DilIilIil |ilffiilililililtililfiilflilI #

-'
W

&

q h*-,-&d,,'*'
',''i:!l'l't'l i:l

I i;,ir fl i'.l

ilii

Dt';UORCO\.I SIIPA

recomandd: 3?ti't#iqi pentr RETETE
T-\I"

iNcilElAI'r

PostulNaSte rrr

L)olnnulul
in aceastir carte dc rctete nu I'efi grisi clc post bere firir irlcool, nici sr-ritele cu E-uri, r-rici cirnati vegetrrli cu aditivi. Vorn folosi doar ingrcrlicntelebunc, sinitoasc, carenu irrcclrcii sa plczileasci,,mintea si papil:r" . t ].ttttirr,.r , r m u J ur inodcrnr , t . l r : li \ re. Noi dozrr incercitm si pistrrirn rnintea ;i tmpul ornuhri pc tirlprrl iti, , rt | n ' t u 1 1 1 ii n > t a r e t l t ' p l i r 1 , aceasta ri:nduiali rnrrlt prcrt comentati ;i prea Putin triitll asa cu fcricire,blindcte cum sc cr.rvine: si inima senir-ra.

I
Anomorio Pop,Rugd

t12

c
' . ' ll ,
lrf

l,i,

-ir'.i

i l - i rr . l : i l i j l l . i , : . 1

P-

'.r:

1.,, l' |r,lr

-', r

i r : r l r l , - l ) , ' ' , , - l l il : t f. i , ' , 1 , , . 1

\&. inviyim gi pe voi si participa$ la rearizarea acesteirubrici, rimiland pe adresaredacliei celemai gri.itoare imagini intalnite.

in atest numir suntprezenti:
Manahii milanirrlrri ?

B
/()

,invdtdm pe oomeni cele bune, ii servim cu m6ncore, cu odihnd ;i cu inv6!6turo dumnezeioscd" lcoana fdcdfoare de minuni Sfdnto icoond fdcdtoore de minuniPort6rilo

Protos. Veniamin Baican Aivincesei Izabela Vincenliu Dascilu GeorgeCrasnean Llpnan v olclla
. r r . .lr

Aooftegmo lunii Slugolui Dumnezeu Vlddico
AnosfosieCrimcq Manahi ci manahii da sacal 2O Vioto ;i minunileSfdntuluilov din Moromures

o/ LO

27

32

Pirintele
. i !

vasrle uavrlla

32
' tl-r )-

t'...9^rrl.,
M,e.6ladP W a mn&2ler,ci d*a.Sxau na6lp4e Si,dexBw a a.hd,LLia,p'. eate' 9as.t'r,ol,rut, ai

(r902-r 985)

Biserico si Sfotul
I50 de oni de lo promulgoreo Legii seculorizdriioverilor m6ndstiresfi
Mctnarhul monah

47

Alexondru Ldpusneonu

lllazhalarc

52

Despre oro de religie lo stol ;i ,,privol"

al,i*nentad,, c) tm lp,(,,purynl'u, aL''lEii"Bnru do a.nptt'ud,ln, sd.,q,mldm.,t'ttci, uin,ta, dBraicn va, c.e, upr,rru.lui,

rdln*.@'"U,t",
t,a, a,'i:nc.e.p,r,t cn4& ruti,pe BannA.U, pAteno odatd, ctt, c^u, natenaodatA ct*^?n'tu'tywa,

*wwivnreetrediniei.rc

nr

? rnt"ntatn ea dp,sr4/eb

I

{:ir::sr$e €ln-sheorr,

a eceuf i: frunzri-n co/ec fu..

:x"
i, .r].{,:r

':l:-+$.L**:

i;-rvitirn si pe voi si participrati la realizarea acestei rubrici, :r1rrr:r,iirr,.l pc a-drcs;a. rerla.ctieieetrcnl,li graitoare imagir:i intAlnite.

'r'a

tl . YtY- 4 'Jtu/a/trlrrn/ (J,t/t/w, cn@ omv?,ot/w p ,, tL s.en u'inu c,u/rnA,(Lzfllno, c/,{/odilwffi t/ Alwdrg,fu,{r?n, €L C,t A"

M6ndslireo Rordu

Interviu cu pdrintele protosinghel Veniomin Boicon, storefulMdndstirii Rqrdu
lsobelo Aivincesei

ir

Pr. Veniamin: Eu am mai flcut soovedanii d-astea.\4egi gi dumneavoasirS.? Reporter: Nu stiu.. Pr. Veniamin: Bine, mii, miicuti, ce sI mai zic eu?Despre dumneavoastri, sau despre mine? Sau despre mXnSstire? Reporter: Spuneli-mi citi ani aveti. Pr. Veniamin: Optzeci si unu. Aga. Reporter: Cum a9i ajuns la MAnistirea Rarlu? Pr. Veniamin: Mamicuti, cum si zicem noi?... CAnd eram copil mic, de zece, doisprezece, cincisprezece ani, mergeamcu oile, cu vacile...$i in loc si md joc cu baiegii,cu mingea, cu rurca, stiteam si pizeam vitele si plingeam. De ce plAngeam?Rispuns si intrebare: mi gindeam si mi duc Ia o mAni.stire, si" mi. fac cilugir. $i cind m-am fhcut mare, de nouisprezeceani, m-am dus la Parintele Arsenie Boca, la Prislop. Am stat acolo o siptimAni, pdrintele era slujitor acolo, spovedea,impLrti.sea si predica la oameni despre credinta, despre sanatate, desprepace, despremintuirea sufleteloroamenilor...Ci^ gradinarul ce si spuie?Ce are 9i el, ceali, usturoi... Nu? A;a... Si zic: ,,Preacuvioase, vreau si mi. duc la ministire, si mi fac ciluglr." ,,Mii", zice, ,,si"nu rimAi aici in A-rde-

al la noi, si te duci la Pirintele Cleopa, acolo Ia Moldova, la voi, si te faci ci-lugir acolo." $i m-am dus acolo. Pirintele Cleopa, cind m-am dus eu mi-a spus de la-inceput: ,,Bine-ai venit, frate! Vrei si te faci cilugi.r?" ,,Da!" ,,Mii", zice, ,,du-te si-gi dea chilie economul, si te incadrezi in programul nostru." Era inci,ltat cu nigte opinci gi inviga oamenii cele dumnezeiegti.Si am stat doi ani acolo, 9i dupi aceeaa venit ordin sd plecam Ia armati. Si m-am dus r-t la armatd, am stat trei ani la armati si dupi aceea, dupi ce-am mers Ia citinie, am venit inapoi la armata lui Hristos. $i sunt ci.lugir de patruzeci si sapte de ani, 9i la mAnistire astade la optsprezeceani. Aici suntem douS.zeci de cilugiri gi slujim SfAnta Liturghie in fiecare-zi, invitim pe oameni cele bune, ii servim cu mincare, cu odihni qi cu invititura dumnezeiasci. $i ne rugi"m 9i noi la Dumnezeu si fie Jinitar.ip".. gi ingeIegere in lumea asta, ca togi si se mXntuiasci si si tri.iasci in Iiniste si ' bucurie crestineascS. gi dumnezei"rJl. Reporter: Pirinte, era altfel lumea, aga-i,cAnd eragitanir, fagi de ce e acum? Pr. Veniamin: Mimicugi, ce si zicem noi in privinga asta... Mergea

MAntuitorul pe Pimint cu Sfintii Apostoli si, mergind aga, intilneg'te un ogor mare, mare, cu griu. Si ce-a v5.zutin griu? Multi neghinl. ,,Doamne, poruncegte si smulgem neghina, si rimAie griul curat, ca si creasci griul bine!" El zice: ,,N-ati judecat bine voi. Lisim si creasci toate laolalti si la seceris vom spune la seceritori sa adune neghina si s-o arunce in foc si grAul si-l duci in hambare." Deci. mamicugi, Mintuitorul vrea si. ne mAntuiasci pe togi, pentru togi S-a rS.stignitsi pe togi ii cheami gi le spune aga: ,,Veniti Ia Mine, toli cei ostenigi gi insircinaEi de oicate si Eu am si vl dau viata vesnic'i." $i J..r.rr, care rispunde 6 chimarea Mintuitorului, se mintuiegte, care nu, ri.mAne cum il duce mintea si cugetul.

Reporter: Pirinte Veniamin, dar pogi si te ocuoi de mintuire orintre altele? Pr. Veniamin: in lume? Reporter: Da. Pr. Veniamin: Mi.micuqi, cu treaba asta este aga: gre;im mult, intr-un fel si-ntr-altul. Dar spune asa, ca a gregi esteomeneste,a ierta estedumnezeieste, a continua un oicat este diavoleste. Ingeri nu ,urrr.-'." si nu gregim,dar nici demoni nu suntem ca si nu ne pociim. Vedeti dumneavoastri, te duci la un iaz de pegte - gi pegtele acela minnnci multe rAme, multe insecte, dar cind il scogi pegtele din api, carnea lui e tot dulce, nu are gust de insecte.A9a 9i noi, unde suntem, la locul de munci, si nu uitim a ne face datoria de creqtin, de cetitean al acestei tiri - si nu uitim de mlntuirea ,uflet.io. noastre: si. ne du-

8 / LUI\'IF)A N4ONAHIt.C)ll / nr.77, 2O13

www.lumeocredinlei,com

www.lumeqcredinlei.com

nr. 77, 201 3 / LUMEA MONAHILOR/

e

cei curagicu inima, ca aceiavor vedealre Dumnezeu". Daca ai inima curata vezi si pe Dumnezeu, vezi si toate celelake, te bucuri si de cele materiale, -' '-- cele si de sufletegti 9i agamai departe. Reporter: Mai cauti oamenii Biserica, il mai cauti pe Dumnezeu? Pr. Veniamin: O cauti, o cauti. Pai spune acolo, mlmicugi: ,,Nidejdea mea este ttal, sciparea mea este Fiul, Acoperimintul meu esteDuhul Sfi.nt, teimea Sfint5., mS.rire Jie!" Acuma, mlicuga,oriunde egti,si sfintestilocul. Cind S-a dus MAntuitorul la o familie care aveape Marta si pe Maria - gtigi parabola, nu? Reporter: Da. Pr. Veniamin: A;a, mimicuti. Cind a aiuns Mintuitorul acolo, in aceasti familie, Marta a inceput si aduci bunlti.ti, sa plece Dumnezeu mulgumit. Maria - ce fbcea?Maria a inqenunchiat in fata MAntuitorului si ascuftainvi.titurile dumnezeiesti si Maita a inceput ie "drrci. si ea, si puie pe masi, si plece musafiReporter: Spunegi-mi, rnai avem rul multumit adici Dumnezeu. $i ce-I modele de creqtini? Fie pentru monahi, spune Marta MAntuitorului:,,Doamne, fie oentru cei din lume?' spune-i Mariei si vini si-mi ajute si ea, Pr. Veniamin: Toti sunt sfinti. Toati si aducl cele necesareaici!" Si ii soune lumea e sfinti! Si nu ?aci deosebire!NuMAntuitorul: ,,Marto, Marto, te grilegti mai ci MAntuitorul spune asa:,,Cine nu 9i spre mult te silegti; iara Maria parrea strAngecu noi e impotriva noastri'. cea buni si-a ales, care nu se va lua de Dumneavoastri, acuma, trebuie si la dAnsa." va inmulgigi talantul, si vi exercitagi Deci qi dumneavoastri, gi noi toti profesia - 9i prin asta si lucrati la buna - unde ,tint.-, mimici, tot'deauna,si intelegere,la pace, la linigte si sl ridicagi ridicim moralul la toti! Nu vedeti dummoralul tuturor celor carevor si"se mAn- neavoastri. - ce fac'albinele? hlearel tuiasci.. ingelegegi? citeva luni, sau chiar patruzeci de zi'ie Si, mi"mici., inci ceva:omul sfinteste gi, dupi aceea,dacl muncesc mult, se locul oriunde ar fi. Si intotdeauna sa ne epuizeazi,, mor. $i ce aduni ele, mimiglndim la Thtal Noitru:,,Precum in cer, ca, acolo?Mierea aceeadulce, cu care ne aga ;i pre pimXnt." Oare, in pamAnrul indulcim noi. vietii mele estecum e-n cer?Si cum spuO poveste spune cI erau odati doi ne acolo, in cele noui Fericiri: ,,Ferilciti stupari, gi unul aveaproductie multi de
lllt\l\/ l\'1()Nr\ lOl I LI\'IF.A nr.77,2013

cem la sfAnta biserici, si stam pina se di sfanta anafuri, sa asculrim predica pi.rintelui, sa ne spovedim, sa ne impartigim gi si avem nidejde in mi.ntuire! Vino si-asculta,-frott, un glas dulce ;ifrumos,/ Ce te-ndeamna sa iei parte la lupta pentru Hristos. / Vino, fati, fira tuama, uino, nu te rugina, / Cdci lisus mereu te cheama - uino si nu-ntdrzia! / Destul ai trait in lume irist, pribeag ;i rdtdcit, / Fdra pace, fara bine, 'uoiesre si mereu nefericit. / Domnul c/tiar acum sa-i'descbizi pAcea inima ta, / Ca din Cer sa t5i reuerse iubirea Sa. Si-apoi, cu aceA / iubire;i / cu Duhul Sau ce[ Sfant / Sa te soie-n a Lui ceata luotatoari oe P,imdnt! / Si uei fr dr-aru.-riinte un f;u btnnd ;i tini;titi / Un copil ndscut din-iertfa lui iisus ,il dttignit. Aminl Ai inteles, mimicuti, ceva?

www.lumescredinlei.com

www. lu meqcredinlei.com

n r .7 7 , 2 O 1 3 / I t \ 1 1 r , \\ 1 ( ) \ , \ i l i t . O l t / | |

miere, ;i altul mai pugini. $i ce-i spune ista cu miere mult5.: ,,Mii, daca vrei sa ai miere multi in stupina ta, cAnd te-oi duce la biserici si faii asa: cind te impirt{egti, si consumi Sfhntul Singe gi Sfhntul Tiup si-L tii in guri gi si-L duci acasi, si-l pui pe o hArtie curati gi sI-L duci in stupini. - si ai si vezi matale cA.t5. miere o si ai." Si asa a fbcut. Si se duce d u p a g a s el u n i i n s t u p i n a . . .$ i c i n d s e duce acolo, gisegte o mici misugi, patru perefi, o cupoli si o cruce deasupra. Albinele o fbcuseri ca si cinsteasci trupul lui Hristos. $i dupi aceea a inceput si aibi gi el multi miere, pentru ci L-a avut pe Dumnezeu in stupini. lJn om, mimici, nu credeaci in pot i r e c h i a rs A n g e l e Domnului: ,,Pariniele ne di. vin si pAine." Acuma, vine vremea sa se duca qi el si se impirtageascS.. Dar cind a ajuns sa-i dea 9i iui, nL a mai vizut pAine si vin, ci carne si singel Pentru ca el era necredincios, ci nu e trupul si sAngele lui Hristos i-a flcut Dumnezeu aceasti minune, ca si creadi cu adevirat ci este trupul 9i singele lui Hristos care aduce mintuirea. Ai inteles, mimici? Reporter: Dar tinerii, pirinte, tinerii din ziua de azi, cu ei ce facem? Pr. Veniamin: Multi chemati. Dutini alegi. Bunul Dumnezel sti risiig'nir pe Cruce - si acum sti cu miinile intinse, gi ii cheami pe toli la El: ,,Veniti la Mine togi cei ostenigi si insarcinati de :i^-. t pacate..."Pii daca nu vor si asculte? Nu te obligi Dumnezeu: vino incoace!Vino incoace, Ioanel IEi di pace. $i daci vine, se mintuiegte; dacl nu, se osdndegte. Asta e, mimici. Se spune ci, odati, un cilugir intr-o manistire aprindea candele, flcea curigenie pe-"coio, mitura. Stiti ci la noi e ca Ia armati, ci.nd trage .iopotul merge toati lumea la masi.. Si el a rimas
! v r t ^

in biserici, mai curi.ta cearape-acolo, si s-a dus mai tirziu la masa. Se duce la bucitar: ,,Pirinte bucitar, di-mi si mie mAncare!" ,,Pii", zice, ,,de ce n-ai'venit Ia timp?" ,,Pli, am fost acolo cu treaba mea, cu ascultarea mea..." ,,N-am de unde si-gi daul Ei, cind o si mai fie alti masi!" Acuma, se duce Ia Maica Domnului, unde a ficut el curS.tenie, a miturat, a sters ceara: ,,Din cauzaTa am ri.mas eu flimAndl" A insultat-o pe Maica Domnului, gtigi?$i Maica Domnului a fbcut o minune: el a cizut jos la pimi.nt, intr-o agonie de nesimtire, asa,si l-a pedeosit Maica Domnului ci a insultat-o. L-i flcut sinitos pAni la urmi, dar a

l2l

I t \ 1 1 . / \\ l ' ) \ . ' \ f l l l r - t l t/ n r . 7 7 , 2 O l 3

www.lumeqcredinlei.<om

www.lumeqcredi

nlei.<om

n r . 7 7 , 2 0 1 3 / l . t l N l l r . \\ . ' 1 ( ) N . \lfl l . ( ) R / l 3

Rordu,cqledrclq nqturii

linia intii si omoari inamicul! $tii cum a zis pS"rintele Arsenie Papacioc, Dumnezeu si-l odihneascS.! S-a dus un tAnir la el: ,,Preacuvioase Pi.rinte, de ce a mai lisat Dumnezeu pe diavolul si. ne ispiteasci intr-un fel si-ntr-altul, cu fumalul, cu iniuratul, cu..'." ,,MIi, fir5. dracu' nu te mAntuiegtil" El !e provoacS., dar si nu-l asculgi!Si zici: ,,Inapoia mea, satani, eu sunt cu Dumnezeu si cu Miicuta Domnuluil" Ai inleles, mimicugi? Reporter: Da, dar eu v5" intrebam daci mai avem noi oilde de felul Patericului. Pr. Veniamin: Mimiculi, cum si zicem noi... V-am dat pilda aceeacu linia intAi qi cu cei din ttrmi. Sig,t. ci da. $tiu eu ce',rreti si ziceti du-.r?"rro".tri,'dar mi"micuti., unde egti, si sfinge;ti locul. De exemplu, dumneavoastri mergegi duminica la biserici gi Minruitorul e a c o l o , d e F a g i ,p e r m a n e n t- e ; i a i c i ! ,,Unde se aduni doi sau trei in numele Meu, acolo sunt gi Eu cu ei." Dumnezeu e acuma in miilocul nostru. Si in biseriil c a .c i n d t e d u c i s i s t a ip i n a l a u r m a . p r i meqti darul SfAntului Duh in Persoana MAntuitorului Hristos si te mintuiesti. Noi cu totii suntem permanent in lupti. Ne luptim - cu trupul, lumea si celelalte -, dar trebuie si biruim pe Veliar ca si ne mintuim sufletelenoastre. Reporter: Scriegipoezii, nu? Pr. Veniamin: Mai scriu; qtiam vreo suti. Nu Ie scriu; le-am inv5"gat. Reporter: Le-agipublicat? Pr. Veniamin: Mai publicim, mai publicam,da... dar unele mai ingeapa. Te dor oleaci. Mimicuti. scooul nostru este mAntuirea. Si iumneavoastri si noi toti ' '. v I i t l u c r a m p e n t r u a c a 9 i l g al m p a r a u a l u l Dumnezeu. Si, mAntuind, te mAntuiqti. Adici,' dumneavoastri pentru
1 4 / I ( \ 4 1 : . \ l ( ) N \ l l l l ( \ R / n r . 7 7 ,2 0 1 3

aceasti oboseali cipitati vreo doi bani, timp L..ii ,r., apostolatdar in acelasi de asta?,Asta esteo,propagande da! $.tigi nmulll [l talantul. r e l l g l o a s al r

co lat), %o't cp,eu/ s,[2/to 3h^* o /nd,{ni.cd,,

6"n r"."*

lrrL

Reporter:.Dar cel care sti in chilia , . lul sl se foaga! Pr. Veniamin: Imi aduc aminte ci era un pi.rinte la Sihistria Neamgului, avea 96 de ani gi nu mai putea si iasi a F a r i ,s a t a i e l e m n e . . . S i c i t e a m u l t l a Psaltire. Ce inseamni Psaltirea, mimici? Facerealumii ;i sfArqitul 'cine ei; da, asta citesie Ia inseamni Psaltirea. Si Psaltire, e de mare folos. C{lugiiul de la Neamt se ruga, se ruga. Intr-o zi, a venir Mdntuiroiui gi i-a'iuat sufletul gi l-au gisit cu capul pe Psaltire. Un parinte sipa in gridini - eracalugir - si vine ucenicul: ,,Ce faci, parinte, Icolo?t' ,,Ce si fac, fiule, muncescpe cel " alul daci nu-l bui Ia c e m a m u n c e s t e .C caruEi, zvkrle'caruta,da din picioare... Aga ci nu numai -atunci cAnd te rogi e fugacrune - sa rtr fle vlata o ru8aclune -, ci tot ceeace faci, mimic5., e spre Slava lui Dumnezeu. Reporter: Cum vine asta? Pr. Veniamin: Pii, dumneavoastri acum ati adunat aici o serie de invitlturi ale'MAntuitorului si le imoirtiJiti la algii. ,,Mi.i", zice, ,,uii.e,rprrtr. Dnirrnezeu si fac fapte bune, si mi spovedesc, si mi imp5.rtigesc, si merg la biserici. Ia si fac ;i eu aga cum spune aparatul ista." Nu?' Reporter: Da, dar tinerii din ziua de azi nu prea mai asculti aga,in modul 5"sta simolu. Cum le vorbeste Dumnezeu in ziua de astizi?

Pr. Veniamin: Fiti sfinti. orecum Eu Sfint sunt. Vorbqte i.r g.neiJ, bu-n.r.rr. Reporter: Da, da"r cum ii vorbeste inimii unui tAnir care s-a niscut intr-o familie atee? Pr. Veniamin: Pii trebuie flcuti plinea in aqafel incit sa creasci bine ;1 si nu ne ddari stomacul. Reporter: Acum, daci a1i privi in urmi, ce agi regreta?

Pr. Veniamin: Mimicugi, gtigi ce resret? Thebuia si lucrez mai mult p."trtrusuflet;am lucrat, dar nu mult. Spune MAntuitorul: Nu gre/yi uoi, cdt pot Eu ierta. Aga de bun e Dumnezeu. Ce nu putem noi completa, completeazi Dumnezeu - Qi multe picaie le iarti Dumnezeu dii oficiu, M5.micut5., vr€fi se incheingelegegi? iem aici, da?
nr.77, 2Q13 / l.UN'{l'.A i\'lONAHll"C)l{ / l5

www.lvmeqcredinfei,com

monqh frinqrh $igmon, Istorio olhonild,lom lviru, pag.65-77 text inedit oflot in bibliotecoSchitului Prodromu
sdi Teophil, impdrotul bizontinluptdtor de icoone,o poruncitostogilor co s6 cerce prin toote cetdtilesi oroselesi de se vor oflo orice feliu de icoone otunciei s6 oibd tot dreptul o le orde. Drept oceeo,intr-unodin cetdtile Niceei s-o oflot o oorecore vdduvd bogotd de fopte bune,cu fiul ei unulndscut core, pentrucd oveq multd drogostecdtre Dumnezeu, pe l6ngd celelolte overi moi qy,eo?i a bite{cu$ numoi o ei, Tntrucore pdstro, pe l6ngd celelolteicoonegi pe o {oicii de Dumnezeu Ndscdtoore inointeo cdreio isi revdrso in toot6 vremeo cele moi fierbinti rugdciuni.

espre o asemeneaevlavioasi femeie aflAnd tiranii aceia,au qi poruncit ci daci ea nu va ari.ta acea icoani atunci si o riscumpere cu bani, caci altfeliu - dupi cum au ei porunci - cu peofpse o vor omorl. lngelepqira de Dumnezeu, sirmana Ie-a fhgaduit pentru a doua zi ci le va d a d e s t u i b a n i . A s t F e l .e l i b e r d n d u - s e . a alergat impreuni cu iubitul ei fiu la sllma bisericuta si, ridicinduli mAinile gi ochii cirre cer, cu lacrimi fierbinti s-au rugat pentru grabnic ajutor. $i, apucAnd icqana pe care o iubea atAt de mult, au cerut de la sripAna a toati lumea si-i izbaveasca d. e urgia cumplitului imparat, la lar aceatcoana- pe care o aousesera mare- sa fie pazitade batjocura.Acestea rostindu-le d i n a d A n s u l - i m m i ia ,u s l o b o ?!t:o-p.ernare, iar icoana sprijiniti fiind de pgv5.zutamXni cilitorea citre apus

nu cum ar ft fosr pe apa, ci stind drepr i n a l t a t a .P r i v i n d m u i e r e ac u f i u l e i a s ao minune a ramas olini de incredintaie si bucurie cici a bineplacut.Maicii bomnului faota ei. Dupi aceasta, intorcindu.se ci.tre unicul ei fiu, i-a zis: ,,Tu, Fiul meu iubit, a p u c am a i c u r i n d s p r e E l a d a; i a j u t o r u l Preasfinrei Maici va fi cu rine iar eu, ca iegi nicaierici cu parte femeiascinu po^r dragoste mivoi-jertfi- pe-ntru Acela ce pentru a noastri mantuire". S-a pir-o-nir Si sarutindu-l cu imbritisare de muma unul de citre'altul; tdqirul ,-" a p u"..r.r.r. c i n d s p r eS a l o n i c- d e u n d e a v e n i t drept in Sfintul Munre, la monastirea Ivirului si unde, cilugirindu-se, dupi pugini vreme s-a mutat la Domnul. Toate acestea s-au. lucqat dupa iconom i a l u i D u m n e z e u .c a s a f i e i u n o s c u t i ivirenilor intAmplarea sfintei icoane gi

t6

| t \ll.\ \l()\.\Illl.()l{ / nr.77,2O13

www.lumeocredinlei.com

n r .7 7 , 2 O 1 3 / t . t i I I E A N { ( ) N ' \ l l l L ( ) 1 {/ l z

sa ne intrebim: ,,Cum s-a Pazit Pe sine, vedenia, acestaa adunat sobor mare de in mare, atAta vreme?". Dar cine poate paringi care. ie;ind cu smereniacea cudescoperi tainele Celui ce stie toate cele veniti unei astfelde ceremonii, s-au cosi face lucrurile cele mai infrico- borAt la mare avind togi flclii ;i cidelni"..""i. te. Si tlmiind cu buni mireasmi, s-au puternic? ca un $ate Tiaditiile ne incredinteazaastfel: ca indieptat citre locul in dreptul ciruia icoana Preasfintei de Dumneodinioara, graind intre siire oarecaripi"gt.pt" - catre care gi-au plecat Niscatoare zeu sufletuiui, rinri ivirenidespre mintuirea {hra de veste au zirit un srilp de vlpaie g e n u n c h i i l o r . S i a b i n e v o i t a t u n c i a s e ce se ridica din mare qi cu virful adn- ipropia de mal qi iegindcel bineplacutal e i c u v i o sm o n a h G a v r i i l . m a i s u sp o m e gea ceriull Atunci ei, sculindu-se plini z i c e a , , D o a m n e nit, o a primit-o cu cuviincioasi indri.zd e s p a i m aa u i n c e p u t miluleste" si Ia cari minune au chemat nire Ia anul, de la Hristos, 830, martie pr. ,oii monahii de au vizut un astfel 31 - dupi Ioan Comnenos - (duPi rugi Pe lingi monahii - la 831, iar dupi greci,829). de luciu spaimantator. Atunci togi,-simgindu-se impingi de ivireni s-au adunat si cei de la monastirile invecinate: adeci de la V4toped, de sufleteasciincurajare, s-au inchinat ei pe rAnd chiar in locul acela de la marginea la Esfigmenu 9i algi mulf care au vizut mirii. $i in locul unde a stat sfhnta icoalui Dumnezeu sfhnta lcoani a Maicii ;i pe carese sarguiaua o aPuca- dar ea se n5. a izvorit aghiazml, (astizi este paraclis in cinstea-Maicii Domnului inilgat de Ia dAnsii. depirta 'Atunci egumenul, po-runcind s-au acolo qi serbeazi marti, a treia zi dupi a d u n a t r o ; i ! i r i n g i i i n ' s f a n t u l l o c a ; ; i Paqti, lceasti minunei. $i pornind spre clzA.nd,cu lacrimi s-au rugat ca si se in- monastire, cu cinstea cuvenitl au asezat vredniceasci a aveao.4g,a,qhn!iicoana Ia icoana in oarteacea mai dinliuntru a alpina a doua vreunul din locagurileunde va binevoi a tarului gi iu ftcut priveghere S?nta^Liturghie sivirgit zi cind's-a ascultindu-le Dumnezeu, ;i tirnAnea. $i s-au dorinta, iati anume vrednica de ascultat dupa care,luindu-gi binecuvAnrare. - cind togi se ru- dui fiecareIa locurile lor. istorie: in timpul acesta Iar cAnd,pe Ia miezul nopgii' eclesiargau Preasfintei de Dumnezeu Niscitoare I .m o".e."re monah Gavriil al acestei hul a venit iniuntru qi a vizut ci lipsegte monastiri - din tineieiil. t"1., mare ne- sfhnta icoani din locul in care o asezase, voitor spre a bineplacealui Dumnezeu. s-a spaimintat tare si a ciurat-o in tot ce cu tot dinadinsul se osteneain post, locuf. Si neaflAndu-o,au fost cupringi iegind ei inafaia cu rugiciuni neincetatesi in vieguireacea toli de'mare mirare ;i 'stAnl intru inilgimai aspr5.- tocmai aliPise pufin-si, in zidurilor aq- vi.zq-t1g mare, tinuta de nevapoarta cea (scrie me, la EsligmeVarnava dulceleIui somn nitul, la 1856) a vizut pe Preasfrnta de zuta mlna. Si iarlsi luindu-o. au dus-o intr-acelaqi loc - de unde, asemenea,a Dumnezeu Maici, inconjurati de strilucire ;i mirire, negrliti zicAndu-i: ,,-Ir4e-rgi urmat a iepi de mai multe ori, incit nu de vesteste De egumenulvostru ca voiesc mai rlmisese credinti plini de nidejde - dupl -,rita lo"rdragoste- si le fie dati in cuviogii parinti, ci spaimi gi intristare. Atunci PreasfArrta s:a..aritat ca mai aceastiicoana spreajuror qi acoperamdnt a mea". Si indati descoperindstaregului -nainte, aceluiasisihastru gi i-a zis: ,,I .inlei.com ryww.lumeocredi nlei.com

