You are on page 1of 35

Analiza poziţiei financiare

Conf.univ.dr.Monica Petcu

Analiza poziţiei financiare
Problemele analizei poziţiei financiare sunt: 1. Abordări conceptuale privind poziţia finaciară 2. Sursele informaţionale utilizate în analiza poziţiei financiare 3. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii 4. Analiza patrimoniului net 5. Analiza ratelor de rotaţie a elementelor patrimoniale 6. Analiza fondului de rulment 7. Analiza corelaţiei fond de rulment net global - necesar de fond de rulment – trezoreria netă 8. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

1. Abordări conceptuale privind poziţia finaciară.
Realizarea obiectivelor strategice stabilite de întreprindere presupune nevoi investiţionale care implică apelarea la anumite resurse financiare. Analiza poziţiei financiare este deosebit de utilă în procesul decizional privind politica de investiţii şi cea de finanţare, în estimarea fluxurilor monetare viitoare, în evaluarea resurselor economice, a drepturilor asupra acestora şi a modificării lor. Astfel, poziţia financiară este evaluată în functie de resursele economice pe care le utilizează întreprinderea, structura financiară constituită, lichiditatea şi solvabilitatea, precum şi capacitatea de a se adapta la schimbările mediului. Resursele economice ale întreprinderii sunt constituite din activele sale, a căror cantitate, calitate şi evoluţie permite anticiparea capacităţii întreprinderii de a asigura numerar şi echivalente de numerar în viitor. Structura financiară evidenţiază modul în care sunt finanţate resursele economice ale întreprinderii, precum şi repartizarea în viitor a fluxurilor de numerar între deţinătorii de interese faţă de întreprindere. Diversele rapoarte între resurselor economice şi cele financiare permit aprecierea solvabilităţii şi lichidităţii întreprinderii. Analiza solvabilităţii, pe diverse paliere, serveşte la aprecierea capacităţii întreprinderii de a-şi plăti datoriile pe măsura scadenţei acestora iar aprofundarea demersului prin analiza lichidităţii va releva capacitatea ei de utiliza disponibilităţile în viitorul apropriat, după achitarea obligaţiilor scadente, aferente acelei perioade. Activarea întreprinderii într-un mediu dinamic, ale cărui oportunităţi şi constrângeri se modifică continuu, impune o capacitate adecvată de adaptare, o anumită flexibilitate a acesteia. Flexibilitatea întreprinderii reprezintă marja de manevră în ceea ce priveşte deciziile de investire şi finanţare, cu un spectru larg de probleme, ce cuprinde stabilirea şi adaptarea portofoliului de produse, piţele, clienţii, capacitatea de producţie, resursele financiare angajate. Modificarea poziţiei financiare permite evaluarea eficienţei activităţilor sale de exploatare, financiare şi de investiţii în perioada trecută, a capacităţii sale de a genera numerar şi echivalente şi a nevoilor sale de utilizare a acestor fluxuri. Întreaga problematică a analizei poziţiei financiare vizează constituirea capitalului întreprinderii şi eficienţa rotaţiei sale. În cadrul acestui proces se constată o serie de stări şi corelaţii. „Echilibrul financiar vizează un ansamblu de corelaţii ce se formează în procesul de rotaţie a capitalului”1. Între asigurarea echilibrului financiar şi rentabilitate există relaţii de interdependenţă, în sensul că, eficienţa modului de asigurare a echilibrului financiar constituie premisa rentabilităţii, care la rândul său permite realizarea echilibrului financiar.
D.Mărgulescu (coordonator) – Analiza economico-financiară a întreprinderii, metode şi tehnici, Ed.Tribuna Economică, Bucureşti, 1994, pag.268,
1

1

Analiza poziţiei financiare

Conf.univ.dr.Monica Petcu

2. Sursele informaţionale utilizate în analiza poziţiei financiare
Principalele surse informaţionale utilizate în analiza poziţiei financiare sunt: • situaţiile financiare anuale: o bilanţ; o contul de profit şi pierdere; o situaţia modificării capitalului propriu; o situaţia fluxurilor de numerar; o politici contabile şi note explicative; • raportul administratorilor; • alte informaţii externe. Bilanţul Bilanţul reflectă situaţia financiară a întreprinderii la un moment dat, constituind principala sursă de apreciere a poziţiei financiare a întreprinderii. Bilanţul prezintă valoric relaţiile dintre mijloacele economice gestionate de către titularul patrimoniului şi sursele de finanţare a acestor mijloace. Totodată, prin bilanţ este reflectat rezultatul anual generat de gestionarea mijloacelor economice antrenate în procesele economico–financiare derulate prin activitatea sa. „Bilantul prezintă o imagine a întreprinderii ca deţinătoare a unor resurse sau active a căror valoare este egală cu valoarea drepturilor asupra acestora sau a surselor lor de provenienţă”2. Ca urmare, bilanţul poate fi abordat din două puncte de vedere: economic şi juridic. Din punct de vedere economic, bilanţul este definit ca totalitatea resurselor deţinute de întreprindere şi modul de utilizare al acestor resurse, respectiv valoarea activelor şi provenienţa acestora. Interpretarea economică dată bilanţului se transpune sintetic prin ecuaţia:
UTILIZĂRI = RESURSE

Fig. 1. Abordarea bilanţului contabil din punct de vedere economic Conţinutul noţiunii de „resurse” fiind definit ca datorii ale întreprinderii faţă de proprietari şi faţă de creditori,
RESURSE DATORII DATORII FAŢĂ DE PROPRIETARI DATORII FAŢĂ DE CREDITORI

Fig. 2. Structura datoriilor întreprinderii iar cel al „utilizărilor“ de bunuri economice deţinute de întreprindere, ecuaţia de mai sus echivalează cu:
ACTIV = PASIV

Fig. 3. Prezentarea ecuaţiei de echilibru a bilanţului contabil Astfel, se poate defini
2

bilanţul ca document contabil de sinteză prin care se prezintă

B. E. Needles, Jr., H.R.Anderson, J.C.Caldwell – Principiile de bază ale contabilităţii, Ed 5, Editura Arc 2001, pag 24.

2

Analiza poziţiei financiare

Conf.univ.dr.Monica Petcu

elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului. Relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale unei întreprinderi, aşa cum sunt prezentate în bilanţ, caracterizează poziţia financiară a întreprinderii. În accepţiunea juridică, bilanţul contabil este definit ca fiind documentul de sinteză ce reflectă drepturile de proprietate şi creanţă ale întreprinderii pe de o parte, iar pe de altă parte datoriile întreprinderii faţă de proprietari şi creditori. Structural, bilanţul prevăzut de OMFP nr. 3055/2009 prevede evidenţierea activelor în ordinea inversǎ a lichiditǎţii: active imobilizate şi active circulante, iar a datoriilor în funcţie de exigibilitatea lor, în datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an şi datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. A Active imobilizate I. Imobilizǎri necorporale II. Imobilizǎri corporale III. Imobilizǎri financiare B Active circulante I. Stocuri II. Creanţe III. Investiţii financiare pe termen scurt IV. Casa şi conturi la bǎnci C Cheltuieli în avans D Datorii ce trebuie plǎtite într-o perioadǎ de un an E Active circulante nete , respectiv datorii curente nete F Total active minus datorii curente G Datorii ce trebuie plǎtite într-o perioadǎ mai mare de un an H Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli I Venituri în avans J Capital şi rezerve I. Capital subscris II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Rezultatul reportat VI. Rezultatul exerciţiului financiar Tipuri de bilanţ şi utilitatea lor în analiza financiară Supus regulilor contabile şi fiscale, bilanţul contabil prezintă limite în evaluarea poziţie financiare a întreprinderii. Ca urmare, analiştii financiari au propus noi formate care să răspundă mai bine cerinţelor de apreciere a stării de sănătate financiară a unei întreprinderi. Principalele bilanţuri utilizate în analiza financiară sunt: - bilanţul financiar (patrimonial); - bilanţul funcţional. Bilanţul financiar Construcţia bilanţului financiar are la bază optica evaluării economice a elementelor patrimoniale şi financiare, incluzând activele şi resursele de care dispune întreprinderea pentru desfăşurarea activităţii, indiferent de regimul juridic al deţinerii activelor. Totodată, în elaborarea acestui format de bilanţ se ţine cont de lichiditatea şi exigibilitatea reală a elementelor, astfel încât:

3

care cuprind toate imobilizările cu lichiditate mai mică de 1 an.includerea veniturilor înregistrate în avans în datorii cu exigibilitate mai mare sau mai mică de un an. Reclasări ale elementelor bilanţiere : . Retratări ale elemntelor financiar – patrimoniale: . Normele contabile prevăd ca elementele aferente acestor contracte să nu fie evidenţiate în bilanţ. în creanţe.Monica Petcu • activele sunt grupate în funcţie de lichiditate: o active imobilizate (AI).includerea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli fie în datorii ce trebuie plătite într-o perioadă până la un an. Modificarea corespunzătoare a resurselor se realizează la nivelul capitalului propriu. şi că scontarea efectelor comerciale are semnificaţia apelării la credite bancare pe termen scurt.prezentarea activelor la valoarea de piaţă şi corectarea corespunzătoare a capitalurilor proprii.includerea imobilizărilor financiare cu lichiditate mai mică de un an în investiţii financiare pe termen scurt şi invers. . din decontările cu asociaţii privind capitalul. 3055/2009 se prevede delimitarea datoriilor pe termen scurt de cele pe termen mediu şi lung. care cuprind toate imobilizările cu lichiditate mai mare de 1 an. a creditelor bancare corespunzătoare. o datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (DTML). cât şi din creanţe. Raţionamentele acestei afirmaţii constau în aceea că. Prin formatul de bilanţ impus de OMFP nr.dr. resursele sunt structurate în funcţie de exigibilitate : o datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (DTS). după caz.includerea în capital a subvenţiilor nete pentru investiţii aferente terenurilor şi mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit. . a efectelor scontate neajunse la scadenţă şi în resurse. respectiv ratelor de leasing operaţional. Aprecierea reală a situaţiei economice a întreprinderii impune rectificarea bilanţului contabil prin înscrierea în activ a valorii contabile nete a bunului închiriat sau deţinut pe baza unui contract de leasing operaţional şi la datorii a valorii cumulate a redevenţelor şi.excluderea simultană a capitalului subscris şi nevărsat atât din capitalul social al întreprinderii. . deşi nu mai figurează în bilanţul contabil. cheltuielile de dezvoltare ce nu se pot concretiza).tratarea cheltuielilor înregistrate în avans fie ca active imobilizate. care din punct de vedere juridic nu sunt proprietatea acestora.univ.efectele scontate neajunse la scadenţă constituie elemente ce trebuie luate în considerare în evaluarea situaţiei economico-financiare a întreprinderii.includerea creanţelor cu lichiditate mai mare de un an în active imobilizate. .excluderea din activul imobilizat a activele fictive (cheltuieli de constituire. în funcţie de exigibilitate. . . . în funcţie de lichiditate. impozitele aferente sunt incluse în datorii. facilitând elaborarea bilanţului financiar.locaţia precum şi leasingul operaţional sunt contracte prin care întreprinderile utilizează active.Analiza poziţiei financiare • Conf. . fie în datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. 4 . ele menţin răspunderea întreprinederii până la scadenţă. o active circulante (AC). o capital şi rezerve (C). rectificarea bilanţului contabil prin includerea în creanţe. Se impune astfel. . sub rezerva reclasării şi retratării unor elemente. fie ca active circulante.

ratele de structură patrimonială şi financiară. în caz de necesitate. pentru asigurarea echilibrului financiar. .univ. . Bilanţul funcţional Constituirea întreprinderii şi desfăşurarea activităţii acesteia presupune fluxuri de resurse şi alocări.ciclul operaţiilor de investiţii. • ciclul de finanţare .Monica Petcu Construirea acestui bilanţ se face înaintea repartizării profitului. din elementele capitalurilor proprii şi împrumuturi pe termen mediu şi lung.comercializare.ciclulu operaţiilor de trezorerie. constituind elemente ale deciziei strategice a acesteia. Această abordare a activităţii întreprinderii este realizată din optica continuităţii activităţii. reprezentate de creditele pe termen scurt. care are la bază delimitarea şi analiza ciclurilor de funcţionare a întreprinderii.dr. evaluând contribuţia fiecărei funcţii la asigurarea echilibrului financiar. le sunt asociate fluxuri corespunzătoare de resurse. ca garanţie a creditorilor şi proprietarilor acesteia. produse finite. fondul de rulment. aciclice. fiind considerate ciclice. Principiile de elaborare a acestui format de bilanţ au în vedere participarea la finanţarea activităţii întreprinderii şi axează analiza pe patrimoniul întreprinderii. producţie în curs de execuţie. Analiza nevoilor întreprinderii şi a modului lor de finanţare se realizează cu ajutorul bilanţului funcţional. Principalele cicluri de funcţionare delimitate în activitatea întreprinderii prin demersul funcţional sunt: . Structura bilanţului funcţional se prezintă astfel : Active aciclice (stabile) Active ciclice din exploatare Active ciclice din afara exploatării Active de trezorerie Resurse aciclice (stabile) Resurse ciclice din exploatare Resurse ciclice din afara exploatării Trezoreria de pasiv 5 . reprezentate de sumele din casă şi conturile la bănci şi datoriile de trezorerie.cuprinde operaţiile de investiţie şi de dezinvestiţie. Resursele de finanţare a acestor nevoi sunt reprezentate de datorii faţă de furnizorii de exploatare şi alte datorii de exploatare. Fiecărui ciclu de funcţionare îi sunt specifice anumite fluxuri de alocări şi resurse implicate de realizarea operaţiilor respective: • ciclul de investiţie . Principalii indicatori de apreciere a echilibrului financiar determinaţi pe baza bilanţului financiar sunt: patrimoniu net. Ca atare. efectuate de întreprindere. Angajarea pe termen lung a întreprinderii. în principal. care implică utilizări sub forma stocurilor de materii prime şi materiale. constituite.fluxurilor de utilizări implicate de ciclul de investiţie. respectiv la resurse stabile. . considerate aciclice sau stabile. vitezele de rotaţie a elementelor bilanţiere. ratele de lichiditate şi solvabilitate.ciclul operaţiilor de finanţare. acest ciclu cuprinde operaţiile privind deţinerea şi plasarea disponibilităţilor întreprinderii şi apelarea la credite pe termen scurt.Analiza poziţiei financiare Conf. • ciclul de trezorerie – trezoreria se determină ca diferenţa între activele de trezorerie.ciclul operaţiilor curente. • ciclul de exploatare – cuprinde operaţiile de aprovizionare . Aceste operaţii implică alocări ce angajează întreprinderea pe termen lung. apelarea la resurse financiare cu exigibilitate corespunzătoare. presupune.producţie . mărfuri precum şi creanţelor de exploatare. Alocările şi resursele implicate în acest ciclu de funcţionare a întreprinderii angajează întreprinderea pe termen scurt.

care constituie elementele de originalitate ale acestora constau în3 : . este contul de profit şi pierderi. ele rămând să figureze în postul de origine. deci ca resurse durabile. Construirea acestui bilanţ se face după repartizarea profitului. pentru a permite aprecierea valorii contabile. în optica patrimonială. Contul de profit şi pierdere Sursa informaţională de bază în caracterizarea sintetizatoare a rentabilităţii. ca în analiza patrimonială . pentru a reflecta eforturile investiţionale. Economică. indiferent de natura lor (pentru depreciere sau pentru riscuri şi cheltuieli) şi de scadenţă în cadrul resurselor proprii – capital. contrar bilanţului financiar care le ignoră. ca formă a performanţei întreprinderii. diminuând atât activul cât şi pasivul bilanţier. el permite măsurarea performanţelor întreprinderii prin abordarea profitului din punct de vedere economic.în bilanţul funcţional se remarcă o destindere a rigorii aplicării principiului prudenţei.principiile diferite de evaluare a elementelor bilanţiere. . cu incidenţă directă asupra poziţiei financiare a întreprinderii. Situaţia modificării capitalurilor proprii Situaţia modificării capitalului propriu evidenţiază evoluţia averii proprietarilor pe 3 M. prin: o includerea în imobilizări a unor cheltuieli cu efecte pe termen mediu şi lung (cheltuieli de constituire. Astfel. 6 . respectiv la valoarea brută. considerându-le active fictive. . activele stabile trebuie finanţate din resurse stabile. predominant în optica financiară. în resurse durabile . De asemenea. în care au fost înscrise iniţial.dr.contrar principiului lichidităţii. o includerea tuturor provizioanlor. în sensul includerii valorii ajustărilor efectuate în capital. 2003. Evidenţierea activelor la valoarea brută prin includerea amortizării şi provizioanelor în valoarea activelor imobilizate şi a provizioanelor de depreciere în valoarea stocurilor şi creanţelor presupune o retratare corespunzǎtoare a resurselor. fără a ţine seama de realizarea acestora în timp. iar activele ciclice din resurse ciclice. pag. Datorită decalajelor dintre operaţiile aferente ciclului de exploatare această corelare nu se respectă.Analiza poziţiei financiare Conf. Astfel. specifică abordării funcţionale este includerea dobânzii în valoarea datoriilor ce le implică.Petcu – Analiza economico-financiară a întreprinderii. principiul functionalitǎţii prevede menţinerea elementelor în postul înscris la origine. integrarea valorii acestor elemente în resurse proprii. necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă. în optica funcţională şi la valoarea netă. Bucureşti. continuitatea activităţii implicând nevoi permanente de resurse aferente activităţii curente. în ceea ce priveşte resursele pe termen mediu şi lung. în timp ce datoriile de exploatare cu scadenţe mai mari de un an nu figurează.Monica Petcu Principalele divergenţe dintre bilanţul financiar şi cel funcţional. Ed. specific bilanţului financiar. Echilibrul financiar în concepţie funcţională presupune corelarea resurselor cu nevoilor pe care le finanţează pe o durată de viaţă similară. Contul de profit şi pierderi este un raport financiar ce furnizează informaţii cu privire la rezultatele activităţii întreprinderii. respectiv ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. aceasta presupune în contrapartidă.447.univ. scadanţele mai mici de un an ale acestora nu sunt retratate şi incluse în datorii pe termen scurt. de dezvoltare). Asigurarea echilibrului financiar presupune acoperirea acestei nevoi din resurse stabile şi asigurarea unui anumit nivel al trezoreriei. Principalii indicatori de analiză a echilibrului financiar în concepţie funcţională sunt: fondul de rulment net global.

în principal. Conf. fiind deosebit de utile în evaluarea trendurilor înregistrate.dr. în sesizarea sensurilor şi intensităţilor abaterilor faţă de mediile sectoriale şi principalii concurenţi şi luarea deciziilor corective în consecinţă. se pot calcula. a stării de lichiditate şi solvabilitate.univ. Prezentarea politicilor contabile adoptate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanţ. Alte informaţii externe Aprecierea mai corectă a capacităţii întreprinderii de exploatare a oportunităţilor şi de minimizare a efectelor constrângerilor manifestate. Ca atare. a stării de performanţă. ratele de structură a patrimoniului evidenţiază aspecte complexe vizând caracteristicile sectoriale. Informaţiile oferite prin situaţia fluxurilor de trezorerie permit totodată cunoaşterea politicii de investiţii. de gestionare optimă a resurselor. permit aprecierea performanţei realizate. în general. gestiunea întreprinderii. a momentului şi siguranţei concretizării lor. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii Analiza structurii resurselor întreprinderii se realizează cu ajutorul ratelor calculate ca raport între un element/grup de elemente bilanţiere şi totalul grupului de elemente sau activului/pasivului. ale fluxurilor de trezorerie şi modificărilor capitalului propriu permite o înţelegere într-o mai mare măsură a modului de gestionare a patrimoniului întreprinderii.Monica Petcu Situaţia fluxurilor de numerar Situaţia fluxurilor de trezorerie reprezintă un raport financiar care sintetizează informaţii privind abilitatea întreprinderii de a genera numerar şi echivalente de numerar. mediul sectorial. de investiţii şi de finanţare. ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu. economici. următoarele rate de structură a activului : . cu efecte directe asupra capacităţii de plată. a structurii financiare cât şi a capacităţii întreprinderii de a influenţa valorile şi momentul de apariţie a fluxurilor de numerar. Construirea portofoliului de active şi alegerea modului lor de finanţare sunt determinate de factori tehnci. financiari şi juridici. Ratele de structură a activului Având în vedere structura activelor şi modul de alocare a capitalurilor. este asigurată prin agregarea într-un sistem unitar atât a informaţiilor preluate din mediul intern al întreprinderii cât şi din mediul extern. Politicile contabile şi notele explicative Notele explicative conţin informaţii suplimentare. 3.Analiza poziţiei financiare parcursul unui exerciţiu financiar. relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute . macromediu. în toate dimensiunile sale: micromediu. În analiza poziţiei financiare a întreprinderii. precum şi a necesităţilor de utilizare a acestora.rata activelor imobilizate ( RAI ) : 7 . Raportul administratorilor Raportul administratorilor este un document care conţine explicaţii şi aprecieri privind activitatea întreprinderii. în funcţie de specificul activităţii. modificările intervenite în mijloacele băneşti ale întreprinderii generate de activitatea de exploatare. pe baza bilanţului financiar.

ca urmare a lichidităţii scăzute a acestor active. căruia îi corespunde în contrapartidă speranţa obţinerii unui profit satisfăcător. reevaluarea activelor etc. În efectuarea comparaţiilor în timp. Cu cât valorile acestei rate sunt mai ridicate cu atât imobilizarea resurselor financiare este mai însemnată şi. Mărimea acestei rate permite aprecierea riscului asumat de investitori şi a flexibilităţii financiare a întreprinderii. investirea în titlurile financiare ale altor entităţi. fiind specifică întreprinderilor mari care dispun de resurse financiare suficient de semnificative pentru a le aloca în patente.Analiza poziţiei financiare Active imobilizate RAI = -------------------------.x 100 Activ total Conf. presupunând luarea în considerare a caracterului cercetării: fundamentală. rata imobilizǎrilor financiare ( RIF ) : Imobilizǎri financiare RIF = --------------------------.). menţinerea competitivităţii tehnologice într-un mediu dinamic presupune modificări sistematice ale dotărilor tehnice. mai ales în sectoarele productive.x 100 Activ total Această rată ia valori diferite în funcţie de specificul sectorului în care activează întreprinderea analizată. Constituirea activului întreprinderii. conştientizându-se limitele dezvoltării interne în condiţii de eficienţă în creştere. la nivelul aceleiaşi întreprinderi sau în raport cu concurenţii şi mediile sectoriale. a stadiilor de elaborare sau aplicare a proiectelor. Pornind de la structura activelor imobilizate se pot construi : rata imobilizărilor necorporale (RIN) : Imobilizări necorporale RIN = ----------------------------. 8 . care implică imobilizări importante şi adaptări contiunue la mutaţiile tehnice şi tehnologice.x 100 Activ total O pondere ridicată a activelor intangibile evidenţiază interesul pentru achiziţia sau producerea de astfel de imobilizări. Logica financiară a acestor plasamente pe termen lung rezidă în teoria marginalităţii. prevăd în strategia lor. rata imobilizǎrilor corporale ( RIC ) : Imobilizări corporale RIC = --------------------------. a susţine activităţi de dezvoltare. aplicativă.dr. care beneficiază de situaţii financiare bune.Monica Petcu Această rată evidenţiază ponderea elementelor stabile ale întreprinderii care vor produce beneficii economice pe o perioadă mai mare de un an. presupune fundamnetări strategice minuţioase. iar pe de altă parte. pentru asigurarea relevanţei informaţionale. trebuie ţinut cont de politicile contabile şi fiscale adoptate (metodele de amortizare utilizate şi continuitatea aplicării lor în timp. O ratǎ ridicatǎ a imobilizărilor corporale trebuie interpretată cu atenţie: pe de-o parte ea relevă existenţa unui risc ridicat asumat de către proprietari.univ. riscul activităţii este mai ridicat iar flexibilitatea financiară mai redusă. ca atare. aplicare în producţie. fiind consecinţa deciziilor de selecţie a proiectelor de investiţii creatoare de valoare. Aprecierea eficienţei activităţii de dezvoltare este dificilă.x 100 Activ total Întreprinderile mari. licenţe.

Gestiunea stocurilor constituie o variabilă importantă a acestui proces. produse finite. în funcţie de poziţia în cadrul conversiei în numerar. aspecte complexe privind abaterile în raport cu starea considerată optimă sau cu media sectorială..Monica Petcu .dr.x 100 Activ total Active circulante Eficienţa gestiunii trezoreriei poate fi evaluată pe baza abilităţii întreprinderii de a plasa pe termen scurt excedentele de resurse financiare temporare în diverse titluri financiare în vederea obţinerii unor câştiguri financiare. Astfel: . relevând aspecte privind: puterea de negociere cu clienţii. natura creanţelor. în acest context teoretic. materiale. Importanţa mărimii acestei rate în procesul decizional este cu atât mai mare cu cât capitalul de lucru este finanţat într-o proporţie semnificativă din credite pe termen scurt. existenţa stocurilor cu mişcare lentă sau fără mişcare. vizând.x 100 Activ total Creanţe ---------------------. Analiza ratei activelor circulante poate fi detaliată pe elemente componente. produse în curs de execuţie. rata creanţelor ( RC ) : Creanţe RC = -------------. de producţie în curs de execuţie.Analiza poziţiei financiare Conf. mǎrfuri).rata activelor circulante ( RAC ) : Active circulante RAC = -----------------------.în cadrul întreprinderilor producătoare se identifică trei mari categorii de stocuri: de materii prime. termenul de încasare. cu incidenţe asupra performanţelor şi poziţiei financiare a întreprinderii. de produse finite. rata investiţiilor financiare pe termen scurt ( RIFTS ): Investiţii financiare pe termen scurt IFTS RIFTS = ---------------------------------------------. presupune transformarea în creanţe şi realizarea ca disponibilităţi.x 100 sau -------------------. gradul de certitudine a încasǎrii lor (certe şi incerte). pentru recuperarea capitalului investit şi obţinerea de profit. . a căror conversie în lichidităţi.întreprinderile din sfera distribuţiei prezintǎ o preponderenţǎ a stocurilor de mǎrfuri. Analiza acestei rate poate fi aprofundată structural.în întreprinderile prestatoare de servicii rata stocurilor prezintǎ valori scǎzute. pe componente de stocuri (materii prime. În funcţie de specificul sectorului de activitate aceste rate pot lua valori diferite. dificultăţi în asigurarea continuităţii şi ritmicităţii activităţii. respectiv durata de imobilizare etc. . relevând informaţii utile complexe: rata stocurilor ( RS ): Stocuri Stocuri RS = -------------------. 9 .x 100 Activ total Desfăşurarea activităţii întreprinderii implică constituirea la nivelul întreprinderii a diferite categorii de stocuri.univ.x 100 Active circulante sau Aprecierea acestei rate trebuie făcută în contextul specificului şi uzanţelor sectoriale.x 100 Activ total Active circulante Asigurarea echilibrului financiar este direct dependentă de decizia de alocare a capitalului în diverse proiecte de investiţii şi în capitalul de lucru aferent.x 100 sau ----------------.

Ratele de structură financiară Procurarea resursele economice necesare activităţilor întreprinderii implică resurse financiare. semnalând aspecte complexe vizând: nivelul de performanţă al activităţii. al căror cost şi proporţii au o incidenţă directă asupra poziţiei financiare a acesteia. diverse împrumuturi). Extinderea analizei presupune calcularea unor variante de rate suplimentare utile în aprecierea echilibrului financiar. Totodată.Analiza poziţiei financiare Conf. această situaţie poate releva imobilizarea resurselor financiare şi costuri de oportunitate. Valorile acestor rate evidenţiază raporturile existente între resursele proprii şi datorii.x 100 Datorii ce trebuie plǎtite într-o perioadǎ mai mare de un an Valoarea optimă a acestui raport este de 100%.univ. Capital propiu RAFT = --------------------------------------------------------------------. abilitatea întreprinderii de a-şi procura resurse externe (noi acţionari. Aprecierea structurii financiare presupune calcularea următoarelor rate : rata autonomiei financiare ( RAF ) : Capital propriu RAF = -------------------------.x 100 Activ total Active circulante Valorile acestei rate trebuie interpretate cu atenţie în timp.dr. • • 10 . disponibilitatea asociaţilor/acţionarilor de a suplimenta aporturile la capital. Diferitele rate de structură a resurselor financiare relevă importanţa şi evoluţia în timp a orientărilor politicii de finanţare.x 100 Pasiv total Valorile optime ale acestei rate – care asigură autonomia decizională a întreprinderii – trebuie să fie de 1/3. această rată permite evaluarea capacităţii de îndatorare a întreprinderii. în timp ce. în sensul că pe termen scurt o valoare ridicată a sa relevă o capacitate de plată bună a întreprinderii.x 100 Capital permanent Se indică ca optim raportul de 1/2 a celor două elemente. prin corelarea diverselor resurse financiare. Calcularea ratei autonomiei financiare la termen (RAFT) se poate face în două ipostaze : Capital propiu RAFT = -----------------------.Monica Petcu rata casei şi conturilor la bǎnci ( RCCB ): Casa şi conturi la bǎnci Casa şi conturi la bănci RCCB = ---------------------------.x 100 sau --------------------------. pe termen lung.

x 100 Capital propriu În funcţie de activele finaţate.x 100 Pasiv total Conf. de vitezele de rotaţie a activelor circulante. . evidenţiind importanţa finanţării stabile a nevoilor întreprinderii. indiferent de exigibilitatea şi natura lor. Fiind complementară ratei autofinanţării.disponibilităţi Această rată caracterizează gradul de participare a creditului la finanţarea activelor circulante. se pot construi următoarele rate: Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an RI = -------------------------------------------------------------------------. Această rată evidenţiazǎ aspecte referitoare la politica financiarǎ a întreprinderii şi la riscul financiar asumat în anumite condiţii de exploatare. calculată pe baza relaţiei: Credite pe termen scurt de trezorerie RI = ------------------------------------------------x 100 Active circulante .x 100 Pasiv Analiza gradului de îndatorare se efectueazǎ prin evaluarea importanţei datoriilor. valorile optime ale ratei îndatorării trebuie să se situeze sub 2/3.rata îndatorǎrii ( RI ) : Datorii RI = -------------.dr. se pot determina rate ale îndatorării specifice.univ.rata stabilitǎţii financiare ( RSF ) : Capital permanent RSF = --------------------------. O astfel de rată o reprezintă rata de îndatorare a activelor de exploatare.Monica Petcu Această rată este deosebit de utilă în aprecierea echilibrului financiar. Estimarea riscului privind rambursarea împrumuturilor şi a obligaţiilor aferente presupune determinarea perioadei necesare rambursării datoriilor pe baza capacităţii beneficiare a întreprinderii (capacitatea de autofinaţare) şi a fluxurilor de trezorerie: Datorii totale (sau datorii pe termen mediu şi lung ) capacitatea de rambursare = ----------------------------------------------------------------.x 100 Capital permanent Datorii RI = --------------------. fiind dependentă de rentabilitatea activităţii de exploatare.x 100 Capacitatea de autofinanţare 11 . în raport cu totalul pasivului.Analiza poziţiei financiare . În funcţie de exigibilitatea datoriilor. reflectând cât din valoarea patrimoniului este finanţată din credit.

600 22. Rata stocurilor de produse finite 2.Analiza poziţiei financiare Conf. .900 1.600 2.860 18.22 31.1.Monica Petcu Analiza structurii financiare relevă aspecte complexe vizând atât eficienţa activităţii de exploatare.1. Rata imobilizărilor financiare 2.2.52 1. Stocuri de produse finite 7.45 40.710 13. Investiţii financiare pe termen scurt 1.creditorii se vor orienta spre întreprinderile cu rate de îndatorare mai reduse. Rata imobilizărilor necorporale 1.800 1.2.R.crt.78 5.univ.1.000 1.1.150 4.1.1.23 45.2. Rata stocurilor de mărfuri 12 .700 1.2.08 9. în implementarea liniilor strategice prevăzute. Capital propriu 25.100 20.460 40. XYZ S..3.C.2.460 40. Active imobilizate necorporale 2.managerii.80 52.1.2. Exemplu: se analizează structura patrimonială a S.2.160 8.1. în condiţiile unei activităţi eficiente. Rate patrimoniale Valori n-1 59.16 n 54.14 20.2.000 29.2.300 2. Active circulante 13.000 1.1. Active totale 34.1.500 1.crt Indicatori Valori n-1 n 1. Active imobilizate corporale 18. care activează în domeniul producerii de confecţii.1.1.3.08 21.2.acţionarii/asociaţii.500 Valorile ratelor patrimoniale sunt prezentate în tabelul următor: % Nr. Datorii cu scadenţă mai mare de un an 2. Rata stocurilor 2. Resurse totale 34.2. Rata activelor imobilizate 1.800 2. Casa şi conturi la bănci 650 800 2. care să poate face faţă serviciului financiar presupus de datorie (achitarea dobânzilor şi rambursarea anuităţilor scadente).92 0.4.1.1.93 4.300 1.07 33. Datorii cu scadenţă mai mică de un an 6.3.26 1. Stocuri 10. . Stocuri de mărfuri 400 300 1.600 1. vor apela la credite pentru depăşirea situaţiilor de dificultate apărute în derularea activităţii curente.3.dr.800 1.2.L.74 1.300 1.2. ce generează rate ale rentabilităţii economice superioare costului îndatorării.1. cât şi diferitele interese ale decidenţilor în procesul de finanţare: .74 11.500 7. Creanţe 2.3.78 1. Active imobilizate 20. se vor orienta spre valori ridicate ale ratei de îndatorare – cu luarea în considerare însă a eforturilor însemnate pe care le implică această formă de finanţare.500 3.2.960 3.3.1. Rata imobilizărilor corporale 1. Rata activelor circulante 2. Stocuri de materii prime şi materiale 3.43 49. Active imobilizate financiare 500 500 1.1. Rata stocurilor de materii prime şi materiale 2. având în vedere informaţiile bilanţiere: lei Nr.

4. cât şi efecte indirecte (prin costul resurselor).3.Analiza poziţiei financiare 2. o rată a îndatorării sub limita considerată optimă.94 27.34 Din datele prezentate în tabel se observă.univ.55 89.25 1. dar în creştere. fiind similar avuţiei acestora ca urmare a alocării şi implicării capitalurilor în activitatea sa. în special la nivelul activităţii de producţie.) metoda sintetică: An = At − D unde: An = activul net At = active totale D = datorii totale Valoarea patrimonială a unei întreprinderi coincide cu activul net contabil.89 81. Rata disponibilităţilor băneşti 3. în condiţiile unei rentabilităţi economice superioare ratei dobânzii.2. precum şi prin modificările intervenite în structura acestora. Ponderea redusă a imobilizărilor financiare relevă interesul societăţii pentru dezvoltarea internă. Rata autonomiei financiare la termen 6. În mărimi relative. Rata creanţelor 2. Majorarea rentabilităţii financiare pe seama efectului de pârghie financiară. Eficientizarea situaţiei impune monitorizarea atentă a recuperării capitalului alocat activităţii de exploatare.dr. Activul net poate fi determinat pe baza a două metode: a.41 27.Monica Petcu 7. Corelând resusele de finanţare cu nevoile aferente se pot face remarci cu privire la modul de finanţare. prin creşterea vitezelor de rotaţie a stocurilor şi creanţelor. complementar.14 72. În acest sens. accesul şi disponibilitatea acestora generează atât efecte directe asupra patrimoniului net (prin mărimea şi durata datoriilor asumate). Analiza structurală evidenţiază o imobilizare semnificativă de resurse şi în stocurile întreprinderii.45 9. patrimoniul net este sinonim cu rata solvabilităţii globale a întreprinderii. utilizat în finanţarea activităţii curente. respectiv cu capitalurile proprii determinate ca diferenţă între activul total constituit şi datoriile totale contractate.97 80.79 72. Activul net Activul net reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele întreprinderii după deducerea tuturor datoriilor sale. calculată ca raport între activele totale şi datorii. Apelarea la diverse surse financiare în funcţie de costul. o pondere ridicată a imobilizărilor corporale în totalul activelor întreprinderii.66 89. Rata disponibilităţilor băneşti se menţine la un nivel scăzut. 13 . Rata îndatorării Conf. se constată un excedent de resurse permanente în raport cu nevoile corespunzătoare (rata stabilităţii financiare este superioară ratei imobilizărilor). Analiza structurală a resurselor de finanţare a activităţii întreprinderii relevă o autonomie financiară ridicată şi. impune o apelare într-o măsură mai mare la îndatorare. la nivelul căreia se înregistrează o nevoie superioară resurselor constituite (rata stocurilor şi creanţelor este superioară ratei datoriilor curente). Rata stabilităţii financiare 4. specific obiectului de activitate.36 1. evidenţiind necesitatea luării de măsuri corective în ceea ce priveşte corelarea activităţii de producţie cu cea de comercializare. Evoluţia patrimoniului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu cea a datoriilor totale. Constituirea şi dezvoltarea întreprinderii implică aporturi de resurse necesare susţinerii financiare a activelor necesare desfăşurării activităţii fundamentate pe baza deciziei strategice. Rata autonomiei financiare 5.

Calitatea gestiunii resurselor implicate în activitatea întreprinderii.univ. rezerve ( R z ). înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor. din punct de vedere al importanţei şi al duratei lor în cadrul circuitului economic. Asigurarea eficienţei prin desfăşurarea unei activităţi rentabile. fiind utilizat pentru acoperirea pierderilor sau remunerarea proprietarilor. Cronicizarea stării de contraperformanţă se concretizează în decapitalizarea întreprinderii şi o remunerare şi recuperare a capitalului necorespunzătoare.Analiza poziţiei financiare Conf. majorează capacitatea de creştere a avuţiei proprietarilor. Analiza ratelor de rotaţie a elementelor patrimoniale Ratele de rotaţie a elementelor patrimoniale Aprecierea gestiunii întreprinderii presupune analiza comportamentului elementelor patrimoniale. constituie sursa proprie internă de afectare a capitalurilor proprii. constituie componente ale capitalului propriu. respectiv la cedarea sau casarea activului. Surplusul din reevaluare poate fi transferat direct în rezultatul reportat la realizare. concretizată în profit sau pierdere. asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. Principalele operaţii de modificare a capitalurilor proprii pot fi generate atât prin activitatea internă a întreprinderii cât şi prin aportul extern al proprietarilor. Luarea în considerare a rezervelor din reevaluare în determinarea rezultatului global obţinut la nivelul întreprinderii este impusă de necesitatea aprecierii eficienţei deciziei strategice de realizare corespunzătoare a obiectivelor în vederea îndeplinirii menirii asumate.) metoda aditivă: An = K s + R z + Rr + Re − Rrep Activul net. precum şi a puterii. Rezervele constituite prin modificările politicilor contabile sunt elemente ale capitalurilor proprii. Decizia de majorare a capitalurilor proprii prin noi aporturi ale proprietarilor. influenţând avuţia proprietarilor. 3005 din 2009 14 . de un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile întreprinderii”4. solicitate de necesitatea reflectării imaginii fidele a valorii patrimoniului. Deţinerea resurselor implică un rezultat de natura câştigurilor şi pierderilor nerecunoscute în contul de profit şi pierdere. Potrivit principiului permanenţei metodelor. cu caracter nemonetar.menţin proporţiile de participare iniţială la capital. ce rămân la dipoziţia întreprinderii pe toată durata de funcţionare a acesteia. 5.Monica Petcu b. în acest caz. a valorii contabile a acţiunilor/părţilor sociale. care generează variaţia capitalurilor proprii. 4 OMFP nr. se determină prin însumarea surselor proprii de finanţare a întreprinderii: capital social ( K s ). Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale. „ Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege.dr. implicit capitalul rezidual şi capacitatea de remunerare a acestora. rezultat reportat ( Rr ) şi rezultatul exerciţiului ( Re ) corectat cu repartizările efectuate din acesta în cursul exerciţiului respectiv ( Rrep ). se includ rezervele din reevaluare şi efectele modificărilor metodelor contabile. în cazul în care nu se . întreprinderea trebuie să asigure continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea. deşi asigură autonomia financiară a întreprinderii. În cadrul acestor elemente de rezultat. implică un triplu efect de diluare: a câstigului pe acţiune.

dr.pentru datorii faţǎ de furnizori : Valoarea medie a datoriilor cǎtre furnizori -------------------------------------------------------. se impune.Monica Petcu În această abordare.x T Valoarea cumpărărilor şi altor prestaţii externe În practică.pentru produse finite şi semifabricate : Stoc mediu de produse finite şi semifabricate -------------------------------------------------------------.univ. gestiunea elementelor patrimoniale şi la factorii conjuncturali ce pot afecta activitatea întreprinderii.pentru creanţe : Valoarea medie a creanţelor comerciale -----------------------------------------------. Viteza de rotaţie a activului.pentru producţia în curs de execuţie : Stoc mediu de producţie în curs de execuţie -------------------------------------------------------. se calculează şi analizează ratele de rotaţie a elementelor patrimoniale.Analiza poziţiei financiare Conf.x T Cost de cumpǎrare a mǎrfurilor . evidenţiind aspecte complexe referitoare la specificul şi durata ciclului de exploatare.x T Producţia vândutǎ la cost de producţie . Vitezele de rotaţie se exprimă în zile sau număr de rotaţii. în acest context problematic.pentru stocurile de materii prime şi materiale: Stoc mediu de materii prime şi materiale --------------------------------------------------------------. viteza de rotaţie a elementelor bilanţiere se determină prin raportare la cifra de afaceri. analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante (VR).x T Producţia fabricatǎ la cost de producţie . în condiţiile stabilirii corecte a menirii şi obiectivelor întreprinderii şi a dotării în consecinţă. ca număr de rotaţii. performanţa şi consolidarea poziţiei financiare sunt dependente de calitatea activităţii curente.x T Cifra de afaceri x ( 1 + cota TVA) . Acest indicator se poate exprima ca: 15 . ca indicator sintetic de apreciere a activităţii de producţie şi comercializare a întreprinderii. se determină pe baza relaţiei: Cifra de afaceri VR = ------------------------Activ Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante Având în vedere faptul că.pentru mărfuri : Stoc mediu de mǎrfuri --------------------------------------. complementar informaţiilor furnizate de ratele de structură.x T Valoarea materiilor prime şi materialelor consumate . Vitezele de rotaţie în zile a elementelor patrimoniale se determinǎ ca raport între stocul mediu al elementului analizat şi fluxul asociat acestuia pe un anumit interval analizat (T): .

crt Valori n-1 n 1.C.500 1. .000 Indicatori ∆S ∆ S1 ….. .000 1.1.000 2. ∆ Crn 16 .380.univ.) / imobilizare ( + ) = (Dz1 − Dz 0 ) 1 T Exemplu: se analizează viteza de rotaţie a activelor circulante ale S. pe baza următoarei scheme: ∆ CA ∆VR(Dz) ∆ AC ∆ Cr unde: S = stocurile medii. AC = soldul mediu al activelor circulante. având în vedere următoarele informaţii prelucrate din bilanţ şi contul de profit şi pierdere: Nr.x T CA Identificarea factorilor de influenţă asupra vitezei de rotaţie a activelor circulante (în zile).000. durată în zile (Dz): AC VR(Dz) = ------. determinate pe baza relaţiei : CA Eliberare ( .000 897.producţie în curs de execuţie 450. Eficacitatea întregului proces desfăşurat de întreprindere presupune accelerarea vitezei de rotaţie a activelor. AC = S + Cr.1.. pentru asigurarea coerenţei indicatorilor utilizaţi.stocuri de materii prime. din care – lei: 3. Stocuri 2. Cr = soldul mediu al creanţelor.450. Accelerearea sau încetinirea vitezei de rotaţie se concretizeazǎ în eliberǎri sau imobilizǎri de resurse. Ca aspect metodologic.000 1.A. materiale 1.Monica Petcu unde: CA = cifra de afaceri.1. este necesară luarea în calcul a soldului mediu al creanţelor corectat cu cota medie de TVA.2.000 690. sesizarea deficienţelor şi stabilirea direcţiilor corective de redresare şi îmbunătăţire a situaţiei presupun apelarea la analiza factorială.035. Soldul mediu al activelor circulante. ∆ Sn ∆ Cr1 …….000 3.Analiza poziţiei financiare număr de rotaţii (N): CA VR(N) = --------AC Conf.085. trebuie menţionat faptul că. FAR S.1.dr.

implicând stocuri şi credite-client acordate suplimentare şi. în valoare de 419.produse finite 1.307. iar creşterea soldului mediu al creanţelor cu 17% relevă probleme pe linia încasării. Cifra de afaceri – lei 3.000 793. Influenţa modificării soldului mediu al stocurilor S S ∆Dz (∆S ) = n 365 − n −1 365 = 103.595 lei.33zile CAn CAn−1 2. Majorarea volumului de activitate s-a realizat în condiţii de ineficienţă. deci.2.06 − 130.77 Nn = 2. necesită luarea de măsuri corective punctuale.69 = 12.număr de zile: Nn-1 = 2.069.48 − 131. a cărei eficienţă a crescut (stocurile de materii prime şi materiale reducându-se). Influenţa modificării soldului mediu al creanţelor Cr Cr ∆Dz (∆Cr ) = n 365 − n −1 365 = 46. ritmul de creştere a cifrei de afaceri (1%) fiind devansat de cel al activelor circulante (15%).85 zile CAn CAn ∆Dz (∆AC ) = 2. resurse imobilizate.81 = −1. Deficienţele constatate pe întregul circuit economic al bunurilor.univ.2.73zile CAn CAn Din analiza datelor prezentate se constată o reducere a vitezei de rotaţie a activelor circulante cu 18 zile. Accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante presupune luarea măsurilor specifice fiecărui stadiu al circuitului economic: Căile de accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante în faza de aprovizionare sunt: 17 .391.dr.zile Viteza de rotaţie: .000 1.52 − 39.500 915.Analiza poziţiei financiare 1.893 365 365 ∆Dz = AC n AC n −1 365 − 365 = 150. Clienţi şi alte creanţe – ajustare cu TVA 2.500 8.25 zile CAn CAn −1 Cuantificarea influenţelor factorilor: 1.Monica Petcu 600.1.1. Influenţa modificării soldului mediu al activelor circulante AC n AC n −1 365 − 365 = 150. .43 număr de rotaţii: Dzn-1 = 131.58 zile CAn CAn din care datorită: 2.79 = 6. T .81 zile Dzn = 150.06 zile Conf.54 − 90. Încetinirea vitezei de rotaţie a stocurilor evidenţiază probleme în ceea ce priveşte procesul de producţie (creşterea stocurilor de producţie în curs cu 53%) şi cel de comercializare (suplimentarea stocurilor de produse finite cu 32%). cu excepţia aprovizionării. Influenţa modificării cifrei de afaceri: AC n −1 AC n −1 ∆Dz (∆CA) = 365 − 365 = 130.06 − 131.81 = 18. costuri mai mari şi performanţă redusă.48 = 19.692 8.3.

univ. ΣRd = suma rulajelor debitoare ale conturilor respective.x T ΣRc 18 . Di = durata de imobilizare a creanţelor: ΣSd Di = ----. ceea ce poate explica asigurarea echilibrului financiar chiar şi în cazul unui fond de rulment negativ. o recurgerea la cele mai avantajoase forme de decontare. termenele de livrare şi de plǎtă. Căile de accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante în faza de vânzare şi încasare sunt: o alegerea sau dezvoltarea unei reţele eficiente de desfacere. ΣSc = suma soldurilor medii creditoare ale conturilor de obligaţii. ΣRc = suma rulajelor creditoare ale conturilor respective.Analiza poziţiei financiare Conf. Căile de accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante în faza de producţie sunt: o scurtarea ciclului de producţie. manipulare etc.Monica Petcu o alegerea furnizorilor pe baza unor analize detaliate privind calitatea produselor.x T ΣRd Df = durata de folosire a resurselor obţinute prin diverse obligaţii: ΣSc Df = -----. 4. o selectarea atentǎ a clienţilor şi încheierea unor contracte ferme cu aceştia privind cantitǎţile. respectarea clauzelor contractuale. 2. nefiind necesară constituirea unui fond de rulment. calificarea personalului. o introducerea managementului calităţii totale etc.dr. celelalte combinaţii care se pot stabili determină influenţe diferite în funcţie de mărimea sumei creanţelor şi obligaţiilor şi a raportului între termenele de realizare a acestora. o asigurarea unor condiţii post–vânzare favorabile etc. mai buna organizare a activitǎţii. asigurarea echilibrului financiar impune constituirea unui fond de rulment şi afectarea rentabilităţii întreprinderii. Analiza corelată a duratelor de recuperare a creanţelor şi de rambursare a obligaţiilor Aprecierea echilibrului financiar vizează corelaţiile dintre nevoile identificate şi resursele implicate în susţinerea financiară a acestora. 3.. o reducerea pierderilor de materiale prin optimizarea proceselor de depozitare. o reducerea consumurilor specifice prin reproiectarea produsului. retehnologizare.. Analiza corelată a sumelor şi termenelor de realizare a obligaţiilor şi creanţelor poate releva următoarele situaţii financiare: 1. ΣSd < ΣSc şi Di = Df ⇒ ΣSd x Di < ΣSc x Df – se înregistreazǎ o atragere de resurse de la diverşi creditori. o monitorizarea permanentă a stocurilor în vederea asigurării ritmicităţii şi continuităţii activităţii. partizile optime. ΣSd = ΣSc şi Di = Df ⇒ ΣSd x Di = ΣSc x Df – compensarea creanţelor şi obligaţiilor atât ca sumǎ cât şi ca termene de realizare. stabilitatea activităţii. unde: ΣSd = suma soldurilor medii debitoare ale conturilor de creanţe. ΣSd > ΣSc şi Di = Df ⇒ ΣSd x Di > ΣSc x Df – imobilizarea de resurse financiare. soluţionarea deficienţelor. o încheierea de contracte ferme ce stipulează termenele de livrare.

În funcţie de structura capitalurilor permanente. fondul de rulment evidenţiază excedentul de lichidităţi previzibil a se realiza în raport cu exigibilităţile aferente. Asigurarea echilibrului financiar impune realizarea unei anumite afectări a resurselor.univ. Această marjă de siguranţă reprezintă fondul de rulment. reprezentând diferenţa între fondul de rulment patrimonial şi fondul de rulment propriu: FRÎ = Datorii cu scadenţă mai mare de un an Fondul de rulment împrumutat evidenţiază îndatorarea pe termen lung la care apelează întreprinderea pentru finanţarea activelor imobilizate. respectiv ca resursele să rămână la dispoziţia întreprinderii un timp cel puţin egal cu cel al nevoii de finanţat. 2. În aceste condiţii.dr.Analiza poziţiei financiare Conf. . Aceasta presupune ca alocările în activele constituite pentru o perioadă mare de timp să fie acoperite din resurse cu o durată de existenţă similară. determinat ca diferenţă între capitalul propriu (CPR) şi activele imobilizate nete: FRP = CPR – AI Fondul de rulment propriu evidenţiază gradul de autonomie al întreprinderii în procesul decizional vizând investiţiile şi finanţarea acestora. Analiza fondului de rulment Realizarea obiectului de activitate al întreprinderii implică constituirea de active specifice prin alocarea resurselor financiare angajate. iar activele aferente activităţii curente să fie finanţate din resurse corespunzătoare. la nivelul activităţii curente. Determinarea şi analiza fondului de rulment se face în mod diferit în funcţie de abordarea considerată: patrimonială şi funcţională. Fondul de rulment patrimonial Pornind de la principiile de construire a bilanţului patrimonial. organizarea şi gestionarea întreprinderii. luând în considerare resursele şi activele cu durată de realizare mai mare de un an: FR = Capital permanent ( CPerm ) – Active imobilizate ( AI ) În acest context.fond de rulment împrumutat (FRÎ). fondul de rulment poate fi abordat ca: . durata ciclului de exploatare. determinat la nivelul îndatorării pe termen lung.Monica Petcu 6. nivelul activităţii. pornind de la partea de jos a bilanţului patrimonial. Analiza comparativă a lichidităţilor pe termen scurt şi a exigibilităţilor pe termen scurt evidenţiază următoarele situaţii: 19 . în vederea desfăşurării normale a activităţii se constituie o nevoie permanentă de resurse aferente activităţii curente. în funcţie de lichiditatea şi exigibilitatea elementelor patrimoniale. luând în considerare resursele şi activele cu durată de realizare mai mică de un an: FR = Active curente (AC) – Datorii curente (DC) În această optică. fondul de rulment se poate determina pe baza următoarelor relaţii: 1. Egalitatea perfectă a celor două ipoteze este dificil de realizat în practică datorită decalajelor în timp între plăţile şi încasările aferente operaţiunilor de exploatare. utilizat pentru finanţarea activelor circulante.fond de rulment propriu (FRP). determinate de natura sectorului de activitate. fondul de rulment evidenţiază excedentul resurselor permanente în raport cu activele imobilizate nete. pornind de la partea de sus a bilanţului patrimonial. evidenţiind realizarea echilibrului financiar pe termen lung şi contribuţia acestuia la asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt.

2071-2807-2907-2075) 5.TERENURI SI CONSTRUCTII (CT.ALTE INSTALATII UTILAJE SI MOBILIER (CT. AI AC CPR ITL DC Capital permanent FRP FRÎ FR Fig.CHELTUIELI DE CONSTITUIRE (CT. deoarece ele pot releva atât existenţa dificultăţilor financiare.Monica Petcu - AC > DC ⇒ FR > 0. AC = DC ⇒ FR = 0.CONCESIUNI.FONDUL COMERCIAL (CT. 201-2801) 2.dr.A se întocmeşte bilanţul patrimonial şi se determină fondul de rulment. utilizat pentru finanţarea activele imobilizate. ACTIVE IMOBILIZATE I.BREVETE.213-2813-2913) 3. DAR S. IMOBILIZARI NECORPORALE 1. care terbuie privită cu atenţie deoarece orice deficienţă a desfăşurării activităţii curente poate genera risc de insolvabilitate. A A. se observă o corelare a activelor şi datoriilor. Bilanţul contabil încheiat la 31 decembrie n lei ELEMENTE BILANTIERE NR.INSTALATII TEHNICE SI MASINI (CT.233+234-2933) TOTAL: (RD. RD. CORPORALE (CT.Analiza poziţiei financiare - Conf.C.211+212-2811-2812-2911-2912 2.01 LA 05) II.203-2803-2903) 3. asigurându-se solvabilitatea întreprinderii.5. Schema de determinare a fondului de rulment patrimonial Exemplu: în vederea aprecierii solvabilităţii S.IMOBILIZARI CORPORALE 1. specifică societăţilor ce comercializează bunuri. dar şi o situaţie normală.2051+2052+208-2805-2808-2905-2908) 4.univ.AVANSURI SI IMOBILIZARI NECORPORALE IN CURS (CT. se evidenţiază un excedent al resurselor curente în raport cu nevoile curente. Valorile negative ale fondului de rulment trebuie interpretate cu atenţie.LICENTE SI ALTE IMOB. AC < DC ⇒ FR < 0.214-2814-2914) 06 07 08 09 10450 350000 1210036 56000 10160 558000 1354450 46238 B 1 2 SOLD LA INCEPUTUL ANULUI SFARSITUL ANULUI 01 02 03 04 05 1500 13000 8950 8860 20 .CHELTUIELI DE DEZVOLTARE (CT. se constată existenţa unui fond de rulemnt.

Analiza poziţiei financiare 4.CREANTE COMERCIALE (CT.AVANSURI SI IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS (CT.ACTIUNI PROPRII(CT. CREANTE ASUPRA SOCIETATILOR DIN CADRUL GRUPULUI 13 (CT.univ.dr.5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593-595-596-598+5113+5114) TOTAL: (RD 32 LA 34) IV.4521+4528-4952) 4.261-2961) 2. STOCURI 1.2673+2674+2678+2679-2966-2969) 7. CASA SI CONTURI LA BANCI (CT. 501-591) 2.TITLURI SUB FORMA DE INTERESE DE PARTICIPARE 14 (CT.TITLURI DE PARTICIPARE DETINUTE LA SOCIETATILE DIN CADRUL GRUPULUI (CT. PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE (CT.CREANTE DIN INTERESE DE PARTICIPARE (CT.ALTE CREANTE (CT.5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+5412+542) ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL(RD 25+31+35+36) (RD 25+31+35+36) C.ALTE CREANTE (CT.ACTIVE CIRCULANTE I. IMOBILIZARI FINANCIARE 1.2675+2676-2967) 5.SUME DE INCASAT DE LA SOCIETATILE DIN CADRUL GRUPULUI (CT.331+332+341+ /-3481+3541-393-3941-3952) 3.TOTAL (RD 06+11+19) B.TITLURI DETINUTE CA IMOBILIZARI (CT.456-4953) TOTAL: (RD 26 LA 30) III.301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303+/-308+351+358+381 + /-388-391-3921-3922-3951-3958-398) 2. 502-592) 3.ACTIUNI PROPRII(CT.MATERII PRIME SI MATERIALE CONSUMABILE (CT. PRODUSE FINITE SI MARFURI (CT.2671+2672-2965) 3. 262+264+265-2962-2964) 6. 4511+4518-4951) 3.4092+4111+4118+413+418-491) 2.263-2963) 4.345+346+ / -3485+ /-3486+3545+3546+356+357+361+ / -368+371+ / -378 -3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428) 4. CHELTUIELI IN AVANS 37 47994703 66022208 36 26800050 35000098 35 31 32 33 34 15086103 23806205 15 16 17 18 19 20 0 1626486 0 1968848 21 166050 22 23 5942500 6857905 358000 24 25 26 27 28 29 6108550 15086103 7215905 21806205 30 2000000 21 .2677-2968) TOTAL: (RD 12 LA 18) ACTIVE IMOBILIZATE .425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+4582 +461+473-496+5187) 5. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1.SUME DE INCASAT DIN INTERESE DE PARTICIPARE (CT.Monica Petcu 10 11 1616036 1958688 III.CREANTE PRIVIND CAPIITALUL SUBSCRIS SI NEVARSAT (CT.ALTE INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT (CT.4091) TOTAL: (RD21 LA 24) II CREANTE 1. TITLURI DE PARTICIPARE DETINUTE LA SOCIEATATILE DIN CADRUL GRUPULUI 12 (CT.AVANSURI PENTRU CUMPARARI DE STOCURI (CT.231+232-2931) TOTAL: (RD 07 LA 10) Conf.

1614+1615+1617+1618+1681-169) 2.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 3.64 LA 66) DIN CARE: -CAPITAL SUBSCRIS NEVARSAT (CT1011) CAPITAL SUBSCRIS VARSAT (CT.SUME DATORATE PRIVIND INTERESELE DE PARTICIPARE (CT. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN 1. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN 1.1661+1685+2691+4511+4518) 7.IMPRUMUTURI DIN EMISIUNI DE OBLIGATIUNI (CT. RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (RD. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441 4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+462+473+509+5186 +5193+5194+5195+5197+5196) TOTAL: (RD50 LA 57) H.71 LA 74) 1. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441 4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+462+473+509+5186 +5193+5194+5195+5197+5196) TOTAL: (RD 39 LA 46) F.SUME DATORATE INSTITUTIILOR DE CREDIT (CT.1012) -PATRIMONIUL REGIEI (CT.AVANSURI INCASATE IN CONTUL COMENZILOR(CT.Monica Petcu 38 39 40 41 42 43 44 45 46 2568900 3986540 1250063 1520056 25687013 856480 9865470 29800698 320560 564800 D.SUME DATORATE SOCIETATILOR DIN CADRUL GRUPULUI (CT.PROVIZIOANE PENTRU PENSII SI ALTE OBLIGATII SIMILARE 2.106) (RD.401+404+408) 5.univ.EFECTE DE COMERT DE PLATIT(CT.131+472) J.471) Conf. 419) 4. 419) 4.AVANSURI INCASATE IN CONTUL COMENZILOR(CT.1661+1685+2691+4511+4518) 7.DATORII COMERCIALE(CT.Analiza poziţiei financiare (CT.ALTE DATORII INCLUSIV DATORII FISCALE SI ALTE DATORII PENTRU ASIG.IMPRUMUTURI DIN EMISIUNI DE OBLIGATIUNI (CT.DATORII COMERCIALE(CT. 1662+1686+2692=4521+4528) 8.1041+1042+1043+1044) III REZERVE DIN REEVALUARE SOLD C SOLD D (CT.403+405) 6.SOC.REZERVE LEGALE(CT. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (RD 20+48.EFECTE DE COMERT DE PLATIT(CT.403+405) 6.1614+1615+1617+1618+1681-169) 2.SOC.ct 131) G.401+404+408) 5.CAPITAL SI REZERVE I CAPITAL (RD. ACTIVE CIRCULANTE.151) TOTAL PROVIZIOANE: (RD 59+60) I.ALTE DATORII INCLUSIV DATORII FISCALE SI ALTE DATORII PENTRU ASIG.1061) 47 31026032 17289231 18915717 44509188 22077820 24046668 E.SUME DATORATE SOCIEATATILOR DIN CADRUL GRUPULUI (CT. (CT.VENITURI IN AVANS (CT. 37+38-47-62) 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 6598750 4580020 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 6598750 4580020 2689050 2689050 3597621 3597621 1000000 3000000 2000000 1000000 1000000 250000 200000 689500 600000 22 .SUME DATORATE INSTITUTIILOR DE CREDIT (CT.ALTE PROVIZIOANE (CT.dr.1015) II PRIME DE CAPITAL (CT. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 1.1662+1686+2692+4521+4528) 8.SUME DATORATE PRIVIND INTERESELE DE PARTICIPARE (CT.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 3. (CT.105) IV REZERVE (CT.

în cheltuielile înregistrate în avans este înregistrată contravaloarea abonamentelor la monitorul oficial şi reviste de specialitate. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL ACTIV – TOTAL DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PANĂ LA UN AN DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN CAPITALURI PROPRII CAPITAL PERMANENT RESURSE – TOTAL SOLD LA INCEPUTUL SFARSITUL ANULUI ANULUI 1 8950 2) 1646036 3 1500000 ) 3154986 6108550 4) 13906663 26800050 46815263 49970249 5) 33715082 6598750 6) 9656417 16255167 49970249 1) 2 8860 2) 2058688 3) 900065 2967613 7215905 4) 21470940 35000098 63686943 66654556 5) 48106809 4580020 6) 13967727 18547747 66654556 1) 23 .1063) 4. .REZERVE PENTRU ACTIUNI PROPRII (CT. cu lichiditate mai mare de un an. . . IMOBILIZĂRI FINANCIARE ACTIVE IMOBILIZATE .în cadrul creanţelor de identifică valori de 1500000 lei în anul n-1 şi de 900065 lei în anul n. asigurarea bunurilor pentru primul trimestrul al anului.80+81) Conf.Analiza poziţiei financiare 2. valoarea de piaţă a unui teren în anul n-1 este de 50000 lei în timp ce valoarea sa contabilă este de 20000 lei.1068+ / -107) V REZULTAT REPORTAT SOLD C SOLD D (CT.REZERVE STATUTARE SAU CONTRACTUALE (CT.121) REPARTIZARE PROFITULUI (CT.provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli reprezintă contravaloarea garanţiilor aferente bunurilor vândute.117) VI REZULTATUL EXERCITIULUI SOLD C SOLD D (CT.dr.ALTE REZERVE(CT.Monica Petcu 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 50000 1650080 89500 1250080 6727837 10929447 9627917 9627917 15869027 15869027 Informaţii suplimentare: .1062) 3.în urma evaluării elementelor patrimoniale se constată un plus de valoare a unei clădiri de 100000 lei în anul n. IMOBILIZĂRI NECORPORALE II. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79) PATRIMONIUL PUBLIC (CT.TOTAL ACTIVE CIRCULANTE I.129) TOTAL CAPITALURI PROPRII (RD.IMOBILIZĂRI CORPORALE III.1016) TOTAL CAPITALURI (RD.univ. având o scadenţă potenţială de până la 6 luni. Bilanţul patrimonial lei ELEMENTE BILANTIERE A ACTIVE IMOBILIZATE I. STOCURI II CREANŢE III.

pornind de la partea de sus a bilanţului: CPerm 16255167 AI 3154986 FR 13100181 FRP 6501431 FRÎ 6598750 18547747 2967613 15580134 11000114 4580020 Se observă o valoare ridicată şi în creştere a fondului de rulment. în exerciţiul precedent. 2) imobilizările întreprinderii sun înregistrate la valoare brută: 1646036 = 1616036 + 30000.Monica Petcu 1) din active necorporale se elimină valoarea cheltuielilor de constituire. implică costuri de capital ridicate. de credit comercial. 2058688 = 1958688 + 100000. Acest mod de abordare evidenţiază faptul că societatea îşi autofinanţează investiţiile.2000000. asigurarea solvabilităţii întreprinderii impune constituirea fondului de rulment. cu exigibilitate pe termen scurt: 33715082 = 31026032 + 2689050. contravaloarea activelor considerate non-valori (-). de credit financiar) şi/sau în normele legislative. 48106809 = 44509188 + 3597621 6) valorile din bilanţul contabil ale capitalurilor proprii se corectează cu diferenţele din reevaluare(+/-). Ca urmare. Luând în considerare riscul în realizarea acestui proces se pot releva următoarele aspecte: în timp ce creanţele au o lichiditate relativ certă. 5) datoriile cu scadenţă mai mică de un an se calculează prin luarea în considerare a altor provizioane. Politica conservatoare a firmei de a-şi asigura solvabilitatea prin menţinerea la dipoziţia întreprinderii de disponibilităţi băneşti procurate din surse pe termen lung. . Determinarea fondului de rulment: . fiind prevăzută prin contracte şi/sau înscrisă pe facturi. stocurile prezintă un risc în ceea ce priveşte transformarea în disponibilităţii băneşti. menţinându-se valoarea programelor informatice. ca urmare a reducerii activelor imobilizate cu 6% în condiţiile majorării capitalului permanent cu 14%. iar datoriile au o exigibilitate relativ certă. în exerciţiul precedent. deci a unor resurse permanent aflate la 24 .Analiza poziţiei financiare Conf. în exerciţiul curent. 13967727 = 15869027 + 100000 – 1300 – 2000000.dr. cu sumele reprezentând capital social subscris şi nevărsat (-): 9656417 = 9627917 + 30000 – 1500. 4) mărimea creanţelor se determină corectând valorile din bilanţul contabil cu sumele ce au scadenţă mai mare de un an (-). respectiv cele aferente garanţiilor acordate.pornind de la partea de jos a bilanţului: AC 46815263 63686943 DTS 33715082 48106809 FR 13100181 15580134 Desfăşurarea activităţii curente presupune angajarea de active în excces faţă de resursele corespunzătoare constituite. constituindu-şi suplimentar surse de finanţare a activităţii curente. cu cheltuielile înregistrate în avans (+) şi cu sumele reprezentând capitalul subscris şi nevărsat (-): 13906663 = 15086103 – 1500000 + 320560. fiind prevăzută în contractele încheiate (de muncă. Continuitatea în condiţii normale a activităţii presupune ca prin conversia în lichidităţi a activelor să se asigure achitarea datoriilor şi obţinerea unui profit.univ. majorează marja de siguranţă. 3) în imobilizări financiare sunt evidenţiate crean cu scadenţă mai mare de un an. Apelarea la datorii pe termen mediu şi lung. fapt relevat de valoarea fondului de rulment împrumutat. 21470940 = 23806205 – 900065 +564800 . în exerciţiul curent. ca urmare a desfăşurării unei activităţi rentabile.

500 1. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT IV.000 187.dr. STOCURI II CREANTE III. întreprinderea are interes să se îndatoreze pentru a-şi majora rentabilitatea financiară – cea a capitalului).ca surplus de resurse stabile în raport cu nevoile stabile.750 104.ca diferenţă între activele şi resursele aferente activităţii curente: FRNG = Active ciclice şi de trezorerie – Resurse ciclice şi de trezorerie Exemplu: se analizează fondul de rulment net global al S. degajat în cadrul ciclului de investiţii şi de finanţare.700 25 .Analiza poziţiei financiare Conf.R. datoriile financiare.000 4. . soldurilor creditoare ale dobânzilor şi dobânzile înregistrate până în acel moment (se are în vedere evidenţierea elementelor în bilanţul funcţional la valoarea brută).550 268.300 25. cu excepţia creditelor bancare curente.650 217.300 30.000 156.ACTIVE CIRCULANTE I. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN E.500 10.L: Bilanţul contabil lei ELEMENTE BILANŢIERE A A.IMOBILIZARI CORPORALE III. Stabilirea unui anume nivel al fondului de rulment presupune stabilirea mărimii componentelor acestuia. RESPECTIV DATORII CURENTE NETE SOLD LA INCEPUTUL SFARSITUL ANULUI ANULUI 1 2 25. Proporţia constituirii capitalurilor şi datorii pe termen mediu si lung are la bază arbitrajul făcut pe baza efectului de levier financiar (atât timp cât rata dobânzii este inferioară ratei rentabilităţii economice.000 600 221. Fondul de rulment funcţional Fondul de rulment net global (FRNG) Specific abordării funcţionale. în limitele accesului la resursele împrumutate. În alocările stabile se includ activele imobilizate la valore brută. Acest mod de calcul evidenţiază stabilitatea fondului de rulment.C.500 195.950 1.500 133.TOTAL B. Considerarea resurselor stabile în mod global. provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.800 225.500 5.100 27. fiind luate în considerare valorile iniţiale (brute) ale fluxurilor implicate. ACTIVE IMOBILIZATE I. GAMA S. IMOBILIZARI NECORPORALE II.550 27. destinat să susţină activitatea ciclică: FRNG = Resursele stabile – Alocări stabile În resursele stabile se includ capitalurile proprii.950 67. fără a ţine cont de originea lor.350 111. fondul de rulment este utilizat în special în aprecierea modului de finanţare a activităţii întreprinderii.Monica Petcu dispoziţia întreprinderii.050 134. Fondul de rulment net global poate fi determinat pornind de la structura bilanţului functional: .univ.500 169. IMOBILIZARI FINANCIARE ACTIVE IMOBILIZATE . amortismentele şi provizioanele aferente activelor. ACTIVE CIRCULANTE. justifică denumirea de fond de rulment net global. CASA SI CONTURI LA BANCI ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL C. În acest context se identifică nevoile întreprinderii pe cicluri de activităţi. CHELTUIELI IN AVANS D. care să permită achitarea datoriilor curente scadente şi reluarea procesului.

000 117.000 900 500 Situaţia creanţelor 26 .000 25.400 2.000 102.01.000 600 600 335.000 4.situaţia amortizării imobilizărilor lei Denumire indicatori imobilizări necorporale *programe informatice imobilizări corporale *clădiri *echipamente *alte mijloace fixe Total valoarea valoarea amortizării creşteri diminuări amortizării 1.500 36.750 285.000 369.univ.000 66.200 43.000 6.000 10.300 7.000 12.000 10.n 27.12.CAPITAL SI REZERVE I CAPITAL II PRIME DE CAPITAL III REZERVE DIN REEVALUARE SOLD C IV REZERVE V REZULTAT REPORTAT SOLD C VI REZULTATUL EXERCITIULUI SOLD C REPARTIZARE PROFITULUI TOTAL CAPITALURI PROPRII PATRIMONIUL PUBLIC TOTAL CAPITALURI 75. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI I.000 6.01.500 43.500 63.000 180.000 F.dr.500 22.000 144.000 4.Monica Petcu 325.000 4.000 6.000 21.750 6.000 73.800 9.950 3.n 31.000 39. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G.000 121.000 150.650 61.VENITURI IN AVANS J.n 43.000 Situaţia stocurilor lei Indicatori Stocuri valoarea brută provizion depreciere Valori 1.000 31.n 49.000 27.Analiza poziţiei financiare Conf.000 309.600 24.200 43.000 360.n 18.750 Situaţia activelor imobilizate: .000 180.500 27.000 9.000 42.500 9.500 256.000 7.300 . DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN H.500 96.200 ieşiri valoarea brută 31.200 7.n de amortizare de amortizare 31.250 180.900 26.350 5.200 10.950 114.500 22.000 34.500 291.100 creşteri 6.500 18.750 285.500 256.800 10.550 3.500 49.12.000 3.500 9.01.12.200 54.950 2.000 9.situaţia imobilizărilor existente în patrimoniul întreprinderii lei Denumire indicatori imobilizări necorporale *programe informatice imobilizări corporale *clădiri *echipamente *alte mijloace fixe imobilizări financiare *titluri Total active imobilizate valoarea brută 1.

350 452.000 12.efecte scontate şi neajunse la scadenţă: 2.100 Elemente bilanţiere n 49.050 13. .000 Informaţii suplimentare: .050 Situaţia datoriilor cu exigibilitate mai mare de un an lei valoarea cre steri 13500 12500 1000 2000 ieşiri 7.n 71.200 11.950 Conf.750 1) 1) 123.450 11.600 7400 200 500 valoarea 31.12.n 150.050 1.500 Indicatori Împrumuturi mai mari de un an scadenţa mai mare de un an scadenţa mai mică de un an Credite bancare pe termen scurt 1.total Valori n-1 n 256.450 151.n 164.800 156.450 61.250 111.500 lei în n-1 şi 3.12.n 78.350 72.elemente în afara exploatării: o cheltuieli înregistrate în avans: 250 lei în n-1 şi 470 lei în n. o venituri înregistrate în avans: 800 lei în n-1 şi 700 lei în n.n 86.750 31.925 517.350 66.000 600 335.n 72.Monica Petcu Situaţia datoriilor pe termen scurt lei Valori Indicatori Furnizori şi conturi asimilate Alte datorii de exploatare Datorii diverse Credite bancare pe termen scurt Rate ale creditelor pe termen lung cu scadenţă mai mică de un an Total datorii pe termen scurt 1.575 1.000 11.300 31. o datorii fiscale: 500 lei în n-1 şi 950 lei în n.975 153.400 169.01.01.dr.500 285.250 12.450 27 .800 Datorii financiare 369.12.450 78.500 12.univ.total n-1 43.800 9.050 133.175 165.700 7.075 900 3.500 lei în n.500 291.01.125 4. Bilanţul funcţional lei Valori Elemente bilanţiere Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Active stabile .500 Capitaluri proprii 309.250 13.300 Resurse stabile .300 12.375 2.800 9.Analiza poziţiei financiare lei Valori Indicatori Clienţi şi conturi asimilate valoarea brută provizion depreciere Debitori diverşi Alte creanţe de exploatare Total creanţe 1.000 Amortizări şi provizioane 10.

650 73.70 210. ca în condiţiile unei nevoi suplimentare de investiţii.850 Trezoreria de activ .total 34.030 Active ciclice de exploatare .10 89.200 Total resurse 1) Amortizări şi provizioane: 123.27 125.total 4.total 184.42 106.total Creanţe în afara exploatării 4.000 2.650 73.total 14.400 + 3.total 189.21 FRNG 117.750 Trezoreria de pasiv .975 = 165.500 558.005 Active ciclice în afara exploatării .200 155.pornind de la partea de jos a bilanţului funcţional: Elemente de calcul Valori n-1 n Resurse ciclice de explotare. existând posibilitatea.300 12.575 + 1.900 2) Conf.050 3.total 34.300 3.000 + 900 + 500 2) Creanţe aferente exploatării: 155.075 + 2. 28 .050 Trezoreria de pasiv – total Total activ 558. Excedentul de nevoi din activitatea curentă în raport cu resursele mobilizate pentru finanţarea lor necesită constituirea unor resurse durabile.82 125.000 Datorii de exploatare 2) 79. asigurarea solvabilităţii.975 Venituri înregistrate în avans aferente exploatării Creanţe aferente exploatării Cheltuieli înregistrate în avavns aferente axploatării 1.24 119.74 Se observă o preocupare a societăţii de a-şi asigura solvabilitatea prin constituirea unui fond de rulment net global în creştere cu 25.300 110.300 1.000 644. Datoriile financiare au o pondere mai redusă în totalul finanţării stabile.total 4.25 Active stabile .050 FRNG 117.950 + 114.925 95.850 950 11.pornind de la partea de sus a bilanţului funcţional: Valori Elemente de calcul Indici n-1 n (%) Resurse stabile .975 = 7.825 148.total 452.950 + 1440.300 3.900 13.24 107.300 12.875 170. care să permită.total 335.450 114. Politica de investiţii este susţinută printr-o politică de finanţare adecvată.total 81.150 125. să se obţină împrumuturile necesare.500 Calculul fondului de rulment net global .500 17.total 10.550 96.000 Active ciclice de exploatare .500 170. în cazul unor dificultăţi în conversia activelor.125 + 900 153.000 67.350 = 7.875 198.845 Active ciclice .500 Efecte scontate neajunse la scadenţă Trezoreria de activ .200 500 9.500 14.000 + 1.875 = 151.500 3.total 91.500 109.845 Resurse ciclice in afara explotarii .total 184.Analiza poziţiei financiare Stocuri 27.150 Indici (%) 119.925 517.650 5.74%.200 81.dr.250 700 12.500 17.univ.Monica Petcu 26.175 201.825 148.800 + 2.000 800 10. bazată în principal pe resurse proprii obţinute printr-o activitate rentabilă ce asigură autofinanţarea şi prin aporturi externe (capitalul social).95 117.375 Datorii fiscale în afara exploatării Cheltuieli înregistrate în avavns în afara exploatării 250 470 Datorii diverse Venituri înregistrate în avans în afara exploatării Active ciclice în afara exploatării .900 Resurse ciclice .000 2.100 1.200 96.925 644.850 Resurse ciclice în afara explotării .005 Resurse ciclice de explotare.total Disponibilităţi 4.550 Credite curente Investiţii financiare pe termen scurt 30. .875 198.74 Abordarea fondului de rulment net global din această perspectivă relevă contribuţia acestuia la finanţarea ciclului de exploatare şi a altor nevoi adiacente precum şi degajarea unei trezorerii.100 369.

Fondul de rulment net global (FRNG) Metodologia de calcul şi semnificaţia financiară a fondul de rulment net global au fost prezentate anterior. Principalii indicatori de apreciere a echilibrului financiar în abordarea funcţională sunt: fondul de rulment net global.dr.univ. Necesitatea constituirii fondului de rulment este peremptorie pentru asigurarea echilibrului financiar. ceea ce evidenţiază faptul că asigurarea solvabilităţii afectează rentabilitatea întreprinderii. a deciziilor proprii de dezvoltare. ca urmare a adaptării la mutaţiile intervenite în mediul său extern (macromediul. asigurarea echilibrului financiar presupune corelarea constituirii resurselor la nivelul întreprinderii cu durata de viaţa a activelor pe care le finanţează. cât şi la nivelul operaţiilor din afara exploatării.Analiza poziţiei financiare Conf. Analiza corelaţiei fond de rulment net global .necesar de fond de rulment – trezoreria netă Analiza funcţională abordează echilibrului financiar în funcţie de nevoile identificate şi resurselor angajate pentru finanţarea acestora.necesarul de fond de rulment pentru exploatare – NFRE: NFRE = Active ciclice de exploatare – Resurse ciclice de exploatare în care: Active ciclice de exploatare = Stocuri şi avansuri acordate + creanţe din exploatare + cheltuieli înregistrate în avans privind exploatarea Resurse ciclice de exploatare = Furnizori şi avansuri primite + datorii fiscale şi sociale aferente exploatǎrii + venituri înregistrate în avans din exploatare 29 . micromediul). între înregistrarea veniturilor şi încasarea acestora – care generează creanţele . În cadrul necesarului de fond de rulment se disting : . necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă. Ca şi în concepţia patrimonială. Constituirea fondului de rulment net global asigură finanţarea nevoilor de resurse aferente activităţii ciclice şi asigurarea unui anumit nivel al trezoreriei nete. mediul sectorial. 7. Trebuie menţionat faptul că apelarea la surse permanente/durabile implică costuri de capital ridicate: dividende şi dobânzi. Necesarul de fond de rulment (NFR) Diferenţa dintre nevoile şi resursele activităţii ciclice a întreprinderii se numeşte necesar de fond de rulment.şi între cheltuieli şi plata acestora – care generează datorii. fiind explicat prin decalajele în timp între cumpărări şi vânzări – care generează stocurile -.Monica Petcu Având în vedere dinamica activităţii întreprinderii. echilibrul financiar apare ca o problemă permanentă a managerilor. pe cicluri de activitate. Acest necesar se înregistrează atât la nivelul activităţii de exploatare.

24 NFRAE -6.29 Înregistrarea unui necesar de fond de rulment pozitiv este specifică întreprinderilor industriale. Bucureşti.: lei Valori Elemente de calcul Indici n-1 n (%) Active ciclice de exploatare .reglementările legale privind termenele de plată. .005 107.155 97.total 81.200 96.C.natura sectorului de activitate şi durata ciclului de exploatare.57 Active ciclice în afara exploatării .900 125.total 4.300 12. pag.Niculescu – Diagnostic global strategic. care înregistrează valori semnificative ale stocurilor şi creanţelor şi pentru care obligaţiile sunt mai reduse şi cu termene de plată mai rapide.845 89. Analitic.300 3.10 Resurse ciclice de explotare.structura exploatării (de ponderea consumurilor provenite de la terţi în cifra de afaceri).850 119. .875 198.univ.sezonalitatea activităţii. .Economică.675 101. Creşterea puterii de negociere cu furnizorii şi schimbarea unor furnizori au asigurat o suplimentare a resurselor ciclice de exploatare. Ed.42 Resurse ciclice în afara explotării .43%.Monica Petcu necesarul de fond de rulment în afara exploatarii – NFRAE – variază de la un exerciţiu la altul : NFRAE = Active diverse – Datorii diverse în care: Active diverse = Creanţe din afara exploatǎrii + cheltuieli înregistrate în avans din afara exploatǎrii Datorii diverse = datorii din afara exploatǎrii ( impozit pe profit ) + venituri înregistrate în avans din afara exploatǎrii Exemplu: se determină necesarul de fond de rulment al S.total 10.dr. 30 .Analiza poziţiei financiare - Conf.GAMA S.durata de rotaţie a activelor şi resurselor.27 NFRE 103.100 94. se constată că la nivelul activităţii de exploatare necesarul de finanţare excedentar în raport cu resursele aferente se reduce cu 2.total 184.000 -9.nivelul de activitate. 1997. . 5 M.R.L.388.675 92.055 NFR 97. Mărimea necesarului de fond de rulment depinde de5: .modul de organizare şi asigurare a gestiunii întreprinderii. datorită devansării ritmului de majorare a activelor de către cel de suplimentare a resurselor de finanţare. . .

FRNG < NFR . deci de sezonalitatea activităţii. GAMA S. Echilibrul financiar se exprima cu ajutorul relatiei: FRN = NFR + TN De unde.calcularea trezoreriei nete ca diferenţă între fondul de rulment net global şi necesarul de fond de rulment: lei Valori Elemente de calcul Indice n-1 n (%) FRNG 117.total Trezoreria de pasiv . excedentul de resurse regăsindu-se în trezoreria întreprinderii.Monica Petcu - Aprecierea echilibrului financiar pe baza acestr indicatori relevă următoarele aspecte: nu există o valoare standard a fondului de rulment net global .150 56. TN = FRN – NFR Exemplu: valorile trezoreriei nete a S.825 148.R.Analiza poziţiei financiare Conf.29 TN 20. Trezoreria netă (TN) Trezoreria netă (TN) reprezintă diferenţa dintre activele de trezorerie şi pasivele de trezorerie.calcularea trezoreriei nete ca diferenţă între activele de trezorerie şi resursele de trezorerie: lei Valori Elemente de calcul Trezoreria de activ .050 278.fondul de rulment net global finanţează parţial necesarul de fond de rulment.L se determină astfel : . variind continuu.univ.82 14500 17000 117.C.150 56. variind de manieră continuă şi discontinuă. necesarul de fond de rulment depinde de volumul de activitate. 31 .74 NFR 97.100 94.675 92. în timp ce fondul de rulment net global depinde de deciziile pe termen lung ale întreprinderii vizând politica de investiţii şi de finanţare.total TN n-1 n 34650 73050 210.050 278. aprecierea fondului de rulment net global se poate face numai comparativ cu necesarul de fond de rulment.24 20.dr.150 125.16 Analiza corelată a dinamicii fondului de rulment net global. deficitul de resurse fiind finanţat prin credite bancare pe termen scurt. Comparând fondul de rulment net global cu necesarul de fond de rulment pot fi distinse două situaţii: FRNG > NFR – fondul de rulment net global finanţează integral necesarul de fond de rulment.16 Indice (%) . necesarului de fond de rulment şi trezoreriei nete relevă faptul că.

durata credit –furnizor Stoc mediu 365 Flux anual asociat • - - • 32 .Monica Petcu Echilibrul financiar funcţional poate fi apreciat utilizând următoarele rate : • rata de acoperire a capitalurilor investite Re surse durabile × 100 Capitaluri investite unde : capitaluri investite = alocări stabile + NFR rata de acoperire a alocărilor stabile Re surse durabile × 100 Alocari stabile Indică măsura în care nevoile durabile sunt finanţate din resurse stabile • rata de acoperire a necesarului de fond de rulment prin fond de rulment net global FRNG × 100 NFR Indică gradul de acoperire a nevoii de finanţare a ciclului de exploatare din resurse stabile. • Rata de finanţare a activelor ciclice de explotare FRNG × 100 ACE unde:ACE= active ciclice de exploatare • Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment din exploatre pe seama creditelor de trezorerie Credite de trezorerie × 100 NFRE • Rata marjei de securitate FRNG × 365 CA Valori optime ale acestei rate trebuie să ia valori între 30 şi 90 de zile. în funcţie de specificul domeniului de activitate.duratele de rotatie a stocului.dr. durata credit -client. • rata NFR – durata de rotaţie a necesarului de fond de rulment NFR 365 Cifra de afaceri rata NFRE NFRE 365 Cifra de afaceri rata NFRAE NFRAE 365 Cifra de afaceri ratele de analiză a necesarului de fond de rulment .univ.Analiza poziţiei financiare Conf.

În funcţie de poziţia deţinătorului de interese. în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente .99% 103.63% 97. 8.450 × 100 = 369. pag.100 + 127..12% 369.675 117.84% 517.solvabilitatea se referă la disponibilitatea de a utiliza numerarul pe o perioadă mai lungă de timp .600 517. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii Elemente relevante în aprecierea poziţiei financiare.Monica Petcu Exemplu: se consideră situaţia S. .12% a ratei de acoperire a alocărilor stabile) se explică prin necesitatea finanţării nevoilor excedentare ale activităţii ciclice în raport cu resursele ciclice din resurse durabile.925 × 100 = 335. Menţinerea relativ constantă a valorii ratei evidenţiază decizia strategică în politica de investiţii şi de finanţare.450 × 100 = 140.150 × 100 = 160.dr.875 14. noţiunile de lichiditate şi solvabilitate sunt definite în Standardele Internaţionale de Contabilitate6 astfel: .675 452.81% 101.825 × 100 = 120. în contextul evaluării eficienţei globale a oportunităţii investirii în titlurile financiare ale unei întreprinderi. Înregistrarea unui fond de rulment net global pozitiv (se înregistrează valori de 135.17 % 335. lichiditatea poate fi abordată ca: .150 × 100 = 74.000 × 100 = 16.17% şi 140.155 Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment din exploatre pe seama creditelor de trezorerie Analiza ratei de acoperire a capitalurilor investite relevă faptul că societatea îşi finanţează activitatea pe baza resurselor stabile constituite (în proporţie de 97.univ.88% şi 97.83% 198. într-o proporţie de 13. al cărui bilanţ funcţional a fost elaborat anterior şi ai cărui indicatori de apreciere a echilibrului financiar au fost determinaţi în exemplul precedent: Indicatori rata de acoperire a capitalurilor investite rata de acoperire a alocărilor stabile rata de acoperire a necesarului de fond de rulment prin fond de rulment net global Rata de finanţare a activelor ciclice de explotare Formula de calcul n-1 N Re surse durabile × 100 Capitaluri investite Re surse durabile × 100 Alocari stabile FRNG × 100 NFR FRNG × 100 ACE Credite de trezorerie NFRE × 100 = 97.74% 184. Din punct de vedere analitic.500 × 100 = 13.abilitatea unui activ de a fi transformat în bani rapid. se apelează.Analiza poziţiei financiare Conf.925 × 100 = 135.abilitatea unei întreprinderi de a-şi onora la scadenţă obligaţiile de plată prin transformarea în lichidităţi a activelor curente care le-au implicat.L.62. Complementar finanţării activelor ciclice din exploatare din resursele stabile. se impune următoarea specificaţie : 6 ***Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001.88% 452.lichiditatea se referă la disponobilitatea de a utiliza numerarul în viitorul apropiat după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade.300 117.86% 92.GAMA S.675 148.R.C.825 × 100 = 63.99% şi 16.84%).300 + 159.100 148.005 17.81% la credite bancare pe termen scurt.100 = 97. . 33 .

5 – 2. Aprecierea eficienţei activităţii curente din perspectiva echilibrului financiar presupune compararea nivelului înregistrat la nivelul întreprinderii cu mediile sectoriale şi realizările concurenţilor.univ. ratele de lichiditate şi analiza tabloului fluxurilor de numerar.rata lichidităţii generale (RLG) : RLG = Active curente -------------------Datorii curente Această rată evidenţiază măsura în care activelor curente acoperă obligaţiile curente.3. Aprecierea lichidităţii pe baza valorilor acestei rate trebuie să ia în considerare existenţa sau nu a clienţilor incerţi sau prescrişi. în funcţie de uzanţele sectoriale. Evaluarea corectă a situaţiei presupune luarea în considerare şi a termenelor de realizare a elementelor implicate.Monica Petcu lichiditatea este proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani. capacitatea de plată reprezintă solvabilitatea imediată şi relevă capacitatea mijloacelor băneşti disponibile la un moment dat sau pentru o perioadă scurtă de timp (până la 15-30 de zile) de a acoperi obligaţiile scadente pentru acelaşi interval de timp. Valorile acestei rate semnalează existenţa (RLG > 1) sau nu (RLG < 1) a fondului de rulment.8 – 1. probleme în achitarea obligaţiilor curente scadente fiind semnalate de valori mai mici de 0. în timp ce valorile subunitare ale ratei evidenţiază dificultăţi în asigurarea lichidităţii întreprinderii. Principala limită a utilizării acestei rate în aprecierea lichidităţii întreprinderii constă în modificarea 34 . solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile la scadenţă. Valorile considerate satisfăcătoare ale acestei rate se situează în intervalul 0. Lichiditatea Principalele instrumente de apreciere a lichidităţii sunt: fondul de rulment. rata lichidităţii imediate/la vedere (RSI) : Casa şi conturi la bǎnci RSI = ---------------------------------Datorii curente Valoarea considerată satisfăcătoare pentru această rată este de 0. rata lichidităţii partiale (RLP) – testul acid RLP = Active curente – Stocuri --------------------------------Datorii curente Eliminarea din raţionament a elementelor ce prezintǎ cea mai scăzută lichiditate (stocurile). Şi în cazul acestei rate se impun comparaţii cu nivelurile medii înregistrate pe sector şi cu cele ale concurenţilor.5 ale acestei rate.dr. Ratele de lichiditate Principalele rate de lichiditate sunt: . abilităţile întreprinderii în constituirea şi achitarea obligaţiilor curente. semnalându-se.Analiza poziţiei financiare - Conf. permite determinarea ratei lichidităţii parţiale. O situaţie considerată satisfăcătoare este relevată de un nivel de 1.

362.4 (în cazul în care ponderea minimă a capitalului propriu în cadrul totalului surselor de finanţare este de 30%)7. pag. Transformarea în lichidităţi depinde în mare măsură de caracteristicile acestor active. problemă ce a fost abordată în subcapitolul 6. determinat ca diferenţa între activele totale şi datorii. fără a furniza informaţii considerate medii ca relevanţă. Ed. Pentru relevanţa analizei solvabilităţii este necesară completarea abordării bazate pe exprimarea în mărimi absolute.Analiza poziţiei financiare Conf. respectiv atunci când aceste elemente au o viteză de rotaţie rapidă.Analiză economico-finaciară. Aprecierea acestei rate trebuie făcută cu atenţie deoarece valorile ridicate pot semnala imobilizări de resurse şi costuri aferente. în cazul în care lichiditatea elementelor în care au fost alocaţi banii este ridicată.. datoriilor le corespund active care pot fi transformate în lichidităţi pentru achitare. cu luarea în considerare a mărimii relative de evaluare a acesteia: Activ total RSG = ---------------------Datorii totale Valoarea minimă a ratei solvabilităţii globale se consideră 1. Bucureşti .Robu. 7 35 . 2004. se pot obţine în condiţiile unei situaţii financiare bune.univ. în timp ce valorile reduse. Analiza solvabilităţii presupune corelarea lichidităţii totale a activului cu exigibilitatea datoriilor.Georgescu (colectiv de coordonare).dr. Valorile subunitare relevă starea de insolvabilitate a întreprinderii. relevând solvabilitatea întreprinderii la un moment dat. G. asigurând un plus de câştig. N. Economică.3.Monica Petcu substanţială în timp a trezoreriei.Vâlceanu. de calitatea managementului şi componenta timp. Asigurarea capacităţii de plată presupune desfăşurarea unei activităţi rentabile. deşi pot semnala probleme ale echilibrului financiar. V. Solvabilitatea În abordare exhaustivă se poate afirma că o întreprindere este solvabilă cel puţin dacă activul său net este pozitiv. Aprecierea în valori absolute a solvabilităţii se realizează pe seama patrimoniului net. cu alte cuvinte.