lui 4un &zu aceşti termeni nu au implicaţii cosmice. #. E dată ce am atras afară jumătate din efectivele sale. %2 acă el e cel care ocupă primul un asemenea teren.ează complet. #. o poziţie potrivită pentru transportul proviziilor sale. cu toate că inamicul întinde o capcană.ez căile de acces şi să$l aştept pe inamic. cu atât mai mult trebuie s. -: .nsorit) şi 'in prin )nord) sau )umbros). este greu să$l provoci la luptă şi nu ai nimic /n "eneral. nici alteia. -" 8sein înseamnă )trecere îngusta . cel care ocupă primul o poliţie la soare.$o faci în locurile dificile şi periculoase.ang 'u( ) acă trebuie să fii primul care să te instalezi pe teren ses..ing. @n teren pe care este tot atât de dezavantajos de a pătrunde. sAa tradus #an"Aul din "rupa #in #an" prin "sud" sau ". trebuie să atragi inamicul simulând retragerea. /. trebuie să bloc. atât pentru inamic. 1u$l urmăresc. .În . dar este greu să te întorci. dacă nu le bloc. încât dacă inamicul nu este gata şi dacă efectuează o incursiune vic$ toria este posibilă.ează defileele. eu nu înaintez. @l este de aşa natură. acă ocup primul un teren îngust. ".:. #ând te găseşti departe0 de un inamic de o forţă egală cu a ta. este înşelător. dar nu reuşeşti să învingi. Ln teren din care este uşor să ieşi.

?eneralului îi revine responsabilitatea supremă de. vitejia şi laşitatea trupelor. natura terenului este fa-torul fundamental pentru a ajuta armata să$şi asigure victoria). 19. 1ici unul din aceste dezastre nu poate fi atribuit unor cauze naturale. este greşeala generalului. se ajunge la derută. )nepăsător). dacă o armată atacă pe alta.era noastră. #elelalte împrejurări fiind la egalitate.u( ). &0ien 3u primi ordinul să preia comanda în *ei pentru a ataca pe *ang &ing #. să se compare agerimea şi strategia generalilor aflaţi faţă în fată. )nesupus). *u înseamnă un grup de cinci oameni sau şeful unui astfel de grup. 11. armata este nesupusă. @l rămase la postul lui timp de mai multe luni şi când vru să pornească bătălia ofiţerii şi oamenii de trupă se împrăştiară în toate direcţiile 3u îşi tăie gâtul).de câştigat să$l ataci pe poziţiile pe care el şi le$a ales. Când ofiţerii sunt curajoşi şi trupele slabe. -+ . #omentatorii sunt de acord că. dacă se prăbuşesc în plină confuzie sau sunt puse în derută. &u . obosite sau proaspete). % 5. -. un subofiţer. Mei #au C!4en: "Br.cest verset vorbeşte despre soldaţi şi subofiţeri nedisciplinaţi şi trufaşi şi despre generali şi comandanţi de armată timoraţi şi slabi. condiţiile meteorologice. . -/ În 5:9$5:. dacă trupele fug. Er.0ou. mai întâi. a te informa despre ele cu cea mai mare grijă. ale cărei efective sunt de zece ori mai mari ca ale ei. #ând trupele sunt tari şi ofiţerii slabi.%+ su< dinastiadomnitoare pe atunci. trebuie. )a destinde) de unde şi sensul de )rela!at). 3u nu reuşi să$i respingă. 3u fusese crescut în *ei. unde populaţia îl dispreţuia şi mai multe zeci de mii de oameni traversară drumurile pe spinarea măgarilor.cestea sunt principiile referitoare la şase tipuri diferite de teren. el trebuie înţeles )nesubordonat). flămânde.u( )#ând se atacă în proporţie de unul contra zece. 12. avantajele oferite de teren şi să se aprecieze dacă trupele din fiecare tabără sunt sătule.ib. dacă sunt nesubordonate %% sauîn pericol.#aracterul tradus aici prin )nesupus este 4.) "&a . 6.n-eputul perioadei C!4an" C!4in". &u . un caporal. armata @!presia care urmeaza verbul )a ataca) a fost adăugata pentru a face mai e!plicită gândirea lui 4un Tzu. în acest conte!t.

atribuţiile )săritorilor şi agitatorilor) nu sunt precizate. eforturile ofiţerilor sunt tot atât de zadarnice ca şi când ele ar fi prinse într$o mlaştină. să impresioneze pe inamic prin îndemânarea şi ferocitatea lor. ca într$o mlaştină. &s0ao &s0ao( )În aceste condiţii. care se disting prin agilitate şi forţă şi se clasează. 1imic nu este mai important decât folosirea acestora în tactica ce se pune în practică pentru a câştiga bătăliile). el comandă trupe sortite fugii). se ajunge la derută. . )vertical şi orizontal.4ub dinastia 8an )Bitejii celor &rei Cluvii) erau tovarăşi de arme cu un talent puţin obişnuit.A %. atunci armata se prăbuşeşte cu siguranţă). deasupra a Împotmolită sau pe cale de a se înnămoli. -2 &ermenul redat prin )lipsă de ţinută) înseamnă literal. cuprinşi de furie.%. găsindu$se în faţa inamicului. . ei atacă inamicul fără a cîntări forţele aflate în faţă. #ând un comandant şef este incapabil să$şi apre$ cieze adversarul. #ând generalul este moralmente slab şi autoritatea sa nu este foarte severă. comandantul selecţionează din fiecare tabără ofiţerii înfocaţi şi curajoşi. prin faptele lor de arme. dacă trupele sunt slabe.. iar formaţiile nu au ţinută. #ând ofiţerii superiori sunt furioşi şi nesupuşi şi când. 8o 'en 8si( <. Ts ao &s0ao( )Efiţerii superiori desemnează pe generalii subordonaţi. când ansamblul trupelor este instalat în acelaşi loc. armata se prăbuşeşte. când ordinele şi directivele sale nu sunt limpezi. acă. 1+. &rebuie înţeles că. 1-. foloseşte o forţă restrânsă contra unei forţe importante sau trupe slabe pentru a lovi trupe tari sau el omite să aleagă trupe de şoc pentru avangardă. să stârnească avântul trupelor e!ecutând dansuri sălbatice şi jocuri de scrimă acrobatice. pentru care c. renumiţi şi poate. când nu e!istă reguli ferme pentru a$i călăuzi pe ofiţeri şi pe soldaţi.cestea sunt diferitele nume date trupelor de şoc. 1"..este în pericol. )În general. trupele de şoc se numeau istrugătorii de obstacole. în acelaşi timp. Cără nici o îndoială. ei trebuiau. sub &0ang 4ăritorii şi agitatori.inezii sunt. #.) -5 in păcate. sub #. pe bună dreptate. armata este dezorientată.8aos născut din el însuşi).0i 4tăpânii estinului. se aruncă în luptă fără a se întreba dacă angajarea are şanse de a reuşi şi fără să aştepte ordinele comandantului şef. printre altele..ang 'u( ).. 4ub dinastia *u.

@ste responsabilitatea supremă a generalului să e!amineze cu atenţie aceste şase condiţii. 3entru că un asemenea general îşi consideră oame$ nii ca pe copiii săi. pentru că acestea întăresc propria noastră . el va obţine ma!imum de la ei.0u nu trebuia să spună decât un cuvânt pentru ca soldaţii să se simtă îmbrăcaţi în vestminte călduroase de mătase.. -6 . acă situaţia este dintre acelea care favorizează victoria. in zece oameni ia doar unul şi din zece mii.ai întâi. #onfiguraţia locurilor poate fi un atu major în luptă. apoi pentru că aceste trupe tocesc tăişul inamicului). este arta generalului eminent. 16.0uan( ). iar suveranul a dat ordin să nu se atace. generalul poate trece peste el.stfel. #el ce se bate având o cunoaştere perfectă a acestor factori este sigur de victorie. . iar atunci când se retrage nu este preocupat de evitarea unei sancţiuni. >i #.. 7ată de ce generalul. aceştia îl vor însoţi în văile cele mai adânci. 3atul său nu avea rogojină. o mie). în timpul Bicontele îi compătimea pe cei ce sufereau de frig.ceea ce este comun. în caz contrar. înfrângerea este asigurată. el se .Ln astfel de general nu este interesat). >i #. este pe calea înfrângerii.u( ). &u .4e găsesc foarte puţini cu aşa caracter). atunci când înaintează nu urmăreşte gloria lui personală. vicontele de #. este pentru stat un giuvaer preţios. 7ată de ce estimarea situaţiei inamicului şi calcularea distanţelor. ca şi gradul de dificultate al terenului astfel încât să$l facă stăpân pe victorie.0i era general. :9.rănea şi se îmbrăca ca cel mai umil dintre oameni. armată... @l îi grupează pentru a constitui un corp special.0uan( ) acă el îşi îndrăgeşte astfel oamenii. #ând oricare din aceste condiţii este îndeplinită. ci are un singur ţel să protejeze populaţia şi să slujească interesul superior al suveranului său. 12. C!an" #u: "/n "eneral. este esenţial să fie folosite în luptă trupe de elită ca vârf de lance al avangardei.u( )3e vremea Hegatelor #ombatante. 1/.otărâre.) %0 &u . @l îi tratează ca pe copiii săi mult iubiţi şi ei sunt gata să moară cu el. 15. când *u #. . #uvintele lui erau de ajuns ca să reconforteze oamenii şi să le ridice moralul şovăitor.

în acelaşi timp. Efiţerii lui protestară şi plânseră dezolaţi şi atunci &s0ao &s0ao îşi aplică această pedeapsă simbolică pentru a dovedi că. nu îmbracă vestminte groase. ::. să tropăie pe câmpie pe pro$ priul său cal ca să mănânce. ignorând faptul că el este invulnerabil. ."+1 #omandanţii de valoare sunt. ignorând că trupele mele sunt incapabile să$l lovească. /1 upă ce a interzis trupelor să calce cerealele în picioare.marşurilor. @l se condamnă atunci să fie decapitat. acă ştiu că inamicul este vulnerabil.iar un comandant şef trebuie să răspundă legii şi disciplinei militare.. şansele mele de victorie nu sunt decât de cincizeci la sută. e aceea. În locurile periculoase trebuie să coboare de pe cal şi să meargă pe jos.emoriile şi codurile militare erau în general intitulate 3ing. dacă îi iubeşte. el nu$şi desc. acă un general se arată prea indulgent cu oamenii săi.ang 'u nu precizează care din aceste lucrări este citată aici. #.ang 'u( ). şansele mele de victorie nu sunt decât cincizeci la sută. Împărţea cu trupele sale oboseala şi efortul cel mai dur). din neglijenţă. clar nu$i poate face să$i e!ecuta ordinele. . ca să mănânce. #. #odul militar declară( ?eneralul trebuie să fie primul care să$şi ia partea sa din sarcinile şi corvezile armatei. ele pot fi comparate cu nişte copii răsfăţaţi şi ele sunt inutile. îşi ducea singur raţiile de rezervă. @l aşteaptă ca puţurile armatei să fie săpate şi numai după aceea bea. #. :+. &s0ao &s0ao lăsă.)+) :1. "1imi. dar fără a$mi da seama că din cauza configuraţiei terenului nu trebuie să atac. :". &s0ao îşi taie părul pentru a se pedepsi. acă ştiu că inamicul poate fi atacat şi că trupele mele sunt capabile să$l atace. c.ide umbrela şi în frigul iernii. dacă trupele sunt dezordonate şi dacă nu ştie să le ţină în mână. trupele devin asemenea unor copii neascultători şi sunt inutilizabile. Ca. dar este incapabil să$i folosească. /9 . acă ştiu că trupele mele sunt capabile să lovească inamicul. În căldura verii. iubiţi şi temuţi). şansele mele de victorie nu sunt decât cincizeci la sută. el nu urca pe cal..cesta este motivul pentru care. el aşteaptă ca prânzul armatei să fie gata şi pentru a se adăposti aşteaptă ca fortificaţiile armatei să fie terminate.ang 'u( ) acă nu li se arată decât bunăvoinţa.mai simplu de-ât lu-rul a-esta".

&u . XI Cele nouă feluri de teren+2 4un &zu a spus( 1. mijloacele sunt nelimitate. pe care poţi să vii şi să pleci. teren de comunicaţie.u( )@ste vorba de un teren plat şi întins. oferind o suprafaţă suficientă pentru a da ispunerea primitivă a acestui capitol lasă mult de dorit. victoria ta nu va fi niciodată ameninţată.eie.m sc.+% -.:-."+3 2. 7ată de ce spun( )#unoaşte$ţi duşmanul. teren de convergenţă. cunoaşte$te pe tine însuţi. Când un senior se <ate pe propriul teritoriu el este . in punct de vedere al modului în care trupele pot fi folosite terenul poate fi clasificat în teren de dispersiune. atunci când cei ce au e!perienţa răz$ boiului trec la acţiune.imbat locul anumitor versete şi am eliminat pe acelea care par a fi adăugate.u. din capitolul precedent este definit în aceiaşi termeni ca terenul )de comunicaţie). teren încercuit şi teren al morţii. :/. #unoaşte terenul.cest pasaj prezintă o anumita confuzie. victoria ta va fi totală). /: . /+ >iteral. ".n teren de dispersiune. @n teren deopotrivă de avantajos pentru cele două părţi este un teren$c.+ . /. el este pe un teren frontieră. teren dificil.)@ste vorba despre un teren de disputat sau. teren serios. Ln mare număr de versete nu se găseşte în conte!tul potrivit. Ln teren deopotrivă de accesibil pentru cele două părţi este un teren de comunicaţii. cunoaşte condiţiile meterologice. după cum spune &u . Ts4ao Ts4ao: "2i-i ofiţerii şi soldaţii se grăbesc să se întoarcă la căminele lor apropiate). terenul poate fi )uşor) pentru ca de pe el este simplu să te retragi. când acţionează. e aceea. . ei nu comit nici o greşeală.eie. prezentând o importanţă strategică). acă el nu pătrunde prea adânc în teritoriul inamic. . teren$c.ltele se repetă( acestea sunt probabil comentarii care s$au strecurat în te!t. teren frontieră. /" . &erenul )accesibil).

