ROBERT T. KIYOSAKI în colaborare cu SHARON L.

LECHTER

Tată Bogat, Tată Sărac Educaţia financiară în familie

Această carte este dedicată părinţilor de pretutindeni pentru că ei sunt cei mai importanţi profesori ai unui copil.

!"#OSA!" RO$ERT T. Tată $o%at Tată Sărac& Educaţia financiară în familie ' Robert T. !i(osa)i

Robert T. !i(osa)i *it+ S+aron L. Lec+ter R"CH ,A, -OOR ,A, Cop(ri%+t . /001 /002 b( Robert T. !i(osa)i and S+aron L. Lec+ter

C3-R"NS

Capitolul /& Tată bo%at tată sărac Capitolul 5& Lecţia / 6 Cei bo%aţi nu muncesc pentru bani Capitolul 8& Lecţia 5 6 ,e ce trebuie predat alfabetul financiar

/4 /7 8/

Capitolul 7& Lecţia 8 6 9e:i6ţi sin%ur de afacerea ta Capitolul ;& Lecţia 7 6 "storia impo:itelor <i puterea companiilor Capitolul =& Lecţia ; 6 Cei bo%aţi in>entea:ă banii Capitolul 1& Lecţia = 6 ?unciţi ca să în>ăţaţi nu munciţi pentru bani

7; ;4 ;= =1

@NCE-3T3R"

Capitolul 2& ,epă<irea obstacolelor Capitolul 0& -ornirea Capitolul /4& ?ai >rei să fii bo%atA "ată ce ai de făcut Epilo%& Cum puteţi plăti facultatea copilului cu doar 1 444 de dolari

17 28 0; 02

RO$ERT T. !"#OSA!" este copilul bo%at al unor oameni săraci. El <i6a dorit dintotdeauna să nu muncească asemeni tatălui sau care în ciuda faptului că a>ea un salariu consistent era >e<nic în%ropat în datorii. Conclu:ia lui este că în principal problemele financiare pro>in din faptul că mulţii ani de <coală nu ne în>aţă nimic despre cum funcţionea:ă banii ci doar cum să muncim din %reu pentru ei iar atunci cBnd îi a>em 6 mulţi puţini 6 nu <tim cum să6i folosim în fa>oarea noastră. Nu nesocotiţi faptul că relaţia cu banii este una de putere& ori îi stăpBniţi ori de>eniţi scla>ii lor. -ărinţii bo%aţi î<i pre%ătesc copiii să de>ină la rBndul lor bo%aţi. -ărinţii săraci le spun copiilor să mear%ă la <coală să fie cBt mai silitori <i să6<i %ăsească o sluCbă bună. @nsă calea de urmat pentru cB<ti%area bo%ăţiei este iniţierea în arta finanţelor. @n>ăţaţi6>ă copiii să fie liberi din punct de >edere financiarD

@n această perioadă de mari sc+imbări economice lecţiile lui Robert !i(osa)i despre cum puteţi face banii să muncească pentru dumnea>oastră sunt nepreţuiteD Robert !i(osa)i s6a născut <i a crescut în Ha*aii. -ro>ine dintr6o importantă familie de profesoriE tatăl său a condus ,epartamentul de Educaţie al Statului Ha*aii. ,upă terminarea liceului <i6a continuat studiile la Ne* #or). Absol>ind facultatea intră în ?arina Americană <i luptă în 9ietnam ca ofiţer <i pilot de elicopter. @n /011 a înfiinţat o companie ce a scos pe piaţă primul portofel din nailon pentru surferi care în scurtă >reme a de>enit un produs de mare succes. El <i produsele sale au apărut în RunnerFs Gorld HentlemanFs Iuarterl( Success ?a%a:ine Ne*s*ee) <i c+iar în -la(bo(. La 71 de ani s6a pensionat <i se ocupă în continuare de in>estiţii în special în domeniul imobiliar. ,in /00; este co6fondator al unei companii internaţionale de în>ăţămBnt care funcţionea:ă în <apte ţări ce <i6a propus iniţierea cursanţilor în arta afacerilor <i a in>estiţiilor. @n calitate de specialist în educaţie a >orbit de la cele mai importante tribune pe unde au trecut <i O% ?andino Ji% Ji%lar sau Ant+on( Robbins. Este creatorul Cocului CASHKLOG în trei >ariante Lpentru copii pentru adulţi <i a>ansaţiM care reproduce condiţiile unei pieţe reale <i îi iniţia:ă pe Cucători în tainele banilor.

SHARON L. LECHTER este coautoare la NTată $o%at Tată SăracO. ,upă ce a absol>it strălucit 3ni>ersitatea de Stat din Klorida obţinBnd o diplomă în contabilitate S+aron Lec+ter s6a an%aCat la o mare firmă de contabilitate. A de>enit ePpert contabil la o companie din industria calculatoarelor apoi director de impo:ite la o companie naţională de asi%urări. Este fondatoare a primei re>iste pentru femei din Gisconsin. Kiind soţie <i mamă a trei copiii s6a orientat spre în>ăţămBnt. L6a aCutat pe in>entatorul primei Ncărţi electronice de >orbireO să ePtindă această industrie. Este o pionieră în de:>oltarea noilor te+nolo%ii care încearcă să readucă pe cBt posibil cărţile în >iaţa copiilor. Ea s6a implicat din ce în ce mai mult în formarea

celor mici de>enind o militantă în domeniul matematicii al calculatoarelor al cititului <i al scrisului. @n pre:ent î<i concentrea:ă eforturile pentru spriCinirea creării instrumentelor educaţionale necesare celor interesaţi de ameliorarea educaţiei lor financiare.

?ulţumiri

Cum poţi spune cui>a NmulţumescO atunci cBnd trebuie să mulţume<ti atBtor oameniA Cate%oric această carte li se datorea:ă celor doi taţi ai mei care au fost pentru mine ni<te modele puternice precum <i mamei mele care m6a în>ăţat să iubesc <i să fiu bun. Qi totu<i printre persoanele direct răspun:ătoare de faptul că această carte a de>enit realitate se numără soţia mea !im alături de care ePistenţa mea s6a împlinit. !im este partenera mea în căsnicie în afaceri <i în >iaţă. Kără ea a< fi pierdut. @i mulţumesc părinţilor lui !im Ginnie <i $ill ?e(er pentru că au crescut o fiică minunată. @i mulţumesc lui S+aron Lec+ter pentru că a adunat fra%mentele acestei cărţi înre%istrate în computer <i le6a pus cap la cap. Soţului lui S+aron ?i)e pentru faptul că este un minunat a>ocat al proprietăţii intelectuale <i copiilor lor -+illip S+ell( <i Ric) pentru participarea <i colaborarea lor. @i mulţumesc lui !eit+ Cunnin%+am pentru înţelepciunea financiară <i ideile pe care mi le6a datE lui Larr( <i Lisei Clar) pentru că mi6au dăruit prietenia lor <i m6au încuraCat mereuE lui Rolf -arta pentru %eniul său te+nicE Annei Ne>in lui $obb( ,e-orter <i lui Roe C+apon pentru noi perspecti>e asupra subiectuluiE lui ,C <i lui Ro+n Harrison lui Rannie Ta( lui Sand( !+oo lui Ric+ard <i 9eronicăi Tan lui -eter Ro+nston <i lui Su:i ,afnis lui RacSueline Seo* N(+l Henson ?ic+ael <i ?onette Hamlin lui Ed*in <i Camilla !+oo lui !. C. See <i Ressica See pentru spriCinul profesionalE lui !e>in <i Sarei de la "nS(nc pentru strălucita %raficăE lui Ro+n <i S+ari $urle( lui $ill <i Cind( S+opoff lui 9an T+arp ,ianei !enned( lui C. G. Allen ?arilu ,ei%nan !im Arries <i Tom Geisenborn

pentru înţelepciunea lor financiarăE lui Sam Heor%es Ant+on( Robbins Enid 9ien La*rence <i Ra(ne Ta(lor6Gest lui Alan Gri%+t lui Ji% Ji%lar pentru limpe:imea minţii lorE lui R. G. Gilson lui ?art( Geber Rand( Craft ,on ?ueller $rad Gal)er $lair <i Eileen Sin%er lui Ga(ne <i L(nn ?or%an lui ?imi $rennan Rerome Summers dr. -eter -o*ers Gill Hepburn dr. EnriSue Teusc+er dr. Robert ?arin $ett( O(ster Rulie $elden Ramie ,anfort+ C+erie Clar) Ric) ?erica Roia Rita+ide Reff $assett dr. Tom $urns <i lui $ill Hal>in pentru că mi6au fost ni<te prieteni minunaţi <i mi6au susţinut proiecteleE Centrului ?ana%erilor <i :ecilor de mii de absol>enţi ai cursurilor NTu <i baniiO <i ai Qcolii de afaceri pentru întreprin:ătoriE <i lui Kran) Crerie Clint ?iller T+omas Allen <i lui Norman Lon% pentru că mi6au fost ni<te ePtraordinari parteneri de afaceri.

Robert T. !i(osa)i "NTRO,3CERE

EPistă o cerinţă

Oare <coala îi pre%ăte<te pe copii pentru lumea realăA N@n>aţă cu sBr%uinţă ia note mari <i >ei %ăsi o sluCbă bine plătită cu tot felul de a>antaCeO obi<nuiau să spună părinţii mei. Scopul lor în >iaţă era să ne asi%ure o facultate surorii mele mai mari <i mie astfel încBt noi să a>em cele mai mari <anse de reu<ită în >iaţă. CBnd în sfBr<it mi6am luat diploma în /01= 6 absol>ind strălucit printre primii din promoţia mea 3ni>ersitatea de Stat din Klorida secţia contabilitate 6 părinţii mei î<i atinseseră scopul. Era încununarea reu<itei >ieţii lor. Conform N-lanului -rincipalO am fost an%aCată de o importantă firmă de contabilitate dintre acele cu Nopt :erouriO <i credeam că mă a<teaptă o lun%ă carieră <i o pensionare la o >Brstă nu prea înaintată. Soţul meu ?ic+ael a urmat o cale similară. AmBndoi pro>eneam din familii care munceau din %reu dispunBnd de miCloace modeste dar cu o puternică etică a muncii. Qi ?ic+ael a absol>it strălucit ba c+iar de două ori& mai întBi in%ineria <i

apoi dreptul. A fost recrutat deîndată de o presti%ioasă firmă de a>ocatură din Gas+in%ton ,.C. speciali:ată în drept de bre>etare. 9iitorul său părea ePtrem de luminos drumul carierei bine definit <i pensionarea timpurie %arantată. ,e<i am a>ut succese în carierele noastre lucrurile nu au mers cum ne a<teptam. AmBndoi am sc+imbat mai multe posturi 6 de fiecare dată pentru că a<a era mai bine 6 dar fără a se între:ări >reo posibilitate de pensionare. Kondul de pensii nu cre<tea decBt prin contribuţiile personale. ?ic+ael <i cu mine a>em o căsnicie minunată cu trei copii %ro:a>i. CBnd scriu aceste rBnduri doi dintre ei sunt la facultate iar cel de6al treilea abia începe liceul. Am c+eltuit o a>ere ca să ne asi%urăm că urmea:ă cele mai bune <coli. @ntr6o :i în /00= unul dintre copiii mei a >enit acasă de:ilu:ionat de <coală. Era plictisit <i se săturase să în>eţe. N,e ce trebuie să petrec atBta >reme studiind materii care nu îmi >or fi niciodată cu ade>ărat de folos în >iaţăAO 6 a protestat el. Kără să mă %Bndesc i6am răspuns& N-entru că dacă nu iei note mari nu poţi mer%e la facultate.O N"ndiferent dacă fac sau nu o facultateO mi6a răspuns el Neu tot >oi fi bo%at.O N,acă nu termini o facultate n6o să ai o sluCbă bunăO i6am răspuns u<or panicată <i în%riCorată ca orice mamă. NQi dacă nu >ei a>ea o sluCbă bună cum cre:i că ai putea să te îmbo%ăţe<tiAO Kiul meu mi6a :Bmbit superior <i a dat u<or din cap oarecum plictisit. ?ai purtaserăm de multe ori această discuţie. S6a strBmbat <i <i6a dat oc+ii peste cap. ,in nou cu>intele mele materne pline de înţelepciune se i:beau de un :id. Nici măcar nu le au:ea. ,e<i de<tept <i plin de >oinţă el a fost întotdeauna politicos <i respectuos. N?ămicoO a început el. 3rma să mi se ţină mie o predică. NAdaptea:ă6te >remurilorD -ri>e<te în Curul tăuE oamenii cei mai bo%aţi nu s6au îmbo%ăţit datorită studiilor lor. 3ită6te la ?ic+ael Rordan <i la ?adonna. -Bnă <i $ill Hates care nu a fost primit la Har>ard a înfiinţat ?icrosoftE acum este cel mai bo%at om din America <i nu are decBt trei:eci <i ce>a de ani. 3n Cucător de baseball poate cB<ti%a pBnă la 7 milioane de dolari pe an c+iar dacă a fost clasat drept Tarierat mintalU.O

@ntre noi s6a a<ternut o lun%ă tăcere. ?i6am dat seama dintr6odată că de fapt îl sfătuisem pe fiul meu ePact ceea ce mă sfătuiseră la rBndul lor părinţii mei. Lumea din Cur s6a sc+imbat dar sfatul a rămas acela<i. O educaţie solidă <i notele mari nu mai asi%ură reu<ita însă parcă nimeni nu obser>ă asta în afară de copiii no<tri. N?ămicoO a continuat el Nnu >reau să muncesc la fel de mult ca tine <i ca tata. 9oi cB<ti%aţi o %rămadă de bani <i trăim într6o casă enormă plină de Cucării. ,acă6ţi >oi asculta sfatul >oi sfBr<i ca >oi muncind tot mai din %reu doar pentru a plăti <i mai multe impo:ite <i pentru a mă afunda în datorii. Nu mai ePistă sluCbe si%ureE <tiu totul despre restructurări <i rentabili:are. ?ai <tiu că absol>enţii de facultate cB<ti%a astă:i mai puţin decBt cB<ti%aţi >oi atunci cBnd aţi terminat <coala. 3ită6te <i tu la doctori. Nu mai cB<ti%ă nici pe departe ca altă dată. Qtiu că nu mă pot bi:ui pe Asi%urările Sociale sau pe pensiile %arantate de companii. Trebuie să %ăsesc noi soluţii.O A>ea dreptate. @i trebuiau noi soluţii ca <i mie de altfel. Sfatul părinţilor mei poate că era >alabil pentru cei născuţi înainte de /07; dar putea de>eni de:astruos pentru cei ca noi născuţi într6o lume care se sc+imbă ePtrem de rapid. Nu le mai pot spune pur <i simplu copiilor mei& N?er%eţi la <coală luaţi note mari <i căutaţi6>ă o sluCbă si%ură.O Qtiu că trebuie să %ăsesc noi căi pentru a6mi călău:i copiii în pri>inţa studiilor. Ca mamă dar <i ca specialist contabil am fost întotdeauna preocupată de lipsa educaţiei financiare. ?ulţi dintre tinerii de astă:i au cărţi de credit încă înainte de a aCun%e la liceu dar nu li s6a ţinut niciodată un curs despre bani sau despre felul în care ar putea să6i in>estească ca să nu mai >orbim despre cum funcţionea:ă dobBnda la cărţile de credit. Kără să aibă noţiuni financiare <i fără să <tie cum funcţionea:ă banii ei nu sunt pre%ătiţi să înfrunte lumea ce6i a<teaptă o lume care accentuea:ă consumul <i nu economiile. CBnd băiatul meu cel mare fiind încă student în anul întBi la facultate s6a îndatorat fără speranţe cu cărţile lui de credit nu numai că l6am aCutat să6<i distru%ă aceste carduri de>enite fără >aloare dar am căutat <i un pro%ram care să mă aCute să îmi educ copiii în pri>inţa problemelor financiare.

Anul trecut soţul meu m6a sunat într6o :i de la birou. NSe află la mine o persoană pe care ar trebui să o cuno<tiO mi6a spus el. NSe nume<te Robert !i(osa)i. Este om de afaceri <i in>estitor <i tocmai ne solicită un bre>et pentru un produs educaţional. Cred că este ePact ceea ce căutai demult.O

EPact ceea ce căutam

Soţul meu ?i)e a fost atBt de impresionat de proiectul Ncircuitul banilorO noul produs educaţional de:>oltat de Robert !i(osa)i încBt a aranCat să participăm amBndoi la o testare a prototipului. Kiind >orba de un Coc educaţional am întrebat6o <i pe fiica mea de /0 ani care era în primul an la uni>ersitatea locală dacă nu >rea să participe <i ea a fost de acord. La acest test au participat >reo cincispre:ece persoane care erau împărţite în trei %rupuri. ?i)e a>usese dreptate. Era ePact produsul educaţional pe care îl căutam. A>ea ce>a specific& arăta ca o tablă de ?onopol( cu un enorm <obolan arătos în miCloc. ,ar spre deosebire de ?onopol( erau două trasee& unul în interior <i unul în ePterior. ?i:a Cocului era să scapi de pe traseul interior 6 ceea ce Robert numea Cursa Qobolanului 6 <i să aCun%i la pista ePterioară sau la Npista rapidăO. Robert susţinea că pista rapidă simulea:ă comportamentul oamenilor bo%aţi în >iaţa reală. ,upă care Robert ne6a ePplicat NCursa QobolanuluiO. N,acă >eţi anali:a atent >iaţa unei persoane de formaţie medie foarte muncitoare >eţi întBlni o pistă similară. Copilul se na<te <i mer%e la <coală. -ărinţii sunt mBndri <i încBntaţi deoarece copilul ePcelea:ă luBnd note bune <i foarte bune <i este primit la facultate. Copilul termină studiile <i e>entual <i le perfecţionea:ă după care acţionea:ă conform pro%ramului dinainte stabilit& î<i caută o sluCbă si%ură sau o profesie. Copilul %ăse<te această sluCbă e>entual ca doctor sau a>ocat intră în armată ori lucrea:ă pentru %u>ern. @n %eneral copilul începe să facă apoi bani are tot mai multe carduri <i încep cumpărăturile în ca:ul în care nu au început c+iar mai înainte.

A>Bnd bani de risipit copilul mer%e în acele locuri la care >isea:ă <i ceilalţi tineri cunoa<te alţi oameni î<i fiPea:ă întBlniri <i uneori se căsătore<te. 9iaţa este minunată pentru că acum <i bărbaţii <i femeile lucrea:ă. ,ouă >enituri sunt o binecu>Bntare. Cu toţii simt că au reu<it îi a<teaptă un >iitor strălucit se +otărăsc să cumpere o casă o ma<ină un tele>i:or pleacă în >acanţă <i fac copii. Kericirea >ine %rămadă. Ne>oia de bani %+eaţă este enormă. Kericitul cuplu +otără<te că profesia este de o importanţă >itală în consecinţă muncesc tot mai mult urmărind a>ansări <i măriri de leafă. Leafa se măre<te <i mai apare un copil <i ne>oia de o casă mai mare. Ei muncesc <i mai mult de>in ni<te an%aCaţi <i mai buni <i mai implicaţi. Se reîntorc pe băncile <colii ca să se speciali:e:e pentru a cB<ti%a <i mai mulţi bani. E>entual î<i mai iau o sluCbă. 9eniturile cresc dar <i impo:itele inclusi> pe proprietăţi respecti> pe terenul casei celei noi <i mari. Cresc contribuţiile la Asi%urările Sociale <i toate celelalte. "au lefuri tot mai mari <i se întreabă pe ce se duc banii. Se înscriu la fondurile mutuale <i cumpără alimente cu cartea de credit. Copiii fac între timp ; sau = ani <i părinţii încep să strBn%ă bani pentru facultatea lor dar <i pentru pensie. Kericitul cuplu născut în urmă cu trei:eci <i cinci de ani este prins acum în Cursa Qobolanului pentru tot restul >ieţii lui acti>e. Cei doi muncesc pentru proprietarii companiei pentru %u>ern 6 prin plata taPelor <i pentru bănci 6 plătind ipoteci sau cărţile de credit. ,upă care î<i sfătuiesc propriii copii Tsă în>eţe temeinic să ia note mari <i să6<i %ăsească o sluCbă sau o profesie si%urăU. N6au în>ăţat nimic despre bani în sc+imb alţii au profitat de nai>itatea lor <i de asta au fost ne>oiţi să muncească din %reu toată >iaţa. -rocesul se repetă <i %eneraţia următoare robote<te la fel. Aceasta este TCursa QobolanuluiUV. Sin%ura posibilitate de a ie<i din această NCursă a QobolanuluiO este să îţi do>ede<ti competenţa atBt în contabilitate cBt <i în in>estiţii cate%oric două dintre cele mai %reu de stăpBnit dintre materiile dificile. @n calitate de ePpert contabil care a lucrat cBnd>a la o mare firmă cu o cifră de afaceri cu opt :erouri m6am mirat să constat că Robert reu<ise să facă amu:ante <i palpitante aceste două materii. -rocesul era atBt de bine mascat încBt atunci cBnd încercam cu sBr%uinţă să ie<im din NCursa QobolanuluiO uitam rapid că de fapt în>ăţam ce>a.

Testarea produsului s6a transformat pe nesimţite într6o după6amia:ă amu:antă cu fiica mea discutBnd despre lucruri pe care nu le abordasem niciodată. Kiind contabilă de formaţie nu mi se părea complicat un Coc care presupunea o declaraţie de >enit <i un bilanţ. ,e aceea am a>ut timp să o aCut pe fiica mea ca <i pe ceilalţi Cucători de la masa mea lămurindu6le conceptele pe care nu le înţele%eau. Am fost prima persoană 6 <i sin%ura din între% %rupul de testare 6 care a reu<it să iasă din NCursa QobolanuluiO în acea :i. Am scăpat în ;4 de minute de<i Cocul a durat aproape trei ore. La masa mea se mai aflau un banc+er un om de afaceri <i un informatician. ?6a tulburat să constat cBt de puţin <tiau ace<ti oameni despre contabilitate sau in>estiţii lucruri atBt de importante în >iaţa lor. ?6am întrebat cum de s6au descurcat în re:ol>area propriilor probleme financiare întBlnite în >iaţa reală. -uteam înţele%e de ce fetiţa mea de /0 ani nu pricepea dar ceilalţi erau adulţi a>eau de cel puţin două ori >Brsta ei. ,upă ce am ie<it din NCursa QobolanuluiO i6am urmărit >reme de două ore pe fiica mea <i pe aceste persoane cu <coală adulţi bo%aţi cum dădeau cu :arul <i î<i mutau pionii. ,e<i mă bucuram că în>ăţau cu toţii atBt de mult mă deranCa totu<i ideea că ni<te adulţi nu cuno<teau noţiunile de ba:ă ale contabilităţii <i in>estiţiilor. Le era %reu să stabilească relaţia dintre declaraţia de >enit <i bilanţ. -e măsură ce cumpărau <i >indeau bunuri î<i aminteau cu %reu de faptul că fiecare tran:acţie putea a>ea un oarecare impact asupra circuitului financiar lunar. ?6am întrebat cBte milioane de oameni care se :bat din punct de >edere financiar doar pentru că nu cunosc aceste lucruri or fi pe lumea asta. Sla>ă ,omnului că se amu:au <i erau preocupaţi de dorinţa de a cB<ti%a partida mi6am spus în sinea mea. ,upă ce Robert a înc+eiat concursul ne6a acordat /; minute în care să discutăm <i să criticăm NCircuitul banilorO între noi. Omul de afaceri de la masa mea nu era deloc mulţumit. Nu i6a plăcut Cocul. NN6 am ne>oie să <tiu toate asteaO a spus el răspicat. N-entru asta an%aCe: contabili banc+eri <i a>ocaţi tocmai ca să îmi ePplice cum stau lucrurile.O Ric+ard i6a replicat& NN6aţi obser>at niciodată faptul că nu sunt prea mulţi contabili bo%aţiA Ca de altfel nici banc+eri a>ocaţi ori a%enţi de $ursă sau imobiliari. Ei <tiu foarte multe lucruri <i în multe pri>inţe sunt oameni de<tepţi dar maCoritatea nu sunt bo%aţi. Cum <colile noastre nu6i în>aţă pe oameni ceea

ce <tiu cei bo%aţi ar fi bine să primim sfaturi din partea acestora din urmă. @ntr6o bună :i în >reme ce mer%eţi pe <osea >ă puteţi bloca în trafic străduindu6>ă să aCun%eţi la ser>iciuE cBnd >ă >eţi uita în dreapta >eţi constata că <i contabilul d>. este prins în acela<i blocaC de circulaţie. 9ă uitaţi în stBn%a <i îl >edeţi pe banc+er. Asta ar trebui să >ă spună ce>a.O "nformaticianul nu s6a lăsat nici el impresionat de Coc& N-ot cumpăra un pro%ram care să mă în>eţe toate acestea.O @n sc+imb banc+erul a fost foarte mi<cat. NAm în>ăţat asta la <coală 6 adică partea de contabilitate 6 dar n6am <tiut niciodată cum s6o aplic în realitate. Acum <tiu. Trebuie să ies din TCursa QobolanuluiU.O -e mine însă m6au impresionat cel mai mult cu>intele fiicei mele. N?6a amu:at să în>ăţ toate asteaO a spus ea. NAm aflat o mulţime de lucruri despre felul cum circulă banii <i cum trebuie ei in>estiţi.O ,upă care a adău%at& NAcum <tiu că pot să6mi ale% profesia doar ţinBnd seama de munca pe care o >oi depune <i nu pentru a fi neapărat una si%ură sau de pe urma căreia să am di>erse a>antaCe sau s6o aprecie: în funcţie de cBt sunt plătită. ,acă >oi în>ăţa ceea ce acest Coc îmi ePplică >oi fi liberă să fac <i să studie: ce6mi dore<te sufletul... <i nu să studie: ce>a doar pentru că se caută un anumit tip de pre%ătire. ,acă >oi în>ăţa asta nu mai trebuie să6mi fac probleme le%ate de si%uranţa locului de muncă sau de Asi%urările Sociale a<a cum procedea:ă deCa maCoritatea cole%ilor mei.O N6am mai putut să rămBn pentru a >orbi cu Robert după ce am terminat Cocul dar am stabilit să ne întBlnim ulterior pentru a discuta pe mai departe proiectul său. Qtiam că >rea să folosească acest Coc pentru a6i aCuta <i pe alţii să de>ină ePperţi în finanţe <i eram nerăbdătoare să aflu mai multe despre planurile lui. @mpreună cu soţul meu am fiPat să ne întBlnim la cină cu Robert <i soţia lui în săptămBnile imediat următoare. ,e<i era prima dată cBnd ne >edeam într6un cadru monden ne6am simţit ca <i cum ne6am fi <tiut de ani de :ile. Am descoperit că a>em foarte multe în comun. Am acoperit o %amă foarte lar%ă de la sport la piese de teatru la restaurante <i probleme socio6economice. Am >orbit despre lumea în sc+imbare. Am petrecut multă >reme discutBnd despre felul cum maCoritatea americanilor au pus foarte puţin deoparte pentru pensie

sau c+iar n6au pus nimic dar <i despre starea falimentară a Asi%urărilor Sociale <i ?edicale. Oare copiilor mei li se >a cere să plătească pensionarea celor 1; milioane de copii născuţi în anii F=4A Ne întrebam dacă oamenii î<i dau seama cBt de riscant este să depindă de un plan de pensii. -rincipala %riCă a lui Robert era faptul că se crease o prăpastie din ce în ce mai adBncă între cei care au <i cei care nu au atBt în America cBt <i în întrea%a lume. Robert era un autodidact care prin munca proprie aCunsese întreprin:ător străbătuse toată lumea <i pusese cap la cap di>erse in>estiţii astfel încBt a putut ie<i la pensie la 71 de ani. El a renunţat apoi la pensionare pentru că manifestă aceea<i în%riCorare pe care o am <i eu în le%ătură cu copiii mei. El <tie că lumea s6a sc+imbat dar sistemul de în>ăţămBnt a rămas acela<i. Robert susţine că ace<ti copii ai no<tri petrec ani între%i într6un sistem educaţional stră>ec+i studiind materii pe care nu le >or folosi niciodată <i pre%ătindu6se pentru o lume care nu mai ePistă. N@n pre:ent sfatul cel mai periculos care poate fi dat unui copil este T,u6te la <coală ia note mari <i caută6ţi o sluCbă si%urăUV îi place lui să spună. NAcesta este un sfat stră>ec+i <i prost. ,acă aţi putea >edea ce se întBmplă în Asia Europa <i America de Sud aţi fi la fel de în%riCoraţi ca <i mine.O El socote<te că e un sfat prost Npentru că dacă dore<ti un >iitor si%ur din punct de >edere financiar pentru copilul tău acest lucru nu se poate obţine după re%ulile de altă dată. Este mult prea riscant.O L6am întrebat ce înţele%e prin Nre%ulile de altă datăO. NCei ca mine au alte re%uli decBt ale >oastreO a spus el. NCe se întBmplă atunci cBnd o companie anunţă o reducere de personalAO NOamenii sunt concediaţiO am spus eu Nfamiliile au de suferit cre<te <omaCul.O N,a. ,ar ce se întBmplă cu compania mai ales dacă este o companie publică pe acţiuniAO N-reţul acţiunilor cre<te de obicei atunci cBnd se anunţă o reducere de personalO am spus eu. N-iaţa pare încBntată atunci cBnd o companie reduce costurile forţei de muncă fie prin automati:are fie prin cre<terea producti>ităţii muncii în %eneral.O

NA<a esteO a spus el. NQi atunci cBnd preţul acţiunilor cre<te cei ca mine acţionarii se îmbo%ăţesc <i mai mult. Asta înţele% eu prin alte re%uli. An%aCaţii pierdE proprietarii <i in>estitorii cB<ti%ă.O Robert de fapt nu numai că descria diferenţa dintre un an%aCat <i un patron dar <i pe aceea dintre controlarea propriului destin <i încredinţarea lui în mBinile altcui>a. N-entru cei mai mulţi oameni însă este %reu de înţeles de ce se întBmplă astaO am :is eu. NEi pur <i simplu consideră că nu e drept.O N,e aceea mi se pare o prostie să îi spui copilului TTrebuie să ai o educaţie solidăUV :ise el. NEste o prostie să presupui că studiile asi%urate de sistemul <colar îi >or pre%ăti pe copiii >o<tri pentru lumea cu care >or trebui să se confrunte după absol>ire. Kiecare copil are ne>oie de <i mai multă educaţie de un alt tip de educaţie. Copiii trebuie să cunoască re%ulile. Alte re%uli.O NEPistă re%uli ale banului după care se %+idea:ă cei bo%aţi <i ePistă re%ulile după care se %+idea:ă ceilalţi 0;W din populaţieO a spus el. NQi cei 0;W în>aţă aceste re%uli acasă <i la <coală. ,e aceea este riscant ca în :ilele noastre să îi spui copilului doar& Tîn>aţă temeinic <i caută6ţi o sluCbă.U Copilul din :iua de a:i are ne>oie de o educaţie mult mai sofisticată iar actualul sistem nu este capabil să furni:e:e a<a ce>a. Nu6mi pasă cBte calculatoare pun în sălile de curs sau cBţi bani c+eltuiesc <colile. Cum ar putea un sistem de în>ăţămBnt să predea o materie pe care n6o cunoa<teAO Cum poate un părinte să6<i în>eţe copiii ceea ce <coala nu reu<e<teA Cum poate fi predată contabilitatea unui copilA N6o să se plictiseascăA Qi cum poate fi predată <tiinţa in>estiţiilor atBta >reme cBt ca părinte do>ediţi ePact contrariul fiind împotri>a oricărui riscA @n loc să6mi în>ăţ copiii să acţione:e întotdeauna în limitele si%uranţei am +otărBt ca este mai bine să6i în>ăţ să acţione:e inteli%ent. L6am întrebat pe Robert& NCum poate fi în>ăţat un copil despre bani <i despre tot ceea ce am discutat noi aiciA Cum am putea simplifica sarcina părinţilor mai ales atBta >reme cBt ei în<i<i nu înţele%AO NAm scris o carte despre astaO a spus el. N3nde esteAO

N@n calculatorul meu. E acolo de ani de :ile în diferite fra%mente a<e:ate la întBmplare. ,in cBnd în cBnd mai adau% cBte ce>a dar niciodată nu am fost în stare să pun totul cap la cap. -e aceasta am început să o scriu după ce cealaltă carte a mea a aCuns un best6seller. ,ar pe asta n6am mai terminat6o. E în bucăţele.O Qi într6ade>ăr era în bucăţele. ,upă ce am citit cBte>a fra%mente împră<tiate am +otărBt că această carte are un merit cert <i trebuie împărtă<ită <i altora mai ales în aceste >remuri sc+imbătoare. Am acceptat să fim coautori la cartea lui Robert. L6am întrebat de cBte informaţii de ordin financiar crede el că are ne>oie un copil. ?i6a răspuns că depinde de copil. El a <tiut de mic că >rea să fie bo%at <i a a>ut noroc de un tată bo%at <i dispus să îl călău:ească. Educaţia stă la ba:a reu<itei a spus Robert. ,ar la fel de importantă ca formarea uni>ersitară este <i cea financiară sau cea le%ată de comunicare. Apoi urmea:ă po>estea celor doi taţi ai lui Robert unul bo%at <i unul sărac prin care se ePplică felul în care s6a format de6a lun%ul între%ii >ieţi. Contrastul dintre cei doi taţi furni:ea:ă o perspecti>ă esenţială. Cartea este susţinută cu date precise editată <i pusă cap la cap de mine. Orice contabil care cite<te această carte trebuie să uite de cuno<tinţele sale uni>ersitare <i să se arate desc+is la teoriile pre:entate de Robert. ,e<i multe dintre ele contra>in ideilor fundamentale ale principiilor %eneral acceptate de contabilitate ele furni:ea:ă totu<i o perspecti>ă >aloroasă referitoare la felul în care î<i anali:ea:ă +otărBrile ade>ăraţii in>estitori. Atunci cBnd ca părinţi ne sfătuim copiii& N,u6te la <coală în>aţă din %reu <i ia6ţi o sluCbăO o facem adesea dintr6un obicei de>enit tradiţional. A fost din totdeauna cel mai bun lucru de făcut. CBnd l6am cunoscut pe Robert iniţial ideile lui m6au speriat. Kiind crescut de doi taţi a fost în>ăţat să se :bată pentru două scopuri diferite. Tatăl lui cu <coală /6a sfătuit să lucre:e la o companie. Tatăl lui bo%at /6 a sfătuit să fie proprietarul unei companii. Ambele drumuri în >iaţă presupuneau studii numai că obiectele de studiu erau complet diferite. Tatăl lui cu <coală /6a încuraCat pe Robert să fie de<tept. Tatăl lui bo%at /6a încuraCat pe Robert să în>eţe cum să an%aCe:e oameni de<tepţi.

Kaptul că a>ea doi taţi a creat multe probleme. Tatăl bun al lui Robert era inspector în în>ăţămBnt în Ha*aii. CBnd Robert împlinise /= ani ameninţarea& N,acă nu iei note mari n6o să6ţi %ăse<ti o sluCbă bunăO nu mai a>ea prea mare efect. El <tia deCa că în >iaţă urma să fie proprietar de companie <i nu an%aCat al unei companii. ,e fapt dacă nu ar fi a>ut un sfătuitor înţelept <i perse>erent pe >remea liceului probabil că Robert nu ar fi făcut facultate. El recunoa<te asta. ,e abia a<tepta să înceapă să pună ba:ele a>erii sale dar în final a fost de acord că facultatea ar putea să6i fie de folos. Ade>ărul este că ideile din această carte pot părea prea sofisticate sau prea radicale pentru părinţii din :iua de a:i. ?ultor părinţi <i a<a le este %reu să6<i ţină copiii la <coală. XinBnd seama însă de >remurile sc+imbătoare ca părinţi trebuie să fim desc+i<i în faţa ideilor noi <i îndră:neţe. Ai încuraCa pe copii să aCun%ă an%aCaţi este ca <i cum i6aţi sfătui să plătească impo:ite mai mult decBt se cu>ine o >iaţă întrea%ă speranţele de pensie fiind minime sau inePistente. Este ade>ărat că marea c+eltuială pentru oricine o repre:intă impo:itele. ,e fapt maCoritatea familiilor muncesc din ianuarie pBnă la Cumătatea lui mai doar pentru a6<i acoperi impo:itele către stat. E ne>oie de idei noi <i această carte >i le oferă. Robert susţine că oamenii bo%aţi î<i educă altfel copiii. Ei î<i în>aţă copiii acasă în Curul mesei la cină. Aceste idei s6ar putea să nu fie ideile pe care să >reţi să le discutaţi cu copiii >o<tri dar eu oricum >ă mulţumesc că le6aţi acordat atenţie. 9ă sfătuiesc să continuaţi căutările. ,upă părerea mea de mamă <i ePpert contabil ideea că este suficient să iei note mari <i să6ţi %ăse<ti o sluCbă bună este depă<ită. Trebuie să ne sfătuim copiii folosind ni<te soluţii mai sofisticate. A>em ne>oie de idei noi <i de o altă educaţie. -oate că nu este cea mai rea idee să le spunem copiilor no<tri să se străduiască să fie ni<te buni an%aCaţi dar <i să se străduiască să aibă propria lor companie de in>estiţii. Ca mamă sper ca această carte să aCute <i alţi părinţi. Robert speră să6i facă pe oameni să afle că oricine poate de>eni prosper dacă asta >rea. C+iar dacă în pre:ent e<ti %rădinar sau în%riCitor sau c+iar <omer ai posibilitatea să te forme:i <i să6i în>eţi <i pe cei dra%i să se descurce din punct de >edere financiar. Nu uitaţi că înţele%erea lumii finanţelor este acel proces mental prin care ne re:ol>ăm problemele financiare.

@n pre:ent ne confruntăm cu sc+imbări maCore inclusi> de ordin te+nolo%ic care sunt mult mai mari decBt cele cu care s6au confruntat toţi cei de pBnă acum. Nimeni nu are un %lob de cristal pentru a pre>edea cu ade>ărat >iitorul dar un lucru este si%ur& ne a<teaptă sc+imbări mai presus de orice ima%inaţie. Cine <tie ce ne re:er>ă >iitorulA ,ar indiferent ce s6ar întBmpla a>em două posibilităţi fundamentale& să Cucăm fără risc sau să Cucăm inteli%ent pre%ătindu6ne în>ăţBnd tre:indu6ne <i tre:indu6le <i copiilor no<tri %eniul financiar.

S+aron Lec+ter

CA-"TOL3L /

Tată $o%at Tată Sărac

A<a cum po>este<te Robert !i(osa)i

Am a>ut doi taţi unul bo%at <i unul sărac. 3nul a>ea multă <coală <i era foarte inteli%entE a>ea doctoratul <i făcuse patru ani de studiu în mai puţin de doi ani. ,upă care mersese la 3ni>ersitatea Stanford la 3ni>ersitatea din C+ica%o <i la 3ni>ersitatea Nort+*estern pentru masterat peste tot beneficiind de burse inte%rale. Celălalt tată n6a terminat nici opt clase. AmBndoi reu<iseră în carieră muncind din %reu toată >iaţa. AmBndoi a>eau >enituri substanţiale. Qi totu<i unul s6a luptat cu probleme financiare toată >iaţa. Celălalt a de>enit unul dintre cei mai bo%aţi oameni din Ha*aii. 3nul a murit lăsBnd :eci de milioane de dolari pentru familie societăţi de binefacere <i biserică celălalt a lăsat datorii. AmBndoi erau puternici carismatici <i a>eau un cu>Bnt %reu de spus. AmBndoi ne6au dat sfaturi dar nu acelea<i sfaturi. Ambii credeau cu tărie în educaţie dar nu recomandau acela<i traseu al studiilor.

,acă a< fi a>ut un sin%ur tată ar fi trebuit să accept sau să6i respin% sfatul. Kaptul că a>eam doi taţi care să mă sfătuiască mi6a oferit oca:ia să ale% între puncte de >edere diferiteE ale unui om bo%at <i ale unui om sărac. @n loc să6/ accept sau să6/ respin% pur <i simplu pe unul sau pe celălalt mi6am dat seama că de fapt pot reflecta mai mult comparBnd posibilităţile <i ale%Bnd de unul sin%ur. -roblema era că la >remea aceea cel bo%at nu era încă bo%at iar cel sărac nu era încă sărac. AmBndoi erau la început de drum <i se :băteau între problemele financiare <i cele de familie. A>eau însă puncte de >edere foarte diferite în pri>inţa banilor. ,e ePemplu unul dintre ei spunea& N$anul este oc+iul dracului.O Celălalt :icea& NLipsa banului este oc+iul dracului.O Ca pu<ti a>Bnd doi taţi cu caracter puternic era %reu să mă las influenţat de amBndoi la fel. 9roiam să fiu un fiu bun <i să6i ascult doar că taţii mei nu spuneau acela<i lucru. ,iferenţa între punctele lor de >edere mai ales în pri>inţa banilor era atBt de mare încBt acest lucru m6a făcut curios <i m6a intri%at. Am început să mă %Bndesc tot mai mult la ce >roia de fapt să spună fiecare. CBnd eram sin%ur reflectam mai tot timpul întrebBndu6mă de ePemplu& N,e ce a spus astaAO Apoi îmi puneam întrebări în pri>inţa afirmaţiei celuilalt tată. Ar fi fost mult mai simplu să spun doar a<a& N?da are dreptate. Sunt de acord.O Sau să respin% pur <i simplu un punct de >edere :icBnd& N$ătrBnul nu <tie ce >orbe<te.O @n sc+imb faptul că a>eam doi taţi pe care îi iubeam m6a obli%at să reflecte: <i în final să ale% o modalitate de a %Bndi eu însumi. -rocesul ale%erii s6a do>edit a fi mult mai >aloros pe termen lun% decBt o simplă acceptare sau respin%ere a unui sin%ur punct de >edere. 3nul dintre moti>ele pentru care cei bo%aţi se îmbo%ăţesc tot mai mult cei săraci sărăcesc tot mai mult iar clasa de miCloc se :bate în datorii este faptul că despre bani se în>aţă acasă <i nu la <coală. Cei mai mulţi dintre noi află despre bani de la părinţi. ,eci ce poate un părinte sărac să6i spună copilului său despre baniA ,oar& N9e:i6ţi de <coală <i în>aţă serios.O Copilul poate termina cu note ePcelente dar a>Bnd o slabă pre%ătire financiară. Lucrurile acestea i6au fost inoculate pe cBnd era mic.

,espre bani nu se în>aţă la <coală. Qcolile se concentrea:ă asupra obiectelor de studiu <i a formării profesionale dar nu <i asupra capacităţii de re:ol>are a problemelor financiare. Acest lucru ePplică de ce banc+eri doctori <i contabili foarte de<tepţi care au a>ut note ePcelente la <coală se :bat toată >iaţa pentru a6<i re:ol>a problemele financiare. 9e<nica noastră datorie naţională este produsă în mare parte de politicieni cu multă <coală <i repre:entanţi %u>ernamentali care iau +otărBri financiare fără să aibă o pre%ătire în pri>inţa banilor. Adesea mă %Bndesc la noul mileniu <i mă întreb ce se >a întBmpla cBnd >om a>ea milioane de oameni care >or a>ea ne>oie de spriCin financiar <i medical. Ei >or depinde de familiile lor sau de stat pentru a beneficia de asistenţă financiară. Ce se >a întBmpla cBnd Asi%urările ?edicale <i Sociale >or rămBne fără baniA @n ce fel poate o naţiune să supra>ieţuiască atBta >reme cBt abordarea problemei banilor continuă să fie lăsată în %riCa părinţilor 6 care în maCoritate >or fi sau sunt deCa săraciA Cum a>eam doi taţi cu un cu>Bnt %reu de spus am în>ăţat de la amBndoi. A trebuit să reflecte: la sfatul fiecăruia <i făcBnd asta am reu<it să descopăr un punct de >edere asupra puterii <i efectului %Bndirii fiecăruia asupra propriei lui >ieţi. ,e ePemplu unul dintre taţi a>ea obiceiul să spună& NNu6mi pot permite.O Celălalt inter:icea folosirea acestei ePprimări. El insista să spun& NCum a< putea face să6mi permit astaAO 3na este o afirmaţie iar cealaltă este o întrebare. 3na te lasă de i:beli<te iar cealaltă te obli%ă să %Bnde<ti. Tatăl meu care în6curBnd6 >a6fi6bo%at ar ePplica faptul că dacă spui automat& NNu6mi pot permiteO creierul încetea:ă să mai funcţione:e. -unBnd întrebarea NCum a< putea face să6mi permit astaAO creierul e pus la muncă. Asta nu însemna că dorea să spună că poţi să6ţi cumperi tot ce >rei. ,ar a>ea un ade>ărat fanatism în pri>inţa ePersării minţii acest cel mai puternic calculator din lume. NCreierul meu este :ilnic tot mai puternic pentru că îl ePerse:. Cu cBt este mai puternic cu atBt cB<ti% mai mulţi bani.O El era con>ins că dacă spunem automat NNu6mi pot permiteO acesta este un semn al unei lene>iri intelectuale. ,e<i ambii taţi munceau din %reu am obser>at că unul dintre ei a>ea obiceiul să nu6<i pună mintea la contribuţie atunci cBnd era >orba de bani în >reme ce celălalt <i6o ePersa din plin. Re:ultatul pe termen lun% a fost că unul dintre ei a a>ut o cre<tere financiară puternică în >reme ce celălalt una slabă. E asemeni diferenţei dintre o persoană care mer%e să facă sport în mod re%ulat <i una care

stă pe canapea <i se uită la tele>i:or. EPerciţiul fi:ic bine făcut spore<te <ansa de a fi sănătos iar ePerciţiul mental bine făcut spore<te <ansa de a fi bo%at. Lenea aduce preCudicii atBt sănătăţii cBt <i a>erii. Cei doi taţi ai mei a>eau sisteme de %Bndire opuse. 3nul dintre ei credea că oamenii bo%aţi trebuie să plătească mai multe impo:ite ca să aibă %riCă de cei mai puţin noroco<i. Celălalt spunea& N"mpo:itele îi pedepsesc pe cei care produc <i îi răsplătesc pe cei care nu produc.O 3nul dintre taţi mi6a recomandat& Nîn>aţă serios ca să %ăse<ti o companie bună la care să lucre:i.O Celălalt mi6a su%erat& Nîn>aţă serios ca să %ăse<ti o companie bună pe care s6o cumperi.O 3nul mi6a :is& N?oti>ul pentru care nu sunt bo%at este că >ă am pe >oi copiii.O Celălalt a spus& N?oti>ul pentru care trebuie să fiu bo%at este că >ă am pe >oi copiii.O 3nul încuraCa con>ersaţiile despre bani <i afaceri în timpul mesei celălalt inter:icea acest subiect la masă. 3nul spunea& NCBnd e >orba de bani nu îţi asuma riscuri.O Celălalt :icea& Nîn>aţă să stăpBne<ti riscurile.O 3nul credea& NCăminul nostru este cea mai mare in>estiţie <i cel mai mare acti> al nostru.O Celălalt credea& NCasa mea este un pasi> <i cBnd propria6ţi casă de>ine cea mai importantă in>estiţie înseamnă că ai încurcat6o.O Ambii taţi î<i plăteau facturile la timp unul însă <i le plătea primele iar celălalt la urmă. 3nul dintre taţi credea într6o companie sau într6un %u>ern care să se în%riCească de tine <i de ne>oile tale era mereu preocupat de cre<terea salariului de planurile de pensii de a>antaCele medicale de concediul de boală de :ilele de >acanţă <i de alte asemenea. Era impresionat de doi dintre unc+ii săi care intraseră în armată <i se aleseseră cu o pensie <i o %rămadă de alte a>antaCe pe >iaţă după două:eci de ani de ser>iciu acti>. A%rea ideea de asi%urări medicale plătite <i pri>ile%iile pe care le acordă armata pensionarilor săi. ,e asemenea iubea sistemul de funcţii definiti>e >alabil în uni>ersităţi. 3neori ideea proteCării locului de muncă pe >iaţă <i alte a>antaCe păreau mai importante decBt sluCba propriu6:isă. Adesea spunea& NAm muncit din %reu pentru stat <i merit toate aceste drepturi.O

Celălalt credea într6o independenţă financiară totală. El era împotri>a mentalităţii NdrepturilorO socotind că duce la slăbiciuni <i la ePistenţa persoanelor ne>oia<e din punct de >edere financiar. El era foarte cate%oric în ceea ce pri>e<te competenţa financiară pe care trebuia s6o aibă fiecare <i asi%urarea prin propriile puteri a acesteia. 3nul dintre taţi se :bătea să pună deoparte cBţi>a dolari. Celălalt pur <i simplu crea in>estiţii. 3nul dintre taţi m6a în>ăţat cum să scriu un C9 impresionant ca să îmi %ăsesc o sluCbă bună. Celălalt m6a în>ăţat cum să fac planuri de afaceri <i financiare serioase astfel încBt să pot crea locuri de muncă. Kiind produsul a doi taţi puternici mi6am putut permite luPul să obser> efectele pe care ni<te idei diferite le pot a>ea asupra >ieţii cui>a. Am constatat că oamenii într6ade>ăr î<i modelea:ă >iaţa prin %Bnduri. ,e ePemplu tatăl meu cel sărac spunea mereu& NNu >oi fi niciodată bo%at.O Qi această profeţie s6a transformat în realitate. Tatăl meu cel bo%at pe de altă parte cBnd >orbea despre el spunea întotdeauna că este bo%at. Jicea cam a<a& NSunt un om bo%at <i oamenii bo%aţi nu fac asta.O C+iar <i cBnd era lefter după un recul financiar maCor continua să >orbească despre el ca despre un om bo%at. Se descria astfel& NEPistă o diferenţă între a fi sărac <i a fi lefter. A fi lefter e o situaţie temporară a fi sărac e o situaţie >e<nică.O Tatăl meu cel sărac mai spunea& NNu mă interesea:ă baniiO sau N$anii nu contea:ă.O Tatăl meu cel bo%at spunea întotdeauna& N$anii înseamnă putere.O -uterea %Bndurilor noastre nu poate fi măsurată sau apreciată dar mi6a fost limpede încă din copilărie că trebuie să6ţi con<tienti:e:i %Bndurile <i felul în care te ePprimi. Am obser>at că tatăl meu cel sărac nu era sărac din pricina sumei pe care o cB<ti%a <i care era considerabilă ci din pricina %Bndurilor <i faptelor lui. Copil fiind <i a>Bnd doi taţi mi6am dat seama foarte bine că trebuie să am %riCă ce %Bnduri ale% să fie ale mele. -e cine să ascult Y pe tatăl meu cel bo%at sau pe cel săracA ,e<i amBndoi a>eau un enorm respect faţă de în>ăţămBnt nu se înţele%eau deloc în pri>inţa lucrurilor cu ade>ărat importante ce trebuie aflate. 3nul >roia să studie: serios să6mi iau o diplomă <i o sluCbă <i să muncesc pentru bani. 9roia să

în>ăţ ca să aCun% un profesionist să fiu a>ocat sau contabil sau să urme: <coala oamenilor de afaceri <i să îmi dau masteratul. Celălalt m6a încuraCat să studie: ca să fiu bo%at să înţele% cum e cu banii <i cum să6i fac să acţione:e în fa>oarea mea. NEu nu muncesc pentru baniO 6 erau >orbele pe care le repeta mereu Nbanii muncesc pentru mineDO La 0 ani am +otărBt să6/ ascult <i să în>ăţ de la tatăl meu cel bo%at cum e cu banii. -rocedBnd astfel am ales să nu6/ mai ascult pe tatăl meu cel sărac de<i el a>ea toate diplomele din lume.

Lecţia lui Robert Krost

Robert Krost este poetul meu preferat. @mi plac multe dintre poe:iile sale dar o prefer pe aceasta& N,rumul nebătutO. Kolosesc în>ăţămintele sale aproape :ilnic.

,R3?3L NE$ZT3T ,ouă drumuri mi se arătară în pădurea aurie Qi tare re%retam că6mi fusese dat tocmai mie Să ale%. Călător fiind am stat acolo îndelun% Qi am pri>it departe pe cel ce dădea într6un crBn% "ar copacii îmi părură dintr6odată întin<i la pămBnt.

,upă ce am apucat6o pe celălalt drum Cre:Bnd că poate am ales mai bine acum Căci parcă a>ea mai multă iarbă ?i6am spus repede în barbă Că sunt cam la fel.

@n acea dimineaţă semănau atBt de mult Krun:ele nu fuseseră călcate de demult O+ am pornit6o pe cel dintBi <i a doua :i ,e<i <tiam ePact unde mă >oi opri. Qi atunci m6am îndoit de el.

9ă spun toate acestea cu un oftat S6a întBmplat cBnd>a pe înnoptat @n pădure două drumuri am >ă:ut 6 L6am apucat pe cel mai puţin bătut Qi asta a contat.

Robert Krost [/0/=\

Qi într6ade>ăr a contat enorm. ,e6a lun%ul anilor m6am %Bndit adesea la poe:ia lui Robert Krost. Kaptul că am ales să nu ascult sfatul în>ăţatului meu tată <i să nu preiau atitudinea sa faţă de bani a fost o +otărBre dureroasă dar ea mi6a modelat întrea%a ePistenţă. ,e îndată ce m6am +otărBt pe cine să ascult a început <i educarea mea în spiritul banilor. Tatăl meu cel bo%at m6a în>ăţat >reme de 84 de ani pBnă am împlinit 80. S6a oprit atunci cBnd <i6a dat seama că deCa în>ăţasem <i înţelesesem perfect ceea ce încercase să ba%e în capul meu sec. $anii sunt o formă de putere. ,ar <i mai puternică este educaţia financiară. $anii >in <i se duc dar dacă ai o anumită educaţie în pri>inţa felului în care acţionea:ă banii poţi cB<ti%a de pe urma acestei în>ăţături <i poţi să începi să6ţi construie<ti

a>erea. ?oti>ul pentru care simpla %Bndire po:iti>ă nu funcţionea:ă este acela că maCoritatea oamenilor au făcut <coală dar n6au în>ăţat niciodată despre felul în care funcţionea:ă banii a<a încBt î<i petrec >iaţa muncind pentru bani. -entru că a>eam doar 0 ani cBnd am început lecţiile pe care mi le6a dat tatăl cel bo%at au fost foarte simple. ,upă ce mi6a spus totul n6au mai rămas decBt <ase lecţii principale pe care mi le6a repetat 84 de ani. Această carte se referă la aceste <ase lecţii ePplicate cBt se poate de simplu de către tatăl meu cel bo%at pentru a fi pe înţelesul meu. Aceste lecţii nu intenţionea:ă să fie ni<te răspunsuri ci ni<te puncte de reper. -uncte de reper care >ă >or aCuta pe >oi toţi <i pe copiii >o<tri să >ă îmbo%ăţiţi indiferent ce s6ar întBmpla pe lumea asta întotdeauna plină de sc+imbări <i nesi%uranţă.

Lecţia întBi 6 Cei bo%aţi nu muncesc pentru bani Lecţia a doua 6 ,e ce trebuie predat alfabetul financiar Lecţia a treia 6 9e:i6ţi sin%ur de afacerea ta Lecţia a patra 6 "storia impo:itelor <i a puterii companiilor Lecţia a cincea 6 Cei bo%aţi in>entea:ă banii Lecţia a <asea 6 ?unciţi ca să în>ăţaţi 6 nu munciţi pentru bani

CA-"TOL3L 5 LECX"A /

Cei bo%aţi nu muncesc pentru bani

NTăticule -oţi Să6mi Spui Cum Să ?ă @mbo%ăţescAO Tatăl meu a lăsat :iarul de seară <i mi6a :is& N,e ce >rei să te îmbo%ăţe<ti fiuleAO N-entru că a:i m6a dus cu ma<ina mama lui Rimm( care are un Cadillac nou <i ei toţi urmau să mear%ă în *ee)6end la casa lor de pe malul mării. Rimm( i6a in>itat pe trei dintre prietenii lui dar ?i)e <i cu mine nu ne6am numărat printre ei. Ni s6 a spus că nu suntem in>itaţi pentru că suntem Tcopii săraciUO. NA<a au :isAO m6a întrebat tatăl meu neîncre:ător. N,a c+iar a<aO i6am replicat eu pe un ton Ci%nit. Tatăl meu a dat tăcut din cap <i6a împins oc+elarii pe nas <i s6a apucat iar să citească. Eu am rămas să a<tept un răspuns. Era în anul /0;=. A>eam 0 ani. Cu totul întBmplător mer%eam la aceea<i <coală publică la care oamenii bo%aţi î<i trimiteau copiii. "niţial aici a fost un ora< cu o mare plantaţie de :a+ăr. -roprietarii plantaţiei precum <i alte persoane importante din ora< cum ar fi doctori oameni de afaceri banc+eri î<i trimiteau copiii în clasele "69" la această <coală. ,upă clasa a 9"6a copiii lor erau trimi<i de obicei la <coli particulare. Cum familia mea locuia c+iar pe această stradă am mers la <coala respecti>ă. ,acă a< fi locuit peste drum a< fi mers la altă <coală la una cu copii din familii cam ca a mea. ,upă clasa a 9"6a împreună cu ace<ti copii am fi continuat studiile tot la o <coală publică <i apoi la un liceu de acela<i fel. Nu ePistau <coli particulare pentru cei ca noi. @n sfBr<it tata a lăsat :iarul. Era clar că se %Bndise profund. NEi bine fiuleO a început el lent Ndacă >rei să fii bo%at trebuie să în>eţi să faci bani.O

NQi cum se fac baniiAO am întrebat. NEi pune6ţi capul la contribuţie fiuleO mi6a spus el :Bmbind. ,e fapt asta însemna& NAsta e tot ce am să6ţi spunO sau NNu <tiu răspunsul a<a încBt nu mă mai deranCa.O

Se formea:ă un parteneriat

A doua :i dimineaţa i6am spus celui mai bun prieten al meu ?i)e ce mi6a :is tata. ,in cBte îmi dădeam eu seama ?i)e <i cu mine eram sin%urii copii săraci din această <coală. Qi ?i)e era aici tot din pură întBmplare. Cine>a stabilise în funcţie de :onă cine mer%e la această <coală <i a<a ne6am tre:it noi cu copiii bo%aţi. Nu eram c+iar săraci dar ne simţeam astfel pentru că toţi ceilalţi băieţi a>eau mănu<i noi de baseball biciclete noi <i totul nou. ?ama <i cu tata ne asi%uraseră un minim necesar cum ar fi mBncarea un acoperi< deasupra capului +ainele. ,ar cam asta era tot. Tatăl meu obi<nuia să spună& N,acă >rei ce>a munce<te pentru asta.O Noi >roiam tot felul de lucruri dar nu erau suficiente locuri de muncă mai ales pentru băieţii de 0 ani. NQi atunci ce putem face ca să producem baniAO m6a întrebat ?i)e. NNu <tiuO am spus. N,ar nu >rei să fii partenerul meuAO A fost de acord <i astfel în acea sBmbătă dimineaţă ?i)e a de>enit primul meu partener de afaceri. Ne6am petrecut toată dimineaţa încercBnd să %ăsim idei despre cum să facem bani. ,in cBnd în cBnd >orbeam <i despre Nbăieţii mi<toO care erau în casa lui Rimm( de pe malul mării <i se distrau %ro:a>. Ne cam durea %Bndul ăsta dar ne făcea <i bine pentru că ne6a determinat să continuăm să ne %Bndim cum am putea să facem bani. @n cele din urmă în acea după6amia:ă ne6 a străful%erat o idee luminoasă. Era o idee pe care ?i)e o luase dintr6o carte <tiinţifică pe care o citise. -lini de entu:iasm ne6am strBns mBna <i acum parteneriatul nostru a>ea <i o afacere. @n următoarele săptămBni eu <i cu ?i)e am bătut tot cartierul ru%Bndu6i pe >ecini să ne păstre:e tuburile de la pasta de dinţi. Ace<tia s6au arătat foarte

miraţi însă ce6i drept maCoritatea adulţilor au fost de acord. 3nii ne6au întrebat ce >rem să facem cu ele <i le6am răspuns& NNu >ă putem spune. E un secret de afaceri.O ?ama era tot mai în%riCorată pe măsură ce săptămBnile treceau. Alesesem un loc lBn%ă ma<ina ei de spălat unde să ne adunăm materia primă. @ntr6o cutie maronie de carton în care fuseseră cBnd>a sticle de sos picant începuse să crească %rămada noastră de tuburi %oale de pastă de dinţi. @n final mama a pus piciorul în pra%. O ePasperase ima%inea mi:eriei tuburilor de pastă de dinţi consumate ale >ecinilor. NCe faceţi de fapt băieţiAO ne6a întrebat. NQi să nu mai îmi spuneţi că e un secret de afaceri. Re:ol>aţi cu mi:eria asta pentru că altfel o să >ă arunc totul la %unoi.O Eu <i cu ?i)e am ru%at6o am implorat6o i6am ePplicat că în curBnd o să a>em destule tuburi cBt să începem producţia. "6am mai spus că încă mai a<teptăm cBţi>a >ecini să î<i termine pasta de dinţi ca să luăm <i acele tuburi. ?ama ne6a mai acordat doar o săptămBnă de amBnare. ,ata începerii producţiei fusese de>ansată. Situaţia era prea tensionată. ,eCa primul meu parteneriat era ameninţat cu e>acuarea din ma%a:ie de c+iar mama mea. SluCba lui ?i)e a fost să le spună >ecinilor să î<i termine mai repede pasta pentru că dentistul i6a sfătuit să se spele mai des pe dinţi. Am început să asamble: linia de producţie. @ntr6o :i tata a >enit cu un prieten ca să >adă ce fac cei doi băieţei de 0 ani acolo în curte cu acea linie de producţie care funcţiona la >ite:ă maPimă. -este tot era o pudră albă. -e o masă lun%ă erau cutioare mici din carton în care de obicei se ţine laptele de la <coală <i %rătarul familiei era încăl:it la maPimum cu cărbuni încin<i. Tata s6a apropiat prudentE fusese ne>oit să6<i parc+e:e ma<ina ce>a mai încolo a>Bnd în >edere că producţia noastră bloca intrarea în %araC. @n >reme ce se apropia împreună cu prietenul său au constatat că pe cărbuni se afla un >as de oţel în care erau topite tuburile de pastă de dinţi. -e >remea aceea pasta de dinţi nu era în tuburi de plastic ci de plumb. A<adar de îndată ce era arsă >opseaua tuburile erau aruncate în acest ibric de oţel topite pBnă de>eneau lic+ide după care cu aCutorul mănu<ilor de apucat ale mamei turnam u<or plumbul printr6un orificiu în cutiile de lapte.

Cutiile de carton erau pline cu ipsos. -udra aceea albă care plutea în aer era de fapt ipsos care urma să fie amestecat cu apă. @n %raba mea răsturnasem un sac <i întrea%a :onă arăta ca <i cum ar fi trecut un >iscol pe acolo. Cutiile de lapte erau containerele care în>eleau formele de ipsos. Tatăl meu <i cu prietenul său ne6au pri>it atent în >reme ce turnam cu %riCă plumbul prin orificiu peste cubul acela de ipsos. NAtenţieDO a spus tata. Am dat din cap fără să mă uit la el. @n cele din urmă după ce am terminat de turnat am lăsat ibricul <i i6am :Bmbit tatei. NCe faceţi aici băieţiAO mi6a :Bmbit el prudent. NKacem ceea ce mi6ai spus. 9om fi bo%aţiO i6am :is. N@+îO a spus ?i)e rBnCind <i dBnd din cap. NSuntem parteneri de afaceri.O NQi ce e cu mulaCele astea de ipsosAO a întrebat tata. NKii atentO i6am spus. NAr trebui să fie o <arCă ePcelentă.O Am lo>it cu un ciocănel peste le%ătura care împărţea cubul în două. Am ridicat cu %riCă partea de deasupra a acestui mulaC <i de acolo a apărut o monedă. N,umne:euleO a spus tata. N9oi faceţi monede din plumbDO NEPactO a spus ?i)e. NKacem a<a cum ne6aţi :is. Kacem bani.O -rietenul tatei s6a întors <i a i:bucnit în rBs. Tata a :Bmbit <i a dat din cap. -e lBn%ă un foc <i o cutie cu tuburi de pastă de dinţi în faţa lui se mai aflau doi băieţei plini de praf alb care :Bmbeau cu %ura pBnă la urec+i. Ne6a spus să lăsăm totul <i să stăm puţin cu el pe treptele din faţa casei. JBmbindu6ne ne6a ePplicat cu blBndeţe ce înseamnă să NfalsificiO bani. 9isul nostru fusese distrus. N9reţi să spuneţi că este ile%alAO a întrebat ?i)e cu o >oce tremurBndă.

NLasă6i în paceO a spus prietenul tatei. N-oate că de fapt î<i de:>oltă un ade>ărat talent înnăscut.O Tata /6a străful%erat cu pri>irea. N,a este ile%alO a spus tata blBnd. N,ar >oi băieţi aţi dat do>adă de creati>itate <i de ori%inalitate. Xineţi6o tot a<a. Sunt mBndru de >oiDO ,e:amă%iţi ?i)e <i cu mine am rămas fără %las >reo două:eci de minute după care ne6am apucat să strBn%em mi:eria. Afacerea noastră se înc+eiase din prima :i. Cum adunam eu praful acela de acolo m6am uitat la ?i)e <i i6am spus& N-robabil că Rimm( <i prietenii lui au dreptate. Suntem săraci.O CBnd spuneam asta tata tocmai pleca. N$ăieţiO a :is el Nsunteţi săraci doar dacă renunţaţi. "mportant este că aţi încercat ce>a. ?aCoritatea doar >orbesc sau >isea:ă cum se îmbo%ăţesc. 9oi aţi făcut ce>a. Sunt mBndru de >oi doi. Qi repet& continuaţi. ,ar altfel. Nu >ă lăsaţi.O Eu <i ?i)e am rămas fără %rai. Krumoase >orbe dar tot nu <tiam ce să facem. NQi cum se face tată că nu e<ti bo%atAO l6am întrebat. NAm ales să fiu profesor. -rofesorii nu %Bndesc să se îmbo%ăţească. Nouă doar ne place să predăm. A< >rea să te pot aCuta dar pur <i simplu nu <tiu cum se fac banii.O ?6am întors cu ?i)e <i am continuat să facem ordine. NQtiuO a spus tata. N,acă >reţi băieţi să aflaţi cum >ă puteţi îmbo%ăţi nu mă întrebaţi pe mine. 9orbe<te cu tatăl tău ?i)e.O NCu tataAO a întrebat ?i)e un pic uluit. N,a cu tatăl tăuO mi6a repetat tata :Bmbind. NTatăl tău <i cu mine a>em acela<i banc+er care este înnebunit după tatăl tău. ?i6a spus de mai multe ori că tatăl tău este %enial atunci cBnd se pune problema să facă bani.O NTatăl meuAO a întrebat din nou ?i)e neîncre:ător. NQi atunci cum se face că nu a>em o ma<ină arătoasă <i o casă frumoasă precum copiii bo%aţi de la <coalăAO

NO ma<ină arătoasă <i o casă frumoasă nu înseamnă neapărat că e<ti bo%at sau că <tii cum să faci baniO ne6a răspuns tata. NTatăl lui Rimm( lucrea:ă la plantaţia de :a+ăr. Nu e cu mult diferit de mine. Lucrea:ă pentru o companie iar eu lucre: pentru stat. Compania i6a cumpărat o ma<ină. @nsă compania de :a+ăr are probleme financiare <i s6ar putea ca în curBnd tatăl lui Rimm( să nu mai aibă nimic. Tatăl tău este altfel ?i)e. El pare că pune ba:ele unui imperiu. Qi bănuiesc că peste cBţi>a ani >a fi un om foarte bo%at.O Acestea fiind spuse ?i)e <i cu mine ne6am entu:iasmat din nou. Cu altă inimă ne6am apucat să facem curat pentru a strBn%e mi:eria pe care o lăsase în urmă defuncta noastră primă afacere. Cum strBn%eam noi pe acolo ne6am %Bndit cum să discutăm cu tatăl lui ?i)e. -roblema era că tatăl lui ?i)e muncea multe ore <i adesea se întorcea acasă seara tBr:iu. Tatăl lui a>ea mai multe depo:ite o companie de construcţii un lanţ de ma%a:ine <i trei restaurante. ,in pricina restaurantelor stătea pBnă seara tBr:iu. ?i)e a luat autobu:ul <i s6a dus acasă după ce am terminat de strBns. 3rma să discute cu tatăl lui cBnd acesta a>ea să se întoarcă acasă <i să6/ întrebe dacă nu >rea să ne în>eţe <i pe noi cum să ne îmbo%ăţim. ?i)e mi6a promis să mă sune oricBt de tBr:iu <i să6mi spună ce6a >orbit cu tatăl lui. Telefonul a sunat la 2&84 seara. NO!O am spus NsBmbăta >iitoare.O Qi am înc+is. Tatăl lui ?i)e se în>oise să ne acorde o între>edere. SBmbătă la 1&84 dimineaţa am luat autobu:ul spre cartierul sărac al ora<ului.

@ncep lecţiile& N9ă dau /4 cenţi pe oră.O C+iar <i în /0;= /4 cenţi pe oră însemna foarte puţin faţă de plata standard.

?ic+ael <i cu mine ne6am întBlnit cu tatăl lui în acea dimineaţă la ora 2. Era deCa ocupat. Se apucase de treabă de >reo oră. Supra>e%+etorul de la compania de

construcţii tocmai pleca cu camioneta cBnd mă îndreptam spre casa lor simplă <i mică dar foarte ordonată. ?i)e m6a întBmpinat în u<ă. NTata >orbe<te la telefon <i a :is să6/ a<teptăm pe >eranda din spateO mi6a :is ?i)e în timp ce6mi desc+idea u<a. -odeaua de lemn a început să scBrţBie de îndată ce am trecut pra%ul casei stră>ec+i. Era un pre< ieftin c+iar cum intrai. -re<ul ascundea nenumăratele urme lăsate de pa<ii pe care îi suportase du<umeaua. ,e<i foarte curat ar fi trebuit înlocuit. ?6am simţit claustrat în momentul în care am intrat în li>in%6ul în%ust plin cu mobilă >ec+e <i %reoaie care a:i ar fi doar obiecte pentru colecţionari. -e canapea stăteau două femei puţin mai în >Brstă decBt mama. @n faţa lor se afla un bărbat îmbrăcat în +aine de lucru. -urta ni<te pantaloni <i o căma<ă )a)i frumos călcate dar neapretate <i a>ea ni<te dosare prăfuite în mBnă. Să fi a>ut cam cu /4 ani mai mult decBt tataE a< :ice că a>ea >reo 7; de ani. Toţi ne6au :Bmbit atunci cBnd am intrat <i am trecut pe lBn%ă ei îndreptBndu6ne spre bucătărie de acolo ie<ind pe >eranda care dădea spre curtea din spate. Am :Bmbit la rBndul meu timid. NCine sunt oamenii ă<tiaAO am întrebat. NA lucrea:ă pentru tata. $ărbatul acela mai în >Brstă se ocupă de depo:itele lui iar femeile de restaurante. L6ai >ă:ut <i pe supra>e%+etorul de la construcţii care lucrea:ă la un proiect de drumuri la >reo cinci:eci de mile de aici. ?ai are un supra>e%+etor care construie<te ni<te case dar a plecat înainte să aCun%i tu.O NQi a<a e tot timpulAO am întrebat. NNu c+iar dar aproapeO a spus ?ic+ael :Bmbind <i tră%Bndu6<i un scaun ca să se a<e:e alături de mine. NL6am ru%at să ne în>eţe cum să facem baniO mi6a spus ?i)e. NQi ce a :isAO am întrebat eu cu o curio:itate prudentă. NEi bine s6a uitat ciudat mai întBi după care a :is că ne >a face o ofertă.O

NA+aO am :is eu balansBndu6mi scaunul spre perete <i spriCinindu6mă apoi doar pe două dintre picioarele lui. ?i)e s6a a<e:at <i el la fel. NQi <tii în ce constă ofertaAO am întrebat. NNu dar >om afla curBnd.O ,intr6odată tatăl lui ?i)e a dat bu:na trBntind u<a transparentă care dădea spre >erandă. ?i)e <i cu mine am sărit în picioare nu atBt din respect cBt pentru că ne speriasem. NSunteţi %ata băieţiAO ne6a întrebat tatăl lui ?i)e <i <i6a tras un scaun ca să se a<e:e alături de noi. Am dat din cap în >reme ce ne tră%eam scaunele de lBn%ă perete <i ne6am a<e:at în faţa lui. Era un bărbat :dra>ăn cam la / 24 m <i /44 )%. Tata era mai înalt dar a>ea cam aceea<i %reutate <i era cam cu ; ani mai mare decBt tatăl lui ?i)e. Semănau oarecum de<i nu făceau parte din acela<i %rup etnic. -oate că <i ener%ia lor era similară. N?i6a spus ?i)e ca >rei să în>eţi să faci bani. A<a e RobertAO Am dat repede din cap u<or intimidat. Se %+icea multă forţă în cu>intele <i :Bmbetul său. N$ine. "ată care este oferta mea. Am să >ă în>ăţ dar nu ca la <coală. ?unciţi pentru mine <i eu >ă în>ăţ. ,acă nu munciţi nu >ă în>ăţ. 9ă pot în>ăţa mai repede dacă munciţi. ,e altfel dacă am proceda ca la <coală ar însemna că mi6 a< pierde >remea doar punBndu6>ă să mă ascultaţi. Aceasta este oferta mea. ,acă >reţi bine dacă nu nu.O NZăă... a< putea să pun o întrebare mai întBiAO am :is eu. NNu. ,acă >reţi bine. ,acă nu nu. Am prea multă treabă <i nu >reau să îmi pierd >remea. ,acă nu în>ăţaţi să >ă +otărBţi rapid n6o să în>ăţaţi să cB<ti%aţi bani niciodată. Oca:iile sunt trecătoare. Este ePtrem de important să <tiţi să luaţi +otărBri rapide. Aceasta este o oca:ie pe care >oi aţi >rut6o începem pre%ătirea

sau o terminăm în următoarele :ece secundeO a spus tatăl lui ?i)e cu un :Bmbet ironic. NAcceptO am spus. NAcceptO a spus ?i)e. N$ineO a spus tatăl lui ?i)e. N,6na ?artin >a >eni în :ece minute <i după ce termin de >orbit >eţi pleca cu ea la ma%a:inul meu <i >ă >eţi apuca de treabă. 9ă dau /4 cenţi pe oră <i >eţi a>ea de lucru trei ore în fiecare sBmbătă.O N,ar eu am meci de fotbal a:iO am spus. Tatăl lui ?i)e mi6a răspuns cu un ton ferm& N,acă >rei bine dacă nu nuO a :is el. N9reauO i6am răspuns ale%Bnd să muncesc <i să în>ăţ în loc să Coc fotbal.

84 de cenţi mai tBr:iu

-e la ora 0&44 în acea frumoasă dimineaţă de sBmbătă lucram deCa împreună cu ?i)e pentru d6na ?artin. Era o femeie tare bună <i răbdătoare. Spunea mereu că ?i)e <i cu mine îi aminteam de fiii ei care se făcuseră mari <i plecaseră la casele lor. ,e<i era blBndă credea în munca serioasă <i ne6a pus la treabă. Qtia întotdeauna să dea ordine. Ne6am petrecut cele trei ore luBnd cutiile de pe rafturi <ter%Bndu6le de praf <i rearanCBndu6le apoi cu %riCă. Era o muncă în%ro:itor de plictisitoare. Tatăl lui ?i)e căruia eu îi spun tatăl meu cel bo%at a>ea nouă asemenea mici ma%a:ine cu mari spaţii de parcare. Era o >ersiune timpurie a superma%a:inelor de mai tBr:iu. 3n fel de băcănii de cartier de unde lumea cumpăra lapte pBine unt <i ţi%ări. -roblema era că ne aflam în Ha*aii înainte de apariţia aerului condiţionat <i ma%a:inele nu6<i puteau înc+ide u<ile din pricina căldurii. La cele două capete ale ma%a:inului u<ile trebuiau să fie lar% desc+ise spre <osea <i spre parcare. ,e fiecare dată cBnd o ma<ină intra în parcare se stBrnea un nor de praf care se a<e:a în pră>ălie.

A<adar a>eam de lucru de >reme ce nu ePista aer condiţionat. Timp de trei săptămBni ?i)e <i cu mine ne6am pre:entat la d6na ?artin <i am muncit cele trei ore. -Bnă la prBn: terminam treaba <i ea ne strecura în palmă cBte trei monede. C+iar <i la 0 ani la Cumătatea anilor F;4 84 de cenţi nu erau mare lucru. Albumele cu ben:i desenate costau /4 cenţi pe atunci a<a încBt îmi c+eltuiam banii pe ele <i mă întorceam acasă. @n miercurea celei de6a patra săptămBni mă +otărBsem să renunţ. Acceptasem să muncesc doar pentru că doream să în>ăţ de la tatăl lui ?i)e să fac bani dar între timp de>enisem scla> cu /4 cenţi pe oră. ?ai mult nu6/ mai >ă:usem pe tatăl lui ?i)e din prima sBmbătă. NEu renunţO i6am spus lui ?i)e la ora prBn:ului. -rBn:ul la <coală era oribil. Qcoala era plicticoasă <i nu îmi mai rămBneau nici măcar sBmbetele libere. Sin%urul lucru care îmi rămăsese erau cei 84 de cenţi. ,e data asta ?i)e mi6a :Bmbit. N,e ce rB:iAO l6am întrebat ener>at <i frustrat. N?i6a spus tata că a<a o să se întBmple. ?i6a :is să ne >edem cu el cBnd >ei fi %ata să renunţi.O NCeAO am :is eu indi%nat. NA a<teptat să aCun% la ePasperareAO NCam a<a ce>aO mi6a spus ?i)e. NTata e mai altfel. El predă altfel decBt tatăl tău. ?ama <i tatăl tău ţin multe predici. Tata e mai scump la >orbă %lăsuie<te puţin. A<teaptă pBnă sBmbătă. Am să6i spun că e<ti pre%ătit.O N9rei să spui că mi s6a întins o cursăAO NNu nu c+iar dar s6ar putea. O să6ţi ePplice tata sBmbătă.O

A<teptBnd sBmbătă la coadă

Eram pre%ătit să îl înfrunt. -Bnă <i tatăl meu bun era supărat pe el. Tatăl meu ade>ărat cel căruia îi spun cel sărac credea că tatăl meu bo%at încălca le%ea pri>ind an%aCarea minorilor <i că ar trebui c+iar dat pe mBna Custiţiei.

Tatăl meu cu <coală mi6a spus să cer cBt merit. Cel puţin 5; de cenţi pe oră. Tatăl meu cel sărac mi6a :is că dacă nu mi se măre<te leafa ar fi bine să renunţ imediat. N,e fapt nici nu6ţi trebuie sluCba asta nenorocităO mi6a spus indi%nat tatăl meu cel sărac. SBmbătă dimineaţă la ora 2&44 am intrat pe aceea<i u<ă <ubredă a casei lui ?i)e. N"a un scaun <i stai la coadăO mi6a spus tatăl lui ?i)e de îndată ce am intrat. S6a întors pe călcBie <i a dispărut în biroul lui de lBn%ă dormitor. ?6am uitat prin încăpere <i nu l6am :ărit pe ?i)e nicăieri. ?ă simţeam stBnCenit a<a că mam a<e:at timid lBn%ă acelea<i două femei care erau acolo <i cu patru săptămBni înainte. ?i6au :Bmbit <i s6au tras mai într6o parte pe canapea ca să6 mi facă <i mie loc. Trecuseră patru:eci <i cinci de minute <i eu fierbeam. Cele două femei se întBlniseră cu el <i plecaseră de trei:eci de minute. 3n domn mai în >Brstă stătuse <i el >reo două:eci de minute <i deCa plecase. Casa era %oală <i eu stăteam acolo în li>in%6ul acela întunecos <i prăfuit într6o frumoasă <i însorită :i +a*aiiană a<teptBnd să >orbesc cu un :%Brcit care ePploata copiii. @l au:eam cum se în>Brtea prin birou >orbea la telefon <i mă i%nora. Eram %ata6%ata să plec totu<i nu <tiu de ce am rămas. @n sfBr<it după încă cincispre:ece minute fiP la 0&44 tatăl cel bo%at a ie<it din birou fără să spună nimic <i mi6a făcut semn cu mBna să intru în încăperea aceea Ce%oasă. NAm înţeles că >rei să îţi măresc leafa în ca: contrar tu fiind +otărBt să pleciO mi6 a spus tatăl cel bo%at în >reme ce se bBţBia cu balansoarul. N-ăi nu >6aţi ţinut de cu>BntO am i:bucnit eu aproape în lacrimi. Era înspăimBntător pentru un băieţel de 0 ani să se confrunte cu un adult. N?i6aţi promis că o să mă în>ăţaţi dacă muncesc pentru d>. Am lucrat pentru d>. Am lucrat din %reu. Am renunţat la meciurile de baseball ca să muncesc pentru d>. Qi nu >6aţi ţinut de cu>Bnt. Nu m6aţi în>ăţat nimic. Sunteţi un escroc a<a cum >ă crede toată lumea din ora<. Sunteţi rapace. 9reţi toţi banii pentru d>. <i n6

a>eţi %riCă de an%aCaţi. ?6aţi pus să a<tept do>edind lipsă de respect faţă de mine. Oi fi eu un băieţel dar merit să fiu tratat mai bine.O Tatăl cel bo%at s6a aplecat în faţă în scaunul pi>otant spriCinindu6<i bărbia în mBini <i uitBndu6se fiP la mine de parcă m6ar fi studiat. NNu6i rău delocO mi6a :is el. N@n mai puţin de o lună >ei >orbi ca maCoritatea an%aCaţilor mei.O NCeAO am întrebat. Neînţele%Bnd prea bine ce spune am continuat să6mi spun oful. NAm cre:ut că o să >ă ţineţi de cu>Bnt <i o să mă în>ăţaţi iar d>. mă c+inuiţi. Asta e o cru:ime. O mare cru:ime.O NTe în>ăţO mi6a spus tatăl cel bo%at pe un ton blBnd. NCe m6aţi în>ăţatA NimicO am spus eu furios. NN6aţi >orbit nici măcar o dată cu mine de cBnd am acceptat să lucre: pe nimica toată. Jece cenţi pe oră. HaD Ar trebui să >ă reclam la %u>ern. Qtiţi că ePistă le%i în pri>inţa ePploatării copiilor. Tata lucrea:ă pentru %u>ern <tiţi asta.O N?amăDO :ise tatăl cel bo%at Nacum c+iar că >orbe<ti ca maCoritatea celor care au lucrat pentru mine adică asemeni celor pe care i6am concediat sau care au plecat.O NCe a>eţi de spusAO am întrebat simţindu6mă destul de curaCos pentru un băieţel ca mine. N?6aţi minţit. Am muncit pentru d>. <i nu >6aţi ţinut de cu>Bnt. Nu m6aţi în>ăţat nimic.O NCum <tii că nu te6am în>ăţat nimicAO m6a întrebat calm tatăl cel bo%at. N-ăi n6aţi stat de >orbă cu mine. Am muncit trei săptămBni <i nu m6aţi în>ăţat nimicO am spus eu bosumflat. NOare în>ăţatul presupune statul de >orbă sau un cursAO m6a întrebat tatăl cel bo%at. N-ăi daO i6am replicat eu. NAsta >ă în>aţă pe >oi la <coalăO mi6a :is el :Bmbind. N,ar nu asta >ă în>aţă <i >iaţa. Qi după părerea mea >iaţa este cel mai bun dascăl. @n maCoritatea ca:urilor >iaţa nu6ţi >orbe<te ci te împin%e de la spate. ,e fiecare dată e ca <i cum >iaţa ţi6ar spune& TTre:e<te6te >reau să în>eţi ce>a.UO

NCe tot :ice omul ăstaAO m6am întrebat eu în %Bnd. NCă >iaţa mă împin%e de la spate <i îmi >orbe<teA E clar că trebuie să renunţ la sluCba asta. Stau de >orbă cu un nebun de le%at.O N,acă >ei în>ăţa lecţiile >ieţii te >ei descurca bine. ,acă nu >iaţa >a continua să te împin%ă de la spate fără o ţintă precisă. Oamenii au două posibilităţi. 3nii lasă >iaţa să6i împin%ă de la spate fără sens alţii se înfurie <i împin% <i ei. ,ar împin% împotri>a <efilor a sluCbei lor sau a soţului ori a soţiei. Ei nu6<i dau seama că de fapt >iaţa este cea care îi împin%e.O Nu înţele%eam nimic din ce spunea. N9iaţa ne împin%e pe noi toţi. 3nii renunţă alţii se luptă. -uţini în>aţă <i mer% mai departe. C+iar sunt încBntaţi că >iaţa îi împin%e încolo <i încoace. Ace<ti puţini ale<i do>edesc că au ne>oie <i doresc să în>eţe ce>a. @n>aţă <i mer% mai departe. ?aCoritatea abandonea:ă <i cBţi>a ca tine se luptă.O Tatăl cel bo%at se ridică în picioare <i înc+ise stră>ec+ea fereastră de lemn care scBrţBia în%ro:itor <i care tare ar mai fi trebuit reparată. N,acă >ei în>ăţa bine această lecţie >ei de>eni un tBnăr înţelept bo%at <i fericit. ,acă nu îţi >ei petrece tot restul :ilelor dBnd >ina pe >iaţă pentru sluCba pe care o ai pentru faptul că e<ti prost plătit sau pentru problemele pe care le atribui întotdeauna <efului. @ţi >ei trăi >iaţa sperBnd că6ţi >a oferi o mare <ansă care să6ţi re:ol>e toate problemele financiare.O Tatăl cel bo%at mă pri>i ca să >adă dacă încă îl mai ascult. -ri>irile noastre se întBlniră. Ne +olbam unul la celălalt reu<ind să comunicăm din oc+i. @n cele din urmă am renunţat de îndată ce i6am înţeles acest ultim mesaC. ?i6am dat seama că are dreptate. ,ădeam >ina pe el <i >roiam să în>ăţ. ?ă luptam. Tatăl cel bo%at a continuat& NSau dacă e<ti %enul de om care n6are curaC renunţi de cBte ori >iaţa te împin%e încolo <i încoace. ,acă e<ti a<a îţi >ei trăi >iaţa fără riscuri făcBnd ceea ce trebuie <i păstrBndu6te pentru ce>a ce nu se >a întBmpla niciodată. ,upă care >ei muri ca un bătrBnel plicticos. 9ei a>ea mulţi prieteni pentru că e<ti un tip atBt de dră%uţ <i de muncitor. @ţi >ei trăi >iaţa fără riscuri <i făcBnd ePact ceea ce trebuie dar ade>ărul este că >ei lăsa ca >iaţa să te supună. @n adBncul sufletului înseamnă că e<ti în%ro:it de asumarea riscurilor. Ai >rea să cB<ti%i dar teama de a pierde este mai mare decBt fericirea de a cB<ti%a. @n

adBncul sufletului numai tu <tii că de fapt n6ai a>ut curaCul să încerci. Qi totu<i ale%i să trăie<ti fără riscuri.O -ri>irile noastre s6au întBlnit din nou. 9reme de :ece secunde ne6am pri>it unul pe altul încetBnd să o mai facem doar după receptarea mesaCului. N96aţi Cucat cu mineAO l6am întrebat. NSe poate spune <i a<aO mi6a :Bmbit tatăl cel bo%at. NSă :icem că doar te6am lăsat să >e:i ce %ust are >iaţa.O NCe %ust are >iaţaAO am întrebat eu încă furios dar curios acum încă dispus să în>ăţ. N9oi băieţi aţi fost primii care m6aţi ru%at să >ă în>ăţ cum să faceţi bani. Am peste /;4 de an%aCaţi <i nici unul nu m6a întrebat ce <tiu despre bani. ?i6au cerut o sluCbă <i un salariu dar niciodată nu m6au ru%at să6i în>ăţ cum e cu banii. Astfel încBt maCoritatea î<i >or petrece cei mai buni ani ai >ieţii lor muncind pentru bani <i neînţele%Bnd de ce muncesc de fapt.O Am rămas acolo ascultîndu6/ foarte atent. N,eci atunci cBnd ?i)e mi6a spus că >rei să te în>ăţ cum se fac banii am +otărBt să trase: un parcurs cBt mai apropiat de cel al >ieţii reale. A< putea să6ţi >orbesc la nesfBr<it <i să nu au:i nimic din ceea ce spun. A<a încBt am +otărBt să las >iaţa să te împin%ă de la spate pentru ca tu să mă au:i mai bine. ,e aceea ţi6am plătit doar /4 cenţi.O NQi ce am în>ăţat din faptul că am lucrat cu doar /4 cenţi pe orăAO am întrebat. NCă sunteţi a>ar <i >ă ePploataţi muncitoriiAO Tatăl cel bo%at s6a dat iar cu scaunul pe spate <i a început să rBdă din toată inima. @n sfBr<it după ce a terminat de rBs mi6a spus& NAr fi mai bine să6ţi sc+imbi punctul de >edere. Nu mai da >ina pe mine %Bndindu6te că eu sunt problema. ,acă >ei Cudeca a<a >a trebui să mă sc+imbi. CBnd >ei înţele%e că tu e<ti problema atunci te >ei putea sc+imba >ei în>ăţa ce>a <i >ei de>eni mai înţelept. Cei mai mulţi doresc ca toţi oamenii de pe lumea asta să sc+imbe pe oricine altcine>a în afară de ei în<i<i. Te asi%ur însă că este mult mai u<or să te sc+imbi tu însuţi decBt să sc+imbi pe altcine>a.O

NNu înţele%O am spus eu. NNu da >ina pe mine pentru problemele taleO mi6a :is tatăl cel bo%at pier:Bndu6 <i răbdarea. N,ar nu mi6aţi plătit decBt /4 cenţi.O NQi ce ai în>ăţat din astaAO m6a întrebat tatăl cel bo%at :Bmbind. NCă sunteţi :%BrcitO am spus eu cu un rBnCet <iret. N9e:iA Cre:i că eu sunt problemaO a spus tatăl cel bo%at. N-ăi c+iar sunteţi.O N,acă >ei continua să reacţione:i a<a nu >ei în>ăţa niciodată nimic. ,acă >ei %Bndi că eu sunt problema ce6ţi rămBne de făcutAO N,acă nu6mi plătiţi mai mult sau dacă nu mă trataţi cu ce>a mai mult respect în>ăţBndu6mă a<a cum >6am ru%at am să renunţ.O N$ine :isO spuse tatăl cel bo%at. NAsta fac cei mai mulţi. Renunţă î<i caută o altă sluCbă o oca:ie mai bună o plată mai con>enabilă cre:Bnd că noua sluCbă sau o plată mai mare >or fi soluţia problemei. @n maCoritatea ca:urilor lucrurile nu stau a<a.O NQi atunci care ar fi re:ol>area problemeiAO am întrebat. NSă accept amărBţii ă<tia de /4 cenţi pe oră <i să :BmbescAO Tatăl cel bo%at surBse. NAsta e ceea ce fac ceilalţi oameni. Acceptă plata <tiind că altfel >or a>ea probleme financiare <i mai mari. ,ar altce>a nu mai fac a<teptBnd doar o mărire a salariului cre:Bnd că asta le >a re:ol>a problema. ?aCoritatea acceptă pur <i simplu <i unii î<i mai iau încă o sluCbă muncind din %reu din nou mulţumindu6se cu o leafă mică.O Am început să pri>esc în podea înţele%Bnd lecţia pe care mi6o ţinea tatăl cel bo%at. Kăcusem cuno<tinţă cu >iaţa reală. @n sfBr<it l6am pri>it <i am repetat întrebarea& NQi atunci care ar fi re:ol>area problemeiAO NAceastaO spuse el mBn%Bindu6mă u<or pe cap. NCeea ce ai între cele două urec+i.O

Acesta a fost momentul în care tatăl cel bo%at mi6a împărtă<it punctul său principal de >edere care îl separa de an%aCaţii săi <i de tatăl meu cel sărac 6 <i care /6a făcut să de>ină în cele din urmă unul dintre cei mai bo%aţi oameni din Ha*aii în >reme ce tatăl meu cu multă <coală dar sărac a continuat să se :bată în probleme financiare tot restul >ieţii. Era un punct de >edere sin%ular care stătea la ba:a acestei diferenţe esenţiale pe termen lun%. Tatăl cel bo%at mi6a repetat iar <i iar acest punct de >edere pe care eu l6am supranumit Lecţia nr. /.

NOmul sărac <i cel din clasa de miCloc muncesc pentru bani. Cei bo%aţi pun banii să muncească pentru ei.O

@n acea însorită dimineaţă de sBmbătă îmi însu<isem un cu totul alt punct de >edere decBt cel în>ăţat de la tatăl meu cel sărac. La 0 ani de>enisem con<tient că ambii tătici doreau să în>ăţ. AmBndoi mă încuraCau să studie:... dar nu acelea<i lucruri. Tatăl meu cel cu multă <coală îmi su%era să fac ca el. NKiule >reau să studie:i serios să iei note mari pentru a6ţi %ăsi o sluCbă si%ură la o companie mare. Qi să te încredinţe:i că ai <i toate a>antaCele respecti>e.O Tatăl meu cel bo%at >roia să în>ăţ cum să fac banii să muncească pentru mine. Aceste lecţii a>eam să le în>ăţ de la >iaţă dar sub călău:irea sa <i nu într6o sală de curs. Tatăl meu cel bo%at <i6a continuat prima lecţie. N?ă bucur că te6ai înfuriat că munce<ti pentru /4 cenţi pe oră. ,acă nu te6ai fi înfuriat <i ai fi acceptat senin ar fi trebuit să6ţi spun că nu te pot în>ăţa nimic. 9e:i tu ade>ărata în>ăţătură presupune ener%ie pasiune <i o dorinţă ar:ătoare. Kuria Coacă un rol important în această formulă pentru că pasiunea este un amestec de furie <i de iubire. CBnd e >orba de bani maCoritatea oamenilor doresc să nu6<i asume nici un fel de riscuri. ,eci nu6i călău:e<te pasiunea ci frica.O N,e asta acceptă o sluCbă prost plătităAO am întrebat. N,aO mi6a spus tatăl cel bo%at.

N3nii spun că îi ePploate: pe oameni pentru că nu6i plătesc la fel de bine ca <i cei de pe plantaţia de :a+ăr sau ca statul. Eu :ic că se ePploatea:ă sin%uri. Lor le e frică nu mie.O N,ar nu credeţi că ar trebui să6i plătiţi mai multAO am întrebat. NNu6i ne>oie. Qi apoi c+iar dacă le6a< da mai mulţi bani asta nu le6ar re:ol>a problema. 3ită6te la tatăl tău. CB<ti%ă o mulţime de bani <i tot nu6<i poate plăti facturile. Cei cărora li se dau mai mulţi bani în maCoritatea ca:urilor se în%lodea:ă <i mai tare în datorii.O N,eci cei /4 cenţi pe orăO am spus eu :Bmbind Nsunt o lecţie în sine.O NEPactO mi6a surBs tatăl cel bo%at. N9e:i tu tatăl tău a urmat <coli înalte pentru a căpăta o sluCbă bine plătită. Ceea ce s6a <i întBmplat. ,ar tot are probleme financiare pentru că la <coală n6a în>ăţat niciodată nimic despre bani. @n plus el crede în ideea că trebuie să muncească pentru bani.O NQi d>. nu credeţi astaAO am întrebat eu. NNu preaO mi6a spus tatăl cel bo%at. N,acă >rei să în>eţi să munce<ti pentru bani atunci >e:i6ţi de <coală. Acela este locul ideal unde se în>aţă a<a ce>a. ,ar dacă >rei să în>eţi cum să pui banii să muncească pentru tine asta numai eu pot să te în>ăţ <i asta doar în ca:ul în care e<ti dispus <i >rei să în>eţi.O NOare nu toată lumea >rea să în>eţe astaAO am întrebat. NNuO mi6a spus tatăl cel bo%at. N-ur <i simplu pentru că este mai simplu să în>eţi să munce<ti pentru bani mai ales dacă sentimentul principal este cel al fricii atunci cBnd se desc+ide subiectul bani.O NNu înţele%O am spus eu încruntBndu6mă. NNu6ţi face %riCi pentru asta deocamdată. Nu uita însă că doar frica este cea care îi face pe cei mai mulţi să muncească <i să aibă o anumită sluCbă. Krica de faptul că nu6<i >or putea plăti facturileE frica de a nu fi concediaţiE frica de a nu a>ea destui baniE frica de a nu fi ne>oiţi s6o ia de la capăt. Acesta este preţul studiului pentru o anumită profesiune sau meserie <i apoi al muncii pentru bani. ?aCoritatea de>in scla>i ai banilor... <i se înfurie pe <efii lor.O

NA în>ăţa să faci banii să muncească pentru tine este cu totul altce>a decBt un simplu studiuAO am întrebat. NCate%oricO mi6a răspuns tatăl cel bo%at. NCate%oric.O N6am mai scos nici unul un cu>Bnt în acea frumoasă dimineaţă de sBmbătă +a*aiiană. -rietenii mei tocmai începuseră meciul de baseball. ,ar dintr6un moti> sau altul acum eram încBntat că +otărBsem să muncesc pentru /4 cenţi pe oră. Simţeam că eram pe cale să în>ăţ ce>a ce prietenii mei nu >or în>ăţa la <coală. NE<ti %ata să în>eţiAO m6a întrebat tatăl cel bo%at. NCate%oricO am spus eu cu un :Bmbet forţat. NEu m6am ţinut de cu>Bnt. Te6am în>ăţat o mulţime de lucruriO mi6a spus tatăl cel bo%at. NLa 0 ani ai simţit deCa ce înseamnă să munce<ti pentru bani. @nmulţe<te ultima lună cu ;4 de ani <i îţi >ei putea face o idee asupra felului cum î<i petrec ePistenţa maCoritatea oamenilor.O NNu înţele%O am spus. NCum te6ai simţit cBnd ai stat la coadă să a<tepţi să intri la mine prima dată ca să te an%aCe: <i a doua oară ca să îţi măresc plataAO NHroa:nicO am spus. N,acă >ei ale%e să munce<ti pentru bani asta este >iaţa care te a<teaptăO mi6a spus tatăl cel bo%at. NQi ce ai simţit cBnd d6na ?artin ţi6a strecurat trei monede în mBnă pentru cele trei ore de muncăAO NAm simţit că nu e de aCuns. ?6am socotit un nimic. Am fost foarte de:amă%itO am spus. NA<a simt maCoritatea an%aCaţilor atunci cBnd î<i primesc leafa mai ales după ce li se opre<te impo:itul <i alte dări. Tu măcar ai primit banii /44 la sută.O NAdică maCoritatea celor care muncesc nu î<i iau toţi baniiAO am întrebat uluit.

N,oamne si%ur că nuO mi6a spus tatăl cel bo%at. NStatul î<i ia întotdeauna partea sa mai întBi.O NQi cum procedea:ăAO am întrebat. N-rin impo:iteO mi6a răspuns tatăl cei bo%at. NCeea ce cB<ti%i este impo:itat dar <i ceea ce c+eltuie<ti este impo:itat. Xi se ia o taPă pe ceea ce economise<ti <i ţi se ia o taPă <i cBnd mori.O N,e ce lasă oamenii statul să le facă una ca astaAO NCei bo%aţi nu6/ lasăO mi6a spus tatăl cel bo%at :Bmbind. N,oar cei săraci <i cei din pătura miClocie o fac. -un pariu că eu cB<ti% mai mult decBt tatăl tău totu<i el plăte<te mai multe impo:ite.O NCum se poate astaAO am întrebat. -entru mine un băieţel de 0 ani n6a>ea nici o lo%ică po>estea asta. NCum poate cine>a să lase statul să6i facă una ca astaAO Tatăl cel bo%at n6a mai spus nimic. $ănuiesc că >roia să6/ ascult cu atenţie <i nu să trăncănesc întruna. @n cele din urmă m6am calmat. Nu6mi plăcea ce au:eam. Qtiam că tata se plBn%ea mereu că plăte<te prea multe impo:ite dar nu <tiam prea bine ce înseamnă asta. Oare >iaţa era cea care îl împin%ea de la spateA Tatăl cel bo%at se le%ăna u<or <i fără :%omot în scaunul lui pri>indu6mă atent. NE<ti %ata să în>eţiAO m6a întrebat. Am dat u<or din cap. NCăci trebuie să6ţi spun că sunt multe de în>ăţat. Să faci banii să muncească pentru tine poate fi un lucru care se în>aţă într6o >iaţă. Cei mai mulţi fac patru ani de facultate <i aici se înc+eie <coala pentru ei. Qtiu că studierea banilor >a continua pentru mine tot restul >ieţii pur <i simplu pentru că pe măsură ce aflu mai multe îmi dau seama că trebuie să <tiu <i mai multe. Cei mai mulţi dintre oameni nu studia:ă niciodată acest subiect. ?er% la muncă î<i încasea:ă leafa î<i ec+ilibrea:ă contul <i asta e tot. Qi culmea se mai <i întreabă de ce au probleme cu banii. ,upă care cred că dacă ar a>ea mai mulţi bani asta le6ar

re:ol>a problema. -uţini î<i dau seama că problema constă în lipsa unei educaţii financiare.O N,eci tatăl meu are probleme cu impo:itele pentru că nu înţele%e cum funcţionea:ă baniiAO am întrebat eu de:orientat. N3ite cum stau lucrurileO mi6a spus tatăl cel bo%at. N"mpo:itele sunt doar o mică parte din ceea ce ai de în>ăţat atunci cBnd faci banii să muncească pentru tine. A:i >reau să aflu doar dacă te mai pasionea:ă încă ideea de a în>ăţa despre bani. -e cei mai mulţi nu6i interesea:ă. Oamenii >or să mear%ă la <coală să în>eţe o meserie să lucre:e cu dra% <i să cB<ti%e o mulţime de bani. @ntr6o bună :i se tre:esc că au probleme serioase le%ate de bani <i că nu pot să nu mai muncească. Acesta este preţul pe care îl plătesc cei care <tiu doar să muncească pentru bani în loc să în>eţe cum să pună banii să muncească pentru ei. A<adar mai ai încă acea pasiune pentru studiuAO m6a întrebat tatăl cel bo%at. Am dat din cap. NKoarte bineO a spus tatăl cel bo%at. NQi acum întoarce6te la treabă. ,e astă dată n6am să6ţi plătesc nimic.O NCeAO am întrebat eu în culmea uimirii. NAi au:it foarte bine. Nimic. Ai să munce<ti cele trei ore dar de data asta nu >ei mai primi cei /4 cenţi pe oră. Spuneai că >rei să în>eţi să nu munce<ti pentru bani a<a încBt n6am să6ţi plătesc nimic.O Nu6mi >enea să6mi cred urec+ilor. NAm a>ut această discuţie <i cu ?i)e. El e deCa la muncă. Qter%e de praf <i aranCea:ă cutiile de conser>e pe %ratis. Hrăbe<te6te să te întorci la treabă.O N,ar nu e corectO am ţipat eu. NTrebuie să6mi plătiţi ce>a.O NSpuneai că >rei să în>eţi. ,acă nu în>eţi acum o să cre<ti <i o să aCun%i asemeni celor două femei <i bărbatului acela mai în >Brstă care stăteau la mine în li>in% <i munceau pentru bani cu speranţa că n6am să6i concedie:. Sau ca tatăl tău care cB<ti%ă o mulţime de bani ca să fie în%lodat pBnă peste cap în datorii sperBnd că dacă ar a>ea mai mulţi bani asta i6ar re:ol>a toate problemele. ,acă asta >rei >oi continua să6ţi plătesc ca la început /4 cenţi pe oră. Sau poţi să procede:i ca

maCoritatea adulţilor. Să te plBn%i că nu6ţi plătesc destul să renunţi <i să îţi cauţi altă sluCbă.O NQi ce să facAO am întrebat. Tatăl cel bo%at m6a mBn%Biat pe cap. NKolose<te astaO mi6a spus el. N,acă <tii să folose<ti bine ceea ce ai în curBnd îmi >ei mulţumi că ţi6am dat oca:ia de a de>eni un om bo%at.O Stăteam <i nu6mi >enea să cred cBt de prost m6am descurcat la ne%ociere. 9enisem să6i cer o mărire de leafă <i plecam să muncesc pe %ratis. Tatăl cel bo%at m6a mBn%Biat iar pe cap <i mi6a spus& NKolose<te6ţi mintea. Hai du6te <i apucă6te de treabă.O

Lecţia nr. /& Cei bo%aţi nu muncesc pentru bani

Nu i6am spus tatălui meu sărac că am muncit pe %ratis. El n6ar fi înţeles <i nu >roiam să încerc să6i ePplic ce>a ce nu înţele%eam nici eu prea bine. 9reme de încă trei săptămBni ?i)e <i cu mine am muncit în fiecare sBmbătă trei ore pe %ratis. Nu mă deranCa că munceam <i de>enise o simplă rutină deci era mult mai simplu. Ceea ce mă ener>a însă era că nu puteam mer%e la meciurile de baseball <i nu6mi mai puteam cumpăra albumele de ben:i desenate. Tatăl cel bo%at a trecut pe la mine în cea de6a treia săptămBnă pe la ora prBn:ului. Am au:it cBnd a oprit camioneta în parcare <i a stins motorul. A intrat în ma%a:in <i a salutat6o pe d6na ?artin îmbrăţi<Bnd6o. ,upă ce a aflat cum mer% lucrurile la ma%a:in s6a dus la >itrina cu în%+eţată a luat de acolo două bucăţi le6a plătit <i ne6a făcut semn mie <i lui ?i)e. N$ăieţi +aideţi să mer%em la plimbareO

Am tra>ersat strada e>itBnd cBte>a ma<ini <i străbătBnd un cBmp mare în>er:it unde Cucau fotbal cBţi>a adulţi. Ne6am a<e:at la o masă de picnic i:olată <i atunci ne6a întins în%+eţatele mie <i lui ?i)e. NCum mer%e băieţiAO N$ineO spuse ?i)e. Am dat <i eu din cap confirmBnd. NAţi în>ăţat ce>a deCaAO a întrebat tatăl cel bo%at. ?i)e <i cu mine ne6am pri>it unul pe celălalt am ridicat din umeri <i am dat din cap la unison.

E>itarea uneia dintre cele mai mari capcane ale >ieţii

NEi bine băieţi ar trebui să începeţi să >ă concentraţi serios. Sunteţi confruntaţi cu una dintre cele mai importante lecţii ale >ieţii. ,acă o >eţi în>ăţa >ă >eţi bucura de multă libertate <i de si%uranţa :ilei de mBine. ,acă nu o >eţi în>ăţa >eţi sfBr<i ca d6na ?artin <i ca maCoritatea celor care Coacă fotbal aici în parc. Ei muncesc din %reu pe o nimica toată făcBndu6<i ilu:ii că au o sluCbă si%ură <i a<teptBnd cu nerăbdare concediul anual de trei săptămBni <i o pensie amărBtă după 7; de ani de muncă. ,acă această perspecti>ă >ă încBntă am să >ă măresc plata la 5; de cenţi pe oră.O N,ar ace<tia sunt ni<te oameni foarte muncitori. ,e ce >ă bateţi Coc de eiAO am întrebat. -e c+ipul tatălui cel bo%at a încolţit un :Bmbet. N,6na ?artin este ca o mamă pentru mine. Niciodată n6a< face una ca asta. -oate părea o cru:ime pentru că fac tot posibilul să >ă demonstre: un anumit lucru. 9reau să6mi ePplic punctul de >edere ca să înţele%eţi ce>a. Ce>a ce maCoritatea oamenilor nu au oca:ia să constate pentru că au o perspecti>ă mult prea în%ustă. ?ulţi nu6<i dau seama de capcana în care se află.O Lui ?i)e <i mie nu ne era prea clar acest mesaC. -ărea o cru:ime <i totu<i ne dădeam seama că î<i dorea cu disperare să ne facă să pricepem ce>a.

JBmbind tatăl cel bo%at mi6a spus& NNu >i se pare tentant să căpătaţi 5; de cenţi pe orăA Nu >ă stimulea:ă ideeaAO Am dat din cap că NnuO dar realitatea era alta. -entru mine ar fi însemnat foarte mult două:eci <i cinci de cenţi pe oră. N$ine am să >ă dau un dolar pe orăO răspunse tatăl cel bo%at cu un rBnCet <iret. Simţeam că îmi sare inima din piept. Creierul meu parcă îmi stri%a& NAcceptă acceptă.O Numi >enea să6mi cred urec+ilor. Totu<i n6am spus nimic. N$ine 5 dolari pe oră.O Creiera<ul <i inimioara mea de nouă ani<ori aproape că au ePplodat de6a dreptul cBnd am au:it asta. Ne aflam în /0;= <i dacă a< fi fost plătit cu 5 dolari pe oră a< fi fost cel mai bo%at copil din lume. Nici nu6mi puteam ima%ina că a< putea cB<ti%a atBţia bani. A< fi >rut să spun NdaO. @mi doream o asemenea înţele%ere. -arcă <i >edeam o bicicletă nouă o mănu<ă nouă de baseball <i admiraţia prietenilor în momentul în care m6a< fi Cucat cu atBţia bani %+eaţă. @n plus Rimm( <i toţi prietenii lui bo%aţi n6ar mai fi putut niciodată să spună despre mine că sunt un sărăntoc. Qi totu<i nu <tiu cum s6a făcut dar n6am scos nici un sunet. -oate că mintea mea se supraîncinsese <i sărise >reo si%uranţă. ,ar în adBncul sufletului îmi doream nespus ace<ti doi dolari pe oră. @n%+eţata se topise <i mi se scur%ea pe mBnă. $ăţul se de:%olise complet <i pe Cos se adunase un amestec de :eamă de >anilie cu ciocolată de care se bucurau furnicile. Tatăl cel bo%at se uita la cei doi băieţi care6/ pri>eau cu oc+ii mari <i cu mintea %oală. Qtia că ne testea:ă <i <tia că a>ea ne>oie să tre:ească aceste sentimente în noi. Qtia că orice om are slăbiciunile lui <i că poate fi parţial cumpărat. Qi mai <tia că orice om în e%ală măsură nu poate fi niciodată cumpărat în anumite pri>inţe. Se punea problema care parte >a re:ista mai mult. Testase mii de suflete în >iaţa lui. Le pusese la încercare de fiecare dată cBnd cine>a dădea un ePamen cu el pentru o sluCbă. N$ine ; dolari pe oră.O ,intr6odată mă cuprinsese o tăcere absolută. Ce>a se sc+imbase. Oferta era prea mare <i de>enise cara%+ioasă. -uţini adulţi cB<ti%au pe atunci ; dolari pe oră. "spita dispăruse <i se reinstalase calmul. 3<urel m6am întors spre stBn%a să

mă uit la ?i)e. S6a uitat <i el la mine. @n sfBr<it acea parte a sufletului meu dispusă să cede:e fusese amuţită. -reluase controlul acea parte care nu putea fi cumpărată. Se instalaseră în mintea <i în sufletul meu un calm <i o certitudine în pri>inţa banilor. ?i6am dat seama că <i ?i)e aCunsese în acela<i punct. N$unO :ise tatăl cel bo%at cu blBndeţe. NAproape toţi oamenii au un preţ. Qi asta din pricina fricii <i a lăcomiei. ?ai întBi teama de a rămBne fără bani ne moti>ea:ă să muncim din %reu <i odată ce primim leafa lăcomia sau dorinţa ne face să ne %Bndim la tot felul de lucruri pe care le6am putea cumpăra. Atunci se creea:ă un anumit tipar.O NCe tiparAO am întrebat. NTiparul conform căruia se tre:esc mer% la muncă î<i plătesc facturile se tre:esc mer% la muncă î<i plătesc facturile... ,in acel moment >iaţa lor este pentru totdeauna prada fricii <i a lăcomiei. ,acă le oferi mai mulţi bani ei >or continua acest ciclu pentru că î<i >or spori c+eltuielile. Asta este ceea ce eu numesc Cursa Qobolanului.O NEPistă <i o altă caleAO a întrebat ?i)e. N,aO a spus tatăl cel bo%at fără să se %răbească. N,ar puţini o %ăsesc.O NQi care ar fi aceastaAO a întrebat ?i)e. NEi bine băieţi sper ca aceasta să fie cea pe care o >eţi %ăsi muncind <i studiind alături de mine. ,e asta nu >ă mai plătesc.O NQi care e ideeaAO a întrebat ?i)e. NNe6am cam săturat să muncim din %reu mai ales pe de%eaba.O NEi bine primul pas ar fi sinceritateaO spuse tatăl cel bo%at. N,ar noi n6am minţitO am :is. NN6am spus că aţi minţit. Am :is să spuneţi ade>ărulO mi6a replicat tatăl cel bo%at. N@n ce pri>inţaAO am întrebat.

NReferitor la ceea ce simţiţiO a spus tatăl cel bo%at. NNu trebuie să o spuneţi altcui>a decBt >ouă în<i>ă.O N9reţi să spuneţi că oamenii din parc cei care muncesc pentru dumnea>oastră d6na ?artin ei toţi nu fac astaAO am întrebat. N?ă îndoiescO spuse tatăl cel bo%at. N@n sc+imb trăiesc cu teama lipsei banilor. @n loc să se confrunte cu această frică ei reacţionea:ă <i nu %Bndesc. Reacţionea:ă emoţional în loc să6<i pună capul la contribuţieO spuse tatăl cel bo%at mBn%Bindu6ne pe cap. N,upă care se ale% cu cBţi>a bănuţi <i din nou pun stăpBnire pe ei bucuria dorinţa <i lăcomia de a o lua de la capăt <i din nou reacţionea:ă în loc să %Bndească.O N,eci sentimentele iau locul %BndiriiO spuse ?i)e. NEPactO spuse tatăl cel bo%at. N@n loc să recunoască ade>ărul în pri>inţa sentimentelor lor ei reacţionea:ă în raport cu ele <i nu reu<esc să mai %Bndească. Ei simt frica <i mer% la muncă sperBnd că banii îi >or scăpa de frică. ,ar lucrurile nu stau a<a. Această teamă >ec+e de cBnd lumea îi bBntuie <i se întorc la muncă sperBnd din nou ca banii să le calme:e temerile <i din nou a<a ce>a nu se întBmplă. Krica i6a împins în această capcană <i muncesc din pricina ei cB<ti%ă bani muncesc iar cB<ti%ă bani totul în speranţa că >or scăpa de frică. ,ar în fiecare dimineaţă de cum se scoală frica de o >iaţă se tre:e<te odată cu ei. ?ilioane de oameni nu pot dormi din cau:a fricii noaptea transformBndu6se într6o >e<nică frămBntare. Qi se tre:esc <i mer% la muncă sperBnd ca leafa să ucidă pentru totdeauna teama c+inuitoare din sufletul lor. Ei sunt la c+eremul banilor <i refu:ă să recunoască asta. $anii deţin controlul asupra sentimentelor lor dar <i asupra sufletelor lor.O Tatăl cel bo%at tăcu a<teptBnd ca >orbele lui să6<i facă efectul. ?i)e <i cu mine au:isem ce spusese dar nu înţelesesem prea bine despre ce era >orba. Qtiam doar că m6am întrebat adesea de ce adulţii se %răbesc atBta să aCun%ă la sluCbă. Nu părea a fi nimic amu:ant <i nu păreau prea fericiţi totu<i ce>a îi determina să mear%ă repede spre ser>iciu. ,Bndu6<i seama că am reţinut cBt se putuse din ceea ce ne po>estise tatăl cel bo%at a spus& N$ăieţi a< >rea ca >oi să e>itaţi această capcană. Asta a< >rea de fapt să >ă în>ăţ. Nu doar să fiţi bo%aţi pentru că bo%ăţia nu re:ol>ă problema.O

NNuAO am întrebat eu mirat. NNu. ,ar lăsaţi6mă mai întBi să >ă termin de >orbit <i despre cel de6al doilea sentiment cel al dorinţei. 3nii îi spun lăcomie dar eu prefer să6i :ic dorinţă. E normal să6ţi dore<ti ce>a mai bun mai frumos mai amu:ant <i mai palpitant. Oamenii muncesc pentru bani <i din pricina dorinţei. Ei doresc bani din cau:a lucrurilor de care s6ar putea bucura <i pe care le6ar putea astfel cumpăra. ,ar bucuria pe care o aduc banii este adesea scurtă pentru că foarte curBnd >or a>ea ne>oie de alţi bani pentru mai multă bucurie mai multă plăcere mai mult confort <i mai multă si%uranţă. Qi atunci continuă să muncească %Bndindu6se că banii le >or domoli sufletul tulburat de frică <i de dorinţă. ,ar banii nu pot face asta.O NNici în ca:ul oamenilor bo%aţiAO întrebă ?i)e. NNici măcar în ca:ul lorO spuse tatăl cel bo%at. N,e fapt moti>ul pentru care mulţi oameni sunt bo%aţi nu este dorinţa ci frica. Ei cred că banii pot îndepărta frica lipsei de bani frica de sărăcie <i astfel adună a>eri între%i ca să descopere că tot nu scapă de frică. -entru că acum se tem să nu piardă ace<ti bani. Am prieteni care continuă să muncească de<i au o %rămadă de bani. Qtiu oameni care au milioane <i care acum se tem mai mult decBt atunci cBnd erau săraci. Se tem să nu6<i piardă toţi banii. Temerile care i6au făcut să se îmbo%ăţească se accentuea:ă. Sufletul acela plin de slăbiciuni este tot mai disperat. Nu >or să6<i piardă casele cele mari ma<inile <i stilul de >iaţă asi%urat de bani. @<i fac %riCi în le%ătură cu ce ar putea %Bndi prietenii lor dacă <i6ar pierde toţi banii. ?ulţi sunt disperaţi <i se îmbolnă>esc de ner>i c+iar dacă par bo%aţi <i au o mulţime de bani.O N,eci omul sărac este mai fericitAO am întrebat eu. NNu nu credO mi6a răspuns tatăl cel bo%at. NE>itarea banilor este tot o formă de psi+o:ă ca <i ata<amentul ePa%erat faţă de ei.O Qi ca ePemplu imediat a trecut pe lBn%ă masa la care ne aflam cer<etorul ora<ului care tocmai aduna într6o cutie toate resturile. Toţi trei ne6am uitat la el cu mult interes în >reme ce altădată probabil că nici nu l6am fi bă%at în seamă.

Tatăl cel bo%at a scos din portofel un dolar <i i /6a arătat bătrBnului. 9ă:Bnd banul cer<etorul a >enit imediat a luat bancnota i6a mulţumit apăsat tatălui celui bo%at <i a plecat entu:iasmat de mica lui a>ere. NEl nu este cu mult diferit de maCoritatea an%aCaţilor meiO spuse tatăl cel bo%at. NAm întBlnit atBţia care spun& TA nu mă interesea:ă banii.U Qi totu<i sunt dispu<i să muncească opt ore pe :i. Aceasta este ne%area realităţii. ,acă nu i6ar fi interesat cu ade>ărat banii atunci de ce mai muncescA Acest tip de %Bndire este probabil mai bolna> decBt al persoanei care economise<te bani pe ascuns.O Cum stăteam <i îl ascultam pe tatăl cel bo%at mi6am amintit de nenumăratele oca:ii în care propriul meu tată spusese la rBndul lui& NNu mă interesea:ă banii.O O :icea deseori. Qi apoi se Custifica adău%ind& N?uncesc pentru că6mi iubesc meseria.O NQi atunci ce e de făcutAO am întrebat. NSă nu muncim pentru bani pBnă ce nu dispare <i ultima urmă de teamă <i de lăcomieAO NNu asta ar fi o pierdere de >remeO spuse tatăl cel bo%at. NSentimentele ne fac oameni ne fac să ePistăm. Cu>Bntul TsentimentU denotă o ener%ie în mi<care. Kii sincer în pri>inţa sentimentelor <i folose<te6ţi inteli%enţa <i sentimentele în fa>oarea ta <i nu împotri>a ta.O N3auDO :ise ?i)e. NNu fiţi preocupaţi prea tare de ceea ce >6am spus. O să înţele%eţi mai bine cu anii. @ncercaţi doar să obser>aţi <i nu să reacţionaţi la sentimentele >oastre. ?aCoritatea oamenilor nu <tiu că de fapt sentimentele %Bndesc în locul lor. Sentimentele sunt sentimente dar trebuie să în>ăţaţi să %Bndiţi sin%uri.O NAţi putea să ne daţi un ePempluAO am întrebat eu. N,esi%urO mi6a replicat tatăl cel bo%at. NCBnd o persoană spune& TTrebuie să6mi %ăsesc o sluCbăU mai mult ca si%ur că ea %Bnde<te emoţional. Krica de a nu a>ea bani %enerea:ă acest %Bnd.O NNu înţele%O spuse ?i)e. N,e ePempluO spuse tatăl cel bo%at NcBnd li se tre:e<te teama de a nu a>ea bani în loc să dea fu%a să6<i ia o sluCbă V pentru a cB<ti%a ce>a bănuţi care să le

lini<tească teama ar putea să6<i pună următoarea întrebare& TOare sluCba este cea mai bună soluţie pe termen lun% pentru a pune capăt friciiAU ,upă părerea mea răspunsul este& TNuU. ?ai ales atunci cBnd ai o pri>ire de ansamblu asupra >ieţii. SluCba este de fapt o soluţie pe termen scurt pentru o problemă pe termen lun%.O N,ar tatăl meu spune mereu& T9e:i6ţi de <coală <i ia note mari ca să6ţi %ăse<ti o sluCbă si%urăUV am %răit eu oarecum de:orientat. N,a înţele% de ce spune astaO :ise %entil tatăl cel bo%at. N?aCoritatea oamenilor îţi recomandă asta <i li se pare cea mai bună idee. ,ar oamenii fac această recomandare în primul rBnd din frică.O NCredeţi că tata spune asta pentru că îi este fricăAO N,aO spuse tatăl cel bo%at. NEste în%ro:it că nu >ei fi în stare să cB<ti%i bani <i să te adapte:i în societate. Să nu mă înţele%i %re<it. El te iube<te <i >rea tot ce e mai bun pentru tine. Qi cred că teama sa este Custificată. Studiul <i o sluCbă sunt foarte importante. ,ar nu re:ol>ă teama. 9e:i tu teama care îl face pe el să se tre:ească în fiecare dimineaţă ca să cB<ti%e cBţi>a dolari este aceea<i cu teama care îl face să fie atBt de neclintit cBnd îţi cere să te duci la <coală.O NQi atunci ce6mi recomandaţiAO am întrebat. N9reau să >ă în>ăţ să stăpBniţi puterea banilor să nu >ă temeţi de ei. Qi asta nu >i se predă la <coală. ,acă nu >eţi în>ăţa asta >eţi de>eni robii banilor.O @n sfBr<it a>ea o lo%ică. ,orea să ne lăr%ească perspecti>a să >edem ceea ce d6 na ?artin nu putea să >adă ca de altfel nici an%aCaţii lui <i nici c+iar tata. El folosea ePemple ce păreau foarte cinice pe >remea aceea dar nu le6am uitat niciodată în acea :i perspecti>a mea s6a lăr%it <i am început să >ăd capcana în faţa căreia se aflau cei mai mulţi oameni. N9edeţi >oi cu toţii suntem în cele din urmă an%aCaţii cui>a. ,oar că lucrăm la ni>ele diferiteO spuse tatăl cel bo%at. NA< >rea băieţi să a>eţi oca:ia să e>itaţi această capcană. Capcana creată de cele două sentimente& frica <i dorinţa. Kolosiţi6le în fa>oarea >oastră <i nu împotri>a >oastră. Asta >reau eu să >ă în>ăţ. Nu mă interesea:ă să >ă spun doar cum să faceţi %răme:i de bani. Asta nu >ă >a

aCuta să >ă stăpBniţi frica sau dorinţa. ,acă nu >ă >eţi stăpBni mai întBi frica <i dorinţa <i >ă >eţi îmbo%ăţi nu >eţi fi altce>a decBt ni<te scla>i bine plătiţi.O NCum putem e>ita capcana atunciAO am întrebat. N-rincipala cau:ă a sărăciei sau a :baterii în marasmul financiar o repre:intă teama <i ne<tiinţa <i nu economia sau statul sau cei bo%aţi. Krica cu care se intoPică pe sine <i i%noranţa sunt cele care îi ţin pe oameni în capcană. 9oi băieţi mer%eţi la <coală luaţi6>ă diplomele <i eu am să >ă în>ăţ să nu cădeţi în capcană.O @ncepuseră să se i>ească piesele acestui pu::le. Tatăl meu cu multă <coală a>ea multe diplome <i o carieră minunată. ,ar <coala nu6/ în>ăţase cum să se descurce cu banii sau cu temerile sale. ,e>enea clar că eu puteam în>ăţa lucruri diferite <i foarte importante de la ambii taţi. NNe6ai >orbit despre teama de a nu a>ea bani. ,ar cum ne afectea:ă %Bndirea această dorinţă de baniAO a întrebat ?i)e. NCe aţi simţit atunci cBnd >6am ispitit cu o cre<tere a salariuluiA Aţi bă%at de seamă cum >i se tre:e<te dorinţaAO Am dat din cap amBndoi. NKaptul că nu aţi cedat sentimentelor <i că aţi fost în stare să >ă amBnaţi reacţia <i să %Bndiţi temeinic a fost lucrul cel mai important. Asta contea:ă. @ntotdeauna >om a>ea sentimente de teamă <i de lăcomie. ,e aici încolo cel mai important lucru pentru >oi este să folosiţi aceste sentimente în a>antaCul >ostru iar pe termen lun% să nu le lăsaţi să pună stăpBnire pe %Bndirea >oastră. ?aCoritatea oamenilor folosesc teama <i lăcomia împotri>a lor. Acesta este punctul de pornire al i%noranţei. ?aCoritatea oamenilor î<i trăiesc ePistenţa într6o permanentă %oană după leafă după mărirea salariului după o sluCbă si%ură tocmai din pricina acestor sentimente de dorinţă <i teamăE ei nu se întreabă realmente încotro îi poartă aceste %Bnduri stăpBnite de sentimente. -entru asta ar fi potri>ită ima%inea unui mă%ăru< care tra%e o căruţă atBta >reme cBt stăpBnul său îi trece pe la nas un morco>. StăpBnul mă%ăru<ului aCun%e unde >rea în sc+imb animalul alear%ă mereu după o ilu:ie. ?Bine >a fi încă un morco> pentru mă%ăru<.O

N9rei să spui că atunci cBnd mă %Bndesc la o mănu<ă nouă de baseball la bomboane <i la Cucării toate acestea sunt ec+i>alentul morco>ului pentru mă%ăru<AO întrebă ?i)e. N?da. Qi pe măsură ce cre<teţi Cucăriile de>in tot mai costisitoare. O ma<ină nouă o ambarcaţiune <i o casă mai mare pentru a6i impresiona pe prieteniO spuse tatăl cel bo%at :Bmbind. NKrica te împin%e de la spate iar dorinţa te ademene<te către stBnci <i acolo te a<teaptă capcana.O NQi atunci care e răspunsulAO întrebă ?i)e. N"%noranţa este cea care intensifică teama <i dorinţa. ,e aceea unii oameni bo%aţi cu mulţi bani se tem din ce în ce mai mult pe măsură ce se îmbo%ăţesc. $anii sunt morco>ul lor ilu:ia. ,acă mă%ăru<ul ar putea a>ea o perspecti>ă de ansamblu s6ar %Bndi mai mult dacă să se ţină sau nu după morco>.O Tatăl cel bo%at continuă ar%umentarea faptului că >iaţa oamenilor este o luptă între i%noranţă <i iluminare. El ne6a spus că în momentul în care o persoană nu mai caută să aibă cBt mai multe informaţii despre sine nu mai încearcă să se cunoască se instalea:ă i%noranţa. Această luptă este o deci:ie clipă de clipă 6 a în>ăţa să desc+i:i sau să înc+i:i mintea cui>a. N3itaţi ce e <coala este ePtrem de importantă. ?er%eţi la <coală pentru a în>ăţa o profesie sau o meserie <i pentru a contribui la bunul mers al societăţii. Oricine are ne>oie de profesori doctori mecanici arti<ti bucătari oameni de afaceri ofiţeri de poliţie pompieri soldaţi. Qcoala îi formea:ă astfel încBt societatea noastră să înflorească <i să prospereO spuse tatăl cel bo%at. N,in păcate pentru cei mai mulţi oameni <coala este sfBr<itul <i nu începutul.O S6a a<ternut o lun%ă tăcere. Tatăl cel bo%at :Bmbea. N6am înţeles pe loc tot ce mi6a spus în :iua aceea. ,ar a<a cum se întBmplă cu marii profesori cu>intele lui au continuat să mă călău:ească ani de :ile c+iar multă >reme după ce el n6a mai fost. Qi mă însoţesc <i acum. NAm fost puţin cam crud astă:iO spuse tatăl cel bo%at. N,ar am a>ut un moti> pentru asta. Am >rut să nu uitaţi niciodată această discuţie. Să >ă %Bndiţi mereu la dna ?artin. Să >ă %Bndiţi mereu la mă%ăru<. Să nu uitaţi niciodată că aceste

două mari sentimente teama <i dorinţa >ă pot împin%e în cea mai mare capcană a >ieţii dacă nu >eţi con<tienti:a că ele deţin controlul asupra %Bndirii >oastre. Crud este să >ă petreceţi >iaţa trăind în frică fără a >ă ePplora >isele pBnă la capăt. Să munciţi din %reu pentru bani cre:Bnd că banii pot să >ă procure acele lucruri care >ă >or aduce fericirea este tot o formă de cru:ime. Să >ă tre:iţi în toiul nopţii speriaţi că nu a>eţi cu ce să >ă plătiţi facturile este o cale în%ro:itoare de a trăi. Să trăiţi o ePistenţă în care leafa pe care o cB<ti%aţi să aibă ultimul cu>Bnt nu este o >iaţă ade>ărată. A crede că o sluCbă îţi poate da sentimentul de si%uranţă înseamnă a te minţi sin%ur. Acesta este un lucru crud <i aceasta este capcana pe care a< >rea s6o e>itaţi pe cBt se poate. Am >ă:ut cum banii pun stăpBnire pe >ieţile oamenilor. Nu acceptaţi să >i se întBmple una ca asta. Nu lăsaţi ca banii să >ă conducă destinul.O Sub masa noastră s6a rosto%olit o min%e. Tatăl cel bo%at a ridicat6o <i a aruncat6o înapoi. N,ar ce le%ătură are i%noranţa cu lăcomia <i teamaAO am întrebat. N"%noranţa în pri>inţa banilor este cea care duce la atBta lăcomie <i la atBta teamăO spuse tatăl cel bo%at. NSă >ă dau cBte>a ePemple. 3n doctor care dore<te mai mulţi bani pentru bunăstarea familiei sale măre<te onorariul consultaţiei. ?ărindu6/ face ca preţul în%riCirilor medicale să crească pentru toată lumea. Asta îi afectea:ă cel mai tare pe oamenii săraci care în %eneral au o sănătate mai precară decBt cei cu bani. -entru că doctorii î<i măresc onorariul <i6/ măresc <i a>ocaţii. CBnd onorariul a>ocaţilor cre<te profesorii de <coală doresc o mărire de leafă care duce la cre<terea impo:itelor noastre <.a.m.d. CurBnd se >a crea o prăpastie atBt de mare între cei bo%aţi <i cei săraci încBt >a i:bucni +aosul <i o altă ci>ili:aţie importantă se >a prăbu<i. ?arile ci>ili:aţii s6au prăbu<it atunci cBnd diferenţa dintre cei care a>eau <i cei care nu a>eau a de>enit prea mare. America se află pe acela<i drum do>edind încă o dată că istoria se repetă pentru că nu în>ăţăm nimic din istorie. Noi doar memorăm datele istorice <i numele dar nu <i lecţiile pe care istoria ni le dă.O N,ar nu e normal ca preţurile să creascăAO am întrebat eu.

NNu. Nu <i într6o societate educată bine condusă de %u>ern. -reţurile ar trebui c+iar să scadă. Si%ur că adesea acest lucru e >alabil doar în teorie. -reţurile cresc din pricina lăcomiei <i a fricii la care se aCun%e din i%noranţă. ,aca în <coli s6ar în>ăţa despre bani ace<tia ar fi mai mulţi <i preţurile ar scădea dar <colile se concentrea:ă să6i în>eţe pe oameni doar să muncească pentru bani <i nu cum să canali:e:e puterea banilor.O N,ar nu ePistă <i <coli speciale de afaceriAO întrebă ?i)e. NNu îmi su%erai tu să mer% la o <coală de afaceri ca să îmi iau masteratulAO N,aO spuse tatăl cel bo%at. N,ar mult prea adesea <colile de afaceri formea:ă doar an%aCaţi care nu sunt altce>a decBt ni<te contabili mai sofisticaţi. Qi ferească ,umne:eu să preia o afacere asemenea contabili măr%iniţi. Ei nu fac altce>a decBt să anali:e:e cifrele să concedie:e din an%aCaţi <i să omoare afacerea. Qtiu asta pentru că am a>ut <i eu de6a face cu ei. Se %Bndesc cum să reducă mai bine costurile să crească preţurile ceea ce duce la <i mai multe probleme. Si%ur că e bine să ţii socoteala. ?ăcar de6ar <ti asta cBt mai mulţi oameni dar nu este totul. Trebuie o pri>ire de ansambluO adău%ă furios tatăl cel bo%at. NQi ePistă >reun răspunsAO întrebă ?i)e. N,aO spuse tatăl cel bo%at. N@n>ăţaţi să >ă folosiţi sentimentele pentru a %Bndi <i nu %Bndiţi cu sentimentele. CBnd aţi reu<it băieţi să >ă stăpBniţi sentimentele acceptBnd să munciţi pe %ratis mai întBi mi6am dat seama că a>eţi speranţe. ,upă care >6aţi lăsat iară<i pradă sentimentelor atunci cBnd >6am ispitit cu mai mulţi bani. ,ar pBnă la urmă aţi în>ăţat să %Bndiţi în ciuda încărcăturii emoţionale. Acesta este primul pas.O N,e ce este atBt de important acest pasAO am întrebat. NAsta trebuie să descoperiţi sin%uri. ,acă >reţi să în>ăţaţi asta băieţi >ă >oi duce pe un drum spinos într6un loc pe care aproape toată lumea îl e>ită. 9ă >oi duce în acel loc de care se teme aproape toată lumea. ,acă >eţi mer%e alături de mine >eţi renunţa la ideea de a munci pentru bani <i >eţi în>ăţa în sc+imb să puneţi banii să muncească pentru >oi.O NQi cu ce o să ne ale%em dacă mer%em cu d>. sau dacă acceptăm să în>ăţăm de la d>.A Cu ce o să ne ale%emAO l6am întrebat.

NCu ceea ce s6a ales <i iepura<ulO spuse tatăl cel bo%at. N9eţi scăpa de Sperietoare.O N,ar oare ePistă un asemenea drumAO am întrebat. N,aO spuse tatăl cel bo%at. NEste drumul spinilor care sunt temerile <i lăcomia noastră. TrecBnd peste frică înfruntBnd lăcomia slăbiciunile <i ne>oile noastre aceasta este calea de scăpare. "ar scăparea >ine prin %Bndire ale%Bndu6ne %Bndurile.O NSă ne ale%em %BndurileAO întrebă ?i)e uluit. N,a. Să ale%em lucrurile pe care le %Bndim <i nu să reacţionăm la sentimentele noastre. @n loc de asta oamenii se scoală pur <i simplu <i mer% la muncă pentru a6<i re:ol>a problemele. Teama că nu >or a>ea bani cu care să6<i plătească facturile îi sperie. HBndirea presupune un timp în care să îţi pui întrebări. Ce>a de %enul& TOare a munci din %reu este cea mai bună soluţie la această problemăAU ?aCoritatea oamenilor sunt atBt de în%ro:iţi încBt nu sunt în stare să6<i mărturisească acest ade>ăr Y că teama este cea care îi controlea:ă Y <i nu mai pot să %Bndească în sc+imb dau fu%a repede pe u<ă. Comanda este la Sperietoare. Asta înţele% eu prin a6ţi ale%e %Bndurile.O NQi cum să facem astaAO a întrebat ?i)e. NTocmai asta am să >ă în>ăţ eu. Să puteţi ale%e dintre %Bndurile >oastre <i să nu a>eţi reacţii impulsi>e cum ar fi datul pe %Bt al cafelei dimineaţa <i aler%atul repede pe u<ă. Nu uitaţi ce >6am spus mai înainte& o sluCbă este doar o soluţie pe termen scurt pentru o problemă pe termen lun%. ?aCoritatea oamenilor au în %Bnd o sin%ură problemă <i aceea este pe termen scurt& facturile de la sfBr<it de lună Sperietoarea. @n acel moment banii deţin controlul asupra >ieţii lor. Sau mai de%rabă teama <i i%noranţa în pri>inţa banilor. Astfel încBt ei fac a<a cum au făcut <i părinţii lor se tre:esc în fiecare dimineaţă <i se duc la muncă pentru bani. Eu nu mai apucă să se întrebe& TEPistă oare <i altă soluţieAU Sentimentele le controlea:ă %Bndirea <i nu mai %Bndesc cu capul.O N-oţi să6mi spui care este diferenţa dintre o %Bndire emoţională <i una cu capulAO întrebă ?i)e.

NSi%ur că da. ?ereu aud astaO spuse tatăl cel bo%at. N?ereu aud ce>a de %enul T-ăi toată lumea trebuie să munceascăU sau TCei bo%aţi sunt escroci cu toţiiU sau TAm să6mi iau altă sluCbă. ?erit o mărire de leafă. Nu se poate să mă trataţi a<aU sau Tîmi place sluCba asta pentru că este una si%urăU în loc să spună TOare îmi scapă mie ce>aAU. 3ltima întrebare duce la o blocare a %Bndirii emoţionale <i îţi dă oca:ia să %Bnde<ti limpede.O Trebuie să recunosc că era o lecţie importantă <i anume să6ţi dai seama cBnd cine>a >orbe<te emoţional sau raţional. Era o lecţie care mi6a fost de folos tot restul >ieţii mai ales atunci cBnd la rBndul meu am >orbit mBnat de o reacţie emoţională <i nu de o %Bndire limpede. La întoarcerea spre ma%a:in tatăl cel bo%at ne6a ePplicat că oamenii bo%aţi c+iar Nfac baniO nu muncesc pentru ei. El ne6a mai spus că atunci cBnd ?i)e <i cu mine am făcut monedele acelea din plumb cre:Bnd că astfel facem bani eram foarte aproape de felul de a %Bndi al celor bo%aţi. Sin%ura problemă e că era ile%al ceea ce făcusem noi. -entru stat <i bănci este le%al dar nu <i pentru noi. El ne6a ePplicat că pentru a face bani ePistă căi le%ale <i căi ile%ale. Tatăl cel bo%at a continuat prin a ne ePplica că oamenii bo%aţi <tiu că banii sunt doar o ilu:ie ePact ca în po>estea cu morco>ul pentru mă%ăru<. ,oar din cau:a fricii <i a lăcomiei ilu:ia banilor reu<e<te să funcţione:e pentru miliarde de oameni care6<i ima%inea:ă că banii sunt ce>a real. $anii sunt o născocire. ,oar din cau:a ilu:iei încrederii <i a i%noranţei maselor acest castel din cărţi de Coc nu s6a prăbu<it încă. N,e faptO spuse el Ndin multe puncte de >edere morco>ul mă%ăru<ului e c+iar mai >aloros decBt banii.O El ne6a po>estit despre faptul că aurul e standardul >alorii banilor în America <i că orice bancnotă este un bon de >aloare acoperit în ar%int. Era preocupat de :>onul potri>it căruia într6o bună :i nu >a mai ePista standard în aur <i că dolarii no<tri nu >or mai fi bonuri de >aloare acoperite în ar%int. NCBnd se >a întBmpla asta băieţi o să fie o nenorocire. Cei săraci cei din pătura de miCloc <i cei fără carte î<i >or distru%e ePistenţa pur <i simplu pentru că >or continua să creadă că banii sunt ce>a real <i că firmele la care lucrea:ă sau statul >or a>ea în continuare %riCă de ei.O

,e fapt noi n6am înţeles ce a spus el atunci dar de6a lun%ul anilor totul a de>enit mult mai lo%ic.

9ă:Bnd ceea ce pierd alţii

CBnd s6a urcat înapoi în camioneta lui c+iar în faţa ma%a:inului ne6a spus& NContinuaţi să munciţi băieţi <i cu cBt >eţi uita mai curBnd de plată cu atBt >ă >a fi mai u<or în >iaţa adultă. Kolosiţi6>ă munca munciţi pe %ratis <i curBnd >eţi %ăsi soluţii pentru a face mult mai mulţi bani decBt a< putea eu să >ă dau >reodată. 9eţi percepe lucruri pe care alţii nu le pot >edea. Oca:iile sunt c+iar sub oc+ii >o<tri. ?aCoritatea oamenilor nu >ăd niciodată aceste oca:ii pentru că de fapt caută bani <i si%uranţă <i cu atBt se <i ale%. ,in momentul în care >eţi obser>a din prima clipă o oca:ie le >eţi obser>a <i pe toate celelalte tot restul >ieţii. CBnd >eţi reu<i asta am să >ă mai în>ăţ <i altce>a. Astfel >eţi e>ita una dintre cele mai mari capcane ale >ieţii <i nu >eţi mai a>ea de6a face absolut niciodată cu Sperietoarea.O ?i)e <i cu mine ne6am luat lucrurile din ma%a:in <i i6am făcut cu mBna d6nei ?artin. Ne6am întors în parc la aceea<i masă de picnic <i am mai petrecut cBte>a ore %Bndindu6ne <i stBnd de >orbă. 3rmătoarea săptămBnă la <coală am petrecut6o %Bndind <i stBnd de >orbă. 9reme de două săptămBni am continuat să reflectăm să stăm de >orbă <i să muncim pe %ratis. ,upă cea de6a doua sBmbătă mi6am luat din nou rămas bun de la d6na ?artin pri>ind cu Cind la albumele cu ben:i desenate. Cel mai %reu îmi era că nu mai cB<ti%am în fiecare sBmbătă cei 84 de cenţi pentru a6mi cumpăra ben:i desenate. ,intr6odată în >reme ce d6na ?artin ne spunea la re>edere mie <i lui ?i)e am obser>at că ea făcea ce>a ce nu obser>asem pBnă atunci. 9reau să spun că >ă:usem dar nu luasem în seamă. ,6na ?artin tăia coperta albumului de ben:i desenate pe din două. -ăstra doar Cumătate din copertă <i restul îl arunca într6o cutie mare de carton maroniu. CBnd am întrebat6o ce face cu cărţile acelea de ben:i desenate mi6a spus& NLe arunc.

@i dau distribuitorului de ben:i desenate doar o Cumătate din copertă ca să <tie ce marfă mi6a adus deCa. Trebuie să >ină cam peste o oră.O ?i)e <i cu mine am a<teptat tot acest timp. ,e îndată ce a >enit distribuitorul am întrebat dacă nu ne dă nouă ben:ile desenate. La care el ne6a spus& N-uteţi să le luaţi dacă lucraţi pentru acest ma%a:in <i dacă nu le re>indeţi.O -arteneriatul nostru renăscuse. ?ama lui ?i)e a>ea o cameră în plus la subsol pe care nu o folosea nimeni. Am făcut ordine <i am pus acolo sutele de ben:i desenate. @n curBnd biblioteca noastră de ben:i desenate a fost desc+isă publicului. Am an%aCat6o pe sora mai mică a lui ?i)e ca bibliotecară pentru că îi plăcea să în>eţe. Ea lua de la fiecare copil /4 cenţi pentru accesul în bibliotecă aceasta fiind desc+isă între 5&84 <i 7&84 după6amia:a în fiecare :i de <coală. Clienţii copiii din cartier adică puteau citi cBte ben:i desenate doreau în cele două ore pe care le a>eau la dispo:iţie. Era un ade>ărat c+ilipir pentru ei a>Bnd în >edere că fiecare album costa /4 cenţi căci puteau citi patru sau cinci în două ore. Sora lui ?i)e îi >erifica pe copii la plecare ca să se asi%ure că nu iau cu împrumut >reun album. ,e asemenea ea nota într6un re%istru cBţi copii >eneau :ilnic cine erau ace<tia <i ce comentarii făceau. ?i)e <i cu mine am strBns cam 0 ;4 dolari pe săptămBnă în următoarele trei luni. "6am plătit surorii lui un dolar pe săptămBnă <i i6am dat >oie să citească ben:ile pe %ratis ceea ce făcea rareori pentru că ea în>ăţa mereu. ?i)e <i cu mine ne6am ţinut de cu>Bnt muncind în continuare la ma%a:in în fiecare sBmbătă <i adunBnd ben:ile desenate din di>erse pră>ălii. Ne6am ţinut de cu>Bnt <i faţă de distribuitor pentru că nu am >Bndut cărţile. CBnd se ferfeniţeau prea tare le ardeam. Am încercat să desc+idem o filială dar din păcate n6am mai %ăsit pe nimeni atBt de con<tiincios <i în care să a>em atBta încredere ca în sora lui ?i)e. ,e la o >Brstă foarte fra%edă am descoperit cBt de %reu e să %ăse<ti un personal de calitate. La trei luni după ce desc+iseserăm biblioteca în încăpere s6a încins o bătaie. Ni<te derbedei din alt cartier intraseră cu forţa <i începuseră scandalul. Tatăl lui ?i)e ne6a spus să înc+eiem cu afacerea asta a<a încBt po>estea cu ben:ile

desenate a trebuit înc+eiată <i n6am mai lucrat sBmbătă la ma%a:in. Oricum tatăl cel bo%at era foarte încBntat pentru că a>eam alte lucruri noi de în>ăţat. Era fericit pentru că în>ăţasem atBt de bine prima lecţie. @n>ăţasem să punem banii să muncească pentru noi. Nefiind plătiţi pentru munca noastră de la ma%a:in a trebuit să ne folosim ima%inaţia pentru a %ăsi o soluţie de a face bani. -unBndu6 ne pe picioare propria afacere biblioteca de ben:i desenate am reu<it să deţinem controlul asupra finanţelor noastre <i să nu mai depindem de patron. Lucrul cel mai bun a fost că din această afacere ie<eau bani c+iar <i atunci cBnd nu eram pre:enţi la faţa locului. $anii au muncit pentru noi. @n loc să ne plătească tatăl cel bo%at ne dăduse mult mai mult.

CA-"TOL3L 8 LECX"A 5

,e ce trebuie predat alfabetul financiar

@n /004 cel mai bun prieten al meu ?i)e a preluat imperiul tatălui său <i de fapt c+iar face o treabă mai bună decBt tatăl său. Ne întBlnim o dată sau de două ori pe an pe terenul de %olf. El <i soţia sa sunt mai bo%aţi decBt >6aţi putea ima%ina. "mperiul tatălui bo%at se află pe mBini foarte bune iar acum ?i)e î<i formea:ă fiul ca să6i ia cBnd>a locul tot a<a cum <i ?i)e a fost format de tatăl său. @n /007 m6am retras din afaceri. A>eam 71 de ani iar soţia mea a>ea 81. Asta nu înseamnă că după aceea n6am mai muncit. -entru soţia mea <i pentru mine asta înseamnă că în ca:ul unor sc+imbări catastrofale nepre>ă:ute indiferent dacă muncim sau nu a>erea noastră >a cre<te automat nefiind influenţată de inflaţie. Cred că asta înseamnă ade>ărata libertate. 9alorile pe care le a>em sunt suficient de importante ca să crească de la sine. E ca atunci cBnd plante:i un copac. @l u:i cBţi>a ani <i într6o bună :i nu mai are ne>oie de tine. Rădăcinile lui s6au înfipt suficient de adBnc. Apoi copacul îţi dă umbră spre marea ta bucurie. ?i)e a ales să6<i conducă imperiul iar eu am ales să mă retra%. ,e cBte ori >orbesc unor %rupuri mai mari sunt întrebat adesea ce a< recomanda sau ce ar fi de făcut. NCum să înceapăO NEPistă >reo carte bună pe care a< putea6 o recomandaO NCe ar putea face ca să6<i pre%ătească mai bine copiiiO NCare este secretul reu<iteiO NCum se fac milioaneleO. ,e fiecare dată îmi amintesc de un articol care mi6a fost dat cBnd>a. El suna a<a&

Cel mai bo%at om de afaceri

@n /058 un %rup de lideri <i de oameni de afaceri dintre cei mai bo%aţi au a>ut o întrunire la +otelul E%de*ater $eac+ din C+ica%o. -rintre ei se aflau <i C+arles Sc+*ab proprietarul celei mai importante companii independente de oţelE Samuel "nsull pre<edintele celei mai mari întreprinderi de ser>icii publice din lumeE Ho*ard Hopson <eful celei mai mari companii de %a:eE ">ar !reu%er pre<edintele Corporaţiei "nternaţionale ?atc+ una dintre cele mai mari companii ale acelor >remuriE Leon Kra:ier pre<edintele $ăncii "nternaţionale de ,epuneriE Ric+ard G+itne( pre<edintele $ursei din Ne* #or)E Art+ur Cotton <i Resse Li>ermore doi dintre cei mai importanţi speculatori de acţiuniE <i Albert Kall membru în cabinetul pre<edintelui Hardin%. ,ouă:eci de ani mai tBr:iu nouă dintre participanţii la această întrunire Lcei pe care i6am enumeratM sfBr<iseră după cum urmea:ă& Sc+*ab murise fără un ban după ce trăise cinci ani din împrumuturiE "nsull murise falit într6o ţară străinăE !reu%er <i Cotton muriseră <i ei faliţi Hopson înnebunise G+itne( <i Albert Kall tocmai fuseseră eliberaţi din înc+isoare Kraser <i Li>ermore se sinuciseseră. ?ă îndoiesc că ar putea să spună cine>a ePact ce s6a întBmplat cu ace<ti oameni. ,acă >eţi obser>a cu atenţie data >eţi constata că /058 era cu puţin înainte de /050 deci înainte de ?arele Cra+ <i de ?area Cri:ă care bănuiesc că au a>ut un mare impact asupra acestor oameni <i a >ieţilor lor. "deea este următoarea& trăim >remuri în care sc+imbările sunt mai rapide decBt cele de pe timpul acestor oameni. $ănuiesc că >or fi multe momente de înflorire dar <i de cădere în următorii două:eci <i cinci de ani care >or ePista în paralel cu sui<urile <i coborB<urile cu care sunt confruntaţi oamenii. ?ă preocupă faptul că prea multă lume se concentrea:ă ePa%erat de mult asupra banilor ne%liCBndu6<i cea mai importantă a>ere care este educaţia lor. ,acă oamenii >or fi pre%ătiţi să fie flePibili desc+i<i <i să în>eţe se >or îmbo%ăţi tot mai tare de6a lun%ul acestor sc+imbări. ,acă >or continua să creadă că banii re:ol>ă orice problemă mă tem că ace<ti oameni >or a>ea o ePistenţă foarte dificilă. "nteli%enţa re:ol>ă problemele <i produce bani. $anii fără o inteli%enţă financiară sunt ni<te bani care se duc repede. Koarte mulţi oameni nu reu<esc să înţelea%ă că în >iaţă nu contea:ă cBţi bani faci ci cBţi păstre:i. Cu toţii am au:it po>e<ti despre oameni săraci care cB<ti%ă la loterieE se îmbo%ăţesc dintrodată <i apoi rede>in săraci. CB<ti%ă milioane însă curBnd se întorc de unde au plecat. Sau despre sporti>i profesioni<ti care la 57

de ani cB<ti%ă milioane de dolari pe an iar la 87 de ani aCun% să doarmă pe sub poduri. A:i dimineaţă am citit în :iar c+iar cBnd >oiam să scriu aceste rBnduri po>estea unui tBnăr basc+etbalist care anul trecut a>ea milioane. Acum susţine că prietenii a>ocatul <i contabilul i6au luat banii <i a aCuns să lucre:e la o spălătorie de ma<ini pe o leafă minimă. Are doar 50 de ani. A fost concediat de la spălătoria de ma<ini pentru că refu:a să6<i scoată inelul de campion atunci cBnd <ter%ea ma<inile <i astfel a aCuns po>estea în :iar. El susţine că toată lumea are ce are cu el că este tratat discriminatoriu <i că inelul este tot ce i6a mai rămas. El mai susţine că dacă i se ia <i inelul asta îl >a doborî definiti>. @n /001 am cunoscut foarte mulţi oameni care au de>enit pe loc milionari. Re>enise prosperitatea anilor F54. Si%ur că m6am bucurat că oamenii sunt tot mai bo%aţi dar mi6am manifestat prudenţa pentru că pe termen lun% nu contea:ă cBt cB<ti%i ci cBt păstre:i <i de6a lun%ul a cBtor %eneraţii. A<a încBt atunci cBnd oamenii mă întreabă& N,e unde să începAO sau& NSpune6mi cum să mă îmbo%ăţescAO ei sunt adesea de:amă%iţi de răspunsul meu. Eu le răspund cu cu>intele bo%atului meu tată de pe >remea cBnd eram copil& N,acă >rei să fii bo%at trebuie să <tii alfabetul financiar.O Această idee îmi >enea în minte de fiecare dată cBnd ne întBlneam. A<a cum >ă spuneam tatăl meu cu studii sublinia importanţa cititului în >reme ce tatăl meu bo%at sublinia ne>oia de a stăpBni alfabetul financiar. ,acă >rei să construie<ti o clădire precum Empire State primul lucru pe care trebuie să6/ faci este să sapi o %roapă adBncă <i să torni o fundaţie solidă. ,acă >rei să6ţi construie<ti o casă la mar%inea ora<ului este suficient să torni un strat de beton de /; cm. ?aCoritatea oamenilor dorind să se îmbo%ăţească încearcă să construiască Empire State $uildin% pe o fundaţie de /; cm. Sistemul nostru <colar fiind creat în perioada a%rară încă mai crede în casele fără fundaţie. C+irpiciul este încă la modă. A<a încBt copiii termină <coala fără să aibă nici un fundament financiar. @ntr6o bună :i insomniacii <i cei plini de datorii din suburbii trăindu6<i 9isul American +otărăsc că răspunsul la problemele lor financiare este îmbo%ăţirea rapidă.

@ncepe construirea :%Brie6norilor. Totul mer%e rapid <i curBnd în loc să a>em noi Empire State $uildin%s ne tre:im cu ec+i>alentul unui Turn din -isa al suburbiilor. Nopţile albe re>in. @n ceea ce ne pri>e<te pe ?i)e <i pe mine ca adulţi puteam ale%e oricare dintre cele două posibilităţi pentru că fuseserăm în>ăţaţi să ne formăm un puternic fundament financiar încă de pe >remea cBnd eram copii. @n pre:ent contabilitatea este materia cea mai plicticoasă din lume. -oate fi <i cea mai confu:ă totodată. ,ar dacă >reţi să >ă îmbo%ăţiţi pe termen lun% ea poate de>eni cea mai importantă materie. @ntrebarea este& cum puteţi preda o materie plicticoasă <i neclară copiilor >o<triA Răspunsul este& ePprimaţi6>ă cBt mai simplu. -redaţi6o mai întBi în ima%ini. Tatăl meu cel bo%at a turnat o fundaţie financiară foarte solidă pentru ?i)e <i pentru mine. Cum eram încă ni<te copii el a in>entat o modalitate simplă de a ne în>ăţa. Ani de :ile a făcut desene <i a folosit cu>inte. Eu <i ?i)e am înţeles desenele simple >ocabularul de specialitate circulaţia banilor iar în anii următori tatăl cel bo%at a început să folosească <i cifre. @n pre:ent ?i)e stăpBne<te o anali:ă contabilă mult mai complePă <i mai sofisticată pentru că n6a a>ut încotro. Trebuia să conducă un imperiu de un miliard de dolari. Eu nu sunt a<a de sofisticat pentru că imperiul meu e mai mic <i totu<i am a>ut amBndoi aceea<i simplă fundaţie. @n pa%inile care urmea:ă >ă ofer acelea<i desene pe care tatăl lui ?i)e le6a ima%inat pentru noi. ,e<i sunt simple acestea i6au aCutat pe cei doi băieţei să obţină mari sume de bani pornind de la un fundament solid. Re%ula numărul unu. Trebuie să distin%eţi diferenţa dintre acti>e <i pasi>e <i să cumpăraţi acti>e. ,acă >reţi să >ă îmbo%ăţiţi asta e tot ce trebuie să <tiţi. Este prima re%ulă. Este sin%ura re%ulă. -oate părea absurd de simplu dar maCoritatea oamenilor nici nu6<i dau seama cBt de profundă este aceasta. Ei se :bat din punct de >edere financiar pentru că nu cunosc diferenţa dintre acti>e <i pasi>e. NOamenii bo%aţi adună acti>e. Oamenii săraci sau din pătura de miCloc adună pasi>e despre care ei cred că sunt acti>e.O Atunci cBnd tatăl cel bo%at ne6a ePplicat lui ?i)e <i mie acest lucru am cre:ut că %lume<te. "ată6ne aproape adolescenţi a<teptBnd cu nerăbdare taina îmbo%ăţirii

<i ale%Bndu6ne cu acest răspuns. Era atBt de simplu încBt a trebuit să ne %Bndim foarte mult timp. NCe sunt acti>eleAO întrebă ?i)e. NNu trebuie să >ă preocupe asta acumO spuse tatăl cel bo%at. Lăsaţi ideea să se a<e:e. ,acă >eţi putea înţele%e simplitatea >iaţa >oastră >a a>ea un plan bine stabilit <i >a fi mai u<oară din punct de >edere financiar. Este simplu. ,e asta le scapă multora.O N9reţi să spuneţi că tot ceea ce trebuie să <tim este ce înseamnă acti>ele după care să le ac+i:iţionăm <i o să ne îmbo%ăţimAO am întrebat. Tatăl cel bo%at a dat din cap& NEste cBt se poate de simplu.O N,acă este c+iar a<a de simplu cum de nu e toată lumea bo%atăAO am întrebat. Tatăl cel bo%at a răspuns& N-entru că oamenii nu cunosc diferenţa dintre acti>e <i pasi>e.O @mi amintesc că am întrebatE NCum pot adulţii să fie atBt de lipsiţi de minteA ,acă este a<a de simplu dacă este atBt de important cum de nu6<i dau seamaAO Tatălui bo%at i6au trebuit doar cBte>a minute ca să ne ePplice ce sunt acti>ele <i ce sunt pasi>ele. Ca adult îmi >ine %reu să le ePplic altor adulţi. ,e ceA -entru că adulţii sunt mai de<tepţi. @n maCoritatea ca:urilor simplitatea ideii le scapă celor mai mulţi dintre adulţi pentru că ei au fost în>ăţaţi altfel. Au fost în>ăţaţi de alţi în>ăţaţi 6 profesioni<ti cum ar fi banc+erii contabilii a%enţii imobiliari finanţi<tii <.a.m.d. ,ificultatea inter>ine în încercarea de a6i de:>ăţa sau de a6i face pe adulţi să rede>ină copii. 3n adult inteli%ent socote<te adesea că e %reu să acor:i atenţie unor definiţii simpliste. Tatăl cel bo%at credea în principiul !"SS 6 N!eep "t Simple StupidO L-ăstrea:ă simplitatea de<teptuleM. Kaptul că s6a menţinut la ni>elul simplităţii a făcut ca fundamentul financiar al celor doi băieţi să fie mult mai solid.

@n ce fel se aCun%e la confu:iiA Sau cum poate ce>a atBt de simplu să se încurce în +alul ăstaA ,e ce cumpără cine>a acti>e care de fapt sunt pasi>eA Răspunsul se află în educaţia fundamentală. Noi ne concentrăm asupra cu>Bntului NalfabetO <i nu asupra Nalfabetului financiarO. ,efinirea acti>elor sau pasi>elor nu este o problemă %ramaticală. ,e fapt dacă >reţi să >ă :ăpăciţi complet căutaţi aceste cu>inte Nacti>eO <i Npasi>eO în dicţionar. Si%ur că definiţia pare ePcelentă pentru un contabil dar pentru o persoană obi<nuită nu are nici o lo%ică. ,in păcate noi adulţii suntem prea mBndri pentru a recunoa<te că pot ePista <i lucruri ilo%ice. CBnd eram mici tatăl bo%at spunea& NActi>ele nu sunt definite de cu>inte ci de cifre. Qi dacă nu <tii să cite<ti ni<te cifre nu >e:i diferenţa dintre acti>e <i o %roapă.O N@n contabilitateO ar spune tatăl cel bo%at Nnu contea:ă cifrele ci ceea ce ne spun ele. E ca la cu>inte. Nu contea:ă cu>intele ci po>estea pe care ţi6o spun.O ?ulţi oameni citesc fără a înţele%e mare lucru. Aceasta se nume<te capacitatea de înţele%ere a ceea ce cite<ti. Cu toţii reacţionăm altfel cBnd este >orba de a înţele%e ceea ce citim. ,e ePemplu de curBnd am cumpărat un >ideo nou. El era însoţit de un manual cu instrucţiuni în care se ePplica felul în care acesta putea fi pro%ramat. Eu nu >roiam altce>a decBt să îmi înre%istre: emisiunea preferată de >ineri seara. Am înnebunit pur <i simplu încercBnd să citesc acest manual. Nimic nu mi se pare mai compleP pe lumea asta decBt să <tii să pro%rame:i un >ideo. -uteam citi cu>intele dar nu înţele%eam nimic. -uteam lua un N/4O pentru că recuno<team cu>intele dar eram de N5O cBnd >enea >orba să le <i înţele%. A<a se întBmplă cu documentele financiare în ca:ul celor mai mulţi oameni. N,acă >reţi să >ă îmbo%ăţiţi trebuie să citiţi <i să înţele%eţi cifrele.O Acest lucru l6 am au:it rostit de mii de ori de către tatăl meu cel bo%at. Qi am mai au:it& NCei bo%aţi ac+i:iţionea:ă acti>e cei săraci <i pătura de miCloc ac+i:iţionea:ă pasi>e.O "ată cum putem face diferenţa dintre acti>e <i pasi>e. ?aCoritatea contabililor <i speciali<tilor în finanţe nu s6au pus de acord în pri>inţa definiţiilor dar acest desen simplu a stat la ba:a unui fundament financiar solid pentru cei doi băieţei.

-entru a6i putea educa pe cei doi copii tatăl cel bo%at a păstrat totul la un ni>el foarte simplu folosind cBt mai multe ima%ini cBt mai puţine cu>inte <i fără a apela ani de :ile la >reo cifră.

NAcesta este modelul circuitului financiar al unui acti>.O

,esenul acesta este o declaraţie de >enituri care se mai nume<te <i declaraţie de profit <i pierderi. El măsoară >enitul <i c+eltuielile banii care intră <i banii care ies. 3rmătorul %rafic este o balanţă. Se nume<te a<a pentru că trebuie să cree:e un ec+ilibru între acti>e <i pasi>e. ?ulţi începători în ale finanţelor nu cunosc relaţia dintre declaraţia de >enituri <i bilanţ. @nsă înţele%erea ei este absolut >itală. -rincipala cau:ă a problemelor financiare o repre:intă faptul că nu se cunoa<te diferenţa dintre acti>e <i pasi>e. ?oti>ul confu:iei constă în însă<i definirea celor două cu>inte. Si%ur că pentru contabilii de meserie totul are o lo%ică. ,ar pentru omul obi<nuit parcă e în c+ine:e<te. Cite<ti cu>intele <i definiţia lor dar înţele%erea e foarte dificilă. A<a cum spuneam <i mai înainte tatăl meu cel bo%at le6a spus simplu celor doi băieţi că& Nacti>ele sunt cele care îţi ba%ă banii în bu:unar.O Krumos simplu <i util.

NAcesta este modelul circuitului financiar al unui pasi>.O

Acum după ce am definit prin ima%ini acti>ele <i pasi>ele definiţiile în cu>inte >or fi mai u<or de înţeles. Acti>ele sunt ce>a care îţi ba%ă banii în bu:unar. -asi>ele sunt ce>a care îţi scot banii din bu:unar. Asta este tot ceea ce trebuie să <tiţi. ,acă >reţi să >ă îmbo%ăţiţi petreceţi6>ă >iaţa ac+i:iţionBnd acti>e. ,acă >reţi să fiţi săraci sau să faceţi parte din pătura de miCloc petreceţi6>ă >iaţa cumpărBnd pasi>e. Necunoa<terea acestei diferenţe conduce la problemele financiare ale lumii. Analfabetismul atBt în ce pri>e<te cu>intele cBt <i cifrele stă la ba:a problemelor financiare. CBnd dificultăţile financiare î<i fac apariţia înseamnă că ePistă ce>a ce nu a putut fi citit fie că e >orba de cifre fie că e >orba de cu>inte. Ce>a este înţeles %re<it. $o%aţii sunt bo%aţi tocmai pentru că în anumite domenii sunt mai alfabeti:aţi decBt cei care au probleme financiare. ,eci dacă >reţi să >ă îmbo%ăţiţi <i să >ă menţineţi a>erea e foarte important sa fiţi alfabeti:at din punct de >edere financiar atBt în ce pri>e<te cu>intele cBt <i cifrele. Să%eţile din %rafice repre:intă circuitul banilor sau Ncas+6flo*O. Cifrele în sine nu înseamnă mare lucru a<a cum nici cu>intele în sine nu înseamnă mare lucru. -o>estea contea:ă în rapoartele financiare citirea cifrelor repre:intă de fapt descoperirea intri%ii a po>e<tii. A<a afli care este fluPul monetar în ca:ul a 24W dintre familii po>estea financiară constă în a munci din %reu făcBnd efortul de a mer%e mai departe. Qi nu pentru că n6ar face bani. ,ar î<i petrec >iaţa cumpărBnd pasi>e în loc de acti>e. ,e ePemplu traseul fluPului monetar pentru o persoană săracă sau un tBnăr care nu lucrea:ă încă este&

Acesta este traseul fluPului monetar al persoanelor din pătura miClocie&

Acesta este traseul fluPului monetar al unei persoane bo%ate&

Toate aceste %rafice sunt bineînţeles ePtrem de simplificate. Toată lumea are c+eltuieli de :i cu :i <i are ne>oie de +rană adăpost <i +aine. Hraficele indică circuitul banilor de6a lun%ul >ieţii unei persoane sărace de condiţie medie sau bo%ate. Circuitul banilor este cel care ne spune po>estea. Ne de:>ăluie felul în care persoana respecti>ă î<i mane>rea:ă banii cu alte cu>inte ce anume face cu ei după ce intră în posesia lor. ?oti>ul pentru care am început cu po>estea celor mai bo%aţi oameni din America este că doream să ilustre: %re<eala de %Bndire a multora. Ea constă în ideea că banii pot re:ol>a toate problemele. ,e asta mi se face rău de fiecare dată cBnd oamenii mă întreabă cum să se îmbo%ăţească mai repede. Sau de unde să înceapă. Adesea aud& NAm datorii prin urmare trebuie să cB<ti% mai mulţi bani.O ,e cele mai multe ori însă nici mai mulţi bani nu >or re:ol>a problema. ,e fapt s6ar putea c+iar s6o amplifice. ,e multe ori banii scot la i>eală lipsurile noastre ca oameni. Ei pun în lumină lucruri pe care nu le <tim. ,e aceea mult prea des o persoană care pune mBna pe ni<te bani dintrodată 6 să :icem că mo<tene<te ce>a îi este mărită leafa sau cB<ti%ă la loterie 6 re>ine curBnd la acelea<i probleme financiare dacă nu c+iar la unele mai mari decBt înainte de a intra în posesia banilor. $anii nu fac decBt să accentue:e modelul circuitului banilor pre:ent în mintea >oastră. ,acă modelul presupune c+eltuirea a tot ce a>eţi mai mult ca si%ur că dacă >eţi a>ea mai mulţi bani >eţi c+eltui <i mai mult. ,e unde <i pro>erbul& NNebunul î<i înnebune<te banii.O Am spus de multe ori că mer%em la <coală ca să dobBndim deprinderi intelectuale <i profesionale importante amBndouă. @n>ăţăm să facem bani prin deprinderile noastre profesionale. @n anii F=4 cBnd eram la liceu dacă cine>a se

descurca bine la <coală aproape imediat lumea presupunea că acel tBnăr >a de>eni doctor. Adesea copilul nici măcar nu era întrebat dacă >rea să aCun%ă medic. Se înţele%ea de la sine. Era profesiunea cu cea mai mare răsplată financiară. @n pre:ent doctorii se confruntă cu probleme financiare pe care nu a< dori să le aibă nici cel mai mare du<man al meu& mai întBi cu companiile de asi%urări care au preluat controlul între%ii afaceri ocupBndu6se de în%riCirile medicale apoi implicarea %u>ernului <i în final Curisprudenţa tratamentelor %re<ite pentru a nu menţiona decBt o parte dintre probleme. @n pre:ent copiii >or să aCun%ă >edete sporti>e în basc+et sau în %olf precum Ti%er Goods %enii în computere staruri de cinema >edete roc) cB<ti%ători ai concursurilor de frumuseţe sau oameni de afaceri pe Gall Street. Qi asta doar pentru că aceste meserii presupun celebritate bani <i presti%iu. Acesta este moti>ul pentru care cu %reu îi poţi moti>a pe copii să în>eţe. Ei <tiu că reu<ita profesională nu se mai află în strBnsă le%ătură cu studiile uni>ersitare ca altădată. Cum studenţii termină <coala fără să aibă o pre%ătire în domeniul financiar milioane de oameni cu diplomă î<i fac bine meseria dar mai tBr:iu îi %ăse<ti luptBndu6se cu probleme financiare. ?uncesc din %reu dar nu pro%resea:ă. Ceea ce lipse<te din formarea lor nu este modul în care să facă bani ci cum să6i c+eltuiască 6 <i ce să facă după ce6i cB<ti%ă. Aceasta se nume<te aptitudine financiară 6 respecti> ceea ce faci cu banii după ce îi produci. Cum să faci astfel încBt ceilalţi să nu ţi6i ia cBt poţi păstra ori cBt de bine lucrea:ă banii în fa>oarea ta. ?ulţi nu înţele% de ce au probleme financiare pentru că pur <i simplu nu înţele% ce este circuitul banilor. O persoană poate a>ea studii alese o carieră reu<ită <i să continue să fie analfabetă din punct de >edere financiar. Ace<ti oameni muncesc adesea mai mult decBt e ne>oie pentru că în>aţă să muncească din %reu <i nu <tiu să pună banii să muncească pentru ei.

Cum se transformă po>estea căutării 9isului Kinanciar într6un co<mar financiar

@n filme apar mulţi oameni care muncesc din %reu ceea ce a dus la crearea unui <ablon. -roaspeţii căsătoriţi cuplurile tinere fericite <i cu multă carte se mută

împreună într6unul dintre apartamentele acelea în%+esuite de înc+iriat. "mediat după aceea î<i dau seama că pot economisi bani pentru că doi oameni pot trăi cam cu tot atBţia bani cBt unul sin%ur. -roblema este însă apartamentul care e foarte în%+esuit. Ei încep să strBn%ă bani ca să6<i cumpere casa >isurilor lor <i pentru a face <i copii. @n pre:ent au două >enituri <i încep să se concentre:e asupra carierelor lor. 9eniturile încep să crească. -e măsură ce >eniturile lor cresc... c+eltuielile cresc <i ele. -entru cei mai mulţi c+eltuiala nr. / o repre:intă impo:itele. ?ulţi cred că e >orba de impo:itele pe >enit dar în America suma cea mai mare se plăte<te la Asi%urările Sociale. 3n an%aCat se pare că plăte<te la Asi%urările Sociale împreună cu Asi%urările ?edicale o rată a impo:itului în mare de 1 ;W dar de fapt repre:intă /;W a>Bnd în >edere că patronul trebuie să plătească pentru tine o sumă e%ală la Asi%urările Sociale. Adică e >orba de banii pe care patronul nu >i6i mai poate da. -e deasupra trebuie să mai plătiţi impo:it pe >enitul însumat pentru Asi%urările Sociale >enit pe care nu6/ mai primiţi niciodată pentru că aCun%e direct la Asi%urările Sociale prin reţineri. Apoi pasi>ele lor cresc. Acest lucru se poate demonstra cel mai bine luBnd ca ePemplu la cuplul tBnăr. Ca urmare a faptului că >eniturile lor cresc ei se +otărăsc să cumpere casa la care >isea:ă. Odată aCun<i acolo trebuie să plătească un nou impo:it respecti> cel pe proprietate. ,upă care î<i cumpără ma<ină nouă mobilă nouă <i o nouă aparatură care să se potri>ească locuinţei celei noi. ,intr6odată se tre:esc <i î<i dau seama că lista pasi>elor e plină de datorii sub formă de ipoteci sau pentru cărţile de credit. ,in acel moment sunt prin<i în cursa <obolanului. ?ai apare <i un copil muncesc <i mai mult <i po>estea se repetă. ?ai mulţi bani <i impo:ite mai mari. 9ine o carte de credit prin po<tă. Cei doi o folosesc. Sună o companie de împrumuturi <i spune că Nacti>uluiO cel mai de preţ al lor casei i6a crescut >aloarea. Compania se oferă să le acorde un împrumut pe termen prelun%it a>Bnd în >edere că stau a<a de bine cu creditul <i li se mai spune că inteli%ent ar fi să6<i ac+ite inte%ral cartea de credit lucru care i6ar scuti să mai plătească o dobBndă mare pentru

bunurile de consum. @n plus dobBnda ce trebuie plătită pe casă se scoate din impo:it. Ei acceptă <i î<i plătesc cardurile de credit cu dobBndă mare. Răsuflă u<uraţi. @n sfBr<it nu mai au datorii la carduri. Qi6au transformat datoriile de consumatori într6o ipotecă pe casă. -lăţile lor scad pentru că <i6au prelun%it datoria pe 84 de ani. E un %est inteli%ent. Sună >ecinul <i îi in>ită la cumpărături 6 e :i de solduri. O <ansă de a face ni<te economii. Ei î<i spun& NN6am să cumpăr nimic doar mă uit.O ,ar pentru orice e>entualitate î<i iau cardul încă nefolosit <i îl pun cu %riCă în portofel. ,eseori mă întBlnesc cu cupluri de tineri. Numele lor este altul dar dilemele financiare sunt acelea<i. 9in să stăm de >orbă să afle punctul meu de >edere. Ei mă întreabă& NNe puteţi spune cum putem face bani mai mulţiAO Kelul în care c+eltuiesc i6a determinat să caute un >enit mai mare. Nici măcar nu6<i dau seama că problema este modul în care ale% să6<i c+eltuiască banii pe care îi au <i asta duce la dificultăţi financiare. Totul porne<te de la analfabetismul financiar <i de la neînţele%erea diferenţei dintre acti>e <i pasi>e. Rareori problemele financiare ale cui>a sunt re:ol>ate de o sumă mai mare de bani. -roblemele pot fi re:ol>ate cu inteli%enţă <i înţele%ere. E o >orbă pe care un prieten de6al meu o spune foarte des celor care au datorii& N,acă îţi dai seama că sin%ur ţi6ai săpat %roapa... nu mai săpa.O CBnd eram copil tatăl meu ne spunea deseori că Capone:ii stăpBneau trei lucruri pe lumea asta& N<tiau să mBnuiască sabia biCuteriile <i o%lin:ile.O Sabia simboli:ea:ă puterea armelor. America a c+eltuit miliarde de dolari pe arme <i din această cau:ă s6a aCuns la supremaţia pre:enţei ei militare în lume. $iCuteriile simboli:ea:ă puterea banilor. E un oarecare sBmbure de ade>ăr în ideea& NNu uita re%ula de aur& cine are aurul stabile<te re%ulile Cocului.O O%linda simboli:ea:ă puterea cunoa<terii de sine. Cunoa<terea de sine conform le%endei Capone:e era cea mai de preţ dintre cele trei. Săracii <i cei din pătura de miCloc dau >oie mult prea adesea puterii banilor să i:bucnească. -rin faptul că muncesc tot mai mult fără să se întrebe despre lo%ica a ceea ce fac sin%uri î<i pun piedică în fiecare dimineaţă cBnd mer% la sluCbă.

Kaptul că nu înţele% foarte bine ce înseamnă banii duce la atotputernicia banului. -uterea banilor este folosită împotri>a lor. ,acă ar folosi puterea o%lin:ii probabil că s6ar întreba& NOare are asta >reo lo%icăAO ?ult prea des în loc să aibă încredere în înţelepciunea lor interioară în acel spiridu< ePistent în fiecare cei mai mulţi mer% cu %loata. Kac di>erse lucruri pe moti> că le face toată lumea. Ei se conformea:ă în loc să se întrebe. Adesea fără să se %Bndească repetă ceea ce li s6a spus 6 adică idei de %enul& N,i>ersifică6teO sau NCasa ta este un bun acti>OE NCasa ta este cea mai mare in>estiţie a taOE N?ai scapi de impo:ite dacă te îndatore:i <i mai tareOE N"a6ţi o sluCbă si%urăOE NNu face %re<eliOE NNu6ţi asuma riscuri.O Se spune că frica de a >orbi în public este pentru cei mai mulţi mai mare decBt cea de moarte. Conform psi+iatrilor teama de a >orbi în public pro>ine din ostraci:are din frica de a ie<i în faţă de a fi comentat de a fi ridicol de a nu mai fi acceptat. Krica de a fi altfel îi determină pe cei mai mulţi să nu mai caute noi căi de re:ol>are a problemelor lor. ,e aceea tatăl meu cel culti>at spunea că Capone:ii respectau cel mai mult puterea o%lin:ii& pentru că doar atunci cBnd noi oamenii ne uităm în o%lindă aflăm ade>ărul. "ar principalul moti> pentru care cei mai mulţi spun NNu riscaO este tot frica. Acest lucru este >alabil în toate fie că este >orba de sport de relaţii inter6umane de profesie sau de bani. Aceea<i frică aceea de ostraci:are îi face pe oameni să se conforme:e <i să nu pună la îndoială părerile unanim acceptate sau tendinţele la modă. NCasa ta este un acti>.O N"a6ţi un împrumut pe termen prelun%it <i mai scapă de datorii.O N?unce<te mai mult.O NEste o a>ansare.O NCBnd>a >oi aCun%e >icepre<edinte.O NEconomise<te bani.O NCBnd o să mi se mărească leafa o să cumpăr o casă mai mare.O NKondurile mutuale sunt si%ure.O NNu mai a>em păpu<i de care doriţi dar mai am una pusă deoparte pentru un alt client care n6a mai >enit s6o cumpere.O ?ulte probleme financiare %ra>e sunt re:ultatul faptului că mer%em cu %loata <i încercăm să ţinem pasul cu mulţimea. 3neori toţi a>em ne>oie să ne pri>im în o%lindă <i să fim sinceri cu înţelepciunea noastră interioară <i nu cu temerile noastre. CBnd împliniserăm /= ani eu <i ?i)e am început să a>em probleme la <coală. Nu eram copii răi. ,ar ne distin%eam din mulţime. Lucram pentru tatăl lui ?i)e după ore <i în *ee)6end. Adesea ?i)e <i cu mine petreceam ore între%i după ce lucraserăm la ce>a stBnd la o masă cu tatăl lui în >reme ce acesta se întBlnea cu banc+erii lui a>ocaţii contabilii a%enţii de $ursă in>estitorii

directorii <i an%aCaţii. "ată un om care renunţase la <coală la /8 ani <i care acum conducea instruia comanda <i punea întrebări unor persoane cu multă <coală. Ei >eneau <i î<i ePpuneau punctele de >edere <i mBrBiau atunci cBnd el nu era de acord cu ele. "ată a<adar un om care s6a distins din mulţime. Este un om care a %Bndit de unul sin%ur <i care a urBt cu>intele& NTrebuie să facem a<a pentru că a<a face toată lumea.O ,e asemenea îl ura pe Nnu potO. ,acă >rei să determini pe cine>a să facă ce>a e suficient să îi spui NNu cred că poţi să o faci.O ?i)e <i cu mine am în>ăţat din aceste <edinţe mai mult decBt în toţi anii de <coală <i de facultate. Tatăl lui ?i)e nu a>ea studii înalte dar cuno<tea A$C6ul financiar <i ca urmare a>usese parte de o mare reu<ită. Obi<nuia să ne repete mereu& NO persoană inteli%entă an%aCea:ă oameni care sunt mai inteli%enţi decBt el.O Astfel ?i)e <i cu mine am a>ut a>antaCul de a ne petrece timpul ascultBnd pe durata întBlnirilor de lucru în>ăţămintele unor oameni de<tepţi. ,ar din această cau:ă atBt ?i)e cBt <i eu nu puteam accepta do%ma standard pe care ne6o predicau profesorii no<tri. Asta ne6a creat probleme. ,e cBte ori profesorul spunea& N,acă nu luaţi note mari n6o să >ă descurcaţi în >iaţăO ?i)e <i cu mine încruntam din sprBncene. SpunBndu6ni6se să urmăm procedura standard <i să nu ne abatem de la re%uli ne6am putut da seama că procesul de <colari:are descuraCea:ă de fapt creati>itatea. @ncepuserăm să înţele%em de ce tatăl nostru cel bo%at ne6a spus că <colile sunt făcute să producă buni an%aCaţi <i nu buni patroni. 3neori ?i)e sau eu ne întrebam profesorii cum putem aplica ceea ce în>ăţam sau îi întrebam de ce nu studiem niciodată banii <i felul cum funcţionea:ă ei. La această din urmă întrebare cel mai adesea ni se răspundea că banii nu sunt importanţi că dacă ne demonstrăm capacitatea profesională banii >or >eni de la sine. Cu cBt <tiam mai multe despre puterea banilor cu atBt ne distanţam de profesorii <i de cole%ii no<tri. Tatăl meu cel cu carte nu m6a presat niciodată cu notele. Adesea m6am întrebat de ce. ,ar am început să ne certăm cBnd >orbeam despre bani. La /= ani probabil că deCa a>eam o ba:ă mai solidă în domeniul financiar decBt a mamei sau a tatei. -uteam ţine re%istre îi ascultam pe contabilii speciali:aţi în impo:ite

<i pe a>ocaţii din corporaţii pe banc+eri pe cei cu afaceri imobiliare pe in>estitori <.a.m.d. Tatăl meu >orbea cu profesorii. @ntr6o :i tata mi6a ePplicat de ce casa noastră este cea mai mare in>estiţie a lui. A urmat o discuţie nu prea plăcută în care i6am arătat de ce credeam eu că o casă nu este o bună in>estiţie. 3rmătorul %rafic ilustrea:ă diferenţa de percepţie între tatăl meu cel bo%at <i tatăl meu cel sărac în ceea ce pri>ea casele lor. 3nul dintre taţi credea că e >orba de un Nacti>O iar celălalt socotea că este un Npasi>O.

@mi amintesc cBnd i6am desenat tatălui meu %raficul care urmea:ă arătBndu6i modelul circuitului banilor. "6am mai ePplicat <i care sunt c+eltuielile auPiliare în ca:ul în care casa este o proprietate. O casă mai mare înseamnă c+eltuieli mai mari <i circuitul banilor cre<te pe coloana c+eltuielilor.

Cred în continuare că o casă nu repre:intă un Nacti>O. Qi <tiu că pentru mulţi oameni este >isul lor dar <i cea mai mare in>estiţie. Să deţii propria ta casă e mai bine decBt nimic. ,ar eu ofer o pri>ire alternati>ă în raport cu această do%mă foarte populară. ,acă eu <i soţia mea ar urma să cumpărăm o casă mai mare mai strălucitoare ne6am da seama imediat că n6ar fi >orba de un acti> ci de un pasi> a>Bnd în >edere că ne6ar lua <i mai mulţi bani din bu:unar. "ată a<adar care este punctul meu de >edere. Nu mă a<tept ca maCoritatea oamenilor să fie de acord cu el pentru că o casă frumoasă ţine de latura noastră sentimentală. Qi cBnd e >orba de bani sentimentele profunde au tendinţa să reducă inteli%enţa financiară. Qtiu din proprie ePperienţă că banii au un fel al lor de a transforma orice +otărBre într6una sentimentală. /. CBnd e >orba de case sublinie: faptul că aproape orice om munce<te toată >iaţa pentru a plăti o casă al cărei proprietar nu aCun%e să fie niciodată. Cu alte

cu>inte maCoritatea oamenilor î<i cumpără o nouă casă de fiecare dată cBnd apelea:ă la un nou împrumut pe 84 de ani ca să o plătească pe cea iniţială. 5. C+iar dacă oamenilor li se acordă o reducere la impo:ite pentru dobBn:ile ipotecilor ei plătesc toate celelalte c+eltuieli cu banii deCa impo:itaţi. C+iar <i după ce î<i ac+ită ipoteca. 8. "mpo:itele pe proprietate. -ărinţii soţiei mele au fost <ocaţi cBnd impo:itul pe proprietatea lor a aCuns la /.444 de dolari pe lună. Acest lucru s6a întBmplat după ce au ie<it la pensie a<a încBt cre<terea sumei a însemnat un efort prea mare pentru bu%etul lor de pensionariE prin urmare au fost ne>oiţi să se mute. 7. 9aloarea caselor nu cre<te întotdeauna. @ncă mai am prieteni care datorea:ă un milion de dolari pentru o casă care s6ar >inde în pre:ent cu doar 144.444 de dolari. ;. Cele mai mari pierderi sunt cele pro>enite din oca:iile ratate. ,acă toţi banii >or fi in>estiţi în casă >eţi fi obli%aţi să munciţi mai mult pentru că pe coloana de c+eltuieli se >or aduna tot mai multe lucruri în loc să se adune pe coloana de acti>e. Asta se întBmplă în ca:ul modelului circuitului banilor pentru clasa de miCloc tipică. ,acă un cuplu tBnăr reu<e<te încă de la început să treacă mai mulţi bani în coloana acti>elor în anul următor le >a fi mai u<or <i în special cBnd se >or pre%ăti să6<i trimită copiii la facultate. Acti>ele lor >or cre<te în timp <i îi >or aCuta să6<i acopere c+eltuielile. ?ult prea des casa ser>e<te drept >e+icul pentru un împrumut contractat spre a face faţă c+eltuielilor mereu crescBnde. -e scurt re:ultatul final la +otărBrii iniţiale de a ac+i:iţiona o casă costisitoare în locul unei in>estiţii de portofoliu constă în cel puţin trei consecinţe după cum urmea:ă& /. "rosirea timpului în care altor acti>e le6ar fi putut spori >aloarea. 5. -ierderi de capital suplimentarE acesta ar fi putut fi in>estit în loc să ser>ească la plata c+eltuielilor ridicate de întreţinere strictă a casei. 8. "rosirea unei potenţiale educaţii. ?ult prea adesea oamenii socotesc casa economiile <i planul de pensii drept sin%urele lucruri de pe coloana acti>elor. Cum nu au bani de in>estit pur <i simplu nu in>estesc. Acest lucru îi lipse<te de o ePperienţă a in>estiţiilor. ?aCoritatea nu aCun% niciodată ceea ce se nume<te

Nin>estitori sofisticaţiO <i cele mai bune in>estiţii sunt de obicei >Bndute Nin>estitorilor sofisticaţiO care apoi le re>Bnd celor care nu >or să6<i asume riscuri.

Eu nu spun să nu cumpăraţi o casă. Spun doar că e bine să înţele%eţi diferenţa dintre acti>e <i pasi>e. CBnd îmi doresc o casă mai mare mai întBi cumpăr acti>e care să %enere:e un circuit al banilor cu care să plătesc casa. Situaţia în care >iaţa cui>a intră în această cursă a <obolanului este ilustrată cel mai bine prin c+iar ePemplul tatălui meu cu studii <i al declaraţiei sale de >enituri. C+eltuielile lui par întotdeauna să ţină pasul cu >enitul dar nu6i în%ăduie niciodată să in>estească în acti>e. Ca urmare pasi>ele cum ar fi ipoteca sau datoriile la carduri sunt mai mari decBt acti>ele. 3rmătorul desen >alorea:ă mai mult decBt o mie de cu>inte.

,eclaraţia de >enituri a tatălui meu cel bo%at pe de altă parte reflectă re:ultatele unei >ieţi dedicate in>estiţiilor <i reducerii la minimum a pasi>elor&

Trecerea în re>istă a declaraţiei de >enituri a tatălui meu bo%at ePplică de ce oamenii bo%aţi se îmbo%ăţesc <i mai tare. Coloana acti>elor %enerea:ă >enit mai mult decBt suficient pentru a acoperi c+eltuielile asi%urBndu6i o re6in>estire ec+ilibrată în coloana acti>elor. Coloana acti>elor continuă să crească <i de aceea >enitul pe care îl produc acestea cre<te odată cu ele. Re:ultatul este& cei bo%aţi se îmbo%ăţesc <i mai tareD

Clasa miClocie se află într6o continuă luptă cu problemele financiare. 9enitul de ba:ă pro>ine din salarii impo:itul crescBnd odată cu ele. C+eltuielile au tendinţa să crească în raport direct cu cre<terea salariilor. ,e aici <i ePprimarea Ncursa <obolanuluiO. Ei î<i consideră casa drept principalul acti> în loc să in>estească în bunuri aducătoare de >enit.

Acest model conform căruia casa este tratată ca o in>estiţie <i teoria că o cre<tere a salariului înseamnă posibilitatea de a cumpăra o casă mai mare sau de a c+eltui mai mult stă la ba:a societăţii actuale care este permanent îndatorată. -rocesul de cre<tere a c+eltuielilor îndatorea:ă <i mai mult familiile ducBnd la o <i mai mare nesi%uranţă financiară c+iar dacă membrii acestora sunt a>ansaţi <i primesc o leafă lunară mai mare. Aceasta este o modalitate riscantă de a trăi <i porne<te de la o slabă educaţie financiară. -ierderea masi>ă a sluCbelor în anii F04 Y datorată reducerii afacerilor Y a dat la i>eală fra%ilitatea clasei de miCloc din punct de >edere financiar. $rusc planurile de pensii ale companiilor au fost înlocuite cu un alt tip de plan. Asi%urările Sociale au cate%oric probleme <i nu mai pot fi socotite ca o sursă pentru pensii. @n pătura de miCloc s6a instaurat panica în pre:ent sin%urul lucru bun este că mulţi dintre ace<ti oameni au înţeles aceste c+estiuni <i au început să cumpere fonduri mutuale. Cre<terea in>estiţiilor e în mare parte direct răspun:ătoare de enormele pro%rese de la $ursă. @n pre:ent se creea:ă tot mai multe fonduri mutuale pentru a răspunde cererilor clasei de miCloc. Kondurile mutuale sunt populare pentru că repre:intă o in>estiţie si%ură. Cumpărătorii medii de fonduri mutuale sunt mult prea ocupaţi să6<i plătească impo:itele <i ipotecile să strBn%ă bani pentru facultatea copiilor <i să6<i ac+ite cărţile de credit. Ei nu mai au timp să în>eţe cum să in>estească. Qi atunci se bi:uie pe ePperienţa directorilor fondurilor mutuale. Cum fondurile mutuale includ

di>erse tipuri de in>estiţii ei au impresia că banii lor sunt mai în si%uranţă dacă soluţiile sunt Ndi>ersificateO. Acest %rup cu <coală din clasa de miCloc subscrie do%mei Ndi>ersificăriiO ePpuse de a%enţii fondurilor mutuale <i de finanţi<ti. ?er%eţi la si%ur. Nu >ă asumaţi riscuri. Ade>ărata tra%edie este că lipsa unei educaţii financiare timpurii duce la riscurile cu care sunt confruntaţi cei din clasa de miCloc. ?oti>ul pentru care nu6<i asumă riscuri pro>ine din faptul că po:iţia financiară este una cel mult subţirică. $ilanţul lor nu este ec+ilibrat sunt plini de pasi>e fără acti>e reale care să %enere:e un >enit. ,e obicei sin%ura lor sursă de >enit este leafa. @ntrea%a lor ePistenţă de>ine dependentă de patron. Astfel încBt atunci cBnd apare No afacere unicăO ace<ti oameni nu pot profita de această oca:ie. Ei continuă să nu6<i asume riscuri pur <i simplu pentru că muncesc prea din %reu taPele sunt mari <i sunt în%lodaţi în datorii. A<a cum spuneam la începutul acestui capitol re%ula cea mai importantă este cunoa<terea diferenţei dintre acti>e <i pasi>e. Odată ce >eţi înţele%e diferenţa e bine să >ă concentraţi eforturile doar asupra ac+i:iţionării de acti>e %eneratoare de >enit. Aceasta este cea mai bună soluţie de a porni pe drumul îmbo%ăţirii. Continuaţi să procedaţi a<a <i coloana acti>elor >a cre<te. Străduiţi6>ă ca pasi>ele <i c+eltuielile să rămBnă scă:ute. Astfel >eţi a>ea mai mulţi bani la dispo:iţie pe care săi treceţi în coloana acti>elor. CurBnd ba:a acti>elor >a fi atBt de solidă încBt >ă >eţi putea permite inclusi> in>estiţii speculati>e. "n>estiţiile care aduc între sută la sută <i infinit profit. "n>estiţiile în care de la ;.444 de dolari se aCun%e curBnd la / milion de dolari sau c+iar <i mai mult. "n>estiţiile pe care cei din pătura miClocie le numesc de obicei Nprea riscanteO. "n>estiţiile nu sunt riscante. Kaptul că se porne<te de la o înţele%ere simplistă a finanţelor începBnd cu alfabetul financiar duce la ceea ce se c+eamă Nprea riscantO. ,acă >eţi proceda ca marea masă >eţi obţine următorul %rafic&

Ca an%aCat <i ca proprietar de casă dumnea>oastră munciţi după cum urmea:ă& /. ?unciţi pentru altcine>a. ?aCoritatea oamenilor muncesc pentru leafă <i îi îmbo%ăţesc pe patroni sau pe acţionari. Eforturile <i reu<itele dumnea>oastră >or însemna o reu<ită pentru patron <i pentru pensia lui. 5. ?unciţi pentru Stat. Statul î<i ia partea sa din leafa dumnea>oastră pe care nici nu apucaţi s6o >edeţi inte%ral. ?uncind <i mai mult pur <i simplu sporiţi suma din impo:ite percepută de Stat 6 maCoritatea oamenilor muncesc din ianuarie pBnă în mai doar ca să6<i plătească dările către Stat. 8. ?unciţi pentru $ancă. ,upă impo:ite cea mai mare c+eltuială o repre:intă de obicei ipoteca <i cărţile de credit. -roblema cu Npur <i simplu a munci din %reuO este că la fiecare dintre aceste trei ni>ele se percepe o taPă <i mai mare cBnd eforturile >oastre cresc. Trebuie să în>ăţaţi să profitaţi de pe urma eforturilor >oastre sporite împreună cu familia >oastră în mod direct. Odată ce >6aţi +otărBt să >ă concentraţi asupra propriei afaceri cum >ă stabiliţi scopurileA @n ca:ul maCorităţii oamenilor ei trebuie să î<i păstre:e sluCba <i să se bi:uie pe salariu pentru a6<i finanţa ac+i:iţionarea acti>elor. CBnd acti>ele cresc oare cum poate fi măsurată reu<ita lorA Cum î<i dă cine>a seama că s6a îmbo%ăţit că a făcut a>ereA A<a cum am o definiţie proprie pentru acti>e <i pasi>e am <i una pentru a>ere. ,e fapt am preluat6o de la un bărbat pe nume $uc)minster Kuller. 3nii spun că este un <arlatan iar alţii spun că este un %eniu. Cu ani de :ile în urmă printre ar+itecţi s6a :>onit că acesta ar fi cerut în /0=/ un bre>et pentru ceea ce el numea domul %eode:ic. @n cererea sa însă Kuller pomenea <i ce>a despre a>ere. Era destul de confu: la început dar dacă citeai mai atent de>enea lo%ic& a>erea este capacitatea unei persoane de a supra>ieţui cBt mai multe :ile la rBnd... sau astfel& dacă nu mai munce<te cBt ar putea supra>ieţuiA Spre deosebire de a>erea netă 6 diferenţa dintre acti>e <i pasi>e care adesea constă în c+eltuielile iraţionale <i părerile %re<ite asupra >alorii 6 această definiţie creea:ă posibilitatea de:>oltării unei scări de e>aluare reale <i precise. -ot măsura acum <i pot <ti ePact în ce po:iţie mă aflu în raport cu scopul fiPat acela de a fi independent din punct de >edere financiar.

,e<i proprietatea netă include adesea <i acele acti>e care nu sunt aducătoare6de6 bani6lic+i:i ca de ePemplu lucrurile pe care le6aţi cumpărat <i acum :ac în %araC a>erea măsoară cBţi bani produc banii >o<tri <i astfel posibilitatea de supra>ieţuire financiară. A>erea este măsura circuitului banilor din coloana acti>elor în comparaţie cu coloana c+eltuielilor. Să luăm un ePemplu. Să :icem că din circuitul financiar al acti>elor am /.444 de dolari pe lună. C+eltuielile mele lunare se ridică la 5.444 de dolari. Care este a>erea meaA Să re>enim la definiţia lui $uc)minster Kuller. Kolosind definiţia sa cBte :ile de acum înainte pot supra>ieţui astfelA Să luăm ca:ul unei luni de 84 de :ile. Conform definiţiei am un fluP de bani lic+i:i suficient pentru o Cumătate de lună. CBnd >oi a>ea 5.444 de dolari din circuitul financiar al acti>elor >oi fi un om cu a>ere. ,e<i nu sunt încă bo%at am ce>a a>ere. Am acum un >enit %enerat de acti>e care acoperă complet c+eltuielile mele lunare. ,acă >reau să6mi sporesc c+eltuielile trebuie mai întBi să6mi sporesc circuitul financiar de la rubrica acti>e astfel încBt să menţin acest ni>el al a>erii. Obser>aţi că din acel moment nu mai depind de leafă. ?6am concentrat <i am reu<it să clădesc o coloană a acti>elor care m6a transformat într6o persoană independentă din punct de >edere financiar. C+iar dacă a< renunţa a:i la sluCba mea mi6a< putea acoperi c+eltuielile lunare din circuitul financiar al acti>elor. 3rmătorul meu scop ar fi să am un circuit al banilor ePcedentar din acti>e pe care să6i rein>estesc în coloana acti>elor. Cu cBt mer% mai mulţi bani în coloana acti>elor cu atBt coloana acti>elor cre<te. Cu cBt acti>ele mele cresc cu atBt cre<te <i fluPul de bani lic+i:i. AtBta >reme cBt menţin c+eltuielile sub fluPul de bani lic+i:i din acti>e mă îmbo%ăţesc <i mai tare a>Bnd un >enit tot mai mare din alte surse decBt munca mea fi:ică. -e măsură ce acest proces de rein>estiţii continuă sunt pe drumul bun al îmbo%ăţirii. ,efiniţia actuală a omului bo%at pro>ine din felul în care este el perceput. Niciodată nu poţi fi prea bo%at.

HBndiţi6>ă la această obser>aţie simplă&

Cei bo%aţi cumpără acti>e. Cei săraci au numai c+eltuieli. -ătura de miCloc cumpără pasi>e pe care le consideră acti>e.

,eci cum încep eu să îmi >ăd de afacerea meaA Care ar fi răspunsulA Ascultaţi6/ pe fondatorul companiei ?c,onaldFs.

CA-"TOL3L 7 LECX"A 8

9e:i6ţi sin%ur de afacerea ta

@n /017 Ra( !roc fondatorul companiei ?c,onaldFs a fost ru%at să >orbească la un curs ?$A din cadrul 3ni>ersităţii TePas din Austin. 3n bun prieten de6al meu !eit+ Cunnin%+am urma acest curs. ,upă o conferinţă ePtrem de serioasă <i inspiratoare s6a făcut o pau:ă <i studenţii l6au in>itat pe Ra( să mear%ă la barul lor preferat <i să bea o bere. Ra( foarte amabil a acceptat. NCe afacere am eu de faptAO a întrebat Ra( de îndată ce toată lumea a a>ut cBte un pa+ar cu bere în mBnă. NToată lumea a început să rBdăO po>estea !eit+. N?aCoritatea studenţilor la ?$A credeau că Ra( doar %lume<te.O N6a răspuns nimeni a<a încBt Ra( a repetat întrebarea. NCe afacere credeţi >oi că am euAO

Studenţii au rBs iar <i în sfBr<it unul mai curaCos a :is& NRa( cre:i că ePistă cine>a pe lumea asta care să nu <tie că ai o afacere cu +ambur%+eriAO Ra( a Cubilat. NAm bănuit eu că asta o să spuneţi.O A făcut o pau:ă <i apoi a adău%at iute& N,oamnelor <i domnilor nu mă ocup de +ambur%+eri ci de proprietăţi imobiliare.O !eit+ mi6a spus că Ra( a ePplicat apoi pe îndelete punctul său de >edere. @n planul de afaceri al firmei Ra( <tia că principala preocupare era >Bn:area franci:elor de +ambur%+eri dar nici o clipă nu scăpa din >edere locul ocupat de aceste franci:e. El <tia că proprietăţile imobiliare sunt factorul cel mai important în reu<ita fiecărei franci:e în parte. -ractic persoana care cumpără franci:a plăte<te în acela<i timp terenul unde este amplasată care aparţine companiei lui Ra( !roc. @n pre:ent ?c,onaldFs este cel mai important proprietar imobiliar din lume a>Bnd un teren c+iar mai întins decBt $iserica Catolică. @n pre:ent ?c,onaldFs deţine cele mai importante intersecţii sau colţuri de stradă din America dar <i din alte locuri din lume. !eit+ îmi po>estea că a fost una dintre cele mai importante lecţii din >iaţa sa. @n pre:ent !eit+ deţine spălătorii de ma<ini dar ade>ărata lui afacere constă în terenul pe care se află aceste spălătorii de ma<ini. Am înc+eiat capitolul precedent cu %raficele care ilustrau faptul că maCoritatea oamenilor muncesc pentru oricine altcine>a în afară de ei în<i<i. ?ai întBi muncesc pentru proprietarii companiei apoi pentru stat prin impo:ite <i în final pentru bancă pentru că acolo se află ipoteca lor. CBnd eram copil nu a>eam nici un ?c,onaldFs în apropiere. Qi totu<i tatăl meu cel bo%at ne6a în>ăţat aceea<i lecţie ca <i cea la care s6a referit Ra( !roc la 3ni>ersitatea TePas. Acesta este secretul nr. 8 al celor bo%aţi. Secretul este următorul& N9e:i6ţi sin%ur de afacerea ta.O -roblemele financiare sunt adesea re:ultatul direct al faptului că oamenii muncesc o >iaţă întrea%ă pentru altcine>a. La sfBr<it cei mai mulţi nu se >or ale%e cu nimic de pe urma muncii lor.

,in nou un desen face mai mult decBt o mie de cu>inte. "ată un %rafic al declaraţiei de >enit <i al bilanţului prin care se poate ePprima cel mai bine sfatul lui Ra( !roc.

Actualul nostru sistem de în>ăţămBnt se concentrea:ă asupra pre%ătirii tineretului pentru obţinerea unei sluCbe bune prin de:>oltarea capacităţii intelectuale. @ntrea%a lor ePistenţă se >a în>Brti în Curul salariilor sau a<a cum am descris anterior în Curul coloanei de >enit. ,upă de:>oltarea capacităţii intelectuale se urmăre<te un ni>el superior de educaţie pentru a îmbunătăţi abilităţile profesionale. Ei studia:ă pentru a de>eni in%ineri oameni de <tiinţă bucătari poliţi<ti arti<ti scriitori <.a.m.d. Aceste abilităţi profesionale le permit să intre pe piaţa forţei de muncă <i să muncească pentru bani. EPistă o mare diferenţă între profesie <i afacere. Adesea îi întreb pe oameni& NCu ce te ocupiAO <i ei îmi răspund& NA sunt banc+er.O Apoi îi întreb dacă sunt proprietarii băncii <i ei de obicei îmi răspund& NNu lucre: acolo.O @n acest moment înseamnă că ei fac o confu:ie între profesie <i afacere. Ca profesie pot fi banc+eri dar trebuie să aibă <i o afacere a lor. Ra( !roc a ePplicat foarte clar diferenţa dintre profesie <i afacere în ca:ul lui. -rofesia lui a rămas aceea<i. El era a%ent de >Bn:ări. La un moment dat a >Bndut miPere pentru în%+eţată <i apoi a început să >Bndă franci:e de +ambur%+eri. ,ar în >reme ce profesia lui era să >Bndă franci:e de +ambur%+eri afacerea lui era să acumule:e proprietăţi sub forma unui >enit care să producă. -roblema cu <coala este că adesea de>ii ceea ce studie:i. ,eci dacă studiaţi de ePemplu bucătăria de>eniţi bucătari. ,acă studiaţi dreptul de>eniţi a>ocaţi. Qi dacă faceţi <coala de mecanici auto de>eniţi mecanici. Hre<eala apare în momentul în care de>eniţi ceea ce în>ăţaţi uitBnd să >ă ocupaţi de afacerea personală. Oamenii î<i petrec întrea%a >iaţă ocupBndu6se de afacerile altora <i îmbo%ăţindu6i pe ace<tia.

-entru a obţine o si%uranţă financiară oamenii trebuie să6<i >adă de afacerea lor. Afacerea >oastră se în>Brte<te în Curul coloanei de acti>e spre deosebire de coloana de >enit. A<a cum declaram <i mai înainte re%ula nr. / este să cuno<ti diferenţa dintre acti>e <i pasi>e <i să cumperi acti>e. Cei bo%aţi se concentrea:ă asupra coloanei de acti>e în >reme ce toţi ceilalţi se concentrea:ă asupra declaraţiilor de >enit. ,e aceea au:im adesea& NAm ne>oie de o mărire de leafăO N,acă m6ar a>ansa <i pe mineO NAm să mă apuc iar de <coală ca să fiu mai bine pre%ătit pentru a obţine o sluCbă mai bunăO NAm să fac ore suplimentareO N-oate reu<esc să îmi mai iau o sluCbăO N@n două săptămBni îmi dau demisia am %ăsit o sluCbă unde sunt plătit mai bine.O @n unele cercuri acestea sunt ni<te idei de bun simţ. Qi totu<i dacă îl >eţi asculta pe Ra( !roc >ă >eţi da seama că încă nu >ă >edeţi de afacerea >oastră. Aceste idei continuă să se concentre:e pe coloana de >enit <i nu >or aCuta persoana respecti>ă să obţină o si%uranţă financiară mai mare decBt în ca:ul în care banii suplimentari sunt folosiţi pentru ac+i:iţionarea unor acti>e %eneratoare de >enit. ?oti>ul principal pentru care oamenii săraci sau din pătura miClocie continuă să fie conser>atori din punct de >edere fiscal 6 ceea ce înseamnă& NNu6mi pot permite să6mi asum riscuriO 6 este că nu au o educaţie financiară minimă. Trebuie să se a%aţe de sluCbele lor. Trebuie să nu6<i asume riscuri. Atunci cBnd a aCuns Nla modăO reducerea de personal milioane de muncitori au descoperit că a<a6:isul cel mai important acti> al lor casa îi în%+iţea de >ii. Acti>ul lor casa continua să6i coste bani lună de lună. ?a<ina lor un alt Nacti>O îi costa <i ea oc+ii din cap. Crosele de %olf din %araC care costaseră /.444 de dolari acum nu mai >alorau /.444 de dolari. Kără si%uranţa sluCbei nu a>eau pe ce se spriCini. Ceea ce li se păruseră ni<te acti>e nu le puteau fi de aCutor pentru a supra>ieţui într6un moment de cri:ă financiară. -resupun că cei mai mulţi dintre noi au completat cBte o cerere de împrumut la bancă pentru a cumpăra o casă sau o ma<ină. E interesant de urmărit ce scrie în coloana N>aloare netăO. Este interesant pentru că astfel constatăm ce acceptăE banca <i practicile contabile drept acti>e.

@ntr6o bună :i >rBnd să obţin un împrumut mi6am dat seama că situaţia mea financiară nu se pre:enta prea bine. Astfel încBt am adău%at crosele cele noi de %olf colecţia mea de tablouri cărţile combina tele>i:orul costumele Armani ceasurile pantofii <i alte bunuri personale ca să în%ro< numărul lucrurilor din coloana acti>elor. ?i s6a refu:at însă împrumutul pentru că in>estisem prea mult în proprietăţi imobiliare. Comisiei de împrumuturi nu i6a con>enit că am in>estit atBt de mulţi bani în apartamente. Ea >roia să <tie de ce nu am <i eu o sluCbă normală cu un salariu. Nu au luat în considerare costumele Armani crosele de %olf sau colecţia de artă. 9iaţa de>ine foarte dură atunci cBnd nu corespun:i profilului NstandardO. ?ă ia cu fri% de fiecare dată cBnd aud pe cine>a că6mi spune că >aloarea sa netă este de un milion de dolari sau de /44.444 de dolari sau cBt o fi. 3nul dintre principalele moti>e pentru care >aloarea netă nu este corectă e faptul că atunci cBnd începi să6ţi >in:i bunurile e<ti taPat pentru fiecare cB<ti% în parte. Koarte mulţi oameni s6au aruncat sin%uri în neca:uri financiare atunci cBnd li s6a mic<orat >enitul. -entru a6<i spori banii lic+i:i ei î<i >Bnd acti>ele. ?ai întBi bunurile personale pot fi >Bndute în %eneral doar la o >aloare mai mică decBt aceea care apărea în lista balanţei personale a >eniturilor <i c+eltuielilor. ,acă ePistă însă un cB<ti% din >Bn:area bunurilor el e din nou impo:itat. -rin urmare statul î<i ia din nou partea sa din cB<ti% reducBndu6se astfel suma disponibilă pentru a scăpa de datorii. ,e aceea spun că în %eneral >aloarea netă a cui>a este adesea mai mică decBt crede. @ncepeţi să >ă preocupaţi de propria >oastră afacere. -ăstraţi6>ă sluCba de :i cu :i dar apucaţi6>ă să cumpăraţi acti>e reale <i nu pasi>e sau bunuri personale care nu mai au aceea<i >aloare reală de îndată ce le aduceţi acasă. O ma<ină nouă pierde aproPimati> 5;W din preţul pe care îl plătiţi în momentul în care ie<iţi cu ea din ma%a:in. Nu este un acti> real c+iar dacă banc+erul >ă lasă să o treceţi pe listă. Suportul nou de titaniu pentru min%ea de %olf care >alorase 744 de dolari nu mai făcea decBt /;4 în momentul cBnd am început să6/folosesc. Adulţi a>eţi %riCă să nu faceţi prea multe c+eltuieliD Reduceţi pasi>ele <i construiţi cu inteli%enţă o ba:ă solidă pentru acti>e. -entru tinerii care încă mai stau cu părinţii este important ca ace<tia să6i în>eţe diferenţa dintre acti>e <i pasi>e. ,eterminaţi6i să î<i construiască o coloană solidă de acti>e înainte de a pleca la

casa lor de a se căsători de a6<i cumpăra o locuinţă de a a>ea copii <i de a se tre:i într6o situaţie financiară riscantă a%ăţBndu6se cu disperare de sluCbă <i cumpărBnd totul pe credit. Am >ă:ut atBt de multe cupluri tinere care se căsătoresc <i cad în capcana unui stil de >iaţă care nu le mai dă posibilitatea de a ie<i din datorii aproape tot restul ePistenţei lor acti>e. @n maCoritatea ca:urilor de îndată ce <i ultimul copil pleacă din casă părinţii î<i dau seama că nu sunt bine pre%ătiţi pentru pensie <i încep să se străduiască să pună ni<te bani deoparte. Apoi propriii lor părinţi se îmbolnă>esc <i se tre:esc cu noi răspunderi. A<adar ce fel de bunuri >6a< su%era să ac+i:iţionaţi >oi <i copiii >o<triA @n lumea mea acti>ele reale se împart în mai multe cate%orii&

/. Afacerile care nu presupun pre:enţa mea. Le am dar sunt conduse de alte persoane. ,acă ar trebui să muncesc acolo n6ar mai fi o afacere ar de>eni o sluCbă. 5. Acţiuni. 8. Obli%aţiuni. 7. Konduri mutuale. ;. 9enituri ce %enerea:ă proprietăţi imobiliare. =. ,epuneri. 1. ,repturi de autor de pe urma proprietăţilor intelectuale cum ar fi mu:ică scenarii bre>ete. 2. Qi orice altce>a are >aloare produce >enit sau cre<te ca >aloare <i este oricBnd >andabil.

Copil fiind tatăl meu cu <coală m6a încuraCat să6mi %ăsesc o sluCbă si%ură. -e de altă parte tatăl meu bo%at m6a încuraCat să ac+i:iţione: acti>ele care îmi plac. N,acă nu6ţi >or plăcea nu >ei a>ea %riCă de ele.O Am adunat proprietăţi imobiliare

pentru că îmi plac clădirile <i pămBntul. @mi place să le cumpăr pentru ele însele. A< fi în stare să mă uit toată :iua la clădiri. Atunci cBnd inter>in probleme ele nu sunt atBt de %ra>e încBt să6mi afecte:e plăcerea de a a>ea proprietăţi imobiliare. Cui nu6i plac proprietăţile imobiliare ar fi mai bine să nu le cumpere. @mi plac acţiunile de la companiile mici mai ales de la cele care abia s6au pus pe picioare. Acesta este moti>ul pentru care sunt antreprenor <i nu am firma mea. @n primii ani am lucrat la companii mari cum ar fi Standard Oil din California la ?arina Comercială Americană <i la Compania ]eroP. ?i6a făcut plăcere să lucre: pentru ei <i am ni<te amintiri frumoase dar <tiu că nu sunt %enul să am o companie îmi place să pun pe picioare o companie dar nu să o conduc. ,e aceea de obicei cumpăr acţiuni de la companiile mici pe care uneori c+iar eu le aduc pe piaţă. A>erile se fac din noile emisiuni de acţiuni <i îmi place Cocul acesta. ?ultor oameni le e frică de companiile miciE le consideră riscante <i a<a <i sunt. ,ar riscul se diminuea:ă întotdeauna dacă îţi plac lucrurile în care in>este<ti le înţele%i <i cuno<ti Cocul. @n ce pri>e<te companiile mici strate%ia mea de in>estiţii este să renunţ la acţiuni într6un an. @n ca:ul proprietăţilor imobiliare pe de altă parte strate%ia mea este de a începe cu puţin <i de a ţine proprietăţile pBnă le cre<te >aloarea întBr:iind astfel plata impo:itelor pe >enit. Acest lucru permite ca >aloarea să crească semnificati>. ,e obicei păstre: o proprietate ce>a mai puţin de <apte ani. Ani de :ile c+iar cBnd lucram în ?arina Comercială Americană sau la Compania ]eroP am făcut ceea ce6mi recomandase tatăl bo%at. ?i6am păstrat sluCba dar mi6am >ă:ut <i de afacerea mea. Acţionam în coloana acti>elor. Ne%ociam bunuri imobiliare <i acţiuni nu prea mari. @ntotdeauna tatăl bo%at a subliniat faptul că este ePtrem de important să cuno<ti A$C6ul financiar. Cu cBt înţele%eam mai bine contabilitatea <i mana%ementul banilor lic+i:i cu atBt reu<eam să anali:e: mai bine in>estiţiileE în cele din urmă m6am apucat <i de construirea propriei mele companii. Nu sfătuiesc pe nimeni însă să se apuce de o companie dacă nu î<i dore<te asta cu ade>ărat. Cum <tiu multe despre felul cum se conduce o companie nu a< îndemna pe nimeni să o facă. EPistă momente în care cei care nu6<i %ăsesc de lucru nu mai au decBt soluţia să6<i facă o firmă. Qansele de reu<ită sunt minime& nouă din /4 companii dau faliment în cinci ani. ,intre cele care supra>ieţuiesc celor cinci ani nouă din /4 dau <i ele faliment pBnă la urmă. ,eci numai dacă

ţineţi cu tot dinadinsul să a>eţi firma >oastră >ă recomand să >ă apucaţi de a<a ce>a. Altfel >edeţi6>ă de sluCbă <i de afacerea pe care o a>eţi. Atunci cBnd spun să >ă >edeţi de afacerea >oastră >reau să spun să construiţi în a<a fel încBt coloana acti>elor să fie una solidă. ,e îndată ce un dolar intră acolo nu6/ mai lăsaţi să iasă. Socotiţi în felul următor& orice dolar care intră în coloana acti>elor de>ine an%aCatul >ostru. Cel mai bun lucru este ca banii să muncească 57 de ore din 57 <i asta de6a lun%ul mai multor %eneraţii. -ăstraţi>ă sluCba munciţi serios dar construiţi în coloana acti>elor. -e măsură ce circuitul banilor se ePtinde puteţi să >ă permiteţi <i luPul. "mportant de reţinut este că oamenii bo%aţi î<i permit asemenea ac+i:iţii la sfBr<it în >reme ce săracii sau cei din pătura miClocie le cumpără de la început. Cei săraci <i cei din clasa de miCloc î<i cumpără lucruri luPoase cum ar fi case mari diamante blănuri biCuterii sau ambarcaţiuni pentru că >or să pară bo%aţi. Ei par bo%aţi dar în realitate se îndatorea:ă <i mai tare. Cei bo%aţi cu ade>ărat adică pe termen lun% mai întBi î<i construiesc solid coloana de acti>e. Apoi din >enitul %enerat din acti>e î<i cumpără obiecte de luP. Cei săraci <i cei din pătura de miCloc <i le cumpără din propria lor sudoare <i din ceea ce ar trebui să lase mo<tenire copiilor. Obiectele de luP ar trebui să fie o răsplată pentru o in>estiţie sau pentru de:>oltarea unor acti>e reale. ,e ePemplu atunci cBnd soţia mea <i cu mine am a>ut ni<te bani în plus pro>eniţi din apartamentele noastre ea s6a dus <i <i6a cumpărat un ?ercedes. Asta n6a însemnat o muncă suplimentară sau un risc pentru ea pentru că practic apartamentele i6au cumpărat ma<ina. E drept însă că a trebuit să a<tepte patru ani pBnă ce in>estiţia de portofoliu să aCun%ă suficient de mare încBt să ePiste un circuit financiar suplimentar pentru ac+itarea ma<inii. Acest obiect de luP ?ercedes6ul a fost însă o ade>ărată răsplată pentru că a do>edit că ea <tie să sporească acti>ele. Acum ma<ina înseamnă mai mult decBt un automobil frumos. @nseamnă că <i6a folosit inteli%enţa financiară pentru a6<i putea permite un automobil de luP. ?aCoritatea oamenilor sunt însă impulsi>i <i se duc pur <i simplu <i6<i cumpără o ma<ină nouă sau alt obiect de luP pe datorie. Se simt plictisiţi <i >or o Cucărie nouă. Cumpărarea unui obiect de luP pe datorie face ca persoana respecti>ă mai de>reme sau mai tBr:iu să urască acel obiect pentru că datoria respecti>ă de>ine o po>ară financiară.

,upă ce >6aţi acordat un ră%a: aţi in>estit <i aţi construit o afacere înseamnă că sunteţi pre%ătiţi să adău%aţi <i tu<a finala ma%ică 6 cel mai mare secret al oamenilor bo%aţi. Acest secret îi face pe cei bo%aţi să fie cu mult înaintea celorlalţi. Este >orba de răsplata de la capătul drumului pentru faptul că aţi acordat timp <i sBr%uinţă afacerii >oastre.

CA-"TOL3L ; LECX"A 7

"storia impo:itelor <i puterea companiilor

@mi amintesc că la <coală mi s6a spus po>estea lui Robin Hood <i a oamenilor săi. @n>ăţătorul spunea că e >orba despre o po>este minunată <i că eroul era unul romantic de %enul lui !e>in Costner care îi Cefuia pe cei bo%aţi pentru a le da celor săraci. Tatăl meu bo%at nu6/ considera pe Robin Hood un erou. Jicea că e un escroc. Robin Hood nu mai e demult dar au rămas urma<ii lui. Oare de cBte ori nu6i aud pe oameni spunBnd& N,e ce n6ar plăti cei bo%aţi pentru astaAO Sau& NCei bo%aţi ar trebui să plătească mai multe impo:ite <i să mai dea <i săracilor.O Această idee de NRobin HoodO respecti> de a lua de la cei bo%aţi pentru a le da celor săraci a adus multă suferinţă celor săraci <i celor din clasa miClocie. ?oti>ul pentru care clasa de miCloc are de plătit atBt de multe impo:ite este că Robin Hood a fost ideali:at. Realitatea este că oamenii bo%aţi nu sunt impo:itaţi. Cei din clasa de miCloc plătesc pentru cei săraci în special cei cu <coală <i cu un >enit mare. -entru a înţele%e cu ade>ărat cum mer% lucrurile >a trebui să pri>im din nou dintr6o perspecti>ă istorică. Trebuie să anali:ăm istoria impo:itelor. C+iar dacă tatăl meu cu multă <coală era un ePpert în istoria educaţiei tatăl meu bo%at se considera un ePpert în istoria impo:itelor.

Tatăl cel bo%at ne6a ePplicat mie <i lui ?i)e că în An%lia <i în America impo:itele nu ePistă dintotdeauna. ,in cBnd în cBnd apăreau ni<te taPe temporare percepute pentru plata ră:boaielor. Re%ele sau pre<edintele dădea de <tire că toată lumea trebuie să NcontribuieO. TaPele au fost percepute în ?area $ritanie pentru prima dată în timpul ră:boiului împotri>a lui Napoleon adică între /100 <i /2/= iar în America pentru plata Ră:boiului Ci>il între /2=/ <i /2=;. @n /217 An%lia a început sa perceapă permanent impo:ite pe >enit de la cetăţenii săi. @n /0/8 impo:itul pe >enit a de>enit permanent <i în Statele 3nite odată cu adoptarea celui de6al /=lea Amendament al Constituţiei. La început americanii au fost împotri>a impo:itelor. TaPa ePcesi>ă pe ceai a %enerat celebra întBmplare din portul $oston incident care a stat la ba:a Re>oluţiei americane. Au fost necesari aproape ;4 de ani atBt în An%lia cBt <i în Statele 3nite pentru ca ideea unui impo:it permanent pe >enit să fie împămBntenită. Aceste date istorice omit însă să de:>ăluie faptul că impo:itele erau percepute iniţial doar de la cei bo%aţi. Tocmai la acest punct ţinea foarte mult tatăl bo%at. Trebuia ca eu <i ?i)e să înţele%em bine po>estea asta. El ne6a ePplicat că ideea impo:itelor a de>enit populară <i acceptată de maCoritate atunci cBnd celor săraci <i celor din clasa de miCloc li s6a spus că impo:itele au fost create pentru a6i pedepsi pe cei bo%aţi. A<a au >otat masele această le%e care a de>enit le%ală din punct de >edere constituţional. ,e<i ea urmărea iniţial pedepsirea celor bo%aţi în realitate i6a pedepsit tocmai pe cei care au >otat6o respecti> pe cei săraci <i pe cei din clasa miClocie. N,e îndată ce statul a prins %ustul banilor i s6a desc+is apetitulO spunea tatăl cel bo%at. NTatăl tău <i cu mine facem parte din tabere opuse. El este un birocrat al statului iar eu sunt un capitalist. Noi suntem plătiţi dar reu<ita noastră este măsurată printr6un comportament total diferit. El este plătit ca să c+eltuiască banii <i să an%aCe:e oameni. Cu cBt c+eltuie<te mai mult cu atBt an%aCea:ă mai mulţi oameni <i cu atBt de>ine mai mare or%ani:aţia sa. La ni>elul statului cu cBt or%ani:aţia este mai mare cu atBt este mai respectată. -e de altă parte la ni>elul companiei mele cu cBt an%aCe: mai puţini oameni cu atBt c+eltuiesc mai puţini bani <i cu atBt sunt mai respectat de către in>estitorii mei. ,e asta nu6mi plac cei care lucrea:ă pentru %u>ern. Ei au cu totul alte obiecti>e decBt maCoritatea oamenilor de afaceri. -e măsură ce %u>ernul cre<te are ne>oie de impo:ite în dolari tot mai mari pentru a se întreţine.O

Tatăl meu cu <coală credea sincer că statul ar trebui să6i aCute pe oameni. El îl îndră%ea în special pe Ro+n K. !enned( pentru ideea lui cu Corpurile -ăcii. @i plăcuse atBt de mult ideea asta încBt <i el <i mama lucrau pentru Corpurile -ăcii pre%ătind >oluntari pentru ?alae:ia T+ailanda <i Kilipine. 9e<nic se :bătea să obţină noi fonduri <i cre<terea bu%etului pentru a an%aCa mai multă lume atBt în ,epartamentul Educaţiei cBt <i în Corpurile -ăcii. Asta era sluCba lui. @ncă de cBnd a>eam /4 ani îl au:eam pe tatăl meu cel bo%at spunBnd că persoanele care lucrea:ă pentru stat nu sunt decBt ni<te +oţi lene<i în >reme ce tatăl meu cel sărac :icea că oamenii bo%aţi sunt ni<te escroci +răpăreţi care ar trebui să fie pu<i să plătească impo:ite mai mari. Ambele tabere a>eau puncte de >edere solide. Era %reu să munce<ti pentru unul dintre cei mai mari capitali<ti din ora< <i să te întorci acasă la un tată care era un important repre:entant %u>ernamental. Nu era deloc simplu să îţi dai seama pe cine trebuie de fapt să cre:i. Qi totu<i atunci cBnd anali:e:i istoria impo:itelor ţi se re>elea:ă o perspecti>ă interesantă. A<a cum spuneam >otarea le%ii impo:itelor fusese posibilă doar pentru că masele au cre:ut în teoria lui Robin Hood asupra economiei respecti> în luatul de la cei bo%aţi pentru a li se da tuturor celorlalţi. -roblema era că apetitul statului pentru bani era atBt de mare încBt impo:itele au fost percepute în curBnd <i de la clasa de miCloc <i de acolo mai departe Ntot mai CosO. -e de altă parte cei bo%aţi au >ă:ut în asta o oportunitate. Ei n6au Cucat după acelea<i re%uli. A<a cum menţionam cei bo%aţi <tiau deCa ce înseamnă companiile pentru că ele ePistau încă de pe >remea corăbiilor. Cei bo%aţi au creat aceste companii ca miCloc pentru a6<i limita riscurile în pri>inţa bunurilor la fiecare transport. Cei bo%aţi <i6au bă%at banii în companii pentru finanţarea călătoriilor. Companiile an%aCau apoi ec+ipaCul care pleca în Lumea Nouă să caute comori. ,acă se scufunda corabia ec+ipaCul î<i putea pierde >iaţa în sc+imb pierderea celor bo%aţi era limitată ePclusi> la banii in>estiţi în călătoria respecti>ă. Hraficul care urmea:ă arată felul în care este structurată o companie neţinBnd seama de declaraţia de >enit <i de bilanţ.

Ceea ce6i face pe cei bo%aţi să aibă un a>antaC net asupra celor săraci <i a clasei de miCloc este faptul că ei <tiu care este puterea structurii le%ale a companiei. Cum eu am a>ut doi taţi care mau în>ăţat unul socialist <i unul capitalist am început repede să6mi dau seama că filo:ofia celui capitalist a>ea mai multă lo%ică financiară. ?i se părea că în final sociali<tii se pedepsesc sin%uri din cau:a lipsei unei educaţii financiare. "ndiferent ce ar spune mulţimea în le%ătură cu NLuaţi de la cei bo%aţiO ace<tia din urmă %ăsesc întotdeauna o posibilitate de a6i păcăli. Astfel impo:itele au fost percepute în final de la clasa de miCloc. Cei bo%aţi au reu<it să6i păcălească pe intelectuali pur <i simplu pentru că înţele%eau puterea banilor o materie care nu se în>aţă la <coală. Cum au reu<it cei bo%aţi să6i păcălească pe intelectualiA ,e îndată ce a trecut le%ea impo:itării Nde la cei bo%aţiO numerarul a început să cur%ă în >isteria statului. "niţial oamenii au fost foarte încBntaţi. $anii erau mane>raţi de an%aCaţii %u>ernamentali <i de cei bo%aţi. Către an%aCaţii %u>ernamentali banii se întorceau sub formă de sluCbe <i pensii. Către cei bo%aţi prin intermediul fabricilor care primeau contracte %u>ernamentale. Statul de>enise o mare >isterie de bani dar rămBnea problema mana%ementului acestor bani. Aici nu ePista o nouă circulaţie a banilor. Cu alte cu>inte politica statului pusă în aplicare prin intermediul funcţionarilor %u>ernamentali este de a nu a>ea un ePcedent de bani. ,acă nu reu<eai să6ţi c+eltuie<ti fondul alocat riscai să îl pier:i la următoarea împărţire a bu%etului. Qi cate%oric nu puteai fi considerat un funcţionar eficient. -e de altă parte oamenii de afaceri sunt răsplătiţi atunci cBnd au bani ePcedentar <i sunt lăudaţi pentru eficienţa lor. -e măsură ce acest cerc al c+eltuielilor %u>ernamentale se lăr%ea ne>oia de bani cre<tea iar ideea NTaPării celor bo%aţiO a fost modificată pentru a include <i ni>elele mai mici de >enit respecti> >eniturile celor care o >otaseră ale celor săraci <i ale clasei de miCloc. Ade>ăraţii capitali<ti <i6au folosit cuno<tinţele financiare pentru a descoperi pur <i simplu o soluţie sal>atoare. Ei s6au reîntors la umbrela corporaţiilor. Acestea sunt cele care îi proteCea:ă pe cei bo%aţi. Ceea ce nu <tiu însă cei care n6au a>ut niciodată o corporaţie este că de fapt aceste companii nu ePistă. Ele sunt doar ni<te dosare cu cBte>a acte le%ale înre%istrate de un birou de a>ocatură <i de o

a%enţie %u>ernamentală. Ele nu au ne>oie de o clădire <i de un nume. Nu e ca în ca:ul unei fabrici sau al unui %rup de persoane. O companie este un document le%al care creea:ă un corp le%al fără suflet. ,in nou a>erea celor bo%aţi era proteCată. ,in nou a de>enit foarte populară utili:area acestor corporaţii 6 odată ce a fost aprobată le%ea impo:itării >enitului permanent 6 pentru că impo:itul pe >enitul corporaţiei este mai mic decBt cel pe >enitul indi>idual. @n plus a<a cum spuneam <i mai înainte anumite c+eltuieli puteau fi făcute cu dolari preimpo:itaţi la ni>el de corporaţii. Acest ră:boi între cei care au <i cei care n6au durea:ă de sute de ani. Este >orba de tabăra mulţimii lui NLuaţi de la bo%aţiO faţă în faţă cu cei bo%aţi. $ătălia are loc de fiecare dată cBnd se fac le%i noi. Lupta nu >a înceta niciodată. -roblema este că au întotdeauna de pierdut cei care sunt neinformaţi. Cei care se scoală în fiecare dimineaţă <i mer% sBr%uincios la muncă <i plătesc impo:ite. ,acă ar înţele%e felul cum acţionea:ă cei bo%aţi ar putea proceda <i ei la fel <i s6ar afla pe drumul cel bun respecti> cel al independenţei financiare. ,e asta mă irită de fiecare dată cBnd aud un părinte care î<i sfătuie<te copilul să mear%ă la <coală pentru a6<i %ăsi o sluCbă si%ură. 3n an%aCat cu o sluCbă si%ură dar fără un fundament de cuno<tinţe financiare n6are nici o scăpare. Americanii obi<nuiţi de astă:i muncesc între cinci <i <ase luni pentru stat ca să6<i poată plăti impo:itele. ,upă părerea mea este o perioadă prea lun%ă. Cu cBt munciţi mai mult cu atBt plătiţi mai mult la stat. ,e aceea consider că ideea NLuaţi de la bo%aţiO a a>ut un efect ne%ati> c+iar asupra celor care au >otat6o. ,e fiecare dată cBnd oamenii încearcă să6i pedepsească pe cei bo%aţi ace<tia nu cedea:ă ci reacţionea:ă. Ei au banii puterea <i dorinţa de a sc+imba lucrurile. Ei nu stau cu braţele încruci<ate plătind de bună >oie impo:ite <i mai mari. Ei caută soluţii pentru a reduce po>ara impo:itelor lor. An%aCea:ă a>ocaţi <i contabili de<tepţi <i îi con>in% pe politicieni să sc+imbe le%ile sau să cree:e subterfu%ii le%ale. Ei au resursele necesare pentru a produce sc+imbarea. @n Statele 3nite Le%ea "mpo:itelor permite de asemenea <i alte modalităţi de a economisi la plata taPelor. Aceste >e+icule sunt disponibile oricui dar de obicei nu sunt aplicate decBt de cei bo%aţi pentru că ei î<i >ăd de afacerea lor. ,e ePemplu N/48/O 6 în Car%on ePpresia folosită pentru Articolul /48/ din Codul 9eniturilor "nterne 6 îi permite unui >Bn:ător să amBne plata impo:itelor pe

>Bn:area unei proprietăţi imobiliare atunci cBnd ea este sc+imbată cu o cre<tere de capital pe o proprietate mai costisitoare. -roprietăţile imobiliare sunt un >e+icul pentru in>estiţii ele permiţBnd mari a>antaCe fiscale. AtBta >reme cBt tran:acţiile se fac pe o >aloare mai mare nu >eţi fi impo:itaţi pe cB<ti% pBnă la lic+idare. Cei care nu profită de aceste a>antaCe fiscale oferite în mod le%al pierd o mare <ansă de a6si consolida coloana acti>elor. Cei săraci <i clasa de miCloc nu au acelea<i resurse. Ei stau <i acceptă ca acele %u>ernamentale să le intre în braţ <i să6<i done:e sBn%ele. @n pre:ent sunt permanent <ocat de numărul celor care plătesc impo:ite mai mari sau beneficia:ă doar de puţine reduceri pur <i simplu pentru că se tem de Stat. Qtiu cBt de înspăimBntător <i cBt de mult intimidea:ă un a%ent %u>ernamental de la Kisc. Am prieteni care au dat faliment <i apoi au descoperit că era o %re<eală a Statului. Eu înţele% toate aceste lucruri. ,ar mi se pare prea mult să se muncească din ianuarie pBnă la Cumătatea lui mai pentru a se plăti această formă de intimidare. Tatăl meu cel sărac nu a reacţionat niciodată în asemenea situaţii. Nici cel bo%at de altfel. ,oar că acesta din urmă a acţionat mai inteli%ent prin intermediul corporaţiilor 6 cel mai mare secret al celor bo%aţi. -oate >ă mai amintiţi de prima lecţie pe care am în>ăţat6o de la tatăl meu cel bo%at. A>eam 0 ani <i a trebuit să stau să6/ a<tept să catadicsească să6mi >orbească. Adesea stăteam la el în birou a<teptBnd să Nse ia de mineO. ?ă i%nora înadins. 9roia să6i recunosc puterea pentru ca într6o bună :i să deţin această putere. @n toţi anii în care am în>ăţat de la el mi6a amintit mereu că puterea înseamnă cunoa<tere. Odată cu banii capeţi <i multă putere care presupune cunoa<tere în a păstra banii <i a6i înmulţi. Kără această cunoa<tere lumea face ce >rea din tine. Tatăl cel bo%at ne amintea mereu lui ?i)e <i mie că oamenii cei mai duri nu erau <eful sau supra>e%+etorul ci cei de la Kisc. Ace<tia întotdeauna sunt %ata să6ţi ia <i mai mult dacă îi la<i. -rima lecţie despre a pune banii să muncească pentru tine spre deosebire de a munci pentru bani constă de fapt în putere. ,acă munce<ti pentru bani puterea este în mBinile patronului. ,acă banii muncesc pentru tine păstre:i <i deţii puterea. Odată ce am de>enit con<tienţi de puterea banilor care muncesc pentru noi el a dorit să fim inteli%enţi din punct de >edere financiar <i să nu ne lăsăm la

c+eremul durilor. Trebuie să cunoa<teţi le%ea <i felul cum funcţionea:ă ea. ,acă sunteţi ne<tiutori sunteţi <i u<or de mane>rat. ,acă <tiţi despre ce e >orba măcar a>eţi oca:ia să >ă luptaţi. ,e asta îi <i plătea atBt de bine pe contabilii <i pe a>ocaţii cei de<tepţi. Era mai puţin costisitor să6i plătească pe ei decBt să plătească Statului. Lecţia cea mai bună pentru mine <i pe care am folosit6o cel mai des în >iaţă a fost& NKii de<tept <i nu >ei mai fi la c+eremul altora.O El cuno<tea le%ea pentru că era un cetăţean care respecta le%ea. El <tia le%ea pentru că era costisitor să nu o cuno<ti. NAtunci cBnd <tii că ai dreptate nu te temi să reacţione:i.O C+iar <i atunci cBnd >orbe<ti despre Robin Hood <i despre banda lui. Tatăl meu cu multă <coală m6a încuraCat mereu să6mi %ăsesc o sluCbă si%ură la o companie puternică. El mi6a ePpus importanţa Nmuncii din %reu pentru a aCun%e în fruntea companieiO. Ceea ce nu a înţeles el este că atunci cBnd te bi:ui doar pe leafa primită din partea patronului unei companii de>ii de fapt o foarte docilă >acă de muls. CBnd i6am spus tatălui meu bo%at despre sfatul tatălui meu bun el a rBs plin de satisfacţie <i a adău%at& N,e ce n6ai a>ea compania respecti>ăAO Copil fiind nu am înţeles ce >roia să spună tatăl cel bo%at cBnd >orbea despre deţinerea unei companii. ?i se părea o idee imposibilă <i mă intimida. ,e<i mă fascina această soluţie în prima tinereţe nu >edeam deloc posibil ca ni<te adulţi să muncească într6o bună :i pentru o companie al cărei proprietar să fiu c+iar eu. Ade>ărul este că dacă nu ar fi fost tatăl cel bo%at probabil că a< fi urmat sfatul tatălui cu <coală. Kaptul că tatăl cel bo%at îmi amintea din cBnd în cBnd ca a< putea a>ea o companie m6a determinat s6o apuc pe alt drum. CBnd am împlinit /; sau /= ani <tiam deCa că nu >oi mai mer%e pe drumul pe care mi6/ su%erase tatăl meu cu studii. Nu <tiam prea bine cum o >oi face dar eram +otărBt să nu mă îndrept pe calea pe care o aleseseră maCoritatea cole%ilor mei de clasă. Această deci:ie mi6a sc+imbat întrea%a ePistenţă. Abia cBnd am aCuns pe la două:eci <i ce>a de ani sfatul tatălui bo%at a început să prindă mai mult contur să mi se pară mai lo%ic. Tocmai plecasem de la ?arina Comercială Americană <i lucram pentru ]eroP. CB<ti%am o mulţime de bani dar de cBte ori mă uitam pe statul de plată eram de:amă%it. Reţinerile din salariu erau foarte mari si cu cBt munceam mai mult ele cre<teau. -e măsură ce reu<eam mai bine profesional

<efii mei >orbeau despre a>ansări <i măriri de salariu. Si%ur că asta mă mă%ulea dar parcă îl au:eam pe tatăl meu bo%at cum mă întreabă& N-entru cine munce<ti tu de faptA -e cine îmbo%ăţe<tiAO @n /017 cBnd încă lucram la ]eroP mi6am desc+is prima firmă <i am început Nsă îmi >ăd de propria mea afacereO. EPistau deCa cBte>a acti>e în coloana respecti>ă dar acum eram +otărBt să mă concentre: asupra sporirii lor. Lefurile cu toate impo:itele lor de6a lun%ul anilor m6au făcut să înţele% lo%ica sfatului tatălui celui bo%at. N6a< fi putut să6mi >ăd >iitorul dacă a< fi urmat sfatul tatălui meu cel educat. ?ulţi patroni socotesc că dacă6<i sfătuiesc an%aCaţii să6<i >adă de propria afacere acest lucru le dăunea:ă lor ca firmă. -robabil că a<a <i este în unele ca:uri. @n ceea ce mă pri>e<te faptul că mi6am >ă:ut de afacerea mea <i mi6am sporit acti>ele m6a făcut să fiu un <i mai bun an%aCat. Acum a>eam un scop precis. 9eneam cBt se poate de de>reme <i munceam cu sBr%uinţă adunBnd cBt mai mulţi bani ca să pot să încep să in>estesc în proprietăţi imobiliare. Ha*aii6ul tocmai cuno<tea o perioadă de înflorire <i prin urmare se puteau face a>eri serioase. Cu cBt îmi dădeam seama de cBt de înfloritoare este situaţia cu atBt >indeam mai multe copiatoare marca ]eroP. Cu cBt >indeam mai multe cu atBt cB<ti%am mai mulţi bani <i e>ident cu atBt plăteam mai multe impo:ite pe leafă. Asta însă mi6a dat o idee. 9roiam atBt de mult să scap din capcana an%aCatului încBt am muncit mai mult <i nu mai puţin. @n /012 eram unul dintre primii cinci a%enţi de >Bn:ări adesea c+iar nr. /. @mi doream din răsputeri să scap din cursa <obolanului. @n mai puţin de trei ani am cB<ti%at cu firma mea cea mică una de proprietăţi imobiliare mai mult decBt în toţi anii munciţi la compania ]eroP. $anii pe care îi făceam în coloana acti>elor prin firma mea munceau în fa>oarea mea. -entru ei nu trebuia să bat pe la u<i ca să >Bnd copiatoare. Sfatul tatălui bo%at a>ea dintr6 odată mult mai multă lo%ică. CurBnd circuitul banilor din proprietăţile mele a>ea să fie atBt de mare încBt prin companie am reu<it să6mi cumpăr primul -orsc+e. Cole%ii mei de la compania ]eroP respecti> cei de la >Bn:ări credeau că mi6am in>estit comisioanele în acest automobil. Nu era ca:ul. Eu îmi in>esteam comisioanele în acti>e.

$anii mei se străduiau serios să producă alţi bani. Kiecare dolar din coloana acti>elor de>enea un an%aCat de nădeCde care se străduia din răsputeri să adune cBt mai mulţi an%aCaţi <i să6i cumpere <efului un -orsc+e nou cu dolarii respecti>i înainte de a fi impo:itaţi. Am început să muncesc cu <i mai mult elan pentru ]eroP. -lanul funcţiona <i -orsc+e6ul meu era o do>adă %răitoare. Kolosind lecţiile pe care le6am în>ăţat de la tatăl cel bo%at am reu<it să ies din Npro>erbiala cursă a <obolanuluiO respecti> aceea de a fi >e<nic an%aCat. Acest lucru a fost posibil datorită unor cuno<tinţe financiare solide dobBndite prin intermediul acelor lecţii. Kără ele 6 pe care le numeam coeficient de inteli%enţă financiară L"I financiarM 6 drumul spre independenţa financiară ar fi fost mult mai %reu. @n pre:ent îi în>ăţ pe alţii în cadrul seminariilor financiare pe care le ţin cu speranţa că a< putea să le împărtă<esc din cunoa<terea mea. ,e cBte ori susţin o conferinţă le reamintesc oamenilor despre "I6ul financiar <i despre faptul că el presupune cunoa<terea a patru mari domenii. Nr. / este contabilitatea. Este ceea ce numesc eu A$C6ul financiar adică datele >itale pentru construirea unui imperiu. Cu cBt răspundeţi pentru o sumă mai mare de bani cu atBt trebuie mai multă acurateţe pentru că altfel totul se prăbu<e<te. Acesta este lobul stBn% al creierului sau detaliile. A$C6ul financiar este capacitatea de a citi <i de a înţele%e declaraţiile de >enituri. Această capacitate permite identificarea punctelor tari <i a punctelor slabe dintr6o afacere. Nr. 5 este in>estiţia. Este ceea ce eu numesc <tiinţa banilor care fac bani. Aceasta presupune strate%ii <i formule. Acesta este lobul drept al creierului sau partea creatoare. Nr. 8 este înţele%erea economiei de piaţă. Aceasta este <tiinţa cererii <i a ofertei. Trebuie cunoscute aspectele Nte+niceO ale pieţei care funcţionea:ă emoţionalE -ăpu<a Tic)le ?e Elmo la Crăciunul din /00= a repre:entat un ca: tipic de te+nică a pieţei sau de emoţie care determină piaţa. Celălalt factor de piaţă este simţul NfundamentalO sau simţul economic într6o in>estiţie. ,eci:ia dacă o in>estiţie merită sau nu porne<te de la un fler ba:at pe condiţiile actuale de piaţă. ?ulţi oameni cred că ideile de a in>esti <i de a înţele%e piaţa sunt prea complePe pentru copii. Ei nu6<i dau seama că acestea sunt ni<te subiecte pe care copiii le înţele% intuiti>. Celor care nu <tiu de păpu<a la care mă refeream am să le spun

că este >orba de unul dintre personaCele din NSesame StreetO care a fost masi> mediati:at în rBndul copiilor c+iar înainte de Crăciun. Aproape toţi copiii î<i doreau una <i o treceau pe lista pentru ?o< Crăciun. ?ulţi părinţi s6au întrebat dacă nu cum>a compania înadins nu a scos produsul pe piaţă de<i continua să facă reclamă pentru Crăciun. S6a creat panică din pricina marii cereri <i a lipsei ofertei. NeePistBnd păpu<i de >Bn:are în ma%a:ine speculanţilor li s6a părut o mare oca:ie de a face mici a>eri pe seama disperării părinţilor. -ărinţii %+inioni<ti care n6au %ăsit păpu<a au fost obli%aţi să cumpere altă Cucărie pentru Crăciun. "ncredibila popularitate a păpu<ii Tic)le ?e Elmo mi s6a părut lo%ică pentru că repre:intă un ePemplu tipic de anali:ă a cererii <i ofertei. Acela<i lucru se întBmplă pe piaţa acţiunilor a obli%aţiunilor imobiliară <i a ilustratelor cu Cucători de baseball. Nr. 7 este Le%ea. ,e ePemplu folosind o companie <i toate subterfu%iile contabile in>estiţiile <i pieţele pot duce la o cre<tere enormă. Cine>a care se pricepe la a>antaCe în domeniul impo:itelor <i la protecţia oferită de o companie se poate îmbo%ăţi mult mai rapid decBt un ins care este un simplu an%aCat sau are o firmă la care este unic acţionar. Este ePact ca diferenţa dintre cine>a care mer%e pe Cos <i cine>a care :boară. ,iferenţa este profundă atunci cBnd e >orba de o îmbo%ăţire pe termen lun%. A. A>antaCele în domeniul impo:itelor. O firmă poate face foarte multe lucruri pe care o persoană fi:ică nu le poate face. ,e ePemplu poate plăti c+eltuieli înainte de a6<i plăti impo:itele. Aceasta este o întrea%ă :onă de cunoa<tere ePtrem de palpitantă dar nu neapărat utilă dacă nu ePistă ni<te acti>e solide sau o afacere. An%aCaţii cB<ti%ă <i sunt impo:itaţi încercBnd să trăiască din ceea ce le rămBne. O firmă cB<ti%ă c+eltuie<te tot ce poate <i este impo:itată pe ceea ce rămBne. Acesta este unul dintre cele mai importante subterfu%ii le%ale în ce pri>e<te impo:itarea <i pe care cei bo%aţi îl folosesc adesea. Kirmele sunt u<or de obţinut <i nu sunt costisitoare dacă in>estiţiile proprii %enerea:ă un bun circuit financiar. ,e ePemplu atunci cBnd a>eţi o firmă proprie 6 >acanţele sunt întBlniri de lucru în Ha*aii. -lata ma<inii asi%urările reparaţiile intră în c+eltuielile firmei. @nscrierea la un club de sănătate este o c+eltuială a firmei. ?aCoritatea meselor la restaurant sunt plătite parţial de firmă <.a.m.d. 6 dar nu uitaţi s6o faceţi le%al cu dolarii dinainte de impo:itare.

$. -rotecţia împotri>a proceselor. Trăim într6o societate pornită pe procese. Kiecare >rea să cB<ti%e cBte ce>a. Cei bo%aţi î<i ascund în mare parte a>erea folosindu6se de di>erse soluţii cum ar fi firmele <i fondurile speciale pentru a6<i proteCa acti>ele de creditori. CBnd cine>a dă în Cudecată o persoană bo%ată aceasta are a>ocaţi serio<i <i o protecţie le%ală aCun%Bndu6se adesea la conclu:ia că bo%ăta<ul respecti> nu deţine de fapt nimic. $o%ăta<ii controlea:ă totul dar nu deţin nimic. Cei săraci <i clasa de miCloc încearcă să deţină totul pentru a pierde apoi sumele respecti>e în folosul statului sau al celor care î<i fac o plăcere din a6i da în Cudecată pe cei bo%aţi. Ei au în>ăţat de la Robin Hood. Luaţi de la cei bo%aţi <i daţi6le celor săraci. Această carte nu6<i propune în mod special să anali:e:e datele precise ale înfiinţării unei firme. ,ar dacă a>eţi ni<te acti>e le%ale >eţi beneficia mai mult de pe urma lor proteCBndu6le totodată prin intermediul unei firme. EPistă multe cărţi pe acest subiect din care >eţi afla a>antaCele <i c+iar >ă >or îndrepta pa<ii în fa:ele necesare punerii ba:elor unei firme. @n mod special ePistă o carte care furni:ea:ă informaţii ePcelente în le%ătură cu puterea pe care o conferă firmele proprii <i anume N,esc+ide6ţi o firmă <i îmbo%ăţe<te6teO L"nc. and Hro* Ric+M. Coeficientul de inteli%enţă financiară este de fapt siner%ia mai multor priceperi <i talente. @nsă doar combinBnd cele patru te+nici pe care le6am enumerat mai înainte puteţi deţine datele fundamentale ale inteli%enţei financiare. ,acă >isaţi mari a>eri doar combinBnd aceste soluţii >ă >eţi putea spori propria inteli%enţă financiară.

-e scurt Cei bo%aţi cu firme /. CB<ti%ă 5. C+eltuiesc 8. -lătesc impo:ite din ce rămBne Cei care muncesc pentru firme /. CB<ti%ă 5. -lătesc impo:ite 8. C+eltuiesc ce mai rămBne

Ca parte inte%rantă a strate%iei financiare %lobale recomandăm cu tărie deţinerea unei firme proprii care să subscrie principalele >oastre acti>e.

CA-"TOL3L = LECX"A ;

Cei bo%aţi in>entea:ă banii

Aseară am făcut o pau:ă <i n6am mai scris dar am pri>it la tele>i:or un film despre >iaţa unui tBnăr pe nume AlePander Hra+am $ell. $ell tocmai î<i bre>etase telefonul <i a>ea probleme tot mai mari pentru că ePista o mare cerere în pri>inţa in>enţiei sale. Cum a>ea ne>oie de o companie mai mare s6a adresat marelui potentat al acelor >remuri Gestern 3nion ru%Bndu6i să6i cumpere bre>etul împreună cu mica lui firmă. El a cerut /44.444 de dolari pentru toată po>estea asta. -re<edintele Companiei Gestern 3nion i6a rBs în nas refu:îndu6/ <i spunBndu6i că preţul este cara%+ios. Restul este istorie. S6a născut o industrie multimiliardară în dolari <i a<a a apărut AT^T. "mediat ce s6a terminat po>estea lui AlePander Hra+am $ell au urmat <tirile. La <tiri s6a pomenit de o reducere de personal la o companie locală. ?uncitorii erau furio<i <i se plBn%eau că proprietarii firmei sunt incorecţi. 3nul dintre directorii concediaţi a>ea >reo 7; de ani o ne>astă <i doi copii <i îi implora pe cei de la pa:ă să îl lase să >orbească cu proprietarul pentru a rediscuta punerea lui pe liber. Tocmai î<i cumpărase o casă <i se temea să n6o piardă. Camera de luat >ederi a luat un prim plan cu el cum se ru%a de :or ca să6/ >adă bine toată lumea. E>ident că po>estea asta mi6a stBrnit interesul. ?i6am făcut o meserie din predat din /027. Acest lucru a repre:entat o mare ePperienţă dar m6am simţit <i răsplătit. Este însă o profesie nu foarte comodă pentru că am în>ăţat mii de oameni <i am obser>at că ePistă un lucru comun tuturor inclusi> mie. Cu toţii a>em un ePtraordinar potenţial <i suntem +ără:iţi de ,umne:eu. Qi totu<i sin%urul lucru care ne ţine pe loc este îndoiala de sine. Nu atBt o lipsă de informaţii te+nice ne bloc+ea:ă cBt mai de%rabă o lipsă de încredere de sine. Qi unii sunt mai afectaţi decBt alţii. ,upă ce terminăm <coala cei mai mulţi dintre noi î<i dau seama că diplomele <i notele nu contea:ă prea mult. @n lumea reală în afara facultăţilor mai ePistă <i

altce>a decBt note. 3nii îi spun NtupeuO alţii Ncute:anţăO alţii Nîndră:nealăO NneînfricareO NîncumetareO Nbra>adăO N<iretenieO NtenacitateO <i NmăreţieO. "ndiferent cum am cate%orisi acest in%redient în cele din urmă el +otără<te >iitorul nostru într6o măsură mai mare decBt notele de la <coală. @n fiecare dintre noi ePistă un personaC curaCos strălucit <i îndră:neţ. ,ar ePistă <i cealaltă faţetă a firii& cei care sunt în stare dacă este ca:ul să se milo%ească <i în %enunc+i. ,upă un an în 9ietnam <i după ce am fost pilot în ?arina Comercială Americană mi6am dat seama că amBndouă aceste personaCe sălă<luiesc în mine. Nici unul nu e mai bun decBt celălalt. Qi totu<i ca profesor mi6am dat seama că neaCunsurile cele mai mari ale %eniului personal sunt frica ePcesi>ă <i îndoiala de sine. ?6a durut sufletul să >ăd cursanţi care <tiau răspunsul <i totu<i din lipsă de curaC nu îndră:neau să6/ spună. @n realitate nu cel de<tept aCun%e cel mai adesea departe ci cel îndră:neţ. ,in ePperienţa mea am constatat că %eniul financiar presupune atBt cuno<tinţe te+nice cBt <i curaC. ,acă frica este prea mare %eniul este înăbu<it. La ore îi îndemn din suflet pe studenţi să în>eţe să6<i asume riscuri să fie îndră:neţi să lase %eniul să con>ertească frica în putere <i strălucire. @n unele ca:uri sistemul funcţionea:ă. -e alţii îi înspăimBntă. -Bnă la urmă am înţeles că maCoritatea oamenilor atunci cBnd este >orba despre bani preferă să nu6<i asume riscuri. A trebuit să fac faţă unor întrebări de %enul& ,e ce să ne asumăm riscuriA ,e ce trebuie să6mi de:>olt "I6ul financiarA ,e ce trebuie să mă alfabeti:e: în finanţeA La toate acestea răspunsul meu este& N-entru a a>ea mai multe opţiuni.O 3rmea:ă ni<te sc+imbări enorme. -entru că tocmai am pomenit despre po>estea tBnărului in>estitor AlePander Hra+am $ell îmi dau seama că în anii ce >in >or fi tot mai mulţi ca el. 9or fi cel puţin o sută de oameni ca $ill Hates <i companii cu reu<ite enorme a<a cum este ?icrosoft ce >or apare an de an în lumea întrea%ă. Si%ur că >or fi <i mai multe falimente concedieri <i restructurări de personal. ,e ce e bună de:>oltarea unui "I financiarA La această întrebare nu puteţi răspunde decBt >oi. Totu<i >ă pot spune la ce mi6a folosit mie. Am făcut6o pentru că e fascinant să fii în acţiune. -refer să spun bun6>enit sc+imbărilor decBt să fiu panicat de ele. -refer să mă entu:iasme: la ideea că pot cB<ti%a milioane decBt să mă sperie faptul că nu mi se măre<te leafa. -erioada pe care o trăim este una dintre cele mai palpitante fără precedent în istoria lumii. Heneraţii

între%i de acum înainte >or pri>i înapoi spre această perioadă <i >or constata ce fascinant trebuie să fi fost. Este era sfBr<itului >ec+iului <i a na<terii noului o ade>ărată >Bltoare palpitantă. A<a încBt de ce >6aţi osteni să >ă de:>oltaţi "I6ul financiarA -entru că dacă o >eţi face >eţi prospera serios. Qi dacă n6o faceţi această perioadă >i se >a părea înspăimBntătoare. 9a fi o >reme în care lumea se >a mi<ca ePtrem de îndră:neţ mereu înainte în >reme ce alţii se >or crampona de o >iaţă care piere. Acum 844 de ani pămBntul repre:enta o a>ere. Cel care deţinea terenul deţinea <i a>erile. ,upă care au urmat fabricile <i producţia iar America a început să domine lumea. "ndustria<ii deţineau a>eri. @n pre:ent informaţia este totul. Cel care deţine cele mai multe informaţii la timp deţine a>eri. -roblema este că informaţiile :boară în lumea întrea%ă cu >ite:a luminii. Noile a>eri nu mai întBlnesc opreli<ti în %raniţe <i limite precum terenurile <i fabricile de altă dată. Sc+imbările >or fi mai rapide <i mai puternice. 9a fi o cre<tere ePtraordinară a numărului noilor multimilionari. ,ar >or ePista <i din cei care >or rămBne unde>a în urmă. Socotesc că în pre:ent mult prea mulţi oameni se c+inuiesc <i adesea muncesc mai din %reu doar pentru că se a%aţă de >ec+ile idei. Ei >or ca lucrurile să fie ca altădată. Se opun sc+imbării. Cunosc persoane care <i6au pierdut sluCba sau casa <i dau >ina pe te+nolo%ie sau pe economie sau pe <efii lor. ,in păcate ei nu înţele% că problema ar putea să fie ei în<i<i. "deile în>ec+ite sunt pasi>ele lor cele mai mari. Ele repre:intă ni<te pasi>e pur <i simplu pentru că nu înţele% că un lucru care a fost un acti> pBnă mai ieri a încetat să mai fie pentru că ieri nu mai ePistă. @ntr6o după6amia:ă predam despre in>estiţii folosind un Coc pe care îl in>entasem 6 numit CASHKLOG 6 <i care repre:enta o unealtă de în>ăţare. O prietenă mai adusese pe cine>a să asiste la cursuri. Această prietenă a unei prietene tocmai di>orţase <i pierduse foarte mult la partaC iar acum căuta ni<te soluţii. -rietena ei se %Bndise că acest curs îi putea fi de aCutor. Rocul este conceput astfel încBt oamenii să înţelea%ă cum funcţionea:ă banii. RucBndu6/ ei află despre interacţiunea dintre declaraţia de >enit <i bilanţ. Ei mai în>aţă despre Ncircuitul financiarO dintre cele două <i cum drumul spre a>ere presupune încercarea de sporire a circuitului banilor lunar din coloana acti>elor

pentru a depă<i c+eltuielile lunare. Odată ce >eţi reu<i asta >eţi putea ie<i din NCursa QobolanuluiO <i >eţi putea intra pe pista rapidă. A<a cum spuneam unii urau acest Coc altora nu le plăcea iar alţii nu6/ înţele%eau. Această femeie a ratat oca:ia ePtraordinară de a în>ăţa ce>a. ,in prima rundă a tras o carte cu o ambarcaţiune pe ea. La început a fost foarte încBntată. NA am cB<ti%at o ambarcaţiune.O Apoi cBnd prietena ei a încercat să6i ePplice în ce mod cifrele au un impact asupra declaraţiei sale de >enit <i asupra bilanţului s6a simţit de6a dreptul frustrată pentru că ei nu6i plăcuse niciodată matematica. Ceilalţi Cucători a<teptau cBtă >reme prietena ei continua să6i ePplice relaţia dintre declaraţia de >enit bilanţ <i circuitul financiar lunar. ,intr6odată cBnd a înţeles cum funcţionea:ă cifrele acestea au început să acţione:e împotri>a ei iar ambarcaţiunea a costat6o <i oc+ii din cap. ?ai tBr:iu de6a lun%ul partidei a fost concediată la o Nreducere de personalO <i a mai făcut <i un copil. -entru ea era absolut oribil. ,upă cursuri prietena ei a trecut pe la mine <i mi6a spus că persoana pe care o adusese era foarte supărată. 9enise la ore ca să în>eţe cum să in>estească <i nu i6a plăcut ideea că îţi pier:i atBta timp cu un Coc prostesc. -rietena ei a încercat să6i spună că ar fi mai bine să încerce să se pri>ească pe sine <i să constate dacă nu cum>a acest Coc se NreflectăO asupra ei în >reun fel. La această propunere femeia a cerut banii înapoi. Numai ideea că acest Coc ar putea fi o reflectare a personalităţii ei i se părea ridicolă. $anii i6au fost returnaţi imediat <i a plecat. ,in /027 încoace am obţinut milioane făcBnd ePact ceea ce nu face <coala. @n <coli maCoritatea profesorilor ţin cursuri. Am urBt cursurile cBnd eram student. ?ă plictiseam foarte repede <i îmi fu%ea %Bndul în altă parte. @n /027 am început să predau prin Cocuri <i simulări. @ntotdeauna i6am încuraCat pe cursanţii adulţi să perceapă Cocurile ca pe o reflectare a ceea ce <tiu <i a ceea ce trebuie să în>eţe. ?ai mult Cocurile reflectă comportamentul fiecăruia. Este un sistem de feed6bac) instantaneu. @n loc ca profesorul să ţină un curs Cocul oferă feed6bac)6ul unui curs personali:at reali:at pe măsura fiecăruia. -rietena femeii care a renunţat ulterior m6a sunat ca să6mi spună ce s6a mai întBmplat. Ea mi6a spus că prietena ei se simte mult mai bine <i s6a calmat în perioada de lini<tire a început să >adă ni<te >a%i le%ături între Coc <i >iaţa ei. C+iar dacă ea <i soţul ei nu

a>useseră o ambarcaţiune deţinuseră aproape orice altce>a ima%inabil. Ea se ener>ase după di>orţ nu numai pentru că el fu%ise cu o femeie mai tBnără dar <i pentru că după două:eci de ani de căsătorie acumulase foarte puţin la capitolul acti>e. -ractic nu a>eau ce împărţi. Cei două:eci de ani de căsătorie fuseseră ePtrem de amu:anţi dar acumulaseră doar o tonă de prostioare. Qi6a dat seama că supărarea ei din momentul în care a început să se preocupe de cifre 6 declaraţia de >enit <i bilanţul 6 pro>enea din Cena de a nu le înţele%e. Cre:use că finanţele sunt treaba bărbatului. Se ocupase de casă <i de distracţii iar de finanţe răspunsese el. Acum era aproape si%ură că în ultimii cinci ani de căsătorie el pusese deoparte ni<te bani fără <tirea ei. Era furioasă pe ea însă<i pentru că nu <i6a dat seama nici unde s6au dus banii nici că apăruse o altă femeie. EPact ca în ca:ul Cocului întotdeauna lumea ne oferă un feed6bac) instantaneu. Am putea în>ăţa mai multe de la el cu condiţia să6/ sesi:ăm. @ntr6o :i nu demult m6am plBns soţiei mele spunBndu6i că mi6au intrat pantalonii la spălat. Soţia mea mi6a :Bmbit amabil <i m6a bătut pe burtă dBndu6mi astfel să înţele% că nu pantalonii au intrat la apă ci altce>a a crescut& euD Rocul CASHKLOG a fost conceput în a<a fel încBt să ofere fiecărui Cucător un feed6bac) personal. Scopul lui este să ofere opţiuni. ,acă tra%eţi cartea cu ambarcaţiunea <i o treceţi la datorii întrebarea este& NCe puteţi face acumAO CBte opţiuni financiare diferite a>eţiA Acesta este scopul Cocului& să6i în>eţe pe cei care îl practică să %Bndească <i să cree:e noi <i di>erse opţiuni financiare. Am urmărit peste /.444 de persoane care au intrat în Coc. Cei care ies cel mai repede din NCursa QobolanuluiO sunt cei care înţele% cifrele <i au o minte financiară creatoare. Ei distin% între di>ersele opţiuni financiare. Cel mai %reu este pentru cei care nu sunt familiari:aţi cu cifrele <i care adesea nu înţele% importanţa in>estiţiilor. Oamenii bo%aţi sunt adesea creatori <i6<i asumă riscuri calculate. Au ePistat <i din cei care au Cucat CASHKLOG <i au cB<ti%at o mulţime de bani la masa de Coc ne<tiind apoi ce să facă cu ei. Cei mai mulţi nu au reu<it financiar nici în >iaţa reală. -arcă toată lumea le6a luat6o înainte c+iar dacă ei iniţial au a>ut bani. Acest lucru se întBmplă în realitate. Sunt o mulţime de oameni care au o %rămadă de bani <i totu<i nu se descurcă financiar.

A6ţi limita opţiunile e cam acela<i lucru cu a te a%ăţa de idei >ec+i. Am un prieten din liceu care în pre:ent are trei sluCbe. Acum trei:eci de ani era cel mai bo%at din clasă. CBnd plantaţia de :a+ăr a dat faliment compania la care a lucrat a dispărut odată cu plantaţia. ,upă părerea lui nu a>ea decBt o posibilitate cea de modă >ec+e& muncitul din %reu. -roblema era că nu <i6a mai %ăsit o sluCbă ec+i>alentă adică nici o companie nu i6a recunoscut >aloarea pe care o a>ea la >ec+ea companie. Ca urmare el era supra6calificat pentru sluCbele pe care le a>ea în mod curent iar leafa era mai mică. @n pre:ent <i6a luat trei sluCbe ca să cB<ti%e cBt să poată supra>ieţui. Am >ă:ut cum unii dintre cei care Coacă CASHKLOG se plBn% că acele cărţi cu oca:ii NePcepţionaleO niciodată nu cad la ei. Cunosc oameni care procedea:ă a<a <i în >iaţă. A<teaptă oca:ia NePcepţionalăO. Am mai >ă:ut <i Cucători care tra% cartea oca:iei NidealeO dar între timp nu mai au destui bani. Qi atunci se plBn% spunBnd că dacă ar fi a>ut mai mulţi bani ar fi putut ie<i din Cursa Qobolanului. Qi stau pe loc. Qi în realitate ePistă oameni care procedea:ă a<a. Se i>esc tot felul de oca:ii dar nu au bani. ?ai sunt <i cei care tra% o carte cu o mare oca:ie o citesc cu %las tare <i nu6<i dau seama că este o oca:ie. Au banii necesari e momentul au cartea dar nu înţele% că oca:ia le stă la dispo:iţie. Nu reu<esc să6<i dea seama că acea carte s6ar potri>i perfect planului lor financiar tocmai pentru a scăpa din cursa <obolanului. Ace<tia sunt cei mai numero<i mai mulţi decBt toţi ceilalţi la un loc. ?aCoritatea au o oca:ie unică c+iar la picioarele lor <i n6o obser>ă. 3n an mai tBr:iu află despre ea dar asta abia după ce toţi ceilalţi s6au îmbo%ăţit deCa. "nteli%enţa financiară înseamnă a a>ea mai multe opţiuni. ,acă opţiunile nu >in în întBmpinarea >oastră cum >ă puteţi îmbunătăţi situaţia financiarăA ,acă apare o oca:ie picată din cer <i n6a>eţi bani <i banca nici nu >rea să discute cu >oi cum puteţi face ca această oca:ie să fie în fa>oarea >oastrăA ,acă flerul >ă în<eală <i nu se întBmplă ceea ce scontaţi cum puteţi transforma un %+inion în milioaneA Asta este inteli%enţa financiară. Nu contea:ă ce se întBmplă ci cBte soluţii financiare diferite iei în considerare pentru a transforma un %+inion în milioane. Este măsura în care e<ti creator în re:ol>area problemelor financiare. ?aCoritatea au o sin%ură soluţie& muncesc din %reu economisesc <i iau cu împrumut. A<adar de ce aţi >rea să >ă sporiţi inteli%enţa financiarăA -entru că aţi

dori să fiţi acea persoană care î<i face norocul de unul sin%ur. -rofitaţi de orice se i>e<te. -uţini înţele% că omul î<i construie<te sin%ur norocul. Tot a<a face <i banii. Qi dacă >reţi să fiţi mai noroco<i <i să creaţi bani în loc să munciţi din %reu atunci contea:ă enorm inteli%enţa financiară. ,acă e<ti %enul care a<teaptă să6i apară oca:ia Npotri>ităO o să a<teptaţi mult <i bine. E ca <i cum aţi a<tepta ca toate stopurile să fie pe >erde pe o distanţă de cel puţin cinci mile înainte de a porni la drum. Copii fiind tatăl meu cel bo%at ne spunea mereu mie <i lui ?i)e că N$anii nu ePistă.O ,in cBnd în cBnd tatăl cel bo%at ne amintea cBt de mult ne6am apropiat de taina banilor în acea primă :i în care ne6am întBlnit <i am început să facem bani din plumb. NCei săraci <i cei din clasa de miCloc muncesc pentru baniO spunea el. NCei bo%aţi fac bani.O Cu cBt >ei socoti mai mult că banii sunt o realitate cu atBt >ei munci mai mult pentru ei. ,acă >ei pricepe ideea că banii nu ePistă te >ei îmbo%ăţi mult mai repede. NQi atunci ce suntAO a întrebat ?i)eE <i am adău%at <i eu& NCe sunt banii dacă nu ePistăAO NSunt ceea ce acceptăm să fieO a<a cum spunea tatăl cel bo%at. Cel mai >aloros <i mai puternic acti> al tuturor este mintea noastră. ,acă este bine pre%ătită ea poate crea o a>ere enormă în ceea ce poate părea o clipă. O a>ere mai mare decBt cea la care >isau re%ii <i re%inele acum 844 de ani. O minte neformată poate crea însă o sărăcie ePtremă care să dure:e o >iaţă de om <i pe care să o transmită <i familiei. @n Era "nformaţiei banii cresc ePponenţial. O mBnă de oameni de>in cumplit de bo%aţi din nimic adică din simple idei <i contracte. 9eţi constata că acest lucru se întBmplă mereu mai ales dacă >ă %Bndiţi cum cB<ti%ă cei care ne%ocia:ă acţiuni sau alte in>estiţii. Adesea milioanele se pot face instantaneu din nimic. -rin nimic nu înţele% că se face un sc+imb de bani. Ei pro>in din contracte. 3n semnal cu mBna la o licitaţieE un clic pe calculatorul unui comerciant din Lisabona din partea unuia din Toronto <i răspunsul transmis în acela<i mod la Lisabona ar fi de aCunsE un telefon către a%entul meu de $ursă prin care îi spun să cumpere <i apoi să >Bndă. Nu banii trec dintr6o mBnă în alta. Ci contractele.

,e ce să ne de:>oltăm %eniul financiarA Numai >oi puteţi răspunde la această întrebare. 9ă pot spune însă de ce mi6am de:>oltat eu această :onă a inteli%enţei. -entru că >reau să fac bani rapid. Nu neapărat pentru că am ne>oie ci pentru că a<a >reau. Este un proces de în>ăţare fascinant. îmi de:>olt "I6ul financiar pentru că >reau să particip la cel mai rapid <i mai măreţ Coc din lume. @n felul meu >reau să fiu părta< la această e>oluţie fără precedent a omenirii în acea :onă în care oamenii lucrea:ă strict cu mintea <i nu cu trupul. Qi apoi asta este ade>ărata >iaţă. Se întBmplă ce>a. Este stimulator. Este înspăimBntător. Este amu:ant. ,e aceea in>estesc în inteli%enţa mea financiară de:>oltBndu6mi cel mai important bun pe care îl deţin. 9reau să fiu alături de cei care a>ansea:ă cu îndră:neală. Nu >reau să fiu alături de cei care sunt lăsaţi în urmă. Am să >ă dau un simplu ePemplu de creare a banilor. La începutul anilor /004 economia în -+oeniP era cumplită. ?ă uitam la emisiunea de tele>i:iune N$ună dimineaţa AmericaO <i la un moment dat a apărut un finanţist care a pre>ă:ut o situaţie economică tot mai sumbră. Soluţia lui era Neconomisiţi baniO. N-uneţi deoparte /44 de dolari pe lunăO spunea el N<i în patru:eci de ani >eţi fi multimilionariO. Ei bine ideea economisirii lunare este una sănătoasă. Este o opţiune 6 opţiunea la care subscrie aproape toată lumea. -roblema este însă următoarea. Omul nu mai >ede bine ce se întBmplă de fapt. Ratea:ă maCoritatea oca:iilor prin care ar putea să se îmbo%ăţească serios. Totul trece pe lBn%ă ei. Cum spuneam situaţia economică era în%ro:itoare în acel moment. -entru in>estitori era însă piaţa ideală. O parte din banii mei erau in>estiţi în acţiuni iar alţii în apartamente. A>eam puţini bani %+eaţă. -entru că toată lumea >indea eu cumpăram. Nu economiseam baniE in>esteam. Soţia mea <i cu mine a>eam peste un milion de dolari care lucrau pe o piaţă care cre<tea rapid. Era cea mai bună oca:ie de a in>esti. Situaţia economică era în%ro:itoare. Nu se putea să trec pe lBn%ă o asemenea oca:ie s6o rate:. Casele care >alorau cBnd>a /44.444 de dolari aCunseseră la 1;.444. @n loc însă să cumpăr de la firmele de proprietăţi imobiliare ac+i:iţionam de la a>ocaţii speciali:aţi în falimente sau c+iar de pe treptele tribunalului. @n aceste locuri o casă la 1;.444 putea fi ac+i:iţionată uneori cu 54.444 sau c+iar mai puţin. Cei

5.444 de dolari pe care mi6i împrumutase un prieten pentru 04 de :ile cu o dobBndă de 544 de dolari i6am dat unui a>ocat să6i dea ca a>ans pentru casă. @n timp ce se petrecea ac+i:iţia propriu6:isă am dat repede anunţ la :iar că >Bnd o casă de 1;.444 cu doar =4.444 <i fără a>ans. Telefonul nu mai contenea să sune. -otenţialii cumpărători erau înre%istraţi <i de îndată ce proprietatea de>enea a mea le%al potenţialii cumpărători puteau să <i >adă casa. "ntrasem într6o ade>ărată frene:ie. Casa s6a >Bndut în cBte>a minute. Cerusem o taPă de 5 ;44 de dolari de la un cumpărător pe care el mi i6a dat bucuros <i mai departe s6a ocupat firma de intermedieri. "6am dat înapoi cei 5.444 de dolari prietenului meu plus cei 544. El a fost încBntat. Cei care au cumpărat casa au fost <i ei încBntaţi a>ocatul a fost <i el încBntat. Qi eu eram încBntat. Am >Bndut cu =4 444 o casă care mă costase 54.444. Cei 74.444 de dolari au fost creaţi în coloana de acti>e unde fi%urau sub forma unei poliţe a cumpărătorului. Ore de lucru per total& cinci. Qi acum celor care sunteţi alfabeti:aţi din punct de >edere financiar <i >ă pricepeţi la cifre am să >ă arăt cum acesta este de fapt un ePemplu de bani pur <i simplu in>entaţi.

@n timpul cri:ei de pe piaţă soţia mea <i cu mine am reu<it să facem <ase asemenea tran:acţii simple în timpul nostru liber. Cum marea parte a banilor no<tri era in>estită în proprietăţi mai mari <i în acţiuni am reu<it să creem peste /04.444 de dolari în acti>e Lipoteci cu /4W dobBndăM în cele <ase tran:acţii de cumpărare creare <i >Bn:are. Asta a dus la aproPimati> /0.444 de dolari pe an >enit în maCoritate adăpostiţi în firma noastră particulară. ?are parte din ace<ti /0.444 de dolari pe an au fost folosiţi pentru cumpărarea ma<inilor a ben:inei pentru călătorii asi%urări mesele cu clienţii <i altele. -Bnă să apuce statul să impo:ite:e acest >enit el a fost folosit pe c+eltuielile le%ale permise din banii dinainte de impo:itare.

Acesta a fost un ePemplu simplu pentru felul în care banii sunt in>entaţi creaţi <i proteCaţi folosind inteli%enţa financiară. @ntrebaţi6>ă cBt ar dura să economisiţi /04.444 de dolari. Oare banca >6ar da o dobBndă de /4W pe ace<ti baniA "ar poliţa este >alabilă pe 84 de ani. Sper să nu6 mi plătească niciodată cei /04.444 de dolari pentru că ar trebui să plătesc impo:ite <i apoi /0.444 de dolari pe 84 de ani ar însemna un >enit de peste ;44.444 de dolari. 3nii m6au întrebat ce se întBmplă dacă persoana nu plăte<te. Se poate <i asta <i e o >este bună. -iaţa de proprietăţi imobiliare a -+oeniP6ului între /007 <i /001 a fost una dintre cele mai fierbinţi. Casa de =4.444 de dolari putea fi re>Bndută la 14.444 de dolari <i se mai obţineau 5.;44 de dolari pentru taPa de împrumut. -entru noul cumpărător ar fi fost tot o tran:acţie cu a>ans :ero. Qi procesul poate continua. ,eci dacă e<ti suficient de atent prima dată cBnd >Bnd casa dau înapoi cei 5.444 de dolari. -ractic nu in>estesc bani în tran:acţie. CB<ti%ul din in>estiţie este însă infinit. Acesta este un ePemplu clar pentru faptul cum poţi să faci o mulţime de bani fără bani. @n cea de6a doua tran:acţie cBnd o re>Bnd ba% în bu:unar 5.444 de dolari <i prelun%esc din nou împrumutul la 84 de ani. Care ar fi cB<ti%ul meu dacă mi s6ar plăti ni<te bani ca să fac baniA Nu <tiu dar e si%ur că dacă economise<ti /44 de dolari pe lună sunt de fapt /;4 de dolari pe lună pentru că este un >enit după impo:itare timp de 74 de ani cu ;W impo:itaţi fiind doar cei ;W. Acest lucru nu e prea inteli%ent. E fără riscuri poate dar nu e o treabă de<teaptă. @n /001 cBnd scriu această carte situaţia pieţei este ePact la polul opus faţă de acum ; ani. -iaţa de proprietăţi imobiliare la -+oeniP este in>idiată de întrea%a Americă. Casele pe care le >indeam cu =4.444 de dolari >alorea:ă acum //4.444 de dolari. @ncă mai sunt oca:ii disponibile dar m6ar costa prea mult timpul pe care l6a< pierde ca să "e caut. Oca:iile sunt rare. @n pre:ent sunt mii de cumpărători care caută asemenea afaceri <i doar puţini sunt cei care cB<ti%ă cu ade>ărat ce>a din asta. -iaţa s6a sc+imbat. Trebuie mers mai departe <i căutate alte oca:ii ce pot fi incluse în coloana acti>elor.

NNu poţi să faci asta aici.O NContra>ine le%ii.O N?inţi.O Aud asemenea comentarii mult mai adesea decBt cele de %enul& N-uteţi să6mi arătaţi ePact cum faceţi astaAO ?atematica este simplă. Nu e ne>oie de al%ebră sau de calcule sofisticate. Nu scriu prea multe pentru ca firma de intermediere se ocupă de tran:acţiile le%ale <i de plăţi. Nu trebuie să repar acoperi<uri sau să desfund toalete pentru că de asta se ocupă proprietarii. Este casa lor. ,in cBnd în cBnd cBte cine>a nu plăte<te. Qi asta este minunat pentru că sunt ni<te rate neplătite <i curBnd proprietatea este re>Bndută. ,e asta se ocupă tribunalul. S6ar putea ca acest sistem să nu funcţione:e în :ona >oastră. Condiţiile de piaţă pot fi diferite. ,ar ePemplul ilustrea:ă felul cum un proces financiar simplu poate crea sute de mii de dolari cu bani puţini <i riscuri puţine. Este un ePemplu care do>ede<te că banii sunt un simplu contract. Oricine are liceul poate s6o facă. Qi totu<i maCoritatea n6o fac. Ei ascultă sfatul tipic& N?unce<te din %reu <i economise<te bani.O @n urma a 84 de ore de muncă s6au creat aproape /04.444 de dolari inclu<i în coloana acti>elor <i nu s6a plătit nici un fel de impo:it.

Ce >i se pare mai complicatA /. Să munciţi din %reu să plătiţi ;4W impo:ite <i să economisiţi ce rămBne <i astfel să cB<ti%aţi din economii ;W bani impo:abili la rBndul lor. Sau& 5. Să >ă acordaţi ră%a:ul de a >ă de:>olta inteli%enţa financiară <i de a >ă stăpBni puterea minţii <i coloana acti>elor.

Adău%aţi la toate acestea cBt timp >6ar lua timpul fiind unul dintre cele mai importante bunuri acti>e pentru a economisi /04.444 de dolari în ca:ul în care aţi ale%e opţiunea nr. /.

Acum înţele%eţi de ce dau din cap în %Bnd atunci cBnd îi aud pe părinţi spunBnd& NCopilul meu se descurcă bine la <coală <i prime<te o educaţie ePcelentăOA -oate că e bine dar este suficientA Qtiu că această strate%ie de in>estiţie pe care am ilustrat6o este una măruntă. Ea este folosită pentru a arăta cum ce>a neînsemnat poate de>eni ce>a masi>. ,in nou reu<ita mea reflectă importanţa unei puternice ba:e financiare care porne<te de la o educaţie financiară solidă. Am mai spus6o dar merită s6o repet 6 inteli%enţa financiară înseamnă următoarele patru te+nici principale&

/. A$C6ul financiar. Capacitatea de a citi cifre. 5. Strate%ii de in>estiţii. Qtiinţa banilor care fac bani. 8. -iaţa. Cererea <i oferta. AlePander Hra+am $ell a oferit pieţei ceea ce6<i dorea. Ca <i $ill Hates de altfel. O casă de 1;.444 de dolari oferită cu =4.444 de dolari <i care a costat 54.444 de dolari este tot re:ultatul faptului de a profita de o oca:ie creată pe piaţă. Cine>a cumpăra <i altcine>a >indea. 7. Le%ea. Cunoa<terea le%ilor <i a re%ulilor de contabilitate la ni>elul companiilor al statului <i la ni>el naţional. 9ă sfătuiesc să Cucaţi după re%uli.

Acest fundament esenţial care este combinarea celor patru te+nici contea:ă în reu<ita încercării de a face a>ere indiferent că se recur%e la cumpărarea de case mai mici apartamente mari companii acţiuni obli%aţiuni fonduri mutuale metale preţioase ilustrate cu Cucători de baseball sau orice altce>a. @n /00= piaţa imobiliară a cunoscut un nou a>Bnt <i toată lumea s6a implicat în aceste afaceri. -iaţa de acţiuni era înfloritoare <i toată lumea a cumpărat acţiuni. Economia S3A se redresase. @n /00= am început să >Bnd <i am călătorit în -eru Nor>e%ia ?alae:ia <i Kilipine. "n>estiţiile erau altele. Renunţasem la piaţa imobiliară cel puţin în ceea ce pri>e<te ac+i:iţiile. @n acest moment >edeam doar cum cre<te >aloarea acti>elor <i cum probabil o să încep să >Bnd la sfBr<itul anului respecti>. ,epinde <i de le%ile care pot fi >otate între timp în Con%res. $ănuiesc că o parte dintre cele <ase căsuţe se >or >inde de la 74.444 de dolari în

sus <i >oi putea transforma totul în bani %+eaţă. Trebuie doar să6mi sun a>ocatul să fie pre%ătit pentru ace<ti bani lic+i:i spre a le %ăsi o întrebuinţare. Ceea ce a< >rea să sublinie: este că in>estiţiile >in <i pleacă pieţele cresc sau scad economiile pro%resea:ă sau se prăbu<esc. Lumea >ă oferă permanent oca:ii unice în fiecare :i dar mult prea des nu le obser>ăm. ,ar ele ePistă. Cu cBt lumea se sc+imbă mai tare cu atBt se sc+imbă <i te+nolo%ia <i cu atBt oca:iile de a >ă asi%ura securitatea financiară pentru >oi <i familiile >oastre <i pentru %eneraţiile care urmea:ă >or fi tot mai numeroase. Qi atunci de ce să >ă mai obosiţi să >ă de:>oltaţi inteli%enţa financiarăA ,in nou numai >oi puteţi răspunde la asta. Eu <tiu de ce continui să în>ăţ <i să pro%rese:. O fac pentru că <tiu că urmea:ă ni<te sc+imbări. -refer sc+imbarea căci nu6mi place să mă a%ăţ de trecut. Qtiu că >or ePista perioade înfloritoare <i perioade de prăbu<ire a pieţei. 9reau să6mi de:>olt permanent inteli%enţa financiară pentru că la fiecare sc+imbare a pieţei >or ePista unii care se >or ru%a în %enunc+i pentru o sluCbă. @ntre timp alţii >or lua fructul >ieţii în mBinile lor 6 <i cu toţii a>em acces din cBnd în cBnd la aceste fructe ale >ieţii 6 <i îl >or transforma în milioane. Asta este inteli%enţa financiară. Am fost întrebat adesea cum e cu aceste fructe transformate în milioane. Eu personal e:it să folosesc prea multe ePemple referitoare la propriile mele in>estiţii. E:it pentru că mă tem să nu se spună că mă laud sau că mă împăune: cu re:ultatele mele. N6am deloc această intenţie. Kolosesc ePemplele doar ca ilustraţii numerice <i cronolo%ice ale unor ca:uri reale <i simple. Kolosesc ePemplele pentru că >reau să <tiţi că e simplu. Qi cu cBt sunteţi mai familiari:aţi cu ba:ele inteli%enţei financiare cu atBt e mai simplu. -ersonal folosesc două >e+icule principale pentru obţinerea a>antaCelor financiare& proprietăţile imobiliare <i acţiunile mici. -roprietăţile imobiliare sunt ba:a. -ermanent ele produc un circuit financiar <i din cBnd în cBnd o cre<tere spectaculoasă a >alorii. Totodată acţiunile cu >aloare mică sunt folosite pentru o cre<tere rapidă. Eu nu recomand nimic din ceea ce fac. EPemplele sunt simple ePemple. ,acă se i>esc ni<te oca:ii prea complePe <i nu înţele% in>estiţia n6o fac. ?atematica simplă <i bunul simţ e tot ceea ce trebuie pentru o reu<ită financiară.

"ată cinci moti>e pentru care folosesc ePemplele.

/. -entru a6i îndemna pe oameni să în>eţe mai mult. 5. -entru a6i face să afle că este u<or dacă ePistă o ba:ă solidă. 8. -entru a arăta că oricine se poate îmbo%ăţi semnificati>. 7. -entru a arăta că ePistă milioane de modalităţi de atin%ere a scopurilor. ;. -entru a demonstra că nu este o <tiinţă prea sofisticată.

@n /020 obi<nuiam să fac Co%%in% într6un foarte frumos cartier din -ortland Ore%on. Era o suburbie cu ni<te căsuţe ca din turtă dulce. Erau foarte dulci <i dră%uţe. Aproape că mă a<teptam să apară Scufiţa Ro<ie aflată în drum spre bunicuţa. -este tot erau pancarte pe care scria N,e >Bn:areO. -iaţa c+erestelei mer%ea %roa:nic cea a acţiunilor tocmai se prăbu<ise iar economia era în plină cri:ă. -e una dintre stră:i am obser>at că în dreptul unei case scria& N,e >Bn:areO de mai mult timp decBt la celelalte. -ărea foarte bătrBnească. KăcBnd Co%%in% am trecut într6o :i pe lBn%ă ea <i m6am întBlnit cu proprietarul care părea foarte în%riCorat. NCBt cereţi pe casăAO am întrebat. -roprietarul s6a întors <i mi6a :Bmbit timid& NSpuneţi6mi cBt îmi daţiO spuse el. NAm scos6o la >Bn:are de mai bine de un an <i nici măcar s6o >adă nu mai >ine nimeni.O NA< >rea eu s6o >ădO am spus <i în mai puţin de o Cumătate de oră am cumpărat6 o cu 54.444 de dolari mai puţin decBt preţul pe care îl ceruse. Era o căsuţă tare dră%uţă cu două dormitoare <i dic+isită cu turtă dulce la toate ferestrele. Era de un albastru desc+is cu puţin cenu<iu <i fusese construită în /084. @năuntru era un frumos cămin <i două dormitoare minuscule. Casa ideală pentru înc+iriat.

"6am dat proprietarului ;.444 de dolari acont pentru o casă de 7;.444 de dolari care >alora de fapt =;.444 dar nimeni nu >roia s6o cumpere. @ntr6o săptămBnă proprietarul s6a mutat fericit că scăpase <i s6a instalat primul meu c+iria< un profesor la <coala din cartier. ,upă plata ipotecii a taPelor <i a c+eltuielilor am bă%at în bu:unar aproape 74 de dolari la sfBr<itul fiecărei luni. Nu era prea mult. 3n an mai tBr:iu cri:a de pe piaţa imobiliară din Ore%on a început să treacă. -reţurile au mai crescut. "n>estitorii din California au dat bu:na cu bani cB<ti%aţi de pe înfloritoarea lor piaţă imobiliară <i au început să cumpere mai la nord în Ore%on <i Gas+in%ton. Am >Bndut căsuţa pe 0;.444 de dolari unui tBnăr cuplu din California care a socotit că e un mare c+ilipir. CB<ti%ul meu în capital care a fost de aproPimati> 74.444 de dolari l6am plasat conform le%ii /48/ de amBnare a impo:itării <i am căutat ce>a de cumpărat ce>a în care să6mi in>estesc banii. Cam într6o lună am %ăsit o casă cu /5 apartamente c+iar lBn%ă fabrica "ntel din $ea>erton Ore%on. -roprietarii locuiau în Hermania deci nu <tiau cBt >alorea:ă <i >roiau doar să scape de ea. Am oferit 51;.444 de dolari pe o clădire care >alora 7;4.444 de dolari. Au acceptat 844.444. Am cumpărat6o <i am ţinut6o 5 ani. Kolosind acela<i procedeu /48/ am >Bndut clădirea pe suma de 70;.444 de dolari <i am cumpărat o clădire cu 84 de apartamente în -+oeniP Ari:ona. între timp ne6am mutat la -+oeniP ca să mai scăpăm de ploi <i oricum trebuia să >indem. EPact ca în ca:ul pieţii din Ore%on de altădată piaţa imobiliară din -+oeniP era în cri:ă. -reţul unei clădiri cu 84 de apartamente la -+oeniP era 21;.444 de dolari cu un a>ans de 55;.444. Circuitul financiar din cele 84 de apartamente era cu puţin peste ;.444 de dolari pe lună. -iaţa din Ari:ona a început să crească <i în /00= un in>estitor din Colorado mi6a oferit / 5 milioane de dolari pentru această proprietate. Soţia mea <i cu mine ne6am %Bndit să >indem dar am +otărBt să mai a<teptăm pentru a >edea dacă le%ea cB<ti%urilor din capital nu >a fi modificată în Con%res. ,acă urma să se întBmple a<a atunci >aloarea proprietăţii mai cre<tea cu /; pBnă la 54W. Qi în plus cei ;.444 de dolari pe lună repre:entau un circuit financiar considerabil. Lo%ica acestui ePemplu este demonstrarea faptului că o sumă mică se poate transforma întro sumă mare. ,in nou este o c+estiune de înţele%ere a

declaraţiilor de >enituri a strate%iilor de in>estiţii de fler în ce pri>e<te piaţa <i de le%i. ,acă oamenii nu sunt >ersaţi în aceste direcţii si%ur că atunci trebuie să urme:e re%ulile standard adică fără riscuri in>estind ePclusi> în lucruri si%ure. -roblema in>estiţiilor Nsi%ureO este că sunt adesea ani+ilate <i anume faptul că sunt prea si%ure face ca în final cB<ti%urile să fie mult prea mici. ?aCoritatea firmelor mari de bro)eraC nici nu se atin% de tran:acţiile speculati>e pentru a6<i proteCa clienţii dar <i pe sine. Aceasta este o politică înţeleaptă. Afacerile cu ade>ărat serioase nu sunt de obicei la îndemBna începătorilor. Adesea cele mai bune afaceri care îi îmbo%ăţesc <i mai mult pe cei bo%aţi sunt re:er>ate celor care înţele% re%ulile Cocului. -ractic este ile%al să oferi cui>a considerat a fi insuficient de NsofisticatO asemenea afaceri speculati>e dar si%ur că se mai întBmplă. Cu cBt dau peste mai multe afaceri a<a6:is NsofisticateO cu atBt îmi ies mai multe oca:ii în cale. O altă situaţie în care se de:>oltă inteli%enţa financiară pentru o >iaţă de om este cea în care apar <i mai multe oca:ii. Cu cBt inteli%enţa >oastră financiară este mai mare cu atBt e mai u<or de spus dacă o afacere este bună sau nu. "nteli%enţa >ă aCută să identificaţi o afacere bună sau proastă sau c+iar să faceţi o afacere bună sau proastă. Cu cBt în>ăţ mai multe 6 <i sunt multe de în>ăţat 6 cu atBta cB<ti% mai mulţi bani pur <i simplu deoarece cB<ti% totodată ePperienţă <i înţelepciune odată cu trecerea anilor. Am prieteni care nu riscă niciodată muncesc din %reu în meseria lor <i nu reu<esc să dobBndească acea înţelepciune financiară care presupune timp pentru a se de:>olta. @n ansamblu filo:ofia mea de >iaţă constă în semănatul în coloana acti>elor. Aceasta este formula mea. Ea începe cu o acţiune de mică an>er%ură plantBnd seminţe. 3nele cresc altele nu. @n cadrul firmei noastre de proprietăţi imobiliare a>em proprietăţi în >aloare de cBte>a milioane de dolari. Acesta este ceea ce numim noi RE"T adică Real Estate "n>estment Trust LTrustul de "n>estiţii în -roprietăţi "mobiliareM. "deea pe care >reau s6o sublinie: este că maCoritatea acestor milioane au început cu in>estiţii între ;.444 <i /4.444 de dolari. Toate aceste a>ansuri am a>ut norocul să crească rapid pe piaţă au crescut fără a fi impo:itate fiind ne%ociate de mai multe ori de6a lun%ul anilor.

,e asemenea deţinem un set de acţiuni în cadrul unei companii pe care eu <i soţia mea o numim fondul nostru mutual personal. A>em prieteni ce tratea:ă anume cu in>estitori ca noi care au lunar bani de in>estit. Noi cumpărăm cu riscuri mari companii pri>ate speculati>e care sunt pe cale de a fi scoase pe piaţă la $ursă în S3A sau Canada. 3n ePemplu despre cum pot cre<te rapid cB<ti%urile este momentul în care sunt ac+i:iţionate /44.444 de acţiuni cumpărate la 5; de cenţi fiecare înainte ca firma să iasă pe piaţă. Qase luni mai tBr:iu compania este inclusă la $ursă <i cele /44.444 de acţiuni >alorea:ă acum 5 dolari fiecare. ,acă această firmă este bine condusă preţul acţiunilor continuă să crească <i poate aCun%e la 54 de dolari sau c+iar mai mult. Au ePistat ani în care cei 5;.444 de dolari ai no<tri au aCuns la / milion în mai puţin de /5 luni. Acesta nu este un simplu Coc de noroc dacă <tii ePact ce ai de făcut. ,e>ine un Coc de noroc doar atunci cBnd arunci banii într6o afacere <i apoi te ro%i să iasă bine. "deea în toate este să6ţi folose<ti cuno<tinţele te+nice înţelepciunea <i plăcerea de a Cuca pentru a scădea cBt mai tare riscurile. E>ident că ePistă întotdeauna riscuri. "nteli%enţa financiară spore<te însă <ansele. Astfel ceea ce este riscant pentru o persoană este mai puţin riscant pentru o altă persoană. Acesta este principalul moti> pentru care eu încuraCe: permanent oamenii să in>estească mai mult în educaţia financiară decBt în acţiuni în proprietăţi imobiliare sau în alte pieţe de capital. Cu cBt sunteţi mai de<tepţi cu atBt a>eţi mai multe <anse să cB<ti%aţi în ciuda tuturor %reutăţilor. Kelul în care in>estesc eu în acţiuni este unul ePtrem de riscant deci nu >i6/ recomand. Kolosesc aceea<i metodă încă din /010 <i am a>ut <i eu multe e<ecuri. ,ar dacă >eţi reciti de ce asemenea in>estiţii sunt foarte riscante pentru maCoritate >eţi putea să >ă or%ani:aţi astfel >iaţa încBt cei 5;.444 de dolari să se transforme într6un milion într6un an dar cu riscuri mult mai mici. A<a cum spuneam <i mai înainte nimic din ceea ce scriu aici nu este o recomandare directă de a proceda la fel. Toate acestea sunt ePemple de lucruri simple <i posibile. @n marea sc+emă a afacerilor eu >in cu lucruri mărunte totu<i pentru o persoană obi<nuită un >enit de peste /44.444 de dolari pe an e mulţumitor <i nu e foarte %reu de obţinut. @n funcţie de piaţă <i de cBt de inteli%enţi sunteţi el poate fi obţinut într6o perioadă de cinci pBnă la :ece ani. ,acă >eţi continua să trăiţi modest fără mari c+eltuieli cei /44.444 de dolari ca >enit suplimentar >ă >or face plăcere indiferent unde lucraţi. ,e acum încolo

puteţi să munciţi dacă >reţi sau să nu o faceţi în funcţie de cum ale%eţi folosind sistemul de impo:itare în fa>oarea >oastră <i nu împotri>a >oastră. La mine ba:a o constituie proprietăţile imobiliare. @mi place să mă ocup de asta pentru că este ce>a stabil <i care se modifică lent. $a:a deci rămBne stabilă. Circuitul financiar este destul de stabil la rBndul lui dacă e bine mane>rat <i c+iar are toate <ansele să crească în >aloare. Krumuseţea unei ba:e solide în afacerile imobiliare este că asta îmi permite să risc ce>a mai mult în ca:ul acţiunilor speculati>e pe care le cumpăr. Atunci cBnd am profituri mari de pe piaţa de acţiuni îmi plătesc impo:itul pe cB<ti%urile din capital din c+iar acest cB<ti% <i apoi rein>estesc ceea ce mai rămBne în proprietăţi imobiliare reasi%urBndu6mi ba:a acti>elor. @ncă ce>a despre afacerile imobiliare. Am călătorit în toată lumea <i am ţinut cursuri despre cum se in>este<te. @n fiecare ora< oamenii mi6au spus că nu poţi cumpăra ieftin proprietăţi imobiliare. Eu din ePperienţă <tiu că lucrurile stau altfel. C+iar <i la Ne* #or) sau la To)io ori în Curul oricărui ora< ePistă ade>ărate c+ilipiruri pe care nimeni nu le ba%ă în seamă. La Sin%apore unde >e<nic cresc preţurile la proprietăţile imobiliare ePistă încă multe c+ilipiruri la tot pasul. ,e cBte ori aud pe cine>a că îmi spune& NA<a ce>a nu se poate aiciO referindu6se la felul în care in>estesc eu le reamintesc tuturor că dacă ar fi fost să se ePprime corect ar fi trebuit să spună& NNu <tiu cum s6ar putea face a<a ce>a aici... deocamdată.O ?ulte oca:ii nu se >ăd cu oc+iul ci cu mintea. ?ulţi oameni nu se îmbo%ăţesc niciodată pur <i simplu pentru că nu au pre%ătirea financiară necesară pentru a detecta oca:iile aflate c+iar sub nasul lor. Adesea sunt întrebat& NCum să începAO @n ultimul capitol ofer :ece pa<i pe care i6am urmat pe drumul libertăţii mele financiare. Nu uitaţi însă ca întotdeauna să >ă <i distraţi pentru că este un simplu Coc. 3neori cB<ti%aţi alteori în>ăţaţi. ,ar distraţi6>ă. ?aCoritatea oamenilor nu cB<ti%ă niciodată pentru că se tem prea tare să nu piardă. ,e aceea <coala tradiţională mi se pare o prostie. La <coală în>ăţăm că nu e bine să %re<e<ti <i suntem pedepsiţi de fiecare dată cBnd %re<im. Qi totu<i dacă pri>iţi cu atenţie felul cum sunt concepuţi oamenii ei în>aţă tocmai din %re<eli. @n>ăţăm să

mer%em că:Bnd mai întBi. ,acă n6am fi că:ut niciodată n6am fi mers niciodată. Acela<i lucru este >alabil <i pentru mersul cu bicicleta. @ncă mai am cicatrice pe %enunc+i dar acum pot mer%e pe bicicletă fără să mă %Bndesc măcar. Acela<i lucru este >alabil <i în ca:ul îmbo%ăţirii. ,in păcate principalul moti> pentru care maCoritatea oamenilor nu sunt bo%aţi este că se tem să nu piardă. @n>in%ătorii nu se tem de pierderi de e<ecuri. ,ar rataţii se tem. E<ecurile sunt parte componentă a procesului reu<itei. Cei care e>ită e<ecul e>ită <i reu<ita. Eu pri>esc banii mai curBnd ca pe un meci de tenis. Roc serios %re<esc mă corecte: apar alte %re<eli mă corecte: <i mă îndrept. CBnd pierd meciul mă duc la plasă îi strBn% mBna ad>ersarului îi :Bmbesc <i îi spun& NNe >edem sBmbăta >iitoare.O

EPistă două tipuri de in>estitori. /. -rimul <i cel mai obi<nuit tip de in>estitor este cel care cumpără un pac+et de in>estiţii. Ei sună un intermediar cum ar fi o companie de proprietăţi imobiliare un a%ent de $ursă sau un finanţist <i cumpără ce>a. -oate să fie o participare la un fond mutual acţiuni sau obli%aţiuni. Este o modalitate bună cinstită <i simplă de a in>esti. 3n ePemplu ar fi acela al unui client care mer%e la un ma%a:in de calculatoare <i cumpără un calculator direct de pe raft. 5. Cel de6al doilea tip de in>estitori sunt cei care creea:ă in>estiţii. Acest in>estitor de obicei pune pe picioare o afacere asemeni celor care cumpără componente de calculatoare <i apoi le asamblea:ă. Este un fel de a croi după măsura clientului. Eu +abar n6am cum se asamblea:ă componentele într6un calculator. ,ar <tiu să asamble: oca:iile sau cunosc alţi oameni care <tiu s6o facă.

Acest al doilea tip de in>estitor este mai mult ca si%ur in>estitorul profesionist. 3neori durea:ă ani de :ile pentru a pune cap la cap toate piesele componente. Qi uneori nu se potri>esc în >eci. Acest al doilea tip de in>estitor este cel pe care mi6/ su%erase tatăl meu cel bo%at să mi6/ iau ca model. E important să în>ăţăm cum să asamblăm piesele pentru că aici sunt cB<ti%urile uria<e <i uneori <i pierderile uria<e atunci cBnd curentul este împotri>a noastră.

,acă >reţi să faceţi parte din cea de6a doua cate%orie de in>estitori trebuie să >ă de:>oltaţi trei abilităţi principale. Aceste abilităţi se adau%ă celor necesare pentru a de>eni inteli%enţi din punct de >edere financiar&

/. Cum să descoperiţi o oca:ie pe care toţi ceilalţi au ratat6o. Trebuie să >edeţi cu oc+ii minţii ceea ce alţii nu reu<esc sa >adă cu oc+ii. ,e ePemplu un prieten a cumpărat casa aceea pără%inită. Era sinistră numai cBnd te uitai la ea. Toată lumea se întreba de ce o fi cumpărat6o. Ceea ce însă el a constatat <i noi nu este că acea casă era însoţită <i de patru terenuri %oale. El a înţeles acest lucru atunci cBnd s6a adresat companiei de la care a cumpărat dreptul de proprietate. ,upă ce a cumpărat casa a demolat6o <i a >Bndut cele cinci parcele de pămBnt unui constructor pentru o sumă de trei ori mai mare decBt cea pe care o dăduse el. A cB<ti%at 1;.444 de dolari pentru o muncă de două luni. Nu e o sumă foarte mare dar depă<e<te cu mult salariul anual minim <i nu e deloc %reu din punct de >edere practic. 5. Cum se strBn% banii. Oamenii obi<nuiţi mer% doar la bancă. Cel de6al doilea tip de in>estitor trebuie să <tie însă cum să adune capital <i ePistă multe feluri de a aduna fără a fi ne>oie de o bancă. -entru început am în>ăţat să cumpărăm case fără spriCinul băncii. Nu atBta casele contea:ă ci dobBndirea capacităţii de a strBn%e bani lucru absolut nepreţuit. ?ult prea adesea îi aud pe oameni spunBnd& NNu6mi dă mie banca bani.O Sau& NN6am cu ce să cumpăr.O ,acă >reţi să faceţi parte din a doua cate%orie de in>estitori trebuie să în>ăţaţi să re:ol>aţi problemele care îi bloc+ea:ă pe cei mai mulţi oameni. Cu alte cu>inte maCoritatea oamenilor lasă ca banii să fie o opreli<te în înc+eierea unei afaceri. ,acă >eţi putea depă<i acest obstacol >eţi fi cu mult înaintea celor care nu în>aţă aceste lucruri. ,e multe ori am cumpărat o casă acţiuni sau un bloc fără un ban în bancă. Odată am cumpărat o casă cu mai multe apartamente cu / 5 milioane de dolari. Am înc+eiat ceea ce se nume<te o NObli%aţie de platăO cu un contract scris între >Bn:ător <i cumpărător. ,upă care am adunat /44.444 de dolari pentru a>ans <i mi6au rămas 04 de :ile în care să adun restul banilor. ,e ce am făcut6oA -ur <i simplu pentru că <tiam că de fapt >alorea:ă 5 milioane de dolari. Nu am reu<it niciodată să strBn% banii în sc+imb persoana care depusese /44.444 de dolari mi6a dat ;4.444 de dolari

pentru că i6am %ăsit afacerea asta. A preluat6o în locul meu iar eu mi6am >ă:ut de treabă. Total :ile de lucru& trei. ,in nou preci:e: că de fapt contea:ă mult mai mult ceea ce <tii <i nu ceea ce cumperi. "n>estiţia nu înseamnă cumpărare. Este mai de%rabă o formă de cunoa<tere. 8. Cum să6i or%ani:aţi pe oamenii de<tepţi. Oamenii inteli%enţi sunt cei care muncesc alături de o persoană pe care e>entual o an%aCea:ă <i care este mai inteli%entă decBt ei. CBnd a>eţi ne>oie de un sfat a>eţi %riCă să >ă luaţi consilierii cei mai buni.

Sunt multe de în>ăţat dar răsplata poate fi astronomică. ,acă nu >reţi să >ă însu<iţi aceste taine ale%eţi atunci primul tip de in>estitori pentru că >ă este mult mai potri>it. Ceea ce <tiţi este cea mai mare a>ere pe care o deţineţi. Ceea ce nu <tiţi este cel mai mare risc pe care >i6/ asumaţi. Riscul ePistă întotdeauna a<a că în>ăţaţi să riscaţi <i nu să e>itaţi riscurile.

CA-"TOL3L 1 LECX"A =

?unciţi ca să în>ăţaţi _ nu munciţi pentru bani

@n /00; am acordat un inter>iu unui :iar din Sin%apore. TBnăra :iaristă a >enit la timp <i neam apucat imediat de inter>iu. Ne aflam în +olul unui +otel luPos sorbindu6ne cafeaua <i discutBnd despre scopul >i:itei mele la Sin%apore. 3rma să ţin conferinţe alături de Ji% Ji%lar. El >orbea despre moti>aţie iar eu despre NSecretele celor bo%aţiO. NCBnd>a a< >rea să fiu <i eu autoarea unui best6seller a<a ca dumnea>oastrăO spuse ea. Citisem o parte dintre articolele pe care le scrisese la :iar <i fusesem impresionat. A>ea un stil puternic <i foarte limpede. Articolele ei tre:eau interesul cititorului.

N,ar a>eţi un stil ePcelentO i6am răspuns eu. NCe >ă împiedică să >ă reali:aţi >isulAO N?unca mea pare că nu duce nicăieriO spuse ea calm. NToată lumea spune că romanele mele sunt ePcelente dar nu se întBmplă nimic. ,e asta mi6am păstrat sluCba la :iar. ?ăcar cu asta îmi plătesc facturile. A>eţi >reo su%estie în această direcţieAO NSi%ur că daO am spus eu optimist. N3n prieten de6al meu din Sin%apore are o <coală care pre%ăte<te a%enţi de >Bn:ări. El or%ani:ea:ă aceste cursuri pentru multe dintre marile companii din Sin%apore <i cred că dacă ai urma unul dintre ele ţi6ar fi de mare aCutor în carieră.O Ea mă întrebă contrariată& NCredeţi că ar trebui să mer% la <coală să în>ăţ să >BndAO Am dat din cap că da. NC+iar >orbiţi seriosAO Am dat din nou din cap. NCe e rău în astaAO am bătut eu în retra%ere. Se simţise Ci%nită <i acum a< fi >rut să nu6i fi spus nimic. @n încercarea mea de a fi de aCutor am aCuns să6mi apăr punctul de >edere. NEu am o diplomă în literatura en%le:ă. ,e ce să mer% la <coală să în>ăţ să fiu a%ent de >Bn:ăriA Am o profesie. Am urmat o <coală pentru a face o carieră tocmai pentru a nu fi ne>oită să aCun% să fiu a%ent de >Bn:ări. @i urăsc pe cei de la >Bn:ări. Nu >or decBt bani. ,eci ePplicaţi6mi de ce ar trebui să studie: asta.O @ntre timp î<i strBn%ea ser>ieta foarte ener%ic. "nter>iul se terminase. -e măsuţă se afla un ePemplar al unui alt best6seller pe care îl scrisesem mai demult. L6am luat împreună cu notiţele pe care <i le făcuse pe un carneţel. N9edeţiAO am :is eu arătBnd către notiţe. S6a uitat la notiţe <i a spus de:orientată& NCeAO ,in nou în mod deliberat i6am arătat notiţele. -e carneţel notase NRobert !i(osa)i autor de best6seller6uriO. NAici scrie Tautor de best6seller6uriU <i nu cel mai bun scriitorO.

"mediat a desc+is oc+ii mari. NEu sunt un scriitor %roa:nic. ,>. sunteţi o mare scriitoare. Eu am urmat cursurile de a%ent de >Bn:ări dumnea>oastră a>eţi o diplomă. ,acă ar fi să punem ambele <coli la un loc s6ar aCun%e la Tun autor de best6seller6uriU <i Tcel mai bun scriitorUO. ?6a străful%erat din pri>iri. N@ncă n6am decă:ut în a<a +al încBt să în>ăţ să >Bnd. Cei ca dumnea>oastră nu6<i fac o meserie din scris. Eu sunt o profesionistă a scrisului iar dumnea>oastră sunteţi un a%ent de >Bn:ări. Nu6i corect.O Qi6a luat <i restul notiţelor <i s6a îndreptat iute spre u<ile acelea mari de sticlă pier:Bndu6se în dimineaţa umedă a ora<ului Sin%apore. A doua :i dimineaţă măcar a publicat un articol corect <i fa>orabil mie. Lumea este plină de oameni inteli%enţi talentaţi cu <coală <i cu +ar. @i întBlnim :ilnic. Sunt pretutindeni în miClocul nostru. Acum cBte>a :ile ma<ina mea nu mer%ea prea bine. Am mers la un atelier <i tBnărul mecanic mi6a reparat6o în doar cBte>a minute. Qi6a dat seama ce are doar ascultBnd motorul. Am fost uluit. Tristul ade>ăr este că un mare talent nu este de aCuns. Sunt permanent <ocat cBt de puţin cB<ti%ă oamenii talentaţi. Am aflat deună:i că doar sub ;W dintre americani cB<ti%ă peste /44.444 de dolari pe an. Am cunoscut oameni străluciţi cu multă <coală <i care cB<ti%ă sub 54.444 de dolari pe an. 3n consultant în afaceri speciali:at în comerţul cu aparatură medicală îmi spunea cBt de mulţi doctori stomatolo%i <i medici %enerali<ti au probleme financiare. Eu am cre:ut că în momentul în care <i6au luat o diplomă au <i început să cur%ă dolarii. Acest consultant în afaceri mi6a spus a<a& NLe lipse<te o abilitate ca să aCun%ă să facă mari a>eri.O Acest lucru înseamnă că oamenii nu trebuie decBt să în>eţe <i să stăpBnească acest ce>a după care >enitul le >a cre<te ePcepţional. Am mai pomenit despre inteli%enţa financiară ca formă de siner%ie a contabilităţii in>estiţiilor mar)etin%ului <i le%ilor. Combinaţi aceste patru abilităţi practice <i >a fi u<or să faceţi bani din bani. CBnd este >orba despre bani oamenii nu <tiu să facă altce>a decBt să muncească din %reu pentru ei.

EPemplul clasic de siner%ie a talentelor îl repre:enta tBnăra :iaristă. ,acă ar fi în>ăţat temeinic cum să >Bndă <i să facă mar)etin% >enitul ei ar fi crescut simţitor. @n locul ei a< fi urmat <i ni<te cursuri de publicitate nu numai de >Bn:ări. Apoi în loc să lucre: la :iar mi6a< fi căutat o sluCbă într6o a%enţie de publicitate. C+iar dacă ar fi însemnat mai puţini bani ar fi în>ăţat să comunice Npe scurtO a<a cum se reu<e<te cu succes prin intermediul reclamelor. Ar mai fi petrecut ce>a >reme <i în>ăţBnd cBte ce>a despre relaţiile publice o altă abilitate importantă. Ar fi în>ăţat cum să cB<ti%e milioane din publicitate. "ar apoi noaptea <i la sfBr<iturile de săptămBnă ar fi putut să scrie marele ei roman. CBnd l6ar fi terminat ar fi reu<it să6<i >Bndă mai bine cartea. Apoi după o scurtă >reme ar fi putut de>eni un Nautor de best6seller6uriO. CBnd am scos prima mea carte N,acă >reţi să de>eniţi bo%aţi <i fericiţi nu mer%eţi la <coalăO un editor mi6a su%erat să6i sc+imb titlul în NEconomia educaţieiO. "6am ePplicat că un asemenea titlu ar însemna să >Bnd două ePemplare unul familiei <i altul celui mai bun prieten. -roblema este că pBnă <i ei ar a<tepta să obţină unul pe %ratis. Titlul <ocant N,acă >reţi să de>eniţi bo%aţi <i fericiţi nu mer%eţi la <coalăO fusese ales tocmai pentru că <tiam că asta >a însemna o enormă publicitate. Eu sunt pentru în>ăţămBnt <i cred în reforma în>ăţămBntului. Altfel de ce a< continua să lupt pentru sc+imbarea stră>ec+iului sistemA A<a încBt am ales un titlu care să6mi facilite:e accesul la emisiunile de tele>i:iune <i radio tocmai pentru că >roiam să de>in un personaC contro>ersat. 3nii credeau că sunt nebun de le%at dar cartea se >indea al naibii de bine. CBnd am absol>it în /0=0 Academia Comercială de ?arină a S3A tatăl meu cu <coală a fost foarte încBntat. Compania Standard Oil din California m6a an%aCat pentru flota lor de >ase petroliere. Eram ofiţer trei <i cB<ti%am mai puţin decBt cole%ii mei dar nu era rău pentru prima sluCbă de după absol>irea facultăţii. "niţial eram plătit cu 75.444 de dolari pe an în care erau incluse orele suplimentare <i nu trebuia să muncesc decBt <apte luni. A>eam cinci luni >acanţă. ,acă a< fi >rut a< fi putut să plec în 9ietnam cu o altă companie na>ală <i să6mi duble: u<or >enitul în loc să6mi iau cele cinci luni de >acanţă. ?ă a<tepta o carieră strălucită <i totu<i după <ase luni mi6am dat demisia <i m6 am alăturat ?arinei Comerciale ca să în>ăţ să pilote:. Tatăl meu cu <coală a fost distrus. Tatăl meu bo%at m6a felicitat.

@n <coală <i la locul de muncă prinde foarte mult ideea Nspeciali:ăriiO. Adică pentru a cB<ti%a mai mult sau a fi a>ansat trebuie să te Nspeciali:e:iO. ,e aceea medicii imediat după ce termină facultatea încearcă să se speciali:e:e cum ar fi în ortopedie sau în pediatrie. Acela<i lucru este >alabil pentru contabili ar+itecţi a>ocaţi piloţi <i altele. Tatăl meu cu <coală credea în această idee. ,e aceea a fost încBntat atunci cBnd în sfBr<it <i6a terminat doctoratul. Recuno<tea însă adesea că <colile îi răsplătesc tot mai prost pe cei care în>aţă tot mai mult. Tatăl cel bo%at m6a încuraCat să fac ePact contrariul. NTrebuie să <tii cBte puţin din cBt mai multeO mi6a su%erat el. ,e aceea ani de :ile am lucrat în di>erse departamente ale companiilor sale. 3n timp am lucrat <i la contabilitate. C+iar dacă probabil nu >oi aCun%e niciodată contabil el >roia să în>ăţ prin Nosmo:ăO. Tatăl cel bo%at <tia că o să prind măcar NCar%onulO limbaCul de specialitate <i am să capăt flerul necesar pentru a distin%e ce este important de ceea ce nu este. Am lucrat <i ca picolo <i în construcţii dar <i în >Bn:ări re:er>ări <i mar)etin%. El ne Npunea la curent cu toateO pe mine <i pe ?i)e. ,e aceea insista să participăm la întBlnirile cu banc+erii a>ocaţii contabilii <i a%enţii de $ursă. 9roia să cunoa<tem cBte puţin din toate domeniile imperiului său. CBnd am renunţat la sluCba mea bine plătită de la Standard Oil tatăl meu cu studii a a>ut o discuţie desc+isă cu mine. Era uluit. Nu putea înţele%e de ce am +otărBt să îmi dau demisia dintr6o sluCbă care îmi oferea o plată bună mari a>antaCe mult timp liber <i oca:ii de a>ansare. CBnd m6a întrebat într6o seară& N,e ce ai renunţatAO n6am fost în stare să6i ePplic oricBt m6am străduit. Lo%ica mea nu corespundea lo%icii sale. ?area problemă era că lo%ica mea era de fapt lo%ica tatălui cel bo%at. Si%uranţa locului de muncă era totul pentru tatăl meu cu <coală. EPperienţa era în sc+imb totul pentru tatăl meu cel bo%at. Tatăl cu studii credea că am mers la <coală ca să în>ăţ să fiu ofiţer de marină. Tatăl cel bo%at <tia că am mers la <coală pentru a studia comerţul internaţional. @n >remea studenţiei am participat la transporturi importante na>i%Bnd pe >ase mari pe petroliere <i pe >ase cu pasa%eri spre Orientul îndepărtat <i spre insulele -acificului de Sud. Tatăl meu bo%at susţinea că e mai bine să rămBn în -acific decBt să mer% cu >aporul în Europa pentru că <tia că Npopoarele care

acum se formauO se aflau în Asia <i nu în Europa. @n >reme ce maCoritatea cole%ilor mei inclusi> ?i)e petreceau la cluburile studenţe<ti eu în>ăţam comerţul în>ăţam să cunosc oamenii stilul în afaceri <i cultura din Raponia Tai*an T+ailanda Sin%apore Hon% !on% 9ietnam Coreea Ta+iti Samoa <i Kilipine. Qi eu mai petreceam din cBnd în cBnd dar nu în frăţiile studenţe<ti. ?6 am maturi:at rapid. Tatăl meu cu <coală nu putea înţele%e de ce m6am +otărBt să îmi dau demisia <i să intru în ?arina Comercială. "6am ePplicat că >reau să în>ăţ să pilote: a>ioane <i mai ales să conduc trupele militare. Tatăl cel bo%at mi6a ePplicat că lucrul cel mai complicat în a conduce o companie militară este mane>rarea oamenilor. El fusese în armată trei aniE tatăl meu cu <coală fusese scutit de armată. Tatăl meu bo%at mi6a spus cBt de important este să în>eţi să conduci oamenii mai ales în situaţii periculoase. NArta conducerii asta este ceea ce trebuie să în>eţi acumO mi6a spus el. N,acă nu e<ti un bun conducător te >or înCun%+ia pe la spate a<a cum se întBmplă <i în lumea afacerilor.O CBnd m6am întors din 9ietnam în /018 am renunţat la acest post c+iar dacă îmi plăcea enorm să pilote: a>ioane. ?i6am %ăsit o sluCbă la Compania ]eroP. ?6am an%aCat acolo dintr6un sin%ur moti> <i nu pentru a>antaCe. Eram o persoană timidă <i nimic nu mă înspăimBnta mai tare pe lumea asta decBt ideea de a >inde ce>a. Compania ]eroP a>ea cele mai bune pro%rame de pre%ătire din America pentru a%enţii de >Bn:ări. Tatăl meu cel bo%at era mBndru de mine. Celui cu <coală îi era ru<ine cu mine. Ca intelectual considera că a%enţii de >Bn:ări îi sunt inferiori. Am lucrat patru ani la ]eroP pBnă ce am în>ăţat să6mi stăpBnesc frica de a bate pe la u<i <i de a fi refu:at. ,e îndată ce am reu<it să fiu permanent între primii cinci la >Bn:ări din nou mi6am dat demisia <i am mers mai departe lăsBnd în urmă o altă strălucită carieră la o companie ePcelentă. @n /011 am pus ba:ele primei mele companii. Tatăl cel bo%at ne în>ăţase pe mine <i pe ?i)e cum să ţinem +ăţurile într6o companie. Acum trebuia să profit de aceste informaţii <i să le pun cap la cap. -rimul meu produs portofelul din nailon era făcut în Orientul îndepărtat <i adus într6un depo:it din Ne* #or) nu departe de unde făcusem eu <coala. @mi înc+eiasem studiile oficiale <i era ca:ul să îmi iau :borul. ,acă dădeam %re< dădeam faliment. Tatăl meu cel bo%at era

de părere că e mai bine să dai faliment pBnă în 84 de ani. N@ţi mai rămBne timp să6ţi re>iiO ne sfătuia el. @n aCunul celei de6a trei:ecea ani>ersări primul transport tocmai pleca din Coreea îndreptBndu6se spre Ne* #or). Qi în pre:ent fac afaceri internaţionale. Qi în continuare a<a cum mă sfătuise tatăl meu cel bo%at mă aplec în special asupra popoarelor în formare. Actualmente compania mea de in>estiţii operea:ă în America de Sud Asia Nor>e%ia <i Rusia. EPistă o butadă >ec+e care sună cam a<a& NRO$ este acronimul lui TRust O>er $ro)eU L"mediat ,upă KalimentM.O Qi din păcate trebuie să mărturisesc că acest lucru se aplică în ca:ul a milioane de oameni. -entru că <colile nu %Bndesc în termeni de inteli%enţă financiară maCoritatea celor care muncesc Ntrăiesc la minima re:istenţăO muncesc <i6<i plătesc facturile. ?ai ePistă o altă teorie în%ro:itoare de mana%ement care sună cam a<a& NAn%aCaţii se străduiesc cBt să nu fie concediaţi iar patronii îi plătesc cBt să nu6<i dea demisia.O Qi dacă urmăriţi ni>elul salariilor din maCoritatea companiilor >eţi constata că ePistă un sBmbure de ade>ăr în această afirmaţie. @n %eneral re:ultatul este că maCoritatea celor care muncesc nu pro%resea:ă niciodată. Ei fac ceea ce au fost în>ăţaţi să facă Nî<i iau o sluCbă si%urăO. ?aCoritatea celor care muncesc se concentrea:ă asupra muncii pentru plată <i a>antaCe care constituie o răsplată pe termen scurt <i care adesea este de:astruoasă pe termen lun%. @n sc+imb le6a< recomanda tinerilor să6<i caute de lucru în funcţie de ce ar putea în>ăţa din acea sluCbă <i nu pentru ceea ce cB<ti%ă. Ei ar trebui mai întBi să caute să descopere de ce aptitudini este ne>oie pentru o anumită profesie <i asta înainte de a intra în infernala Ncursă a <obolanuluiO. Odată ce oamenii sunt prin<i în capcana de o >iaţă a plăţii facturilor aCun% ca micii +amsteri care în>Brt rotiţele de metal din cu<tile lor. Lăbuţele lor alear%ă cu patimă roata se în>Brte<te cu patimă dar >ine <i :iua de mBine <i se tre:esc în aceea<i cu<că& %ro:a>ă sluCbă n6am ce spune. @n filmul NRerr( ?a%uireO cu Tom Cruise ePistă multe replici ePcelente. Cea mai memorabilă este& NSă >ăd banii.O ,ar ePistă una <i mai ade>ărată. Ea este spusă atunci cBnd Tom Cruise pleacă de la firmă. Tocmai fusese concediat <i întreabă

întrea%a companie& NCine >rea să >ină cu mineAO Qi se a<terne o tăcere mormBntală. ,oar o femeie se ridică <i spune& NEu a< >eni dar peste trei luni urmea:ă să mă a>anse:e.O Această afirmaţie este poate cea mai reală din între% filmul. E %enul de afirmaţie pe care oamenii <i6o mărturisesc în %Bnd preocupaţi fiind să6<i plătească facturile. Qtiu că tatăl meu cu <coală a<tepta cu nerăbdare în fiecare an mărirea salariului <i de fiecare dată era de:amă%it. ,rept pentru care se apuca iar de studiu ca să obţină noi diplome <i o mărire de salariu dar din nou se ale%ea cu o de:amă%ire. @ntrebarea pe care o pun adesea este& N3nde duce această acti>itate :ilnică de faptAO EPact ca în ca:ul micuţului +amster mă întreb dacă oamenii î<i pun problema unde îi duce de fapt munca de :i cu :i. Ce le re:er>ă >iitorulA C(ril $ric)field fostul director ePecuti> de la Asociaţia Americană a -ensionarilor declara că& N-ensiile pri>ate se află într6o stare de ade>ărat +aos. ?ai întBi ;4W din forţa de muncă actuală nu are nici un fel de pensie. Kie <i numai asta <i ar trebui să fie un moti> serios de în%riCorare. "ar între 1; <i 24W dintre ceilalţi ;4W au pensii insuficiente de ;; sau /;4 sau 844 de dolari pe lună.O @n cartea sa NT+e Retirement ?(t+O LN?itul pensionăriiOM Crai% S. !arpel scrie& NAm fost la sediul unei firme de importanţă naţională ce se ocupă de consultanţă în pri>inţa pensiilor <i am cunoscut6o pe cea care ocupa funcţia de director speciali:at în conceperea planurilor de pensii mari pentru cei din conducere. CBnd am întrebat6o la ce ar trebui să se a<tepte cei care n6au funcţii de conducere în pri>inţa >enitului din pensii ea mi6a spus cu un :Bmbet încre:ător& THlonţul de Ar%intU. TCe înseamnă Hlonţul de Ar%intAU am întrebat. Ea a ridicat din umeri& T,acă această %eneraţie numeroasă de tineri <i6ar da seama că nu >a a>ea bani din care să trăiască la bătrBneţe <i6ar :bura creierii.UO !arpel continuă prin a ePplica diferenţa dintre >ec+iul plan de pensionare cu beneficii clare <i planul cel nou 74/! care este riscant. Nu e nimic îmbucurător pentru cei care muncesc în :iua de a:i. Qi acum mă refer doar la pensii. ,ar dacă ar fi să adau% asi%urările medicale <i căminele de bătrBni totul ar de>eni <i mai înspăimBntător. @n cartea sa din /00; autorul arată că taPele pentru căminele de

bătrBni au crescut de la 84.444 de dolari pe an la /5;.444 de dolari pe an. El a mers la un a:il de bătrBni curăţel fără pretenţii din cartierul lui <i a descoperit că în /00; costa 22.444 de dolari pe an. ,eCa multe spitale din ţările cu un sistem medical social trebuie să ia ni<te +otărBri ePtrem de %ra>e cum ar fi Ncine trăie<te <i cine moareO. Aceste +otărBri pornesc pur <i simplu de la suma pe care o deţin <i de la cBt de bătrBni sunt pacienţii. ,acă e >orba de un pacient bătrBn adesea >a fi tratat un altul mai tBnăr. -acientul bătrBn <i sărac este trecut unde>a pe lista de a<teptare. ,eci a<a cum cei bo%aţi î<i pot permite un sistem de în>ăţămBnt mai bun tot a<a ei >or rămBne în >iaţă în >reme ce aceia care n6au prea mulţi bani >or muri. @n consecinţă mă întreb& cei care muncesc se %Bndesc oare la >iitor sau la următoarea leafă î<i fac oare %Bnduri pentru ce6i a<teaptăA CBnd discut cu adulţii care doresc să cB<ti%e mai mulţi bani le recomand de fiecare dată acela<i lucru 6 să încerce să aibă o pri>ire în perspecti>ă asupra >ieţii lor. @n loc să muncească pur <i simplu pentru bani <i pentru si%uranţa :ilei de mBine ceea ce recunosc că este important le su%ere: să6<i mai ia o sluCbă dobBndind astfel o nouă abilitate. Le recomand adesea să intre într6o reţea de companii de mar)etin% ceea ce se nume<te <i Nmultile>el mar)etin%O dacă într6 ade>ăr >or să în>eţe cum să >Bndă ce>a. O parte dintre aceste companii au ni<te pro%rame de pre%ătire ePcelente care îi aCută pe oameni să6<i depă<ească frica de e<ec <i refu:ul acestea fiind principalul moti> pentru care se aCun%e la insuccese. Educaţia este mai preţioasă decBt banii mai ales pe termen lun%. Adesea cBnd fac această su%estie mi se răspunde& NE prea mare efortulO sau& NNu >reau să fac decBt ceea ce mă interesea:ă.O @n ca:ul afirmaţiei NE prea mare efortulO îi întreb& NQi atunci preferaţi ca o >iaţă întrea%ă să daţi statului ;4W din ceea ce cB<ti%aţiAO Celorlalţi care răspund că NNu >reau să fac decBt ceea ce mă interesea:ăO le spun& NNu mă interesea:ă să mer% să fac %imnastică dar totu<i mă duc pentru că >reau să mă simt mai bine <i să trăiesc mai mult.O ,in păcate ePistă un sBmbure de ade>ăr în ePpresia NNu în>eţi cal bătrBn la buiestru.O ,acă o persoană nu este obi<nuită cu sc+imbările îi >a fi %reu să se sc+imbe. ,ar pe aceia dintre noi care nu sunt con>in<i că trebuie să munce<ti

pentru a în>ăţa ce>a nou a< >rea să6i încuraCe:& N9iaţa seamănă mult cu mersul la sala de sport.O Cel mai %reu e să te urne<ti. ,upă aceea e simplu. ,e multe ori mi6a fost %reu să mă duc dar odată aCuns acolo <i apucBndu6mă de treabă mi6a făcut plăcere. ,upă ce terminam ePerciţiile de %imnastică mă bucuram de fiecare dată că am reu<it să mă con>in% să mer%. ,acă nu sunteţi dispu<i să munciţi ca să în>ăţaţi ce>a nou si insistaţi în sc+imb asupra unei înalte speciali:ări în domeniul >ostru interesaţi6>ă mai întBi dacă firma la care lucraţi are sindicat. Sindicatele apără speciali<tii. Tatăl meu cu studii după ce a ie<it din %raţiile %u>ernatorului a aCuns liderul sindicatului profesorilor din Ha*aii. El mi6a spus că a fost cea mai %rea sluCbă pe care a a>ut6o >reodată. -e de altă parte tatăl meu cu bani s6a străduit toată >iaţa ca nu cum>a companiile lui să aCun%ă să aibă sindicat. Qi a reu<it. Cu toate că sindicatele erau aproape de fiecare dată tatăl cel bo%at a reu<it să le în>in%ă. -ersonal nu sunt de partea nimănui pentru că îmi dau seama de a>antaCele ambelor situaţii. ,acă >eţi face a<a cum sunteţi în>ăţaţi la <coală adică să dobBndiţi o înaltă speciali:are căutaţi protecţia sindicatelor. ,e ePemplu dacă mi6a< fi continuat cariera de pilot m6a< fi orientat spre o companie care ar fi a>ut un puternic sindicat al piloţilor. ,e ceA -entru că mi6a< fi dedicat >iaţa în>ăţării unui sin%ur lucru care are >aloare într6o sin%ură direcţie. ,acă a< fi fost ePclus din acest domeniu speciali:area mea de o >iaţă n6ar mai fi a>ut nici o >aloare într6un alt domeniu. 3n pilot cu >ec+ime 6 cu /44.444 de ore de transport aerian serios <i care cB<ti%ă /;4.444 de dolari pe an 6 %reu î<i %ăse<te de lucru adică o sluCbă de profesor de ePemplu pe un salariu similar. @n ce pri>e<te speciali:area nu este întotdeauna posibil ca ea sa fie transferată dintr6un domeniu în altul pentru că speciali:area unui pilot în a>iaţia comercială nu este la fel de importantă <i în sistemul educaţional. Acela<i lucru este >alabil <i pentru medici. Cu toate aceste sc+imbări din domeniul medical mulţi speciali<ti trebuie să se conforme:e unor or%ani:aţii cum ar fi H?O. Cate%oric că profesorii de <coală %enerală trebuie să fie membri de sindicat. Actualmente în America sindicatul profesorilor este cel mai mare <i cel mai bo%at dintre toate. National Education Association LAsociaţia Naţională pentru în>ăţămBntM are un cu>Bnt foarte %reu de spus din punct de >edere politic. -rofesorii au ne>oie de protecţia sindicatului lor pentru că <i speciali:area

lor are o >aloare limitată ePclusi> la domeniul în>ăţămBntului. A<adar re%ula principală este& NSpeciali:aţi6>ă <i apoi intraţi în sindicat.O Aceasta este o mi<care inteli%entă. Atunci cBnd i6am întrebat pe cei cărora le predam& NCBţi dintre >oi puteţi face un +ambur%+er mai bun decBt ?c,onaldFsAO aproape toţi au ridicat mBna. ,upă care i6am întrebat& N,acă atBt de mulţi dintre >oi puteţi face un +ambur%+er mai bun cum se face că ?c,onaldFs cB<ti%ă mai mulţi bani decBt >oiAO Răspunsul este clar& ?c,onaldFs ePcelea:ă în afaceri. Are un sistem imbatabil. ?oti>ul pentru care atBţia oameni talentaţi sunt săraci constă în faptul că îi preocupă modul în care să facă un +ambur%+er mai bun ne<tiind în sc+imb mai nimic despre cum se fac afacerile. 3n prieten de6al meu din Ha*aii este un mare artist. El cB<ti%ă considerabil. @ntr6 o bună :i a>ocatul mamei lui /6a sunat spunBndu6i că aceasta i6a lăsat 8;.444 de dolari. Asta mai rămăsese din a>erea ei după ce a>ocatul <i statul î<i luaseră partea lor. El a profitat imediat de oca:ie pentru a<i spori afacerile folosind o parte din bani pe reclamă. ,ouă luni mai tBr:iu primul anunţ de o pa%ină la patru culori a apărut într6o foarte costisitoare re>istă care îi a>ea ca public ţintă pe cei foarte bo%aţi. Anunţul a apărut >reme de trei luni. Nu a primit nici un răspuns în urma anunţului <i i s6a dus <i toată mo<tenirea. @n pre:ent el >rea să dea în Cudecată re>ista pentru că nu i6a repre:entat bine interesele. Acesta este un ePemplu cBt se poate de banal al cui>a care <tie să facă un +ambur%+er minunat dar nu se pricepe la afaceri. Atunci cBnd l6am întrebat ce a în>ăţat sin%urul răspuns pe care mi /6a dat a fost că de fapt Ncei de la >Bn:ări din publicitate sunt ni<te escrociO. Apoi l6am întrebat dacă nu dore<te să urme:e un curs de >Bn:ări <i unul de mar)etin% direct. Răspunsul lui a fost& NN6am timp <i nu >reau să6mi irosesc banii.O Lumea este plină de oameni talentaţi. ?ult prea des ei sunt săraci sau au probleme financiare sau cB<ti%ă mai puţin decBt ar fi în stare <i asta nu pentru ceea ce <tiu ci din cau:a a ceea ce nu <tiu. Ei î<i concentrea:ă toată atenţia asupra felului cum se face +ambur%+erul <i nu asupra felului în care se >inde sau se li>rea:ă +ambur%+erul. -oate că ?c,onaldFs nu face cei mai buni +ambur%+eri dar cate%oric cei care lucrea:ă acolo sunt cei mai buni în pri>inţa >Bn:ării <i a li>rării unui +ambur%+er de calitate medie.

Tatăl meu cel sărac dorea să mă speciali:e: în ce>a. A<a credea el că se poate cB<ti%a mai mult. C+iar <i după ce %u>ernatorul Ha*aii6ului îi spusese că nu mai lucrea:ă pentru %u>ern tatăl meu cu studii continua să mă încuraCe:e să mă speciali:e: în ce>a. Apoi tatăl meu cu <coală s6a apucat să apere cau:a profesorilor prin intermediul unui sindicat or%ani:Bnd o campanie de proteCare <i de obţinere de a>antaCe pentru profesioni<tii foarte bine pre%ătiţi. Ne6am certat adesea dar niciodată nu a acceptat că supra6speciali:area este cea care cau:ea:ă ne>oia de protecţie a sindicatelor. El nu a înţeles niciodată că de fapt cu cBt te speciali:e:i mai mult cu atBt ca:i în această capcană <i de>ii dependent de speciali:area respecti>ă. Tatăl cel bo%at ne6a sfătuit pe ?i)e <i pe mine Nsă ne mutăm cBt mai desO. ?ulte companii procedea:ă la fel. Hăsesc cBte un tBnăr student strălucit care tocmai a terminat o facultate economică <i încep să îl Npre%ăteascăO în a<a fel încBt într6o bună :i să preia compania. Astfel ace<ti străluciţi tineri an%aCaţi nu se speciali:ea:ă într6un sin%ur departamentE ei sunt mutaţi de la un departament la altul pentru a cunoa<te toate aspectele sistemului utili:at în lumea afacerilor. Adesea cei bo%aţi î<i Npre%ătescO copiii sau pe copiii altora. -rocedBnd astfel copiii lor au o ima%ine de ansamblu asupra operaţiunilor din afacerea respecti>ă <i pot înţele%e felul în care di>ersele departamente depind unul de altul. Heneraţia celui de6al doilea ră:boi mondial considera că e NrăuO să te muţi de la o companie la alta. @n pre:ent acest lucru este considerat o mi<care inteli%entă. Cum oamenii trec de la o companie la alta în loc să se speciali:e:e tot mai tare de ce n6ar încerca <i să Nîn>eţeO în loc să NcB<ti%eO doarA -e termen scurt asta s6 ar putea să însemne că >eţi cB<ti%a mai puţin. ,ar pe termen lun% merită însutit.

-rincipalele calităţi în domeniul mana%ementului necesare reu<itei sunt& /. ?ana%ementul circuitului banilorE 5. ?ana%ementul sistemelor Linclusi> în ce te pri>e<te pe tine însuţi <i timpul acordat familieiME 8. ?ana%ementul oamenilor.

Cele mai importante calităţi specifice sunt cele referitoare la >Bn:ări <i la înţele%erea mar)etin%ului. Abilitatea de a >inde 6 de a comunica cu alţii fie că e >orba de un client de un an%aCat de un <ef de un partener de >iaţă sau de un copil 6 stă la ba:a reu<itei personale. Capacitatea de a comunica în scris oral sau la ne%ocieri este de o importanţă capitală pentru o >iaţă reu<ită. Este o capacitate la care eu lucre: permanent urmBnd cursuri sau cumpărBnd casete pre%ătitoare tocmai pentru a6mi lăr%i cuno<tinţele. A<a cum am menţionat tatăl meu cu <coală pe măsură ce muncea tot mai mult de>enea tot mai competent. ,ar se <i afunda tot mai tare în capcana super6 speciali:ării. C+iar dacă salariul lui cre<tea posibilităţile scădeau. CBnd n6a mai a>ut acces la funcţia %u>ernamentală <i6a dat seama cBt de >ulnerabil este de fapt din punct de >edere profesional. EPact ca <i în ca:ul sporti>ilor profesioni<ti care dintr6odată au un accident sau îmbătrBnesc <i nu mai pot face sport. $rusc sluCba lor foarte bine plătită dispare <i au capacităţi limitate de a o lua de la început. Cred că de aceea tatăl meu cu studii s6a îndreptat apoi spre sindicate. Qi6a dat seama cBt de mult ar a>ea de cB<ti%at cu ele. Tatăl cel bo%at ne6a încuraCat pe ?i)e <i pe mine să <tim cBte puţin din toate. Ne6 a încuraCat să lucrăm cu persoane mai de<tepte ca noi <i să aducem oameni inteli%enţi cu care să ne formăm ec+ipe. @n pre:ent asta s6ar c+ema o siner%ie a speciali:ărilor profesionale. Actualmente întBlnesc fo<ti profesori care cB<ti%ă sute de mii de dolari pe an. CB<ti%ă atBt de mult pentru că s6au speciali:at în domeniul lor dar au dobBndit <i alte cuno<tinţe utile. Ei pot preda tot a<a de bine pe cBt pot >inde <i face mar)etin%. Qtiu că nu ePistă talent mai important decBt acela de a >inde <i de a face mar)etin%. Capacitatea de a >inde <i de a face mar)etin% nu este la îndemBna celor mai mulţi în primul rBnd datorită faptului că se tem de a nu fi refu:aţi. Cu cBt >eţi fi mai pricepuţi în arta comunicării a ne%ocierii <i a stăpBnirii fricii de a fi refu:aţi cu atBt >ă >a fi mai u<or în >iaţă. A<a cum o sfătuiam pe acea :iaristă care >roia să de>ină Nautoare de best6seller6uriO îi sfătuiesc pe toţi ceilalţi. O speciali:are propriu6:isă are punctele ei tari dar <i punctele ei slabe. Am prieteni care sunt ni<te %enii dar nu pot comunica eficient cu ceilalţi oameni <i ca urmare cB<ti%urile lor sunt Calnice. @i sfătuiesc să6<i petreacă un an în>ăţBnd cum să >Bndă. C+iar dacă nu cB<ti%ă nimic arta comunicării se >a îmbunătăţi în ca:ul lor considerabil. Qi acest lucru este nepreţuit.

-e lBn%ă faptul că trebuie să <tim să acumulăm informaţii să >indem <i să facem mar)etin% trebuie să fim buni profesori dar <i buni în>ăţăcei. -entru a fi cu ade>ărat bo%aţi trebuie să fim capabili să oferim a<a cum suntem capabili să primim. @n ca:ul unor probleme financiare sau profesionale inter>ine tocmai această incapacitate de a oferi <i de a primi. Qtiu mulţi oameni care sunt săraci pentru că nu sunt nici buni ele>i nici buni profesori. Ambii mei taţi erau %enero<i. AmBndoi puneau pe primul loc dăruirea. -redatul era una dintre modalităţile lor de a oferi ce>a. Cu cBt ofereau mai mult cu atBt primeau mai mult. EPista însă o diferenţă i:bitoare în pri>inţa darurilor în bani. Tatăl meu cel bo%at dăruia mulţi bani dona la biserică pentru opere de caritate pentru fundaţiile sale. El <tia că pentru a primi bani trebuie să dai bani. A da bani este secretul maCorităţii familiilor foarte bo%ate. ,e aceea ePistă or%ani:aţii precum Kundaţia Roc)efeller <i Kundaţia Kord. Acestea sunt or%ani:aţii concepute pentru a spori a>eri dar <i pentru a dărui permanent. Tatăl meu cel cu <coală spunea mereu& NCBnd o să am un ban în plus am să6/ dăruiesc.O -roblema era că niciodată n6a>ea un ban în plus. ?uncea tot mai mult pentru a obţine mai mulţi bani în loc să se concentre:e asupra le%ii celei mai importante a banilor& N,ă <i ţi se >a da.O în loc de a crede în asta el credea în N-rime<te <i apoi >ei da.O @n conclu:ie eu am de>enit într6un fel asemeni ambilor mei taţi. -arte din mine este un capitalist înrăit căruia îi place Cocul de noroc al banilor care fac bani. Cealaltă parte îl repre:intă pe profesorul cu răspundere socială profund preocupat de >e<nica prăpastie dintre cei care au <i cei care n6au. -ersonal socotesc că principalul >ino>at de adBncirea acestei prăpăstii este sistemul de în>ăţămBnt ar+aic.

CA-"TOL3L 2

,epă<irea obstacolelor

C+iar <i după ce oamenii studia:ă <i se alfabeti:ea:ă din punct de >edere financiar ei tot se mai lo>esc de obstacole în obţinerea independenţei financiare. EPistă cinci moti>e principale pentru care cei iniţiaţi din punct de >edere financiar nu reu<esc totu<i să aibă o coloană a acti>elor suficient de bo%ată. Coloana acti>elor este cea care poate produce mari sume de bani din circuitul financiar. Coloana acti>elor este cea care îi poate scăpa de probleme astfel încBt ei să ducă ePistenţa la care >isea:ă în loc să muncească tot timpul doar pentru a6<i plăti facturile. Cele cinci moti>e sunt&

/. Krica. 5. Scepticismul. 8. Lenea. 7. Obiceiurile proaste. ;. Aro%anţa.

?oti>ul nr. /. @nfrBn%erea fricii de a pierde bani. N6am cunoscut niciodată pe nimeni căruia să6i facă plăcere să piardă bani. Qi de cBnd mă <tiu n6am cunoscut nici un om bo%at care să nu fi pierdut bani. @n sc+imb cunosc o mulţime de oameni săraci care n6au pierdut nici un bănuţ... in>estindu6/ adică. Teama de a pierde bani este firească. Toată lumea o are. C+iar <i cei bo%aţi. ,ar problema nu este teama ci felul cum este ea stăpBnită. Kelul cum reacţionaţi la pierderi. Kelul cum mane>raţi e<ecul. Asta contea:ă de fapt. Asta are cea mai mare >aloare în >iaţă nu banii. -rincipala diferenţă dintre un om bo%at <i un om sărac constă în felul în care î<i stăpBne<te frica. E normal să >ă fie frică. E normal să fiţi la<i cBnd e >orba de bani. ,ar încă >ă puteţi îmbo%ăţi. Cu toţii suntem eroi în unele direcţii <i la<i în altele. Soţia prietenului meu este asistentă la ur%enţe. CBnd >ede sBn%e se apucă imediat de treabă. CBnd îi pomenesc de in>estiţii o ia la fu%ă. Eu cBnd >ăd sBn%e nu fu%. Le<in.

Tatăl meu cel bo%at a înţeles foarte bine fobia banilor. N3nora le e frică de <erpi altora le e frică să nu piardă bani. @n ambele ca:uri este >orba de fobiiO spunea el. Soluţia lui pentru fobia pierderii banilor erau ni<te >ersuri care sunau cam a<a& N,acă ură<ti riscul <i %riCile... apucă6te de treabă cBt mai de>reme.O ,e aceea băncile le recomandă tinerilor să6<i forme:e obiceiul de a economisi. ,acă începeţi de foarte tineri este mai u<or să >ă îmbo%ăţiţi. Nu am să aprofunde: aceste idei aici dar este o mare diferenţă între o persoană care începe să pună deoparte la 54 de ani <i una care o face la 84 de ani. Este o diferenţă i:bitoare. Se spune că una dintre minunile lumii este puterea de a combina di>erse interese. Cumpărarea "nsulei ?an+attan se :ice că ar fi fost cel mai mare c+ilipir al tuturor timpurilor. Ne* #or)6ul a fost cumpărat cu ec+i>alentul a 57 de dolari în %ablonţuri <i măr%ele. Qi totu<i dacă cei 57 de dolari ar fi fost in>estiţi cu 2W dobBndă anual ar fi >alorat pBnă în /00; peste 52 de miliarde de dolari. ?an+attan6ul ar fi putut fi cumpărat din nou cu ceea ce mai rămBnea după ac+i:iţionarea unei mari părţi din Los An%eles mai ales la ni>elul preţurilor de pe piaţa imobiliară din /00;. 9ecinul meu lucrea:ă la o importantă companie de calculatoare. Este acolo de 5; de ani. -este încă ; ani el >a pleca de la companie a>Bnd 7 milioane de dolari inclu<i în planul de pensii 74/!. ?aCoritatea banilor sunt in>estiţi în fonduri mutuale cu cre<tere rapidă pe care el le >a transforma în obli%aţiuni <i titluri de stat. 9a a>ea doar ;; de ani cBnd >a ie<i la pensie <i în continuare >a beneficia de un circuit pasi> de bani de peste 844.444 de dolari pe an mai mult decBt cB<ti%ă acum din leafă. ,eci se poate c+iar dacă nu >ă place să pierdeţi sau urBţi riscul. Trebuie doar să începeţi foarte de>reme <i să >ă preocupe o sc+emă de pensii an%aCBnd un specialist în finanţe în care să a>eţi încredere <i care să >ă călău:ească înainte de a in>esti indiferent în ce. ,ar dacă nu mai a>eţi mult timp la dispo:iţie sau doriţi să >ă pensionaţi mai de>remeA Cum puteţi să >ă stăpBniţi frica de a pierde baniA Tatăl meu cel sărac n6a făcut nimic. -ur <i simplu n6a desc+is discuţia refu:Bnd acest subiect. -e de altă parte tatăl meu cel bo%at m6a sfătuit să %Bndesc ca tePanii. N@mi place TePas6ul <i îmi plac tePaniiO obi<nuia el să spună. N@n TePas totul este mai mare. @n TePas cBnd se cB<ti%ă se cB<ti%ă masi>. CBnd se pierde se pierde spectaculos.O

NLe place să piardăAO am întrebat eu. NN6am spus asta. Nimănui nu6i place să piardă. Arată6mi tu mie pe cine>a căruia îi place să piardă <i în mod si%ur că persoana e un ratatO spuse tatăl cel bo%at. N?ie6mi place atitudinea tePanului în raport cu riscul cu răsplata <i cu e<ecul. La asta mă refer. Kelul cum î<i administrea:ă >iaţa. Ei trăiesc în stil mare <i nu ca maCoritatea celor de pe aici care reacţionea:ă ca ni<te %Bn%ănii cBnd e >orba de bani. Ni<te %Bn%ănii speriate să nu6i obser>e care>a care se smiorcăie ori de cBte ori băcanul nu le dă un sfert de dolar rest.O Tatăl cel bo%at <i6a continuat ePplicaţia& NCeea ce6mi place cel mai mult la tePani este atitudinea lor. Ei sunt mBndri cBnd cB<ti%ă <i se fălesc cBnd pierd. TePanii au <i un pro>erb& T,acă tot e să dai faliment să fie unul spectaculos.U Nu6ţi face plăcere să recuno<ti cBnd dai faliment. ?aCoritatea celor de pe aici se tem atBt de tare să nu piardă încBt au %riCă să nu aibă ce să piardă.O -ermanent ne spunea lui ?i)e <i mie că moti>ul cel mai important al insuccesului financiar îl repre:intă faptul că oamenii nu >or deloc să6<i asume riscuri. NOamenii se tem atBt de tare să nu piardă încBt pBnă la urmă pierdO spunea el. Kran Tar)enton o fostă >edetă a fotbalului american :icea altfel& NSă cB<ti%i înseamnă să nu6ţi fie teamă că ai să pier:i.O ,e6a lun%ul >ieţii mele am obser>at că de obicei se cB<ti%ă după ce se pierde ce>a. @nainte de a în>ăţa să mer% pe bicicletă am că:ut de mai multe ori. N6am cunoscut nici un Cucător de %olf care să nu fi ratat o min%e. N6am cunoscut pe nimeni care să nu se fi îndră%ostit la un moment dat fără speranţă. Qi n6am cunoscut nici un om bo%at care să nu fi pierdut >reodată bani. A<adar pentru cei mai mulţi moti>ul pentru care nu cB<ti%ă din punct de >edere financiar constă în faptul că suferinţa cau:ată de pierderea banilor ar fi cu mult mai mare decBt bucuria de a fi bo%at. 3n alt pro>erb tePan sună a<a& NToată lumea >rea să aCun%ă în Rai dar nimeni nu >rea să moară.O ?aCoritatea >isea:ă să fie bo%aţi dar îi sperie %Bndul că ar putea pierde bani. ,eci nu aCun% niciodată în Rai. Tatăl cel bo%at obi<nuia să ne po>estească lui ?i)e <i mie despre călătoriile sale în TePas.

N,acă >reţi într6ade>ăr să în>ăţaţi cum să abordaţi riscul cum să pierdeţi <i cum să faceţi faţă e<ecului mer%eţi la San Antonio <i >i:itaţi Alamo. Alamo este po>estea minunată a unor oameni curaCo<i care au +otărBt să lupte de<i <tiau că n6au sorţi de i:bBndă totul fiindu6le potri>nic. Ei au preferat să moară decBt să se predea. Aceasta este o po>este care inspiră <i merită studiatăE totu<i ea rămBne o tra%ică înfrBn%ere militară. Au fost bătuţi măr. 3n e<ec dacă >reţi. Au pierdut. Qi cum au înfruntat tePanii e<eculA Au continuat să stri%e în %ura mare& TNu uitaţi de AlamoDUO ?i)e <i cu mine am au:it de multe ori po>estea asta. Tatăl cel bo%at ne6o spunea mereu mai ales în aCunul unei afaceri importante cBnd era ner>os. ,upă ce î<i termina cu scrupulo:itate toate îndatoririle <i nu6i mai rămBnea decBt să facă pasul înainte sau să stea pe loc ne spunea această po>este. ,e cBte ori se temea să nu %re<ească sau să nu piardă bani ne spunea această po>este. @i dădea curaC pentru că îi amintea de faptul că oricBnd o pierdere în plan financiar se poate transforma într6un cB<ti%. Tatăl cel bo%at <tia că e<ecul îl >a face mai puternic <i mai de<tept. Nu că ar fi >rut să piardăE dar <tia ePact care este >aloarea lui <i cum >a aborda pierderea. El o >a transforma într6un cB<ti%. ,e asta era un în>in%ător iar alţii ni<te rataţi. Acest lucru îi dădea curaC să facă acel pas important cBnd alţii băteau în retra%ere. N,e asta îmi plac atBt de mult tePanii. "au un mare e<ec <i6/ transformă într6un punct turistic din care cB<ti%ă milioane.O ,ar poate că >orbele lui de cea mai mare însemnătate pentru mine mai ales acum rămBn acestea& NTePanii nu6<i în%roapă e<ecurile. Se inspiră din ele. Ei iau nereu<itele <i le transformă în stri%ăte de i:bBndă. E<ecurile îi inspiră pe tePani spre a de>eni în>in%ători. Aceasta însă nu este o formulă ePclusi> a tePanilor. Este formula tuturor în>in%ătorilor.O A<a cum spuneam <i despre faptul că a cădea de pe bicicletă face parte din procesul în>ăţării mersului pe bicicletă. @mi amintesc că acele că:ături mă făceau să fiu <i mai +otărBt să în>ăţ să mer%. Qi nu dimpotri>ă. N6am întBlnit niciodată un Cucător de %olf care să nu fi ratat măcar o min%e. -e Cucătorii de %olf profesioni<ti ratarea unei min%i sau a unui turneu îi face să fie <i mai buni să ePerse:e suplimentar să studie:e în plus. A<a de>in mai buni. @n>in%ătorii se inspiră din e<ecuri. Rataţii sunt înfrBnţi de e<ecuri.

"ată un citat din Ro+n ,. Roc)efeller& N@ntotdeauna am încercat să transform orice de:astru într6o oca:ie.O Ca Capone:o6american >ă asi%ur că lucrurile stau c+iar a<a. Cei mai mulţi spun că -earl Harbor a fost o %re<eală a americanilor. Eu cred că a fost o %re<eală a Capone:ilor. @n filmul NTora Tora ToraO un sobru amiral Capone: le spune subordonaţilor săi care6/ o>aţionea:ă& N?ă tem că am tre:it un monstru.O NNu uitaţi de -earl HarborO a de>enit un stri%ăt de mobili:are. 3na dintre cele mai mari pierderi ale Americii a fost transformată într6un moti> de a fi în>in%ători. Această mare înfrBn%ere i6a dat tărie Americii <i curBnd s6a do>edit a fi o putere mondială. E<ecurile îi inspiră pe în>in%ători. Qi tot e<ecurile îi înfrBn% pe rataţi. Acesta este cel mai mare secret al în>in%ătorilor. 3n secret pe care rataţii nu6/ cunosc. Cel mai mare secret al în>in%ătorilor este faptul că e<ecul inspiră reu<itaE astfel în>in%ătorii nu se tem de e<ec. 9oi repeta citatul din Kran Tar)enton& NSă cB<ti%i înseamnă să nu6ţi fie teamă că ai să pier:i.O Cei ca Kran Tar)enton nu se tem să piardă pentru că î<i cunosc ePact >aloarea. Ei urăsc e<ecul c+iar dacă <tiu că i6ar aCuta să de>ină <i mai buni. Este o mare diferenţă între a urî e<ecul <i a te teme de el. Cei mai mulţi se tem atBt de tare să nu piardă bani încBt îi pierd. ,au faliment dintr6o nimica toată. ,in punct de >edere financiar ei î<i plănuiesc >iaţa mult prea fără riscuri <i la un ni>el prea mic. @<i cumpără case mari <i ma<ini mari dar nu cu in>estiţii mari. -rincipalul moti> pentru care 04W dintre americani au probleme financiare este faptul că ei nu >or să piardă niciodată. Ei nu Coacă pentru a cB<ti%a. Apelea:ă la speciali<tii în finanţe sau contabilitate sau la bro)eri <i cumpără un portofoliu de acţiuni si%ure. ?aCoritatea au mulţi bani bă%aţi în certificate de depo:it în obli%aţiuni cu dobBndă scă:ută în mici fonduri mutuale care operea:ă ca în familie <i doar în cBte>a acţiuni indi>iduale. Acesta este un portofoliu si%ur <i re:onabil. ,ar nu se cB<ti%ă dintr6un asemenea portofoliu. Acesta este portofoliul cui>a care Coacă pentru a nu pierde. Să nu mă înţele%eţi %re<it. E poate un portofoliu mai bun decBt ce deţine 14W din populaţie <i asta e înspăimBntător. -entru că un portofoliu si%ur este mai bun decBt nimic. Este un portofoliu ideal pentru un om care ţine să nu6<i asume riscuri. ,ar a Cuca la si%ur urmărind mereu ec+ilibrul între in>estiţie <i cB<ti% nu

este o cale a in>estitorilor care Coacă cu succes. ,acă a>eţi bani puţini <i >reţi să >ă îmbo%ăţiţi trebuie mai întBi să >ă NconcentraţiO <i apoi să >ă Nec+ilibraţiO. ,acă >eţi anali:a o persoană care a reu<it >eţi constata că la început nu a>ea acest ec+ilibru. Cei care caută prea mult ec+ilibru nu aCun% nicăieri. RămBn pe loc. -entru a face pro%rese e ne>oie mai întBi de un de:ec+ilibru. HBndiţi6>ă la felul cum aţi în>ăţat să mer%eţi. T+omas Edison nu era ec+ilibrat. El se concentrase asupra unui lucru. Nici $ill Hates n6a fost ec+ilibrat ci s6a concentrat. ,onald Trump se concentrea:ă. Heor%e Soros se concentrea:ă. Heor%e -atton nu <i6a dus tancurile peste tot. Le6 a concentrat într6un loc <i a lo>it ePact în punctele slabe ale liniei %ermane. Krance:ii au luptat în cBmp desc+is pe Linia ?a%inot <i <tiţi ce s6a întBmplat. ,acă într6ade>ăr doriţi să >ă îmbo%ăţiţi trebuie să >ă concentraţi. Trebuie să puneţi cBt mai multe ouă doar în cBte>a co<uri. Nu procedaţi asemeni celor săraci sau asemeni celor din pătura de miCloc& nu puneţi puţinele ouă în multe co<uri. ,acă >ă e frică să nu pierdeţi acţionaţi fără riscuri. ,acă e<ecul >ă destabili:ea:ă acţionaţi fără riscuri. Apelaţi la in>estiţii ec+ilibrate. ,acă a>eţi peste 5; de ani <i >ă sperie riscurile nu >ă >eţi mai sc+imba. Acţionaţi fără riscuri dar apucaţi6>ă de>reme de treabă. @ncepeţi să >ă adunaţi ouăle în cuib încă din >reme pentru că >a fi un proces de durată. ,ar dacă a>eţi >ise de libertate 6 sau >reţi să ie<iţi din cursa <obolanului 6 prima întrebare pe care trebuie să >6o puneţi este& NCum reacţione: în faţa e<eculuiAO ,acă e<ecul >ă îndeamnă să în>in%eţi poate că ar fi mai bine să6/ cunoa<teţi 6 dar aceasta este doar o e>entualitate. ,acă e<ecul >ă face să fiţi slabi sau >ă scoate din fire 6 <i >ă manifestaţi ca ni<te copii răsfăţaţi care apelea:ă la a>ocat <i desc+id procese de cBte ori ce>a nu le iese cum >or 6 atunci acţionaţi fără riscuri. -ăstraţi>ă sluCba. Sau cumpăraţi obli%aţiuni ori fonduri mutuale. Qi mai ales nu uitaţi că <i în aceste instrumente financiare ePistă riscuri c+iar dacă sunt mai si%ure. Spun toate astea <i pomenesc de TePas sau de Kran Tar)enton pentru că e u<or să umpli coloana acti>elor. Nu6ţi trebuie prea multă pre%ătire. Nici prea multă <coală. ?atematica de clasa a cincea aCun%e. "mportant este ca aceste acti>e să fie >aloroase. -entru asta trebuie curaC răbdare <i o atitudine potri>ită în raport

cu e<ecul. Rataţii e>ită e<ecul. Qi e<ecul îi transformă pe rataţi în în>in%ători. Amintiţi6>ă de Alamo.

?oti>ul nr. 5. ,epă<irea scepticismului. N-ică cerul. -ică cerul.O Aproape toţi <tim po>estea N-ui<orului cel la<O care alear%ă de :or în curtea de păsări ca să >estească de:astrul. Cunoa<tem <i mulţi oameni care procedea:ă a<a. Cu toţii a>em cBte un N-ui<or la<O în noi. A<a cum spuneam mai înainte scepticul este de fapt un Npui<or la<O. Cu toţii de>enim puţin la<i cBnd se adună nori de teamă <i de îndoială în %Bndurile noastre. Cu toţii a>em îndoieli. NNu sunt de<tept.O NNu sunt destul de bun.O NCutare e mai bun decBt mine.O 3neori suntem parali:aţi de îndoielile noastre. Qi atunci începem Cocul infernal al lui NQi dacă...O NQi dacă economia se prăbu<e<te imediat după ce eu in>estescAO Sau& NQi dacă pierd controlul <i nu pot să dau banii înapoiAO NQi dacă lucrurile nu ies a<a cum am plănuitAO Sau prietenii <i c+iar cei dra%i ne amintesc de neaCunsurile noastre indiferent ce i6am întreba. Adesea ne spun& NCe te face să cre:i că ai fi în stareAO Sau& N,acă e o idee c+iar a<a de %ro:a>ă cum de nu i6a mai >enit nimănuiAO Sau& NN6o să mear%ă niciodată. Nu6ţi dai seama ce spui.O Aceste >orbe de îndoială sunt adesea atBt de puternice încBt nu mai putem face nimic ne bloc+ea:ă. Se tre:e<te un sentiment de teamă cumplită în stomac. 3neori nu mai putem dormi nu mai putem a>ansa <i rămBnem la lucrurile si%ure <i oca:iile trec pe lBn%ă noi. Ne uităm cum trece >iaţa pe lBn%ă noi în >reme ce rămBnem imobili:aţi cu un nod în stomac. Cu toţii am simţit asta măcar o dată în >iaţă unii mai mult decBt alţii. -eter L(nc+ de la fondul mutual Kidelit( ?a%ellan se referă la a>ertismentele de %enul Ndrobul de sareO considerBndu6le ni<te N:%omote de fondO pe care le au:im cu toţii. Acest N:%omot de fondO fie ia na<tere în mintea noastră fie iese la i>eală. Adesea ni6/ spun prietenii familia cole%ii sau mas6media. L(nc+ î<i aminte<te de perioada din timpul anilor /0;4 cBnd ePista ameninţarea unui ră:boi atomic lucru atBt de puternic pre:entat la <tiri încBt oamenii au început să<i construiască adăposturi <i să6<i facă re:er>e de alimente <i apă. ,acă ar fi in>estit ace<ti bani în mod înţelept în loc să6i c+eltuiască în adăposturi precare probabil că în pre:ent ar fi cunoscut o ade>ărată independenţă financiară.

CBnd au început luptele de stradă de acum cBţi>a ani la Los An%eles >Bn:ările de arme în toată ţara au crescut spectaculos. O persoană moare din cau:a cărnii crude dintr6un +ambur%+er mBncat în statul Gas+in%ton <i departamentul de sănătate al statului Ari:ona dă un ordin către toate restaurantele să fri%ă bine carnea de >acă. O companie de medicamente pre:intă o reclamă despre felul în care oamenii iau %ripa pe un post naţional de tele>i:iune. Anunţul se face în februarie răcelile sunt tot mai numeroase dar <i >Bn:ările de medicamente pentru %ripă. ?aCoritatea oamenilor sunt săraci pentru că atunci cBnd este >orba de in>estiţii lumea e plină de Npui<ori la<iO care stri%ă disperaţi& N-ică cerulD -ică cerulDO Qi ei sunt foarte eficienţi pentru că în fiecare dintre noi ePistă cBte un Npui<or la<O. 3neori trebuie mult curaC pentru a nu lăsa :>onurile <i pre>i:iunile sumbre să facă să încolţească îndoiala <i teama. @n /005 un prieten pe nume Ric+ard a >enit de la $oston să îi facă o >i:ită soţiei mele dar <i mie în -+oeniP. El a fost foarte impresionat de ceea ce am reu<it noi cu acţiunile <i proprietăţile imobiliare. -reţurile la proprietăţile imobiliare scă:useră în -+oeniP. Ne6am petrecut două :ile ePplicBndu6i că acestea sunt ni<te oca:ii ePcelente pentru cre<terea circuitului banilor <i a capitalului. Soţia mea <i cu mine nu suntem de fapt a%enţi imobiliari. Suntem doar in>estitori. ,upă ce am identificat o clădire într6o :onă bună am sunat un a%ent care i6a >Bndut6o în acea după6amia:ă. -reţul a fost de doar 75.444 de dolari pentru o casă de ora< cu două dormitoare. Casele similare mer% pBnă la =;.444 de dolari. -rietenul nostru dăduse de un c+ilipir. @ncBntat a cumpărat6o <i s6a întors la $oston. ,ouă săptămBni mai tBr:iu a%entul a sunat spunBndu6ne că prietenul nostru s6a ră:%Bndit. Lam sunat imediat să aflu de ce. ?i6a :is doar că a >orbit cu >ecinul lui care i6a spus că e o afacere proastă. Că a plătit prea mult. L6am întrebat pe Ric+ard dacă >ecinul lui e in>estitor. Ric+ard mi6a spus că NnuO. CBnd l6am întrebat de ce l6a ascultat Ric+ard a început să se apere din răsputeri <i mi6a :is că el >rea să mai caute. -iaţa imobiliară din -+oeniP s6a modificat din nou <i în /007 căsuţa respecti>ă se înc+iria cu /.444 de dolari pe lună _ 5.;44 în lunile de iarnă %rea. Casa >alora 0;.444 de dolari în /00;. -entru Ric+ard ar fi fost suficient să plătească un a>ans de ;.444 de dolari <i ar fi ie<it din cursa

<obolanului. Nici pBnă în pre:ent n6a făcut nimic. Qi totu<i c+ilipirurile în -+oeniP încă ePistăE trebuie doar căutate atent. Kaptul că Ric+ard s6a ră:%Bndit nu m6a surprins. Acesta reflectă Nremu<cările cumpărătoruluiO care ne afectea:ă pe noi toţi. @ndoielile astea ne >in de +ac. N-ui<orul cel la<O a cB<ti%at <i am pierdut o <ansă de a ne descătu<a. "ată un alt ePemplu. O parte dintre acti>ele mele sunt sub formă de drepturi asupra bunurilor debitorului în loc de certificate de depo:it. CB<ti% /=W pe an pentru banii mei ceea ce si%ur că depă<e<te cu mult cele ; procente oferite de bancă. Acest tip de certificate sunt în proprietăţi imobiliare <i sub puterea le%ii ceea ce din nou este un sistem mai si%ur decBt banca. Kormula prin care sunt cumpărate le face să fie mai si%ure. Ele nu sunt sub formă de lic+idităţi. Le6am pri>it comparati> cu certificatele de depo:it între 5 <i 1 ani. Aproape de fiecare dată cBnd spun cui>a mai ales celor care au bani în certificatele de depo:it că eu îmi ţin banii în astfel de certificate mi se răspunde că e riscant. ?i se ePplică de ce n6ar trebui să procede: a<a. Atunci cBnd îi întreb de unde deţin aceste informaţii îmi spun că de la un prieten sau dintr6o re>istă de in>estiţii. Ei personal nu au procedat niciodată a<a dar îi spun cui>a care a cunoscut această ePperienţă de ce nu trebuie s6o facă. Cel mai mic profit pe care l6am a>ut a fost de /=W dar cei care î<i manifestă neîncrederea preferă să accepte ;W. @ndoiala costă scump. ,upă părerea mea aceste îndoieli <i acest scepticism îi face pe cei mai mulţi să fie săraci <i să acţione:e fără riscuri. Lumea de fapt de6abia a<teaptă să >ă îmbo%ăţiţi. @ndoielile îi fac pe oameni să rămBnă săraci. A<a cum spuneam teoretic ie<irea din cursa <obolanului se face simplu. Nu trebuie prea multă <coală dar îndoielile acestea îi parali:ea:ă pe cei mai mulţi. Tatăl cel bo%at spunea& NScepticii nu cB<ti%ă niciodată.O N@ndoielile necontrolate <i temerile duc la scepticism. Scepticii critică <i în>in%ătorii anali:ea:ăO era o altă idee pe care îi plăcea să o repete. Tatăl cel bo%at ePplica faptul că anali:a îţi desc+ide oc+ii iar >e<nicele comentarii ne%ati>e te orbesc. Anali:a le permite în>in%ătorilor să constate cBt de orbi sunt criticii <i să discearnă oca:iile pe care toţi ceilalţi le ratea:ă. C+eia oricărui succes este să descoperi ceea ce alţii nu obser>ă.

-roprietăţile imobiliare sunt o formă serioasă de in>estiţie pentru oricine î<i dore<te o independenţă sau o libertate financiară. Este o unealtă unică de in>estiţie. Qi totu<i de cBte ori pomenesc de afacerile imobiliare ca >e+icul ideal aud adesea& NNu >reau să repar closete.O Asta este ceea ce nume<te -eter L(nc+ N:%omotul de fondO. A<a ar spune <i tatăl meu cel bo%at că >orbe<te un sceptic. E de fapt persoana care critică <i nu anali:ea:ă. -ersoana care lasă îndoielile <i temerile să îi întunece mintea în loc să6i desc+idă oc+ii. A<adar cBnd cine>a spune& NNu >reau să repar closeteO îmi >ine imediat să replic spunBnd& NCe te face să cre:i că eu a< dori a<a ce>aAO Asta înseamnă că toaleta este mai importantă decBt ceea ce6<i doresc de fapt. Tocmai am >orbit despre eliberarea din cursa <obolanului <i oamenii continuă să se concentre:e pe toalete. Aceasta este %Bndirea <ablon pe care continuă s6o aibă maCoritatea celor săraci. Ei critică în loc să anali:e:e. NAceste Tnu >reauU deţin c+eia reu<itei taleO ar spune tatăl cel bo%at. Cum nici eu nu >reau să repar closete m6am străduit să %ăsesc un administrator care să se ocupe de asta. -entru că am %ăsit pe cine>a foarte priceput care să se ocupe de case <i blocuri circuitul financiar a crescut. Ceea ce este <i mai important e faptul că acest bun administrator mi6a permis să cumpăr mult mai multe proprietăţi imobiliare atBta >reme cBt nu trebuia să repar eu closete. 3n bun administrator este c+eia reu<itei în afacerile imobiliare. -entru mine el e c+iar mai important decBt proprietăţile imobiliare rentabile. 3n bun administrator află mai multe de pe piaţa de proprietăţi imobiliare <i mai repede c+iar decBt a%enţii speciali:aţi ceea ce face ca proprietăţilor respecti>e să le crească >aloarea. Asta înţele%ea tatăl cel bo%at prin NAceste Tnu >reauU deţin c+eia reu<itei tale.O -entru că nu >reau nici eu să repar toalete m6am %Bndit cum să in>estesc în proprietăţi imobiliare <i cum să ies din cursa <obolanului. Cei care continuă să spună NNu >reau să repar closeteO adesea nu6<i dau seama de importanţa in>estiţiilor. Aceste toalete par să conte:e c+iar mai mult decBt libertatea lor. Le%at de piaţa de acţiuni deseori îi aud pe unii spunBnd& NNu >reau să pierd bani.O ,e ce or fi cre:Bnd ei că eu sau că altcine>a ar >rea să piardă baniA Ei nu reu<esc să facă bani pentru că ale% să nu piardă bani. @n loc să anali:e:e ei refu:ă un alt important >e+icul în in>estiţii 6 piaţa de acţiuni.

@n decembrie /00= treceam cu un prieten pe lBn%ă ben:inăria din cartier. El s6a uitat <i a >ă:ut că a crescut din nou preţul ben:inei. -rietenul meu î<i face %riCi din orice adică este un fel de N-ui<or la<O. -entru el nu ePistă decBt drobul de sare care uneori c+iar îi cade în cap. -Bnă am aCuns acasă mi6a ePplicat în ce +al o să crească preţul ben:inei în următorii cBţi>a ani. Qtia tot felul de statistici de care eu nu mai au:isem de<i personal deţin un număr considerabil de acţiuni în companiile petroliere. -rimind această informaţie imediat am căutat <i am %ăsit o nouă companie petrolieră sube>aluată care era pe cale să descopere noi :ăcăminte. $ro)erul meu era foarte încBntat de această nouă companie <i a cumpărat /;.444 de acţiuni la =; de cenţi bucata. @n februarie /001 împreună cu prietenul meu am trecut pe lBn%ă aceea<i ben:inărie <i întrade>ăr preţul crescuse cu aproape /;W. ,in nou N-ui<orul cel la<O <i6a făcut %riCi <i s6a plBns de mama focului. Eu am :Bmbit pentru că în ianuarie /001 acea companie mică de petrol descoperise un nou :ăcămBnt <i cele /;.444 de acţiuni au aCuns la 8 dolari bucata faţă de momentul în care el mi6a dat prima informaţie. -reţul ben:inei >a continua să crească dacă se ade>ere<te ceea ce spune prietenul meu. @n loc să anali:e:e ace<ti mici speriaţi î<i bloc+ea:ă mintea. ,acă maCoritatea oamenilor ar înţele%e cum funcţionea:ă in>estiţiile pe piaţa de acţiuni <i ce înseamnă un NstopO mult mai mulţi ar in>esti ca să cB<ti%e <i nu ca să nu piardă. NStopO este o simplă comandă pe calculator prin care îţi sunt >Bndute automat acţiunile în momentul în care preţul scade abrupt aCutBnd la reducerea pierderilor <i la cre<terea la maPimum a unor cB<ti%uri. Aceasta este o ePtraordinară unealtă pentru cei care se tem să nu piardă. Astfel de cBte ori îi aud pe cei care se concentrea:ă asupra lui Nnu >reauO în loc să îi interese:e ce anume >or <tiu că acest N:%omot de fondO din mintea lor trebuie să fie unul tare puternic. N-ui<orul cel la<O e depă<it de situaţie <i a început să piuie. N-ică cerul <i se strică toaletele.O Astfel e>ită ceea ce Nnu >orO dar plătesc enorm pentru asta. S6ar putea c+iar să nu obţină niciodată în >iaţă ceea ce >or. Tatăl cel bo%at m6a în>ăţat să6i pri>esc altfel pe N-ui<orii cei la<iO. N-rocedea:ă precum colonelul Sanders.O La == de ani el a dat faliment <i a început să trăiască

din Asi%urările Sociale. E>ident banii nu6i aCun%eau. A bătut toată ţara >Bn:Bndu6 <i reţeta de pui fript. A fost refu:at de /440 in<i înainte să spună cine>a NdaO. Qi a continuat de>enind multimilionar la o >Brstă la care cei mai mulţi se retra% din afacere. NEra un om curaCos <i tenaceO spunea tatăl cel bo%at despre Harlan Sanders întemeietorul reţelei !KC. A<adar atunci cBnd a>eţi dubii <i >ă este puţin frică procedaţi precum col. Sanders cu pui<orii lui& fri%eţi6i.

?oti>ul nr. 8. Lenea. Oamenii ocupaţi sunt adesea cei mai lene<i. Cu toţii am au:it po>e<ti despre un om de afaceri care munce<te din %reu ca să cB<ti%e bani. El munce<te serios ca să asi%ure traiul ne>estei <i al copiilor. -etrece multe ore la birou <i munce<te <i acasă în *ee)6end6uri. ,ar într6o bună :i se tre:e<te sin%ur în casă. Ne>asta îl părăse<te <i ia <i copiii. El <tia că ne>asta a>ea probleme. ,ar în loc să se străduiască să îndrepte relaţia dintre ei a continuat să stea cu nemiluita la sluCbă. ,emorali:at el începe să nu mai muncească bine <i î<i pierde sluCba. Am întBlnit adesea oameni care sunt prea ocupaţi ca să aibă %riCă de a>erea lor. A<a cum unii oameni sunt prea ocupaţi ca să se preocupe de sănătatea lor. ?oti>ul este acela<i. Sunt ocupaţi <i continuă pe linia asta pentru a e>ita ce>a cu care nu >or să se confrunte. Nu e ne>oie să le spună nimeni în adBncul sufletului ei <tiu. ,e fapt dacă le atra%eţi atenţia adesea reacţia lor este de furie sau iritare. ,acă nu sunt ocupaţi cu munca sau cu copiii sunt ocupaţi să se uite la tele>i:or să pescuiască să Coace %olf sau să mear%ă la cumpărături. @n adBncul sufletului ei <tiu că de fapt e>ită ce>a important. Aceasta este forma de lene cea mai des întBlnită. Este o lene manifestată printr6o ocupare ePcesi>ă. Qi care este leacul lene>ieiA Răspunsul este puţină lăcomie. ?ulţi dintre noi am fost educaţi în ideea că lăcomia sau dorinţa pătima<ă ar fi ce>a rău. NOamenii +răpăreţi sunt oameni răiO obi<nuia să spună mama mea. Qi totu<i în noi toţi ePistă dorinţa de a a>ea lucruri frumoase noi sau de a trăi ce>a palpitant. -entru a stăpBni acest sentiment al dorinţei pătima<e părinţii %ăsesc adesea ca soluţie înăbu<irea dorinţei prin inocularea ideii de >ino>ăţie.

NTe %Bnde<ti numai la tine. Nu <tii că mai ai <i fraţi <i suroriAO era unul dintre lucrurile care îi plăceau cel mai tare mamei să mi le repete. Sau& N9rei să6ţi cumpăr astaAO îi plăcea tatei să spună. NCre:i că sunt fabrică de baniA Cre:i că banii se %ăsesc pe stradăA Qtii că noi nu suntem bo%aţi.O Nu atBt cu>intele cBt tonul lor îmi tre:ea un sentiment de >ino>ăţie. Re>ersul sentimentului de >ino>ăţie era& N?ă sacrific ca să6ţi cumpăr asta. Xi6o cumpăr doar pentru că eu nu am a>ut norocul ăsta cBnd eram copil.O Am un >ecin care de<i este sărac lipit nu6<i mai poate bă%a ma<ina în %araC. Acesta este plin cu Cucării pentru copiii lui. Obră:nicăturile astea răsfăţate au obţinut tot ceea ce <i6au dorit. NNu >reau să trăiască <i ei sentimentul nesatisfacerii dorinţelorO repeta el :ilnic. Nu pusese nimic deoparte pentru anii de facultate ai copiilor sau pentru pensie dar copiii lui puteau obţine orice Cucărie î<i doreau. Recent tocmai primise o carte de credit prin po<tă <i <i6a dus copiii la Las 9e%as. NO fac pentru copiiO spuse el scoţBnd în e>idenţă sacrificiul de care dă do>adă. Tatăl cel bo%at inter:icea ePpresia NNu6mi pot permite.O La mine acasă numai asta au:eam. @n sc+imb tatăl cel bo%at cerea să se pună întrebarea& NCum mi6a< putea permite astaAO Raţionamentul său era că ePprimarea NNu6mi pot permiteO bloc+ea:ă creierul. El nu mai poate %Bndi. NCum mi6a< putea permite astaAO îi desc+idea mintea forţBnd6o să %Bndească <i să caute o re:ol>are. Ceea ce este însă <i mai important este că el considera că NNu6mi pot permiteO ePprimă de fapt o minciună. Omul <tie asta. NSpiritul omenesc este foarte foarte puternicO spunea el. NEl <tie că poate face orice.O însă atunci cBnd este >orba de o minte lene<ă care spune NNu6mi pot permiteO i:bucne<te un ade>ărat ră:boi interior. Spiritul se supără iar mintea cea lene<ă trebuie să6<i apere minciuna. Spiritul stri%ă din răsputeri& NHai să mer%em la sală <i să facem mi<care.O @n sc+imb mintea cea lene<ă spune& N,ar sunt obosit am muncit din %reu pe :iua de a:i.O Sau spiritul spune& N?6am săturat pBnă peste cap să fiu sărac. Hai să facem ce>a să ne îmbo%ăţim.O La care mintea cea lene<ă răspunde& NOamenii bo%aţi sunt +răpăreţi. Qi apoi e prea mare osteneala. EPistă riscuri s6 ar putea să pierd banii. Qi a<a muncesc destul. Oricum am prea multe de făcut la ser>iciu. 3ite numai cBte am de făcut în seara asta. Qeful >rea să termin treaba pBnă mBine dimineaţă.O

NNu6mi pot permiteO aduce tristeţea neaCutorarea care duce la de:nădeCde <i adesea la depresie. 3n alt cu>Bnt pentru asta este NapatieO. @ntrebarea NCum mi6 a< putea permite astaAO desc+ide posibilităţi incită <i creea:ă >isuri. Tatăl cel bo%at nu era preocupat de ceea ce >oiai să6ţi cumperi ci de puterea minţii <i de spiritul dinamic pe care îl crea NCum mi6a< putea permite astaAO Astfel rareori ne dădea ce>a lui ?i)e sau mie. @n sc+imb ne întreba& NQi cum ţi6 ai putea permite astaAO cu referire la studiile uni>ersitare pe care ni le6am plătit sin%uri. Nu era >orba de un scop aici ci de procesul de atin%ere a unui scop pe care el dorea să ni6/ însu<im. -roblema pe care am sesi:at6o în :ilele noastre este că ePistă milioane de oameni care au un sentiment de >ino>ăţie faţă de lăcomia lor. Sunt condiţionaţi să fie astfel din copilărie. E >orba de acea dorinţă de a a>ea cele mai frumoase lucruri pe care ţi le poate oferi >iaţa. Cei mai mulţi oameni sunt condiţionaţi subcon<tient să6<i spună& NNu poţi tu să ai a<a ce>aO sau NNu6ţi >ei putea permite a<a ce>a niciodată.O CBnd am +otărBt să ies din cursa <obolanului mi6am pus o întrebare foarte simplă& NCum mi6a< putea permite să nu mai muncesc niciodatăAO Qi atunci mintea mea a început să se a%ite pentru a %ăsi răspunsuri <i soluţii. -artea cea mai complicată a fost să lupt împotri>a ideii inoculate de părinţii mei 6 NNu ne putem permite asta.O Sau& NNu te mai %Bndi numai la tine.O Sau& N,e ce nu te %Bnde<ti <i la alţiiAO Qi alte ePpresii concepute pentru a strecura ideea de >ino>ăţie <i a ani+ila lăcomia. ,eci cum >ă puteţi bate cu leneaA Răspunsul ar fi& cu puţină lăcomie. Sau cum spune însu<i numele postului de radio G""6K? care înseamnă NG+atFs "n "t 6 Kor ?eAO LN,aF eu cu ce mă ale%AOM. Omul trebuie să stea <i să se întrebe& N,aF eu cu ce mă ale% dacă sunt sănătos seP( <i arătosAO Sau& NCum ar arăta >iaţa mea dacă n6ar mai trebui să muncesc niciodatăAO Sau& NCe a< face dacă a< a>ea toţi banii de care am ne>oieAO Kără această umbră de lăcomie <i fără dorinţa de a a>ea ce>a mai bun nu ePistă posibilitate de pro%res. Lumea noastră pro%resea:ă pentru că noi toţi ne dorim o >iaţă mai bună. Noile in>enţii apar pentru că ne dorim ce>a mai bun. ?er%em la <coală <i studiem serios pentru că >rem ce>a mai bun. A<adar de cBte ori >ă daţi seama că e>itaţi ce>a ce ar trebui să faceţi

trebuie doar să >ă întrebaţi& N,aF eu cu ce mă ale%AO Kiţi puţin lacomi. E cel mai bun leac împotri>a lenei. -rea multă lăcomie însă ca orice lucru în ePces nu e bună. Amintiţi6>ă însă ce spunea ?ic+ael ,ou%las în filmul Gall Street& NLăcomia este bună.O Tatăl cel bo%at spunea altfel& NSentimentul de >ino>ăţie este mai rău decBt lăcomia. -entru că >ino>ăţia îţi Cefuie<te trupul de suflet.O ,upă părerea mea cel mai bine a spus6o Eleanor Roose>elt& NKă ceea ce îţi spune sufletul că e bine 6 pentru că oricum >ei fi criticat. 9ei fi condamnat de ceilalţi <i dacă faci ce>a <i dacă nu faci.O

?oti>ul nr. 7. Obiceiurile proaste. 9iaţa noastră este o reflectare a obiceiurilor <i nu atBt a educaţiei a studiilor. ,upă ce a >ă:ut filmul Conan cu Arnold Sc+*ar:ene%%er un prieten mi6a spus& N?i6ar plăcea să am un trup ca al lui Sc+*ar:ene%%er.O ?aCoritatea bărbaţilor sunt de aceea<i părere. NAm au:it că era destul de fira> <i de slăbăno% la începutO a adău%at un alt prieten. N,a <i eu am au:itO a spus un altul. NAm mai au:it că făcea sport aproape în fiecare :i la sala de antrenament.O N?da păi n6a>ea încotro.O NNu credO :ise scepticul %rupului. N-un pariu că a<a s6a născut. Qi apoi ia să nu mai >orbim de Arnold <i să mai bem ni<te bere.O Acesta este un ePemplu al obiceiului de a6ţi controla comportamentul îmi amintesc că l6am întrebat pe tatăl cel bo%at despre obiceiurile celor bo%aţi. @n loc să6mi răspundă direct el a >rut să aflu totul printr6un ePemplu ca de obicei. NCBnd plăte<te tatăl tău facturileAO m6a întrebat tatăl cel bo%at. NLa începutul luniiO i6am răspuns. NQi îi mai rămBne ce>aAO m6a întrebat. NKoarte puţinO mi6a spus.

NZsta este moti>ul pentru care se omoară atBtO mi6a spus tatăl cel bo%at. NAre obiceiuri proaste. El îi plăte<te întBi pe ceilalţi se pune pe el pe ultimul loc <i asta în ca:ul în care îi mai rămBne ce>a.O NCeea ce de obicei nu6i prea rămBneO am spus eu. N,ar trebuie să6<i plătească facturile nuA Oare n6ar trebui să <i le plăteascăAO NNici nu se pune problemaO spuse tatăl cel bo%at. Cred cu tărie că facturile trebuie plătite la timp. ,ar eu mai întBi mă plătesc pe mine înainte să plătesc statului.O NQi ce se întBmplă cBnd nu ai destui baniAO am întrebat. NCe e de făcutAO NAcela<i lucruO mi6a spus tatăl cel bo%at. NEu întBi mă plătesc pe mine c+iar <i cBnd nu am prea mulţi bani. Coloana acti>elor este mult mai importantă pentru mine decBt Statul.O N,arO am spus eu Nnu >in să >ă some:eAO N,oar dacă nu plăte<tiO spuse tatăl cel bo%at. N3ite ce e eu n6am spus să nu plăte<ti. Am spus să mă plătesc mai întBi pe mine c+iar <i cBnd nu am destui bani.O N$ineO am replicat eu Ndar cum faceţi atunciAO NNu contea:ă cum. -roblema este T,e ceUV spuse tatăl cel bo%at. N$ine de ceAO N?oti>aţiaO spuse tatăl cel bo%at. NCine cre:i că se >a plBn%e mai tare dacă nu plătesc& eu sau creditorii meiAO NCate%oric creditorii >or face mai mare scandalO am spus eu reacţionBnd a<a cum mi se părea lo%ic. NNu >ă >eţi plBn%e dacă nu >ă >eţi plăti.O N9e:i tu după ce mă plătesc pe mine constrBn%erea de a6mi plăti impo:itele <i celelalte dări este atBt de mare încBt mă obli%ă să %ăsesc alte forme de >enit. ConstrBn%erea de a plăti de>ine moti>aţia mea. ?i6am mai luat <i alte sluCbe am desc+is noi companii m6am apucat să tran:acţione: acţiuni am făcut tot ce am putut astfel încBt cei cărora le datore: bani să nu înceapă să ţipe la mine. Această constrBn%ere m6a determinat să muncesc mai mult să mă %Bndesc la o

soluţie <i în %eneral m6a făcut mai de<tept <i mai acti> în pri>inţa banilor. ,acă m6a< fi lăsat pe mine pe ultimul plan n6ar mai fi ePistat constrBn%erea dar a< fi rămas fără o para c+ioară.O N,eci frica de Stat sau de alţii cărora le datoraţi bani >6a moti>atAO NEPactO spuse tatăl cel bo%at. N9e:i tu perceptorii %u>ernamentali sunt foarte duri în %eneral indiferent dacă sunt ai Statului sau nu. Cei mai mulţi cedea:ă în faţa durităţii lor. Le dau lor banii <i pe ei în<i<i nu se mai plătesc niciodată. Qtii po>estea slăbăno%ului de 72 de )ilo%rame care se ale%e cu praf în oc+iAO Am dat din cap. Am >ă:ut tot timpul anunţul pentru cursurile de ridicare de %reutăţi <i de bod(buildin% în cărţile cu ben:i desenate. Ei bine maCoritatea oamenilor îi lasă pe duri să le arunce praf în oc+i. Eu am +otărBt să transform această teamă de cei duri într6o posibilitate de a mă întări. Alţii de>in <i mai slabi. Obli%Bndu6mă să mă %Bndesc cum să mai cB<ti% ni<te bani e ca <i cum a< mer%e la sala de sport <i a< ridica %reutăţi. Cu cBt îmi lucre: mai mult mu<c+ii minţii cu scopul de a face bani cu atBt de>in mai puternic. Acum nu mă mai tem de ace<ti duri. ?i6a plăcut ce mi6a spus tatăl cel bo%at. N,acă mă plătesc pe mine în primul rBnd de>in mai puternic din punct de >edere financiar mental <i fiscal.O Tatăl cel bo%at a dat din cap afirmati>. NQi dacă mă plătesc pe mine în ultimul rBnd sau deloc de>in tot mai slab. ,eci oamenii precum <efii directorii perceptorii de impo:ite <i facturi ori proprietarii reu<esc să mă +ăituiască toată >iaţa. Qi asta doar pentru că nu sunt în stare să îmi fac ni<te obiceiuri sănătoase în pri>inţa banilor.O Tatăl cel bo%at dădu din cap afirmati>. NEPact ca pe slăbăno%ul de 72 de )ilo%rame.O

?oti>ul nr. ;. Aro%anţa. Aro%anţa înseamnă or%oliu plus i%noranţă.

NCeea ce <tiu este ceea ce mă aCută să fac bani. Ceea ce nu <tiu mă face să pierd bani. ,e cBte ori am fost aro%ant am pierdut bani. -entru că atunci cBnd sunt aro%ant cred sincer că lucrurile pe care nu le <tiu nu sunt importanteO îmi spunea adesea tatăl cel bo%at. Am descoperit că mulţi oameni se folosesc de aro%anţă pentru a6<i ascunde i%noranţa. Asta se întBmplă deseori atunci cBnd discut declaraţiile de >enit cu contabilii sau c+iar cu alţi in>estitori. Ei încearcă să facă pe %ro:a>ii în timpul discuţiei. E clar că nu <tiu despre ce e >orba. Ei nu mint dar nici nu spun ade>ărul. EPistă mulţi oameni în lumea banilor a finanţelor <i a in>estiţiilor care +abar n6au despre ce >orbesc. ?ulţi dintre cei care aparţin industriei banilor doar î<i laudă marfa precum ne%ustorii de ma<ini la mBna a doua. Atunci cBnd <tiţi că nu cunoa<teţi suficient un anumit lucru educaţi6>ă apelBnd la un ePpert în domeniu sau la o carte pe acel subiect.

CA-"TOL3L 0

-ornirea

A< >rea să >ă pot spune că mi6a fost u<or să fac a>ere dar n6ar fi ade>ărat. ,rept pentru care ca răspuns la întrebarea& NCum să începAO ofer de obicei traseul pe care lam urmat :i de :i pentru a aCun%e în această fa:ă. E foarte u<or să %ăse<ti afaceri profitabile. 9ă %arante: eu că a<a este. E ca mersul pe bicicletă. ,upă cBte>a bu<ituri de>ine cBt se poate de simplu. CBnd este însă >orba de bani +otărBrea de a mer%e pBnă la capăt <i de a depă<i bu<iturile depinde de fiecare. -entru a %ăsi Nafaceri cu care te întBlne<ti doar o dată în >iaţăO dintre cele de milioane de dolari trebuie să apelăm la %eniul nostru financiar. Eu cred că fiecare dintre noi are un %eniu financiar înnăscut. -roblema este să descoperim unde

:ace <i să îl tre:im. El încă doarme pentru că am fost educaţi să credem că banul este oc+iul dracului <i stă la rădăcina tuturor relelor. Am fost încuraCaţi să în>ăţăm o meserie ca să muncim pentru bani dar nimeni nu ne6a în>ăţat cum să facem să muncească banii pentru noi. Am fost în>ăţaţi să nu ne facem %riCi pentru >iitorul nostru financiar pentru că firma sau Statul >or a>ea %riCă de noi la pensie. Qi totu<i copiii no<tri educaţi în acela<i sistem de în>ăţămBnt >or fi cei care >or sfBr<i prin a ne plăti această pensie. ?esaCul continuă sa fie cel de a munci din %reu de a cB<ti%a bani de a6i c+eltui <i de a împrumuta bani. ,in păcate 04W dintre occidentali subscriu la această idee pur <i simplu pentru că e mai u<or să6ţi %ăse<ti o sluCbă sau să munce<ti pentru bani. ,acă nu >reţi să faceţi parte din masele lar%i >ă ofer o soluţie respecti> :ece pa<i care aCută la tre:irea %eniului financiar. 9ă ofer soluţia pe care am urmat6o <i eu la rBndul meu. ,acă >reţi să urmaţi o parte dintre ei foarte bine. ,acă nu ima%inaţi6>ă alţii. Heniul >ostru financiar e suficient de inteli%ent pentru a6<i întocmi propria listă. AflBndu6mă în -eru împreună cu un căutător de aur de 7; de ani l6am întrebat pe acesta cum de este a<a de si%ur că >a %ăsi o mină de aur. El mi6a răspuns& NAurul este pretutindeni. ,ar oamenii nu sunt în>ăţaţi să6/ obser>e.O Trebuie să recunosc că a<a este. @n afacerile imobiliare pot %ăsi într6o sin%ură :i patru sau cinci potenţiale afaceri strălucite în >reme ce omul obi<nuit nu >a %ăsi nimic căutBnd c+iar în acela<i loc. Qi asta pentru că nu <i6a %ăsit ră%a:ul să6<i de:>olte %eniul financiar. 3rmătorii pa<i >i6i ofer pentru a >ă de:>olta acest +ar dat de ,umne:eu +ar asupra căruia doar >oi deţineţi controlul.

/. A? NE9O"E ,E 3N ?OT"9 ?A" -3TERN"C ,EC`T REAL"TATEA. -uterea spiritului. @n ca:ul în care îi >eţi întreba dacă >or să se îmbo%ăţească sau să de>ină independenţi din punct de >edere financiar cei mai mulţi >ă >or răspunde că NdaO. Apoi se tre:esc la realitate. ,rumul pare prea lun% <i prea ane>oios. E mai simplu să munce<ti pentru bani <i să dai surplusul unui a%ent de $ursă. Am cunoscut cBnd>a o tBnără care >isa să înoate pentru ec+ipa olimpică a Statelor 3nite. Ade>ărul e că trebuia să se tre:ească :ilnic la 47&44 dimineaţa <i

să înoate trei ore înainte să mear%ă la <coală. Nu mer%ea cu prietenii la petreceri sBmbătă seara <i trebuia să în>eţe <i să aibă note mari ca toţi ceilalţi. CBnd am întrebat6o ce a îndemnat6o să aCun%ă să aibă această ambiţie supraomenească <i să facă atBtea sacrificii mi6a răspuns pur <i simplu& NO fac pentru mine <i pentru cei dra%i. "ubirea mă aCută să depă<esc obstacolele <i sacrificiile.O 3n moti> sau un scop este o combinaţie între ceea ce N>reiO <i ceea ce Nnu >reiO. Oamenii mă întreabă care a fost moti>ul pentru care mi6am dorit să fiu bo%at. Qi eu le ePplic că este o combinaţie de sentimente profunde care presupun ceea ce N>reauO <i ceea ce Nnu >reauO. 9oi face o listă cu cBte>a dintre ele. ?ai întBi ceea ce Nnu >reauO pentru că aceste lucruri creea:ă ceea ce N>reauO. Nu >reau să muncesc toată >iaţa. Nu >reau ceea ce au sperat părinţii mei pentru mine adică o sluCbă si%ură <i o casă la mar%inea ora<ului. Nu6mi place să fiu an%aCatul cui>a. ?i6a displăcut profund faptul că tatăl meu a lipsit la multe dintre meciurile mele de fotbal pentru că era prea ocupat să6<i >adă de cariera lui. ?i6a displăcut profund faptul că tatăl meu a muncit din %reu toată >iaţa <i Statul i6a luat cea mai mare parte din muncă pBnă la sfBr<itul ePistenţei sale. Nici măcar nu a putut să transmită mai departe înainte de a muri re:ultatul eforturilor sale de o >iaţă. Cu bo%aţii nu se întBmplă a<a ce>a. Ei muncesc din %reu dar lasă o mo<tenire copiilor lor. Qi acum ceea ce >reau. 9reau să fiu liber să călătoresc în lumea întrea%ă <i să trăiesc în stilul în care îmi place. Qi >reau să fac asta cBt sunt încă tBnăr. -ur <i simplu >reau să fiu liber. 9reau să deţin controlul asupra timpului <i >ieţii mele. 9reau ca banii să muncească pentru mine. Acestea sunt moti>ele mele emoţionale profunde. Ale >oastre care suntA ,acă nu sunt suficient de puternice atunci realitatea drumului care >ă a<teaptă poate fi mai puternică decBt moti>aţia. Am pierdut bani <i am întBlnit multe opreli<ti dar această +otărBre profundă m6a aCutat să mă ridic de la pămBnt de fiecare dată <i s6o iau de la capăt. Am >rut ca de la 74 de ani să fiu liber dar a trebuit să a<tept pBnă la 71 trecBnd prin multe ePperienţe din care am a>ut enorm de în>ăţat. A<a cum spuneam îmi pare rău că nu pot să :ic că a fost u<or. N6a fost dar n6a fost nici %reu. ,ar fără o moti>aţie serioasă sau un scop totul este %reu în >iaţă.

,ACZ N3 A9EX" 3N ?OT"9 SER"OS N3 ARE ROST SZ C"T"X" ?A" ,E-ARTE. O SZ 9" SE -ARZ -REA ?3LTZ ?3NCZ.

5. ALEH J"LN"C. -uterea ale%erii. Acesta este principalul moti> pentru care oamenii doresc să trăiască într6o ţară liberă. ,orim puterea de a ale%e. ,in punct de >edere financiar cu fiecare dolar pe care îl cB<ti%ăm obţinem <i puterea de a ne ale%e >iitorul <i de a fi bo%aţi săraci sau din clasa de miCloc. Obiceiurile de a c+eltui reflectă ePact cine suntem. Oamenii săraci au obiceiuri proaste în pri>inţa c+eltuielilor. Am a>ut multe a>antaCe de pe urma faptului că atunci cBnd eram copil mi6a plăcut să Coc ?onopol(. Nimeni nu mi6a spus că ?onopol( ar fi un Coc doar pentru copii a<a încBt am continuat să6/ practic <i ca adult. Am a>ut <i un tată bo%at care mi6a ePplicat care este diferenţa între acti>e <i pasi>e. CBnd>a de mult cBnd eram mic am ales să fiu bo%at <i am <tiut că nu trebuia să fac altce>a decBt să în>ăţ să dobBndesc acti>e acti>e ade>ărate. Cel mai bun prieten al meu ?i)e a>ea deCa această coloană a acti>elor oferită pe ta>ă dar tot trebuia să alea%ă pentru a în>ăţa să <i6o menţină. ?ulte familii bo%ate î<i pierd acti>ele la %eneraţia următoare pur <i simplu pentru că n6a fost nimeni format în ideea păstoririi acestor acti>e. Cei mai mulţi ale% să nu fie bo%aţi. 04W din populaţie socote<te că a fi bo%at Ne prea complicatO. Qi atunci in>entea:ă ePpresii în acest sens& NNu mă interesea:ă banii.O Sau& NN6am să mă îmbo%ăţesc niciodată.O Sau& NNu trebuie să6mi fac %riCi sunt încă tBnăr.O Sau& NCBnd o să adun ni<te bani am să mă %Bndesc <i la >iitorul meu.O Sau& NSoţul ' soţia mea se ocupă de partea financiară.O -roblema acestor afirmaţii este că aCun% să lipsească persoana care le ale%e de capacitatea de a se %Bndi la următoarele două lucruri& timpul care este bunul cel mai de preţ <i în>ăţatul. Kaptul că nu a>eţi bani nu trebuie să de>ină o Custificare pentru a nu în>ăţa. Asta este o ale%ere pe care o facem :ilnic fiecare adică ce facem cu timpul nostru cu banii no<tri <i cu ceea ce în>ăţăm noi. Aceasta este puterea ale%erii. Cu toţii a>em de ales. Eu pur <i simplu am ales să fiu bo%at <i această ale%ere o fac :ilnic.

"N9EST"X" ?A" @NT`" @N E,3CAX"E. @n realitate sin%urul bun pe care îl a>eţi este mintea >oastră care e cea mai puternică unealtă pe care o >om putea stăpBni >reodată. A<a cum spuneam <i despre puterea ale%erii fiecare are de ales odată aCuns la >Brsta potri>ită ce anume >rea să6<i ba%e în cap. 9ă puteţi uita la ?T9 toată :iua sau puteţi citi re>iste de %olf sau mer%e la ore de olărit sau de plan financiar. 9oi ale%eţi. ?aCoritatea mai curBnd cumpără in>estiţii decBt să in>estească mai întBi în studiul asupra in>estiţiilor. O prietenă de6a mea care este o femeie bo%ată a fost Cefuită de curBnd. Hoţii i6 au luat tele>i:orul <i aparatul >ideo dar i6au lăsat toate cărţile. Cu toţii a>em de ales. 04W din populaţie cumpără tele>i:oare <i doar /4W cumpără cărţi despre cum se fac afacerile sau casete despre cum să in>este<ti. Qi atunci ce am făcutA Am mers la seminarii. @mi plac mai ales atunci cBnd durea:ă cel puţin două :ile pentru că îmi place să mă cufund într6un anumit subiect. @n /018 mă uitam la tele>i:or <i tocmai se făcea reclamă la un seminar de trei :ile despre felul în care poţi să faci in>estiţii în afaceri imobiliare fără să plăte<ti nici un a>ans. Am c+eltuit 82; de dolari <i datorită acestui curs am cB<ti%at cel puţin 5 milioane de dolari dacă nu c+iar mai mult. ,ar ceea ce e <i mai important este că mi6am cumpărat altă >iaţă. N6a mai trebuit să muncesc tot restul :ilelor datorită acestui curs. ?er% la cel puţin două asemenea seminarii anual. @mi plac foarte mult casetele audio. ,e ceA Le pot derula înapoi cu u<urinţă. Tocmai ascultam o casetă a lui -eter L(nc+ care spunea ce>a cu care n6am fost deloc de acord. @n loc să de>in aro%ant <i critic pur <i simplu am apăsat pe Nre*indO <i am ascultat aceste ; minute din casetă de cel puţin 54 de ori. -oate c+iar de mai multe ori. ,intr6odată fiind foarte recepti> am înţeles de ce spusese asta. Era ca o >raCă. Era ca <i cum a< fi desc+is o fereastră în mintea unuia dintre cei mai mari in>estitori ai tuturor timpurilor. Am cB<ti%at ni<te informaţii ePtrem de profunde prin intermediul ePperienţei sale <i a felului în care <tia să o împărtă<ească. Re:ultatul net& încă mai %Bndesc ca pe >remuri dar am păstrat <i punctul de >edere al lui -eter în pri>inţa problemelor <i situaţiilor respecti>e. Acum am două %Bnduri în loc de unul sin%ur încă o posibilitate de a anali:a o problemă sau de a o aborda <i acesta este un lucru nepreţuit. Acum spun deseori& NOare cum ar

proceda -eter L(nc+ sau ,onald Trump sau Garren $uffett sau Heor%e SorosAO Sin%ura posibilitate de a a>ea acces la această mare putere mentală a lor este să fiu suficient de umil încBt să citesc sau să ascult ce au de spus. Oamenii aro%anţi sau cu prea mult spirit adesea au o părere proastă despre sine <i se tem să î<i asume riscuri. 9edeţi >oi dacă în>ăţaţi ce>a nou se presupune că trebuie să faceţi <i ni<te %re<eli pentru a înţele%e bine ceea ce aţi în>ăţat. ,acă aţi aCuns să citiţi pBnă aici înseamnă că nu a>eţi probleme cu aro%anţa. Rareori cei aro%anţi citesc sau cumpără casete. ,e ce ar face6oA Ei sunt buricul pămBntului. Ei sunt cu mult mai Ninteli%enţiO a<a încBt comentea:ă orice nouă idee care contra>ine stilului lor de %Bndire. @n acest ca: a<a6numita lor Ninteli%enţăO combinată cu Naro%anţaO duce la Ni%noranţăO. Cu toţii cunoa<tem oameni cu multe studii <i socotim că sunt foarte de<tepţi de<i bilanţul lor contabil arată cu totul altce>a. O persoană cu ade>ărat inteli%entă acceptă ideile noi pentru că ele adau%ă siner%ie celorlalte idei deCa acumulate. Ascultatul este mai important decBt >orbitul. ,acă n6ar fi fost a<a ,umne:eu nu ne6ar fi dat două urec+i <i doar o %ură. ?ulţi %Bndesc cu %ura în loc să asculte <i să6<i însu<ească noi idei <i posibilităţi. Ei comentea:ă în loc să pună întrebări. A durat mult pBnă m6am îmbo%ăţit. Nu subscriu ideii Nîmbo%ăţe<te6te repedeO pe care o au maCoritatea celor care Coacă la loterie sau la ca:ino. -ot a>ea sau pot pierde acţiuni dar mă concentre: asupra formării a educaţiei. ,acă >rei să pilote:i un a>ion trebuie să iei mai întBi lecţii de :bor. @ntotdeauna m6au <ocat cei care cumpără acţiuni sau proprietăţi dar nu in>estesc niciodată în acti>ele importante cum ar fi mintea lor. Kaptul că reu<e<ti să cumperi o casă sau două nu înseamnă că de>ii ePpert în afaceri imobiliare.

8. ALEHE C3 HR"RZ -R"ETEN"". -uterea asocierii. ?ai întBi de toate nu îmi ale% prietenii în funcţie de declaraţiile lor de >enituri. Am prieteni care s6au Curat să fie săraci dar <i din cei care cB<ti%ă milioane anual. "deea este că am a>ut de în>ăţat de la toţi <i am făcut un efort con<tient de a în>ăţa de la ei. Recunosc că ePistă oameni pe care6i frec>ente: pentru că au bani. ,ar nu pentru că aler% după banii lor. 9roiam să dobBndesc o parte din cunoa<terea lor. @n

unele ca:uri ace<ti oameni care au bani mi6au de>enit buni prieteni dar nu toţi. EPistă o distincţie pe care a< >rea s6o sublinie:. Am obser>at că prietenii mei cu bani >orbesc despre bani. Nu se laudă ci îi interesea:ă subiectul. ,eci am în>ăţat de la ei <i ei au în>ăţat de la mine. -rietenilor mei care au cumplite probleme financiare nu le place să >orbească despre bani afaceri sau in>estiţii. Li se pare c+iar că este o %rosolănie sau un %est neintelectual. A<a încBt am în>ăţat <i de la prietenii care se :bat din punct de >edere financiar. Am aflat de la ei ce nu trebuie să fac. Am cBţi>a prieteni care au creat peste un miliard de dolari într6o >iaţă scurtă de om. La trei dintre ei am întBlnit acela<i fenomen& prietenii lor care nu a>eau bani n6au >enit niciodată să6i întrebe cum au reu<it. @n sc+imb au >enit să le ceară unul dintre aceste două lucruri sau amBndouă& /. un împrumut <i ' sau 5. o sluCbă. 3N A9ERT"S?ENT& Nu6i ascultaţi pe cei săraci sau speriaţi. Am asemenea prieteni îmi sunt foarte dra%i dar sunt Npui<orii cei la<iO ai >ieţii. CBnd e >orba de bani <i mai ales de in>estiţii întotdeauna Npică cerulO. @ntotdeauna <tiu din ce cau:ă n6o să mear%ă treaba. -roblema e că lumea îi ascultă. Numai că aceia care acceptă aceste pre>i:iuni sumbre sunt la rBndul lor ni<te Npui<ori la<iO. 9orba pro>erbului& NCine seamănă se adună.O ,acă >ă uitaţi la postul de tele>i:iune CN$C care este o ade>ărată mină de aur în pri>inţa informaţiilor despre in>estiţii >eţi constata că ePista adesea cBte un %rup de a<a6numiţi NePperţiO. 3nul dintre ePperţi >a spune că piaţa >a scădea <i celălalt >a spune că >a înflori. ,acă sunteţi de<tepţi îi >eţi asculta pe amBndoi. Kiţi recepti>i pentru că amBndoi au ni<te puncte de >edere >alabile. ,in păcate maCoritatea îi ascultă doar pe Npuii cei la<iO. Am a>ut mai mulţi prieteni apropiaţi care au încercat să mă con>in%ă să renunţ la o afacere sau la o in>estiţie. Acum cBţi>a ani un prieten mi6a spus că e foarte încBntat pentru că a %ăsit ni<te certificate de depo:it cu =W. "6am ePplicat că eu cB<ti% /= procente din certificate de stat. A doua :i mi6a trimis un articol ePplicBndu6mi de ce in>estiţiile mele sunt periculoase. -rimesc /=W de ani de :ile iar el continuă să primească =W. A< putea spune că unul dintre cele mai complicate lucruri în pri>inţa construirii unei a>eri este să ai încredere în tine <i să nu mer%i neapărat cu mulţimea.

-entru că pe piaţă de obicei turma duce la întBr:ieri <i la abator. ,acă o mare afacere apare pe prima pa%ină a :iarelor în maCoritatea ca:urilor este prea tBr:iu. Căutaţi ce>a nou. Sau a<a cum spunem noi cei care facem surfin%& Nîntotdeauna apare alt >al.O Cei care alear%ă să prindă un >al întBr:iat sunt de obicei măturaţi de acesta. "n>estitorii inteli%enţi nu pierd >remea pe piaţă. ,acă ratea:ă un >al îl caută pe următorul pre%ătindu6se deCa pentru el. Acest lucru pare dificil pentru maCoritatea in>estitorilor pentru că a cumpăra ce>a nepopular înspăimBntă. "n>estitorii timi:i sunt ca oile. ,au bu:na doar atunci cBnd in>estitorii cei înţelepţi <i6au cules între% profitul <i deCa au trecut la altce>a. "n>estitorii înţelepţi cumpără ce>a cBnd acesta încă nu e foarte bine cunoscut de ceilalţi. Ei <tiu că profitul se face la cumpărare <i nu la >Bn:are. Ei a<teaptă cu răbdare. A<a cum spuneam nu6<i pierd >remea. EPact ca <i cel care face surfin% se pre%ătesc pentru următorul >al important. Totul este o c+estiune de Na fi în interiorul afacerilorO. EPistă un mod ile%al de a fi în interiorul unei afaceri dar ePistă <i forme de a fi în interior care sunt le%ale. Calea este spre interior. -roblema este cBt de departe >ă aflaţi faţă de aceste informaţii din interior. ?oti>ul pentru care >reţi să a>eţi prieteni bo%aţi este că ei sunt mai în mie:ul problemei acolo unde se fac banii. Ei fac informaţiile. ,acă >reţi să aflaţi despre următoarea mare afacere intraţi în ea <i înc+eiaţi6o înainte să se răsufle. Nu spun să procedaţi ile%al dar cu cBt aflaţi mai repede cu atBt a>eţi <anse mai mari de profit la un risc minim. -entru asta ePistă prieteni. Asta este inteli%enţa financiară.

7. STZ-`NEQTE O KOR?3LZ Q" A-O" @N9AXZ 3NA NO3Z. -uterea în>ăţării rapide. -entru a face punea fiecare brutar are o anumită reţetă c+iar dacă ea e doar în capul lui. Acela<i lucru este >alabil <i în ca:ul banilor. ,e asta banii se mai numesc <i NboabeO. ?ulţi au au:it de >orba asta& NE<ti ceea ce mănBnci.O Eu am o altă >ariantă. Eu spun& N,e>ii ceea ce în>eţi.O Cu alte cu>inte a>eţi %riCă ce în>ăţaţi pentru că mintea >oastră este atBt de puternică încBt de>eniţi ceea ce a>eţi în cap. ,e ePemplu dacă în>ăţaţi să %ătiţi a>eţi tendinţa să %ătiţi. ,e>eniţi bucătari. ,acă nu >reţi să mai fiţi bucătari atunci trebuie să în>ăţaţi altce>a. Să

:icem că >reţi să >ă faceţi profesori. ,upă ce terminaţi facultatea de>eniţi profesori. Qi a<a mai departe. Ale%eţi cu atenţie ceea ce studiaţi. CBnd e >orba de bani masele au în %eneral o sin%ură formulă pe care au în>ăţat6o la <coală <i anume să muncească pentru bani. Această formulă predominantă în lumea întrea%ă face ca :ilnic milioane de oameni să se scoale <i să mear%ă la ser>iciu să cB<ti%e bani să6<i plătească facturile să aibă de c+eltuială să mai ac+i:iţione:e ni<te acţiuni la fondurile mutuale <i să mear%ă iar la ser>iciu. Aceasta este formula principală sau reţeta. ,acă >6aţi săturat de ceea ce faceţi sau nu cB<ti%aţi destul e suficient să sc+imbaţi formula prin care faceţi bani. Cu mult timp în urmă cBnd a>eam 5= de ani am urmat un curs de un *ee)6end care se numea NCum să cumperi proprietăţile prescrise în urma unei ipoteciO. Am în>ăţat o formulă. 3rmătoarea treabă a fost să capăt disciplina necesară pentru a pune în practică ceea ce am în>ăţat. Aici maCoritatea se bloc+ea:ă. @n cei trei ani cBt am lucrat la compania ]eroP mi6am petrecut timpul în>ăţBnd să stăpBnesc arta de a cumpăra proprietăţile prescrise în urma unei ipoteci. Am cB<ti%at cBte>a milioane de dolari folosind această formulă dar în pre:ent treaba mer%e mult mai încet <i sunt prea mulţi cei care se ocupă de a<a ce>a. ,upă ce am în>ăţat să stăpBnesc această formulă am căutat altele. ,e la multe cursuri nu am folosit informaţia directă dar de fiecare dată am a>ut cBte ce>a de în>ăţat. Am urmat cursuri pentru intermediari dar <i unul pentru >Bn:ători de bunuri <i încă unul despre Haos Lo introducere elementară în acest domeniu %ăsiţi în cartea NCBte ce>a despre HaosO de J. Sardar <i ". Abrams Editura Curtea 9ec+e 5444M. ?ă aflam într6o lume cu mult peste posibilităţile mele cu oameni cu doctorate în fi:ică nucleară <i <tiinţa spaţiului. Qi totu<i am în>ăţat multe lucruri care au făcut ca acţiunile <i in>estiţiile mele în imobiliar să fie profitabile. ?aCoritatea facultăţilor au <i ore despre planul financiar <i despre cumpărarea de in>estiţii tradiţionale. ,e aici se poate începe bine. @ntotdeauna am căutat o formulă rapidă. ,e aceea cB<ti% uneori într6o sin%ură :i mai mult decBt alţii într6o >iaţă.

@ncă o preci:are. @n această lume actuală în care totul se sc+imbă ePtrem de rapid nu mai contea:ă atBt de mult ce <tii pentru că adesea e deCa binecunoscut. Contea:ă cBt de repede afli. Această calitate este nepreţuită. Este nepreţuită în %ăsirea unor formule rapide 6 a reţetelor pentru obţinerea NboabelorO. Să munce<ti din %reu pentru bani este o formulă de modă >ec+e care a apărut odată cu oamenii ca>ernelor.

;. -LZT"X"69Z ?A" @NT`" -E 9O". -uterea auto6disciplinei. ,acă nu reu<iţi să >ă stăpBniţi nu încercaţi să >ă îmbo%ăţiţi. E mai bine să intraţi la ?arină sau la mănăstire ca să >ă puteţi controla. N6are rost să in>estiţi ca să cB<ti%aţi bani <i apoi să6i faceţi praf. Lipsa de autodisciplină îi face pe mulţi dintre cei care cB<ti%ă la loterie să aCun%ă săraci lipiţi la puţină >reme după ce s6au ales cu milioane. Lipsa de auto6disciplină îi face pe cei cărora li se măre<te leafa să6<i cumpere imediat o ma<ină nouă sau să plece într6o croa:ieră. E %reu de spus care dintre cei :ece pa<i este cel mai important. ,ar dintre toţi pa<ii acesta este poate cel mai %reu de stăpBnit dacă nu >6a intrat în refleP. A< îndră:ni c+iar să spun că lipsa de auto6disciplină este factorul nr. / care îi delimitea:ă pe cei bo%aţi de cei săraci sau de cei de ni>el mediu. ?ai simplu spus cei care nu au o părere destul de bună despre ei <i sunt foarte toleranţi în pri>inţa constrBn%erilor financiare nu pot niciodată realmente niciodată să fie bo%aţi. A<a cum am mai spus dintr6o lecţie pe care am în>ăţat6o de la tatăl meu cel bo%at Nlumea >a continua să >ă controle:e destinulO. Qi asta nu pentru că unii sunt mai duri decBt alţii ci pentru că un om anume nu are un control <i o disciplină de sine. Cei lipsiţi de tărie sufletească de>in adesea >ictimele celor care <tiu să se auto6discipline:e. @n cursurile pentru întreprin:ători pe care le ţin le amintesc adesea celor pre:enţi să nu se concentre:e asupra produselor asupra ser>iciilor sau asupra mărcii ci asupra de:>oltării calităţilor mana%eriale. Cele mai importante trei calităţi mana%eriale necesare demarării într6o afacere sunt&

/. ?ana%ementul circuitului financiar.

5. ?ana%ementul oamenilor. 8. ?ana%ementul timpului personal.

A< spune c+iar că aceste trei calităţi de administrare se aplică tuturor nu numai întreprin:ătorilor. Ele contea:ă în felul în care >ă trăiţi >iaţa ca indi>i:i sau ca parte dintr6o familie dintr6o firmă dintr6o or%ani:aţie cu scopuri caritabile dintr6 un ora< sau dintr6un popor. Kiecare dintre aceste calităţi este sporită de capacitatea de stăpBnire a auto6 disciplinei. Eu nu consider că ar fi o >orbă %oală po>estea cu N-lăte<te6te mai întBi pe tineO. N-lăte<te6te mai întBi pe tineO este o ePpresie care a apărut prima dată în NT+e Ric+est ?an in $ab(lonO LCel mai bo%at om din $abilonM de Heor%e Classen. S6au >Bndut milioane de ePemplare. ,ar în >reme ce milioane de oameni au repetat de bună>oie această afirmaţie foarte puţini sBnt cei care i6au urmat sfatul. A<a cum spuneam alfabeti:area financiară permite citirea cifrelor iar cifrele spun cBte o po>este. ,acă citesc declaraţia de >enit a cui>a <i bilanţul său îmi dau seama imediat dacă persoana respecti>ă a pus în practică ideea lui N-lăte<te6te mai întBi pe tineO. 3n desen >alorea:ă cBt o mie de cu>inte. A<a încBt să comparăm iară<i declaraţia de >enituri a celor care se plătesc mai întBi pe ei cu a celor care n6o fac.

Studiaţi aceste %rafice <i >eţi obser>a că ePistă ni<te diferenţe. ,in nou ele se referă la înţele%erea circuitului financiar care are la rBndul său de spus o po>este. ?ulţi oameni se uită la cifre dar le scapă po>estea. ,acă >eţi reu<i să înţele%eţi cu ade>ărat puterea circuitului financiar >ă >eţi da seama curBnd ce este în nere%ulă la desenul care urmea:ă mai Cos sau de ce 04W dintre oameni muncesc din %reu toată >iaţa <i au ne>oie de un spriCin din partea Statului cum ar fi banii de la Asi%urările Sociale atunci cBnd nu mai pot lucra.

9ă daţi seama de ceA Hraficul anterior reflectă faptele celui care ale%e să se plătească mai întBi pe sine. @n fiecare lună alocă bani pentru coloana acti>elor înainte de a plăti c+eltuielile lunare. ,e<i milioane de oameni au citit cartea lui Classen <i au înţeles ce înseamnă N-lăte<te6te mai întBi pe tineO în realitate pe ei se plătesc la urmă. ,eCa aud reacţiile supărate ale celor care cred sincer că mai întBi trebuie să6ţi plăte<ti facturile. Qi îi aud pe cei NresponsabiliO care î<i plătesc facturile la timp. Eu nu spun să fiţi iresponsabili <i să nu >ă plătiţi facturile. Eu spun doar să faceţi a<a cum scrie în carte <i anume Nplătiţi6>ă pe >oi mai întBiO. Hraficul anterior este ima%inea contabilă corectă a acestui procedeu. Nicidecum o cale de urmat.

Soţia mea <i cu mine am a>ut mulţi contabili consilieri financiari <i banc+eri care au a>ut probleme serioase cu felul în care trebuie abordată problema lui N-lăte<te6te pe tine mai întBi.O ?oti>ul este că ace<ti speciali<ti în finanţe procedea:ă asemeni maselor lar%i adică se plătesc pe ei în ultimul rBnd. @i plătesc pe toţi ceilalţi mai întBi. Au ePistat multe luni în >iaţa mea cBnd din di>erse moti>e circuitul financiar era mult mai lent decBt ne>oia de numerar pentru facturi. Am continuat să mă plătesc pe mine mai întBi. Contabilii mei au intrat în panică. NOr să >ină după tine. Or să te ba%e cei de la Kisc în pu<cărie.O NN6o să mai obţii nici un fel de împrumuturi.O NO să6ţi taie lumina.O Am continuat să mă plătesc pe mine mai întBi. O să >ă întrebaţi N,e ceAO -entru că asta era de fapt po>estea de ba:ă din NCel mai bo%at om din $abilonO puterea auto6disciplinei <i puterea tăriei suflete<ti. NTupeulO este un termen mai puţin ele%ant. A<a cum mă în>ăţase tatăl meu cel bo%at încă din prima lună cBnd am muncit pentru el maCoritatea se lasă împin<i de la spate de lume. 9ine cBte un perceptor <i spune& N-lăte<ti că de nu...O Qi plăte<ti dar nu te plăte<ti pe tine. 3n >Bn:ător >ă spune& NNu6i nimic trecem în cont.O A%entul imobiliar >ă spune& N,aţi6i bătaie 6 Statul permite o reducere a impo:itului pe casă.O ,e fapt despre asta este cartea amintită. Să ai curaCul să

mer%i împotri>a curentului <i să te îmbo%ăţe<ti. C+iar dacă sunteţi curaCo<i atunci cBnd e >orba de bani mulţi oamenii de>in neaCutoraţi. Eu nu spun să fiţi iresponsabili. ?oti>ul pentru care nu am datorii pe cărţile de credit sau altfel de întBr:ieri de plată constă în faptul că >reau să mă plătesc pe mine mai întBi. ?oti>ul pentru care încerc să îmi minimi:e: >enitul este faptul că nu >reau să plătesc prea mult Statului. ,e aceea cei care aţi >i:ionat caseta NSecretele celor bo%aţiO <tiţi că >enitul meu pro>ine din coloana acti>elor prin intermediul unei companii din Ne>ada. ,acă a< munci pentru bani mi i6ar lua Statul. ,e<i îmi plătesc facturile la sfBr<it sunt destul de abil din punct de >edere financiar ca să nu intru în situaţii %ra>e. Nu6mi place să am datorii pentru ceea ce consum. ,e fapt am pasi>e mai mari decBt 00W din populaţie dar nu plătesc pentru ele. Alţii plătesc pasi>ele mele. Ei se numesc c+iria<i. Re%ula nr. / pentru a >ă plăti pe >oi mai întBi este să nu faceţi datorii. C+iar dacă îmi plătesc facturile la sfBr<it am %riCă să le amBn doar pe cele neimportante. @n al doilea rBnd cBnd oca:ional nu am bani %+eaţă tot pe mine mă plătesc mai întBi. Creditorii <i Statul n6au decBt să ţipe cBt >or. C+iar îmi place cBnd de>in duri. ,e ceA -entru că de fapt ace<tia îmi fac un ser>iciu. Sunt un moti> de inspiraţie <i mă determină să fac în a<a fel încBt să obţin mai mulţi bani. ,eci întBi mă plătesc pe mine in>estesc banii <i îi las pe creditori să facă scandal. ,e obicei pBnă la urmă îi plătesc c+iar destul de repede. Qi eu <i soţia mea a>em credite ePcelente. Nu cedăm presiunilor nu ne c+eltuim economiile <i nici nu lic+idăm din acţiuni ca să ne plătim datoriile de la bonurile de consum. Acest lucru nu ar fi o do>adă de inteli%enţă financiară.

,eci răspunsul este& /. Nu faceţi datorii prea mari pe care să fie ne>oie să le plătiţi apoi. -ăstraţi c+eltuielile la un ni>el scă:ut. Construiţi6>ă mai întBi acti>ele. ,upă aceea abia cumpăraţi6>ă o casă mare sau o ma<ină frumoasă. Nu e deloc inteli%ent să rămBneţi în cursa <obolanului. 5. CBnd nu mai a>eţi bani pe care să6i puteţi rula lăsaţi constrBn%erile să se acumule:e <i nu intraţi în economii sau în in>estiţii. Kolosiţi aceste constrBn%eri ca

să >ă inspire %eniul financiar pentru a %ăsi noi căi de a cB<ti%a mai mulţi bani <i de a >ă plăti apoi facturile. @n felul acesta >ă >eţi spori capacitatea de a face bani dar <i inteli%enţa financiară.

,e<i de foarte multe ori am intrat în încurcături din punct de >edere financiar mi6 am pus mintea la contribuţie pentru a obţine un >enit mai mare apărBndu6mi cu îndBrCire acţiunile deCa obţinute. Contabilul meu a făcut scandal <i s6a ascuns dar eu am rămas un soldat >aCnic apărBndumi Kortul Acti>elor. Oamenii săraci au obiceiuri proaste. 3nul dintre cele mai des întBlnite obiceiuri proaste se nume<te cu nai>itate Nintratul în economiiO. Cei bo%aţi <tiu că economiile se folosesc doar pentru a crea <i mai mulţi bani <i nu pentru a plăti facturile. Qtiu că pare dur dar a<a cum spuneam dacă nu sunteţi duri în forul >ostru interior lumea >ă >a împin%e care încotro. ,acă nu >ă plac constrBn%erile financiare %ăsiţi o formulă care să >ă con>ină. 3na ar fi reducerea c+eltuielilor depunerea banilor la $ancă plata impo:itelor pe >enit înainte de termen cumpărarea de fonduri mutuale <i perspecti>a de a rămBne pentru totdeauna un oarecare. Numai că asta încalcă re%ula lui N-lăte<te6te pe tine mai întBiO. Această re%ulă nu încuraCea:ă sacrificiul de sine sau abstinenţa financiară. Nu înseamnă plăte<te6te mai întBi pe tine <i apoi mori de foame. 9iaţa e făcută ca să ne bucurăm de ea. ,acă >eţi apela la %eniul >ostru financiar >eţi profita de toate a>antaCele >ieţii >ă >eţi îmbo%ăţi <i >ă >eţi plăti facturile fără a >ă sacrifica stilul de >iaţă. Asta este inteli%enţa financiară.

=. -LZT"X"69Z $"NE $RO!ER"". -uterea unui sfat bun. Adesea >ăd di>er<i oameni care pun în faţa casei lor cBte o pancartă pe care scrie N-entru >Bn:are adresaţi6>ă proprietaruluiO. Sau >ăd la tele>i:or tot mai des o mulţime de oameni care susţin că sunt Nbro)eri cu reducereO. Tatăl meu cel bo%at m6a în>ăţat să procede: ePact in>ers. El credea că ePperţii trebuie bine plătiţi <i am aplicat la rBndul meu această politică. @n pre:ent am a>ocaţi contabili a%enţi imobiliari <i a%enţi de $ursă costisitori. ,e ceA -entru că

dacă numai dacă oamenii sunt ePperţi înseamnă că ser>iciile pe care le prestea:ă merită banii. Cu cBt cB<ti%ă ei mai mult cu atBt cB<ti% <i eu mai mult. Trăim în Epoca "nformaţională. "nformaţia este nepreţuită. 3n bun bro)er trebuie nu numai să >ă furni:e:e informaţii ci <i să >ă în>eţe multe. Am cBţi>a bro)eri dispu<i să facă asta pentru mine. 3nii m6au în>ăţat cBnd a>eam puţini bani sau deloc <i încă mai lucrăm <i acum împreună. CBnd plătesc un bro)er este o nimica toată în comparaţie cu banii pe care îi fac datorită informaţiilor primite de la el. @mi place cBnd a%entul imobiliar sau cel de $ursă cB<ti%ă o %rămadă de bani pentru că asta înseamnă de obicei că <i eu cB<ti% o mulţime de bani. @n plus un bun bro)er îmi proteCea:ă timpul care mi6ar fi necesar să fac ace<ti bani 6 ca atunci cBnd am cumpărat un teren >iran pe 0.444 de dolari <i l6am >Bndut imediat pe 5;.444 ca sămi pot cumpăra mai repede un -orsc+e. $ro)er6ul este oc+iul <i urec+ea >oastră în raport cu cursul pieţei. Ei sunt acolo :i de :i deci nu trebuie să fiu <i eu. -refer să Coc %olf în acest timp. ,e asemenea cei care >Bnd c+iar ei casele probabil că nu pun prea mult preţ pe timpul lor. ,e ce să >reau să economisesc cBţi>a dolari cBnd a< putea folosi timpul ăsta ca să fac mai mulţi bani sau ca să6/ petrec în mod plăcutA Ceea ce mi se pare ciudat este că mulţi oameni săraci sau din clasa miClocie dau bac<i<uri mari la restaurant între /; <i 54W c+iar cBnd sunt prost ser>iţi în sc+imb nu se îndură să dea între 8 <i 1 procente pentru un bro)er. Le place să dea bac<i<uri care intră în coloana c+eltuielilor <i să se scumpească la cei pe care i6ar putea socoti în coloana acti>elor. Acesta nu este un %est financiar inteli%ent. Nu toţi bro)erii sunt la fel. ,in păcate mulţi dintre ei sunt doar simpli >Bn:ători. Cel mai rău este în ca:ul a%enţilor imobiliari. Ei >Bnd dar personal nu au proprietăţi sau au foarte puţine. E o diferenţă enormă între un bro)er care >inde case <i unul care >inde in>estiţii. Acela<i lucru este >alabil pentru bro)erii care >Bnd acţiuni obli%aţiuni fonduri mutuale <i asi%urări <i î<i spun ePperţi financiari. Astea sunt basme. Săruţi o mulţime de broscoi pBnă să apară un prinţ. 9orba aceea& NNu întrebaţi niciodată un >Bn:ător de enciclopedii dacă >ă trebuie o informaţie dintr6o enciclopedie.O

CBnd inter>ie>e: un ePpert plătit pentru a6/ an%aCa mai întBi îl întreb ce proprietăţi are sau ce acţiuni <i care este procentul pe care îl plăte<te în impo:ite. Acela<i lucru este >alabil <i pentru a>ocatul care se ocupă de plata impo:itelor cBt <i pentru contabil. Am o contabilă care î<i >ede de afacerea ei. ?eseria ei este să ţină socotelile dar afacerea ei este în domeniul imobiliar. Am a>ut un contabil care a>ea o afacere mică dar nu a>ea proprietăţi imobiliare. L6am sc+imbat pentru că nu ne plăcea acela<i tip de afaceri. Hăsiţi6>ă un bro)er care să pună la suflet interesele >oastre. ?ulţi bro)eri î<i >or petrece >remea educBndu6>ă <i astfel pot de>eni cel mai bun acti> pe care îl >eţi întBlni >reodată. Kiţi corecţi <i maCoritatea >or fi la rBndul lor corecţi. ,acă nu >ă %Bndiţi tot timpul decBt cum să6i reduceţi comisioanele de ce ar mai fi oare interesaţi să rămBnă în preaCma >oastrăA E o lo%ică elementară. A<a cum >ă spuneam <i mai înainte una dintre calităţile administrati>e o repre:intă felul în care >ă descurcaţi cu oamenii. ?ulţi nu <tiu decBt să diriCe:e oamenii pe care6i >ăd mai inteli%enţi <i mai stăpBni pe un domeniu ca pe ni<te subordonaţi la muncă. ?ulţi mana%eri medii rămBn medii <i nu reu<esc să fie a>ansaţi pentru că <tiu să se poarte cu subalternii lor dar nu <tiu să se poarte cu <efii lor. ?arele talent este să >ă descurcaţi <i să6i plătiţi bine pe cei care sunt mai de<tepţi decBt >oi în anumite domenii specifice. ,e aceea companiile au un comitet director. Ar trebui <i >oi să a>eţi. Asta este ade>ărata inteli%enţă financiară.

1. K"X" N,ARN"C -REC3? 3N "N,"ANO. Aceasta este puterea de a obţine ce>a din nimic. CBnd primii coloni<ti au >enit în America au fost surprin<i de un obicei specific indienilor de aici. ,acă unui colonist îi era fri% indianul îi dădea o pătură. Cre:Bnd că este >orba de un dar colonistul se simţea Ci%nit atunci cBnd indianul i6o cerea înapoi. "ndienii la rBndul lor se supărau atunci cBnd î<i dădeau seama că indi>i:ii >eniţi pe melea%urile lor ar fi >rut să nu le mai dea pătura înapoi. ,e aici >ine ePpresia de Ndarnic ca un indianO. E de fapt o simplă neînţele%ere între două culturi diferite. @n această lume a Ncoloanei acti>elorO pentru a >ă îmbo%ăţi este >ital să fiţi darnici ca indienii. -rima întrebare a in>estitorului sofisticat este& NCBt de repede

îmi pot recupera baniiAO ,e asemenea >rea să <tie cu ce se ale%e adică lui ce6i rămBne. ,e aceea ceea ce se nume<te RO" _ NReturn Of and On "n>estmentO Lprofitul la in>estiţiiM 6 este atBt de important. ,e ePemplu am %ăsit un mic apartament la cBte>a stră:i de unde locuiam ce fusese prescris în urma unei ipoteci. $anca dorea =4.444 de dolari <i eu am licitat ;4.444 bani pe care i6au acceptat pur <i simplu pentru că am însoţit oferta cu un cec de ;4.444 de dolari. Au înţeles că era ce>a serios. ?ulţi in>estitori mă >or întreba dacă nu cum>a îmi bloc+e: prea mulţi bani în felul acesta. Nu era mai bine să obţin un împrumutA @n acest ca: răspunsul meu este nu. Compania mea de in>estiţii îl folose<te actualmente ca un apartament de înc+iriat pentru lunile de iarnă cBnd în Ari:ona >in Npăsările călătoareO <i c+iria este de 5.;44 de dolari pe lună >reme de patru luni pe an. @n afara se:onului se înc+iria:ă doar cu /.444 de dolari pe luna. Cam în trei ani mi6am recuperat banii. Acum deţin acest bun care îmi pompea:ă bani lună de lună. Acela<i lucru se poate face <i cu acţiunile. A%entul meu de $ursă mă sună frec>ent <i6mi recomandă să mut o sumă importantă de bani într6un anumit lot de acţiuni ale unei companii care urmea:ă să facă o mi<care ce >a determina cre<terea preţului acţiunilor cum ar fi de ePemplu anunţarea unui nou produs. @mi mut banii acolo o săptămBnă sau o lună pBnă îmi cresc acţiunile. Apoi îmi retra% suma iniţială <i nu mă mai interesea:ă fluctuaţiile de pe piaţă pentru că banii in>estiţi i6am recuperat <i se pot folosi în alte acti>e. $anii mei intră <i ies <i obţin practic ni<te bunuri %ratuit. Ade>ărul este că uneori am pierdut bani cu acest sistem. ,ar întotdeauna nu mă Coc decBt cu banii pe care îmi pot permite să6i pierd. -ot spune că dintr6o medie de :ece in>estiţii dau lo>itura cu două sau trei cinci sau <ase stau pe loc <i pierd doua sau trei. @mi limite: însă pierderile doar la banii pe care îi deţin în momentul respecti>. Cei care urăsc riscurile î<i ba%ă banii în bancă. -e termen lun% economiile sunt mai bune decBt nimic. ,ar durea:ă să >ă recuperaţi banii <i în maCoritatea ca:urilor nu obţineţi nimic pe %ratis. -e >remuri te mai ale%eai cu ce>a dar acum rareori se mai întBmplă. @n ca:ul fiecăreia dintre in>estiţiile mele trebuie să ePiste un cB<ti% ce>a pe %ratis un apartament o mică ma%a:ie o bucată de teren o casă ni<te acţiuni

sau ni<te birouri pe %ratis. Riscurile trebuie să fie limitate sau în %eneral să se pornească de la această idee. EPistă cărţi dedicate ePclusi> acestui subiect pe care nu6/ >oi aprofunda aici. Ra( !roc celebru pentru ?c,onaldFs a >Bndut franci:e de +ambur%+eri nu pentru că i6ar fi plăcut +ambur%+erii ci pentru că dorea să obţină %ratuit terenurile pe care se aflau aceste franci:e. ,eci in>estitorii inteli%enţi trebuie să se concentre:e mai mult asupra profitului la in>estiţiiE ePistă ni<te acti>e pe care le puteţi obţine %ratuit odată ce >ă recuperaţi banii. Asta înseamnă inteli%enţă financiară.

2. ACT"9ELE ,3C LA C3?-ZRAREA O$"ECTELOR ,E L3]. -uterea concentrării. Copilul unui prieten î<i luase prostul obicei de6a spBn:ura toţi banii pe care6i a>ea. CBnd a împlinit /= ani e>ident că <i6a dorit propria ma<ină. Rustificarea era& NToţi părinţii prietenilor mei le6au luat copiilor cBte o ma<ină.O Copilul a >rut să intre în economiile lui <i să le folosească pentru un a>ans. Atunci m6a c+emat tatăl lui. NCre:i că ar trebui să6/ las s6o facăA Sau să procede: ca alţi părinţi <i să6i cumpăr eu ma<inaAO Eu am răspuns& NAsta ar destinde atmosfera pe termen scurt dar cu ce se >a ale%e el ca lecţie de >iaţă pe termen lun%A Oare nu ar trebui să folose<ti această dorinţă a băiatului de a a>ea propria lui ma<ină pentru a6/ în>ăţa ce>aAO ,intr6 odată s6au aprins luminile <i el s6a %răbit spre casă. ,ouă luni mai tBr:iu m6am întBlnit din nou cu prietenul meu. NQi6a luat băiatul tău ma<ina cea nouăAO am întrebat. NNu. ,ar i6am dat 8.444 de dolari pentru ma<ină. "6am spus să folosească banii mei în loc să intre în cei de studii.O NKoarte %eneros din partea taO am spus. NNu c+iar. EPista un impediment în obţinerea banilor. Xi6am urmat sfatul <i am profitat de puternica lui dorinţă de a6<i cumpăra ma<ină spre a6/ în>ăţa ce>a în plus.O NQi care era obstacolulAO am întrebat.

NTrebuia să mai Cucăm o dată o partidă de Cas+Klo*. Am Cucat <i am a>ut o lun%ă discuţie despre cum pot fi folosiţi banii în mod înţelept. "6am făcut abonament la Gall Street Rournal <i am mai luat cBte>a cărţi despre $ursă.O Qi apoi am întrebat& NCare era ideeaAO N"6am spus că6i dau cei 8.444 de dolari dar cu ă<tia nu putea să6<i cumpere direct o ma<ină. @i putea folosi ca să ac+i:iţione:e <i să ne%ocie:e acţiuni să6<i %ăsească propriul a%ent <i după ce >a face =.444 de dolari din cei 8.444 acei bani îi >or aparţine pentru ma<ină iar cei 8.444 >or intra în fondul de studii.O NQi care a fost re:ultatulAO am întrebat. NA a>ut noroc la prima ne%ociere dar cBte>a :ile mai tBr:iu a pierdut tot ce a cB<ti%at. ,upă care a început să prindă %ustul. @n pre:ent încă mai are o pierdere de 5.444 de dolari dar interesul este crescBnd. A citit toate cărţile pe care i le6am cumpărat <i <i6a mai cumpărat <i altele. ,e>orea:ă Gall Street Rournal caută indicii <i acum se uită la CN$C în loc de ?T9. "6au mai rămas doar /.444 de dolari dar i6a crescut interesul <i a <i în>ăţat ce>a din asta. El <tie că dacă pierde banii în următorii doi ani >a mer%e pe Cos fără ma<ină. ,ar nu pare să6i pese. Aproape că nu6/ mai interesea:ă ma<ina pentru că Cocul acesta i se pare mult mai amu:ant.O NQi ce se întBmplă dacă pierde toţi baniiAO am întrebat. NOm trăi <i om >edea. -refer să piardă totul acum decBt cBnd >a fi de >Brsta noastră <i ar a>ea mult mai mult de pierdut. Qi apoi ace<ti 8.444 de dolari sunt banii cel mai bine in>estiţi în educaţia sa. Ceea ce în>aţă acum îi >a ser>i o >iaţă <i pare că dintr6odată do>ede<te un cu totul alt respect faţă de puterea banilor. Cred că a încetat să îi mai spBn:ure.O A<a cum spuneam <i la punctul ; cBnd cine>a nu este în stare să se auto6 discipline:e este mai bine să nu încerce să se îmbo%ăţească. -entru că dacă procesul de de:>oltare a circuitului financiar din coloana acti>elor este simplu în teorie e %reu să se aCun%ă la o tărie sufletească în pri>inţa direcţionării banilor. ,in pricina tentaţiilor din afară e mult mai u<or ca în :iua de a:i în această lume a bunurilor de consum să sară în aer coloana c+eltuielilor. ,in cau:a lipsei de tărie sufletească banii se scur% printre de%ete. Acesta este moti>ul sărăciei <i al problemelor financiare. Am să dau <i un ePemplu în cifre referitor la inteli%enţa

financiară care se referă în acest ca: la capacitatea de a direcţiona banii spre a face mai mulţi bani.

,acă dăm la /44 de persoane /4.444 de dolari la începutul anului după părerea mea la sfBr<itul anului& /. 24 nu >or mai a>ea nimic. ,e fapt mulţi dintre ei c+iar >or a>ea datorii mai mari pentru că din banii ă<tia au plătit un a>ans la o ma<ină nouă la un fri%ider la un tele>i:or la un >ideo sau pentru o >acanţă. 5. /= >or spori cei /4.444 de dolari cu între ; <i /4 procente. 8. 7 >or aCun%e la 54.444 de dolari sau c+iar la cBte>a milioane.

?er%em la <coală ca să în>ăţăm o meserie <i ca să muncim pentru bani. ,upă părerea mea este important <i să în>ăţăm cum să punem banii să muncească pentru noi. @mi plac obiectele de luP a<a cum plac tuturor. ,iferenţa este că o parte î<i cumpără aceste obiecte de luP pe datorie. Aceasta este capcana dacă >reţi să procedaţi asemeni maselor. CBnd am >rut să6mi cumpăr un -orsc+e cel mai simplu ar fi fost să6mi sun banc+erul <i să obţin un împrumut. @n loc să mă concentre: asupra coloanei c+eltuielilor eu m6am concentrat asupra coloanei acti>elor. ,e obicei mă folosesc de această dorinţă de a ac+i:iţiona di>erse lucruri spre a mă inspira <i a mă moti>a la ni>elul %eniului meu financiar în in>estiţii. @n pre:ent mult prea adesea ne concentrăm asupra împrumuturilor necesare obţinerii lucrurilor pe care ni le dorim în loc să facem bani. -e termen scurt e mai simplu cu împrumutul dar e mai %reu pe termen lun%. Este un obicei prost pe care ni l6am format ca persoane <i ca popor. Nu uitaţi că adesea o cale simplă de>ine dificilă iar o cale dificilă de multe ori de>ine simplă. Cu cBt reu<iţi să >ă formaţi mai de>reme <i să6i formaţi <i pe cei dra%i să stăpBnească banii cu atBt >ă >a fi mai bine. $anii sunt o forţă foarte puternică. ,in păcate oamenii folosesc această forţă a banilor împotri>a lor. ,acă inteli%enţa >oastră financiară este una scă:ută banii or să >ă scape printre de%ete. Ei >or fi mai isteţi decBt >oi. ,acă banii sunt mai de<tepţi ca >oi >eţi munci pentru ei toata >iaţa.

-entru a stăpBni banii trebuie să fiţi mai de<tepţi decBt ei. Atunci banii or să >ă dea ascultare or să >i se supună. @n loc să de>eniţi scla>ii lor >eţi de>eni stăpBnii lor. Asta înseamnă inteli%enţă financiară.

0. NE9O"A ,E ERO". -uterea mitului. CBnd eram copil îi admiram foarte tare pe Gillie ?a(s Han) Aaron #o%i $erra. Ei erau eroii mei. Eram pu<ti Cucam în Li%a ?ică de baseball <i doream să fiu ca ei. Colecţionam ima%ini ale lor. 9roiam să <tiu absolut totul despre ei. Qtiam tot felul de detalii te+nice cBt erau plătiţi <i cum au aCuns într6o ec+ipă de >Brf. 9roiam să <tiu totul pentru că >roiam să fiu ca ei. -e la 06/4 ani de fiecare dată cBnd Cucam mă credeam #o%i sau Han). Aceasta este una dintre cele mai eficiente căi de a în>ăţa dar pe care n6o mai folosim cBnd de>enim adulţi. Nu mai a>em eroi. Ne pierdem inocenţa. Astă:i mă uit la pu<tii care Coacă basc+et nu departe de casa mea. Ei nu mai sunt ni<te Ro+nn( mici. Ei de>in ?ic+ael Rordan Sir C+arles sau Clide. Copiindu6<i sau luBndu6<i drept ePemplu ace<ti eroi în>aţă cu ade>ărat. Tocmai de aceea atunci cBnd cade în di:%raţie cine>a precum O.R. Simpson protestul este a<a de :%omotos. Nu e >orba doar de procesul de la tribunal. Se pierde un erou. O persoană cu care unii au copilărit în %Bnd l6au pri>it cu admiraţie <i ar fi >rut să fie ca el. ,intr6odată trebuie să ne descotorosim de persoana respecti>ă. CBnd am mai crescut alţii au de>enit eroii mei. ,in lumea %olfului cum ar fi -eter Racobsen Kred Couples <i Ti%er Goods. Le copiam mi<cările <i făceam tot posibilul să citesc cBt mai multe despre ei. ?ai am <i alţi eroi precum ,onald Trump Garren $uffett -eter L(nc+ Heor%e Soros <i Rim Ro%ers. La maturitate <tiu tot atBt de multe despre ei pe cBt <tiam despre eroii mei Cucători de baseball. 3rmăresc cu atenţie în ce in>este<te Garren $uffett <i citesc tot ce pot despre perspecti>a sa asupra pieţei. Am citit cartea lui -eter L(nc+ pentru a înţele%e cum să ale% acţiunile. Qi am citit despre ,onald Trump încercBnd să aflu cum ne%ocia:ă <i cum î<i ţine afacerile. Tot a<a cum parcă nu eram eu atunci cBnd Cucam baseball în copilărie cBnd sunt la $ursă sau ne%ocie: un contract acţione: fără să6mi dau seama cu aplombul lui

Trump. Sau cBnd anali:e: o tendinţă parcă a< fi -eter L(nc+. A>Bnd aceste modele ne alimentăm dintr6o sursă enormă de %eniu pur. ,ar eroii nu doar ne inspiră ei fac ca lucrurile să pară mai simple. Qi asta ne con>in%e că ne dorim să fim ePact ca ei. N,acă ei pot pot <i eu.O -rea multă lume >orbe<te de in>estiţii ca despre ce>a foarte %reu. ?ai bine %ăsiţi6 >ă eroi care să >ă u<ure:e situaţia.

/4. @N9ZXAX"6" Q" -E ALX"" Q" 9EX" K" RZS-LZT"X". -uterea de a dărui. Ambii mei taţi erau profesori. Tatăl meu bo%at m6a în>ăţat o lecţie care m6a călău:it toată >iaţa <i anume că trebuie să fii darnic sau %eneros. Tatăl meu cu <coală m6 a în>ăţat să folosesc timpul <i cuno<tinţele dobBndite dar aproape niciodată nu mi6a dat bani. Cum spuneam el :icea că îmi >a da atunci cBnd >a a>ea ce>a în plus. Qi bineînţeles rareori se întBmpla să aibă ce>a în plus. Tatăl meu bo%at mi6a dat <i bani <i educaţie. El credea cu tărie în sc+imb. N,acă >rei ce>a trebuie mai întBi să dai ce>aO spunea el mereu. CBnd stătea prost cu banii dădea bani la biserică sau în scopuri caritabile. ,acă ar fi să ale% o unică idee cu care a< >rea să rămBneţi aceasta ar fi. ,e cBte ori simţiţi că N>ă lipse<teO sau Na>eţi ne>oieFFF de ce>a mai întBi daţi ceea ce doriţi <i >eţi primi înapoi însutit. Acest lucru este >alabil pentru bani :Bmbete iubire <i prietenie. Qtiu că acesta este ultimul lucru pe care >rea cine>a să îl facă dar pentru mine a fost >alabil de fiecare dată. Cred în principiul reciprocităţii <i dau ceea ce >reau. 9reau bani dau bani. Qi îmi >in însutit. 9reau să >Bnd aCut pe cine>a să >Bndă ce>a <i reu<esc să >Bnd <i eu. 9reau contracte aCut pe cine>a să obţină ni<te contracte <i ca prin farmec contractele >in sin%ure la mine. Cu mulţi ani în urmă am au:it o >orbă care spunea a<a& N,umne:eu nu are ne>oie să primească dar oamenii trebuie să dea.O Tatăl meu cel bo%at spunea deseori& NOamenii săraci sunt mai +răpăreţi decBt cei bo%aţi.O Qi el ePplica a<a& o persoană bo%ată procură ceea ce î<i doresc alţii. ,e6a lun%ul >ieţii în toţi ace<ti ani de cBte ori am a>ut ne>oie sau am fost în cri:ă de bani sau de aCutor am stabilit bine ce6mi doresc de fapt <i am +otărBt să ofer mai întBi. ,e cBte ori am dat totul mi s6a întors înapoi.

Asta îmi aminte<te de o po>este despre un tip care stătea cu ni<te lemne de foc în braţe într6o noapte %eroasă <i ţipa la soba lui& NCBnd o să6mi dai ce>a căldură o să ba% ni<te lemne pe foc.O CBnd e >orba de bani de iubire de fericire de >Bn:ări <i de contracte trebuie doar să ne amintim că mai întBi trebuie să dăruim ceea ce dorim <i o să fim răsplătiţi însutit. 3neori doar cBt m6am %Bndit la ceea ce >reau <i cum am să dau la rBndul meu altcui>a <i m6am ales cu o %rămadă de daruri. ,e cBte ori simt că oamenii nu6mi :Bmbesc încep eu să :Bmbesc dBnd bună :iua <i ca prin minune toată lumea îmi :Bmbe<te în Curul meu. Este ade>ărat că lumea nu este în fapt decBt o o%lindă a fiecăruia. ,e aceea spun& N@n>ăţaţi6i <i pe alţii <i >eţi fi răsplătiţi.O Am descoperit că pe măsură ce îi în>ăţ pe alţii din tot sufletul <i eu în>ăţ mai mult. ,acă >reţi să aflaţi mai multe despre bani în>ăţaţi6i pe alţii mai întBi. Qi o ploaie de idei noi <i de răsplăţi >ă >or cuprinde. Sunt momente cBnd am dat <i n6am primit nimic înapoi sau n6am primit ceea ce doream. -ri>ind însă mai atent <i făcBnd o introspecţie sufletească am constatat că în acele momente ofeream pentru a mi se oferi în loc de a da de dra%ul de a da. Tatăl meu îi în>ăţa pe profesori <i a de>enit un maestru al lor. Tatăl meu cel bo%at îi în>ăţa pe tineri cum face el afaceri. -ri>ind retrospecti> îmi dau seama că %enero:itatea lor faţă de ceea ce <tiau i6a făcut să fie mai de<tepţi. EPistă pe lumea asta puteri mult mai mari decBt noi. -utem aCun%e acolo sin%uri dar este mai u<or cu aCutorul acestor puteri. Tot ceea ce trebuie este să fiţi %enero<i cu ceea ce a>eţi <i aceste puteri >or fi %eneroase cu >oi.

CA-"TOL3L /4

?ai >rei să fii bo%atA "ată ce ai de făcut

?ulţi oameni s6ar putea să fie nemulţumiţi de cei :ece pa<i ai mei. "6ar putea considera mai curBnd o filo:ofie decBt o practică. Eu consider că înţele%erea filo:ofiei este la fel de importantă ca <i înţele%erea practicii. Sunt mulţi oameni

care >or să facă în loc să %Bndească dar sunt <i oameni care >or să %Bndească nu să facă. A< spune că eu fac parte din ambele cate%orii îmi plac ideile noi <i îmi place să le aplic în practică. -entru cei care >or Nsă facăO iată cum ar putea ei începe. Am să >ă împărtă<esc cBte>a dintre lucrurile pe care le fac la rBndul meu dar >i le >oi spune sub o formă prescurtată.

/. Nu mai faceţi ceea ce faceţi. Cu alte cu>inte luaţi6>ă o pau:ă <i lămuriţi6>ă ce funcţionea:ă <i ce nu. ,efiniţia nebuniei este să faci mereu acela<i lucru a<teptBnd re:ultate diferite. Nu mai faceţi ceea ce nu mer%e <i căutaţi ce>a nou de făcut.

5. Căutaţi idei noi. -entru noi idei de in>estiţii mer% prin librării <i caut cărţi despre subiecte diferite <i unice. Eu le spun formule. Cumpăr cărţi cu formule despre care nu <tiu nimic. ,e ePemplu am %ăsit într6o librărie cartea lui Roel ?os)o>it:& NT+e /= -ercent SolutionO LSoluţia celor /= procenteM. Am cumpărat6o <i am citit6o. TRECEX" LA KA-TED Roia următoare am făcut ePact ca în carte pas cu pas. Am făcut la fel <i cu %ăsirea proprietăţilor imobiliare ieftine la birouri de a>ocaţi <i la bănci. ?ulţi nu trec la fapte sau se lasă con>in<i de către cine>a să renunţe la noua formulă pe care tocmai au în>ăţat6o. 3n >ecin c+iar mi6a ePplicat de ce nu funcţionea:ă ideea celor /= procente. Nu i6am dat ascultare pentru că eu n6o încercasem niciodată.

8. ?ai întBi %ăsiţi6i pe cei care au făcut ceea ce >reţi să faceţi. "n>itaţi6i în ora< la masă ru%aţi6i să >ă destăinuie secretele sau micile <iretlicuri ale afacerii. CBt pri>e<te certificatele cu /= procente am mers la un birou de impo:ite <i am căutat o an%aCată %u>ernamentală care lucrea:ă acolo. Am aflat că <i ea in>estise în acest sistem. "mediat am in>itat6o la masă. A fost foarte încBntată să6mi po>estească tot ceea ce <tia <i cum a procedat. ,upă prBn: mi6a arătat toată dupăamia:a cum a aplicat sistemul. -Bnă a doua :i am %ăsit cu aCutorul ei două

proprietăţi <i de atunci cB<ti% o dobBndă de /= la sută. ?i6a luat o :i să citesc cartea o :i să trec la fapte o oră prBn:ul <i o :i ca să ac+i:iţione: două afaceri pe cinste.

7. 3rmaţi cursuri <i cumpăraţi casete. ?ereu caut prin :iare noi <i interesante cursuri. ?ulte sunt %ratuite sau costă foarte puţin. -articip însă <i la seminarii costisitoare atunci cBnd se discută un subiect pe care doresc neapărat să6/ în>ăţ. Sunt bo%at <i liber. Nu mai am ne>oie de o sluCbă numai datorită cursurilor pe care le6am urmat. Am prieteni care nu au urmat aceste cursuri <i mi6au spus că îmi irosesc banii dar ei au rămas în aceea<i sluCbă.

;. Kaceţi cBt mai multe oferte. CBnd doresc să in>estesc în proprietăţi imobiliare >i:ite: mai multe proprietăţi <i în final scriu o ofertă. Nu <tiţi ce înseamnă Noferta idealăOA Să <tiţi că nici eu nu <tiu. Asta este treaba a%enţilor mei imobiliari. Ei fac ofertele. Eu muncesc cBt mai puţin. O prietenă m6a ru%at să îi arăt cum să6<i cumpere o casă cu mai multe apartamente. Astfel încBt într6o sBmbătă ea a%entul ei <i cu mine am >i:itat ni<te case cu cBte <ase apartamente. -atru erau Calnice dar două erau bune. Am propus să facem oferte pentru toate <ase dBnd Cumătate din ceea ce ceruseră proprietarii. Ea <i a%entul ei erau să moară de inimă. Li s6a părut tare %rosolan socotind că e o Ci%nire adusă celor care >Bnd dar de fapt cred că a%entul respecti> nu >roia să se omoare muncind. A<a încBt n6au făcut nimic <i au continuat să caute o afacere mai rentabilă. Nu s6au făcut nici un fel de oferte <i persoana încă mai caută afacerea NidealăO la preţul ideal. Ei bine n6a>eţi cum să <tiţi care este preţul ideal pBnă ce nu ePistă cealaltă parte cu care să înc+eiaţi afacerea. ?aCoritatea >Bn:ătorilor la rBndul lor cer prea mult. Rareori se întBmplă ca cine>a care >inde să ceară un preţ mai mic decBt ar face afacerea. ?orala întBmplării este următoarea& Kaceţi oferte. Cei care nu sunt in>estitori nici nu <tiu sentimentul de a încerca să >in:i ce>a. Am o proprietate imobiliară pe care încerc s6o >Bnd de luni de :ile. A< fi acceptat orice. Nu mi6ar fi păsat cBt de mic e preţul. ?ă mulţumeam <i cu :ece porci. Nu atBt din pricina ofertei ci

pentru că pur <i simplu în sfBr<it cine>a se arăta interesat. -oate că a< fi făcut un sc+imb cu cine>a de la o fermă de porci. Astea sunt re%ulile Cocului. Să cumperi <i să >in:i e amu:ant nu uitaţi asta. E nostim <i e doar un Coc. Kaceţi oferte. S6ar putea ca cine>a să spună NdaO. @ntotdeauna fac oferte cu portiţe de scăpare. @n imobiliar fac oferte la care adau%& NAfacerea trebuie aprobată <i de partenerul meu.O Nu specific niciodată cine este acest partener de afaceri. ?ulţi nu <tiu că partenerul este pisica mea. ,acă acceptă oferta <i nu >reau să fac afacerea sun acasă <i >orbesc cu pisica. Kac această afirmaţie absurdă pentru a ilustra cBt de ePtraordinar de simplu este acest Coc. ?ultă lume se complică prea tare <i lucrurile sunt luate prea în serios. Hăsirea contractului ideal a afacerii ideale a oamenilor ideali a in>estitorilor ideali sau orice altce>a este ca atunci cBnd îţi cauţi un partener de suflet. Trebuie să mer%eţi la faţa locului <i să >orbiţi cu cBt mai multă lume să faceţi multe oferte contra oferte să ne%ociaţi să refu:aţi <i să acceptaţi. Cunosc mulţi celibatari care stau acasă <i a<teaptă să sune telefonul dar în ca: că nu sunteţi Cind( Cra*ford sau Tom Cruise cred că e mai bine să ie<iţi din casă măcar cBt să mer%eţi la cumpărături. Căutaţi oferiţi refu:aţi ne%ociaţi <i acceptaţi căci acestea sunt părţile componente ale procesului oricărui lucru care se întBmplă în >iaţă.

=. Kaceţi Co%%in% plimbaţi6>ă sau mer%eţi cu ma<ina în aceea<i :onă o dată pe lună >reme de :ece minute. Cele mai bune in>estiţii în afaceri imobiliare le6am %ăsit în timp ce făceam Co%%in%. 9oi aler%a în acela<i cartier >reme de un an. ,e fapt caut o sc+imbare. -entru ca o afacere să fie profitabilă trebuie să cuprindă două elemente& să fie un c+ilipir <i să fie o sc+imbare. Sunt o mulţime de c+ilipiruri dar sc+imbarea este cea care transformă c+ilipirul într6o oca:ie profitabilă. ,eci cBnd fac Co%%in% îl fac în cartierul în care doresc să in>estesc. -rin repetiţie obser> ni<te mici diferenţe. @mi dau seama că ePistă proprietăţi puse în >Bn:are de mult. ,eci cel care >inde >a fi mai disponibil pentru o afacere. ?ă uit după camioane de mutat mobila stau <i >orbesc cu <oferii discut cu po<ta<ii nici nu >ă puteţi da seama cBte informaţii puteţi obţine astfel despre o anumită :onă.

Hăsesc o :onă proastă mai ales o :onă în care <tirile de la tele>i:or alun%ă pe toată lumea de acolo. ?er% uneori <i un an a<teptBnd un semn de sc+imbare în bine. ,iscut cu detaili<tii mai ales cu cei nou >eniţi <i aflu de ce s6au mutat acolo. Sunt suficiente cBte>a minute pe lună <i o fac în timp ce am o altă ocupaţie cum ar fi puţină mi<care sau mersul la un ma%a:in.

1. @n pri>inţa acţiunilor îmi place cartea lui -eter L(nc+ N$eatin% t+e StreetsO L$ătutul stră:ilorM în special pentru formula sa în pri>inţa ale%erii acţiunilor a căror >aloare >a cre<te. Am descoperit că principiile descoperirii >alorii sunt acelea<i indiferent dacă este >orba de proprietăţi imobiliare acţiuni fonduri mutuale noi firme un nou animal de casă o nouă locuinţă un nou partener de >iaţă sau un deter%ent la un preţ care este un ade>ărat c+ilipir. Sistemul este întotdeauna acela<i. Trebuie să <tiţi ePact ceea ce căutaţi <i apoi să porniţi la treabăD

2. ,e ce consumatorii >or fi întotdeauna săraci. ,e cBte ori apar ni<te >Bn:ări cu preţ redus într6un superma%a:in să :icem la +Brtie i%ienică consumatorul dă fu%a <i î<i face o re:er>ă. CBnd sunt >Bn:ări cu preţ redus la acţiuni ceea ce cel mai adesea se nume<te o cădere sau o corecţie consumatorul fu%e de acolo. CBnd la superma%a:in cresc preţurile consumatorul cumpără din altă parte. CBnd cresc preţurile pe piaţa de acţiuni atunci consumatorul începe să cumpere.

0. Căutaţi unde trebuie. 3n >ecin <i6a cumpărat un apartament cu /44.444 de dolari. Eu am cumpărat unul identic alături de al lui cu ;4.444 de dolari. @mi spune că el a<teaptă să crească preţurile. @i ePplic că profitul se face cBnd cumperi nu cBnd >in:i. El a cumpărat prin intermediul unui ade>ărat a%ent imobiliar dar care nu deţine proprietăţi. Eu am cumpărat de la departamentul de ipoteci nerăscumpărabile al unei bănci. Am plătit ;44 de dolari pentru un curs unde am în>ăţat să procede: astfel. 9ecinul meu mi6a spus că ;44 de dolari in>estiţi într6un curs cu acest subiect e ce>a mult prea costisitor. ?i6a spus că nu6 <i poate permite <i că n6are nici timp. A<a încBt a<teaptă să crească preţurile.

/4. @ntBi caut pe cine>a care >rea să cumpere <i apoi caut pe cine>a care >rea să >Bndă. 3n prieten căuta un anumit teren. A>ea banii dar n6a>ea timp. Am %ăsit o bucată de teren mai mare decBt ceea ce >rea el să cumpere. L6am ar>unit mi6 am sunat prietenul <i el a acceptat să ia o bucată. "6am >Bndut acea bucată după care am cumpărat terenul. Am obţinut restul de teren %ratuit. ?orala acestei întBmplări& Cumpăraţi plăcinta <i tăiaţi6o bucăţi. Lumea în %eneral caută ceea ce6<i poate permite adică bucăţi mai mici. Ei cumpără doar o bucată de plăcintă dar sfBr<esc prin a plăti mai mult pentru mai puţin. ?arile afaceri nu sunt pentru cei care nu au an>er%ură în %Bndire. ,acă >reţi să >ă îmbo%ăţiţi %Bndiţi în stil mare. Cei care >Bnd cu amănuntul fac reduceri la cantităţile mari pur <i simplu pentru că cei mai mulţi oameni de afaceri ţin la cei care c+eltuiesc în stil mare. ,eci c+iar dacă nu a>eţi prea mulţi bani puteţi %Bndi în stil mare. Cum compania mea urma să ac+i:iţione:e calculatoare mi6am sunat cBţi>a prieteni <i i6am întrebat dacă nu >or <i ei să cumpere. Am mers la di>erse firme ne6am tocmit mult tocmai pentru că >roiam să cumpărăm atBt de multe bucăţi. La fel am procedat <i cu acţiunile. Cei cu cB<ti%uri neînsemnate rămBn a<a pentru că %Bndesc mesc+inE acţionea:ă sin%uri sau deloc.

//. @n>ăţaţi din istorie. Toate marile companii de la $ursă au început ca firme mici. Colonelul Sanders nu s6a îmbo%ăţit decBt după ce a pierdut totul <i asta cBnd a>ea peste =4 de ani. $ill Hates a fost unul dintre cei mai bo%aţi oameni din lume încă înainte să împlinească 84 de ani.

/5. Kapta este întotdeauna mai de preţ decBt pasi>itatea.

Acestea sunt doar o parte dintre lucrurile pe care le6am făcut <i continuu să le fac pentru a detecta oca:iile. Cu>intele cele mai importante sunt Nsă faciO <i Na faceO. Cum ele au fost repetate de atBtea ori în această carte s6ar putea să >ă

determine să treceţi la fapte înainte să primiţi răsplata financiară a<teptată. Acţionaţi c+iar acumD

E-"LOH

Cum puteţi plăti facultatea copilului cu doar 1.444 de dolari

Cum cartea se apropie de final <i urmea:ă a fi publicată a< >rea să >ă împărtă<esc un ultim %Bnd. -rincipalul moti> pentru care am scris această carte a fost să >ă furni:e: informaţii pornind de la care să >ă puteţi spori inteli%enţa financiară pe care s6o folosiţi în re:ol>area nenumăratelor probleme întBlnite în >iaţa oricui. Kără o pre%ătire financiară mult prea des folosim formula standard de >iaţă adică muncitul din %reu economisitul împrumutatul <i plata unor impo:ite ePcesi>e. Astă:i a>em ne>oie de informaţii mai bune. Kolosesc po>estea care urmea:ă ca un ePemplu final referitor la o problemă financiară cu care se confruntă multe tinere familii în :iua de a:i. Cum >ă puteţi permite o <coală bună pentru copii asi%urBndu6>ă totodată <i pensiaA Acesta este un ePemplu de folosire a inteli%enţei financiare în loc de a munci din %reu pentru a atin%e acela<i obiecti>. 3n prieten de6al meu se plBn%ea într6o :i cBt de %reu i6a fost să strBn%ă bani pentru facultatea copiilor. El depunea lunar 844 de dolari într6un fond mutual <i reu<ise să strBn%ă deocamdată /5.444 de dolari. El estima că ar fi a>ut ne>oie de 744.444 de dolari pentru cei patru copii ai săi. ?ai a>ea încă /5 ani la dispo:iţie a>Bnd în >edere că băieţelul cel mare a>ea doar = ani deocamdată. Ne aflam în anul /00/ <i piaţa imobiliară era foarte proastă în -+oeniP. Toată lumea î<i >indea casele. "6am su%erat cole%ului meu de clasă să cumpere o casă cu o parte din banii din fondurile sale mutuale. "deea /6a mirat <i am început să discutăm această posibilitate. -rincipala lui %riCă era că nu are credit în bancă pentru a cumpăra încă o casă a>Bnd în >edere că abia <i6/ prelun%ise pe cel ePistent. L6am asi%urat că ePistă <i alte posibilităţi decBt prin $ancă de a finanţa o proprietate.

9reme de două săptămBni am căutat o casă care să corespundă tuturor criteriilor dorite. A>eam de unde ale%e a<a încBt c+iar ne6a amu:at ideea. @n sfBr<it am %ăsit una cu 8 dormitoare <i 5 băi într6un cartier foarte ele%ant. -roprietarul fusese restructurat <i trebuia să >Bndă pentru că urma să se mute cu familia în California unde î<i %ăsise altă sluCbă. El dorea /45.444 de dolari dar i6am oferit doar 10.444. A acceptat imediat. -e casă era ceea ce se nume<te un împrumut necalificat ceea ce însemna că <i un >a%abond putea să o cumpere fără aprobarea băncii. -roprietarul datora 15.444 de dolari a<a încBt prietenul meu n6a trebuit să scoată decBt 1.444 diferenţa de preţ între ceea ce datora <i suma pe care o cumpărase. ,e îndată ce proprietarul s6a mutat prietenul meu a scos casa la înc+iriat. ,upă ce s6au plătit toate c+eltuielile inclusi> ipoteca a continuat să ba%e în bu:unar cBte /5; de dolari pe lună. -lanul său era să ţină casa /5 ani <i să ac+ite ipoteca mai rapid adău%ind la plată cei /5; de dolari pe lună. Am calculat că în /5 ani mare parte din ipotecă >a fi plătită <i că ar cB<ti%a net 244 de dolari pe lună după ce aCun%e la facultate primul copil. Ar mai putea <i să >Bndă casa în ca:ul în care i6ar cre<te >aloarea. @n /007 piaţa imobiliară s6a sc+imbat dintr6odată în -+oeniP <i i s6au oferit pe aceea<i casă /;=.444 de dolari de către c+iar c+iria<ul care locuia acolo <i căruia îi plăcuse. ,in nou m6a întrebat ce părere am <i e>ident i6am spus să >Bndă profitBnd de le%ea de amBnare a impo:itului nr. /48/. Se alesese brusc cu aproape 24.444 de dolari de care putea profita. ?i6am sunat un alt prieten din Austin TePas care i6a transferat banii într6un depo:it. ,upă trei luni a început să primească cecuri de aproape /.444 de dolari pe lună >enit pe care i6a bă%at la loc în fondurile mutuale pentru facultate fonduri care acum cre<teau mult mai rapid. @n /00= depo:itul a fost >Bndut <i s6a ales cu un cec în >aloare de 884.444 de dolari care din nou a fost in>estit într6un alt proiect care i6a adus 8.444 de dolari pe lună >enit bani care au intrat tot în fondurile mutuale pentru facultate. Acum este foarte încre:ător că obiecti>ul lui >a fi u<or de atins respecti> cei 744.444 de dolari <i nu i6au trebuit decBt 1.444 ca să înceapă <i puţină inteli%enţă financiară. Copiii î<i >or putea permite să studie:e la facultatea pe care o doresc iar celelalte acti>e de la firma sa >or sta la ba:a pensiei sale.

Ca urmare a acestei strate%ii de in>estiţie reu<ită >a putea ie<i la pensie mai de>reme. 9ă mulţumesc că aţi citit această carte. Sper că >6a oferit ni<te informaţii utile în folosirea puterii banilor care să muncească pentru >oi. Actualmente a>em ne>oie de o <i mai mare inteli%enţă financiară pentru a supra>ieţui. "deea că trebuie bani pentru a face bani este un tip de %Bndire financiară proprie celor neePperimentaţi. Asta nu înseamnă că nu sunt inteli%enţi dar nu au în>ăţat arta de a face bani. $anii sunt o simplă idee. ,acă >reţi mai mulţi bani sc+imbaţi6>ă modul de %Bndire. Orice persoană care a reu<it prin sine însă<i a început cu puţin dar cu o idee pe care a transformat6o în ce>a măreţ. Acela<i lucru se aplică <i în ca:ul in>estiţiilor. Trebuie doar cBţi>a dolari pentru început <i ei se pot transforma într6o sumă impresionantă. Am cunoscut foarte mulţi oameni care î<i petrec >iaţa în căutarea marii afaceri sau strBn%Bnd o mulţime de bani ca să facă marea afacere dar după părerea mea asta e o prostie. ?ult prea des am >ă:ut in>estitori neePperimentaţi punBndu6<i totul într6o sin%ură afacere <i pier:Bnd mare parte rapid. Or fi fost ni<te oameni muncitori dar cate%oric nu erau ni<te buni in>estitori. -re%ătirea <i înţelepciunea în pri>inţa banilor sunt ePtrem de importante. Apucaţi6 >ă de>reme de treabă. Cumpăraţi6>ă o carte. ?er%eţi la un seminar. EPersaţi. @ncepeţi cu puţin. Am transformat ;.444 de dolari într6un milion producBnd <i un circuit financiar de ;.444 de dolari pe lună în mai puţin de <ase ani. ,ar am început să în>ăţ de copil. 9ă sfătuiesc să în>ăţaţi pentru că nu e c+iar a<a de %reu. ,e fapt e c+iar destul de u<or odată ce începe să >ă interese:e subiectul. Sper că mesaCul meu este limpede. Ceea ce a>eţi în minte determină ceea ce a>eţi în mBnă. $anii sunt doar o idee. EPistă o carte nemaipomenită care se nume<te N,e la idee la baniO Lde Napoleon Hill Editura Curtea 9ec+e /002M. Titlul după cum >edeţi nu este N?unce<te din %reu <i îmbo%ăţe<te6teO. @n>ăţaţi să puneţi banii să muncească din %reu pentru >oi <i >eţi a>ea o >iaţă mai u<oară <i mai fericită. @n :iua de a:i nu încercaţi să e>itaţi riscurile ci încercaţi să fiţi de<tepţi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful