You are on page 1of 13

DINAMICA APELOR OCEANICE

Asupra apelor oceanice actioneaza o multitudine de factori care determina modificarea nivelului apelor. Cei mai importanti factori sunt : miscarile tectonice, factorii hidrometeorologici si factorii cosmici. Actiunea combinata a acestora, determina oscilatii ale nivelului, oscilatii ce se mpart n trei grupe :

oscilatii variabile de tip progresiv (miscari seculare) pot fi pozitive sau negative; oscilatii periodice determinate de influenta Lunii si a oarelui; oscilatii neperiodice determinate de factorii meteorologici mai ales. Miscarile periodice (Mareele)

!iscarile periodice ale apelor oceanice sunt reprezentate de maree. "atorita atractiei Lunii si a oarelui, fiecare particula de apa se deplaseaza pe o orbita eliptica. !areele sunt reprezentate printr-o miscare de naltare a apei denumita lu! (maree "nalta) si o miscare de cobor#re numita re lu! (maree #oasa). $n largul oceanului, flu%ul nseamna cresterea nivelului iar reflu%ul, scaderea nivelului. La tarmurile &oase se manifesta prin naintarea pe uscat a apei, la flu%, si prin retragerea apei la reflu%. $n larg, nivelul apei creste cu '() m, fiind practic insesizabil de catre navele n mars, pe c#nd la tarm *mai ales la cele nalte+ n anumite regiuni, nivelul poate creste p#na la ,-,.m. "intre cei doi factori generatori, Luna si care este mai aproape de /am#nt. oarele, atractia cea mai puternica o are Luna,

/rincipalele elemente de maree sunt : $-perioada

maree nalta

amplitudine nalti mea maree i nalte

nivel mediu

maree &oasa naltimea mareei &oase

nivelul 0 al hartii Perioada este intervalul de timp dintre doua maree nalte *&oase+ succesive. Durata este &umatatea perioadei, si reprezinta intervalul de timp dintre mareea nalta si cea &oasa. Amplitudinea, durata si naltimea sunt elementele care variaza cel mai mult dintre toate, cel mai important fiind amplitudinea. Aceasta variaza n functie de fazele Lunii, declinatia astrilor si distanta de la /am#nt la cei doi astri. %ariatia "n unctie de a&ele Lunii C#nd cei trei astri se afla la con&unctie *Luna noua+ sau n opozitie *Luna plina+, deci Luna se afla la sizigii, unei maree nalte produse de Luna i corespunde o maree nalta solara. "in compunerea acestora va rezulta o maree de amplitudine ma%ima, numita maree de si&igii (maree vie). La cuadratura, c#nd /am#ntul, Luna si oarele formeaza un unghi drept, la primul si al doilea patrar, unei maree nalte produsa de Luna, i corespunde o maree &oasa produsa de oare. 1a rezulta o maree de amplitudine minima, numita maree de cuadratura (apa moarta). Amplitudinea scade de la luna noua la primul patrar si ntre luna plina si al doilea patrar, si creste progresiv ntre primul patrar si luna plina si de la ultimul patrar la luna noua. %ariatia "n unctie de declinatia astrilor

C#nd declinatia unui astru este egala cu zero, a%a mare a elipsoidului de maree se suprapune peste planul ecuatorului ceresc. Astfel, vom avea maree de amplitudini egale la aceleasi latitudini. C#nd declinatia este diferita de zero, la ecuator si la poli mareele au aceeasi amplitudine, dar de la ecuator inegalitatea creste p#na la latitudinea a carei valoare este egala cu declinatia. %ariatia "n unctie de distanta dintre Pam'nt si cei doi astri La perigeu, amplitudinea este mai mare cu 203 dec#t la apogeu. La periheliu, amplitudinea este mai mare cu ,03 dec#t la afeliu. $n '2h40m, n ma&oritatea zonelor de pe glob se produc doua maree nalte si doua maree &oase, cu o perioada de ,'h'4m. $n functie de naltimea mareelor, amplitudine si durata, se face clasificarea mareelor : maree semidiurne regulate au doua flu%uri si doua reflu%uri de amplitudini egale. unt caracteristice n vestul 5uropei si estul Americii de 6ord; maree semidiurne neregulate tot cu doua maree nalte si doua maree &oase, dar de amplitudini inegale, n functie de declinatia Lunii; maree diurne sunt formate dintr-o singura maree nalta si una &oasa, datorita influentei ma&ore a oarelui, determinate de inegalitatile diurne, sub influenta declinatiei astrilor. Astfel de maree au loc n 7olfurile !e%ic, /ersic, Aden; maree mi!te la declinatii mici ale Lunii se produc doua maree nalte si doua mare &oase, iar la declinatii mari al Lunii se produc o maree nalta si o maree &oasa. Aceste maree se produc n Australia, 5 si 5 Asie si n insulele pacifice;

8n alt tip de maree sunt mareele luviale. Acestea se produc la patrunderea undei mareice pe gura de varsare a unor r#uri sau fluvii. /atrundere undei mareice determina forma gurii de varsare *ca o p#lnie+. Aceasta unda produce un zgomot infernal la naintare, av#nd aspectul unei bare, cu partea frontala abrupta si spumeg#nd *ntoarcere unei parti a apei fluviale n amonte+. Acest fenomen se numeste proroca *Amazon+, bora *9amisa+,mascaret * ena+. 8nda mareica are o naltime de : m, o viteza de apro%imativ '' 6d si patrunde n interior pe o distanta de p#na la '40 !m, zgomotul produs fiind caracteristic. /e 9amisa, unda are naltimea de ) m, si patrunde ,00 ;m, p#na la Londra. /e <uang <e, are o naltime de 2 m, ,4 6d viteza si patrund )40 ;m n interior. /e 7ange, are o naltime de ) m, si patrunde ,.0 ;m n interior. Amplitudinea mareelor este ma%ima la intrarea pe fluviu si scade spre amonte, datorita pierderii energiei prin frecarea de mal si de fundul albiei, dar si datorita curentului fluvial. =enomenul mareic se produce la anumite ore, n diferite puncte ale oceanului. $n acest scop s-au construit harti cu izolinii numite linii cotidiale care reprezinta punctele n care mareea se produce la aceeasi ora. /e aceste harti sunt trecute si punctele am idronice catre care se ndreapta unda *valul+ mareic ntr-o anumita zona. Astfel, n !. 6ordului e%ista trei astfel de puncte. !areea nalta sau &oasa nu se produc ntotdeauna c#nd Luna se gaseste deasupra meridianului locului. e pot produce mai nainte sau mai t#rziu, de la c#teva ore la c#teva zile.

Aceasta nt#rziere fata de momentul astronomic se numeste v'rsta mareei. $n 7olful >io de La /lata, se semnaleaza o nt#rziere de ' zile fata de momentul actual. Cele mai puternice maree se formeaza n 65 Americii de 6ord, la ?.=und@ n apropiere de 7olful f.Laurentiu, unde se nregistreaza valori de ,-,. m. 1alori mari al mareelor se nregistreaza si n !. Alba ,.,: m, n 5 Americii de ud *n Argentina+ ,2,' m, pe coastele =rantei -(,' m, pe coastele de 5 ale Angliei .(- m. $n =ranta se gasesc doua dintre primele centrale mareice construite n lume : >ance si !ont t.!ichel, cu turbine rotative n ambele sensuri. Mareea teoretica este acea maree care s-ar produce datorita unor multiple forte, n cazul unui /am#nt ipotetic, sferic si complet acoperit cu apa. Mareea e ectiva este mareea influentata de distributia inegala a apei si uscatului, de ad#ncimea diferita, de forma reliefului submarin si de configuratia coastei. Cele mai apropiate maree de cele teoretice se produc ntre 40A si coastele Antartidei. Consecintele mareelor sunt : actiune de modificare a tarmului, datorita variatiilor de nivel si curentilor pe care i provoaca; rol de igienizare a unor zone seminchise cum ar fi de e%emplu laguna 1enetiei; energia electrica obtinuta, prin centralele mareo-motrice 'B de centrale; pentru navigatie, faciliteaza intrarea n porturi a navelor cu pesca& mare : >otterdam, <amburg, Londra. %alurile 1alurile sunt miscari neperiodice ale apei oceanice n care fiecare particula descrie o orbita circulara; deci n cazul valurilor, apa nu se deplaseaza din cauza orbitei circulare. 5lementele valurilor sunt : $ - perioada valului