\ 1 ( ) N . ' \ l l l l( ) I \ / n r . 7 7 , 2 0 1 3 t 8 / I f r \ 1 1 . .\

wwwlumeocredi

n r . 7 7 , 2 O 1 3 / i , L l i \ l l i AN f ( ) N A i l l l . ( ) l t / l e

2 0/ l - u \ l E A M ( ) j \ - A l l l l . o R / n r . 7 7 , 2 0 1 3

www.lumeqGledinlei.com

nt.77,2013 / I tr\4t.{ \4()\ \l-lll.()lt / 2l

te. La anul 1648, octombrie 13 - scrie B a r a s c h-i i m p a r a r e a i n M o s c o v aR u s i e i , A l e x e i M i h a i l o v i c i ,i a r p a r r i a r he r a l o s i f . Si, dupa dorinta lor, au fhcuro icoana intocmai cu ,,Portarira"si o au diruit-o i m p a r a t u l u it r i m i g a n d u - i - o prin parinqii din monastirea I v i r u l u i : P a h o m i ee c l e s i arhul, Damaschin ierodiaconul si Ignatie chelarul. Si a fost primita icoana cu mare cinste, la marginea orasului, si norod mult a fost de Lta. Si au asezat-oin biserica,,Sflntul Nicolle" cari, mai apoi, a l o s t d a r u i t ac a m e r o cm o n a s r i r eliv i r u l u i - dupi cum scrie Cantemiq domnul ;i Moldaviei. oarecare timp (s-a intamplat la A " anul 1306) au nivalit neamurile J persegtiasupra'l-arigradului (Constantinopol) - pre uscar si pre mare - mullime nenum5.rati.. Iar admiralul lor, aflAnd ca in Athos sunt multe monasriri, a luar cu el cinci coribii de razboi si, venind l a S f t a n t uM l u n r e a u a n c o r a rl a a r s a n a u a Ivirului 9i indati au sirit pe uscar inconjurAnd monastirea ca nigte hiare silbatic e ,g a t as p r eu c i d e r e I . a r m o n a h i i ,v a z a n d m u l t i m e ac e an e r e g u l a ra a n a v a l i r o r i l os ri u r g i a l o r n e i n f r a n a t aa , u inrrarin sfanra biserici si, luind sfintele vasesi preacinstita icoani a Fecioarei,le-au ascunsin turnul in care aveau veqm6.nti.riasi in c a r es - a ua s c u n s ; ie i . l a r n a v a l i t o r i i , neavAnd impotrivi luptitori, au f).cut oarece mesresugir se i a u i n t r a t i n m o n a s r i r eS . i dupa ce au ficut toate cate au voit. prad i n d - o d e s a v i r s i ts . - a up u s - c u c i o i a n e si alte unelte de fier - ca sa doboare stAlpii bisericii:au luat funiile corabiilor pe c a r e ,l e g a n d u - l e de pila;rri, rrageau sriig a n d c u g l a sm a r ec a s as u r p es f i n r i r u ll o Ia; (de at"unci esrererezar Lrnuldin stilpii din partea de apus a chorului cel mare). La 1308 ministirea a fost pridata la fel

de citre piratii catalani si apoi de catre arabi, insi pe toti i-a ajuns pedeapsa Maicii Domnului. Iar monahii din turn, auzind si vizAnd acestearoate, strigau din adXncul inimii. Droorocestiie.rrfi.rte: ,,Pentru ce dormi'Do"-.rJ? Scoali-te si nu ne parisi pAna in sfirsit. Dumnezeule, venit-au neamurile in mostenirea Ta si au spurcar locasul cel s{l.nt al Tiu; degrab- ajuta-ne pre noi" - gi alte asemenea, cu lacrimi fierbinti udind ziduri[e. $i iniltind sfAnta icoani ziceau: ,,Nu ne da pAni in sfA.rsit vrajmasilor nostri

www.lumeocredinlei.<om

r i v i r e a - .M a i c i i D o m n u l u i . .din @ lcoana esteaspra- pnclnu<,t aceasta ind de multe ori inchinitorilor cutremur - iar mirimea gi zugri.veala dumnezeiescului ei chip este mireati incAt ceea ce este Maica milostivirii si mAneiierii u numai atunceaa izbivit Prea- se arati aici a fi si Maica drepti;ii. inA/l / L/rur^t^ monastireasa de primej- fXtisareafetei sale'estemai ooiuncitoare die, dar si de alta dari, cind nu av-eau pa- a d u c i n d a m i n t ed e n e m i t a r i i c ai u d e c a t a rintii flini si se aflau la mare strimtoiare viitoare. in obrazul ei se vede oAni astizi s-a arltat in vis semnul singurei rane pe care i-a fXcur-o ;i impulina're. Preasfhnta proiestosului zicAndu-i: ,,De ce te sci.r- unul dintre arabi cu numele Varvaq care b e ; t i f i u l e p e n t r ul i p s i r e a fhinei? D u - r e g i s-a sAvArgit ca monah. Aceasti rani. este v e z ic h e l a r i a p l i n i d e f l i n e , c a s a c u n o s t i insotiti gi de sAnge- care pentru Varvar ingrijirea ce o am pentru voi". Iar pro- s-a fhcut indemn de pociingi cici, str5.iestosulsculAndu-se din somn s-a dus cu pungindu-i-se inima lui la vederea acesgribire si, viz6"nd cheliria plini pAni sus tei minuni, a primit in monastire sfhntul cu fbini, a adunat toati fritimea si le-a Botez, apoi gilngereasca schimi. spus cele ce s-au fhcut. lara Fratii,spiim i n t i n d u - s e g i p l a n g a n dd e b u c u r i e ,a u q ) r d r u m u l , c a t r e C a r e i a ,l a u n s f e r t slivit pre Dumnezeu si pre Pururea Fe- <J- de ceas departare de monastirea cioara Maica Sa. Ivirului, in partea sting5", cdtre miazizi. se afl5"un steiar secular care are trei Q 'a-r/ araalta data, de vin lipsindu-se,ia- tulpini. Din spusa cilugirilor, aici s-a rasis-a ardrarPreasflnta Nascatoare petrecut o istorie cam asa: a venit odade Dumnezeu si pururea FecioaraMaria ii un tAnir la Iviru si a cerut piine de gi le-a umplut ioite vasele,incAt dideau l a p o r r a r u l m o n a s t i r e i- d u p i o b i c e i u l pe dinafari. $i era vinul acelaintr-atit de SfAntului Munte - si acestanu i-a dat. Ft I i. i dulce gi bun,'incAt fiecarea cunoscut a fi h , la p l e c a rl a c r i m A n d c a c i i i e r a f o a m es i adevirati minune a Maicii Domnului si pe drum, lAngi. acest copac, s-a intllnit nu lucrare a firii. cu o femeie, cafe i-a dat un galben ;i i - a z i s :, , D u - t ei n a p o i l a m o n a s t i r e si dI II l:u'data Preacurata le-a inmulDanul acestaca sa-il dea palne pentru -j c)f{ r i t u n t d e l e m n u l s i l e g u m e l e .$ i el". $i ducAndu-se i" pott^"t i-a iat lui -,rlt. minuni 9i faceii d."bin. r..il-a intrebat: ,,Cine pi l-a banul, iar acesta "iti vArsesc in monastire prin aceasti sfhnti. d a t ? " ., . O F e m e i e "i,- a r i s p u n s e l . S i a l e r icoani. in fiecare zi * cl.ci se si spune ci gand repede p o r r a r u l l a p a r a c l i s ,a v i z u r aflAndu-selinga poarta monasrirei, de I i a c e l ' g a l b e nl i p s e a d i n s a l b a M a i c i i multe ori a oDrit si intre intr-insa oa- Domnului. Acel tAnir este zusrivit in meni avdnd inliniciuni sufletesti- pAni g e n u n c h i ,i n c h i p r u g i r o r , l i n g " i i c o a n a intr-atAt incit oricare dintre cei mai pIMaicii Domnului.

robilor adeviratului Dumnezeu ca si nu pier 9i eu". $i dindu-le aur 9i argint indeajuns, le-a griit: ,,Luagi banii acestia ca sa dregeti zidurile monasririi voastre flcindu-le mai inalte ca si nu mai ooati vriima;ii si vi pradel".Si luand monahii banii au fLcut intocmai ini"lpAnd aceste ziduri carese vad si astazi.

citosi cercAnd si intre in monastire, au cdzutde niprasni mortii.

2a / l-UN'llr\ l\lONAHll.OR / nr.77, 2O13

nr.77, 2013 / I-tjl\lir.A\'lLlNAtlii.OlL / 2s

Shqn, hhffi,,*,,,noze*

d,rasunAe;,irr**
VincentiuDoscdlu

drept cel core Troditio, consemnot6de SimionFloreo Morion, il ?nfd1i;eoz6. o ovut cutezontode o-linfrunto pe domnultdrii spre opdroreo ctitorieilui. in romonul lntervol, ii contureozd unul dintre cele moi Alexondru lvosiuc, portrete. Dor door oiunslo Drogomirnointelegi, multumitd impresiononte descoperirii ctitoriei sole, o lespezii de mormdnt invelit6 in velinto cuvdntului de pretuire ol moicilor,oflote ?nosteptoreo prosl6virii lui, conturulsi forfo gi ddrnicio unei lupte - porte o temelieicivilizotieiromdnesti.

C1 / lidica Anastasie Crimca este, Y d u p a m a s u r ao r i c a r u i t i m p , u n erou. Niscut la miilocul secoluiui al ca fiu al cneaghinei XVI-lea, la Suceava,

f..

;":r.

1

Cristina si al nesustorului Ioan Crimnumele Sfintului ca, primeqte,la b"otez, Probroc llie. Nepot al marelui logofht Luca Stroici. atras de studiu de la cea mai fragedavirsti, devine, curi.nd, diac in a l c u r g i i i u i P e t r u$ c h i o p u ld a r ; i o s t a s cadrul confruntarilor cu cazacii,curajul si loialitatea sa fiind remarcate de domi'rito, ."r. ii dSruiegte,in 1587, siligtea Unguragul, schimbati apoi cu mogia masuce cunoaste Dragomireqti..Pupe ra generozrtagrr acesteilumi, decide si oarXseasca viata de la curte in favoarea Lelei monahale. Se retragela Putna, simplu monah, inpiduind ca amintirea incrucisariiarmelor sa fie mistuita de pravila de rugiciune;i de deprindereaartei caligrafiei.Si aici darurile salese bucuri in I 588, il aflim de ireluire !i, d. "...., lui Petru Voda, ma.gr:*en al ctitoriei n-i.stireaGalata din apropierea la;ilor, i n a l g a t ic u c i n c i a n i i n a i n t e . Apropiat voievodului, in ianuarie 1 5 9 1 ' , s e 'n u m a r i , a l i t u r i d e m i t r o p o litul Gheorghe Movili, printre cei care isi urmeazi in exil domnul. Stribate, alituri de acesta drumuri transilvane,

26l i L \ll \ \lil\lill]

(.tli/ nr.77,2Q'13

nr.77,2013 / LUMIA M()NAHII.OR / 27

ngfi

ilirruJ *fc;
tfif"1*

germane si italiene, fiindu-i apropiat in varalui 1594,al p r i e r e ns i v e g h e t o r . uhimelor salezile. Mutarea la cele veqnice a fostului voievod ii este indemn revenirii in Moldova. Se intoarce in ob;tea Putnei gi se preocupi de buna chivernisirea monasiirii. Tiuda sa este consolidati de pirisirea acesteilumi, in decembrie 1594, a mamei sale, Cristina, a cirei evlavie qi smerita fertfl ii sunt model de preg dar ca domn, opt luni mai si de alegerea iArziu. a iui Ieremia Movili. Noul domnitor, fratele mitropolitului Gheorghe, fost dregator el insusi in vremea lui Petru ca paroh Suceava, Schiopril, il readuce-la il bir6.i.ii domnesti. Anul urmitoi insi, inaintea ofensivei trupelor muntene, IeHotin, in cetatea remia voda se refugiaza a p o i i n P o l o n i a i a - rn o u l d o m n , M i h a i Viteazul, numegte ca episcop de Ridiuli Timp de trei luni, pe Cuviosul Anastasie. cu neobosita rivni, stribate eparhia cu doringa solugionirii multelor probleme adusesub domniile trecitoare. Intoarcerea la conducereagirii a lui Ieremia voda ii esteprilej de pirasire a scaunului arhierescsore nestarnireami.niei celui alesde Domnul ca pirinte Moldovei si pentru dreaota noastra smerire. la mo;ia Dragomire;ti, Se stabilepte obginuti, odinioara, dlh partea'lui Peiru S c h i o p u l .A i c i , c u a j u r o r u l u n c h i u l u i g i a verilor sai, ridica o bisericamodestacu hramul Sfhntului Apostol 9i Evanghelist Ioan, curAnd dupi aceea asum6.ndu-;i inceperea construcliei bisericii mari a D r a g o m i r n e i .I n 1 6 0 6 , a p r o a p ed e m u r a r e al a c e l e v e s n i c e ,I e r e m i a M o v i l i i i incredinteaza, la sfatul mitropolitului Teodosie Barnovschi, conducerea episcopieide Roman. Ca odinioari la Ridiuti, cauti si indrume cu ingelepciune turma incre-

dintati. Pirisirea acestei lumi de ci.tre vlidica Teodosie, la 23 februarie 1608, conduce la preluarea jilgului mitropolitan de citre Anastasie Crimca, repetendu-se astfel istoria succesiunii, in vara lui 1600, in fruntea episcopiei de Ridiuti. Debuteazi acum o lucrare vasti si orofundi de transformare a Bisericii M o l d o v e i . i n t i i p r i n i m p u n e r e am a n a s tirii Dragomirna drept principal reper cultural al tirii. Inalti, zveltl, imbinare a vechii arte moldovenesti cu elemente nu doar o c c i d e n t a l ea ,mintind de'Galata arhitectonic ci 9i prin acrivitatea intensi a miniaturistilor gi caligrafilor, ea este Sumai mult decAt o ctitorie, asemenea cevitei lui Ieremia Movili sau ministirii Secu a lui Nestor lJreche, gi mai curAnd, izvor mirturisirii credingei. Cu atit mai importanti pe fondul inclestirii dintre urmasii lui Ieremia si Si-.b.t Movili, a imiitiunii polott. gi t u r c e q r ii n e v o l u q i at a r i i , l u c r i r i l e t i p i qi Evangherite aici - Terraevangheliare Apostolirl lii, Psaltireagi Litur"ghiere, marcheazl.,prin frontispicii, miniaturi, viniete, portrete, nu doar reluarea unui mestegug apfoape ultat, crolrea unet opere artistice impresionante, dar 9i consolidareaimportangei Bisericii intr-o vreme riscolita' de politic. Coborirea chipurilor sfinlilor din icoane nu are loc doir in lucrarile alcituite cu mieali de m i t r o p o l i r ; i d e u c e n i c i is i i , c i ; i l n r e a litatei imediati. Prima formi - sfaturile oferite noilor domni, Constantin si Alexandru Movila pe parcursul scurtelor lor domnii. De asimenea, sprijinul oferit lui $tefan al Il-leaTomga, fiul invingitorului lui Despot vodi,'pentru ridiiarea ministirii Solca, reduierea influentei boierilor filopoloni si ameliorarea stirii materiale a taranilor ;i tirgovetilor. Nu in ultimul rAnd, conducerea delegati-

nr.77, 2O13 / t.l.lN,1 I:A MONAI I I l.Oi1 / 2e

I

odihnescosemintelemamei sale- si fati de mS.nistireaSfAntul Ioan cel Nou din Suceava- unde lnalgi paraclisul de iarn a ( a s r a z ip a n g a r ) , f i i n d p r e o c u p a td e ocrotirea s f i n t e l o rm o a fr e a l e p a t r o n u l u i l a c a s u [ up i e fondul incursiuniior srraine, sunt dovezi ale inaltei salevrednicii. in aceeasi masuri, departe de a crede in viabilitatea plecarii capului in relatia cu domnia, sfaturile sale nu ocolesc s.'€-: asprimea mustrarii. Un exemplu - in::r. '* r: fruntarea lui Radu Mihnea in orivinta d" f i s c a l i t a t i ie x c e s i v ea , sporirii inh.reng.i r! g r e c e s ti n S F a t ulla r i i , a a c a p a r a r ic i ond u c e r i i m a n a s t i r i l o rm o l d o v e n ed a r s i a inchinarii locasurilor de cult Athosului si Ierusalimului. Consecinta- indepiri a r e ad i n s c a u n ,i n 1 6 1 7, a l a t u r id e ' a l t i ierarhi,presupus n e c r e d i n c i o s ig , i revenirea la Dragomirna. $coala de miniat u r i s t i c ad e a i c i n u a r e d e c l r d e c i 5 r i g a t d e p e u r m a a c e s t ue i x i l , p r i n c i p a lr o d " a l acesrei perioadefiind vers de plingere al o m u l u i ' c a z u ta d r e s as t u f l e t u l u is a i , i m n crestin marcA.ndnu doar sfirsitul vArstei slavone a culturii romdne dar qi model pentru noua inrelegere a vieriisi a lumii a cirei strilucire va marca domnia unui Vasile Lupu. in t6i9 esterepus in scaun de citre ilor a clror misiune este reglementarea Gaspar Gragiani, aventurier italian care r e l a t i i l o rc u P o l o n i a . T o r u ; i , t e l m a i i m - ocupi tronul Moldovei pentru o scurta portant reper il consriruieinfiinqarea, in perioadi. Incursiunea otomani in Mol1 6 1 9 ,p e c h e l r u i a l a p r o p r i e ,a p r i m u l u i dova, pedepsind tentativele de emancis p i t a l d i n S u c e a v au , r m A n d p i l d a V a s i - pare ale lui Gragiani si revolta boierilor liadelor. gi tirgovegilor impotriva politicii filoGrija sa pentru imbunatigirea vie- grecesti a tinirului Alexandru Iliag, il tii bisericesti se indreaptS. citre toate mXhnescca martor al atAtor tulburiri ce parohiile, hirotonind preoti sensibili impiedici asezarea patriei in buni rAnla nevoile credinciosiloi si stiutori de duiali. carte, incurajAnd alegerea'd! egumeni De aceea,lucrarea sa isi afli desivArevlaviosi si buni cunJscitori ai euvAn- sireaabia in 1626, sub domnia lui Miron tului Domnului. De asemenea,aren- Barnovschi, rudi a Movilestilor, cind, tia acordati manistirii Pitraugi - unde in cadrul soborului de la Suceava, la care

-:W.

