You are on page 1of 35

CURS 1

Cea mai importanta preocupare de logica o reprezinta studiul argumentelor. Argument = un demers teoretic prin care , din anumite propozitii numite premise este derivata o alta propozitie numita concluzie. Manualele traditionale dau urmatoarele exemple de argumente: Toti oamenii sunt muritori. Socrate este om. ______________________ Socrate este muritor. Linia care separa premisele de concluzie se poate citi. Studiul argumentelor are o importanta speciala, deoarece nu toate argumentele sunt credibile. Faptul devine si mai important daca tinem seama ca in sistemele obisnuite, cand oamenii argumenteaza, nu ormuleaza argumentele intr!o orma completa, in care putem distinge clar intre premise si concluzii. "atorita aptului ca printr!un argument se urmareste convingerea interlocutorilor, trebuie acceptata sau respinsa, devine vital sa stabilim pentru iecare argument in parte, daca este corect, daca poate i luat in seama sau nu. #nuntarea incompleta a unor argumente si mai ales olosirea unor cuvinte speciale, ii ace pe cei care nu au o educatie logica satis acatoare sa creada ca argumentul respectiv e corect, sa accepte concluzia care li se propune, "eoarece oarecum spontan $ automat%, propozitia care lipseste se naste $ produce% in mintea celui care asculta argumentul. #x: Desigur, fiintele perfecte ar putea vietui in absenta institutiilor juridice dar, din pacate oamenii nu sunt fiinte perfecte. Concluzia propusa$&%: Oamenii nu pot vietui in absenta institutiilor juridice. 'ezolvarea problemei: stabilim pentru iecare propozitie daca este adevarata sau alsa. a%.premise$p%: fiintele perfecte pot vietui in absenta institutiilor juridice ! prop. adevarata = ( oamenii nu sunt fiinte perfecte ! prop. adevarata = ( b%.concluzia$&%: oamenii nu pot vietui in absenta institutiilor juridice ! prop. alsa =) *n argument care, din premise adevarate conduce la o concluzie alsa este incomplet si trebuie eliminat. + prima problema care trebuie rezolvata in cazul argumentelor incomplete este aceea de a identi ica toate premisele pe care le olosesc argumentatorii si concluzia pe care el o obtine din aceste premise. "ecala,ul dintre gandire si limba, ace ca acest lucru sa ie deseori di icil. -n aceasta ordine de idei, este important de retinut ca in limba romana exista niste expresii speciale, prin care sunt introduse premisele si concluziile $ indicatori de premise si de concluzii%. .rgumentele cunosc o oarte mare diversitate si se clasi ica dupa diverse criterii:
DUPA GENERALITATEA CONCLUZIEI

1. Argumentele deductive ! concluzia nu depaseste ca generalitate premisele din care a ost obtinuta 2. Argumente inductive ! concluzia extrapoleaza premisele din care a ost obtinuta. #x: (1) Furtul reprezinta o incalcare a dreptului penal. (2) Falsificarea banilor reprezinta o incalcare a dreptului penal. ! (3) Darea si luarea de mita reprezinta o incalcare a dreptului penal. (4) Furtul, falsificarea banilo, darea si luarea de mita sunt infractiuni. ___________________________________________________________ "! rice infractiune este o incalcare a codului penal. "eci, premisele se re era la cateva exemple de in ractiuni iar concluzia se re era la orice el de in ractiuni, deci concluzia a extrapolat premisele.
DUPA CORECTITUDINEA ARGU#ENTELOR

1. Argumente c$recte 2. Argumente inc$recte

/entru a putea separa intre aceste 0 tipuri de argumente, trebuie sa luam in considerare conditiile de rationalitate. .rgumentele care satis ac aceste conditii sunt c$recte, iar cele care incalca una sau alta din aceste conditii, sunt l$gic inc$recte. -n cazul argumentelor corecte$ valide% este imposibil sa plecam de la premise adevarate si sa a,ungem la concluzii alse. -n cazul argumentelor incorecte , c1iar daca plecam de la premise adevarate, nu este exclus sa a,ungem la concluzii alse. C$nditiile de r%ti$n%lit%te sunt de 0 eluri: %&. unele ' eci(ice numai anumitor argumente sau operatii logice )&. %ltele *+& au un caracter general, se re era la orice el de operatie logica, argument sau explicatie. Logica traditionala a numit aceste 2 conditii generale de rationament principii logice. .cestea sunt: I. Princi iul identit%tii ! introduce urmatoarea cerinta:

indiferent care ar fi principiul de argumentare ( explicare) in care ne angajam, operatiile logice pe care la utilizam trebuie sa si pastreze nesc!imbate proprietatile lor. Daca ne referim la limbaj, aceasta cerinta poate fi reformulata, spunand ca " expresiile, cuvintele pe care le folosim, trebuie sa si pastreze acelasi inteles, sa se refere la exact acelasi lucru, pe parcursul intregului demers rational.#
3erespectarea acestor cerinte genereaza con uzii, stari de ec1ivocitate si desc1ide c1iar posibilitatea ca din premise adevarate sa obtinem concluzii alse. #x. de incalcare a principiului identitatii: comparam urmatoarele premise: (1) !ici un judecator nu are dreptul sa se pronunte intr"o cauza in care el insusi este implicat. (2) rice persoana este propriul sau judecator. +bservam ca premisele au cel putin un termen comun $ judecator). /roblema este : pot i utilizate aceste propozitii ca premise pentru a construi un argument corect4 'aspuns: NU, pentru ca termenul si!a modi icat intelesul, in $(% este denumit un anumit tip de magistrat, cu obligatii speci ice in activitatea ,uridica, iar in $0% cuvantul are inteles moral, se re era la capacitatea omului de a se evalua. -n ceea ce priveste posibilitatea de a obtine concluzii alse, putem da un exemplu din Logica de la /ort 'o5al! manual scris pentru Ludovic al 6-7! lea . ! ($) Soarecele roade !artia. (%) Soarecele este un substantiv. ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, "! &n substantiv roade !artia. Cauza acestei concluzii gresite este aptul ca cuvantul soarece si!a sc1imbat nu numai denumirea , dar si sistemul de re erinta. 'espectarea consecventa a cerintelor impuse de principiul identitatii, con era argumentarii si explicatiei noastre claritate si precizie.

II. Princi iul n$nc$ntr%dictiei $ necontradictiei%


Fie x = numele unui individ ipotetic.

anumite perec!i de propozitii sunt astfel alcatuite, incat cele % propozitii nu pot fi simultan adevarate.

$(% x are o inaltime de $,'( m. $0% x are minim $,)* m. .ceste 0 propozitii, daca se re era la aceeasi persoana si in aceeasi etapa din viata acelei persoane, nu $t (i 'imult%n %dev%r%te. 2 r$ $-itii c%re nu $t (i 'imult%n %dev%r%te . reci r$c inc$n'i'tente. "esi ele nu pot i simultan adevarate, nu este exclus sa ie simultan amandoua alse. 2 r$ $-itii reci r$c inc$n'i'tente 'i %m)ele (%l'e . r$ $-itii c$ntr%re. 'aportul dintre propozitiile contrare se numeste r% $rt de c$ntr%riet%te.

III. Princi iul tertului e/clu'


#xista insa si un alt exemplu de propozitii reciproc inconsistente care nu pot i simultan nici ambele adevarate si nici ambele alse. .ceste propozitii se a la in raport de contradictie, iar in acest raport este implicat rinci iul tertului e/clu' ! oricare din propozitiile contradictorii este sau adevarata sau falsa.

+ treia posibilitate nu exista.


3erespectarea acestor conditii de rationalitate, are ca e ect aparitia unei c$ntr%dictii l$gice, adica a ipotezei ca ar putea i gandit sau ar exista aievea un obiect caruia sa!i revina posibilitati ce se exclud reciproc. .paritia unei contradictii logice are urmari deosebit de grave, deoarece daca nu este descoperita si inlaturata, la nivel general, pierdem orice posibilitate de a mai distinge intre adevar si als. "espre o contradictie logica se poate spune orice, deoarece nu exista nimeni care sa contrazica ceea ce se spune. /entru a putea distinge cu claritate si exactitate intre adevarat si als , trebuie evitate contradictiile logice. "e apt unul dintre cele mai e iciente moduri de demonstratie, prin reducere la absurd, valori ica tocmai cerintele acestor 0 principii. #xista si situatii de contradictii logice in domeniul legislatiei, din lipsa de atentie a legiuitorului. "oua articole de lege sunt reci r$c inc$n'i'tente $ impreuna ormeaza o contradictie logica% daca ceea ce permite una, interzice cealalta , sau daca ele indeamna la conduite diametral opuse. #xemplu: o prevedere constitutionala arata ca exista o libertate totala de organizare si activitate a cultelor religioase, in timp ce o lege speciala stipuleaza ca organizarea si des asurarea activitatii unei anume secte este interzisa. /entru a inlatura o asemenea contradictie, trebuie introdus un amendament care sa aca mai precisa prevederea constitutionala. Princi iul tertului e/clu' are o aplicatie speciala si in cazul explicatiilor si demonstratiilor pe care le produce. 'e eritor la iecare propozitie care poate i utilizata pentru realizarea explicatiei sau demonstratiei in cauza, notam o ast le de propozitie cu , pentru care exista doar 0 variante posibile: sa ie integrata in demonstratia in cauza sa nu ie integrata in demonstratia in cauza. Comparativ cu raporturile de contrarietate si de contradictie, care pot i numite si r% $rturi de $ $-itie intre propozitii, exista si un al treilea raport, numit r% $rt de 'u)c$ntr%riet%te. #xemplu: urmatoarele 0 propozitii: (1) unele bile sunt albe. (2) unele bile nu sunt albe. se a la in raporturi de subcontrarietate. .ceste 0 propozitii nu sunt reciproc inconsistente, deoarece nu este exclus sa ie simultan adevarate amandoua. -n sc1imb, propozitiile a late in acest raport nu pot i simultan alse. Cel putin una dintre ele este adevarata.

I0. Princi iul r%tiunii 'u(iciente


#ste direct legat de procesul de argumentare. -n aceasta denumire, cuvantul ratiune are intelesul de temei, ,usti icare, mai exact aceasta conditie de rationalitate este implicata in situatiile in care incercam sa ne ,usti icam atitudini, opinii, comportamente, in situatiile in care ni se cere sa raspundem la intrebari de genul :

de ce sustineti, pe ce va bazati4. La nivel general, in situatiile de acest el, oamenii recurg la unul sau altul din urmatoarele 2 tipuri de temeiuri: %&. temeiuri nece'%re d%r nu 'u(iciente )&. temeiuri 'u(iciente d%r nu nece'%re c&. temeiuri 'i nece'%re 'i 'u(iciente d&. temeiuri nici nece'%re nici 'u(iciente .ceste temeiuri au valori di erite. Cel de la pct.d aproape ca nici nu poate i considerat temei. Socotind 0 propozitii oarecare, si " , presupunem ca este temei pentru a o ,usti ica pe ". "aca sustinem ca este un temei necesar pentru ", inseamna ca ara adevarul lui nici nu se pune problema adevarului lui ". "eci adevarul lui este indispensabil pentru adevarul lui " . "aca spunem ca este un temei su icient pentru ", atunci intelegem ca adevarul lui antreneaza dupa sine adevarul lui ". 8#M.: (1) #minescu si $rean%a au fost contemporani. (2)#minescu si $rean%a au fost prieteni. (3)#minescu a fost celibatar. (4)!u e&ista o femeie care sa fi fost sotia lui #minescu. (')(iviu )ebreanu a trait in vremea evenimentelor din 1*+,. (-)(iviu )ebreanu este autorul romanului .)ascoala/. /entru iecare perec1e, de interpretat pe rand, prima propozitie drept premisa, cealalta drept concluzie si de aratat ce el de temei este, in care dintre cele 2 variante se incadreaza.

Cur' nr. 2
1. Structuri 'i ($rme l$gice 2. R% $rtul c$rectitudine 1 %dev%r /rin 'tructur% *($rm%& l$gic% se intelege 9sc1ema9 ideala $proprie mintii umane% care con era ideilor si gandurilor noastre o anumita organizare . ex. de propozitii : 011 2udecatorii sunt ma%istrati.

021 3vocatii sunt ma%istrati. /artial, aceste 0 propozitii se aseamana sub aspectul structurii lor logice. .mbele au in alcatuirea lor 0 termeni $notiuni%. /rimul termen este cel despre care se anunta ceva. Fie acesta .. Cel de!al doilea termen este cel care exprima o proprietate care se enunta despre primul. Fie :. /rima propozitie ia nastere din 0 termeni care sunt legati intre ei de o operatie logica elementara ! afirmatia2;(< . este : Cea de!a doua propozitie presupune complementara ! negatia2 ;0< . nu este : La nivel general, deosebim = mari categorii de orme logice : ! termenii *n$tiunile& ! parti componente ale propozitiei $. si :% ! r$ $-itiile ! ormele logice prin care ceva se enunta despre altceva . Cunosc o mare diversitate . ;(< si ;0< au in alcatuirea lor termenii. .lte propozitii au in alcatuirea lor alte propozitii s.a.m.d. #xista o di erenta mare intre termeni si propozitii . 8ermenii nu exista decat prin intermediul propozitiei, in timp ce propozitiile pot exista si independent una de alta . /ropozitiile sunt, la randul lor, parte componenta al celui de!al treilea tip de orme logice, !%rgumentele ! demersuri teoretice, operatii la nivel abstract, prin care din una sau mai multe propozitii $premise% este derivata $obtinuta% o alta propozitie numita concluzie . 011 rice persoana care a savarsit o fapta incriminata de $odul penal va fi sanctionata cu privare de libertate sau amenda penala. 021 4ndividul 5 a savarsit o fapta incriminata de $odul penal . >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> concluzie : 4ndividul 5 se sanctioneaza cu privare de libertate sau amenda penala . -n erentele $argumentele% = ormele logice cele mai importante deoarece , pe baza lor, noi realizam sustinerea, demonstrarea anumitor opinii, combaterea, in irmarea altor opinii. /roblema cea mai importanta care se ridica este sa stabilim care dintre argumente $in erente% pe care le putem construi sunt realmente e iciente sau nu. "in acest punct de vedere, argumentele se impart in 0 mari categorii : (% .rgumentele valide $corecte logic% ! realmente e iciente si 0% .rgumente nevalide $incorecte% ! nee iciente