creasta

naltimea

valului ni vel mediu talpa Lungimea de unda reprezinta distanta pe orizontala succesive; directia de propagare a valurilor fiind un alt element. dintre doua creste

Cauza cea mai frecventa a formarii valurilor este v#ntul, ntre cele doua fenomene e%ist#nd legatura :

1C69
() , 4 B ,0 ,, vite&a *m+s, '() ,0 ,. '4 peste 'B - *m, 0,'4 ',4 4 ,, peste ,'

%AL L *m, p#na n ,0 20 :4 ,':0 ,200 $ *sec, '() 4 B,4 ,) ,.

1alurile se clasifica dupa mai multe criterii : a) dupa cau&a care le generea&a . b) valuri de v#nt; valuri seismice; valuri stationare; valuri interne; valurile navei; valuri ntretinute care se manifesta at#ta timp c#t actioneaza forta generatoare; valuri libere valurile de hula;

dupa durata actiunii .

c)

dupa dimensiunile geometrice ale valurilor . valuri scurte c#nd raportul dintre lungime si naltime este mai mic de 20; valuri lungi c#nd raportul dintre lungime si naltime este ntre '('4.

%alurile de v'nt Dau nastere datorita actiunii tangentiale a v#ntului asupra suprafetei apei. 1aloarea dimensiunilor depinde de directia si durata de actiune a v#ntului *fech+, intensitatea v#ntului, configuratia coastei si relieful submarin. Dnitial se formeaza mici ncretituri ale apei, care la ncetarea v#ntului se pot amortiza, apoi, odata cu intensificarea v#ntului, valurile cresc ca dimensiuni, iar creasta valului poate fi spulberata si mprastiata pe toata suprafata marii. Crestele retezate si nspumate se numesc berbeci, lebede sau armasari. 1alurile actioneaza n mod diferit la tarm si n larg. La tarmurile nalte forta de izbire fiind n &ur de )0 9Em', determina erodarea bazei tarmului, prabusirea partii superioare si retragerea falezei. La tarmurile &oase, creasta valului se rastoarna peste mal si se prelinge. 1alurile din larg sunt mai ales valuri de -ula. 1alurile de hula sunt produse de o perturbatie meteorologica si se manifesta si dupa ce cauza generatoare a ncetat. Aceste valuri pot apare nsa si naintea acestei perturbatii. 5le preced sau urmeaza o furtuna. e propaga sub forma de sisteme *r#nduri+. $n zona de formare au naltime si lungime mare si pe masura ce se ndeparteaza de cauza, naltimea scade, dar lungimea si viteza ram#n aceleasi. 1alurile de hula pot avea p#na la 200 m lungime si 2 m naltime. "irectia de propagare a acestor valuri se modifica daca nt#lnesc zone cu funduri mici. $n mare larga si ad#nca, indica ntotdeauna directia v#ntului. )ri&antii sunt valuri de hula produse de furtuni ndepartate care nt#lnesc ape putin ad#nci si se deformeaza cresc#nd e%agerat n naltime. La scaderea ad#ncimii, crestele se rastoarna din cauza naltimii e%agerate. ?rizanti de dimensiuni mari se formeaza pe coastele Australiei de 5st, Californiei si Dns.<aFaii. %alurile seismice unt valuri care se produc ca urmare a unor cutremure de pam#nt submarine sau a prabusirii unor pachete de aluviuni. $n largul marii sunt greu de detectat, av#nd lungimi de peste ,00 !m, naltimi de c#teva picioare si viteze de p#na la )00 6d. La intrarea n ape putin ad#nci, devin mai scurte dar foarte nalte p#na la )0 m. Dnitial miscarea se propaga pe verticala, de la hipocentru la epicentru *suprafata apei+. "e la suprafata se propaga concentric n toate directiile. /rimul val este cel mai nalt, cu energia cea mai mare, dupa care urmeaza o succesiune de valuri mai mici, si apoi treptat dispar. /erioada de formare este de ,0(20 minute. Aceste valuri se numesc tsunami. 5le parcurg distante mari *de e%emplu ,E) din /acific+. unt valuri deosebit de violente. C#teodata se observa o scadere brusca a apei n largul marii nainteaza talpa. %alurile stationare (seise) sunt valuri anemobarice. unt caracteristice marilor nchise sau seminchise si se manifesta ca un fel de pendulare a masei de apa de la un tarm la altul. /ot fi confundate de cele mai multe ori cu mareea.

%alurile interne (apa moarta) sunt caracteristice zonelor polare si se formeaza n zona de varsare a unor fluvii *Lena, Gbi, 5nisei+. >educ simtitor viteza de naintare a navelor. %alurile navei sunt determinate de naintarea navei prin apa. unt oblice fata de corpul navei, cu o nclinare de ,4A('0A. "epind de viteza navei, profilul navei si agitatia marii. $n zona tarmurilor nalte, pe timpul furtunilor, pot lua nastere valuri de inter erenta, care pot atinge naltimi de 40 m. Apa din primul val se combina la retragere cu urmatorul val, din aceasta combinare rezult#nd un val de dimensiuni mai mari. Curentii marini Curentii marini sunt miscari ale maselor de apa oceanice, ce transporta apa dintr-o zona ntr-alta, sub influenta unor forte e%terioare. Aceste miscari mai sunt numite si miscari de translatie. Curentii marini difera ca forma, lungime si temperatura. /articularitatile curentilor sunt determinate de factorii generatori si modificatori. =actorii generatori sunt reprezentati de v#nturile regulate si periodice, diferenta de densitate, convectia libera sau impusa si maree. =actorii modificatori sunt forta Coriollis *ce influenteaza directia curentilor+ si forta de frecare *ce influenteaza viteza+. Ca si valurile, curentii marini se clasifica n functie de mai multe criterii : a) b) dupa directie si orma . curenti orizontali de fund sau de suprafata *?osfor, "ardanele+; curenti verticali ascendenti sau descendenti; curenti liniari si pastreaza directia initiala; curenti circulari se deplaseaza n cerc. dupa gene&a . curenti de frictiune *impulsiune+ sunt generati de v#nturile regulate si periodice : alizee, v#nturile de vest si musoni. Curentii produsi de alizee si v#nturile de vest sunt curenti de deriva. Acestia se deplaseaza pe aceeasi directie ca n regiunile de formare, initial paralel cu directia v#ntului. C#nd intervine forta Coriollis, se produce o deviatie de 24A dreapta n emisfera nordica. 1iteza curentului de deriva *de deplasare+, scade cu ad#ncimea. $n zona temperata viteza este '3 din viteza v#ntului, iar n zona subpolara, viteza este 43 din viteza v#ntului; curenti de densitate sunt determinati de diferenta de densitate si salinitate dintre doua zone, apele deplas#ndu-se din zonele cu densitati mici spre zonele cu densitati mari. e mai numesc si curenti de compensatie. $n ?osfor, din cauza densitatii mai mari a apelor din !. !editerana, apele din !. 6eagra au sensul spre tr."ardanele pe la suprafata, fiind compensate cu un curent de sens contrar la ad#ncime; curenti determinati de diferente de nivel aceasta diferenta de nivel este determinata de bilantul hidrologic diferit *apa pierduta si apa primita+. Apele unde bilantul este pozitiv *!. ?altica+, au un nivel mai ridicat dec#t apele din zonele unde bilantul este negativ;

curenti de maree sunt curenti periodici, fiind alternativi sau giratorii. Curentii alternativi pastreaza aceeasi directie n prima &umatate de perioada si directie opusa n cealalta &umatate de perioada. Curentii giratorii se rotesc n toate directiile n &urul unui punct fi%. La curentii alternativi, schimbarea de directie este instantanee, n timp ce la curentii giratorii sunt greu de separat cele doua faze *maree nalta si maree &oasa+. 1iteza curentilor de maree poate a&unge p#na la ,0 6d. Acestia se manifesta violent n estuare si str#mtori. $n tr.!essina, . ore curentul are directia dinspre !. Donica spre !.9ireniana, celelalte . ore fiind n sens invers, form#ndu-se astfel niste scari de maree si v#rte&uri puternice; curenti de debit se formeaza datorita aportului de ape dulci n zona de varsare a unor fluvii, Curentul Floridei fiind n acest sens unul dintre cei mai puternici curenti. dupa temperatura

c) -

curenti calzi temperatura peste '4AC. Apa este de culoare albastru nchis. Acesti curenti au salinitate mare si ma&oritatea se deplaseaza de-a lungul paralelelor; curenti reci - temperatura sub ,.AC. Au culoarea verzuie datorita planctonului si se deplaseaza de-a lungul meridianelor.

"eterminarea elementelor de curenti poate fi facuta cu un flotor sau cu aparatura mai comple%a : curentometru si curentograf.

Grientarile curentilor n oceanele planetare pot fi schitate n modul urmator. $n Oceanul Atlantic :

C. Labrador 7olfstream C. Atlanticului de 6ord

C. =loridei

C. Caraibelor

C. Antilelor

Alizeul de 65

C. 6ord C. rece de compensatie C. 7uianelor al Canarelor

5cuatorial

de

/(

C. 5cuatorial contrar C. 5cuatorial de ud

=ol;land C. ?raziliei

C. C. Angolei

Alizeul de 5

C. 1#nturilor de vest

$n Oceanul Paci ic
C. /acificului de 6ord

C. Huro- hio C. G@a- hio C. 5cuatorial de 6ord C. Californiei

C. 5cuatorial contrar /(

C. 5cuatorial de ud

C. /erului C. Australiei de 5st

C. 1#nturilor de vest

$n Oceanul Indian .

an otimpul de vara iarna

C. !usonic

C. !usonic de vara de iarna

C. omaliei C. rece de vara al omaliei !usonul de 65

C. 5cuatorial contrar

C. 5cuatorial de ud

C. Australiei de Fest

!usonul de I C. !adagascar

C. !ozambic

C. 1#nturilor de vest

$n Gc. Atlantic, 7olfstream este un curent foarte puternic, cu o salinitate de ).()BJ, latime de 400 ;m, ad#ncime ,000 m, fiind un adevarat fluviu n ocean. La contactul lui cu apele reci ale C. Labrador, se afla una dintre cele mai bogate zone de pescuit. Compensarea apelor C. Angolei se face de la ad#ncime si din C. 1#nturilor de vest. 5ste demn de retinut faptul ca sub C. 5cuatorial contrar, de-a lungul lui s-a gasit un curent de acelasi sens. $n Gc. /acific, un fenomen neelucidat p#na acum, si care influenteaza serios fenomenele hidrometeorologice din zona, este enomenul El0Ni1-o. C2REN3II DIN MAREA NEAGR 65

BLACK SEA

tr. ?osfor $n ?osfor e%ista un curent de diferenta de densitate nspre !.!armara, iar la 20 m ad#ncime e%ista un curent de compensatie n sens invers. $n !area 6eagra curentul principal este produs de v#nturile din 65. $n zona mai Kstr#mtaL a marii se desfac doi curenti.