Fenomenul suicidar - instante, finalitati si semnificatii Considerat cea mai importantă enigmă a psihologiei şi psihopatologiei, suicidul apare ca un “fapt

cvasicotidian” în terminologia utilizată de M. Quidu, Organiza ia Mondială a !ănătă ii calcul"nd faptul că la fiecare minut şi #umătate o persoană îşi sf"rşeşte via a prin suicid. $eşi pro%lematica sa comple&ă vizează ansam%lul ştiin elor antropologice, suicidul se înscrie în primul r"nd în aria preocupărilor medicale, constituind cea mai importantă condi ie psihopatologică şi “cea mai frecventă urgen ă psihiatrică” ce pune su% semnul între%ării e&isten a. !uicidul este un fenomen comple& care a fost descris şi e&plicat de către medici şi psihologi. !uicidologia, ramură a medicinei legale, interesează at"t medicul, c"t şi psihologul. O%iectul ei de studiu este suicidopatia concepută ca entitate aparte compusă din trei faze. !uicida ia este faza de incu%a ie, de e&plorare şi conturare a motiva iei, în timpul căreia su%iectul îşi pune pro%lema mor ii şi a necesită ii de a muri. 'a este declanşată de una sau mai multe cauze ce duce la formarea în paln intrapsihic a unei atitudini favora%ile actului suicidar. Suicidacţia reprezintă etapa de trecere de al imaginile abstracte, conflictuale, la etapa pregătirilor succesive concrete prin căutarea formelor şi metodelor de conduită autodistructuivă. În această fază intervin circumstanţele psihopatologice, somatogene şi sociogene ce contribuie la creşterea tensiunii intrapsihice şi în final la luarea deciziei înfăptirii suicidului ca o explozie autodistructivă. Traumatizaţia este faza de punere în practică a modalităţilor autodistructive anterior proiectate sau actul în sine urmat sau nu de reuşită. mportante sunt în această etapă metodele şi efectul lor. $in punct de vedere clinic e&istă mai multe instan e sau forme ale fenomenului suicidar, e&istă numeroase varia ii interindividuale, dar în această diversitate au fost identifica i totuşi () trăsături comune prezentate de $oina Cozman* (. !copul urmărit prin suicid este căutarea unei solu ii. +. ,elul vizat este suspendarea stării de conştiin ă, stoparea flu&ului conştiin ei. -. !timulul declanşator este durerea psihologică intolera%ilă. .. !tresorul comun în sinucidere îl reprezintă nevoile psihologice frustrate. /. !entimentul resim it de către cei care se sinucid este cel de nea#utorare, de disperare. 0. 1titudinea interioară pe fondul căreia survin actele autolitice este am%ivalen a, reunirea a două tendin e* de autodistrugere şi de planificare a salvării.

tentativele se pot plasa pe o axă bipolară. un strigăt de a#utor pe de altă parte. 8onescu enumeră şi e&plică următoarele instan e* ideea de suicid. Studiile au evidenţiat că tentativele se înt"lnesc de %#&' ori mai frecvent la tineri dec"t la adulţi şi de aproximativ &' ori mai frecvent la tinere dec"t la tineri. ().2. !tatusul cognitiv al suicidarilor este constric ia. îngustarea ma#oră a c"mpului cognitiv şi a capacită ii de a produce alternative de răspuns. 'a se conturează pro%a%il în situa ii de criză. (a v"rsta adultă. 'a a fost comparartă cu un 8anus cu două fe e* o stare de disperare şi dorin a de neantizare pe de o parte şi o chemare.femeile suferă de inimă şi bărbaţii mor de infarct/. eşuat. 9entativele pot fi e&presia unei pulsiuni. 5$oina Cozman. un apel. evitarea confruntării cu anumite situa ii interpretate drept stresante. Principalele caracteristici ale tentativelor sunt sistematizate de 7. această rată înaltă a tentativelor la sexul feminin raportată la rata înaltă a suicidului reuşit la sexul masculin aminteşte de comparaţia conform căreia . $ric"t de demonstrativă ar părea. (4446 7. • Ideea de suicid nu are cu necesitate un caracter patologic. la extreme situ"ndu#se demonstrativitatea şi deplina autenticitate. • Tentativa de suicid este actul suicidar ratat. comportamentul suicidar fiind în continuarea trăsăturilor de personalitate ale sinucigaşului. tentativele sunt de )#* ori mai frecvente la femei dec"t la bărbaţi. 1c iunea comună în suicid este evadarea. suicidul disimulat. !in punctul de vedere al veridicităţii lor. tentativa de suicid. 1ctul interpresonal realizat prin suicid este comunicarea inten iei. ea poate apărea şi în larga arie a normalită ii. orice tentativă trebuie privită şi abordată cu toată seriozitatea întruc"t cel în cauză îşi poate curma viaţa din greşeală. în condi iile în care individul nu are la dispozi ie o modalitate de răspuns considerată satisfăcătoare. 3. pulsiunea suicidară şi conduita suicidară. 8onescu astfel* .. suicidul cronic. 1spectul de consecven ă în fenomenul suicidar este reprezentat de tiparele tiparele de reac ie ha%ituale ale individului. pot avea caracter demonstrativ sau pot fi e&presia unui act punitiv. 4.bărbaţi#femei-. Spre deosebire de suicidul propriu#zis care se înt"lneşte în raport de + la & .