C$rectitudine% *v%lidit%te%&

CORECTITUDINE SI ADE0AR

Cand spunem ca un argument este corect sau valid, avem in vedere aptul ca prin alcatuirea sa, prin elul in care este valori icat, respecta integral, ara exceptie, conditiile de rationalitate . 'espectarea acestor conditii este deosebit de importanta deoarece numai argumentele corecte au capacitatea de a ne conduce de la premise adevarate la concluzii adevarate. .rgumentele incorecte nu au aceasta calitate . -n acest sens, argumentele valide sunt e iciente iar cele incorecte nu. a% Consideram 0 ex. de argumente : p: 011 6nii juristi sunt diplomati >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> &: 6nii diplomati sunt juristi 3$rm% l$gic% *nii . sunt : *nii : sunt . premisa . concluzia

sc1ema de in erenta $de argumentare%

b% p : 6nii juiristi nu sunt diplomati . >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> & : 6nii diplomati nu sunt juristi . Sc4em% *nii . nu sunt : l$gic% *nii : nu sunt . premisa . : concluzia

-n ambele cazuri am operat numai cu propozitii adevarate . /entru a veri ica validitatea acestor argumente, vom recurge la o metoda simpla, si anume : vom considera ca iecare termen corespunde unei multimi de indivizi $grup% si vom reprezenta iecare

dintre aceste multimi, printr!un cerc. "upa pozitia in care vom aseza cercurile, vom descrie situatia pe care o reprezinta iecare propozitie olosita de noi, bazandu!ne insa pe urmatorul aspect : sa tinem permanent seama ca propozitia pe care o reprezentam este adevarata . -n aceste conditii, punctul de plecare va i situatia reala a raportului dintre ,uristi si diplomati. "in acest punct de vedere, in ambele cazuri, vom avea o situatie. Ceea ce ace ca premisa sa ie adevarata este aptul ca in zona de suprapunere exista persoane si ,uristi si diplomati $zona 1asurata%. /e aceeasi sc1ema cautam sa stabilim ce anume ace ca si & sa ie adevarat. 8rebuie ca in zona de intersectie sa existe persoane si ,uristi si diplomati si premisa si concluzia sa se re ere la acelasi lucru. La punctul b% trebuie sa existe indivizi in zona . exterioara lui :. /entru ca si & sa ie adevarata, trebuie sa existe indivizi in partea din : exterioara lui .. Constatam la punctul b% ca premisa se re era la ceva iar & la altceva . Con orm celor discutate, in cazul celei de a doua in erente, % ($'t inc%lc%t rinci iul identit%tii. 8ocmai de aceea, s!a sc1imbat sistemul de re erinta $p se re era la ceva, in timp ce & se re era la altceva%. .ceasta este deosebirea dintre a% si b% ! lui a% ii corespunde o orma logica corecta ! lui b% ii corespunde o orma logica incorecta -n ceea ce priveste e icienta , in cazul a%, ce% c$rect% , orice el de inlocuire pentru literele . si :, care ar trans orma ormula premisei intr!o propozitie adevarata vor trans orma automat si ormula concluziei tot intr!o propozitie adevarata. .cest lucru nu mai este posibil in cazul celei de!a doua sc1eme de in erenta b% care este logic incorecta . D % c % . = oameni : *nii oameni nu sunt diplomati ! p *nii diplomati nu sunt oameni ! & & este alsa ?? /remisa adevarata si concluzia alsa . Si intr!un argument corect si intr!un argument incorect am lucrat doar cu propozitii adevarate. /utem merge c1iar mai departe, dar acesta este un semn ca validitatea unui argument, corectitudinea lui, nu depinde in nici un el de adevarul propozitiilor olosite ca p si ,. "e apt, noi putem rationa corect c1iar daca lucram numai cu propozitii alse . Fie C si .,:,C, corespund unor grupuri de indivizi . "aca : .: p: :C >>>>>>>>>>>>>>>>> &: .C . = olteni : = a ricani C = ,aponezi 'ationament corect, dar toate propozitiile sunt alse . . = olteni : = a ricani C = romani & = adevarata, c1iar daca premisele sunt alse . -oncluzie . nici adevarul, nici alsitatea propozitiilor nu ne spun nimic despre corectitudinea argumentelor Ceea ce dovedeste ca validitatea $corectitudinea% ormelor logice este independenta de adevarul sau alsitatea propozitiilor cu care lucram . -n ex. a si b, revenim cu argumentul valid si cel nevalid, constatam ca numai in cazul unui argument corect, din p adevarate obtinem , adevarate . Adev%rul c$nclu-iil$r de inde cu nece'it%te de c$rectitudine% %rgumentului . "in punct de vedere practic, primul lucru care ne intereseaza este : in ce conditii putem fi si%uri ca am obtinut 7 adevarata 8 3$%rte im $rt%nt 5 2 c$nditii tre)uie ne% %r%t inde linite ! 16CONDITIA LOGICA *($rm%l%& '% utili-%m $ er%tii 'i 'c4eme de r%ti$n%re l$gic c$recte. 26CONDITIA #ATERIALA *e/tr%l$gic%& '% ne %'igur%m c% ne )%-%m e d%te7 e r$ $-itii %dev%r%te7 in c%lit%te de remi'e . 8oti oltenii sunt a ricani 8oti a ricanii sunt romani 8oti oltenii sunt romani 8oti oltenii sunt a ricani 8oti a ricanii sunt ,aponezi 8oti oltenii sunt ,aponezi

+ricare din cele doua conditii, luata separat, reprezinta un temei necesar dar nu si su icient. 3umai daca sunt luate impreuna dispun de un temei si necesar si su icient pentru adevarul concluziei . 9Logica ,udecatoreasca9 ! scrisa de .l. .man $(@A(% Congresul Mondial de Filozo ie ! #. Sperantia $Fac. "r. Clu,% $(B=A% 9Logica interogativa9, disciplina de baza din ......... Logicii ,udiciare de astazi . M. ",uvara $(B=A ! (B20% nimic, decat accidental (B2C ! (BB) 0ALIDITATEA 8URIDICA Corectitudinea logica $validitate% dobandeste o semni icatie speciala in domeniul dreptului . (% /rimul sens care se da validitatii in drept este acela re eritor la aptul c% $ %numit% lege e'te in vig$%re $nu a ost abrogata% 0% .l doilea inteles, are in vedere te4nic% v%l$ri(ic%rii legi'l%tiei $0 variante% a% una dintre cele mai importante probleme in valori icarea legilor este incadrarea legala sau ,uridica a aptelor . -n aceasta ordine de idei, despre un articol de lege, sau despre o lege in ansamblul sau, se spune ca este valida daca este relevanta pentru speta in cauza si este nevalida daca incadrarea este gresita si deci daca ea nu este relevanta pentru cauza discutata. b% solutia adoptata in baza articolului sau legii in cauza . "aca solutia are un temei su icient in legislatie, atunci este valida. "aca nu, este nevalida si poate i contestata . e/em lu! Sa presupunem ca un agent de circulatie suspenda carnetul de conducere pentru aptul ca posesorul lui a depasit viteza legala admisa. Solutia aleasa de agentul de circulatie este nevalid incat nu are o baza legala su icienta . =% -n constructia iecarei legi este prezenta uneori implicit, ceea ce numim autoritatea normativa speci ica respectivei legi . Aut$rit%te% n$rm%tiv% = persoana sau institutia care au produs legea in cauza . +rganizarea sistemului de institutii in statul modern aca ca di erite institutii sa se ierar1izeze intr!un anume el si, in unctie de locul care le revine, sa li se atribuie prin lege, anumite competente de autoritate normativa . e/em lu: /rincipala autoritate normativa la noi este /arlamentul care produce legile statului . Duvernul poate emite +D. Ministerele pot emite ordine 8ribunalele pot emite decizii, 1otarari .... 8oate acestea au un nivel de acoperire si o inalitate speci ica. -n raport cu situatia descrisa, o anumita lege va i valida numai daca autoritatea normativa care a produs!o , a avut competenta legala a producerii ei. -n caz contrar, legea este nevalida si ne unctionala . 2% 0 legi oarecare, sunt reciproc valide sau nevalide in unctie de urmatoarele criterii : daca cele 0 legi introduc obligatii, interdictii sau permisiuni, indeamna la conduite care se anuleaza reciproc, cele 0 legi sunt reciproc nevalide. -n caz contrar, cele 0 legi se vor numi valide . e/em lu: cu prile,ul desc1iderii anului ,uridic (BB@, 7ictor .ragnoste, /resedintele *niunii .vocatilor 'omani, a acut printre altele si urmatoarea apreciere : modi icarea extrem de rapida si in oarte multe cazuri a legilor prin +D a dus la aparitia unor prevederi legale contradictorii, in raport cu legile in vigoare. .u aparut elemente de nevaliditate. .ceste situatii ii pun in incurcatura pe magistrati si pe avocati si au e ecte negative in domeniul ,ustitiei si in plan economic .

LOGICA 8URIDICA Cur' nr. 9 "ate iind legaturile dintre gandire si limba,, analiza limba,ului a trezit un interes deosebit specialistilor din mai multe domenii : psi1ologie, lingvistica, ilozo ie, logica. Dandirea este in totalitatea sa dependenta de limba,. 3ici cele mai simple ganduri nu se pot naste ara a recurge la limba, c1iar daca atunci cand vorbim de asa numitul limbaj intern, cuvintele nu sunt rostite ci doar imaginate . /e de alta parte, gandurile sau sentimentele nu pot i exteriorizate, comunicate, alt el decat prin intermediul limba,ului. /rima c1estiune legata de analiza limba,ului o reprezinta de(inire% lim)%:ului cu scopul de a evita di eritele controverse vom da urmatoarea caracterizare : limba,ul este un sistem de semne si de reguli privitoare la realizarea semnelor. 8otalitatea semnelor reprezinta le/icul sau vocabularul unui limba, in timp ce totalitatea regulilor mentionate ormeaza gr%m%tic% acelui limba,. "in aceasta caracterizare reiese ca 'emnul e'te elementul de )%-% %l lim)%:ului. .ceasta idee se impune cu atat mai mult cu cat in activitatea lor , oamenii olosesc mai multe eluri de limba,e iar di erentele dintre acestea decurg din particularitatile semnelor care ormeaza vocabularul acestor limba,e.

"e pilda, orma cea mai complexa de limba, la care recurgem noi e limba,ul natural cum ar i limbile moderne sau nationale . -n cazul acestui limba, , semnele coincid cu cuvinte sau combinatii de cuvinte. *n alt limba, este cel al asa numitelor semne de circulatie, semnele din vocabular coincid ie cu lumini de di erite culori cum ar i cea de la sema oare, desene de diverse tipuri inscrise pe panouri , placute asezat de!a lungul drumurilor. -n cazul unui alt limba, pot i olosite in calitate de semne, gesturi, sunete cu di erite instrumente sirene, clacsoane, luiere $in sport%, pozitionari sau miscari de stegulete etc.

Semnul
-ndi erent de limba,ul despre care ar i vorba, semnul in calitatea sa de element undamental al acelui limba, , are in alcatuirea sa = componente distincte : $. un fenomen fizic care e accesibil simturilor noastre motiv pentru care!l vom numi perceptibil. -n cazul limba,ului natural de tip verbal, ii corespund 0 orme de mani estare : r$'tire 'i 'criere. -n cazul rostirii cuvintelor, enomenul izic in cauza coincide cu unele acustici numite sunete dublu articulate de specialisti produse de aparatul vocal al vorbitorului. .cest enomen este perceptibil cu a,utorul analizatorului analitic. -n cazul scrierii cuvintelor, enomenul izic coincide cu succesiunile de litere realizate cu a,utorul unui instrument de scris pe un anume material si perceptibil cu a,utorul vazului -n cazul limba,ului scris al nevazatorilor $:rail% acest enomen izic consta dintr!o combinatie de semne realizate cu un instrument ascutit. # perceput cu a,utorul simtului tactil. Se stie ca gazul metan utilizat pe scara larga in industrie si in consum cosmic e inodor, iar olosirea lui ara precautie e extrem de periculoasa . /entru a semnala prezenta acestui gaz in stare libera, printr!o conventie internatioanala s!a a,uns la olosirea unui limba, special care sa ne semnaleze prezenta lui . # vorba de introducerea in componenta gazului metan a unui alt gaz la randu!i in lamabil, preparat in laborator si care are un miros oarte puternic ! mercaptan. Fenomenul izic speci ic acestui semn este mirosul mercaptanului care e evident perceput cu simtul ol activ. .cest enomen izic care participa la alcatuirea unui semn se numeste 'u)'tr%tul m%teri%l %l 'emnului iar prezenta sa in alcatuirea semnului e indispensabila. -n eventuala sa absenta, limba,ul n!ar mai putea avea rolul de suport al in ormatiilor al mesa,elor noastre. 8rebuie insa retinut ca nu orice el de enomen izic accesibil simturilor noastre poate intra in componenta unui semn. /entru a putea vorbi de substratul material al unui semn trebuie indeplinite 0 conditii esentiale : $. fenomenul respectiv sa fi fost produs de o persoana. .sta arata ca limba,ul, cel putin in contextul nostru, al nevoilor pentru activitatea ,uridica, e enomen uman. %. persoana care a produs respectivul fenomen trebuie sa o fi facut exclusiv fie cu intentia de a lega de el un gand, fie o stare sufleteasca a acelei persoane. "e aici reiese ca limba,ul are un caracter intentional. "aca cumulam cele doua conditii urmeaza ca anumite enomene izice perceptibile, c1iar daca noi le putem valori ica intr!un anume el, nu au totusi rolul de semne. /entru clari icare vom compara doua situatii in care prima e imaginara: - ! doua persoane . si : stabilesc intre ele intelegerea : . ramane pe loc in timp ce : se deplaseaza intr!o alta localitate unde urmeaza sa realizeze ceva . -ntelegerea dintre . si : mai prevede si urmatoarele aspecte : daca : va a,unge la destinatie si va ace ceea ce avea de acut in semn ca a reusit va elibera un porumbel calator. Sosirea porumbelului calator la locul de unde a plecat : avea rolul de substrat material al unui semn deoarece acest enomen satis ace ambele conditii . -- ! sosirea randunelelor primavara in tarile cu clima temperata e un enomen izic perceptibil , are un anume rol in viata noastra dar nu are calitate de semn sau de substrat material al unui semn. "e aceasta data nu e indeplinita nici una din cele 0 conditii. /entru a stabili rolul speci ic al unor asemenea enomene, cum ar i sosirea randunelelor trebuie luate in consideratie urmatoarele aspecte : ! migratia pasarilor e un enomen natural care se realizeaza indi erent de vointa oamenilor . ! acest enomen se realizeaza cu o regularitate implacabila dar numai atunci cand sunt realizate anumite alte conditii naturale.

Conditiile acestea reprezinta in totalitatea lor un alt enomen natural petrecut si el indi erent de vointa noastra. Fenomenul sosirii randunelelor are rol de simptom al unei stari de apt. -n acelasi el spunem ca temperatura e un simptom al unei boli in ectioase. -n cercetarea ,udiciara exista multe situatii in care urmele materiale realizate cu ocazia savarsirii .unor in ractiuni sunt de doua eluri : ! unele %u r$lul unui 'im t$m de (% t ! acestea au ost realizate de aptasi dar involuntar, in mod inevitabil , deoarece alt el nu putea sa realizeze apta. #le trebuie valori icate de anc1etatori in sensul ca pe baza lor pot i stabilite unele aspecte legate de elul in care a actionat aptasul, de instrumentele cu care a operat si c1iar legate de cali icarea lui, de pro esia pe care o are . ! %ltele %u r$lul de 'u)'tr%t m%teri%l %l unui 'emn si ca atare ele au ost realizate in mod intentionat de aptas cu scopul de a!si ascunde identitatea sau de a deruta investigatia ,udiciara ! $#milian Stancu ! Criminalistica%. .ceste urme dovedesc clar ca aptasul era constient de consecintele aptei sale, ca el a actionat premeditat ceea ce va duce la circumstante agravante si!i va sugera anc1etatorului ca aptasul e un pro esionist al crimei si eventual un recidvist. /entru a nu gresi in evaluarea urmelor materiale e important de retinut ca aprecierea corecta a unui enomen izic ca substrat material tine de contextul in care se produce acel enomen . #xemplu: daca!n timpul unei con runtari dintre 0 tabere, una dintre parti lutura o bucata de panza alba, in mod obisnuit se considera ca e vorba de un semn prin care respectiva parte arata ca renunta la lupta, ca se preda, ca cere armistitiu etc. "aca insa aceeasi bucata de panza intr!un alt context , de pilda in timp de pace lutura batuta de vant, agatata de gard, ea nu mai reprezinta un semn. -n timpul primului razboi mondial a ost pentru prima data olosita ca mi,loc de lupta. 3ici avioanele, nici aeroporturile nu erau atunci la nivelul conditiilor de azi. /istele de aterizare si decolare erau amena,ate pe terenuri de panza alba.
LOGICA 8URIDICA

Cur' nr. +
2. Ce% de2% d$u% c$m $nent% % 'emnului e'te un (en$men de n%tur% 'u)iectiv%7 respectiv coincide ie cu un gand, ie cu o stare su leteasca a persoanei care a produs substratul material si pe care respectiva persoana le leaga de acel enomen. .ceasta componenta a semnului = inteles sau de sens al semnului . Fara aceasta componenta, nu putem vorbi nici de semn si nici de limba,. exemplu . 9irotii caruleaza elatic. (. data iind independenta pe care o are limba,ul in raport cu gandirea, dispunem de posibilitatea de a simula cuvinte si c1iar propozitii. .ceasta constructie poate i analizata din perspectiva gramaticii romane. "upa elul in care este construita, pirotii = subiect E caruleaza = predicat E elatic = complement. Cu toate acestea, discutand in mod riguros, nici un cunoscator de limba romana nu poate spune ca este vorba de un text in limba romana, iar singurul motiv care sta la baza acestei solutii este ca nici un cunoscator al limbii romane nu poate da un sens acestei constructii. 3eavFnd inteles, nu ace parte din limba romana. 0. sensul are o importanta speciala datorita aptului ca pe baza sa, semnul dobandeste calitatea de denumire pentru un anume obiect, proprietate, etc. Multe cuvinte din vocabularul limbii romane au 0 sau mai multe intelesuri. 'eiese ca olosirea unui cuvant cu un anume inteles trimite la un anume obiect sau proprietate, numit den$t%tul acelui semn dar daca respectivul cuvant isi modi ica sensul, el se va raporta la un alt obiect sau proprietate, deci la un alt denotat. exemplu. .cuvantul 9broasca9 a% animal ! nume pentru un anume tip de brotacian b% incuietoare ! denumire pentru un dispozitiv utilizat pentru blocarea usii. -n situatiile in care el comunica cu diverse persoane, ,uristul trebuie sa ie atent la sensul pe care respectivele persoane il dau cuvintelor pe care le olosesc. 9. A trei% c$m $nent% % 'emnului . regul% de 'emni(ic%tie si este o reglementare care arata ca de un anume enomen cu rolul de substrat material al semnului trebuie sa legam un anume inteles. -n cazul limba,ului natural $limba romana% , regulile de semni icatie sunt prezentate explicit doar in dictionarul explicativ, dar nu sunt constientizate direct , explicit atunci cand olosim cuvantul limba romana in situatiile obisnuite . .cest apt se petrece pentru ca limbile nationale ca si regulile de semni icatie

proprii lor, s!au nascut treptat, pe parcursul unei istorii indelungate care coincide cu istoria comunitatii, poporului, care oloseste limba respectiva . Mai exact, ele au aparut in acelasi el in care au aparut traditiile si obiceiurile populare . -n cazul limba,elor arti iciale $au ost inventate de oameni pentru anumite situatii%, limba,ul matematic, aceste reguli sunt explicite, ori de cate ori utilizam respectivul limba, . 'egulile de semni icatie, indi erent de elul in care se mani esta, tacit sau explicit , reprezinta o componenta indispensabila a semnului . exemplu . in momentul in care intentionam sa traversam o intersectie si observam culoarea rosie a sema orului, in mintea oamenilor normali se naste gandul ca traversarea este interzisa exista o regula de semni icatie. "aca nu ar exista reguli de semni icatie, c1iar in cazul limba,ului obisnuit, comunicarea ar deveni imposibila, pentru ca iecare dintre partenerii la discutie ar avea dreptul sa aleaga arbitrar sensul cuvintelor. Semnul este un enomen izic perceptibil, produs cineva si de care persoana care l!a produs a legat un inteles pe baza unei reguli de semni icatie .

Tipurile fundamentale de limbaj


-n activitatea lor, oamenii utilizeaza o mare varietate de limba,. /entru o prima clasi icare, vom utiliza drept criterii componentele sensului E I 2 Du % 'u)'tr%tul m%teri%l di erentiem : a% limbaje verbale" semnele coincid cu cuvinte sau combinatii de cuvinte b% limbaje neverbale" semnele coincid cu gesturi, sunete produse de di erite instrumente $ luiere, claxoane...%, lumini de diverse culori, stegulete. Limba,ele neverbale sunt mai sarace in numar de elemente si in capacitati de exprimare decat limba,ele verbale, dovada ca operele literale s!au realizat prin intermediul limba,ului verbal. Cu toate acestea, cel putin in situatia pentru care au ost create , limba,ele neverbale sunt indispensabile . II 2 Du % intele' *'en'& deosebim : a) limbaj de ordinul 4 , numit limbaj obiect b) limbaj de ordinul 44, numit metalimbaj Lim)%:ul $)iect are ca denotat obiecte, enomene extralingvistice care apartin lumii in care traim. .st el, sa presupunem ca cineva ormuleaza urmatoarea propozitie, despre care presupunem ca este adevarata : $(% 9 :abla este nea%ra9. Sa presupunem ca legat de aceasta propozitie, o alta persoana ormuleaza urmatorul enunt : $0% 9#ste adevarat ca tabla e nea%ra 9. -n sens strict, acest enunt nu se mai re era la obiectul tabla ci la propozitia 98abla este neagra9, despre care declara ca este adevarata . -n aceste conditii, prima proprietate este speci ica limba,ului de ordin - iar cea de!a doua $0% apartine limba,ului de ordin --. #et%lim)%:ul se re era la enunturi care apartin limba,ului de ordin -. "istinctia este importanta sub 0 aspecte : G in activitatea ,uridica, se utilizeaza ambele tipuri de limba, . Limba,ul de ordin - = limba, legal si este utilizat de autoritatea normativa, de persoana $institutia% care produce legea. /rin intermediul limba,ului legal, autoritatea normativa se re era la apte sau conduite care sunt enomene de limba,, in raport cu care introduce obligatii, permisiuni sau interdictii. .l doilea tip de limba, olosit de ,uristi = limba, ,uridic si este utilizat de regula, de persoane competente in domeniu si care, prin declaratiile lor, se re era la legi sau articole de lege, pentru a spune de exemplu : 9o anumita lege a ost abrogata E alta este in vigoare E un articol de lege se aplica sau nu intr!o anumita cauza9. 3u se re era la conduite ci la texte de lege. ex. . Sa presupunem ca o anumita persoana pronunta : 9#u acum mint9 #ste iresc sa ne intrebam : oare spune adevarul sau minte 4 Sa admitem ca spune adevarul, deci minte. $ p % daca p H p Sa admitem ca minte, deci spune adevarul $ p % daca H p p Con orm principiului noncontradictiei, p si Hp nu pot i simultan adevarate. "in aceasta situatie nu se poate iesi decat ast el : /rima propozitie $eu mint% apartine limba,ului de ordin - E variantele de raspuns nu se re era la comportamentul individului ci la propozitia 9eu mint9 $antinomii semantice, de sens%. Du % regulile de 'emni(ic%tie , deosebim : a% limbaje naturale $limbile nationale, materne%! au aparut treptat, iar regulile de semni icatie speci ice lor s!au constituit con orm traditiei si obiceiurilor populare .

b% limbaje artificiale" au ost inventate constient, de persoane, institutii ast el incat regulile de semni icatie proprii lor au ost ormulate explicit odata cu inventarea acelor limba,e. .ceste doua eluri de limba,e comparativ, au calitati dar si de ecte : ! a% are un lexic oarte bogat si mari posibilitati de nuantare. /rivit din perspectiva cunostintelor stiinti ice, are ca principale de ecte : ambiguitatea terminologica si neeconomicitate in exprimarea unor idei neintuitive $abstracte% ! b% privite din perspectiva cunostintelor stiinti ice, sunt avanta,oase datorita exactitatii lor si al economiei in exprimare. Simbolul p corespunde la o in initate de propozitii concrete $economicitatea%. "in perspectiva cunostintelor comune, b% sunt saraceiar pentru unele persoane c1iar avide.

Structur% lim)%:ului

-n componenta unui limba, intalnim : (% 7+C.:*L.'*L $lexicul% = totalitatea semnelor speci ice acelui limba, reprezinta o parte dinamica, in continua sc1imbare. 0% D'.M.8-C. = totalitatea regulilor re eritoare la olosirea respectivelor semne. 'eprezinta partea stabila a limba,ului. Sc1imbarile speci ice vocabularului sunt de 0 eluri, dupa inalitatea lor : ! unele duc la saracirea vocabularului ! altele au ca rezultat ampli icarea vocabularului -n cazul limbilor naturale, de tip verbal, ambele tipuri de sc1imbari a ecteaza atat numarul de cuvinte din vocabular cat si numarul de sensuri ale anumitor cuvinte . exemple . G un cuvant recvent olosit 9calpuzan9 a iesit din uz ca si cum s!ar i invec1it, sensul iind acela de alsi icator de bani. *n derivat al lui este olosit in limba,ul ,uristilor 9documente calpe9 = documente alse. G cuvantul 9spatar9 acum A)) ani avea doua intelesuri de baza : ! parte a unui scaun ! dregator, ministru al armatei $inteles ce s!a pierdut% -n ceea ce priveste celelalte sc1imbari, care duc la imbogatirea vocabularului daca am lua in consideratie perioadele scurte , putem o eri multe exemple de cuvinte care nu au existat anterior . /rivitor la intelesurile, cuvantului 9arbore9 = copac = intelesuri noi, arbore genealogic, arbore cotit, arbore de decizie . /oarte important : miscarile din a 0!a categorie, care duc la imbogatirea vocabularului, domina net celelalte sc1imbari, deci un ,urist competent trebuie sa ie la curent cu noile aparitii in vocabularul comunitatii in care isi des asoara activitatea . 7ocabularul se mani esta in 0 eluri : a% vocabularul general al limbii romane $unic% b% vocabularul individual $speci ic cunoscatorilor de romana% +ricat de educat ar i un individ, niciodata vocabularul sau nu va a,unge sa coincida cu vocabularul general. 7ocabularul individual evolueaza la el ca vocabularul general, dar pe baza altor cauze. .mpli icarea vocabularului individual depinde de 0 actori : G natural ! dezvoltarea biopsi1ica normala a individului G social ! experienta de viata si educatie sistematica a iecarui individ. /entru ,uristi devine un alt aspect al vocabularului individual : exista 0 componente ale acestuia : componenta activa $cuvintele corect cunoscute de individ si pe care le oloseste curent in timpul mani estarilor sale%. componenta pasiva $cuvinte corect cunoscute dar pe care individul nu le oloseste , uneori c1iar deloc% La audieri si interogatorii, ,uristul trebuie sa recurga la o categorie speciala de intrebari a,utatoare, pe baza carora sa poata determina pana unde se intinde vocabularul interlocutorului% .

3OR#E DE #ANI3ESTARE A LI#;A8ULUI NATURAL #xista 0 orme de mani estare a limba,ului natural : ! limba, rostit ! limba, scris .u rol social di erit. -n cazul lim)%:ului r$'tit7 suportul semnelor consta din sunete dublu articulate enomen izic perisabil $vorba volant%. "in aceasta cauza, acest el de mani estare a limba,ului nu poate i utilizat pentru stocarea in ormatiei.# adevarat ca astazi dispunem de instrumente per ormante pentru inregistrari si reproducerea sunetelor . -n ,ustitie, inregistrarile de acest el, luate izolat nu reprezinta probe 1otaratoare, decat daca se poate dovedi ca respectivele inregistrari nu sunt contra acute.

Limba,ul verbal este extrem de plastic in expunerea anumitor idei, si c1iar in persuasiune, cu conditia ca individul care il produce sa aiba experienta in domeniu. .ceasta calitate a limba,ului rostit este datorata semnelor neverbale $gesturi, intonatia vocii...% care insotesc pronuntarea cuvintelor. "atorita acestui apt, in cazul declaratiilor acute in aceasta orma a limba,ului, audierile trebuie acute indirect. Lim)%:ul 'cri' are la baza succesiunile de litere realizate cu un instrument de scris, pe un anume material. Limba,ul scris este orma cea mai buna pentru stocarea in ormatiei. -n conditiile unei experiente corespunzatoare, limba,ul scris este un instrument e icient pentru redarea clara si exacta a anumitor idei, motiv pentru care orice act ,uridic ma,or trebuie sa!si gaseasca cel putin in cele din urma si o orma scrisa.

0%riet%tile lim)%:ului n%tur%l.


Limba,ul natural exista sub orma unei mari diversitati de limbi nationale $materne%, peste 0))). "aca comparam doua limbi nationale, oricat de apropiate ar i, constatam deosebiri si la vocabular si la gramatica. Cea mai importanta deosebire la vocabular este aceea ca iecarei limbi materne ii sunt proprii anumite expresii idiomatice $nu au un sens care decurge din cuvintele din care sunt alcatuite nu pot i traduse mot a mot in nici o limba% + singura limba nationala exista sub orma mai multor varietati, care pot i descrise dupa gradul de cultura, dupa criterii etnogra ice, istorice ..... ! romana literara ! romana populara "i erenta intre varietatile limbii romane este numai de vocabular , gramatica este aceeasi si este obligatorie pentru toti.

Cur' nr.<

TER#ENII *n$tiunile&

Cele mai simple structuri logice poarta denumirea de termeni, in sensul initial al cuvantului : punct inal dincolo de care nu putem gasi structuri logice mai simple . /entru denumirea acestor structuri logice, olosim denumirea de n$tiuni. #le corespund pe plan mental unui obiect, unei proprietati, etc, care a intrat in campul nostru de cunoastere . Cuvinte cum ar i : ,urist, numar, tratat de drept civil... corespund unor termeni . Cuvintele sau grupurile de cuvinte care exprima termeni au rolul de denumire $nume% pentru obiectul sau proprietatea careia ii corespunde resepectivul termen in plan teoretic . "atorita simplitatii lor, termenii nu pot i utilizati izolat unii de altii. Singura modalitate de existenta a termenilor este aceea de a i parti componente ale propozitiilor . -n propozitia : Iudecatorii sunt magistrati, cuvintele ,udecator si magistrat exprima termeni .

Structur% termenil$r
+rice termen are in alcatuirea sa 0 componente : a% intensiunea $continutul termenului% b% extensiunea $s era termenului% Termeni nevi-i ! contin in extensiunea lor cel putin un obiect . 7om discuta in continuare numai despre termeni nevizi : = termeni 'ingul%ri *individu%li& ! contin in extensiunea lor doar ( singur element . ex. : Satelit natural al /amantului introduce un termen singular . = termeni gener%li Satelit natural introduce un termen general. -n domeniul dreptului, o importanta aparte o are gasirea unor conditii $restrictii% care sa ne permita sa im siguri de aptul ca un anumit cuvant exprima in mod indubitabil un termen individual. #xista o di icultate ma,ora de a exprima pe plan lingvistic un termen singular. .$uvintele au un anume %rad de %eneralitate , care le fac adeseori incapabile sa redea individualul/ ! 8itu Maiorescu. .ceasta problema i!a preocupat mult si pe logicienii medievali, s!a a,uns la concluzia ca pentru a i siguri ca o combinatie de cuvinte exprima un termen individual, ea trebuie sa includa 0 eluri de precizari : de loc si de timp .

3ici un individ nu poate i in 0 locuri in acelasi timp. .ceasta caracteristica este cunoscuta sub denumirea 1ic et menc. #a este valori icata in actele de identitate ale indivizilor, care precizeaza data si locul nasterii.... 3umele proprii de persoane singularizeaza dar nu individualizeaza $nu este vorba cu siguranta de ( individ% . -n cazul ,uristilor ! nu are nici o valoare un enunt de orma exista un individ care a dat cu piatra in geamci un enunt care spune cine este aptasul. -n ceea ce priveste termenii generali, operam di erentieri : ! unii termeni generali se raporteaza prin extensiunea lor la un numar mic de indivizi sau la un numar limitat de indivizi, in timp ce alti termeni generali se raporteaza la o multime desc1isa $o in initate de indivizi%. Cei mai generali dintre termeni $miscare, timp%, se numesc concepte $categorii% si ei se regasesc in special la nivelul cunoasterii stiinti ica . "aca vom lua in considerare elul in care sunt utilizati anumiti termeni , vom putea di erentia intre = termeni divi-ivi ! au la nivelul continutului lor in momentul in care sunt utilizati, proprietati care corespund iecarui element individual care ace parte din extensiunea acelui termen . = termeni nedivi-ivi *c$lectivi& ! el este in asa el olosit incat proprietatile prezente in continutul sau apartin numai intregii colectii de obiecte individuale si nu iecarui obiect separat. *n element speci ic de ambiguitate, caracteristic limba,ului natural este : anumite cuvinte pot i utilizate atat in sens diviziv cat si nediviziv. ;(< -nsectele sunt 1exapode. ;0< -nsectele reprezinta 2JA din speciile cunoscute. Cuvantul insecta exprima in ;(< un termen diviziv, iar in ;0< un termen colectiv. -ndistinctia intre 0 situatii , conduce automat la eroro logice ma,ore . ! dupa extensiune : termeni precisi si imprecisi. = termeni reci'i ! au o s era $exterioara% precis delimitata, exacta . = termeni im reci'i ! nu au o extensiune riguros delimitata . #xista domenii ale cunoasterii stiinti ice $matematice, logice% in care predomina termenii precisi. Motiv pentru care aceste discipline se numesc stiinte exacte . "reptul, prin speci icul domeniului, este obligat sa apeleze la multi termeni imprecisi in raport cu care trebuie sa stabilim sub orma de concluzii expresii oarte riguroase. "in aceasta cauza, in drept se apeleaza la proceduri speciale de precizare a unor termeni vagi . "e exemplu, in dreptul civil romanesc, o ast el de precizare este acuta in legatura cu termenul de ma,or : persoana trebuie sa aiba cel putin (@ ani. "aca noi vom compara dreptul civil romanesc cu dreptul civil din alte tari europene , vom constata ca si in acele cazuri exista precizari ale termenilor vagi, dar di erite de cele din dreptul civil roman. -n dreptul civil elvetian este intodusa o alta restrictie : 0( ani. #ste vorba de o conventie si nu de ceva care se re era la o realitate e ectiva . -n continuare vom lua in considerare intensiunea termenilor : 2 I 2 cl%'i(ic%re 'e (%ce in ! = termeni c$ncreti ! exprima proprietati sau relatii privite ca iind caracteristice anumitor obiecte . = termeni %)'tr%cti ! exprima o proprietate sau o relatie, ca si cum acestea ar exista independent de orice el de obiect . ex. sa ne raportam la termeni din domeniul moralei sau care se re era la trasaturi de caracter . bun ! este termen concret bunatatea ! este un termen abstract .numite cuvinte pot i utilizate pentru a reda si termeni concreti si termeni abstracti, dar in conditii di erite. Sa comparam urmatoarele 0 propozitii : ;(< Cura,ul navigatorilor solitari este deosebit. ;0< Cura,ul este trasatura celor bravi. .celasi cuvant cura,ul exprima in ;(< un termen concret iar in ;0< un termen abstract . Folosirea atributelor de concret si abstract nu trebuie con undata cu elul in care sunt utilizate aceste cuvinte in cunoasterea comuna sau in psi1ologie .

-n cunoasterea comuna, despre un termen se spune ca este concret numai daca ii putem asocia o imagine intuitiva. -n caz contrar, e considerat abstract . ex . ! teoria numerelor trans inite $un termen concret din punct de vedere logic dar din punct de vedere al cunoasterii comune este abstract% ! curbura temporala $#instein% ! termen abstract 2 II 2 cl%'i(ic%re 'e (%ce in! = termeni %)'$luti ! redau prin continutul lor proprietati de obiecte $om , magistrat...% = termeni rel%tivi ! introduc relatii, raporturi, legaturi intre 0 sau mai multe elemente $ rate, tata...% "eosebirea dintre acesti termeni este oarte importanta din cel putin 0 puncte de vedere : ! pentru a evita anumite erori de rationare ! pentru a putea surprinde particularitatile unor structuri gramaticale . ex. in unul din dialogurile platonice are loc la un moment dat o discutie intre . si :. . pune lui : intrebarea : .m auzit ca ai un caine. # adevarat 4 : raspunde a irmativ. . continua : te rog sa!mi spui : cainele tau este tata4 : raspunde a irmativ si se ,usti ica : este deosebit de incantat de cainele sau, de aceea a dorit sa aiba pui de la el. . spune : acest caine este tata si acest caine este tata si acest caine este al tau. "eci tu esti rate cu cateii -n asemenea situatii, din premise adevarate s!a obtinut o concluzie alsa. "eci a ost o eroare de rationare si termenii de baza sunt exprimati de cuvantul caine si tata. - cuvant introduce un termen absolut -- cuvant introduce un termen relativ .mbele cuvinte sunt din punct de vedere gramatical substantive utilizate la genitiv. -n orice limba naturala cazul genitiv se ormeaza cu a,utorul pronumelui posesiv $al meu, al tau%. "aca substantivul la genitiv corespunde unui termen absolut, pronumele posesiv introduce proprietatea $in sens ,uridic, economic% . Substantivul a lat in genitiv exprima un termen relativ $tata% acelasi pronume posesiv are o alta semni icatie. #l introduce o relatie speciala, in unctie de continutul termenului respectiv. Substantivul tata ace ca datorita sensului sau pronumele posesiv introduce relatia de paternitate . 2 III 2 cl%'i(ic%re 'e (%ce in! = termeni de endenti ! ormeaza perec1i de termeni, care nu pot i separati. #x. : absolut!relativ E pozitiv! negativ E cauza!e ect. = termeni inde endenti ! sunt autonomi in raport cu alti termeni. /ot i ganditi separat de alti termeni #x. : carte!caiet E rosu!rotund . 8ermenii dependenti nici nu pot i de initi separat unul de celalalt. Singura posibilitate de a!i de ini este indirecta, sa de inim raportul dintre ei . Cl%'i(ic%re% ! I0 2 este mai di icila deoarece la nivelul termenilor, data iind simplitatrea lor, nu regasim operatii cum ar i a irmarea respectiv negarea. .ceste operatii logice sunt caracteristice doar unui anumit el de propozitii . = termeni $-itivi ! 'egula generala este : daca termenul este in asa el utilizat incat el exprima prezenta unei proprietati la un anume obiect vom spune ca termenul este pozitiv. = termeni neg%tivi ! daca reda absenta unei proprietati , va i considerat negativ . 8ermenul ! demn este pozitiv ! nedemn este negativ #xemplele de acest el nu trebuie sa ne duca la acceptiunea morala a cuvintelor respective . "in punct de vedere lingvistic, cuviontele care incep cu un pre ix privativ ! iE a! E anti !E ne!, sunt considerate cuvinte negative. *nele cuvinte de acest el exprima totusi termeni pozitivi. :iologii si imunologii

contemporani olosesc termenul anticorp care introduce un termen pozitiv. Cuvinte lipsite de acest tip de pre ix $orb, surd...% introduc totusi termeni negativi. "in punct de vedere strict logic exista o per ecta egalitate intre numarul termenilor pozitivi si cei negativi. #xplicatia : indi erent care ar i termenul pe care l!am lua in considerare putem indica corespondentul lui. Sc1ema generala ar i : de exemplu termenul pozitiv = ., corespondentul lui negativ = !. $non.%

Cur' > RAPORTURILE DINTRE TER#ENI


/roblema raportului dintre termeni este relevanta pentru acele tipuri de propozitii care sunt alcatuite din termeni . 0xemplu: 3 este ; < 3 nu este ; ., : ! termeni 0 termeni oricare ar i ., : se pot a la in 0 eluri de raporturi : 1& de c$nc$rd%nt% ! daca in extensiunea lor exista cel putin un element comun #xista = eluri de raporturi de concordanta : a! de identitate ! daca toate elementele lui . coincid cu toate elementele lui :. 0xemplu! in cazul termenilor individuali= #minescu si autorul Lucea arului , in cazul termenilor %enerali = numerele pare si numerele divizibile cu 0 -dentitatea de s era nu inseamna si identitate de continut $proprietatile pot sa di ere% b! raportul de ordonare ! sc1ematic daca raportul de identitate se reprezinta, A7; ; raportul de ordonare se prezinta A

adica s era unuia din termeni e integrata in s era celuilalt ara ca extensiunea celor 0 termeni sa coincida. . ! ,udecator : ! magistrat . ! se numeste specie a lui : : ! se numeste gen pentru . Iudecatorul este o specie $varietate% de magistrat 'aportul de ordonare exista pe un plan mai larg. "e pilda termenul magistrat care este gen ata de ,udecator poate i la randul sau specie ata de un termen si mai general C = ,urist C ; A "aca privim acest raport din perspectiva lui : este un gen mai apropiat = gen proxim, C este un gen mai departat. "aca privim acesti termeni din perspectiva continutului $intensiunii% situatia se sc1imba radical. 8oate proprietatile genului sunt integrate in propria speciei. Ca atare cu cat un gen este mai departat cu atat el este mai sarac in proprietati. 8otodata, specia este intotdeauna mai bogata in proprietati decat oricare dintre genurile sale . #xplicatia : in totalitatea proprietatilor speciei deosebim 0 eluri de proprietati : ! unele provin de la genul din care ace parte si daca intradevar este vorba de genul cel mai apropiat ele poarta numele de gen proxim. 'estul de proprietati ii permit speciei sa se di erentieze atat de genul din care ace parte cat si de speciile, ale aceluiasi gen. .ceste proprietati poarta numele de di(erent% ' eci(ic% . /e baza acestor proprietati in cazul exemplului luat, ,udecatorii se deosebesc de magistrat in general dar si de o alta categorie de magistrat $ex. procurorii%.Cel mai slab raport de concordanta este 9& r% $rtul de inter'ectie ! extensiunile celor 0 termeni se suprapun partial .

sc1ematic . . ! ,urist : ! ziarist :

2& de $ $-itie ! daca extensiunile celor 0 termeni sunt distincte ! nu au nici un element comun.
-n categoria rapoartelor de opozitie intalnim 0 variante: raportul de contrarietate si raportul de contradictie r% $rtul de c$ntr%riet%te ! oricare ar i obiectul, elementul pe care l!am alege ,este imposibil ca acesta sa apartina ambilor termeni, dar nu este exclus ca el sa lipseaca din extensiunea ambilor termeni. ex. sa ne limitam contextul la ceea ce se numeste culoare undamentala $culori ce nu pot i obtinute din combinatia altor culori% ! rosu, galbe, albastru. +ricare ar i obiectul caruia ii revine o culoare undamentala, el poate i si rosu si galben in acelasi timp dar nu este exclus sa nu ie nici una nici alta 8ermenii a lati intr!un asemenea raport nu pot i a irmati despre acelasi obiect dar pot i negati despre acelasi obiect. r% $rtul de c$ntr%dictie reprezinta un tip maxim de opozitie . +ricare ar i obiectul pe care l!am alege, el nu poate apartine dar nici nu poate lipsi din extensiunea numai a unuia din termeni 0xemplu. legal ! ilegal. 3ici un el de conduita nu poate i in acelasi timp egala sau ilegala dar e imposibil sa nu ie nici una nici alta. .semenea termeni nu pot i simultan nici a irmati nici negati simultan despre acel obiect.

DE3INITIA Clasi icarea $raporturi dintre termeni%


De(initi% = operatia cu a,utorul caruia se stabileste extensiunea $intensiunea unui termen , aria de aplicabilitate sau intelesul
unor cuvinte $expresii% . e/. numismatica = disciplina auxiliara a istoriei care cerceteaza monedele vec1i. "upa cum se observa , in alcatuirea unei de initii intalnim 0 termeni intre care se stabileste o relatie. /rimul dintre termeni reprezentat in cazul exemplului nostru de cuvantul numismatic indeplineste rolul de obiect al de initiei. Se numeste de(init sau definiendum$in latina% cel de!al doilea reprezentat de un grup de cuvinte $disciplina auxiliara....% are rolul de de(init$r in latina definiens. 'elatia dintre acesti termeni reprezentata in exemplu de semnul ?.@ se numeste rel%tie de de(inire si are urmatoarele = proprietati : (% este in lexibila ! nici un termen nu se poate de ini prin el insusi. 0% asimetrica ! daca . a ost de inita prin :, : nu se mai poate de ini prin .. =% tranzitiva ! daca avem = termeni, . ! se de ineste prin :, : se de ineste prin C, se poate spune ca lui . ii coresounde si a doua de initie prin C. De retinut . rice relatie care intalneste aceste trei proprietati este o relatie de ordine stricta. "in pacate aceasta relatie nu poate i valori icata total, deoarece s!ar a,unge in ultima instanta la incalcarea uneia dintre cele = proprietati . 0xemplu. daca ne!am propune sa de inim : toate cuvintele din limba romana 4 /entru ca o de initie sa ie corecta si e icienta trebuie respectate anumite reguli : 1& ?de(init$rul tre)uie '% c$re' und% intregului de(init 'i num%i lui@ de initia trebuie sa ie caracteristica adica din perspectiva extensiunii lor, de initul si de initorul sunt termeni identici . #vident, exista 0 modalitati de incalcare a acestei reguli : redata prin urmatorul exemplu : ,udecatori ! magistrati. *n asemenea element este adevarat dar nu este o de initie. "e initorul = magistrat corespunde intregului de init dar nu doar lui. + asemenea de initie este prea concisa , prea larga. ! exempli icata ast el : magistrat = ,udecator. + asemena de initie este prea restrictiva , prea ingusta intrucat ea nu corespunde intregului de init, ci numai unei parti a acestuia . + asemenea de initie cu greu poate i acceptata ca adevarata. 2& ?Regul% %(irm%rii ?! ea este legata c1iar de scopul de initiei. Cand de inim dorim sa a lam ce anume este de initul si nu ceea ce nu este . /entru a putea vedea e ectul pe care!l are nerespectarea regulii a irmarii, vom apela la exemplele: 0xemplu. linia franta nu este nici dreapta nici curba. Con orm acestei reguli $a irmarea% de initia trebuie sa a irme. #xista un caz special acela in care de initul este un termen negativ.

0xemplu. . autor necunoscut > opera anonima -n asemenea cazuri pentru a putea respecta regula 0% de initia trebuie sa ie negativa deoarece negarea negatiei este o a irmatie. "eci de initia ! opera anonima = lucrare cu autor necunocut ! este corecta. 9& ?Regul% circul%rit%tii@ ! este cea impusa de primele 0 proprietati ale relatiilor de de inire. "e initia care calca aceasta regula ! sunt adevarate ca propozitii dar total inutile ca de initii, de exemplu urmatoarea de initie : -storia este disciplina care studiaza enomenele istorice : "e initul apare in constructia de initorului. .cest enunt este adevarat dar inutil ca de initie pentru ca nu a lam nici ce e istoria nici ce sunt enomenele istorice . + alta incalcare poate i explicata prin : 0xemplu. $auza este fenomenul ce produce efectul. #fectul este fenomenul provocat de cauza . +& ? Regul% e/%ctit%tii 'i % reci-iei ? ! con orm acestei reguli de initia trebuie sa ie ast el construita incat sa nu lase loc ec1ivocitatii, ambiguitatii. /entru aceasta de initia trebuie sa ie construita asa incat de initorul sa ie un text precis, riguros, exact. 0xemplu de incalcare : din "#6 ! cuvantul 1ieratic, ad,ectiv prin care se desemneaza o anumita modalitate de reprezentare in pictura bizantina, clasica, picturile de s inti, de persona,e biblice.-n "#6 1ieratic = ceva cu privire la s inti. dintr!un manual scolar = 1ipnoza , o stare asemanatoare somnului provocata prin sugestie sau pe alte cai. .semenea de initii se numesc ne reci'e 'i ev%-ive . "e initorul nu trebuie sa aiba in alcatuirea sa meta ore, licente poetice ,deoarece asemenea elemente nu o era in ormatii sistematice ele iind mai degraba instrumente prin care se incearca castigarea unei atitudini pozitive ata de ceva. 0xemplu. politia = prietenul celui slab. #xista si situatii in care incorectitudinea unor de initii se poate stabili prin raportare directa la conditiile generale de rationalitate. 0xemplu. in "#6 ! clor = element de culoare galben!verzuie cu proprietati toxice si dezin ectante . gaz = substante c1imice expandabile , incolore etc.

Ti uri de de(initii
! utilitatea practica si teoretica a de initiei a acut ca in timp sa apara un mare numar de de initii di erite ca procedura . /entru clasi icarea lor vom lua drept criteriu : de initul de initorul !dupa de init : de(initii re%le ! se re era la obiecte, proprietati extralingvistice ex. luna = satelitul natural al 'omaniei a lat la aproximativ 2A) ))) Km. etc. .ceasta de initie se re era la un corp cosmic. de(initii n$min%le au ca obiect un cuvant sau o expresie. ex. luna = substantiv eminin prin care se inteleg : (% un satelit natural al /amantului 0% satelit natural al unei alte planete din sistemul solar. =% iecare din cele (0 perioade de 0@ ! =( zile in care este impartit anul calendaristic $se re era la cuvantul luna din lexic% "e . nominale la randul lor sunt : - ! le/ic%le ! cauta sa dezvaluie unul cate unul toate intelesurile in care un cuvant este utilizat intr!o limba data. "e initia data lunii este un exemplu de -. "#6 ! contine numai de initii lexicale. Se poate spune lato sensu ca de initiile lexicale sunt o varietate speciala de de initii reale intrucat o limba nationala e o realitate independenta. --! 'ti ul%tive ! au un caracter conventional , ele iind rezultatul unei alegeri, optiuni si a landu!si ,usti icarea in trebuintele practice . -nventarea unui aparat inexistent pana la o anumita data , descoperirea unui enomen necunoscut impune inventarea unui cuvant care sa ie denumire pentru descoperirea respectiva. "iversele realizari in domeniul te1nologiei olosesc de asemenea denumiri inventate. *neori pentru acest scop se oloseste un cuvant de,a existent dar pentru care se inventeaza un inteles nou, imediat pana la acea data. 0xemplu. pana la inceputul (BL) numele propriu .pollo era utilizat ca denumire pentru unul din cei mai importanti zei din mitologia greaca. "in (BL) ! a dobandit urmatoarele intelesuri :.pollo = denumire a programului spatial american de cercetare a satelitului natural al /amantului cu a,utorul unor ec1ipa,e umane. .lta situatie : uneori intalnim institutii sau aparate cu o denumire extrem de complicata care ar crea di icultati daca ar i utilizat ca atare. /entru a evita asemenea di icultati sunt introduse prescurtari. 0xemplu. *3#SC+ = +rganizatie specializata in domeniul educatiei, stiintei si culturii ondata la /aris (B2L. "e initia care explica intelesul unor prescurtari sunt necesare mai ales atunci cand aceeasi prescurtare este utilizata pentru 0 sau mai multe institutii di erite .

0xemplu. *./ = *zina .toturisme /itesti, *niunea .rtistilor /lastici in Marea :ritanie ! M: = atat pentru politie militara ! membru al parlamentului. /entru a evita concluziile se cere sa se precizeze ce inseamna. -n domeniul dreptului exista unii termeni imprecisi ce reclama introducerea unor sensuri speciale cu care respectivii termeni vor i utilizati intr!un anume context. 0xemplu. ma,or ! dreptul civil stabileste anumite drepturi si obligatii. "in punct de vedere stiinti ic ! ma,or = persoana care in urma unei evolutii bio!psi1ice normale a atins un asemenea grad de maturitate incat isi poate da seama de consecintele conduitelor si aptelor sale. #vident , procesul de maturizare este extrem de complicat si nu se realizeaza la toti indivizii in acelasi ritm. "e aceea dreptul trebuie sa speci ice sub orma unei de initii stipulative o conditie restrictiva.$ cel putin (@ ani%. -n cazul altor tari conditia e cel putin 0( ani. .ceasta conditie restrictiva nu ia in consideratie date stiinti ice decat partial. #a e o alegere a legiutorului. valoare adevar /remise . . F F Concluzii . F . F Corect ". 3* ". ". valoare argument -ncorect 3* ". 3* 3*

Cur' A
Cl%'i(ic%re% du % de(init$r ! de initorul se re era la continutul de initiei a< definitii prin %en pro&im si diferenta specifica 8ermenii care au rol de de init trebuie sa ie neaparat termeni subordonati in raport cu un alt termen care reprezinta un grad imediat de generalitate mai mare decat termenul subordonat. e/. de de initie luat la inceput : numismatica Cuvintele stiinta auxiliara a istoriei corespund genului proxim, termenului supraordonat, cei care studiaza monedele vec1i = di erenta speci ica. .cest tip de de initie reprezinta modelul general al incadrarii legale. Denul proxim este indeplinit de art. de lege relevant pentru o anumita cauza in timp ce di erenta speci ica este reprezentata de particularitatea cauzei cum ar i apta, natura aptei, etc. b< definitiile operationale -n alcatuirea de initorului intalnim 0 parti si anume : ! un termen general, apt sa reprezinte contextul sau sistemul de re erinta al de initorului. ! in partea a doua sunt enumerate 0 sau mai multe teste, probe sau conditii care trebuie sa ie indeplinite de de init pentru a i ceea ce este. e/. in manualele elementare de c1imie se scrie : acid = substanta c1imica care inroseste 1artia albastra de turnesol. substanta c1imica = cadru general inroseste 1artia de turnesol = proba -n tratatul de drept penal : in ractiune ! prin raportare la elementele componente ale actului in ractiunea este un exemplu de modi icare a de initiei operationale. c< definitii %enetice sau constructive -n alcatuirea de initorului vom intalni un termen general cu rol de sistem de re erinta pentru de init la care se adauga o descriere succinta a elului in care trebuie procedat pentru ca din anumite elemente sa putem alcatui, construi, prepara de initul. e/. cerc = igura geometrica plana care se obtine prin rotirea cu =L) ) a unui punct la o distanta egala de alt punct numit centru. "e initiile de acest el sunt extrem de utilizate si in acele discipline care trateaza evolutia istorica a unor enomene, evenimente, etc. -n drept, de inirea unei apte prin raportarea la modul in care s!a actionat pentru producerea ei, reprezinta un tip de valori icare a de initiei genetice. -n a doua categorie vom lua in considerare de initia care vizeaza extensiunea de initului. -n aceasta categorie avem mai multe variante de de initii mai putin valoroase. (< definitii enumerative "e initorul trece in revista unul cate unul, elementele care alcatuiesc s era de initului. -n stiintele in ormale aceste de initii nu se pot utiliza decat daca numarul elementelor din extensiunea de initului este mic, alt el enumerarea ar i oarte complicata. Cand un element este relativ mic , ex. moneda in circulatie in 'omania poate i realizata o de initie enumerativa. -n cazul in care numarul elementelor ce trebuie inventat este oarte mare se apeleaza la o enumerare partiala, selectand exemple reprezentative. e/. : 'omancier roman = un scriitor cum ar i Sadoveanu, L. 'ebreanu etc. -n stiintele ormale, enumerarea completa se ace in sens igurat. e/. logica si teoria multimilor M N Oa(, .... anP ! enumerare completa dar simulata 0< definitii ostensive ! eat ostendere = a indica, a arata. e/. 6 intreaba : Ce e un tratat de ...... - se poate raspunde aratandu!i se o carte = aceasta e de initia ostensiva. 8ipurile de de initii enumerate se completeaza reciproc si este recomandabil ca atunci cand este posibil un singur termen sa ie de init succesiv, in mai multe eluri. Clasi icarea ! prin lucrarile de seminar : ! elementele clasi icarii ! criteriul clasi icarii ! reguli de clasi icare.

ANALIZA ARGU#ENTELOR
1recizare : un argument este un proces rational prin care, bazandu!ne pe anumite propozitii$premise%, este sustinuta sau combatuta o alta propozitie pe care o vom numi concluzie . -nainte de a studia argumentele trebuie sa studiem propozitiile in calitate de parti componente ale unui argument. + propozitie este o structura logica prin care ceva se enunta despre altceva . -n anumite cazuri enumerarea ia orma a irmarii sau negarii. -n alte cazuri nu poate i vorba de asa ceva. e/. intrebarile, ordinele, nu a irma si nu neaga. /ropozitiile categorice ! le de inim constructiv $aratam din ce sunt alcatuite%. + propozitie categorica este alcatuita din 0 termeni carora le revine un rol distinct si din 0 categorii de operatii care se aplica la acesti termeni . -n prima categorie de operatii intra acele oparatii prin care cei 0 termeni sunt pusi in legatura. .cest rol revine la 0 operatii logice ! a irmarea si negarea. .mbele operatii pot i redate in limba romana prin verbul % (i e/. + este 2, + 3 S + nu este 2 /rimul dintre termeni, cel despre care se a irmaJneaga poarta numele de 'u)iect l$gic iar prezenta sa este semnalata prin S. Cel de!al doilea termen reda ceea ce se enunta, ceea ce se a irmaJneaga despre subiectul logic. /oarta denumirea de redic%t l$gic iar prezenta sa este semnalata prin litera /. "espre propozitiile categorice se mai spune ca sunt propozitii de orma SP. +peratiile din cea de!a doua categorie se aplica doar S logic, poarta denumirea de cuantori si au menirea de a preciza daca a irmarea sau negarea se re era sau nu la totalitatea elementelor din extensiunea S $subiectului%. -n aceasta categorie intra mai multi cuantori, noi vom lua spre exemplu = : cu%nt$rul univer'%l 2 -n limba roamana este redat de cuvantul ! toti, orice, fiecare, in cadrul propozitiilor a irmative, sau nici unul, nici una, in cazul propozitiilor negative. *neori cuantorul universal nu e redat in mod explicit . "e exemplu: judecatorii sunt ma%istrati . /entru a pune in evidenta prezenta cuantorului universal in aceasta propozitie, ea ar trebui re ormulata : :oti judecatorii sunt ma%istrati. rice judecator este ma%istrat . /rezenta cuantorului pune in evidenta sensul propozitiei. /rincipala particularitate a cuantorului universal este de a arata ca a irmareaJnegarea se re era la toate elementele din extensiunea S . cu%nt$rul %rticul%r $existential% se prezinta in mai multe variante,in care cuantorul e redat de cuvinte ca unii sau unele. "e exemplu, unii ma%istrati sunt judecatori. Cuantorul particular redat de acest cuvant se mai numeste si cuantor particular desc1is pentru ca la nivel general, cand ormulam propozitia de orma : 6nii ? sunt 9 < 6nii ? nu sunt 9 , intelegem cel putin un S dar nu excludem posibilitatea ca toti sa ie sau nu /. Cuantorul particular inc1is apare in propozitiile de orma : !umai unii ? sunt 9. -n acest caz , sensul propozitiei este : macar un sin%ur ? este 9 dar in nici un caz toti ? . /rezenta acestui cuantor poate i evitata in sensul ca propozitiile de acest el pot i inlocuite cu o con,unctie de propozitie una a irmativa, cealalta negativa, in care apare doar cuantorul particular desc1is. !umai unii ? sunt 9 va i inlocuita cu con,unctia 'i ! 6nii ? sunt 9 si unii ? nu sunt 9. -n sensul acesta nu se pierde nimic din sensul propozitiei initiale. cu%nt$rul individu%l caruia nu!i corespunde la nivelul limba,ului natural totdeauna o expresie care sa!l redea exact si precis . .sezat in ata S logic, cuantorul individual arata ie ca S logic e un termen singular, ie e vorba de un singur element din extensia S. "e exemplu, acest individ a fost vazut urcandu"se in tren. 9acest9 ne sugereaza cuantorul individual. "in punct de vedere practic, pentru ,uristi au o importanta aparte propozitiile care au in alcatuirea lor cuantorul individual. Cand e vorba de autorul unei apte, ,uristul e interesat nu de aptul ca cineva a comis o in ractiune, ci il intereseaza cine e exact persoana care a savarsit in ractiunea. "in punct de vedere logic , putem renunta si la cuantorul individual. .ceasta pe baza unui arti iciu. Cuantorul individual arata ca S logic e un termen individual sau ca a irmatia se re era la un singur element. /entru a analiza din punct de vedere logic argumentele putem trata propozitia cu cuantor universal.

Cl%'i(ic%re% r$ $-itiil$r c%teg$rice


"upa cele 0 eluri de operatii care apar in alcatuirea lor, sunt 2 tipuri undamentale : 1. r$ $-itii univer'%l %(irm%tive * r$ $-itii de ti A& S a 1 " :oti ? sunt 9. Dra ic, apelam la 0 variante : #uler si 7enn ! con orm lui #uler:

! con orm lui 7enn:

-n cazul propozitiilor universale, aceasta diagrama e valori icata in elul urmator : presupunem ca propozitia pe care o vom reprezenta e adevarata, si cautam sa descoperim care din cele = zone ar trebui eliminata din discutie . /ropozitia spune toti ? sunt 9 nu exista enomen care sa ie S si sa nu ie / $1asuram zona, S/= )% 2. r$ $-itii univer'%l neg%tive *de ti ul E& S e 1 " @!ici un ? nu este 9@ "iagrama #uler

7arianta 7enn

S/ = )

9. r$ $-itii %rticul%r %(irm%tive *de ti ul I& S i 1 > 6nii ? sunt 9 "iagrama #uler

7arianta 7enn

+. r$ $-itii %rticul%r neg%tive *de ti O& S o 1 > 6nii ? nu sunt 9 "iagrama #uler

7arianta 7enn

S/=) Preci-%ri ! (< simbolurile acestei propozitii provin din cuvantul latinesc a a irma, a nega$ afirmo, ne%o). 0< pentru a putea analiza corectitudinea argumentelor din propozitiile categorice, vom avea nevoie de ormulele si reprezentarile gra ice ale acestor propozitii. e/. #ste su icient sa comparam ormulele care corespund diagramei 7enn, pentru a ne da seama ca intre cele 2 propozitii categorice exista 0 raporturi de contradictie, ceea ce inseamna ca respectivele propozitii nu pot i nici adevarate nici alse impreuna.

"e apt intre cele 2 tipuri de propozitii categorice exista 2 eluri de raporturi dintre care = sunt raporturi de opozitie. /entru a reprezenta sc1ematic acest raport vom recurge la urmatoarea sc1ema :

(< propozitiile c$ntr%dict$rii nu pot i impreuna nici adevarate nici alse amandoua. 0< propozitiile c$ntr%re nu pot i impreuna adevarate dar pot i impreuna alse. =< propozitiile 'u)c$ntr%re pot i impreuna adevarate dar nu pot i impreuna alse . 'aportul de subalternare e raport de alta natura, corespunde raportului intre general si speci ic. /ropozitia universala se numeste supraalterna iar propozitia particulara corespunzatoare ei ! subalterna. .vem 0 solutii sigure : ! daca este adevarata supraalterna, automat este adevarata subalterna . ! daca e alsa subalterna atunci e alsa si supraalterna . /ropozitiile care nu pot i impreuna adevarate, nu pot i combinate pentru a construi pe baza lor un argument sau o explicatie logic corecta.

Cur' nr. B .rgumente bazate pe propozitii categorice C+37#'S-*3#. si +:7#'S-*3#. proprietati categorice ! cele mai simple argumente cu proprietati categorice pot i realizate cu a,utorul a 0 operatii de trans ormare ale acestor proprietati care ne permit ca dintr!o anumita propozitie categorica utilizata ca premisa sa obtinem automat concluzia care e o alta propozitie categorica. .ceste 0 operatii numite conversiune si obversiune ne permit sa stabilim de asemeni anumite relatii logice importante intr!una, 0 sau mai multe propozitii.

.rgumentele din aceasta categorie se mai numesc imediate sau directe tocmai datorita aptului ca nu presupun mai mult de o premisa. C+37#'S-*3#. ! ne permite urmatorul tip de trans ormare : daca premisa e o propozitie categorica de orma S/ concluzia ce se obtine prin conversiune va i o propozitie de orma /S. S/
C7

/S

"eci conversiunea sc1imba reciproc premisele celor 0 termeni.

+:7#'S-*3#. ! presupune un alt tip de trans ormare S/ ;premisa< S/ concluzia ce se obtine prin obversiune
+:

"eci termenii isi pastreaza pozitiile si unctiile ce le!au avut in premisa. :ara ce se a la deasupra intregii concluzii arata ca prin obversiune se modi ica ceea ce numim calitatea unei propozitii categorice. Cu alte cuvinte a irmativele se trans orma in negative si invers . :ara ce se a la doar deasupra lui / din concluzie arata ca o data cu modi icarea calitativa, predicatul din premisa a ost substituit in concluzie de termenul opus lui $contrariul sau contradictoriul lui%. "e exemplu : "aca propozitia ce ne!o asumam ca premisa. *nii studenti nu sunt disciplinati E prin obversiune se obtine . *nii studenti sunt indisciplinati . "atorita aptului ca argumentele care iau nastere cu a,utorul acestor operatii ac parte din categoria argumentelor deductive in cazul lor e inadmisibil ca propozitia derivata drept concluzie sa ie mai generala, sa spuna mai mult, sa extrapoleze in raport cu premisa din care a ost obtinuta . /rin urmare daca premisa a ost propozitie a irmativa corespunzatoare ormulei S i / $unii S sunt / E concluzia nu poate i sub orma S a /. Si/ Sa/ -ntr!un asemenea caz particularitatea mentionata a unui argument deductiv ar i de 0 ori incalcata . Mai intai luand cele 0 propozitii in intregul lor este evident ca premisa e o propozitie particulara iar concluzia e o propozitie universala. -n al 0!lea rand daca tinem seama de cuantorii ce apar in alcatuirea celor 0 propozitii unii in premisa, toti in concluzie devine evident si o a 0!a incalcare a regulei . -n premisa extensiunea lui S era luata doar intr!o parte a sa, in concluzie extensiunea aceluiasi termen e luata in totalitatea sa $concluzia spune 98oti S9% /entru a putea tine seama de extensiunea termenilor s!a introdus o terminologie speciala prin care sa se arate daca un termen e luat in toata extensiunea sa sau nu . 8ermenii a caror extensiune e epuizata se numesc distribuiti, apt pe care!l putem nota cu semnul 9N9 E iar termenii sunt luati doar partial se numesc nedistribuiti ceea ce se poate nota cu 9!9 in dreptul termenului respectiv . ! S i / $e nedistribuit in premisa% S a / $e distribuit in concluzie% La nivelul tuturor celor 0 tipuri de proprietati categorice situatia distribuirii termenilor poate i redata prin urmatorul tabel : Sa/ Se/ Si/ So/
N
N

S N ! !

>/ N ! N

"in tabel rezulta ca subiectul logic e distribuit in particular. -n timp ce predicatul logic e distribuit in negative si nedistribuit in a irmative . 'egula generala e urmatoarea : Regul% di'tri)uirii termenil$r -ntr!un argument deductiv cu propozitii categorice oricare din termenii concluziei apare ca distribuit numai daca el a ost distribuit si in premisa din care provine . ! nu e posibil ca un termen sa i ost distribuit in concluzie si sa nu ie distribuit in premisa ! invers e posibil. "aca tinem seama de aceasta regula din cele 2 propozitii categorice numai = pot i supuse conversiunii . "intr!o premisa universala a irmativa se obtine una particular a irmativa .

C16 C26

Sa/ Se/

C7 / i S /

con orm tabel / ! nedistribuit

C7 /eS S o prop. universal negativa

universala

con orm tabel universal negativ are ambii termeni distribuiti C96 C7 /iS S o particular a irmativa Si/

tot o particular a irmativa

Singura proprietate care nu are termeni distribuiti este particular a irmativa. /articular negativele $S o /% nu pot i convertite . So/ S e nedistribuit in premise ar deveni predicat de negative si orice predicat e nedistribuit. -n legatura cu ormulele conversiunii ! 0 precizari . "aca premisa si concluzia sunt acelasi tip de propozitii ca in cazurile ;0< si ;=< vom spune ca e vorba de o conversiune simpla si vom nota dedesubt litera 9S9. -n acest caz de conversiune premisa si concluzia au exact aceeasi valoare de adevar. C1iar se poate spune ca reprezinta acelasi gand spus in eluri di erite . -n cazul in care premisa si concluzia nu sunt exact acelasi tip de propozitii ;(< ! au dedesubt litera 9/9. -n cazul acestui tip de conversiune nu se mai poate sustine ca premisa si concluzia au creat aceeasi valoare de adevar. -n cazul conversiunii prin accident avem doar doua situatii posibile : 16 daca premisa e adevarata atunci automat si concluzia e adevarata. 26 daca concluzia e alsa atunci automat premisa e alsa . -n cazul obversiunii datorita aptului ca termenii isi pastreaza unctiile automat e respectata regula distribuirii termenilor. "rept urmare avem 2 propozitii categorice, toate obversibile. Formulele ce corespund acestei obversiuni sunt : > ob ;(< Sa/ Se/ > ob ;0< Se/ Sa/ > ob ;=< Si/ So/ > ob ;2< So/ Si/ /roblema cea mai importanta e insa aceea in practica argumentarii, cate 0 operatii se combina mod repetat in 0 variante di erite ceea ce ace ca o singura propozitie categorica sa se prezinte intr!o multitudine de variante . 7om lua ca ea propozitia universal a irmativa $restul acem noi% . -Sa/ Sa/
C7 /

/iS > Se/


S

ob

/oS > /eS


ob

prima varianta bloc1eaza in acest loc > > /aS


/

ob

C7

> >
C7

Si/

>

ob

So/

$se bloc1eaza aici% + propozitie categorica se prezinta in C orme di erite. -n acest lant daca nu a intervenit C7, toate propozitiile din ragmentul respectiv sunt ec1ivalente. Cand a intervenit C7 prin accident nu sunt. 8ipuri de exercitii ce vizeaza acest lucru ! Se da in limba romana un argument simplu. ;(< +rice actiune cinstita e morala 3ici o actiune cinstita nu e morala. /rob. rezulta sau nu concluzia ;0< Se da o lista de =!A!L prop. 3i se cere sa stabilim valoarea de adevar a celeilalte. 3u se pot realiza e icient decat apeland la ormula : Sil$gi'm

! un argument deductiv alcatuit exclusiv din propozitii categorice dar care ace parte din categ. argumentelor mediate sau indirecte -n cazul unui silogism elementar pentru obtinerea concluziei avem nevoie de 0 premise ex. prezentat intr!o orma speciala pentru analiza / $(% +rice incalcare a Codului /enal e in ractiune / $0% Furtul e o incalcare a Codului /enal Furtul e o in ractiune . -n cazul argumentelor mediate analiza argumentelor se ace incepand de la concluzie, mod in care vom proceda si noi . > Concluzia de sub linie e o proprietate categorica S S = urt / = in ractiune Subiectul concluziei se numeste termen ma,or al silogismului . Luati impreuna S si / din concluzie se numesc termeni extremi ai silogismului -n exemplul nostru se constata ca termenul minim apare in / $0% cu rol tot de subiect logic. -ndi erent insa de rolul ce!l are termenul minor intr!o premisa, premisa in cauza se numeste premisa minora. 8ermenul ma,or apare in cealaltea premisa ce se va numi premisa ma,ora . -n cazul exemplului nostru termenul ma,or apare in /$(% si tot in rolul de predica al acesteia ca si!n concluzie. -n a ara acestor 0 termeni in alcatuirea argumentului apare si un al =!lea care ace legatura intre cele doua premise, motiv pentru care el se numeste termen mediu, iar prezenta sa e semnalata prin litera M. -n cazul exemplului nostru 8 mediu e dat de cuvintele 9incalcare a Codului /enal9 si are rol de subiect logic in premisa ma,ora si predicat logic in premisa minora. /entru a putea sesiza elul in care premisele produc concluzia vom lua in consideratie tipurile de propozitii care in exemplul nostru indeplinesc rolurile de / ma,or minora si de concluzii . Concluzia e o universal a irmativa M a / ! ma,or / S a M ! minora S a / ! concluzie M con orm diagramei #uler. S Silogismele $argumentele alogistice% cunosc o oarte mare diversitate . /entru a le clasi ica se recurge la 0 criterii : C16 pozitia pe care o are 8 mediu in premisa ata de ceilalti termeni $are rol premergator acestui criteriu%. .vem 2 variante undamentale numite iguri de rationare silogistica . a% M/ SM S/ b% /M SM S/ c% M/ MS S/ d% /M MS S/

C26 tipurile de propozitii categorice care indeplinesc rolul de premise si pe cel de concluzie in iecare din cele 2 iguri silogistice . 8ipurile de iguri silogistice desprinse dupa aceast criteriu reprezinta sc1eme concrete de argumentare si poarta denumirea de moduri silogistice. 3umarul lor e oarte mare. # su icient a apela la o ormula matematica .

C = L2 de moduri silogistice in

iecare igura silogistica E in total 0AL sc1eme de rationare. = "in cele 0AL doar 02 sunt corecte . /entru a veri ica daca un argument silogistic oarecare e sau nu logic corect trebuie sa veri icam daca sc1ema de argumentare care e propriu respecta sau nu @ conditii de rationalitate silogistica. "upa cum urmeaza : 16 un 'il$gi'm element%r c$rect c$ntine d$%r trei termeni. .ceasta regula se aplica numai in cazul exemplelor concrete de argumente date la nivelul limba,ului natural. Multe cuvinte cu doua sau mai multe intelesuri. "aca unui asemenea cuvant ii revine rolul de a vedea termenul mediu nu e exclus sa ie luat cu inteles in ma,ora si cu alt inteles in minora, ceea ce ar insemna ca nici macar nu are 8 mediu . 26 T mediu *#& tre)uie '% (ie di'tri)uitl% cel utin un% din cele 2 $ er%tiuni %le '%le . .sta inseamna ca in cel putin una din premise e sau universala sau /. 96 regul% di'tri)uirii termenil$r. +ri minorul ori ma,orul poate avea o extensiune mai mare ca!n premise. ex. de rationament gresit ! ....... +6 din remi'e %(irm%tive re-ult% e/clu'iv c$nclu-ii %(irm%tive . <6 cel utin $ remi'% e %(irm%tiv% *din 2 remi'e neg%tive nu $)tinem r%ti$n%ment c$rect& >6 din remi'e c%lit%tiv di(erite 'e $)tin e/clu'iv c$nclu-ii neg%tive . A6 cel utin un% din remi'e e r$ riet%te univer'%l% . B6 din remi'e c%ntit%tiv di(erite *un% univer'%l% %lt% %rticul%r%& 'e $)tin e/clu'iv c$nclu-ii %rticul%re . + alta problema importanta legata de argumentarea silogismelor e : ! in practica argumentarii intalnim 0 situatii distincte :

%& entru $)tinere% c$nclu-iil$r d$rite e 'u(icient un 'ingur 'il$gi'm element%r . )& entru $)tinere% c$nclu-iil$r d$rite %vem nev$ie de 2 '%u m%i multe 'il$gi'me element%re c%re $t (i c$n'ider%te tre te 'ucce'ive ' re c$nclu-i% d$rit% . *n argument de acest el se numeste polisilogism si ia nastere ast el : ! concluzia primului silogism e olosita cu premisa de cel de!al doilea ! concluzia celui de!al doilea e olosita ca premisa de al treilea etc., pana se a,unge la concluzia dorita. -n ambele cazuri ne con runtam si cu un alt aspect. Fie ca e vorba de un singur silogism, ie ca e vorba de un polisilogism argumentatorul nu ormuleaza explicit toate proprietatile . # o te1nica special olosita de argumentatori pentru a!l in luenta pe cel caruia ii adreseaza argumentul. /ropozitia care lipseste apare automat in mintea autorului si acesta crede ca el insusi a participat la argumentare . #xista = variante : 16 li 'e'te c$nclu-i% ! +rice incalcare a Codului /enal e o in ractiune . Furtul e incalcare a Codului /enal. 26 li 'e'te min$r% . +rice incalcare a Codului /enal e o in ractiune, prin urmare urtul e in ractiune . 96 li 'e'te m%:$r% . Furtul e incalcare a Codului /enal prin urmare urtul e in ractiune . -n cazul polisilogismelor in mare vorbind exista 0 variante de simpli icare : 16 nu m%i 'unt enunt%te c$nclu-iile relimin%re num%i remi'ele ure 'i c$nclu-i% (in%l%. .rgumentul se numeste S+'-8 26 e % lic%)il% de regul% c%nd $li'il$gi'mul e %lc%tuit din num%i 2 'il$gi'me element%re . "in primul silogism se elimina una din premise. $apare a 0!a/ si Concluzie% .rgumentul se numeste #/-CQ#'#M.. /roblema de baza e urmatoarea : ! pentru a stabili daca un argument de acest el e corect sau nu primul lucru trebuie acut e ca argumentul sa ie reconstruit in orma completa, deci sa ie explicitate propozitiile subintelese. -n aceste conditii daca e vorba de un polisilogism argumentul in intregul sau este corect numai daca iecare argument silogistic elementar din alcatuirea sa e el insusi logic corect .

Cur' nr. D Argumente cu r$ $-itii c$m u'e .rgumentele din aceasta categorie sunt mult mai numeroase decat cele de origine silogistica si sunt extrem de utilizate in cele mai di erite si diverse situatii . 7ariante de argumente si metode de stabilire a validitatii oricarui argument de acest el : ! argumente ipotetico!categorice : sunt argumente deductive si un argument de acest el contine doar 0 premise din care se obtine....... speci icul lor : prima premisa este un conditional sau o implicatie. ex. "aca . atunci :. . 0!a premisa coincide ie cu antecedentul sau consecventul premisei initiale, ie cu negatia unuia dintre acestia. ca exista 2 varietati de argumente ipotetico categorice : .: daca atunci . : .: H : ! nu este adevarat : sau non : H . $non.% . : .: H. H: .:

$(% argument a irmativ $modus poneus%

$0% argument negativ $modus tolleus%

$=%

$2%

"eosebit de important este aptul ca numai primele doua corespund unor argumente valide $( si 0% E ultimele 0 $=, 2% corespund unor argumente nevalide . *n argument valid $sau logic corect% nu poate produce din premise adevarate concluzii alse. "eci, alegem varianta in care premisele sunt amandoua adevarate si sa stabilim valoarea concluziei . .: =(,.=( .: =( :=( .: =(,:=( .(=(
$0% .

"eci, daca premisele sunt adevarate, atunci si concluzia este adevarata. *n conditional al carui consecvent e adevarat, e adevarat indi erent de valoarea antecedentului . "eci, plecand de la premise adevarate ie concluzii adevarate ie alse. "esi sc1emele = si 2 sunt nevalide. #xista numeroase situatii in care olosirea argumentelor de acelasi tip este inevitabila. .cest aspect este cu atat mai important cu cat multe situatii de acest el au o importanta deosebita . e/. presupunem ca in ata unui complet de ,udecata este adus un dosar din care reiese ca un anume individ 6 s!a ace vinovat de asasinarea prin otravire a unui alt individ R . 7om rezuma continutul dosarului ast el : 6 l!a otravit pe R si vom reprezenta simbolic .propozitia cu litera .. "eci, este o cauza de natura penala E in urma dezbaterilor din proces, completul trebuie sa stabileasca daca . este adevarata sau alsa. "aca se a,unge la prima concluzie $adevarata% instanta va pronunta condamnarea lui 6, iar daca se a,unge la cea de!a doua concluzie $ alsa%, instanta va pronunta ac1itarea lui 6. -n stabilirea oricarei dintre concluzii, pe langa ,udecator mai sunt implicate 0 parti : acuzarea, care urmareste sa convinga pe ,udecator ca . este adevarata si apararea cauta sa convinga completul ca . este alsa. Fiecare parte cauta sa!si atinga scopul prin diverse mi,loace. /resupunem ca dupa un timp acuzarea reuseste sa aduca in instanta urmatoarea proba o c1itanta sau o actura din care ca anterior decesului lui R, 6 a cumparat o substanta toxica de la o societate, su icienta pentru otravirea lui R. Sa rezumam continutul c1itantei prin propozitia 6 a avut la dispozitie otrava si o notam cu :. -nainte de evaluarea probelor retinem : implicatia daca . atunci : sunt adevarate, indi erent de validitatea probei. "aca 6 a avut otrava, l!a otravit pe R. .poi se trece la evaluarea probelor iar rezultatul este : proba este autentica. Iudecatorul dispune de 0 premise : sc1ema = .: : . Concluzia evenimentelor care s!au petrecut , nu!i permit ,udecatorului sa spuna despre ea, nici ca e adevarata nici alsa. . crescut gradul de probabilitate ca . sa ie adevarata. .cuzarea si apararea sunt obligate sa c1imbe strategia : acuzarea cauta sa!l convinga pe ,udecator ca pe langa implicatia .: unanim acceptata ca adevarata, este adevarata si implicatia inversa :.. "aca 6 a cumparat otrava, atunci el l!a otravit pe R. .pararea demonstreaza ca numai prima implicatie este adevarata si a doua este alsa . -- argumente dis unctivo!categorice : - premisa este o dis unctie . sau :, -- premisa coincide cu unul din termenii acestei dis unctii sau cu negatia uneia dintre ei. /ractic, putem vorbi doar de 0 variante :
$(%

! premisa e autentica

.7: . H:

$0%

.7: H. :

$sau%

$(% nevalida

1& reprezinta un argument valid numai daca dis unctia initiala este tare sau exclusiva. #ste un argument nevalid daca aceasta dis unctie este slaba sau neexclusiva . Spre deosebire de limba latina, in limba contemporana expresa prin care este redat acest operator propozitional nu di erentiaza clar intre cele 0 eluri de dis unctii. Cand despre o dis unctie spunem ca e tare intelegem ca una singura din cele 0 variante este adevarat, iar cealalta este automat alsa. Cele 0 variante nu pot i impreuna adevarate sau impreuna alse . Cand spune, despre o dis unctie ca este slaba sau neexclusiva intelegem ca este exclusa o singura situatie : ambii termeni ar i alsi. 8oate celelalte = situatii posibile sunt admise. .cest el de dis unctie era redata prin expresia : 9vel, vel9. -n romanele contemporane oricare dintre dis unctii este redata prin acesta expresie : 9sau, sau E ori, ori9 Singura posibilitate de a stabili daca aceste cuvinte corespund unor dis unctii exclusive sau unei dis unctii neexclusive, este aceea de a anliza cu atentie contextul in care apar. /entru a di erentia cu a,utorul simbolurilor vom dubla semnul : . S: . =% H : sc1ema de argumente valida

este o sc1ema de argumente valida indi erent de tipul dis unctiei. "ar in legatura cu sc1ema 0 se ridica o alta problema pentru situatia in care dis unctia initiala ar i slaba, neexclusiva. + dis unctie tare nu admite orice numar de termeni iar conditia ca ea sa ie adevarata este minima,. cel putin unul dintre acestia trebuie sa ie adevarat . /resupunem ca sc1ema 0 ar debuta cu o dis unctie slaba care are in alcatuirea sa = termeni : . 7 : 7 C si numai ultimul este adevarat C=( .=:=) Luata in orma completa, aceasta dis unctie este adevarata, dar daca in momentul in care am ormulat argumentele am luat doar primii doi termeni inseamna ca premisa initiala este alsa. "in premise alse se obtine orice el de concluzie. .rgumentele dis unctivo!categorice sunt utilizate inevitabil atunci cand suntem pusi in situatia de a alege, de a decide intre 0 sau mai multe variante, care este cea adevarata. -n ast el de situatie, prezentarea variantei ia orma unei dis unctii, dupa care veri icam iecare varianta . --- argumentele lematice $dis unctivo!ipotetice%. .ceasta debuteaza cu o.... daca dis untia are doi termeni argumentul se c1eama dilema. #le sunt extrem de utilizate si in ,ustitie si in viata publica, datorita aptului ca sunt extrem de spectaculoase. "aca e vorba de o dilema, argumentul mai contine 0 premise, iecare iind un conditional sau o implicatie, dupa care urmeaza concluziile. Se stie ca in inalul bataliei de la Calugareni comandantul ostii otomane a dezertat. .vand in vedere stadiul luptei, nu e exclus ca 1otararea de a dezerta sa ie luata dupa ce a gandit : am 0 posibilitati : sa ordon continuarea luptei sau retragerea9 ! premisa : 9daca ordon continuarea luptei armata va i in ranta9 E -- premisa : 9daca ordon retragerea, voi pierde batalia, deoarece multi soldati se vor ineca in mlastina9 ! --- premisa .7: Concluzia este a irmativa si este o propozitie simpla. . C .rgumentul se va numi dilema constructiva si simpla deoarece concluzia : C coincide cu o propozitie elementara. C .lt argument : /laton olosea o dilema pentru a le spune conationalilor lui ca scrierile lui Qomer sunt literatura beletristica, nu stiinti ica. #l olosea urmatoarele argumente : 9"aca Qomer spune adevarul despre zei atunci eroii erau copii ai zeilor9 ! - premisa. 9 "aca Qomer spune adevarul despre zei atunci zeii au savarsit multe apte reprobabile9 ! -- premisa 9"ar, nu este adevarat nici ca eroii sunt iii zeilor si nici ca zeii ar i savarsit apte reprobabile9 ! --- premisa. Concluzie : Qomer nu spune adevarul despre zei $in sens stiinti ic% .: .C H: H C ! este ec1ivalent cu negatia unei dis unctii H $: 7 C% H . $nu e adevarat .% "ilema olosita de /laton este simpla, dar intrucat concluzia neaga se numeste destructiva . "ilema compusa in ex. de argument : Culmea absolutismului medieval l!a reprezentat Qenric 7---. #l a avut cura,ul in conditii total adverse sa promulge un act ,uridic ! de suprematie si avea urmatorul rost : con orm acestui decret regal, se ul statului devenea si se ul bisericii din Marea :ritanie. "orind sa impuna acest act, el a avut nevoie de acordul tuturor marilor unctionari ai imp., care cu o singura exceptie au ost de acord cu acest decret. Singura persoana care nu s!a pronuntat era un om care ocupa a doua unctie dupa rege $cancelar% ! "andu!si seama ca abtinerea cancelarului pune in pericol actul de suprematie, Qenric 7--- a pro itat de o situatie speciala si in ata intregii curti i!a pus 0 intrebari : "e ce pana la acea data nu a dat un raspuns la intrebarea : "aca actul este drept sau nedrept . Care este optiune cancelarului pentru 'aspuns : .m 0 posibilitati sa spun ca e drept sau nedrept ! - premisa "aca spun ca e drept atunci imi voi pierde su letul ! -- premisa "aca spun ca e nedrept atunci imi voi pierde trupul ! --- premisa >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Concluzie : Sau imi pierd su letul sau imi pierd trupul ! propozitie compusa, deci dilema compusa .

Cur' nr. 1E ARGU#ENTE INDUCTI0E

- ! Spre deosebire de argumentele deductive in care concluzia nu depaseste ca grad de generalitate premisele din care a ost obtinuta in argumentele inductive concluzia extrapoleaza, e mai generala in raport cu premisele din care a ost obtinuta . ex : (< Furtul reprezinta incalcare a Codului /enal 0< Falsi icarea banilor reprezinta incalcare a Codului /enal =< "area si luarea de mita reprezinta incalcare a Codului /enal 2< Furtul, alsi icarea banilor, darea si luarea de mita, sunt in ractiuni. Concluzii : +rice in ractiune reprezinta o incalcare a Codului /enal. La nivelul premiselor sunt enumerate cateva exemple de in ractiuni, concluzia vorbeste despre orice tip de in ractiune ! extrapoleaza . -- ! "atorita acestui raport concluzie ! premise, ce inseamna ca sub aspectul in ormatiilor ce le o era premisele nu sunt temei su icient pentru concluzii, in argumente inductive, concluziile nu rezulta cu necesitate din premise .

# ectul acestei particularitati e urmatorul : ! in inductii c1iar de plecam de la premise sigur adevarate, concluzia ce o obtinem e doar probabila . -n ce priveste utilitatea ! argumentele inductive au o larga olosinta : ! ele sunt utilizate in acele domenii de cercetare sau activitate practica in care solutiile pe care le cautam se obtine pe baza unor date concrete empirice, obtinute prin observatii, toate etc... -n drept, argumentele inductive ocupa locul principal in cercetarea criminalistica..... cauta solutia .....re erindu! se la urme $ora, locul, data...% -n activitatea teoretica si practica deductia si inductia se completeaza reciproc dupa cum vom vedea nu se poate ace deductie ara inductie si nici invers . 0%riet%tile inductiei +arecum asemanatoare, argumentele deductive si cele inductive cunosc o oarecare diversitate . Forma cea mai simpla de argument inductiv poarta numele de analogie ! acest tip de argumente e atat de simplu si usor de realizat incat el utilizeaza in mod spontan in cele mai diverse situatii inclusiv persoane care nu sunt .... logic. .cest tip de argument e probabil cel mai recvent tip de argument de la nivelul cunoasterii comune. "ar el ocupa un loc oarte important si in drept . Simplitatea acestui argument reiese din aptul ca el se bazeaza pe cea mai simpla operatie de gandire : Simpla comparare a 0 obiecte sau 0 situatii menita sa stbileasca eventual asemanari si deosebiri intre cele 0 obiecte, situatii comparate . .cest argument se produce in urmatorul caz :

Se descopera ca . poseda proprietate suplimentar nedescoperita la : $/ nN(% Concluzia obtinuta prin analogie are cel mai redus grad de probabilitate . "e aceea exista oarte multe di erente contrare intre sistemele de drept privind locul si rolul analogiei in rezolvarea unor cazuri in instanta. Common Selt1 acorda un loc oarte important analogiei in solutionarea a di erite cazuri in instanta. La noi e di erit : ! in dreptul de sorginte anglo!saxona ...... de organizare a institutiilor ,uridice prin legislatia in vigoare prin regulile de procedura speci ice se acorda o ..... importanta precedentelor, aplicandu!se in situatii noi aceeasi solutie. Sunt in vigoare si legi de prin (0)), (=)). /entru ca o analogie sa ie cat de cat credibila ea trebuie neaparat sa satis aca anumite conditii : (< intre . si : trebuie sa existe un numar cat mai mare de asemanari, iar eventualele deosebiri trebuie sa ie neesentiale, sa nu ie neaparat indispensabile pentru respectivele obiecte 0< trasaturile comune trebuie sa ie undamentale pentru obiectele comparate . =< intre proprietatile comune trebuie sa existe legaturi speciale adica sa se presupuna atrase una de alta $/( sa atraga pe /0 etc%. #x. de analogie ce nu respecta aceste reguli : "avid Qube :"upa cum ste,arul tanar care e nascut din g1inda produsa de un ste,ar batran a,unge sa se dezvolte intr!atat incat su oca ste,arul parinte, nu are nici o vina tot asa patricidul nu are nici o vina .Cuvintele tot asa corespund in mod sintetic celei de!a doua premise. -ntre cele doua obiecte comparate ste,ar si om ...... insa deosebiri undamentale . "estul de recvent cuvantul analogie e utilizat si intr!o alta acceptiune, nu de argument ci de simpla ilustrare . -n una din lucrarile sale redactate la /ontul #uxin, +vidiu relateaza :

.sa dupa cum soarecii nu mai viziteaza un 1ambar golit de grane, tot asa oamenii nu!si mai viziteaza prietenii decazuti din avere si din demnitati si asta nu e analogie ci e o extractie $4% dorind a ace evidenta singuratatea . .tat in cunoasterea comuna cat si stiinti ic sunt utilizate 0 mari varietati de inductii. ! inductia completa ! inductia incompleta (< -nductia completa ! e total nesemni icativa deoarece cazurile in care se poate utiliza un asemenea argument sunt extrem de rare si de cele mai multe ori atat respectivele cazuri cat si concluziile obtinute prin un asemenea argument nu au o importanta deosebita. "e regula singura valoare a concluziei e ca a spus sintetic. -nductia completa are urmatoarea sc1ema : .( / $.( are proprietatea /% Se constata : .0 / (< clasa elementelor . un numar init de . elemente . 0< pentru cel care a savarsit argumentul, . a putut sa!l examineze unul cate unul .n / toate elementele clasei . .(, .0, ..., .n sunt toti S Concluzie : 8oti S sunt / . /e aceasta baza s!a obtinut concluzia : ..... (< concluzia spune pe scurt ceea ce au spus premisele dar intr!o orma lapidara . 0< e singurul tip de argument inductiv care se abate de la regula pentru ca in cazul unui asemenea argument concluzia rezulta cu necesitate $daca avem premise adevarate concluzii adevarate%. /rob : cand putem valori ica acest argument 4 (< Clasele de obiecte ce au un numar limitat de obiecte sunt relativ putine $ex. studentii din anul -, 8itu M. sunt in numar limitat ...... aplica o inductie de acest tip, putem cerceta pe iecare in parte%. /rob. e cam cate propr. avem noi studentii si cele comune ce importanta au 4 0< #xista si clase limitate unde nu putem cerceta iecare element al clasei $ex. atomii de Q intr!un pa1ar de apa% pentru ca numarul e asa de mare% 0< -nductia incompleta : ! e singura orma de inductie semni icativa, ! e de 0 eluri Sc1ema acestei inductii e urmatoarea : .( / .0 / . . . .n / .(, .0, ..., .n sunt unii dintre S concluzii : 8oti S sunt / . Se observa ca acest tip de inductie corespunde integral particularitatilor argumentului inductiv ! concluzia extrapoleaza in raport cu premisele ! tocmai datorita acestui apt concluziile nu rezulta cu necesitate din premise . "upa strategia utilizata in constructia argumentului si in evaluarea concluziei, deosebim doua variante de inductie incompleta. -nductia vulgara si inductia stiinti ica -nductia vulgara ! e caracteristica cunoasterii comune unde activitatea teoretica se bazeaza prioritar pe experienta de viata a individului si nu pe o educatie sistematica elaborata .

/ractic in in inductia vulgara, realizarea rationamentului se ace aproape exclusiv pe constatari accidentale. -n aceste conditii lucrurile se petrec ast el : -ndividul constata ca intr!o serie de situatii anumite evenimente se petrec aidoma ara sa stabileasca ara sa caute existenta unor legi naturale, sociale etc care ar explica de ce lucrurile se petrec asa, individul trage concluziile ca in toate situatiile de acest el se vor produce respectivele evenimente . Dradul de probabilitate al concluziei obtinuta in acest el e extrem de redus. Cu toate acestea acest tip de inductii a dus desigur intamplator si la anumite concluzii care ulterior au ost preluate de la nivelul gandirii populare de cunoastere stiinti ica in contextul carora respectiva concluzie a dobandit o ..... mult mai laborioasa . Concluzii de acest el ar i : ! metalele incalzite se dilata ! obiectele de sticla se sparg etc *nele dintre concluzii din acest tip de inductie stau la baza unor proverbe populare : :ate ierul cat e cald .ltele stau la baza unor superstitii, pre,udecati, tocmai pentru ca gradul de probabilitate e oarte redus : 8ri oiul cu 2 oi, nr. (=, potcoava etc. "oua erori logice sunt oarte recvente in acest tip de inductii incomplete . (< Deneralizare pripita ! oamenii constata ca lucrurile stau asa ! conc1id ca toate ....... ex. /ana la s arsitul sec. 67---, pana sa a,unga europenii in .ustralia, erau convinsi ca toate lebedele sunt albe. 0< Cea de!a doua concluzie $superstitii% ! ......... = dupa aceasta, deci din cauza aceasta . + succesiune intamplatoare e gandita ca iind o succesiune cauzala . -nductia stiinti ica ! e speci ica cunoasterii stiinti ice sistematice. /resupun o strategie speciala : ! inainte de a olosi premisele pentru constructia argumentelor, ele sunt supuse unui examen special iecare in parte. Faptele despre care vorbesc premisele sunt comparate cu alte apte, sunt clasi icate, se veri ica daca ele sunt rezulatele unor inregistrari exacte si abia apoi sunt olosite pentru a construi argumentul . ! pentru a trece de la premise la concluzie utilizam in unctie de situatia in cauza asa zisa metoda de cercetare inductiva. #xistenta acestor metode a ost sesizata inca de ........ /roblematica lor a ost reluata de un persona, celebru ! Francis :acon si au dobandit standard prin contributia altui celebru britanic I. Stuart Mill. /rima dintre aceste metode ! Metoda concordantei ! ea poate i aplicata cand avem o situatie de tipul analogiei. Metoda parcurge urmatorul drum : se iau in considerare mai multe situatii care se produce in mod constant de iecare data acelasi enomen . /entru selectarea situatiei respective avem in vedere ca eventuala cauza a producerii lui a trebuie sa se a le neaparat printre enomenele care ..... in cazurile respective au precedat aparitia lui a. .tentia e acordata tocmai acelor enomene. Si respectivele situatii sunt supuse unei comparari : "aca exista un singur enomen intre cele ce au precedat aparitia lui a care apare totdeauna, se considera tocmai ca acest enomen e cel al lui a. Sc1ematic : ., :, C, " ., :, F, " ., F, D, Q . a a a a $. e cauza lui a% singurul enomen comun e.

Metoda se bazeaza pe constatare , observatii, nu se analizeaza intern iecare enomen, iar aplicarea acestei metode in mod automat, ... critic poate duce la insuccese . ex. producerea .......... constant care nu e cauza, dar e indispensabila%

-- . Metoda di erentei ! se bazeaza pe experiment deci pe interventia cercetarilor in derularea enomenelor ce provoaca intentionatanumite situatii, dar nu poate i olosit decat in situatii speci . Se iau in considerare doar 0 situatii legate de enomenul a carui cauza o cautam : ! prima situatie e selectionata din ...................... ! a doua sitiatie e provocata de cercetator pe baza cercetarii sistematice pe care a acut!o pentru a selecta aceasta prima, ..... ca enomenul . din aceasta prima situatie ar i c1iar cauza lui a ! el cauta sa reproduca enomenele care au precedat initial aparitia lui a, cu exceptia enomenului ce!l presupune drept cauza a lui a. Sa presupunem ca reuseste : ., :, C, " a ! :, C, " ! $nu mai apare enomenul a%, a starnit cauza concluzia ca . e cauza lui a . a Dradul de probabilitate e mai mare pentru ca carcetatorul se implica e ectiv in derularea evenimentelor. "in pacate exista oarte putine situatii in care poat5e i aplicata aceasta metoda $ nu poate i aplicata in cercetarile politologice% ex. Miscarea unei planete poate in luenta miscarea altei planete. 3u putem ace nimic. Sc1ema acestei metode e ideala $nu putem extrage inima sa vedem daca organismul mai unctioneaza% ! e aproape imposibil sa reproducem o situatie de elul celei de!a doua premisa . Metoda a servit unor descoperiri oarte importante ! s!a constatat pe baza ei ca o anume maladie recventa in cazul marinarilor .... se datoreste lipsei vitaminei C . --- . Metoda = a aplicata numai in cazul in care enomenul a carui cauza o cautam e inconstant se modi ica de la o situatie la alta, isi modi ica intensitatea . Se cauta mai multe situatii in care enomenul respectiv a aparut avand modi icari ....... enomenele ce au precedat aparitia lui a in iecare din respectivele situatii : ! ........... enomenele ce au precedat aparitia ...... exista unul ale carui modi icari concorda cu modi icarile lui

a
.), :, C, " .(, :, C, " .n, F, D, Q . a) a( an a Metoda = = Aetoda variantelor concomitente

! nu se aplica decat in anumite cazuri : ex. modi ivcarea temperaturii duce la topirea metalelor -7. Metoda reziduurilor $a resturilor sau ramasitelor% ! e cea mai complexa , presupune un e ort sistematic pentru valori icarea ei, dar si existenta unor cunostinte anterioare . ! in aceasta metoda se apeleaza la o singura situatie reala : Cautam cauza lui a , el ace parte dintr!un complex de enomene iar aparitia lui a e precedata de producerea enomenelor ., :, C, despre care avem urmatoarele in ormatii : ., :, C, " : C " concluzie : . a, b, c, d b c d a

.ceasta metoda a ost olosita de un matematician care pe baza acestei metode si a unor calcule speciale a ost de apt descoperitorul autentic al planetei 3eptun ! e rancezul Leveiler ! in cazul lui *ranus se inregistrau anumite perturbatii. . gasit cauza iecarei perturbatii cu exceptia perturbatiilor traiectoriei .

! a zis ca intre 0=!02 august (@=L aceasta planeta ar trebui sa se gaseasca pe o anume constelatie. -n acest el /lant a descoperit primul planeton . .ceste metode sunt valori icate impreuna, sunt combinate . *neori nu e posibil toate doar 0, =.