29 >i0 #. >i #." /2 #omentatorii se complac într$o oarecare măsură să discute interpretarea caracterului redat aici prin adjectivul )dificil). se numeşte )încercuit. sau înaintează prin defileuri.. în teren )adânc) jefuiţi. Ln teren pe care armata nu poate să supravie$ ţuiască decât luptându$se cu energia disperării se numeşte )al morţii). este avantajos să acţionezi cu repeziciune şi este periculos să temporizezi).) Imperiul este desemnat. &u . 19.eate şi care permite unei forţe inamice reduse să o lovească pe a mea. 6. &s0ao &s0ao( )@ un$teren de unde este dificil să revii). +.eaţi ca formaţiunile voastre să nu fie separate una de alta. care este mai importantă. teritoriul său este un teren de convergenţă..)+.o bătălie şi pentru o ridica obstacole fortificate).++ 2. /5 7deea verbală redată aici ar putea fi tradusă prin )a imobiliza) mai degrabă decât prin )a lovi). e uşor să întinzi capcane şi rişti o înfrângere absolută). #ând armata a pătruns adânc în teritoriul inamic. /6 &sao &sao spune ca ele trebuie să fie în joncţiune . numeroase oraşe şi cetăţi inamice. /. în teren de comunicaţie veg. când te găseşti // . ea se găseşte pe teren dificil. -u e*presia "Tot -e este su< Cer.. străbate munţi. nu vă opriţi în regiunile de frontieră. păduri.+0 13.ai mulţi dintre ei vor să restrângă sensul la cel al unui teren inunda<il. la capătul rezervelor. În această situaţie. #el care îl va lua în stăpânire primul va obţine sprijinul a )&ot ce este sub #er). #ând armata. 1u atacaţi un inamic care ocupă un teren$c. 11.. 7ată de ce spun( 1u luptaţi în teren de dispersiune.u( ). .tunci când un stat se învecinează cu alte trei state.uan cred că cea de a doua parte a frazei trebuie citită )nu jefuiţi). 1:. aliaţi$vă cu statele vecine.ici. . /n teren de convergenţă.eie. Ln teren în care se pătrunde printr$un loc gâtuit şi de unde se iese prin locuri întortoc. .0uan( )Eprit de munţi în faţă şi de fluvii în spate. bălţi sau alte locuri greu de pătruns.ntotdeauna. o regiune accidentată. în urma ei. mlaştini. căci principalul obiectiv. lăsând departe. ea se găseşte pe un teren serios. 5.

ei 'ao #.ang 'u( )Îmi apropii aliaţi puternici.) . aşa cum figurează în prezentul conte!t.. #.cest )cineva este .eie. Hespect cu fermitate tratatele.ei 'ao #. 2: @ste vorba de a şti despre ce )spate) vorbeşte 4un &zu.en 8ao adaugă ceva acestui verset.0en.1+. 2" .mpin"e . mi$aş întări alianţele. #.". vine să$mi dispute un astfel de teren. inamicul încrezător în superioritatea sa numerică.. este de a câştiga ataşamentul şi suportul populaţiei. taberele şi posturile fortificate sunt legate unele de celelalte).0en 8ao( ). În teren de comunicaţie. În teren dificil.ang 'u( . În teren dificil. în terenul morţii luptaţi. În teren )încercuit). . :1. când se opresc.. 1-.otărât cu fermitate.3 15.0en( )În timpul marşurilor. foloses. În teren serios.cest verset arată că. nu m$aş opri.cest verset şi următoarele nouă au rost reintegrate în acest conte!t. dacă. mai jos. prepoziţie de timp. . ele figurează.1 1/.. grăbeşte pasul. astfel încât ele să nu fie pe teritoriu inamic.. În teren de convergentă.) :9. mi$aş menţine forţele strâns unite. aş bloca punctele de acces şi ieşirile.u( ) octrina militară cere ca o forţă care încercuieste pe alta să lase o breşă pentru a arăta trupelor încercuite că e!istă o scăpare. diversele unităţi sunt în legătură.2 #. 16. În teren frontieră. astfel aliaţii îmi vor da cu siguranţă ajutor. 21 . În teren de dispersiune aş face din armată un singur bloc . În teren$c.napoi. aş acorda o atenţie rigu$ roasă sistemului meu de apărare. care ia 8ou în sensul )după). ::. oferindu$le obiecte preţioase şi mătase şi îi leg prin pacte solemne. &u . mi$aş asigura un aflu! -onstant de pro3izii. în teren încercuit inventează stratageme. În te!tul original. 12. aş împinge forţele mele din spate.#ineva a spus că această e!presie ar semnifica )a pleca după inamic şi a ajunge înaintea lui. în acelaşi capitol.efe-ti3e numeroase pentru aAl . #.

2/ &rebuie înţeles. În terenul morţii.. să lupte până la moarte când nu e!istă altă soluţie şi când sunt .% :-.eng( )>ansaţi numeroase operaţiuni destinate să$l inducă în eroare.ang 'u( )>uaţi$l pe neaşteptate. asistenta acordată de trupele de valoare celor mediocre şi sprijinul mutual între superiori şi subordonaţi. :". loviţi.). că c. atrage$ţi$l la nord şi loviti$l la sud. profitând de această situaţie.iar daca inamicul era capabil să se -on-entreze. #.en *u.tunci când forţele inamice sunt dispersate. .n te*t. 8ar a fi -omentarii -are sAau stre-urat . el seamănă dezordinea. 2. să se supună orbeşte. astfel încât ofiţerii şi oamenii mei să se lupte până la moarte.ide o cale ca să însele trupele mele să pornească pe ea. 8ărţuiţi$l cu trupe de upă cum spune o poveste lungă. aş putea să arăt că nu e!istă nici o şansă de supravieţuire.ăituiţi.+ :/. la ve rsetele 2Al) in-lusi3. disensiunile interne pro3o-ate de "eneralul e*perimentat lA ar pune .cest verset este urmat de şapte versete scurte.n imposi<ilitatea de a lupta -u efi-a-itate. aflat într$o astfel de situaţie. când ele sunt concentrate. Înnebuniţi$l şi faceţi$l să$şi piardă minţile astfel încât să$şi împrăştie şi să$şi încurce trupele". declanşând atacuri surpriză acolo unde nu este pregătit. . el împiedică să se regrupeze. :+.odificările tactice adecvate celor nouă tipuri de teren. care dau o nouă definiţie termenilor deja e!plicaţi. 4. acă inamicul desc.rătaţi$vă la vest şi înaintaţi plecând de la est. .id aceasta ieşire. cei ce treceau drept e!perţi în arta militară împiedicau în tabăra inamicului joncţiunea între avangărzi şi ariergărzi. avantajele inerente folosirii formaţiilor compacte sau larg desfăşurate şi principiile care guvernează comportamentul omenesc sunt probleme pe care generalul trebuie să le studieze cu cea mai mare grijă. care trăia sub ultimii descendenţi ai dinastiei *u. eu înc.decise să se lupte până la moarte. cooperarea reciprocă între elementele importante şi elementele de mai mică anvergură. . #ăci este în firea soldaţilor să reziste când sunt înconjuraţi.ltădată. aici.poi. 4ă presupunem acum că eu sunt cel care se găseşte în teren încercuit. . Corţele sale se bătură atunci cu energia disperării şi învinseră o armată de două sute de mii de oameni. 2+ .. . . tăie cu ajutorul armatei singura retragere lăsată trupelor sale.

