You are on page 1of 7

Damian STANOIU - biografie - (opera si scrierile) (numele la nastere: Dumitru Stanoiu), nr. apr. !"# , Dobrotinet, Olt -m.

" iul. !#$%, &ucuresti. 'ro(ator )iul lui Dumitru Stanoiu si al *a+ei (n. Oancea), tarani. Dupa cinci clase la Dobrotinet, intrerupe stu+iile, lucran+ ca telefonist la posta, cantaret la biserica si secretar +e primarie in comuna natala. Absol,a cursurile scolii +e cantareti +in Slatina. Intre !#!- si !#! , ,agabon+ea(a prin tara, sc.imban+ numeroase in+eletniciri. / ,an(ator +e portocale la 0raio,a, paracliser la biserica Am(ei +in &ucuresti, lucrator la o fabrica +in Sinaia, apoi la 12etea1 +in &acau, +e un+e a3unge la Iasi ca ,an(ator +e (iare. *eintors in capitala, intra in ser,iciul +e e4pe+itie al (iarelor Dimineata si A+e,arul, apoi ca muncitor la fabrica +e mobila +in Dealul Spirii. 2a 0onstanta lucrea(a ca pico-lo intr-o cafenea si .amal in port. Se imbarca fara pasaport, cu intentia +e a a3unge in America, +ar e silit sa-si intrerupa calatoria la 5amburg. Din nou la &ucuresti, se anga3ea(a ca ran+as si ingri3itor la Spitalul 'antelimon, un+e il cunoaste pe Ilarie 0.en+i, internat aici. Toate aceste etape ale unei ,ieti (buciumate ,or fi +etaliat +escrise in romanul autobiografic Demonul lui 0o+in (!# -). Data +e !" apr. !#! marc.ea(a o cotitura e4istentiala: intrarea in cinul mona.al, la manastirea 0al+arusani, sub numele +e mona.ul Daniil. De,ine secretar si casier (! sept. !#! -6" febr. !#!"), sub obla+uirea octogenarului staret 7.ena+ie 'etrescu, fostul mitropolit-primat. In !#!#, e preot la manastirea Sinaia, apoi paro. in mai multe comune +in 3u+etele 8lasca, Ilfo, si 'ra.o,a (!#6--!#66), secretar preot si membru in consiliul +u.o,nicesc al bisericii U+ricani +in &ucuresti (!#69), +irector al tipografiei +e la manastirea 0ernica (!#6$), preot la biserica Antim +in &ucuresti (!#6%). In !#!:, i se tiparesc primele ,ersuri in mai multe re,. bisericesti: Duminica orto+o4a, Apostolul, 7lasul mona.ilor. Debut e+itorial: plac.eta +e ,ersuri Desertaciunea +esertaciunilor (!#!"). Alcatuieste g.i+ul intitulat 'entru ,i(itatorii manastirilor (!#69) si monografiile +e+icate manastirilor 0al+arusani (!#69), 'asarea, Samurcanesti, Tiganesti (!#6%). A+e,aratul sau +ebut se pro+uce insa in 8iata *omaneasca (nr. !-6, !#6:), un+e, la recoman+area lui 7ala 7alaction, i se publica nu,ela In cautarea unei paro.ii, intampinata cu elogii +e presa ,remii si care +esc.i+e seria scrierilor +in ,iata mona.ala. Ii ,or urma ,oi. +e nu,ele si po,estiri 0alugari si ispite (!#6"), 'ocainta staretului (!# !), O (i +in ,iata unui mitropolit (!# 9), )urtuna in ia+ (!#96), culegerea 0artea pasnicilor, I-II, (!#9$), O anc.eta (!#9#), precum si romanele Neca(urile parintelui 7.e+eon (!#6"), Du.o,nicul maicilor (!#6#), Alegere +e stareta (!# 6), Ucenicii sfantului Antonie (!# ), /ros in manastire (!# $), 0a(ul maicii 8ar,ara (!# :), 'reot fara ,oie (!#9 ). Aceluiasi sector ii apartine memorialistica +in ,oi. postum Amintiri +in manastire (!#%6). 2iteratura +e inspiratie mona.ala il pune in conflict cu con+ucerea bisericii orto+o4e. In 6 oct.
1

!# 6, A+e,arul literar si artistic publica a+resa 'atriar.iei prin care i se cerea sa renunte la calugarie, precum si raspunsul cuprin(an+ +emisia sa. *omane cu subiect +in alte me+ii: )ete si ,a+u,e (!# !), 0amere mobilate (!# ), 'ara+a norocului (!# 9), 'ensionarii (!# $), 'e stra(ile capitalei (!# $), 2uminile satului (!# %), 0asatorie +e proba (!# :), &ucuresti-Sinaia (!# "), O parti+a +e po;er (!# "), 8oia3 +e placere (!#9-), Dambo,ita apa +ulce (!#9!), O noapte cu g.inion (!#96), 5aine ,ec.i (!#9:), <ocul Satanei (!#9:). 2iteratura pentru copii: 0inci prieteni (!# $), Doi ,agabon(i (!# %), =agarul ciobanului (!#99), 0.imita *. llie, scolar si .oinar (!#9:), Doi colegi (!#9:). =embru al S.S.*. (!#6#). 'remiul 15elia+e *a+ulescu1 al Aca+. *omane pentru ,oi. 0alugari si ispite, la e+. a +oua (!# -). 'remiul )emina pentru romanul Neca(urile parintelui 7.e+eon, lae+. a +oua (!# -). Asemeni lui 7.. &raescu, 1speciali(at1 in mora,uri militare, si STANOIU ramane in literatura romana ca umorist al unui segment social strict circumscris: me+iul mona.al -restul operei putan+ fi mentionat +oar cu titlu bibliografic. Scriitorul nu este nici antireligios, nici ateu -postura recognoscibila in opera. 0alugarii sai cre+ cu mo+eratie in e4istenta lui Dumne(eu si cu neabatuta tarie in e4istenta unui Dia,ol a carui pre(enta familiara, +eloc terifica, repre(inta una +intre fatetele cele mai banale ale coti+ianului. Sunt oamni simpli, marunti, obisnuiti, a caror ,iata iese +in normal +oar +atorita faptului ca ar trebui sa fie +iferita +e cea comuna> sursa umorului o constituie tocmai aceasta +iscrepanta +intre planul i+ealitatii si cel real. In ca(ul lui S., +istanta +intre acestea +oua nu atinge nicican+ proportii +ramatice, coplesitoare, +on?ui3otesti, +ata fiin+ altitu+inea mo+esta a unui i+eal care nu se fun+amentea(a nici pe fer,oare religioasa, nici pe ,irtuti teologale inalte (cu neinsemnate e4ceptii, cum ar fi mitropolitul )ilaret +in )ilaret si Acac.ie sau O (i mitropolit, mona.ii sunt spirite neculti,ate, a+esea ignorante +e-a binelea). 0a atare, sfintii sunt aici la fel +e improbabili ca si marii +amnati. intre ,irtute si pacat, acesti 1cal+icei1 slu3itori ai Domnului pasesc, cu osar+ie, pe 1calea imparateasca1 a cu,iosului 'imen, a+ica, in limba3 curent, calea +e mi3loc. 0ata ,reme nu se abat spre sfintenie, ei con,ietuiesc pasnic cu un Dia,ol la fel +e me+iocru> mai +egraba somnolent, acesta +e,ine acti, +oar can+ e intaratat prin e4ces +e cucernicie. 7reseala pe care fratele Ale4e (Anic.it paca-torul) sau parintele 0arion (0alea imparateasca) sau cu,iosii 7.elasie si 7.er,asie (Ucenicii sfantului Antonie, !# ) se grabesc s-o in+repte, reintran+ iute pe fagasul 1caii imparatesti1. Dimpotri,a, incapatanan+u-se sa 1+e(groape canoanele1 intr-o ,reme can+ s-a a3uns 1sa fie calugarii ca mirenii si mirenii ca +racii1, sfetagoretul =acarie +in Dulio,nicul maicilor (!#6#) - figura +e autentic .ar, printre putinele> ii sta alaturi +oar smeritul Acac.ie - nu reuseste +ecat sa +e,ina tinta bat3ocurii obstesti, tentati,a sa purificatoare ca(an+ in ri+icol. De obicei insa, mona.ii lui STANOIU nu sunt bantuiti +e +u.ul sfinteniei. Autointitulan+u-se 1pacatosul1, 1ne,re+nicul1, 1neputinciosul1, 1ne,olnica1, ei nu fac neaparat un act formal +e smerenie, ci +efinesc o stare +e fapt: mo+esta in(estrare pentru bataliile spiritului. Deficienta pe care o accepta resemnati, c.iar cu seninatate, ca pe un betesug oarecare, nu foarte gra, si in or+inea firii. 2a +o3enile staretului, 1neputinciosul1 frate Ale4e raspun+e: 10instite parinte, taie-ma,
2

span(ura-ma, eu asta sunt. Altul +in mine nu pot sa fac.1 8orbe la care, +e(armat si el, 1staretul inalta +in umeri si-i +a pace1. Slaba ,irtute e asa+ar o componenta +ata, +e care, nefiin+ raspun(ator, mona.ul nu poate fi nici ,ino,at (1- Tare mai esti pacatos, mai frate - Sunt neputincios, parinte Antime1). De aici, minima re(istenta pe care cei in sutana o opun +iferitilor +raci care ii cercetea(a, ce+an+ +e obicei inainte +e a incepe cu a+e,arat lupta si acceptan+ ca+erea in ispita cu un fel +e fatalism ,esel, stenic. Intre +oua c.iol.anuri, mortificarea eroica a cu,iosilor 7.elasie si 7.er,asie +urea(a +e +imineata pana seara. in loc +e remuscari, putinatatea tariei +e spirit le +a satisfactia ca, prin greseala marunta a imbuibarii, s-au ferit +e o ,ino,atie mult mai gra,a: carteala, .ulirea si ca+erea in eres care pan+esc pe omul nemancat. 'astran+u-se ec.ilibrul interior, in scrierile cu subiect mona.al ale autorului, ne,re+nicii 1ostasi ai lui 5ristos1 sunt confruntati cu un a+,ersar pe masura. Dracii ce ii muncesc nu au alura infernala, ,a+in+u-se, pe +e o parte, neinsemnati, ri(ibili, fara an,ergura, iar pe +e alta, g.i+usi, pusi pe sotii, po(nasi (lucrarile lor fiin+ a+esea percepute +rept 1boroboate1), nea,an+ a+ica nimic +in in,ersunarea obtu(a ori +in cenusiul agresi, al 1+emonului mesc.in1 sologubian. Asistam la un fel +e incaierare ,oioasa, un+e nici unul +in inamici nu ia lucrurile prea in serios si ale carei urmari sunt +eparte +e a fi catastrofale (e4ceptia o constituie romanul /ros in manastire, +in !# $> si aici insa, in locul c.inurilor spirituale, ,ino,atii suporta +oar pe+epse trupesti). 0el mai acti, se arata +ia,olul lacomiei, calugarul lui STANOIU ca-racteri(an+u-se +rept 1un suflet bun si un stomac pacatos1, asemeni parintelui 7.e+eon, ale carui belele +ecurg, mare parte, +in aceasta antinomie (Neca(urile parintelui 7.e+eon, !#6"). 0e+area sa necon+itionata (satul +e ciorba +in cartofi necuratati +e la ca(anul +e obste, el se aban+onea(a lacomiei programatic si cu meto+a) generea(a, e,i+ent, un umor mai sarac +ecat eroismul e,la,ios al ucenicilor sfantului Antonie. Surprins 1in mi3locul unui rai +e sunci si +e carnati, tragan+ tuica +intr-un fe+eles1 - ,i(iunea pare +esprinsa +in Tigani-a+a - infloritorul 'atric.ie +in 'ustnicii +e sub stanca argumentea(a facan+ cu oc.iul: 1ostasii, camara+e, ori ca ar fi ai *egelui, ori ca ar fi ai =antuitorului, trebuiesc .raniti bine ca altfel +e(ertea(a la inamic1. 0u a+e,arat +ia,oleasca e +oar sa,oarea cu care se rasfata in aceste pagini lungi liste +e bucate, +aca nu +esa,arsite in rafinament, in sc.imb +e o consistenta pantagruelica. Ucenicul staretului 7.erasim ii incre+intea(a pe ,i(itatorii manastirii ca acesta 1sta retras, nu mananca, nu bea, nu ,orbeste, se roaga si me+itea(a1> prin contrast, iata cat +e 1spiritual1 arata merin+ea ar.iman+ritului: 1un purcel fript la ta,a, +in care lipseau picioarele +e +inapoi si urec.ile> o farfurie cu unt proaspat, +in care lipsea ca o patrime> o cutie +e ton, in3umatatita> o bucata uriasa +e casca,al gaurit> o farfurie cu icre +e stiuca, una cu bucati +e placinta, un cotor +e salam, co3i +e oua si paine1 @Ucenicii sfantului Antonie). In O anc.eta, prin fata membrilor comisiei ,enite in cercetare se perin+a, la pran(, +upa nelipsita spuma +e +ro3+ie, 1+in cale-afara +e tare1, ciorba +e somn, 1cu ,estitul bors calugaresc1, friptura +e miel, placinta cu bran(a, cafea, 1,in ,ec.i portocaliu1 si altul nou, 1+e culoarea ,isinei1> la cina: saramura +e platica si +e oblet, rasol +e raci, ciulama +e lin, crap umplut cu nuci (la ta,a), salau si somn pra3it, sarailie si minciunele. =asa e intinsa pe terasa, un+e oc.iul se bucura +e 1o pri,eliste rara1> pe ea stralucesc 1farfurii +e faianta, ser,icii +e
3

argint, pa.are +e cristal, ser,ete si fata +e masa, toate parca neatinse +e mana +e om1. Ipocrita si interesata reconciliere a preacu,iosului 'rocopie cu consiliul +u.o,nicesc ('ocainta staretului) are loc pe fon+ul unui c.ef in lege, +in care batranii ies rapusi +e taria 1bauturilor beti,e1 si +e opulenta mancarii. Amanuntita +escriere a bucatelor e acompaniata +e mirosurile felurite ce se re,arsa +in pagina, pe +ic.isul preparati,elor culinare (7.elasie batan+ icrele, 7.er,asie in,artin+ mamaliga, 7.e+eon pregatin+u-si 1scorniciul1), +e succesiunea etapelor ingurgitarii (antologica e osteneala parintilor +in 'ocainta staretului). Toate amintesc +e pasa3e similare ale maestrilor in materie. 5ogas si Sa+o,eanu, STANOIU proban+u-si si el capacitatea +e a +a sa,oare unei cepe sarbesti sparte intre palme sau unei strac.ini +e muraturi sau unui pumn +e nuci stan+ alaturi +e ,inul tulbure al parintelui 0.irii +in Dragoste si smerenie. 're(ent si el, =amona, +racul arg.irofiliei, are cea mai banala infatisare. Ispitele sunt mesc.ine iar ce+arile se petrec fara (bucium interior. in cel mai firesc mo+, ar.iman+ritii 7lic.erie (O anc.eta) si 'rocopie @'ocainta staretului) +ispun +upa bunul plac +e a,erile manastiresti. =itropolitul )ilaret a+ora ,itelul +e aur cu gesturi +e mult consacrate +e literatura +e+icata a,aritiei. In sc.imb, patima trufiei si a (a,istiei imbraca, in Alegere +e stareta (!# 6), accente grotesti. =ane,rele lipsite +e scrupule - minciuni, promisiuni, trafic +e influenta, calomnii abil regi(ate - ale celor +oua aspirante la scaunul staretiei, maicile Tomai+a si Aenai+a, sunt consi+erate cu acelasi rictus sarcastic ca si +iscursul electoral laic +in romanul 2uminile satului (!# %). O +ata cu nu,ela S-a certat maica Natalia cu maica 8italia, ne intoarcem insa la tonalitatea minora, usor in+uiosata, a compre.ensiunii glumete. 'e fon+ul (um(aitor al maruntelor cle,eteli si intrigi calugaresti, cearta preopinentelor nu +epaseste apetenta galce,itoare a +oua c.i,ute intaratate. )ara an,ergura se +o,e+este insusi +emonul lu4u-rei, a carui omnipre(enta e contracarata +e ine4presi,a materialitate in care se inglo+ea(a. 'asa3elor erotice le e specifica o concretete 3oasa, un+e +etaliul naturalist, a+esea scabros, nu +enota nici macar +ramul +e imaginatie pe care il reclama c.iar si literatura +e consum (cel mai pregnant e4emplu oferin+u-! romanul greu +igerabil /ros in manastire - 1o greseala grosolana, in contra gustului, +e la titlu si pana in ultima linie1, +upa opinia lui 8la+imir Streinu). Impresia e +e 1fornicatiune cronica1 ('erpessicius), generali(ata, imun+a> lipsit +e minimul lustru al spiritului, impulsul erotic e pri,at +e orice +imensiune satanica ori pagana. Ne aflam, asa+ar, in fata unei literaturi total ,a+u,ite +e 1spiritualitate1, conform e4presiei lui /ugen Ionescu. =isticii, +ar si marii ra(,ratiti, rebelii luciferici sunt +e neconceput aici. Simpli in cuget, nai,i, 1copii batrani1 sau naturi primiti,e, calugarii lui STANOIU manifesta, asemeni cu,iosului Acac.ie, o 1seninatate ,ecina cu tampenia1, care intere-(ice atat e4ta(ul, cat mai ales in+oiala si taga+a. )ara acces la ,alorile teologale inalte si inocenti atata ,reme cat tribunalul propriei constiinte nu ii con+amna, ei ignora +imensiunea metafi(ica a pacatului. 'olul transcen+ent lipsin+, c.iar can+ conflictul interior apare, acesta nu poate primi amploare. De aici, limitele la care se supune pana umoristului, precum si calitatea umorului secretat. Uneori, aici nu se +epaseste anec+ota puerila, stangace, +e gust in+oielnic (0opii batrani sau cum petrec calugarii), farsa ingenua (complotul tesut intru golirea polobocului cu ,in al parintelui 0.irii +in Dragoste si smerenie), neinspirata paro+ie politista
4

(0a(ul maicii 8ar,ara, !# :). 0.iar si in cele mai notabile iposta(e, rasul lui STANOIU ramane minor ca sens (fara ,alente semnificati,e +eosebite) si +e timbru me+iu: lipsesc atat accentele sarcastice pregnante, cat si arsura lacrimii, +efinitorie pentru marii umoristi. / un .a( bla3in, inga+uitor, le3er, pus sub semnul bonomiei si 3o,ialitatii -1.umorul franciscan1 +in +efinitia lui 7. 0alinescu. 'rintre mi3loacele literare utili(ate, se +etasea(a citarea copioasa a te4telor sacre sau parafra(area acestora, cu efecte +iferite, in functie +e conte4t. 'e bu(ele celor +repti, limba3ul bisericesc - solemn, .ieratic, usor ar.ai(ant - fie (ugra,este nai,e imagini apocaliptice, fie raspan+este i( +e ,ec.e bucoa,na. 0a, +e altfel, si numele mona.ale, cu re(onante e4otic-pra,osla,nice, in a caror simpla insiruire a+ie mireasma +e am,on si +e tamaie: Arsenie, 'orfirie, *u,im, Nectarie, Ac.in+in, Tarasie, Isac.ie, 8italie, Terapont, A,acum, 8arsanufie, 0alist> Trifilia, /pra4ia, Apolinaria, Benia, 5arisia, /,lampia, /pi.aria, Anatolia, Ta,ifta, 'latoni+a, /lpi+ia, Drasi+a, 7orgonia. Alteori insa, fragmentul religios +e,ine sursa +e umor. =ona.ii incrucisea(a ,a3nic spa+ele citatului bisericesc, argumentan+ pro si contra in pricini fara insemnatate, .ilare: +aca +obitoacele trebuie sa tina si ele post +aca polobocul cu ,in al parintelui 0.irii se ca+e golit sau nu. 0u,iosul 7.er,asie probo(este un purcel ne,ino,at sau o catelusa .oata cu ocari biblice gro(a,e sau incearca sa +omoleasca +obitoacele infometate citin+u-le +in cartea +e pre+ici a sfantului Doroftei (1)ratilorC 0ine ,rea sa se curateasca +e toate pacatele etc1) sau in3ura strasnic +e cele sfinte (si alti cu,iosi +e ambe se4e au acest ciu+at obicei). O a+e,arata performanta ling,istica atinge autorul in re+area ,olutelor si taraganelii cantului bisericesc cu a3utorul literei scrise, facan+ +eliciul au+itoriului. 7.elasie si 7.er,asie canta 1pe glasul al saselea1: 1Suflete al me.eu, suflete gal meu, pentru ce.e +ormiD Sfarsitul se apropie si ,rei sa te tu.u.urburi1 sau: 12ege s-au facut mie po.runcilee tagale Doaagoagoa.oamnee1 etc. 7.er,asie inter,ine 1pe glasul al optulea - prelung, scartait si na(al1: 18eniti sa ne iiiiinc.iiinaaaaam sii.i.i-.iii saa caa.a.a+eeeem1. Sfetagoretul =acarie interpretea(a 1cu cerul gurii si cu nasul1: 1'la-gang si ma taaan-gu-.un-gunguiesc caaan+ gan-+e-.esc laaaa moaaa-ga-nga-ngar-teee1 in+ata ce iese +in perimetrul mona.al, scrisul lui STANOIU alimentea(a o literatura +e +u(ina: erotica ()ete si ,a+u,e, !# !> 0amere mobilate, !# > 'e stra(ile capitalei, !# $), sen(ationala ('ara+a norocului, !# 9> 0asatorie +e proba, !# :> &ucuresti-Sinaia, !# "> O parti+a +e po;er, !# "> Dambo,ita apa +ulce, !#9!), pseu+opolitista (O noapte cu g.inion, !#96). O ,erbo(itate +e(lanata e principala carenta a acestor scrieri> in ea se +iluea(a pana si accentul satiric al romanelor cu a+resa sociala 'ensionarii (!# $), 2uminile satului (!# %) sau 5aine ,ec.i (!#9:). ! se a+auga o ,eselie factice, superficiala, +ar mai ales intem-perata ,ulgaritate amen+ata unanim +e critica, literara. incat creati,itatea autorului se manifesta, cu certa originalitate, +oar intr-un +omeniul limitat: me+iul calugaresc. O'/*A Desertaciunea +esertaciunilor, ,ersuri, !#!"> Doua ceasuri fericite, brosura, !#66>
5

=anastirea 0al+arusani, &ucuresti, !#69> 'entru ,i(itatorii manastirilor, g.i+, &ucuresti, !#69> =anastirea 'asarea, &ucuresti, !#6%> =anastirea Samurcanesti (0iorogarla), &ucuresti, !#6%> =anastirea Tiganesti, &ucuresti, !#6%> 0alugari si ispite. &ucuresti, !#6" (alte e+.: !# !> !##!)> Neca(urile parintelui 7.e+eon, &ucuresti, !#6"> Du.o,nicul maicilor. &ucuresti, !#6#> Demonul lui 0o+in (2a poarta mu(elor), &ucuresti, !# -> )ete si ,a+u,e, &ucuresti, !# !> 'ocainta staretului, &ucuresti, !# !> Alegere +e stareta. &ucuresti, !# ! (pref. +e D. =icu, &ucuresti, !#%9> e+. ingri3ita si postfata +e Ion Nistor, &ucuresti, !##6)> 0amere mobilate. &ucuresti, !# (alte e+.: !# %> !#9!> !#99> e+. ingri3ita +e I. Nistor, !##-)> Ucenicii sfantului Antonie, &ucuresti, !# (alta e+.: !# 9)> O (i +in ,iata unui mitropolit, &ucuresti, !# 9> 'ara+a norocului. &ucuresti, !# 9 (alta e+.: !#9!)> 0inci prieteni, &ucuresti, !# $> /ros in manastire, &ucuresti, !# $> Oameni cu sticleti. &ucuresti, !# $> 'ensionarii, &ucuresti, !# $> 'e stra(ile capitalei (Soarta lui *a+u 'elin), &ucuresti, !# $> Doi ,agabon(i, &ucuresti, !# %> 2uminile satului. &ucuresti, !# %> (Apostoli mincinosi. &ucuresti, !#9!)> 0a(ul maicii 8ar,ara, &ucuresti, !# : (alta e+.: !#99> e+. ingri3ita si pref. +e I. Nistor, !##!)> 0asatorie +e proba, &ucuresti, !# : (alte e+.: !#9-> !#9 )> in cautarea unei paro.ii. &ucuresti, !# :> &ucuresti-Sina-ia, &ucuresti, !# "> O parti+a +e po;er, &ucuresti, !# " (alte e+.: !#9 > !##!)> 8oia3 +e placere (Doua(eci +e (ile in tren). &ucuresti, !#9-> Dambo,ita apa +ulce. &ucuresti, !#9! (alte e+.: !#96> !#99)> )urtuna in ia+, &ucuresti, !#96 (alta e+.: !##!)> O noapte cu g.inion, &ucuresti, !#96 (alte e+.: !#9 > !#9%)> 'reot fara ,oie ('uterea cu,antului), &ucuresti, !#9 > =agarul ciobanului, &ucuresti, !#99> 0artea pusnicilor, I-II, &ucuresti, !#9$> 0.imita *. Ilie, scolar si .oinar. &ucuresti, !#9:> Doi colegi, &ucuresti, !#9:> 5aine ,ec.i. &ucuresti, !#9:> <ocul Satanei, &ucuresti, !#9:> O anc.eta, &ucuresti, !#9#> Ucenicii sfantului Antonie. Neca(urile parintelui 7.e+eon. In cautarea unei paro.ii. Dragoste si smerenie. Alegere +e stareta. &ucuresti, !#$"> Amintiri +in manastire, pref. +e D. =icu, &ucuresti, !#%6> Alegere +e stareta. Ucenicii sfantului Antonie, e+. ingri3ita +e I. Nistor, &ucuresti, !#:-> Neca(urile parintelui 7.e+eon. 0um petrec calugarii, I-II, e+. ingri3ita, pref. si ta%eE cronologic +e I. N;tor, &ucuresti, !#:9> Nu,ele si romane, e+. si pref. +e I. Nistor, &ucuresti, !#":> 0inci prieteni, e+. ingri3ita si cu,ant inainte +e I. Nistor, &ucuresti !##!> O noapte cu g.inion, e+. ingri3ita +e I. Nistor, &ucuresti, !## . Tra+uceri: N. 7. 'omialo,s;i, Amintiri +in seminar, tra+. +e F si A+. Se,erin, &ucuresti, !#$! (alta e+.: !#%6). */)/*INT/ 0*ITI0/ S. Struteanu, in Saptamana literara, nr. 6, !#6"> A. Stancu, in *itmul ,renii, nr. , !#6#> I. =inulescu, in A+e,arul literar si artistic, nr. 9:!, !#6#> 0. Saineanu, Noi recen(ii, !# -> *. Dianu, in 0urentul, nr. !!" , !# !> !.!. 0antacu(ino, in 8iitorul nr. :!6", !# !> D. Smantanescu, in /poca, nr. !9%-, !# > *. Demetrescu, in Abece+ar, nr. !- 6, !# > '. 0on-stantinescu, 0ritice, !# > '. 'an+rea, in A+e,arul literar si artistic, nr. :--, !# 9> O. Sulutiu, in )amilia, nr. ", !# 9> 'erpessicius, =entiuni, III, I8, 8> '. =artinescu, in *eport, nr. %#, !# $> '. I. Teo+orescu, 0ronici literare, !# $> /rasm, in 0re+inta, nr. :$#, !# %> S.
6

0ioculescu, in *e,ista )un+atiilor *egale, nr. !!, !# %> D. 'etra-sincu, in Dimineata, nr. !-"$", !# :> /. 2o,inescu, Istoria literaturii romane contemporane. !#---!# :, !# :> &. =unteano, 'anorama> 0. )antaneru, in Uni,ersul literar, nr. , !#9-> 7. 0alinescu, Istoria> I. Negoites-cu, Scriitori mo+erni, !#%%> O,. S. 0ro.ma2niceanu, 2iteratura, I> '. 0onstantinescu, Scrieri, I8: =. Sebas-tian. /seuri, cronici, memorial, !#:6> 8. Atanasiu, in *omania literara, nr. 9!, !#:9> 8I. Streinu, 'agini, 8> A. Sasu - =ariana 8artic, *omanul romanesc, III> I. Negoitescu, Istoria literaturii romane, !##!> /. Ionescu, *a(boi cu toata lumea, I, !##6. 0re(i ca ne lipseste ce,aD