You are on page 1of 11

SPECTROSCOPIA ÎN INFRAROȘU CU TRANSFORMATĂ FOURIER

Spectroscopia in Infrarosu 1.1 Intensitatea Radiatiilor in Infrarosu ... 1.2 Surse pentru A!sor!tia Spectroscopiei IR " 1.3 Sursa# Spectro$etru# Pro!a Si %etector de Relatii " & 1.4 Principiul Si$plificat al Spectroscopiei FTIR ... ' 1.4.1 Generatia Interferogramelor : Interferometrul Michelson …… 1.4.2 Descrierea de interventie Wavefront cu tempori are ……. 1.4.3 Determinarea funcționarii spectrului de frecvențe ..... 1.! Aspecte Optice ale te(nolo)iei FTIR "" 1." Scanarea Interfero$etrului Mic(elson "". 1.# %escoperiri recente ... * 1.$ Conclu+ie ... , -i!lio)rafie ... ./

%pectroscopia in infrarosu consta in masurarea interactiunilor dintre undele de I& '&adiatii Infrarosu( cu materia) fiind parte din spectrul electromagnetic. %pectrul &adiatiilor Infrarosu 'I&( porneste chiar din spatele onei rosii a spectrului vi i*il ce are lungimea de unda + , #--nm si se e.tinde pana in regiunea cu microunde ce are + , -.1 cm. /ndele electromagnetice sunt de o*icei descrise de termenii frecventei lor 0 in 1 . In %pectroscopia 2n infraroșu 'I&( este o practica comuna despre cum sa folosești frecvența spațiului 3 , 0/c. 4cesta este numit numar de unda si are unitatea de . In acest fel de aproape) la 5umatate si 1.

distantei si din departare) spectrul I& are frecvente cuprinse intre 14 3--

Interactiunile o*servate in spectrul I& implica in principal energiile asociate cu schim*area structurii moleculare. %pectroscopia in infrarosu este prin urmare utila pentru elucidarea structurii moleculare si identificarea si cuantificarea diferitelor specii de molecule intr6o pro*a 71.18. 9ea mai conoscuta anali a a unei pro*e de radiatie infrarosu este %pectroscopia a*sor*tiei in Infrarosu. 4ceasta implica transmiterea unui fascicul de &adiatie Infrarosu 'I&( intens prin pro*a si o*servarea distri*utiei numarului de unda a*sor*ita de molecule. Moleculele dintr6o pro*a pot de asemenea sa fie studiate de %pectroscopia de emisie simpla a &adiatiilor in infrarosu prin o*servarea anumitor numere de unda ce sunt emise in virtutea temperaturii a*solute diferita de ero a pro*ei. In final) radiatia reflectata de o suprafata

1

ului de energiei emisa de la suprafata in W> energiei creste cu steradian.ponential. Depin and de ) P**(σ) poate sa repre inte densitatea radiatiei per unitate a intervalului intr6o cavitate a temperaturii = in ergs> ) sau a flu. 4cesta este frecvent utili at ca sursa de radiatii pentru spectroscopia de a*sor*tie a radiatiilor in infrarosu. In apropierea I&) o temperatura ridicata este necesara pentru a emite radiatii.imativ proportionala cu = la un σ dat. <egea radiatiei a lui :lanc. :entru spectroscopia I&) o lampa cu filament de tungsten operat la 2$-. .A ofera un puternic continuum de radiatii I& pe o mare parte a spectrului I&. . In contrast cu spectroscopia vi i*ila) %pectroscopia de a*sor*tie a &adiatiilor in Infrarosu complica emisia &aditiilor in infrarosu de la pro*a si mediul incon5urator.2 A( emit doar su* 2) si emit ... <a frecvente sca ute compara*ile cu h/k?T) distri*utia si este apro. @*iectele aflate la temperatura camerei emit mai puternic in ona cuprinsa intre 3-. Intensitatea Radiatiilor in Infrarosu :entru interactiuni puternice ale undelor electromagnetice cu materia) intensitatile de emise si a*sor*ite sunt guvernate de legea radiatiei a lui :lanc. in plus fata de emisivitatea si a*sor*anta materialului. unde este o constanta de proportionalitate..si "-anergie negli5a*ila mai sus de 3--'##A( emit doar su* 1-'4.neteda a undei pro*e solide de asemenea furni ea a informatii despre structura moleculara a materialului prin virtutea anomaliilor de dispersie asociate cu *en ile de a*sor*tie. definirea lui spectral . Surse pentru Spectroscopia de A!sor!tie a Radiatiilor in Infrarosu /n element de car*ura de siliciu incal it electric la 14-. Materialele racite la temperatura a otului lichid ) in timp ce materialele racite la temperatura heliului lichid . <a inalta frecventa) energia distri*uita scade e.A ofera un continuum puternic tot drumul pana la partea vi i*ila a spectrului de frecventeB nu este util su* 3--2 datorita . pentru radiatia termica venita de la un corp negru ideal este P**(σ) dσ .

In %pectroscopia 2n infraroșu cu transformatE Gourier 'G=I&() o scanare a interferometrului Michelson prevede funcția de codificare 2n mod direct și nu este necesarE sectionarea. Cori ga oși reflectE sla*) oferind doar transmise sau emise de radiatii I&.a*sor*tiei de catre sticla sau cuart. Interferometru este de o*icei plasat 2nainte de pro*a) astfel 2ncFt sE nu codifice radiațiile termice emise ale pro*ei. 3 . 9u un fundal la o temperaturE mai micE decFt a norului de ga ) spectrul de ga e apare 2n emisie) 2n timp ce cu un fundal mai cald) spectrul de ga e apare 2n a*sor*ție. Detectorul I& este prevE ut cu un mi5loc de sincron ce a5uta la decodarea semnalului de sectionat) eliminFndu6se astfel spectrul emis. .& Surs0# Spectro$etru# Pro!0 și %etectorul de Relație Din moment ce un eșantion la temperatura camerei emite radiatii I& 2n mi5locul I&) este important sE se facE distincția 2ntre radiațiile transmise utili ate 2n determinarea %pectru de a*sor*ție și a spectrului de emisie. 9u spectrometre clasice de tipul grila5elor sau prismelore) sursa radiatiei este sectionata cu a5utorul unui taietor mecanic 2nainte de a trece prin pro*a. Diverse elemente ceramice incal ite electric) cum ar fi Cernst gloDer si ti5ele de car*on de inalta temperatura) au fost concepute pentru a servi ca surse I&. Imisia in infrarosu si reflectia spectroscopica constituie *a a pentru detectie. :rin utili area unui intens fascicul I&) efectul de emisie este minimi at. Hnregistrarea raportului unei pro*e 2mpotriva unui fascicul gol nu este comunE 2n G=I&. Hn schim*) spectrul de a*sor*ție se o*ține prin 2nregistrarea secvențialE a spectrelor pro*ei și a fasciculului gol 'pro*a eliminata() și calculFnd logaritmul raportului numeric. <ogaritmul raportului de pro*E demodulat și spectrele de referințE oferE spectrul de a*sor*ție 2n mod direct. Distincția suplimentarE se reali ea E prin codarea fasciculul I& 2nainte de a afecta pro*a. %pectrul lor de emisie este 2n contrast direct cu spectrul de scena sau o*iectul dincolo de nor. @*iectele solide și ga oase 'norul( pot fi identificate și cuantificate prin o*servarea directa a spectrelor I& de la distanțE.. Hn ca ul 2n care nu este convena*il sa plasam pro*a dupE interferometrul Michelson de scanare) spectrul de a*sor*ție al unei pro*e plasat 2n partea din fațE a interferometrului poate fi dedus prin scEderea spectrul de emisie 2nregistrat separat de transport com*inat plus spectrul de emisie. 4desea taietorul mecanic este amena5at astfel 2ncFt sE ai*a loc schim*ari alternative intre un fascicul de referințE gol și pro*E.

. Hnlaturarea detectorului de o*iecte solide aratE ca prin urmare se referE la suprafața de emisie și 'difu e( reflectarea de radiații I& din mediul 2ncon5urEtor. Gig. 4-.. 1. /lterior interferograma este inversatE prin intermediul unui cosinus Gourier transformat 2n spectru.1 constE intr6un separator de fascicule) care este un su*strat cu un strat dielectric astfel incat !-J din fasciculul incident este reflectat și restul de !-J este transmis) și douE oglin i plane 'M1 și M2() una sau am*ele sunt transmise de6a 4 .4.1 Interferometrum Michelson %canare interferometru Michelson din Gig.' Principiul si$plificat de spectroscopie FTIR Hn spectroscopie G=I&) spectrul unui fascicul de radiații incidente I& este o*ținut prin generarea și 2nregistrarea unei interferograme cu un interferometru Michelson de scanare.Doar cateva materiale solide transmit radiatii I& printr6o grosime su*stantiala.1 Interferometrul Michelson 4-.