: apar mai ales al adolescen i şi tineri : sunt mai frecvente mai ales al adolescente şi tinere 5comparativ cu adolescen ii şi tinerii de aceeaşi v"rstă6 : ma#oritatea se desfăşoară vesperal. !uicidul travestiti este frecvent invocat în romane şi în filme. 'ste e&clusă into&ica ia acută cu alcool. dar psihologii încearcă să depisteze şi descifreze această formă prin realizarea autopsiei actului suicidar. • Parasuicidul sau suicidul cronic include următoarele situa ii* :conduitele de risc. spre deose%ire de suicidul propriu:zis care se desfăşoară de o%icei matinal : apro&imativ . care deseori încearcă sentimente de autoculpa%ilitate. 8ntroducerea termenului de parasuicid restr"nge la ma&imum aria termenului de tentativă de suicid care răm"ne rezervat unor cazuri e&trem de rare. greu reprima%ile resim ite de individ spre a:şi pune capăt vie ii. tentative sunt sau au fost precedate de situa ii conflictuale. în special a mem%rilor familiei. 'ste un fel de anchetă asupra vie ii insului din ultimul timp. e&isten a unui suicid lasă o grea povară asupra familiei. !e presupune că la parasuicid apelează un individ ce posedă mecanisme reduse de inhi%i ie a autoagresiunii. a grupului profesional. <revalen a acestei forme de suicid nu este cunoscută. ac ion"nd astfel în sensul oricăror impulsuri suicidare care pot surveni. stresante.). • Pulsiunea suicidară e&plică suicidul ca e&presie a unei tendin e irezisti%ile.'&emplele de acest gen anulează capitolele referitoare la alegerea formelor şi a mi#loacelor de . defensive :refuzul unor interven ii chirurgicale a%solut necesare :refuzul unui tratament medical a%solut necesar :continuarea consumului de droguri sau alcool în condi iile în care este evidentă degradarea fizică. socială. psihică şi profesională a persoanei 9ermenul de parasuicid a fost introdus în (42) de către =. psihotraumatizante • Suicidul disimulat sau suicidul travestit surprinde preocuparea celui care comite actul suicidar pentru sentimentele şi stările celor din #ur. duse la e&teremă p"nă la comportamentele a%erante de asumare a riscului ce capătă valen e securizante. 'ste o povară predominant morală. a prietenilor. Cel în cauză recurge la o disimulare pentru a nu lăsa o povară morală şi socială prea mare asupra celor dragi. 1ctualmente. >reitman şi desemna orice lezare non:fatală sau ingerare de su%stan e în e&ces sau chiar medicamente prescrise în e&ces.

suicid. spectaculozitatea. C Suicidul colectiv poartă marca altruismului. 1lteori. Ca o tendin ă modernă. În ultimă instanţă însă alegerea mi1locului este determina3tă de semnificaţia suicidului şi de starea psihică a persoanei din momentul comiterii acţiunii suicidare.ingestia unor substanţe-. dar şi a sugestibilităţii induse în mod aberant. rapiditatea..duale/ sau . conform cărora moartea este . Se presupune că eficacitatea mi1locului ales ilustrează autenticitatea tentativei suicidare. În cazul în care se poate vorbi de o conduită suicidară. strangulare. onescu. Ca orice pulsiune. urm"nd locurile pu%lice frecventate şi mai rar hotelurile şi locul de muncă. ?n China domină into&ica iile cu opiu şi săruri de arsenic. contagiunea suicidară a fost %azată pe anumite convingeri religioase şi culturale. • Conduita suicidară este menţionată mai ales în psihopatologia freanceză şi constă în acţiunile de pregătire. acte suicidare se realizează la domiciliu. în @aponia tradi ionalul haraAiri a fost înlocuit cu utilşizarea armelor de foc. asfixice . suicidul colectiv a atins proprţii impresionante determinate de influenţe religioase sau socioculturale . de regizare a actului suicidar.defenestrare şi împuşcare-. aceste situaţii frecvent invocate în literatură sunt rar înt"lnite în viaţă. şi cea suicidară este trecătoare astfel înc"t individul odată salvat este surprins de actul întreprins.familiale/.inhalare de gaze.. înec. autorul rom"n consideră că din varietatea extremă a mi1loacelor de autoliză. 8onescu. <ulsiunea suicidară irezisti%ilă îl determină pe individ să recurgă la primul mi#loc ce îi iese în cale.şi toxice . submersie. păstrarea aspectului fizic şi a integrităţii corporale. (44/6 '&istă diferen e culturale în privin a alegerii variantelor de autoagresiune. alegerea la care recurge suicidarul este determinată de numeroşi factori printre care se numără2 eficacitatea. imitaţia. În afara formelor . s:a o%servat în raport cu e&tinderea halucinogenelor că narcomania poate fi încadrată în cadrul conduitelor autodistructive pasive. iar în Bran a ordinea metodelor cel mai frecvent utilizate este* sp"nzurare. uşurinţa execuţiei. s:a constatat că . 57. În mod tradiţional se consideră că principalele mi1loace autolitice sunt2 traumatice . arme de foc. ?n ceea ce priveşte spa iul ales.spre exemplu epidemiile de suicid de după apariţia lucrărilor Suferinţele t"nărului 4eter şi după sinuciderea actriţei 5arel6ne 5onroe-. În opinia lui 0.

pastorul @im @ones. se ştie că rolul liderului este deseori decisiv în ceea ce priveşte natura şi amplitudinea ac iunilor sectei.9eoria lui avea valen e securizante pentru oameni. şedin e prezidate de @ones. 4+2 mem%ri aii unei comunită i socioreligioase. le oferea siguran a şi speran a. Cei cărora le:a fost indusă ideea de suicid hotărăsc în grup data şi mi#locul suicidar. “Facola#ul în scop de manipulare şi violentare a personalită ii cu mi#loace pe c"t de rafinate pe at"t de pline de . care cel mai frecvent este psihofarmacologic.concepută ca o eli%erare. 57. în 7uDana. 9l promitea o lume nouă pentru care merita să te străduieşti şi să te sacrifici şi era foarte convingător. $isciplina a devenit %rutală.E. cetă eni ai !. !acă la început pedepsele erau doar verbale.1. a#ung"ndu:se la folosirea %ătăii şi a altor pedepse %rutale. (44/6 1dept şi promotor al teoriei integra ioniste. “Benomenele de şocantă depersonalizare pr să predomine în panorama maladivă a noului val de sectarism religios”. !pre e&emplu. datorită personalită ii patologice a liderului.în tinpul şedin elor comisiei purificatoare. 7u toate acestea. suicidul colectiv este ini iat de un pacient cu psihoză depresivă sau schizofrenie paranoidă care manifestă tendin e autolitice şi este considerat suicid activ. s:au sinucis ca urmare a ac iunilor mistico:persuasive e&ercitate de liderul lor. @ones. ?n cadrul organiza iilor de tiop sectant. ?n cazul sectei “9emplul popoarelor “a lui @. dar şi prin utilizarea de către 8ones a tehnicilor şi principiilor de persuasiune. în (423. adeziunile la secta lui 8ones erau numeroase. suportul de care aveau nevoie. 9emplul lui @ones avea o structură piramidală în v"rful căreia se afla el însuşi. $in perspectiva psihopatologiei clinice. 8onescu. era suficient ca cineva să pară neatent pentru a declanşa un interogatoriu dur şi pedepse aspre. activitatea devine tot mai pu in religioasă şi tot mai %ogată în ac iuini nocive. 1cesta induce ideea şi convingerea suicidară în r"ndul altor persoane care prezintă o %oală psihică asemănătoare. poli ienească asupra congrega iei. pe parcurs s#au transformat în bătăi. Bilosofia şi via a comunitară a sectelor reduc pro%lemele vie ii cotidiene şi deformează componentele motiva ional:valorice ale personalită ii umane. o mare sugesti%ilitate sau un anumit grad de deficien ă metală. fapt explicabil prin manifestarea fenomenelor de contagiune şi iraţionalitate specifice psihologie mulţimilor. @ones a înfiin at un comitet de intergrare format dintr:un grup restr"ns de acoli i loiali şi care e&ercita o supraveghere atentă.

cruzime reprezintă apana#ul acelor religii săl%atice şi al multor comunită i şi grupuri sociale sectare”. .

Related Interests