.ri{j'];'

participi episcopii de Ridiugi, Roman gi Hugi, precum 9i togi egumenii ministirilor Moldovei se decide, prin intermediul unui nou regulament, printre altele, interzicereadreptului monahilor de a detine averi si de a imorumuta bani cu doba"da gi aiegereaanlali a egumenuI u i . L a 1 9 i a n u a r i e1 6 2 9 , l a c u r t e ad e l a Ia;i, vrednicul Pirinte AnastasieCrimca piriseste nS"prasnic si iute aceasti viati. Potrivit voii' sale. eite inmormAntat'la ctitoria sa, menisrirea Dragomirna. O lespede de mormAnt simpli marcheazi locul de veci, amintind de rizboaiele

unei viegi puse in slujba Bisericii. Ctitoria sa, miniaturile ce ne-au ri.mas ca semn al respiratiei unui veac, vorbesc, inainte de orice, despre forga rugiciunii neostoite. Asemenea Cazaniei Sfintului Ierarh Varlaam, a Psabirii marelui Dosoftei, a Viepii lumii lui Miron Costin. Parte a acelei lumi, Mitropolitul Anastasie a refuzat sa i se incredinteze. Ea, insi, i-a apartinut in misura in care nu i;i ingaduie si-L uite pe Cel pe care Il sluieste.Pentru ci, in definiriv, dincolo de (de)mitiziri, se afli luciditatea. Adici, mesura.

30 / l.tl,\1t-lA \1Or-AHILOR / nr.77,2O13

nr.77,2013 / | I \ll \ \lr )\ \rlll ('l{/31

{

}1"

| -qfc F.?'e.d.df dd.d."s,rdft fl ddfdcd-$.di {*& i)?J r"
; E?

t

n d*,r.deda

t-./ {

r ti it €€?., { g {e'v,{},F7zd€,74,*,

s,i f #,$ *fl]# {f

CiprionVoicild
, .a:.: ,,.. ..

; :, .. :a-a....:....:

I i
I

I
"ti

loon Codreo, cel core oveo sd devind Sfdntullov,s-o ndscutlo dotq de I8 moi 1902, intr-unvestitsot, lzo, core oportineo Moromuresului din intr-o fomilie dreoptc Tisei, core ocumeste porte din Ucroino.S-o ndscut numeroosd,cu cincifrqii si trei surori.Pe totdl sdu Tlchemo Gheorghe CoMomo so, Morio, se trdgeo dreo gi proveneodintr-ofomilie romdneoscd. dintr-o fomilie de ruteni,Modeor. Ambii pdrinti erou profund credinciosi, ceeo ce o fdcut co in sufletulsdu de copil sd se noscd dorinfo de o-si ?nchinq vioto lui Dumnezeu.

I

I
I

a aceastaa contribuit venirea ieromgnahuh-ri Amfilohie Kemin in casa piringilor s5.i,prigonit fiind de conducereastatala,intrucit slujbele pe care acestale oficia pe ascunsin Maiamures erau interzise. Ieromonahul Amfilohie era slibit fizic din cauza vietii de privatiuni pe care era nevoit si o duci. Ioan Codrea, impreuni cu fratele siu, Vasile, ii aduceau zilnic mAncare.O fascinagiedeosebitaa exercitat asupra celor primiti de ieromonadoi copii g_{ue€a hul Amfilohie de la insugi Jarul Mucenic Nicolae al Il-lea. Tarul i-o trimisese pirintelui Amfilohie pentru ca acestasi i-o duca, la rAndul siu, SflntuluiAlexie C a r p a t i n u l .c a r ep a t i m e ap e n r r u H r i s t o s i n t e m n i r ad e l a S i g h e r . Copiii erauFasc{e f-'umusetea gi de harul.pe cinati crucii '^r '. i c a r ei l s i m q e a u ie;ind din ea,dar si din intreaga fiingi a pirintelui Amfilohie Kemin. Dorinta lor de a saruta crucea era

atit de mare, incit intr-o buni zi l-au rug a r p e p a r i n r es a i i l a s es a o s a r u t e .R a s t rompt si naucip u n s u lp l r i n t e l u i a F o sp tor: ..Pentru ci aceasti cruce nu esreuna .o-""t; line o siiuia ,ffi sa promiti in fagalui Dumnezeu ca se va calugari". Dupa o noapte de nesomn gi adinca framAntare, dimineata s-au dus ia ieromonahul Amfilohie gi si-au mirturisit doringa de a deveni qi ei monahi. Au sarutat cu mare rXvni gi evlavie sfb.nta cruce gi uliilior au intrai in cinul monahal. Inainte de intrarea in monahism, Ioan terminase opt claseale gcolii populare, absolvind in anul 1920 gi cursurile administrative. Intre anii 1924-1925 a luptat ca soldat in armata cehoslovaci,in localitatea Mihailovgi (Slovacia). Dupa terminarea armatei, Ioan dorea si devina monah in Ministirea Sfintul Pantelimon din Muntele Athos, pentru ci acolo traia retrasun grup mai mare de slavi din

www.lufi eqcrodintei,com

www.lumeocredinfei.com

n r . 7 7 , 2 0 1 3/ l . l ' N l l i\ \ i { ) N / \ l l l l ( ) l l / 3 3

. r r b s r c e q u lr n : r g h i a ri m p o r r i v a f r a l i l o r . , r t o d o . l l r u s i . r r i o r r l h u li o u a v e as a f u g a in Rusia, trecAndpeste lantul Mungilor Carpa;i. Odati ajuns in Uniunea Sovietica ave:rsa triiasca aici o imensi surpriza: - a ua c u z ad r i spia u r o l i r i q i l c o r r r u n i s tIe onai, a fost judecatqi condamnatIa cinci ani de lagir. Avea sa treacaprin celebrele inchisori gi lagarede la Vorkuta, Kolima gi Norilsk. I)espre cumplitele suf-erinte si umilirite la care a fost supus avea si-i marturiseasci unei ucenice, Nina Soboleva: ,,M-am gindit si fug in Rusia la fratii nostri rusi, ortodocgi.M-am imbricat sirnolu. Am ir-rato traisti de pinza, am pus in ea Evanghelia, pAine, saresi o cana.M-am inciltat cu cizmele. m i - a m l u r t l a l e v e , - l e rd ee I a e g u m e n; i de la fragi si am plecat in noapte. O parrm m c r s p e j o s . o p a r t e c u r e d i l r , - l r u r rr mijlo.rce d e r r r r r s p o r(t . . . ) .D o m n u l m - a p i z i t . I n s l a r s i ra . m a i r r n sl a g r a n i l ac t l Rusia Sovietici. Era anul 1939, rn-am r t r g l t f i e r l r i n r es i a m r f c c u t g r a n i ( a c u URSS-u1.M-am lovit direct de un grup de eraniceri.A sirir la mine un cAiniiobin-esc ;i eu l-am respins cu bigul. Am a u z i tc u m s i - l u p r c g r r r ia r l m e l es a r r a g i s i au strigat: ul,a pimint,r. Eu m-am asezat, iar ei au alungat ci.inele. M-au controlat. Eu le spuneamci pling de bucurie: uFratilorscumpi, eu vin la voi tocmai din Carpati, am venit aproapepe jos, in sfhrsit, Domnul m-a adus in Sfinta Rusier. Am sirutat pamAntui. Ei taceau,cr-r ni;te feqeca de piatra. Apoi, cel mai mare in si mergem la post, grad a zis: uScoala-te, acolo se vor limuri ce fgl de paslre esti>. La posr m-au declaratimediat spion al urrei agentii striine si m-au trimis in oraq, la inchisoareaNKVD. Acolo am (pe bandi rulanti). in 1939, Maramuresul ditr dreapta intrat uin conveier,r interogatoriu continuu. AnTisei aveasi intre sub ocupatia rnaghiaAcesta e un 'de l"upt. chetatorii seschim6au, dar eu rimAneam ri. intrucit a refuzat ideea " C a r p l ; i . I - . r [ . r t t r c l i r z l r . jL c r ( r ( J .p c n t t ' t l inrreguca statul eletrurmirea greciz:rrea li-riMunte Athos. Pe 10 septembrie1926 s-a clat o lege in acestsens,potrivit cireia toti monal.rii,indiferent de nationalitate, erau socotiti subordonagi grecilor. Era.ir.rterzis ca manistirile clin Muntele Athos sa mai acceptc monahi care nu ptravcau c c t r i t e n ic l l e r r i .i : r la u t o l i t a t i l e teau sa nu mai eliberezestrainilor vize sau Pasapoarre. Dupa inci o incercare esllati de a ajunge in Sfintul Munte, s{lntul ;i-a incheiatin 1928, in satulIza, Ia Manlstirea SfAntului Nicolae ctri-sutilepastoral-teoconstructia l o g i e eA . p o i . i n I ( ) . 1 0i ,n c e p e unei mani.stiri impreuni cu fratele sau, ieron-ronahul Pantelirnon Codrea, cu Vasile Oros ;i cu alqi prieteni * in satul Gorodilor', in proximitatea satului lza. Lucrul s-a facut cll mare osteneali danrr exisrlniti t o r i t i c o n d i l i i l o rr i r r e g e : micar un drum cle accesspre terenr,rl pe care urma sa fie ridicati mirristirea. Ar-r construit o capelamica, in cinsteaSfintei Treimi, si un corp de chilii. Primul staregal Schitr-rluiSfinra Treime avea si fie SfintulAlexie Kabaliuk Carpatinul l-a OrtocloxaUcraineana pe careBiserica trecut ir1 rAndul sfintilor in anul 200]. Al doileastareta fost parinteleAmfilohie Kemin. Ioan Codreaa fost tuns in monahisrn de S{lntul Alexie Carpatinul, pe data de 22 decembrie1938, prirnincl nr-rmele de Iov. A prirnit ascultareade canonarh, ceea ce venea in acord cu dragostea sa p c n tn r s lu j b c l cc l u r n l r c z , , 'ii.c s t

\'

t t;

,rr,

%or.t not dp'IVKVD

.t!4,#.

l, i}!is{rca!

ir!llf i-(ri:!1

n r . 7 7 , 2 0 1 3/ 1

d€a
f3

*$i {.; #{R

*?.

1,fh

4&r

S,i,,knniuna
mi asez,mi biteau foarte crunt. Eram Mi-an-r pierdut intr-d star. de serr-ridelir. cunogtinta si am cizut pe podea. M-au udat'ctt api rece si mi-au dat s5.miros r i o i r i e ( c l o r u r ad e a m o n i u ) ' l m i c e r e a u i r r . a " u n o r .c i s u n t s p i o n u l u t t c i o a r c c r re tari. Gura rni se uscase,buzele mi se limba era ca o rizatoare si ii sfhiAmasera, repetam celui ce ma interoga: uEu sunt i ri..h v c n i t l r t t i ' a 1 im s i n r p l ut n o n a h . . i n t . u n rd i r r f r a r i i n i e i r u s i . E t rs t l t l tt ' u t c a nS Ca'rpatiu.Anchetatorul a rasLrflat 9i mi-a prrs-pistoltr in l f r l i : " R c c t t l t o l s t er.t n i i r i s p u n p e n t r uu l t i m a o a r i . T e mal,ile. imousc ca pe un ciinel Numir Pina la tr.i, r.rn.t,doi, treilo qi rn-a lovit cu patul afmel pestecap. Aceea;i ucenici, Nina Soboleva,avea cutremui n m e m o r i eo s c e n a s ap i s t r e z e ratoare petrecutein lagir: ,,Au fost etape PAni la prima etaiungi gi-chinr-ritoare. pi i-au tinut intr-o manistire distrusi. Conducaton-il convoiului a intrebat cum pe cum ii ingropau s ci n g l o l p i m o n a h i i . e g u r i e n i ' ; i d a c i s e p u n e a ui l r m o r m i n t c i u c i l ed c a u r ; i c i r e c r u c i . . .l e e r a .p e n e - l t t t s c o sd i n c a m e r ac o m u n a x s t e D t e t ei , . i i - a u b a e r t i r r r r - op i v r t i t a .u n t i e n u e r a r u l q iq o b o l a n i . i u m i n a ,J " a r . r a t m Pl.int.le Iov s-a rugat, flra si mai nadiiduiasci ca va ieqi din aceapivnill; se temea si nu calcepe vreun gobolan,stiind ca la.gipatql lu.i.se vor aduna o ceati . u maiqtia i n t r e a g is i r t u v a p u t e as c a p aN Dec i t a v r e m e t r e c u s e . .l.J a r a u d e s c n l s
nr.77,2O13 /

wwu,-isrnil*tredi

nf ei,csm

ciul si i-au scosafari. Se lumina de ziui. Pi.rintele Iov povestea: nNe-au adus in incapere. Pe podea zaceaconducatorul d e o g r e as u f e c o n v o i u l u i ,c h i r c i n d u - s e rinta. Crezi.ndca in mormintul egumen-ului sunt cruci de aur' el i-a scos noaPreape arestati ;i le-aporuncit si deschidi m o r m i n t u l . A c e ; t i as - a us u p u s ,a u s a p a t pimantul, dar au refuzarsi deschidasiSi atunci, cu micriul. Toti au reFuzat. c o n v o i u l u il - a l o v i r p e n i e ,c o n d u c a t o r u l unul dinue ei cu lopata 9i a in-trat singur in, mqrmint, ca gl spargi sicriul... $i, se.qhtryL-.ca-in= dintrodati, a-.ioc.eput-a Cu tr-o crizi-d.e.epilepsie. greu l-au scos pase zb5.tea, deasupr*a din g-roapi.dar s*i
r e a C a l l t t O S n e S CO a s e l e ) .