. armata este unită şi ţara care se apără nu o poate înfrânge. ai au trecut la acţiune. . Hapiditatea este c.tunci când nu era interesul lor. într$adevăr. @i se concentrau şi se puneau în mişcare atunci când aceasta era în avantajul lor. pentru a aproviziona armata din abundenţă. #ând au pătruns adânc în teritoriul inamic.ei spune( să nu se pună în mişcare decât dacă . 4. ":. ei vor angaja cu inamicul lupta corp la corp.eaţi la . apoi. acă sunt întrebat( )#um pot birui o armată inamică bine ordonată. este cu adevărat divina rapiditate). ei nu se tem de nimic. câte fapte eroice nu ar fi capabile să înfăp$ tuiascăG .n -az -ontrar.0 &iteralmente "ei s$au concentrat acolo unde le era interesul. odată intrată adânc în teritoriul inamic. au.şoc). "9.iar esenţa războiului. #el ce este folosit aici implică noţiunea de )corp la corp".ici. se opreau. principiul general de reţinut este că. stabiliţi planuri de nepătruns. 4un &zu e!plică din nou. . #. ofiţeri şi soldaţi. Caceţi în aşa fel ca ele să fie animate de acelaşi suflu şi ca forţa lor să rămână intactă. 25 #omentariul dintre întrebare şi răspuns este omi s.. 3rofitaţi de lipsa de pregătire a inamicului. c.ai vreun avantaj ca să o faci. ele să nu fuga. nu le impuneţi corvezi inutile.ineză e!istă mai multe caractere care e!primă ideea de )a combate).u( )În acest fel se rezumă natura profundă a războiului şi culmea artei în conducerea unei armate".rana trupelor. Beg. rămas pe loc). :2. . În ceea ce priveşte mişcările armatei. împreună. "". dacă ele sunt gata să moară. 26 În c.. ei sunt de neclintit. ei sunt legaţi unii de alţii şi. acolo unde nu e!istă altă soluţie.an 'u( ). #ăci. "1. &zi . Ln alt comentariu. :6. În cazul unei forţe de invazie. Într$o situaţie disperată. &u . .iar în faţa morţii. astfel ca. Mefuiţi regiunile fertile. că dacă e!istă ceva care contează.tunci.). :5. 22 ... când nu este posibila o retragere.i. urmaţi itinerarii neprevăzute şi loviţi$l acolo unde nu este asigurat. dau ma!imum din ceea ce pot.runcaţi trupele într$o situaţie fără ieşire. care este pe punctul de a mă atacaG răspund( 3uneţi mâna pe un lucru la care ţine şi veţi face din ea ceea ce veţi dori.

În toate lucrările e!istente )8eng) a fost înlocuit cu )#. atacă cu capul. &u .u( )&oţi au semnat un pact cu moartea.oituri abandonate ca .O i s$a dat numele )#. le câştig încrederea. 59 Captele a-estor eroi sunt po3estite ..C. 51 .tunci când ofiţerii şi soldaţii nu se preocupă decât de bunurile pământeşti. el atacă în acelaşi timp şi cu capul şi cu coada. #orpurile celor ce refuză să$şi pună viaţa în joc vor îngrăşa câmpurile şi vor deveni .uan #. astfel de trupe nu au nevoie să fie încurajate la vigilentă. acă sunt întrebat( )@ste posibil să faci trupele să fie capabile de astfel de coordonate instantaneeG răspund( @ste posibil). :/.tunci când îl loveşti în cap.) "5. Efiţerii mei nu au foarte multe bogăţii.cest munte se numea altădată muntele 8eng. "2.ceasta se aplică trupelor unui general care ştie să le . . dar nu din ură pentru longevitate. dacă este lovit la centru. fără să o ceară. Cără să le zmulgă sprijinul. fără să îl caute le dobândeşte devotamentul. ei nu se aşteaptă să trăiască până la bătrâneţe. stabilind pe de altă parte. *ang 8si( ). generalul îl obţine.u şi &s0=uei. 4ub domnia împăratului *en N>iu 8engO al dinastiei 8an N126F 1-6 î. ca să se evite folosirea necuviincioasă a numelui împăratului. ei iubesc viaţa mai mult decât orice). ar aruncaţi$i într$o situaţie fără ieşire şi ei vor arăta curajul nemuritor al lui #.A "-.1 "6.n S. -apitolul +. ei ar colabora ca mâna dreaptă cu mâna stângă. . Er.. de pe muntele #.#. trupele celor ce sunt e!perţi în arta militară sunt folosite ca %arpele )care ripostează cu toate inelele sale deodată).0ang). se urăsc.0ang). să le insufle acelaşi ideal şi să le menajeze forţele. dar aceasta nu din dispreţ.0ang. În preajma bătăliei. $ . se lansează acest ordin( #eea ce se va petrece astăzi depinde de această lovitură unică. În ziua când armata primeşte ordinul de a se pune în marş.rană păsărilor şi animalelor sălbatice).ră$ nească. . când îl loveşti în coadă. eci.. atacă cu coada. #ăci cu toate că oamenii din *u şi din 'ue. dacă s$ar găsi împreună la bordul unui vas clătinat de furtună. pentru bunurile pământeşti."+. planuri de nepătruns. lacrimile celor ce stau jos le inundă gulerele( lacrimile celor ce sunt culcaţi le curg şiroaie pe obraji.

tunci. atunci c. .ici se urmează interpretarea lui &s0ao &s0ao şi *ang 8si. 5/ #.. în sprijinul interpretării.?iles a tradus( )?eneralul are datoria să păstreze liniştea şi astfel să asigure secretul. +:. acţionează cum trebuie.i. dacă este drept..2 +1.stfel de e!pediente ale stilului )linia . nici el. amândouă.. 5. 5+ #. până în clipa morţii nu va avea dificultăţi din partea ei. dar nici unul dintre ei nu iau acest pasaj în acest sens şi. este pentru că ele sunt aşezate în conformitate cu condiţiile terenului). ++. ?eneralul are datoria să fie calm. pentru ca să devină ca unul. este obiectivul comandamentului militar. este insondabil. el este insensibil la contrari etăţi. @l trebuie să ştie să$şi menţină ofiţerii şi soldaţii în necunoştinţă de planurile sale. #omentatorii nu sunt de acord.+9. să fugă. dar nu la stabilirea planurilor sale). iferenţa de calitate dintre trupe poate fi compensată prin repartizarea gândită a poziţiilor.ang 'u precizează motivele pentru care terenul trebuie luat în consideraţie la dispunerea trupelor.$ul ce se găseşte la sfârşitul frazei a fost înlocuit cu 5: . .. +". utilizate cei mai bine. dar ele )ar da greş) poate dacă ele sunt plasate într$o poziţie mai puţin puternică.3 1umai datorită folosirii adecvate a terenului forţele de şoc şi forţele uşoare sunt. imperturbabil. te!tul nu vine. dacă este de nepătruns. să fie drept şi astfel să menţină ordinea).+ . #. . &s0ao &s0ao( )&rupele sale se pot asocia la bucuria acţiunii îndeplinite. nu este deajuns să ai încredere în caii împie$ dicaţi să meargă sau în roţile carelor îngropate. întreţine un nivel de bravură uniform.% *ang 8si( ) acă este calm. eci.aginot) nu sunt suficiente ca să împiedice trupele aflate în poziţie de apărare. . imparţial şi stăpân pe sine . nu cade în confuzie). 5" >iteral( )a egaliza curajul tuturor).iar trupe slabe şi fără consistenţă ar putea învinge.ang 'u( ) acă se obţine avantajul terenului. @l interzice practicile superstiţioase şi astfel eli$ berează armata de îndoială. dacă este stăpân pe el. &rupele slabe vor fi capabile să păstreze un teren puternic. #u atât mai mult trupe încercate şi puterniceD acă într$un caz şi în celălalt trupele pot fi folosite cu eficacitate.

