You are on page 1of 58

CURS POSTUNIVERSITAR Poluarea solului.

Tehnologii de depoluare (TDS)

CUPRINS 1. Bibliografie 2. Solul-factor de mediu complex. otiuni introducti!e ". #fecte negati!e ale poluarii solului $. Terminologie %. Tipuri si forme de poluare a solului &. Proprietati ale solului care influentea'a direct tehnologiile de depoluare (. Proprietati ale poluantilor care influentea'a direct tehnologiile de depoluare ). Sistemul sol-apa subterana *. +igrarea poluantilor in sol 1,. #lemente de monitoring a starii de calitate a solului 11. #tape premergatoare aplicarii tehnologiilor de depoluare 12. -riterii de alegere a tehnologiilor de depoluare 1". +etode de depoluare . a. +etode fi'ice b. +etode termice c. +etode biologice-Biotehnologii d. +etode chimice 1$. /mportanta solului si apelor subterane

1%. Pre'entarea unui profil de sol 1&. #fectuarea unei !i'ite la 0SP1 +aramures

1

1. Bibliografie selectiva :
1. eag2 3h. 4 Depoluarea solurilor si apelor subterane.#ditura -asa -artii de Stiinta2 -lu5- apoca2 2,,1 2. 6auta2 -. s.a. 4 Pre!enirea si combaterea poluarii solului. #ditura -eres2 Bucuresti2 1*)" ". -iortu'2 /. 4 1melioratii sil!ice. #ditura Didactica si Pedagogica2 Bucuresti2 1*)% $. 777 8egea protectiei mediului nr. 1"( 9 1**( %. 777 6e!ista Padurilor. -lectia 1**, - 2,,2-1,-," &. 777 Prospecte ale firmelor executante de proiecte de depoluare a solurilor (. 777 Studii /-P12 /-1S.2 /-/+2 etc. ). 777 0rdin (%&91**(- 6eglementari pri!ind e!aluarea poluarii mediului *. 777 +etodologia executarii Studiilor pedologice2 #ditura Tehnica2 Bucuresti2 1*)( (" !olume) 1,. 777 6apoarte ationale de +ediu 11. 777 6apoarte :udetene de +ediu 12. -oman2 +.2 2,,& . Depresiunea Baia +are. Protectia mediului din perspecti!a de'!oltarii durabile2 #ditura 6isoprint2 -lu5- apoca

Domenii de acti!itate in care e ne!oie de date pri!ind factorul de mediu sol

-1gricultura; -Sil!icultura; -6econstructii ecologice; -1rhitectura peisa5era-<rbanism; -/ngineria mediului; --onstructii;

2

2. Sol l!factor "e #e"i co#$le%. Noti &i i&tro" ctive
Se spune adesea ca protectia mediului incon5urator este de fapt in 'ilele noastre o moda2 la care adera mediile de informare in masa2 politicienii2 cercetatorii si in cele din urma cetatenii de rand. Dincolo de folosirea acestui subiect ca fard modern2 este constienti'area riscurilor si pericolelor generate de poluare in ultimele decenii. De milioane de ani pe Terra se produc anual cantitati enorme de biomasa2 fara a compromite echilibrul natural al planetei. Biomurile pamantului isi mentin autocontrolul si stabilitatea prin ciclurile elementelor in natura2 respecti! prin transformarea materiei organice in 'acaminte de combustibili fosili (petrol2 carbune2 ga'e naturale2 etc.) si prin includerea materiei anorganice in circuite complexe2 regeneratoare. Dar industriali'area accelerata din ultimele decenii precum si cresterea numerica exponentiala a populatiei a rupt echilibrul natural al Terrei prin contaminarea cu substante toxice (compusi de sinte'a2 concentratii ce au depasit capacitatea de autoepurare a naturii). #cosistemele au suferit gra!e transformari2 iar omul se simte amenintat de efectele negati!e ale propriei creatii. u punem problema renuntarii la !iata moderna si reintoarcerea la epoca de piatra. 1cceptam starea de fapt si consideram necesar depoluarea 'onelor contaminate2 reconstructia lor ecologica pentru a putea fi redate circuitului economic2 utili'area ecotehnicii ca motor al de'!oltarii2 utili'area biotehnologiilor si a surselor de energie alternati!a2 mai putin poluante. Din considerente politice2 legislati!e si administrati!e2 primele masuri de depoluare a mediului s-au aplicat fara a se aplica prioritati de depoluare. S-a actionat asupra surselor de poluare =!i'ibile =2 incercandu-se suprimarea fluxului de praf si noxe dega5ate in atmosfera2 precum si epurarea unor ape de suprafata contaminate cu suspensii solide si substante chimice. /ntr-o asemenea con5untura2 solul si apele subterane poluate au fost ignorate2 poluarea acestora nefiind e!identa pentru pri!irea umana. Primele semnale de alarma pri!ind efectele deosebit de gra!e ale poluarii solului si apelor subterane asupra sanatatii publice au fost trase prin doua e!enimente sinistre petrecute in S<1 si 0landa. /n S<12 in anul 1*()2 s-a instaurat starea de urgenta pentru 'ona 8o!e -anal2 unde mai multe locuinte si o scoala au fost construite pe un !echi depo'it de deseuri
"

chimice acoperite cu pamant. -a urmare a precipitatiilor2 aceste deseuri au fost mobili'ate spre pan'a freatica si spre suprafata solului2 afectand prin maladii gra!e marea ma5oritate a locuitorilor din 'ona. /n 0landa2 in anul 1*),2 la 8e>>er>er>2 un cartier de 2&) de locuinte a fost e!acuat ca urmare a identificarii in sol a unui depo'it necontrolat de produse chimice ce a generat maladii incurabile. Desi actualmente beneficiem de o legislatie de mediu !asta2 ? suportabila @ pentru sectoarele economice si beneficiem de ser!icii ale organi'atiilor care supra!eghea'a permanent starea mediului2 inca se practica metoda de depoluare prin acoperirea cu pamant a 'onei poluate conform principiului ? ceea ce nu se !ede2 nu exista @. /n aceste conditii2 din necesitatea re'ol!arii unor importante probleme ridicate de practica a aparut si se de'!olta TDS. 1ceasta stiinta are ca scop imbunatatirea radicala si de lunga durata a proprietatilor solului in principal2 a apei subterane si a factorilor ecologici2 in general2 elemente din interconditionarea si interactiunea carora re'ulta capacitatea producti!a sau bonitatea unui teren. Stiinta TDS studia'a procesele de poluare si migrare a poluantilor in sol si stabileste tehnologiile necesare (masuri si lucrari) de depoluare a solurilor si apelor subterane in urmatoarele scopuri. • • • • redarea si pastrarea in circuitul economic a unui mediu de !iata sanatos ; !alorificarea deplina a terenurilor prin culturi !egetale (agricole si9sau forestiere) ; !alorificarea optima a fondului funciar ; lichidarea peisa5ului geografic necorespun'ataor.

'. Efecte &egative ale $ol arii sol l i
/mpactul poluantilor asupra omului in cadrul mediului ambiant este deosebit de complex si cuprinde un sir de etape2 mai mult sau mai putin distincte2 succesi!e sau simultane. 0rganismele supuse unor concentratii mici de poluanti si pe o durata redusa2 fac fata expunerii prin mobili'area sistemelor de detoxifiere. #xpunerea de lunga durata insa si la concentratii ridicate conduce aproape intotdeauna la maladii2 cancer si2 in ca'uri extreme2 la moarte. /n ca'ul solurilor poluate2 !ectorii de transfer ai poluantilor sunt lanturile trofice sol-planta-om2 sol-planta-animal-om2 contactul direct in timpul muncilor agricole2 contactul solului cu le'iuni cutanate deschise sau indirect2 contactul prin intermediul apei si al alimentelor.
$

Dintre substantele chimice aplicate pe sol care au efecte daunatoare asupra sanatatii omului amintim dioxina-substanta folosita la fabricarea erbibicidelor si DDT-ul. Datorita caracterului lor lipofilic2 a capacitatii de legare de proteine si a perturbarilor de eliminare renala2 aceste substante au toxicitate cumulati!a pentru om2 au efecte mutagene si cancerigene. De asemenea metalele grele 4Pb2 -d2 Ag- sunt retinute in cortexul renal2 in ficat si in oase. 3ermenii patogeni a5ung in sol si in apele subterane ca urmare a depo'itarii neigienice a materiilor fecale2 a cada!relor si a produselor organice alterate. <nii germeni patogeni au o re'istenta redusa in contact cu solul 4ex. enterobacteriile2 entero!irusurilesau ce!a mai mare in ca'ul solurilor umede. 1lti germeni patogeni re'ista mai bine in conditii de praf-ex. agentul etiologic al febrei B-Rickettsia burnetti. 1colo unde conditiile de salubri'are sunt defectuoase2 se raspandesc cu mare usurinta para'ito'ele intestinale.#x. tenia-produsa de biohelminti sau oxiurii2 ascaridul2 etc. 4produsi de geohelminti. 0uale acestor para'iti din sol a5ung in organismul uman prin intermediul mainilor murdare2 al 'ar'a!aturilor si fuctelor nespalate2 prin praf2 etc. #xpunerea la radiatii ioni'ante precum si inhalarea prafului purtator de elemente radioacti!e conduc la efecte somatice si efecte genetice asupra organismelor. #fectele somatice includ le'iuni ale unor organe si sisteme2 stare generala alterata2 urmate de sindrom hematologic2 sindrom imunologic si sindrom digesti!. Din punct de !edere clinic distingem alopecia2 cataracta2 leucemie2 cancer cutanat2 cancer pulmonar2 cancer osos2 adica2 scurtarea duratei medii de !iata. #fectele genetice includ malformatii gra!e sau minore2 a!ort spontan2 moartea embrionului2 etc. +entionam ca detasarea riguroasa a acestor efecte este greu de facut deoarece exista in mod normal o iradiere naturala care2 conformcercetarilor din ultimii ani este responsabila de cel putin o treime din totalul defectelor genetice.

(. Ter#i&ologie
• Pol area sol l i-introducerea in sol sau pe terenuri a unor substante sau energii care pot produce modificari ale insusirilor fi'ice2 chimice sau biologice ale solului2 fiind afectata utili'area actuala sau !iitoare a acestuia. • Pol a&t al sol l i- orice substanta solida2 lichida sau ga'oasa (!apori) sau orice energie (electromagnetica2 termica2 radiatii ioni'ante2 etc.) care2 introdusa in sol2 modifica echilibrul natural al constituientilor acestuia (caracteristicile lui)2 aduce daune organismelor !ii2 bunurilor materiale de pe si din sol2 sau deran5ea'a utili'area legitima a solului si a mediului in general. • Tere& $ol at sa tere& co&ta#i&at- terenul care pre'inta un pericol actual sau potential pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu2 acest pericol fiind !a'ut prin prisma utili'arii actuale a terenului sau a unei utili'ari !iitoare.
%

) & .o explo'ie intr-o cariera de piatra. Degradarea poate a!ea cau'e naturale2 de exemplu.2 sau cau'e antropice2 de exemplu . In functie de natura poluantului. /n ambele ca'uri se pune problema aplicarii unor tehnologii de depoluare deoarece aceste terenuri repre'inta un risc pentru sanatatea oamenilor din 'ona.poluare radioacti!a2 .)2 .poluare cu substante organice naturale (compusi petrolieri2 grasimi2 etc. 1cest termen se foloseste de regula cu sensul de sol sau teren degradat ). Se !a pastra structura2 textura solului2 etc. o /n schimb2 o u'ina chimica2 !a contamina solul fara a-l degrada din punct de !edere fi'ic.2 dar nu si proportia intre componenta lichida si ga'oasa2 acti!itatea microbiologica a souilui2 etc. distingem : ! $ol are fi*ica .2 iar efectul este modificarea fertilitati. 1stfel. #xplo'ia afectea'a mediul din punct de !edere estetic2 solul este afectat din punct de !edere al structurii2 texturii lui2 etc.) . de teren degradat . • Tere& "eteriorat! teren deran5at din punct de !edere fi'ic dar necontaminat chimic.• Tere& "egra"at. Ti$ ri si for#e "e $ol are a sol l i Poluarea solurilor se clasifica dupa diferite criterii. ra!ene2 ogase2 grohotisuri2 surpari2 etc.$ol are c+i#ica . cloruri2 nitrati2 metale grele2 etc. 1cest teren este degradat si se impune reabilitarea lui in !ederea unei noi utili'ari.teren re'ultat in urma actiunii fenomenelor sau proceselor de degradare. poluare termica (cu ape sau afluenti cal'i sau reci)2 poluare mecanica (tasare prin transport de mare tona52 batatorire2 alunecari de teren2 etc. o #x. 1ceasta !a conduce la degradarea terenului fara ca terenul sa fie contaminat. halde2 talu'uri artificiale2 terenuri decopertate de stratul de sol. poluare cu substante minerale (aci'i2 ba'e2 saruri . 1.

). ( . -$ol are li&iara2 sub forma unor fasii... distingem : -$ol are $ &ctifor#a sa locala2 sub forma unor pete.) . 1. De regula pro!ine din de!ersari2 depo'itari necontrolate a unor substante sau din exploatari defectuoase a unor instalatii . poluarea cu germeni patogeni .. -ei mai comuni poluanti sunt sol!entii industriali u'uali .poluare cu substante organice de sinte'a (ierbicide2 insecticide2 detergenti2 sol!enti2 fungicide2 etc.. Se intalneste in 5urul cosurilor inalte de dispersie2 acolo unde exista o poluare masi!a a atmosferei si in 'onele in care s-au aplicat intens a ingrasaminte si produse fitosanitare . de compusi utili'ati in mod curent. 1cest tip de poluare este foarte greu de cuantificat.$ol are "if *a2 sub diferite forme geometrice determinate de geomorfologia 'onelor de dispersie. Substantele de sinte'a cuprind cca. microorganisme2 !irusuri2 bacterii2 chisti de para'iti... .$ol are biologica . 6ata lor de crestere anuala este de cca. tricloretilena si tetracloretilena. 4.. Se intalneste de-a lungul soselelor2 cailor ferate2 canalelor de e!acuare a apelor u'ate . De regula2 sol!entii care contin alcani si alchene colorate sunt solubili in apa si sunt deosebit de toxici pentru organismele !ii.. In functie de timpul de expunere. emisii permanente de la cosurile de dispersie2 sau administrarea anuala a ingrasamintelor2 sau depo'itarea necontrolata a unor deseuri) . diferentiem : -$ol are $er#a&e&ta (ex. In functie de momentul de refeinta exista : -$ol are istorica 4 ca urmare a unor acti!itati de mai multi ani dar care nu se mai desfasoara in pre'ent . In functie de forma zonelor poluate. spargerea unor conducte de transport2 defectiuni de natura tehnica la oinstalatie) . 3. -$ol are acci"e&tala (ex. 2.. De asemenea2 pesticidele si compusii organici !olatili sunt poluanti des intalniti pentru soluri si ape subterane. .

masini +etalurgia neferoasa ( Pb2 -u2 Dn2 -d2 i2 ) -himie anorganica (clor2 soda2 aci'i2 pesticide ) -himie organica . r.petrol brut2 ga'e naturale2 noroaie de fora52 -rt. -poluare din transporturi. poate a!ea cause foarte !ariate2 cele mai frec!ente fiind legate de depo'itele de deseuri2 de redepunerile pe sol a emanatiilor ga'oase si de apele industriale u'ate. siderurgie b). 5. extr. distingem: -poluare industriala. met. namoluri rad. constr. Suspensii minerale2 carbune2 cenusa2 cianuri2 fenoli2 ape acide Cenoli2 cianuri2 amoniu Cenoli2 petrol2 cianuri Suspensii minerale2 uleiuri2 aci'i2 metale grele2 fluor 1ci'i2 ba'e2 metale grele c). -poluare agricola. sarii geme in solutie si recristali'area ei c). Pol area i&" striala . extr. extr. si prel.2 nemet. si prep.-$ol are act ala 4 ca urmare a acti!itatilor 'ilnice2 actuale. Petrolului si ga'elor naturale b). subst. 1 /ndustria extracti!a a). cocserie " $ % ) saramura ( a-l in sol. extr. min. -poluare domestica 1.2 si carbuni d). )2 praf2 !apori salini minerale si roci sterile2 ape u'ate de mina2 reacti!i2 etc.2 ape de mina2 minerale si roci rad. /ndustria Poluanti . In functie de acti itatile care genereaza poluarea.minerale 2 radioacti!e +etalurgia feroasa a). utile.

Pol area agricola Cenoli Cenoli2 aci'i2 Ag 1ci'i2 detergenti Petrol2 fenoli2 aci'i2 sulfuri2 cre'oli +etale grele2 re'iduuri -iment2 a'best2 aci'i2 ba'e2 susp. chimice de sinte'a pentru obtinerea unor cantitati superioare de produse agroalimentare. detergenti d). -ercetari recente au demonstrat ca numai o parte din produsele chimice sunt biodegradabile2 cealalta parte ducand la concentrarea lor in produsele !egetale (bioacumulare). min. #ste adesea o poluare difu'a si se datorea'a in mare masura utili'arii nerationale a unor subst. * . 0rg. !asco'a c). polimeri c). cauciuc b). celulo'a2 hartie2 mobila e). pielarie d).2 carb. 1pe calde2 cenusi2 'guri 1pe alcaline2 carburanti 1ci'i2 ba'e2 saruri2 sulfuri Tanin2 crom2 amoniac2 Suspensii2 fibre2 fenoli2 saruri2 rumegus Suspensii2 alcaloi'i2 microorganisme2 para'iti2 etc. itratii si nitritii2 in do'e ce depasesc limitele admisibile2 se pot acumula in plante2 a5ung prin intermediul lanturilor trofice in organismul uman si produc imbolna!iri. coloranti2 pest. -ompusii organoclorurati de tipul DDT sau A-A se descompun lent si au remanenta indelungata in sol. preluc. petrol & ( ) e). alimentara (spirt2 'ahar2 carne2 peste ) 2. topitorie2 tesaturi b). -ompusii organometalici cu Pb2 Ag2 -d sau 1s se descompun greu si se acunulea'a in sol. /ngrasaminte2 insecticide2 pesticide2 fitohormoni si alte substante aplicate in scop producti! de!in la un moment dat si in anumite conditii poluanti pentru sol. +ateriale de constructii -entrale termo si atomo electrice Di!erse a).a).

. Principalele cau'e sunt . . .spargerea accidentala a unor conducte ce transporta sterile de flotatie2 de cianuratie2 hidrocarburi2 substante chimice in solutie2 etc.statiile de carburant si santierele rutiere care produc asfaltul2 au diferite depo'ite cu materiale necesare proceselor lor tehnologice . Pol area $ri& tra&s$ort 1cest tip de poluare se manifesta de-a lungul cailor de transport rutier si fero!iar2 precum si in porturi aeroporturi.infiltrarea in sol a apelor plu!iale cu sare2 a'best2 hidrocarburi2 spalate de pe caile rutiere .de!ersarea accidentala sau !oluntara in ape a unor combustibili produce2 in final2 prin curentii ori'ontali si !erticali din ape2 poluarea malurilor. (.1plicarea pe sol a de5ectiilor animalelor in stare proaspata (nefermentate) sau in do'e ce depasesc cerintele plantelor2 duce la contaminare biologica2 la diminuarea permeabilitatii solului si la scaderea capacitatii sale de retinere a apei.depuneri in urma transportului (particule re'ultate prin ardere incompleta) . /n lipsa unor surse sigure si a unor teste minime de control2 ape poluate pot fi folosite ca apa pentru irigatii2 deci amplifica fenomenul de poluare atat pentru soluri cat si pentru pan'a freatica. Poluarea agricola se poate pre'enta uneori si sub forma de poluare accidentala2 in ca'ul stocarii si de!ersarii pe terenuri a carburantilor2 a ingrasamintelor lichide2 a altor produse fitosanitare. . '. . . Pol area "o#estica Ponderea acestui tip de poluare este mai mica si este in principal re'ultatul deseurilor solide si lichide pro!enite din acti!itatea domestica ori din acti!itatea unor 1. . Patrunderea poluantilor in sol si in apele subterane s-a accelerat o data cu introducerea pe scara larga a irigatiilor.tratarea tronsoanelor de cale ferata2 soselelor si malurilor raurilor cu diferite subst. .

S Stratul de la suprafata pamantului contine2 din punt de !edere . .E2 amfiboli si piroxeni-1(E2 cuart12E2 mice-$E . 4 1.depo'itarea sau administrarea pe sol a namolurilor pro!enite de la statiile de epurare . .depo'itarea necontrolata pe sol a deseurilor mena5ere +entionam ca de cele mai multe ori poluarea solurilor se face prin transferul poluantilor2 adica2 prin depunere gra!itationala si sub actiunea precipitatiilor.a.neetanseitatea sau subdimensionarea retelelor de canali'are . +t9an deseuri2 cea mai mare parte deseuri chimice se ingroapa la adancimi de 1. De ex. c+i#ic urmatoarele elemente .. 0-$&2)E2 Si-2(2"E2 1l-)2(E2 Ce-%21E2 -a-"2%E2 22&E2 F-22&E2 +g-221E2 s. Poluarea solurilor porneste de la suprafata lui spre profun'ime2 actionand ca un factor de presiune. S<12 cca. -. . 2).. m.%... Printre cau'ele acestui tip de poluare amintim . la suprafata pamantului insa2 rocile sedimentare au o pondere de (%E iar rocile magmatice si metamorfice 2%E in !olum. a- 11 .unitati de ser!icii neracordate la un sistem special de tratare a deseurilor. • $etrografic2 urmatoarele roci . /n ceea ce pri!este strict solul2 compo'itia medie !olumetrica este urmatoarea. roci magmatice si metamorfice-*%E2 roci sedimentare-%E2 procente in !olum . . Pri&ci$alele $ro$rietati ale sol l i care i&fl e&tea*a "irect T. #xista si ca'uri cand se ingroapa in subteran2 prin fora5e si puturi2 deseuri chimice2 fara protectii suplimentare. feldspati -&. • • #i&eralogic2 urmatorii compusi .neracordarea locuintelor la canali'area urbana (in acest fel se antrenea'a nitrati si produse amoniacale in sol ).

-ompo'itia si proprietatile solului influentea'a direct migrarea sau retinerea poluantilor2 sugerand metodele de depoluare. "% >g bacterii2 11. Te%t ra sol l i sau alcatuirea granulometrica a solului (bolo!anis2 pietris2 nisip grosier2 nisip mi5lociu2 nisip fin2 praf2 aleurit) si !ariatia texturii de profil (curba granulometrica)2 da indicatii asupra !ite'ei de migrare a poluantilor si a capacitatii de retinere a stratului superior. 2. >g ciuperci microscopice2 %% >g alge2 "$% >g proto'oare2 $% >g miriapode2 1. -ontactul solului cu atmosfera2 hidrosfera si biosfera fa!ori'ea'a trecerea elementelor chimice si a mineralelor din sol in aer2 dar mai ales in apa si plante. 0rganismele !ii din sol2 si in special micropopulatia solului2 este componenta cea mai acti!a a solului. Dintre aceste proprietati mentionam urmatoarele . Detaliat2 1 ha de pasune contine . /n acest fel2 prin actiunea reciproca a acestor factori re'ulta un mediu care fa!ori'ea'a desfasurarea procesului e!oluti! al solului intr-o anumita directie../ig. Din punct de !edere biologic2 este do!edit faptul ca 1 ha de teren contine peste 1to organisme. >g insecte2 1. +icroorganismele desfasoara neintrerupt procese biologice care asigura reciclarea elementelor nutriti!e si pastrarea fertilitatii solului. Co#$o*itia #e"ie vol #etrica a sol l i 0bser!am ca solul are o compo'itie extrem de di!ersificata2 in sol gasindu-se practic toate substantele chimice cunoscute aflate insa intr-un proces permanent de reactie dictat de conditiile bio-fi'ice ale mediului respecti!. 12 .. >g !iermi.2. 1sadar2 orice perturbare a proceselor naturale care are loc in sol !a conduce la perturbarea ciclurilor bio-geo-chimice ale solului si la modificarea insusirilor acestuia.

Poro*itatea sol l i repre'inta totalitatea spatiilor libere dintre agregate si din interiorul agregatelor de sol. .E Per#eabilitea sol l i-permite circulatia fluidelor printre golurile particulelor solide si depinde de marimea porilor. µ si determina !ite'a de infiltratie a poluantilor in sol si capacitatea de inmaga'inare a solului.e&sitatea sol l i0 ρ s2 repre'inta numai densit. -a regula generala2 cu cat solul contine o cantitate mai mare de aer2 cu atat intensitatea proceselor bilogice este mai mare. Solurile formate din particule mari sunt foarte permeabile (bolo!anis2 pietris2 nisip grosier2 mi5lociu2 fin2 praf2 argila).-&. partii solide a solului2 respecti! ρs2 medG22&%g9cmc. Densitati aparente mai ridicate inseamna sol compactat sau sol nisipos. Temperatura solului (orara2 anuala2 semestriala) detine un rol important in urmatoarele procese. Reti&erea lic+i"elor i& sol este o proprietate complexa a solului datorata fortelor de adsorbtie2 fortelor capilare si presiunii osmotice. -ori'onturile nisipoase .E.solul inregistrea'a cu intar'iere !ariatiile temp. . fiind un permanent schimb. Te#$erat ra sol l i. #x.ori'onturile compacte au por. Porii capilari au ∅ G 1. H1.. Porii solului repre'inta sistemul lui circulator.Str ct ra sol l i2 respecti! forma2 marimea si modul de aran5are a agregatelor structurale2 determina in mod direct poro'itatea solului si indirect !ite'a de patrundere a aerului2 apei si poluantilor in sol. -u cat compo'itia aerului teluric este mai apropiata de cea a aerului atm. cu atat solul este mai curat2 intre aerul teluric si aerul atm. atmosferice2 atat cele diurne cat si cele se'oniere. /n conditii normale de aeratie2 solul are o poro'itate de 2%-".ρa med G 12" g9cmc .E. • 1" in procesele biologice si biochimice care se petrec in sol .(masa solului complet uscat 9 !olumul total de proba recoltata in structura naturala) da informatii despre starea de afanare sau de compactare a unui sol. H"%-%. .e&sitatea a$are&ta a solului.E -ori'onturile argiloase . H$. 4 %.

/n conditiile luarii in cultura a solurilor2 acestea au o fertilitate c lt rala0 artificiala sau economica2 strans legata de stadiul de de'!oltare al tehnicii2 de sistemul socio-economic si indirect de mersul !remii. /n conditii naturale2 solurile au o fertilitate &at rala $ote&tiala care depinde de proprietatile lor intrinseci si care se reali'ea'a efecti!2 in fiecare an2 in functie de mersul !remii. Pro$rietati ale $ol a&tilor care i&fl e&tea*a "irect T. /n ba'a tuturor acestor proprietati definim /ertilitatea sol l i ca fiind sinte'a principalelor proprietati fi'ice2 chimice si biologice ale solului.• • • in intretinerea !ietii microorganismelor si organismelor din sol . 1. Certilitatea determina un anumit regim de nutritie2 hidric2 termic si microbiologic2 adica2 o capacitate producti!a a solului. Activitatea biologica a sol l i este importanta in special prin procesele en'imatice2 simbiotice si descompunatoare ale microorganismelor. Prin poluarea solului se pierd tocmai aceste capacitati fundamentale. /n solurile acide apar continuturi toxice de 1l solubil (mobil)2 adsorbtia metalelor grele fiind mai puternica iar acti!itatea microbiana fiind mult redusa. 1. -u cat capacitatea de inmaga'inare a solului in apa2 aer2 elemente nutriti!e si energie este mai mare2 cu atat fertilitatea lui este mai ridicata. Prin procesele specifice care au loc in sol2 acesta transforma neincetat substantele pe care le contine.S /ntelegerea mecanismului poluarii si alegerea celei mai adec!ate metode de depoluare sunt de neconceput fara cunoasterea proprietatilor si parametrilor de ba'a ai 1$ . patogen2 prin transmiterea unor maladii. P+! l sol l i -reactia pA pentru sol !aria'a de la "2% (extrem de acid ) pana la 11 (extrem de alcalin). sanogen contribuind la autopurificarea solului . 1ceste procese a5uta la biodegradarea si biodeteriorarea poluantilor.

acetona2 acid ben'oic2 clorben'en2 naftalina2 toluen .S Sol bilitatea unei substante este data de cantitatea maxima din acea substanta care se poate di'ol!a in apa la o temperatura specifica. 1% . Bio"egra"abilitatea poluantilor organici se reali'ea'a in conditii aerobe sau anaerobe2 functie de structura lor moleculara si in functie de conditiile de mediu. pentaclorfenol2 tricloretan .-" si 1. ben'ina Vasco*itatea este proprietatea care determina gradul de infiltratie a poluantilor in sol2 precum si curgerea lor in ac!ifer. -poluanti degradabili (D) . #x. Coeficie&t l "e $artitie octa&ol2a$a 34o56. #x. 1stfel2 solubilitatea2 densitatea2 !asco'itatea si coeficientul de partitie indica distributia probabila a poluantilor in apa si in sol2 iar alti parametrii e!identia'a posibilitatile de decontaminare prin !id si presiune2 prin absorbtie pe carbune acti!2 prin tratare biologica (biodegrabilitate).poluantilor. Ialorile acestui coeficient sunt cuprinse intre 1. #x.(. Se defineste ca raport intre concentratia unei substante in octanol si in apa. #x. -ompusii organici solubili sunt foarte usor !ehiculati de catre apa2 sunt in mica masura absorbiti de catre sol si de obicei au un grad ridicat de biodegradabilitate.cei care au o capacitate mare de degradare biologica in conditii aerobe !ariate. Pro$rietati ale poluantilor organici care i&fl e&tea*a alegerea T. -poluanti persistenti (P) 4 cei care pot fi degradati2 insa cu eforturi mai mari si dupa un timp mai indelungat.e&sitatea sau masa unitatii de !olum2 considerata in conditii normale2 este importanta pentru a afla daca substanta poluatoare pluteste sau nu la suprafata apei subterane. De !asco'itate depinde si forma si marimea corpului de impregnare cu poluanti atat in 'ona nesaturata cat si in 'ona saturata. Dupa potentialul lor de biodegradare2 in cadrul TDS clasificam poluantii organici astfel. . -ompusii organici care au 4o5 718 sunt considerati hidrofili2 deci sunt mai solubili in apa2 iar compusii organici care au 4o5 918 sunt hidrofobi. /n asociatie cu continutul de substante organice din sol acest coeficient da indicatii asupra cantitatii de poluant absorbit de catre sol si a5uta la determinarea factor l i "e i&tar*iere corespun'ator deplasarii poluantului in ac!ifer. poluantii din industria alimentara.

Stabilitatea compusilor meatlici grei depinde de natura ionilor metalici2 in urmatoarea ordine.S +ultitudinea poluantilor anorganici face dificila abordarea exhausti!a a proprietatilor aferente acestora si a comportamentului lor in sol in conditii diferite. Cactor principal in retinerea metalelor grele in sol2 precipitarea depinde atat de pA4ul solului si al apei interstitiale2 cat si de concentratia solutiei in metale. adsorbtia2 complexarea si precipitarea (pe langa solubilitate2 densitate2 !asco'itate). : Siste# l sol ! a$a s btera&a 1& . A"sorbtia este fenomenul prin care poluantii a5unsi in sol sunt fixati la suprafata particulelor solide care intra in compo'itia solului.-poluanti recalcitranti (6) 4 cei care nu se pretea'a la biodegradare. Pro$rietati ale poluantilor anorganici care i&fl e&tea*a alegerea T. 1dsorbtia selecti!a2 diferentiata a metalelor de catre sol2 datorata atat proprietatilor solurilor cat si proprietatilor metalelor se numeste afi&itate. caolinitul are afinitate pentru Pb2 -a2 -u2 +g2 Dn2 -d. #x . -omportamentul metalelor in sol si in ac!ifere2 de exemplu2 poate fi estimat prin studiul a trei procese importante specifice. Co#$le%area se reali'ea'a atunci cand un cation metalic (J) interactionea'a prin legaturi co!alente cu un anion anorganic (0A2 -l2 S0$-)2 ori cu un grup organic sau anorganic. -u2J K Ce2J K Pb2J K i2JK -o2JK +n2JK Dn2J Preci$itarea se produce atunci cand metalele aflate in solutie se depun la interfata particulelor solide ale solului2 unde se acumulea'a o noua substanta in fa'a solida. -unoasterea acestor procese este importanta pentru a aprecia e!entuala blocare a poluantilor in sol sau in ac!ifer sub forma unor compusi netoxici ori2 dimpotri!a2 formarea unor compusi cu toxicitate mai ridicata. Stabilitatea noilor compusi obtinuti creste odata cu !aloarea pA 4 ului2 datorita ioni'arii crescute a grupelor functionale. #x.heptaclor2 hexaclorben'en . /n functie de formele concrete de poluare si de starea mediului2 exista ca'uri in care unul dintre aceste procese le domina pe celelalte2 dar in general se produc simultan. sau acidul humic pentru -u2 Pb2 -d2 Dn .

Solul repre'inta de regula partea superioara a 'onei nesaturate2 diferentiata prin faptul ca aici au loc procese biologice. 2.o&a &esat rata. 1( . 0 data depasite limitele de autoprote5are se produc mutatii negati!e importante2 si2 prin intermediul retelelor trofice poate fi afectata sanatatea umana. Co&fig ratia #e"i l i s btera& . /n ceea ce pri!este configuratia mediului subteran2 distingem urmatoarele ni!eluri . /ig. 8ichidele a5unse in aceasta 'ona se deplasea'a preponderent dupa o componeneta !erticala descendenta. 1pa acumulata in aceste roci ocupa porii lor si formea'a strate de apa subterana. Precipitatiile atmosferice2 apele de suprafata infiltrate in sol2 apele pro!enite din condensarea !aporilor din subsol si apele capilare formea'a in masa rocilor permeabile acumulari denumite a$e s btera&e sa siste#e acvifere s btera&e .Sol l repre'inta stratul dinamic de la partea superioara a scoartei terestre care retine in mod durabil apa si contine substante nutriti!e cedabile in cantitati suficiente pentru instalarea plantelor superioare. 1ceste componenete ale mediului poseda mi5loace de autoprote5are mai mari decat alti factori de mediu2 dar totusi limitate.1. Datorita legaturilor extrem de stranse intre sol si apa subterana2 abordarea poluarii si depoluarii lor se face impreuna.este 'ona in care porii sunt umpluti partial cu apa2 partial cu aer2 fapt ce permite coexistenta la acest ni!el a fa'elor solida2 lichida si ga'oasa.

*o&a = >igrarea $ol a&tilor i& sol a. fa'a solida2 imobila2 formata din rocile maga'in si fa'a lichida2 mobila2 care este apa subterana.. 8inia de demarcatie dintre 'ona nesaturata si 'ona saturata este trasata de catre &ivel l +i"rostatic. o proprietatile solului2 iar dupa ca'2 si cele ale apei subterane . Pornind de la aceste considerente2 metodele de depoluare a solului !i'ea'a ansamblul sistemului sol-apa subterana. -omponenta dominanta de curgere a lichidelor a5unse la acest ni!el coincide cu directia de curgere a apei subterane. <rmarind configuratia fi'ica a mediului subteran2 constatam ca o poluare a solului produsa intr-o anumita 'ona generea'a riscuri la ni!elul intregului sistem. S bstrat l i#$er#eabil sau culcusul ac!iferului este format din roci impermeabile.o&a sat rata sa acvifer l 4 este 'ona in care porii sunt umpluti in totalitate cu apa.)2 in timp2 prin !apori'area si ascensiunea capilara a apei poluate se !a contamina si solul. o proprietatile poluantului . o ni!elul de depoluare posibil si reali'abil pentru o folosinta data. 1stfel de conexiuni sunt e!idente de altfel in toate componentele mediului2 dar fiecare pre'inta particularitati de diagnosticare2 monitori'are si tratare. Dispunerea spatiala a acestui substrat determina directia si !ite'a de curgere a apei subterane. /mediat deasupra ni!elului hidrostatic se afla fra&< r l ca$ilar sa ca$ilara2 'ona in care apa este absorbita in pori datorita fenomenului de capilaritate. 8a acest ni!el coexista doua fa'e. <n lucru foarte important este acela ca alegerea unei tehnologii de depoluare tine intotdeauna seama de urmatoarele caracteristici. Prin transferul poluantului este afectat si ac!iferul de la suprafata spre adancime2 si2 in!ers2 daca un ac!ifer este contaminat (printr-un fora5 de adancime2 de ex. >igrarea $ol a&tilor i& *o&a &esat rata 1) .

• • • • formei corpului de impregnare cu poluanti . b. Procesele fi'ice2 chimice si biologice care se desfasoara intr-un sol poluat au de regula ca re'ultat retinerea poluantului si transformarea partiala sau totala a acestuia2 astfel incat inco!enientele poluarii se diminuea'a in timp in mod considerabil. Din aceasta cau'a modelarea integrala de ansamblu a migrarii poluantilor este dificila si impune in practica depoluarii metode empirice de estimare a . <n aspect deloc de negli5at este acela ca apele pro!enite din precipitatii pot desprinde poluantii din matricea de retinere antrenandu-i spre apele subterane superficiale. Prin urmare2 daca solul este permeabil2 poluantul se infiltrea'a in sol predominant dupa o componenta !erticala. Directia si !ite'a de deplasare a poluantului depind in principal de !asco'itatea acestuia2 de morfologia terenului si de permeabilitatea solului si a rocilor din acoperisul ac!iferului. timpului necesar poluantilor pentru a a5unge la ac!ifer. Solul si rocile situate in acoperisul ac!iferelor se comporta fata de poluanti ca o !eritabila coloana cromatografica2 asigurand retinerea si redistributia stratigrafica a acestora pe !erticala. adancimii maxime de patrundere a poluantilor . Principala forta care actionea'a asupra poluantului este gra itatia. /n ceea ce pri!este protectia apelor subterane2 pe langa proprietatile calitati!e ale solului2 foarte importanta este latura cantitati!a2 respecti! grosimea stratului de solul si a stratelor petrografice situate deasupra pan'elor freatice. >igrarea $ol a&tilor i& *o&a sat rata 1* . !olumului de poluanti retinuti in 'ona nesaturata .De!ersarea unui poluant lichid pe suprafata unui sol conduce2 de obicei2 la formarea in 'ona nesaturata a unui cor$ "e i#$reg&are2 datorat in cea mai mare parte fenomenelor de con!ectie2 dispersie2 adsorbtie2 precipitare si acti!itate biologica. 1!ansand spre ac!ifer2 poluantul poate fi filtrat de catre particulele solului2 poate fi absorbit2 !olati'at2 precipitat2 biodegradat si intr-o masura mai mica2 hidroli'at2 oxidat2 redus2 sau chiar oprit de catre o bariera impermeabila. De asemenea2 se inregistrea'a si o impregnare laterala cu poluant2 datorata dispersiei2 care este controlata de poro'itatea solului.

adsorbtia-fenomen datorita caruia moleculele sau ionii poluanti aflati in solutie sunt atrasi spre suprafetele granulelor ac!iferului . .degradarea compusilor de catre acti!itatea biologica a solului .Tra!ersarea 'onei nesaturate de catre poluanti are ca efect transformarea calitati!a si retinerea unei parti din !olumul acestora in sol si in rocile aflate in acoperisul ac!iferului. -cati!a >m 9 'i 4 in ca'ul ac!iferelor carstice. -cati!a 'eci de m 9 'i 4in ca'ul ac!iferelor din alu!iuni grosiere. Cenomenele care gu!ernea'a comportamentul poluantilor in ac!ifer sunt.is$ersia . . datorita miscarii broLniene2 care tinde spre reducerea contrastului de concentratie intre 'ona poluata si mediul care o incon5oara .) . +entionam ca modelele numerice clasice care descriu deplasarea con!ecti!a a poluarii in ac!ifere tind de regula spre !i'iuni pesimiste din cau'a ca negli5ea'a factorii de retardare. Co&vectia 4este repre'entata de transferul poluantilor miscibili si solubili in apa subterana ca efect al curgerii acesteia. are la ba'a raspandirea mecanica si difu'a a poluantilor tin'and la un echilibru al concentratiei de substanta poluanta in mediul de dispersie. /n practica2 !ite'a reala de curgere a apei subterane poate fi de . .fenomene mecanice. Dispersia poluantilor in ac!ifer se reali'ea'a prin.!olatili'area E%e#$le ti$ice "e #igrare a $ol a&tilor 1. . . Poluantul este solubil in apa 2.precipitarea sau complexarea poluantilor aflati in solutie apoasa2 cu formarea unor compusi insolubili (hidroxi'i2 carbonati metalici2 complecsi2 etc. . . Dar odata a5unsi la ni!elul hidrostatic al apei subterane2 poluantii se comporta diferit2 in functie de proprietatile lor fi'ice2 chimice si biologice si de cele ale ac!iferului. -cati!a 'eci de m 9 an 4in ca'ul ac!iferelor din nisip fin.difu'iune moleculara. . Poluantul este nemiscibil si mai usor decat apa ". -u a5utorul substantelor trasoare2 pentru situatii speciale se pot stabili coeficientii de dispersie mecanica longitudinala si laterala. dispersia2 con!ectia si factorii de retardare. Poluantul este nemiscibil si mai greu decat apa 2. curgerea intortocheata a fluidului prin porii rocilor2 frecarea fluidului de particulele rocilor2 fiind direct proportionala ca !ite'a reala de curgere a apei subterane . /actorii "e retar"are 4 insumea'a acele fenomene care au ca efect franarea migrarii poluantilor in ac!ifer2 si anume.

/-1S a fost institutia responsabila de crearea unei banci de date in acest sector. 21 . din 1. /n ceea ce pri!este solurile forestiere2 supra!egherea calitatii lor s-a facut indirect2 prin re!i'uirea 1mena5amentelor 0. /n aceste state strategiile de monitori'are se ba'ea'a pe un sistem tip ? gratar @ pe plan national si cate!a tipuri de stratificare ba'ate pe utili'area terenurilor si a tipului de sol.18 Ele#e&te "e #o&itori&g a starii "e calitate a sol l i Curni'area datelor necesare pentru a stabili principalele cau'e care generea'a fenomenele de poluare a solului2 precum si fundamentarea masurilor de pre!enire2 recuperare si9sau ameliorare2 se face prin sistemul de monitoring a starii de calitate a solurilor. Stabilirea densitatii retelei de obser!atie . • i!elul // 4 consta in detalierea in!estigatiilor in unele puncte ale retelei de ni!el / si in puncte suplimentare representati!e pentru identificarea cau'elor proceselor de degradare. 1cest minim de in!estigatii a5uta la identificarea arealelor cu soluri degradate2 in stadii si procese !ariate2 urmaridu-se astfel e!olutia lor.2 programele de monitoring a solului sunt u'uale si directionate pentru inspectarea caracteristicilor si fertilitatii solului. in 1.#.+. Periodicitatea in!estigatiilor de teren si de laborator dupa o metodologie unitara.S. Stabilirea unui set largit de indicatori monitori'ati . • i!elul / 4 consta in efectuarea in!estigatiilor in toate punctele unei grile fixe de 1&x1& >m2 grila care acopera intreaga tara. 1griculturii nr. /ncepand cu anul 1**22 in !ederea integrarii pedologiei romanesti in circuitul international al informatiei2 s-au pus ba'ele unui sistem de monitoring al solurilor armoni'at cu cel al <. /n tarile <. • • • • 6epartitia spatiala in grila a siturilor de obser!atie . 1ceste elemente de ba'a sunt detaliate pe trei ni!eluri2 dupa cum urmea'a . 1daptarea acestui nou sistem se face de catre /-P1 si /-1S.#. 11191*((2 a fost instituit primul Sistem de +onitoring al Starii de -alitate a Solurilor agricole din 6omania2 ca parte integranta a Sistemului ational al -alitatii +ediului /ncon5urator. si are la ba'a urmatoarele criterii . ani si prin efectuare de in!entarieri forestiere. /n 6omania2 incepand cu anul 1*((2 potri!it recomandarilor < #P ( atiunile <nite pentru +ediul /ncon5urator) si a 0.

• 0rdinul 2$$92. +asuratori directe pe sit.orme de continut pentru studiile pedologice elaborate in !ederea reali'arii si reactuali'arii periodice a Sistemului ational si :udetean de monitori'are sol-teren pentru agricultura .• i!elul /// 4 cuprinde in!estigatii detaliate pentru !erificarea ipote'elor si anali'e amanuntite ale proceselor daunatoare calitatii solurilor2 efectuarea progno'elor si recomandarea masurilor posibile de remediere. Periodicitarea determinarilor este de $ ani pentru punctele fara probleme deosebite din reteaua de ni!el / si de 1 an pentru punctele cu probleme (situri poluate)..-6ecomandari pri!ind prele!area probelor. • • Ca'a de documentare .. 11. Eta$e $re#ergatoare a$licarii T.organic si in solurile din partea de I a tarii2 din !ersantii rasariteni ai -arpatilor 0rientali si !ersantii sudici ai -arpatilor +eridionali.2-+etodologia de monitori'are sol-!egetatie forestiera pentru sil!icultura . /. 22 #!aluarea riscului2 cu fa'ele . //. i. 1ceste etape sunt . +etodologia de monitori'are este legiferata astfel . • 0rdinul 1)$91**(-2 1nexa 1.2. +onitoringul solurilor forestiere a e!identiat tendinta de acidifiere si de saracire in . ii.2.S Trecerea efecti!a la actiuni de depoluare este precedata obligatoriu de minim " etape prin care se anali'ea'a situl poluat in ansamblu (sitG sector unitar afectat de poluare aflat intr-un spatiu geografic limitat). • 0rdinul 22"92. Studiile efectuate pana in pre'ent prin acti!itatea de monitoring semnalea'a tendinta generala de inrautatire a starii fi'ice a solurilor si de scadere a re'er!elor de humus si elemente nutriti!e in sol. Diagnosticul poluarii2 cu fa'ele . 1nali'a de laborator. . Studiu de teren2 care include .2. • 0rdinul (%&91**(2 1nexa /-Ialori de referinta pentru urme de elemente chimice in sol .

/n!estigatiile trebuie sa locali'e'e si sa e!identie'e acele concentratii ale poluantilor care depasesc !alorile concentratiilor naturale. iii. acte de proprietate2 de 5udecata2 e!entuale studii de impact anterioare2 studii pedologice . i. ii.iag&ostic l $ol arii-consta in anali'a caracteristicilor de mediu ale sitului studiat. -ompararea re'ultatelor cu normele de calitate impuse prin legislatie . 1legerea unei filiere adec!ate de depoluare2 cu fa'ele . Surse orale . fotografii2 articole de presa2 lista de materii prime2 fora5e sau transee existente Ca'a de documentare cuprinde in mod obligatoriu o !i'ita detaliata la fata locului cu scopul de a e!alua 'onele cu riscuri sporite2 posibilitatile de prele!are a probelor2 impactul socio-economic.si sunt mult mai ieftine decat masuratorile clasice care necesita prele!are de probe si anali'e in laboratoare speciali'ate. • • I. De profesionalismul acestei fa'e depinde estimarea corecta a cheltuielilor ulterioare. +asuratori directe pe sit. -riterii tehnice . #tapele acestui studiu sunt . discutii cu persoane din categorii sociale diferite2 apelandu-se si la pensionarii care au lucrat pe sit . sunt rapide-re'ultatele se obtin imediat. • St "i "e tere& are ca scop certificarea poluarii si cuantificarea acesteia (tipul poluantilor2 concentratii2 !olume2 migrari2 efecte ale poluarii2 etc. 1cest tip de masuratori ofera doua mari a!anta5e . harti administrati!e2 topografice2 geologice2 retele de canali'are2 de electricitate2 locali'are re'er!oare2 etc. De'a!anta5e . 2" . i!. i. 1nali'a sursei de pericol si a !ectorului de transfer a tintei poluarii . -riterii economice . au grad redus de preci'ie2 dand re'ultate globale. Surse di!erse .). Surse grafice . /n!estigatiile necesare !i'ea'a in principal solul si subsolul2 apa subterana si de suprafata2 clima2 !egetatia precum si starea de sanatate a populatiilor din 'ona. (Ie'i laborator principalele masuratori directe reali'abile pe sit 4 fora5e numite pie'ometre2 sonde pie'ometrice sau sonde de hidroobser!atii) .• • ///. Se pleaca de la consultarea bibliografiei existente2 si anume . • /a*a "e "oc #e&tare sa a&c+eta "oc #e&tara are cas cop strangerea tutror informatiilor existente legate de poluarea sitului de-a lungul timpului. Surse scrise .

. 1nali'a de laborator oglindeste realist gradul de poluare al sitului. 1nali'ele se fac pe probe prele!ate dupa anumite reguli.. 0rdin 1)$91**( . b) Probarea sistematica 4 in acest ca' se fac probari dupa o retea regulata ce acopera o mare suprafata de teren.2. 1cest gen de probare se recomanda acolo unde a!em o poluare difu'a2 situl este ? omogen @ poluat. 0rdin 22"92.ii.in acest ca' se fac probari numai in 'ona considerata critica2 ignorandu-se e!entualele forme de poluare din afara perimetrului instituit . #xemplu de modele de prele!are a probelor de sol . c) probarea aleatorie 4 in acest ca' se fac probari aleatorii2 in functie de experienta expertului de mediu sau dupa recomandari anterioare. 1cest tip de probare se recomanda pentru e!identierea scaderii treptate a concentratiilor poluantilor de la sursa d epoluare spre periferie. 2$ .2 si 0rdin 2$$92. a) Probarea concentrata sau orientata. Planul de prele!are al probelor se face in functie de gradul de detaliere dorit2 de reali'area unui echilibru intre obiecti!ul propus si mi5loacele financiare disponibile2 dar intotdeauna se urmareste respectarea legislatiei in !igoare2 respecti! 0rdin (%&91**( .

#. C rba l i /ar#er 2% . De asemenea2 se recomanda utili'area +artilor pentru dispunerea in teren a siturilor studiate si se intocmesc grafice pentru a e!identia evol tia i& ti#$ a parametrilor masurati. Eval area risc l i 4presupune calculul probabilitatii pentru o populatie sau pentru un ecosistem de a primi o anume do'a de poluant sau de a fi in contact cu el. #ste foarte important sa retinem ca aceasta etapa fundamentea'a lucrarile de depoluare si estimarea costurilor2 deci trebuie sa fie intocmita cu multa responsabilitate si sa fie pre'entata foarte clar chiar si pentru un nespecialist in domeniu.2 riscul poluarii solurilor si a apelor subterane se incadrea'a in domeniul "2 fiind un risc ma5or. II./n practica se utili'ea'a deseori o asociere a acestor modele in functie de scopul propus2 de conditiile concrete de teren si de capitalul disponibil. /n conformitate cu legislatia de mediu a <. #xprimarea riscului se poate face prin urmatoarele criterii . +odul de prele!are al probelor2 numarul si cantitatea lor se face se face conform +etodologiilor /-P1 de monitoring de ni!el // si a +etodologiilor pentru reali'area Bilanturilor de +ediu de ni!el //. Datele primare obtinute in urma in!etsigatiilor de teren se sistemati'ea'a si se ordonea'a sub forma de tabele insotite in anexe de Buletinele de 1nali'a. frec!enta si gra!itate.

cantitatea de poluant . -sursa de pericol .Prin e!aluarea riscului se !i'ea'a urmatoarele obiecti!e . poluare cronica prin scapari repetate de ben'ina din re'er!oarele subterane si emanatii in atmosfera . -aile de transport posibile sunt apa subterana si apele de suprafata2 aerul sau contactul direct cu solul. -fundamentarea masurilor de reabilitare a unui sit printr-o e!aluare =absolutaM a riscului. -ierarhi'area siturilor poluate in functie de risc2 in !ederea stabilirii prioritatilor de depoluare. 2& . mediul urban si pericol de explo'ie b) 0 rampa de gunoi mena5er . #xemplu .) . caracterul inflamabil si explo'i!. toxicitatea pentru om . Parametrii care il Vector l "e tra&sfer sunt caile de transport si dispersia poluantilor. 1nali'a sursei de pericol2 a !ectorului de transfer si a tintei poluarii S rsa "e $ericol este in ca'ul solurilor situl poluat. caracteristicile poluantului . #xprimarea re'ultatelor in ceea ce pri!este e!aluarea riscului se face de obicei prin atribuirea de note2 puncte2 scoruri2 pentru fiecare factor de mediu. solul cu permeabilitate redusa si9sau pan'a freatica la mica adancime . natura poluantului (organic2 anorganic2 radioacti!e2 etc. Ti&ta $ol arii este populatia si ecosistemele aferente sitului2 in functie de utili'area actuala si !iitoare a sitului si a 'onelor in!ecinate. a) 0 statie de carburanti . • caracteri'ea'a sunt. -tinta poluarii . -!ectorul de transfer .

/n 1nexe sunt date Ialorile de referinta pentru urme de elemente chimice in sol. 'ona urbana2 captari de apa potabila subterana din a!al. 8egislatia romaneasca in domeniul protectiei mediului prin 0rdinul (%&91**(6eglementari pri!ind e!aluarea poluarii mediului. -!ectorul de transfer . Alegerea &ei filiere a"ecvate "e "e$ol are Daca in urma e!aluarii riscului se ia deci'ia depoluarii unui sit se pune problema alegerii celei mai adec!ate filiere de depoluare. . . terenul argilos si reteaua de control a calitatii apei subterane . -ele mai cunoscute programe internationale sunt. .-16TS (-omputer 1ided 6esponse Technologies Selector) din S<1 care permite o e!aluare tehnica pertinenta a diferitelor alternati!e de depoluare. /n documentatia pregatitoare pentru aplicarea unei TDS2 !alorile anali'elor de sol efectuate si !alorile finale la care dorim sa a5ungem prin depoluare se compara cu !alorile din legislatia romaneasca in !igoare. • -ompararea re'ultatelor cu normele de calitate impuse prin legislatie . mirosuri neplacute pro!enite de la materia organica aflata in descompunere si e!entuala pre'enta a unor cantitati de produse toxice neidentificate .-sursa de pericol . -tinta poluarii . Dificultatea alegerii este destul de pregnanta dat fiind numarul mare de tehnici de depoluare care trebuie puse in concordanta cu factorii economici si psihosociali.611S (6emedial 1ction 1ssessement SNstem) din S<1 care e!aluea'a fiecare tehnica disponibila dupa eficienta depoluarii si dupa cost. III. Pe plan mondial au fost elaborate programe detaliate care permit o anali'a multicriteriala obiecti!a a alegerii celei mai adec!ate metode de depoluare.Sistemul de e!aluare a tehnicilor disponibile pentru decontaminarea siturilor poluate2 de'!oltate de Darth pentru autoritatile de protectie a mediului din Aamburg 2( .stabileste pragurile de alerta si pragurile de inter!entie pentru poluantii din aer2 apa si sol.

1'. C rba "e variatie co&ce&tratie!cost ri Se e!identia'a astfel ca inainte de a trece la alegerea propriu-'isa a unei filiere de depoluare trebuie fixate exact obiecti!ele depoluarii.Criterii "e alegere a T. #ste necesar sa se gaseasca o solutie acceptabila intre ni!elul de depoluare solicitat2 calitatea !ietii populatiei2 echilibrul ecosistemelor locale si disponibilitatile tehnico-financiare.S a) Criterii tehnice de alegere a TDS 2) .(3ermania)2 care ierarhi'ea'a metodele de decontaminare pe ba'a a ) criterii (eficienta2 durata2 cost2 impact asupra mediului2 a populatiei si a muncitorilor2 etc. De cele mai multe ori2 depoluarea nu se margineste la aplicarea unei tehnici curati!e singulare ci se aplica o filiera co#$le%a "e o$eratii secve&tiale. Practica depoluarii solurilor arata ca diminuarea concentratiei unui poluant printrun proces de depoluare2 in functie de in!estitia necesara reali'arii ei2 se face dupa o curba specifica in care la inceput2 pentru o in!estitie mica re'ultatul depoluarii este important sau chiar spectaculos si in continuare se constata ca pe masura ce dorim o depoluare mai a!ansata2 in!estitia necesara se multiplica de cate!a ori pentru ca la final2 chiar daca in!estitia creste foarte mult2 concentratia de poluant scade foarte putin2 aproape imperceptibil. Sunt preferate metodele practice2 ba'ate pe experienta specialistilor in domeniu si pe o anumita con5unctura tehnico 4 economica. Desi obiecti!e si riguroase2 aceste programe de calculator nu au o utili'are extinsa.). Propunerile de depoluare pot fi pre'entate in mai multe !ariante si alternati!e2 in functie de optiunile tehnologice luate in considerare2 dar in egala masura si in functie de limitele tehnice si financiare proprii fiecarui ca' in parte.

) si trebuie sa fie compatibila cu acti!itatile care se desfasoara pe sit precum si cu amena5area ulterioara a sitului. Fin'elbach si colaboratorii sai au intocmit o matrice sintetica a alegerii tehnice a filierei de depoluare in care se face corespondenta intre principalele criterii tehnice si tehnologice de ba'a incercate pentru depoluarea solurilor. daca se aplica aceeasi metoda in ca'ul in care concentratiile sunt mici2 pomparea este ineficienta atat tehnic cat si economic. mp sau a unei suprafete de 2. #x. u acelasi lucru presupune decontaminarea unei suprafete de 1. Solutia aleasa de depoluare depinde si de caracteristicile solului (textura2 structura2 permeabilitate2 etc. metoda de pompare a apei contaminate cu hidrocarburi este a!anta5oasa daca hidrocarburile sunt indi!iduali'ate si au concentratii ridicate.. /esirea din limitele acestui inter!al diminuea'a mult eficienta depoluarii. 2* . -oncentratia poluantilor in sol precum si obiecti!ele finale !i'ate prin depoluare sunt criterii importante deoarece fiecare tehnologie are o eficienta maxima pentru un anume inter!al de concentratii in poluanti. ha2 chiar daca a!em de-a face cu acelasi tip de poluare. <n alt factor determinant in alegerea unei filiere adec!ate de depoluare este suprafata2 configuratia2 caile de acces2 e!entualele constructii care ocupa o parte din suprafata sitului poluat. Pentru a a!ea certitudinea obtinerii unor re'ultate bune se impun garantii pri!ind eficienta si fiabilitatea tehnologiei propuse nu numai la scara de laborator sau pilot ci si in conditii practice2 de teren2 deoarece trebuie sa sa se tina seama de conditiile regionale specifice in care se incadrea'a situl poluat.Tehnologia propusa pentru depoluare trebuie sa fie adec!ata ca'ului tratat si2 in acelasi timp sa fie disponibila pe piata tehnologica (B1T). 1ceste incercari sunt indispensabile in ca'ul biotehnologiilor. Se recomanada ca inainte de aplicarea efecti!a a tehnologiei propuse sa se faca incercari de depoluare care confera o buna pre!i'iune a eficientei reale de depoluare. -omportamentul si caracteristicile poluantilor sunt esentiale pentru pentru orientarea spre o anumita metoda de depoluare. 1stfel2 pentru poluantii !olatili se !or propune metode de extractie fi'ica a ga'elor din sol2 in timp ce pentru substantele poluante biodegradabile se recomanda orientarea spre biotehnologii.. 1legerea tehnologiei de depoluare trebuie sa tina seama atat de tipul poluarii cat si al poluantilor.

i.se prefera o estimare a costurilor pe o anumita perioada de timp (saptamani2 luni2 trimestre) sau pe unitatea de !olum2 de masa sau suprafata a mediului tratat. >eto"e "e "e$ol are a sol rilor si a$elor s btera&e ". preci'ia fa'ei de diagnosticare a poluarii./n luarea deci'iei de depoluare se au in !edere si exigentele administratiei si ale colecti!itatilor locale referitoare la concentratia re'iduala a poluantilor in mediul tratat si la e!entualele noxe emise in procesul de depoluare (e!acuarea necontrolata a unor ga'e extrase2 'gomote2 mi'erie2 etc. Se a5unge astfel la !arianta de depoluare cea mai con!enabila din punct de !edere tehnicoeconomic. . ni!elul impus concentratiei in poluanti la incheierea lucrarilor de depoluare . Se iau in considerare atat costurile intrinseci ale operatiilor propriu-'ise de depoluare cat si costurile fa'elor de urmarire si control2 al bilantului final (se intocmeste De!i'ul general al lucrarii). /ntotdeauna se tine seama de doua elemente . Din anali'a costurilor specifice pentru diferitele TDS se constata ca. • • • metodele de depoluare cele mai putin costisitoare sunt pomparea2 !entingul2 strippingul si biodecontaminarea . ii. b) Criterii economice de alegere a TDS 1legerea celei mai adec!ate filiere de depoluare este decisa2 in cele din urma2 printr-un studiu economic comparati! al celor mai a!anta5oase !ariante tehnice. la ni!elul unor costuri relati! a!anta5oase se incadrea'a metodele de etansare2 stabili'are2 inertare si spalare a poluantilor2 daca sunt aplicate in conditii fa!orabile .). -ostul tehnologiei propuse se estimea'a prin consultari pentru fiecare etapa de lucru. limite largi ale costurilor pentru aceeasi metoda se explica prin conditii foarte !ariate de aplicare efecti!a a depoluarii. 1' . Deoarece la ni!elul actual al practicii estimarile sunt greoaie -in putine situatii se poate stabili cu preci'ie randamentul depoluarii si durata necesara procesului.

/n timpul exploatarii este dificil de apreciat !olumul tratat2 configuratia acestuia si eficienta procesului de depoluare. impunerea unor limite de concentratii in poluanti. -lasificarea acestor metode se face dupa urmatoarele criterii. extirpare rapida si totala a componentelor contaminate. Sistemul tehnic are doua parti. #chipamentele aferente acestor tehnologii sunt in general usor de amplasat dar presupun o exploatare de specialitate delicata. partea mobila2 instalata la suprafata sitului2 cu posibilitati de reutili'are2 si partea fixa inserata in mediul subteran poluat2 de unica folosinta. !etode fizice-categoria cea mai extinsa in ceea ce pri!este aplicabilitatea practica. 1ceste metode pot pre!edea si readucerea pe sit a materialului depoluat. /n acest ca' echipamentele de depoluare trebuie sa fie adaptate conditiilor specifice fiecarui sit. 1!anta5e. cost ridicat datorita complexitatii fa'elor de lucru. !etode aplicabile pe sit " on situ #$ ca si principii sunt asemanatoare cu metodele aplicabile in afara sitului dar in aceste situatii decontaminarea se face pe sit2 cu instalatii de depoluare mobile. $a loc l "e a$licare "isti&g# trei ti$ ri "e #eto"e: !etode aplicabile in afara sitului " ex situ # -constau in e!acuarea solului din mediul sau natural prin exca!are2 apoi transportul in afara sitului si executia lucrarilor de depoluare in centre speciali'ate. 1ctionand astfel se elimina transportul produselor poluate dar se incomodea'a acti!itatea de pe sit. 1ceste metode se impart la randul lor in. e!itarea amestecului de poluanti. B6.+etodele de depoluare cuprind intreaga gama de tehnici menite sa neutrali'e'e sau sa bloche'e fluxul de noxe din sol. Tehnologiile in situ ofera posibilitatea depoluarii simultane atat a solului cat si a apelor subterane. . riscul dispersarii partiale a poluantilor in timpul lucrarilor de incarcare2 transport si descarcare. posibilitatea continuarii acti!itatilor de pe sit si eficienta ridicata de depoluare conferita de centrele speciali'ate. . "1 . De'a!anta5e. A6. !etode aplicabile " in situ # 4au ca particularitate executia lucrarilor direct in mediul poluat2 fara a se apela la lucrari de e!acuare. $a $ri&ci$iile te+&ice ge&erale "e "e$ol are "isti&ge# $atr ti$ ri "e #eto"e: 1.

incinerarea2 desorbtia termica2 !itrificarea. 1cest sistem este imprumutat de la rampele de re'iduuri mena5ere si este des folosit pentru i'olarea siturilor si a apelor subterane contaminate. . Procesul de biodegradare se reali'ea'a in conditii aerobe sau anaerobe2 cele mai utili'ate metode fiind. $. ".. Cunctie de situatia specifica in care se gaseste 'ona poluata2 peretii etansi pot reali'a o inchidere laterala completa sau partiala (Bariere Permeabile 6eacti!e) prin de!ierea apei subterane din amonte. 2. !etode biologice-se ba'ea'a pe degradarea poluantilor datorita acti!itatii microorganismelor (bacterii2 ciuperci). 0biecti!ul principal al metodei este contracararea efectelor dispersiei poluantilor2 respecti! stoparea migrarii prin utili'area unor bariere fi'ice durabile. !etode termice-au ca principiu de ba'a extractia si apoi distrugerea sau imobili'area poluantilor prin supunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate. Eta&sarea consta in inchiderea fi'ica a mediului contaminat printr-un sistem etans de protectie format din pereti2 cu!ertura si fund. 1ceste tehnici se aplica cu precadere in situ.metode ba'ate pe imobili'area fi'ica a poluantilor2 fie prin i'olare (etansare2 blocare hidraulica)2 fie prin stabili'are sau inertare. +etode precum bioacumularea si biolixi!ierea reali'ea'a doar separarea poluantilor de mediul contaminat si nu o depoluare efecti!a. a6 >eto"e fi*ice "e i#obili*are a $ol a&tilor "i& sol /mobili'area fi'ica a poluantilor nu presupune distrugerea acestora ci doar blocarea migrarii lor2 reducand astfel impactul poluarii asupra mediului ambiant.metode ba'ate pe extractia fi'ica a poluantilor din mediul contaminat2 concreti'ate prin. biodegradare in !rac (compostare2 land farming)2 bioreactorul2 biodegradarea in situ2 bio!entingul si biospargingul. !etode c%imice-aplicate pentru neutrali'area2 separarea sau transformarea poluantilor in urma unor reactii chimice specifice de tipul oxidare2 reducere2 declorurare2 precipitare. exca!are2 pompare2 spalare2 flotatie2 extractie de ga'e sub !id (!enting)2 in5ectie de aer cu presiune (sparging2 hidrosoc2 geosoc)2 extractie electrocinetica2 etc. De asemenea se are in !edere si suprimarea "2 . -ele mai utili'ate metode sunt.

. 3rosimea stratelor poate fi2 dupa ca'2 de la cati!a 'eci de cm la cati!a metri. Varia&te "e eta&sare /mportant din punct de !edere al protectiei mediului sunt si operatiile de control si recuperare a substantelor solubili'abile si a emanatiilor ga'oase formate in interiorul 'onelor i'olate. +aterialele folosite pentru etansare pot fi. . /n acest scop se folosesc pie'ometre si sonde de aerisire.posibilitatilor de migrare a poluantilor in directie !erticala2 atat in partea inferioara cat si in cea superioara. 1ceste membrane folosite pentru etansare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii .geomembrane artificiale. Pentru diminuarea permeabilitatii argilelor acestea se amesteca cu bentonita2 ciment sau alti lianti. re'istenta la atacul diferitelor substante (coro'iune2 oxidare) . • • "" impermeabilitate . 1ceste operatii necesita montarea de puturi si sonde care sa tra!erse'e cu!ertura etansa permitand astfel masuratori specifice2 monitori'ari si e!acuari de substante.materiale naturale cu permeabilitate foarte mica2 practic impermeabile2 din categoria argilelor. . 3eomembranele folosite ca bariere antipoluante sunt sub forma de folii de grosimi diferite si sunt fabricate din polietilena de densitate ridicata2 polietilena clorata2 elastomeri2 policlorura de !inil (PI-).

$2 etc. Poluantii nefiind distrusi ci doar imobili'ati2 durabilitatea in timp este indoielnica. grad redus de tehnicitate si costuri relati! sca'ute. #x.. De'a!anta5e.. Aalda +eda2 in Baia +are2 in anul 2. 1!anta5ele metodei sunt. re'istenta la intemperii .• • re'istenta la solicitari mecanice (tasari2 !ariatii periodice de temperatura) . punerea in al!eola a unui sol contaminat cu hexaclorciclohexan (A-A) in S<12 in anul 1*)22 in Cranta in anul 1*)$. inghetul2 uscarea si tasarea lucrarilor pot pro!oca fracturi ale stratelor succesi!e sau scaderea impermeabilitatii al!eolei. Daca ne permit conditiile de teren2 pentru reali'area al!eolei de etansare se pot combina materiale sedimentare impermeabile cu geomembrane impermeabile si cu membrane sintetice filtrante (asa-numitele geotextile)."-2. Pentru o buna etanseitate si re'istenta se impune sudura speciala si nu lipire. Din cau'a sensibilitatii la radiatiile ultra!iolete si la oxidare se practica acoperirea membranelor cu materiale naturale protectoare imediat dupa instalarea in teren (straturi succesi!e dedi!erse materiale). in :aponia2 in anul 1**2. -u toate aceste inco!eniente etansarea este o metoda des aplicata in tehnica depoluarii. /n timpul montarii membranelor2 operatia cea mai pretentioasa este asamblarea acestora. Varia&ta co#$le%a "e eta&sare "$ .

care sa asigure in!ulnerabilitatea poluantilor extrasi.Blocarea +i"ra lica a migrarii poluantilor este o metoda care se aplica pro!i'oriu2 in regim de urgenta2 indeosebi cand poluantii au atins pan'a freatica si ameninta sa se deplase'e in directia de curgere a apei subterane2 spre o sursa de apa potabila sau ape de suprafata. Stoparea migrarii poluantului se face prin instalarea unui put sau sonda de pompare cu pri'a de apa sub ni!elul 'onei contaminate si e!acuarea apei in exterior. De'a!anta5e. /n 5urul putului de pompare se crea'a un con de depresiune spre axa caruia se indreapta prin suctiune apa din apropiere2 fapt ce blochea'a curgerea naturala a apei subterane spre raul din apropiere. "% . 0 problema importanta este stabilirea debitului minim de pompare pentru blocarea curgerii naturale a apei subterane in conditiile unei dispersii reduse. Punerea in aplicare a metodei se face destul de usor2 fara cheltuieli importante2 /n urmatoarele conditii . • • daca se cunosc conditiile hidrogeologice si hidrodinamice ale mediului contaminat . 1!anta5ele metodei. /n !ederea perturbarii minime a mediului subteran2 apa depoluata se recomanda a se reintroduce in ac!ifer printr-un put situat in a!al de putul de pompare. simplitatea si usurinta punerii in aplicare2 costul redus. problema poluarii nu se re'ol!a ci se asigura doar timpul necesar pregatirii aplicarii unei tehnologii cu caracter definiti!. daca unitatea dispune de ba'ine mari sau statii de statii2 etc.

/nertarea sau solidificarea se ba'ea'a pe amestecul solului poluat cu anumite produse ad5u!ante in scopul obtinerii unui material compo'it solid2 impermeabil si nereacti!. #x. Procedeele operationale de acest tip necesita echipamente de lucru de tipul fore'elor (burghie de fora5). "& . • Iarianta =on situM .Stabili*area si i&ertarea se aplica atat pentru solurile poluate cat si pentru deseuri. OProcedeul cunoaste mai multe !ariante2 in functie de situatia din teren si de fondurile disponibile. • Iarianta =in situM 4 consta in solidificarea solului poluat chiar in mediul sau natural2 fara a deran5a structura intima a solului. Solidificarea conform acestui procedeu se face prin in5ectarea unei paste de ciment la ni!elul burghiului de fora5. +aterialul compo'it obtinut este redepus in 'ona exca!ata in !ederea intaririi. 1!anta5e. m2 iar producti!itatea instalatiilor poate atinge (% mc9'iua de lucru. Stabili'area consta in transformarea unui poluant solubil intr-un compus insolubil pe ba'a unei reactii chimice sau in !irtutea absorbtiei pe o matrice neutra.presupune exca!area solului poluat si efectuarea pe sit a amestecului cu ad5u!anti si apa. -$. 1ceasta metoda este mai laborioasa si mai costiditoare2 dar pre'inta a!anta5ul unei omogeni'ari corecte a produselor2 ceea ce confera o calitate superioara materialului solidificat. 1ceste amestecuri constituie ? pasta de liant hidraulic @ ce urmea'a a fi in5ectata prin diferite procedee. 1dancimea maxima pana la care se poate lucra este de circa ". 1stfel2 prin unele !ariante se urmareste reali'area de ? pereti @ din coloane de ciment2 alte !ariante folosesc burghie multiple obtinand astfel o producti!itate mai mare si o compactare a materialului compo'it. Iariantele aplicati!e ale acestor metode sunt. 'eolitii2 argilele2 gipsul2 carbunele acti!2 silicatul de sodiu. materialele utili'ate sunt ieftine2 usor de procurat. 8a retragerea burghiului se obtine o coloana cimentata. Poluantii nu sunt distrusi ci doar imobili'ati intr-o matrice stabila sau inerta. /n ambele ca'uri se utili'ea'a paste din ciment-apa-sol2 !ar-sol-cenusa de la termocentrale2 argile2 'eoliti2 gips. inlatura riscul migrarii poluantilor2 deci nu necesita o urmarire si un control minutios in timp.

-ele mai cunoscute metode de decontaminare termica sunt . -desorbtia termica . S<1. Stabili'area cu !ar sau cu argila poate fi eficienta pentru compusii hidrocarbonati2 sol!entii clorati2 policloruribifenili (P-B)2 creo'ot si pesticide. in 0landa2 3ermania2 Cranta. Principiul general al metodei consta in incal'irea materialului contaminat la diferite temperaturi in !ederea extractiei2 neutrali'arii2 distrugerii sau imobili'arii poluantilor.De'a!anta5e. -!itrificarea . Desi principiul este simplu2 tehnologiile de decontaminare termica aplicate in pre'ent au un grad ridicat de complexitate2 un segment important detinandu-l epurarea ga'elor re'ultate in aceste procese. -incinerarea . Datorita a!anta5elor pe care le confera2 tratamentele termice sunt cele mai utili'ate metode de decontaminare. /n ca'ul sol!entilor si hidrocarburilor exista riscul !olatili'arii partiale a poluantilor in cursul executarii operatiei de stabili'are. dificultatea omogeni'arii corecte in situ a materialelor2 !olatili'area partiala a unor produse in timpul procesului2 cresterea !olumului de material in sit prin adaos de produse inertante. Solidificarea prin cimentare este aplicata la decontaminarea solurilor poluate cu metale grele (Dn2 Pb2 1s2 -d2 -u2 etc. #x.aproximati! 19" din siturile poluate sunt decontaminate prin tratare termica. Poluantii care se pretea'a la tratare termica sunt in general poluanti organici2 dar metoda poate fi aplicata conditionat si pentru poluanti anorganici (metale grele !olatile si ne!olatile). b6 >eto"e ter#ice "e "e$ol are a sol rilor Tratamentele termice sunt utili'ate pe scara larga in cadrul tehnologiilor industriale2 al celor de depoluare2 fiind adec!ate atat pentru decontaminare cat si pentru !alorificarea energetica a deseurilor mena5ere si industriale.)2 testele de lixi!iere a metalelor grele e!identiind reducerea de pana la *%E a cantitatii de substante lixi!iate din solul poluat cimentat fata de solul netratat. "( .

in functie de instalatiile de proces. ") . uscare2 maruntire2 clasare !olumetrica2 etc.. 1. distrugerea poluantilor la temp. Principiul metodei consta in utili'area temperaturilor inalte pentru distrugerea poluantilor2 transformandu-i in ga' carbonic2 apa si re'iduuri din continutul initial../ -/ #616#1 /ncinerarea este cea mai eficienta metoda de decontaminare in ca'ul poluarii cu poluanti organici. !olatili'area poluantilor la temp. ≥1. Se poate aplica atat pentru soluri cat si pentru ape contaminate. Din punct de !edere tehnic2 utila5ul de ba'a in ca'ul incinerarii este cuptorul pentru incinerare care2 din punct de !edere constructi! poate fi cu tambur rotati! (cel mai utili'at)2 cu pat fluidi'at2 cu incal'ire indirecta2 etc. Sc+e#a "e $ri&ci$i a i&ci&erarii Procesul de incinerare se desfasoara in trei etape de lucru . 1. /ncinerarea efecti!a se reali'ea'a de obicei in doua fa'e. H $. 1ceasta etapa include . P2. P8a modul general si foarte simplificat2 schema de principiu a incinerarii se pre'inta astfel .. Pretratare-etapa in care se face o pregatire obligatorie a materialului ce urmea'a a fi supus tratamentului termic.

. ".2.si transformarea acestuia2 dupa racire2 intr-un material !itros2 inert si stabil din punct de !edere chimic.-&. #purare a ga'elor re'ultate in timpul tratarii termice 4etapa in care ga'ele incarcate cu poluanti dega5ati in timpul procesului de tratare termica sunt colectate si apoi epurate. P. <rmea'a apoi o fa'a cu temperaturi inalte2 de peste 1.1". I/T6/C/-16#1 Procesul de !itrificare in situ consta in topirea solului la temperaturi de cca. 2. P-2 inter!al in care ma5oritatea poluantilor se !olatili'ea'a. De'a!anta5e . -randamente ridicate de depoluare2 tehnica sigura . 1!anta5ele metodei de incinerare . exista posibilitatea transformarii unui sol poluat cu produse organice2 intr-un sol poluat cu metale...2 daca solul contine in mod natural sulfat de plumb2 care este inofensi!2 prin incinerare sulfatul de Pb se transforma in oxid de Pb care este toxic pentru organisme. Tartare termica efecti!a-etapa in care materialul este introdus in cuptor2 este incal'it si amestecat in scopul !olatili'arii poluantilor /n cuptor se mentin temperaturi in inter!alul 2. -uptoarele de incinerare din ultimele generatii sunt dotate cu programe automate2 dar experienta practica arata ca randamente maxime se obtin prin combinarea programelor automate cu pregatirea si experienta tehnologului. -onducerea procesului de tratare termica efecti!a necesita elaborarea unui program de tratare in functie de parametrii materialului la intrare si de cerintele finale. costuri relati! ridicate . "* . Scopul aplicarii acestei etape este acela de a respecta incadrarea in !alorile limita de imisie impuse de legislatia de protectia mediului in !igoare..... P-2 in functie de conditiile concrete2 ma5oritatea poluantilor fiind complet descompusi in inter!alul 1.P-. 1sadar2 !itrificarea este un procedeu termic dar in acelasi timp si de inertare si stabili'are. De ex. Tratarea integrala a fluxurilor ga'oase se face in trepte de epurare2 dupa cum urmea'a . Dupa racire2 materialul decontaminat poate fi redepus in 'ona exca!ata... desprafuire cu cicloane si filtre2 postcombustie daca este ca'ul2 absorbtie uscata in filtre cu saci2 microfiltrare. -solurile incinerate de!in sterile din punct de !edere agricol2 din cau'a pierderii totale a materiei organice .

1!anta5ele metodei de !itrificare. -este o metoda ce se aplica in situ2 prote5and starea naturala a solului . in ca'ul sol!entilor clorati2 a compusilor aromatici2 a policlorbifenililor (P-B). /n final se urmareste formarea cu aluminosilicatii din sol a unei sticle silicate ce incorporea'a elementele ne!olatile si piroli'ea'a compusii organici. -transformarea solului intr-o roca sterila2 impermeabila si fara !aloare agricola . Pentru marirea conductibilitatii electrice a solului si acti!area reactiei in sol se aplica pe suprafata sitului aflat in lucru un strat de foite de grafit si sticla fritata.-$%. $. Principiul metodei consta in uscarea solului in uscatoare cu tambur rotati! la temperaturi de 2. -se obtin re'ultate !i'ibile in timp relati! scurt ('ile2 saptamani) . 1ceasta metoda este operationala deocamdata in fa'a de laborator si statii pilot. . -cost ridicat .. P-2 temperaturi la care se !olatili'ea'a cei mai multi poluanti. #x. De'a!anta5e.Sc+e#a "e $ri&ci$i a vitrificarii Cu'iunea solului se obtine prin introducerea in 'ona contaminata a patru electro'i dispusi in careu si alimentati de la o sursa de curent continuu.. Durata procesului de uscare este de la cate!a 'eci de minute la cate!a ore2 in functie de natura poluantului. D#S06BT/1 T#6+/-1 #ste metoda de depoluare ce se recomanda in ca'ul poluantilor !olatili si semi!olatili. 3a'ele re'ultate in timpul procesului de !itrificare sunt aspirate cu a5utorul unor hote si apoi sunt filtrate prin procedeele cunoscute in functie de compo'itia si cantitatea in care re'ulta. -posibilitatea migrarii poluantilor in afara 'onei contaminate chiar in timpul procesului de decontaminare .

.1. Decontaminarea pe cale biologica a solurilor se ba'ea'a pe pre'enta in mediul subteran a multitudinii de microorganisme capabile sa descompuna o mare parte a poluantilor organici si o buna parte a poluantilor anorganici. c6 >eto"e biologice "e "e$ol are a sol rilor 3biote+&ologii6 I /n natura2 actiunea descompunatorilor (bacterii2 fungi2 !iermi2 !ertebrate si ne!ertebrate) este un fenomen cu rol foarte important in ciclurile materiei -in circuitul -2 al apei2 al 2 al S2 al P2 etc. . • • • metode de biodegradare . timp mult si organi'are pretentioasa . Spunem in acest sens ca natura lucrea'a ecologic-ea nu produce deseuri. #ficienta biotehnologiilor de decontaminare depinde de numerosi factori2 neexistand un procedeu standard care sa garante'e succesul pentru orice tip de sol2 orice $1 . 1ctionand in acest mod are loc accelerarea proceselor de metaboli'are a substantelor poluante pentru mediu2 respecti! descompunerea treptata a lor pana la substante chimice simple de tipul -022 A202 A"2 A2S2 si altele. Tratarea ga'elor re'ultate in !ederea separarii si concentrarii poluantilor. Scopul metodelor de depoluare a solului este acela de reechilibrare a raportului -2 -P2 dintr-un anume sol. costuri mai mici decat incinerarea. /ncal'irea solului si !olatili'area poluantilor . 2. poluantii pot fi recuperati. De'a!anta5e . exista metoda desorbtiei cu microunde (tehnica de lux) . Domeniu restrans de utili'are. /n natura nimic nu se pierde2 nimic nu se castiga-totul se transforma @.contribuind astfel la autopurificarea mediului si la mentinerea echilibrului biosferei. metode de bioacumulare.. 6andamente bune 4 pana la *% E . /n cadrul metodelor biologice de depoluare se diferentia'a trei categorii distincte . metode de biolixi!iere (lesiere bacteriana) . /n general2 in procesele de decontaminare biologica2 proportia stabilita intre carbon2 a'ot si fosfor este de 1. 1..Procesul se desfasoara etapi'at2 dupa cum urmea'a. /n esenta2 biotehnologiile apelea'a la stimularea fenomenelor naturale de de'!oltare a microorganismelor. materia humica nu este distrusa. 1!anta5ele metodei .1.

Sunt in general cele mai rentabile metode de decontaminare2 a!and cel mai ridicat raport !aloric calitate9cost. caracteristicile mediului supus depoluarii (tip de sol2 pA2 temperatura2 umiditate2 permeabilitate2 etc. tipul microorganismelor utili'ate (aerobe2 anaerobe2 organotrofe2 litotrofe). 2. +etodele de biodegradare nu pot fi aplicate decat in ca'ul poluantilor biodegradabili .tip de poluant si in orice conditii. /mpactul biodecontaminarii mediului asupra opiniei publice este po'iti! .2 fara a se $2 . 1.-& m9s). 2 S2 P2 etc. Pri!ite in ansamblu2 biotehnologiile de depoluare pre'inta urmatoarele a!anta5e. substantele nutriti!e ad5u!ante 4nutrienti minerali de tipul ortofosfatilor si a sarurilor de amoniu2 nutrienti organici de tipul metan2 propan si melasa2 materiale organice inerte cum ar fi scoarta si paiele2 agenti tensioacti!i.). /n general se executa teste in laborator2 se stabileste reteta si apoi se trece la fa'a de teren. 1. • • • • • biodegradabilitatea poluantilor (!e'i clasificarea D2 P2 6) . Biodegradarea asigura o depoluare reala2 prin transformarea treptata a poluantilor in -022 A20 si alte substante simple cu continut de apela la transferul poluantilor . Tratarea biologica este considerata ca fiind o metoda completa in sensul ca se extinde la toate componentele mediului (sol2 apa2 aer) si poate fi aplicata in situ2 on situ si ex situ . /n aplicarea unei biotehnologii2 exista anumiti factori de influenta printre care se numara. oxidantul folosit in procesele aerobe (aer atmosferic2 oxigen pur2 o'on2 apa oxigenata2 trioxid de a'ot). ". Cara a minimali'a a!anta5ele ce le recomanda2 un studiu obiecti! asupra biotehnologiilor arata si limitele acestora2 dupa cum urmea'a. Daca sunt aplicate in situ2 biotehnologiile impun o buna permeabilitate a solului si subsolului (mai mare de 1. 2. $.

$. &enicillium si (sperigillus. &seudomonas. Produsele intermediare obtinute in procesul de biodegradare sunt numite metaboliti. & 4 1. motorina2 ben'ina2 uleiurile minerale2 ben'en2 toluen2 combustibil lichid usor . $" . )lo orbacterium2 iar fungicidele predominante sunt . Durata procesului de biodegradare a poluantilor este destul de lunga2 atingand cate!a luni de 'ile in ca'ul decontaminarii in situ si on situ. • • • • Aidrocarburi petroliere . Biodegradarea s-a do!edit adec!ata pentru urmatoarele grupe de poluanti . Daca poluarea este formata dintr-un amestec de poluanti2 biodegradarea poate fi inhibata de anumite produse care de!in toxice pentru microorganisme . Deseuri de la exploatarea titeiului2 namoluri si re'iduuri uleioase .) microorganisme2 iar 1 ml de apa subterana nepoluata contine 1. Dintre metodele biologice de depoluare a solurilor2 cea mai larga aplicabilitate si cele mai consistente a!anta5e le au metodele de biodegradare.). Bacteriile predominante sunt cele de tipul. *ricoderma.$ microorganisme. %. 'acillus. Solul2 subsolul si apa subterana repre'inta mediul normal de !iata pentru multe microorganisme (bacterii2 !irusuri2 ciuperci2 alge2 proto'oare2 etc. -ompusi organici halogenati2 inclu'and sol!entii alifatici de tipul tricloretilena2 cloroform2 a celor aromatici de tipul clorben'en dar si a policlorbifenililor (P-B) . itrati si sulfati. /n anumite ca'uri2 procesele biologice in care sunt prinsi poluantii pot da nastere unor metaboliti la fel de toxici sau chiar mai toxici decat poluantii initiali . Produse si re'iduuri organice din industria chimica de ba'a (alcooli2 acetona2 fenoli2 aldehide si alti sol!enti) . Procesul de biodegradare se de'!olta dupa o reactie in lant in care compusii carbonului sunt transformati prin degradare succesi!a in molecule din ce in ce mai putin complexe pana la obtinerea -022 A20 si alte substante simple. • • -ompusi complecsi de tipul hidrocarburilor aromatice policiclice si a pesticidelor . (rt%robacter. #ste bine de stiut ca 1 g de sol contine in conditii normale 1.".

-ele mai utili'ate metode biologice decontaminare a solurilor si apelor subterane sunt. Principiul de ba'a al biodegradarii in !rac consta in exca!area solului poluat si dispunerea acestuia in !ecinatatea locului de exca!are2 in conditii tehnice care fa!ori'ea'a biodegradarea aerobica naturala. Tehnica de lucru consta in exca!area solului contaminat si amestecarea acestuia cu materiale organice grosiere (paie2 scoarta2 gunoi de gra5d) cu rol de aerare2 nutriti! si de mentinere a umiditatii optime necesare de'!oltarii microorganismelor. Biodegradarea in !rac se aplica in exclusi!itate materialelor solide2 fiind utili'ate de regula pentru decontaminarea on situ a solurilor poluate cu produse organice. Bio"egra"area i& vrac 1ceasta tehnologie reuneste ca principiu mai multe metode de biodecontaminare2 cele mai importante fiind compostarea2 metoda =land farmingM si metoda =biopileM. • • • 1erarea . biodegradarea in !rac2 bioreactorul2 biodegradarea in situ2 bio!entingul si biospargingul2 biolixi!ierea2 bioacumularea si metoda 'onelor umede. Ciecare dintre aceste metode are un domeniu optim de aplicare. <miditatea . Produsul final al acestui proces este compostul2 adica un ingrasamant organic care poate fi folosit fara sa pro!oace dereglari in procesul de crestere al plantelor sau in procesele bio-chimico-fi'ice ale solului. 1portul de nutrienti. Sursa de microorganisme necesara proceselor de biodegradare pro!ine in mod obisnuit din flora bacteriana pre'enta in sol2 dar pentru accelerarea procesului de regula este necesar si un adaos de microorganisme de cultura. 1sadar grame'ile se uda si se intorc periodic. Principalele conditii care asigura accelerarea procesului de degradare sunt. Co#$ostarea sa ? bioco&versi &ea @ este cea mai !eche si in acelasi timp cea mai simpla tehnica de biodegradare in !rac. $$ .

in plina de'!oltare. /ndiferent de metoda de compostare utili'ata2 se delimitea'a urmatoarele fa'e de compostare. 6aportul -. 6aportul -. -ompostul semifermentat 4 in aceasta fa'a inca se mai recunosc materialele originale.)2 de timpul necesar procesului2 de utila5ele folosite sau de locul unde se aplica. • Procedeul /ndore . 1. -ompostul brut sau partial fermentat . -ompostul suprafermentat sau mranita 4 in aceasta fa'a procesele microbilogice au au depasit fa'a de sinte'a a substantelor humice2 continutul de substante organice a5ungand la 2. • Procedeul /talcampo . este in 5ur de 11-122 temperatura scade2 iar continutul de substanta organica este de cca. 6aportul -.in aceasta fa'a materialele din compost pot fi recunoscute ca origine. ". $% este in 5ur de 2.2 mirosul neplacut a disparut2 temperatura se mentine in 5ur de %% Q-. 2. $.-".Sc+e#a "e $ri&ci$i a co#$ostarii Datorita a!anta5elor pe care le pre'inta2 de-a lungul timpului s-au elaborat si perfectionat mai multe metode de compostare2 diferite in functie de natura deseurilor care se supun procesului de fermentare (sortimentatie2 cantitati disponibile intr-o anumite perioada de timp2 sursa deseurilor2 etc.iar microflora si fauna de ne!ertebrate sunt .E din totalul substantei uscate.-2%2 mirosul este usor neplacut2 temperatura este peste %% Q. -ompostul finit sau bine fermentat 4 in aceasta fa'a are loc descompunerea a!ansata a materiei organice initiale si sinte'a substantelor humice care dau compostului culoarea neagra caracteristica si mirosul de pamant rea!an. este in 5ur de 1)-2. E. %%-&. -ele mai cunoscute metode de compostare sunt .

1. <miditatea amestecului sa fie cuprinsa intre %.a. Proce"e l I&"ore "e co#$ostare -ompostarea dupa procedeul /ndore se face cladind deseul organic (!egetal2 animal2 gunoi de gra5d sau orice alt deseu organic) sub forma unei grame'i cu sectiunea triunghiulara2 a!and ba'a de 12% m si inaltimea initiala tot de 12% m iar lungimea in functie de cantitatea de deseuri existenta.1 4 2.E pentru ca procesele fermentati!e sa incete'e2 temperatura este in 5ur de ". 2 cladirea grame'ii pe o suprafata impermeabila2 s. Procesele fermentati!e sunt diri5ate prin operatii periodice de desfacere si recladire a grame'ii de compostare (o data la 2-" saptamani)2 a!and gri5a sa se reali'e'e o amestecare cat mai buna a straturilor superioare cu cele inferioare si a celor de la interior cu cele de la exterior. /n ca'ul in care amestecul de deseuri nu indeplineste intocmai aceste conditii2 se !or face operatii pregatitoare in functie de necesitati. +aterialele din amestec sa forme'e o gramada afanata care sa permita desfasurarea proceselor aerobe. Dupa cca.1.). si &%E.1. Q-. -onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca amestecul de deseuri pentru reusita aplicarii acestui procedeu sunt. compost este de 1). in 5ur de "". 2.iar raportul -. /n toata perioada procesului de compostare temperatura in gramada se mentine in 5ur de &. Proce"e l Italca#$o 1cest procedeu de compostare se caracteri'ea'a prin inalta tehnici'are a conducerii procesului de compostare si prin calitatea superioara a compostului. Q. 1mestecul de deseuri sa aiba un raport -.. /n ca' ca li!rarea compostului nu se face imediat2 se recomanda conser!area lui prin cladirea in grame'i mari si acoperirea acestora pentru a e!ita influenta factorilor externi (spalarea substantelor nutriti!e sub actiunea precipitatiilor2 modificarea texturii2 declansarea unor procese de minerali'are2 etc. 1cestea constau in maruntire2 umectare2 adaos de nutrienti pentru corectare raport -. " luni2 umiditatea in gramada se reduce sub $. la acest tip de • • • $& .

de 'ile la inceput2 apoi o data la o luna de 'ile. Dupa aceste operatii de sortare2 compostul se macina si se cerne prin site cu ochiuri mai mici in !ederea li!rarii (se urmareste obtinerea unei granulatii uniforme si umiditate redusa). Pentru a usura transportul2 depo'itarea si conser!area compostului2 acesta se poate ambala in saci de diferite marimi care se inchid ermetic. Solul exca!at este depus pe o suprafata plana intinsa2 intr-un strat de cati!a cm si este sapat2 intors si imbogatit fertili'anti. Pentru a se asigura conditiile optime de aerobio'a2 se procedea'a la remanieri periodice./n principiu2 se prepara o Rgramada4mamaM din deseuri organice usor fermentabile in care se inglobea'a biopreparate obtinute din culturi microbiene selectate in laborator. cm pentru separarea corpurilor dure si mari2 apoi este trecut prin fata unui electromagnet pentru separarea metalelor feroase. Corma pe care o ia gramada este cea naturala care se obtine atunci cand se descarca materiale fragmentate. /n conformitate cu acest procedeu2 fermentarea se desfasoara predominant aerob2 temperatura medie in gramada este de %%-&% Q-2 umiditatea optima este de $%-&. Se recomanda ca prisma de lucru sa aiba sectiune triunghiulara cu ba'a de & m2 inaltimea de cca. " luni de 'ile. " m iar lungimea dupa locul disponibil si dupa cantitatea de material ce urmea'a a fi supus procesului de compostare. 1ceste remanieri se pot face2 ca de altfel si construirea initiala a grame'ii2 mecani'at2 folosind de exemplu un tractor autoincarcator cu cupa. Dupa cca. >eto"e biologice "e "e$ol are a sol rilor 3biote+&ologii6 II >eto"a ? la&" far#i&g @ consta in tratarea solului prin executarea unor lucrari cu specific agricol. Dupa ce fermentarea se declansea'a si cuprinde intreaga gramada-mama2 materialul in care s-au imnultit culturile de microorganisme este amestecat in proportie de 1. " luni2 compostul re'ultat este cernut prin site mecanice cu ochiuri de 1.E2 !alorile mai ridicate fiind necesare la inceputul procesului de compostare iar cele mai sca'ute la terminarea procesului2 dupa cca. 1portul de fertili'anti ameliorea'a $( .E in gramada de compostare industriala care se cladeste sub forma de prisma. 1cestea constau in amestecarea materialelor de la suprafata cu cele din interior si a celor de la ba'a cu cele din partea superioara2 o data la 2.

1erarea grame'ii se face cu a5utorul unui sistem de conducte perforate instalate la ba'a grame'ii2 intr-un start permeabil format din pietris.echilibrul nutrienti-sursa de carbon (poluanti)2 iar in ca'ul gunoiului de gra5d creste cantitatea de microorganisme disponibile. 1ceasta metoda necesita urmarirea continua si reglarea adec!ata a pA-ului2 a temperaturii2 umiditatii2 ga'elor e!acuate si a continutului de poluanti. >eto"a ? bio$ile @ se aplica in ca'ul decontaminarii solurilor cu continuturi ridicate de substante !olatile si acolo unde prin lege se inter'ice executarea operatiilor de depoluare in aer liber. Periodic se $) . 1ceasta metoda este una dintre cele mai simple din punct de !edere tehnic si se aplica cu randamente sporite in ca'ul hidrocarburilor cu !olatilitate redusa (ex. Prin dispo'iti!ul de aspersiune se reali'ea'a umectarea solului si administrarea de nutrienti si microorganisme. 8a inter!ale regulate solul este sapat si intors in !ederea aerarii si omogeni'arii. Procesul de biodegradare durea'a cate!a luni de 'ile si este dependent de temperatura mediului ambiant si de umiditatea constanta a 'onei in lucru. sol poluat cu motorina sau alti combustibili). Sc+e#a "e $ri&ci$i a #eto"ei ?bio$ile? Solul in lucru se exca!ea'a2 se depune in grame'i pe o suprafata impermeabila usor in panta si incon5urata de rigole de scurgere si se acopera cu o membrana cu rol de retinere si diri5are a ga'elor re'ultate. /n ultimele fa'e se pot culti!a leguminoase cu rol de fixatori de a'ot2 fapt ce le confera calitatea de ?ingrasamant !erde@.

#ste foarte important ca solutia sa a5unga rapid la poluant si contactul cu poluantul sa se fac ape o suprafata cat mai mare. /n ma5oritatea ca'urilor de biodegradare se foloseste flora bacteriana autohtona specifica 'onei contaminate. Daca poluantul pluteste la suprafata pan'ei freatice2 administrarea solutiei se face preponderent prin aspersiune. mgA1P9>g sol. de aplicare a metodei. Bioli%ivierea sa lesierea bacteria&a consta in extractia prin solubili'are cu a5utorul bacteriilor a elementelor metalice din solul contaminat..-12. mg ulei9>g sol la ). dupa * luni de 'ile2 prin aceasta metoda s-a inregistrat o reducere de la ). $* .-12. #x. mg ulei9>g sol. • Sistemul pasi! 4 care presupune administrarea solutiei atat prin aspersiune2 deasupra 'onei contaminate2 cat si prin puturi sau fora5e de in5ectie instalate in amonte de 'ona contaminate. dupa ( luni de 'ile2 s-a inregistrat o reducere de la ". sau pentru soluri poluate cu uleiuri minerale . Prin aceasta metoda nu se distrug poluantii ci doar se crea'a conditii fa!orabile pentru separarea lor de mediul in care se afla. Principiul metodei consta in introducerea in 'ona contaminata a nutrientilor si a oxigenului in scopul crearii conditiilor fa!orabile biodegradarii poluantilor.. mg A1P9>g sol la 2. Bio"egra"area i& sit 4 se recomanda in ca'ul unor extensii importante ale poluarii atat in profun'ime cat si lateral2 in 'onele in care sunt cladiri.prele!ea'a probe de sol si se determina continutul de nutrienti2 poluanti si compusi intermediari. Daca poluarea afectea'a si 'ona saturata si 'ona nesaturata2 se poate aplica . • Sistemul acti! 4 se ba'ea'a pe administrarea solutiei cu substante nutriti!e si oxigen prin puturi sau fora5e situate in amonte de 'ona contaminata2 fiind pre!a'ut si cu puturi sau fora5e de pompare a apei situate in a!al de 'ona contaminata. Daca poluarea afectea'a numai 'ona nesaturata2 solutia care contine nutrienti si oxigen se administrea'a in sol prin aspersiune la suprafata acestuia. <tili'area sistemului acti! este mai eficienta decat utili'area sistemului pasi!2 dar si mai scump. pentru soluri poluate cu A1P .

1ceasta metoda a fost practicata de romani inca din antichitate pentru extractia metalelor din minerale si poate fi aplicata singulara sau in asociere cu metode de solubili'are chimica. • bioac # larea $asiva se defineste prin fixarea elementelor poluatoare la suprafata anumitor microorganisme sau plante. Bioac # larea .). in gramada solutia se incarca cu metale si aci'i. 1numite microorganisme2 cum sunt . De exemplu2 ferobacteriile )eroobacillus ferrooxidans sau *%iobacillus ferrooxidans aduc ionul feros la ion feric iar sulfobacteriile *%iobacillus t%iooxidans aduc sulfurile la sulfati. Principiul metodei se ba'ea'a pe actiunea unor bacterii pre'ente in apele de mina care au proprietatea de a oxida metalele2 aducandu-le la forme usor solubile. Bacteriile de'!oltate in medii de cultura se amesteca cu apa2 se stropeste gramada cu aceasta solutie . Principalii poluanti care se pretea'a la acest tip de depoluare sunt metalele grele. /n mod simplificat2 bioacumularea se pre'inta sub doua forme.asociate acumularii poluantilor de catre microorganisme si plante. Spunem ca se reali'ea'a o bioacumulare acti!a atunci cand concentratia poluantilor in interiorul celulelor !ii este mai mare decat concentratia %. Iariantele aplicati!e ale metodei sunt in situ2 in reactoare si in !rac2 ultima fiind cea mai utili'ata. Biolixi!ierea este o metoda de decontaminare simpla2 eficienta si ieftina2 folosita in tehnica industriala2 dar este de'a!anta5oasa din punct de !edere al duratei procesului de decontaminare.regrupea'a mecanisme di!erse 4 asimilare2 absorbtie de particule2 transport acti! de ioni2 complexare2 precipitare . 1cestea nu sunt distruse prin bioacumulare ci doar concentrate in !ederea unei distrugeri ulterioare prin alte metode. 1plicarea metodei impune operatii pregatitoare2 (exca!area solului poluat2 maruntirea2 umectarea si depunerea in gramada pe o suprafata impermeabila). 6hi'opus2 +ucor2 1spergillus si Penicillium pot fixa pe suprafata lor exterioara metale grele (atrag2 absorb sau complexea'a) . • bioac # larea activa consta in asimilarea poluantilor de catre celulele microorganismelor si plantelor . incarcarea cu poluanti este urmata apoi de alte procedee de decontaminare . 3ra!itational2 solutia se colectea'a la ba'a grame'ii si apoi se face recuperarea metalelor prin diferite metode folosite la prelucrarea substantelor minerale utile (cementare cu fier2 extractie cu sol!enti2 fixare pe rasini schimbatoare de ioni2 etc. . Schema de principiu a biolixi!ierii in !rac o pre'entam in figura urmatoare .

%1 .poluantilor in exteriorul celulelor !ii. Sc+e#a "e $ri&ci$i a #eto"ei *o&elor #e"e Procesele biologice si fi'ico-chimice care concura la depoluarea apelor din mlastina sunt deosebit de complexe (conditii anaerobe2 mediu constant2 actiune catalitica a bacteriilor2 sedimentare fina2 filtrare naturala2 etc. Sunt capabile de bioacumulare unele alge unicelulare2 bacterii2 mucegaiuri. +etoda presupune amena5area2 in a!al de sursele de poluare2 a unor intinderi mlastinoase care sunt strabatute de apele poluate. /n ca'ul apelor mena5ere u'ate2 tra!ersarea mlastinei determina biodegradarea substantelor organice sub actiunea microorganismelor2 precum si denitrificarea apei. Pentru plantele superioare2 speciile Thlapsi coerulescens pentru Dn2 -d2 -u si speciile 1lNssum pentru i si-au do!edit capacitatea de bioacumulare. -ercetarile in acest domeniu sunt orientate spre transferul genelor re'istente de la plantele capabile sa asimile'e poluanti la plantele cu capacitate mare de productie. De asemenea2 durata procesului de decontaminare este lunga (ani de 'ile). se recomanda pentru biodegradarea si bioacumularea poluantilor pre'enti in apele mena5ere2 in apele de mina (contaminate cu metale grele si suspensii minerale) si in apele de la tratarea lemnului cu produse organice.). 8a trecerea apelor prin aceste 'one metalele grele sunt imobili'ate de !egetatia specifica mlastinei (flora bacteriana2 alge2 trestii si plante superioare) iar aciditatea mediului ac!atic este redusa considerabil. >eto"a *o&elor #e"e . 1plicarea efecti!a a acestei metode este deocamdata limitata deoarece impune anihilarea poluantilor concentrati in plante si acest lucru nu are inca metode consacrate de aplicare.

%2 .Proiectarea unui sistem adec!at de epurare ba'at pe metoda 'onelor umede se face luand in considerare urmatorii parametrii. -timpul de re'identa a apei poluate in 'ona umeda . -lasificarile facute pentru metodele chimice de depoluare se ba'ea'a pe criteriul reactiei dominante. -numarul ? ba'inelor @ inseriate . -cantitatea de specii !egetale necesare . <S1-pentru decontaminarea apelor de mina si Cranta-pentru epurarea apelor mena5ere u'ate (serii de lagune). Ialorile acestor parametrii depind de debitul si caracteristicile apei poluate2 de concentratia maxima in poluanti impusa apei la e!acuarea in emisar2 de conditiile climatice locale2 etc. oxidare2 reducere2 neutrali'are2 precipitare2 extractie chimica2 hidroli'a2 etc #ST61-T/1 -A/+/-1 Principiul metodei consta in separarea poluantilor de mediul contaminat cu a5utorul unor reacti!i chimici adec!ati tipului de poluare (sol!enti2 aci'i2 ba'e) urmata de recuperarea reacti!ilor si distrugerea poluantilor prin alte procedee. "6 >eto"e c+i#ice "e "e$ol are a sol l i <tili'area metodelor chimice pentru depoluareasolurilor se face cu scopul de a separa2 distruge sau transforma poluantii in forme mai putin noci!e prin pro!ocarea unor reactii chimice intre poluanti si anumiti reacti!i administrati !oluntar. Totodata costurile decontaminarii prin metode chimice se situea'a aproape intotdeauna la cote ridicate. 1sadar2 prin aceste metode nu se reali'ea'a o depoluare completa a sitului ci se crea'a conditiile necesare pentru depoluare. <tili'area reacti!ilor chimici in procesele de decontaminare generea'a insa riscul unei poluari secundare si a unor accidente de munca. Procedeele chimice de depoluare sunt aplicabile cu mi5loace tehnice cunoscute de la tehnologiile chimice. -suprafata si adancimea ='onei umedeM. #xemple tipice de aplicare a metodei 'onelor umede sunt .

Se utili'ea'a pentru degradarea directa a unor co#$ si orga&ici din apele poluate sau din efluentii %" . de aplicabilitate practica. -oncentratele de poluanti obtinute prin aceste procedee sunt distruse2 i'olate sau re!alorificate utili'and metode termice2 i'olare in depo'ite controlate2 electroli'a2 etc.0" . Poluantii ce pot fi extrasi prin aceasta metoda sunt . 1ceasta metoda se aplica in diferite !ariante2 dupa cum urmea'a . este metoda cea mai des utili'ata si se face in reactoare speciale. 1ceste solutii sunt apoi acidifiate in c!ederea precipitarii cianurilor2 apoi din nou alcalini'ate pentru a refolosite. -cu sol!ent standard (alcan2 alcool2 cetona).este un ga' incolor2 cu puternic potential de oxidare. -cu sol!ent a carui solubilitate depinde de temperatura . /n Texas2 un sol poluat de catre o fabrica de creo'ot. #xtractia acida . Ba'a cea mai des folosita ca si reacti! este soda caustica2 a0A. #xtractia ba'ica. -a tehnica de lucru2 'onele contaminate sunt impregnate cu aci'i si2 printr-un sistem de drenuri colectoare solutia acida incarcata cu poluanti este recuperata si apoi depoluata. se utili'ea'a in ca'ul solurilor poluate cu cianuri2 amine2 eteri2 fenoli2 anumite metale si este cunoscuta in !ariantele in situ si on situ. 1ci'ii folositi in acest ca' sunt. hidrocarburi grele2 gudroane2 hidrocarburi aromatice policiclice (A1P)2 policlorbifenili (P-B)2 pesticide organice. Tratarea cu solutie ba'ica a solului contaminat cu cianuri2 de exemplu2 are ca efect solubili'area cianurilor.#xtractia cu sol!enti . -cu sol!ent lichid la limita presiunii de !apor saturat . +etoda este foarte pretentioasa2 dar a fost utili'ata cu succes pentru decontaminarea unor halde de steril minier sulfatat si cianurat. #x. O*o& l . Practic se utili'ea'a 0" si A2022 din moti!e de incompatibilitate cu procesele la scara operationala. se utili'ea'a in ca'ul solurilor poluate cu metale grele si este cunoscuta in !ariantele in situ si on situ. A-l2 A 0 "2 A2S0$. 0S/D16#1 1cest procedeu are ca principiu de ba'a pro!ocarea reactiilor de oxidare de catre un oxidant puternic care intra in contact cu poluantii din materialul supus tratarii. /n acest ca' sol!entul se amesteca cu solul exca!at pana la formarea unui namol si apoi se face depoluarea acestuia prin flotare2 de exemplu.

) si poate modifica mobilitatea anumitor metale. • • • • Solul este bine aerat . -resterea continutului de 02 in mediul tratat fa!ori'ea'a biodegradarea poluantilor prin stimularea de'!oltarii bacteriilor. di'ol!at in apa2 cu formare de -0 2. A$a o%ige&ata -A202 .lichi'i. #fectul apei oxigenate poate fi catali'at de actiunea ra'elor ultra!iolete. Solul contine ioni de CeJ2 in proportie redusa2 altfel oxidantul !a fi consumat in mod preferential pentru transfoemarea CeJ2 in CeJ" . De asemenea2 prin cresterea continutului de 02 in mediul contaminat se accelerea'a biodegradarea poluantilor. 1cest tip de reactie este utili'at cu precadere pentru poluantii din categoria produselor organice (substante aromatice2 pesticide) si metale precum crom si seleniu. Tehnica se aplica pentru pluanti de tipul P-B2 sol!enti clorati sau hidrocarburi. Deci2 prin aceasta metoda se doreste accelerarea fenomenului de reducere naturala. 1pa poluata tratata cu A202 daca circula printr-o serie de compartimente iradiate cu ra'e ultra!ilete2 acestea !or catali'a reactia de oxidare datorita scindarii apei oxigenate in radicali 0AT2 care reactionea'a cu moleculele organice pro!ocand descompunerea lor in A202 -02 si saruri. 1plicarea acestor oxidanti pe soluri in procesele de decontaminare se recomanada numai daca solul respecti! indeplineste urmatoarele conditii . Solul este sarac in substante organice . Solul nu contine pesticide de tipul aldrinului care2 prin oxidare se transforma in dieldrin2 un produs toxic ce se degradea'a extrem de lent. eputand fi stocat2 ca urmare a duratei sale scurte de !iata (cate!a minute in apa)2 1ctiunea chimica a o'onului consta in diminuarea cantitatii de carbon organic o'onul se fabrica direct pe sit.este un oxidant mai puternic decat o'onul si are actiune multipla. %$ . poate degrada compusii organici complecsi relati! refractari la biodegradare (P-B2 A1P2 etc. 6#D<-#6#1 Din punct de !edere chimic aceasta este reactia in!ersa oxidarii si este identificata in soluri ca fenomen fi'ico-chimic natural.

Principiul metodei consta in inlocuirea partiala sau totala a ionilor de -l . Principiul metodei consta in instalarea directa in situ2 in a!al de aureola de dispersie a poluarii a unei bariere permeabile2 o transee chimica umpluta cu fragmente de fier si solutie acida. /n aceste circumstante2 decontaminarea solurilor urmareste reducerea gradului de clorurare al unor compusi chimici recunoscuti pentru toxicitatea lor2 cum sunt sol!entii clorati si policlorbifenilii (P-B). %% .din poluantii organici cu radicali 0A-.foarte toxic si mobil2 in -rJ". 6eactia se desfasoara la cald2 intr-un sol!ent (de ex.netoxic si mai putin mobil. -ea mai importanta aplicatie prin reactii de reducere o repre'inta transformarea -rJ&.J 6adical-A. /n pre'ent aceste reactii sunt in fa'a de tehnica de laborator si statii pilot2 dar cu sanse de de'!oltare. Schema de principiu a procedeului de declorurare a solurilor poluate se pre'inta astfel . Ce J 2 A20 J 6adical--A G -A-6 G Ce2J J 2 0A J 6--A2--A2 4 6. Prin acest procedeu se urmareste intotdeauna transformarea unui produs toxic intr-un produs inofensi!2 conform reactiei . Procesul poarta numele de B-D (Base -atalNsed Decomposition).Ug9l) in -rJ" netoxic si cu mobilitate redusa. D#-806<616#1 Se stie ca2 in principiu2 cu cat o molecula este mai clorurata cu atat ea este mai toxica. dimetilsulfoxid) si in pre'enta unor ba'e tari ( a0A2 F0A) si a etilenglicolului. Sau transformarea clorben'enului in ciclohexanol2 conform reactiei.1gentii reducatori folositi frec!ent in decontaminare sunt metalele2 in special fierul2 care se administrea'a sub forma de pudra. Ce J A20 J 6adical--l G Ce2J J A20 J -l. Procesul de reducere a compusilor organici include mai multe tipuri de reactii2 cum ar fi dehalogenarea sau saturarea ciclurilor moleculare aromatice. 8a tra!ersarea transeei de catre apa subterana contaminata se produce reactia de oxido-reducere care conduce in final la transformarea -r J& toxic si mobil (dar cu concentratie mai mica de ".

6andamentul de declorurare prin aceasta metoda poate a5unge pana la **E in ca'ul P-B si pana la &. P-2 iar ga'ele re'ultate sunt captate si tratate intr-o unitate speciala.Sc+e#a "e $ri&ci$i a $roce"e l i "e "eclor rare a sol rilor $ol ate Solul poluat exca!at se pregateste pentru declorurare (se sortea'a2 se marunteste2 se clasea'a !olumetric). 1mestecul astfel format se incal'este la 2. 1stfel pregatit materialul se introduce intr-un reactor impreuna cu reacti!ii de declorurare. Tabel VV Tablou sinoptic al precipitarii Poluant -ianuri Sarurir ale metalelor alcaline 1gent de precipitare Saruri de fier Iar2 hidroxi'i alcalini Sulfati Produsi formati Cerocianuri greu solubile2 slab disociate2 cu noci!itate sca'uta -arbonat de calciu si hidroxid de magne'iu greu solubili Sulfati greu solubili (ex. P6#-/P/T16#1 Precipitarea se ba'ea'a pe proprietatea metalelor de a precipita in anumite conditii. -d) Saruri ale unor metale grele %& Santati .. E in ca'ul A1P. Solul decontaminat este e!acuat si poate fi redepus in 'ona exca!ata. #x. !alori ale pA-ului2 concentratia poluantului2 natura agentului de precipitare2 etc.. BaS0$) Santati metalici (ex. Pentru fiecare poluant se folosesc anumiti agenti de precipitare si se formea'a anumiti produsi cu noci!itate sca'uta (poluantii se transforma in compusi insolubili).-".

Din aceasta cau'a au fost luate masuri de crestere continua a producti!itatii solurilor. Pe langa cerintele umane pri!ind hrana2 imbracamintea (plantele tehnice) si materialele de constructie (lemnul2 piatra2 argila2 etc. 1ceste masuri au a!ut insa de cele mai multe ori consecinte ecologice negati!e2 nedorite. /n #uropa2 solicitarile de teren pentru acti!itatile social-economice au dus la scaderea suprafetei arabile.)2 ne!oile moderne ale societatii actuale fac din sol suportul de ba'a pentru cladiri2 sosele2 ba'ine de acumulare2 spatii de agrement2 etc.) Sulfuri 0rtofosfati Proteine 1mine aromatice Saruri sau hidroxi'i de fier Iar sau saruri de fier2 aluminiu2 magne'iu 1ci'i lignosulfonici Polii'ocianati Sulfuri insolubile (ex. pentru indepartarea Ag) Sulfura de fier insolubila Cosfati metalici insolubili -ombinatii insolubile cu !aloare de fura5 Produsi de condensare !alorificabili ca aditi!i de uleiuri 1(. De asemenea2 solul are ca$acitatea "e ta#$o&are0 respecti! retinere si prelucrare a substantelor si energiilor din mediu. /n ceea ce pri!este apele subterane2 acestea repre'inta fa'a cea mai stabila si mai extinsa a apelor dulci terestre2 fiind una din cele mai importante resurse de apa potabila %( . Ag2 -d) -ombinatii insolubile (ex.Sulfuri solubile Proteine (deseuri de par2 coarne2 copite2 sange2 etc. Plantele agricole folosesec mai putin de 1E din radiatia solara fi'iologic acti!a2 restul energiei fiind acumulata in humus care de!ine astfel acumulator global si distribuitor al energiei solare absorbite2 solul fiind astfel o res rsa e&ergetica rei&oibila. I#$orta&ta sol rilor si a$elor s btera&e Solul este factorul principal in asig rarea +ra&ei o# l i si a celorlalte !ietuitoare. 1cti!itatea proprie a solului depinde insa in cea mai mare masura de energia primita de la soare. 1ceasta capacitate este deosebit de importanta pentru mentinerea echilibrului ecologic al planetei.

-protectie buna impotri!a poluantilor antrenati de precipitatii sau di!ersati accidental pe sol2 e!olutia poluarii fiind mult mai lenta ..-(. /n fiecare an sunt extrase din subsol cca &. 1sadar2 aceste doua componente ale mediului incon5urator sunt si ele !ulnerabile la poluare2 posedand mi5loace limitate de autoprote5are care2 daca sunt depasite2 duc la de'echilibre importante2 ating sanatatea umana si ingradesc domeniile de utili'are ale solurilor. 1ceasta importanta resursa naturala este utili'ata masi! si in irigatii precum si in diferite sectoare industriale. %) ..utili'ate in lume. -a de'a!anta52 se poate mentiona faptul ca apele subterane contaminate cu diferiti poluanti se depoluea'a mult mai dificil decat apele de suprafata2 datorita accesibilitatii reduse la ac!ifere. -accesibilitate pentru utili'atorii dispersati2 mai ales pentru cei din mediul rural . -costuri de captare si tratare mici . -constanta de temperatura si calitate. /n comparatie cu apele de suprafata2 apele subterane pre'inta urmatoarele a!anta5e . -resursa garantabila in toate anotimpurile . miliarde de mc de apa2 !olum ce repre'inta cel putin 19% din intreaga cantitate de apa folosita de om. -caracter extensi! .