aminte de arhiAtunci si-"L "dut i-au poruncit si-l gi adus L-au mandrit. izbiveasci pe gef de convulsii. Eas-ind u - q i s e m n u l c r u c i i , p a r i n t e l el o v a r l s puns: uDumnezeul-a pedepsitsi aici eu . tm clos), su_l!]t_-nepu Spre seara,conducdtorul convoiului pe lumea cealaltd". a plecat ' inrre-l 94 I si 1942 Sfintul Iov, avAnd cetitenie cehoilovaci, a fost mobilizat la in corpul de armati al generalu"riillrie, a.rchna.t lui Ludwis Svoboda. P.sutr$--ed si care nevoit a fost u-ag4in*oarneni, sa Drolectlle. ' in 1945 se intoarce in qinutul de bagtini. Ca urmare a unei scrisori trimise de SfAntul Alexte K-abaliuk, Carpatinul episcopuluiNestor Sidoruk de Muncaci Uigorod, in care il ruga si-l hiroierodiacon,fiind locgiitorulsau roneasce Gorodilov, pe -16.noiembrie i" i.nrU 1945 monahul Iov Codrea aveasi.devi-

r'',1

:%,:.

ry,., ':1i

schitului, drept pentru care in anul 1947 avea sI fie ficut egumen. Despre activitarea sa ca egumen avem mirturia Arhimandritului,"Efrenr- Molnar, care avea si mirturiseasci:,,ConducAnd schitul intre anii J946:I958, a fost pentru monahi gi D e n t r u m i r e n i i s i m p l i u n e x e m p l uv i u . nu a utiliiat ordiSfantul Iov aproape'ca nsl-eadminisit"tiu.. Sivirgea zilnic Sfinwww"rumescred;nlei.eon

Liturghiei t a L i t u r g h i e .D u p a t e r m i n a r e a si dupa"masi, ingriingamonahii c6 ascultiri are fiecare';i el insugi se alatura muncii. Calititile sale umane erau hirn!c!a, simplitatea in relalii, milostivirea $1 ' Smerenla. ingelepciq!]ea pracdce a S{lntului Iov ha;!;me primite era dublaii de anumite_ de la Dumnezeu, care l-au fhcut'cunos-

cut in toati, regiunea9i chiar in toati Rusia: e1 4 inarnte--viziror gi primise darul de-a-rim-idui bolile sufletesti si trupegti ale oamenilor. Dimitrie Petrovici Plisca, giran din satul lza, se intorsese din rizboi cu o rani uriti la cap: glongul ii perforase c r a n i u l s u b o c h i u l s t i n g s i s e o p r i s eu n deva, lAngi creier. Dupi ce a reinvi;at si
.'' l a '\ \ : l l " { \ : t / 3 9

\:ifl\.\l

i ii.{}ii / nr. 77, 2Q13

www. Ismeccredin*ei,com

n r . 7 7 , 2 0 1/ 3l ,

Sfbntul Sinod al Bisericii Ortodoxe IJcrainene a decis recunoaqtereasa in rdndul sfintilcr locali ai Eparhiei de Hust. Data sa de priznuire este I 5/28 il sr ca va mal trar anl mulll pe patunle. Cregrinii din satul Malaia Ugolka ii nt.' Profegia avea si se implineasci p o a r t a s i a c u m , i n s e c o l u lX X I , o m e triiasavea si iar Dimitrie 17 ani, B--e-ste . e l e r i n u la i u n sa i c i morie vie staretuluiP ci 93 de ani. se poateinchina in biserici,^la11oagteDin anql 1950, SfA,ntul Iov a prile intregi aLESFiurrului lov. ln sufletele mit de la Prea Sfingitul Macarie, arhicrestinilor de pe acestemeleaguri chiepiscopul de Lvov, Ternopol gi Mun' p u l d u n o v n l c e s ca I p a r i n t e l u i " l o r a r d e de a fi indrucici Uieorod, ascultarea , in conilnuare ca o flacaravle. adr al Schitului mntorul-d-uh-oytiqesc Sflntul Iov a fost inainte de toate un Corodilov, cit ;i al Manisririi Muncalueir exemplar care, datorita afluxucaci, care din anul 1947, reveniseorl a u ; a s am i n a g i d e peleriniajungi todocgilor. in 1951 primegte ascultarea l u i d " e nenumiratele probleme ale vierii, era manistirilor din Je adminisr."to, "i Citea Zakaroatia. n€vgit-siislfaelp.ravjla""scap-tea. zilnicffi.Aeaintre anii 1958;i 1959 Sfintul Iov a vieguit mai intAi in Minlstirea SfAn- tistulMaisii-Doqlnulgi, AS-aristulMani. iiii"' lei4vitul Nicolae din Iza, apoi in Asezimindt-"'-uffim;;'.r acatiste adauga la Fatia MAntuitorului, tul Schimbirii [asepe de rost. La aceste -talabor, raionul *gpcev,unde Acadsrul SFintului Ioan Botezatorul,al cirn sarui a i n d e p l i n i r u n t i m p f u n c t i a d e s t a r e t . ;ffui'1"n'Eli prin'irtltEqGi, Ii ACecel Mult Pitinn itor, P r i g e a n a - c o - ' ' n i s t as - a a b i r u t g i p e s t e ti.s.lsl-SfauduiJp-nal cirui nume il purta ca monah. Timp aceite l5.casuri sfinte. ele Fiind incfiise. zilta inceputul anilor'60 de-nine4r-eot de zeci de ani, SfAntul Iov a sLvA.rsit paroh al bisericii din satul Uslea, raio- nic Sfinra Liturghie. {yea mare griia sa fie impartisiti destoti copiii din paronul Tiacev, iar ulterior nui-tit p".oh " de.opii, d. hii rilEia iufiiTEopbrriva in biserica-SfrngulDimitrie Izvoritorul de Mir, din r"rul Milaia Ugolka, unde satenigi de pelerinii cirora li se lipea de inimi inia de la prima intilnlre. a slujit din anul 1962 pAna pe data de pe carc Dgcea o v_i4!4de aqp{a=ascezd, la Dom28 iulie 1985" cAnd a tr-ec-ut o ascundeacu mare griji de ochii celornul. A fost inmormAntat pe 31 iulie Ialgi. Vasile Rosoha, unul dintre sitenii 19 8 5 . care slujeau activ in biserici, igi amintea cum, yrind si vadi cAnd qi cum minAnci, u-imrlfiind cI sfintul p,lrea si nu se hrineasci niciodati, l-a surprins mAncanonizare a Bisericii Comisia.-de Ortodoxe ljcrainene a studiat dosarul cind pugini piine gi bAnd pugini api o si.u intocmit Dentru tfecerea sa in rAn- dati la dq.ui zile. Uimit peste misuri de nevointa staregului, 4"-!ryd1iznitsi-l indul sfingilor, iir pe 8 mai 2008, adunar e ac o n d u s ad e M i t r o p o l i t u l K i e v u l u i s i trebe cum va rezista si slujeasci Sfinta a l i n t r e e i i U c r a i n e ,V l " d i - i , S a b o d a n , Liturghie doar cu atit. Sfrntul Iov i-a mearga;i sa vorbeasci gi-a reluat viata, d a r c l n d ; i c i n d i g i p i e r d e ac u n o s t i n l a . Sfbntul Iov i-a previzut ci la bitrine;e a Dumnezeu il va izbivi de q1uce3.g19a
l ; v - -

rul Domnului. Tristeqea, frS.minrarea, posomorArea ii erau str5.ine.!e ppunea -lumioamenilor, cu un -ch!p bucuros" nat: ,,Nu vi ingrijoragi,nu va intristagi. O si dea Dumnezeu qi totul o si fie [ine! O si mergern in biserici;i o si ne rugIm. Ne vom ruga ;i noi, va veEiruga ;i voi Ei totul va fi bine!" Deqi era atd.t de bun cu oamenii, grg_nelgdU&la1_cu papatul. Intr-o buni. zi, gitj_sePsaltirea p-9 n lIU -qq -r-4piaf ..f,U dele.moftr rII' i --o,5at,

tiinsmiiea I"u-qulta b. minoasi, neclinriiiin aj"torridgidea

raspuns: ,,Vasile,eu trebuie si. procgdez aqa,pentru ci monahii nu vor mai face asa in viitor, Eil aEio*Iee;D;ca -q;"1r ma slmt rau - beau aDa sr rac trer sute d. {119.R-"ji!{ni.la piinairr. Eu trebuie si imi gin pravila pini la sfbrgit". PrinclDala stare clunovnrceasca De care o "itZiiiioiit6i?i

114i,rwni,

au puspe mas.i de."-le"p-ql. Sfrno-.s.t!S]i rul le-a spus, supirar: buni,ce ,,Oameni
faceti?Eu plec de aici! S-au citit Psalmii
. ' , e t . l

r4q€91 ag-a,eenar tl Y--o,l
wwwlumeocredintei.com nr,77,2013 / I I MLA \l( )N \l lll.( )l{ / 4l

40/ Jt \ll \ \l()\

\Hli ttll / nr.77,2013

www.lumeocredi

nlei.tom

:$

funcgionarul il anunla pe sfAnt ci i s-a insinitogit copilul gi' ii'mulgumea fierbinte oentru asta. Sfdntul Iov a flcut in timpul viegii multe preziceri. Una dinrre ele se referea la pu_t.grga.sgviqtica careia ii era hirLzit de la Dumnezeu si. stipAngagc{.pe s-aimplinit, pamint 70 de ani. Aceasra a s ac u m s - a i m p l i n i t s i p r o F e g ic aa o d a r a cu ciderea reeimului comunist va fi redeschisi Minlstirea Gorodilov. Relagiile d i n t r e s r a r e ts i p u r e r e ac o pu4isti -au fost extrer-rr dE incotdate. Intr-o buna zi, pentru ci a cununat o fati minord a fosl chemat pentru cercet i r i l a U j g o r o d . S t a r e E ua l intrat in biroul imputernicitului cu supravegherea problemelor religioase,care nu a gasit i e v a m a i b u n d e - f i c u t d e c A ts a s t r i E el a el. Sfintul Iov s-a descheiat in ticere la haind, iir imputernicitul a vi,zut cu mirare cum intregul piept al staretuIui era acoperit cu medalii de rizboi. SIlntul l-a-infruntat: ,,in piep-tul meu -qti.-q-sehtii.^Eu mi.am virsat sAngele pentru tinel In dquizeci gi patrq de ore nu,y-eimai fi-.aici!" Politrucul s-a scuzat gi i-a promis ci nu il va mai deranja vreoqata. e_Ja_ Sft_1"-,ul. plgocupat- de decaderea

MarturiylLrdt vi.tu- diltov.n"reesci. sea: potirele. pentruimpirtiga,,L,rainte,
nie erau di.q leryq, ial oamenii din aur. Acum. Dotirele sunt din aur si oamenii - nu intelep ca se imoartasesc J.li*ri

restul, motivind cu-smele-qie ci nu se ;iH#;i"'"#;-sfaiii"l rou " glie ce qeva inlAmpla in viitor cu copi- sprijinit mulli tineri careau ales si il slulul. A pro-mis el. Mai jeasci pe Dumnezeu.O suti gaizeci si seroagepentr-u de in care tineri au absolvit seminarulavAndbiti,rziu a aiuns la el o scrisoare

cu TrupulgiTffiG-Oomnului' Hrisios. vQr.,construi biserici, Asliblrgcdista. Se ..darns"--"g,&,hzujnrleqi,nicidra&o'.ste,nu Da.qi,qmu.t va crede, atunclgalqg-v--a.fi. de zile, dAndu-i inapoi funcgionarului qli-il-vpr-r-+'vrd-rapi:ivqrp-uls-pisdicl"' ---P""r.

)i\-Al-1i1.() /t 4{3

necuvantareastare{ului. Acegtia au dus acolo unde au fost trimisi de Dumnezeu memoria si invigitura SfAntului lov. Datorita apropierii sale de sufletul intre sfinr ;i cre;tinii umicredinciosilor, ligi gi obidigi era o legituri foarte strinsi. Elocventl, in acest sens, este mirturia unei credincioase, Olena Pilipel: ,,Plrintele Iol era pentru noi ca un adevirat tati. Noi,re.ted- la el cu diferite probleMuitumita me familiale sau de sanatate. binecuvintarii lui gi pentru rugaciunile lui, oamenii se vindecau de boli, iar in familiile lor se fbgqa Bas-e.QAnd ayeau loi dezasrrg qatufde,- in preajma sfint u l u i a s e z i m A n tn u s e i n r i m p l a n i m i c riu. Palintele Iov avea o mare tm-Eqe,.ti. gi sjlnplitare si aveao mare iubire pentru oameni. El dorea floarte mult sa-i ajute pg.tofi cei careveneausa-i ceari ajutorul. Eu sunt foarte bucuroasi ci l-am cunoscut De Pirintele Iov. La marile sirbitori bisericestiveneau atAt de mulgi pelerini, incit'innoptau prin toate caselesatului. Toate drumuiil. d. lSngi biserici erau pline pini la refuz de autobuze gi masini mici. Odati, am yazut cum n$te piringi;i-au adus fiql-indricit, care pirea si aibi cam douizeci de ani. Ei au venit din Rusia. Eiul n-rayqia si intre in bisericalui Dumnezeu gi piringii l--aurjnut pani a ieqit Pirintele lov. i{ fu, ma"a ps-c-apultdnir',lui gi acela, " lin$tit, a mers dupi. pirinte. Cind s-a auzit deqple moartea Staregului Iov. in fiecareiasa a intrat jalea. Noi nu ne puteam impaca cu gdndul ci vom veni in biserica la urmatoarea liturghie 9i nuJ vom mai vedea pe Pirintele Iov, c5"nu o si-i mai asculti.m rugi-

moa$te gi va fi canonizat. Visul s-a adeverit in luna.g-c.1qp[riea aceluiaqian.

f 5il e{p *ercirft

{a {z,ztLri,Ldi'{.rs*e,y€tt'

s,-q4,,r.e--"a+-p9,31*iulie,ziuatrei-lt="fi la Dolnqul, la mormAntulsdu cgri1salg se aduni o mulgimede oameni:fii duhovnicegti,oameni care au primit ajutorul siu, pelerini.Togi vin cu credinga ci Sftntul Iov esteviu qi le asculti gi acum durerile.La mormAntulsiu sepe-

*€.csi i. stttdad r*i z;l aari sti,z{" a" *c,ziE*z' r'scd At i
Vincentiu Dosc6lu

i"trro ii i f.jii trec ,m.inrr-ni. "d"ii- ".bit la o femeiE oloagi. pupi ce s-a rugat
mormintul staregului, s-a intors vindecati, mergand pe propriile picioare. P[' rnintu-l de pe mormintul siu si petalele florilor care il tnmiresmeazl sunt gi ele vindecitoare. Ar fi 'bine ca pelerinul-.romin care pornegte si se inchine Ia moastele sfingilor din Ucraina 9i Rusia si se opreasci pentru un timp 9i la Malaia Ugolka, unde ii poate cere ajutorul Sfbntului Iov, cel ce s-a dovedit mirlurisitof pentru Hristos-, cuvios,-ctitor de ministiri, mare izbivitor de demoni, om al lui Dumnezeu care a alinat multimea de suferinle ale tuturor celor ce i-au cerut mijlocirea. Bibliogrofie; 1. WaTa;i minunile Sfintului lou din de religie Ugha(1902-1985), Gazeta ;i Eiriruamaterialprelucrat nr. 3612013, litate ortodox,i, preacuuiosului dupi Waya,minunile;i acatistul Ilu pdrinteluinostru deDumnezeu ;i purtdtorului
din localitatea Uglea, traducere de George Zapotinschigi AngelaVoicili. 2. Grigorie Raciuk- AscetulRusieiCarpatine, lou Codrea,Editura fueopag, Bucure;ti, Starcpul 2013. Ti'aducere de preot SavaMarin si Angela in articol fac par\/bici1i. Toatecitatelereproduse te din aceastilucrare. Iou de Uglea. 3. Iuri Danilel - Preacuuiosul biografa Sfdntului lou; cf: http:ll Date noi despre ru/putl323i 8.htm. www.pravoslavie.