cu respectarea unei distante egale intre oglin ile din separatorul de fascicule K . '/. DupE divi are) cele doua fronturi de unda cu amplitudini egale acestea sunt propagate de6a lungul diferitelor cai optice. %escrierea fronturilor de unda Intensitatea vectorial E(v.a opticE a spectrometrului) și a.lungul direcției fasciculului. cos L > 9) '4-.4( 2n ca ul 2n care L este unghiul dintre frontului de undE și a.)=[E(v.istE o 2ntFr iere de timp varia*ila 2ntre cele douE fascicule separate. 2.'.t)E+E(v. De aici)'4-.3( devine ca intervalul de timp K intre fronturi de unda separate este variat 5 . &e ultatul intensitatii varia*ile al capacitatii com*inare afascicului ca o funcție a timpului relative de intar iere este interferograma.t)+E(v. Din cau a originii comune coerente) fronturile de unda interfera cu altul atunci cFnd se com*ina. @glin ile de la sfarsitul fiecarei cai revin de la undele frontului la fasciculele separatoare) care apoi acționea E ca o com*inare de fronturi de unda.t+)|E(v.t)= la frecvența 0 de unde plane 2n spațiu este datE de valoarea campului electric conform cu Intensitatea de la ieșirea interferometrului datorata unei intensitate este dat de I '0) K() unde K este intervalul de timp dintre cele douE fronturi de unde care au fost propagate de6a lungul a douE cEi diferite) și I(v.t+)] = = DupE cum se poate o*serva) intensitatea de ieșire a unei singure surse de frecvent de la ieșirea unui ideal de scanare Michelson interferometru fluctuea E sinusoidal 2ntre ero și Intensitatea de intrare prin scanarea unei oglin i.a opticE este normale pentru fiecare plan al oglin ii M1 și M2 . %tarea de interferențE este variat prin scanarea uneia sau am*elor oglin i astfel cE nu e. 9antitatea K este legatE de deplasarea .

!( sau) folosind 3. ) re ulta din spectrul % '0() conform '4-.$( are forma cosinusului transformatei Gourier a spectrului.#( Hn acest ca ) intensitatea de ieșire a unui ideal de scanare Michelson interferometru este datE de . 4cest mod de determinare multiplu al spectrului a fost mai intai e.$( 4l doilea termen pe partea dreaptE a '4-. :rin reamena5area '4-.28.istE nici o segregare a frecvențe la intensitatea de intrare. %'3(. '4-. .1-( '4-.M( =ermenul constant I.nu oferE informații utile despre spectrul."( 4stfel) intensitatea de ieșire varia E de la frecvența 2n funcție de deplasarea oglin ii .. 6 .(d.$() se o*tine '4-.'4-.. =oate frecvențele din surse sunt modulate simultan prin scanarea Interferometru Michelson 2ntr6un singur semnal. '4-.Invers cosinusul transformatei Gourier al 2 %'v(. Intensitatea Incidentul) 2n general) constE dintr6o distri*uție de intensitEți de peste mai multe frecvențe %'v(dv cu integrarea intensitatii .ploatat de Gelgett 74-. 4ceasta contri*uie la un avanta5 mare 2n sensi*ilitate comparat cu alte spectrometre) și este menționatE ca Gelgett sau multiplu avanta5.11( %pre deose*ire de spectrometre clasice) 2n care spectrul este scanat secvențial) nu e. '4-.

Hn scopul de a asigura cE repre entarea numericE a interferograma descrie funcția continuE unica) este important pentru a limita *anda de informații pentru a interferograma intervalul de la . .13( ) spectrul se repetE așa ) spectrul se repeta 2n ordine inversE) și dincolo de cum este. 4cest lucru este numit aliasing spectrale) iar re ultatele cunoasterii incomplete a intregii interograme funcționea a 2ntre repre entarea numericE discret. a diferentei drumul optic determinE gradul de spectrul calculat numeric.%pectrul calculat este apoi determinatE la intervale regulate de frecvențE spațialE O3 de separate =ransformarii Gourier .14( prin Din proprietatea ortogonalitEțiia =ransformarii Gourier cosinus dicreta )informatiile liniare 7 .'.9ontinuarea determinarii =ransformatei Gourier inverse cosinusului a evolutiei interferogramei necesitE multiplicarea continuE a semnalului de catre functia cosinus cu toate frecvențele diferite ale spectrului și integrarea acestor produse. Dincolo '4-. '4-.'/.38.& OPERATIA %E %ETERMINARE A SPECTRU1UI Interferograma de ieșire este detectat de un detector de I& care transformE variațiile de intensitate ca o funcție a diferitelor po itii a oglin ii . Iste) totuși) mult mai practice pentru a captura semnalul interferogramei 2n formE numericE) folosind un analog pentru convertor digital) sa stiche i 2n memoria unui calculator) și sa calcule i transformata Gourier numeric dupE ce sirul de deplasare a oglin ii a fost acoperita. . Hn schim*) cu cat densitatea de prelevare a pro*elor 2n domeniul spectral este mai mare)cu atat interferograma este mai lunga.12( Intervalul de prelevare a pro*elor O. &epre entarea numericE a interferograma este determinatE la intervale cunoscute de deplasare a oglin ii O..@ densitate mai mare de prelevare a pro*elor permite o gama spectrala mai largE care urmea E sE fie determinatE) pFnE la . '4-. %'5O3(.la intermediul filtrarii optice și electrice. 2ntr6un semnal electric.9ontinuarea anali ei Gourier cu o multitudine de filtre de *andE 2ngustE a fost implementate atFt 2n format analogic cat si digital) la 2nceputul anuluiNersiunile de G=I& 74-. :entru o gamE a numerelor de undE O3) lungimea este .

act pentru a sta*ili intervale de prelevare a pro*elor a interferogramei este utili area unei singure frecvente laser indreptata coa. Pamfir Ionela 6 . Intensitatea laserului de la ieșirea interferometru este foarte potrivit undelor cosinus cu un ciclu pentru fiecare schim*are 2n miscarea oglin ii a unei 5umEtEți de lungimea de undE a luminii laser. :rin urmare) intervalului de prelevare a pro*elor 2n spectrul este legatE de re olutii reali a*ile ..4cest lucru este ilustrat in figura 4-.a optica si in cele din urma o distri*utie simetrica circulara po itionat usor in afara a. Hntreaga lEțime a unei 5umEtati ma. '/. .Guncția lineshape pentru acest ca este destul de oscilatorie din cau a 2ntreruperea *ruscE asemnalului interferogramei de la sfFrșitul scanErii.unice independente poate avea loc doar la intervale egale spectral sau mai mare decFt intervalul de prelevare a pro*elor.ime de repre entare a unei singure frecvențe 2n spectrului este 1. %chim*area formei 2ntotdeauna duce la o creștere 2n 2ntreaga lEțime la 5umEtatea ma.. Descrierea interferentei undelor de front de voltata in sect.ei de colimator.4-.imE.@ sursa de dimensiune finita)care poate fi repre entata de o distri*utie de puncte sursa in planul focal al colimatorului)prevede o distri*utie a undelor de front plane cu diferite unghiuri de propagare prin interferometrul de scanare Michelson.a optica)o distri*utie simetrica circulara )de intensitate uniforma)despre a.2O3.ial cu sursa de radiatie prin interferometrul scanarii Michelson. 4cest factor se aplicE pentru ca ul 2n care o singurE unda a interogramei cosinus a fost *rusc trunchiate la sfFrșitul scanarii oglin ii.3 %escoperiri recente 8 .2 se aplica doar interferentei undelor de front plane. 4cest lucru nu este 2ntotdeauna satisfEcEtoare) și frecvent interferograma este modificat printr6o funcție de ferestre sau pentru a face o schim*are a formei liniei mai locala și monotonE.4..2 Aspectele optice ale te(nolo)iei FTIR.2 care arata pentru o singura frecventa sursa re elor I&)distri*utia intensitatii modulatiei frecventei pentru un punct sursa ideal pe a. 4sa cum se arata in 4-.@ unda plana de radiatie infrarosu este o*tinuta la iesirea unui sistem optic colimator avand punctul sursa al ra ei I& situate in punctual de concentrare al acesteia.in practica punctual sursa are o intensiate insignifianta. /n mod deose*it de comod și e." aceasta distri*utie a unghiurilor a re ultata dintr6o distri*utie de frecvente modulare of mirror displacement x of the output intensitQ for a given I& Davenum*er.

---.a fost de cumpEnE pentru G=I&) unde multe aspecte fundamentale ale tehnicii au fost tratate 71. @ dovadE a importantei si versatilitatii G=I& este datE de includerea ei in potențialele e.1-8. 4stE i) algoritmii de factori e.trem de eficienti adusi %pectroscopiei in Infrarosu cu transformata Gourier 'G=I&( prin Gorman 71. G=I& com*inE tehnici de interferometrie optica) laser si metrologie de procesare a semnalului digital.128) precum și disponi*ilitatea pe scarE largE a calculatoarelor personale ieftine de inalta performanta) timpul de calcul pentru o transformata Gourier este doar o fracțiune de secundE la 1--. Ia are un avanta5 de sensi*ilitate mare la spectrometre de dispersive convenționale din cau a multiple.* Conclu+ia =ehnica modernE a spectroscopiei I& cu transformata Gourier a evoluat rapid de la 2nceputurile sale) la 2nceputul anilor 1M!-) a5ungand sa fie o tehnica dominanta a spectroscopiei I& 2n mai multe discipline diferite.actitate a scanarii interferometrului Michelson. &ecent) aran5area detectoarelor au facut imagistica in infrarosu practica si rapida.are eficientE a tuturor elementelor spectrale și de transfer mai mare de oprire TacUuinot.4daugate de Mar.pediții ulterioare pe Marte 71. 9onferința 4spen privind %pectroscopia Gourier din 1M#.118. @ slE*iciune tradiționalE a G=I& este cererea severE de aliniere)sta*ilitate si e. <umino itatea reali a*ila 2ntr6 o spectromicroscopie I& a fost de asemenea 2m*unEtEțitE prin utili area unei radiații sincrotron sursa '%&() care permite fasciculului sursa sE fie concentrat 2ntr6un loc cu un diametru R 1-Sm 71. Mai nou) design6ul optic și procedurile de control au depEșit 2n mare mEsurE aceastE slE*iciune. :oate fi folosita eficient pentru a re olva puteri de la mai putin de 1--. %pectroscopia in Infrarosu) care com*ina tehnica *ine sta*ilita de G=I& ' %pectroscopia in Infrarosu cu transformata Gourier( cu un microscop) a fost una dintre principalele evoluții 2n acest domeniu 2n ultimul deceniu. 9alculul cosinusului =ransformatei Gourier a fost inițial o sarcinE descura5antE. 9assar.pana la 1 --. M. 71.emple de aplicatii ale G=I& 71.#) $8.de puncte de date din interferograma. @ carte practicE de Griffith și 1aseth dE mai multe e. . G=I& este o tehnica puternica pentru spectroscopia 2n infraroșu. 9 . 4cum G=I& poate fi 5ustificatE nu numai pentru sensi*ilitatea sa mare) ci si pentru gradul ridicat de reproducti*ilitate și sta*ilitate) care permite anali a aplicației solicitate cantitativE a I&. @ aplicație importantE a microscopiei %&6G=I& este de a studia efectele diferitilor stimuli pe *iomolecule) 2n scopul de a 2nțelege cum apar *olile și cum se rEspFndesc acestea. 4cest lucru permite) de asemenea) din cau a raportului semnal ridicat 6 gomot) mEsurarea concentrațiilor de eșantionare diluate."8..M8.

1 C. ?. @pt.2) 1'2--2( 4-. TacUuinot: T.-I-1IO4RAFIE 4-.! :.4 :. &. 1offman) G. Martin) W. 9olthup) <. a!an "#ectro$co#% '4cademic) CeD Vor. ?. 1MM-( 4-. Aauppinnen: 4ppl. Wi*erleQ: Introduction to Infrared. %aarinen) T.) 23!3 '1MM2( 4-.3 T.# 1. 1olman) M. Nanasse: T.6V. Martin: %Qnchrotron &adiation CeDs . C. 9." M. 4. I. %oc. '') #"1 '1M!4( 4-. 9.. ':aris( *) 92:#M '1M"#( 4-. Gellgett: T. @pt. 1. &adium .) 1$#) 23# '1M!$( 4-. McAinneQ: %pectroscopQ W 4n International Tournal . :hQs.2 :. :hQs. DalQ) %. I. 4m.3) 13M '2--3( 10 .

&. @pt.) Nol. 4. W. %hafer) 4. Gorman: T.12 M. :. 4. @pt. &. de 1aseth: &ourier Tran$for! Infrared "#ectro!etr%) T. =sapin) T.1.G.4-. ?a. Griffith) T. McCamara) M. %oto) 4.(: 4spen International 9onference on Gourier %pectroscopQ) 1M#-) 4G9&<6#16--1M 4-. :. 4m. $3 'WileQ Interscience) CeD Vor. =. ?5ornsted) M. WadsDorth) A. 4. %tair) D. 4nderson) T. 9. 1artford) M. T. Instr. I.er 'Ids. @pt. 1M$"( 4-. C. %ci. %oc. 9arlson) :. Nanasse) 4.elQ: T. McAinneQ) I 4. 9onrad) W. 1and: &ev. Martin) W. 4ndringa) &. ?la.6V. DQ*Dad) W. ?iomed. 3) 41# '2--2( 4-.$ 1. ?iomed. 25) M#$ '1M""( 11 . <. 1olman) A.M M%.M.11 :. 35) -341-1 '2--!( 4-.