You are on page 1of 13

ADEV|R Pe cine intereseaz\ c\ mariajul doamnei [i domnului Schmidt este `n g\leat\, c\ el se `ntlne[te `n secret cu secretara, `n vreme ce ea are o leg\tur\

cu un tip seduc\tor, de dou\zeci de ani, din Wuppertal? Pe nimeni, `n afara prietenilor familiei, care, mai degrab\, nici n-ar vrea s\ [tie. Asta `nseamn\ c\ vor afla cei dinti. S\-l lu\m de exemplu pe Stefan, care o cunoa[te pe doamna Schmidt din liceu. ~ntr-o noapte, cnd domnul Schmidt `ntrzie la zna lui planturoas\, ea cedeaz\ nervos dup\ cel de-al zecelea pahar de Pinot Grigio [i-i m\rturise[te totul lui Stefan: cum personalul de la hotel o salut\ f\cndu-i cu ochiul, cnd se `ntlne[te acolo cu tn\rul iubit, ce furtuni `i strne[te el `n suflet, iar `n rela]ia cu so]ul nu mai func]ioneaz\ absolut nimic, dar un divor], nu,
Enciclop ed ia lucrur e zilnic ilor care m\ sc i
11

a[a un r\u nu le poate face copiilor, niciodat\. Prin urmare, te rog, nici un cuvnt, nim\nui! Nici m\car o aluzie domnului Schmidt! Dup\ aceast\ m\rturisire, Stefan se treze[te `ntr-o dilem\ emo]ional\. ~n definitiv, nu este prieten doar cu doamna casei, ci, de-a lungul anilor, l-a `ndr\git [i pe domn. {i, indiferent ce va face, sau ce nu va face, tot va gre[i, categoric. Orice sc\pare `n prezen]a domnului Schmidt ar `nsemna tr\dare de cea mai joas\ spe]\ la adresa ei; dar [i o t\cere de fier ar fi un abuz la `ncrederea domnului Schmidt? Mut\ `n jos piesa rotund\ pe tabla de joc a vie]ii [i vei pierde; iar dac\ o mu]i `n sus, `n nici un caz nu vei c[tiga. Cteva zile mai trziu, dilema se transform\ `ntr-o curs\ dubl\, deoarece, dup\ cel de-al treilea scotch, [i domnul Schmidt `ncepe s\-i dezv\luie din secretele sale: de mai mult\ vreme, `i m\rturise[te lui Stefan printre lacrimi, so]ia `l trateaz\ cu r\ceal\, iar el, nemaisuportnd situa]ia, [i-a c\utat mngiere la blonda biroului, o fiin]\ inimoas\, `n]eleapt\ [i vesel\. Tenta]ia de a-l lini[ti pe domnul Schmidt scurt [i la obiect Capul sus, tinere domn, a b\trn\ `[i face de cap cu altul de mult\ vreme! tenta]ia este, s\ recunoa[tem, foarte mare. Dar Stefan se simte legat prin cuvntul s\u de onoare. Apoi, mai exist\, cum spuneam, [i cei doi copii (Maria, nou\ ani, [i Emil, [apte). Cine-[i dore[te s\ aprind\ scnteia care dezintegreaz\ o familie, aruncnd-o `n b\taia vntului? Demult, `n vremurile bune, cnd minciuna mai era de folos, exista o institu]ie minunat\ numit\ ipocrizie.
12
HANN

ES STEIN

Principiul de baz\, potrivit c\ruia trebuie s\ fii mereu cinstit [i s\ te confesezi prietenilor, nu strnea pe atunci dect un chicotit [i lips\ de `n]elegere. Era de la sine `n]eles c\ mariajele reprezint\ doar o fa]ad\, [i c\, `n spatele respectabilit\]ii v\ruite cu alb, b\rba]ii, cel pu]in, s\reau neinhiba]i din pat `n pat. Femeile erau totu[i ceva mai precaute. Dar, la un moment dat, pe la mijlocul secolului de curnd trecut, s-a n\scut excentrica idee c\ satul lui Potemkin ar trebui s\ fie umplut cu via]\ [i a devenit obligatoriu ca `n spatele fa]adelor s\ se `nal]e case din prefabricate, cu ct mai multe etaje. De atunci, cei care trag ponoasele sunt doar pro[tii cinsti]i [i credincio[i de pe lumea asta, a[a ca Stefan. Nu mai dorm noaptea, mu[ca]i de mustr\ri de con[tiin]\ ca de plo[ni]e, pentru c\ prietenii i-au f\cut depozitarii secretelor, f\r\ ca nimeni s\ le-o cear\. Este timpul s\ stabilim, o dat\ pentru totdeauna: apostolii adev\rului se `nchin\ unei religii care pretinde sacrificii umane, fiind, `n felul ei, tot att de lugubr\ ca str\vechiul rit al aztecilor, care nutreau credin]a c\, `n lipsa unei v\rs\ri de snge rituale, soarele va refuza s\ mai apar\ a doua zi. Ct de omene[te se desf\[urau lucrurile, prin compara]ie, `n secolul al XVIII-lea! ~n epoca aceea, to]i acceptau c\ lumea se `mparte `n dou\: `n fa]\ se g\sea scena, unde evenimentele se desf\[urau viu colorat, sonor [i la vedere, unde fiecare `[i juca rolul social h\r\zit de soart\, min]ind f\r\ re]inere. Ce se petrecea `n spatele scenei nu interesa, `n principiu, pe nimeni. Dar apoi a ap\rut, din nefericire, guvernanta
Enciclop ed ia lucrur e zilnic ilor care m\ sc i
13

victorian\, care a `nceput s\-i trag\ de urechi pe micii ei proteja]i lipsi]i de ap\rare, mustrndu-i cu voce strident\ s\ nu mai mint\ niciodat\, sub nici un motiv. Doctrin\ idioat\! Adev\rul este ra]ional pentru oameni, scria poeta Ingeborg Bachmann, care, `n tinere]e, a suferit o grav\ arsur\. E.M. Cioran, cel negru ca un corb, `n schimb, constata: Nu ne r\mne dect s\ alegem `ntre adev\ruri insuportabile [i `n[el\torii picante. Cioran a tr\it pn\ la adnci b\trne]i [i, `n ciuda proastei sale dispozi]ii etalate, a fost un om fericit.

ADVERSARI AI REFORMEI ORTOGRAFICE Tipicul adversar al reformei ortografice trebuie s\ arate cam a[a: cu un halat cenu[iu, pn\ la genunchi [i cu `ntreaga suferin]\ a omenirii oglindit\ pe chipul s\u br\zdat de riduri, [i cu praf de cret\ pe degete. Diminea]a se scoal\ cu arsuri la stomac, iar cnd vorbe[te col]urile gurii i se curbeaz\ dispre]uitor `n jos. Dac\ vede cuvntul Schifffahrt1 scris cu trei de f, presimte pr\bu[irea Occidentului. {i cea mai mare pl\cere pentru el ar fi s\ poat\ corecta cu creionul ro[u fiecare carte tip\rit\ dup\ noul cod ortografic al birocra]ilor, cum `l nume[te, dup\ care s\ o arunce cu mna lui `n ma[ina de tocat hrtie. Da, adversarul tipic al reformei ortografice are o mare r\fuial\ cu noi,
1

Naviga]ie, din Schiff, vapor + Fahrt, c\l\torie (n. tr.).


HANN

14

ES STEIN

dar nici nu [tie despre ce vorbe[te. Nu [tie c\ vechea ortografie, pe care o ap\r\ cu pre]ul vie]ii, chiar nu a c\zut din cer, cum nu s-a `ntmplat nici cu cea nou\. {i ea a fost tot rezultatul unei reforme, splendid de ilogice. Cel mai bun exemplu `n acest sens este poate Thron1, scris `n continuare cu h spre deosebire de Thrne [i Thal pentru c\, la momentul respectiv, s-a urm\rit s\ fie evitat\ o lezmaiestate. Apoi, adversarul reformei ortografice nu [tie c\ nici o putere de pe lumea asta nu-l poate sili s\ scrie `ntr-un fel sau altul. Nici o misiune a birocra]ilor nu-i poate dicta cum s\-[i scrie coresponden]a personal\, noua ortografie fiind obligatorie doar pentru lucr\rile de referin]\ [i manualele didactice. ~n fine, adversarul reformei ortografice a uitat fundalul istoric al acesteia sau nu l-a cunoscut niciodat\. Germania s-a aflat, `ncepnd din anii cincizeci, `ntr-un provizorat ortografic: dou\ edituri Duden, de-o parte [i de cealalt\ a Cortinei de Fier, stabileau despotic cum e bine s\ se scrie. O situa]ie care trebuia reglementat\, cumva, total, ceea ce s-a [i petrecut `n 1996, dup\ reunificarea Germaniei. Desigur, r\mne o simpl\ legend\ c\ vechea ortografie ar fi fost vreodat\ popular\, sau c\ ar fi st\pnit-o cineva cu adev\rat. Dar `n fa]a adversarului reformei ortografice nu te po]i prezenta cu asemenea obiec]ii. El aminte[te de dirigintele ascuns dup\ u[\, cu cronometrul `n
1

Thron tron, Thrne lacrim\, Thal vale, ultimele dou\

scrise acum f\r\ h. Compar\ cu Neanderthal, Valea Neanderului, r\mas\ `n limba romn\ cu ortografia german\ mai veche (n. tr.).

Enciclop ed ia lucrur e zilnic ilor care m\ sc i

15

mn\, notnd `ntrzia]ii, chiar [i numai pentru cteva zecimi de secund\. Dar ciudat este c\, `n vreme ce pe diriginte `l ura toat\ [coala, adversarul reformei ortografice a c\p\tat statutul de erou popular. ~n imagina]ia sus]in\torilor s\i, nu poart\ halatul cenu[iu, murdar de cret\, ci pieptarul verde al lui Robin Hood. Str\bate p\durea Sherwood [i i se opune eroic {erifului din Nottingham. ~ns\ adev\rul este cu totul altul. Adversarul reformei ortografice nici nu [tie s\ trag\ cu arcul, ci doar s\ indice cu ar\t\torul la tabl\ [i s\ dea peste degete cui `ndr\zne[te s\-l contrazic\.

AEROPORTURI Nici un [ofer nu trebuie s\ petreac\ ore `ntregi `ntr-o parcare `nchis\, a[teptnd s\ aib\ `n sfr[it voie s\ se urce `n vehiculul s\u. {i dac\ totu[i legiuitorul l-ar constrnge, `n incintele respective s-ar g\si desigur [iruri de scaune din plastic, oribil de incomode, plasate `ntre stlpi de beton, de preferin]\ la etajele inferioare, unde lumina zilei nu ajunge niciodat\, iar tuburile de neon clipesc boln\vicios. Unde difuzorii de ziare [i-ar deschide chio[curi, care, pe lng\ tip\rituri, ar avea de vnzare [i ciocolat\ [i sandviciuri, la pre]uri exorbitante, se `n]elege, c\ci `n timpul nesfr[itei a[tept\ri nimeni nu p\r\se[te locul. Ar exista toalete publice, `n fa]a c\rora s-ar forma permanente cozi lungi, [i o carcer\ pustie, din beton, desemnat\ spa]iu
16
HANN

ES STEIN

ecumenic de odihn\ [i medita]ie. La momentul potrivit se va deschide [i cel dinti duty-free shop: un nivel al parc\rii ar fi sc\ldat `n lumini, iar aici, `nso]it de muzic\ de cimpoaie rev\rsat\ din difuzoare supradimensionate, s-ar putea cump\ra [i parfum [i Single Malt Whisky. {i ar mi[una familii `ntregi, cuprinse de febra cump\r\turilor, iar la fiecare pas o adolescent\ cu transportorul `nc\rcat ar lovi nevinova]ii `n glezne, cerndu-[i scuze pi]ig\iat, peste um\r. La fiecare cteva minute s-ar anun]a prin megafoane `n german\, `ntr-o englez\ groaznic\ [i `ntr-un oarecare dialect bengali cine anume trebuie s\ aib\ bun\voin]a s\ urce `n ma[ini. Apoi, la fiecare or\ fix\, s-ar face comunicatul cum c\ familia X trebuie s\ r\mn\ pe loc, deoarece ma[ina lor a fost, din p\cate, ridicat\. Oameni dispera]i s-ar agita `ncolo [i `ncoace, convin[i c\ au parcat-o `n zona E, pe locul 15, unde nu mai e de g\sit. Pentru r\t\ci]i ar exista birouri de informa]ii, cu doamne ignorante fardate strident, de la care nu se poate afla dect c\ ceea ce te intereseaz\ nu exist\, din nefericire, `n memoria computerului lor. ~n fa]a fiec\rei ma[ini ar fi instalate cntare gigantice, pentru cump\r\turi, care dac\ ar cnt\ri mai mult de dou\zeci de kilograme, ar trebui s\ pl\te[ti o tax\ de parcare suplimentar\, pentru greutate excedentar\. Oameni cu fe]e cenu[ii [i ochi `nro[i]i ar `ncerca zadarnic s\ a]ipeasc\ pe scaunele de plastic despre care vorbeam mai devreme. Fiecare bunic\ ar fi luat\ la `ntreb\ri de func]ionarii r\spunz\tori de securitate, dac\ nu cumva [i-a strecurat dinamit\ `n sutien, `n
Enciclop ed ia lucrur e zilnic ilor care m\ sc i
17

vreme ce anun]ul prin megafoane Domnul Abdullah Djihad este rugat s\ vin\ la tancul s\u din zona de parcare G nu ar mai sup\ra pe nimeni. De dou\ ori pe an, toat\ cl\direa parc\rii ar fi `nchis\ pe neanun]ate, `n miez de noapte, [i nimeni n-ar mai avea voie s\ ias\, pe motiv c\: a) ninge, sau b) plou\, sau c) paznicii parc\rii fac grev\ pentru a ob]ine cel de-al [aptesprezecelea salariu. Cu toate astea, parc\rile nu ar mai sem\na nici pe departe cu aeroporturile. Le-ar lipsi ceea ce se nume[te aerul interna]ional. Prin ele nu ar mai fojg\i dect mame, playboy [i [omeri ai locului, cu state vechi, spre deosebire de furnicarul clasic dintr-un aeroport: tineri manageri dinamici, mafio]i ru[i la costum, [eici petrolieri `n drum spre Osama bin Laden, pedofili gr\bi]i spre Thailanda, persoane bine inten]ionate gr\bite spre urm\toarea zon\ de criz\, turi[ti israelieni zgomoto[i, englezi be]i pulbere, americani sorbind din cafea, vedete porno `n pantofi cu tocuri `nalte, vedete de televiziune cu ochelari de soare, agen]i secre]i cu serviete doldora de acte [i Marcel Reich-Ranicki1. Nimic nu se poate compara cu un aeroport.

ANTIAMERICANI POSTMODERNI Negrii din Statele Unite [tiu c\ e timpul s\ o ia repede din loc atunci cnd cineva le zice, la o petrecere:
1

Bine-cunoscut critic literar german (n. tr.).


HANN

18

ES STEIN

Am c]iva prieteni foarte buni de culoare. Este la fel de indicat s\ te repezi la u[\ cnd cineva afirm\ la o petrecere: De fapt, nu am nimic `mpotriva Americii, iar cump\r\turile mi le fac la New York, nefiind altceva dect semnalul de preg\tire a unei canonade de invective, cu muni]ie retoric\ neschimbat\, de pe la 1776. Prin urmare, America este un continent dominat de l\comie dup\ bani [i de spirit mercantil rece, f\r\ nici un fel de cultur\. Statele Unite se cufund\ `ntr-un masiv prost-gust. Singurul fel de mncare sunt hamburgerii picurnd de gr\sime, singura muzic\ este o l\l\ial\ u[oar\, iar pictura o mzg\leal\ de copii. America este o ]ar\ intrinsec lene[\, cu probleme rasiale [i inegalitate social\, o ]ar\ f\r\ idei, sfor\ia Adolf Hitler. Sentimentele mele fa]\ de America sunt `nc\rcate de ur\ [i de antipatie; e pe jum\tate n\p\dit\ de evrei, pe jum\tate de negri, iar totul se bazeaz\ pe dolar... Americanii au creier de g\in\. }ara este un castel de c\r]i de joc, cu standard material inegal. Americanii tr\iesc ca porcii, chiar dac\ este o cocin\ foarte luxoas\. De fapt, ast\zi nu mai exist\ dect du[mani ai Americii de la genul de b\t\u[ membru al unui partid na]ionalist pn\ la oamenii plini de bun\voin]\ din mi[carea pentru ap\rarea p\cii. {i, cam din secolul XX, nesfr[ita p\l\vr\geal\ antiamerican\ este asem\n\toare pn\ la confuzie cu antisemitismul. America ne arat\ chipul unei ]\ri [i al unui popor care, pentru a-[i face loc, au asasinat sute de mii de indieni, care au jefuit alte state prin minciun\ [i
Enciclop ed ia lucrur e zilnic ilor care m\ sc i
19

`n[el\torie, prin for]\ [i r\zboi, care au subjugat ]\ri [i popoare, aruncndu-le `n mizerie [i pr\dndu-le for]a de munc\, [i apoi au `nc\lcat toate promisiunile [i `n]elegerile dac\ au stat `n calea extinderii puterii [i a bunului lor plac. Este chipul anglo-saxonilor egoi[ti [i materiali[ti, convin[i c\ Dumnezeu le-a rezervat st\pnirea asupra acestui p\mnt, ceea ce le `ng\duie s\ fac\ [i s\-[i permit\ tot ceea ce vor, nepedepsi]i! Aidoma caracati]ei din adncurile m\rii, aceast\ ]ar\ `[i `ntinde tentaculele `n toate direc]iile [i acapareaz\ insule, ]\ri [i popoare pe care le sufoc\ `n `mbr\]i[area ei. ~n spatele caracati]ei se ive[te `ns\ imediat mutra jidovului r\t\citor, care nu vede `n ea dect o deschiz\toare de drum pentru planurile sale str\vechi de domina]ie asupra lumii, la care nu a renun]at niciodat\ se spune `ntr-o bro[ur\ propagandistic\ na]ional-socialist\ din 1943. Sau din 1973. Sau din 2003. Numai expresia mutra jidovului r\t\citor ar fi ast\zi reformulat\; se vorbe[te mai degrab\ despre un lobby sionist sau despre neoconservatorii din Washington, D.C. {i totu[i exist\ o mic\ inova]ie adev\rat\. Mai nou, antiamericanii resping, indigna]i [i cu minile ridicate, faptul c\ ar fi antiamericani. Da, sunt ferm convin[i c\ nu au nimic de-a face cu resentimentul de odinioar\. Frazele lor nici nu mai provin de la Ministerul pentru Educa]ie Popular\ [i Propagand\, ci, ca s\ spunem a[a, direct de la surs\: le cump\r\ ieftin [i angro la Noam Chomsky, Susan Sontag [i Michael Moore. Nu deranjeaz\, bine`n]eles, pe
20
HANN

ES STEIN

nimeni c\ Chomsky a scris un cuvnt `nainte la cartea unui contestatar al Holocaustului, c\ Sontag a considerat omorul `n mas\ de la 11 septembrie 2001 o pedeaps\ dreapt\ pentru crimele Americii, c\ Moore a fost g\sit vinovat de un fals comis inten]ionat. Nimeni nu poate interzice criticarea politicii externe americane! Antiamericanii postmoderni seam\n\ cu antisemi]ii postmoderni: nici din aceast\ categorie nu mai vrea nimeni s\ fac\ parte, nimeni nu are nimic `mpotriva evreilor, ci doar dore[te s\-i sf\tuiasc\ s\ se poarte cum se cuvine, ca s\ nu sufere nedrept\]i. A[a c\ ast\zi nu mai exist\ antiamericani, ci numai o mul]ime de oameni care se a[teapt\ la orice din partea guvernului ales de poporul american. {i de `ndat\ ce este str\puns\ aceast\ retoric\ fa]ad\ cu cteva `ntreb\ri bine ]intite, imediat `ncep s\ se rostogoleasc\ tirade bine cunoscute. Vai, domnii ace[tia chiar nu ar putea s\-[i recunoasc\ din nou antiamericanismul [i s-o lase balt\?

Dac v-a plcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalitile de livrare i plat putei gsi n paginile Nemira.ro.