ei 'ao #.0en trebuie înţeles că astfel inamicului îi va fi imposibil să stabilească planuri.&s0ao &s0ao( )7nterziceţi oracolele şi prezicerile de rău augur. împinge armata ca pe o turmă de oi. #. 55 eclanşarea unui resort sau unui mecanism. +6. atunci când mecanismul este declanşat. care a fost omisă. pune în e!ecuţie planurile sale cele mai adecvate). ebarasaţi planurile de îndoială şi incertitudine).0 -9. nici inamicul său nu pot să$i prevadă intenţia finală.imbă plasamentul taberelor şi înaintează pe căi deturnate. +-.imbând poziţia taberelor sale şi înaintând pe căi ocolite. când într$o direcţie.icească) intenţiile. 52 4au poate )pune inamicul în imposibilitate de a$i cu$ noaşte planurile). sc. @l aude vasele şi sparge marmitele.imbă metodele sale şi îşi modifică planurile. ?ils lasă să se înţeleagă că generalul. +5. făcând astfel intenţiile sale de nepătruns. @l intră cu armata adânc în teritoriul inamic şi acolo grăbeşte declanşarea. +2. astfel încât să nu se ştie cum acţionează. ?iles traduce e!presia în discuţie prin )îşi arată forţa).a Ca declară( @!terminaţi superstiţiile)... adică ia măsuri ireversibile. @l sc.i. #omentariile nu clarifică acest punct controversat.ceastă locuţiune a fost tradusă( ). ce desemnează o calamitate naturală sau )trimisă de #er). 4arcina de a concentra armata şi de a arunca într$o situaţie disperată este problema generalului. ca şi cum le$ar trage o scară de sub picioare. acest verset semnifică( )Îşi face armata să pătrundă profund în teritoriul seniorilor feudali şi acolo declanşează mecanismul) Nsau )pune în aplicare planurile sale cele mai potrivite)O. poate împiedica inamicul să$i )g.i duse la bun sfârşit în trecut trebuie modificate).. @l sc. 56 1i-i propriile sale trupe. ar pentru .. când într$alta şi nimeni nu ştie unde merge. @l fi!ează o dată pentru adunarea trupelor şi a comentariului lui &s0ao &s0ao. >iteralmente. . *ang 8si spune că.ang 'u( )4su . el taie trupelor retragerea. +/. &sai. acesta este sensul obişnuit al e!presiei Ca #. )nu e!istă întoarcere posibilă) Na săgeţii sau a careului arbaleteiO.. . indică faptul odată joncţiunea efectuată.ang 'u( )3rocedeele folosite deja anterior şi planurile vec. #.

cest verset şi următorul pun probleme. %2. dacă trupele unui rege dominator Nsau oricărui alt suveran care aspiră să devinăO atacă în grabă Nsau temerar sau necugetatO aliaţii să$i nu$i vin în ajutor. el se bazează pe aptitudinea sa de a se impune adversarilor săi. @l rupe alianţele imperiului. atunci când un rege dominator atacă un stat puternic el pune inamicul în imposibilitatea de a se con$ centra. @l se impune faţă de inamic şi îi împiedică pe aliaţii săi să i se alăture. mijloacele noastre vor fi mai mult decât suficiente. &ot ce este sub cer şi îşi adjudecă autoritatea.0) &s0ao &s0ao( ).ceste trei puncte au fost tratate mai sus. dacă se omite folosirea călăuzelor indigene.stfel. nu se poate obţine avantajul terenului. ?iles traduse( < eci. mlaştinile şi bălţile. el nu se forţează să se alieze cu toţi fără e!cepţie şi el nu favorizează puterea altor state. .ang 'u. pădurile. 3entru) a$şi atinge obiectivele. Br. 69 . dacă sunt ignorate condiţiile geografice în ceea ce priveşte munţii. @l nu$i lasă să formeze )puternice coaliţii ). 4un &zu a vrut să spună că )regele dominator) nu are nevoie să se măsoare cu )puternice coaliţii). acest verset înseamnă că.01 Mei #ao C!4en: "2tun-i când atacaţi un stat important. #eilalţi comentatori au dat acestui verset aceeaşi interpretare. dacă puteţi diviza forţele inamice.02 &s0ao &s0ao( <3rin )rege dominator) se înţelege acela care nu se aliază cu seniorii feudali. deoarece el îi separă pe inamicii săi. ar după părerea mea. 6: #omentatorii nu sunt de acord cu interpretarea acestui verset. . %i astfel el poate să$i ia inamicului oraşele şi să$i răstoarne guvernul.) -". #ine ignoră planurile statelor vecine nu poate lega la timp alianţe. ţinându$şi adversarii la respect.-1. Hezultă că el nu se înfruntă cu coaliţii puternice şi că nu favorizează puterea altor state. Îşi îndeplineşte propriile proiecte secrete. "a-este trei pun-te". @ste de ajuns ca un general să neglijeze unul din aceşti trei factori pentru a nu fi apt să comande armatele unui rege dominator. defileele periculoase. 61 .otivul pentru care 4un &zu revine asupra lor este că el dezaprobă puternic pe cei ce sunt incapabili să utilizeze trupele convenabil). upă #. nu poate conduce o armată. @l /nlo-uind Ssu :u C!e a-este "patru sau -in-i pun-te" prin Tz4u San C!e. este în măsură să le ia oraşele şi să le răstoarne regatele.

cest verset care.eng 'u( ) acă codul relativ la recompense şi la pedepse este clar redactat şi aplicat în mod e!peditiv. Er. 6.foloseşte prestigiul şi virtutea pentru a$şi atinge scopurileA. 6/ &raducere prea liberă.. pentru a recunoaşte servicii meritorii.runcaţi$le într$o situaţie periculoasă.cordaţi recompense fără a ţine seama de obi$ ceiurile curente( daţi ordine. atunci când armata este pusă într$o asemenea situaţie. împărtăşi intenţiile voastre. dar că. dar trebuie să acorde recompense la momentul potrivit. #ăci. evident. ceea ce este capital în operaţiunile militare este să laşi să se creadă că te potriveşti planurilor inamicului..0 -+.. @ste ceea 3oate că ?iles a scos interpretarea sa din acest comen$ tariu.0% . Ln strateg demn de acest nume 6" . 3uneţi trupele la lucru fără a le. atunci veţi putea folosi mulţimea ca şi cum ar fi vorba de o mâna de oameni). se încrede doar pe propria forţă militară pentru a se impune inamicului. a fost scos din conte!t. . prin pacte.stfel veţi putea folosi armata întreaga. folosiţi$le pentru a obţine avantajul fără a le dezvălui pericolele la care se e!pun. ea poate. propriile sale oraşe şi răsturnat propriul guvern .ltă interpretare care se poate justifica în aceeaşi măsura şi care arată până la ce punct se contrazic adeseori comentatorii. 6+ .. şi că dacă nu se formează planuri legate de oportunitate. de ajutorul statelor vecine. ca şi ca şi cum ar fi vorba de un singur om.03 &u . sprijinită pe înfrângere. plasaţi$le într$un teren al morţii. >$am urmat pe &u . vor rezista. ?eneralul nu are nevoie să se conformeze obiceiurilor stabilite în ceea ce priveşte gestiunea armatei sale.u 62 #onform &s0ao &s0ao. atunci riscă să vadă capturate. -/.0+ -2. dar comentatorii sunt de acord în a declara că aceasta este ideea pe care @un &zu a vrut să o e!prime. pe teren.cest verset declară că. . fără a tine seama de precedente. să zmulgă victoria. dacă nu se asigură. #oncentraţi$vă forţele împotriva inamicului şi la o mie de li distanţă îi veţi putea ucide generalul. nu este constrâns să urmeze procedurile în vigoare. ele vor scăpa din ea.u( ). reliefează că generalul. #. 0. urmând propriile obiective. --.