E s t e ,p r o b o b i l , u n o d i n i r e l e g i l e l o c o r e , c o n s t i e n ts o u n u , s o c i e t o t e o romdneoscd se rqporteozd cel moi f recvent. Eo este droldio otocurilor u n u i s _ e g m e no t l s o c i e t d l i i c i v i l e l q o d r e s o B i s e r i c i i ,o s o c u m r e p r e z i n t d , i n o c e e o s i m d s u r d , s c u t u lc e l e i d i n u r m d . e scurt, la 13 decembrie 1863, iu 93 Camera DJpnia-1lloi "oia, de voturi pentru si doar 3 contra, Legea aaerilor mdndstire;ti, seculdrizdrii auerile manastiresti careia toate ootriuit 'inchinate ,i neiiilinate, brecum si a'lte legarepublice si daruri fai,,re dc diuersi tisr,tto'ri si ionatori 2i, Princioarele Unite la'Sfantul Mormint, Athis, Sittai, precunt pi lt mirt'opolii. episcopiisi lor de ai,'i din tara si la alte la meroacele manastiri si biserici din orasesa'u /a asesi de utilirate ptrzaminre de bineJncere blicd, seprocldmi D.omenii ale Statului aseziminte Romin, inr ueaituti/e ncestot' uorf cuprinse in bugetul grnrial al Statului. Patru zile mai tirziu documentul
; t .

'".".t"

aa^-,rlori r'"-,'* b*""

lui blinde". gi povegele ciunilefierbingi

www.Iumeocredinlei.com

La o priml vedere, lucrurile sunt cunoscutedin perioadaorelor de istorie. De-a lungul vremii, numerogi domni gi boieri au realizato serie de danii licapurilor de cult, nu putine dintre ele ctitorii ale lor. O parte a acestorbisericiqi ministiri a fost inchinati diverselor minastiri gi Patriarhii rasaritene. Cregterea elementului grec in politici, administratiegi Biserici incepind cu secolele XU-X\1I transformi manistirile inchinate in feude ale monahilor eleni caretind si ienore scopul social - filantropic stabilit ie ctitori al folosirii proprietirilor, reugindsa sesustragilegilor;arii.Tenrarivele domnilor valahi gi moldovenide a le reducepurerea acestor necinstiti admistratori. eiueaza. Secolul al XIX-I; complica situagia,Patriarhia de la Constantinopol bucurindu-se de sustinereaatAt a Portii, pe teritoriul cireia se afli, cit gi a Peteisburgului,ocrotitorul ortodoqilor din Balcani. Odati cu Urrirea Prncipatelor la 24 ianuarie 1859, reglemenrarea acesrui caz "Primii devine prioritarl. pa$i - impunerea, in marde 1863, a Iimbii romi.ne ca unica.limbade cult. Apoi, o arengie.sporiti protejirii bunurilor de patrimoniu din cadrul loca.Surilor inchinate, alituri de controlul riguros a situa;iei financiarea acestora. Fiecare dintre aceste masuri starneste nemulEumirea calugarilor- grtri, ce nu intirzie saseadresezepror.pitr'rlr'ri Patriarh EcumenicSofronieaI ill-lea, alesin octombrie. Acesta,ca gi predecesorul sau, se afla inaintea ofenei guvernului de la Bucuregti de.a acceptao daplgubire substan$ali in schimbul iegirii de sub ascultarea canonica greaci, a locagurilorrominegti. Sigur de eficien;a presiunilor Marilor Puteri asupra Rominiei -tq_ intere_ &ypar_e_a Sofronie respinge propune-s-9,!9_q.,.e-lgne, rea. El a comis asfel o .g-ava_e_roafe, cici ameningirilor rusegti,otornane, austro-ungareli sggpune, in mod stralucit, stri.dania

ladv - nu doar manasttnte lncnlnate erau vizate... Conuolul asupra averii loca;urilor neinchinate era, deja,exercitar de carresrar prinintermediulCasei--C,cnlL{e_a-Biserieii. Deteriorarea sanatagii Episcopului de Buzau. FiloreiParsau gi impunerea, in 1859, ca locqtengntepiscopal de cirre guvernulManolacheEpurlanu'alul nionis[ Fetino.in ciuda opoziqiei Mirropolitului Ungrovlahiei, Nifon Rusaili, treceie.bunuriloi manastirilor Neamg, Agapia,Secu, Voronain administrarga Casei.-Ceouale+ Bis-eriEiisub pretextul neiscusiteichivernisiri, sanc(ionarea oricirei protest fagi de acestedecizii, tr44sfo1mar,ga unui numir de ministiri si schiruri din Moldova in biserici de mir, inchisori sau aziluri sunt prologul acestei misuri. Secularizarea a adi.ugat lipsirea Bisericii de mijloacele saleproprii-de-inuepinere, cu arat mai mult cu cd.t preluareaproprieragilorbisericegti neinchinate s-a fhcut ftra a se prevedeain te"tul legii qisrq d-espagubjredp. Oani.t). De aceea, momentul 13 decembrie1863 nu estenici simplu prilej de rememorare, nici materialpenrrurechizitorii, ci doarocazie de a intelege, in mod limpede.la jusravaloare, realitatea ce domina prezentul.

rgqiqegti ce reu$e$te diplo,m_agiei s5.benefi,cieze de . susgingqea Frangei. Nu a fost gravl, qrec, unica eroare a ierarhului a doua, frptuitain cJirate deParriarh JAlexandriei in,l8"9 inlitutarea, l, constituind-o din iilUl de Mitrqpolittapolis-ului, a Sflnrul ui 4l Pen t.t"th N[,"ri. f.ff"r. --T.t*ird l;mtea romineasci,ies pffq*lgCeasegul4riziriide sub ascultaiEi rt*rain-.ai> as-manistiripi 560 de motii ie devin truc,leul Domeniilor Starulr{.Astfel, in proprietarea statuluirevenea un.sfertdin terenurile agricole, c:re se vor afla la baza prin legea impropriegaririi agrara taranilor djil.864. Teo retic,aici se'incheie-isto ri"a [e- a;a mai exact, gii. Sau, ustin-c-e.pe , deoarece cum preciza, documenrul de Legis.1pt:b1,.

dbrxn,n/,rt4@
VincenfiuDosc6lu

st6m de vorbd cu lornd, ndmeti.Undevo,in Prohovo,lo o monostire, pdrintelestoret.Intrebeu lo un momentdot: - Pdrinte, dupd Neogoe Bosorob,core voievod credeti cd or puteo fi cononizot? - Alexondru Ldpusneonu, imi rdspundesfintioso, fdrd o sto mult pe gdnduri...Pe gdnduri om rdmos eu pentrucd, spre rusineomeo, moi multe stiomdin monuolulpentru limbo romdnd despre ocestdomn moldov decdt 2O11/1O/) din vreuncdrtoi de istorie.(httprff www.olexrodescv.rof
sau- Bogdan al IIIlea, urmasul fatil (9 l^ von al Sfr"nruluiVoievod $tefan. Mama sa - Anastasia,una dintre boieroaicele din zona TArgului Lipugnei. Fiu din flori. la botez, primeqte numele de Petru. ,,Calitatea"de bastard'il silegtesi caute a-si unasiguratraiul. ,\a se faceca, asemenea chiului siu, Petru Rares,in prima parre a vietii, se ocupl cu comergul. Nu de pegte, ci de vite, devenind unul dintre negustorii avugi gi influengi multumiti informagiilor ce ii poartapaobtinute in urma afacerilor incheieiranzaigii. giipe drumurileEuropei. Leagi prietenii. Profiti de ambele.Pentru o5tin. increderea boierilor. pentru a da " cont;r sigur planurilor de urcare in tronul parintelui siu. Si dacaaceste vise nu il rul'buri oe Petru- in schimb fiul lui voda RaregIlia; estedepartede a fi dominat de aceea;i toleranli.. De aceea,cuprins de teama Moldova. Se persecugiilor, Petru parasegte a predilecta refugiazA in Polonia,desrinatie celoinemultumiti de domnii de la Suceava. din tar5.,se buAici, pe lAngi averea scoa.sa curi gi de bunivoinga regelui ce ii diruieste un fief Asemeneainaintasilor si.i, gi acest suveran polon este preocupat sa isi impuni propriul candidat pe tronul Moldovei, intr-un moment favorabil. Ca sest de recusau se oFerisa participe no;tinga,oaspetele la campania de inliturare de pe tron a lui $tefan Rares.Candidatul legilor - nepotul iiu, Ioan, viitorul domn'viteaz/cumplit al Moldovei. Dar expediriaeste prinsf in pe de o parchingilepregatirilorlaborioase, Sigismund carenu te.si a prudenteiregelui ar dori si stArneascimAnia otomanilor. Ca orice om de afaceri,Petru estecon$tient ci timpul costi. $i decide si isi incerce norocul in alta oarte. Ocazia - asediulTimisoarei. Se alitlra Habsburgilor. Turcii inving. oraqul. $i cuceresc Revine in Polonia. Sprijinindu-sepe loialitateaboierilor fugari, la 2 septembrie 1552, depunejurimAnt de credinli regelui Sigismundai ll-lea August.A doua zi este Druvesrea uciderii lui$refan Rareq. ad"usa mul spre tron este liber. Urmat de mupe poloni, la 4 seprembrie revinein Moldova. insa caleaspreputerenu esteneteda.Boierii garii dispun de un candidat la domnie, alesdln randul lor - Joldea.invins la $ipote, adus in fata biruitorului, pretendentul esteinsemnat la nas gi trimis la ministire.

Fli\ it4ONAH ILOIL / nr. 77, 2O13 46 / l.L,'lvf

www.lumeqcredinlei.com

www.lumeocredinlei.com

nr.77, 20 l 3 / t.LrN{LAl\{()NAI'{ll.OR / 4z

intotdeauna clementa seduce.Iar in acest caz estecu atet mai necesari" tinA.ndseama de pregul obginerii coroanei - revenireala suzeranltatea Polona. Ceremoniade ungereca domn are loc in bisericacurtii dorinesti de la Hirliu. ctitoria bunicului siu. La Suceava, Doamna Ecaterina, viduva Iui Petru Rareq,susflnitoarea ghinionistului Joldea, consideri cI tronul aparginefiului siu Constantin, de doar 12 anl Ceea ce inclini balanta in favoareanoului domn este recunoa{rerea Portii. Prezentalui Constantin la Stambul. ca zalog. $i cisitoria cu Ruandra, fiica Doamnei Ecaterina. Reusira este fraeili. Noul domn, ce i;i ia nurn.i. de Ale*aniru, nu intirzie sa caute a se impune glrii, dar si vecinilor. Cere Habsburgilor restituirea .t . 'l ^ posesiunilor inainta;ilor sii din Ti'ansilvania. Rispunsul intirziind, seimplici in dis-

putele interne din fudeal Sprijini pe Ioan SigismundZapolia, nepotul regeluipolon, in dobandirea jilplui de voievod al Ardealului.,Risplata intArzie.De aceea, asemenea socrurul sau, nu ezlta sa [eaca munu pentru a-si reafirma doleanta. Si, sore a con' -' vln8e, aPeleaza la o afm. ia#ei'eficienteo cunoastepe deplin bine - comergul.Porci gi boi sunt trimiqi in Tiansilvania. Inalti han in zona CAmpuluneului. Comandi articole de lux Ia Liov, aducE mesteripentru ctitorii. Cratie energiceiacgiuni intru prosperarea girii, reugqti sd-i oGre linigtea.Mulqumiti linigtii, inalEi loca;uri de cult. Biserica ministirii Bistriqa. Ministirile Slatina qi Pangira;i. Tirrnul - clopotnita al Bisericii Sfhntul Dumitru din Suceava.Reface,de asemenea,Biserica ortodoxi. din Liov. Si iconostasulministirii Dionisiou. Oferi danii pentru ministiri slrbegti.

Cerul niciodata nu rimine senin mult5. vreme. Norul, in acestcaz-loan Heraclid. Un aventurier inarmat cu un arbore genealogic, impodobit cu-nume impresionante sArbi,care, prrntre c:tresenunara sr despogi ieoreric,l-ar facevar doamnei'girii. Primit de cinste,devine za a tridirii din ca oaspete 'preajmadomnului. Spriiinit de nobili poloni, dar si de de Habsburgi.ambii tot mai nemulgumigi oolitica lui Alexandru - Vodi, in noiembrie i561,la Verbia, lAngi Dorohoi, profitAnd de mituirea lui Ion Motoc, comandantul cavalerieidomnului girii, mai curAnd decXt armelor,Heraclidil invingepe AIede forEa - .....mi-ar xandru. Acesta. concluzionAnd fi mai bine si iriiesc cu fiarele, JecAt cu oamenii necredinciogi"- se retragela Husi, sperAndin ajutor turc. A;teptarea e zadarnici. Totu$i, in urmitorii ani, Poartaii este refugiu. Lui ;i familiei sale. Contracarind darurile trimise de Despot dregitorilor turci prin alte cadouri, igiialveaziviaga. Nu gi lib-ertatea. fiind exilat. initial in Anatolia. la Iconium, apoi in Siria, la AIep, in celedin urma, in insula Rodos. Cheil revenirii pe rron sunr doi dintre fiii sii, trimigi la Poarii, ajutorul cumpirat de citre doamna Ruxandra din partea pa;alelor care, la rindul lor, fac presiuni asupra marelui vizir, sprijinul Iui Ioan Sigismund Tapolia. Si recuno;tinta cumnatului sau,Mircea Ciobanul, repus in tronul valah de doua ori de catreAlexandru. Mai mult decAt aceastea, poate, ,,credinga sultanului Soliman I ci ii va pedepsidestul pe moldoveni daci Ie va imoune ca domn pe Alexandru; ura lui nemirginiti fagi de valahi o intrecea cruzimea sufletului siri' (Antonio Maria Graziani). in Moldova, incilcarea legilor pimAntului de catre protestantul Despot ii aduce pieirea.Inliturat de $tefan Tomga, i;i pierde, dupi un lung asediu,domnia si viata. Schimbarile de Ia Suceavan.-trigr.l-esc

in noiembrie 1563, pe turci. De aceea, -beilerbeiul Rumeliei este insarcinat si il insciuneze pe i\lexandru. Stefan Tomqa ,.o.r,ri. RezultatuL indrdznegte ,'i i;i Portii si a Poloniei, cireia minia comuni a "p.t unul dinefemeruidomn moldavii ucisese tre pretendentii pentru Moldova. la 27 ianuau:ie l5631ncepe campania asupra Moldovei. Noua domnie incepe Tomsumbru - tatarii prada intreaga1ara. qa esteridat - crudi ironie - de cavalerie. Refugiat in Polonia, dupi cinci luni de domnie, estearestatgi, alituri de Spancioc gi Mogoc, decapitatla Liov in ma 1564. Repus in drepturi in noiembrie 1564, Alexandru confera noii stipiniri nuante mult mai sumbre. ingiduinia fagade boierii triditori din urmi cu l1 ani dispare. intre doisprezece si patruzecisi sapteiunt dagi mor;ii. Nu,este decAt implinirea legii lafll c:Ife preveoeamoartea Pentru cel vlnovati de hiclenie.Relatiile cu fudealul se inriutigesc. Sprijinul oferit lui Tomga iar, ulterior diversilor oretendenti, dar mai ales pos.ii.rnilo. do-aminarea ..i.o..iirii nilor Moldovei sunt argumente suficiente pentru a raci legarurile. Aceea;i riceali gi in raporturile cu Polonia. Singurelerelatii cordiale - cu turcii. Nu lipsite de pret cici, cetigi, pugin in schimbul sprijinului, cAteva importante, sunt distruse.Din cauzaintervengieititare, capitalaestemutati la Iasi. Contrar pirerii lui Graziani, nu dorinpa de rizbunare se afli in soatelesoarelui de gheagi a acesteidomnii.- Ci boala. Dupi mi.rturia contemporanilor, cumpliti. O boali de ochi aoarent ereditari --ratal sau a ri.mas in memoria colectivi sub numele de Bogdan cel Orb - careii provoaci dureri insuo6rtabile.insotite de secretiiourulente, pi.o"p.l. lipindu-i-se,esteapislt;i de o bunicului siu. rani a oiciorului. asemenea Din cAnd in cAnd, alituri de doamna sa, se rerragein gridina din incinta ministirii

