You are on page 1of 386

Ştefan NEMECSEK

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII
Volumul II

©Copyright – Editura REALITATEA ROMÂNEASCĂ şi autorul Toate drepturile sunt rezervate Editurii REALITATEA ROMÂNEASCĂ VULCAN, 336200, Str. Mihai Viteazu, nr. 24, bl. 17, sc. E, ap. 1-2 Jud. Hunedoara – ROMÂNIA Tel./Fax: 0254-571089, Tel.: 0723321466 Reproducerea integrală sau parţială - digitală, mecanică, fotocopiere sau în orice alt mod - a conţinutului acestei lucrări este posibilă numai cu acordul prealabil în scris al autorului sau al Editurii REALITATEA ROMÂNEASCĂ. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României NEMECSEK, ŞTEFAN Din gândirea înţelepţilor lumii / Ştefan Nemecsek. – Vulcan: Realitatea Românească, 2009 2 vol. ISBN 978-973-88752-5-8 Vol. 2. – ISBN 978-973-88752-7-2 14(100)

Editor: Coperta: Tehnoredactare computerizată: Culegere text: Foto coperta 1 Foto coperta 2

Ing. Daniela Mikloş Ing. Zoltan Mikloş Mariana Jdeică Mădălina Căprar Robert Corşanschi Ing. Claudiu Moldovan

Ştefan NEMECSEK

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII
Volumul II

Editura REALITATEA ROMÂNEASCĂ - 2009 -

Motto:
,, Nu le scriu din glorie deşartăgând de măestrie, ori de artă, Ci le-ofer ca jertfă de-nchisoare ca să-ţi stea de veghe la chivot, un buchet din cea mai mică floare de plăpând şi-albastru miosot”
Ion Andrei

DEDIC ACEASTĂ CARTE: Primarilor Văii Jiului din legislatura 2008- 2012: Ilie BOTGROS – Aninoasa Dănuţ ODAGIU BUHĂESCU – Uricani Ionel BURLEC – Băniţa Tiberiu IACOB RIDZI – Petroşani Gheorghe ILE – Vulcan Ilie PĂDUCEL – Petrila Cornel RESMERIŢĂ – Lupeni şefi ai administraţiilor publice locale de a căror judecată şi fapte urmează consolidarea vieţii sociale şi economice a Văii Jiului, în primul mandat complet, în conjunctura Uniunii Europene.

e capacitatea ei pentru bucurie. noi uităm ca altora . unde stăpâneşte munca. trece prin raţiune. să le cauzăm răul.Ştefan Nemecsek BUCURIA: că trăim în libertate Taina celei mai mici şi naturale prietenii. Lavater (Cuvintele inimii) Dacă învăţăm să ne bucurăm. ordinea şi fidelitatea. ci de regulă şi oameni buni. Karl Iulius Weber(Demokritos) 7 . Nietzsche (Zarathustra) Cea mai înaltă perfecţiune a sufletului. Vauvenargue (Reflecţii) Bucuria nu lipseşte niciodată acolo. Vauvenargue(Maxime) Oamenii veseli nu sunt numai fericiţi.

Goethe Toate bucuriile vin la acela. Augustinus Caracterul se formează fără dureri. J. care ştie să aştepte. fără plăceri.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Flori se găsesc pe toate drumurile. amestecul lor depinde de om. Henry Longfellow Sufletul se îmbogăţeşte de la acela care se bucură. din Danemarca Ai avut o mare bucurie pentru ceva? Ia-ţi adio! Ea nu revine a doua oară. Nietzsche 8 .W. dar nici-un spirit. grijile fac scandal afară. Feuchtersleben Când bucuria e în cârciumă. Anastasius Grün Durerea şi bucuria zac într-o coajă. fiindcă e întotdeauna prezent. Seume Învaţă să prinzi norocul. dar nu fiecare ştie să lege o coroană.

Nu trebuia să-i privesc cu lupa. Jean Paul Eu mi-am pierdut foarte mulţi prieteni. e cel mult râs sau plâns. Bertold Brecht Un prieten ? E un om care. pentru nimic nu te vinde. Mae West Într-un copil dansează încă bucuria.Ştefan Nemecsek În fiecare bucurie . suntem prieteni.. M.Ebner-Eschenbach Când am văzut nefericirea din căsătoria prietenei mele. sau numai se bucură că mă vede. Gabriel Laub Prietenia e un passepartout. Elsa Maxwell E un revolver în pantalonii săi. ai o senzaţie de recunoştiinţă. să aleg muzica şi râsul. într-un bărbat însă. Sigfried şi Inge Loeb 9 . am fost încântată ca în loc de soţ. Anonim Eu n-am încredere în el.

e prietena pagubelor. Logan ( Cel mai bun medicament) O durere scurtă. episcopul Wilh. Proverb O bucurie sălbatică. care e conţinutul ei cel mai bun. e o bucurie dublă.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Nici o bucurie. modestia şi pacea. are un sfârşit sălbatic. Omar Chaijam Bucuria. Schiller (Fecioara din Orleans) 10 . fără dureri. e o durere pe jumătate. îi închid medicului uşa. Schiller (Lied von der Glocke) O bucurie comunicată. înseamnă o bucurie veşnică. Albert Friedrich Chiar şi prin porţile ferecate şi zăbrelele inchisorilor sau caselor de corecţie.O durere împărtăşită.von Kepple Bucuria mi-a dat-o Dumnezeu. îngerul trebuie să găsească întrarea pentru bucurie. Tiedge (Urania) O bucurie curată. Shakespeare ( Romeo şi Julieta) Eu am întrebat bătrâna lume: în imensa ei clădire. Ea mi-a răspuns: prietenia inimii.

Ştefan Nemecsek NEFERICIREA: o trăim cu toţii Nefericirea este o stare proastă poetică. Proverb Nefericirea şi un franciscan.Cioran Nimeni nu e scutit de nefericiri. cresc peste noapte. din Franţa Deseori nefericirea vine pentru o vizită de trei zile. Proverb Părul şi nefericirile. dar rămâne o sută de ani. E. Sofocle Nefericirea are ciorapi lungi. sunt rareori singuri. din Spania 11 .

Proverb Dacă te grăbeşti. intră lupul în casă. nenorocirea e destin. nimereşti de nenorocire. sunt mai deştepte ca bărbaţii. din Rusia Te aperi de tigru. din Anglia 12 . din China Nefericirea e un ghinion pe drumul din vale. din Japonia Te poţi prăbuşi atât de repede. omul alunecă pe iarbă.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Din nefericire. M. ea te ajunge. Homer (Odiseia) Toate nefericirile sunt cauzate de gură.von Ebner-Eschenbach În nenorocire. dar prin uşa din spate. încât îţi pare că zbori. pe drumul spre culmi. la uşa din faţă. cade pe spate şi-şi rupe nasul. Bonsels(1880-1952) scriitor Femeile în nenorocire. Dacă mergi încet. săracii mor devreme.

îl nimiceşte sau îl lasă indiferent. La Rochefoucauld Nefericirea e piatra de încercare a caracterului. când nu poţi judecată.6) E o mare nefericire să vorbeşti când nu ai talent. să nu fi trăit nici-o nenorocire”. depăşesc capacitatea noastră de sensibilitate. Ceea ce trece peste. Jean de la Bruyere 13 . Goethe Un abuz de fericire sau de nefericire. Karl Iulius Weber (Democritos 1. Smiles (Caracterul 12) Cel care suportă nenorocirea. poate suporta şi bucuria.Ştefan Nemecsek Omul poate suporta numai un anumit grad de nenorocire. Morgenstern (Stufen) E o nefericire. şi să taci. din Suedia Pentru mulţi există un singur medicament-catastrofa.

e cauzată de refuzarea adevărului. cu bucurie. Hezechiel (7. Engels ( Despre moarte) Nenorocirile. Lessing (Emilia Galotti) Nenorocul m-a învăţat . să putem suporta nenorocirile altora. vin una după alta. Schiller (Lied von der Glocke) Nenorocirea regilor. Schiller (Maria Stuart) Nenorocirea rămâne plăcută.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Noi suntem destul de rezistenţi. Stefan Zweig (Marie Antoinette) Nenorociţii se leagă între ei. Johann Jakoby Nenorocirea ţi-a fost o şcoală severă. (Non ignora mali miseris succurrere disco) Vergil ( Eneida) 14 . numai în amintiri. să ajut pe nenorociţi.5) Abea în nenorociri. La Rochefoucauld Nenorocirea păşeşete repede. îţi dai seama cine eşti.

Schiller (Die Worte des Galubens. Seneca 15 . care-şi dispreţuiesc lanţurile. Lessing (Tempelherr) Eu prefer libertatea periculoasă. să te supui zeilor. Nu toţi. E.Ştefan Nemecsek DESPRE LIBERTATE Libertatea e un principiu etic de esenţă demonică. dar la naştere a fost legat în lanţuri.Cioran (Precis de decomposition) Omul a fost creat liber. Jean-Jacques Rousseau Libertate înseamnă. decât o sclavie liniştită. sunt liberi.

dar ei au cerut libertatea şi au furat focul de pe cer. Se poate mişca în anumite limite.Ioan 8. Fjodor M. e un singur mijloc: să nu smulgi scara.Dostojewski Dacă conştiinţa ţi-e curată. Lavater Cel care crede în libertatea voinţei umane. n-a iubit şi n-a urât. disciplina e inpenetrabilă. Ernst Jünger Oamenii au fost creaţi în paradis. Ap.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Omul e liber. Goethe (Götz von Berlichingen) Adevărul vă va face liberi. deşi ştiau că vor deveni nefericiţi.32 Libertatea se bazează pe cunoştiinţe. 16 Feuchtersleben (Aforisme) . ca o pasăre în colivie. Marie Ebner-Eschenbach(Aforisme) Ca să te simţi liber. atunci eşti liber. Hans Krailsheimer Sub masca libertăţii.

4) Libertatea constă în faptul. e fortăreaţa mea.Cel care doreşte puţin. Seneca O colivie a plecat în căutarea unei păsări. Franz Kafka Independenţa şi libertatea oamenilor. care nu iubesc şi nu urăsc. se ajunge la un despotism nelimitat. e dependent de puţine.Ştefan Nemecsek Celula închisorii mele. Dostojewski (Demonii ) 17 . Locke Numai aceia nu suportă lanţurile. Franz Kafka Stăpânirea pasiunilor noastre. Dhammapada Vrei să fi un suflet liber? Atunci trebuie să fi sărac sau să trăieşti ca un sărac. fără să sufere alţii. e adevăratul progres spre libertate. se bazează mai puţin pe puterea braţelor decât pe temperarea inimii. Rousseau( Emile 2. Matthias Claudius Plecând de la o libertate fără limite. că poţi face de toate.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Când sclavii îşi rup lanţurile. Anonim Pe pământul acesta femeilor le merge mai bine ca bărbaţilor. Metternich Adevărata libertate te face nobil şi moderat. 18 Börne (Aforisme) . O. e aşa de mare ca dintre Dumnezeu şi Zei. B. Matthias Claudius Bărbaţii nu doresc marea libertate. dar nu obraznic. dacă nu e stăpân pe el însuşi. Schiller (Die Worte des Glaubens) Numai pe ideia de ordine. se poate baza libertatea”.Shaw Nimeni nu e liber. de oamenii liberi nu trebuie să tremuri. Pestalozzi (Cristof şi Else) Libertate înseamnă răspundere.Wilde Deosebirea dintre libertate şi libertăţi. Ele au mai multe interdicţii. Ei vreau multe libertăţi mici. de care tremură majoritatea oamenilor.

că sunt liberă. ca iubirea. sunt cei mai înverşunaţi duşmani ai libertăţii.. că nici-o modificare nu e necesară. e o însoţitoare mai bună. încât să nu ajungă la ideia s-o înşele. Louise May Alcott Libertatea e cea mai scumpă închipuire. trebuie să fie liber şi de mine. Marie von Ebner-Eschenbach Libertatea e de părere. Margaret Trudeau Pentru multe femei libertatea. Peter Ensikat Libertatea e mai mult. Anne Morrow Lindbergh O femeie deşteptă îi lasă soţului atâta libertate. Hans-Dietrich Genscher 19 . Ambrose Bierce Cei mai fericiţi sclavi.Ştefan Nemecsek Pe cel pe care-l iubesc.Unul pe care să scrie. Anne Morrow Lindbergh Eu aşi dori să am două paşapoarte. ca un salar mare”.soţia primului ministru” şi altul în care stă.

Cavour ( Constituţia italiană-1810) Singura garanţie pentru libertatea noastră constă în baricadele. nu-ţi trebuie sfatul nimănui Lessing (Epigrame) 20 . fără să jefuiesc şi fără să moştenesc pe cineva. Nicolas Gomez Davila Ca să fi spânzurat şi ca să fi liber. Schiller (Wallenstein) Libertatea cuvântului.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Când oamenii luptă pentru libertatea lor. contra imperialismului raţiunii. Stanislaw Jerzy Lec Nici-un copil groaznic. Alexander Sutherland Neill Vreau să trăiesc liber şi să mor. pe care le-a ridicat. în stat liber. partea anarchică a lumii. nu poate deveni un om liber. înseamnă libertatea gândirii”. Lord Halifax Libertatea nu o poţi simula. Anastasius Grün (Plimbările unui poet vienez) Liber până la Adriatică Napoleon I Biserică liberă. rareori obţin prin victorie mai mult decât un stăpân nou.

Nicolas Gomez Davila Libertatea democraţilor nu constă in faptul. Victor Hugo Durerile profunde şi cea mai înaltă spiritualitate. să poată spune toate ceea ce gândesc. poate să îndepăreze amarul. bunăstarea îi face îngrozitori. Ludwig Marcuse Nu există nicio epocă bună dar niciuna rea.Ea a fost pentru fiecare precedată de: iubire. Rainer Maria Rilke Un puţin dulce.Ştefan Nemecsek Unde nu este dreptate. la ceea ce spun. ca un rătăcitor în pustiu. sentimente şi ajutoare. care să dureze o sută de ani. din Spania 21 . Nicolas Gomez Davila Doamne! Oferă-i fiecăruia moartea sa proprie. ci să nu trebuiască să gândească. Francesco Petrarca Nefericirile le comit oamenii. sunt cei doi poli ai existenţei noastre-ieşirea spre drumul cerului. nu există libertate şi unde nu e libertate nu există dreptate. Seune (Plimbări spre Siracuza) Omul e astăzi liber.

grija şi mâhnirea. Proverb Durerea e un înger sfânt şi prin el. dar vor să fie cu noi. decât prin toate bucuriile din lume. William Shakespeare E un obicei din bătrâni: cel care are griji. are şi nevoi. oamenii au devenit mai mari. e izvorul nesfârşitelor dureri şi izvorul nesfârşitelor mângâieri. Ecaterina de Siena Consolarea locueşte în cer iar la noi pe pământ. Marie von Ebner-Eschenbach Bucuria şi durerea sunt însoţitoarele noastre de drum. Wilhelm Busch 22 . fiind când înăuntru şi când înafară. se sparg repede. nu există decât: crucea. timp mai mult sau mai puţin. Adalbert Stifter Gândul la deşertăciunea tuturor lucrurilor pământeşti. ca cele două mâini de dreapta şi de stânga.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Fericirea şi paharul. Friedrich von Logau Fericirea şi nefericirea unui curajos sunt. ambele pe care le foloseşte.

Fr. Franz Grillparzer Anumite lacrimi ne înşeală des. Abraham a Sancta Clara Durerea o simţim. pentru curaj există obişnuinţă. îmi curg mereu lacrimi. Thornton Wilder Datorită trăirilor. La Rochefoucauld 23 . după ce ne-au înşelat alţii. devine repede trecut. fie mai apropiată fie mai străină. bucuria e eternă. Paul Valery Nu te descuraja! Poate că durerea e sursa fericirii tale. Menander Bucuria şi groaza sunt lentile măritoare. din Flandra E o ve ş nic ă consolare.Ştefan Nemecsek Durerea e scurtă. dar nu pentru griji. le purtăm alternativ pe spinare. Proverb german După groază şi transpiraţie. c ă chiar ş i prezentul nelini ş titor.Schiller Fericirea şi nefericirea. urmează liniştea şi răsplata.

îşi repetă fericirea şi în dureri. le şterge din nou refluxul. J. Proverb Când se lasă întunericul. eu mor dar nu ştiu când. Theodor Fontane Ceea ce aduce fluxul.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Eu trăiesc. Francoise Sagan 24 . reapar veşnicele stele.Goethe Cel care e trist fără motive. care să ţină mai mult decât cinci minute. Proverb german Nimic nu e mai durabil. Esop Cel care a fost fericit. din Africa Nefericiţii îşi creiază consolarea. eu plec dar nu ştiu unde. din durerile mai grele ale altora. Thomas Carlyle Fericirea şi durerea sunt vecini apropiaţi. Ludwig Börne Nu există fericire necondiţionată şi netulburată. merită să fie trist. dar nu ştiu cât timp. ca schimbarea.W. şi mă mir că sunt încă vesel.

cele mai dureroase. că ramurile acestea rigide şi zimţuite.Goethe Eşti mântuit când lacrimile curg. Christian Friedrich Hebbel Durerile sunt ca norii furtunilor.Ştefan Nemecsek Noi suntem suficient de tari. peste noi doar cenuşii. să putem suporta ghinioanele altora. Lacrimile neplânse. Cine ar crede şi gândi. vor deveni în primăvară verzi. vor înflori şi poate vor da şi fructe. ca picăturile de ploaie. La Rochefoucauld Norocul e mama noastră. sunt dintre toate.W. J. Victor Hugo 25 . ghinionul e educatorul nostru. Montesquieu Durerile se schimbă între ele şi fac viaţa suportabilă”. în depărtare par negrii. Jean Paul Uneori destinul nostru seamănă cu un pom în iarnă. Robert Eduard Prutz Melancolia e plăcerea de a fi trist.

e pe jumătate purtată.Goethe E preferabil un sfârşit cu groază. J. Maxim Gorki 26 . să-ţi limitezi ghinionul. Proverb german În nefericire.W. Friedrich Schiller Groaza pentru suflet e tot atât de sănătoasă. decât o groază fără de sfârşit. a cărei flacără chiar şi atunci arde în sus. Ferdinand von Schill În 24 de ore. Omul speră mereu în ameliorare. Klaus von Dohnany Greutăţile cresc pe măsură. Proverb Lumea devine bătrână şi iar tânără. să fi ca o torţă aplecată. Ernst Hähnel O cruce apucată.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Eu cred că trebuie să te strădueşti. ca o baie pentru corp. se uită multă durere. ce te apropii de ţintă.

dar niciodată când eşti nefericit. Voltaire Omul îşi are infernul în el însuşi.Chesterton E preferabil să suferi decât să mori. Nietzsche 27 . Scoate punga şi plăteşte. Jean De La Fontaine Numai cel care e capabil de dureri profunde. deseori au învins luptele. aceasta e lozinca. Martin Luther Cel care nu se poate ajuta singur. Gilbert K. Franz Werfel Dubiile. Johann Heinrich Pestalozzi Bea când eşti fericit. înţelege râsul olimpic. nu poate ajuta pe nimeni.Ştefan Nemecsek Dezamăgirile sunt normale. Gerhard Schumann Nicio nenorocire nu este în realitate aşa de mare ca şi groaza noastră. Fr.

trebuie să simtă o mare tristeţe în lumea aceasta Fjodor M. Ovidiu Oamenii într-adevăr mari. decât atunci când te compătimeşti singur.El încearcă să o înlocuiască cu curaj. însă durerea îi face fraţi. Peter Rosegger(1843. Igor Strawinski 28 . că e de origine divină şi nu e un animal. Proverb Nefericirea e primul drum spre adevăr. Paul Ernst Lacrimile sunt provocate de dureri.Dostojewski Niciun învăţat nu plânge pentru o pierdere.Shakespeare Necesitatea te învaţă să te rogi”. W. dar şi şterse de ele.1918) scriitor austriac Consolarea nu dispare niciodată.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Abea prin dureri omul înţelege. George Gordon Noel Lord Byron Fericirea îi desparte pe oameni.

decât să verşi o mie. cea resemnată e liniştită”. noi o trasmitem mai departe. dar zăpada nu. e o mare deosebire cerească. Alberto Moravia( 1907-1990) scriitor italian Acolo unde e durerea. Peter Rosegger Dacă n-ar exista lacrimile. slavă Domnului. Sigmund Graff 29 . ar arde coastele. Karl Iulius Weber E mai dificil să-ţi ştergi o lacrimă. apare uşor atât iubirea cât şi credinţa. din Arabia Ploaia o auzi căzând. Berthold Auerbach (1812-1882) scriitor evreu-german Durerile sunt ca banii. proverb Nenorocirea devine deseori mai amară. atunci când altul spune că e numai un ghinion.Ea trece dintr-o mână în alta. Ceea ce simţim.Ştefan Nemecsek Numai femeile pot suferi şi râde. Thornton Wilder (1897-1975) scriitor american Între a avea o nenorocire şi a fi nenorocit. durerea amară e mai zgomotoasă. parcă nu li s-ar petrece lor.

degeaba îl caută în lumea largă. din Olanda Cine nu-şi poară cerul în el. Lucius Annaeus Seneca (4 i. Otto Ludwig (1813-1865) scriitor german Groaza e treapta premergătoare pentru morală. Eberhard Schaetzig Lacrimile sunt limba sufletului şi vocea simţurilor. Filippo Pananti Dacă omul nu şi-ar adaugă la durerea de azi şi durerea de ieri şi pe cea de mâine..C. e cel mi bun medicament. pe cât se simte. atunci destinul lui ar fi suportabil. din Africa Păsările sunt create să zboare şi oamenii să sufere. din Franţa Fiecare e atât de neferict. Robert Hamerling Răbdarea în nefericire.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Refluxul nu se continuă cu reflux.C.-65 d.. între ele există şi flux.) filozof roman 30 .

Lord Byron Frigul devine cald.Ştefan Nemecsek Groaza de pericol. Buddha Inima omului e ca argintul viu. din Africa Nu-ţi găseşti consolarea în apropiere. azi aşa. Pierre Corneille Nefericirea trebuie s-o suporţi. Martin Luther Deseori îţi ameliorezi durerea. în curând altundeva. e mai rea ca însăşi pericolul. mâine altfel. nebunul rezonabil: toate la vremea lor. Oskar Maria Graf (1894-1967) scriitor german în exil în USA. bogatul sărac.W. o simţi acum aici. Blestemele şi îndărărătnicia. n-au niciun sens. Jean Paul Trebuie să bei.Goethe 31 . când o povesteşti. Cea mai bună rugăciune e răbdarea. atunci ridicăte şi caut-o mereu mai sus. ca să poţi iubi toată lumea. J.

Jean De La Fontaine Trasformă greutăţile mari în mici şi cele mici în nimic. Marchizul Vauvenargues (1715-1747) scriitor francez Caracterul aparţine de resignaţie. din China Cu aripile timpului. din China Consolarea îţi vine din Cer. sufletul. Oamenii îţi pot oferi doar asistenţă. Wilhelm von Humboldt Nimeni nu e atât de mare să nu se înalţe şi nimeni atât de mic. Ludwig Boerne(1786-1837) scriitor gernan-evreu E de necrezut. dar panorama rămâne aceeaşi. din Filipine 32 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Răbdarea e arta sperării. să nu trebuiască să se aplece. tristeţea se îndepărtează. J.W. din Norvegia Ridică-ţi privirea şi vei vedea stelele.Goethe Multe cărări duc spre culmea unui munte. câtă putere îi poate oferi corpului omenesc.

numai durerea noastră nu. trebuia ca umorul să intervină. Albert Camus Cuvintele nu pot uşura o inimă îndurerată. Friedrich Schiller Să creiezi groază e mai uşor. Norbert Steger Fiecare piept. să le arate cea ce sunt. decât să dai speranţe. dar ceea ce nu face. Andre’ Chenier 33 . pot duce la fapte. eu plâng şi mai sper încă.Totuşi vorbele.Ştefan Nemecsek Nerăbdarea însoţeşte durerile adevărate. ascunde o taină. Willy Bleicher Un stoic e bucuros să zboare în braţele morţii. Shakespeare Totul e o taină. Giacomo Leopardi Fantezia îi consolează pe oameni pe drumul lor. W. Heinrich von Kleist Cel care renunţă la speranţă. renunţă la el însuşi.

Nikolaus Lenau Curajul are mai multe mijloace decât raţiunea în contra nefericirii. Vauvenargues Omul se poate despărţi de toate.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Speranţa e ca şi zahărul în ceai. dar nu de speranţă. chiar o cntitate mică. Johann Peter Uz 34 . ca pe o pălăria pe care o au pe cap. Ilja Ehrenburg Omul a fost întotdeuna o fiinţă. îndulceşte toate. Wilhelm Heinse Mulţi îşi caută fericirea. din China Omul adevărat e veşnic trist. prietenii săi sunt ca fulgerele în noapte. plină de imperfecţiuni.

Goethe 35 . al tău şi adevărul. Cel care le cunoaşte. găseşte adevărul. J. Buddha Adevărul e o armonie interioară.Ştefan Nemecsek ADEVĂRUL: e atât de relativ Ce este adevărul? Apostol Ioan 18. Walther Rathenau (1867-1922) politician german Dumnezeu vrea ca toţi oamenii să fie ajutaţi şi să ajungă la cunoaşterea adevărului.W. Apostol Paul Există trei adevăruri: adevărul meu. din Asia Înţelepciunea se află numai în adevăr.38 Toate lucrurile provin dintr-o cauză.

dar nu după program. Wilhelm Müller (1794-1827) poet german O clipită de adevăr ar trebui să strălucească atât în artă cât şi în altele. de când Adam şi-a comandat prima haină. Brana Crncevic (n.nu e de două ori minciună? Fr. Peter Handke 36 .1933) satiric sârb E cel mai uşor să desminţi adevărul. Zarko Petan (n. îmi astup urechile.Nitzsche Nu ceea ce e mai spiritual ajunge la ţintă.1929) satiric din Slovenia Adevărul gol nu se mai potriveşte cu lumea noastră.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Adevărul creator lucrează după instinct. din Rusia Adevăul total e simplu . Iovan Ducici (Comoara împăratului Radovan ) Vocea adevărului e aşa de stridentă ca strigătul păunului. ci ceea ce e adevărat. Albert Schweitzer( 1875-1965) Când vreau să ascult adevărul.

F. dar haine rele. Stanislaw Jerzy Lec Nici-un adevăr nu există fără pasiune şi fără erori. trebuiesc fără oboseală repetate. începe cu dubiile în toate pe care până atunci le-ai crezut adevărate. ca uleiul. De aceea adevăratele cuvinte. Leopold Ranke (1795. din Grecia Adevărul nu suportă pe zei alături. Paul Valery Nimeni nu moare de un adevăr mortal:există prea multe contraotrăvuri.Nietzsche Erorile se repetă mereu în fapte. Goethe (Maxime şi Reflecţii) Adevărul pluteşte deasupra apei. Asta înseamnă că adevărul numai prin pasiune îl poţi cuceri”. ca să se prăbuşească mai adânc.Nietzsche Adevărul nu există niciodată fără consolare. Încrederea în adevăr.1886) istoric german (Journal) Adevărul are o faţă frumoasă. Fr.Ştefan Nemecsek Omul îşi caută adevărul. din Anglia 37 .

Samuel Butler (1835-1902 ) Noi căutăm adevărul. din Danemarca Convingerile sunt duşmani mai periculoşi ai adevărului. Vauvenargues (Reflecţii) Un adevăr pe jumătate e mai dăunător ca unul fals. se neutralizează credinţa cu ştiinţa. unde ne place. care să spună adevărul şi să asculte adevărul. care ajunge la adevăr prin păcate. Fr. Fr. ca minciunile. Friedrich Hebbel (1813-1863) Adevărul e întotdeuna fără locuinţă. dar vrem să-l găsim acolo.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Vai de acela. decât căutarea adevărului.Nietzsche Sunt puţini oameni puternici. Samuel Butler Adevărul e punctul unde. Feuchtersleben (Aforisme) 38 .Schiller Nu există o altă sursă mai sigură a erorii. el nu se va bucura niciodată.

Anonim O jumătate de adevăr garantează un insucces total. e faptul că întotdeauna numai jumătatea falsă e înţeleasă.1923) publicist german 39 . dacă nu trebuie să-l vămuiască. Friedrich Nitzsche Adevărul încetează să fie adevărat. din ceea ce spun. Rudolf Augstein (n. Friedrich Hebbel Marele pericol la un adevăr pe jumătate. Bette Midler Adevărul e cea mai sigură minciună. când e crezut de mai mulţi. atâta timp cât nu e adevărat. Dorothy Parker Eu nu ştiu exact. Oscar Wilde Mi-e indiferent ce se va scris despre mine. decât de-o persoană. câte corespund adevărului. Hans Krailsheimer Azi nu mai moare nimeni de orava adevărului.Ştefan Nemecsek Nimeni nu spune adevărul. există destule otrăvuri în contra lui.

Luis Bunuel (1900-1983) regizor spaniol Adevărul e prea viclean. Ralph Waldo Emerson Dacă adevărul e frizat. nu e mai nociv ca o greşeală veche. dar şi minciuna e frumoasă. fără dubii e ceva frumos. Wilhelm Busch Numai erorile îi conferă valoare adevărulul. Georg Christoph Lichtenberg Există adevăruri pentru care poţi înghiţi otravă. Jules Renard Adevărul se trasformă în dogme. Gilbert Keith Chesterton Adevărul nu trebuie confundat cu majoritatea. Jean Cocteau Adevărul. Hans Kasper Un adevăr nou. când începe să fie discutat. Heinrich Nüsse 40 . ca să-l poţi prinde. trebuie să laşi părul.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Majoritatea adevărurilor au gust de cianură de potasiu.

Alfred Polgar Cel care crede că două jumătăţi de adevăr fac una. e cea mai rară legătură amoroasă. Lothar Schmidt Chiar contrariile sunt corecte. adevărul păşeşete dar totuşi ajunge la timp la ţintă.de fapt” şi . îşi greşeşete calculul .. Numai . Rückert ( Înţelepciunea brahmanilor) Iubirea adevărului. ce-a fost ascuns sub zăpadă . din Abisinia Cel care rătăceşte spre adevăr. Kurt Tucholsky 41 . din Laponia Totul iese la suprafaţă.însă” nu sunt corecte. rătăceşte singur.Ştefan Nemecsek Minciuna călăreşte.. din Suedia Adevărul şi zorile se luminează încetul cu încetul. Morgenstern (Noi am găsit o cărare) Nu crezi adevărul spus de un sărac şi crezi minciuna unui bogat.

un rest de nostalgie ori poate gustul robiei mă fac să-l mai caut şi-acum. din Italia Nu e exact adevărul acela. că mai devreme sau mai târziu vei fi prins.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Lirica e obligată să se orienteze după posibilităţi: Adevărul nu.Cioran De fapt. pe care-l povesteşte o tânără frumoasă şi educată. prosteşte. inconştient. chiar dacă un om a murit pentru el. Oscar Wilde Femeile spun mereu adevărul. Oscar Wilde E un lucru groaznic pentru un om. dar nu întreg. care descoperă brusc. că o viaţă înteagă. n-a spus decât adevărul. Oscar Wilde Adevărul ? O idee fixă a adolescenţei sau un simptom de senilitate. Mark Twain Când spui adevărul. poţi să fi siguir. ceva nu a fost adevărat. Oscar Wilde 42 .Cu toate astea. E.

Ştefan Nemecsek CULTURA: e deficitară În vreme ce proza cere un geniu aşezat şi o limbă cristalizată. Mary Pettibone Poole La noi cultura.Allen . Anton Kuh Întreaga lume e o singură cultură: vizionăm la fel. Emil Cioran Cultura ar fi. 43 Herbert A. A crea o literatură înseamnă a crea o proză. dacă măcelarul ar deveni chirurg. vorbim cu aceleaşi fraze şi ne plictisim de moarte . ne îmbrăcăm asemănător. Oliver Hassenkamp Pentru un proletar o ilustrată e mai importantă ca un peisaj. o poţi evalua cu un deficit. Wolfram Engels Un prim abonament nu înseamnă încă cultură. poezia e perfect compatibilă cu un geniu barbar şi o limbă informă.

sclavul. cu care sugem un cocktail.Cioran Îţi trebuie mai mult curaj să-ţi schimbi părerea. nu gândeşte deloc. Anton Cehov Nu merită îngăduinţă decât literatul strâmtorat. E. Friedrich Hebbel Cine nu gândeşte în stilul său. decât să rămâi fidel ei. care visează să vadă. Friedrich Hebbel Omul e un orb. Anton Kuh Televiziunea transmite mesajele culturii pe ultimele farfurii. Werner Schneyder Standardul cultural al unor ţări nu le apreciezi ca teatru de operă ci ca toalete de gară. ocnaşul condeiului.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Cultura noastră decadentă se caţără pe un pai. cu atât e mai nefericit. Oscar Wilde 44 . pe care le lăsăm să zacă. Bernd Weinkauf Cu cât e mai cult.

Ştefan Nemecsek O carte trebuie să se adreseze barbariei din noi. care adoptă idei prea acceptabile. anomaliilor. o repetare a păcatului dintâi? E. dacă nu o pierdere a nevinovăţiei. Jakob Bosshart 45 . Paul Ernst Raţiunea e duşmanul cel mai mare a inimii. Emil Cioran Fantazia e geniul nostru bun. o agresiune. înaltelor noastre mârşăvii şi că un scriitor uman.Cioran Talentul omului îşi are anotimpul său. despre Eul prezent.Căci ce altceva este o carte. ca florile şi fructele. din China Geniul are ceva din instinctul păsărilor călătoare. îşi semnează singur actul de deces literar. Immanuel Kant Eu cred în Eul din lumea de dincolo. Giacomo Casanova Scrierea cărţilor nu e lipsită de o legătură cu păcatul originar. La Rochefoucauld Într-o ţară unde florile sunt scumpe. sau diavolul nostru. lipsesc principiile pentru cultură. am o imagine foarte slabă.

Gustav Knuth Slăbiciunile îi leagă pe oameni. din Franţa Pentru toate curele de post. femeia şi muzica rămâne o viaţă întreagă nerod. eşti dispus să ierţi toate. decât în mare. Oscar Wilde Dacă nu bei. Vauvenargues 46 . se fixează ziua de mâine. Martin Luther În pahare s-au înnecat mai mulţi.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII ÎNŢELEPCIUNE: la ora mesei Cel care nu iubeşte: vinul. tot aşa de strâns ca şi virtuţile. Proverb După o masă copiosă. n-ai ce căuta în cârciumă.

dar sunt puţini care ştiu să aprecieze gustul.Ştefan Nemecsek Pofta vine mâncând . care să nu mănânce şi să bea. Francois Rabelais Mai bine o mâncare vegetală. J. unde domneşte dragostea. la ora potrivită. decât un bou tăiat şi ură . din Suedia Cafeau trebuie să fie fierbinte ca iadul. Confucius Când stomacul e plin.Goethe Dumnezeu a creat apa. din China 47 . iar vinul conversaţiile. omul a făcut vinul. rămâi încă fericit. Talleyrand Cât timp mai poţi bea. ca un pahar cu cel mai bun vin. Victor Hugo Toţi banii din lume. n-au o valoare mai mare. curată ca îngerul şi dulce ca amorul.W. neagră ca diavolul. din Australia Ploaia lasă iarba să crească. cântă păsările şi râd oamenii. Solomon Nu există nimeni.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Muzica de la o nuntă.Shakespeare 48 . Heinirch Heine Oaspeţii tebuie să-i expediezi. când încep să se bâlbâie. Joachim Perinet Între băuturi. din Suedia Wodca face din toţi oamenii ruşi. nu e un om brav. cel mai plăcut. jocul ar deveni tot atât de plictisitor. ceea ce treazul gândeşte. ca munca. W. se vorbeşte mult. din Gana Cel care n-a fost niciodată beat. Plutarch Vinul e laptele bătrânilor. dintre medicamente cel mai gustos şi între alimente. din Italia Beţivul spune. mi-aduce întotdeauna aminte. de fanfara soldaţilor când mergeau la răzăboi. Iwan Rebroff Dacă toate zilele din an s-ar sărbători. Horst König Unde se bea. vinul e cel mai util.

dar insuficient pentru a trăi.Lessing Mâncarea e un obiect nepotrivit: fiecare înghiţitură rămâne două minute în gură. Proverb Societatea e ca aerul: necesar pentru inspiraţie. Prietene! Mănâncă cu picioarele.Ştefan Nemecsek Când petrecerea s-a terminat. Proverb La mâncare eşti iute. Proverb german Vinul nu mai e o problemă. George Santayana 49 . când unii o beau ca apa.E. două ore în stomac. nimeni nu mai vrea să măture sala. Fr. Bertold Brecht Nu te du ca oaspete la o gazdă săracă. şi ia-ţi gura la mers. dacă nu duci mâncarea cu tine.Martin von Bodenstedt Oaspeţii plăcuţi vin nechemaţi. însă trei luni pe şolduri. Christian Dior La început vine îndoparea şi pe urmă morala. la mers eşti leneş. G.

50 J. W. decât într-o societate rea. Friedrich Rückert (1788-1866) poet şi orientalist german O festivitate nu e perfectă. are mai multă valoare ca o mâncare bună. fără oaspeţi distinşi şi curaţi.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Manierele şi complimentele aparţin de urarea de bun venit. când rămâne acasă cu însoţitorul ei. durează ca vinul.Goethe . numai o noapte.Shakespeare O prietenie creată de vin.Cu prieteni buni în societate.Shakespeare O femeie arată minunat. Friedrich von Logau (1604-1655) epigramist Oaspeţii neinvitaţi sunt bine primiţi. din Africa Vizitele rare măresc prietenia. e mai bine ca singur.W. din Arabia Singur e mai bie. mai ales la plecare. Olga Cehova Un zâmbet prietenos. W.

La Rochefoucauld Berea şi rachiul sunt băuturile poporului. Jean Paul Un bun gastronom e omul. Horaţiu Muzica la mâncare e un test minunat. când ceva merge prost. muzica n-o mai auzi. Lou van Burg Englezii au inventat toastul la masă. e rezultatul unei cine bune. Pierre Daninos Un amfitrion e ca un strateg. credincioase ceţei şi ploii. Heinrich Heine Un oaspete trebuie să se simtă ca la el acasă. dacă mâncarea e bună. Christian Dietrich Grabbe (1801-1836) dramaturg german O perfectă noapte de amor. dar băutura ţi-l oferă. care-şi arată talentul. după cum mănâncă. dar să nu se poarte ca la el. în multe cazuri. care apreciază lumea. 51 Karl Peltzer . ca să se uite mâncarea.Ştefan Nemecsek Mâncarea îţi fură entuziasmul.

Oscar Wilde Preferi mâncarea din strachina altora. La Rochefoucauld Un om nobil atrage alţi nobili şi ştie să-i menţină. Arthur Schopenhauer E preferabil să fi atent cu cine mănânci şi bei. decât s-o instrueşti .W. J. decât cea ce bei şi mănânci. la Burgunder vorbeşti. Jean Anthelme Brillant-Savarin Singura societate pe care o poţi suporta. la şampanie începi să debitezi prostii. Adolph von Knigge (1752-1796) scriitor satiric La vinul de Bordeaux te gândeşti. eşti tu singur .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Lumea constă din măşti gălăgioase. Lucius Annaeus Seneca În societate noi suntem simpatizaţi mai mult prin greşelile noastre.că e preferabil să distrezi o societate. La Rochefoucauld E o artă maestrală să combini curtoasia cu mândria. decât prin superioritatea noastră.Goethe Nu trebuie uitat . 52 Proverb .

o bună bucătăreasă şi o digestie perfectă. Jean–Jacques Rousseau Ai cunoscut trei sau patru mii de pesoane. Heinz Kühn 53 .Ştefan Nemecsek Oala acasă. la băutură şi la enervare . ele pot înnota. din China Florile formează grădina şi nu gardul. dar vorbeşti numai despre şase sau şapte. Heinz Rühmann Există întotdeauna mai mulţii câini. din Rusia Norocul constă dintr-un cont solid la bancă. Talmud Cea mai sigură uşă e aceea. ca oase. pe care o poţi lăsa deschisă. Peter Jakobi Grijile nu se înneacă în alcool. fierbe mai vesel ca altundeva. la depunerea banilor. Elias Canetti Caracterul unui om îl cunoşti cel mai bine.

când un canibal foloseşte cuţitul şi lingura. Jean-Paul Sartre Zâmbetul e modul cel mai elegant. Stanislaw Jerzy Lec Noi avem în lume. Franz Alt Probabil există vremuri frumoase-însă aceasta e a noastră.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII E un progres. decât mâncare. Werner Finck 54 . să-i arăţi dinţii duşmanului. pe cap de locuitor mai multe arme.

Ştefan Nemecsek RELIGIA: toţi credem în ceva văzut sau nevăzut Să nu lupţi nici-o dată în contra religiei sau altele. Iovan Ducici Toate religiile sunt la fel de false şi la fel de utile. care apar dependente de Dumnezeu. dorinţa de al detrona. un adversar nepereche şi nebulos. Francis Bacon (1561-1626) Contestarea lui Dumnezeu. de a-l pune în umbră. 55 Edward Gibbon . e o ispravă de prost gust. Emil Cioran Evanghelia propovădueşte necesitatea iubirii duşmanului ca şi a prietenului. fiindcă toate acestea au prea multă violenţă contra nerozilor spirituali. iar despre mucenicie. a vanităţii de a sfida. expresia pizmei. doctrina creştină învaţă că suportarea nedreptăţii este cea mai bună dovadă a dragostei pentru dreptate.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Lumea se desface în două părţi: eu şi restul. Christoph Einiger (Die schönste gebete der Welt ) Numai acela poate fi un artist. predică lumina legăturii sufleteşti cu un Dumnezeu viu şi îndică cele mai esenţiale şi comune principii . remarci abea atunci. Anonim Dacă aşi accepta o religie. Giovanni Papini Cât de veche este o religie. unde şade preotul să ierte păcatele mari şi să se distreze ascultând pe cele mici. Ambrose Bierce Toate religiile mari. Jean Paul (1763-1825) 56 . Friedrich Schlegel (1772-1829) Pentru un om de stat toate sunt mai uşoare ca adevărul. când observi cât de mult s-a îndepărtat de origini. fiindcă are cele mai puţine sfinte şi o are pe Fecioara Maria. o privire originală despre nesfârşit”. care are o religie. Margaret Atwood Scaunul mărturisirii e locul. însăşi castitatea. aşi alege probail religia catolică.

Christoph Eidinger 57 . ca nimicuri. Jean Paul Nu e nici un dubiu. Zarathustra Nu există nici-o deosebire. Christoph Eininger Unii când vorbesc. Mohamed Dumnezeu a creat popoarele din acelaşi sânge. de ori unde vin. în ciuda sau din cauza epocii spirituale încărcată cu o groază mondială. Buddha Toate drumurile. ne îndreptăm spre o nouă epocă spirituală. după cum cred sectele şi cei ce vor să amelioreze lumea. trebuie să se roage în spirit şi adevăr. ca să locuiască pământul. o Dumnezeu. Biblia Nu e necesară nici-o religie nouă. dintre ceea ce a conceput profetul şi ceea ce a conceput Moise. duc la tine. o epocă a unei religiozităţi cosmice. fiindcă suntem creaţiile Domnului. prezintă toate marele adevăruri. Isus şi profeţii despre Domnul. spiritul gânditorilor de fapte mari şi binefaceri.Dumneueu e spirit şi cei care i se roagă lui.Ştefan Nemecsek Nobilul e atent la toate formele credinţei. Noi nu facem nici-o deosebire dintre una şi alta. ci sunt valabile religiile existente cu un nou suflet.

şi pentru ceilalţi e fără sens. nu l-ar fi creat pe om. Anton Kuh Paratrăznetul bisericii e util. pentru predicile preoţilor. pentru o constituţie proastă. care contrazic adevărul. ca să ucidă pe bogaţi. J.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Timpul şi adevărul sunt prieteni. Napoleon Bonaparte Religia este o cârje.W. Georg Christoph Lichtenberg Eu cred că cineva dictează lumea.Goethe Dacă Dumnezeu ar fi auzit văicărelile din camera de alături. dar n-a dat-o încă în scris. deşi există multe clipe. Joseph Joubert(1754-1824) Un om rezonabil nu are nevoie de religie. căreia pe urmă i-a lipsit morala. Arthur Schopenhauer 58 . Christopher Morley Religia e ceea ce înţeleg săracii. Georg Kaiser Religia creştină e o revoluţie intenţionată.

care să nu fie creştină.Geiler von Kaisersberg E oribil. lăsat liber din lanţ. sunt diferite: una e scara artificială spre cer. Lichtenberg (Observaţii politice) Nu există nici-o religi. Iovan Ducici Religia şi teologia. care provine din religie. Împăratul Wilhelm 1 Există şi o fericire a omului.Ştefan Nemecsek Cerul ne-a ruinat pământul. Iovan Ducici Omul fără religie e ca un câine. Johann Gottfried Seume Nici-o religie monoteistă. Novalis (Fragmente) Poporul trebuie să menţină religia. cealaltă e o balansare limitată. n-a găsit fericirea în bogăţie. Geibel (Zicale) 59 . că însăşi religia a provocat războaie. Joh.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Religia e opium pentu popor. dar pot fi mai multe credinţe felurite. Karl Marx Cel care posedă ştiinţa şi arta. are o religie. Schopenhauer ( Parerga şi Paralip. are o religie: dar şi cel. Ludwig Feuerbach 60 . Novalis (Fragmente) Dorinţa a fost origina religiei. Dacă omul n-ar fi avut nici-o dorinţă. ca să lumineze. n-ar fi avut nici zei. să-ţi împărtăşeşti durerea cu Dumnezeu . punctul central şi sfârşitul religiilor. Ludwig Feuerbach Există numai o singură religie adevărată. I. Goethe (Zahme Xenien 6) Omul e începutul.Kant Religiile sunt ca licuricii.) Misiunea religiei e. ele au nevoie de întuneric. care nu le posedă pe ambele.

dispare şi religia. Statius (Thebais) Cu dispariţia omului. Religia e recunoaştere a tuturor obligaţiilor nostre. Petit-Senn Religia e iubire şi împăcare. Burckhardt ( Despre istoria mondială) Bănuiala e izvorul religiei. ca porunci ale lui Dumnezeu.Deja în cuvânt. Bosshart (Bausteine) 61 .Kant ( Religia între frontiere) Religia e poezia oamenilor nepoetici. există legătura dintre cele despărţite. Börne Religia e simţire şi plăcerea pentru înfinit.Ştefan Nemecsek Groaza a creat în lume pe zei. I. Grillparzer (Aforisme) Religia e spitalul sufletelor. Schleiermacher (Vorbiri despre religie) Religiile sunt expresia necesităţilor metafizice. eterne şi netulburate ale naturii umane. pe care lumea i-a rănit.

duce la neglijarea obligaţiilor umane. Lichtenberg Neglijarea religiei.Kant Religia trebuie să fie veselă. I. Roussseau (Emile) 62 .E destul de suficinet ca adevărul. atunci ea devine doar o reclamă pentru favoruri. să evidenţieze cele false. ca şi acolo unde bisericile sut decăzute şi casele devin palate. sărbătoreşte soarele şi fă muzică: aşa ai o religie. Rathenau Dacă religia nu e legată de moralitate. dar nu suficientă să ne iubim. Bosshart Noi avem destulă religie să ne urăm.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Iubeşte pe Dumnezeu şi creatura sa. Swift Nu există nici-o constrângere în religie. sunt tot aşa de pierdute. Coran Ţara în care bisericile şi casele se ruinează.

e aceea care pe multe le uneşte. Împ. ne face viaţa iubitoare şi ne face să aşteptăm moartea cu resemnare. Friedrich cel Mare Diferenţele în canoanele religiilor.Toate depind însă. I.Ştefan Nemecsek În toate epocile.Kant 63 . atunci ea ar fi fără frâne. are amantă. cârciumă sau football. trufaşă şi despotică. le are numai poporul obişnuit. care au zdruncinat lumea şi a stropit cu sânge. pe trufaşi îi încovoaie. Weber (Demokritos VII) Religia cea mai bună. Feuchtersleben Cine n-are biserică. pe singuri îi întăreşte. n-a fost altceva decât certuri pentru cucerirea credincioşilor. religia şi-a pus peceta pe legile de bază ale statelor şi preoţii au fost întotdeauna păstrătorii sigilului”. oamenii intelectuali au o singură religie. Karl Iulius Weber (Demokritos) Religia e prisma. din razele căreia poţi alege şapte culori. Victor Coroianu Aşa numitele lupte dintre religii. de razele soarelui. Börne Dacă ar exista numai o religie în lume.

a fost una a paraclisului şi a corului. şi alta care e recunoscută şi ne rugăm în ea. Toate care se găsesc între ele. Nietzsche (Antichrist) Creştinătatea stă într-o contradicţie mai puternică cu iudaismul. care sunt în noi şi în jurul nostru. însă simţul religios. Hilty (Neue Briefe-1906) Protestantismul ca definiţie. Goethe (Wilhelm Meisters Wanderjahre) Nu e rar.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Există numai două religii: una a sfinţilor. decât cu păgânismul. sunt divinizări de zei. fără forme. un caracter naţional. Jean Paul (Levana) Reformarea bisericii. şi creştinătatea ia continu. pentru care toţi se frământă. e o semi paralizie a creştinătăţii şi a raţiunii. umanitatea nu o poate ucide. că oamenii se luptă cu plăcere pentru religia lor. dar trăiesc dezinteresaţi de principiile ei. Jean Paul Până la un anumit grad. Lichtenberg Religiile se sting una după alta. Goethe (Maxime şi reflecţi) 64 . in cea mai frumoasă formă.

cea protestantă supraevalueză masele. decât trăirea în lumea divină. Reinmar von Zweter Cel care crede. ca inima omului. pe care judeii l-au vândut. zâmbind la sânul Mamei Sale dă-mi Sfântă Tereza. care se acordă cu Dumnezeu. Goethe (Maxime şi Reflecţii) Astăzi ştiu: credinţa nu e altceva. Schiller (Thekla) Din mânuţa pruncului Isus. este aproape de sfinţi. majoritatea botezaţilor l-ar vinde.Ştefan Nemecsek Catolicismul poartă încă trăsătuirile unei religii. nici-un ton nu poate fi aşa de drag. cum ne-ai spus darurile-n ploaie de petale. Paul Ernst (Amintiri din tinereţe) În eternitate. Graff Eu cred că dacă Isus. Angelus Silesius (Pelegrinul heruvinilor) 65 .Tereza) Credinţa este iubirea în nevăzut. Protestantismul şi judaismul sunt învăţături. încrederea în imposibil şi neverosimil. ar fi acuma pe pământ. Rathenau Biserica catolică subestimează pe unii. Ioan Andrei (Rugăciune către Sf.

înseamnă a-i înzeci puterea.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Dacă-i răpeşti unui creştin frica de infern. Coudenhove-Kalergi( Eroi şi sfinţi) Credinţa coboară transcendentul la realitate. Gleim (Schwer und leicht) Încercarea de a trece Europa la credinţa creştină. ar avea suflete luminose şi inimile curate. Europa şi America nu sunt astăzi cele mai creştine. Thesalonici E greu să fi un creştin. atunci ar fi uşor să fi un creştin. a papilor. Rathenau Credo. nu e problema fiecăruia. Le Bon (Psihologia maselor) 66 . Proverb Oferind credinţă unui om. Încercarea ca Europa să o converteşti la morală.Dacă însă învăţăturile Ţării Sfinte. a reuşit. ci cea mai necreştină partea a culturii umane. decât a gândi. Tertullian A crede e mai uşor. a eşuat. îi răpeşti credinţa sa. stareţilor şi al protopopilor. Diderot (Gânduri filozofice) Credinţa. quia absurdum.

Thomas Gray ( On the Prospect of Eton College) O religie se instalează pe ruinele unei înţelepciuni: tertipurile primei nu se potrivesc defel celeilalte. E. ca ortodoxia”. prostia pare deşteaptă. aşa vei crede în Dumnezeu şi în nemurire. pentru ceea ce crezi şi nu pentru ceea ce şti. E.Ştefan Nemecsek Se moare pentru idei şi nu pentru certitudini. Alex.Cioran Lumina de peste fire Nu-mi mai ţese patrafire. Burckhardt (Lui Hans Riggenbach) Rareori credinţa noastră. Şi atunci pe Dumnezeu îl simt trist în jurul meu. în simţirile tale interne. La Rochefoucauld (Reflecţii) Unde spiritual domină necunoaşterea. Pestalozzi (Serile unui singuratec) Adevărul: nimic în lume nu poate accepta mai mult lenea.Renan (Biserica creştină) Omule! Crede în tine însuţi. Gregorian (Soliloc ) 67 . ajunge mai departe ca vederea noastră.

din Elveţia Religiile ca şi ideologiile. Citiţi Scriptura şi cântând Psaltirea. ci demonicul” Emil Cioran despre M.Luther (Ispita de a exista) Dumineca. Tudor Arghezi (De înviere) 68 .Cioran Critica te poate face filozof. că vă pasă A creştina întreaga omenirea. la predică. n-are valoare. o primejdie ce-l măgulea şi-l ridica în proprii săi ochi. credinţa lui era un naufragiu voit. şi-acasă. o religie ar rămâne sterilă: profund şi puternic în ea nu cu divinul. căutat.cu un ochi şi cu credinţa. aleargă prin cruciate contra humorului. Neprihănită.care-au moştenit balastul. Martin Luther Nu poţi glumi cu o fecioară. E. însă numai credinţa te face apostol. Ebner-Eschenbach (Aforisme) Credinţa fără iubire. Emil Cioran Departe de a fi un liman liniştit. Le-mprăştiaţi în lume.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Scepticismul este credinţa spiritelor oscilante.

să-şi satisfacă necesităţi adevărate. Buckle (Istoria civilizaţiei in Anglia) De fapt superstiţia foloseşte mijloace false. în care sufletele minore sunt capabile. Justus von Liebig (Scrisori chimice) Singurul mijloc în contra superstiţiei e ştiinţa. a slăbiciunii şi a neştiinţei. Goethe ( Maxime şi reflecţii) Superstiţia e singura religie.Ştefan Nemecsek SUPERSTIŢIA ŞI NECREDINŢA: sunt sinuciderea sufletului Superstiţia e poezia vieţii. 69 Frederic cel Mare . Goethe (Ştiinţa culorilor) Superstiţia e un copil al groazei. ne traspune în păgânism. Joubert Fiecare superstiţios.

Totuşi însemnă că eşti curajos. totuşi ea nu are putere asupra noastră. Lichtenberg (Observaţii despre oameni) Superstiţios eşti atunci când speranţele tale le bazezi pe formule şi ceremonii. Stifler (Un drum prin catacombe) Fără Dumnezeu. din Rusia Când omul îl respinge pe Dumnezeu. nemurire. fiecare drum e mai larg.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Superstţia în care am crescut. când nu te supui lor. Pascal În fond superstiţia e mai frumoasă. Dostojewskiy Majoritatea ateiştilor noştri sunt numai nişte credincioşi rebeli. care e conştient de multele sale bucurii şi slăbiciuni. Rivarol 70 . care nu se gândeşte la cuvintele lui Dumnezeu. eternitate şi le foloseşte ca vorbărie goală. pierde chiar şi atunci când o recunoaştem. Lessing (Nathan deşteptul) Omul. se apleacă în faţa idolilor. mai puternică ca orice lipsă de putere în contra indiferentismului. devine superstiţios dar se refugiază în credinţă. mai sfântă.

ca Dumnezeu să te iubească din nou.Ştefan Nemecsek Nereligioşii sunt mai religioşi decât ei înşişi cred. ci la orbirea faţă de toate. nu-şi poartă credinţa pe haină şi nu-şi atârnă evlavia pe clopote. nu poţi să pretinzi. Jean Paul (Levana) Pietatea nu este iubire.Luther 71 . evlavia nu-l ajută. şi religioşii sunt mai puţin decât ei cred. O virtute groaznică. Grillparzer (Aforisme) Adevărata necredinţă se referă nu la fraze singulare şi contradicţii. Victor Coroianu Dumnezeu se apropie de aceia. din Spania Adevăratul creştin. Azi s-a schimbat. care se duc la el. Rathenau Pe vremuri casa Domnului a fost veşnic deschisă. M. Moliere (Tartuffe) Pe cel care n-are bani. ci subordonare. din Rusia Dacă-l iubeşti de fapt pe Dumnezeu.

Christoph Lehmann Mulţi preoţi sunt foarte toleranţi cu ei înşişi: au amante. Geibel (Zicale) Deseori părinţi răutăcioşi.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Micul credincios îşi găseşte pacea în Dumnezeu. care se duc la biserică se roagă. decât să aprinzi lumânări în depărtare. din Danemarca Nu are nici-un sens să donezi o lampă pentru moscheie. Marele credincios. când acasă ai neapartat nevoie de ea. 72 Anonim . şi fricos se izolează de lume. Victor Coroianu E preferabil să faci bine în apropiere. toate fiindcă Domnul iartă. La Rochefoucauld (Reflexii) Albinele îşi caută polenul în flori. şi majoritatea evlavioşilor evlavia. ca să câştige lumea pentru Dumnezeu. din China Nu toţi. din Persia Majoritatea prietenilor îşi oferă prietenia. se strădueşte cu putere şi simţuri. iar credinciosul pe Atotputernic în biserică. au copii evlavioşi. fac politică şi dispar cu banii bisericii.

atunci când crezi. cererea te înjoseşte. nu te pot duce spre cer. o exprimăm mormăind. Zicală pe o biserică din Lübeck Puterea rugăciunii se găseşte în tăcere.Ştefan Nemecsek Poţi să te rogi şi la capul unei sardele. din Japonia Cel care nu poate să se roage unde vrea. Shakespeare (Hamlet) Deseori groaza din rugăciunile noastre. Rathenau Din rugători trebuie să devenim binefăcători. de unde se extinde spre interiorul nostru. nu trebuie să intre în biserică. din Congo Rugăciunea de mulţumire te înalţă. Chrystomus (Contra Anon) Cu Dumnezeu nu se discută . Gutzkow (Der Ritter vom Geiste) Rugăciune e azilul fiecărui amărât. Nietzsche (Zarathustra) Cuvintele fără sens. Lucanus (Pharsalia) 73 .

nu există iertare. nu întotdeauna există o pereche care se roagă”. din Elveţia 74 . Karl Julius Weber (Demokritos) De ce să te stimez? Ai atenuat durerile celor asediaţi? Ai şters lacrimile celor îngroziţi? Goethe (Prometeu) E bine să predici porumbeilor. Zicală Dumnezeu nu are nevoie nici de tămâie. nici smirnă. Rathenau Cel care vrea să înveţe să se roage. nici cântece şi muzică. Zicală Predici scurte. nici lumânări. pe cap. din Spania Când un bigot se însoară cu o bigotă. trebuie să iasă pe mare. Lichtenberg Cel care se sprijină de biserică.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII La cei care se roagă prea mult. predici şi temple şi în plus. îi cade uşor o cărămidă. cuvintele slujbelor divine sunt fleacuri. pâine cu cârnaţ lung. nici rugăciuni. nici mase de oameni.

din Japonia Încheie o prietenie atunci. Iovan Ducici Un străin este un prieten. cu un prieten alături. când nu ai nevoie.Ştefan Nemecsek PRIETENIA: braţ la braţ cu cineva Nici-o stradă nu e prea lungă. pe care încă nu-l cunosc. cântă fără voce şi discută fără spirit şi ţintă . din Islanda 75 . când: minte fără motiv. vorbeşte când nu trebuie. dansează fără voie. de care e capabilă inima umană. face curte fără scop. din USA Prietenia e sentimentul cel mai nobil. Hilty Un prieten e pe jumătate pierdut.

dar nu e prietenia. Kotzebue Să închei o prietenie cu bunătatea unui om şi nu cu bunurile sale. ARISTOTEL Un prieten bun îl găseşti. Wilhelm von Humboldt Prietenia e un suflet în două corpuri. Jean Paul Getty Braţ la braţ cu tine. Schiller (Don Carlos) Un prieten adevărat contribuie mai multe la bucuria noastră. când a sosit momentul potrivit. Ernst Zacharias O prietenie fără exploatare. e un delicat privilegiu pentru un suflet nobil. Când prietenia a trecut. din China Există o dragoste din prima privire. ca o mie de duşmani la nenorocirea noastră. din China Prietenia este floarea unei clipite şi fructul timpului. vei întâlni o femeie frumoasă. există numai la oamenii cu aceeaşi avere. Marie Ebner-Eschenbach 76 . aşa îmi închid secolul meu în dulap.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Dorinţa pentru o prietenie şi iubire adevărată.

cea mai înaltă lege a societăţii. e o iubire fără aripi. Cicero (Laelius) Prietenia e o iubire cu raţiune.Ştefan Nemecsek O prietenie împărtăşită face să strălucească bucuria şi uşurează nenorocirea. decât de adevărate prietenii. Iovan Ducici Prietenia e al doilea Eu al nostru. unica posibilitate să trăiască lumea în comunitate. Aristotel 77 . din Franţa Dragostea adevărată pare rară prietenia adevărată e şi mai rară. Pitagora Prietenia e baza oricărei dreptăţi. La Rochefoucauld Există mai multe exemple de mari iubiri. Zicală Prietenia. La Bruyere Omul devine prieten cu cel vesel şi duşmanul omului plictisitor.

fericirile şi nefericirile. Ultima are însă numai o floare. merge până la renunţarea de sine.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Prietenia e armonia omenescului şi divinului. nu înseamnă prietenie. Numai în tinereţe se împart mărinimos şi călduros. la devotarea în moarte şi-n viaţă. decât fără prieten. din Suedia Prietenia şi iubirea sunt două plante pe aceeaşi rădăcină. Shakespeare Preferabil să fi mort. Montaigne La grecii antici. care merge până la eroism. Cicero Adevărata prietenie. există numai între oamenii tineri. mulţumirile şi înfrângerile. Iovan Ducici Înrudirea de sânge. Prietenia este un sentiment atotcuprinzător în faţa căruia dispar toate. statuele prieteniei au fost lucrate cu capul descoperit. Ea trebuie aşezată deasupra fericirilor omeneşti şi considerată ca cel ma mare dar al zeilor. cu sânii goi şi cu mâna pe inimă. Klopstock 78 .

când te cheamă! La casa prietenului sărac. nu ne vorbeşte de rău. din Turcia Cel care e prietenul tuturor. din Persia 79 . numai ce-au pierdut din dragoste. fiindcă e fără senzaţii. din Japonia E un prieten bun. La Rochefoucauld (Reflecţii) Cel care e deştept. e ca şi îmbrăţişarea unui urs. din India Prietenia cu un nerod. rămâi fără prieteni. du-te nechemat. (Pe prietenul bun îl găseşti la nevoie ). Molière (Mizantropul) Amicus certus in re incerta cernitur. după ce au trăit amorul. nu găseşte prieteni. Ennius Du-te la casa bogatului. nu e prietenul meu.Ştefan Nemecsek Femeile îşi oferă din prietenie. e acela care la spatele nostru. din Anglia Dacă îţi cauţi un prieten fără defecte. Chamfort (Maxime ) Majoritatea femeilor sunt aşa de puţin sensibile la prietenie.

80 din Rusia . Ernst Zacharias Mulţi din prietenii de azi. ci se veştejesc. Katharin Hepburn Prietenia platonică e întervalul de timp. dar rar au o valoare proprie. Sophie Irene Loeb Cu bani îţi poţi cumpăra mulţi prieteni. e suficientă răbdarea unuia. e gru să-i menţii. Josephine Becker Dragostea e un tornado. ea nu poate fi prea mare. dintre momentul cunoştinţei şi primul sărut. Sofocle (Aias) Când dragostea se trasformă in prietenie. prietenia e un passat constant. sunt duşmanii de mâine.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Pentru prietenia în doi. care adie. din India Majoritatea prieteniilor nu se întrerup. Colette E uşor să-ţi faci prieteni.

Ştefan Nemecsek Există trei prieteni fideli: o soţie bătrână. Goethe (maxime şi Reflecţii ) Prietenia se dezvoltă într-o atmosferă de respect mutual. The Gimme Prayer 81 . admiraţie şi iubire. Benjamin Franklin Nu este o prietenie adevărată. Cicero (Laelius ) E preferabil să te înşeli în prietenii tăi. când unul nu poate asculta adevărul şi altul e gata să mintă. un câine bătrân şi banii curgători. decât să-ţi înşeli prietenul.

dar numai pentru aceia care-l înţeleg. Hans-Hermann Kersten Humorul ne e un dar al spiritului. Gerhard Branstner Humorul e contagios. ei doar îl comercializează. Rose Macanlay Humorişti nu au humor. gluma n-are haz. mai târziu n-are farmec. Werner Ehrenforth Prea mult humor te prosteşte. ci al inimii. Börne 82 . Max Goldt Fără o nuanţă de răutate.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII HUMORUL: recunoaşte anomaliile şi râde Humor e atunci când râzi imediat.

Jean Paul (Gânduri ) Humorul trasportă sufletul peste prăpastie şi învaţă să te joci cu durerile tale proprii. Peter Sirius Humorul e colacul de salvare. Fr. humorul îl îndepărtează. Dar totul decurge ca la pasăre Merops. cu spatele înainte. îţi pretinde o mare libertate de spiritualitate.Nietzsche Ceea ce destinul loveşte puternic. în curentul vieţii. Raabe Gluma este epigrama pe mormântul unei simţiri. Anselm Feuerbach (Ein Vermächtnis) Humor e chiar când râzi. Otto Iulius Bierbaum Savurarea humorului.1937) liric şi rabiner austriac Gluma e spuma lucitoare de la suprafaţă. Elazar Benyoetz (n. Peltzer (An den Rand geschrieben) Humorul e la fel o înălţare spre cer. Hebbel 83 . Humorul este o perlă din adâncuri.Ştefan Nemecsek Fără humor nu poţi nici să crezi dar nici să dubitezi.

dar sunt numai săraci în tact.von Ebner-Eschenbach Poţi să râzi despre toate. Schopenhauer Râsul îţi albeşte dinţii.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Cele mai pierdute zile. M. Chamfort (Maxime) Ironicul este de cele mai multe ori. Montesquieu Mulţi zeflemitori cred că sunt dotaţi spiritual. cu atât mai mult. sunt acelea în care n-ai râs. Lichtenberg Din zeflemitori se formează profeţii. din Angola 84 . fiindcă toate au două feţe. Shakespeare (Regele Lear) Cu cât omul e mai capabil de problemele serioase. Morgenstern (Trepte psihologice ) Eu consider râsul unul din cele mai serioase probleme. Raabe (Der Träumling) Când se termină humorul. un patetic jignitor. poate râde din inmă. începe rezonabilul.

sunt intelectual şi moral. animalul nu râde. să-i arăţi duşmanului dinţii. decât grija. ca o constantă încruntare a frunţii. Zicală Râsul e metoda cea mai elegantă. se ascunde cheia. sperie nenorocirea. Christian Oeser Oamenii al căror râs e constant afectat şi forţat. nu poate avea o conştiinţă rea.Ştefan Nemecsek Cel care poate râde şi cânta. O. Carlyle Cel care râde din toată inima. de o construcţie superficială. cu timpul ne oboseşte mai mult. Schopenhauer O expresie veşnic zâmbitoare a feţei. Anonim Râsul pretind întotdeaua urme de spiritualitate. Lessing (Minna) 85 . Gottfried Keller (Das Sinngedicht) În râsul său. cu care noi îi decodificăm pe toţi oamenii.Wilde Râsul ne menţine mai rezonabili.

dar aduce mai multă lumină.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Eu mă grăbesc să râd despre toate. Beaumarchais (Bărbierul din Sevilla) Cel care râde la sfârşit. Elisabeta a II-a Angliei 86 . Abbe’ Pierre Nu se bănueşte câtă spiritualitate e necesară. Jean Paul O jumătate de lume râde de cealaltă. doar trei minute zburătoare. să nu fiu silit să plâng despre ele.şi nebuni sunt toţi . proverb Omul apare fără să râdă şi pleacă fără el. Gracian Râsul nu este un început rău pentru o prietenie. de veşnicul zâmbet . dar nici pentru un sfârşit bun. Oscar Wilde Un zâmbet costă mai puţin ca electricitatea. A fost vesel. râde mai bine. Nicolas Chamfort Deja toate mă dor. ca să nu ne facem niciodată de râs.

Heine (Der Tee. fără să fim de vină. Homer (Iliada) Acolo. Zicală franceză 87 . H. Solomon Râsul vostru s-a transformat în plâns.(Râsul spune adevărul). Apostol Iacob 4. Racine (Les pledeurs) Râsul ucide mai sigur.ChristianWagner (Cântec de primăvară) Prefer să mă loveşti. Molière (Omul gentilom) Râsul.9 Noi putem fi uneori de râs. Humoreske) Cel care râde Vineri. Goethe După râs vine tristeţea. plânsul. ca orice armă. Joh. cerul albastru râde din nou. plăcerea şi durerea sunt nepoţi de soră. dar lasă-mă să râd . probabil va plânge Dumineca. Horaţiu Să zâmbeşti între lacrimi.Ştefan Nemecsek Ridentem dicere verum.

se perpetuează nu ştie să se risipească. La început ne atrage atenţia. apoi ne stingherteşte. întârzie.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Pe nerod îl recunoşti după multele lui râsete. Emil Cioran (Ispita de a exista) 88 . supravieţueşte evenimentului ce i-a dat naştere. Zicală Surâsul suspect. ne face curioşi. ne tulbură şi ne obsedează.

Zicală Mulţi sunt chemaţi. din Slovacia În lumea aceasta nu există nici un loc.16) 89 . dar puţini sunt aleşi. din Ungaria De ce să căutăm infernul într-o altă existenţă? El este deja în inimile răufăcătorilor. Lumea te conduce tot atât de puţin spre infern. Apost. de unde să nu ducă o cărare spre infern.Ştefan Nemecsek LUMEA DE DINCOLO: o mare necunoscută Lumea are nevoie de povestitori şi scamatori. Rousseau (Emil) În infern toate distanţele sunt la fel. ca şi mânăstirile spre paradis. Matei (20. care cu laterna magică şi rătăcesc prin lume.

iartă-mi păcatele mele. apa şi pasul din munte. Andrei Pleşu (Despre îngeri) Tunelul sau podul. multicolore. care acţionează ca un ecou. relatează despre o muzică relaxantă cu tonuri şi vibraţii. păzeşte-mă de focul infernului. Heraklit Înfernul este locul. ci se închide în urma lor . Muzica e energia universului şi revitalizarea sufletului . chiar dacă rătăceşti pe toate cărările .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Moartea nu deschide poarta spre infern şi anatemă celor care aşteaptă. 90 Rugăciunea Fatimei . Bernard Jakobi O Isus. Max Stirner Lumile de sus sunt febrile. ia toate sufletele în cer. mai ales a acelora. Bernard Jakobi (Das Leben danach) Călătorii în lumea spirituală. Bonsels (1880-1952) romancier Limitele sufletului nu le vei găsi. sonore. care au mai mare nevoie de caritatea ta. unde-ţi poţi realiza toate intenţiile. El este o plăcere liberă. prezintă intrarea sau trecerea în lumea spirituală. Nicolas Gomez Davila Cerul este sfârşitul resemnării.

Goethe (Din Tabulae Votivae) Dumnezeu nu s-a manifestat. să-i reîntâlnească în lumea de dincolo pe cei care l-au precedat şi care se vor aduna în jurul său. e găsirea unei protecţii contra focului din infern. dar aş dori să spun ca şi Lorenzo de Medici. că dincolo de mormânt. Leon Blay Fiecare om crede. este reînvierea”. Wilhelm von Humboldt (Scrisoare unei prietene) Prieteni ceea ce căutaţi voi în cer. iar omul numele. ce dăinuire va fi după moarte. nu pot spera altceva. că toţi aceia care sunt morţi pentru viaţa aceasta. din Suedia 91 . Nici Moise n-a vorbit despre ea. diavolul apare cu moştenitorii . H. pentru moment. Probabil lui Dumnezeu nu-i convine ca evlavioşii să cunoască dăinuirea. din China Când Domnul vine cu moartea.Ştefan Nemecsek Singura iertare pentru viaţa aceasta. Heine (Religie şi filozofie) Eu nu doresc să-mi ascund bucuria. Goethe (lui Eckermann -1824) După moarte leopardul îşi lasă blana. să cred despre o dăinuire viitoare.

cel mult la noi parabole. Şi zeii sunt parabole”. Zarko Petan Noi suntem pe pământul unui infern. E. Jules Renard (1864-1910) E minunată lumea erorilor. e cea de dincolo. în afară de lumea noastră. Însă atât de încet îl pronunţă. Karol Irzykowski (1873-1944) Cerul adevărat este ceea ce vezi pe fundul apei.Cioran După cum pare Cerul are ultimul cuvânt. unde fiecare clipită e o minune. Stanislaw Jerzy Lec Sunt zece ceruri unul peste altul şi fiecare cu îngerul său sfetnic. încât nimeni şi niciodată nu l-a auzit. Karol Irzykowski(1873-1944) 92 . Elias Canetti Drumul prin labirint nu duce la noi adevăruri. totuşi câte-odată luminează zorile.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Lumea e plagiatul infernului. În întunecatul tunel nu apare soarele. Ernst Jünger Cea mai mare taină pentru oameni.

Ernst Jünger În singurătatea câmpurilor zac băltoacele. Ramon Gomez de la Serna (1888-1963) Singurătatea ar fi stadiul ideal. Jens Peter Jacobsen( Niels Lyhne) 93 . Emil Cioran (Ispita de a exista) Singurătatea nu aparţine de durerile autorului. Karl Kraus (1874-1936) E o mare tristeţe ca un suflet să fie singur. religioasă sau de altă natură. e o misiune. pe care nu-i doreşti. în care ai putea să-ţi cauţi oamenii. care dezvăluie întregul mister al cerului. mai mult decât un dat.Ştefan Nemecsek SINGURĂTATEA: viaţă de pustnic sau de clown Singurătatea. să te înalţi la ea şi s-o asumi înseamnă să renunţi la sprijinul josniciei care asigură izbânda oricărei făpturi. ci de capitolul său.

chiar şi în mijlocul altora. văicărosul îşi simte jalea. George Sand Posteritatea fiecă rui scriitor e inconfundabilă . Gabriel Stănescu (Origini. înţeleptul toată mărimea sa. Jean Paul ( Hesperus) Pentru solitar. singulară. 1-3 . Schopenhauer (Aforisme) În jurul solitarului se învârt fantomele. e singuratec peste tot. nu poate fi o inclinaţie originală. Rückert (Înţelepciunea brahmanilor) În singurătate. ci e consecinţa experienţei şi meditaţiei.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Cel care nu e iubit. Nietzsche 94 . corbii în cârd. se simte tare când e singur. Schiller (Wilhelm Tell ) Dragostea de singurătate. nerodul doreşte societatea şi înţeleptul singurătatea.2008) Cel puternic. Schopenhauer Vulturul zboară singur. deja zgomotul e o mângâiere.

când trăeşti în pace cu tine însuţi şi ai ceva special de făcut. un solitar sau o vită. între nisipuri şi scoici. Vauvenargues (Maxime părăsite ) Singurătatea e o frumoasă senzaţie. Zicală Trebuie să fie groaznic. Johann Heinrich Voss E altceva părăsirea şi altceva singurătatea. Alexandru Gregorian (Coasta soarelui) 95 . Nietzsche (Zaratustra) Singurătatea pentru suflet. când nu-l ai pe Dumnezeu cu tine. Goethe (Stella) Singurătatea ne face mai tari contra noastră şi dornic de lume: în ambele situaţii se ameliorează caracterul. sunt mortale când durează prea lung . eşti fie un Zeu. începe taina mării. să te simţi părăsit. Goethe ( către Charlotte von Stein ) Aici. a’nsingurării. Nietzsche Departe de oameni. considerat sufleteşte. e ceea ce e dieta pentru corp: deşi utile. la ţărmul acesta jos.Ştefan Nemecsek Singurătatea e un mare balast.

Înscripţie din mânăstirea Trapistă din Ölenberg in Alsacia 96 . Stanislaw Jerzy Lec Când eşti singur e bine. Wilhelm Busch Cu cât e omul mai solitar. fiindcă nu-i nimeni să te deranjeze. Werner Schneyder Nu sunt singur solitar. Wolf (Preziosa2 ) Stau singur şi părăsit. P. George Sand Şi masele se pot prăbuşi prin izolare. cu atât e mai stăpân pe telefon.A.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Singurătatea e numai umbra unui om.Tieck (Poezii ) Singurătatea e poarta Cerului. L. Gerhard Uhlenbruck Singurătatea e un deranj pentru tine însuţi. Verdi (Trubadurul ) Nu e solitar cel care simte dureri.

Schopenhauer (Parerga şi Paralip.Naturen-1861-62) Singurătatea e posibilul şi imposibilul. Spielhagen (Problem. când inima îţi bate în aerul liber fără cap şi fără coaste.Ştefan Nemecsek Singurătatea e ca şi mirosul unei ciuperci otrăvitoare. fantezia dispare ca spuma. Th. ceea deosebesc pe eroi în aventură. Emil Cioran Între lume şi singurătate. Botho Strauss 97 . cu timpul dăunător chiar pentru constituţii puternice. Mommsen Îzvorul fericirii şi a liniştei sufleteşti. Friedr. însufleţiţi cunosc numai realitatea. Nu vreau să fiu nici prea aprope. dulce dar anesteziantă. e adevărata viaţă. învăţarea suportării singurătăţii. Studiul de bază a tineretului ar trebui să fie. Friedrich Rückert Singurătatea o poţi ajunge. dar nici prea departe.) Nu schimba viaţa pentru un vis. Schopenhauer (Maxime) Evreii? Un popor de singuratici. Janos Garay Singurătatea e destinul geniilor renumiţi..

poate-o şoaptă. Tudor Arghezi (Între zodii) 98 . Parc-o aud şi parcă nu Vorbind cu dumneata şi tu.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII O voce umblă-n crucea nopţii. E singuratecă şi depărtată.

Ştefan Nemecsek SPERANŢA: e ultima dorinţă Speranţa e fuziunea dintre lăcomie şi aşteptări”. Cicero (De oratore) Speranţa nu poate fi nocivă. speranţa i-a dus să câştige în faţa morţii. Ambrose Bierce Noi sperăm mereu.5.5 Cel fără speranţă renunţă repede. 99 Goethe (Eugenie) . Hölderlin (Hyperion) Totuşi pe mulţi. Goethe ( Torquato Tasso) Ce-ar fi viaţa fără speranţă. în toate lucrurile. E mai bine să speri decât să dubitezi. Romani. Sofocle (Antigona) O fallacem hominum spem! (O. această speranţă înşelătoare.

spero. Gottfried Benn Dum spiro. Homer (Odiseia) Ceea ce-ţi şopteşte vocea interioară. nu înşeală sufletul care speră.Schefer (Laienbrevier) Ce sunt speranţele . Proverb Cu cât e mai mare speranţa. Will Quadflieg Speranţa înseamnă. L. cu atât e mai groaznică dezamăgirea. să ai o imagine falsă despre viaţă. ci îndoelile ne fac să sperăm.(Cât trăiesc sper). pe care omul le construieşte ca trecătoare. trăieşte deja în viitor.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Nu credinţa. 100 Elazar Benyoetz . Schiller ( Mireasa din Messina) Totuşi există o speranţă. Elzar Benyoetz Cel care doreşte şi speră. de întoarcere acasă. Schiller (Poezii) Speranţa e un mijlocitor dintre aripă şi paraşută. ce sunt planurile.

Shakespeare ( Regele Richard III) Speranţa e atât de înşelătoare. La Rochefoucauld (Reflexii) Sărăcia şi speranţa sunt mama şi fiica. ne interzice să menţinem o speranţă lungă ). moare cântând. ca bătăile de aripi ale rândunelelor. din Anglia Speranţa e iute şi zboară. dar grijile totuşi sunt mai rele. din Italia Cu cât e şopârla mai mică.În timp ce te preocupi de fiică. din Abisinia Speranţele omului bun sunt profeţii. 101 Horaţiu (Oden ) .Ştefan Nemecsek Cel care trăeşte cu speranţa. uiţi altele. Börne (Fragmente şi aforisme) Vitae summa brevis spem nos vetat inchoare longam. dar serveşte cel puţin. (Durata scurtă a vieţii. cu atât mai mult speră să devină crocodil. dansează fără muzică. Jean Paul (Aforisme) Cel care speră mereu. ca pe un drum plăcut să te conducă la capătul vieţii.

din Rusia Inima umană e o curte bisericească.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Nu e indicat să-ţi întinzi speranţa. iar pe leneşul fără idei. ca şiretenia. La Rochefoucauld (scrisore către M-me de Sable’) Speranţa îl stimulează pe înţelept. Peter Sirius Speranţa şi groaza sunt nedespărţibile. mai mult de lungimea tibiei. unde multe speranţe sunt îngropate. ci fiindcă am renunţat la speranţele noastre. Vauvenargues 102 . îl lasă să se odihnescă pe promisiunile sale. Vauvenargues (Reflexii ) Şi stâlpul speră că la revenirea primăverii. Epictet (Fragmente) Bătrâneţea nu e tulbure. îl prosteşte pe mediocru. din Finlanda Speranţa creează mai mulţi înşelaţi. va înverzi. Jean Paul (Titan ) Pe câmpul speranţei pasc mulţi nerozi. din cauza prietenilor noştri.

Carmen Sylva În sărăcie nu rămâne alt leac de vindecare. se duce să ne sape mormântul . decât speranţa. fără urme. să abandonezi după prezent şi viitorul. Shakespeare ( Claudio) A renunţa la speranţă înseamnă. Pearl S. Shakespeare (Femei vesele din Windsor) Când ne părăseşte speranţa. Te-am căutat prin bolta siderală.Ştefan Nemecsek Speranţa e un câine de vânătoare. Te-am căutat pe unde şi neunde Îţi bănuiam făptura că se-ascunde. Tudor Arghezi (Bine şi rău) 103 .Buck Între nădejde tristă şi-ndoială.

Ernst Moritz Arndt A nu-ţi neglija obligaţiile e mai mult. Proverb Viaţa e un vis scurt. până în sfârşit adorm. obsesiile şi înşelăciunea simţurilor. Fără muncă nu se face nimic. Proverb Visul e o psihoză.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII VISURI: nerealizabile. cu toate impurităţile. Sigmund Freud Visurile nu sunt fapte. decât să visezi la lucruri mari. avem cu toţii Lumea în realitate e ca un vis şi averile lumii sunt ca un miraj seducător. Ricarda Huch 104 . Buddha Mulţi visează aşa de mult la noroc.

Hölderlin (Hyperion) Visurile de aur. Zicală Nu schimba viaţa cu visul. Femeile visează când au insomnii. Însufleţiţi cunosc numai realitatea.Ştefan Nemecsek Cel care crede în visurile sale. are aripi. din China Prin somnul şi visurile de peste noapte. Isa Miranda 105 . Ianos Garay Cel care posedă fantezie fără educaţie. dar n-are picioare. a devenit mai greu. din Anglia Bărbaţii visează când dorm. te lasă flămând când te trezeşti. Peter Handke Cel care crede în visuri. Fantezia se risipeşte ca spuma. se apucă de umbre şi vrea să prindă vântul. Joseph Joubert Omul se crede un Dumnezeu când visează şi un cerşetor când meditează. îşi adoarme viaţa.

îşi trădează caracterul.Viaţa omului e un vis. Sigismund în Caldero Visul cel mai frumos al vieţii mele. Anonim Visurile sunt Dumineca gândului.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Visurile vin de la Dumnezeu.Uneori visurile se realizează. Stanislaw Jerzy Lec Probabil că toate sunt numai un vis zburător. Barbra Streisand Cel care vrea să-şi realizeze un vis. Şi chiar visurile sunt un vis. să devină visul unui bărbat. Wilhelm Busch 106 . atârnă pe un măr. Lichetenberg E visul fiecărei femei. trebuie de la început să se trezească. Schiller (Hoţii) Când oamenii vor să-şi povestească visurile adevărate. Sigismund în Calderon ( Viaţa un vis) Norocul nu ne poate oferi ceva etern. Henri-Frederic Amiel Fi atent cu alegerea visurilor tale.

Şi mi-e teamă c-o să cadă-visătorul. cum o faci şi tu. cât de des îmi apar în somn. Nicolas Gomez Davila Am avut un somn atât de lung. dar treji când îl vedem cu adevărat. Schiller ( Hoţii ) Palatele vor fi ridicate pe ruinele visurilor. Shakespeare A visat că raza lunii-i fir de-al lui şi cearc’acum să se urce până-n ceruri. Arthur Schnitzler (1862-1931) Visul unei nopţi de vară. a fost întreaga mea viaţă. 107 Hebbel . opere mari şi lucrări bune. Lucian Blaga (Visătorul ). asemănătoare nu-mi mai apar . Oh. încât numai un vis m-a trezit. dar când sunt treaz. Este omenirea visul lui Dumnezeu ? Ar fi groaznic. tremurăm. sus pe-o rază.Dürer (Moştenire ) Deseori în somn vedem degetul lui Dumnezeu . Elias Canetti Este Dumnezeu visul omenirii ? Ar fi frumos. Dar în acest vis. A.Ştefan Nemecsek Visurile nu înseamnă nimic. Se tot zbate îndrăzneţul şi s-asvârle.

Bismarck Când începi să crezi în toţi. dar şi cea mai mare ură. Bodenstedt O femeie. între doi oameni străini. Hebbel E sigur. O femeie. va ajunge în gura lumii. care-i povesteşte alteia vârsta. se va sfârşi. prin al considera pe fiecare ca ticălos.Wilde (Lord Illingworth) Din încredere se formează cea mai plăcută prietenie. că o singură oră de destăinuiri de încredere. vârsta ei adevărată. Dacă e distrusă.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII ÎNCREDEREA: este jertfa mea? Încrederea e o plantă fină. care-i povesteşte cuiva. ca o convieţuire de un an întreg. ea nu mai reapare. îi apropie mai mult. Rivarol 108 . O. nu trebuie s-o crezi niciodată.

e o garanţie slabă. Edna Grace 109 . e un fapt aproape secundar. e cea mai mare autojertfire. pune mâna pe inimă. care la asigurarea ta. din Japonia Nu trebuie să crezi pe nici-unul. abea când e acceptată.Că soţia ta şade sau nu în maşină. Lichtenberg Lăudarea continuă a unui om şubrezit. Victor Coroianu Poţi garanta pentru bani. care au încredere în soţii lor. Oscar Wilde Cea mai mare dovadă de încredere. Goethe ( din Odiseie) Încrederea. Bertold Brecht Londra e plină de femei.Ştefan Nemecsek Încrederea rămâne baza realţiilor corecte dintre oameni. e să împrumuţi unui prieten maşina ta sport. dar niciodată pentru oameni. Hebbel (Journal-1855) Încrederea se realizează. Le recunoşti întotdeauna fiindcă ele par foarte nenorocite.

Goethe (Mefistofel) 110 . că poţi avea încredere întrun om. Henry Louis Mencken Încrederea naşte încredere. când şti că va minţi.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Încrederea e sentimentul. Schiller (Poezii) Când ai încredere în tine însuţi. nu-i acorda încrederea ta. Pastorul Moritz Schmalz Încrederea e zahărul inimilor curate. ai încredere şi în alte suflete.Hoffmannswaldau (Poezii (1673) Încă o mărturisire mare. Hoffmann v .

nu-ţi aruncă averea în braţe. Menander Unul fără boli e fericit. cel fără datorii e bogat.Ştefan Nemecsek BOGĂŢIA: sufletească sau materială? Sau ambele! Tu transporţi uşor ceea ce n-ai. Goethe(Aforisme) Când îţi spune că e un om bun. că e bogat. că nu mai trebuie să asculţi sfaturi. dar bogăţia e un balast mai uşor. Sir Arthur Phelps Nici Dumnezeu. e să donezi benevol din ea. Shakespeare ( Vânzătorul din Veneţia) De fapt sensul bogăţiei. 111 din Spania . Pascal Marele avantaj al bogăţiei rezidă din faptul. mă gândesc.

R. care e sărac în dorinţe. e un om bogat.Tagore Cel care n-are nimic de pierdut. dar pe un bogat nu.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Marea avere o are acela. ci din utilităţile pe care le poţi oferi . sau poate ambele? Victor Croianu Trebuie să ai apetitul săracilor. care pot renunţa la cele mai multe. Ebner-Eschenbach (Aforisme) 112 . Rivarol Bogăţia nu constă din posedarea de comori. ca să savurezi averea bogatului. Seneca (Scrisori) Întrebarea vieţii: doreşti o bogăţie materială sau una spirituală. din China Pe un Buddha îl poţi imita. din Japonia Oamenii nobili îşi consideră bogăţia lor spirituală cât şi pe cea materială ca un bun încredinţat lor. Napoleon I Cei mai bogaţi oameni sunt aceia.

Horaţiu (Oda III) Picioarele aceluia care poate purta averea. din Olanda Când bogatul vorbeşte multe despre sărăcie. unde nu este. Lessing (Minna von Barnhelm) Crescentem sequitur cura pecuniam. Rousseau (Emil) Sănătatea şi bogăţia le creiază oamenilor experienţa durerii şi-i fac tari în contra semenilor săi. Confucius Numai acea bogăţie e bună. 113 La Bruyere . (Bogăţia crescândă aduce griji). pe care ţi-ai agonisit-o cu silinţă şi şti bine. trebuie să fie solide. decât eşti. cum să ţi-o foloseşti.Ştefan Nemecsek Omul nobil îşi utilizează averea să-şi facă viaţa mai bogată. Rückert (Înţelepciunea Brahmanilor) Nu trebuie să pari mai bogat. Angelus Silesius (Pelegrinul herubinic) Bogatul vrea să joace rolul de stăpân peste tot şi nu se simte bine nicăeri. îl crezi că spune adevărul.Cei săraci de suflet işi folosesc viaţa să parvină la bogăţie.

şi de gândeşti la altele când nu-l ai.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Cu cât bogatul adună mai multe scrumiere. Fritz de Crignis Bogăţia e ca sexul. nu te gândeştie la altele când îl ai.24 Mulţi oameni neglijează bogăţia. locuiesc în majoritatea cazurilor strâmtoraţi. din Japonia E mai uşor ca o cămilă să treacă prin gaura acului. Michael Broadbent Bogaţii au o pasiune tot atât de vie cât şi de nedescris. La Rochefoucauld Oamenii care au bani. pe atât pute mai mult . Francoise Sagan Bogaţii şi în special copiii. dacă s-a decis să trăiască sărac. să renunţe la ea. fie urmăriţi de poliţie. Ev. Marcel Achard Fiecare poate să moară bogat.Matei 19. 114 Winfried Thomsen . pentru cumpărări de ocazie. decât un bogat să ajungă în impărăţia Cerului . dar puţini sunt atât de tari. sunt fie apăraţi.

decât să posezi toate. nu-l pot aduce în acord cu încasările mele netto. Aristoteles Onassis Problema mea rezidă în faptul că stilul vieţii mele. G. devin foarte bogaţi. când nu mai şti unde ţi-ai agonisit banii. 115 Jack Nicholson . Maurice Sendak Oamenii care sunt duri. un simplu om sărac. lacomi şi continu să-şi exploateze vecinii.Shaw Eşti bogat. abea atunci când ai bani destui. Frank Sinatra Un om bogat este deseori.Ştefan Nemecsek Când o femeie trebuie să aleagă dintre dragoste şi avere.B. încearcă intotdeauna să le aleagă pe amândouă. Marcel Achard În viaţă trebuie să cedezi mai mult. cu foarte mulţi bani. Errol Flynn Bogăţia sa îi înlocueşte atât prestigiul cât şi consideraţia. Gustave Flaubert Dragostea crezi că n-o poţi cumpăra cu bani.

Cu cât bei mai mult din ea. ca oul copt în apă. Schopenhauer (Aforisme) Toată bogăţia mea e cântecul.. Trec zilele voioase şi orele surid. Heinrich Seidel Bogăţia e ca şi apa de mare. Börne (Fragmente şi aforisme) Bogaţii viitorului. Winston Churchill E bine cunoscut că.verdeaţă: Ei fac din noapte ziuă ş’a zilei ochii închid. Victor Coroianu 116 . Sărăcia nu te face fericit.iarna grădini. sunt bogaţii spirituali. Georg Herweg (Poezii) Unii plin de plăcere petrec a lor viaţă.Eminescu (Împărat şi proletar) Toată bogăţia mea sunt copiii şi amintirile plăcute din lumea largă. bogăţia singură nu-ţi aduce fericirea pe pământ. variantă :. În cupe vin de ambră.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Bogăţia iţi face inima dură mai repede. ţi-e setea mai mare .Bogăţia nu te face fericit şi sărăcia nu deranjează. Marie de Lortzing Bogăţia nu strică. M.

numai răceala. La Rochefoucauld (Maxime) Când toţi armăsarii sunt în goană. ale căldurii sau răcelii sângelui. Christoph Lehmann (Grădina cu flori politice) Omul trăeşte prin pasiuni. Hebbel (Jurnal I) Când ne opunem pasiunii noastre.Ştefan Nemecsek PASIUNEA: pentru ce sau pentru cine ? Conştiinţa e vocea sufletului. nu-i mai poţi opri. Pasiunile sunt vocile corpului. La Rochefoucauld (Reflecţii ) 117 . prin raţiune el doar există. Chamfort (MaximeII) Pasiunea nu comite păcate. Rousseau (Emil) Toate pasiunile sunt numai grade diferite. ea se datoreşte mai mult slăbiciunii decât puterii noastre.

Schiller (Hoţii ) Nimeni nu poate utiliza în acelaş timp. Jean Paul ( Hesperus) Pasiunile regimurilor demonstrează slăbiciune. Ea este un binoclu. Börne (Aforisme) Între toate pasiunile femeii îi stă cel mai bine iubirea. Peter Sirius Pasiunile fac cele mai bune observaţii şi cele mai deplorabile soluţii. iar pasiunile poporului arată putere. pasiunea şi necesitatea. La Rochefoucauld Pasiunea nu o poţi vindeca prin raţiune.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Pasiunile maltratează puterile vieţii. Ea aruncă lumina într-o singură direcţie. al cărui câmp e cu atât mai luminos. cu cât e mai îngust. Börne 118 . La Rochefoucauld ( Reflecţii) Pasiunea deseori trasformă un om capabil într-un nătărău. Marc Aureliu Pasiunea seamănă cu lanterna camuflată ca toate cele. dar şi pe cei mai idioţi în capabili. rămân în întuneric. ci numai printr-o altă pasiune. în timp cele din jur.

din Coreea Pasiunile noastre sunt veritabile păsări Foenix. Goethe Ceea ce e rău la bărbaţi. când se plimbă. fapt pentru care nu au habar ce este pasiunea. ca o pasiune topită. Zsa Zsa Gabo Pasiunea este o calitate. Proverb Pasiunea e ca un fulger. Goethe ( scrisoare către E. Jean Paul 119 . Ebner-Eschenbach O pasiune stinsă este mai rece ca ghiaţa. Marie v. de cele mai desori trăzneşte alături.Ştefan Nemecsek O pasiune e cu atât mai intensă. cu cât e mai liniştită. aşa răsare una nouă din cenuşă. e frica de pasiune. Precum arde cea veche. Ei preferă să apese cu piciorul pe pedală. se răcesşte repede. care crează dureri. Brigitte Bardot Nici-un mort nu e aşa se bine îngropat.W.Behrisch) Un spaţiu care se încălzeşte repede. Anatole France Platon a spus că: pasiunile sunt caii la carul omenilor-Oh!-şi ce uşor se clatină o femeie pe o caleaşcă.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

Un om înflăcărat de o pasiune călăreşte pe un cal, care-l duce la scop. Charles H.Spurgeon Singura deosebire dintre capriciu şi pasiunea de o viaţă, e faptul că, acel capriciu durează mi mult. Oscar Wilde Trahit sua quemque voluptas (Pasiunea îl trage pe fiecare). Vergil Pasiunea zboară. Iubirea trebuie să rămână. Floarea înfloreşte. Fructul trebuie să se coacă. Schiller (Cântecul clopotului) Omul trebuie să fie pentru o pasiune, în acelaş timp capabil şi puternic. Jean Paul (Hesperus) Pasiunea şi plăcerile sunt sentimentele antice ale iubirii . Iovan Ducici Pasiunile sunt ca fluviile şi torenţii; cele superficiale ploscâiesc, cele adânci sunt tăcute Walter Raleigh

120

Ştefan Nemecsek

GELOZIA: o flacără care arde

Gelozia este expresia cea mai brutală a iubirii trupeşti; de altfel numai senzualii sunt geloşi iar cei sentimentali nu cunosc gelozia. Iovan Ducici (Comoara împăratului Radovan ) În gelozie Alfred de Musset a băut şi a plâns, iar Byron a înşelat şi femeile, în care a crezut. Gelozia bătrânului este cunoscută ca îngrozioare. La tineri gelozia este urmarea sexului exagerat, iar la bătrâni gelozia este o boală a bătrâneţii, şi teama de cel mai tare. Iovan Ducici Englezul nu este gelos, pentru că cinsteşte femeia, văzând într’însă pe soră şi pe mamă lui, nu pe amantă. Americanul nu e gelos, fiindcă preţuieşte mai mult timpul şi sănătatea lui decât soţia. Iovan Ducici Gelozia se naşte întotdeuna cu iubirea, dar nu moare întotdeuna cu ea. La Rochefoucauld 121

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

Însăşi dragostea de mamă, ajunge la gelozie. Robert Hamerling Gelozia te face perspicace şi orb, vezi ca un trăgător dar nimereşti ca un copil. Geibel (Juniuslieder) Cel care iubeşte nu dubitează în nimic sau în toate. Balzac Strigătul otrăvitor al femeii geloase, devine mai ucigător ca dintele câinelui turbat. Shakespeare Pentru gelos, actele uşoare ca aerul, sunt o dovadă mai puternică, decât citatele din Biblie. Shakespeare (Othello) Gelozia e înnăscută in sângele tuturor femeilor şi loveşte în rivală, cu cea mai enervantă ură. Euripide ( Andromeda) O femeie fără atracţie este întotdeaua geloasă pe soţul ei. Femeia plină de farmec, niciodată. Oscar Wilde O femeie care nu devine geloasă, e ca o minge, care nu sare. din Japonia 122

Ştefan Nemecsek

Gelozia şi ruşinea sunt aşa de dureroase, fiindcă vanitatea noastră nu ne ajută să o suportăm. La Rochefoucauld Femeilor mândre le place gelozia, fiindcă le arată un nou fel de putere. Stendhal (Despre iubire) Dacă iubirea înseamnă gelozie, atunci între o sută de ochi, nu sunt doi ochi, care să fie capabili să vadă corect. Wilhelm Müller (Epigrame) Gelozia numai atunci devine o plăcere, când enervează. Gloria Wynne Gelozia nu e o măsură dreaptă pentru marea iubire. E regretabil, dar la ea, se poate remarca nesiguranţa amanţilor”. Margaret Mead O femeie e lichidată, atunci când are groază de rivala ei . Madame Dubarry Singura gelozie, care merită e gelozia sexuală. Atunci rămân păgubaş şi plec. Doar nu sunt masochist. Jean Marsh Acolo unde nu există gelozie, nu e dragoste. Aurelius Augustinus 123

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

Gelozia femenină va fi întotdeaua, câteva zile mai bătrână, ca iubirea femenină. Jean Paul Gelozia este cea mai radicală, cea mai primitivă şi cea mai făţişă formă a admiraţiei-aşa numită admiraţie războinic pictată. Robert Louis Stevenson Geloşii sunt puterile destinului. Schiller (Wallenstein) În gelozie zace mai multă iubire de sine, ca iubirea adevărată. La Rochefoucauld

124

Ştefan Nemecsek

BANII ŞI AURUL: e bine să le ai?

Când mă ating de monezi sau de hârtii, îmi spăl mâinile. Patricia Highsmith Acolo unde banul are prioritate, toate drumurile sunt deschise. Shakespeare (Femeile vesele din Windsor) Nici-o fortăreaţă nu e atât de puternică, să nu poată fi cucerită cu bani. Cicero Cu bani, limba latină şi un cal bun, poţi traversa toată Europa. Proverb Non olet” (banul nu miroase) Vespasian Banul nu ne face fericit, însă ne permite, ca prin relaţii plăcute, să ne facă nefericiţi din America 125

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

Cine are bani, găseşte uşor veri. din Italia Cel care are bani, se poate lăsa servit de diavol. din Japonia Iubirea pretinde mult, banul pretinde totul. din Franţa Spiritul gândeşte, banul conduce. Spengler (Apusul apusului) Un om fără bani, e ca un lup fără dinţi. din Franţa Cel care are bani e un zmeu, cel care nu-i are e un vierme. din China Christos a fost trădat pentru bani. din Grecia Cel care are urechi să audă, iar cel care are bani să-i consume. Goethe (Proverbe) Banul în sine nu e nici rău şi nici bun.Totul e în funcţie pentru cel foloseşti. Proverb 126

duc la sclavie. duce fără voie zvonul. Rousseau Banii din mâna unui om liber. ca banii. din Lituania De ce să plângi după bani. Vină n-am că-ţi sunt de aur Drumul. dragă. se scurg ca apa neoprită pe sub un pod. însă trebuie să fie deştept. vestea. Lucian Blaga (Drum în lumină ) Fiecare tâmpit poate ajunge la bani. din India A fost o epocă de aur. când ai un pom de lalele. să-i poată păstra. din Franţa 127 . fără ca cineva să-i poată aduna. Caligula Banii pe care-i posezi e un mijloc al libertăţii. umbra şi povestea. din America N-a existat niciodată un sclav aşa de bun şi nici un stăpân atât de rău. cei pe care-i vânezi. atunci când aurul încă nu domnea. Ramakrishna Fără aur şi lumina rămâne întunecată.Ştefan Nemecsek Ţi se duce.

de care trebuie să atârni? din Elveţia Aurul cumpără vocile cu grămada şi nu câştigă nici o singură inimă.Dar nici ce-i aur.. Ion Andrei (Cruci de gratii ) 128 . vas de aur. de tot harul plin. R. Goethe Banii sunt ochii dracului. iar prin foc de graţii-tainică-alchimie din suflet cărbune. diamant divin.. Tudor Arghezi (Aluatul ) Auri sacra fames » (Blestemata foame după aur). nu s-ar ridica niciodată în aer. nu luceşte întotdeauna. din România Tu prin cruci amare-ţi faci pe veşnicie din plumb.Tagore Ce ţi-ar folosi o spânzurătoare de aur. Hebbel (Journal) Dacă aripile păsării ar fi din aur. Vergil /Eneida Nu tot ce luceşte e aur.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Vezi. am citit în cartea de aur dintre cărţi Că tu eşti făcătorul a-toate-n patru părţi.

în fiecare situaţie. Marian Anderso 129 .Ştefan Nemecsek Banii există întotdeauna. dar natural e necesar. Diana Vreeland Urăsc banii. Dar majoritatea caută cu bani. ca acela care s-a căsătorit pentru ei. femeia . care se topeşte în mâna ta. E o minge de zăpadă îngheţată.şi pe urmă stai aşa. Jeanne Moreau De obiceiu e mai uşor să te descurci cu un om. Frances Brooke Unde există banul. decât cu banii lui . Kim Hubbard Banul nu are nimic cu stilul. Dorothy Parker Nici-unul nu lucrează aşa de dur pentru bani. când nu sunt ai mei. există şi lupta. Ingrid van Bergen Banul din Hollywood nu e ban. Gertrude Stein Mulţi bărbaţi caută femeia cu bani. dar se schimbă numai buzunarele .

Erich Kästner Banii conduc lumea. Ford Herrison Atunci când n-ai bani. ca porcăria de senzaţie că nu-i ai. nu e aşa de intensivă. nu ştie unde să cumpere. Când îi posezi. Un preot văicăros şi o crâşmăriţă veselă. numai la ei. te gândeşti exclusiv. le scot oamenilor banii din pungă .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Cine afirmă că bucuria nu o poţi cumpăra cu bani. Richard Katz 130 . numai atunci când nu-i ai. De aceea arată aşa. Paul Getty sr. Anonim Plăcuta senzaţie că ai bani. Walter Cavanagh Când nu ai bani. te gândeşti la ei. Anonim Banii sunt necesari. Herbert Achternbusch Banii gheaţă. Jean Paul Când ai bani destui. cartea de credit a omului sărac. mai sunt atâtea luni. îţi creiezi singur faima ta.

Werner Mitsch Nu sunt bani. Madonna Când ajungi să ai bani suficienţi. Norman Mailer Cu bani nu-ţi poţi cumpăra prieteni. nimeni nu te mai întreabă de unde-i ai . dar în schimb vei obţine duşmani straşnici. tot cea ce pute. ai probleme. Seneca Singurul lucru pe care-l poţi face când n-ai bani. Victor Coroianu 131 . decât să-i câştigi. Spike Milligan Banii au o mare calitate de mituire. Heinz Schenk Cu banii e ca şi cu hârtia de toaletă. Andre’ Kostolany Banul e singura putere. pe care te poţi baza. Wolfgang Mocher E o mai mare tortură să posezi bani.Ştefan Nemecsek La bursă la început simţi durerile şi abea pe urmă vin banii. Când nu-i ai. e să faci datorii.

nu poate face câştiguri. Georg Thomalla Majoritatea când pot. George Soros Trebuie să împrumuţi bani numai de la pesimişti. trăiesc peste nivelul lor. e lipsită de fantezie. părinţii şi copii sunt străini.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Cel care tremură de frica pierderii. fiindcă ei şi aşa nu mai speră în restituirea lor. Werner Mitsch 132 . din Japonia Donaţia de bani mărunţi. Otto Waalkes Când e vorba de bani.

ar mirosi mai plăcut. oricine ar fi. La Bruyere(Caractere) Nomen atque omen. e cuvântul cel mai scump în lexicul său.Ştefan Nemecsek RENUMELE: poate fi bun sau rău Pentru fiecare om. ( Numele dă greutate noutăţilor) 133 din America . din Rusia Nomina sunt odiosa. (Numele e totodată important) Plautus Ce este un nume? Dacă s-ar chemă trandafir. numele său e cel mai frumos. (E delicat să pronunţi numele) Cicero (Pro Roscio Amerino) Names make news. Shakespeare (Romeo şi Julieta) Copilul iubit poartă mai multe numiri. Dale Carnegie La mulţi omeni doar numele lor are ceva valoare.

nu are nevoie de indicator. ca cei mici tocurile înalte. să amintească mereu numele oamenilor mari. din Albania O haină distinsă îţi creiază un nume.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII E un talent cunoscut ca spiritele josnice şi mici. Vauvenargues (Maxime comprimate) Eu sunt un om apreciat. Swift Tâmpiţi îi folosesc pe oamenii spirituali. din Olanda Cel care poartă un nume rău famat. e pe jumătate spânzurat. din Galiţia 134 . poţi rămâne liniştit toată dimineaţa în pat. Schiller (Maria Stuart) Când posezi renumele de sculat precoce. Graff Un sat pe care-l vezi deja. a spus hoţul când a ajuns la stâlpul infamiei! Zicală Titlurile sunt gropi adânci şi fortăreaţa omului.

Ştefan Nemecsek Când un om are deja un renume nou e întotdeauna. Pascal Unii oameni au valoare în lume. din Islanda 135 . din Anglia Cel care e foarte grijuliu cu numele său. fiindcă greşelile lor sunt greşelile societăţii. La Rochefoucauld Oamenii rezonabili sunt acasă. nu e renumele pe care-l meriţi. decât merită el. Kleist (Amfitrion) Marea bucurie a omului constă în savurarea atenţiei altora. fie mai bine fie mai rău. Alexander Vinet Eu mi-m pierdut renumele! Eu mi-am pierdut partea nemuritoare din mine şi ceea ce a rămas.Ebner-Eschenbach (Aforisme) Distruge-mi numele bun şi eu mă sinucid. este animalic. M. are motive ascunse să şi-l poarte. cel mai puţin apreciaţi. Shakespeare (Othello) Ai un nume prea bun sau unul prea rău.

Lichtenberg Faptele sunt totul şi nu renumele. din Rusia Ceea ce susţin unii că e renume. Goethe (Faust ) La renumele oamenilor renumiţi. aparţine întotdeauna şi o oarecare tâmpenie a admiratorilor. străluceşte şi în întuneric.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Oamenii superiori nu sunt amărâţi. e numai o obişnuită publicitate. Plinius cel Tânăr O ciupearcă leneşă. când nu li se dă atenţie. Lichtenberg I awoke one morning and found myself famous (Eu m-am trezit într-o dimineaţă şi m-am găsit renumit ) Byron (Journal) Renumele trebuie să ne urmeze. vanitatum. Gryphius (Vanitas. e numai o falsă vanitate. să fim admiraţi ca nemuritori. şi nu trebuie să-l căutăm noi. Graff Renumele pentru care ne zbatem. Confucius Renumele şi liniştea sunt fapte care nu pot locui împreună.) 136 ..

supravieţuieşte.2) 137 . Ebner-Eschenbach(Aforisme) Renumele fără scriere. Jean Paul Notus nimis omnibus. Deseori cele bune se îngroapă cu el. Seneca La Hotentoţi nici măcar Napoleon nu e renumit. el însuşi moare ca necunoscut. altfel nimeni nu se gândeşte la ele. devine bătrân Shakespeare (regeke Richard III) Pe morminte cresc cei mai frumoşi trandafiri.Wilde Bisericile trebuie să creieze fundaţii. rămâne mai departe în memoria comercianţilor. (Dacă tuturor le este bine cunoscut. reţin numai ultimele silabe ale omului. ignotus moritur sibi. O.Ştefan Nemecsek Ecoul ca şi laudele. Zicală Ceea ce omul a comis ca rău. Shakespeare (Iuliu Cezar) Renumele e adevărata nemurire a sufletului. Napoleon I Numai acela. care nu şi plătit datoriile. Shakespeare (Hamlet III.

ca dăngătul clopotului şi plânsul văduvei. Sally Stanford Eu sunt tânăra care şi-a pierdut renumele bun. cântăreşte o mie de ani de renume. Henry Kissinger Un drum foarte liniştit şi de bun simţ ca să devi renumit. P. e să ai o relaţie renumită.dar nu l-am regretat niciodată.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII O clipă de noroc. Frederic cel Mare Cel care în epoca noastră nu-şi scrie singur un epitaf. 138 Mae West . dacă moare el nu rămâne în memorie mai mult timp.În acest caz nu trebuie să fi cineva şi nu trebuie să faci ceva. că ei sunt de vină când tu te plictiseşti.J. e mai ales un interviu cu întrebări indiscrete.O’Rourke Renumele e tot atât de diferit ca femeile. Gustave Flaubert Plăcut la un renume e faptul că oamenii cred. Shakespeare( Mult zgomot pentru nimic) Reversul renumelui. Michelle Pfeiffer Renume: nimic altceva decât vorbe goale şi fum.

care-l urmăreşte nechemat. pentru bunul său renume? Friedrich Nietzsche Abia atunci când ţi-ai pierdut renumele observi. Lafontaine (Fabule) 139 . Werner Mitsch Renumele e umbra virtuţii.Ştefan Nemecsek Cine nu s-a sacrificat el însuşi. care pe supuşii noştri nu-i face fericiţi. o beţie minunată în zilele tinereţii ambiţioase. e o dezonoare. nu e altceva decât un cuvânt şi renumele. se stinge devreme. F. Seneca (Scrisori) Renumele care apare repede.Mistral Renumele care nu ne face fericit. Margaret Mitchell Tăcerea de mormânt e forma pasivă a morţii renumelui. ce povară a fost şi cât valorează libertatea. Frederic cel Mare La renume nu ajungi pe o cărare de flori. Schopenhauer Renume tu eşti un vis.

nu mă lasă să dorm.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Avantajul renumelui înseamnă să fi cunoscut de unii şi necunoscut de alţii. Schiller (Turandot ) 140 . Nicolas Chamfort Renumele nu se lasă căutat şi e vanitate să vânezi după el. Temistole Când vorbeşte dragostea. Eckermann (Convorbiri cu Goethe) Renumele victoriei lui Miltiade. renumele e zădarnic.

Chamfort Cel care rămâne modest la dojane şi nu la laude. ele îi oferă putere şi relief. ca oamenii care prin hărnicie renunţă la aspirarea la înălţimi. când ai primit un costum nou. La Bruyere Modestia e cea mai convenabilă minciună.Ştefan Nemecsek MODESTIA: la toţi ne-ar şade bine Nu-ţi arunca şorţul. din Congo Nici un lucru nu e atât de mărerţ şi valoros. Anzengruber Modestia este pentru merit. Jean Paul (Hesperus) 141 . e cineva. ceea ce sunt umbrele unei picturi. Angelus Silesius Modestia este începutul tuturor raţiunilor.

Prima mă face temerar. din Spania Trei comori a-şi aprecia ca de durată : în priml rând binele. Lichtenberg (Lucrări amestecate) Modestia care devine conştientă. mai mult o laudă. însă nici un modest nu apare obraznic. Schopenhauer ( Parerga şi Paralipomena) Există o modestie. numai cu ajutorul diavolului ajunge la Curte. care e numai o manta a aroganţei. când vrea. decât să-l iubească. Ebner-Eschenbach Modestia la capacităţi modeste e simplă sinceritate. cumpătarea generos şi modestia purtător al eternităţii.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Un obraznic poate apare ca modest. a doua cumpătarea şi a treia modestia. Sheridan(Rivalii ) Un lup e întotdeauna dispus să servească gratuit ca cioban. 142 Lao-Tse . Carmen Sylva Modestia e o calitate. pe care femeilele la un amant. se ucide. din Rusia Cel care e modest. La marele talente este făţărnicie.

La Rochefouculd Wer bescheiden ist. ob bescheiden. Duclos (Considerations sur les moeurs) Când modestia împodobeşte pe un tânăr . cel care e obraznic trebuie să sufere. cărora altele le lipsesc. cu care poţi ajunge departe şi fără ea.Ştefan Nemecsek Eu mi-am dorit deseori. Edith Sitwell Modestia ar trebui să fie virtutea acelora. Plautus (Asinaria) Modestia este o podoabă. să am timp să fiu modestă. (Cel care e modest trebuie să suporte. pe care o poţi anexa renumelui. Dar am fost prea ocupată să mă gândesc la ea. Georg Christoph Lichtenberg Modestia e virtutea pe care o apreciezi cel mai mult la alţii. Also wirst du gleich verschulden Ob du frech seist. Grillparzer(Parodii) 143 . fie că eşti modest. Lessing (Scrisori) Modestia e singura lucire. fie că eşti obraznic. der muss leiden. Deci. trebuie să suferi) Goethe (Epigrame) Toţi oamenii mari sunt modeşti.el nu-şi cunoaşte valoarea sa. muss dulden Und wer frech ist.

ca aici in regatul timpului . cu cine galopează şi cu cine se opreşte. Jakob Böhme Acolo în eternitate se petrec toate de-odată. Schiller Timpul călătoreşte în paşi diferiţi. Angelus Silisius Timpul întârzie. cu cine umblă. eşti scutit de orice durere.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII TIMPUL: NU EXISTĂ. Jean Paul Dacă timpul e eternitate şi eternitatea e timp. 144 Shakespeare .Eu vreau să vă spun că timpul cu cine trece pasul. se grăbeşte. NOI DOAR ÎL MĂSURĂM Timpul e larva eternităţii. prezentul a zburat acuma ca o săgeata şi trecutul stă veşnic liniştit. cu persoane diferite. nu există înainte sau după. împarte şi vindecă . Zicală Timpul are trei paşi: viitorul vine întârziind.

codrule) Omule fi economicos cu viaţa ta! Nu ai destulă rezervă din timp. fără vânt. Fără ploaie. Richard Dehmel (Lucrătorul ) Oamenii care nu au niciodată timp. Theokrit Timpul pierdut e existenţă. Seneca Ce te legeni. codrule. Edward Young Pierzi o grămadă de timp. precum sunt păsările: timpul. şi chiar pentru amândoi şi avem soarele.Eminescu (Ce te legeni. Lichtenberg Nu e puţin timpul pe care-l avem. Ne lipseşte numai o bagatelă. ca să fim aşa de liberi. ploaia şi vântul. Cu crengile la pământ? De ce nu m-aş legăna Dacă trece vremea mea ! M. John Steinbeck Există hoţi care nu sunt pedepsiţi şi oameni care fură timpul scump. sunt cei mai inactivi. căutând să-l câşitigi. ci e prea mult cel pe care nu-l folosim.Ştefan Nemecsek Noi avem de lucru. 145 Napoleon I .Timpul folosit e viaţă.

Dar nici jignitorul şi nici jignitul nu rămân.Cioran (Ispita de a exista) Îmi plâng nevrednicia mea. R.Eminescu (Satira I ) Timpul preface un sâmbure de orz într-o cană de bere. M. Pascal 146 . din Anglia Timpul vindecă durerile şi certurile.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Numai în arbori inelele anilor mereu se lărgesc. sub crugul ceresc.Tagore Când cu gene obosite sara suflu’n lumânare. ceea ce au fost. când îmi văd viaţa în mâinile orelor sterile. fiindcă omul se schimbă. Doar ceasornicul urmează lunga timpului cărare. În trupul meu timpul sporeşte puţin de la o zi mai firav-la alta. Din Letonia Timpul înseamnă bani. E. Lucian Blaga ( Ecce tempus) Cine optează pentru timp se prăbuşeşte în el şi-l face mormânt geniului său.

care încearcă. Börne Povesteşte-mi trecutul şi eu voi recunoaşte viitorul. Solomon Timpul îl descoperă pe cel rău. credinţa a luminat nordul. nesfârşitul trimite un geniu rău. Börne Puterea vieţii a unei epoci . Jean Paul (Quintus Fixlein) În lungile nopţi ale evului mediu. Euripides Fiecare e un copil al timpului.Ştefan Nemecsek Marile timpuri sunt aproape întotdeauna acelea care merg strâmb. Confucius Toate la vremea lor. ci în câştigul ei. acuma toate au trecut.Schefer . nu a constat în recoltă. Fontane În fiecare secol. când în fiecare clipită trebuie să te îngrozeşti. 147 L. Georg Friedrich von Brandenburg Fiecare îşi are timpul său.

Elazar Beyoetz 148 . Eu necesit timp să-mi curăţ arma.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Îngerul omului e timpul. cu cât ai fost mai fericit. Schiller (Moartea lui Walllenstein) Timpul vindecă rănile. îi cuprinde pe toţi oamenii. Goethe ( Weislingen) Eu nu am timp ca în fiecare zi să mă machiez. T. I. Plinius (Scrisori) Fiecare epocă mare.Mommsen Epoca noastră contemporană. Henriette Mantel Nici-un timp nu poate fi suficient de groaznic.Kant (Critica raţiunii pure) Cumpăraţi timpul. ca să nu fie socotit în curând epocă de aur. Efes Timpurile au trecut. este de fapt timpul criticei. Zicală Fiecare timp e cu atât mai scurt. căreia toţi ne supunem.

Goethe Îndrăgostitul nu are timp să fie pictat.Eminescu /Glossa) Nimic nu poate învinge timpul şi deci nici opera poetică. Toate-s vechi şi nouă toate. M.W. Ovidiu 149 . Stendhal Amânarea e hoţul timpului. Werner Schneyder Vremea trece. dar a fost o epocă frumoasă. ea încolţeşte.Ştefan Nemecsek Fantoma timpului e corespunză toare fantomei prezentului. J. Iovan Ducici (Comoara împăratului Radovan) Iubirea nu are o măsură a timpului. înfloreşte şi se maturizează într-o oră frumoasă. vremea vine. Edward Young Repede dispare timpul. şi neobservat se furişeaă bătrâneţea. Ce e rău şi ce e bine Tu te’ntreabă şi socoate. Theodor Körner Noi am greşit amândoi.

gânduri şi simţiri. la femeie când are un trecut în urma ei. Emanuel Geibel Oamenii la timpul lor le seamănă părinţilor lor. dacă vrei să înţelegi întreaga artă şi sensul.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Eu nu mă gândesc niciodată la viitor. Pierre Leroux Timpul e un spaţiu gol care se umple cu întâmplări. Heinrich Leberecht Fleischer La bărbat îmi place când are viitor. Oscar Wild Viitorul trebuie să-l ai în simţuri şi trecutul în acte. atunci prietene. trebuia să priveşti de la distanţă.El vine destul de vreme. Albert Einstein Viaţa e inspirarea viitorului. Talleyrand 150 . dacă priveşti de aproape te zăpăceşte. Wilhelm von Humboldt Timpul e un tablou din mozaic.

Ştefan Nemecsek DUREREA: e fizică sau psihică Ah durerea! Numai tu îl trasformi pe om. H. Kolbenheyer (Copilăria lui Paracelsus) În pieptul îngust al unui om se poate ascunde multă durere. zace întreaga noastră umanitate.Heine Nu există nici un om fără dureri. Lamartine(Armonii) Fiinţele umane suferă deja din timpuri imemorabile sub greutatea pasiunilor lor. Dacă există unul. acumulând erori după erori. din Turcia Norii aparţin pământului şi nu cerului. Bonsels 151 . acela nu e om. în fiinţă adevărată. Buddha În spatele cicatricelor.

Până atunci a fost cu părul argintiu. acum e aplecat adânc. Ferdinand von Saar 152 . Geibel Cel care a suferit o durere profundă. Börn Durerea te face să simţi bucuria. nu mai e tânăr. Cel care suferă mai mult. care a strălucit în creştetul capului. Schiller (Wilhelm Tell) Durerea e fericirea sufletului. Buddha Durerea e viaţă. trăieşte mai mult. Victor Coroianu Când îţi apare durerea. ci deprimantă şi tristă. enervarea şi prostia sunt cele trei surse ale suferinţei umane.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Stupiditatea. atunci stai liniştit şi întreab-o ce vrea de la tine. precum răutatea te face să recunoşti bunătatea. Ewald von Kleist Ah! Iubirea nu trăeşte din dureri şi nici viaţa din dragoste? Chamisso (Barza ) Durerea nu e constructivă.

Ewald von Kleist Durerea e un înger sfânt şi prin ea.Cine o cunoaşte i se apleacă Shakespeare (regele Jon al III-lea) 153 . ca munţii furtunile. moartea ar distruge toate.Heine (Rabinul din Bacharach) Aceasta e experienţa mea cea mai rea. Morgenstern Mâhnirea e mândră. Stifler Durerea te uneşte din nou cu Dumnezeu. Sub suflul ei se desfăşoară sufletul. ci mici. omenii au devenit mai mari decât prin toate bucuriile lumii. nu trebuie să se plângă că spinii l-au înţepat.durerea nu-i face pe majoritatea oamenilor mari. şi valul ei se va scurge spre câmpie. Jean Paul (Aforisme) Dacă n-ar exista nici o durere în lume.Ştefan Nemecsek Durerea e cel mai mare învăţător al oamenilor. H. Dante Cel care atinge trandafirul cu mâna goală. Dacă o rană nu m-ar durea. atunci n-aş trata-o şi aş putea muri prin ea. Dar de culmi se frânge furtuna. Ebner-Eschenbach Sufletele mari atrag durerile.

Giacomo Leopardi Durerea ascunsă.Numai durerea nostră nu ).. şi anume nerăbdarea şi înşelarea noastră că ea va reveni mereu. rămâne o cicatrice. Rob Hamerling(Ahasvera l Roma) Durerea ţi-o aminteşti. e sfântă ca moartea. Fuor che il nostro dolor! (Totul e o taină. Heinrich Wiesner Durerea e naşterea marilor fiinţe. Tiedge (Urania) Nu e o plăcere. De la pigmei Ceea ce e penibil la durerile corpului e ceva netrupesc. din Anglia Unde este o rană.Durerea e aceea care eliberează lumea.. Jean Paul Durerea are o preferinţă pentru vocale. Otto Erich Hartleben(Poezie) 154 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Un şoarece mort nu simte frigul. (Cui dolet) din latină Arcano e tutto.

Hebbel (Journal ) Se spune în Apocalips că înfricoşătoare chinuri îi aşteaptă pe cei. J.Busch(Aventurile unei calfe) Vorbele la durerile mari. Buddha 155 . Bodenstedt (Cântec) Poezia e o durere profundă. acţionează ca muştele pe rană. Schiller (Fecioara din Orleans) Mai departe. a căror frunte nu poartă . fără nici-un dubiu.. Emil Cioran ( Ispita de a exista) Cauzele suferinţei umane.Ştefan Nemecsek Durerea e scurtă şi bucuria e veşnică. nu ai dureri ? Mozart (Don Juan ) Cele mai crunte dureri pe pământ. Wilh.Rosny (Corbii) Durerea adevărată e pudică.H. le suport cu plăcere. pecetea Domnului. Fr. Anonim Bucuriile exagerate devin dureri. sunt pasiunile care-i asaltează inima. Justin Bertuch (Mielul ) Durerile trecute. sunt acelea pentru care plângi şi le ascunzi.

Montaigne Caută înţelepciunea ta. în tine însuţi. e mama înţelepciunii. cu un spirit egal. la noi e un înţelept. Euripide Durerea este tatăl şi iubirea.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII ÎNŢELEPCIUNE: de ce nu ne domini întotdeauna? Cel care se supune destinului fără mârâieli. Din Ucraina Cea mai bună dovadă a înţelepciunii este o constantă bună dispoziţie. Padma Sambhava Înţeleptul învaţă să abordeze circumstanţele schimbătoare ale vieţii. nefiind nici exaltat prin succese şi nici deprimat prin eşecuri. Buddha 156 . Börne Dumnezeu vinde înţelepciunea pentru muncă şi dureri.

din Olanda Biblia spune că începutul înţelepciunii stă în frica de Dumnezeu.Ştefan Nemecsek Înţelepciunea nu apare din raţiune. ci din inimă. Bonsels Un om înţelept recoltează tot anul. Ea apare întodeauna în zorii zilei următoare. Înţelept însă devii numai prin tine însuţi. Montaigne Nu există zi pentru înţelepciune. Schiller (Fiasco) 157 . din Mongolia E posibil ca prin cunoştiinţe să înveţi pe alţii. Rosegger Înţelepciunea nu e un medicament. pe care să -l înghiţi. din Congo Un om preferă să se nască priceput. Chamfort (Maxime) Viaţa înseamnă a visa. înţelepciunea înseamnă a visa plăcut. dar înţelept devine numai prin învâţătură. dar eu cred că e în groaza de oameni.

Jean-Jacques Rousseau Comerciantul isteţ işi ascunde comoara. dar acesta nu-l poate învâţa pe înţelept. activ şi şprinţar. 158 Bodenstedt .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Fericiţii par să fie oamenii deştepţi. Goethe Tinereţea e timpul când trebuie să înveţi înţelepciunea. Nobilul îşi maschează înţelepciunea. Angelus Silesius Înţelepciunea trebuie să înalţe. ca să apară sărac. Shakespeare( Regele Heinrich IV) Înţelepciunea e un izvor. să apară neştiutor. devi mai puternic. Shakespeare (Cum vă place) Lord Bardolph! Nu despărţi înţelepciunea de onoare. Li Gi Omul rămâne înţelept până când caută înţelepciunea. Bătrâneţea e timpul când s-o aplici. Gutzkow (Cavalerul spiritului ) Înţeleptul îi poate lua favorurile celui puternic. din care cu cât bei mai mult. pe un servitor. dar înţeleptul se ţine un prost. Talmud Tâmpitul se ţine înţelept. Din momentul când a găsit-o. devine un prost.

Seneca Înţelepciunea ? N-a existat o epocă mai golită de ea. E. Wilhelm Busch 159 .Ştefan Nemecsek Creşterea înţelepciunii se poate exact măsura. după scăderea bilei. e o jumătate de înţelepciune. şi să crezi că toate înţelepciunile vin de la Dumnezeu. numai înţeleptul le tace.Cioran Înţelepciunea e un fel de obrăznicie cultivată. Francis Bacon Gânduri tâmpite are fiecare.Cioran (Ispita de a exista) Sapere aude! (Cântăreşte să fi înţelept) Horaţiu Nu merită să ajungi la şaptezeci de ani. Aristotel O întrebare înteligentă. Goethe( Vagabondările lui Wilhelm Meister) Înţelepciunea nu se odihneşte în literatura de specialitate. Nietzsche Înţeleptul priveşte noul cu ostilitate. E. vreau să spun că omul n-a fost niciodată el însuşi ci o fiinţă refractară la înţelepciune.

din Arabia Bine educaţii contrazic pe alţii. fără să fi făcut pe prostul”. altfel înţelepciunea ar dispare. Erica Jong Preferabil un nebun deştept decât un înţelept necugetat.Bodensted (Mirza-Schaffy) E cea mai mare înţelepciune. care pedepseşte şi dărueşte. Fr.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Filozofi ! Păziţi-vă să găsiţi piatra înţelepciunii. să crezi într-un Dumnezeu. Netoţii nu se duc niciodată la deştepţi. Zicală 160 . Shakespeare Deşteptul trebuie să meargă la netoţi. înţeleptul se contrazice pe el însuşi. Stanislaw Jerzy Lec Desori înţelepciunea călăreşte pe măgar şi ajunge prea târziu. Oscar Wilde Nimeni n-a descoperit înţelepciunea. Voltaire(30 Mai 1778-în gloria morţii) Înţelepciunea strigă afară şi lasă să se audă pe străzi. O să v-o atârne de gât.

Paul Ernst Deşi ştiu mult. brutal aşa ar vrea înteligenţa să fim: ea e feminină şi adoră numai un luptător.Ştefan Nemecsek Frica de Domn este începutul înţelepciunii. M. înţelepciunea se pierde. Jes. fără griji. Shakespeare( Calpurnia) Omule nu urca aşa de sus. în tine însuţi.Opitz (Epigrame) Prin convingeri.Sirach O casă se clădeşte prin înţelepciune şi se menţine prin raţiune. Cea mai frumoasă înţelepciune e doar. Goethe (Faust) Cautăţi înţelepciunea ta. Padma Ambhava 161 . mizerabilii despre virtute. să nu fi prea înţelept. Zicală Marea înţelepciune. Angelus Silesius Curajos. Fr. ironic. totuşi aş vrea să ştiu totul. nu te închipui.Nietzsche(Aşa grăita Zaratustra) Tâmpiţii vorbes cu plăcere despre înţelepciune. e când nu eşti veşnic deştept.

J.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Înţelepciunea unui om nu se măsoară după experienţele sale.Goethe 162 . ci după capacitatea să facă experienţe. George Bernard Shaw Chiar şi cel mai înţelept. poate să înveţe incomensurabil de la copii.W. Rudolf Steiner Înţelepciune există numai în adevăr.

e fără valoare. Epicharm (Fragmente) 163 . Moliere (Tartuffe) Invidia e suferinţa nebunilor.Busch (Măimuţa) Invidia creşte într-un ochi. dar invidia niciodată.Cel care invidiază suferă şi invers . Invidioşii mor. Invidia e mama democraţiei. şi imediat există unul. Miguel di Unamuno Abia posedă cineva ceva.Ştefan Nemecsek INVIDIE: cât de mult rău faci deseori.. suferinţa nu are invidioşi. din Rusia Învidia o face pe lebădă. ca ciupearca pe palmier. să clocească pe ouă de raţă stricate. Wil.. din Rusia Acela care e neinvidiat de nimeni. pe care-l supără asta.

ca norocul celui invidiat.mai întâi preferă să laude. de aceea nu trebuie să ne mirăm. La Rochefoucauld Invidiosul devine mai sărac. Hebbel (Journal) Când invidiosul vrea să ponegrească . atunci când îi vede pe alţii bogaţi.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Invidia noastră durează mai mult. invidia e un viciu steril. invidia una pasivă. Goethe (Maxime şi reflexii) Ura este călăul său propriu. Logau Ura e groaznică. La Rochefoucauld 164 . Ebner-Eschenbach Invidia nu se poate ascunde. când invidia se trasformă în ură. din Anglia Cel mai sigur semn a unei adevărate înţelegeri dintre oameni e lipsa de invidie. Vauvenargues ( Reflexii) Ura este o decepţie activă.

oamenii mari se caută intre ei şi se iubesc. Schiller (Inelul lui Polycrates ). Hippias Oamenilor mici la suflet. Cornelius Nepos ( Chabrias) Mie nu-mi place norocul tău mare. decât sârguinţa. le place să fie invidioşi pe semenii lor. care se cheamă război. Jack Thomson Invidia e un număr mai mare. Herodot Tremur de invidia zeilor. 165 . Smiles (Caracterul. căci ştiu cât de invidioşi sunt zeii. (A crepa de invidie) Martial. Schiller (Don Carlos) Invidia gloriae comes ( Invidia e însoţitorul renumelui). Peter Weck Rumpitur invidia. Vergil şi Phaedrus Invidia trebuie s-o juri.Ştefan Nemecsek Oamenii invidioşi sunt de două ori răi: ei se enervează nu numai de nenorocul lor. societatea şi exemplul) Invidia colectivă este forma activă. dar şi despre norocul altora.

Psalm 75 Cel care nu simte invidia. Logau Învidioşii sunt duşmani. (Invidia medicilor e cea mai rea) Anonim Cel care devine de neinvidiat. trebuie să mi le lăsaţi. Goethe ( Ifigenia) Invidia medicorum pessima.Ce mi-a oferit Dumnezeu. Eschile (Clitemnestra) 166 . E actul cel mai frecvent pe pământ. nu e învidiat. Zicală Celor fără Dumnezeu li se oferă invidia. Goethe (Păsările) Lasă pe invidioşi să invidieze şi pe duşmani să se urască. nu-i lipseşte niciodată scuzele.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII A învidia şi a fi învidiat.

Noul Testament Familia e patria inimii. norocul vine singur. Graham Greene Într-o familie paşnică. J. Lev Tolstoi (Ana Carenina) 167 . din India Toate familiile fericite seamănă între ele. astăzi e doar un garaj. din China Să trăieşti departe de rude şi aproape de apă.J. Giuseppe Mazzini Familia e cea mai veche şi cea mai naturală comunitate.Rousseau Pe vremuri familia a fost o fântână.Ştefan Nemecsek FAMILIE FAMILIE SFÂNTĂ. Fiecare familie nefericită e nefericită în felul ei.

din Spania E bine când socrii sunt departe şi apa şi lemnele de foc. este cel mai bun antidot contra pierderii tradiţiilor. din Mongolia E preferabil să fi muşcat de o rudă. nu căuta lumea.J. J. din China Fiecare om e înrudit cu cineva. nu găseşte nici o decizie în problemele familiare. 168 din Rhodezia . sunt aproape. nu te adresa rudelor. din India Chiar şi cel mai onorabil judecător. dacă nu prin sânge. Pe urmă găsesc ei singuri drumul. din Abisinia Nu ai bani. atunci prin fapte şi gânduri. preferă să mergi la casa prietenului. dar nu la sora ta. din China Dacă eşti ruinat.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Farmecul familiei.Rousseau Porcului şi ginerelui e suficient să le arăţi numai o singură dată casa. Ai dificultăţi. decât să fi sărutat de ea.

Shakespeare (Regele Lear) Unele castele nobile. au deja fii răi. Marmontel (Lucile-scene) . M. J. Wolfang Menzel Cel care-şi serveşte fidel ţara. nu are nevoie de strămoşi. nu mai poate niciodată să se integreze în el însuşi. rudele se împrăştie. decât o serie de poze de strămoşi.Ştefan Nemecsek Moare mama.F. (Miranda) Shakespeare (Furtuna) O familie e izvorul binecuvântării şi ghinionul poporului. Voltaire (Merope) Nu există nici-o origine mai superioară. ca Adam. Însă meritul îl garanteză strămoşii. din India O oglindă e mai bună. Plutarch O fiinţă care-şi neglijează neamul său. din Filipine Desigur că e frumos să provi dintr-o casă bună. 169 .Luther (predică 1566) Unde poţi trăi mai bine ca în sânul familiei tale.

Anonim Viaţa nu începe din clipa concepţiei sau a momentului naşterii. Brenda Ueland Eu n-am auzit încă un bărbat. Jacques Delille Familia ? Un teren de lupte pentru generaţii. omoară creativitatea. iar tu ţi-ai ales prietenii. care să fi cerut sfatul. cum să coordoneze cariera sa cu familia. însă pe unii nu-i prefer. gata de ajutor. George Burns Destinul ţi-a dat rudele. însă să o ai într-un alt oraş. drăgăstoasă. Lilian Carter Familiile dar mai les soţii.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Eu îmi iubesc toţi copiii. Konrad Gerescher 170 . Ea începe când copii părăsesc casa şi câinele moare. Anonim Fericire înseamnă o familie mare. Gloria Steinem Nu puţine relaţii încep la vin şi melodii şi se termină la lapte şi zbierete.

Anthony Hope Cuvântul .. mai rele ca toate celelalte. într-una nefericită certurile. este continuarea luptei familiale pe un alt teritoriu.bandă familiară” are întradevărat un gust neplăcut. Helmar Nahr 171 . Alexander Sutherland Neill Oglinda familie sunt copiii. Gabriel Lau Tatăl familiei este aventurierul timpurilor nostre moderne. Lubos Simek Bărbatul e capul familiei dar femeia poartă pălăria.Ştefan Nemecsek Familiile bune sunt în general. Andre Gide Simţ familiar înseamnă să te strădueşti mai din vreme. Zicală evreiască Concediul familiar. Karl Kraus Într-o familie fericită domneşte iubirea. să te autojertfeşti şi să laşi copiilor o sumă mare.

Oamenii care au griji familiale. Gabriel Laub Unitatea în familiile de rromi se bazează pe cerşit şi hoţii. nu se preocupă de politică. Victor Coroianu 172 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Familia e temeila statului.

Fă ceva rău: se află la o sută de mile. din China Vaca îl cunoşte pe cel care o mulge. din Jugoslavia Un om bun e cunoscut peste tot în ţară. Bismarck 173 . e cunoscută numai într-un cerc restrâns. din Mongolia Fă un bine: vecinul tău nu află. ca să placi oamenilor mici. însă cel rău merge mult mai depaarte. Börne (Despre comportamentul cu oamenii) Popularitatea pentru mine a avut întotdeauna ceva neplăcut. cât ai merge o zi.Ştefan Nemecsek POPULARITATEA: o câştigi greu şi o poţi pierde atât de uşor! Un bun renume ajunge departe. însă nu pe proprietar.O femeie bună. din Abisinia Tu trebuie să fi mic.

Ebner-Eschenbach Douăzeci şi trei de ani! Şi n-a făcut nimic pentru nemurire. nu mai puţin exagerat. . Geibel (Proverbe) 174 . până ajunge cenuşă.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Ei ar admira bucuros oamenii mari. să fie văzută. Carmen Sylva Renumele e ca un cerc în apă.Ele demonstrează însuşirile sale. pentru cel care le caută şi cel care le are. dacă aceştia ar fi concomitent şi ticăloşi. Goethe (Zahme Xenien) Popularitatea e ca flacăra unei lumânări. care nu încetează să se extindă. nu se poate aştepta la indulgenţă şi nici nu o poate pretinde. până când extinderea se stinge în nimic. sau ca focul aprins în jurul unui om. Carlyle Tâmpenia se vâră în faţă. Schiller (Don Carlos ) Cununa de lauri are frunze amare. şi săracul om e ars. Deşteptăciunea e retrasă. Shakespeare (Regele Henrich VI) Cel care apare în public.Deseori multe i se înstrăinează. ca să privească.

cât şi a celor destructivi. Victor Coroianu 175 . Liz Taylor Prea multă popularitate te face neiubit. minciuni şi uitări. Victor Coroianu La apogeul popularităţii primeşti o publicitate. Hans-Joachim Kuhlenkampff Există o popularitate atât a oamenilor mari creatori . Zicală Bârfa e impozitul pe popularitate. care te fluieră. înseamnă în general: promisiuni. Ben Kingsley Popularitatea la politicieni.Ştefan Nemecsek Pe morminte cresc cei mai frumoşi trandafiri.

care să nu aparţină creştinătăţii. Novalis (Fragmente) Creştinismul e platonism pentru popor. Nietzsche 176 . accentuarea absurdităţii credinţei a creat în creştinism un întreg subcurent.Cioran Nu există nici o religie.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII DESPRE CREŞTINĂTATE ŞI CREDINŢĂ Sunt creştini toţi cei botezaţi întru Christos? Victor Coroianu De la Tertulian la Kierkegaard. în crizele lui de luciditate nu se consideră un slujitor al Absurdului ? E. care ieşind la lumniă a depăşit cadrul Bisericii.Care credincios.

calvinismul şi ortodoxia există toate trei. Graf 177 . Renan (Viaţa lui Isus) Religia creştină este intenţionat o revoluţie politică. e învăţământul libertăţii sufletului.Ştefan Nemecsek Ceea ce a creat Isus. care a greşit după ce a devenit moralistă. Ludwig Feuerbach Catolicismul poartă încă hăţurile religiei. dar nu pe noroiul păcatelor. unde e creştinismul. Biserica protestantă este peste tot atât de puternică.Protestantismul şi iudaismul sunt numai învăţături. Goethe (Maxime şi reflecţii) Adevărata religie e construită pe dreptate. Graff Biserica catolică e aşa de puternică şi în ultimul sat de munte. ca şi predicele unor preoţi. ca la Roma. Anonim Biserica catolică subestimează pe unele. protestantismul subestimează masele.va rămâne veşnic de la el. însă e un dubiu. pe binele din natura umană. Rathenau Luteranismul.

Nietzsche (Anticrist) Reformarea biserici a fost paraclisul haosului. M. şi nu portă în inma sa.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Definiţia protestantismului e: semiparalizia creştinătăţii şi a raţiunii. De ce ? El a murit din toate timpurile. Hilty (Scrisori noi-1906) Este ortodoxia o biserică fundamentalistă şi încremenită în trecut ? Victor Coroianu Creştinătatea stă faţă de iudaism într-un ctrast mai mare. Jean Paul Până la un anumit grad creştinătatea va accepta mereu un tip naţional. Angelus Silesius Cel care crede. care nu are nici-o ură şi nici duşmănie faţă de cineva. blândeţe şi binefacere. decât faţă de păgânism. 178 Schiller (Thekla) . mânie şi răzbunare.Luther Omule! Un creştin perfect nu are niciodată un prieten adevărat în lumea asta. îi are pe sfinţi în apropiere. Goethe (Despre literatură şi viaţă) Un creştin e un om. ci pură iubire.

încrederea în imposibil şi neverosimil.1838) 179 . credinţa nu e altceva decât adaptarea la lumea divină. Schopenhauer Credinţa trage în jos. Tesalonici 3. Rathenau Într-adevăr: nimic din lume. e mai uşor decât a gândi. Goethe Astăzi ştiu că. zicală Credinţa şi ştiinţa se comportă ca talerele unui cântar: după greutăţi. când unul se ridică celălalt coboară. nu poate accepta mai bine lenea. Paul Ernst (Amintiri din tinereţe) Credinţa nu e treaba fiecăruia. toate transcedentalele. ca ortodoxia.2 A crede. l-ar vinde. Reinmar von Zweter Credinţa e iubirea în cele nevăzute.Ştefan Nemecsek Isus pe care odată iudeii l-au vândut. dacă ar fi acuma pe pământ. până la realitate. 26. eu cred că o mare parte din botezaţi. Burckhardt (către Hans Riggenbach.8.

Robert Hamerling (Atomistica voinţei ) Credo. Renan (Biserica creştină) 180 . nu poate fi contrazis decât cu principii. Börne Să-i oferi credinţă unui om.( Cred fiindcă e absurd ) Tertulian (Despre carnea lui Christos) Rareori credinţa depăşeşete privirea ochilor noştri. dar nici-un martir. Pentru o bună confirmare. Leibnitz Cel care-şi apără credinţa sa cu principii. La Rochefoucauld (Reflexiuni) Drumul spre credinţă. găseşti destui avocaţi. Le Bon (Psihologia masselor) Numai credinţa a creat toate puterile. înseamnă să-i amplifici puterea de zeci de ori. quia absurdum. Ernst Jünger Se moare pentru păreri şi nu pentru conştiinţă. minimalizează ideia de Dumnezeu. ca o constatare a raţiunii sale. duce prin necredinţă.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Cel care nu crede în lucurile divine. pentru ceea ce crezi şi nu pentru ceea ce şti. care există.

din Rusia Ateismul e sinuciderea sufletului.Luther Nu se glumeşte cu o fecioară. Petit-Senn Nouă ni se arată numai drumul. din Nepal Dumnezeu e încă în mine. iar credinciosul despre lumea de aici. Angelua Silesius (Pelegrinil heruvinic) 181 . un ochi şi cu credinţa. dar numai credinţa apostol. ţinta trebuie s-o găsim noi. Rivarol Credinţa fără iubire.Ştefan Nemecsek Critica te poate face filizof. Ebner-Eschenbach Acolo unde înconştieţa e sfinţită. tâpenia pare deşteaptă. din Elveţia Fără Dumnezeu fiecare cărare e mai largă. Thomas Gray ( On the Prospect of Eton College) Necredinciosul se înşeală depre lumea de dincolo. ca şi cum ar fi o mare întreagă într-un burete mic. nu are valoare. M.

din tribul Bantu Deseori zeii. pentru preoţi. pe care îi iubim. Tu ai presupune că omul l-ar crea pe Dumnzeu după figura sa. să-l vezi pe Dumnezeu acolo sus. Wieland (Agathodämon) 182 . dar să nu-l cercetăm. inima ta ar trebui să fie curată ca o oglindă. sunt curate păpuşi de teatru. oamenii au fost mai sfinţi. sau aici pe pământ. dar îl putem găsi numai cu inima. Lichtenberg Atunci când zeii au fost umani.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Omule gândeşte-te. Schiller (Zeii Greciei) Pentru un câine muşcătura sa căzută pe pământ. Hebbel (Journal-1841) Dumnezeu a creat pe om după imaginea sa. Philemon (Fragmente 118) Dumnezeu se ascunde în spatele acelora. e Dumnezeul său. Angelus Silesius Noi putem să-l căutăm pe Dumnezeu cu raţinunea. Josef von Eötvös Să credem în Dumnezeu şi să-l cinstim.

să ni se explice lumea. Protagoras Ceea ce este Dumnezeu în sinea sa. dar nu l-am înţeles niciodată.Ştefan Nemecsek Dumnezeu e numai un cuvânt gândit. Apostol Luca 1. ca şi un cărăbuş care ştie ceva despre om. ştim tot atât de puţin. dacă există sau nu există. iertător. Psalm 103.8 Dacă n-ar exista nici un Dumnezeu. Voltaire 183 . preoţi sunt groaznici. Lamartine ( Primele meditaţii. răbdător şi grandios în bine. Voltaire (Trei arte) Dumnezeu e milos. Zwingli (De vera et falso religione) Eu l-am văzut pe Dumnezeu peste tot. Lamartine Despre zei nu ştiu. ar trebui să-l inventăm.Omul) La Dumnezeu nimic nu e imposibil.37 Dumnezeu e bun.

ca adevărul. Din lucruri frumoase. nu poate vedea frumuseţea. Plotin Frumuseţea e cumpărată numai de ochii cunoscători şi nu oferită de laudele vânzătorului. Feuchtersleben Când sufletul nu e frumos. dacă amândouă s-ar topi în frumuseţe. dispreţueşte toate graniţele. trăieşte binele în om. Shakespeare (Iubire.Boileau (Epistel ) Ceea ce sună frumos.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII DESPRE FRUMUSEŢE Nimic nu e mai frumos. Rückert (De ziua celor Trei Crai) Ţine-te de frumuseţe. ceea ce e frumos toate esteticile. N. durere şi plăcere) 184 . Robert Schumann Adevărul şi binele s-ar împăca.

Morgenstern ( Scări. Pascal Frumos e de fapt. din Flandra Lucrurile frumose cresc în mijlocul spinilor. Geibel (Nimicuri) 185 . decât în ceea ce visăm. a cărei imagine o caută în lumea largă. dar nu-şi împodobeşte casa cu frumuseţi. Ebner-Eschenbach( Aforisme) Frumuseţea de azi îmi place ca şi cea de ieri. Artă-1895) Există o frumuseţe fizică trecătoare şi una psihică permanentă. tot ceea ce consideri cu dragoste. e numai ceea ce e etern invizibil. nu poate fi numit fericit. Victor Coroianu Cel care e bogat în proprietăţi şi bunuri. din Congo Ceea ce ne farmecă la frumuseţea viziblă.Ştefan Nemecsek Fiecare poartă în el imaginea primitivă a frumuseţii. Euripides (Fragmente) Frumuseţea e mai puţină în ceea ce vedem.

din Franţa Virtutea e frumuseţe. (Antonio ) Shakespeare Frumuseţea e o scrisoare de ofertă deschisă. Proverb Zilele frumoase trebuie să le lauzi seara.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Fiecare mână e frumoasă. Schopenhauer (Aforisme pentru înţelepciunea vieţii) Frumuseţea şi cu raţiunea sunt rareori rude. proverb Frumuseţe îmblânzeşte orice mânie. Goethe. Jean Paul Frumuseţea trage mai puternic ca boii. din Polonia Omul nu e niciodată aşa de frumos. din Anglia Şi demonul a fost frumos. care-ţi câştigă inima în prealabil. Faust (Lynkeus) 186 . ca atunci când cere iertare sau când el însuşi iartă. dacă e darnică. iar femeile frumose dis de dimineaţă. când a fost tânăr.

nu te poţi acoperi. din Scoţia Femeile frumoase atrag nenorocirile. din China Cu frumuseţea soţiei tale.Tot ceea ce posedă tulbură iubirea. Raţiunea femeii zace în frumuseţea ei.Ştefan Nemecsek Frumuseţea unui bărbat rezidă în raţiunea sa. blestemând pe fiecare proprietar în parte. din China Frumuseţea atrage pe hoţ. din Irlanda Fetele frumoase nu poartă portmoneu. Shakespeare (Rosalinda) O femeie frumoasă e o înşelătorie mută. Goethe (Faust-Phorkyas) 187 . mai repede decât aurul”. din Suedia Frumuseţea e indivizibilă. din Mauritius Nu frumuseţea femeilor îi orbeşte pe bărbaţi. ci ei singuri se orbesc. din Lituania Frumuseţea nu face oala să fiarbă.

dar durează ceva mai mult.Tot aşa ca un poet care laudă versurile altuia. toate femeile sunt frumoase. din Italia Când se lasă noaptea. din Sicilia Ah. în curând. ah în curând. Susan Sontag Bărbaţii afirmă că iubesc frumuseţea interioară a unei femei. Frumuseţea la femei e ceva masculin. Marlene Dietrich Frumuseţea la bărbaţii. e curent. 188 Olga Cehova . însă în mod comic privesc cu totul în altă parte. are ceva femenin. vor dispare frumuseţea şi înfăţişarea. La Bruyere Când două femei frumoase şed una lângă alta. se poate trage concluzia că. Marlene Dietrich Fiecare femeie ar putea fii aşa de frumoasă ca în urmă cu zece ani. dar numai atunci. Hauff (Cântecul zorilor pentru călăreţ) Când o femeie găseşte una mai frumoasă. ea se simte mult mai frumoasă.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII O frumuseţe fără avere este ca o casă fără uşă. un vapor fără vânt şi un izvor fără apă. când le consideră mai proaste ca ale lui.

Şi ceea ce e bine. Francoise Sagan Noi femeile necesităm frumuseţea ca să fim iubiţi de bărbaţi. să fie iubită. Yoko Ono Femeile nu se fac frumoase să placă bărbaţilor. Coco Chanel Feţele pot minţi. fundurile nu. ci să enerveze alte femei. devine frumos. Şi tâmpenia ca să-i iubim noi pe ei. că Dumnezeu a avut humor. 189 Bill Bryson . Sappho Există o vârstă în care o femeie trebuie să fie frumoasă.O frumoasă strălucire ajunge! Ce doriţi? Adoraţia unui pancreas? Jean Kerr Ceea ce e frumos e bine. care mi-aduce aminte încă o dată. în care ar trebui să fie iubită. Marcel Ayme’ El are o faţă. Ninon de Lenclos Eu sufăr la frumuseţea care e aparentă numai la exterior. Şi pe urmă vine vârsta. e ca şi o undiţă fără nadă. să devină frumoasă.Ştefan Nemecsek Frumuseţea fără graţie.

Grass Frumuseţea e ca un adevăr: nimeni nu o poate defini şi fiecare poate să creadă că o posedă. Leo. dar ea mi-a fost pieirea. Margareta în Faust de Goethe 190 . Friedrich Nietzsche Corpul unei femei tinere. Neil Simon Ce iluzie rară este. ca faţa umană. dar nu le poţi avea pe toate. G.Tolstoi Frumuseţea nu valorează mult timp. a găsit o regiune mai urâtă. ar fi putut face să dureze o perioadă mai lungă. că cel călătorit in toată lumea.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Toate cele frumoase sunt strâmbe. Gabriel Laub Frumuseţea e numai superficială. Murpheys Gesetz E de dubitat.N. Zicală Frumoasă am fost şi eu. El natural. să accepţi că frumuseţea are aceeaşi importanţă ca bunătatea. e marea creaţie a lui Dumnezeu. dar urâţenia pătrunde până la oase.

Victor Coroianu 191 .dar divin şi nemuritor. Schiller ( Nevasta din Messina ) Frumuseţea înfloreşte numai în cântece. însă adevărul nu e întotdeauna frumos. Ernest Rietschel Nobil şi uman este un bun. e frumos. Johann Strauss (Vals) Puţină frumuseţe e preferabilă. Hamerling (Aspasia 24) Pe frumosa Dunăre albastră . Rob. te îmbie la rugăciune. din Persia Acea care nu-şi poate apăra cu curaj frumuseţea. nuşi merită premiul ei de aur. Schiller (Poezii ) Frumuseţea în artă e intotdeauna adevărată. Schiller (Fecioara din Orleans) Frumuseţea unui peisaj.Ştefan Nemecsek Frumos ca un Zeu şi bărbătesc ca un erou. banilor şi bunurilor.

C. în care n-ai râs. din Angola 192 . decât necazul. Chamfort (Maxime) Eu consider râsul ca unul din cele mai serioase probleme. cu atât mai mult poate râde din inimă. Raabe ( Der Dräumling) Cu cât un om e mai serios.V Râsul ne menţine mai rezonabil.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII DESPRE RÂS E o zi pierdută aceea. Schopenhauer Râzi de tine însuţi şi vei avea prieteni. Lessing (Minna von Barnhelm ) Râsul curăţă dinţii.

animalul nu râde.Ştefan Nemecsek Cel care poate să cânte şi să râdă. Schopenhauer Eu mă grăbesc să râd despre toate. nu poate avea o conştiinţă rea. râde mai bine. sunt intelectual şi moral la un nivel inferior. ca să nu fiu silit. Christian Oeser Oamenii al căror râs e constant afectiv şi forţat. Gottfried Keller În râsul nostru e cheia cu care descifrăm toată umanitatea. Zicală 193 . să plâng despre ele. Beaumarchais (Bărbierul din Sevilla) Cel care râde la sfârşit. Proverb Râsul e cea mai elegantă artă de a arăta duşmnului dinţii. Anonim Pentru a râde e necesar întotdeauna puţin duh. Carlyle Cel care râde din toată inima. sperie nefericirea.

aşa de albastru. doar trei minute zburătoare. Goethe (Torquato Tasso) Acolo cerul râde din nou. Jean Paul Râsul la omul obişnuit. Regina Elisabetha a II a Angliei Ridentem dicere verum. Oscar Wilde Un surâs costă mai puţin ca electrictatea şi aduce mai multă lumină. Deşteptul are o reacţie doar la o gluma ascultată. să nu te faci niciodată de râs. Joh. Nicolas Chamfort Mă dor toate.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Omul apare pe lume fără să râdă şi pleacă fără el.Ch. Rathenau Râsul nu este un început rău pentru o prietenie şi pentru terminarea ei fericită. Eleonore. Abbe’ Pierre Nu-ţi poţi imagina câtă spiritualitate îţi trebuie. e un capriciu curat al bucuriei. A fost fericit. că trebui mereu să râd. (Râzând să spui adevărul) Horaţiu.(Iliada) Tu priveşti râzând la mine.Wagner (Lied de primăvară) 194 .

plăcerea şi durerea sunt copii fraţi. baligă de mânz. ca orice armă.19 Râzând. Goethe Râs cu plâns. după Sir. plânsul. Proverb Să râzi în pumni. din România După râs urmează mâhnirea. Lessing (Minna von Barnhelm) Râsul a omorât în mod sigur mai mulţi.13. se recunoaşte prostul. Proverb După râsetele dese.Ştefan Nemecsek Prefer să mă loveşti . dar lasă-mă să râd. nu poţi să fi prea serios. Homer (Iliada) 195 . din România Să râzi între lacrimi. Moliere (Burghezul gentilom) Râsul. din Franţa Râs cu plâns.

la fel cum iubirea generează iubire. David Hume Humorul acceptă lumea precum este. Racine (Les plaideurs) Zâmbetul generează zâmbete. Helmut Thielicke Humor ai atunci. Heine (Ceaiul) Tel qui rit vendredi. Maica Tereza Simţul pentru humor e o minunată complectare a unei raţiuni umane sănătoasă. Jacob 4-9 Noi putem deveni de râs.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Râsul vostru însoţeşte vinul. nu încearcă să o amelioreze şi să o înveţe. ci să o suporte cu înţelepciune. Gerhard Branstner 196 . care danseză. râsul întârziat nu e o artă. fără să fim cu nimic de vină. dimanche pleurera. Schindler Humorul este o raţiune umană sănătoasă. când se râde imediat. Johann A. din Anglia Gluma şi humorul descoperă iubirea şi simpatia.

Rose Macanlay Humorul e nasturele. Max Goldt Fără un pic de răutate. gluma nu poate exista. Victor Coroianu 197 . care opreşte gulerul să pleznească. Joachim Ringelnatz Humorişii nu au hmor: ei îl comercializează.Ştefan Nemecsek Humorul e contagios. Werner Ehrenforth Prea mult humor te tâmpeşte. Hans-Hermann Kersten Râsul poate exprima atât bucuria şi optimismul cât şi ironia şi dispreţul. dar numai la aceia care sunt deja infectaţi.

Trebuies urcate treptele. Smiles Pentru succes nu există ascensor. Vauvenargues (Reflexii) Dacă vrei să obţii un succes mare. trebuie să trăiască ca şi cum n-ar muri niciodată. trebuie să cântăreşti ceva. Fontane Cel mai plăcut e să fi drept.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII DESPRE SUCCES Nu ceea ce am. Helmuth von Moltke 198 . Sofocle (Fragmente) Cel care vrea să realizeze ceva grandios. cel mai bine să fi sănătos. ci ceea ce realizez e regatul meu. şi cea mai plăcută situaţie e atunci când realizezi ceea ce ai vrut. Oesch Succesul atârnă de curaj.

din Normandia Albinele şi viespele sug la aceleaşi flori. dar să fi deştept. care le lipseşte prietenilor tăi.Wilde Am observat. suferă. Ebner-Eschenbach(Aforisme) Succesul se bazează în general pe ştiinţă şi pe timpul necesar pentru realizarea lui.Ştefan Nemecsek Trebuie să refuzi mediocrităţile. ca dacă vrei să obţii succes în lume. care se găsesc între ei. trebuie să pari prost. Aceia însă.. poate că ai avut noroc. Montesquie De succesul tău aparţine ceva. a fost o întâplare. O. dar nu produc aceaşi miere.Când ai avut a doua oară succes. se datoreşte sârguinţei şi iscusinţei tale.Dacă însă ai avut succes şi a treia oară. Joubert Atât cei tâmpiţi cât şi cei deştepţi au un succes uşor. ca să obţi succesul zilei. Montesquie Dacă ai avut odată succes. Mahabharata 199 .

Ebner-Eschenbach Exitus acta probat. Shakespeare ( Trilus şi Cressida) Numai la laşi. Beaumarchais (Nunta lui Figaro) Renumele oamenilor mici. Hilty Pe două căi poţi ajunge la succes. după fiecare fapt. Bosshart Mediocritatea şi umilinţa. trebuie să aibă puţină personalitate. (Succesul e învăţătorul tâmpiţilor). La Bruyere 200 . Livius Caşcavalul trădează laptele. e normal un succes continuu. fie prin cunoştinţele tale. din Laponia Nu trebuie să apreciem obţinerea succesului. se cheamă succes.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Cel care ajunge repede la succes. fie prin prostia celorlalţi. sunt drumul spre succes. (Sfârşitul confirmă rezultatul) Ovidiu (Heroide) Eventus stultorum magister est.

din Franţa Dacă cerşetorul vine călare pe un armăsar. Zicală Când servitorul devine stăpân. din Mongolia Când obţii un titlu. fără să devină tulbure. înainte de a sări. (Iago) Shakespeare (Othello) Cel care-l are pe Papa ca văr. decât să te muţi în cea din faţă şi mai târziu să devi cântăreţ la curte. îţi uiţi numele. Hans Kasper Leul se lasă în jos.(Bastard) Shakespeare (Regele John I) E preferabil să locueşti mai îndelungat în casa din spate. din India 201 . e mândru ca regele Saul. Proverb Fluviul nu curge.Ştefan Nemecsek Promovarea o poţi obţine prin propunere şi favoare. ajunge uşor cardinal. el uită trecutul şi viitorul.

după ce-au avut succes. Vicki Baum Un bărbat care se laudă în faţa femeilor cu succesul său. nu l-a avut. să le ungi cu grăsimea linguşirii.le dă aripi. Zicală Poţi să cazi şi în sus. cade mai adânc. Graff Cu fiecare numire. eu fac 99 de nemulţumiţi şi un nerecunoscător. Hille (Aforisme) Roţile carierei e mai bine.Căderile acestea sunt cele mai profunde. are întotdeauna succes. decât a dorit. Karin Eickelbaum 202 . Zicală Dacă Dumnezeu vrea să distrugă furnicile .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Cel care se înnalţă mai sus decât ar trebui. Cindy Adams O femeie care e iubită. Regele Ludovic al XIV-lea Mulţi bărbaţi au eşuat.

altfel te înneci în el. Suzanne Necker În spatele fiecărui bărbat cu succes. Woody Allen La oamenii mari succesul e începutul eforturilor. dar şi târziu post-mortem. Friedl Beutelrock 203 .Ştefan Nemecsek În spatele fiecărei femei.V. care ar putea avea succes. El îi demască. Dacă filmul meu a reuşit să facă o singură persoană nefericită. Erika Pluhar Succesul m-a ruinat. Maryan Pearson Succesul trebuie să-l consumi cu lingura. care încearcă să-i împiedice succesul. la cei mici e sfârşitul. atunci am senzaţia că mi-am atins scopul. C. Eu am fost aşa de insuportabilă. stă o femeie uimită. Lore Lorentz Succesul nu-i modifică pe bărbaţi. Fra Lebowitz Succesul poate apare nesperat în timpul vieţii. stă cel puţin o femeie.

Lady Mary Wortley Montagu Succesul unui bărbat la o femeie. dacă nu-i nimeni să te invidieze.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Succesul nu e de durată. la momentul oportun. pe şoarecii generaţiei următoare. se duce să-l vadă. Sam Goldwy Succesul e numai pe jumătate aşa de fumos. e pentru mine prea moale.J. în ţara aceasta. William Somerset Maugham Fructul care cade de pe ramură. Norman Mailer Succesul îţi îmbunătăţeşte caracterul. atâta timp cât fiecare femeie şi fiecare copil. trebuie să calculeze că natura îi face mai deştepţi. Albert Einstein Succesul constă din faptul. ca i-a oferit trei felii de tort. Henry Ford Mi-e indiferent dacă filmul meu îmi aduce un câştig de numai un cent. fără să-l scuturi. începe atunci când ea se minunează. cu succesul s ău. c ă a avut dreptate. Cel care inventează o capcană de şoareci. 204 W.Oehler . Robert Musil Nu e de loc convingă tor. că ai fost întrebat.

Şi femeile iubesc. Gore Vidal Succesele sunt ca şi caracterele. atunci când sunt iubite. Schiller ( Diego in Mireasa din Messina) Lumea se orientează după succes şi ea se numeşte Judecata Divină. Pamphilius Pfyffer Întotdeaun când un prieten de-al meu are succes. care vor să devină ceva. Herzog in Laube Pentru oameni nu există ceva mai convingător ca succesul şi ei se apleacă în faţa norocului şi a renumelui.Ştefan Nemecsek Succesul rezidă din greşelile comise de concurenţă. Arthur Rubinstein Succesul se odihneşte în mâna Cerului. Michael Şolohow Când un om este cineva. îi are în contra lui pe toţi aceia . Nu trebuie să te aşezi pe ele. Richard Schaukal Secretul succesului meu la femei a fost simplu: eu le-am iubit. eu mor o bucăţică. Leopold von Ranke 205 .

a gândi fără să înveţi. Rathenau A învăţa fără să te gândeşti e înfumurare. deci trăiesc) Descartes A gândi înseamnă a compara. Hans Krailsheimer 206 .dreaptă sau strâmbă Cogito. ci gândurile ne oferă dezbaterea. Nietzsche E rău. (Gândesc. Rathenau Nu noi le dăm dezbatere gândirii.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII GÂNDIREA. ergo sum. că incapacitatea de gândire merge mână în mână cu incapacitatea de a tăcea. Confuciu Procesul gândirii e trasformarea instincelor inferioare în instincte superioare. e periculos.

învaţă să gândească. Frederic cel Mare (Scrisori) Ia-mi tu gândul şi sufletu-ntreg prin chinuri şi temniţi şi moarte să nu laşi ca-n lume eu singur s-aleg ci inima ta să mă poarte. decât să-l faci pe om să gândească. Hebbel (Journal ) A gândi e partea cea mai bună a omului. el nu mai poate înceta. Ibsen (Allmers) Numai acela care e mult singur. a ajuns pe spânzurătoare la Madrid. însă arta gândirii este un dar rar al naturii. Dar din momentul in care a început. din Spania Omul începe greu să gândească. prin puţine cărţi primite. Graff 207 .Ştefan Nemecsek Fiecare poate avea cunoştiinţe. Rousseau (Emil) Nu există nimic mai important în lume. Ioan Andrei (Dăruire ) Nesfârşit de mulţi oameni n-au gândit niciodată şi par nişte gânditori. Waldemar Bonsels (Drumul oamenilor) Fiindcă a gândit şi fiindcă a avut o părere. Ei sunt ca şi jucătorul de cărţi: au combinaţii infinite.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Gândirea oferă mângâiere şi vindecare pentru toţi. 208 Casson (Natura umană) . Aceasta e şi cauza pentru care gânditorii şi inventatorii sunt constant neiubiţi şi urmăriţi. din Japonia Toate gândurile sunt imorale. Chamfort (Maxime) Un gând nu poate să apară. O. nu ajungi la gândul potrivit. şi gândesc prea mult să devină frumoşi. când sunt dăruiţi cu o raţiune bogată? Se poate luxa şi creierul precum se luxează piciorul? Bodenstedt (Din testementul lui Mirza Schaffy) Gândirea îi izolează pe oameni.Wilde Cum se ajunge la o gândire strâmbă la unii. Ebner-Eschenbach La o prea lungă durată de gândire. in care oamenii citesc prea mult să devină deştepţi. Gândirea e centrifugală. A avut cineva dureri. Gândurile aparţin gânditorului singur. (Lord Illingworth) O.Însăşi existenţa lor e o tulburare.Wilde (O femeie fără împortanţă) Noi trăim într-o epocă. fără să nu atragă şi altele. şi-l va primi. atunci i se cere să se găsească la leacul potrivit.

ca piesele de aur în jgheab. iar natura e o gândire vizibilă.Kant (Critica raţiunii pure) Deştepţii elaborează gânduri noi şi nebunii le difuzează.Heine Fii atent cu gândurile tale. Joubert Libere sunt nostrae cogitationes.(Gândurile sunt libere). Busch (Aforisme şi rime) În realitate gândurile proprii sunt întotdeauna aşa de rare. Proverb Gândirea e de natură invizibilă. Cicero (Pro Milone) Oamenii sănătoşi şi bolnavii. Morgenstern 209 . dar deşteptul şi le ascunde. din China Gânduri tâmpite are fiecare. Ele sunt începutul acţiunii tale.Heine Gândurle fără conţinut sunt goale. H.Ştefan Nemecsek Creaţiile spiritului se nasc cu încântare şi se primesc cu dureri. iar contemplările fără idei. I. sunt oarbe. H. au o gândire diferită.

Neil Armstrong Mulţi sunt consideraţi bogaţi spiritual. care-ţi aminteşte mai mult de pământul pe care ai crescut. ştie cum fuge iepurele. Hebbel (Journal) Numai cel care gândeşte în zig-zag. Vauvenargues (Maxime presate ) Reflectarea conţine un izvor inepuizabil de mângâiere şi calmare. Novalis Să creiezi odine în gândurile tale. dar pentru Dumnezeu. Anonim Sunt adevărate numai gândurile. pe care nu le pricepi. Hans Kasper Gândirea e un bun general dar are o valoare mai mică. ca să-l o poţi utiliza mai des. ci şi un tren de aterizare ca să poată ajunge pe pământ.Adorno Gândurile mari necesită nu numai aripi.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Un gând se foloseşte ca un costum. dar sunt îndatoraţi. 210 Bert Berkensträter . în contrast cu simţirea. nu un sistem. Theodor W.

Marie von Ebner-Eschenbach Abreviaţia oferă câmp larg de gândire. Gândurile bune apar în societăţile limitate. Fr.Ştefan Nemecsek Gândurile care creiază şocuri sunt personale. Jean Paul Gânditorii limitaţi. vin singure.Nietzsche 211 . Stanislaw Jerzy Lec Unii nu devin gânditorii. au mult timp pentru discuţii. fiindcă au o memorie prea bună. Gabriel Laub Gândurile saltă ca purecii de la un om la altul. să nu mai vorbim de oameni. dar ele nu-i muşcă pe toţi. Hans Kasper Şi dacă stele bat în lac Adâncu-i luminându-l E ca durerea mea s’o împac Inseninându-mi gândul. M. Stanislaw Jerzy Lec Pentru gândire e necesar un creier.Eminescu (Şi dacă ramuri bat în geam) Gândirea e criminală şi ea se naşte spontan în celulele cenuşii. Gândurile divine.

M. dar în schim mă gândesc mai mult. Oskar Panizza Gândirea pentru majoritatea oemenilor e o activitate dureroasă.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII A gândi e întotdeauna o activitate rea. Shakespeare (Gloucester in Regele Henrich IV) Eu am rezolvat-o bine. Bloor Schleppey Eu vorbesc puţin.Eminescu ( Mortua est) 212 . Goethe ( Zahme Xenien ) Gândirile-mi rele sugrumă cele bune.Nu mi-am făcut nici-odată gânduri.

La Rochefoucauld Diferenţa morală dintre un om sincer şi un nemernic e mult prea mare. Nietzsche (Ende gut. Lucian Blaga (Mica odă unei fete) Cine trăieşte virtuos e onorat. din Persia Teologii ar dori să spună că:umanitatea în general are mai multă virtute decât vicii.Ştefan Nemecsek DESPRE VIRTUTE Virtuţi pământeşti aduni ca o rodie mereu te-mplineşti sub unica zodie. însă nu e invidiat. e lăsat să devină un pustnic. Buckle Nu sunt dispreţuiţi toţi care au vicii. alles gut) Când cineva e în special virtuos. 213 din Filipine . însă nu fiecare are virtuţi.

La Rochefoucauld (Reflecţii) 214 . Gottfried Keller Foarte puţine femei au principii. Pestalozzi Virtutea nu merge aşa departe. Rivarol Virtutea marelor suflete este dreptatea. Seneca Omul nu trebuie să fie virtuos. ordinea şi grija îl apără pe virtuos ca platoşa unui om înarmat. Karl Julius Weber (Demokritos) Există virtuţi pe care le poţi exersa. când vanitatea nu-i ţine societate. astfel virtutea apare de la sine. la care a crescut bogăţia. ci natural. Majoritatea sunt conduse de inima lor şi virtutea e în funcţie de caracterul iubitului ei. numai când eşti bogat.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Virtuţile noastre sunt bastarzii păcatelor noastre. Platen Curăţenia. Hebbel (Journa ) Fără adversar adoarme virtutea noastră. La Bruyere (Caracterele femeilor) Virtuţile au decăzut la acei.

Jacqueline Bisse Virtutea femeilor e cea mai mare invenţie a bărbaţilor. ei oferă lui Dumnezeu numai ceea ce a mai rămas din diavol.Ştefan Nemecsek Noi pretindem foarte des virtute de la alţii. dacă n-ar trebui continu exersată. decât să-ţi ascunzi păcatele. Winston Churchill Virtutea şi viciu sunt înrudite. mii de virtuoşi trebuie să flămânzească. decât virtuţile molipsitoare. Pope (Aforisme) Când oamenii devin de-odată virtuoşi. Ebner-Eschenbach Când oamenii la bătrâneţe devin virtuoşi. ca diamantul cu cărbunele. Karl Kraus 215 . Sharon Stone Nouă ne sunt mai plăcute greşelile.Skinner Virtutea ar fi de fapt o treabă simplă. Lichtenberg Deseori e mai dificil să-ţi demonstrezi virtutea. numai ca defectele noastre să se poată manifesta mai uşor. Cornelia O.

Mark Twain Virtutea e sănătatea sufletului. Norman Mailer Iartă-ne virtuţile noastre aşa ar trebui să ne rugăm de oameni. Fr.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Frumuseţea e trecătoare. dar virtutea rămâne. G. Ariston din Chios (260 î. Lichtenberg Eu am observat că oamenii fără slăbiciuni. dacă aproapele ar fi mai departe.Nietzsche Virtutea e o calitate. care e mai rău văzută ca aurul. Hieronymus (Scrisoarea 54.6) 216 . Karl Kraus Mulţi germani văd virtutea mai mult în regretul greşelilor.C. sunt şi oameni fără virtuţi. e bogăţia camerei. Abraham Lincoln Iubirea de aproape ar fi mai uşoară. Ch. decât în evitarea lor. din China Virtutea o ai din necesitate.) Virtutea înpodobeşte corpul.

virtutea ar trebui să aibă autoritate şi putere. (Nimic nu e mai plăcut ca virtutea) Cicero (Laelius) E o cărare abruptă spre virtute. ca întâlnind aroganţa. Moliere Nihil est virtute amabilius. ci o voinţă. ou la vertu n’est pas. 217 Victor Coroianu . Omul o poate umple în viaţa sa. Hesiod şi Horaţiu (Ode) În această jalnică lume. Zaharia (40 ) Virtutea îşi are valoarea ei proprie.Ştefan Nemecsek Virtutea nu e o ştiinţă. Lessing (Francisca în Minna von Barnhelm) Virtutea nu e un vas gol. Schiller (Poezie) La naissance n’est rien. cu armele iadului să lupte pentru Cer. dar mai des de cea inexistentă. Börne (Foi dramaturgice) Virtutea e considerată o slăbiciune într-o ţară unde nu domneşte morală. Seneca Se vorbeşte rar de virtutea care există.

din Franţa Minunea e cel mai iubit copil al credinţei. reci. care cred în ele. fabuloase. Ebner-Eschenbach (Aforisme) Sperând în minune îţi întăreşti credinţa. Goethe (Faust-Sala tronului) 218 . Goethe (Maxime) Minunile apar numai la aceia. arzând se văd minuni-prin lutul purpuriu.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII DESPRE MINUNE: în care să crezi sau nu Ca-n ape fără prunduri. Goethe (Faust) Nu există minuni pentru aceia care nu se pot minuna. Lucian Blaga ( A fost cândva pământul străveziu) Tainele nu sunt minuni.

tu trebuie să vezi minunea.Ştefan Nemecsek Magicienii îşi cunosc momentul lor. Goethe (Fiica naturală) Oh! Nu se mai întâmplă nici-o minune.19) Fi atent. Shakespeare (Regele Henrich VI-Bolingbroke) Minunatul şi impresionantul menţin emoţia. Moise (7. Schiller (Poezie) 219 . nu mai lung ca o săptămână. Stanislaw Jerzy Lec Minunea e creaţia clipitei. căci cerul e închis. din Abisinia Cine mai crede în minuni? Totuşi toţi o aşteaptă. Schiller (Fecioara din Orleans) Fă semne şi faci minuni. Jean Paul (Preşcoala esteticei) Minunea zăboveşte. Schiller (Fecioara din Orleans) Cea mai mare minune indistructibilă este credinţa omului în minuni. Schiller ( Poezie) Numai o minune te poate duce în Ţara Minunilor.

Psalm 4 Oh! Ce frumos e pământul lui Dumnezeu.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Spune-mi odată. Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aşi risipi o viaţă de cugetări senine. când la răscrucea destinului. Neasemuiţilor făcătorilor de minuni. Lied Minunatule sfânt. M. Victor Coroianu Eu ştiu că se va întâmpla odată o minune. îngerul păzitor m-a îndrumat. nu trebuie crezut în minuni. faceţi o minune să ne bucurăm.Eminescu ( Nu mă înţelegi) 220 . Ed. la poporul dornic de minuni? Lessing (Nathan deşteptul) Ce minunată a fost clipa. Goethe (Faust-Almayer) Nu se va întâmpla nici-o minune. Möricke (Sărbătoarea de toamnă) În ochii mei acuma nu are preţ Ca taina ce ascunde a tale frumuseţi.

PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini până în prezent) TEME FILOSOFICE MEREU ACTUALE. TOLERANŢA în filosofia lockeeană. RELIGIE ŞI MORALĂ LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) 221 . referitoare la conţinutul cărţilor scrise şi tipărite în perioada ultimilor trei ani: CONTROVERSE FILOSOFICE.Ştefan Nemecsek Partea a II-a Consemnări în CARTEA DE ONOARE a autorului. POLITICĂ.

222 .

22 noiembrie 2007 223 . Preşedintele Comisiei de Învăţământ din Camera Deputaţilor. fost preşedinte a Curţii de Conturi a României Petroşani. Felicitări şi mult succes. un mai puţin iniţiat în acest domeniu. Deputat. pentru mine. univ. Prof. fascinant şi plin de învăţăminte sfinte. dr. un exerciţiu deosebit. PETRE POPEANGĂ.Ştefan Nemecsek “CONTROVERSE FILOSOFICE” şi „TOLERANŢA în filosofia lockeeană” ale Domnului Ştefan Nemecsek au constituit.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

La nici un an de la lansarea unui volum de excepţie ne încântaţi cu o adevărată istorie a presei hunedorene… „Presa Hunedoreană, de la origini , până în prezent” reprezintă o realizarea deosebită, din punct de vedere cultural. Felicitări domnule Ştefan Nemecsek, Redacţia „Opinia Cetăţeanului”.

224

Ştefan Nemecsek

Prezenţa ideilor filosofice de valoare universală în volumele „CONTROVERSE FILOSOFICE” şi „TOLERANŢA în filosofia lockeeană” reprezintă ptr. Comunitata din Sharm El Sheikh un eveniment cultural de importanţă, care dovedeşte că filosofia poate fi o unitate de legătură între culturi şi popoare indiferent de religie, organizare politică sau istorie naţională. Mulţumim pentru eveniment ALEXANDRU UNGUREANU 225

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

Alexandru Ungureanu este un chipeş moldovean din Republica Moldova care a fost ghidul delegaţiei care a reprezentat România la Simpozionul care a avut loc în capitala Egiptului, la Muzeul Naţional de Istorie din Cairo, specialist în cultura egipteană, bun cunoscător şi vorbitor a limbii egiptene, care trăieşte şi munceşte în Egipt de aproape 10 ani. El este şi cel care a făcut recepţia cărţilor scrise şi tipărite în Valea Jiului - România, pentru biblioteca din Alexandria.

226

Ştefan Nemecsek

CAIRO - EGIPT Muzeul Naţional de Istorie Proiectul cultural PRESA HUNEDOREANĂ ( de la origini până în prezent ) împreună cu volumele CONTROVERSE FILOSOFICE şi TOLERANŢA în filosofia lockeean ă sunt a ş ezate pe rafturile prestigioasei Citadele a Culturii Universale.

Ahmed Mazen

227

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

16.11.2007 „Luminează-ne” prietene aşa cum faci şi ai făcut. Cu admiraţie şi prietenie

Dr. SORIN OPRESCU Primarul general al Capitalei

228

Ştefan Nemecsek

30.11.2007 Sincere felicitări pentru enormul efort de documentare în redactarea lucrării „Presa Hunedoreană” de la origini şi până în prezent”, pe care o consider o lucrare de referinţă de o nepreţuită valoare în patrimoniul istoriei literaturii române. Mult succes în viitoarele întreprinderi, Cu deosebită stimă şi multă prietenie Dr. ing. ION URDĂ

229

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

Numai un om curajos, de mare caracter, se încumetă la acestă „istorie” a presei hunedorene” O fi bună, o fi rea?! În orice caz, este un schelet pe care orice om de bun simţ îl va putea folosi la consolidarea multor informaţii şi cercetări despre mirifica Vale a Jiului şi a ţinutului Hunedoarei. Felicitări şi mulţumiri din partea unui cercetător. Cu drag, IOAN VELICA, Preşedintele Filialei Hunedoara a Ligii Scriitorilor din România Petroşani, 06.12.2007

230

2007 Mulţumesc pentru aceste două volume deosebit de importante în istoria Văii Jiului. 6. VERONICA BORUNGEL director coordonator adjunct a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură a judeţului Hunedoara 231 . în această carte.12. Cu deosebită consideraţie.Ştefan Nemecsek Îl felicit pe domnul Nemecsek pentru actul de curaj şi de cultură pe care l-a dăruit locuitorilor Văii Jiului. O carte fără om nu există dar un om fără carte există.

Se face referire la cele două volume privind PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini până în prezent) . Preşedintele Uniunii Demcratice Culturale a Rromilor din Valea Jiului 232 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Cu consideraţie şi mult respect pentru elaborarea acestor două volume. BAHTH DE DEL O DEL (Doamne dă bine). RAD MARCEL.

Luminaţi-ne în continuare cu alte volume. Şeful Administraţiei Financiare Publice Vulcan 233 . Cu deosebită consideraţie.Ştefan Nemecsek Felicitări pentru realizarea celor două volume. SIMONA DUMITRU. Se face referire la cele două volume privind PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini până în prezent) . Ec.

Mă bucură ascensiunea sa. DOREL NEAMŢU.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Ştefan Nemecsek nu ştie să urască. El este un însetat de cunoaştere. Dar. Nemecsek se apleacă asupra scrisului. previzibilă de altfel. puţini ştiu că în inima sa era un alt aparat de fotografiat. Nemecsek a intrat deja în rândul scriitorilor hunedoreni… Şi nu oricum. Mi-l amintesc şi ca elev şi ca ziarist purtând pe umeri ceva miraculos. ziarist 234 . În timp ce alţii au timp de ură. în ciuda detractorilor. Cu deosebită stimă. apartul de fotografiat. ci în prima linie. de adevăr şi de dreptate.

Ştefan Nemecsek Într-un cuvânt: felicitări! Felicitări pentru reuşita editare a 4 cărţi valoroase în aceste vremi de restrişte pentru tot ce înseamnă valoare. respect. tradiţie. Pentru mine. DAN CODREA 235 . Ştefan Nemecsek reprezintă un model şi ca om şi ca jurnalist. dl.

CLAUDIU IUSTI MOLDOVAN ziarist „Actualitatea Hunedoreană” şi „Partener Hunedorean” Petroşani. 6 decembrie 2007 236 . dipl. lucrări de o reală valoare documentară şi istorică pentru prezent cât şi pentru generaţiile viitoare. Ştefan Nemecsek. Cu multă prietenie Ing.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Felicitări bunului meu prieten şi coleg. autorul primelor două volume apărute sub numele „Presa Hunedoreană”.

şi-l amintesc aici pe Ştefan Nemecsek. dr. La o bună vedere TEODOR ABAGIU. deopotrivă. Împlinirea de suflet se datorează şi reîntâlnirii cu vechi colegi din presă. dar şi deosebita plăcere de a-l regăsi pe fostul meu profesor univ. în oraşul Uricani. ziarist . la el.12. 15. Ioan N. cultura în Valea Jiului şi acasă. Gânduri frumoase şi pentru Consiliul Local Uricani şi executivul condus de primarul Dănuţ ODAGIU. se parte. pentru presa hunedoreană.o zi de bucurie pentru mine şi familia mea de a participa la acest eveniment deosebit de lansare a unor cărţi de referinţă pentru presa Văii Jiului şi. promovează. Roşca . ca nimeni altul. omul care.Ştefan Nemecsek 15 decembrie 2007.2007 237 .Uricani.BUHĂESCU. din Valea Jiului în mod deosebit.

Cu prietenie ADRIANA RIŢI PS. multe cărţi. Rămâneţi acelaşi! 238 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Azi 15 decembrie este o zi deosebită pentru noi şi pentru domnul Nemecsek. eu vă doresc mult succes în continuare şi multe. Vă apreciez şi vă doresc mult succes şi vă felicit pe plan profesional pentru realizările dumneavoastră.

o reîntoarcere a noastră către noi înşine. competenţa şi spiritul fin al domnului Nemecsek. dar. argumente necesare.. scriitor 239 . pentru o adevărată istorie. GHEORGHE TRUŢĂ.. în cele din urmă. într-un spirit şi sensibilitate.dar şi suficiente în domeniul domniei sale. Mult succes! 15 decembrie 2007 Prof. nu doar a presei hunedorene.Ştefan Nemecsek Apreciez răbdarea. deopotrivă plenar şi strict analitic.

curcubeu al cunoştinţelor care se proiectează pe zarea raţiunii. scriitura – în genere este cromatică. Studentă al Universităţii Bucureşti. Ştiinţe Politice 240 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII „Atunci când dragostea vorbeşte. O multitudine de culori răzbat din condeiul genial al lui Ştefan Nemecsek. unui deosebit pion în scrierea istoriei presei. Decembrie 2007. unui „săpător al istoriei”. vocile tuturor zeilor par adormite în liniştea Raiului” Shakespeare Poezia este pictură. Cu o deosebită consideraţie. Uricani LOREDANA CRISTEA .

Sper ca în urmăoarele ediţii să apară şi ziarele maghiare cotidiene. Felicitări şi Succes GASPAR BARRA RELA 241 . COZMA SIMONA Studentă a Universităţii ”Spiru Haret” . Bucureşti Felicitări domnului Nemecsek pentru munca enormă depusă în realizarea acestor volume. competenţa. marea de cuvinte a d-lui Ştefan Nemecsek ne conduce spre un drum al cunoaşterii de sine.Marketing. Mult succes în continuare.Ştefan Nemecsek Răbdarea.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Pentru munca depusă în realizarea unei opere care. sunt sigur că va rezista timpului. GEORGE HOLOBÂCĂ. Succes în continuare CORINA şi prof. felicit pe d-l. scriitor 242 . Nmecsek şi în amintirea timpurilor când şi eu eram trăitor la Vulcan.

SIMION MOLNAR. Apreciez munca laborioasă depusă şi vă doresc mult succes în proiectele viitoare.Ştefan Nemecsek Multe felicitări pentru o carte de excepţie necesară atât specialiştilor cât şi celor interesaţi să afle cât mai multe despre presa hunedoreană. Cu stimă şi respect Inspector general adjunct PROF. Inspectoratul Şcolar al judeţului Hunedoara 243 .

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Felicitări din toată inima pentru răbdarea şi tenacitatea de a te aventura în această tumultoasă lume a presei hunedorene . MARIN BUTAR Consilier al Preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara 244 . Consider că această lucrare va rămâne peste timp ca un reper foarte important pentru toţi cei care vor studia fenomenul jurnalistic. Cu cea mai aleasă consideraţie.

îi urez La mulţi şi fericiţi ani! IOAN ADAM 20 decembrie 2007. iar cel de sus. în acest ceas onorabil al existenţei sale (noastre) o colegială strângere de mână pentru imensa muncă de explorator al presei hunedorene.Ştefan Nemecsek Domnului Ştefan Nemecsek . care ne ordonează viaţa. Fie ca gestul său să rămână în memoria breslei. să-l ajute să adauge noi file acestei istorii (ne) ştiute! Şi fiindcă suntem în preajma Anului Nou. Bucureşti 245 .

Preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România 20 decembrie 2007 (Consemnare făcută la Bucureşti la Festivitatea de decernare a premiilor UZP pentru activitatea jurnalistică din mass-media scrisă şi audiovizuală respectiv cartea cu conţinut privind activitatea jurnalistică) 246 . univ. MIHAI MIRON.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Minunea trăieşte prin şi cu membrii săi Sărbători fericite! Prof. dr.

chiar şi în condiţii foarte grele –adevăraţii profesionişti au ştiut să facă presă! MIRCEA BUNEA Bucureşti. 20 decembrie 2007 247 .Ştefan Nemecsek Domnului Ştefan Nemecsek cu felicitări pentru „Presa hunedoreană” veritabilă enciclopedie a Văii Jiului şi dovadă inconfundabilă a faptului că.

Unui ziarist când scrie despre … Cu stimă CONSTANTIN OPRIŞIU Postul Naţional de Radio (Consemnare făcută la Bucureşti la Festivitatea de decernare a premiilor UZP pentru activitatea jurnalistică din mass-media scrisă şi audiovizuală respectiv cartea cu conţinut privind activitatea jurnalistică 248 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Unui confrate nu îi spui felicitări Unui coleg de suferinţă îi spui: bine că scrii.

Ştefan Nemecsek Vă mulţumesc pentru deosebita dumneavoastră grijă faţă de locuitorii acestei superbe zone. POPESCU VALENTIN VASILE 249 . care din păcate au probleme mai deosebite faţă de ceilalţi locuitori ai României. Ca preşdinte al patonatului Presei din România – ROMEDIA vă urez cele mai bune gânduri . putere de muncă şi sper să reuşiţi prin emisiunile dumneavoastră să schimbaţi în bine realităţile din Valea Jiului. Preşedinte Executiv Patronatul Presei din România – ROMEDIA Cu deosebită consideraţie.

Sper să continuaţi şi mulţi ani de acum înainte să auzim de dumneavoastră.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Deosebită stimă pentru un om de cultură al Văii Jiului şi al României. Asistent personal al Preşedintelui ROMEDIA GEORGETA POPESCU 250 .

Deva 251 . autorul a mers pe firul istoriei şi a adus la lumină un şireag de ziare. reviste. şi ambiţie de bijutier.Ştefan Nemecsek Lucrarea domnului Nemecsek vine să umple un mare gol în istoria publicisticii hundorene. Cu migală. răbdare. DENISA TOMA Biblioteca Judeţeană ”Ovid Densuşianu”. foi care au făcut faima ziaristicii acestor meleaguri şi ne dau dreptul să spunem cu emoţie şi mândrie că „Nasc şi la Hunedoara oameni! Şi mai ales ziare”… Cu admiraţie.

nu istoria. de multe ori.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII De-a lungul vremii. ci de multe ori chiar coautor la scrierea istoriei. ce cuprinde în paginile sale. îmi place să cred. îmi place iarăşi să cred. cât şi greutatea cuvântului întipărit în pagina de ziar vor putea fi totuşi cu greu depăşite de mijloacele de comunicare în masă moderne. 11 februarie 2008 252 . căci atât consistenţa. ci chiar povestea vie a presei hunedorene. SORIN ISTRATE Deva. prea coloratele titluri de astăzi. presa a fost nu doar un martor. Jurnalist. televiziunea ONE TV Deva. Ziua în care presa scrisă va fi devenit doar istorie este încă departe. de la … foi ieşite de sub plumbul tiparului şi până la. Toată consideraţia pentru abnegaţia şi consecvenţa domnului Ştefan Nemecsek care a reuşit să elaboreze această carte.

Ştefan Nemecsek 253 .

OTESCU IOAN VALENTIN. un pom. copii.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Se spune că omul este măsura tuturor lucrurilor. dăruire. puterea de a scrie încă pe atâtea şi să rămâneţi la fel! Cu mult respect. am aşezat cărţile la loc de cinste şi în răgazul meu sunt sigur că le voi citi şi le voi acorda atenţia cuvenită. Cărţile dumneavoastră întruchipează toate aceste lucruri. răbdare. înseamnă un loc dobândit printre ceilalţi oameni şi mai ales grija şi respectul faţă de semeni. pentru că ele înseamnă muncă. mai ales că judeţele noastre sunt vecine şi surori. Mult succes. Ec. să valorificaţi cât mai multe cărţi. Rămânem veşnici după ceea ce am creat: o casă. Mă bucur că ne-am cunoscut. Şeful Complexului Balnear Buziaş Buziaş 15 februarie 2008 254 . sacrificiu.

Ştefan Nemecsek 255 .

nu numai hunedorene. jurnalist. Ştefan Nemecsek merită din plin aleasa noastră consideraţie pentru că ne-a dat prilejul să fim şi noi cuprinşi în această istorie a presei hunedorene „de la origini până în prezent”. O lucrare de care nu se va putea niciodată face abstracţie de acum încolo pentru cel ce doreşte să facă referire la acest ţinut al Hunedoarei. de cercetare. cu aceeaşi seninătate. ziarul „Călăuza noastră” 256 . O muncă migăloasă. MARIANA PÂNDARU BÂRGĂU poet. dl. de informare. Felicitări şi puterea de a merge mai departe. din partea Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. scriitor. O dovedeşte premiul acordat în 2007. ci şi naţionale. Nu este un lucru uşor şi nu oricine îşi poate asuma o asemenea responsabilitate.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII O lucrare de referinţă necesară în peisajul publicisticii. Drept urmare. de răbdare a autorului pentru a aduna totul într-o carte.

Ştefan Nemecsek 257 .

ziarist . în ziua Bunei Vestiri 258 . deocamdată din Valea Jiului. Ştefane îţi urez spor la treabă şi timp de la Dumnezeu să-ţi duci la capăt toate planurile.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Primul individ care a avut curajul şi răbdarea să facă o istorie a presei.2008. Redactor – Libertatea 25. nimeni nu s-a încumetat să scrie un rând.03. îi doresc să ajungă să aibă timpul să facă o istorie a presei româneşti care până când scriu aceste rânduri. Cu dragoste Radu Nistor.

Ştefan Nemecsek Muzeul Naţional de Istorie al Egiptului Cairo ISLAM SHAWKY 22.2008 Face recepţia volumelor care vor fi expediate Bibliotecii din Alexandria: PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini până în prezent) TOLERANŢA în filosofia lockeeană şi CONTROVERSE FILOSOFICE 259 .02.

România 260 . judeţul Hunedoara .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII PRINIANAKIS ANTONIOS scrie în Cartea de Onoare a autorului despre cărţile primite din Valea Jiului.

Ştefan Nemecsek EGIPT PENINSULA SINAI Biblioteca Mănăstirii ”Sfânta Ecaterina” de la poalele muntelui Moise Alături de pergamente. papirusuri şi alte documente cu vechimi de sute de ani ce prezintă fragmente din istoria unor popoare ale lumii sunt aşezate şi volumele primite din Valea Jiului semnate de Ştefan Nemecsek: PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini până în prezent). TOLERANŢA în filosofia lockeeană şi CONTROVERSE FILOSOFICE 261 .

despre ”POLITICĂ. REGILIE ŞI MORALĂ” 262 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Scurt dialog cu Martin Cintron liderul formaţiei americane NO MERCI.

frumoasa Tisser Muhamed face recepţia cărţilor primite din Valea Jiului .Ştefan Nemecsek La secretariatul Muzeul Naţional de Istorie din Cairo.România. TOLERANŢA în filosofia lockeeană şi CONTROVERSE FILOSOFICE 263 . semnate de Ştefan Nemecsek: PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini până în prezent).

Familiei şi Protecţiei Sociale după o emisiune transmisă la TV Parâng Petroşani.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII MARIAN SÂRBU Ministrul Muncii. moderată de Ştefan Nemecsek 264 .

este ceea ce ne poate ajuta.director general Ec. etica. morala. LILIANA ŢOLAŞ 265 . pentru generaţiile care vor urma că etica şi morala pot creşte nivelul de trai şi pot curăţa clasa politică. Dl. Cu deosebit respect şi admiraţie Preşedinte .Ştefan Nemecsek Într-o Europă unită şi o lume globalizată în această etapă în care România trebuie să fie în echipa învingătoare a celor de pe urmă. Ştefan Nemecsek reprezintă pentru judeţul Hunedoara şi pentru România un purtător de mesaj către societatea civilă.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Cu multă dragoste şi respect pentru munca şi seriozitatea depusă de vărul meu Ştefan de-a lungul anilor. Nicolae FERARU Administrator Gold Casino Cluj – Napoca 266 .

Constanţa Saraolu se face recepţia volumelor PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini până în prezent). POLITICĂ.Ştefan Nemecsek În pezenţa conducătorului Delegaţiei Culturale Române. RELIGIE ŞI MORALĂ. şi CONTROVERSE FILOSOFICE MEREU ACTUALE pentru Biblioteca din Izmir 267 .

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII 268 .

Ştefan Nemecsek 269 .

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII 270 .

LUMINIŢA FURCEA Medic specialist chirurgie generală Clinica chirurgie III Cluj Napoca Asistent Universitar UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj – Napoca 271 .Ştefan Nemecsek Multe felicitări pentru munca depusă. Să vă dea Dumnezeu multă sănătate şi putere să mai scrieţi. Multă baftă! DR.

ing. IOAN MOISE ACHIM rectorul Universităţii ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia 272 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Politică. probabil viiorul va fi mai moral şi oamenii mai aplecaţi asupra credinţei. univ. Prof. dr. religie şi morală sunt trei cuvinte greu de asociat în existenţa noastră reală.

minimalizată pe nedrept de unii. Ştiu din proprie experienţă duritatea şi servituţiile ziaristicii de provincie. din Valea Jiului. Am avut un dialog deschis. istoria literaturii.Ştefan Nemecsek. Cu atât mai mult ne-au surprins plăcut cărţile colegului Nemecsek. însoţit de mai mulţi colegi şi oameni politici. A fost o bucurie această întâlnire colegială. să ne întâlnim şi să ne preţuim. Ziarist NICOLAE SÂRBU Directorul Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” Reşiţa 273 . istoria presei. la obiect.Ştefan Nemecsek O zi în care l-am cunoscut pe dl. Ne-a prezentat şi ne-a donat mai multe cărţi. E bine să ne cunoaştem. profitabil. Dumnealui ne-a vizitat la Reşiţa. care atestă preocupări serioase şi diverse: filozofie. morală.

Felicitări! Vă preţuiesc mult. iar cartea Politică. Cărţile prezentate astăzi la Reşiţa umplu un gol în colecţiile de referinţă ale bibliotecii noastre. EUGENIA BURILEANU Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” Reşiţa 274 . abia aştept s-o citesc.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Cu aleasă stimă şi consideraţie mă aplec în faţa potenţialului intelectual şi a puterii de muncă a domnului Ştefan Nemecsek. religie şi morală are un titlu extrem de incitant.

El mi-a pus pe masă sufletul! Pentru că asta înseamnă Universul redat de cărţile domniei sale: Restul nu e tăcere.Ştefan Nemecsek Ştefan Nemecsek nu mi-a pus astăzi pe masă doar un impresionant tom – rod al muncii sale pline de pasiune. e doar ADMIRAŢIE! MIHAI JUNEA Realizator de emisiuni Radio Timişoara 275 .

nu numai în domeniul presei. Al prieteniei şi înţelegerii.2008 Redactor şef Radio Reşiţa Vicepreşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România 276 . româneşti. Aş spune că este ca un „general” pe frontul păstrării şi al promovării valorilor spiritualităţii noastre. Mă alătur lui (şi reciproca sper să fie valabilă) ca împreună să antrenăm sportul de echipă.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Lui Ştefan Nemecsek trebuie să-i las în scris că la Reşiţa a făcut dovada (dacă mai era nevoie) că este un luptător tenace.11. ardelene. ci şi al culturii în general. 04. DORU DINU GLĂVAN Reşiţa.

Ştefan Nemecsek Mulţi ani înainte Presei Hunedorene şi sper ca . la un moment dat. impactul ei să fie mai puternic decât cel al presei centrale! Ec. Sebastian BODU – europarlamentar Bruxelles 277 .

cu oameni speciali din judeţul Hunedoara.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII O vizită plăcută în Parlamentul European. voi face reclamă regiunii şi comunităţilor de unde veniţi pentru ca Petroşani să devină o voce şi nu doar un ecou. Fiţi europeni! Nicodim BULZESC europarlamentar Bruxelles 278 . ba mai mult. pe care nu-i voi uita.

Cultura românească şi valorile culturale hunedorene au avut un ecou pozitiv prin contribuţia şi pasiunea domnului Nemecsek. Fie ca acesta să fie un început al promovării active a scrierilor româneşti la Bruxelles.Ştefan Nemecsek Cele mai bune urări domnului Ştefan Nemecsek. care este unul din marii jurnalişti şi scriitori români care au promovat valorile româneşti în instituţiile europene. NICU ŞTEFĂNIŢĂ Consilier Parlamentul European 279 . Cu multă consideraţie.

este de apreciat şi un model de urmat. Adevărate opere de artă! Un adevărat om de valoare! Iniţiativa dânsului de a promova cultura şi scrierile hunedorene peste hotare. RALUCA OPRIŢA Consilier. Vă doresc mult succes în cariera publicistică şi sper ca vocea dumneavoastră să fie auzită peste tot. Parlamentul European 280 . Cu multă stimă.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Despre domnul Ştefan Nemecsek vorbesc cărţile sale. mai ales în capitala europeană Bruxelles.

Ştefan Nemecsek Cunoscându-l la şcoala doctorală. am remarcat în persoana domnului Nemecsek un om studios. 2008 Prof. şi-i doresc să fructifice aceste exegeze într-o valoroasă teză de doctorat. univ. IOAN BUZAŞI Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia 281 . 10 dec. Alba Iulia. dr. aplecat cu deosebită dragoste şi competenţă spaţiului cultural hunedorean.

toate însoţite. MONICA GROSU. cel puţin din partea mea. schimbul de cărţi şi păreri. Prof. de o sinceră preţuire. atunci mi-a oferit o carte. am rămas impresionată de adânca documentare şi implicarea atât de activă în fenomenul cultural din zonă şi nu numai. Doctor în Filologie 282 . mai precis un amplu studiu în două volume despre presa hunedoreană.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII L-am cunoscut pe Ştefan Nemecsek cu un an în urmă. Citindu-i acest studiu. A început astfel prietenia noastră.

aprecieri deosebite care are un impact deosebit pentru prezent şi posteritate. Pentru LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) în trei volume. din ţară şi chiar din străinătate. Această premieră realizată în judeţul Hunedoara este de referinţă şi constituie inspiraţie pentru specialişti din zonă. Cu deosebită consideraţie Dr.Ştefan Nemecsek Domnului Ştefan Nemecsek. Felicitări şi succese pe mai departe. CRISTEA GHEORGHE Preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din judeţul Hunedoara 283 . un OM de mare probitate profesională. cu aprecieri sincere pentru imensa muncă şi realizare publicistică pe care a elaborat-o în ultimii ani.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII MICHELE RISTUCCIA. Bruxelles Parlamentul Europei 284 .

bibliotecar. Biblioeca Judeţeană ”Paul Iorgovici” Reşiţa 285 . VICTORIA IBOLYA.Ştefan Nemecsek Prof.

sănătate. Cu deosebită stimă şi consideraţie. Atunci când întâlneşti autorul te apleci în faţa lui pentru efortul intelectual. Mulţumind pentru faptul că mă număr printre prieteni şi apropiaţi îi doresc la mai multe. fizic şi financiar. Constantin FULGA Preşedintele Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă şi în Retragere .Filiala Valea Jiului 286 . şi mult spor. mulţumindu-i că suntem contemporani.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Atunci când primeşti o carte îţi cobori privirea şi o citeşti.

managerul Spitalului Municipal Lupeni 287 .Ştefan Nemecsek „Scrie Nemecsek o carte Şi o dă acestei lumi… El naşte carte după carte… În mai puţin de nouă luni! Cu stimă unui om al universului Dr. MARIANA MATEESCU.

„Cine are carte are parte să-l bage-n carte Nemecsek!” Cu toată admiraţia MIRCEA ANDRAŞ 288 . Cu toată literatura inimii sale scrisă şi înfăptuită într-o Vale de unde începe şi se sfârşeşte poezia! Pentru cele trei volume privind literatura hunedoreană Acum trei cărţi înseamnă-o carte.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Domnului Ştefan Nemecsek. Una pe alta se petrec.

Nemecsek a reuşit. Să scriu o carte. aşa cum dumnealui a reuşit.Ştefan Nemecsek Mi-aş dorit să pot să fac pentru oameni ceea ce dl. Şi nu orice carte. sufletul cu care a scris-o şi munca depusă ies la iveală din fiecare pagină. Felicitări! Comisar şef LIVIU GABRIEL DUMITRU Şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara 289 . ci una în care.

scriitor Preşedintele Asociaţiei Culturale „Juan Ramon Jimenez şi Lucian Blaga din Spania 290 . română a unei istorii a Spaniei. GHEORGHE VINŢAN. căruia îi mulţumesc şi pe această cale pentru că a avut dragul de a participa la lansare ediţiei în lb.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Domnului Ştefan Nemecsek.

Cititori şi susţinători Felicitări de la un prieten adevărat. Prin prezenţa dvs în literatura hunedoreană sunt convins că avem cu toţii de câştigat.Ştefan Nemecsek Domnului Nemecsek Mult succes în iniţiativa literară şi multă încărcătură intelectuală. VASILE COSMIN NICULA Senator al Văii Jiului 291 .

Ştiinţe Politice şi Studii Culturale Bucureşti 292 . făurite în perimetrul (în portul) literaturii hunedorene. dr. Îi urez domnului Nemecsek mult succes în realizarea viitoarelor sale proiecte! Prof. IOAN N. Nemecsek (re)lansează acum. ci şi prin semnificativa prezentare a fiecăruia. Într-adevăr. ca şi prin criteriile de organizare a desfăşurării întrecerii. d-l. prin trilogia amintită. harnic şi neobosit cercetător. volumele nave. decanul Facultăţii de Filosofie . criterii lipsite de ierarhizări prestabilite şi de avantaje de culuar. în oceanul literaturii române. ROŞCA. Întreprinderea nemecsekiană impresionează nu numai prin numărul mare al concurenţilor chemaţi la start.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Trilogia domunului Ştefan Nemecsek LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) mă duce cu gândul la celebrele versuri eminesciene „dintre sute de catarge…” pe care le putem parafraza „Dintre sute de volume…”. după cele două volume privind PRESA HUNEDOREANĂ ( de la origini până în prezent) . lăsând fiecăruia posibilitatea de a ajunge la finiş printre primii. univ.

Ştefan Nemecsek 293 .

Împreună cu colegii săi . POLITICĂ . RELIGIE şi MORALĂ .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Liderul fomaţiei RAZA din Ecuador. Fabian de la Tore au fost oaspeţii redacţiei Curierul Văii Jiului bucurându-se de cadoul primit. respectiv TEME FILOSFICE MEREU ACTUALE 294 . Atic Kiros. Marselino Vega. Inti Flores. Franklin Perez scrie în cartea de onoare . pachetul de cărţi care a inclus LITERATURA HUNEDREANĂ .

în semn de admiraţie pentru toată truda! Cărţile sale .Ştefan Nemecsek Distinsului Domn Ştefan Nemecsek. MARIAN PETCU. vicepreşedinte al Asociaţiei de Istorie a Presei din România 295 . Universitatea din Bucureşti. în special cele de istoria presei hunedorene vor intra în bibliografia studenţilor în jurnalism şi vor îmbogăţii bibliotecile cu un tezaur de informaţii căutate. verificate şi atât de frumos publicate! Conf. dr. univ.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

Despre remarcabilul cărturar, frenetic jurnalist şi minunat prieten, Ştefan Nemecsek, numai de foarte bine! Spectrul său foarte larg de specialităţi şi preocupări creative ni-l arată ca pe un spirit renascentist, relaţionat cu modernitatea ştiinţei, filosofiei, culturii în sens larg, scrisului literar şi ziaristic de la frontiera acestor două prodigioase milenii pe care ne-a fost dată extraordinara şansă istorică a vieţii noastre, să o traversăm. El nu este numai un om de bibliotecă, un colocvial al ecranului de televiziune, un neobosit organizator de manifestări culturale, ci şi un interesant şi pasionat călător al lumii, unde duce însemne ale spiritului românesc şi ne aduce imaginile, înţelepciunea şi frumosul ţărilor, continentelor vizitate, ca un veritabil ambasador a ceea ce suntem. Felicitări pentru Literatura Hunedoreană, vol III! Cu admiraţie şi amiciţie! VICTOR BOTEZ, ziarist, Doctor în filozofie, publicist comentator la Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate, pendinte de Ministerul Afacerilor Externe

296

Ştefan Nemecsek

297

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

„Carte românească de învăţătură…” – care în timp a crescut şi s-a maturizat spre folosul celor care i-au deschis paginile. „Literatura hunedoreană” este o parte spre aceste cărţi româneşti de învăţătură şi de ce nu … o fotografie dragă de familie a scriitorilor din Valea Jiului! Cu admiraţie CĂTĂLIN JECHEL Director Editura TRINITAS Iaşi 2 aprilie 2009

298

Ştefan Nemecsek

Sub ”atenta supraveghere” a statuii regelui Ferdinand , prof. univ. dr. LIVIU PAPUC primeşte pentru Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi volumele: PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini până în prezent), POLITICĂ , RELIGIE ŞI MORALĂ şi LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) semnate de Ştefan Nemecsek , considerate lucrări de referinţă pentru ţinuturile hunedorene şi recomandate ca model de lucru pentru colective de cercetători care îşi desfăşoară activitatea în domeniul istoriei literare şi jurnalistice.

299

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

Ştefane, Unitatea operei tale, unicitatea ei (în totalitatea ei) particularităţile lexicale şi vastitatea informaţiei impun ADMIRAŢIA (şi a mea ) tuturor celor care intuiesc efortul personal şi capacitatea de sinteză, la care se adaugă o muncă de sisif. Mă prezint în faţa Domniei tale cu teza de doctorat „Tudor Pamfile şi revista Ion Creangă, romanul „Zăpada pe flori de cireş” şi mai ales pe lângă realizări jurnalistice de excepţie. Pălesc tare cu plăcere în faţa a ce ai reuşit şi pentru ce… visezi! Te îmbrăţişez, de azi, întotdeauna!

Prof. dr. Dumitru V. Marin, Directorul Bibliotecii Judeţene Vaslui, 2-4 Aprilie 2009, la Congresul Internaţional de Istorie a presei de la Iaşi

P.S. Te invidiez pentru darul tău de a face! 04 aprilie 2009 300

Ştefan Nemecsek

301

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

La Iaşi, la Congresul de Istorie a Presei am cunoscut un om deosebit: Ştefan Nemecsek, un publicist, şi, deopotrivă, un scriitor de excepţie. Am avut prilejul să primesc de la Domnia Sa şi ultimele sale producţii editoriale: cinci cărţi, cinci momente documentare şi literare. Felicitări!

Conf. Univ. dr. IOAN DAVID Academia Română, Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”

302

Cu cele mai alese sentimente de preţuire pentru tot ceea ce lăsaţi semenilor de pe istoricele meleaguri ale Văii Jiului şi nu numai. literatură. Urechia” din Galaţi Prof. Vă apreciez munca. istorie. în a consemna pentru posteritate. şi îndeosebi pentru publicistica românească. date. în speţă pentru cea de pe meleagurile natale – hunedorene. ZANFIR ILIE Iaşi 03 aprilie 2009 303 . unui nou prieten.Ştefan Nemecsek Distinsului Domn Ştefan Nemecsek – Îmi manifest toată consideraţia pentru multiplele dumneavoastră preocupări pentru cultură. evenimente care ţin nemijlocit de patriotismul local. lucruri. Director General al Bibliotecii Judeţene „V-. de români în general. Felicitări şi succes pe mai departe! Cu toată sinceritatea.A. harul – talentul.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII 304 .

Ştefan Nemecsek Cu multă consideraţie pentru monumentala Dvs. Între timp. 3 aprilie 2009 305 . dr. onorabilă dar grea misiune. CRISTINA SORINELA DASCĂLU. operă. Iaşi. Conf. din nou Felicitări pentru tot ce faceţi! Cu mută prietenie şi admiraţie. univ. Aveţi toată preţuirea mea şi abia aştept să citesc volumele dăruite cu atâta generozitate pentru a vă putea scrie o opinie informată. Universitatea ”Petre Andrei”.

8 aprilie 2009 306 . dorind a lăsa o moştenire scrisă despre faptele noastre şi oamenii acestor timpuri. GHEORGHE ILE. Sunt alături de tine în întreaga activitate şi consider că vom contribui împreună la îmbogăţirea activităţii culturale şi educative a comunităţii vulcănene. Primarul Municipiului Vulcan ing.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Cu multă stimă şi consideraţiune pentru prietenul meu Ştefan Nemecsek (Bubo) privitoare la activitatea jurnalistică cât şi cea de scriitor. generaţiilor viitoare. Cu stimă.

mi-au făcut plăcere. mie mi-a adus o bucurie prin faptul că autori aflaţi în biblioteca personală şi citiţi de mine se regăsesc aici: Loredana Cristea. Mihai Barbu. Mulţumesc acestor doamne şi domni că au făcut ca şi ţinuturile noastre să fie cunoscute şi altfel şi mulţumesc domnule Nemecsek că mi-aţi prezentat şi alţi autori hunedoreni care mi-au atras atenţia lecturând cele trei volume. Galeriile de Artă ”IOSIF TELLMANN” Lupeni 307 . dar primiţi respectul şi admiraţia mea pentru munca depusă şi aştept cu nerăbdare următoarele volume. autorul uimea prin lansările făcute în străinătate şi apoi în ţară (o bilă albă pentru literatura română) şi prin limbajul accesibil tuturor. Gheorghe Niculescu. pentru date incomplete. poate şi de aceea am absolvit Liceul Teoretic Lupeni la profilul „IstorieŞtiinţe sociale” iar din acest punct de vedere volumele editate de somnul Ştefan Nemecsek până acum. Ioan Velica. Dacă la început. Elisabeta Kocsik. sau pentru că unii nu se ocupă cu altceva. un limbaj care te ducea cu gândul că citeşti poveşti şi nu marile teme filosofice controversate. Să rămâneţi la acelaşi stil şi limbaj. Felicitări pentru „Literatura hunedoreană” (de la începuturi până în prezent)”! Felicitări domnule Ştefan Nemecsek! ANTONETA CRISTINA DUBAN. ultima „istorie”. Ştiu că mulţi vă vor critica şi de această dată. Marian Boboc. precum Valeriu Bârgău şi Paulina Popa.Ştefan Nemecsek Istoria şi filosofia au fost întotdeauna două teme pe gustul meu. cea a „Literaturii hunedorene”. pentru greşeli de tipar. Gheorghe Truţă. nu ştiu. Constantin Sever Răduică.

scriitor.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII CONSTANTIN STANCU. membru al Uniunii Scriitorilor din România 308 .

preşedintele Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Local Haţeg 309 . consilier local.Ştefan Nemecsek AUREL ANCA.

poet.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII EUGEN EVU scriitor. membru al Uniunii Scriitorilor din România 310 . unul dintre cei mai reprezentativ mânuitor al condeiului din judeţul Hunedoara.

Ştefan Nemecsek RAUL CONSTANTINESCU scriitor. poet hunedorean din Ţara Haţegului 311 .

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII ELENA BĂSESCU europarlamentar 312 .

Ştefan Nemecsek VICTOR PONTA deputat în Parlamentul României 313 .

fost europarlamentar 314 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII MONICA IACOB RIDZI ministrul Tineretului şi Sportului.

Ştefan Nemecsek TIBERIU IACOB RIDZI primarul Municipiului Petroşani 315 .

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII MATEI OPRIŢA Şeful Compartimentului Resurse Umane MARMOSIM Simeria 316 .

Ştefan Nemecsek ILIE BOTGROS Primarul oraşului Aninoasa 317 .

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII ALEXANDRU BLAJ managerul Spitalului Municipal Vulcan 318 .

Ştefan Nemecsek DANUŢ ODAGIU BUHĂESCU primarul oraşului Uricani 319 .

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII ILIE PĂDUCEL primarul oraşului Petrila 320 .

Ştefan Nemecsek EDWARD VULLIAMY senior internaţional correspondent THEQUARDIAN THE OBSERVER Londra 321 .

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII 322 .

Ştefan Nemecsek DUMITRU HURUBĂ scriitor 323 .

secretar general al SSF.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Prof. ION HANGIU. univ. 324 . unul dintre cei mai prolifici şi importanţi cercetători în domeniul istoriei presei din România care a exprimat aprecieri deosebite referitoare la proiectele culturale PRESA HUNEDREANĂ (de la origini până în prezent) şi LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) . dr. membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Ştefan Nemecsek Subcomisar de poliţie DAN MOCANU. şeful poliţiei oraşului Uricani 325 .

adjunctul sefului poliţiei oraşului Petrila 326 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Subcomisar de poliţie ALEXANDRU ANTONIO SCAFARIU.

fervori greu de întâlnit la o singură persoană. mi le-a înmânat de curând. în toată eterogenitatea lor. pentru că întrupează. şi nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin. Pe câteva dintre cărţile sale. Pe lângă ceea ce a publicat – o Istorie a presei hunedorene în două volume şi alte trei de literatură a locului (Scriitori din Valea Jiului) – . Ştefan Nemecsek scoate tom după tom. Pentru că s-a născut în oraşul Vulcan în urmă cu cinci decenii (şi. am descoperit.ceva!). umplând deja un raft de bibliotecă. în care o multitudine de fapte. Lucian CHIŞU. toate energiile locului. Parcurgându-le „în diagonală”. are cinci romane în şantierul literar. îi doresc să adauge „darurilor” primite de la natură şi temperanţa.. univ dr. Universitatea Bucureşti 327 . doctorand în filosofie şi filologie. (homo sum. cu prilejul unui Congres al presei. hrănită de un vitalism nestăpânit. humani nihil a me alienum puto). Ştefan Nemecsek şi-l asumă în numele preceptului antic: Om sunt. auctorial. Prof. Ştefan Nemecsek este concomitent ziarist şi scriitor. pe care dl.Ştefan Nemecsek Neobosit ca un faur.. la modul metaforic. oameni şi întâmplări sunt absorbite cu lăcomie în propriul destin. Găsesc în exemplarele tipărite şi încredinţate mie o poftă de lucru homerică. apărute în ultimii doi ani şi însumând şapte volume.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII CORNELIU VADIM TUDOR Preşedintele partidului România Mare. europarlamentar 328 .

Ştefan Nemecsek ANGELA STOICA Viceprimarul Municipiului Vulcan 329 .

Puţin sunt cei care azi recunosc valoarea lui Ştefan Nemecsek omul care se dăruieşte Văii Jiului ... MIHAIL RUDEANU Director cordonator Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a judeţului Hunedoara ”Pe scriitorul.” 330 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Dr. realizatorul de emisiuni televizate cu impact de o rezonanţă unică care emană din conştiinţa unui patriot cu înalte valori ale culturii religioase şi spirituale.

Ştefan Nemecsek 331 .

.

Ştefan Nemecsek GALERIE FOTO 333 .

în faţa standului ”de specialitate” la Parlamentului Europei de la Bruxelles 334 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Petre Drăgoescu încadrat de Theodor Meleşcanu şi Norica Nicolai după o discuţie despre TOLERANŢA ÎN POLITICA ROMÂNEASCĂ Preocupat de Religia Orientului Mijlociu.

335 . Tiberiu Vinţan şi Ramona Roşulescu Schimb de idei despre POLITICĂ. RELIGIE şi MORALĂ cu Ioan Talpeş omul deosebit şi inteligent cu care se poate dezvolta un dialog despre orice.Ştefan Nemecsek Alături de colegii Daniela Mikloş.

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Faţă în faţă cu un partener plăcut de discuţii comisarul şef de poliţie Alexandru Drăghici Roşioru fosul şef al Poliţiei judeţului Hunedoara Elisabeta Lipă cunoscuta şi iubita sportivă a României prezentă în Valea Jiului. ne oferă o foto amintire pentru prezenta carte 336 .

Ştefan Nemecsek În mijlocul componenţilor formaţiei K1 împreună cu prietenul Emil Jugănaru Încadrat de Adina Risipitu şi Ionuţ Drăgotesc doi tineri care au dovedit mult talent şi imaginaţie pentru jurnalistica de televiziune fiind doi dintre pionii de baza ai televiziunii MONDO TV Petroşani 337 .

Luminiţa Drăguşin primeşte un set de carţi care prezinta ISTORIA PRESEI ŞI LITERATURII HUNEDORENE . 338 .România. volume care vor ajunge pe toate meridianele globului fiind prezentate în ţări de pe toate continentele lumii.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Reprezentanta Fundaţiei Umanitare OM . acolo unde fundaţia îşi desfăşăară activitatea promovând cartea scrisă în zeci de ţări de pe glob.

peşedintele Blocului Naţional Sindical şi unul dintre colegii lor 339 . Dumitru Costin .Ştefan Nemecsek Cornelia şi Lupu Rednic preocupaţi de POLITICĂ RELIGIE ŞI MORALĂ nu numai de promvarea muzicii populare din Maramureş Alături de Zoltan Lacataş preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului .

etnolog.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Discuţii filosofico . Dumitru Gălăţan-Jieţ 340 . dr.politice cu avocatul Pompiliu Prip şi Marian Miluţ un veşnic căutător al unui loc eligibil pentru o funcţie politică naţională Felicitări de la scriitorul .

omul care a înţeles şi receptat cultura hunedoreană. Fără sprijinul domniei sale . Aşteaptă un autograf colegul Genu Tuţu. poeta Elisabeta Kocsik şi primarul Buhăescu 341 .Ştefan Nemecsek Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara prf. Ioan Mircea Moloţ. a sprijinit cultura hunedoreană mai mult ca oricare dintre predecesorii săi pe această funcţie .Proiectele Culturale PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini pănă în prezent) şi LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) nu ar fi văzut lumina tiparului Lansare de carte în Sala de Marmură a Primăriei Petroşani.

Ioan Dan Bălan (dreapta) Concluzii comune cu privire la filosofia vieţii şi motivele pentru care ne-au albit tâmplele. convenite cu prietenul Ion Andronache 342 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Împreună cu prolificul scriitor Valeriu Butulescu (stânga). respectiv poetul şi scriitorul prof.

istoria jurnalisticii şi literaturii despre tradiţii şi obiceiuri. primul ministru Emil Boc. primarul municipiului Petroşani Tiberiu Iacob Ridzi şi ministrul Vasile Blaga Prof.Ştefan Nemecsek Un moment de respiro după CONTROVERSE FILOSOFICE care nu de puţine ori stau la baza adoptării hotărârilor politice alături de ministrul economiei Adriean Videanu . RELIGIE şi MORALĂ. Petre Popeangă un partener plăcut şi volubil de dialog despre POLITICĂ. univ. dr. despre prezentul şi viitorul societăţii româneşti 343 .

dezbătând filosofia locală a partidului Faţă-n faţă cu ministrul Muncii Gheorghe Barbu Independentul Sorin Oprescu alături de doi ” grei” ai PSD din Valea Jiului Haralambie Vochiţoiu şi primarul Cornel Resmeriţă 344 . Iată un exemplu: deputatul Ionica Popescu . filiala Deva. avocatul Constantin Graure ministrul Economiei Ionuţ Şereş . Petru Mărginean şi primarul Gheorghe Ile.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Temele filosofice pot fi deseori teme de discuţii şi pentru politicieni. alături. preşedintele PC.

tânăra Monica Ioacob Ridzi . energicul Dan Radu Ruşanu şi Petre Drăgoescu Dialog cu ing. omul care a sprijinit cultura Văii Jiului. pare chiar bucuros să fie alături de primarul Tiberiu Iacob Ridzi.economice nereuşite trasate de necunoscători a realităţilor sociale a Văii Jiului 345 . mai ales cea privind istoria mineritului. înţeleptul Sorin Frunzăverde. Dan Surulescu unul dintre specialiştii mineri ai tinerei generaţii cu care se poate dezvolta orice discuţie pe orice temă.Ştefan Nemecsek Cu ”TOLERAN ”TOLERANŢA în filosofia lockeeană” sub braţ preşedintele Filialei judeţene Hunedoara a PNL Mircia Muntean. omul care se pare că a fost sacrificat în ultima vreme pe altarul politicilor filosofico .

Elisabeta Bogăţan Ioan Velica.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Reuşită lansare de carte .LITERATURA HUNDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) la Petrila organizată de Petrică Birău în compania scriitorilor Ioan Dan Bălan. Paulina Popa şi Ioachim Lazăr LITERATURA HUNDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) în vârf de munte la Cheile Buţii 346 .

univ. dr.Ştefan Nemecsek Împreună cu membrii formatiei RAZA din Ecuador şi creatoaea de modă Cristina Bonivarath Alături de conf. Marian Petcu vicepreşedinte al Asociaţiei de Istorie a Presei din România în sanctuarul Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi acolo unde sunt depozitate primele publicaţii în limba română apărute în Moldova 347 .

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Interes maxim pentru acţiunea de lansare a proiectelor culturale PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini pănă în prezent) şi LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) la sediul edituri TRINITAS a Patriarhiei Române 348 .

Marin face aprecieri cu privire la bogată presă apărută în zona Văii Jiului şi ţinuturile hunedorene 349 . Dumitru V.Ştefan Nemecsek Prezidiul celui de-al doilea Congres Internaţional de Istorie a Presei acordă lui Ştefan Nemecsek diploma prin care i se recunosc meritele aduse dezvoltării studiilor privind istoria presei din România Prof univ dr .

neconformă realităţii 350 . Aurelia Lăpuşan După o discuţie cu Elena Băsescu pe teme filosofice şi idei DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII. univ dr. poţi concluziţiona că presa şi nu numai o prezintă pe EBA într-o lumină deformată.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Proiectelor culturale PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini pănă în prezent) şi LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) i-au drumul Universităţii Ovidius din Constanţa prin intermediul distinsei doamne conf. LUMII.

la librăria ”Cărtureşti ” deschis în cadrul Complexului Iulius Mall 351 .Ştefan Nemecsek Proiectele culturale PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini pănă în prezent) şi LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) au avut acelaş deosebit succes şi la lansarea făcută la cea mai mare librărie din capitala Moldovei.

Proiectele culturale PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini pănă în prezent) şi LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) i-au drumul Bibliotecii Universităţilor din Oradea şi Baia Mare 352 . dr.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Alături de Ministrul Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi Prin intermediul prof. Ion Simuţ directorul Revistei FAMILIA din Oradea ( stânga) şi prof univ. dr. Gheorghe Glodeanu directorul revistei NORD LITERAR din Baia Mare. univ.

Ştefan Nemecsek Colegii Andriana Radu Mocanu şi Corneliu Bran (cei doi din dreapta) după o discuţie profesională cu Ioan Talpeş despre cultura hunedoreană . Încadrat de actriţa Nicoleta Bolcă şi politicianul Dorina Pleşcan 353 . realităţile sociale din Valea Jiului şi Proiectele culturale PRESA HUNEDOREANĂ (de la origini pănă în prezent) şi LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) O idee filosofică spune că între două nu te plouă.

numerele din 24 şi 26 august. Dat fiind conţinutul lor nu vom putea să vi le prezentăm 354 . dar şi prin semnificaţia sa.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII DOUĂ CĂRŢI PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN Rezumatul comentariilor făcute în cadrul emisiunii de Radio transmise la Radio Reşiţa sub coordonarea prof. Ioniţă Vecinii noştri hunedoreni ne-au trimis două numere din publicaţia „Curierul Văii Jiului”. Sunt primele cărţi de limbă română care şi-au luat locul printre cele circa 100000 de volume existente în Biblioteca Parlamentului European. din Valea Jiului. dr. a avut bunăvoinţa să dăruiască studioului nostru câte un exemplar din cele două lucrări. un eveniment important prim valoarea actului în sine. din care aflăm. Editorul gazetei. Ştefan Nemecsek a deschis seria actelor de cultură care vor păşi pragul Parlamentului European – cu două volume de filozofie: „Controverse filosofice” şi „Toleranţă în filosofia lokeeană”. în mai multe exemplare. dar şi triste. dl. Autorul.lea an de apariţie. Prezent la evenimentul care a avut loc în ziua de 11 iulie 2007. foaie aflată în al 13. pe lângă alte evenimente. uneori. Vasile C. cu măreţe momente istorice. Ştefan Nemecsek. autorul a înmânat copii după unele lucrări de ale sale încă needitate.

*** Ştefan Nemecsek. cum citim pe coperta a patra a volumului de „Controverse filosofice”. şi că este recunoscut ca unii dintre cei mai buni fotoreporteri din ţară şi ar fi de ajuns. Primul capitol al volumului „Controverse …. Palmaresul activităţii sale este mai cuprinzător. concept cu multiple faţete. A obţinut primul loc (şef de promoţie) al primei promoţii de master. În prezent este doctorand al Institutului de Filozofie şi Psihologie „ Constantin Rădulescu Motru” din Cadrul Academiei Române şi al Facultăţii de Filosofie şi Istorie de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. plecând de la concepţia lui Constantin Rădulescu Motru.” Se opreşte asupra determinismului în viaţa socială şi indeterminismului în viaţa socială.000 de articole. Ştefan Nemecsek s-a născut în ziua de 19 iunie 1956 în oraşul Vulcan din judeţul Hunedoara. Asupra celui de-al doilea volum („Toleranţă în filosofia lockeeana”) vom reveni într-o scurtă prezentare pentru a-l face cunoscut ascultătorilor noştri. abordează o amplă analiză a concepţiei lui Rousseau. precum şi a Facultăţii de Ziaristică. iar spre final. acordă 35 de pagini ADEVĂRULUI. se apleacă asupra psihologiei poporului român şi asupra conştiinţei religioase şi misticismului poporului român. dar ne facem datoria de onoare să vă informăm sumar despre autorul lor. Dacă ar fi să amintim că în cariera d-sale de jurnalist a semnat peste 10. Este absolvent al Facultăţii de Maşini şi Instalaţii Miniere. TOLERANŢA în filosofia lockeană” Editura „Realitatea Românească” 2006 355 .Ştefan Nemecsek mulţumitor. specializare în filozofie-jurnalism din România.

Thomas Hobbes şi Martin Luther. cel mai bun soldat al anului dintre cei 4500 soldaţi americani. Scrisoarea lui J. Ştefan Nemecsek se opreşte asupra lucrării filosofului „Scrisoare despre toleranţă” care propune o amplă reformă politică şi socială. Dintre acestea. au fost prezentate de noi. deodată cu o scurtă notă bibliografică a autorului. cea de a doua parte a cărţii. 356 . dar şi oameni de litere. cu precădere al slujitorilor mass-media. John Shaw. nelipsind criticile ideilor şi soluţiilor propuse de filosof. DE ASEMENEA. ambii cantonaţi în Germania. Ca şi în volumul „Controverse filosofice”. O primă parte a volumului prezintă pe scurt personalitatea filosofului John Locke şi o privire asupra operelor sale. de asemenea. carte dăruită Parlamentului European împreună cu celelalte volume. Locke a avut un larg ecou şi un impact puternic asupra gândirii moderne. două treimi din volum prezintă reprezentanţii mai vârstnici sau mai tineri. continuând astfel volumul „Controverse…. Ştefan Nemecsek ne prezintă 3 medalioane bibliografice a trei din înaintaşii lui John Locke: Niccolo Machiaveli. Volumul este de fapt un mozaic. La înmânarea volumelor a participat şi camaradul său.” ambele părţi constituind un virtual dicţionar al spiritualităţii din Valea Jiului. DE AUTOR SOLDATULUI ROMÂN Mihai Mocanu. Azi vă prezentăm conţinutul volumului „Toleranţă în filosofia lockeeană”. editorul gazetei Curierul Văii Jiului” şi autorul a două volume de filozofie care. ai presei din Valea Jiului. „Controverse filosofice”. *** CELE DOUĂ VOLUME AU FOST DĂRUITE. căci după ce în cele circa 70 de pagini de analiză a „Scrisorii despre toleranţă”.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII Postul nostru a difuzat şi un interviu acordat de Ştefan Nemecsek.

III.Scriitori hunedoreni – vol.. Autorul a avut ambiţia de a sonda spaţiul acesta în care au avut loc înfrângeri sau victorii. pentru că acolo unde sunt furtuni apar şi lumina fulgerului şi … invidioşii . alţii membri a istoriei româneşti. locuri. scrierile lor zburătoare.Scriitori din Valea Jiului – vol. Cartea se intitulează simplu „ LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent ) şi a fost girată de Editura „ Realitatea Românească. . o carte ambiţioasă şi structurată pe ideea de religie a scrisului la români. E o carte mesaj şi antologie. alţii 357 . dar clar ordonat.Analiza şi clasificarea activităţii literare – vol. . România – 2008. despre uitare şi despre unitate şi ruptură în acelaşi timp. I. despre speranţă şi tristeţe. Cuprinsul este unul stufos. pentru a da linişte într-un loc în care nu există linişte. Vulcan. de a pipăi cu degetele minţii istoria şi de a lăsa deschisă această panoramă a literaturii speciale din zonă. O enumerare a tuturor autorilor este imposibilă într-un spaţiu atât de mic de cronică de suflet. unii membri ai Uniunii Scriitorilor.. o carte ambiţioasă despre oameni. dar sunt mulţi autori care sunt nominalizaţi în antologie. o carte în trei volume : .Ştefan Nemecsek O ISTORIE CU SCRIBI O carte densă despre zona judeţului Hunedoara a scris Ştefan Nemecsek. II. pe autori în ordine alfabetică pentru a împiedica războiul scriitorilor cu scriitorii. de a culege date despre fenomen.

iar remarca sa este una pertinentă: „ singura înviere accesibilă omului rămâne istoria „ iar istoria este o ştiinţă inexactă în sensul că recompunerea faptelor în papirus se face într-un fel superficial. pendulând între cer şi pământ. un fel de introducere în atmosferă.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII membrii ai Cetăţii lui Dumnezeu. între adâncul subteranului şi vârful bradului. pe regiuni. care se hărăneau uneori cu ovăzul cailor. când România se va reorganiza altfel. şi cu mult mai greu pentru ideologiile de toate culorile.. vom privi cu alţi ochi pasajul de pietoni numit literatură hunedoreană … Din cauza aceasta cartea scrisă de Ştefan Nemecsek e o carte care prinde între coperte istoria unei zone aşa cum a fost. acei anonimi mărunţi. măsurată de timp şi de vers. începând cu Palia de la Orăştie. „ Totul începe simplu. istoria scrisă pe riscul artiştilor şi trăită în mod miraculos între credinţă şi necredinţă. Poate că remarca din cuvântul acesta de întâmpinare este una importantă: „ Ei bine. scriitor şi el. de toate experienţele şi ratările posibile în istoria lumii şi a judeţului Hunedoara. dar se dovedeşte a fi foarte complicat pentru că definiţia scriitorului este greu de fixat în termeni agreaţi de toată lumea şi de curentele literare.. Poate va fi foarte greu de înţeles demersul autorului. când Europa va dori să ne deseneze altfel în numele democraţiei şi a liniştii. o zonă mişcătoare între aur şi munte. dar ceva rămâne: amprenta oamenilor pe timpul Hunedoarei. Valeriu Butulescu. semn al credinţei pentru urmaşi … 358 . are un cuvânt înainte. alţii scribi de serviciu într-o lume în care subiectul este puternic zguduit de orgolii greu de înţeles. au pus şi ei virgule colective în cartea încă nescrisă a istoriei. ca zonă transparentă şi rezistentă la moarte .

Ştefan Nemecsek

Ştefan Nemecsek notează scurt: „ Cum era şi firesc, în perioada cercetărilor făcute şi a documentării materialului prezentat am pătruns mai mult, mai adânc, mai profund în „ atmosfera scriitoricească „, pe care mi-o închipuiam că o cunosc. Nu mi-a plăcut deloc ce am descoperit. Multe orgolii, multe ambiţii personale, multe judecăţi pe care nu le-am putut înţelege. „ Depăşind orizontul acesta îngust autorul a constituit antologia ca pe o poveste despre fenomenul scriitor care s-a manifestat în viaţa celor care au avut curajul şi laşitatea de a scrie şi a pătruns în viaţa scribului care scrie cuminte, fără reguli anume la marea carte a lumii, la marea poveste a lumii, continuând adevărul cuprins în cuvintele care se leagă cumva în vers, în schiţă, în roman, în scenariu, în studiu despre limba română de totdeauna şi de oricând, scribul care nu cârteşte la Dumnezeu când i se cere să scrie ceva cu adevărat important: orice om e o valoare în sine, mai presus de regulile dregătorului de moment. Meritul autorului este acela de a pleca de la povestea scriitorului de hunedoara de la istoria locului, de a prezenta mirajul aurului şi a cărbunelui în Ţara Zarandului şi a Văii Jiului, de a schiţa pe scurt fenomenul social, economic, politic şi religios a ţinuturilor care compun arealul numit Hunedoara. În acest areal sunt mai multe ţări care trebuie luate în considerare ca leagăn, ca picior de plai, ca gură de rai, ca miracol. Mirajul aurului a dat valoare zonei Brad, puterea neagră a cărbunelui a dat valoare Văii Jiului, pomii din zona montană au scris pe cer istoria, curgerea Mureşului sau a Streiului au caligrafiat destinul omului, nimic nu a fost la întâmplare, scriitori au existat pentru că au existat lucruri minunate care trebuiau descrise cumva, iar cuvântul este 359

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

semn şi armă, apărător al sufletului prin simpla scriere, rostire sau bâlbâire. Sunt prezentaţi poeţi ai muntelui şi a subteranei, poeţi obiectivi, livreşti, cei care rămân singuri sau abordează miracolul, cei care au scris amar sau care văd lumina, ironici sau boemi, poeţi religioşi sau metafizici, poeţi ai timpului lor în stil hunedorean. Sunt poeţi adică fabuloşi, clasici, tradiţionali, sentimentali, prinşi în valul optzecist, poeţi discreţi care se văd în transparenţa istoriei. Sunt romancieri sau personalităţi preocupate de teorie şi critică literară, oameni care au tradus sau au scris istorie, sunt cei care au scris pentru copii sau au scris scenarii pentru filme, scribi ai istoriei, adică. Citind antologia descoperi pe Valeriu Butulescu folosind cuvinte puţine dar profunde, la limita iresponsabilităţii în timp şi la limita responsabilităţii în faţa istoriei. Dumitru Velea declară că între timp a murit dar că iubeşte paradoxismul şi viaţa luminoasă din haiku, ca semn şi nod în Valea Jiului, dar că preferă să fie prezent la banchetul lui Platon. Descoperi pe Nicolae Uţică între zori şi amurg, câştigător al concursului de poezie internaţională, că poate ivi o asimptotă la eternitate, sau este pasionat de Nedeile momârlanilor ori că e nevoie de o memorie de rezervă pentru a rezista în Valea Jiului, în Vale, adică. Citind antologia înţelegi că există Apocalipsa după Valeriu sau că e un alfabet straniu în care Valeriu Bârgău a vorbit şi continuă să vorbească, că acest poet aparent fragil a pus pe picioare o editură şi a rezistat în jurnalism exact aşa cum şi-a propus să fie: călăuza. Povestea este interesantă când înţelegi că Mariana Pândaru face un salt mortal, lacrima i se pare amară, ori e ceva miraculos după căderea nopţii, sau poate ambiţia Paulinei Popa care vine spre noi cu mâinile în flăcări, ne invită la nunta cuvintelor şi este atentă la ghilotina 360

Ştefan Nemecsek

sinelui, îmbrăcând rochia nesupunerii. Este un efort pentru o femeie să ţină în fiinţă o editură aşa cum fac Mariana Pândaru sau Paulina Popa, pentru că trebuie să găseşti soluţii să vezi „ piaţa „ literaturii şi să ai o inimă bună pentru a scrie copiilor la modul serios sau matur. Înţelegi că Eugen Evu a ieşi în lume, a fost premiat dar se reîntoarce mereu în apartamentul său din Hunedoara pentru a scrie, a descoperit tineri care scriu, a inventa o operă importantă şi a alcătui antologii specifice zonei, pentru că este pregătit pentru toate iubirile, stă cu faţa spre stea, că a descoperit amarul mierii sau şi-a amintit că plângea să nu se nască, dar ne transmite sărutul cu privirea şi poartă rănile altuia, propunându-şi să fie stăpânul jocului deşi are temeri că există o purpură iarna. Se regăseşte în cartea întâlnirilor, acolo unde a pregătit banchetul lui Eugen Evu. Citind antologia tresari când vezi că unii au trecut dincolo, în zona nedefinită pentru a o defini, că Ionel Amăriuţei când trăia a privit printr-un ochean întors şi s-a simţit vinovat de plecarea cocorilor. Înţelegi frământarea lui Miron Ţic şi pasiunea sa pentru scris, pregătit pentru miracolul zăpezilor şi are curajul de a face o invitaţie la dragoste la o vârstă matură, pasionat de călătoria spre izvoare, ca simplu martor insolit. Dumitru Hurubă e pe contrasens şi ca scriitor de umor a nimerit în rezervaţia de zăpăciţi pregătind pentru contemporani o carte de colorat mintea în timpul insomniilor sale binefăcătoare în care a descoperit că … bunica are un amant. Reflectezi la viaţa de dascăl în judeţul Hunedoara când citeşti cărţile lui Radu Igna, când pricepi că a existat o vâltoare a istoriei şi că la un moment dat nu se întâmplă ceva deosebit în viaţa unui dascăl, doar o revoluţie, sau că există o armonie specifică tocmai la Snack Bar, o armonie a mitocanilor pregătiţi să preia puterea economică, politică sau 361

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

de orice fel, numai să fie acolo, iar parlamentul lor e la bar… Descoperi mulţi nonconformişti, revoltaţi sau visători, uneori la marginea misiunii autoimpuse de scriitor, pregătiţi să rateze ţinta şi chiar o ratează. E lume care a fost şi ai revelaţia că în ţinutul Hunedoarei s-a ivit Palia de la Orăştie, iar autorul face bine că insistă pe fenomenul scrisului adânc şi pe istoria acestei scrieri de excepţie pentru literatura Română, pentru că prin ea ne dovedim că putem exista în eternitate. Autorul antologiei, Ştefan Nemecsek este un scrib al esenţelor, captează fenomenul vieţii literare în regiunea Hunedoarei ca pe mişcare importantă şi priveşte literatura ca mod de evadare în eternitate, cu toleranţă, ca pe o singură temă mereu actuală. Cărţile sale „ CONTROVERSE FILOZOFICE „ sau „ TOLERANŢA în filozofia lockeeană „ indică spre un demers serios şi necesar în istoria recentă a României. De remarcat şi lucrarea sa de sinteză : „ PRESA HUNEDOAREANĂ ( de la origini până în prezent ), antologie în două volume, apreciată pe plan internaţional şi dosar de trecut râul istoriei. De ce a scris Ştefan Nemecsek această carte despre literatura hunedoreană ? E o întrebare la care dânsul răspunde exact şi modest: pentru că în decursul timpului peste numele şi personalităţile multora din scribii de hunedoara se aşternuse uitarea şi nu era drept, pentru că aceşti români au scris în limba română şi majoritatea au fost consideraţi ca modele umane şi profesionale demne de urmat pentru generaţii de oameni care au fost, sunt şi vor fii în acest ţinut marcat de strălucirea miraculoasă a aurului şi blestemul aurului şi de forţa cărbunelui care a pus în mişcare lumea în secolul al XIX –lea şi în secolul al XXlea, lăsând deschise speranţele la civilizaţie. 362

Ştefan Nemecsek

În loc de concluzie, aş menţiona doar atât: Palia de la Orăştie a fost rodul a cinci cărturari români: Mihai Tordaş – „ episcopul românilor din Ardeal „; Ştefan Herce – „ propovăduitorul Evangheliei în Sebeş „ ; Efrem Zacan – „ dascălul de dăscălie a Sebeşului „; Moise Peştişel – „ propovăduitorul Evangheliei în Lugoj „ ; Archirie – „ protopopul Hunedoarei „. Multe persoane care declară că iubesc cultura nu ştiu că au existat aceşti cărturari care mărturiseau că Palia de la Orăştie este doar pârga până când Dumnezeu va îngădui să apară şi alte scrieri. Antologia Literatura Hunedoreană probează că Dumnezeu a îngăduit a se tipări şi scoate şi alte cărţi pre limba română … şi va îngădui pentru că ne priveşte altfel, priveşte la inima oamenilor, nu la chipul, la titlul sau funcţia lor, la modul cum se îmbracă sau înjură, la modul cum uită … Constantin STANCU Scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România 363

DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII

PRESA HUNEDOREANĂ ( de la origini până în prezent). UN EVENIMENT EDITORIAL IMPORTANT.
Lucrare apărută sub îngrijirea domnului Ştefan Nemecsek

Nimeni nu ştie cu exactitate cât de lungă a fost noaptea prin care omul s-a târât, a mers apoi ca un veritabil patruped, a căzut năucit de intimidare dar şi de curiozitate când fulgerele scăpărătoare s-au năpustit asupra lui până la înălţarea sa pe verticală sau perioada de vieţuire în acea poziţie verticală. Printr-un efort gigantic, act aproape revoluţionar, a rupt severele forţe al inerţiei, a învins legea de fier a gravitaţiei şi pentru prima oară a ridicat, oarecum conştient, ochii spre tulburătorul înalt, de unde-i veneau şi spaima şi curiozitatea. Prin acel gest reflex şi istoric s-a rupt pentru totdeauna de primitivismul animalic, a lăsat în urmă milioane de ani de întuneric, acolo, unde au rămas şi astăzi foştii lui „ confraţi” de singurătate şi spaime. O mutaţie genetică mai degrabă întâmplătoare cum cred unii, dacă nu chiar intervenţia miraculosă a unei forţe supranaturale, din afara sistemului nostru solar, cum susţin nu chiar nejustificat alţii, l-a propulsat pe om, printr-un salt gigantic, peste veacuri. Pare justă şi mult mai confortabilă ideea că o voinţă sacră, din alt sistem solar, l-a ridicat pe sălbatecul om din pulberea amară, l-a instalat peste restul jivinelor, i-a pus o cât-de-câtă lumină-n gândire şi mai ales, i-a pus în fire neliniştea căutării; curiozitatea de a şti cine este şi de unde vine. Ce sunt cerurile de deasupra din care vin seninul şi noaptea, taina nedesluşită a frumosului şi tunetul rostogolindu-se năpraznic peste mica lui statură? 364

Ştefan Nemecsek

Indiferent ne este până la urmă, dacă cel care l-a ridicat pe om la nobleţea titlului de sapiens, s-a numit Ea fiul lui Anu, zeul cerurilor şi al civilizaţiei Anunaki, care se pare, că ne mai vizitează şi astăzi, ori mâna celui, care niciodată nu şi-a spus numele. Intervenţia lor a fost, ca orice act de creaţie sacră. Pentru noi numele acelui creator este aşa cum a intrat în conştiinţa noastră, Hristos! In continuare a intervenit voinţa extraordinară a omului de a se îndepărta tot mai mult de fosta lui existenţă şi mai ales curiozitatea, care l-au dus la prima exprimare articulată. Primul sunet al vocii sale a însemnat o altă mare trecere peste timp, noţiune necunoscută lui până atunci; un miracol prin care se năştea prima formă de comunicare a omului prin sunete, chiar dacă foarte puţin inteligibilă. Am putea spune, că primul sunet al omului, a scuturat din temelii prejudecăţi cu pretenţii de adevăr absolut, aşa cum anunţul lui Niel Armstrong, „The eagel has landed” a scuturat Luna de frigul muţeniei de milioane de ani. Tot printr-un act de voinţă extraordinară, printr-o dorinţă nobilă de emancipare, omul îşi va perfecţiona permanent sunetul vocii aşa încât, a ajuns să vorbească cursiv, cald, şoptit, cântând şi din păcate, nu de puţine ori „urzind!” Restul animalelor au rămas la stadiul primar de comunicare, adică folosind sunete nesofisticate, aşa cum o făcuse cândva şi omul. Vizibil asemănătoare este situaţia în chiar istoria jurnalismului universal. Chinezii, cei care au inventat hârtia şi presa de lemn, din cauza unui alfabet greoi şi mai ales a lipsei de informaţii ce se datorează izolării, - citiţi Marele Zid - precum şi datorită inexistenţei capacităţii de acceptare a reformelor, au rămas .pentru o perioadă îndelungată cu un sistem de presă greoi şi rudimentar, la fel ca şi unele popoare musulmane care deţineau şi ele cam aceleşi secrete, 365

fiind unul caracteristic şi inconfundabil. Toate acestea au durat un timp. Păsările au şi ele limbajul lor. în timp ce elefanţii scot sunete care înfiorează dobitoc şi arbori. Nu cu multe sute de ani în urmă. poate secrete. Limbajul sunetelor la animale este şi el diversificat de la specie la specie. comunicaţiile. altfel ar surzi pe loc. Lupul urlă cu putere sporită când vrea să-şi facă simţită prezenţa pe teritoriul care îi aparţine. să-şi sigileze auzul în momentul în care-şi transmite mesajul. Tot acest limbaj foarte puţin cunoscut nouă. Urletului său îi răspund pe un ton jos. a dus la necesitatea inventării de către om a mesajului scris şi mai târziu. înţelegător. datorită unei tehnologii avansate. nu înseamnă altceva decât transmiterea de informaţii utile existenţei acelei faune atât de necesară echilibrului şi perpetuării în sine a tuturor vieţuitoarelor din spaţiul natural. în funcţie de perioadele la care ne 366 . oricât de sofisticat ar fi fost. Desigur. se arunca din tulnic. lupii din vecinatate. la un moment dat s-a observat că nu este suficient unei comunicări rapide şi eficiente. ca printr-un sistem organic de reflexe foarte sofisticate. se făceau verbal. dar codificat şi chiar sofisticat. sistem greoi şi deci ineficient. ca să se facă auziţi şi prin diferite semnale înţeleşi. Nevoia stringentă a unei comunicări mai rapide. semn că au recepţionat aşa cum se cuvine mesajul. a mesajului electronic. se puneau focuri pe culmi. Azi. Are însă marea şi tainica posibilitate anatomic-naturală.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII dar lejeritatea şi lipsa voinţei de emancipare le-au pus în situaţia de a fi ţinut compania chinezilor. Limbajul omului . informaţiile merg cu viteza sonică. prin trimişi ori poştalioane. ori cu viteza luminii. uneori înfricoşetor de avansate. O scurtă incursiune prin istoria jurnalismului ne duce la vremurile când ştirile. cu care trăim şi încercăm să ne obişnuim azi.

Aşadar. începutul fusese făcut. Privind cu luciditatea cititorului. La numai două luni. când cartea cea mai popularizată a devenit Biblia. mai greoi dar oricum mai aproape de realitate presa despre care ne vorbeşte domnul Ştefan Nemecsek. comunicaţiile au avut caracter diferit în Preistoric. a cominicării în general şi a judeţului Hunedoara în particular. Lumea jurnalismului. prin care cu multă cunoaştere şi gentileţe ne trece domnul Ştefan Nemecseck. prin cartea sa Presa hunedoreană (de la origini până în prezent). Antichitate. ajungându-se până la transmiterea noutăţilor pe timpul Renaşterii cu ajutorul presei scrise. Acele două publicaţii vor deveni port-drapelul răspândirii ideilor culturale şi ale sentimentelor de frăţietate ale tuturor vorbitorilor de limbă română. la 1 Iunie 1829 a apărut în Moldova „Albina românească” sub îngrijirea lui Gheorghe Asachi. s-a născut. jurnalismul de început în judeţul Hunedoara. dramatice. inventatorul tiparului şi al literelor culese. când polemica şi violenţa se instalaseră bine 367 . Curierul românesc. ori în perioadele medievale. Aşadar. Saltul uluitor îl va face Johannes Guttenberg. militanţi neobosiţi pentru unirea Transilvaniei cu Ţara Românească de peste munţi printre care regăsim personalităţi ca Ion Heliade Rădulescu sub îngrijirea căruia a apărut pe 8 aprilie 1829 prima publicaţie în limba română. intelectuali de clasă ai Transilvaniei.Ştefan Nemecsek referim. Stilul şi personalitatea lui Heliade Rădulescu vor deveni repere pentru gazetarii români până în perioada interbelică. va suferi modificări tranzitorii. datorită strădaniei unor români de toată isprava. dintr-o astfel de necesitate. la început mai timid. Vor urma la distanţe diferite Gheorghe Bariţiu în Ardeal şi Mihail Kogălniceanu. care vor conduce presa românească până la Carol I.

motiv pentru care distinsul preot greco-catolic a fost internat în lagăr alături de alti fruntaşi. având colaborator printre alţii şi pe Lucian Blaga. aşa cum ni-l zugrăveşte atât de meticulos şi elocvent Ştefan Nemecsek în cele două volume recent apărute. cu echipamente uzate şi mai ales sub stricta supraveghere a autorităţilor maghiare. Deşi realizat cu resurse materiale precare. ca în cazul unor grupuri de intelectuali militanţi pe tărâm naţional care au fost arestaţi. În sfârşit. cu specialitatea de doctor. Este de justeţe să menţionăm numărul 368 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII în firava presă românească. mai întâi la Iaşi. începutul gazetăresc. Cam în acea perioadă şi-a început Eminescu activitatea gazetărească. a fost fervent.” care privesc doar activitatea limită a acestui judeţ. Autorităţile maghiare înţelegeau că scopul ei nu era altul decât îndoctrinarea naţional-religioasă a locuitorilor din Valea Jiului.” un fel de fluturaşi care i-au adus o mare faimă. ori obligaţi să se refugieze în Regat.la „Timpul”. fără să amintim că pe lângă cei care au triumfat şi au supravieţuit.” Presa Hunedoreană (de la origini până în prezent). au fost şi victime. sub îngrijirea căruia a apărut la Vulcan în 1916 o revistă cu tematică religioasă „Calea Vieţii”. altfel ele fiind un subiect vast cu implicaţii extraordinare în cotidianul naţional şi nu numai. Apariţia unei astfel de reviste Calea Vieţii. Cam în aceeaşi perioadă Nichifor Crainic conducea destinul publicaţiei „Gândirea”. Un caz mai deosebit a fost acela al preotului Nicolae Brânzeu. era ceva foarte primejdios pentru semnatarul ei. nu putem trece peste acel început biruitor. În 1928 Tudor Arghezi se lansează cu „Bilete de papagal. .în 1878 . punând bazele scrierii patristice. apoi la Bucureşti.

stabileşte cu înţelepciune ce însemna. partidelor mamut. tehnicieni şi ingineri. cu nivele diferite de educaţie şi preocupări. apărea revendicarea libertăţii presei. s-a tot schimbat. Cu o erudiţie aleasă şi cu o eleganţă deosebită. Numărul de preoţi morţi în închisori din rândul populaţiei de confesiune greco-catolică a fost impresionant. fără de care. pentru că oraşele au fost puternic industrializate. o reală diversificare a frontului de lucru al redacţiilor. Demnă şi radicală. jurnalismul de investigaţii. cum tehnica în sine se perfecţiona. înţelegem cum se schimbau şi caracterele oamenilor. Interveneau mai des reportajul literar. în care se concentrase un mare număr de muncitori. jurnalismul de defăimare. civismul jurnalistic. autorul creionează sugestiv şi novator topicul şi profesionalismul unor edituri. mărturiseşte domnia sa. spre a face faţă tehnicii şi cerinţelor publicului cititor. eseul jurnalistic.Ştefan Nemecsek mare de preoţi greco-catolici care au luat drumul temniţelor după preluarea puterii în Stat de către oligarhia comunistă. Presa hunedoreană a fost una dintre cele mai active. uneori în bine. apărea în sfârşit jurnalistul justiţiar. citind cu tot mai multă atenţie etapele atât de bine descrise de domnul Nemecsek. de la un sistem politic la altul activitatea presei despre care vorbim. obiectivitatea. presa nu s-ar fi schimbat. mai radicale şi mai incisive în comparaţie cu multe alte judeţe. Purtarea lor pe durata detenţiei a fost exemplară. Treptat a dispărut presa aservită blocurilor politice. în fiecare etapă. alte ori în rău. cel din zilele noastre şi odată cu el. oamenii deveneau mai complex educaţi profesional. etica jurnalistică. o redacţie. Complexitatea presei însemna. dar cum spuneam. ca aceea a Legionarilor! De la o etapă la alta. dar cu o aplecare comună: toţi cititori avizi de presă! Este de justeţe să ne referim la onestitatea şi curajul cu 369 .

cărora li s-au alăturat trup şi suflet. spre ruşinea lor. prin fraudă. Travaliul extraordinar al acelui om minunat pentru binele românilor este superb ilustrat de autor. perioada interbelică. atacă subiecte „sensibile” cum ar fi cazul părintelui Ioan Moţa.(!?) ca imediat după 1989 să facă o întoarcere de 180 de grade. care a înţeles că în 1936. omul providenţial pentru jurnalismul şi naţionalismul românesc. care spre bătrâneţe. Acesta nu se sfieşte să spună lucrurilor pe nume. până la căderea nopţii peste Ţara Românească la sfârşitul celui de al II-lea Război Mondial. Referindu-ne strict la lucrarea domnului Ştefan Nemecsek. comuniştii trăgeau cu mitraliera în obrazul lui Hristos. încă 180 de grade. cuprinde cu exactitate şi obiectivism toate etapele prin care a trecut presa hunedoreană încă din perioada antebelică. întorcându-se. murdărite de elemente alogene şi indivizi rău intenţionaţi. ”Steagul Roşu” şi multe altele. Ionel Moţa. adică să recunoască trecutul politic al părintelui Moţa. apoi la comandă. odată cu instalarea la putere. la ceea ce făcuseră cu ani mulţi în urmă. Din păcate. a Partidului Comunist Român. intimidare. o adunătură de profitori 370 . opera în sine este amplă. represiune şi crimă. a făcut parte din Mişcarea Legionară.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII care autorul acestei ample lucrări. doctor în drept. în Spania. al cărei iniţiator a fost însăşi fiul său. ca şi întreaga mişcare. minuţioasă. ceea ce l-a determinat să plece voluntar pe frontul civil spaniol şi să moară pe câmpul de luptă împotriva comuniştilor atei. cum ar fi „Drumul Socialismului”. aşa cum ne mărtuiseşte domnul Nemecsek. jertfa lui şi a camarazilor lui. au fost. Autorul este în continuare neînduplecat faţă de brutalitatea şi lipsa de umanitate cu care comuniştii au supus ţara voinţei lor şi nu este prea îngăduitor nici cu ziariştii responsabili de redacţii.

Domnia sa nu uită să ia atitudine fermă împotriva celor care au provocat mineriadele după 1989:„Aşa zişii mineri. care vor ajunge un bloc justiţiar ovaţionat de naţiune. al căror sfârşit este incalculabil. o muncă de Sisif îl aşteaptă şi în viitor pe autorul acestor două cărţi noi. poate chiar un şir. nu doar noi ca tematică ci şi atât de necesare. umplând de ruşine mândrii oameni ai Văii Jiului. nu se va sfârşi niciodată! Acestor două cărţi.Ştefan Nemecsek susţinută de baiontele bolşevice. vorbind deschis nu doar despre presiunile făcute asupra presei de către reprezentanţii totalitarismului comunist. mai necesare şi mai rapide. prin care îşi vor cere reviziurea şi punerea lor într-o operă mereu generatoare de alte cărţi. ceea ce va spori exponenţial volumul de muncă ce-l aşteaptă pe domnul Nemecsek. Ele nu sunt decât bulgărele de zăpadă care va porni marea avalanşă. dacă va reuşi – şi noi nu ne îndoim – să rămână la fel de drept. dar nu completă. Prin această muncă de sclav zeificat.complexă. vor cere să fie stocate din nou. Aşadar.” Toate aceste aspecte constituie o operă amplă. Travaliul la care s-a hotărât acest om minunat. 371 . în mod logic. Ei vor ţine redacţiile treze 24 de ore din 24. îi vor urma altele. care devin tot mai mult „câinii de pază” ai Societăţii Civile. ci arată cu francheţe cum comuniştii au aservit presa propagandei lor doctrinare şi intereselor personale. Dacă va continua cu aceeaşi pasiune şi acelaşi devotament. Ştefan Nemecsek dovedeşte că are o coloană vertebrala solidă şi dreaptă. cei care au hălăduit pe la Costeşti şi Stoineşti. În sprijinul a ceea ce scriem aici. pentru că informaţiile din ce în ce mai abundente. vine însăşi presa românească. jurnaliştii din ce în ce mai bine pregătiţi intelectual şi profesional. domul Ştefan Nemecsek a urcat un munte înalt. care. din ce în ce mai intoleranţi cu cei certaţi cu etica.

Acolo sus. în conştiinţa celor pe care i-a servit. ca şi pînă acum. scriitor din România. Va rămâne acolo sus. opera unică pe care o va realiza va fi apoteotică! Prin ea va urca pe vârfurile pe care nu le-a mai atins nici un alt ziarist. poet. unde trăieşte omul indistructibil! OVIDIU VASILESCU. timp de aproape trei decenii. echidistant de oameni şi evenimente. Poetul Ovidiu Vasilescu primeşte felicitări pentru ”AGONIA CUVINTELOR” de la directorul Editurii Daniela Mikloş 372 .DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII la fel de obiectiv. care şi-a completat studiile şi a creat literatuă în SUA. lucrînd mulţi ani în America şi ca journalist.

facand un salt urias. Bogata sa activitate torenţial de productivă.de la calitatea de cunoscut ziarist la cea de scriitor. Astfel blagoslovit de harul scrisului si alimentat de inspiratie. blamatoare.caz nu inedit in literatura nationala si universală. desigur. care nu au intarziat cu ignoranta si ironiile. consistenta volumelor insumand doua parti: filosofie si ziaristica. Rodnicia sa nu sa oprit aici. urmate apoi de cel de al cincelea volum. ÎN ATENŢIE UNIVERSALĂ Despre Stefan Nemecsek putem spune ca este un artist surpriza in literatura Vaii Jiului. reactii contracarate de personalitati culturale si profesionale inalte. a gurilor rele. ISTORIA ŞI LITERATURA HUNEDOREANĂ.la o varsta matusalemica. continuă an de an cu alte eficiente volume: “Presa Hunedoreana (de la origini până în prezent). sa angajat in efortul trudnic al slovei.Ştefan Nemecsek PRIN CĂRŢILE LUI ŞTEFAN NEMECSEK. ridicand la lumina tiparului-in anul 2006-primele sale volume in debutul sau scriitoricesc:”Controverse filosofice” si”Toleranta in filosofia lockeeana”. volumul 1 si 2”. Doctorand in filozofie. condeiul domniei sale a fost tentat sa abordeze o tematica inerenta lui. inzestrate cu bunul simt al 373 . a atras si declansat invidia epigonilor. foarte activ si trudnic ca un Demiurg.”POLITICĂ RELIGIE SI MORALĂ”. filosofia.

D. Stefan Nemecsek nu s-a lasat intimidat de gurile rele ci incurajat de susţinatorii sai şi imboldul constiintei sale misive de imbogaţire creeatoare a patrimoniului national. Şi cum se spune. Dumitru Velea. in care cei 191 de poeti si prozatori hunedoreni aliniati cronologic. care sincer nu au pregetat sa-l primeasca pe proaspatul scriitor cu recunostiita scriitoriceasca si bogate elogii. “ Scriitori hunedoreni“. Ioan Dan Balan. s-a incumetat de a face si istorie literara. vine acum sa-si reabiliteze existenta si stralucirea prin cele peste 1300 de pagini scrise de maestrul autor. Stefan Nemecsek si lista ar mai putea continua.Sarbu.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII constiintei valorilor. că dacă ai dusmani esti important şi ai valoare.cu subtitluri aditionale-volumul 1-” Analiza si clasificarea activitatii literare”. Valeriu Bargau. ignorantă si cândva de o vitregă cenzură. savurandu-i opera ca pe un aliment spiritual.” Scriitori din Valea Jiului” si volumul 3. Nicolae Tic. volumul 2. caci pentru orice cititor constituie o 374 . Punerea in operă a valorilor care fac cuprinsul celor 3 volume ne umple de o fluiditate benefică şi putem spune si recunoaste căci scriitori hunedoreni sunt de subliniat incontestabile valori europene. O corola de minuni a lumii strivită de uitare. Osteneala titanica si migaloasa in redactarea si editarea acestor volume o putem vedea ca o lupta a scoaterii luminii de sub pobroc. ridicând pe rampa de lansare a tiparului-la editura Realitatea Romaneasca-inca 3 volume in 2008-”Literatura Hunedoreana(de la inceputuri pana in prezent)”. Punctându-le lista ii putem aminti pe: Eugen Evu. vin saăne amintească de eficienta lor valorică. Valeriu Butulescu. Proeminenţa lor intărită de arta cuvântului se impune prin nume demult cunoscute si consacrate. Culegerea acestui manunchi de valori este un fapt laudabil al autorului. I. Radu Ciobanu.

si cu atat mai mult cat scrisul sau a starnit interese internationale fiind prezent la manifestări culturale derulate în Egipt la Muzeul Naţional de Istorie din Cairo. Ion Tigantele. de slefuire a caracterelor nesanatoase vindecate prin tonusul geniilor creative.poet 375 . unde indărătnicia. pentru care mulţi pot să ne invidieze. în Turcia la Universitatea din Izmir şi de mai multe ori la Bruxelles. AUGUSTIN ŢANCA . Augustin Ţanca. angajate intr-un gen de pozie si proză minerească. atat in proză cat şi in reportaje si poezie. Autorul desemnează aceste temeare condee cu toata consideratia. concretizat azi prin adeptii sai: D. Sever Constantin Raduică. în capitala Europei.Ştefan Nemecsek hrana spirituala de deliciul unei ambrozii. autorii au dat dovada prin talentul lor de o mare putere de imaginatie incât mina. răul. unde şi-a lansat volumele.Ionascu. Gândirea maestrului Stefan Nemecsek a dat si va mai da opere prin care patrimoniul national al creeatiei va sporii. opac si ingust. prilej cu care a adus în atenţie universală jurnalistica şi literatura hunedoreană. In acest univers atât de ostil. Ioan Dan Bălan.devin lucruri straine pentru omul modern. cultura locului. La capitolul “scriitori din Valea Jiului” de apreciat sunt condeele care si-au găsit ca sursa de inspiratie subteranul. laureati cu totii la diverse concursuri de creeatie la nivel local şi national. Lengyel Ildiko. un feroce monstru mineral să devina un personaj frumos in a cărei poală nu ne gasim numai existenta ci si savoarea metaforei. care trezeste o reactie de transformare a mentalitatii imature. la sediul UE. gen mai rar intalnit in analele literaturii. istoria României.D. fatalitatea in lume-prin substanta capodoperelor . Mircea Bujorescu.

un neamţ ingenios (iertat să-mi fie pleonasmul) inventează literele mobile şi culesul manual.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII PRESA HUNDOREANĂ ÎN ACTUALITATE Datorită inimosului publicist Ştefan Nemecsek. dând astfel „bun de tipar” presei contemporane. La scurt timp. de sub teascurile medievale. fiindcă.”. Cele două volume apărute la editura „Realitatea Românească” din Vulcan. broşuri. două cărţi care erau aşteptate de cititorii judeţului Hunedoara şi nu numai. 376 .. cât şi abordarea subiectelor necesare şi fixarea acestora în perioadele în care au apărut. necesită timp. Munca atentă şi răbdătoare.. încep să ţâşnească foi volante. pe o întindere de aproape două secole. sacrificiu şi o dură şi cuprinzătoare documentare. „când Gutemberg. în anul 2007 au apărut cele două volume cuprinzând 800 de pagini dedicate Presei Hunedorene (de la origini până în prezent). care a băgat în şomaj mii de copişti. dar a dat o rază de acţiune nemaivăzută fenomenului de mediatizare. de toată ţara. A fost un salt istoric. Publicistul Ştefan Nemecsek nu a avut o misiune uşoară şi nici una simplă. pornirea la scrierea acestei importante lucrări. ziare. migăloasă pentru alcătuirea acestor două volume întruneşte bogăţie de date. în afară de vin şi ulei de măsline. ci şi apariţia într-un timp destul de îndelungat a peste trei sute de publicaţii hunedorene. Şi în judeţul Hunedoara evoluţia procesului se transformă în revoluţie. cuprind în ele nu numai istoria Presei Hunedorene.

presa interbelică.. Iniţial intenţia a fost de a utiliza titlul „Istoria presei hunedorene”. Citatele au fost preluate din Cuvânt înainte semnat de scriitorul Valeriu Butulescu.”. presa de limba română a dat primii săi muguri. a cărei Palie are deja o aură legendară. practic primul ziar din comitatul Hunedoara. Interesant şi la obiect este şi Cuvântul autorului în care Ştefan Nemecsek spune „cum s-a născut ideea conceperii acestei cărţi? „Din dorinţa de a arăta lumii printr-o istorie a presei locale. „Spicuiri literare”. precum „Bunul econom”. Având şi beneficiind de unele centre cum este cel de la Orăştie. de la Mihai Eminescu la Mircea Dinescu. că Valea Jiului are un trecut cultural demn. Autorul pleacă şi de la premiza că „între presă şi literatură există o simbioză puternică.. Nu există scriitor român important. După mai multe luni de cercetare. diferenţiindu-le în patru mari anotimpuri jurnalistice: presa premergătoare Marii Uniri. presa dictaturii comuniste şi presa post decembristă. fără să fi avut o gazetă serioasă în spate. către sfârşitul secolului XIX.Ştefan Nemecsek Publicistul Ştefan Nemecsek a făcut mai întâi clasificarea publicaţiilor hunedorene. fie şi pentru un spaţiu mai restrâns ca acela a Văii Jiului şi ţinutul Hunedoarei. privind alcătuirea istoriei presei. de talia preotului Ioan Moţa care în 1895 acceptă să preia destinele nou înfinţatei publicaţii „Revista Orăştiei”. „Tovărăşia”. Aproape toţi mari noştri scriisotir au fosr ziarişti redutabili. mi-am dat seama că formularea nu este corectă. considerând 377 . Am revenit deci asupra titlului. Un singur om nu putea cuprinde volumul imens de informaţii şi responsabilitate într-un timp limitat. De numele aceluiaşi Moţa sunt legate şi alte publicaţii orăştiene. Este meritul indiscutabil al unor mari patrioţi şi cărturari. „Foaie interesantă”.

De larg interes este şi capitolul „Presa. pe linia ferată Bumbeşti – Livezeni zona minieră de pe Jiuri este conectată la mecanismul economic al României. când. Mituri şi legende despre aur pot fi găsite pe toate continentele. începe cu câteva pagini deosebite purtând titlul „Mirajul aurului din Ţara Zarandului”. fastuos. cu remarca că. Astfel. găsim aici informaţii despre începuturile presei româneşti. „Extracţia cărbunelui se amplifică în Valea Jiului şi după actul Unirii de la 1918 şi mai ales în perioada socialistă. uşor de prelucrat. capitol palpitant din viaţa culturală a ţinutului Hunedoarei” dar şi capitolul: „Presa ca devotament faţă de interesele naţiunii” sau acest capitol „În sprijinul dascălilor şi al şcolii”. pentru ca. unde aflăm că „Povestea aurului este la fel de veche ca şi istoria omenirii.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII corectă formularea: „Presa Hunedoreană – de la origini până în prezent”. astfel. după 1989 mineritul românesc să intre într-un con de umbră în care se situează şi în prezent”. ţinut milenar al Dacilor. purtând titlul „Curierul românesc”. Presa hunedoreană s-a alăturat şi marei mese a muncitorilor. Rar. Interesante sunt şi paginile intitulate „Valea Jiului. aurul a devenit pe întreaga planetă un simbol al puterii şi bogăţiei”. Se cunoaşte faptul că. prezentându-ni-se prima gazetă în limba română apărută în 8 aprilie 1829. cât şi în spaţiul mioritic de istorie şi legendă minerească al Văii Jiului. în zona Apusenilor. Primul volum. inalterabil. s-a desfăşurat o intensă activitate în care presa a avut o poziţie determinantă în fixarea şi definirea condiţiei spirituale a acestor comunităţi. fondatorul acesteia nefiind altul decât Ion Heliade Rădulescu. mirific ţinut de istorie şi legendă minerească”. capitolul intitulat: „Presa în apărarea intereselor vitale ale muncitorilor” rămâne ca una 378 .

La aceste publicaţii au scris o serie de ziarişti printre care-i amintim pe: Ion Băieşu. apar două ziare libere „Semnal” în Valea Jiului şi „Călăuza” în capitala judeţului. Sabin Cerbu. Acest ziar „Călăuza” i se datoreşte scriitorului Valeriu Bârgău. Cum este de aşteptat. Tiberiu Istrate. iar mai târziu „Zori noi” la Deva. „Gazeta Jiului”. Lucia Liciu. la Deva ziarul „Drumul socialismului” devine „Cuvântul liber”. între timp. cultural şi umoristic. La ziarul „Drumul socialismului” şi-au adus o reală şi însemnată contribuţie Nicolae Andronache. Această publicaţie este prezentă astăzi în 379 . datorită faptului că. Astfel. în anul 1911. „Steagul roşu” la Petroşani. aici apărând. unele. care trăieşte şi astăzi sărbătorind 18 ani de la înfiinţare. În acest sens. Deva. Bodea Sabin. sub denumirea „Călăuza noastră”. Nicolae Târcob. Mihai Caramfil. „Bobârnacii”. altele de popularizare a evenimentelor economice. prin trecerea ziarelor. „Spicuiri literare”. Ziarul „Zori noi” din Petroşani. Vasile Nicorovici. Evenimentul din decembrie 1989 a însemnat o cotitură de 360 de grade.Ştefan Nemecsek de solidaritate şi sprijin în toate acţiunile şi demersurile luate. a domeniului ştiinţific. până în acea vreme comuniste de partea poporului. îşi alege o nouă conducere. La 1 februarie 1990. Petre Dragu. Nicolae Ţic. redăm câteva titluri: „Plugarul luminat”. „ Consânziana”. şase periodice româneşti – doar cu unul mai puţin decât la Sibiu. Încă din acea perioadă publicaţiile au apărut în mai multe categorii. Gheorghe Jurcă. Ion Cioclei. erau dedicate evenimentelor politice. în localitatea Orăştie se remarcă o susţinută activitate în domeniul presei româneşti. „Convorbiri ştiinţifice”. iar în Valea Jiului apare o publicaţie a tipografilor. „Drumul socialismului” la Deva. deveniţi mai târziu membri ai Uniunii Scriitorilor din România. „Studii ştiinţifice”.

revolte. nu vor avea moarte. Din nefericire. nu putem trece cu vederea strădania publicistului Ştefan Nemecsek. e drept în câteva mii de exemplare. bucurii.DIN GÂNDIREA ÎNŢELEPŢILOR LUMII tot judeţul şi chiar în afara judeţului. secvenţe din materialele publicate a aproape 200 de publicaţii. Merită toate laudele şi preţuirea sinceră. în toate oraşele judeţului. în culegerea datelor şi în tipărirea la editura „Realitatea Românească” 2007. este un semn bun de relevat. cât şi a colectivului ce l-a ajutat. performanţe. fiindcă cele două volume.scriitor 380 . colectivul redacţional. sentimente. au subcombat. Chiar şi aşa. după ce s-au scris şi tipărit câteva numere. Volumul al II-lea de Presă Hunedoreană (de la origini şi până în prezent) este şi mai voluminos şi cuprinde titlurile şi datele de apariţie. eşecuri dintr-un timp îndelungat. fapte ce vor rămâne cunoscute de către generaţiile ce vor veni după noi. unele n-au avut sorţi de a sta multă vreme pe piaţă. Miron ŢIC . Salutând cum se cuvine apariţia acestor două volume. într-o interesantă şi apreciabilă grafică. aici fiind adunate gânduri. faptul că. sunt menţionate şi apar numele celor care s-au ostenit să vadă lumina tiparului. este citită şi apreciată şi dă satisfacţie cititorilor.

.................. 167 POPULARITATEA: o câştigi greu şi o poţi pierde atât de uşor! .....111 PASIUNEA: pentru ce sau pentru cine ? ............................... 173 381 ................. 104 ÎNCREDEREA: este jertfa mea? ................................. 75 HUMORUL: recunoaşte anomaliile şi râde ....... 82 LUMEA DE DINCOLO: o mare necunoscută ....... 11 DESPRE LIBERTATE ................................. 125 RENUMELE: poate fi bun sau rău .................... avem cu toţii ..... 55 PRIETENIA: braţ la braţ cu cineva .. 43 ÎNŢELEPCIUNE: la ora mesei .................... 15 CULTURA: e deficitară ................................ 117 GELOZIA: o flacără care arde ........................... 108 BOGĂŢIA: sufleteascăsau materială? Sau ambele! ................................... 7 NEFERICIREA: o trăim cu toţii ................. 121 BANII ŞI AURUL: e bine să le ai? ......... 141 TIMPUL: nu există...................CUPRINS BUCURIA: că trăim în libertate .................................. 163 FAMILIE....................................................... 93 SPERANŢA: e ultima dorinţă .................................. 89 SINGURĂTATEA: viaţă de pustnic sau de clown .......... 46 RELIGIA: toţi credem în ceva văzut sau nevăzut ........................................... noi doar îl măsurăm ........................ ...... 156 INVIDIE: cât de mult rău faci deseori.. 144 DUREREA: e fizică sau psihică ................................................................................... 99 VISURI: nerealizabile.............................................. 133 MODESTIA: la toţi ne-ar şade bine .................................................................. 151 ÎNŢELEPCIUNE: de ce nu ne domini întotdeauna? .............................................................................................................

..... 176 DESPRE FRUMUSEŢE .............. Lucrare apărută sub îngrijirea domnului Ştefan Nemecsek ................... 357 PRESA HUNEDOREANĂ( de la origini până în prezent).......DESPRE CREŞTINĂTATE ŞI CREDINŢĂ .................................... 213 DESPRE MINUNE: în care să crezi sau nu ....... 218 Partea a II-a ....... Ioniţă ..................................... 192 DESPRE SUCCES............................ 333 DOUĂ CĂRŢI PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN Rezumatul comentariilor făcute în cadrul emisiunii de Radio transmise la Radio Reşiţa sub coordonarea prof....................................................354 O ISTORIE CU SCRIBI .......................... 184 DESPRE RÂS .............................................. 376 382 ................................................... 221 Consemnări în CARTEA DE ONOARE...............364 Prin cărţile lui Ştefan Nemecsek........dreaptă sau strâmbă.............................. 221 GALERIE FOTO ..................................................................... Un eveniment editorial important..... În Atenţie Universală .........373 PRESA HUNDOREANĂ ÎN ACTUALITATE ....................... dr............................................... Vasile C. 206 DESPRE VIRTUTE .................................... Istoria şi Literatura Hunedoreană................. 198 GÂNDIREA.................

tot ce este mai bun şi frumos să îi înconjoare! Ştefan NEMECSEK 383 . până la finele acestui an (2009) vor încerca să ofer comunităţii mele din Valea Jiului şi nu numai încă două volume: TEME EPISTEMOLOGICE POPPERIENE şi SCURTĂ ISTORIE A PRESEI ŞI LITERATURII HUNEDORENE Tuturor cititorilor cărţilor mele le doresc ca doar tot ce este mai bun şi frumos să li se împlinească. Conform îndemnurilor lor.Mulţumesc Prietenilor adevăraţi care m-au susţinut şi încurajat pentru ca aceste două volume să fie finalizate şi tipărite sfătuindu-mă să nu iau în seamă opiniile denigratoare lansate de câţiva criminali ai culturii locale.

R. str.20 Tel. TIPOGRAFIA PROD COM S.C.Pre-press şi tipar: S. Dumitru Petrescu.L. nr. Târgu-Jiu. Lt.991. 0253-212.ro . Col. Fax 0253-218. Gorj.343 E-mail: prodcom@intergorj.