ar trebui să se înţeleagă( )#ând inamicul trimite spioni. Cără un permis de trecere adecvat. . g. 66 &e!tul este lipsit de claritate. ificultatea rezidă în sensul locuţiunii =0ai 8o. anulaţi permisele de liberă trecere. "fa-e -adu-e premisele de trecere). 199 Înca un verset dificil. 3entru acest motiv.otărî asupra luptei.ce se numeşte a putea să$ţi atingi scopul prin viclenie şi ingeniozitate. 65 &iteral. upă anumiţi comentatori. punând stăpânire pe un lucru pe care îl preţuieşte şi treceţi la acţiune la o dată fi!ată în secret. #ând inamicul vă oferă o ocazie. .cestea erau deţinute de voiajori şi e!aminate de gardienii trecerilor. 1)1 /1.1)) >uaţi$i înainte. >iteralmente pare ca el vrea să spună( ) e la tribuna templului.icind p lanurile a-estuia. upă alţi comentatori. #ând inamicul prezintă o fisură fiţi repede ca iepurele şi el va fi incapabil să vă reziste. îndemnaţi armataG populaţiaG să e!ecute planurile. adică )a oferi o ocazie) de a intra.) #omentatorii nu aduc nici o clarificare. lăsaţi$i să intre imediat). octrina militară ne învaţă să urmărim de aproape situaţia militară a inamicului pentru a . -5. încetaţi toate relaţiile cu trimişii inamicului şi îndemnaţi sfatul templului să e*e-ute planurile.ide canatul unei uşi). nimeni nu putea să intre sau să iasă legal dintr$o ţară. profitaţi de ea fără întârziere. fiţi. /9. 191 #omentatorii sunt. blocaţi trecerile.idere) sau )un spaţiu). În ziua când sistemul de atac este pus în mişcare.. upă &s0ao &s0ao. deci timid ca o fecioară. din nou. 0.00 -6. această e!presie vrea să spună )o fisură).. XII Atacul prin foc Sun Tzu a spus: învinge inamicul la o mie de li distanţă. care înseamnă e!act )a desc. în dezacord( versetele -5$/1 se pretează la diferite traduceri sau interpretări . )o desc.ici. &s0ao &s0ao adaugă( )&rebuie să intraţi imediat). conform &s0ao &s0ao. locuţiunea în discuţie înseamnă )spioni) sau )agenţi secreţi).

2. aşteptaţi. continuaţi dacă este posibil. . 1)2 :. a patra.ang 'u( )Ltilajul şi materialele combustibile trebuie să fie pregătite totdeauna înainte). 3rin )perioade) trebuie să înţelegem )atunci când este o căldură toridă).1) /. &s0ao &s0ao( )Iazaţi$vă pe trădătorii care se găsesc în rândurile inamice. acă puteţi genera incendii la e!teriorul taberei inamice. . 3rima. I sau #. aveţi răbdare şi nu atacaţi. ar dacă trupele rămân calme. dar modificarea adusă de &u 'u este logică. a treia. înarmaţi cu arbalete. căci în aceste momente se pornesc vânturile. #ând incendiul atinge punctul culminant. . +. a cincea.n rândurile inamice) a fost adăugată. nu este necesar să aşteptaţi ca ele să izbucnească @!istă aici o eroare în te!t. este să dai foc personalului.lţi comentatori propun interpretări diferite.1. #.. în cazul atacului prin foc.0en 8ao observă că nu se bazează numai pe trădători.)1)3 #. 6. 19" $*presia ". să foloseşti proiectile incendiare. prin )zile) atunci când luna este în constelaţiile săgetătorului.imbările de situaţie. să dai foc arsenalelor şi.ang 'u( )&oate atacurile prin foc depind de condiţiile atmosferice). să dai foc depozitelor.tunci când incendiul se declară în tabăra inamică. coordonaţi imediat ansamblul operaţiunilor din e!terior. 19+ 4un 8sing 'en a modificat te!tul original conform cu && şi cu '> dar originalul pare preferabil şi l$am urmat. Er.en). a doua. trebuie reacţionat la sc. să dai foc materialului. 1u sunt în măsură să situez constelaţiile 7 şi C!en 19: . &u 'u aduce o modificare şi e!plică faptul că săgeţile cu vârful aprins sunt trase în cantonament sau în tabăra inamică de către soldaţi puternici.lp.aterialul incendiar trebuie să fie întotdeauna disponibil. @!istă perioade favorabile şi zile propice aprinderii focului. 3entru a folosi focul trebuie să te bazezi pe anumite mijloace. . acă nu. -. . #. ". @!istă cinci metode de a ataca prin foc.aratz.

195 upă &s0ao &s0ao 196 . nu recurgeţi la forţa armată. dacă este posibil ca un om care este iritat să$şi recapete liniştea şi un om rănit sufleteşte să să$şi recapete liniştea şi un om rănit sufleteşte să se simtă din nou satisfăcut0. 4ituaţiile trebuie e!ploatate. 12.în interior. 11) 15.ei 'ao #. 1". dar nu$i poate distruge. se va potoli seara. Er.1)0 1/. nici un general să nu se bată sub impulsul urii. acă nu sunteţi în stare să reuşiţi. Ln suveran nu poate să ridice o armată într$un acces de e!asperare. acă nu este în interesul statului nu acţionaţi. nici morţii readuşi la viaţă. acă vântul bate ziua. a câştiga bătălii şi a cuceri obiectivele fi!ate. este de rău augur şi se numeşte )pierdere de timp). 1)% 19. 19- . 7ncendiaţi la momentul potrivit. proviziile sau materialul său. 1-. 119 #omentatorii scot în relief că nu trebuie să recurgi la război decât ca o ultimă soluţie.1).en este singurul comentator care a sesizat ceea ce a vrut să spună 4un &zu. dar a nu reuşi să tragi foloase din aceste rezultate. #ând focul e bătut de vânt. #ăci. 1+. .1). 1)+ 1:. 16.u. 192 upă &u . acă nu sunteţi în pericol. #ei ce folosesc incendiile pentru a$şi susţine atacu$ rile au de partea lor inteligenţa. cei care folosesc inundaţia au de partea lor forţa. 11. un stat. nu vă bateţi.pa poate izola un inamic. armata trebuie să cunoască cele cinci cazuri diferite de atac prin foc şi să rămână într$o stare de vigi$ lenţă constantă. Er. nu atacaţi.ang &u. nu atacaţi din direcţia spre care bate vântul. care a fost distrus. 7ată de ce suveranul luminat este prudent şi gene$ @ltima frază implică un avertisment( să nu fim arşi de in$ cendiul pe care l$m provocat noi înşine. 7ată de ce se spune că suveranii luminaţi deliberează )asupra planurilor şi că generalii buni le e!ecută. nu poate fi refăcut. 19/ upă #.

opt familii formau o colectivitate.cest ofiţer conducea.stfel. dacă prinţul luminat şi generalul avizat înving inamicul de câte ori treci la acţiune.ralul bun este prevenit împotriva mişcărilor nesăbuite. )împărţire) sau )a împărţi). #el ce face faţă inamicului timp de mulţi ani ca să lupte pentru victorie într$o bătălie decisivă. atunci când era mobilizată o armată de o sută de mii de oameni. Ba domni o agitaţie permanentă atât în interiorul. celelalte şapte contribuiau la întreţinerea căminului afectat. ". c. Curia şi ura îm$ ping la acţiuni nesocotite. erau în număr de şapte sute de mii). . )fisură). atunci când o armată de o sută de mii de oameni va fi ridicată şi trimisa în campanie la distanţă. dacă realizările lor depăşesc pe cele obişnuite. se vor ridica la o mie de galbeni pe zi. . Înseamnă. adăugate la sumele plătite din tezaur.113 Ts4ao &s0ao( )3e vremuri. :.eltuielile suportate de populaţie. probabil. )a spiona) sau )spionaj). )spioni). de asemenea. statul este salvat şi armata cruţată. aceasta se datoreşte informării prealabile. intitulat )Efiţerii militari). Er. 8o 'en 8si( <#apitolul din Hiturile dinastiei #. populaţia va fi epuizată din cauza cerinţelor transporturilor şi treburile a şapte sute de mii de familii vor fi dezorganizate. 11: 1 #aracterul care apare în titlu înseamnă )spaţiul între) două obiecte Nde e!emplu. onoruri şi câteva sute de galbeni şi nu cunoaşte situaţia inamicului.izătură între două uşiO şi de aici. 11" 4$a tradus )la o mie de li distanţa prin )în campanie la distanţă). menţionează pe directorul spionajului naţionalA.tunci când una dintre ele trimitea un om în armată. 111 . Lltimele trei cuvinte au fost adăugate. . dar care se zgârceşte să acorde grade. cât şi în e!teriorul ţării. o desc. Er. este total lipsit de omenie.ceastă indicaţie numerică nu trebuie luată după sensul e!act al cuvintelor. familiile care nu erau în măsură să asigure pe deplin partea lor de muncă şi de semănături. 111 . . XIII Folosirea agenţilor secreţi112 Sun Tzu a spus: 1.stfel că.ou.

iuri ale plasei. trăgând de un singur fir şi strângând diferitele oc. nici de la divinităţi. 11.tunci când cele cinci tipuri de agenţi lucrează simultan şi când nimeni nu le cunoaşte procedeele.genţii interiori sunt funcţionari inamici pe -are .11 +. . . . @a trebuie obţinută de la oamenii care cunosc situaţia inamicului. 4unt sicofanţi şi favoriţi care râvnesc la bogăţie.) 6. -. &u . 3e urmă. e asemenea. aici.11% /. @!istă cei cu două feţe. #eea ce se numeşte )informare prealabilă) nu provine de la spirite. e!istă cinci feluri de agenţi secreţi care pot fi folosiţi şi anume( agenţi indigeni. nici din analogie cu evenimentele trecute. dubli. cei care nu au ajuns în posturi de răspundere şi cei a cărei singură dorinţă este de a profita de pericolele tulburi pentru a$şi mări puterile personale. interiori. timp îndelungat. sunt originari din ţinutul inamic.idabili şi volanţi.operaţiunile secrete în străinătate. 11+ . sunt şi alţii care comitând greşeli au fost pedepsiţi.i folosim. ei pot provoca disensiuni între suveran şi miniştrii săi.genţii dubli sunt spioni inamici pe care noi îi folosim( Se fa-e apel.idabil). la autoritatea tradiţiei pentru a sublinia legitimitatea spionajului şi a subversiunii. probabil. În ceea ce priveşte pe aceştia vă puteţi informa în secret asupra situaţiei ior materiale.genţii indigeni. puteţi conta pe ei pentru a face lumină în situaţia aşa cum se prezintă ea în ţara lor şi pentru a vă informa asupra planurilor pe care acea ţară le face împotriva voastră. un termen care înseamnă )moarte) 11/ &rebuie înţeles că informaţiile pot fi culese aşa cum se face cu peştii. nestatornici şi vicleni şi cei care aşteaptă permanent să vadă de unde bate vântul. . care sunt contrare spiritului confucianist. 4unt dintre aceia care pe nedrept au fost. ei se numesc )sculul divin) şi constituie comoara unui suveran.u( )În categoria funcţionarilor se numără oameni de merit. de natură ca între ei să nu domnească o înţelegere perfectă. nici din calcule. Er. să$i acoperiţi cu aur şi mătase şi astfel să vi$i ataşaţi. 5. menţinuţi în funcţii modeste. care au fost destituiţi0. lic. 11+ 2.&raduc prin )lic. pe care îi folosim.

. nici una nu este mai confidenţială ca acelea . . ar agenţii lic. Tu #u( <. ca şi călugărul spion. îl puse să îng.genţii lic. în ciuda aerului lor inofensiv. %eful barbarilor.stfel. @l le vorbi celor ce$l capturaseră despre cocoloşul de ceară pe care$l elimină în curând în scaun.genţii volanţi sunt cei ce aduc informaţii. >a sosirea lui falsul călugăr fu întemniţat. &u . dintre toate retribuţiile. .ită un cocoloş de ceară şi îl trimise la &angouts. sunt intimi cu suveranul şi cu membrii nobilimii.tunci când aceşti agenţi. #a spioni. Edată informaţi asupra situaţiei reale.>i #. se întorc să ne informeze.A 1:.izând cocoloşul. dar care par proşti şi oameni întreprinzători.idaţi nu se mărginesc la o singură misiune. cei din &angouts citiră scrisoarea adresată de către şeful statului major &s0ao directorului planificării strategice. de aceste informaţii false.cesta este procedeul. .idabili sunt aceia dintre spionii noştri cărora noi le dăm deliberat informaţii inventate în toate felurile. oameni sprinteni. îi trimit înapoi şi îi transform în proprii mei agenţi). ar noi. îndrăzneţi şi bravi. 19. cu siguranţă. lucrând pe teritoriul inamic. nici unul nu este mai aproape de acesta ca agentul secret. prudenţi şi capabili să$şi croiască un drum către aceia care. 7namicul le va acorda credit şi se va pregăti în consecinţă. deprinşi cu misiuni modeste şi capabili să îndure foamea. furios. viguroşi. şeful statului major &s0ao graţie într$o zi un condamnat.iza în călugăr. esc. vor fi prinşi de acesta. le dau cu generozitate bani.0uan( )#ând inamicul trimite spioni ca să iscodească ceea ce fac sau nu fac. dotaţi. vor face uz. . C. îl deg. nici una nu este mai mare ca cea a agenţilor secreţi. mizeria şi umilinţa).) 11. Lneori. puse să fie e!ecutat ministrul său. eu trimit agenţi să găsească inamicul pentru a semna pacea şi apoi atac.legem oameni inteligenţi. În tabăra inamică. intre toţi cei care în armată fac parte din anturajul comandantului$şef. 7ată de ce ei se numesc )agenţi volanţi). &u 'u( )>ăsăm să scape informaţii care sunt realmente false şi facem în aşa fel ca agenţii noştri să le cunoască. ei sunt în măsură să observe mişcările inamicului şi să$i cunoască acţiunea şi planurile sale. volanţi trebuie să recrutăm oameni inteligenţi.ang 'u( )4ub dinastia noastră.u( )4unt oameni care pot să vină şi să plece şi să transmită rapoarte. fireşte vom acţiona în cu totul alt sens şi inamicul îşi va omorî spionii). frigul. dintre toate problemele.