48 / I {.:MF{ \lONAHllrtl\ / nr.77,2013

wwwlumeqcredinlei.com

wwwlumeqcredinl6i.com

nr.77 MONAI-lll-Ol{ , 2013/ L.UMI'IA / 4e

Slatina. Dar cum leacurile medicilor arde- stranie. S-a speculatmult despreprezumpIeni nu au efect de durati, iar durerea se tiva otrivire a sa. Uitdndu-se ca in statele moqtenitoare Bizangului firesc era ca acela faceun ultim gest. integegte, La 9 martie 1568, domnul convoaci ce a purtat coroana,la amurgul vietii, si se preocupede celeale sufletului.Au'fhcut-o Sfatul lirii. Cere boierilor alggereafiului sau Bogdan ca stipin tirii. Ii transmite bazileigreci9i despo;isArbi;i capi bulgari. estegreu de crezut ci un monah, sceptruf;i trimite ti porita solie prin care De aceea prin rolicita sultanului Selim al IIJea, succesorul lipsit iur:amint de toate ale acestei lumi, lproape orb, insetat de linigte, ar fi magnificului Soliman, numirea ca domn a feiiorului siu. A doua zi, Alexandru este putut constitui o amenintarepentru boierii tuns in monahism sub numele de Pahomie, unei Moldove cireia ii pirisise tronul. Alexandru. Adica Petru. Adici monavieguitor al ministirii Slatina, cici ,,inci hul Pahomie. Nequstot ctitor, pirinte a viu fiind, i-au pli.cut mai mult cele viitoatrei dintre domniiMoldovei, fiu;i nepor re decAtcele de fagi gi in locul cununei de mirgiritare gi cu pietre scumpe, a indrigit de domn el insugi. Unul dintre cele mai viata cu tundereacapului gi gi-a schimbat limpezi portrete ale sale apa4ine poetului Ioan Alexandru: numele siu dupi randul ingeresc"(CroniIJnsprezece prunci cu momolorf Dormin ca lui Azarie). Alqii considerl ci tunderea fierbinte fresco S/ofinei f Totdldonn Pohomie estedoar reflectarea remuqcirilor, asacum sfinfe / / $i-o boala este rod al blestemelor adversarilor. monohf E de rdnd lo condelele - n fresperele vegmdnt Pe ldsof coroond 9i f Singurul lucru pe care il stim esteacelaci un slroi moi cd sd sezvlnte f Si-o-mbrdcof intririi in viaga respectate rAnduielile au Fost potrivitf Pe stoluro so de oseminfe f f Pruncilugireasci a unui voievod de a cirui evla- ou sdormilf in isonulstronei cii-nhloimide vie nu avem motive si ne indoim. miezului de noplif lo Psoltire f Priveghereo domnile A lreculdin Roiin fericiref f Felele inlrerupf $irul bdrbilorvoievodole f Ce se pierd prinfumulde cdntdri / /n soboore/inesi (loonAlexondru, ldpu;neonu) domoole.

50 / I I \4ljA M( )N {l ill t)I\ / nr.77,

www.lumeocredinfei.com

de,?pltyp, ffi ^qrn* a.q,e.,
[a, sta,t ;'i, ,,;ed*att
Diolog cu pdrinteleVosile Govrild, porohul bisericiiSfdntul Nicolqe, poroclisul UniversitdfiiBucuregti
CristionCurfe

i["f]-eecreqn, lo inceputul onului gcolor,o serie d e O,N,G.:ur:imilitsnlsaculorise oto cd siste' motic oro de religie in ;coli. Co o reoctie lo ocestcurent,oorecumrecentopdrut Tnsocietoteo noostrd,preofii sou loicii ortodocsiou oYUt o initiotivd ldudobil6 - infiintoreo de ;coli pri-vote, fie ele grddinife,;coli confesionole Vosile gimnoziolesqu licee.Pdrintele primore, g predore forme de Govrild c=u-noscut.ombele liturgicdin stqt, unde este si qcum profesor de teolo-gie o religiei, qlOt.,[g qOl.ti.,,lq. priyot", unde o Morino" din Bucuresti, codrul Focultdtii,,lustinion ovut inifiotivoinfiinldrii unei ;coli de ocest gen chior in Copitold.
Mie mi-a fost foarte comod cu religia ln public.Si asta o spunca unul careamEcut primele'ore de relieiein sarulin careeram '90 dacaaq in"tr-oarmosfera... breot in anii ip'.rn. ,.p"r..Ji', cred ca m-ar in;elege^cei pugin optzeci 9i ceva Ia suti din romAni. Dar probabil ci unii n-ar ingelege,pentru ci nu gtiu ce e o amqsfbri.pascall - intr-o atmosferi de lumini gi de bucurie deosebiti. Din partea cui? Din partea copiilor, din din partea parteaparinlilor;i, de asemenea, - a profesorilor profesorilor pi inviqdiorilor i"r. nu cilcau piagul bisericii,dar carestiteauIa oreleoe carele fhceameu atunci. Pirinte, atmosfera aia s-a cam risipit...

Da, sigur ci da, s-a risipit dar nu a dispirut. S:a acutizat foarte mult conflictul intre societateacivili secularizanti gi biserici.
Bine, conflictul nu s-a acutizat. Qonfl -'i ctul -esle,.acudzat. De exemplu, un posibil punct de conflict. La clasa pregititoare pe care ali inftinqat-o le predali copiilor notiuni despre -ci rai si iad? Si accentuez iad, pentru acesi. a foit subiectul delilat. subliniat de ASURI.
I ASUR-Asocialia Secular-Ummisti din Rominia, carepretinde, printre altele,ca in Constitulie si l'ie clr previzuti laicitatea statului.

5 2 / t . t j M t r : AM O N A l l l l , t ) l l . / n r . 7 7 , 2 O 1 3

/ s3 , 2013/ LTVLA NI(INAHILOR

ai i, l, I',1 lri v,

ateisti - gi pur gi simplu dei de persecugie prindea mergind b,atq,co.p"iii--p-e.care-i cu colindul! Astizi, siracul de el, cinti in strana bisericii, pentru ci s-a schimbat un pic... Vreli si spuneti ci nu trebuie si tiiem copacul daci are crengile uscate. Bineinteles!Profesorule orofesor.la orice disciplini. Nu, nu cred! Ce nu credeti? Religia nu e ca orice alti disciplini. N u , n u . . . L a o r i c e d i s c i p l i n as e p o t facegregeli,iar gregelile trebuie corectate. Dar aici au o amploare mare. Bine, sigur ci pot aveaamploare mare si n-ar trebui sa fie gregeli. Sunt absolut de acord cu lucrul acesra.

S o en tA.rnn ln, !rrc4u4i,

institutie de invltimAnt. lucrurile nu ,'.rrr,.lii"r. asaslobode. $i daci se grefeste, lucrurile se indreapti Adici sistemul are suffcient de mulf anticorpi, incit si preintA.rnpine boala? Sigur ci da! $i sunt.totugispecialigti carestiu foarte bine - ;i cind spun specialisii. fie soecialistiin domeniJl ,.ro'..t i u h e - c a J u o r b a ' d e r e l i g i e ,f i e d e ^ a l t i disciplini si, de asemenea, pedagogi care stiu si coordonezesi si imolineasci actul ' educagional9i pedagogic. Pirinte, dar mi intreb cum, daci se face religie in gcoali, avem atitea probleme cu comport.rmentul elevilor? Pentru ci, din picate, ggaalan r mai are putere, nu mai are autoritate. Intii de toate, dupl--cursuri, copilul pleaci acasi. Apoi, sunt multi factori care

#li"t''1.'"''i -ffHE-= _Eu am predat la gcoala pe care am infiingat-o un an de zile. In anul urmitor n-am mai putut preda gi cred ci nici anul acesta,dar nu am inceput cu raiul ;i iadul, pentru faptul ci nu asase incep orele de religie.Am ajuns ;i la rai ;i iad, nu Dentru ca am dorit eu, mai intAi de toate, ci pentru faptul ci m-au intrebat copiii. Copiii intreabi.. Ce, credeli ci prima data aud de rai, de iad, de pacat, de fapti rea, de fapti buni - la ;coali, la ora de relieie?Sub nicio formi! Dar ce, prima dat"aiau contact cu duritatea in sioali? Nu, sub nicio formi! La ora de religie poate primesc nigte limuriri. $i pot primi o invigituri sau o limurire inu-un duh mult mai corect qi, mai ales,la nivelul copilului, ginAndcont de fondul lur aP€rcePuv. Dar e posibil ca un profesor, si-i pe span neinrytirat, s5-l inspiiminte copil cu ideea asta, ci niqte oameni piiitoqi ard in iad, intr-un thin etern? Sigdr ci un profesor poate si faci lucrul acesta. $i atunci nu e riu? E foarte riu! $i-l indepirtezi 9i de biserici? Bineinteles!Dar eu mi-aduc aminte din copiliria mea, pentru ci am fhcut gcoali in perioadi comunisti, si mi_-aduc amlnte de unil protesofl - pentru ca erau - profesorulmeu profesorigi profesori... de istorie gi de geografie,care aproapene indobitocea! Voia sa ne arate ca suntem maimuge. $i in-noaprea-deajun spre Criciun umbla prin sat - pentru ci era el mai doritor si slujeasci mai mult perioa-

urW CWflUl,a uL/ cn[2/1,t/, cn/La ;{,,t?41/tyw/f,i/"a/

I

contribuiei" for-"*"

ri-"-.iifoilqar-e"

tlJnfi/ wi"a/tn, PQnfr?/,t/
$tigi ce cred, pirinte? Daci gre$ette un medic e foarte grav! Suferi ftzic un om. Dar daci un profesor grege$te, copilul poate si aibi tot destinul mutilat. Iar daci un preot, respectiv profesor de religie, gregegte,nu se va vedea aici, evident. Dar se va vedea dincolo, in viafa de apoi. Si asta e cel mai graw Da, apa este. Dar haideti s5.v5.spun ceva: orice profesor functioneazi. inlr-o gcoali. $coala respectivS" are un director. Existi., de asemenea,pe.sl,e..el, alli profesori, care sunt coordonatori. Existi inspectorate,existi inspectori. Adici, haideti si fim realisti! Nu suntem chiar ca-n poiiti.i, u.rd. fac.- fiecare ce vrem... Pentru ci si acolo, dupi ce omul face ceva,esretras la rispunderesi nadiiduim sI indreptim lucrurile. Dai aici, intr-o

lu-i. $coala ar trebui si. joace un rol hoti.ritor. Aveli in fagi un om care a fbcut Iiceul pedagogic, sectiade filologie-istorie, si era mAndria noastri. Dupa aceea am fhcut seminar, facultate, mi rog! dar mAndria noastri era liceul. Purtam matricola aceea cu demnitate. Nu se admitea si cobori qtacheta liceului mai jos decit era permis. Era un nivel, un standard la care cooilul trebuia sa se ridice. Ce insemna aita? Asta insemna se; qiozlg4e in actul de predare, seriozitate in actul educational, seriozitatein toate. Si deci si scoaiaar trebui sa ioace un rol io".te i-po.tant. insi cred'ci ar trebui sa fie mai atenti si dascilii. dar si pirintii, si tare --"g L,.r.,rr" daca sJai t."ge nipte semnale de alarmi. Si eu vI spun ca'duhovnic, ca preot care'spovedesJ, ci stau de vorbi cu mulgi tineri - mai ales '92 ca biserica in care sluiesc eu din e paraclis universitar.$i n" puteEi da "a seam a ce'-= p.g$e_uQas_a :rrre. e II1?.ss aL+ 3...
\1( )NAHIl ()ll. / 55 nr.77, 201 3 / L t r\4F-.A

ww.lumeocredinlei.com

dle"Nq-reljzalq,--crsd-eli:$u-chiar-da-qi qs-dAm-ssa![4 pini Ia un punct.S€-int{-mpli tserus-alat ds€IaJle-.s.u-sqpjii,
n u p o t s p r l n em a l m u l t p e n t r u c a s u n t _:_*___.-i_r I i nigre,limiteale bunului simE,qare_ii.4or llgllla Pfntru_ toata vrala lQr. Adici? Plecind de la prasticilepe carele_depr!-nd-prin inre1miaiuFetettzorutui, i nternetului - mai alesal internetuluil Da, internetul e foarte liber. Iar libertatea, atunci cAnd nu $tii s-o folosegti, poate si-1i gi diuneze. Dar sunt Ei oameni care se intreab5. unde e libertatea credinlei, daci religia e obligatorie? Copiii sunt prea mici ca si decidi. Din acest motiv sunt piringi, din acest motiv sunt dascili, din acestmotiv sunt profesori, din acest motiv sunt oameni in spate. $i maturi care au experientS" as vrea totugi si spun ceva tuturor ceIor care au intervenit, acestei asociagii ASUR si probabil ci sunt sute in tara aceastatare trebuie si se faci auzite',ca - as vrea si spun, si-;i justifice existenga are in spateleei autoritotugi, c5.-Biserica tateaa probabil 15-16, n-am fXcut exact un calcul, ca si qtim exact cili crestini ortodocgi sunt, dar sigur sunt'cel pilEin 15-16 milioane de creyini ortodocgi! $i aceasti maioritate qi-a cAstigat acest drept al predirii religiei dUpj-d-pc1o"d" de.50 de ani"ds_ateis-m ;i nu or_ice ateism, ci upuJ miljt-4119_ 9;_p_ers_qeulor. Tiebuie si mai intelegem un lucru: gi Biserica gi gtiu ci si Ministerul educagiCe pot face la ora de religie copiii ei $i cercetirii au fhcut sondaie, au luat opinii. intrebqfl cqp-iii-daci.;o.r sau nu de alti relieie? vor {eligi?l C-e! m4!mulgi vor. Piringii? Nrr.sud-oblgagi si participe Ia ora Si din cite stiu eu, cind, de de religie. -Maio-.titatea! privati pe care qgr e*e-pltt, sunq-mai. mulii musulrnaniinL4 mine, la Qggala

$coclodin FotozZiarul

flk"rr

i nfiintato, r,r"iiffi .ill ."r.-ff +;"ti Z" tr.o qioall, se poate faceori de religie Saude o alti conf-ecopiii,trgrozi;a* a._.*" * r. p.- pentru ei, separat.
www.lumeocredinfei,com

Sunt copii care vor ora de religie siune, la fel. Sau daci sunt mai multi intr-o clasi vine oastorul sau coordo- pentru ci e mai ugoari, e relaxanti. Unii spun cl este relaxanti, pentru natorul cultului reipectiv,gi isi tine ora algii ora de religie ajuti la creqtereamelucrul acesta: fie clar de religie. Deci si Cind spunem nimeni nu impune ora de religie creg- dili si asa mai"departe. 'e . i' t t' r. ' Ia ola ce ter€le ora de trn-ortoooxa curva. " rellgre, ne relgllIn ortodox. tacuga de un protesor c-!'.e$tln PAni la urmi, e o disciplini oplioAre posibilitateaprofesorul si-i furnizenald., iar pirintele, impreuni cu profesorul, poate si-gi retragi copilul de la ze informagii, conexiuni din toati istoria umaniraEii.Estea;a de bogata,agade ora de religie. frumoasal Poatc si fie aga de frumoasi E fo:rt"e-4-d,eyirat, 9i lucrul acesta.Dar incAt,uq figi atengi: agr..,eqnoscutsituatii,in_care ;i aga{e bogata ora de rgtfgie^, p-{ti+"tii au vrut- -si retragi copilul de Ia plotefor-fun P94!9 s o.transforme tnora de religie, si cooilul s-a-revokat,.co- ir-o ori de enciclooedie!Si eu mi-aduc p-rlul-a-vrui. $i atunci, conducerea gcolii aminte ci atunci-cjndambrerlat, in ulti mul an, erau-eleylde-la-clasa-indi-la niei -n=.a-s-tiutcu:n-si- procedeze-.pentru pur gisimp-l-u' care eksa-a-cincea--.*copiii, nu pe de o parte, il.vedel p: :.fil, !a, qorea sa partlclpe, de ano:al Erauaqa voiau-sLsr*tcrnr:re 9l B_e-_oe_alla*paffe-era parinde, care venea cu autoritatea de trenati, vorbeam atit de multe lucruri, tati sau de mami. imi puneau atAt de multe intrebiri, penwww.lumeccredinlsi.com

56 / LUMEA MONAHILOR / nr. 77,2O13

nr.77,2013/ I.UMEAMONAHILOR / 5z

tru ci, d$pi ce le predam lectia pe care o aveam de predat, conform programei, duoi aceeadiscutam. Si au foarte multe tnt^reblri, fo^rt. .r,,.,1t.1 $ le c*ri!!v4 pur ciutator, in si simplu sp_ir!ul-as9$!a-de al doilea rind, ii ajuti si.gi. completeze anumite cuno;rin;e, nogiuni,.gi, in al treilea rAnd, i nterrego-ncaza,-exrra-o:dinal de bine. Uitagi o experiengi extraordinari. La un moment dat, la clasajntAi, ei nici nu gtiau foarte bine si citeasci, le-am dat si.-gi treaci fiecare intr-un carnetel numele de botez al coleeilor lor. De unde am plecat?Unul din clopii era bolnav. $i toti au inceput sa spuni: ,,Pirinte, dar Toti au ce are?Dar cum o fi. saracul?" empatizat, l-au compatimit. $i atlnci Ie-arn spus: ,,LJitagi,yoi va putegi ruga acasi.. Seara, c6.nd spunegi Jugigiunea, ia rugali-vi voi pentru colegi. Dar ista e secretul nostru. Nu trebuie sa ptie foarte multi lume de lucrul acesta." $i intr-adevir, ei s-au ambitionat, a fost o emulagie extraordinari gi vreau si vi spun ca s-au legat ni;te prietenii la nivelul ila, s-a inchegat colectivul a9ade frumos, cum nu vi putegi imagina! Ce e riu intr-asta? ?ii, e riu, spqn adv.e-r;i-4rii,e riu ci nu existi diversitate. In loc si predaEi religia, ar trebui si predati istoria religiilor, ci altfel nu au alternativi copiii. Cred ci cei mai mulgi care pretind ca trebuie sa se predea iitoria religiilor - si-mi fie iertai cl spun lucrul alesta! - qrq-oca n-au Pus ln.vrara ror mana pe un .manual de-ls_t-oria religiilor! A preda istoria r.lieiili o anumiti p-r5:gitire .oiil.tlnii ".cesiii Eu cieilc{ iitoria " religiilor poate fi predati il:fedgyar_la liceu, sub niqlo formi la clasels.primare, iuE-nicio forma la gimnaziu. Hiideti si

spunem ci e aseminitoare cu istoria literaturii universale. Da. Se preda numai la liceu. Ei bine, deci, e nevoie de o anumiti pregitire pentru asta. Ora de religie nu poate fi inlocuita - parereamea! Haidegi si propunem ca, la nivel de liceu, sa se predea gi istoria religiilor. Ar Fr grozavl

r,Fn* 3 u Sz,aa,t eterdan
ca/ a/ ftui,nnnitntp
foarte des-

de qe$.p3g1!lle

poate si gestionezeaceastelucrare, are in spatele ei rrupul v-ig,adlcl oamenii, gi asta esrefoarte important. Copiii, pfuinFi-b"nicii, toti careDur si simolu vor relieiain scoala.|,r treDulelntreDatl,oamenil acestia.M-t@at wlj7'na-a@,
cu ctTma r !n!r_4J.

sufletuloamenilor.
Cine ne poate arita ce riu face ora de religie?Nu existi un asemenea riu! Fgte foar-te.clar, copiii d eyin:naisensibili*mai deschigi...Sigur ci sunt gi copii si tineri c.aren-u_y-o-{,saaudi de religie. -Sunt unii dintre ei care-11s_1ap1p-i111icflaidegi si vi dau un exemplu, acum mi-a venit in
www,lumeqcredinlei.com

minte: un copil a intrat la liceu, un liceu foarte bun. Copilul acesta a ajuns pe faza nagionalS. la olimpiadi.la trei materii:. la matematlca, Ia o materle Pe carenu ml-o amintesc,;i Ia religie!El nu a venir si mi intrebe,ci a venit sa-mi spuna: ,,Parinte, Iaceil-ml o rugaclune sa reusescsa merg gi la olimpiadi la religie." Si a putut si invete si Ia matematici. oentru ci e co' .t .tr. pil silitor, si a luat locul doi pe tara, l-am ielicitat la'biserici, in faga i.rt,t.or, i-"oferit 9i un cadou, gi i-am spus: ,,Foarte bine!" Deci c-Lne-^v-rea si tnvegg.carte invali catte, da-r qunt oameni qarc-_l of_qi

gadgar_sa-i[_]9sul Sunt oameni "lesa. care cred ci.sunt buni la toate si stiu de
toate...

58 / LUMEA MONAHILOR / nr.77,2O13

nr.77,2Q13 / LUMEANIONAHILOR / se

e{r}r*htuf* M

ei,rnnn'tnhnln,
Brincoveni in Patriarhia RomAni. Au Fostaprobate qi programele moral-religiLiudagi"pe pe zlcle$te gi LauclaF sl iate"tid.;te oase oase'uuvintul "CuuAnt.tl care Domnul!', destinatepersoaneloraflate in detengie,ca gi tru-orsanismele-deliberatiye*s!-sxs-cgtive Ortodoxi RomAni la nivel din Bi-serica parohial, eparhial;i central pentru o noui perioadi.deparr', n i.(2QL+2o I R).

aa-Sfemdui S.ineddin .nonozi.ti1-o3"1u1 la proiectulmiiembrie2003'eferitoare nier de la RogiaMontani aJraul;;agg-de Academiei Rnmine 641s po4$a--qfieialac. in domeniu",semai diipuaE-ds-specia.li;ri ln comunicatulBisericii. precizeazi"

ecoloqice ale acestui demers. De altfel, qi

qi sa sededicein intregime le financiare Sa a uorbii, in misiunii lor.'sanctitatea cadrulviziteisalein Athos. din luna trecuti, gi despre :,
L[oriulleglur]e,
.' i.

un suDlect carea cauzat

semnificativi a rel4g[i!-o1ino i.nrautigrie
I t I ^ rasicilugiri. t{q guLeInur cle ta_r\ter_ l'atnarhul a ahrmat, ln pnvlnta con-

flictului asupra scgtlrii de taxe, ci nu intentioneazi si acceote nicio discutie privirid schimbarea situatiei actuale de'la Muntele Athos.

Peste 700 de credinciosi vor dona sAnqepAni la sfArqitul anului, in cadrul canioaniei initiate de ParaclisulCatedralei li4Antuirii'Neamului din Bucuregti. Astfel, actiuneaa continuat pe 12 noiembrie, la Facultateade Pompieri Bucuresti, Ia Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucuregti (250 donatori); pe 18 9i 19 noiembrie la $coalade Ofigeri de la CAmpina (300 de donatori). Acgiuni similareau avut loc la parohii qi institugii din Bucureqti, Ploieqti, qi CAmpina.

Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu, a cerut cilugirilor ie la Muntele Athos si evite invEstitii-

Hotirirea a fost luatS.la finalul lunii octombrie, in gedingade lucru a Sflntului Sinod al Bisericii Ortodoxe. De au fost stabilite etapelepregiasemenea, in-anul 2014 tirilor pentru desfhs,urarea a Anului omagial euharistic (al Sfinrei Spovedanii ;i af Sfint.i impartaqanii)qi a Anului comemorativ al Sfintilor Martiri

"Referitor la participareaunor preoti din judegul Vaslui la protestelepublice din localitatea Pungegti impotriva gazelor de 9ist, precizim ci acegtianu s-au consultat cu Patriarhia RomAni, pentru ci nu sunt subordonatiiei, ci epiicopiei Hugilor, iar implicarea lor este una personali impreuni cu o parte din comunitatea de credinciogi".

"Pao-pqzi+ie-qfiqidi. Buenea.ur+=alq,

triarhia RomAni nu a formulat o pozigie oficiali in legituri cu problema exploririi gi exploatirii gazelorde gist in Rominia, temeinic toate imdeoarecenu cunoa.$te plicaliile politice, economice, sociale gi
ww w. lu qeqcredinlai.tom

Activi5tii qgg'Jife de la Uniunea Europ."[$-b'".ura de o victorie, dupi ce Parlamentul European a rcspjgs o rezolutie care declara avortul ca fiind un "drept u-a"tt, gi C.r." ca ioate girile UE si legalizeze. practicarea lui. Dezbaterea s-a incheiat cu rj:soingerea"RaFortrrlui E-sgelg" privind Drepturile 9i Sinitatea Sexuali gi Reproductiva, gi trimiterea lui _in4pqi-la gomiter pentru "mai multe studii".35l de membri ai Parlamenrului in favoarea tiimiterii E"ropeiffiJuoiai rezolugiei inapoi Ia comitet, in timp ce

ll2 "tl_vtte!-imPotuvi,'.'
nr. 77, 2Q13 / LtjlVR{ hlON,q.HIi.OR/ 6l

6 0 / I . U M E AM O N A H I I - O R / nr.77,2o13

F

I Noi apari ii la
gi A i a c u m m a i m u l t e v a r i a n t ed e a te abona la revisteleLumeaCredin,tei LumeaMonahilor,a t a t d i n l a r a c 6 t g i d i n s t r d i n i t a t e .A l e g e m e t o d a c a r e ! i s e potrivegte! (n.1946), mai inchinati gietnologului Nicolescu Costion teologului Cartea (1932-1986), rusAndrei pomeniri ortodox Tarkovski cineast dreptei a marelui eaeste poate laEditura,,Lumea Credinlei": mai acasi decAt fi fost niciieri ci n-ar tarkovskiene, unici a vieliigioperei cregtin-ortodoxi radiografie o minulioasi peo vastibibliograp6nd intemeiati exegetici, astiziprinamploare 5irigoare gilargicirculagie dinspaliul euro-amerilimbile deculturi fielazi(inmai toate invagul o afirmalie suspendati documentari care nulasinici can), cuo acribie cu viual cirlii,ceincitipealocuri nicinuucide duhul darcare subiectivitelii, subtil Figura luiTarkovski serecompune dirroape romanegti. tensiuni 9itonuri poate maipresus dar, cititorului, caom;i caartist, in conStiinla 5iinolvidabil neputinluiHristos totuti intr-o lume sstila alvremurilor, detoate, cabiruitor 5i gilibertatea pdnd forla mirturisitoare a spiritului lacapdt cioasi sdzigizuiasci prin arti biruitor afostpoate celmaimare aartei adevirate.Tarkovski creatoare (Razvan jumdtate XX, Codrescu) a secolului dina doua alcomunismului PlStegte abonamentu I di rect pe site-uI revistei:www.l u meocredintei.com i n o r i c el o c d i n l u m e ,i a r p r e l u r i l es u n t s t a b i l i t e in funcLivrarea e posibilS p r a c t i c a t e p e n t r u l a d e d e P o g t a R o m 6 n d t r a n s p o r t , c e l e 3 d e stinalii: 1ie tarifele ( A m e r i c a , R e s t u d l e s t i n a t i i l o r A s i a , A u s t r a l i a e t c . ) 1 .R o m 6 n i a 2. Europa 3.

credinta, nidejdea liubirea
in viala5ioperalui

Tarkovski Andrei

M u l t m a is i m p l ut : r i m i l i u n s i m p l us m s; i t e a b o n e z i ! VoT r i m i l i d e p e t e l e f o n u lt i u m o b i l u n s m s l a n u m d r u l7 5 7 5 i n r e t e l e l e d a f o n e 9 i C o s m o t e 9 i l a n u m a r u l 7 4 7 Oi n r e l e a u aO r a n g e ,c u t e x t u l L M i n s o l i t d e n u m e ,p r e n u m eg i a d r e s a completd. D u p d c e a i t r i m i ss m s - u l v , e i p r i m i r e v i s t al a a d r e s a in specificatd , c u t i at a pogtala. C o s t u lu n u i a b o n a m e n tp e n t r u 1 2 l u n i e s t ed e I 0 e u r o + T V A . Exemplu desms: LM Bogdan lonescu, nr3,BlA43, Sc strZorilor, B,Ap98, judet 500051 Brasov, Brasov, cod D a c d u t i l i z e z iu n a b o n a m e n t d e t e l e f o n i em o b i l S ,c o n t r a v a l o a r e a b o ( 1 0 e u r o + T V A l a c u r s u lB N Rd i n z i u a e m i t e r i if a c t u r i i )v a n a m e n t u l u ir e v i s t e i p e apirea f a c t u r ae m i s i d e o p e r a t o r u l d e t e l e f o n i em o b i l d .D a c i u t i l i z e z o i car, o n t r a v a l o a r ea t e l a p r e p l d t i t Sc ab o n a m e n t u l u r i e v i s t es i ev a s c a d e a din creditul c a r t e l e ip e c a r eo u t i l i z e z i P . e n t r ud e t a l i i ,p o l i a p e l a n u m a r u ld e t e l e f o n 1 8 0 8 , l a t a r i f n o r m a l ,d e l u n i p 6 n dv i n e r ii n t r e o r e l e 1 0 - 1 8 . Livrarea r e v i s t eiin c e p ed i n l u n a i m e d i a t u r m d t o a r ed , acaSMS-ud l e a b o n a r ee s t e t r i m i s p 6 n d p e d a t a d e 2 0 a l u n i ii n c u r s .

Beneficiar: SCLumea CredinleiSRL[societatea careediteazdrevista] R C o d f i s c a l : O3 0 15 1 7 5 7 R O9 5 I N G B0 0 0 09 9 9 9 0 2 9 9 7 3 7 4 Cod IBAN: deschis l a I N GB a n k pogtal, plalii prin ordin de platS/mandat Dupd efectuarea o copie a docugiadresa mentuluide platatrebuietrimi# impreundcu datelepersonale de livrare completa]prin email (redactia@ [nume,prenume,numir de telefon,email,adresa lumeacredintei.com), prin fax:(004)021 de curierat: 310 71 81 sau prin pogta/firmd pe adresaStr.Pictor$tefanLuchia sc. C, et. 3, ap.7, Bucuregti, cod n nr.12, Sector2, '23958, precizarea'Abonament cu LumeaCredinlei/LumeaMonahilor'i

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful