You are on page 1of 26

NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI C...

Page 1 of 26

NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE
Indicativ: I 5/2 – 98 Cuprins 1. OBIECT. DOMENIUL DE APLICARE
1.1. Prevederile prezentului normativ se aplică la exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare din construcţii civile şi de producţie. 1.2. Normativul se adresează personalului din unităţile care întreţin şi exploatează instalaţiile de ventilare şi climatizare, administraţiilor clădirilor, proiectanţilor, în vederea întocmirii instrucţiunilor de exploatare. 1.3. Prevederile normativului se aplică: - la instalaţiile noi; - la instalaţiile care se modernizează, se reabilitează sau se transformă, precum şi la cele care se efectuează reparaţii capitale. 1.4. Nu fac obiectul prezentului normativ instalaţiile speciale de ventilare şi climatizare, cum sunt: instalaţiile de dezodorizare, sterilizarea aerului, transport pneumatic, ventilarea construcţiilor agrozootehnice şi mine, instalaţii speciale aferente clădirilor spitaliceşti sau adăposturilor de apărare civilă, precum şi instalaţiile pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu (desfumare). 1.5. Prevederile normativului au în general un caracter de recomandare, cu excepţia prevederilor corespunzătoare cerinţelor de calitate menţionate în art. 2.1. 1.6. La exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor de ventilare şi climatizare se vor respecta şi prevederile specifice cuprinse în reglementările din Anexa nr. 1. [top]

2. ASIGURAREA CERINŢELOR DE CALITATE
2.1. Prin exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare trebuiesc să fie asigurate cel puţin nivelurile minime de performanţă rezultate din cerinţele de calitate ale "Legii privind calitatea în construcţii" (Legea 10/1995): - rezistenţă şi stabilitate; - siguranţă în exploatare; - siguranţă la foc; - igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului; - izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie; - protecţia împotriva zgomotului. 2.2. Asigurarea cerinţelor de calitate enumerate la art. 2.1. sunt obligatorii pe întreaga durată de exploatare a instalaţiilor de ventilare şi climatizare. 2.3. La exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare se va ţine seama şi de alte cerinţe de calitate, care însă nu au un caracter obligatoriu, ci de recomandare (confort vizual, tactil, durabilitate, adaptare în utilizare, etc.). [top]

3. VERIFICĂRI, ÎNCERCĂRI, PROBE
3.1. Verificările, încercările şi probele prealabile punerii în funcţiune se fac în următoarele situaţii: - la recepţia la terminarea lucrărilor şi finala precum şi după reparaţii capitale, în conformitate cu "Legea privind calitatea în construcţii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" şi Normativul I.5; - după reparaţii şi revizii; - în timpul exploatării curente a instalaţiilor. 3.2. Înaintea efecturării probelor se verifică: - concordanţa instalaţiilor şi a dimensiunilor acestora corespunzător proiectului de execuţie; - caracteristicile echipamentelor şi aparatelor şi concordanţa acestora cu proiectul şi cărţile tehnice ale echipamentelor; - poziţiile şi amplasamentele echipamentelor şi aparatelor; - poziţia şi caracteristicile elementelor de automatizare (comandă şi acţionare); - protecţia anticorozivă şi termoizolaţia canalelor;

mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.chm::/i5-2-1998.html

13/04/2011

NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI C... Page 2 of 26

- poziţia suporţilor inclusiv conformarea şi măsurile antiseismice ale aparatelor, echipamentelor, tubulaturii etc.; - verificarea protecţiei contra electrocutării. 3.3. Verificările caracteristicilor elementelor componente ale instalaţiilor se fac pe baza certificatelor de calitate sau agrementelor puse la dispoziţie de furnizori. Verificări şi încercări ale elementelor componente ale instalaţiilor de ventilare şi climatizare 3.4. Asupra elementelor componente ale instalaţiilor se efectuează înainte de punerea în funcţiune, următoarele tipuri de verificări: - verificări mecanice; - verificări electrice; - verificări aeraulice; - verificări hidraulice; - verificări termice. Verificările ventilatoarelor 3.5. Se verifică următoarele: - fixarea pe postament şi pe sistemul de amortizare a vibraţiilor; - orizontalitatea sau după caz verticalitatea arborilor motorului şi ventilatorului precum şi a glisierelor motorului; - echilibrarea statică a rotorului; - sensul corect de rotaţie al rotorului ventilatorului; - modul de rotire al rotorului (fără frecări, jocuri, zgomote sau trepidaţii anormale); - întinderea corectă a curelelor de transmisie (toate curele de transmisie montate pe aceeaşi roată trebuie să fie întinse egal iar săgeata pe care o face cureaua să nu depăşească valorile prescrise); - gradul de încălzire al lagărelor şi rulmenţilor după o funcţionare normală a instalaţiei; - aliniamentul roţilor şi de curea sau a cuplurilor elastice; - protecţia anticorozivă; - turaţia motorului şi ventilatorului; - verificarea intensităţii curentului absorbit şi tensiunii motorului de antrenare. Se verifică totodată şi accesoriile ventilatoarelor: elementele de reglare a debituluid e aer, calitatea burdufurilor, geometria pieselor de racord la instalaţie, din punct de vedere aerodinamic. 3.6. Se verifică dispozitivele de protecţie ale subansamblelor în mişcare ale ventilatoarelor (apărători sau grile de protecţie) conform STAS 10627. 3.7. Verificarea nivelului de zgomot se face la ventilatorul montat în instalaţie conform metodelor indicate în STAS 10834. Nivelul vibraţiilor nu trebuie să depăşească valorile indicate în STAS 10822. 3.8. Verificările aeraulice constau în determinarea debitului de aer şi a presiunii totale. 3.9. Determinarea debitelor de aer se face măsurând vitezele aerului utilizând metode directe sau indirecte conform STAS 6563. 3.10. Pentru măsurarea directă a vitezelor aerului se folosesc ca aparate de măsură: anemometre cu palete sau cupe, velometre, termoanemometre etc. 3.11. Pentru măsurarea indirectă se folosesc tuburi Pitot-Prandtl şi manometre pentru determinarea presiunii dinamice din care rezultă viteza aerului. 3.12. Măsurătorile se efectuează pentru o anumită poziţie (stabilită în urma reglării a dispozitivelor de reglare, cu bateriile de încălzire şi răcire oprite). Punctele de măsură vor fi amplasate cu respectarea condiţiilor aerodinamice. Se admit abateri de la debitul nominal de ± 5%. Verificarea camerelor de umidificare 3.14. Se verifică: - integritatea camerei de amestec; - calitatea materialelor conform fişei tehnice; - calitatea sudurilor; - existenţa elementelor componente şi a accesoriilor;

mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.chm::/i5-2-1998.html

13/04/2011

.mişcarea uşoară şi fără joc a clapetelor.18.rotirea elementului mobil în sensul corect. Verificarea filtrelor 3.17.23. Verificările sistemului de recuperarea căldurii 3. calitatea sudurilor şi realizarea etanşărilor.existenţa substanţei active corespunzător indicaţiilor producătorului. . . integritatea şi starea suprafeţelor de transfer a căldurii. . .posibilitatea blocării în poziţia de reglaj şi existenţa elementelor de indicare a poziţiei. sudurile. Verificările se fac atât pentru întreg ansamblul de recuperare cât şi pentru elemente componente. . Verificarea dispozitivelor de reglare a aerului 3. .modul de asigurare al nivelului minim al apei din bazin. oale de condens.integritatea şi calitatea materialului filtrant conform fişei tehnice a produsului.22. rame cu jaluzele de suprapresiune se verifică starea generală.starea lamelelor (să nu fie turtite.întinderea curelelor de transmisie. jaluzelelor şi a elementelor de acţionare. paletelor.etanşeitatea montării.realizarea etanşărilor pe traseul de aer. Se verifică în plus sistemul de pompare al fluidului intermediar.posibilitatea de supraveghere a procesului de pulverizare şi de acces în camera de umidificare. La recuperatoarele de căldură regenerative se verifică: .calitatea sudurilor.posibilitatea de schimbare a celulelor filtrante cu respectarea distanţelor de manevră. .nivelul lichidului de baia de curăţire a filtrului de tip umed. . La ramele de jaluzele. robineţi aerisire etc. Se verifică: .existenţa sistemului antigivrare (dacă este cazul. Page 3 of 26 .funcţionarea dispozitivului de autocurăţire şi a motoarelor de acţionare. . . 3.starea elementelor auxiliare (flanşe. 3. . 3. La toate tipurile de recuperatoare se verifică aspectul general al ansamblului.20). . . protecţia anticorozivă.existenţa aparaturii de măsurare a gradului de colmatare a filtrului.protecţia anticorozivă.integritatea structurii canelate a rotorului. . Verificările bateriilor cu fluid intermediar sunt identice cu cele indicate la art. 3.existenţa filtrelor de impurităţi înainte de recuperator pe traseul aerului proaspăt şi pe cel al aerului viciat. Verificările la care se supun bateriilor sunt: .calitatea lichidului de curăţire – conform indicaţiilor producătorului. strâmbe sau colmatate cu depuneri).17. .realizarea etanşării între carcasa fixă şi rotor. 3. absorbţie. . .21. Verificarea bateriilor de încălzire sau răcire 3. Se verifică totodată sistemul de reglare al debitului de aer conform art. La schimbătoarele de plăci recuperative se verifică modul de realizare a etanşărilor între cele două trasee de aer.html 13/04/2011 . vane.etanşeitatea hidraulică.20.22. bazine de colectare a condensului. valabil şi pentru schimbătoare recuperative vezi 3.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI C. La gurile de refulare. . funcţionarea mk:@MSITStore:E:\matrix\termice. . .).aspectul general. accesibilitatea. 3.19.etanşările îmbinărilor.16.. 3.chm::/i5-2-1998. clapetele de reglare sau alte dispozitive de reglare se verifică: .15.poziţia şi amplasarea acestora. ..

. 3.31. . 3.grosimea termoizolaţiei şi uniformitatea acesteia..29.32.12. Mărimile măsurate trebuie să se încadreze în valorile prevăzute în proiect şi în valorile maxime admise de "Normele de medicina muncii" (ord. . jocuri sau trepidaţii anormale a elementelor mobile. Verificările instalaţiei de automatizare 3. 3.26. 3.34. Punctele de măsurare vor fi amplasate faţă de piesele perturbatoare astfel încât rezultatele să nu fie influenţate. Măsurătorile se efectuează în mai multe puncte ale încăperilor ventilate în vederea stabilirii valorilor parametrilor aerului în diverse zone. .36. La prizele de aer se verifică rigiditatea jaluzelelor sau plasei de sârmă în vederea împiedicării vibraţiilor sub acţiunea curentului de aer. Acesta se verifică prin măsurători ale vitezelor în conducta magistrală de refulare sau de preferinţă în cea de aspiraţie. Page 4 of 26 organelor în mişcare şi a dispozitivelor de reglare. .28. Verificările ansamblului instalaţiilor de ventilare sau climatizare 3. avându-se în vedere ungerea acestora. .nivelul de zgomot produs de instalaţie. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice. 3.poziţia suporţilor şi conformarea antiseismică a acestora. cu etalonare prealabilă a aparaturii de măsură în condiţii de laborator.protecţia anticorozivă.corectitudinea poziţionării elementelor traductoare şi de execuţie.25.condiţiile de microclimat interior (temperatura.sensul corect de mişcare al elementelor de execuţie.prin măsurători efectuate în camera de presiune de deasupra panourilor perforate. Înainte de darea în exploatare a instalaţiilor de ventilare sau climatizare se verifică eficienţa globală a acesteia. umiditate.24.9. – 3. Verificarea eficacităţii globale a instalaţiilor 3. Determinările se fac în condiţiile desfăşurării normale a activităţii în încăperea ventilată sau a procesului de producţie normal. utilizând metodologii specifice. .distanţele de montare ale dispozitivelor de măsurare. .NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI C. 3.28. . de comandă şi execuţie inclusiv legarea la sursa electrică sau la elementele de protecţie şi semnalizare. pct.chm::/i5-2-1998. Determinarea debitelor de aer la gurile de regulare se face prin măsurarea vitezelor aerului astfel: .utilizând o piesă specială (confuzor) pentru anemostate sau gurile de absorbţie. 3.funcţionarea elementelor în mişcare. conf.mişcarea fără frecări. reglare.5 cm distanţă în faţa gurii de refulare. 3. Debitul total de aer al instalaţiei rezultă din însumarea debitelor tuturor gurilor de ventilare ale instalaţiei (de introducere sau de evacuare). . 3.debitele de aer din instalaţie (art.aspectul general al instalaţiei asamblate.27. viteza aerului) la nivelul zonei de şedere sau de lucru. Verificările bateriilor de încălzire se fac conform normativului I13/1 "Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală". La instalaţiile la care s-au făcut reparaţii sau la care s-a înlocuit aparatura sau părţi de instalaţie se execută o serie de probe conform I 5 "Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare".37. În vederea determinării eficacităţii se măsoară mărimi privind: .).la 2. a canalelor de aer şi anexelor aferente. . Se verifică următoarele: . Probe 3. 1957/1995 – Min.html 13/04/2011 . .dulapurile de climatizare tip split.30. înlocuiri de aparatură sau echipamente etc.33. dacă este liberă sau are o secţiune liberă de minim 80%.35. 3. Înainte de punerea în funcţiune se verifică întreg ansamblul instalaţiilor de automatizare privind: .etanşeitatea elementelor prin care se vehiculează aerul. Sănătăţii şi Legea 137/1995. 1957/1995 al Min. Sănătăţii) sau altor norme specifice aprobate de Ministerul Sănătăţii.conţinutul de substanţe străine din compoziţia normală a aerului şi încadrarea în normele indicate în ord. . . 3.corectitudinea conexiunilor electrice elementelor traductoare. 3. . Verificările se fac asupra instalaţiilor de ventilare-climatizare la care s-au efectuat reparaţii capitale sau curente.. sau a gurilor de refulare faţă de sursele perturbatoare.

prescripţiile proiectantului privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor.6.pornirea în sarcină redusă. După constatarea eliminării prafului din tubulatură se montează elementele de instalaţii care au fost demontate înainte de punerea în funcţiune. cu închiderea parţială a dispozitivului de reglare a aerului.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI C. 4. 4. Page 5 of 26 3. [top] 4. .protejarea elementelor de măsură din tubulatură. Documentele tehnice privind exploatarea.7.2. Cartea tehnică a construcţiei 3. Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte şi se păstrează de investitor pe toată durata existenţei construcţiei (instalaţiei). 4. .41. .11. măsurătorile se efectuează în regimurile sau anotimpurile de funcţionare caracteristice. Ori de câte ori este posibil se măsoară intensitatea curentului la pornirea motorului în vederea reglării releelor de protecţie. întreţinerea. Eficienţa instalaţiei se apreciază prin compararea rezultatelor măsurate cu mărimile standard admise şi a celor stabilite prin proiect. 3. sunt corespunzătoare prevederilor proiectului.întinderea corectă a curelelor de transmisie (vezi pct.chm::/i5-2-1998. extinzându-se acestea asupra întregii instalaţii. În timpul pornirii în sarcină normală se fac aceleaşi observaţii care la pornirea de probă. . .pornirea în sarcină normală. contra prafului.9.demontarea celulelor filtrante. palierelor. verificânduse totodată etanşeitatea instalaţiei (aeraulică şi hidraulică). 4. . Înainte de efectuarea măsurătorilor se verifică dacă gradul de ocupare al încăperilor.procesele-verbale de predare-primire în cazul schimbării proprietarului.40. 4. .încălzirea motorului. 3. VERIFICĂRI ŞI REGLARE LA REPUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR 4. desfăşurarea proceselor tehnologice etc.10. .nivelul vibraţiilor sau zgomotelor ansamblului. 3.39. lagărelor. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.referatele şi concluziile încercărilor speciale.8. Pornirea instalaţiei se face în trei faze: .). . . 4. 3. iar documentaţia privind exploatarea.4. fiind cuprinse în Cartea tehnică a construcţiei.funcţionarea de probă. sau umidificare în perioada rece punerea în funcţiune se face cu instalaţia golită. În vederea evitării îngheţării instalaţiei de încălzire. Înainte de pornirea instalaţiei se iau o serie de măsuri: . Repunerea în funcţionare se efectuează după efectuarea verificărilor şi probelor instalaţiilor.html 13/04/2011 . în vederea evitării colmatării acestora la pornirea instalaţiei. Pornirea în sarcina normală se efectuează după efectuarea observaţiilor în timpul pornirii în sarcină redusă şi remedierea eventualelor deficienţe. 4.procesul verbal de constatare şi remediere a deficienţelor apărute după recepţia lucrărilor.jurnalul evenimentelor. La ventilatoarele cu viteză variabilă pornirea se face în sarcină redusă la viteza cea mai mică.. În vederea aprecierii eficacităţii globale a instalaţiilor de ventilare sau climatizare care au mai multe regimuri de funcţionare.1.6. În timpul pornirii la sarcină redusă se fac o serie de verificări privind: . Se recomandă ca repunerea în funcţie a instalaţiei să se facă pe cât posibil înainte de montarea aparaturii şi utilajelor de producţie care sunt sensibile la praf. .5.3.modificările admise ale proiectului iniţial.38. 4. întreţinerea şi repararea se cuprinde în capitolul D. repararea şi comportarea în timpul exploatării instalaţiilor de ventilare sau climatizare şi construcţiilor aferente.: ..registrul de exploatare.42. 4.12. Pornirea instalaţiei 4. condiţiile de viciere a aerului. . Funcţionarea în sarcină normală durează atât timp cât este necesar ca întreaga instalaţie să fie examinată.lista prescripţiilor de bază aferente exploatării. 4.

Reglarea instalaţiilor se face în condiţiile nominale de exploatare şi funcţionare a încăperilor ventilate sau climatizate.3. 4. Se reglează următoarele: • debitele de aer pentru: . Metoda necesită încercări şi măsurători succesive numeroase. 4. Reglarea debitelor de aer se face în general prin utilizarea a două metode: a) reglarea instalaţiei începând succesiv cu ventilatorul. uşilor exterioare etc.23. Rezultatele măsurătorilor finale făcute în vederea reglărilor vor fi înregistrate în fişe speciale în care se consemnează vitezele şi debitele de aer măsurate..22. .se evită influenţele perturbatoare ale vântului sau tirajului natural al clădirii prin închiderea geamurilor.întreaga instalaţie. ramificaţii etc.29.26. măsurându-se debitele de aer pe gurile de refulare sau ramificaţii şi raportarea acestora la debitele de aer stabilite prin proiect. [%] 4. Funcţionarea de probă se face cu toate elementele instalaţiei asamblate în poziţii definitive executâdu-se verificările indicate în cap. pierderea de sarcină în filtrul necolmatat.se păsterază temperatura interioară cât mai constantă (cea prevăzută în proiect).se creează condiţiile de funcţionare în suprapresiune sau depresiune prin reglarea corespunzătoare a debitului de aer introdus şi evacuat prin prevederea unor grile de transfer. Metode de reglare 4. ramurile secundare şi gurile de refulare.14. Rezultatele examinării vor fi trecute într-un proces verbal de constatare.) se pot induce anumite erori de măsură.30. energie electrică la parametrii din proiect. ramurile principale. 4. Reglarea aeraulică este procesul de ajustare cantitativă a curgerii aerului în elementele componente ale instalaţiei de ventilare în vederea asigurării debitelor prescrise prin proiect. . b) reglarea instalaţiei utilizând metoda proporţională.13.html 13/04/2011 .21. Se efectuează atât reglări ale instalaţiilor propriu-zise cât şi ale instalaţiilor auxiliare.20. Stabilirea finală a debitelor la valoarea de 100% (valoarea proiectată) se face prin reglaj central la ventilator. 3. Reglarea instalaţiilor de încălzire din componenta instalaţiei de ventilare-climatizare se face conform instrucţiunilor din normativul I13/1 – "Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală". Indiferent de metoda de reglare se va face o reglare a ventilatoarelor având în vedere parametrii nominali ai acestora.19. 4. încercările şi probele specifice în cap.chm::/i5-2-1998.16. Înainte de reglare toate organele de reglare vor fi fixate în poziţia deschis atât la dispozitivele de absorbţie şi refulare. Reglarea instalaţiei se face în scopul asigurării parametrilor aerului în încăperile ventilate sau climatizate în limitele prescrise prin proiect. cât şi pe ramurile reţelei de canale. tensiunea de alimentare.gurile de aspiraţie şi refulare. În timpul funcţionării de probă se efectuează reglările instalaţiei de ventilare şi condiţionare. 4. 4.18.24. 4. Reglarea va fi făcută după ce au fost efectuate verificările.28. având în vedere următoarele: . având în vedere în final întreg ansamblul instalaţiilor.ramurile sau ramificaţiile tubulaturii. Reglarea proporţională cuprinde următoarele etape: mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.15. procentele măsurării (Pd) şi încadrarea acestora în toleranţele admise.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI C. Reglarea aeraulică 4. mai ales pentru instalaţiile complexe şi datorită elementelor perturbatoare ale instalaţiei (coturi. . Instalaţia de automatizare va fi deconectată. corespunzător regimului nominal de funcţionare.. Page 6 of 26 4. să fie aceleaşi pe toate ramurile. intensitatea curentului şi turaţia ventilatorului. 4. Reglarea ramurilor se face astfel încât raporturile debitelor măsurate faţă de debitele stabilite prin proiect. . 4. abur. 4. electrice sau de automatizare aferente instalaţiilor de ventilare-climatizare se reglează conform prescripţiilor specifice (Anexa 1).27. apă rece. Reglarea instalaţiilor la punerea în funcţiune după reparaţii curente se face în scopul obţinerii parametrilor proiectaţi. Reglarea la punerea în funcţiune după reparaţii curente 4. • alimentarea echipamentului de ventilare-condiţionare cu apă caldă. Reglarea instalaţiilor după intervenţii şi revizii 4.17. Procentul de debit se defineşte ca raportul între debitul de aer măsurat şi debitul de aer stabilit prin proiect. Instalaţiile frigorifice.25. 4. 4.

33. Procentele de debit sunt date de relaţiile: în care: Lp – procentul de aer proaspăt Lr – procentul de aer recirculat tam – temperatura amestecului aer proaspăt şi recirculat [oC] tr – temperatura aer recirculat tp – temperatura aer proaspăt 4. 4.gurile de ventilare de pe o ramificaţie vor fi reglate începând cu gura având procentul de debit Pd cel mai mic şi care este plasată pe ramificaţia cu procentul cel mai mare..31. la reglarea debitului total de aer 0 ÷ 5% (din debitul total al ventilatorului). mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.chm::/i5-2-1998. Reglarea gurilor de ventilare 4. la echilibrarea gurilor de ventilare 0 ÷ 10%. . 4.36. 4. de preferinţă în mai multe puncte (se măsoară temperatura amestecului de aer). Reglarea elementelor componente ale instalaţiilor Reglarea camerelor de amestec 4. În timpul reglării se respectă următoarele reguli: operaţia de reglare se începe de la gura cea mai îndepărtată de ventilator.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI C. c) verificarea rezultatelor obţinute. Se recomandă ca măsurile de temperaturi să se facă după filtrele de aer. 4.35. la echilibrarea ramificaţiilor 0 ÷ 5%. nici o ramificaţie nu va fi reglată până nu s-au reglat toate ramificaţiile dinaintea ei (spre capătul cel mai depărtat de ventilator). Se exceptează instalaţiile care funcţionează numai cu aer exterior. poziţia organului de reglare rămâne fixă după reglare.38. Reglarea unui grup de guri de aer se face independent pe ramuri.39. b) reglarea dispozitivului central de la ventilator în vederea obţinerii debitului de aer proiectat. Se fixează procentul de aer proaspăt şi de aer recirculat prin poziţia corespunzătoare a dispozitivelor de reglaj. Raportul dintre debitele de aer (proaspăt şi recirculat) la comanda unui termostat montat pe canalul de aer proaspăt sau în exterior. 4.40. Reglajul se face cu sistemele de reglaj ale reţelei în poziţie complet deschisă şi cu ventilatoarele (de introducere şi evacuare) funcţionând la debitele şi turaţiile maxime.. Toleranţe admisibile 4.37.32. Ordinea operaţiilor de reglare este următoarea: .34. În vederea efectuării măsurătorilor este necesar ca bateriile de încălzire şi răcire să fie în funcţiune.41.reglarea se efectuează succesiv pentru fiecare ansamblu cnstituit dintr-o ramificaţie principală. Page 7 of 26 a) reglarea gurilor de ventilare şi a ramificaţiilor din sistem pentru obţinerea aceluiaşi procent de debit (Pd) din debitul de aer proiectat. . începând cu gura de aer cea mai defavorizată (care are valoarea cea mai mare a procentului de debit Pd).html 13/04/2011 . se va efectua reglajul între ramificaţia reglată şi ventilator şi nu se va efectua reglaj între ramificaţia reglată şi capătul cel mai depărtat de ventilator.42. Reglarea camerelor de amestec trebuie făcută înaintea reglării reţelei de ventilare. grupul de ramificaţii secundare aferente şi grupurile de guri de ventilare de pe aceste ramificaţii. Este recomandabil ca reglarea să se facă cu două categorii de dispozitive de reglaj dispuse în serie: dispozitive plasate pe canalele de aer şi dispozitive plasate la gurile de ventilare. 4.reglarea se începe cu ramificaţia principală care are procentul de debit de aer Pd cel mai mare şi se continuă în ordinea descrescătoare a valorilor procentului. 4. La reglarea proporţională sunt admise următoarele toleranţe faţă de procentul din debitul de aer proiectat. 4.

După ultima verificare satisfăcătoare. diferenţa dintre ele se reduce prin reglarea dispozitivului central până la încadrarea în toleranţele admise.chm::/i5-2-1998. Reglarea ramurilor tubulaturii de ventilare 4.43.51. de referinţă.50. 4. Reglarea pe ramuri se face până când debitele de aer măsurate pe ramificaţii şi comparate între ele se înscriu în toleranţele admise ale procentului Pd. Dacă această gură nu este la capătul cel mai depărtat de ventilator se închide dispozitivul de reglare al gurii până cea aceasta devine cea mai defavorizată. cu stabilirea procentului de referinţă Pd pentru câte o gură tipică de pe două ramificaţii alăturate.html 13/04/2011 . 4. 4.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI C. Reglarea se face în condiţiile funcţionării instalaţiei la parametrii indicaţi în proiect.58. după reglarea acestei guri se trece la reglarea gurii următoare. Verificarea finală constă în măsurarea debitelor la toate gurile de aer ale instalaţiei de ventilare folosindu-se aceleaşi tipuri de aparat de măsură etalonate. clapeta de pe ramificaţia secundară rămâne complet deschisă. 4. Dacă gurile de aer comparate sunt diferite determinarea debitelor de aer se face prin metode specifice făcându-se măsurători succesive la diverse debite în vederea stabilirii unui coeficient de corecţie. verificându-se ca aceasta să se încadreze în limitele admise.25. 4.47. b) se măsoară temperatura cu termometrul uscat la ieşirea din camera t2 dterminându-se pe diagrama i-x punctul de stare corespunzător (intersecţia i = ct. 4. dacă procentele Pd comparate se încadrează în toleranţele admise se fixează dispozitivul de reglare în poziţia definitivă.56. ramificaţiile şi ramurile instalaţiei de ventilareclimatizare. După compararea debitului de aer total măsurat cu debitul rezultat din proiect.52. Eficienţa camerei de umidificare se determină cu relaţia: mk:@MSITStore:E:\matrix\termice. 4. În timpul echilibrării ramificaţiilor secundare.54. şi t2)..61. 4. gurile vor trebui să fie de acelaşi tip sau cu caracteristici asemănătoare. dispozitivele de reglare şi de dirijarea jeturilor de aer se fixează în poziţie definitivă. 4. Reglarea se face în scopul obţinerii unui grad de umidificare a aerului corespunzător cerinţelor consumatorilor.60. Verificarea finală a echilibrării 4. 4. Reglarea se începe. Dacă gura cea mai defavorizată este plasată la capătul cel mai depărtat de ventilator procedeul de reglare decurge astfel: se măsoară debitul de aer al gurii de capăt şi se raportează la debitul proiectat stabilindu-se astfel procentul de debit Pd. 4. Reglarea camerelor de umidificare 4.62.49. raportate la debitele stabilite prin proiect se încadrează în toleranţele admise. Reglarea debitului total de aer 4. 4. După reglarea gurilor de introducere a aerului se va măsura viteza aerului în zona de lucru.59. În cazul constatării unor abateri ale procentelor de debite Pd faţă de valorile admise reglarea instalaţiei se va reface până la încadrarea în abaterile admise.53. Valoarea totală a debitului de aer de pe ramura principală se determină prin măsurători sau prin însumarea debitelor de aer de pe ramificaţiile secundare. Debitul de aer poate fi măsurat şi în canale. măsurătorile efectuate asupra gurilor de ventilare de tipuri diferite vor fi afectate cu factori de corecţie corespunzători. După echilibrarea primei ramificaţii secundare. După echilibrarea primei ramificaţii secundare se trece la echilibrarea şi reglarea următoarelor ramificaţii şi în continuare la echilibrarea ramurilor după aceeaşi metodă. Măsurătorile debitelor de aer la guri vor fi făcute astfel încât compararea să fie făcută pe aceeaşi bază. reprezentându-se punctul de stare corespunzător în diagrama i-x.44.57. Reglarea debitului total de aer se face după reglarea debitelor de aer de pe toate gurile de aer. 4. clapeta de pe ramificaţia secundară rămâne complet deschisă.48. în caz contrar se execută reglări treptate şi măsurători succesive ale debitului de aer până când valoarea procentului Pd al gurii care se reglează comparat cu procentul Pd al gurii de referinţă se încadrează în toleranţele admise.46. 4. măsurându-se temperatura cu termometrul uscat t1 şi termometrul umed (t1) având acelaşi grad de precizie.55. 4. Pentru camerele de umidificare funcţionând în regim adiabatic reglarea se face astfel: a) se determină umiditatea relativă a aerului la intrarea în aparat.45. c) se determină temperatura de saturaţie t3 prin prelungirea dreptei 1 – 2 pe diagrama i-x (i = Ct) până la curba de saturaţie. Page 8 of 26 4. 4.49.. 4. Reglarea debitului de aer total se face cu filtrele de praf necolmatate şi respectând condiţiile din art. Verificarea se consideră satisfăcătoare dacă procentele de debite de aer măsurate. însemnându-se poziţia corespunzătoare.

. .69. se va acţiona asupra vanelor de alimentare cu agent termic sau frigorific astfel încât să se obţină temperatura de ieşire a aerului indicată în proiect. Măsurătorile vor fi făcute având în vedere următoarele: . rame cu jaluzele etc.73. 4. Reglarea bateriilor de încălzire sau răcire se face în scopul stabilirii temperaturilor aerului la ieşire din baterii corespunzător valorilor indicate în proiect. etc. etalonarea constă în compararea mărimilor măsurate cu valorile furnizate de către aparate etalon. Reglarea elementelor de automatizare se face în scopul păstrării valorilor prescrise pentru parametrii instalaţiilor de ventilare. Reglarea bateriilor 4..71. Periodic se efectuează etalonări ale elementelor de automatizare.să fie executate după funcţionarea timp de minim 1 oră a bateriei.se folosesc aparate de măsură cu acelaşi grad de precizie.).NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI C. Pentru aparatele de măsură a parametrilor (traductoare).64.65. 4.75. 4. Reglarea instalaţiei de automatizare se face pe întreg ansamblul ei. 4.punctul de măsurare a temperaturii aerului încălzit va fi situat la 5-6 diametre echivalente în aval de baterie în zone cu temperaturi uniforme. măsurându-se totodată valorile tensiunilor şi a curentului la sistemul de acţionare electrică şi comparându-se cu valorile indicate de producător. 4. Pentru aparate de execuţie propriu-zis (ventile. . clapete de reglare.. 4. 4.html 13/04/2011 . După reglarea debitului de aer ce trece prin baterii. Verificările temperaturilor se fac în condiţii nominale prevăzute în proiect. 4. .68. Se măsoară totodată şi căderile de presiune pentru diverse raporturi de închidere a organului de reglare.63. 4. Gradul de umidificare se reglează acţionând în principal asupra debitului de apă de stropire sau a debitului de abur. Măsurătorile se vor efectua în următoarele condiţii: .66. etc.74. La sistemele de acţionare se reglează şi tijele şi sistemele de transmisie a mişcării de la motor la organul propriu-zis de reglare (robinete.se măsoară umiditatea relativă în zone cu stratificare a aerului cât mai atenuată (după filtrul de aer. .70. Page 9 of 26 (%) 4.67.). 4.punctul de măsurare a temperaturii aerului de încălzit va fi situat în amonte de baterie la distanţa în care nu apar stratificări cu diverse temperaturi ale aerului. Reglarea sistemelor de comparare şi comandă (regulatoare automate) se face corespunzător regimului de funcţionare prescris al instalaţiei utilizând mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.) se verifică caracteristica de lucru a acestora (debitul de apă sau aer în funcţie de deschiderea acestora).76. Reglarea elementelor de automatizare 4. prin acţionare asupra elementelor componente. făcându-se măsurători în puncte uniforme repartizate în secţiune.durata va fi de 1 ÷ 1 1/2 ore.se calculează mediile aritmetice.chm::/i5-2-1998. 4.72. clapete de reglaj.

Page 10 of 26 curbele de reglaj sau parametrii înscrişi în memoria regulatorului programabil.87. având în vedere elementele componente ale acestora. . supravegherea şi urmărirea funcţionării.3. 4. 4. 4. Alegerea modalităţii şi a sistemului de reglare se face ţinând seama de regimurile de funcţionare ale încăperilor ventilate sau climatizate. sau asupra amestecului între aerul proaspăt şi aerul recirculat.1.86. 4.81. 4.79. aceasta poate fi: . Prin exploatarea curentă se asigură funcţionarea în condiţii nominale a instalaţiei ceea ce permite asigurarea microclimatului interior din încăperile ventilate sau climatizate. 4.). cantitativ sau mixt). Instalaţiile se verifică în tot ansamblul lor. Reglarea temperaturii aerului se face în general prin două metode: .2.. După pornirea instalaţiei de ventilare se disting două etape de reglare: . Se verifică integritatea şi funcţionarea elementelor componente ale centralei de ventilare. pentru instalaţiile dotate cu aceste sisteme. 5. Reglarea în timpul funcţionării 4.84.aducerea la regimul iniţial de funcţionare al instalaţiei care se face înainte de începerea procesului tehnologic sau de ocuparea încăperilor climatizate. sau corespunzător necesităţilor de microclimat interior sau cerinţelor tehnologice.html 13/04/2011 . evacuat sau recirculat.5. 5.78. 4. . Modificările proporţionale ale debitelor de aer se fac cu menţinerea constantă a debitului de aer introdus şi evacuat din încăperea ventilată.88.89.85.corectarea regimului de funcţionare corespunzător schimbărilor condiţiilor interioare de microclimat sau variaţiei parametrilor aerului exterior. Reglarea într-o instalaţie cu debit variabil se face utilizând curbe de reglare a instalaţiei determinate în condiţii specifice. [top] 5. această metodă este recomandată având în vedere uşurinţa realizării. coordonat cu manevre asupra organelor de reglare a agentului termic sau frigorific.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI. 4. întreţinerea instalaţiilor. Reglarea instalaţiei se efectuează astfel încât debitul minim de aer proaspăt să fie păstrat conform indicaţiilor din proiect.chm::/i5-2-1998. fără implicaţii majore în reglarea aeraulică a sistemului. Reglarea centralizată poate fi completată cu reglarea locală.4. baterii. Verificarea stării instalaţiilor 5. în urma comparării datelor măsurate cu datele din memoria aparaturii de comandă.90. Reglarea parametrilor aerului se va face ori de câte ori este posibil central. camere de umidificare etc.80.. mai ales pentru încăperile cu regim de funcţionare asemănător.83. 4. În funcţie de modul în care se efectuează reglarea. REGIMUL DE EXPLOATARE CURENTĂ A INSTALAŢIILOR 5.reglarea puterii termice a bateriei prin acţionarea asupra agentului termic (reglaj calitativ. 4. Verificările se efectuează permanent şi privesc atât instalaţiile de ventilare sau climatizare propriu-zise cât şi instalaţiile auxiliare.manuală. 4. Se verifică poziţiile şi funcţionarea ramelor cu jaluzele şi a altor elemente de reglare (ventilatoare. 5. Reglarea instalaţiei de ventilare în timpul funcţionării se face în scopul acordării parametrilor aerului refulat în încăpere cu cerinţele utilizatorior. În cazul reglării automate măsurarea parametrilor aerului şi variaţia acestora precum şi a agenţilor termici se face continuu corespunzător cerinţelor de microclimat interior. corectarea regimului de funcţionare. . 4. Corespunzător complexităţii instalaţiei se poate acţiona în vederea menţinerii unuia sau mai multor parametri ai aerului interior prin reglarea debitului de aer sau a puterii termice a bateriilor de încălzire sau răcire. controlul calităţii aerului. Operaţia de reglare constă într-o succesiune de manevre efectuate asupra clapetelor de pe canalele de aer proaspăt. Reglarea debitului de aer poate fi făcută acţionând asupra debitului total de aer. La centralele de ventilare se verifică integritatea construcţiei şi realizarea etanşeităţii generale a acesteia. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.automată. Exploatarea curentă se realizează prin: verificarea stării instalaţiilor.reglarea procentului din debitul total care străbate bateria sau tubulatura ocolitoare.77. 4. Parametrii interiori sunt măsuraţi de către senzori care transmit datele măsurate elementelor de comandă în vederea executării corecţiilor necesare de către elementele de execuţui.82.

pentru prevenirea şi combaterea incendiilor sau intoxicaţiilor. .13. . Se verifică dacă se realizează debitele de aer necesare. La grupurile de răcire se verifică probleme conform prescripţiilor specifice inclusiv: .izolaţia termică a conductelor de agent frigorific.8.gradul de colmatare al filtrului. 5.etanşările faţă de elementele de închidere (pereţi sau ferestre). . . . La aparatele de climatizare tip split se verifică în plus: . . evacuarea liberă la canalizare.10. .7.ungerea lagărelor sau rulmenţilor utilajelor în mişcare (ventilatoare.17.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI. .html 13/04/2011 . scopul pentru care au fost proiectate.15.. .intervine în situaţiile periculoase de funcţionare. La sistemele de ventilare naturală se verifică funcţionarea elementelor de reglare a admisiei aerului şi a dispozitivelor de acţionare aferente. cât şi de microclimatul care trebuie realizat în încăperile deservite. după caz. 5.existenţa termostatului de protecţie contra îngheţului. se verifică totodată eficacitatea sistemului de evacuare a noxelor sau prafului.18. Aceleaşi verificări se fac şi la sistemele de ventilare mecanică generală sau locală. 5. . .modul de funcţionare al instalaţiei de automatizare prin porniri.parametrii măsuraţi în diverse puncte ale încăperilor ventilate sau climatizate. Supravegherea instalaţiilor de ventilare şi climatizare se realizează conform instrucţiunilor de proiectare prin sistemul dispecer sau prin urmărire directă. verifincându-se în permanenţă starea de funcţionare a acestora prin porniri periodice ale instalaţiei. 5.nivelurile de zgomot şi asigurarea contra transmiterii vibraţiilor.modul de ancorare în vederea evitării deplasărilor în caz de seism.stabileşte parametrii aerului din încăperile ventilate sau climatizate. 5. Exploatarea diverselor sisteme de ventilare şi climatizare va fi făcută ţinând seama de alcătuirea acestora.9. opriri în diverse regiuni. Se verifică totodată gradul de obturare al suprafeţelor de admisie sau evacuare a arului cu elemente străine. .compoziţia chimică a aerului interior şi exterior.funcţionarea regulatorului de turaţie a compresorului (dacă este cazul). 5.chm::/i5-2-1998. 5. În timpul acestor porniri se verifică totodată instalaţia de avertizare aferentă şi sistemele de interblocare corespunzător schemei tehnologice a instalaţiei.). . Supravegherea prin sistemul dispecer cuprinde următoarele atribuţii: .dacă suprafeţele de schimb de căldură şi de admisie sau refulare a aerului sunt complet libere. . Se recomandă atenţie deosebită sistemelor de ventilare de avarie. .dacă suprafeţele de schimb de căldură sau de admisiei şi refulare a aerului sunt complet libere.nivelul condensului format în recipientul colector al agregatului mobil în vederea golirii sau.întocmeşte planuri de evitare a incidentelor şi a funcţionării necorespunzătoare.3.parametrii climatici exteriori. Page 11 of 26 5. coordonat cu parametrii agenţilor termici sau frigorifici. Probleme specifice referitoare la exploatarea sistemelor de ventilare şi climatizare 5.nivelul de zgomot produs.starea elementelor de susţinere ale unităţilor exterioare sau interioare. În vederea cnducerii operative a funcţionării sistemului dispecerul primeşte următoarele date: . 5.6.19. 5. La sistemele de ventilare locală prin aspiraţie se verifică etanşările acestora. 5.20.12. compresoare etc.. 5.programează regimul de funcţionare al instalaţiilor de ventilare-climatizare. . La aparatele de climatizare se verifică: . 5. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice. 5. .14.11. Verificarea părţilor componente ale instalaţiei de ventilare şi climatizare se face ţinând seama de prevederile de la cap.16. La sistemele de ventilare prin refulare se verifică etanşarea instalaţiei şi funcţionarea dispozitivelor de dirijare şi reglare a jetului. corespunzător indicaţiilor din proiect.dacă aripioarele bateriilor de încălzire sau răcire nu sunt deformate sau colmatate.

elaborarea planurilor de reparaţii. 5.21. rame cu jaluzele. cât şi a sistemului de producere a aburului. 5. 5. regimul de utilizare (sezonier. Fcunţionarea ventilatoarelor trebuie să fie silenţioasă.26. frigorifice. 5. . art. Se urmăreşte funcţionarea dispozitivului de autocurăţare avându-se în vedere şi nivelul lichidului de curăţire din baie.34. verificându-se funcţionarea clapetelor de reglare. Se fac măsurători periodice pentru determinarea debitelor de aer. 5. Se urmăreşte ca instalaţia să fie aerisită.29. La filtre se fac verificările indicate la art.23. 5. La centralele de ventilare şi de climatizare se urmăreşte funcţionarea elementelor care realizează siguranţa instalaţiei elementele de protecţie şi de semnalizare a avariilor. şi se supraveghează prin vizorul acesteia modul de pulverizare a apei sau aburului. Conducerera operativă de către dispecer se realizează prin: .30.57. oalele de condens să nu fie colmatate şi presiunea din instalaţie să fie cea indicată în proiect. preaplinului.verificarea periodică a funcţionalităţii utilajelor aflate în rezervă. când acesta este produs prin sisteme locale (electric).).22.evidenţa echipamentelor şi a orelor de funcţionare a instalaţiei. Urmărirea funcţionării bateriilor de încălzire sau răcire constă în măsurarea temperaturilor agenţilor termici (ducere/întoarecere) şi a temperaturii aerului în amonte sau în aval de baterii (conf.24. 5. Surpavegherea şi urmărirea funcţionării instalaţiilor 5. 5. .28.semnalizările privind apariţia defecţiunilor în instalaţie. Corectarea regimului de funcţionare a instalaţiei de ventilare sau climatizare se realizează prin următoarele operaţii: . Se fac măsurători ale temperaturilor aerului umidificat în vederea stabilirii umidităţii relative şi a eficienţei camerei de umidificare (art. 3. clapete etc.38. În funcţie de complexistatea instalaţiei se pot corecta unul sau mai mulţi parametri ai intalaţiei. măsurătorile se efectuează atât pe conductele de aer proaspăt cât şi pe conductele de aer recirculat.).32. . iar elementele în mişcare să fie unse şi gresate periodic.). Supravegherea funcţionării instalaţiei de automatizare se face pentru întreg ansamblul instalaţiei: aparatele de măsură.).31. 5. revizii curente sau privind înlocuirea materialelor consumabile (elemente de filtrare.stabilirea regimurilor optime de funcţionare a instalaţiilor.27. 5.55 ÷ 5. Înainte de pornire se verifică starea curelelor de transmisie şi gradul de întindere a acestora. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.poziţia elementelor principale de reglare sau sectorizare (clapete antifoc. . Se controlează permanent aparatele de măsură prin compararea indicaţiilor acestora cu valorile parametrilor neceari a fi realizaţi de către instalaţie. funcţionarea pompei. La ventilatoare se măsoară debitele de aer în aval şi în amonte de ventilator.15.html 13/04/2011 . . urmărindu-se nivelul apei din bazin. etc. Corectarea regimului de funcţionare se face în scopul satisfacerii necesităţilor din încăperile ventilate sau climatizate ţinând seama de condiţiile climatice exterioare. 5..37. de încălzire pneumatice etc. La camerele de umidificare se fac verificările conform art.statistica incidentelor şi analiza acestora. Urmărire directă a funcţionării instalaţiilor de ventilare şi climatizare constă în controlarea. 5. având în vedere funcţionarea cordonată a acestora la parametrii ceruţi în situaţia dată.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI. sistemele de transmiterea datelor. 5.36. şi gradul de murdărire al acestuia acolo unde este cazul. .înregistrarea şi evidenţa datelor privind exploatarea.25. 5. urmărindu-se totodată modul de funcţionare al elementelor de comandă şi semnalizare aferente. 3.16. Page 12 of 26 ..măsurarea parametrilor aerului şi agenţilor termici sau frigorifici. . 5. 5. . sau traductoarele. măsurarea şi verificarea instalaţiilor şi a parametrilor realizaţi de acestea. fluide de lucru. Toate constatările care se fac în timpul supravegherii şi urmăririi funcţionării se consemnează în procese verbale care vor fi anexate la cartea construcţiei.reglarea parametrilor aerului şi a parametrilor agenţilor termici în diverse etape de funcţionare a instalaţiei (la pornire sau în timpul funcţionării propriuzise). 5.chm::/i5-2-1998. inclusiv de la instalaţiile auxiliare aferente (electrice. 5.50.compararea parametrilor măsuraţi cu cei prevăzuţi în proiect sau instrucţiunile de exploatare.întocmirea de grafice şi tabele privind starea sistemului şi parametrii realizaţi în timpul funcţionării.33.parametrii instalaţiei de ventilare-climatizare.35. .monitorizarea şi contorizarea energiei consumate. . . având în vedere gradul de colmatare al acestora prin citirea presiunii înainte şi după filtru şi compararea pierderilor de sarcină cu pierderile de sarcină recomandate de producător. sistemul de comandă şi execuţie. zi-noapte) etc. Corectarea regimului de funcţionare 5.).

perioada de tranziţie. Utilizarea metodelor de reglare se realizează în funcţie de sistemul de alimentare cu căldură. Reglarea amestecurilor de aer 5. – etapa de funcţionare curentă.53. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice. 5. 5. 5. care în perioada de iarnă au rol de protecţie a instalaţiei contra îngheţului. La instalaţiile complexe corecţiile efectuate în centralele de ventilare-climatizare sunt completate cu corecţii locale în nodurile reţelei sau la capătul reţelei de distribuţie a aerului.44. – etapa de aducere a instalaţiei la regimul iniţial de exploatare.56. 5. 5.regimul de iarnă.html 13/04/2011 . în regimul proiectat al instalaţiei. b) – funcţie de temperatura interioară. Corectarea regimului de funcţionare a centralelor de ventilare sau agregatelor de climatizare (dulapurile de climatizare) 5. Reglarea încălzirii aerului 5. camere de umidificare. care urmează după pornirea instalaţiei.52. 2. 5. variind temperatura agentului termic se variază implicit temperatura aerului). Reglarea amestecurilor de aer se face corespunzător următoarelor situaţii: a) – funcţie de temperatura exterioară. limitarea unor temperaturi minime sau maxime a aerului.cu acţiune continuă.41.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI. 5. 5. Corectarea regimului de funcţionare se face prin acţionare asupra elementelor componente ale centralei de ventilare sau agregatelor de climatizare (ventilatoare.40. ţinând seama de temperatura exterioară. 5. 5.cu acţiune discontinuă. c) – funcţie de o anumită valoare minimă a debitului de aer proaspăt.43.42. 5. reglaj calitativ (variaţia temperaturii agentului termic). Reglarea instalaţiei se efectuează ţinând seama de regimurile de funcţionare: .45.chm::/i5-2-1998. 5. Reglarea debitului de aer proaspăt minim poate fi făcută considerând o raţie fixă sau o raţie de aer poraspăt variabilă în funcţie de concentraţia interioară de nocivităţi. reglaj mixt (cantitativ şi calitativ). În funcţie de regimul de exploatare al clădirii climatizate şi de perioada de funcţionare (vara-iarna) reglarea încălzirii va fi coordonată cu reglarea răcirii aerului. . perioada de tranziţie poate cuprinde atât elemente ale regimului de vară cât şi a celui de iarnă.46.55. Reglarea încălzirii aerului se face coordonat cu reglarea amestecului de aer. . Page 13 of 26 .49. agentul termic folosit etc. Instalaţiile automatizate pot fi prevăzute şi cu sisteme de programare ţinând seama de regimul de exploatare al clădirii ventilate sau climatizate.regimul de vară . Modificarea regimului de funcţionare a instalaţiilor se realizează în general prin acţionarea asupra mărimilor de stare a aerului în centrala de ventilare. În perioada de oprire a instalaţiei clapetelor vor fi închise. 5.47.54. 5. Indiferent de regimul de exploatare a instalaţiei corectarea regimului de funcţionare al instalaţiei se face în două etape: 1.. În timpul reglărilor se poate interveni direct sau indirect asupra parametrilor aerului prin acţionare asupra unei variabile subordonate cu efect corector asupra variabilei controlate (ex. Reglarea debitului de aer total şi a raporturilor dintre debite este realizată prin intermediul unor clapete de reglare. Sistemul de reglaj automat realizează coordonarea modificării regimului de funcţionare pentru tot ansamblul instalaţiilor.comandarea şi acţionarea organelor de reglare în vederea efectuării corecţiilor. Fiecare perioadă se caracterizează prin mărimi specifice ale parametrilor climatici exteriori. În prima etapă se aduce parametrii instalaţiei la valorile necesare indicate prin proiect. Corectarea regimului de funcţionare trebuie să ţină seama de protecţia la îngheţ. 5. Reglarea instalaţiei se face utilizând regulatoare: .57. corespunzător schemei funcţionale a instalaţiei..48. funcţie de valorile climatului exterior. baterii de încălzire sau răcire) în funcţie de complexitatea acestora. d) – funcţie de raportul prestabilit între debitul de aer proaspăt şi debitul total sau debitul de aer recirculat.51. 5.50.39. În etapa a II-a se menţin parametrii interiori din încăperi la valorile prescrise. Reglarea se face prin acţionare asupra agentului termic al bateriei de încălzire prin: reglaj cantitativ (variaţia debitului agentului termic).

). În cazul degajărilor de nocivitate de la mai multe substanţe se va lua în calcul efectul cumulativ al acestora. 5. 5. 5.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI.).) luându-se măsuri de curăţire şi dezinfectare a filtrelor sau înlocuirea acestora. umiditatea.75.73. Reglarea răcirii aerului 5. realizarea siguranţei în exploatare. 1957/95) şi a altor prescripţii specifice sau cerinţe tehnologice de microclimat.67-4. În cazul schimbărilor cu evaporare directă. Vor fi luate măsuri de încadrare în limitele admise de zgomot prin refacerea izolaţiei acustice.64. 5. coordonată cu pornirea şi oprirea pompei aferente circuitului de stropire sau prin reglarea debitului apei de stropire. Reglarea răcirii se face în funcţie de metoda utilizată pentru răcire. având în vedere menţinerea calităţilor mediului. racordurilor elastice.67.68.79. conservarea ecosistemelor specifice. 5.. Reglarea umidificării se face în funcţie de schema funcţională a instalaţiei şi de metoda de umidificare adoptată. Reglarea se face prin acţionarea bateriei de răcire utilizând metodele indicate în art.65. 5. 5. Calitatea aerului interior trebuie să corespundă prevederilor proiectului şi să se înscrie în limitele Normelor de medicina muncii (Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. reglarea sarcinii frigorifice se face prin pornirea succesivă a bateriilor şi a sistemului frigorific aferent. 5. corespunzător prevederilor proiectului.58. Vor fi luate măsuri în vederea împiedicării dezvoltării de microorganisme dăunătoare sănătăţii în întreaga instalaţie de ventilaţie şi climatizare. viruşi. Modificarea umidităţii relative a aerului refulat în încăperile ventilate sau climatizate va fi făcută ţinând seama de parametrii climatici exteriori sezonieri şi de asigurarea microclimatului interior (asigurarea unei umidităţi interioare constante sau a unei umidităţi variabile corespunzătoare unui anumit proces tehnologic dat). 5. reglarea bateriilor de încălzire va fi făcută coordonat cu reglarea sistemelor de recuperarea căldurii din aerul evacuat.81. în vederea obţinerii eficienţei maxime. 5.78.69. realizarea unor parametrii minimi necesari în încăperi (debit minim de aer proaspăt. 5.chm::/i5-2-1998. Acest reglaj va fi coordonat de câte ori este posibil şi cu corectarea regimului de funcţionare a surei frigorifice (protecţie la îngheţ.80. cantitativ sau mixt). Reglarea uscării aerului 5. ciuperci.74.html 13/04/2011 . concentraţiile de nocivităţi se vor încadra în limitele admisibile prevăzute în proiect şi prescrise de Normele de protecţia muncii.60.66.72. având în vedere şi producerea unor eliminări neprevăzute în atmosferă. Modificarea umidificării la instalaţiile care utilizează abur sau apă fierbinte injectată în camera de umidificare se face prin reglaj cantitativ al aburului. Aerul evacuat în exterior din încăperile ventilate trebuie să corespundă prevederilor proiectului şi cerinţelor "Legii protecţiei mediului" (Legea 137/1995) privind prevenirea riscurilor ecologice. 5.76. 5.77. astfel încât să realizeze parametrii proiectaţi. cu anumită frecvenţă a măsurilor.70.82. La instalaţii care realizează umidificarea prin stropirea aerului corectarea umidificării aerului se face prin reglarea temperaturii bateriei de încălzire (calitativ. vor fi luate măsuri de reglare instalaţiei. La instalaţiile prevăzute cu două baterii de răcire montate în serie. semnalizarea avariilor în sistem. Se vor proteja instalaţiile pentru ca acestea să nu vehiculeze spre şi în aerul interior agenţi contaminaţi (bacterii. Depăşirea limitelor normate privind concentraţia interioară de substanţe vătămătoare omului sau periculoase pentru funcţionarea clădirii va fi semnalată prin instalaţia de avertizare.63.71. 4. atenuatoarelor de zgomot şi reducerea vitezelor aerului. 5. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice. Utilizatorii instalaţiilor de ventilare şi climatizare au obligaţia să ţină evidenţa strictă privind cantităţile şi caracteristicile substanţelor periculoase evacuate în atmosferă. 5.59. se face prin măsurători periodice. reglarea sarcinii frigorifice se face prin pornirea compresoarelor în trepte sau funcţionarea acestora la turaţie variabilă. 5. Parametrii microclimatului interior temperatura. viteza de mişcare a aerului. În urma funcţionării instalaţiei de ventilare sau climatizare parametrii aerului trebuie să se înscrie în limitele normale. Controlul calităţii aerului 5. etc. Pentru instalaţiile prevăzute cu recuperarea de căldură. posibilitatea şi elasticitatea modificării parametrilor aerului refulat corespunzător necesităţilor. 5. a cadrului biologic natural şi evitarea poluării cu substanţe care periclitează sănătatea oamenilor. 5. revizuirea şi repararea amortizoarelor ventilatoarelor şi compresoarelor. limitându-se totodată şi pragul fonic conform prescripţiilor în vigoare. Supravegherea respectării limitelor concentraţiilor admisibile de substanţe toxice şi pulberi din atmosfera încăperilor. 5. calitativ sau mixt.61. Pe parcursul exploatării vor fi luate măsuri privind reducerea emisiilor de noxe sau de protecţie fonică sub limitele indicate de normele în vigoare. 5. Supravegherea calităţii aerului exterior se face prin prelevarea şi analizarea probelor de aer sau prin măsurători privind nivelul de zgomot în punctele de risc de poluare. Corectarea regimului de funcţionare a instalaţiilor de ventilare-climatizare va fi făcută prin acţionare asupra elementelor componente din centrala de ventilare în mod coordonat având în vedere siguranţa instalaţiei (protecţie la îngheţ sau după caz degivrare).. În cazul utilizării bateriilor de răcire a aerului conectate la un circuit de răcire. funcţionarea în diverse trepte de putere etc.70. temperaturi minime de refulare etc. paraziţi. Reglarea umidificării aerului 5.62. reglarea sarcinii frigorifice a bateriei se face prin acţionare asupra agentului frigorific prin reglaj cantitativ. Page 14 of 26 5. Pentru controlul microclimatului interior în vederea încadrării în valorile normale. În acest scop se va urmări funcţionarea pe toată durata de exploatare a instalaţiei de reţinere a poluanţilor în scopul asigurării calităţii corespunzătoare securităţii umane.

c) la bateriile de încălzire sau răcire: . incolor.realizarea etanşării racordurilor bateriilor la instalaţie (pe circuitul aeraulic sau hidraulic).curăţirea cuvei lichidului de curăţire de depuneri. .strângerea şuruburilor şi a piuliţelor sistemului de ancorare sau a suporţilor.ungerea lagărelor sau rulmenţilor conform prescripţiilor producătorului. .86.duritatea max.dezaerisirea periodică a instalaţiilor de încălzire aferente bateriilor.curăţirea bazinului de depunerile de nămol.5. . Întreţinerea instalaţiilor.îndreptarea paletelor îndoite. .înlocuirea lichidului de curăţire. . . revizii şi reparaţii 5. prin suflare cu aer sau spălare cu jet de apă. 4 grade germane (7 grade franceze). . Întreţinerea instalaţiilor de ventilare sau climatizare se face în scopul asigurării bunei funcţionări a instalaţiei care trebuie să realizeze parametrii prevăzuţi în proiect.83. .85.întinderea uniformă a curelelor de transmisie.curăţirea pulverizatoarelor astfel încât stropirea să fie fină. Page 15 of 26 5.curăţirea separatoarelor de picături. . 290 g/m3. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.verificarea sistemului autocurăţire şi avertizare a colmatării.echilibrarea rotoarelor având în vedere rotirea fără atingerea carcasei. .verificarea sistemului de măsurare a presiunii înainte şi după filtre. 5. .reetalonarea organelor de siguranţă. .curăţarea periodică a filtrelor prin spălare.html 13/04/2011 .înlocuirea garniturilor şi elementelor de etanşare defecte. . . săgeata maximă (d) a curelei presate nu trebuie să depăşească valoarea calculată cu formula d = e x 0..aspectul – clar.016 (e-distanţa dintre axele roţilor).conţinut total de săruri max. . 5. impurităţi sau alte corpuri străine. . . roţilor de transmisie şi a motoarelor de antrenare (roţile trebuie să fie aliniate şi paralele în ambele planuri).valoarea pH 7 .curăţirea şi dezaerisirea oalelor de condens..8. Principalele operaţii de întreţinere sunt: a) la ventilatoare: .sulfaţi max.. b) la filtrele de aer: . 600 g/m3. scuturare etc. . apa utilizată la umidificare trebuie să aibe următorii indici de calitate: . e) la camera de umidificare: .84. .curăţirea scaunelor ventilelor. .ungerea elementelor în mişcare. fără sedimente.ungerea elementelor în mişcare.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI. În vederea evitării vicierii aerului umidificat.chm::/i5-2-1998. Se efectuează operaţii de întreţinere a elementelor componente a centralelor de ventilare şi a canalelor de distribuţie a aerului. d) la armături: .spălarea interioară a bateriilor în vederea înlăturării depunerilor de nămol sau piatră.curăţirea aripioarelor de praf. . conform STAS 3026. . . .alinierea şaibelor.înlocuirea filtrelor colmatate sau deteriorate după verificarea gradului de reţinere al acestora.

. Ca titlu informativ sunt indicate următoarele intervale de întreţinere. filtre – săptămânal – ţinând seama de pierderea de sarcină admisă indicată în prospect baterii: .racorduri elastice – lunar. . f) la pompele de apă: . .chm::/i5-2-1998. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice. tecilor.ungerea rulmenţilor şi a organelor în mişcare. g) la organele de reglare: .verificări generale – săptămânal..reglarea tijelor de acţionare.curăţirea suprafeţelor de refulare sau absorbţie. .ungerea părţilor mobile. ventile.tensiunea curelei de transmisie – lunar.coroziunea – lunar. .înlocuirea cuplajului elastic defect.refacerea etanşărilor faţă de tubulatură. i) la aparatura de măsură şi control: . .corectarea poziţiei pompelor şi înlocuirea presgarniturilor defecte.protecţie la îngheţ – anual.lamelele – lunar. . . . .transmisii – lunar..etalonarea periodică în vederea verificării corectitudinii măsurătorilor. . 5. etc.ungerea elementelor mobile. Operaţiile de întreţinere se efectuează periodic sau de câte ori este nevoie. . pentru utilizarea zilnică de 24 ore. Intervalele de timp privind operaţii de întreţinere sunt indicate de către firmele producătoare corespunzător gradului de utilizare a aparaturii.amortizoare – semestrial.curăţirea preaplinului şi racordului la canalizare.).completarea cu lichid a suporturilor. h) la gurile de refulare sau absorbţie: .88.87.curăţirea filtrului.spălarea periodică a lagărelor şi a interiorului pompei. . .. oale de condens.ungerea părţilor imobile.gurile de protecţie – lunar. . . .drenaj – lunar. ventilator: .NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI. . .curăţirea de depuneri a scaunelor ventilelor. . 5. etc. Page 16 of 26 .html 13/04/2011 .vopsirea şi protejarea elementelor supuse coroziunii.curăţirea sistemului de umidificaer cu abur (duze. .strângerea şuruburilor slăbite. într-o zonă cu climă medie şi poluare minimă: motor ventilator: .strângerea şuruburilor slăbite.

5.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI. . a având în vedere în plus: .4. 5.eliminarea sedimentelor – lunar. Reviziile se fac obligatoriu în perioadele de întrerupere a funcţionării instalaţiilor. . .înlocuirea materialului filtrant.e: . . 6. c) la filtrele de praf conform art. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.1. 5. gurile de protecţie – lunar recuperatoare de căldură – anual. conform art. Operaţiile de revizie pot fi făcute cu sau fără demontarea unor părţi ale instalaţiilor şi constau în: a) la ventilatoare conform art.2.verificarea poziţiei pompei şi restabilirea orizontalităţii. repararea şi reducerea în poziţiile iniţiale a dispozitivelor de reglare.refacerea etanşărilor hidraulice sau aeraulice. .verificarea şi repararea termoizolaţiei.refacerea protecţiei anticorozive. .chm::/i5-2-1998. restabilirea etanşărilor etc. Reviziile se execută obligatoriu anual de către beneficiarul instalaţiei. în general coordonat cu reviziile celorlalte instalaţii.exterioare cu jet de apă sau aer.înlăturarea depunerilor de săruri din bazin – anual. d) la camera de umidificare.d: . 6.refacerea protecţiei anticorozive. .refacerea protecţiei anticorozive.86.restabilirea poziţiei orizontale sau după caz.duze – lunar..86.verificarea modului de stropire şi înlocuirea duzelor defecte. 6. c având în vedere în plus: . utilizând personalul propriu sau firme specializate. . b) la bateriile de încălzire sau răcire conform art. Modul de verificare a instalaţiilor în cadrul reviziilor se detaliază în instrucţiunile de exploatare. . [top] 6. REVIZII ŞI REPARAŢII 6.. Page 17 of 26 separatorul de picături – trimestrial camera de umidificare: .verificarea şi repararea canalelor de aer.verificarea arborelui..86. .3.refacerea profilelor separatoarelor de picături şi înlăturarea depunerilor dintre lamele.html 13/04/2011 .pompa – lunar.controlul susţinerilor.86. . lagărelor cuplajelor şi înlocuirea după caz a cuzineţilor sau rulmenţilor. . . .îndreptarea lamelelor deformate.verificarea coroziunii şi refacerea protecţiei anticorozive.nămol sau depuneri de piatră. e) la canalele de aer: . 5. . .înlocuirea amortizoarelor defecte. .măsurarea presiunii înainte şi după filtru şi a manometrelord diferenţiale. verticale. .verificarea.

. .html 13/04/2011 .2. Page 18 of 26 f) la dispozitivele de închidere şi reglare: . nefixarea rotorului pe ax. . palete strâmbe. se înlătură depunerile de moloz sau de alte materiale din canale.se curăţă de punerile prizele de aer. INCIDENTE.se întind curelele (sau se schimbă). Instalaţia primeşte prea mult aer Cauzele defecţiunilor: .se determină locul strangulării pe traseu prin măsurarea debitelor şi presiunilor începând cu ventilatoarele parcurgând traseul la care a apărut defecţiunea.se schimbă sau se curăţă filtrele colmatate.micşorarea secţiunii prizelor de aer.. ungerea insuficientă a lagărelor.se realizează etanşeitatea intalaţiei pe întreg traseul. .5.existenţa unei strangulări pe traseul canalelor. ..dereglarea sistemelor de automatizare.lipsa unor celule filtrante.strângerea piuliţelor. Principalele incidente sau defecţiuni (după ce a fost făcut reglajul corespunzător) sunt următoarele: 7. Verificările şi reglările se fac conform capitolelor 3 şi 4.reducerea turaţiei ventilatorului datorită întinderii slabe a curelelor.poziţia incorectă a dispozitivelor de reglaj şi de închidere a instalaţiei. avariile sau defecţiunile pot afecta întreaga instalaţie sau o parte din elementele componente ale acesteia. Instalaţia primeşte prea puţin aer.3.blocarea motorului. se verifică şi se reglează poziţiile elementelor de sectorizare (clapete antifoc. . [top] 7. Cauzele defecţiunilor: . .se restabileşte sensul normal prin legarea corectă a motorului la instalaţia electrică. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice. Remedierile defecţiunilor respective sunt: .). .sensul incorect de rotaţie al ventilatorului. răcire pe partea de aer.se efectuează reglarea sistemelor de automatizare. .se completează cu celule filtrante sau se înlocuiesc filtrele defecte restabilindu-se etanşeitatea.se măsoară diametrul şaibelor de transmisie şi se înlocuiesc cele cu diametrul mai mic decât cel prescris. .controlarea modului realizării închiderii îndepărtându-se paletele sau jaluzelele deformate. 7. Remedierile defecţiunilor se realizează astfel: . Incidentele.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI. AVARII. filtre sparte. .creşterea turaţiei ventilatorului datorită unei şaibe cu diametrul mai mic decât cel prescris.1. 6. .se verifică dacă toate elementele instalaţiei sunt montate şi se completează cele lipsă.colmatarea filtrelor (constatată prin măsurarea diferenţei de presiune în aval şi în amonte de filtru şi compararea cu valorile normale). .instalaţia nu este etanşă. . sibare.refacerea etanşării. .. .colmatarea bateriilor încălzite.chm::/i5-2-1998.neetanşeităţile în jurul filtrelor. . se ung lagărele şi se înlocuiesc palele strâmbe. DEFECŢIUNI 7. etc. . . .lipsa altor elemente ale centralei de ventilare sau a dulapurilor de climatizare: baterii de încălzire sau răcire. separatoare de picături etc. . . de reglaj.

.html 13/04/2011 .se rigidizează pereţii tubulaturii.aparatele de măsurarea temperaturii sunt defecte sau dau indicaţii greşite. . Instalaţia refulează aerul prea cald Cauzele defecţiunilor: .5.6. . . .plasarea prizelor de aer pe direcţia vântului. Instalaţia refulează aer prea rece Cauzele defecţiunilor: . 7.chm::/i5-2-1998.. Instalaţia refulează aerul cu umiditatea relativă mai mică decât necear Cauzele defecţiunilor: .se reetalonează aparatele de măsură sau se înlocuiesc aparatele defecte.se schimbă ventilatorul.parametrii prea ridicaţi ai agentului termic. etc.alegerea greşită a ventilatorului.se echilibrează rotorul ventilatorului şi se curăţă de impurităţi sau alte materiale străine. . .nerigidizarea pereţilor tubulaturii.se aduc parametrii agentului termic şi debitul de aer la valorile prescrise. . Instalaţia are un debit pulsativ sau fluctuant Cauzele defecţiunilor: .se verifică instalaţia de reglare a agentului termic. 7. .se reglează debitul de aer şi parametrii agenţilor termici..7.se curăţă lamelele şi suprafeţele de schimb prin spălare sau suflare cu aer. Remedierile defecţiunilor respective sunt: . înlocuindu-se lichidul de teci. .4.dereglarea instalaţiei. oalelor de condens.se protejează prizele cu aer contra efectelor vântului. .se înlătură jocul la axele clapetelor sau jaluzelelor. .înfundarea bateriilor.se verifică instalaţia de reglare.debitul de aer este mai mare decât cel prescris.sistemul de reglare nu funcţionează corect. . Page 19 of 26 7. ventilelor.indicaţii greşite date de traductoare sau termorezistenţe..se curăţă bateriile de nămol sau depuneri de piatră. Remedierile defecţiunilor respective sunt: . . .dezechilibrarea rotorului ventilatorului. .obturarea suprafeţelor de trecere a aerului.sistemul de reglare funcţionează defectuos. .debitul de aer este mai mic decât cel prescris. . mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.murdărirea elementelor sensibile ale termometrelor sau traductoarelor de temperatură. . . . 7. .agentul termic are parametrii prea scăzuţi. Remedierile respective: . .jocul axelor clapetelor sau jaluzelelor.se curăţă elementele sensibile ale termometrelor sau traductoarelor de temperatură.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI.

compresoarelor.dereglarea instalaţiei. .se curăţă duzele. La exploatarea instalaţiilor se vor respecta prevederile din Ordonanţa Guvernului nr. . Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingerea incendiilor.reducerea debitului de abur. 8. compresoarelor. 5. înlocuiri şi dezafectări.4.5. 8.. pompelor. În timpul reviziilor.distrugerea sau dereglarea suporţilor elastici ai ventilatoarelor. se vor respecta răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor ce revin unităţilor şi persoanelor care efectuează aceste operaţii. 60/1997 aprobate prin Legea 212/1997 "Normele generale de prevenire şi stingerea incendiilor". dezaxarea. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR PE DURATA EXPLOATĂRII INSTALAŢIILOR DE VENTILARE – CLIMATIZARE 8. Remedierile respective: .chm::/i5-2-1998.se completează separatoare de picături. .se execută centrarea ventilatoarelor. Instalaţia produce zgomot Cauzele defecţiunilor: .86. gurilor de refulare sau absorbţie sau altor elemente ale instalaţiei. 7. desprinderea elementelor în mişcare ale ventilatoarelor.9.se refac şi se repară atenuatoarele de zgomot şi burdufele elastice. reparaţii. .html 13/04/2011 . .reducerea debitului şi presiunii pompei. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.se repară pompa (conf. înlocuitorilor.se reglează instalaţia de umidificare. . normativul C 300 ("Normativul de prevenire şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora") şi "Normativul privind siguranţa la foc a construcţiilor". Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este permanentă şi constă în organizarea acesteia atât la nivelul central al unităţii care exploatează instalaţiile cât şi local la unităţile specifice. pompelor. 8. Remedierile respective: . . . . Instalaţia refulează aerul cu umiditatea relativă mai mare decât necesar. Măsurile de prevenire şi stingerea incendiilor vor fi prevăzute şi în instrucţiunile de exploatare. dezafectărilor instalaţiilor.8. . compresoarelor.se înlocuiesc elementele elastice ale suproturilor ventilatoarelor. reparaţiilor.3.se strâng şuruburile desprinse şi se refac sudurile.se măreşte debitul de abur. . [top] 8.desprinderea şuruburilor ramelor cu jaluzele. . precum şi echiparea cu mijloace şi echipamente de prevenire şi stingerea incendiilor este obligatorie în toate etapele de exploatare a instalaţiilor de ventilare – climatizare inclusiv în timpul operaţiilor de revizii.1. Page 20 of 26 .înfundarea duzelor. art..viteza prea mare a aerului. 8. . .NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI.distrugerea atenuatoarelor de zgomot şi burdufelor elastice.f). pompelor.se reglează instalaţia de umidificare.descentrarea. .lipsa unor părţi din separatoare de picături.2.se reduce viteza aerului în limitele indicate de normativul I5/1996. Cauzele defecţiunilor: . compresoarelor. 7. Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin atât beneficiarilor instalaţiilor în funcţiunie cât şi unităţilor şi personalului care exploatează aceste instalaţii. pompelor. Remedierile respective: .

furtunuri. conform reglementările tehnice. Page 21 of 26 8..1. SIGURANŢA ŞI IGIENA MUNCII 9. volatile. 8. reparaţii. În timpul lucrului cu substanţe inflamabile se va ţine seama de direcţia vântului astfel încât vaporii substnţelor să nu fie îndreptaţi spre sursa de foc. lipire cu flacără. . La instalţiile de ventilare prin care se vehiculează substanţe sau amestecuri de substanţe combustibile (inflamabile. 8. scame şi alte materiale combustibile din canale.19. 8.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI.diametrele tubulaturilor de aspiraţie trebuie să permită curăţarea acestora fără dificultate.prin verificări şi întreţineri corespunzătoare se vor înlătura posibilităţile eventualelor scăpări de vapori şi particule. 8.17. În încăperile în care sunt prevăzute instalaţii de ventilare numai pentru degajări accidentale de gaze. cabluri electrice.verificarea şi întreţinerea în bune condiţii a clapetelor antifoc de obturare a canalelor manuală sau automată. 8. verificându-se însuşirea cunoştinţelor. 8. În spaţiile de lucru este interzisă aprinderea focului. Generatoarele de acelenă vor fi amplasate în spaţiile ventilate şi la distanţe de minim 10 m de surse de căldură. siguranţa şi igiena muncii.11.9. recipienţi de oxigen. 8. arcuri electrice. 8. reductoare etc. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izolaţii sau operaţii cu substanţe inflamabile.16. în stare perfectă care să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. În vederea înlăturării posibilităţilor de formare a amestecurilor explozive va fi menţinută o exhaustare continuă la debitele de aer indicate în proiect.. În vederea intervenţiei în caz de incendiu vor fi organizate echipe de intervenţie cu atribuţii concrete şi se vor stabili măsuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri şi a pompierilor militari. În toate etapele cuprinse în operaţiile de exploatare ale instalaţiilor de ventilare şi climatizare (inclusiv revizii.. Generatoarele de acetilenă vor fi amplasate la distanţă de zona de execuţie a sudurilor şi de substanţe sau materiale combustibile.menţinerea în permanentă stare de funcţionare a instalaţiilor pentru înlăturarea posibilităţilor de formare a amestecurilor explozive.verificarea şi întreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor de detectare – semnalizare din tubulaturile de ventilaţie.8.14.18. instalaţia de ventilare se pune în funcţiune cu 10 minute înainte de încperea operaţiei sau procesului respectiv şi va fi oprită după degajarea completă a încăperii (după 10 minute de la terminarea operaţiei sau a procesului respectiv).10.20. . . . Corespunzător scenariului de siguranţă la foc elaborat în faza de proiectare se fac verificări funcţionale specifice pentru instalaţiile de ventilare sau de avarie. 8. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice. Tot în acelaşi scop canalele vor fi curăţate de praf sau alte depuneri. Cantitatea de vopsea.12. topire de materiale hidroizolante etc. butelii. ventilaţie. Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură. Se interzice prezenţa oricărei surse de foc la distanţa de minim 25 m de zona de vopsire.html 13/04/2011 .) se va face un instuctaj special personalului care realizează aceste operaţii. 8. instalaţia de ventilare se pune şi menţine în funcţiune din momentul producerii degajării respective şi până în momentul în care au fost înlăturate cauzele care produc acestea (asigurându-se evacuarea completă a gazelor sau vaporilor din aceste încăperi). 8. cicloane etc. verificându-se periodic şi funcţionarea detectoarelor de fum. Aceste zone vor fi împrejmuite cu panouri de protecţie. Personalul care exploatează instalaţiile va fi instruit atât înaintea dării în exploatare a instalaţiilor cât şi periodic în timpul exploatării lor. Vor fi utilizate generatoare de sudură.6. Centralele de ventilare şi clădirile prevăzute cu instalaţii de ventilare vor fi dotate cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor întreţinute în stare de funcţionare. amplasate în locuri accesibile. PROTECŢIA. filtre. utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce scântei.7.chm::/i5-2-1998. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1 şi 297/2. explozive) care prezintă pericol de incendiu ori explozie se asigură următoarele măsuri: . Dacă degajările au loc numai în cursulunor anumite operaţii sau faze ale procesului de producţie.. 8.15.13. 8. Periodic vor fi făcute măsurători de debite şi viteze ale aerului în vederea comparării acestora cu prevederile din proiect. arzătoare şi la cel puţin 5 m faţă de butelia de oxigen. Instalaţiile de semnalizare a opririi accidentale a ventilatoarelor de evacuare şi funcţionarea interblocării comenzilor acţionării echipamentului de ventilare vor fi verificate periodic în condiţii de funcţionare. vapori combustibili ori inflamabili. 8. diluanţi sau alte lichide inflamabile aflate la locul operaţiunii va fi limitată la strictul necesar. [top] 9. Nu vor fi executate concomitent sudura electrică şi tăierea cu flacără orixiacetilenică. fumatul. Spaţiile în care se realizează sudurile vor fi împrejmuite cu panouri rezistente la foc evacuându-se materialele combustibile şi intezicându-se accesul altor persoane decât cele care efectuează lucrările. Spaţiile în care se execută lucrări de vopsitorii sau decapăci vor fi ventilate corespunzător fără recircularea aerului. dezafectări) vor fi respectate cerinţele esenţiale referitoare la protecţia. Lucrările de sudură vor fi executate astfel încât să se evite riscul producerii de incendii sau explozii şi cu permis de lucru cu foc deschis. . înlocuiri.înlăturarea depunerilor de praf.

11. Verificările.2. . privind protecţia la acţiunea focului Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor din 1977 şi 1994 Instrucţiuni tehnice de proiectare şi executare privind organizarea camerelor curate utilizate în domeniul sănătăţii Instrucţiuni tehnice de proiectare şi executare a elementelor de construcţii şi instalaţii pentru camere curate utilizate în domeniul sănătăţii Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii în funcţie de activităţile desfăşurate în regim iarnăvară 2. Realizarea instructajelor specifice de protecţia muncii. probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaţiilor. executarea şi exploatarea instalaţiilor şi construcţiilor Indicativ I5 I7 I9 I 13 I 13/1 I 14 I 20 I 38 I 43 I 45 C 139 P 118 *** C 253/8 C 253/1 NP008 Titlu Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori. care vor fi afişate la locul de muncă. 9. proiectant şi executant) având un responsabil unic. 9..5. 9. inclusiv sancţiunile aplicate. [top] ANEXA 1 REGLEMENTĂRI DE REFERINŢĂ 1. Prescripţii privind proiectarea. încălzire şi ventilaţie în medii cu pericol de explozie Instrucţiuni privind metodologia de testare aeraulică şi termică camerelor curate Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor.6. Zonele cu instalaţii în probe sau zonele periculoase se îngrădesc şi se avertizează. vor fi efectuate respctându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare pentru fiecare categorie de echipamente. .. Instructajul de protecţia muncii se va face şi în cazul efectuării probelor instalaţiilor în comun de către toţi factorii interesaţi (beneficiar. 9. cu tensiuni până la 1000 V Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală Normativ pentru protecţia contra coroziunii construcţiilor metalice îngropate Normativ privind proiectarea şi executarea protecţiei contra trăsnetului la construcţii Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea sistemelor de recuperare a căldurii cu fluid intermediar în hale industriale Instrucţiuni tehnice privind autorizarea întreprinderilor care execută. Instalaţiile vor fi echipate cu dispozitive de protecţie necesare.3. 9. Măsurile de protecţia muncii indicate în prezentul normativ nu sunt limitative. .chm::/i5-2-1998. verificarea cunoştinţelor şi abaterilor de la normele în vigoare.controlul aplicării şi respectării de către întreg personalul a normelor şi instrucţiunilor specifice.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI.realizarea instructajului de protecţie a muncii a întregului personal de exploatare la cel mult 30 de zile şi consemnarea acestuia în fişele individuale sau alte formulare specifice care urmează să fie semnate individual. verifică şi predau la beneficiari instalaţii electrice de automatizare.verificarea cunoştinţelor asupra normelor şi măsurilor de protecţie a muncii. 9. 9.4. Persoanele care schimbă zona de lucru (locul de muncă).7. au obligaţia să asigure: . 9.html 13/04/2011 . Prescripţii privind proiectarea şi executarea construcţiilor Indicativ Titlul mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.8. Page 22 of 26 9. Măsurile vor fi menţionate în instrucţiunile de exploatare sau prevăzute expres de beneficiarul instalaţiei. Conducătorii de întreprinderi sau de sectoare care exploatează instalaţiile. vor fi instruite corespunzător noilor condiţii de lucru. acestea urmând a fi completate de beneficiar cu instrucţiuni specifice. Instructajul va avea în vedere şi măsurile ce se impun pentru manevre urgente în scopul evitării producerii unor accidente. vor fi consemnate în fişele de instructaj individuale. interzicându-se accesul altor persoane decât celor autorizate.10.luarea de măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitatea muncii. Manevrele corespunzătoare exploatării vor fi efectuate numai de personalul de exploatare. 9.9.

Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social – culturale.G. 60/1997 Legea nr. Instalaţii de ventilare şi condiţionare. Ventilatoare. Metode de încercare. Hotărârea pentru aprobarea calsificaţiei şi a duratei normate de funcţionare a mijloacelor fixe. Normativ pentru proiectarea. Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.G. Instalaţii de ventilare şi climatizare.G. Rame cu jaluzele. Determinarea caracteristicilor de reglare. 50/1991 H. Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor.03. Pădurilor şi Prot. Regulamentul pentru asigurarea activităţii metrologice în construcţii.G. Ordonanţe. 60/1997 H. Legea protecţiei mediului. Condiţii tehnice generale de calitate. Apelor. Principii de securitate.G. 1957/1995 Legea 137/1995 Ord.html 13/04/2011 . Legea privind autorizarea executării construcţiilor cu modificările din Ordonanţa Guvernului nr. Regulamentul penru furnizarea şi utilizarea energiei termice. H. Anexa: Cartea tehnică a construcţiei. 273/1994 H.01. agrozootehnice şi industriale. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale. Instalaţii de ventilare şi climatizare. Determinarea pierderilor de sarcină ale bateriilor de încălzire şi de răcire. 10/1995 O. 425/1994 Legea nr. Instalaţii de ventilare.1994.G. 766/1997 Legea privind calitatea în construcţii. Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii.. procedee şi echipamente noi în construcţii.. Rame cu jaluzele. executarea şi recepţionarea izolaţiilor termice la construcţii civile şi industriale. Forme şi dimensiuni. Determinarea pierderilor de sarcină şi a raţiei de scăpări a caracteristicilor de reglare Instalaţii de ventilare şi condiţionare. Canale de aer. Ventilatoare de uz general.93 MLPAT O. Rame cu jaluzele. Instalaţii de ventilare şi climatizare. Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii. 266/1994 Ord. 212/1997. Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. 4/14.G. privind protecţia la acţiunea focului – NTPRCAF Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizrea construcţiilor şi instalaţiilor. Prescripţii de calcul. a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor. Legi. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile. Ventilatoare radiale. LISTĂ STANDARDE STAS 7466 STAS 10627 STAS 10822 STAS 10834 STAS 10828 STAS 6583 STAS 9660 STAS 10750 STAS 11573 STAS 12781 STAS 12795 STAS 13046/1 STAS 13046/2 Ventilatoare radiale de uz general. mk:@MSITStore:E:\matrix\termice. Procedura de reglementare a activităţii economice. 9/N/15. Ordonanţa privind apărarea împotriva incendiilor aprobată cu Legea nr. Titlul Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii. Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit. nr. Page 23 of 26 P7 P 100 C 112 C 142 C 300 P 118 *** P 121 P 122 P 123 C 107 C 107/1 Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire.chm::/i5-2-1998. Hotărâri ale Guvernului Indicativ Ord. Determinarea puterii termice a bateriilor de răcire cu apă. Ventilatoare radiale şi axiale de uz general. Metode de încercări acustice. 125/1996 Min. Nivel admisibil de vibraţii. Ventilarea naturală organizată a clădirilor industriale. Instalaţii de ventilare şi climatizare.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI. social – culturale şi tehnicoadministrative. Mediului 4. 3. 925/1995 H. Norme de medicina muncii. Clasificare şi tipizare. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din punct de vedere acustic. nr. Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse.

Execuţie. Seria Turaţie rot/min Seria Turaţie rot/min Seria Fluid purtător de căldură Seria Grad de retenţie praf. Limitele admisibile şi parametrii de izolare acustică. % Seria Anul fabr.+ 500C 0 – 5000 rot/min 0 – 100% pentru măsurarea temperaturilor pentru măsurarea turaţiei pentru măsurarea umidităţii aerului 5 6 7 [top] ANEXA 3a MODEL FIŞĂ TEHNICĂ PENTRU INSTALAŢIE DE VENTILARE a) Caracteristici aparatură Caracteristici tehnice Ventilator Fabricat Debit m3/h Motor Fabricat Putere KW Baterie încălzire Fabricat Suprafaţa încălzită m2 Fabricat Tip Presiune mm H2O Tip Curent A Tip Dimens. Rame şi jaluzele. princip.NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI. Bucăţi Temperatura aerului 0C Bucăţi Protecţie Accesorii Bucăţi Pierderi presiune mm H2O Filtru de aer Bucăţi Suprafaţa de Dimens. Concentraţii maxime admise. vitezei şi debitului cu tubul Pilot – Prandtl.25. Agregate de desprăfuire Fabricat Debit m3/h Tip aer Pierderi presiune H O 2 mk:@MSITStore:E:\matrix\termice.. ANEXA 2 Aparatura minimă necesară pentru controlul şi reglarea parametrilor instalaţiilor de ventilaţie şi microclimat Nr. Condiţii tehnice generale..chm::/i5-2-1998. Determinarea valorii momentului forţei necesare acţionării. Culori şi indicatoare de securitate.. Determinarea debitului fluidelor. Culori şi indicatoare de securitate. Acustica în construcţii.html 13/04/2011 . Prescripţii de proiectare şi montare. Pierderi presiune mm H2O Anul fabr. 1 2 Denumirea Velometru pentru canale Anemometru cu elice Caracteristici Observaţii pentru măsurarea vitezei în canale şi guri de refulare pentru măsurarea vitezei curenţilor de aer V = 0. crt. Debit de aer m 3/h Anul fabr. Măsurarea presiunii. Metoda de diafragme şi ajutaje. Determinarea durităţii. Tip Sarcina m3/aer/h. Dimensiuni.. Apă potabilă. Reprezentări. m Debit calorie Kcal/h Tensiune V Fişa tehnică a instalaţiei de ventilaţie nr. Instalaţii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie datorită gazelor şi lichidelor inflamabile. Antrenare Anul fabr. Forme.5 – 50 m/s V = 0. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social – culturale. Tub Pilot – Prandtl. Pornire Anul fabr. filtrare m3 princip. Page 24 of 26 STAS 13046/3 STAS 297/1 STAS 297/2 STAS 6156 STAS 6562 STAS 6563 STAS 7347/1 STAS 9954/1 STAS 3026 STAS 12574 [top] Instalaţii de ventilare şi condiţionare.5 – 12 m/s 0 – 200 mm CA 3 4 Micromanometru Trusa cu 3 tuburi Pitot – Prandtl Trusa cu 6 termometre Tahometru de mână Higrometru pentru determinarea presiunii în canale .

chm::/i5-2-1998. 5 UM 2 m3/h m/s Proiect 3 Măsurat 4 Efectuat 5 Data 6 3 Intensitate curent curent pornire curent sarcină nominală A 4 Temperatura . crt.2 pct.Praf.Gaze şi vapori nocivi – compoziţie ..căldură radiată .praf compoziţie . Page 25 of 26 Canale de aer Dispozitive de refulare (aspiraţie) Punct de măsurare [top] Material Tip Grosimea Dimensiuni Pozare Debit unitar m3/h Pierderi presiune mm H2O Pierderi presiune mm H2O Viteza m/s Tip Număr ANEXA 3b b) Măsurarea parametrilor instalaţiei şi a eficacităţii în zona deservită Nume.) 7 Nr.iarna . 3 pct.praf concentraţie .Gaze şi vapori nocivi – concentraţie .vara % 6 Cantitatea de nocivităţi la locul de muncă deservit .NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI.Praf compoziţie ..curenţi de aer mg/m3 mg/m3 cal/m2/min m/s mg/m3 7 Cantitatea de nocivităţi la evacuarea în atmosferă .Gaze şi vapori nocivi – concentraţie . 0 1 2 Denumire 1 Debit de aer total Viteza în guri de refulare şi de aspiraţie şi pe canale pct.Gaze şi vapori nocivi – concentraţie .vara în zona de lucru la o temperatură exterioară de oC 5 Umiditatea relativă în zona de lucru .1 pct. 4 pct.html 13/04/2011 . concenraţie mg/m3 mg/3 mg/m3 Se vor consemna rezultatele obţinute la determinări cu instalaţia în funcţiune şi cu instalaţia oprită [top] mk:@MSITStore:E:\matrix\termice. prenume (Semn.

. [top] mk:@MSITStore:E:\matrix\termice. Constatări Remedieri Observaţii după Data repunerea în funcţiune următoare reviziei Semnătura responsabilului * În cazul înlocuirii unor aparate se va completa un nou tabel.html 13/04/2011 .NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI. În cazul modificării racordurilor se va întocmi o schemă nouă ** Se va efectua o nouă serie de măsurători şi se va trece în anexa 3b. Data crt. Page 26 of 26 ANEXA 3c c) Evidenţa reviziilor.chm::/i5-2-1998. modificărilor şi reparaţiilor Modificări Data opririi Cauze Modificări efectuate* Data punerii în funcţiune Observaţii privind funcţionarea după modificare** REPARAŢII ŞI REVIZII Nr..