eu trebuie să dau dovadă de şiretenie şi de subtilitate. ei sunt apropiaţi şi pe picior de intimitate cu el). demn de încredere şi cu adevărat inteligent. Într$un asemenea caz.0en( )>uaţi măsuri de precauţie împotriva spionului care a fost manipulat).3ot fi ucişi spre a li se înc. este să apre$ ciezi caracterul spionului şi să stabileşti dacă este sincer.poi. asasinaţi oameni. 1+. În general.0en 8ac( ). dacă vreţi să loviţi armata. #ând regele . să atacaţi oraşe şi să. .stfel de agenţi secreţi sunt numiţi.eP 'ao #.genţii secreţi îşi primesc instrucţiunile în cortul generalului. al ofiţerilor de stat major.u( ) acă dorim să conducem ofensiva.) 13.care au legătură cu operaţiunile secrete. 4un &zu nu vorbeşte de )informaţii). nu poate folosi agenţi secreţi.11.. &u . omenos şi drept. afaceri sau planuri care interesează spionajul.11. al gardienilor de la porţi şi al gărzilor de corp. acă planuri relative la operaţiuni secrete sunt divulgate prematur. . trebuie să cunoaştem oamenii pe care$i foloseşte inamicul.u( )#eea ce trebuie.). .. )mori de vânt. 1-.u( ).) 115 ?iles a tradus( ) acă o informaţie secretă este divulgată de un spion înainte de vreme. fini sau grosolaniG Edată aceste calităţi cunoscute.. 112 .poi. &rebuie să daţi ordin agenţilor voştri să se informeze amănunţit despre acest detaliu.ide gura şi a$l împiedica pe inamic să$i audă).e. ci de fapte. înainte de toate. voi putea aprecia sinceritatea sau caracterul mincinos al spuselor spionului şi să fac deosebirea între ceea ce este conform cu faptele şi ceea ce nu este). 4unt ei e!perimentaţi sau proşti.cestea sunt probleme şoptite la urec.. al uşierilor. . 4ubiect într$adevăr delicatG #u adevărat delicatD 1u e!istă nici un loc unde să nu fie folosit spionaDul. 3rintre agenţi. e!istă unii al cărui singur scop este să se îmbogăţească fără să caute a cunoaşte cu adevărat situaţia inamicului şi care nu răspund e!igenţelor mele decât prin 3or<e "oale.0en( ).. facem pregătirile adecvate. pe drept cuvânt. #ine nu este e!perimentat şi prudent. el poate fi folosit. %i cine nu este fin şi subtil nu poate să le zmulgă adevărulD &u . &u . trebuie să cunoaşteţi numele comandantului garnizoanei. 1/. agentul şi toţi cei cărora le$a vorbit trebuie să fie ucişi.ei 'ao #.. #.

servitorul celor din dinastia 'in. #u toate că este om de valoare. el întrebă( )#ine este comandant şef al statului *eiG 3o #. pe aceia care sunt . 12) C!an" #u: "I C!in era un ministru al -elor din dinastia 9sia -are tre-u 2ceşti agenţi trebuie să fie. încărcat cu informaţii false. cândva.idabil. 1$am nici un motiv să mă îngrijorez). @ste de o importanţă capitală să fie reperaţi agenţii inamicului.ceastă cunoaştere trebuie să provină de la agenţii dubli şi de aceea ei trebuie neapărat trataţi cu e!tremă dărnicie.0în. este. după traducerea lui ?iles.idabili pot fi trimişi să transmită informaţii false deoarece agenţii dubli ştiu în ce domeniu inamicul poate fi înşelat). :1. printre compatrioţii săi. pe 8sia. .esig. poate fi trimis la inamic pentru a i le transmite.genţii lic.itat cu neglijenţă de datoriile lor. i se răspunse. adevărul. dinastia #.răpăreţi.celor din 8an trimise pe 8an 8sin. %i tot astfel. . 116 . desigur. :9. Hegele spuse( ?ura lui miroase încă a laptele pe care l$a supt.in care servise. 4uveranul trebuie să aibă cunoştinţă deplină despre activităţile celor cinci feluri de agenţi. 22. %i în felul acesta agentul lic. #. @l nu va putea să$l egaleze pe 8an 8sin. 12. as-ensiunea dinastiei #in se datorase lui I #.110 În acest fel sunt recrutaţi şi folosiţi agenţii dubli. 16. aduşi pe căi ocolite şi găzduiţi confortabil). nu face cât =uan 'ung. totuşi. care vin să ducă activităţi de spionaj împotriva voastră şi să fie tocmiţi să treacă în serviciul vostru.ang 'u( ). #ine comandă cavaleriaG Ceng #. #. agenţii volanţi pot fi folosiţi la momentul oportun. 1:9 Ln anumit număr de comentatori se indignează să vadă aceste personaje eminente calificate de 4un &zu drept )spioni) sau )agenţi). i se răspunse. Hegele spuse( @ste fiul generalului Ceng *u #. i se răspunse. 3e aceste persoane le putem atrage în serviciul nostru). aţi$le instrucţiuni şi aveţi grijă de ei. /n tre-ut.otivul este că agentul dublu cunoaşte. 15.e din #.genţii indigeni şi interiori pot fi recrutaţi şi folosiţi prin intermediul agenţilor dubli.ang 'u( ). ca şi pe funcţionarii care s$au ac. &s0ao &s0ao şi =uan 'ung să atace *ei 3ao.in. )atraşi cu bani. Hegele spuse( 1u poate fi comparat cu &s0ao &s0an.ou ajunsese la putere datorită lui >u 'u. 4i cine comandă infanteriaG 8siang &0o.

n ser3i-iul -elor din C!ou. care sunt în măsură să folosească drept agenţi persoanele cele mai inteligente. sunt siguri că realizează lucruri mari.n ser3i-iul -elor din #in. 7ată de ce.ia >in( )E armată fără agenţi secreţi este e!act ca un om fără oc.i şi urec. &u :an" era un ministru al -elor din #in. #.. numai suveranul luminat şi generalul de valoare. Eperaţiunile secrete sunt esenţiale în război." :". pe ele se bazează armata pentru a efectua fiecare din mişcările ei. AAAAAAAAAAAAAAAAAAAA .i). -are tre-u .