You are on page 1of 19

RSPUNS A / F (ADEVRAT /

NR VAR TEMA / NTREBARE (* = complement simplu) FALS) OBSERVAII I SUGESTII 1 OBSERVAII I SUGESTII 2 Dac suntei de acord cu comentariile sau nu, putei s le confirmai sau infirmai n continuare n dreapta, n felul sta se vede dac este o problem constatat de mai muli studeni la respectiva ntrebare sau la rspunsul n cauz. Orice comentariu ajut CARDIOLOGIE: Aritmii
Rspunsurile conin fragmente inexacte din ECN, i dei e o ntrebare tip complement simplu, exist mai multe rspunsuri care invit spre bifare, dei nici unul nu reprezint ntr-adevr ceva patognomonic aa cum se cere. Important e totui c ECN nu pomenete nimic anume a fi patognomonic pentru TV!! Extrem de interpretabil, nu respect deloc textul crii (pag. 31: <100 e RIVA, >250 e flutter ventricular), limitele 100-250 sunt specificate clar Complexe QRS largi peste 120 ms exist n mai multe tulburri de ritm, condiia nu este patognomonic pentru TV. DAR (!) ECN formuleaz mult mai corect descrierea: TAHICARDIE CU QRS largi (>120 ms) i regulat, cu alte cuvinte impune I necesitatea unei frecvene ridicate. Varianta de rspuns nu mai respect aa ceva, n forma actual rspunsul este fals Se poate considera fals pentru c absena undelor P nu poate indica n mod strict o TV. i n FiA lipsesc undele P, iar ntrebarea era ce e patognomonic pentru TV

OBSERVAII I SUGESTII 3

OBSERVAII I SUGESTII 4

OBSERVAII I SUGESTII 5

1. a.

*Care dintre urmtoarele caracteristici sunt patognomonice pentru o tahicardie ventricular: Frecvena cardiac >200 pe minut
F cartea da 100-250 bpm

ncerc, dar nu gsesc nimic legat de semne patognomice... F, deoarece nu este mai mare ca 200bpm. Nu mi se pare interpretabil

b.

Prezena complexelor QRS largi (>120 ms)

A?

nu mi se pare patognomonic

F - QRS largi > 120 ms sunt si bloc complet

c.

Absena undelor P vizibile pe electrocardiogram

undele P pot fi vizibile/integrate in complexele QRS

d. e.

Disociaia atrio-ventricular Deteriorarea hemodinamic Care dintre urmtoarele criterii electrocardiografice sunt sugestive pentru diagnosticul de displazie aritmogen de ventricul drept: Prezena undei delta Prezena undei epsilon Intervalul QT corectat 450 ms Extrasistole ventriculare cu morfologie de bloc de ramur stng Prezena blocului de ramur dreapt Care este atitudinea corect la un pacient cu fibrilaie atrial permanent avnd scorul CHADS2=0: Anticoagulare oral cu antivitamine K pentru un INR ntre 2 i 3 pe durat nedefinit Anticoagulare oral cu antivitamine K pentru un INR ntre 2 i 3 pentru o lun Anticoagulare oral cu Dabigatran Aspirin 250 mg/zi Nu necesit tratament antitrombotic n blocul atrioventricular de gradul 2: Intervalul PR depete 200 ms, dar fiecare und P eset condus spre ventricul Intervalul PR se prelungete progresiv pn la apariia unei unde P blocate Intervalul PR este constant dar undele P sunt blocate intermitent Undele P sunt disociate fa de complexul QRS Nici o und P nu se conduce spre ventricul

A? F

Nici disociaia atrio-ventricular nu este patognomonic, exist i n blocul AV total. Nu se A - conform cu ECN, pag 31; nu am gasit insa si pstreaz contextul ECN, din nou la bloc AV - scuze poate am omis

F - conform cu ECN, pag. 42 la blocul atrioventricular de grad 3: ECG: "nici o unda P nefiind urmata de QRS", "unde P total disociate de undele R"

2. a. b. c. d. e.

F A F A A

(potentiale tardive)

3. a. b. c. d. e. 4. a. b. c. d. e.

ntrebarea e de la capitolul de boal cardiac ischemic, partea a doua (cu anticoagularea), nu de la aritmii, n rest e bine

Pagina 40,CHADS2=0 250 mg Aspirina si/sau nimic

F F F A A

F A A F F
Mai exist un set de indicaii pentru pacing, dar tricameral (pag. 90) la insuficiena cardiac, unde simptomatologia e mult mai sever i nu s-ar ncadra nici o variant de rspuns de aici. Aici ar trebui elaborat ntrebarea de aa fel nct s nu intre n conflict cu ce scrie acolo. Aici e vorba de indicaii generale de pacing, ceea ce e corect.

5. a. b. c. d. e. 6. a. b. c. d. e.

Care dintre urmtoarele situaii trebuie luat n considerare implantarea unui stimulator cardiac: Blocul atrioventricular de gradul 1 cu sediu nodal Blocul de ramur dreapt izolat Blocul de ramur dreapt asociat cu hemibloc fascicular posterior i bloc atrioventricular de gradul 1 BRS asociat cu BAV grad 1 Blocul de ramur alternant CARDIOLOGIE: Valvulopatii Privind examenul fizic n insuficiena aortic este adevrat c: Ascultarea inimii se face preferenial n decubit lateral stng i inspir forat Se poate percepe un suflu protodiastolic, fin, dulce, cu caracter aspirativ Presiunea arterial diferenial este mrit Zgomotul I este accentuat Se gsete oc apexian en dome *Referitor la bilanul paraclinic al insuficienei aortice nu este adevrat c: Electrocardiograma arat hipertrofie ventricular stng Radiografia toracic arat de regul o ngustare a aortei ascendente Ecocardiografia Doppler demonstreaz jet de regurgitare diastolic aort-ventricul stng n caz de suspiciune de endocardit este indicat ecocardiografie transesofagian Preoperator se efectueaz coronarografie la brbaii peste 40 ani

A A A

F A A F A
unde este scrisa aceasta afirmatie? pagina 109 hiperpulsatilitate arterial: mrirea presiunii arteriale difereniale, semn Mussset, semn Durozier, semn Quincke, hippus pupilar.

7. a. b. c. d. e.

F A F F F
F - p 110 , paragraful de sus - NB: ecografia transesofagiana este indicata in caz de suspiciune Este adevarat enuntul, dar nu este un raspuns de endocardita corect, deci..F

8. a. b.

Prezena unui suflu sistolic parasetrnal poate indica urmtoarele diagnostice: Comunicare interventricular Stenoz aortic

? ? A

Intrebare absolut aiurea! Nicaieri in ECN nu exista vreo insiruire de afectiuni pentru suflu sistolic parasternal. Nici macar nu mentioneaza stang sau drept. Asta este prototipul de intrebare care reflecta perfect conceptia unei grile prost facute, adica prima oara facem intrebarea (si aia imprecisa!) si pe urma vedem daca se gaseste ceva si in carte! Ori dam din carte, ori ce facem?! Sa ne apucam si noi acum sa luam capitolele la rand sa vedem daca se pot proba raspunsurile... Bila neagra!!!

A A

O fi si parasternal, ca iradiaza o gramada! Si depinde si cat de mare e comunicarea interventriculara... nici nu stii ce sa raspunzi...

A A nu este specificat a fi suflu sistolic parasternal in ecn!

c.

Insuficien mitral

d. e. 9. a. b. c. d. e. 10. a. b. c. d. e.

Insuficien pulmonar Cardiomiopatie obstructiv Insuficiena mitral se poate complica cu: Insuficien cardiac dreapt Fibrilaie atrial Sincop de efort Accidente embolice Creteri tensionale paroxistice Riscul hemoragic al tratamentului cu heparin Este dependent de doz Este mai mic la heparinele cu greutatea molecular mic fa de heparina nefracionat Depinde de calitatea respectrii tratamentului Este mai mare n insuficiena renal Este mai mare la persoane tinere CARDIOLOGIE: Cardiopatia ischemic *Despre angina Prinzmetal se pot afirma urmtoarele, cu excepia: Este cauzat de spasmul coronarian; Apare, de regul, la ore fixe, preponderent nocturn; Tratamentul se face, de elecie, cu beta blocante; Pacienii pot asocia migren sau sindrom Raynaud;

F A

nu spune nimic de parasternal, dar as spune A totusi A Cum adica "insuficienta pulmonara"?? De tricuspida, de valva a arterei pulmonare, a plamanilor, sau cum? Pana si varianta de rapsuns e facuta... sa nu zic cum! A - toate sunt sufluri sistolice, dar cu diferente; daca e dat in carte ca e cauza, bifeaza-l, nu totusi nu sunt sigura, ???? defalca pe caprarii ca nu ai sa stii sigur nimic pagina 114

A A F A F

unde scrie in carte?

pg 114 - " fibrilatia atriala si accidente embolice"

pagina 124
A F A A F
Pentru rspuns e necesar consultarea pag. 64 i 66, o ntrebare cu rspunsuri ntinse pe mai multe pagini

11. a. b. c. d.

F F A F
La pagina 64 in ECN, jos de tot, scrie la etiologia excepional: spasm coronarian, pur n puine cazuri (pe artere sntoase) ca n sindromul Prinzmetal, mai frecvent indus prin tulburri ale vasomotricitii legate de prezena unei plci de aterom. Adic Prinzmetal este un spasm pur i apare rar, iar cel legat de placa de aterom ine de tulburri de vasomotricitate i apare mai des. ECN nu precizeaz nicieri de Prinzmetal i vecintatea unei plci de aterom. Cu alte cuvinte rspunsul e) este pe jumtate greit, adic pe jumtate ar putea rspunde ca excepie aa cum cere ntrebarea. i iar e cu complement simplu! F

e.

Spasmul poate surveni pe coronare normale sau n vecintatea unei plci de aterom. Revascularizarea chirurgical prin pontaj (by-pass aorto-coronarian) este indicat urmtoarelor categorii de pacieni: Pacienilor diabetici cu leziuni trivasculare i disfuncie ventricular stng; Pacienilor diabetici cu leziuni univasculare semnificative, pe coronara dreapt sau circumflex;

F?

A- e exceptie. Angina Prinzmetal:spasmul apare pe coronare sanatoase

12. a. b.

pagina 67

A F
ECN nu spune dac trebuie s fie semnificative sau nu, dar menioneaz c se indic pt leziunile de trunchi comun dup un eec al angioplastiei (pag. 67). Varianta de rspuns este oarecum incomplet pentru c nu spune nimic de angioplastie. n carte apare simplu Indicaie logic de pontaj n caz de chirurgie impus de o valvulopatie.

c. d. e.

Pacienilor cu leziuni semnificative la nivelul trunchiului comun al coronarei stngi; Dup eecul angioplastiei; Pacienilor cu leziuni coronariene semnificative i regurgitare mitral sever care necesit protezare valvular. Prezena ritmului idioventricular accelerat (RIVA) la pacienii cu infarct miocardic acut: determin instabilitate hemodinamic; crete mortalitatea precoce postinfarct; necesit tratament prompt; este patognomonic pentru reperfuzia coronarian; nu necesit tratament antiaritmic. Complicaiile precoce ale infarctului miocardic acut pot include urmtoarele:

A A A

13. a. b. c. d. e.

pagina 71

F F F A A

14.

a. b. c. d. e.

blocul atrio-ventricular gradul III; ruptura septului interventricular; anevrismul ventricular stng; ruptura peretelui liber al ventriculului stng cu hemopericard; sindromul Dressler.

A? A F A F

pagina 71 Cartea nu e atat de categoric n exprimare, spune (pag. 71) bloc nodal n general benign, tranzitoriu, cu scpare ventricular eficace, care rspunde la atropin i continu cu indicaiile de implantare pt pacemaker n BAV gr 2 i 3, fr s spun dac este vorba de blocuri aprute ca i complicaie a infarctului sau preexistente.

Eu as pune A, deoarece o gasim la capitolul "complicatii precoce ale infarctului - tulburari conductive", deci eu consider ca indicatia de implantare de cardiostimuilator se refera la blocul aparut in urma infarctului... A

15. a. b. c. d. e.

Contraindicaiile absolute ale administrrii de fibrinolitice includ urmtoarele, cu excepia: antecedente de accident vascular cerebral hemoragic (indiferent de vechimea acestuia); accident vascular cerebral ischemic mai vechi de 6 luni; tratament cronic cu anticoagulante orale (AVK); trombocitopenie sever; disecie de aort. CARDIOLOGIE: Insuficiena cardiac Insuficiena cardiac cu debit crescut poate aprea n urmtoarele condiii patologice: Stenoz aortic; Fistul arterio-venoas congenital sau dobndit; Acromegalie; Hipertiroidism; Anemie cronic. Urmtoarele afirmaii despre tratamentul cu digital sunt adevrate, cu excepia: Scade frecvena spitalizrilor n cazul pacienilor cu insuficien cardiac; Este indicat tuturor pacienilor cu FEVS< 40%; Scade mortalitatea la pacienii cu insuficien cardiac; Se recomand pacienilor cu insuficien cardiac i fibrilaie atrial cu transmitere ventricular rapid;

pg 128 A AVC < 6 luni asta nu intra la contraindicatii, ar putea fii adevarata

Atentie la enuntul intrebarii - " cu exceptia". In conditiile astea sunt adevarate, dupa parerea mea, raspunsurile A, C si D. Am observat insa ca la "contraindicatii absolute" intra si "coagulopatie cunoscuta, patologie a hemostazei"... atunci e corect sau nu punctul "D"? varianta asta chiar e o contraindicatie deci e F F

A A

16. a. b. c. d. e.

pagina 85

F A F A A

17. a. b. c. d.

pagina 90

F A A F

e.

Se recomand pacienilor cu insuficien cardiac clasa IV NYHA, care nu rspund la tratamentul medicamentos maximal; Insuficiena cardiac diastolic izolat poate aprea la urmtoarele categorii de pacieni, cu excepia: Infarct miocardic vechi cu tulburari severe de contractilitate; Cardiomiopatie hipertrofic obstructiv; Pericardit constrictiv; Stenoz aortic; Cardiomiopatie dilatativ, cu FEVS< 40%.

18. a. b. c. d. e.

pagina 91

A F F F A
CU EXCEPTIA COMPLEMENT SIMPLU!!! CE ALEGETI CA PRIMELE 3 VARIANTE SUNT CIUDATE! Galopurile pentru insuficien trecute n carte (p. 86) sunt protoDiastolic i teleDiastolic, deci a) i Corect e protodiastolic, nu? b) trebuie marcate rasp A Ce se ntelege prin PREsistolic?? C este un galop naintea sistolei, adic n diastol? Pentru c n diastol apare (proto i tele, adic la nceput A - este numai galop protosistolic, si nu presistolic sau sfrit), i atunci varianta nu mai e A, e F! A p.86: Z2 accentuat la focarul pulmonar, nu scrie E accentuare, si in plus e conditionata de de nici o dedublare ? existenta hipertensiunii pulmonare F pentru c apare turgescena jugularelor Si eu as pune A, avand invedere ca in ECN scrie la pag 86 "raluri crepitante la finalulinspiratiei, predominant la baze, in caz de edem pulmonar"...nu numai ca nu pomeneste nimic de subcrepitante, dar mentioneaza si o conditie: edem pulmonar. Deci cred ca raspunsul este A. Dar avand in vedere ca este intrebare cu complement simplu si are deja 4 raspunsuri corecte, ori e scris gresit ceva in A - sunt raluri crepitante, predominant la baze; p dar cum eu la toate stagiile am auzit de intrebare/raspunsuri, ori a primit o steluta "bonus" 86 subcrepitante, bifez ca adevarata varianta asta :) si trebuia sa fie cu complement multiplu Care raspunsul corect? (exceptia)

19. a.

*Semnele insuficienei cardiace includ urmtoarele cu exceptia: Galop protosistolic;

? A

b. c. d.

Galop presistolic; Dedublare fix expiratorie de zgomot 2; Turgescena jugularelor;

A? A F

e.

Raluri pulmonare subcrepitante bazale. Care dintre urmtoarele criterii trebuie s fie prezente pentru a stabili indicaia pentru terapia de resincronizare cardiac prin implantarea unui stimulator tricameral: TA sistolic sub 90 mm Hg Insuficien cardiac clasa III-IV NYHA sub terapie medicamentoas optim; Durata complexului QRS 0,12 sec; Durata complexului QRS <0,12 sec; FEVS 35%. CARDIOLOGIE: Hipertensiunea arterial *Pentru definirea hipertensiunii arteriale (HTA) la adult sunt suficiente urmatoarele elemente clinice: Tensiune arterial sistolic (TAs) 140 mmHg i/sau o tensiune arterial diastolic (TAd) 90 mmHg. TAs140 mmHg i/sau TAd 90 mmHg asociate cu leziuni ale organelor int. TAs140 mmHg i/sau TAd 90 mmHg asociate cu > 2 factori de risc cardiovasculari. TAs140 mmHg i/sau TAd 90 mmHg, valoare a MAPA > 135/85 mmHg, modicri la examenul fundului de ochi. TAs140 mmHg i/sau TAd 90 mmHg, hiperteofie ventricular stng, microalbuminurie. Diagnosticul paraclinic (de laborator) al afectrii organelor int n HTA se susine n prezena: Cretere discret a creatininei i/sau microalbuminurie semnificativ Suflului sistolic la focarului aortei

20. a.

Unde sunt raspunsurile ptr aceasta intrebare?

ECN pag. 90 jos

F
as zice F pt ca in carte zice: pac cls NYHA III-IV sub trat med optim care prezinta VS dilatat, FEVS<35%...Nu la toti pacientii in cls NYHA III-IV cu trat med optim

b. c. d. e.

A A F A

21. a. b. c. d. e.

A F F F F

pagina 52

22. a. b.

pagina 53

A F
Rspunsul este corect, este trecut n carte, dar ntr-adevr nu poate fi considerat ca un diagnostic de laborator. Este paraclinic, dar meniunea de laborator deruteaz, nici ECN nu (de laborator???). Da, Eco = laborator ecografie :) o folosete.

c. d. e.

Hipertrofiei ventriculare stngi Claudicaiei intermitente Cefaleei fronto-parietale asociate cu vertij i tulburri de vedere Examinarile paraclinice recomadate a fi efectuate sistematic, la toi pacienii hipertensivi sunt: ECG de efort ECG de repaus Monitorizare ambulatorie automata a tensiunii arteriale Glicemie, colesterol, creatinin LDH, CK, troponin n cazul unei paciente gravide care asociaz hipertensiune se recomand tratement cu: Betablocante Inhibitori ai enzimei de conversie sau antagonoisti de receptori de angiotensina Diuretice Metildopa Blocante de canale de calciu Un pacient care se prezint pentru urgen hipertensiv are risc vital pe termen scurt n prezena: Semnelor de encefalopatie sau eclampsie Valori ale TA 160 mmHg asociate cu microalbuminurie Creterii cronice a TA Edem pulmonar acut, disecie de aorta Cefalee, vrsturi, convulsii CARDIOLOGIE: Boli artere i vene *Complicatiile imediate ale chirurgiei anevrismului de aorta abdominala sunt: Embolii vasculare distale Aparitia radiculalgiilor Edem al membrelor superioare Compresiile duodenale Compresiile nervoase In prezenta claudicatiei intermitente, diagnosticul diferential al arteriopatiei cronice obliterante se face cu: Coarctatia de aorta Ulcere varicoase Anevrismul arterial

A F F

23. a. b. c. d. e.

pagina 54

F A F A F

24. a. b. c. d. e.

pagina 55

A F F A A

25. a. b. c. d. e.

pagina 58

A F F A A

26. a. b. c. d. e.

? A

pagina 77 A

F F

27. a. b. c.

pagina 78

A A

d. e.

Polinevrita alcoolica Neuropatia diabetica In tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor inferioare pot fi utilizate: Amputatia Aponevrotomia de descarcare Simpatectomia Revascularizarea prin pontaj by-pass arterial Embolectomia cu sonda Fogarty Factorii favorizanti implicati in aparitia varicelor hidrostatice la nivelul membrelor inferioare sunt : Varsta tanara Ereditatea Sexul masculin Diabetul zaharat Obezitatea Tratamentul medical al varicelor consta din Evanaj sau stripping al venei safene interne Scleroza varicelor cu agenti fizici Crenoterapie Scleroza varicelor cu laser Benzi de contentie. PNEUMOLOGIE: Dispneea acut i cronic, BPOC *Dispneea acut fr zgomote anormale poate avea urmtoarele cauze: Poliglobulia Embolia pulmonar Astmul bronic Alcaloza metabolic Tromboza venoas profund Semnele de gravitate ale dispneei de tip acut sunt: Febra peste 38 Celsius Febra peste 39 Celsius Cianoza Tahicardia peste 110 bti /minut Semne neuropsihice: agitaie, asterixis Dispneea cronic poate fi determinat de: Insuficiena hepatic Insuficiena cardiac Anemia cronic Hipertensiunea arterial Boli vasculare pulmonare Tratamentul BPOC foarte sever cuprinde: Oprirea fumatului Vaccinarea antipertussis ca metod de profilaxie a exacerbrilor

28. a. b. c. d. e.

pagina 83

A A A A

29. a. b. c. d. e. 30. a. b. c. d. e.

pag 120

A
pag 123

A A A A
A - scleroza varicelor cu agenti fizici sau, mai recent , cu laser; p 123 Eu as lua-o si pe asta ca adevarata, desi in carte e mentionata la tratamentul general in carte e la tratament med.

1. a. b. c. d. e. 2. a. b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e. 4. a. b.

pag 143

pag 142

A A A
pagina 143

A A A
La ce pagina gasesc raspunsul la aceasta intrebare? La pg 163

A
Sistemici? Adica?? In carte spune "inhalatori", dar efectul nu este strict local, o parte se absorb in circulatie si actioneaza si sistemic. In plus, la pagina 165 la protocolul de exacerbare grava se vede ca se foloseste corticoterapia orala sau iv. De ce e nevoie de asa o varianta care provoaca discutii???

c. d. e. 5. a. b. c. d. e. 6. a. b. c. d. e. 7. a. b. c. d. e. 8. a. b. c. d. e.

Corticoizi sistemici numai la pacienii cu exacerbri repetate Contraindicaia metodelor de recuperare respiratorie prin exerciiu fizic Oxigenoterapie de lung durat la domiciliu Kinetoterapia respiratorie const n: Dezobstrucie bronic Ventilaie mecanic noninvaziv la PaO2 sub 60 mmHg Educaia medical Exersarea tusei Se recomand ncepnd din stadiul III de BPOC sever *Rinita moderat spre sever: Precede totdeauna astmul bronic alergic Apare totdeauna simultan cu astmul bronic alergic Apare uneori dup apariia astmului bronic Este mai frecvent la sugari i copiii mici datorit lipsei de maturizare a rspunsului imun Necesit totdeauna teste de provocare specifice (nazal sau bronic) pentru evidenierea alergenilor i polidesensibilizare PNEUMOLOGIE: Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronic) Probele funcionale respiratorii n astmul bronic: Evideniaz o scdere a capacitii vitale i a PEF Permit confirmarea astmul bronic prin evidenierea raportului VEMS/CV sczut Permit evaluarea severitii astmului bronic prin msurarea VEMS Reversibilitatea obstruciei = VEMS post - VEMS pre > cu 12% i 250 ml Reversibilitatea obstruciei = VEMS post - VEMS pre/VEMS teoretic > cu 12% Semnele de gravitate n astmul bronic sunt: PaO2 ntre 60 i 70 mmHg FR > 30/min PEF < 30% dect cel teoretic VEMS < 60% din cel teoretic Anxietate, agitaie Investigaiile derulate n identificarea situaiilor de urgen n astmul bronic sunt: A

Cartea nu zice "la domiciliu", doar "de lunga durata" pagina 167

A ? A
"Include educatia terapeutica", deci... e de bifat sau nu??

Unde gasesc raspunsul in carte?

Niciunde :)

nu apare

p 148 ``Nu exista ordine cronologica intre rinita si astm: uneori astmul precede rinita, alteori este invers; sau cele doua apar simultan. `` p 149

pag 148, dar lasa f mult de dorit!

pagina 151

A A

A
pagina 152

A A A
pag 152 dar acolo nu apare mentionata decat gazometria dintre variantele noastre de raspuns...

9.

Unde se gaseste raspunsul in carte?

a. b. c. d. e. 10. a. b. c. d.

Spirometria Gazometria Examen clinic general Oxigenoterapia Evaluarea somnografic Tratamentul astmului acut grav: Betaagoniti inhalatori n doze puternice Se efectueaz la domiciliu n formele intermitente i n spital n astmul cronicizat Hidratare - 3 litri/24 de ore Anticolinergice nebulizate

A ? pg. 152. "funcional: flux expirator de vrf mai mic de 30%" respectiv, "gazometrie arterial nu este necesara dac PEF mai mare de 200 l/min sau 40% de cel teoretic". Aici cred ca se refer la spirometria. Dar n urgen s incepi cu spirometria?!

Evident neclar ntrebarea, poate raspunsul sa fie A, C dat de paragraful de la pg 154 sus: In caz de astm acut grav, evaluarea raspunsului terapeutic.... va avea la baza inainte de toate masurarea PEF......va cuprinde de asemenea un examen clinic...

PEF sa poate masura foarte usor si in urgenta dar noi nu stim lucrurile astea ca nu avem de unde. Doar trebuie sa sufle cat de tare poate si deodata intr-un Peak-Flow-Meter. Dati un gogu sa vedeti despre ce e vorba. Nu e spirometrie in adevaratul sens al cuvantului... nu stiu ce sa zic. Poate ne lamureste dna. dr. Jimborean

A A

pag 153-154

A A
De ce era nevoie sa se amestece o varianta corecta cum e sinuzita cu una care nu e in carte dar e destul de evidenta (suprainfectia bacteriana)? Ca sa rezulte o varianta discutabila Niciuna din variantele intrebarii nu se gaseste in carte!!! Scrie sinuzita si pneumopatie in carte, dar cred ca suprainfectia bacteriana e un raspuns de bun simt

e. 11. a. b. c. d. e.

Antibiotice numai n formele cu sinuzit sau suprainfecie bacterian PNEUMOLOGIE: Tuberculoza *Tuberculoza pulmonar comun necesit urmtoarele investigaii: Tomografia computerizat toracic Tomografia cu emisie de pozitroni pentru caracterizarea n detaliu a leziunilor pulmonare i mediastinale Examenul bacteriologic din tubajul gastric matinal la copiii mici i sugari Examenul microscopic pe frotiu colorat Giemsa pentru micobacteriile atipice Reacia de fixare a complementului pentru evidenierea anticorpilor antibacilari Tuberculoza pulmonar comun prezint clinic simptomele sugestive: Transpiraii nocturne Poliartralgii Subfebriliti Tuse prelungit Icter Metode de diagnostic pozitiv n tuberculoz sunt: Procedee imagistice BCG Bronhoscopia i lavajul bronhoalveolar Biopsia de mduv osoas Biopsia bronic Tratamentul tuberculozei va fi precedat de examinri de bilan: Serologia de depistare HIV Amniocenteza Serologia de depistare a hepatitei B i C Tomografia computerizat toracic Testul IDR la tuberculin Tratamentul tuberculozei: n caz de cretere a transaminazelor > 6N se va opri isoniazida i pirazinamida n caz de cretere a transaminazelor la unele cazuri se va opri i etambutolul i rifampicina Tratamentul cu etambutol impune un al doilea examen ocular n luna a doua de tratament n ciroza hepatic asociat tuberculozei se contraindic tratamentul antituberculos Asociaz declararea obligatorie a cazului i ancheta epidemiologic. PNEUMOLOGIE: Afeciuni ale pleurei (pneumotoraxul, revrsatul pleural) *Simptomele pneumotoracelui: Durere la inspir Raluri bronice ronflante Tuse mucopurulent Uneori examenul clinic poate fi normal Scderea sonoritii pulmonare Semnele de gravitate ale pneumotoracelui: Aspiraia mediastinului de partea bolnav Diafragmul bombat Pneumotorace bilateral Leziuni n parenchimul subjacent Hiperoxia n aerul ambiant Tratamentul pneumotoracelui: Drenaj pleural n pneumotoracele total Tubul de dren se retrage dup 1 or de plasare a tubului n sifonaj Tratament conservativ - doar repaus la pat dac colabarea este ntre 1-3 cm Oprirea fumatului este obligatorie Dac pneumotoracele este bilateral se va ncepe drenajul cu partea cea mai puin colabat Pleureziile de cauz subdiafragmatic apar n: Abcese intraabdominale Sclerozarea varicelor esofagiene Chirurgia abdominal Boala Wegener Pancreatita cronic

A?

cel mai probabil este "c", insa in carte nu este specificat ca tubajul gastric se face la copii mici si sugari....

Daca o luam logic da, e C. Dar cine ne-a invatat pe noi vreodata sa gandim logic medical? Schiopu. Atat. In rest mancati paginile fratilor...

12. a. b. c. d. e. 13. a. b. c. d. e. 14. a. b. c. d. e. 15. a. b. c. d. e.

A A A

A
BCG = Bacilul CG = ce vrea sa spuna aici? Ca exista? Ca-l gaseste cum??? Ce varianta facuta in scarba...

A A A
"diagnostic prin biopsii bronice/hepatice/medulare..."

A A A

pag 158

A A

pag 160

A A A
Si aici A, scrie in carte ca la unele cazuri se sisteaza toate 4 As zice F pt ca nu se opresc datorita cresterii transaminazelor ci pt ca se scot celelalte doua; sa nu apara rezistenta microbiana

16. a. b. c. d. e. 17. a. b. c. d. e. 18. a. b. c. d. e. 19. a. b. c. d. e.

F F F A F

pag. 183

F F A A F
- pneumotorace compresiv: mediastin deplasat n partea contralateral Pag. 184 - anomalie a parenchimului pulmonar subiacenta si nu leziuni in parenchimul subjacent. Interpretabil :) A

F F : Hipoxia

A F F F A

pag. 184

Cred ca e la mintea cocosului ca nu fumezi cu doua dren-uri in tine dar na... nu scrie in ECN deci nu e corect. Corect ? A

In carte scrie de corectarea factorilor agravanti (tutun), nu e chiar cu titlu imperativ :)

Intr-adevar, la tratament nu precizeaza oprirea fumatului...faptul ca nu fumezi cu 2 drenuri in tine...cred, dar nu e tratament. Deci, F

pag. 188

A F A F A
Apare, dar e cauza intratoracica nu subdiafragmatica Boala sistemica, nu cauza subdiafragmatica Se considera A, daca in ECN este mentionat sec "pancreatita", fara termenul de cronica?

pleurezia apare ca si complicatie la pancreatita cronica, deci A.

20. a. b. c. d. e.

21. a.

Un lichid pleural este exudat dac: Cel puin raportul proteine n lichid/proteine n snge > 0,5 Cel puin raportul LDH n lichid/LDH n snge > 0,6 Lichidul este hemoragic Lichidul este icteric Apare n context febril. PNEUMOLOGIE: Detresa respiratorie acut la adult *Urmtoarele investigaii sunt necesare pentru diagnosticul etiologic al sindromului de detres respiratorie acut: Tomografia computerizat toracic

pag. 187

A A F F F

pag 177

F este vorba de diagnostic etiologic , deci markerii inflamatiei si factorul de transfer CO nu au improtanta, eu zic ca raspunsul corect e clar in situatia asta: b
Si unde scrie de acesti markeri? A...cel mai elocvent (asteptam explicatii)

b. c. d. e.

Istoricul bolii Spirometria cu test bronhodilatator Markeri ai inflamaiei Factorul de transfer al CO Detresa respiratorie acut la adult evolueaz cu hipoxemie i absena opacitilor radiologice pulmonare n urmtoarele afeciuni: Astmul acut grav Embolia pulmonar Pneumopatiile hipoxemiante Dispneea laringian Pneumotoracele bilateral Diagnosticul diferenial al sindromului detresei respiratorii acute se efectueaz cu: Astmul bronic Pneumonia cu Pneumocistis Hemoragia alveolar Pleurezia tuberculoas Pneumonia cu eozinofile Alte cauze ale sindromului de detres respiratorie acut:

A F F F

A: importana contextului cu 3 +, deci refer oarecum la istoricul bolii

22. a. b. c. d. e.

pag 176

A A F F A

23. a. b. c. d. e. 24. a. b. c. d. e. 25. a. b. c. d. e.

F A A F F
pag 177 tabel

Edem pulmonar neurogenic Edem pulmonar cardiac Edem pulmonar cu creterea presiunii hidrostatice Arsuri ntinse Embolia gras Tratamentul sindromului de detres respiratorie acut: Antibioticele sunt frecvent necesare Antibioticele sunt indicate doar n infeciile bacteriene Ventilaia n decubit ventral poate asigura redistribuirea perfuziei spre zonele ventilate Vasodilatatoarele pulmonare selective de tipul monoxidului de azot pot fi utile Almitrina poate fi util pentru vasoconstricia zonelor neventilate.

A F F A A

??????

gasesti la traumatisme extratoracic - traum. cranian ( edem pulmonar neurogenic,...)

pag 178

A F A A A
Cred ca ar trebui revizuite majoritatea intrebarilor de la capitolul gastro-enterologie. Sunt destul de vagi formularile, iar raspunsurile par ca ar trebui sa le deducem... Sunt de acord, i cu att mai mult cred c ajut dac la fiecare din ntrebrile problematice apar comentariile n legtur cu ele, ca s fie clar de ce capitolul n sine e destul de fragil.

GASTROENTEROLOGIE: Hemoragia digestiv 1. a. b. Selectai caracteristici care definesc hemoragia digestiv inferioar: Sursa de sngerare poate fi localizat n intestinul subire n aval de unghiul duodenojejunal Sursa de sngerare poate fi localizat n intestinul gros

nu mi-e foarte clara intrebarea. Se refera strict la caracteristicile HDI care apar in carte la Definitiegeneralitati? sau orice alt element caracteristic?

A A
Nu am gsit in ECN vreo exprimare cu "snge rou pe mnua examinatorului". Cel puin nu la capitolul sta. ECN vorbete doar de rectoragie i melen, dar i de alte situaii hemoragice ca fisurile anale. Nu cred c varianta asta trebuia trecut printre variantele de rspuns pentru c nici nu apare n carte i pentru c n realitate e valabil pentru mai multe situaii posibile, inclusiv A-? pag 426 "Tuseu rectal sistematic in cautare pentru HDI, dar nu exclusiv, nu o poate defini. de sange rosu sau negru"

c. d. e. 2. a. b. c. d. e.

Hemoragia la care tueul rectal arat snge rou pe mnua examinatorului Necesit terapie endoscopic n toate situaiile Se manifest clinic prin rectoragie i/sau melen Pe ce v bazai cnd evaluai gravitatea unei hemoragii: Elemente de anamnez (cantitatea de snge exteriorizat la domiciliu, intervalul de timp de cnd au debutat simptomele) Descrierea consumului anumitor medicamente cu risc hemoragic (antiinflamatoare, antiagregante, anticoagulante) Elemente clinice (semne de oc, paloare, hipotensiune, tahicardie, transpiraii) Elemente paraclinice (hemoleucograma, teste de coagulare, probe hepatice i renale) Aspectul la endoscopia digestiv efectuat n urgen Ce este important de stabilit n anamneza pacientului cu hemoragie digestiv: Consumul de medicamente antiagregante, anticoagulante, antiinflamatoare

A? F A

F F A A F

anamneza e trecuta la evaluarea gravitatii unei hemoragii pag426.As zice A chiar daca e putin relevant.

Stie careva de la ce vin initialele RAI - citez "teste de coagulare (RAI, IP, TCA)"? *pagina 426 A?

RAI - radioactive iodine, altceva nu am gasit, nu stiu ce cauta acolo, sau ... La subcapitolul II.2 nu apare mentionat niciunde endoscopia digestiva. Ar trebui sa ne tinem strict de carte? sau sa deducem?...

3. a.

A
Eu as zice F, deoarece consumul de alcool nu inseamna neaparat hemoragie digestive, si nici hemoragia digestiva nu inseamna neaparat consum de alcool...iar daca nici in carte nu apare mentionat alcoolul (nici eu nu am gasit) cred ca cel mai intelept ar fi sa intrebam pe cei care au conceput intrebarile daca le-au facut conform cartii (ECN) sau conform culturii generale, respectiv cursurilor lor personale... pentru ca daca e asa, am stat degeaba si am citit ECN-ul, ca oricum e aiurea rau...

b. c. d. e. 4. a. b. c.

Consumul de alcool Cantitatea de snge exteriorizat Simptome asociate hemoragiei: ameeli, pierderea contienei, durerea toracic Afeciuni concomitente *Endoscopia digestiv superioar se efectueaz de urgen: Numai la pacienii cu stare de contien pstrat Numai la pacienii a jeun La pacienii stabili hemodinamic

A? F A A?

avand in vedere ca pot fi varice esofagiene rupte, da m-as putea gandi sa intreb si de alcool. dar in ECN nu apare mentionat alcoolul la capitolul asta spune ca deseori pacientii supraestimeaza cantitatea de sange exteriorizata

A!

A e factor de risc pt hepatopatie

F- n ECN nu sunt precizate concret consecinele de HDS cauzate de alcool. Acestea le tim noi.Adic facem concluzii, legturi, ne gndim :)

foarte vag...La ce anume se refera? normal ca-l intrebi de ce mai sufera...

F F A

d. e.

La pacienii cu hematemez care exteriorizeaz snge n cantitate crescut La pacienii care necesit transfuzii de snge Hemoragia digestiv inferioar de cauz diverticular are urmtoarele caracteristici: nsoete inflamaia diverticular Necesit intervenie endoscopic sau chirurgical pentru stopare Poate fi declanat de consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene Se nsoete de durere, febr, diaree Se poate opri spontan GASTROENTEROLOGIE: Ulcerul gastric i duodenal Tabloul clinic al ulcerului poate cuprinde: Scderea n greutate Hemoragia digestiv superioar Greuri i vrsturi Pirozis i regurgitaii acide Durere epigastric, ritmat de alimentaie *Anamneza i examenul clinic la pacientul cu ulcer va stabili urmtoarele elemente asociate bolii ulceroase: Consumul de medicamente hepatotoxice Consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene Consumul de alcool Istoricul familial de cancer gastric

F F

5. a. b. c. d. e. 6. a. b. c. d. e.

F F A F A

F
pag 435, la complicatii...fiindca se specifica la tabloul clinic ca acesta poate fi relevat de o complicatie...aceasta fiind HDS A!

F F A
Daca ar fi sa despicam firul in 4 ulcer inseamna in general hiperaciditate, deci pirozis! In consecinta cum raspundem? Eu zic Adevarat

7. a. b. c. d.

F A F F
ECN noteaz la o linie mai jos fa de rspunsul pentru varianta b): se vor cuta argumente pentru un cancer: alterarea strii generale, mas abdominal, adenopatie(i), nodul carcinomatos la tueul rectal. Scderea n greutate nu apare sub exprimarea asta, dar se noteaz alterarea strii generale, cum la fel nici paloarea nu apare, dar ar putea fi considerat la fel. Aici sunt amestecate elemente corecte cu altele imprecise, care induc foarte foarte mult n eroare mai ales c e vorba de o ntrebare cu complement simplu.

e. 8.

Semne clinice de alarm: scdere n greutate, mas abdominal palpabil, adenopatii, paloare Selectai complicaiile bolii ulceroase:

F?

a. b. c. d. e.

Hemoragia digestiv superioar exteriorizatprin hematemez, melen Stenoza Scderea rezistenei organismului la infecii Perforaia Hemoragia digestiv ocult manifestat clinic prin anemie Dup terapia de eradicare HP, considerai continuarea terapiei cu IPP la un pacient cu ulcer n urmtoarele situaii: n ulcerul duodenal necomplicat i fr risc

F? A F A A

ECN precizeaz la complicaii doar Hemoragie i pe rndul urmtor acut: a se vedea paragraful hemoragie digestiv. Nu precizeaz la ulcer detaliile despre HDS. E un pic peste mn ca ntrebarea s fac referire la dou teme unde informaiile sunt ntr-adevr detaliate. Eu a marca rspunsul ca i corect, dar n ECN la ulcer nu se specific concret, e doar o trimitere ctre alt capitol. A!!

9. a.

Variantele b) i e) ar trebui acordate cu coninutul ECN, pentru c n prezent nu in cont de el.

F
ECN d indicaii de continuare a terapiei cu IPP pentru ulcerul gastric la modul general. Nu specific nici dac e complicat sau necomplicat, nici dac e cu risc sau fr.

b. c. d. e.

n ulcerul gastric necomplicat i fr risc n caz de dureri persistente n ulcerul duodenal complicat i cu risc n ulcerul gastric complicat i cu risc Identificai situaiile de risc pentru ulcerul duodenal, care necesit terapie prelungit cu IPP: Vrsta peste 65 de ani Istoric familial de cancer gastric Comorbiditi asociate Localizarea ulcerului Consum de AINS, aspirina, anticoagulante GASTROENTEROLOGIE: Icterul *Elemente de definire a icterului: coloraia n galben a pielii i mucoaselor n urma expunerii la soare coloraia n galben a pielii i mucoaselor n urma consumului escesiv de caroten coloraia n galben a pielii i mucoaselor prin creterea nivelului plasmatic al bilirubinei coloraia n galben a pielii i mucoaselor prin creterea nivelului plasmatic al methemoglobinei coloraia n galben a pielii i mucoaselor prin scderea nivelului hemoglobinei Examenul clinic al pacientului icteric va urmri urmtoarele elemente: Greutate, temperatur Leziunile cutanate de grataj Semnele de hipertensiune portal Hepatomegalia, distensia vezicii biliare Afectarea musculo-scheletal Selectai analize de laborator utile n evaluarea unui pacient cu icter:

A A A A??

e specificat doar ulcer gastric, fara sa se faca vreo daca e ulcer gastric, inseamna ca e si clasificare complicat/necomplicat. Cum ramane? necomplicat si complicat, si cu risc si fara risc

10. a. b. c. d. e. 11. a. b. c. d. e.

A F A F A

F F A F F

12. a. b. c. d. e. 13. a. b.

A A A A F

Amilazemie Hemoleucograma

F A

Eu as zice A, pt ca una dintre cauzele benigne ale colestazei extrahepatice e pancreatita acuta cauza benigna e pacnreatita cronica, nu acuta. Aici ECN-ul precizeaza doar "bilant hepatic complet", nu le eumera. Dar, da, ca sa fie in armonie cu restul cartii, as fi si eu de acord sa se pastreze aceleasi prescurtari

c. d. e. 14. a. b. c. d.

GOT, GPT, FA, GGT, Bi Indice de protrombin Glicemie Cauze maligne de icter de origine extrahepatic: Cancer pancreatic caudal Colangiocarcinom Cancer al vezicii biliare Ampulom vaterian

A A F

F A F A

e.

Cancer de colon Identificai examinrile paraclinice de a doua intenie pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu colestaz intrahepatic: CT abdominal RMN Puncie biopsie hepatic Ecografia abdominal Feritina, saturaia transferinei, autoanticorpi. GASTROENTEROLOGIE: Hepatitele virale Selectai forme clinice de hepatita acut viral:

15. a. b. c. d. e. 16.

F F A F A

a. b. c. d. e. 17. a. b. c. d. e.

Forma clasic, icteric Forma cronic prelungit Forma colestatic Forma cu manifestri extrahepatice Forma fulminant Hepatita acut viral A se caracterizeaz prin: Contaminare parenteral Frecvent infecie asimptomatic Risc de cronicizare Diagnostic serologic: IgM anti-VHA pozitiv Nu exist tratament specific

F? F? A A A

Forma clinica "icterica" nu e mentionata niciunde. Am dedus ca ar trebui sa ne uitam la pag 451, primul paragraf unde sunt mentionate celelalte forme clinice. Dar da, la pag 450 jos se spune ca, "in mod clasic" icterul are si o faza icterica... Asadar, e cam cu dubii intrebarea... ECN-ul specifica doar "prelungita", fara "cronica"

ECN stabilete c n mod clasic boala prezint faze, anume faza preicteric i icteric. Adic asta de ntmpl de cele mai multe ori. Nu este ns ncadrat ca form. Mai departe se menioneaz forme clinice suplimentare. Eu a spune c varianta a) este totui corect, chiar dac exprimarea e imprecis. F

conform ECN nu e corecta! p 451: "forma anicterica, cea mai frecventa" - deci F

eu as zice totusi A...

tot A

F A F A A
ntrebarea e: ce anume e patognomonic pentru ACUT, sau mai degraba CE ANUME se identific serologic ntr-o hepatit B n faz acut? Dac ntrebarea e ce e specific pentru acut, atunci sigurul rspuns corect ar fi c) dei ntrebarea e cu complement simplu. ECN nu folosete cuvntul "totali" dar vorbete de Ac anti-HBc la modul general att pentru acut ct i pentru cronic n mod explicit (pag. 452 rnd 8) Ag HBs pozitiv att acut ct i cronic, pn la dispariia virusului Rspunsul sta sigur e corect Conform altor surse (dupa care probabil se ghideaza cei care au elaborat aceasta intrebare), se face distinctia intre hepatita virala acuta, infectie persistenta si heptatia cronica. In timp ce profilul serologic al hepatitei virale acute indica AgHBs si Ig M antiHBc pozitive, cel al infectiei Ac anti-HBc totali includ i IgM, deci cnd IgM sunt persistente presupune AgHBs si Ig totale antiHBc pozitivi i cei totali sunt pozitivi. Invers nu e pozitive, motiv pentru care nu consider corect obligatoriu (faza cronic) acest raspuns F

18. a. b. c.

Diagnosticul serologic de hepatit viral acut B cuprinde urmtorii markeri serologici: Ag HBs pozitiv Ac anti-VHD pozitiv Ac anti-HBc IgM pozitivi A F A

d. e. 19. a. b. c. d. e.

Ac anti- HBc totali pozitivi Ac anti VHC pozitivi *Indicaii de terapie antiviral la pacienii infectai cu virusul C: Ciroza hepatic decompensat Creterea transaminazelor Scor Metavir A2 Scor Metavir F2, F3 sau F4 Femei gravide infectate cu virusul C

A F

F F F A F
Cresterea transaminazelor nu indica colestaza (vezi cum e formulat enuntul), e posibil ca valoarea acestora sa fie modificata, dar asta nu te trimite cu gandul la colestaza, ci la afectare hepatica (indica mai degraba o eventuala cauza intrahepatica a colestazei); prin urmare, nu mi se pare un raspuns demn de luat in considerare

20. a.

Ce analize de laborator v indic colestaza: Fosfataza alcalin

A
din nou ar trebui sa stabilim dupa ce bibliografie ne luam...daca in ECN apar termenii de ECN folosete bilirubin conjugat i neconjugat "conjugata" si "neconjugata", ar trebui ca si in n loc de direct i indirect intrebari sa apara la fel... ECN spune la cteva rnduri mai jos de difiniia colestazei (pag. 455): cauzele sunt aceleai ca pentru icterul cu bilirubin conjugata (a se vedea paragraful). Iar respectivul paragraf (pag. 446) spune la examene paraclinice de prim intenie (!): bilan hepatic complet. Ceea ce include i transaminazele. E foarte foarte interpretabil dac rspunsul cu ASAT, ALAT e de bifat sau nu!

b.

Bilirubina indirect

c. d. e.

21. a. b. c. d. e.

ASAT, ALAT Gama-GT Indicele de protrombin GASTROENTEROLOGIE: Ciroza hepatic i complicaiile cirozei Semnele clinice care demonstreaz insuficiena hepatocelular la un pacient cu ciroz hepatic sunt: Prezena ascitei Icterul sclero-tegumentar Hepatosplenomegalia Eritroza palmar Angioame stelate

F A F

Cred ca aici e vorba de cele mai specifice analize de laborator pentru colestaza. si definitia colestazei mi se pare destul de clara. (pag 455)

F! colestaza= crestere de fosfataza alcalinica+ GGT+bi D In unele cazuri creste si ASAT, ALAT dar nu e obligatoriu

eu zic sa ne orientam doar la pag. 460 al treilea paragraf ... corect b,d,e

A A F A A

diagnostic etiologic: pag. 447 - Ascita semne de hipertensiune portal i de insuficien Icterul (alaturi de asterixis) apare doar in ciroza hepatocelular evocnd o ciroz decompensata

F ! Ascita demonstreaza HT portala, nu insuficienta hepatocelulara pg. 460

22. a. b.

Ce elemente pot diferenia ciroza hepatic de alte afeciuni hepatice: Hepatomegalia decelat clinic sau ecografic ncetinirea i inversarea fluxului portal la examinarea ecografic

ntrebare cam vag, pentru c unele semne care sunt destul de clare c indic ciroza nu sunt totui patognomonice. Iar n sine ntrebarea e un fel de ce ai neles din capitolul sta de ECN? mai degrab dect s se adreseze unei chestiuni precise dezbtute n carte.

F A?
Eu zica ca intrebarea asta se vrea de fapt a fi CS si C. e singurul raspuns corect, restul nefiind specifce / utile in a diferentia o ciroza de o hepatita de exemplu Poate aprea i n alte afeciuni, dar i n ciroz, A- p 460- La imagistica=eco Doppler hepatica: unde e ntlnit cel mai des. i atunci? complicatii: tromboza portala A- p 460 - la explorari biologice: gama GT si Ph Alc crescute

c. d. e.

Varicele esofagiene la endoscopia digestiv Tromboza de ven port evideniat ecografic Enzimele de colestaz crescute Infecia spontan a lichidului de ascit la pacientul cirotic are urmtoarele elemente caracteristice: Se asociaz cu o perforaie de organ

A? F F

Nu este un element care sa diferentieze ciroza hepatica de altceva... Nu sunt specifice pentru ciroza hepatica, sunt enzime de COLESTAZA, apar in toate cazurile cu colestaza!!!! deci, F

23. a.

b. c. d. e. 24. a. b. c. d. e.

Nivelul PMN > 250/mmc Culturile din lichidul de ascit sunt pozitive ntotdeauna Evoluie sever, cu risc de sindrom hepato-renal Se trateaz cu antibiotice i albumin *Selectai criterii de diagnostic n sindromul hepato-renal: Hipovolemie indus de diuretice n exces la pacientul cirotic Prezena unei infecii ca i cauz declanatoare a insuficienei renale la un cirotic Creterea creatininei > 130 mol/l n absena tratamentului diuretic la pacientul cirotic Proteinurie > 0,5 g/24 ore la pacientul cirotic Evidene ecografice de obstrucie a cilor urinare la pacientul cirotic Msurile de profilaxie a insuficienei renale la pacientul cirotic cuprind: Paracenteze repetate cu volume mari Diuretice n doze crescute

A F A A

F F A F F

25. a. b.

F F
E trecuta ca si tratament in sindromul hepatorenal. Sinrom care inseamna insuficienta renala printre altele. Nu stiu daca intra la categoria masuri profilactice...

c. d. e. 1. a. b. c. d. e.

Administrare de albumin n peritonita bacterian spontan Antibioterapie profilactic Stoparea diureticelor n hiponatremie NEUROLOGIE: Accidentele vasculare cerebrale *Managementul iniial al ischemiilor cerebrale impune: O atent supraveghere la domiciliul pacientului Vaccinarea tuturor minorilor care nu au mplinit un an Abordare n regim de urgen Oprirea oricrei medicaii anterioare Raportarea cazului n 24 de ore la Direcia de Sntate Public Factorii care agraveaz suferina neuronal de la debutul unui AVC i care trebuie combtui de urgen

A F A

? peritonit

F F A F F

2.

a. b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e.

Hipertensiunea arterial Infecia urinar asimptomatic Osteoporoza Hiperglicemia Astigmatismul VC hemoragice au urmtoarele aspecte imagistice: CT cerebral normal, deoarece investigaia s-a realizat n primele 0 de minute de la debut CT cerebral cu hiperdensitate spontan Hiposemnal T2 la RMN CT cerebral cu o leziune hipodens circumscris Radiografie cranian cu linie de fractur Trombozele venoase cerebrale apar mai ales n cazurile care au ca factori favorizani: Supradozaj de anticoagulante Cancer subiacent Postpartum Cauze locale: mastoidit, abcese cerebrale, etc Defect septal interatrial Triada clinjic tipic a trombozelor venoase cerebrale cuprinde: Cefalee acut, progresiv Crize epileptice n general cu debut focal Colic abdominal predominent n epigastru Deficite neurologice focale Tulburri micionale tip retenie BOLI INFECIOASE: Meningitele infecioase i meningoencefalitele adultului Meningita infecioas se suspecteaz dac: pacientul este afebril acuz cefalee intens prezint vrsturi prezint tranzit intestinal accelerat fono-fotofobie

A F F A F

F? La pag. 253, ultimele rnduri, apare numai combaterea hipotensiunii, iar la pag. 260 (Hemoragia meningian) apare numai combaterea hipertensiunii. A.. pag 250

F A A F F

Aici cu siguranta s-a mancat o litera.

4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e.

F A A A F

A A F A F

1. a. b. c. d. e.

F A A F A
Formulearea intrebarii asa cum e impreuna cu variantele date o face cam greu de citit. Nu ca ar fi neclare lucrurile, dar cred ca puteau fi formulate mult mai bine ca sa fie totusi mai usor de citit si inteles. Am recitit intrebarea de 5 ori impreuna cu variantele si tot ma chinui sa inteleg ce si cum. Totusi... un pic de grija!!

2. a. b. c.

*Examenul LCR se efectueaz de urgen n urmtoarele condiii, cu excepia: suspiciunea unei meningite acute dup efectuarea unui CT cerebral dup testarea homeostazei

F F F
Nu este raspuns complet...examenul LCR nu este precedat de administrare de atb decat in purpura fulminans (pag 289) in rest atb se administreaza Iar purpura fulinans chiar este o urgenta, si atunci dupa...altfel, ce culturi mai facem din LCR-ul varianta ar fi FALSA. Deci nu ar ramane nimic ala??? corect aici...

d. e.

dup administrarea de antibiotice asociat cu recoltare de hemoculturi n meningoencefalita herpetic (HSV) imagistica cerebral (CT, RMN) evideniaz: leziuni unilaterale leziuni temporale interne leziuni care capteaz substana de contrast leziuni tipice bilaterale leziuni asimetrice Meningitele cu LCR clar impun urmtoarele raionamente: dac LCR relev citologie cu 50% polinucleare, 50% limfocite i hipoglicorahie se suspecteaz meningita viral benign

A F

3. a. b. c. d. e. 4. a.

F A A A A

F
Probabil cu LIMFOCITOZA. Adica limfocite da, dar MAI MULTE, ca altfel oricum ar fi cateva. Varianta facuta iar in scarba si pe picior de plecare, ca de ce sa ne ingrijim si sa vorbim corect pana la capat... Glicorahie normalA! Sa vorbim romaneste corect!

b. c.

LCR cu limfocite i hipoglicorahie: se suspecteaz tuberculoza LCR cu proteinorahie sub 1 g /l i glicorahie normal - tratament simptomatic

A A

d. e. 5. a. b. c. d. e. 6. a. b.

asocirea de crize de epilepsie, afazie, confuzie - impune administrarea de aciclovir de luat n considerare o posibil infecie cu HIV Complicaii ale meningitelor purulente pot fi: coagulare intravascular diseminat epilepsie sindrom Korsakov ireversibil hidrocefalie oc septic BOLI INFECIOASE: Infectia HIV Diagnosticul infectiei HIV se bazeaz pe urmtoarele teste: hemoleucograma examene de imagistic

A A

A A F A A

F F
Varianta c) inclusa in d), iar d) este corecta. Nimeni nu poate sa spuna ca c) ar fi falsa pentru ca testul identifica cei doi anticorpi. Chiar nu se gasea alta varianta de raspuns ca sa nu provoace discutii???

c. d. e.

un singur test Elisa care identific Ac anti HIV-1, HIV-2 un singur test Elisa care identific Ac anti HIv-1, HIV-2, Ag. P24 test Western-Blot Urmtoarele afirmaii privind Infeciile oportuniste (I.O.) asociate infeciei HIV sunt corecte:

F A A

7. a. b. c. d. e.

apar cnd concentraia de limfocite CD4 sub 200 mm3 pneumocistoza pulmonar este I.O. mai puin frecvent leucoencefalopatia multifocal progresiv are un tratament specific toxoplasmoza cerebral este datorat unei reactivri a infeciei cu Toxoplasma Gondii Cryptococcus Neoformans este responsabil de menimgoencefalite

A F F A A

Apar mai des, nu inseamna de exemplu ca intre 200 si 499 nu pot sa apara! cel mai corect ar fi fost simplu "apar mai des / mai ales / cu precadere" etc

8. a.

*Tratamentul antiretroviral clasic cuprinde: asocierea a 3 antiretrovirale

Variantele de raspuns (mai multe adica, la o intrebare cu complement simplu) sunt corecte in anumite conditii si daca sunt luate foarte strict. De ce e nevoie de asemenea situatii de discutie???

Titlul ntrebrii nu mi se pare complet, nu specific pentru care virus. Se face tratament antiretroviral i n hepatitia C, cu un singur preparat, dar pe gril subiectele nu vin n ordine i nici nu se specific pentru care specialitate Iti dai seama din variante la ce patologie se sunt. La prima vedere n-a stii dac e o ntrebare refera. Doar ca sunt mai multe variante corecte, de infecioase sau gastro. asa cum spuneam mai jos n testele mele aceast ntrebare nu apare cu stelu, ceea ce nseamn ca este CM. Eu am considerat corecte variantele a, b, c, d. Verificati i voi dac e sau nu cu stelu.

Asta nu nseamn c ar trebui s ghicesc n variante prima oar despre ce e vorba ca s nteleg enunul ntrebrii i la ce anume exact se refer. Nu e aa mult de cerut ca enunul s fie la obiect, cum e de fapt normal.

A
daca nu as stii ca e un singur raspuns la intrebarea asta, as zice ca si variantele b si c sunt La rezidentiat cel putin primele 50 de intrebari corecte. La examen ni se specifica unde avem sunt CS iar urmatoarele 150 CM. Asta e sigur. La complement simplu si unde multiplu? licenta nu stiu. VladB pai il poate cuprinde in niste conditii, da!!!

b. c. d. e. 9. a. b. c. d. e.

2 inhibitori nucleozidici ai transcriptazei inverse un inhibitor non-nucleozidic al transcriptazei inverse un inhibitor al proteazei numai ritonavir Care sunt cele mai frecvente cancere n evoluia infecie cu HIV: limfomul primitiv cerebral cancerul mamar cancerul de col uterin sarcomul Kaposi limfoame non-hodgkiniene Pentru prevenirea trasmiterii infeciei cu HIV trebuie respectate urmtoarele: cunoaterea modalitilor de trasmitere ale HIV profilaxia sexual schimbul de seringi la consumatorii de droguri selectarea donatorilor riscul de infecie postexpunere este neglijabil BOLI INFECIOASE: Septicemia *Sepsisul grav este definit de urmtoarele semne si simptome, cu excepia hipotensiune arterial confuzie, agitaie

F F F F

e fara steluta

fara steluta

Cu punct cu parul dat pe spate e si la mine.

A F A A A

10. a. b. c. d. e.

A A A A F

11. a. b.

F F
Adica FIX 20??? Cum adica?? Pacientul trebuie sa aiba 20 constant sau cum? Dar cine are frecventa respiratorie constanta (spontana) pe planeta asta?? Inca o varianta facuta pe genunchi! Ca daca e peste 20 atunci bifam fals si nu mai Tabloul de sepsis (grav) incluse SIRS. In SIRS avem nici un raspuns corect la intrebarea cu definitia clinica cuprinde si frecventa respiratorie complement simplu. peste 20/min. Deci???? E NECLAR!!!!

c. d. e. 12. a. b.

frecvena respiratorie 20 pe minut oligurie cianoz cutanat Care dintre urmtoarele afirmaii sunt incorecte: hemoculturile pozitive confirm bacteriemia hemoculturile negative exclud diagnosticul de septicemie

A? F F

A- ar fi adevarat, daca ar fi peste 20. Raspunsul corect este cel fals. Ma gandesc ca s-a dat aceasta optiune intentionat de fix 20, pentru raspuns corect.

F A
pag 372: "hemoculturile negative nu elimina diagnosticul de bacteriemie..." Uita-te la enuntul intrebarii, raspunsul B este corect. Negarea negatiei... Mie mi se pare cat se poate de clar...Daca mai multe hemoculturi izoleaza acelasi germen, avem dg de bacteriemie...Ce e interpretabil aici??? Ar trebui sa ne axam pe intrebarile care sunt intradevar ciudate sau gresite, nu sa facem teoria chibritului la unele chestii care isi gasesc un raspuns clar in paginile frumoasei noastre carti.... daca asa scrie in carte, asa e... F deci varianta asta nu trebuie bifata, fiindca se cer afirmatiile INcorecte. Asa ca am modificat raspunsul initial care era A

c. d. e.

diagnosticul de bacteriemie este stabilit dac mai multe hemoculturi izoleaz acelai germen o singur hemocultur pozitiv cu corinebacterii definete o potenial contaminare dac n mai multe hemoculturi se identific mai muli germeni se are n vedere un teren imunocompetent n septicemie, care din germenii enumerai sunt asociai cel mai frecvent cu poarta de intrare cutanat: Stafilococi Pneumococi Streptococi enterococi Bacili Gram negativi n septicemia cu Salmonella sp. tratamentul de prim intenie se realizeaz cu: Ciprofloxacin Vancomicin Rifampicin Ticarcilin Ofloxacin

F?? F A

pag. 372 - interpretabil: Daca mai multe hemoculturi izoleaza acelasi germen, cu un context clinic compatibil: diagnosticul de bacteriemie este stabilit. ??? A

13. a. b. c. d. e.

A F A F F

14. a. b. c. d. e.

A F F F A

15. a. b. c. d. e. 16. a. b. c d.

Factorii favorizani ai sepsisului cu poart de intrare pulmonar sunt: chirurgia dentar alcoolismul toxicomania vrsta naintat infecia cu HIV BOLI INFECIOASE: Diareea acut i deshidratarea la adult Diareea acut se caracterizeaz prin: emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide pe zi cu durata de peste 14 zile marea majoritate sunt de origine infecioas evoluia este autolimitat

F A F A A

A F A A

In ECN nu scrie "pe zi" desi cred ca asa ar trebui... sau varianta asta modificata sa corespunda cu ECN

e. 17. a. b. c. d. e. 18. a. b. c. d. e.

se asociaz cu semne extradigestive *Sindromul dizenteric este definit de urmtoarele criterii, exceptnd: afectare colic invaziv diaree cu scaune puin abundente, cu glere, snge, puroi afectarea invaziv a duodenului sindrom rectal (tenesme) risc de megacolon toxic Examenul parazitologic al scaunului este indicat n caz de: diaree sub 3 zile diaree la revenire dintr-un sejur n zon tropical diareea peste 7 zile, n ciuda unui tratament antibiotic specific diareea la un pacient imunocompetent diaree nosocomial Salmonelozele responsabile de febrele tifoide i paratifoide se caracterizeaz prin urmtoarele: evoluie clinic n 2 faze hemoculturile pot ajuta la stabilirea diagnosticului exantem rozeoliform scaune diareice cu mucus puroi i snge prognostic favorabil chiar i n absena tratamentului Urmtoarele afirmaii privind yersiniozele sunt adevrate, cu excepia: evolueaz cu manifestri extradigestive poate fi prezent tabloul clinic de sindrom apendicular evolueaz cu deshidratare rapid, amenintoare de via Yersinia enterocolitica genereaz sindrom dizenteric nu necesit tratament antibiotic MEDICIN DE URGEN: Stopul cardio-respirator i starea de oc *Principala cauz a stopului cardiac la adult este: Edemul pulmonar acut Infarctul miocardic acut Fibrilaia atrial paroxistic Pneumotoracele sufocant Hemoragia digestiv superioar Efectele adrenalinei n timpul resuscitrii cardio-pulmonare sunt: Scade rezistena vascular periferic Crete eficiena masajului cardiac asupra presiunii arteriale diastolice Scade consumul de oxigen la nivel miocardic Amelioreaz perfuzarea coronar Scade contractilitatea miocardului Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat de sodiu este indicat n timpul resuscitrii cardio-pulmonare n urmtoarele situaii, cu excepia: Hiperpotasemie confirmat Hipopotasemie confirmat Intoxicaie cu antidepresive triciclice Intoxicaia cu beta-blocante

Cred ca mai bine era "se pot asocia cu", pentru ca nu e obligatoriu. Daca nu le are nu le are, nu inseamna ca nu e diaree acuta daca are 5 scaune moi pe zi de o saptamana si nu are nimic pe piele, nu-l dor articulatiile si muschii.

F F A F F

F A A F F

19. a. b. c. d. e.

A A A F/A F
infectia cu salmonela = sdr dizenteric, afectare colica invaziva.Atunci rasp ar trebui sa fie corect. da, dar atunci de ce specifica separat aspectul scaunelor in salmoneloze ca fiind "diareice cu aspect galbui"? E falsa daca luam cuvant cu cuvand din carte.

20. a. b. c. d. e. 1. a. b. c. d. e. 2. a. b. c. d. e.

F F A F A

F A F F F

F A F A F

3. a. b. c. d.

F A F A
Nu e menionat n carte, dar se precizeaz doar 2 situaii n care se folosete bicarbonatul. Orice altceva e fals, dei sunt de acord c varianta ar trebui evitat nefiind prezent n ECN. Pai, ECN-ul mentioneaza doar hiperpotasemia confirmata si itnoxicatia cu stabilizatori de membrana, respectiv cu antidepresive triciclice. Eu as ramane la variantele astea. Poate se va acorda o atentie mai mare intrebarii acesteia... A - in intrebare scrie ``cu exceptia``...corecte sunt raspunsurile unde nu este indicata alcalinizarea

e. 4. a. b. c. d. e.

Intoxicaia cu acid acetil-salicilic Care dintre urmtoarele reprezint semne biologice de oc: Scderea lactatemiei arteriale < 0,12 mmol/l Alcaloza metabolic Creterea lactatemiei arteriale > 1,2 mmol/l Insuficiena renal funcional Coagularea intravascular diseminat Tratamentul non-specific al ocului cuprinde urmtoarele msuri, cu excepia: Dou ci venoase periferice Montarea unei sonde nazo-gastrice Ventilaia mecanic n detresa respiratorie grav Defibrilarea cu curent bifazic utiliznd energii cuprinse ntre 150200 J Montarea ct mai urgent posibil a unei linii arteriale CHIRURGIE: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoce la pacientul cu traumatism abdominal *Managementul in traumatismele hepatice depinde de: Varsta bolnavului Starea hemodinamica Tipul constitutional Mecanismul traumatismului Experienta chirurgului si anestezistului Managementul pancientului instabil hemodinamic (prin traumatisme splenice) dupa o stabilizare hemodinamica, consta in:

asta unde e mentionata in carte?

F F A A A

5. a. b. c. d. e.

F A F A A

1. a. b. c. d. e.

F A F F F

2.

a.

Embolizare arteriala

A
ECN nu menioneaz nicieri splenectomia polar. Corect e A si C. Restul sunt doar sa ne introduca Iar rspunsul cu splenectomia de la c) este in eroare adevrat (pag. 492), aa c iar se induce n eroare! Nici asta nu e n ECN, dar face referire i la splenectomie, care e o variant corect. Se amestec ceva corect cu ceva neprecizat!

b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e. 4. a. b. c. d. e. 5. a.

Splenectomie polara inferioara Splenectomie Splenopancreatectomie caudala Embolizare venoasa Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor include: Radiografia toracica Bazinul in incidenta anteroposterioara Ecografia abdominala Bilant hepatic, lipaza Consult cardiologic Complicatiile traumatismelor pancreasului sunt: Pancreatita acuta si complicatiile sale Ruptura de aorta Ulcerul de stres Diareea Fistula pancreatica In toate cazurile de plagi abdominale sunt obligatorii: Laparotomia

F? A F F

A A A F F

A?

A F F F A

F
n ECN (p. 493) debridarea i sutura plgii apar la plgile nepenetrante pentru c altceva nu e cazul, dar cred c nimeni nu refuz n viaa real debridarea i sutura unei plgi penetrante dup ce se ndeplinesc celelalte explorri! Deci dup bunul sim ar fi i asta valabil pentru toate cazurile de plgi abdominale. Catre cel/cea din stanga mea (<----): Mai jos de ce zici tu acolo scrie in ECN: In toate cazurile: profilaxia tetanosului, antibioprofilaxie. Si ca sa fie lucrul complet: Debridarea o faci in cazul plagilor nepenetrante dar sutura poti sa NU o faci. Sa faci sutura secundara / tertiara din cvasimotive (suprainfectie, teren cicatricial etc). VladB. Variante corecte dupa mine sunt doar D si E

b. c. d. e.

6. a. b. c. d. e.

Debridarea, sutura plagii Rezectii anastomoza sau sutura Profilaxia tetanosului Antibioprofilaxia CHIRURGIE: Sindromul ocluziv *Semnul radiologic de severitate in diagnosticul sindromului OGILVIE este: Distensia gastrica Distensia duodenala Distensia cecala Distensia sigmoidiana Distensie rectala Confirmarea diagnosticului in urma examenului clinic in sindromul ocluziv se face prin:

F? F A A

F F A F F

pag. 498

7.

a. b. c. d. e. 8. a. b. c. d. e. 9. a. b. c. d. e.

Oprirea tranzitului pentru materii si gaze Meteorism abdominal Durere abdominala Fotofobie Sughit Factorii de risc in etiologia sindromului OGILVIE sunt: varsta > 40 ani varsta > 70 ani varsta > 60 ani hipopotasemie insuficienta cardiaca Volvulusul de cec are urmatorii factori de risc: varsta < 60 ani constipatia absenta acolarii posterioare a cecului dolicosigmoidul hipopotasemie In cadrul tratamentului general al ocluziilor, managementul medical cuprinde: observatie la domiciliu analgezice sonda nazogastrica, regim absolut explorare chirurgicala spitalizare de urgenta CHIRURGIE: Pancreatita acuta si cronica

A A A F F

In carte la confirmarea diagnosticului, apar doar primele doua raspunsuri...in afara de asta, durerea e un simptom, nu un semn A A A

pag.494. Examen clinic, confirmarea diganosticului:oprirea tranzitului pentru materii si gaze, meteorism abdominal, durere abdominala, timpanism, varsaturi A

F F A A A

F A A F F

10. a. b. c. d. e.

F A A F A
asta da intrebare ( ar trebui totusi sa se mentina intr-un anumit interval privind dificultatea intrebarilor, sa nu ne induca in eroare , dar nici astfel de intrebari sa nu fie)

11. a. b. c. d. e.

* Pancreasul exocrin este esential pentru: Functia de digestie Producerea insulinei Producerea glucagonului Reglarea glicemiei Functia endocrina Urmarirea si monitorizarea clinica, biologica si morfologica a bolnavilor cu pancreatita cronica cuprinde: Examen clinic Glicemie a jeun Curba ponderala Bilant hepatic Ecografia abdominala Tratamentul initial al pancreatitei acute include: Spitalizare Analgezice majore ERCP si SE (sfincterotomie endoscopica) Corectarea tulburarilor electrolitice Analgetice minore Tratamentul etiologic al pancreatitei acute litiazice benigne cuprinde: Sevraj alcoolic

A F F F F

12. a. b. c. d. e. 13. a. b. c. d. e. 14. a.

A A F A A

A A F A F

b. c. d. e. 15. a. b. c. d. e. 16. a. b. c. d. e. 17. a. b. c. d. e.

Colecistectomia Colangiografia intraoperatorie ERCP in cazul persistentei calculului in calea biliara principala Duodenopancreatectomia cefalica Scorul RANSON la 48 ore de la internare cuprinde: PaO2 60 mmHg Calcemia 2,00 mmol/l Scaderea hematocritului 10% Cresterea ureei 1,8 mmol/l Cresterea bicarbonatilor 4 mmol/l CHIRURGIE: Peritonita acuta *In peritonitele acute lavajul cavitatii abdominale se face cu: 2 3 l de glucoza 5% 10 15 l de solutie Ringer 20 l de ser fiziologic 10 - 15 l de ser fiziologic 10 l de apa oxigenata Tratamentul simptomatic al peritonitei acute include: Analgezice Montarea unei cai venoase Reumplere volemica in soc Antibioterapie pe cale orala Reanimare, oxigenoterapie Restabilirea continuitatii digestive dupa interventia Hartmann se face: De urgenta, in 3 6 zile Programata, in 3 6 ani Programata, in 3 6 saptamani Programata, in 3 6 luni In functie de etiologie Tratamentul cauzei in ulcerul perforat poate fi: Sutura ulcerului duodenal Excizia- sutura unui ulcer gastric Vagotomie bitronculara cu piloroplastie Rezectie gastrica 2/3 Gastrectomie totala Antibioterapia in cadrul tratamentului peritonitelor acute se face: Intraarterial Intravenos Cu spectru larg Inceputa cat mai repede posibil Intramuscular GINECOLOGIE: Sarcina normala si patologica Care dintre urmtoarele sunt examenele paraclinice obligatorii la prima consultaie a gravidei? grupa sangvin i factorul Rh proteinuria glicozuria amilaza seric dublu test *La ce dat se va prescrie prima ecografie n sarcin? ntre 4-5 sptmni de amenoree ntre 7-8 sptmni de amenoree ntre 9-11 sptmni de amenoree ntre 11-13 sptmni de amenoree ntre 13-15 sptmni de amenoree n prezent depistarea trisomiei 21 are loc prin estimarea riscului combinat, calculat n funcie de: gestaie i paritate istoricul de avort spontan vrsta mamei markeri serici materni recoltai n primul trimestru dimensiunea translucenei nucale La gravidele cu preeclampsie inducerea travaliului sau operaia cezarian sunt indicate n cazul : uterului cicatriceal vrstei sarcinii sub 34 de sptmni HTA necontrolat eclampsiei hematomului retroplacentar Etiologia morii fetale intrauterine cuprinde: diabetul zaharat chorioamniotita placenta previa mola hidatiform anomaliile cromozomice GINECOLOGIE: Infectiile genitale la femei Tabloul clinic al unei endometrite cuprinde: contextul post-partum sau post-avort febra manopere intrauterine resturi placentare restante dureri la mobilizarea uterin Diagnosticul diferenial al salpingitei se face cu sarcina ectopic iminena de avort apendicita acut endometrioza chisturile ovariene

A A A F

A A A A F

F F F A F

A F A F A
se specifica "dou ci venoase" (pag 518) asa ca ma gandesc ca una nu intra la raspuns corect asa m gndesc i eu, mai ales c nu scrie dac M-ai mam gandit la ceva. E tratament abordul e periferic sau central. oricum cartea SIMPTOMATIC. Liniile venoase nu au nici o spune doar de dou ci venoase periferice treaba deci e Fals. Cred...

18. a. b. c. d. e. 19. a. b. c. d. e. 20. a. b. c. d. e.

F F F A A
Este adevarat si punctul E. Interventia Hartmann se face si in functie de etiologie, scrie si jos la pag. Asa e, in realitate foarte adevarat ca depinde, si 518 nu apare in ECN... In perioada urmatoare interventiei, se continua managmetnul, in functie de ETIOLOGIE

A A F F F

F A A A F

1. a. b. c. d. e. 2. a. b. c. d. e.

A A A F F

F F F A F

3. a. b. c. d. e.

F F A A A

4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e. 6. a. b. c. d. e. 7. a. b. c. d. e.

F F A A A

A A F F A

A A F A/ F? A

A?(pag. 557 "proceduri invazive la nivelul uterului") A "resturi placentare" -este doar factor favorizant, A?(pag. 557 "retentie placentara" nu se refera la tablou clinic

A F A A A

8. a. b. c. d. e. 9. a. b. c. d. e.

*Dac n caz de salpingit apare un sindrom Fitz-Hugh-Curtis acociat durerile vor fi localizate n: fosa iliac dreapt fosa iliac stng hipocondrul drept hipocondrul stng periombilical Bilanul paraclinic n caz de salpingit trebuie s conin: hemocultura histerosalpingografie histeroscopie probe cervicovaginale pentru analize bacteriologice VSH n cazul femeilor tinere diagnosticate cu salpingit laparoscopia va permite. recoltarea de probe bacteriologice anexectomia evaluarea leziunilor trompelor uterine lavajul local cu soluii antiseptice administrarea local de corticoterapie

F F A F F

A F F A F

10. a. b. c. d. e.

REUMATOLOGIE: Poliartrita reumatoid 1. a. b. c. d. e. 2. a. b. c. d. e. 3. a. b. Poliartrita reumatoid precoce este: regresiv spre vindecare argumentat prin RMN nsoit de semne ecografice articulare caracterizat prin tumefieri articulare caracterizat prin lichid sinovial inflamator aseptic *Markerii imunologici specifici poliartritei reumatoide sunt: autoanticorpii JO-1 autoanticorpii anti ADN2s autoanticorpii Scl-70 autoanticorpii p-ANCA autoanticorpii antipeptid ciclic citrulinat Poliartrita reumatoid: realizeaz un tablou de poliartrit saltant, fugace apare sub vrsta de 4 ani

A F A F F As recomanda o verificare mai amanuntita a intrebarilor de la capitolul reumatologie!!


Raspusul la aceasta intrebare nu reusesc nicicum sa-l gasesc in carte. Poate reuseste altcineva Pag 628.Ma gandesc ca acestea ar fi raspunsurile, cu toate ca nu face referire la PR precoce.

A A A A
nu este specificat complement simplu in grilele de pe site, desi ar trebui sa fie

F F F F A

F F
pag 629: afectarea preferenial a minilor (interfalangiene proximale i metacarpofalangiene) i picioarelor, apoi a articulaiilor mari, cu respectarea interfalangienelor distale (care sunt afectate preferenial de artroza digital i artrita psoriazic); F nu distale, proximale p 628 a 5-a liniuta:arhetipul reumatismului cronic distructiv

c. d. e. 4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e. 6. a. b. c. d. e.

afecteaz articulaiile diartrodiale periferice cu excepia IFD (interfalangiene distale) apare predominent la femei are caracter cronic destructiv. Factori de prognostic nefarorabil n poliartrita reumatoid sunt: afectarea extraarticular sindrom inflamator exprimat teren generic HLA DR-0401, 0404, 0405 rspuns slab la tratamentul iniial statut economic defavorizat Tratamentul poliartritei reumatoide: este realizat de o echip multidisciplinar este reprezentat doar de antiinflamatoare nonsteroidiene corticoterapia se administreaz n doza minim necesar include infiltraiile intraarticulare AINS se administreaz cu inhibitori de pomp de protoni REUMATOLOGIE: Spondilita anchilozant *Spondilita anchilozant (SA) este: o boal rar la fel de frecvent ca poliartrita reumatoid mai rar dect scleroza sistemic progresiv mai frecvent dect poliartrita reumatoid la fel de frecvent ca LES (lupusul eritematos sistemic) Afectarea axial i entezopatic din spondilita anchilozant beneficiaz de: un tratament de fond cu Metotrexat A.I.N.S. tratament cu sulfasalazin kinetoterapie balneoterapie

A A A

Nu apare niciunde mentionat

...pai are!

A F A A A
ECN-ul spune: "sindrom inflamator ridicat". E totuna cu exprimat? Daca se schimba "generic" cu "genetic" atunci da, e corect...

A F A A A

F A F F F

7. a. b. c. d. e.

F A F A A
Stiu ca nu se poate ca toate variantele sa fie corecte, dar aici asa par, mai ales ca in ECN nu se specifica exact niciuna din variante. Ar trebui revazuta... Scrie doar de redoare lombara In carte spune doar ca respectivele distante sau indici se modifica, nu spune si in ce sens. Poate sa fie crestere, scadere... nu se specifica. Variantele de raspuns ar trebui sa respecte cartea. p 634 "dureri de spate cu orar inflamator" A

8. a. b. c. d. e.

Afectarea axial din spondilit se caracterizeaz prin: durere sau redoare lombar modificarea indicelui Schober creterea distanei deget sol scderea expansiunii cutiei toracice creterea distanei accipit perete Examinri paraclinice complementare sugestive pentru diagnosticul de spondilit sunt: puncie articular cu lichid purulent puncie articular cu lichid hemoragic puncie articular cu lichid inflamator aseptic

F? A A A? A

e impactul respirator, nu e afectare axiala F:accipit nu e egal cu occiput

F - impact respirator F- se refer la afectare cervical

p634 impact respirator (masurarea expansiunii cutiei toracice)

9. a. b. c.

F F A

d. e.

radiografia bazinului cu aspect de sacroileit hipersemnal T2 al spaiului articular sacroiliac

F A

A?- "afectare radiologica sacroiliaca", "dureri la manevre sacroiliace" , dar nu scrie exact de "sacroileita"

A-este o boala inflamatorie cronica

10. a. b. c. d. e.

1. a. b. c. d. e.

Tratamentul de fond corect al artritelor periferice din spondilartropatii seronegative include: srurile de aur sulfasalazina (salazopirina) metotrexatul n caz de eec sau intoleran la sulfasalazin i/sau metotrexat : TNF alfa blocante ciclofosfamid TRAUMATOLOGIE: Fracturile extremitatii inferioare a radiusului la adult *Fracturile extra-articulare ale extremitatii inferioare a radiusului sunt: Marginala anterioara Fractura in T Cuneana externa Cu deplasare posterioara Pouteau-Colles Fractura in cruce Destot Sensul dislocarii fracturii extra-articulare a extremitatii inferioare a radiusului poate fi: Marginala anterioara Deplasare posterioara Marginala posterioara Cuneana externa Deplasare anterioara Fractura de tip Pouteau-Colles este: Fractura articulara

Capitolul in carte este despre spondilita anchilozanta, cred ca formularea intrebarii de asa fel incat sa respecte cat mai mult cartea ar fi mai fericita. Stiu ca la curs s-a predat la spondilartropatii seronegative, si sunt mai multe, nu doar SA. Ar fi mai bine de respectat enunturile ECN, ca sa nu fie interpretari.

F A A A F

2. a. b. c. d. e. 3. a.

b. c. d. e.

Nu este o fractura asociata Marginala posterioara Fractura extra-articulara Cu deplasare posterioara Analiza radiografiei pumnului din fata trebuie sa includa,in caz de fractura, urmatoarele: Analiza linei bicondiliene Analiza interliniului articular Analiza indicelului radio-ulnar Analiza orientatiei glenei radiale Analiza limiei bistiloidiene Complicatii postoperatorii ale fracturii extremitatii distale a radiusului sunt: Leziune vasculara Sindrom de compartiment al lojelor Compresia nervului median Infectia zonei operate Pierderea autonomiei la varstnici OFTALMOLOGIE: Ochiul rosu si/sau dureros Semnele funcionale ale unei conjunctivite sunt: scderea marcat a vederii senzaia de nisip n ochi senzaia de arsur durerea puternic lcrimarea Care dintre urmtoarele reprezint factori de risc de infecie a suprafeei oculare: imunodepresia diabetul neechilibrat hipertensiunea arterial glaucomul purtarea de lentile de contact *Tratamentul conjunctivitelor virale include: coliruri antiseptice coliruri cu antibiotice coliruri cu midriatice antibiotice peros coliruri antiglaucomatoase n etiologia scleritei figureaz: boli articulare boli vasculare boli infecioase boli psihice diabetul zaharat insulinodependent CT-ul orbitar se indic n cazul: glaucomului acut uveitelor acute hematomului orbitar hemoragiei subconjunctivale fracturilor orbitare ORL: Epistaxisul si tratamentul acestuia *Epistaxisul este: Un sindrom hemoragipar; hemoragie digestiv; Eliminarea de cheaguri prin gur; sngerare nazo-sinusal; Forma superioar a melenei; Debitul epistaxisului poate fi: Minim;

eu as pune si B ca adevarata

Formularea e un pic ciudatica la raspunsul asta, daca citesc enuntul iese "Fractura de tip Pouteau-Colles ESTE: NU ESTE o fractura asociata"

categoric A

A A

4. a. b. c. d. e.

A A A

Analiza interliniei articulare

5. a. b. c. d. e. 1. a. b. c. d. e.

A A A

A A A

2. a. b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e. 4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e. 1. a. b. c. d. e. 2. a.

A A

A A A

A A

F F F A F

b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e.

Slab sau redus; Mediu; Abundent sau puternic; Cataclismal; Mijloacele terapeutice n epistaxis sunt: Diminuarea riscului de oc hemoragic; Identificarea i limitarea factorilor agravani; Izolarea i linitirea pacientului; Asigurarea hemostazei; Unele msuri adjuvante; Metode terapeutice excepionale utilizate n cazul epistaxisurilor rebele: Explorarea cavitilor nazale n anestezie general; Cauterizarea vaselor responsabile pentru persistena sngerrii; Ligatura vaselor incriminate; Aplicarea de comprese reci; Arteriografie diagnostic i terapeutic; Orientarea diagnosticului la un caz de epistaxis este necesar pentru: Stabilirea gravitii; Evaluarea factorilor de risc; Identificarea epistaxisului de cauz local; Conceperea unui plan terapeutic corespunztor; Diagnosticarea epistaxisului de boal (avnd o cauz general) PEDIATRIE: Diareea acuta la copil. Varsaturile la sugar si copil (si tratament) Care din urmtorii sunt parazii ce pot fi incriminai n producerea diareei la copil: Giardia lamblia Campylobacter jejunii E.Coli Cryptosporidium hominis Shigella *Urmtoarele investigaii se efectueaz n sindromul de deshidratare sever, cu excepia: Ionogramei Astrup sanguin Hematocritului Examenului virusologic al scaunului Uree, creatinin, ac uric. Sindromul hemolitic-uremic asociat diareei este caracterizat prin: paloare, astenie oligoanurie purpur trombocitopenic poliurie infecie cu E Coli O 157-H7 Care dintre urmtoarele afeciuni sunt cauze medicale de vrsturi acute? Gastroenterocolita acut Alergia alimentar la proteinele laptelui de vac Cetoacidoza diabetic Meningita acut Invaginaia intestinal Tratamentul vrsturilor prevede: ntotdeauna tratament antiemetic Tratamentul cauzei Rehidratare oral sau I.V.

A A A F

A A F A A

FALS - NU e mijloc terapeutic sa diminuezi riscul de soc hemoragic. Scrie in carte asta si nu am vazut eu?

4. a. b. c. d. e.

A A A F A
Unde ai gsit scris rspunsurile corecte pentru aceast ntrebare concret n carte ECN?

5. a. b. c. d. e.

F A A F A

F; p 739 - este o schema

1. a. b. c. d. e.

A F F A F

nu e parazit, ci bacterie idem nu e parazit, ci bacterie

2. a. b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e.

F A F F F
se efectueaza doar ph-ul sanguin asta se face in context nosocomial, nu e trecut la deshidratare severa se evalueaza functia renala probabil s-au referit ca fac ASTRUP pt Ph-ul arterial-pentru o ventuala acidoza??!!?!

eu zic D rasp corect

A c

A A A F A

4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c.

A F A A F

p.738 ultimul aliniat. A F- e cauz chirurgical

F A A
usor discutabil, varianta asta e trecuta la stenoza pilorica, presupunand ca exista o cauza chirurgicala, atunci trebuie luata in calcul ca adevarata domperidona se foloseste, insa Ipequa e emetic, nu antiemetic. F- dac-ar fi 100% adevrat ar trebui operat fiecare copil dup o reechilibrare hidroelectric? n varianta B e inclus tratamentul cauzei. Ar trebui specificat in enunt ca este vorba despre stenoza pilorica la copil

d. e. 6. a. b. c. d. e. 7. a. b. c. d. e. 8. a. b. c. d. e. 9. a. b. c. d. e. 10.

Tratament chirurgical dup reechilibrare hidroelectrolitic Domperidon, Ipequa PEDIATRIE: Convulsiile si epilepsia la copil Convulsiile febrile se caracterizeaz prin: Apar la sugarul n vrst de 3-5 luni Apar ntre 3 luni i 5 ani Convulsiile sunt asociate cu febr Durata crizei convulsive este peste 15 minute Copilul nu are antecedente neurologice *Care dintre urmtoarele NU sunt crize pariale simple? Crizele motorii Crizele somatosenzitive Crizele nsoite de automatisme i tulburri de contien Crizele vegetative Crizele psihice Bilanul clinic din epilepsia copilului cuprinde: Anamnez Evaluare hidro-electrolitic Evaluarea factorilor declanatori Examen neurologic Frecvena i orarul meselor Urmtoarele afirmaii referitor la sindromul West nu sunt adevrate: Apar n prima lun Sunt spasme n extensie Este prezent pe EEG hipsaritmia Se nsoete de mioclonii Regresia achiziiilor Managementul terapeutic al epilepsiei la copil cuprinde:

A/F F

F A A F A

F F A F F

A F A A F

nu e clinic

frecventa si orarul crizelor si nu a meselor

:))) asta e buna.....ATENTIE!!!

A A F A F

apar in primul an spasme in flexie nu sunt mentionate mioclonii, numai triada: spasme in flexie, hipsaritmie pe EEG si regresia achizitiilor

Numai ca raspunsurile corecte sunt a,b si d

a. b. c. d. e.

11. a. b. c. d. e. 12. a. b. c. d. e. 13. a. b. c.

Echip interdisciplinar: pediatru, neuropsihiatru infanti, psiholog, etc Tratament farmacologic n funcie de sindromul epileptic i de manifestri clinice Combaterea febrei Diet cetogenic Tratament chirurgical n caz de epilepsie farmacorezistent PEDIATRIE: Infecii ale tractului respirator la copil (Angine si faringite, Infecii bronhopulmonare la sugar si copil) *Care din urmtorii ageni sunt incriminai n etiologia rinofaringitei acute? Haemophilus influenzae Stafilococul Virusuri Pneumococul E.Coli Urmtoarele afirmaii referitoare la angine sunt adevrate: Sunt de origine viral, mai ales la copilul n vrst de sub 3 ani Veziculele i eroziunile la nivel amigdalian arat etiologia viral n 25-40% din cazuri nu sunt de natur streptococic Complicaiile anginei streptococice sunt reumatism articular acut, glomerulonefrit acut poststreptococic Herpangina este dat de virusul herpetic Tratamentul broniolitei acute impune urmtoarele, cu excepia: Oxigenoterapie Alimentaie fracionat Antibioterapie de la debut

A A F A A

F F A F F

si HI nu-i tot virus? Ma intreb eu retoric...

e bacterie ... virus influeze e ,trist ca unii dupa sase ani nici asta nu stiu ce e Haemophilus i. (mare rusine)

hemofilus influenze e bacterie

A A F A F

tocmai, ca sunt de origine streptococica

herpangina = virus Coxsackie A raspunsurile false sunt cele corecte (C,D) A- face parte din tratamentul administrat in spital (in caz de insuficienta respiratorie) A- "fractionarea meselor" pag 1099 doar in caz de suprainfectie bacteriana discutabil, nu scrie exact ca s-ar impune monitorizarea tratamentului antibiotic, insa mi se pare de bun-simt in cazul in care acesta se impune, sa fie monitorizat. F- de la debut in pneumonie Nici nu ma chinui sa te corectez... e vorba de BRONSIOLITA. Ne e la fel cu PNEUMONIA.

F F A

d. e.

Monitorizarea tratamentului antibiotic Hidratare i nutriie adecvat Care dintre urmtoarele afirmaii sunt caracteristice pneumoniei la copil? Copii prezint polipnee, tuse, semne ale insuficienei respiratorii, febr Apare la copilul n vrst de sub 2 ani Etiologia este ntotdeauna viral Radiologic focare pulmonare sau desen interstiial accentuat Absena sindromului inflamator Tratamentul pneumoniei const n: Amoxicilin sau n caz de alergie cefalosporine de generaia a III-a timp de 10 zie Aminoglicozide n formele uoare Macrolide de tipul Claritromicin sau Azitromicin n cazul infeciei cu Micoplasma Pneumonie Spitalizare n cazurile grave Cotrimoxazol la copilul peste 6 ani PEDIATRIE: Infeciile urinare la copil. Leucocituria Diagnosticul clinic al pielonefritei acute se face pe: Dureri lombare Disurie, polakiurie Febr, vrsturi, Leucopenie cu limfocitoz PCR negativ

A F

F A-"mentinerea hidratarii si nutritiei corecte" pag. 1100

14. a. b. c. d. e. 15. a. b. c. d. e. 16. a. b. c. d. e.

A F F A F

nu neaparat pe langa virusi, streptococcus pneumoniae si mycoplasma pneumoniae acesta apare

A F A A F
sa fie introdus in intrebare "la copii", ca la exam. no sa primim pe capitole !!!!

A A A F F

nu e clinic idem singura examinare care se impune de prima intentie este bandeleta urinara!!!! Care nu apare intre variante si nu e acelasi lucru cu sumarul de urina!

17. a. b. c. d. e. 18. a. b. c. d. e. 19. a. b. c. d. e.

*Urmtoarele examinri paraclinice se impun n faza iniial a pielonefritei acute, cu excepia? Sumar de urin Hemograma Proteina C reactiv Scintigrafia renal Ecografia abdominal Diagnosticul de pielonefrit acut este confirmat de: Leucociturie de peste 105/ml Leucociturie de peste 10000/ml Bacteriurie unic de peste 10000/ml Bacteriurie unic peste 100000/ml Bacteriurie semnificativ cu peste 3 tipuri de germeni Tratamentul asociat cu un aminoglicozid se indic n caz de: Vrsta peste 3 ani Uropatie malformativ Sindrom septicemic Semne de instabilitate vezical n az de constipaie asociat Care din urmtoarele afirmaii referitor la tratamentul de ntreinere n pielonefrita acut sunt adevrate? Se face oral Se administreaz IV Se face cu Cotrimoxazol Se poate folosi Ciprofloxacina la prepubertate i adolescen Reevaluare peste 48-72 zile PEDIATRIE: Evaluarea si ngrijirea nou-nascutului la termen *La calcularea scorului Apgar, pentru activitatea cordului se acord 1 punct dac avem: bti cardiace regulate sub 100 bti/ minut absena btilor peste100 bti /minut activitatea cordului nu se ia n considerare la calcularea scorului Apgar

ntrebarea refer la faza iniial i nu la prima intenie. n acest caz, rsp. D, scintigrafia e numai corect, care e fcut dup 6 luni de la infecie.

F F F A F

A -dupa 6 luni A? Echografie renala se efectueaza, nu abdominala...

F A F A F

F A A F F

20. a. b. c. d. e.

A F A A F
Cipro la adolesceni nu e menionat, numai la prepubertate. E un FALS slab. A Sunteti gresiti!

scrie fluorochinolone la adolescenti; ciprofloxacina este o fluorochinolona

21. a. b. c. d. e.

F A F F F

22. a. b. c. d. e.

Cauzele detresei respiratorii neonatale sunt: Vrsta mamei sub 20 ani sau peste 40 ani Anomalii de poziie a placentei Inhalare de lichid amniotic Boala membranelor hialine Cardiopatie congenital Care din urmtoarele mijloace reprezint msuri de management n primele zile ale naterii? Se supravegheaz curba ponderal Se depisteaz icterul precoce Se depisteaz bolile congenitale ca hipotiroidismul congenital, fenilcetonurie, mucoviscidoz Se evalueaz riscul de hemoragie meningocerebral Se evalueaz riscul infecios Care din urmtoarele afirmaii referitoare la retardul de cretere intrauterin NU sunt adevrate? Poate fi determinat de HTA de sarcin Greutatea la natere raportat la vrsta gestaional este sub percentila 10 Poate fi generat de anomaliile de poziie ale placentei, infarct sau tromboz a placentei, patologie de cordon ombilical Vrsta gestaional sub 37 sptmni Condiii socio-economice bune Cnd se indic puncia lombar?

F F A A A

asta la cauze de retard in crestere intrauterina idem

23. a. b. c. d. e.

A A A F F

nu este mentionat idem

Adevrat - pg. 1033,paragraful cu risc infecios

riscul infectios se mentioneaza la prematuri

24. a. b. c. d. e. 25.

F F F A A

asta e cauza de prematuritate.

a. b. c. d. e.

1. a. b. c. d. e. 2. a. b. c. d. e.

Febr Sepsis Bombarea fontanelei Icter scelro-tegumentar Anomalii ale examenului neurologic DIABET: Diabetul zaharat tip 1 si 2 la adult Diabetul de tip I lent sau LADA se caracterizeaza prin urmatorele cu exceptia: Debut cetozic ce necesita insulina Absenta anticorpilor anti-GAD65 30% din diabetele tip 2 sunt LADA Debut tardiv i progresiv ca la tipul 2 Insulinodependena dupa 5-10 ani de evolutie *Msurarea hemoglobinei glicate n diabetul zaharat tip I: Se face prin utilizarea aparatelor portabile Uremia este una din cauzele posibile de eroare Reprezinta cea mai bun metod pentru gestionarea situaiilor de urgen Trebuie efectuat lunar Reflect echilibrul din cele 4-6 luni precedente, valorile normale fiind ntre 7-9% Care din urmtoarele afirmaii legate de coma hiperosmolar sunt adevrate: Apare mai ales la copii i gravide Infeciile intercurente reprezint un factor favorizant Apare lipoliz i cetogenez moderat pH arterial este sub 7,3

A A A F A

febra nu e neaparat trecuta, insa din celalalt capitol cu febra, scrie ca nu i se impuna niciunui medic efectuarea punctiei lombare unui sugar febril, deci ma gandesc ca intra. unde e specificat? unde e specificat?

pag. 1033:- puncie lombar (n caz de stare general alterat, sepsis, bombarea fontanelei, anomalie a examenului neurologic); pag 1039:- indicaie de puncie lombar: febr greu tolerat, cu att mai mult cu ct nu exist punct de plecare clinic sau cel care s-a evideniat nu explic tolerana sczut, prezena semnelor de gravitate i/sau a semnelor neurologice

A A A F F

prezenta... corect 10%

F A F F F

A pag 1249

E fals. Cu portabilele se dozeaza glicemia, nu Hb glicata

3. a. b. c. d.

F A A F
pag 1242:- legate de tratament: cf. cetoacidoz; pag 1240:- legate de tratament: - hipoglicemie i hipokaliemie, - edem cerebral, rar i asociat cu mortalitate important, - suprancrcare hidrosodat datorat corectrii rapide a hipovolemiei;

e.

Printre complicaiile legate de tratament se numr edemul cerebral

??? Unde scrie asa ceva...? SE PUTEA O INTREBARE DE O RARITATE PRACTICA MAI MARE PENTRU MEDICUL GENERALIST??? La sfarsitul facultatii unde stim foarte bine cum stau lucrurile ASTA ERA ESENTIAL DE STIUT si intrebat?????????? CATI MEMBRI AI COMISIEI DE EXAMEN POT SA RASPUNDA LA INTREBAREA ASTA FARA CARTEA IN FATA????????????

Cale lunga pana la gasirea raspunsului, trebuie sa cauti in alta parte, sa sapi sa gasesti. Nu era nevoie de asa o complicare!!

4. a. b. c. d. e.

Msurile i indicaiile terapeutice n retinopatia diabetic sunt: Vitrectomie n cazul deziliprii de retin prin traciune Fotocoagularea panretininan n retinopatia neproliferativ Fotocoagularea n gril n leziunile microvasculare responsabile de exudaie Injecii intravitreene cu anti VEGf n cazul apariiei neovaselor Fotocoagularea n gril n edemul macular difuz Urmtoarele afirmaii legate de tratamentul comei ceto-acidozice sunt adevrate: Rehidratarea se face cu ser NaCl izotonic ct timp glicemia este sub 2,5 g/l Exist ntotdeauna un deficit de sodiu care trebuie corectat Aportul de potasiu nu trebuie s depeasc 4 g KCl pe or Dup dispariia cetozei administrarea insulinei se face subcutanat Monitorizarea biologic se face la 4 ore NEFROLOGIE: Insuficienta renala acuta si cronica Pacient vrstnic cu hipertrofie de prostat cunoscut, mas pelvian palpabil i creatinin 3,5 mg/dl. Care ar fi cauza insuficienei renale acute? Cancer prostatic IRA prin mecanism postrenal Glob vezical Tumor de colon IRA de cauz renal O cauz glomerular de insuficien renal acut se suspecteaz atunci cand: Exist un interval liber ntre o infecie i boala renala Complementul seric este normal

A F F A A

5. a. b. c. d. e.

F F F A A

1. a. b. c. d. e.

A A F

globul vezical apare la exam clinic nu e cauza

2. a. b.

c. d. e.

Nu se deceleaz nici o infecie Exist un sindrom glomerular Exist un sindrom nefrotic impur *Prezena eozinofiliei la un bolnav cu insuficien renal acut ridic urmatoarele suspiciuni de diagnostic: Alergie la polen Astm i sindrom pneumo-renal Nefropatie interstitial acut prin mecanism imuno-alergic Hemoliza intramuscular acut Sindrom de liz tumoral Definiia insuficienei renale cronice cuprinde: Scderea RFG < 60 ml/min/173 m minim 3 luni Scderea ireversibil cronic a RFG Prezena oligo-anuriei Creterea cretininemiei cu peste 1 mg/dl in 24 h prezena markerilor afectrii renale: hematurie, leucociturie, proteinurie Conduita de urmat n stadiul 5 de insuficien renal este: Profilaxia infeciei cu virus hepatitic C Pstrarea capitalului venos nceperea tratamentului de substituie dac e necesar Tratarea infeciei urinare Tratarea factorilor de risc cardio-vasculari

A A

3. a. b. c. d. e. 4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e.

A A
F - e cel mai adesea ireversibil i nu ntotdeauna. pg. 1355, cf. definiiei

A A A