You are on page 1of 19

1.

PREGĂTIREA FORMĂRII

1.1 Stabilirea obiectivelor

Primul pas în pregătirea formării este să stabiliţi obiectivele pe care vi le propuneţi, evidenţiind "beneficiile" pe care le-ar avea participanţii dacă ar veni la programul de formare profesională. Obiectivele sunt importante deoarece: vă oferă dumneavoastră, ca formator, un punct central în jurul căruia să vă construiţi instruirea; oferă participanţilor un punct în jurul căruia să- i construiască învăţarea; oferă o ba!ă pentru evaluare; oferă participanţilor un g"id despre ce trebuie să tie pentru a stăp#ni ceea ce învaţă în timpul instruirii. Obiectivele procesului de instruire repre!intă orientările valorice ale activităţilor organi!ate în acest cadru, la nivel general, specific, concret. $n termenii unui concept pedagogic fundamental, obiectivele constituie finalităţile microstructurale ale educaţiei%instruirii, valabile în !ona procesului de învăţăm#nt. Operaţionali!area obiectivelor procesului de învăţăm#nt repre!intă o activitate comple&ă de proiectare socială i pedagogică ba!ată pe următoarele acţiuni, cu valoare de premise: a' deducerea obiectivelor concrete din obiective cu grad mai mare de generalitate; b' adaptarea obiectivelor deduse la condiţiile concrete de reali!are ale procesului de învăţăm#nt c' identificarea performanţelor optime reali!abile în termeni de obiective concrete % operaţionale.

Organizarea educaţionale

pe

niveluri

a

obiectivelor

(e cele mai multe ori se disting trei niveluri de definire a obiectivelor educaţionale, utili!#ndu-se drept criteriu gradul de generalitate. )stfel, avem: obiectivele cele mai generale sau foarte abstracte *finalităţile i scopurile educaţiei'; obiectivele cu nivel de abstracţie intermediar *definite după marile +

Obiectivele intermediare sunt specifice fiecărei discipline de învăţăm#nt i. i pentru scopurile generale spre care pot tinde mai mulţi ani de instruire sau pe care ar putea să le urmărească orice coală de un anumit grad *elementar. (e asemenea. Obiectivele intermediare constituie /blocurile din care se construie te învăţăm#ntul0. b' Obiectivele intermediare constituie o punte între obiectivele generale i cele concrete *operaţionale'.. scopurile desemnea!ă /obiectivele cele mai generale care decurg direct din finalităţi0.. ideile cu privire la scopuri pe care le avea în minte un profesor bun. ele traduc într-o /formă concretă. se delimitea!ă domeniile de conţinuturi i de rubrici *dimensiunile conţinutului' i se specifică nivelurile de comportamente *cognitive. microobiectiv 1 elevul va ti să citească.0 *4rat"5o"l' 6nsistăm asupra faptului că ec"ipele interdisciplinare care elaborea!ă programele colare au în vedere acest nivel al obiectivelor *specific diferitelor /blocuri0'. Pe ba!a obiectivelor generale. prin operaţionali!are înţelegem activitatea de specificare sau de identificare a referinţelor *consecinţelor' sau incidenţelor concrete % practice 8 . 7' Obiectivele concrete sau specifice *operaţionale' au un caracter concret i sunt reali!ate în diferite situaţii de învăţare *lecţii sau în afara lor'. între primele i acţiunea cotidiană. scop *obiectiv general' 1 a proteja mediul înconjurător *pentru că un mediu nepoluat este necesar supravieţuirii umanităţii'. secundar. mai abstract. detaliată. obiectiv intermediar 1 a cunoa te principalii agenţi ai poluării.. obiectivele concrete sau specifice *obiective operaţionale' a' Obiectivele generale cuprind în concepţia autorilor belgieni finalităţile i scopurile..categorii comportamentale'. în cadrul ei. 3le sunt preci!ate în programele colare. inferior sau secundar superior'0. obiectiv operaţional *tradus în componente observabile' 1 elevul va aduna *sistemati!a' în mediul său apropiat. (e . Pentru a e&emplifica vom folosi un e&emplu dintr-o lucrare a lui . Pentru . pentru a pune în ordine tipurile de cursuri i domeniile ce trebuie asigurate. idei av#nd configuraţia pe care el o planificase la primul nivel. )ceste obiective sunt: /de cel mai mare ajutor în desfă urarea programelor de instruire. pe un cadran. (e .ands"eere. $n sens larg. i -.ands"eere: finalitatea educaţiei 1 un individ plenar de!voltat într-o societate democratică. afective i psi"omotorii'. la nivelul ciclului i al tipului de coală se are în vedere reali!area obiectivelor interm ediare. coeficientul de 2O conţinut în atmosferă Obiectivele intermediare se diferenţia!ă după nivelurile i tipurile de învăţăm#nt i după importanţa relativă a obiectivelor. fiecărui capitol. semne concrete ale poluării. dacă la nivelul sistemului de învăţăm#nt se urmăre te reali!area unor obiective generale.

(e . care sunt restricţiile sau. totodată.egată de obiectivele pedagogice. intradisciplinar. a selecţiona'.definiţi criteriile performanţei acceptabile. obiective de transfer operaţional *disciplinare. consideră pedagogii belgieni' asupra condiţiilor materiale i mai puţin asupra condiţiilor psi"ologice. prin care se indică demersul de trecere de la ideal la finalităţi i obiective. . compuneri. cele mai cunoscute fiind cele ale lui . 9 2el de punere în evidenţă a indicatorilor *criteriilor' pe ba!a cărora un obiectiv dob#nde te caracteristica de a fi operaţional.  >e"nica lui . (<=ainaut. fapte. a re!olva. în timp de 8B minute. 6ată un e&emplu de obiectiv operaţional în spiritul lui . două criterii complementare: al performanţei i cel al competenţei. lucrări practice'. reguli.ale unui concept % enunţ general i abstract. strategii cognitive *a sesi!a. 7 . actul sau manifestarea vi!ibilă. educaţia î i asigură caracterul coerent. Pe această ba!ă. b' obiective care vi!ea!ă dob#ndirea unor: deprinderi intelectuale *a identifica.ager 2ondiţii: ?iind dat desenul în perspectivă al unei ma ini de cusut i o listă a diverselor componente 2omportamentul:@ elevul trebuie să 6(3A>6?623. transdisciplinar'. 8. i datele i restricţiile'. . de regulă.ager.'. $n acest ca! trebuie să se pre!inte at#t operaţiile de trecere de la abstract la concret. obiective de e&primare *în re!olvarea unor probleme sau situaţii-probleme. măsurabilă. 6ndicatorul cel mai concret al performanţei este comportamentul. :e folosesc. locuri etc. c#t i criteriile *indicatorii' prin care un comportament sau o acţiune devine operaţională. a clasifica. 2riteriul performanţei *comportamental' este e&presia nivelului de reali!are a unei sarcini de învăţare. observabilă *în plan verbal. compo!iţii.ager insistă *uneori prea e&clusiv.ands"eere'. i fiecare gre eală va fi penali!ată Obiective definite prioritar din perspectiva instruirii : a' obiective de stăp#nire a materiei *date. psi"omotor i atitudinal'. Pe ba!a criteriului comportamental s-au elaborat mai multe te"nici de operaţionali!are. operaţionali!area are două sensuri: 9 2el de derivare. definiţi condiţiile în care trebuie să se producă comportamentul *ce este dat. unitar. identificaţi i numiţi comportamentul a teptat. creaţii.ager presupune respectarea a trei condiţii pentru a descrie comportamentul final *ceea ce va face elevul': +. cu ajutorul săgeţilor indicatoare denumirea 2riteriul de performanţă: a cel puţin 8B componente. 7.

a deriva. a argumenta. a de!bate. a deduce'. a utili!a. a relaţiona. a e&plica. a recunoa te. Obiective definite prioritar din perspectivă psihologică: a' obiective cognitive: cunoa tere *a defini. a aproba. a decide. evaluare critică *a valida. c' obiective psihomotorii: percepere *a percepe o mi care'. valori!are *a argumenta. o listă a verbelor utili!ate pentru a defini obiective din domeniul cognitiv este cea pre!entată prin tabelul +. a reorgani!a. a demonstra. reacţie dirijată *a e&ecuta mi carea după un anumit model. a enunţa. a colabora. a dirija. a organi!a 1 afectiv'. reacţie automati!ată *a e&ecuta mi carea în mod automat. a corela'.ista verbelor care definesc obiective din perspective cognitive Aivelul cunoa terii a numi a aminti a sublinia a defini a reproduce a recunoaste a redacta a enumera Aivelul înţelegerii a a a a traduce recunoa te descrie situa Aivelul re!olvării unei probleme i al sinte!ei a calcula a alege a construi a utili!a a compara a distinge a a a a a a C evalua re!olva demonstra anali!a organi!a asambla a spune a e&plica a a a a a reformula clasa repre!enta identifica ilustra . situaţii-problemă'. a susţine sau a protesta 1 afectiv'.a crea . a specifica. a re!olva. a accepta . a sc"imba. conform unui unei comen!i'. sinte!ă *a generali!a. a distinge' înţelegere *a redefini. organi!are *a armoni!a. în termeni de adaptare dar i de creativitate'. dispo!iţii *a avea dispo!iţie fi!ică i psi"ică pentru reali!area unei mi cări'. raţionament inductiv-deductiv-analogic. a interpreta' aplicare a aplica.specială'. a raporta. caracteri!are *a aprecia. b' obiective afective: receptare *a diferenţia. a alege'. a formula sintetic'. a re!ista 1 afectiv'. inteligenţă generală specială. deprinderi psihomotorii *a e&ecuta o acţiune % mi care'. ca deprindere dob#ndită'. >abel + . informaţii logice *a defini.afectiv' reacţie *a răspunde. creativitate general . g#ndire convergentădivergentă. atitudini cognitive / faţă de cunoaştere şi de învăţare *a alege o anumită cale de cunoa tere % ba!ată pe memorie.probleme. a susţine 1 afectiv'. a sinteti!a. reacţie comple&ă *a integra mi carea în activitate. a emite judecăţi de valoare % a evalua critic 1 conform unor criterii de ma&imă riguro!itate'. anali!ă *a identifica.

în special *finali!ate prin deci!ii comunicate participanţilor'.iteratura de specialitate pre!intă diferite modele de structurare a obiectivelor operaţionale. trebuie să le selecţione!e i să le valorifice integral i deplin în cadrul activităţilor didactice%educative proiectate în sens curricular.odelul pe care îl propunem. 7' precizarea tehnicilor de evaluare *iniţială. mijloace' 1 condiţii de instruire%învăţare *e&terne 1 interne'.a crea a evalua a judeca . Grila de control a obiectivelor (a Obiectivul este stabilit in termeni de performanta a cursantului si nu in termeni de activitate a instructorului-formatorD Obiectivul propune numai un re!ultat al pregatiriiD Obiectivul cuprinde un termen comportamental precisD Obiectivul pedagogic cuprinde o conditie de reali!are *e&plicita sau implicita'D Obiectivul este usor masurabilD Au E . în raport de anumite criterii *calitative 1 cantitative'. 8' stabilirea resurselor pedagogice necesare pentru îndeplinirea sarcinii: conţinuturi *cuno tinţe-capacităţi 1 de ba!ă i speciale' 1 metodologie *metode. pre!entate e&plicit la începutul activităţii. finală'. . procedee. evidenţia!ă următoarea structură tridimensională angajată în proiectarea. continuă. reali!area i de!voltarea unui obiectiv operaţional: +' definirea sarcinii concrete a participanţilor în termeni de comportament observabil i evaluabil p#nă la sf#r itul activităţii. în general. i la sf#r itul activităţii. aplicabile pe tot parcursul activităţii. Pre!entăm în final o grilă care ajută la evaluarea corectitudinii cu care fost formulat un obiectiv. pe care formatorul.

$nvăţăm cel mai bine un nou pas dacă am învăţat deja pasul anterior.i aduce contribuţia în planificarea activităţilor de instruire pentru ei în i i. trebuie să ţineţi cont că procesul de invăţare este influenţat de caracteristicile fiecărei persoane în parte. adică învăţare a&ată pe re!olvarea de sarcini sau probleme i deprind capacitatea de a învăţa pentru a face faţă unei situaţii din viaţa reala. $nvăţăm mai repede i ţinem minte mai mult timp acele lucruri care sunt repetate de mai multe ori. Cum învăţă adulţii +. E. de i adulţii reacţionea!ă i la motivaţii e&terioare. 7.1.2 Caracteristicile cursanţilor adulţi )tunci c#nd elaboraţi agenda formatorului trebuie să aveţi în vedere faptul că.  )dulţii învaţă cel mai bine daca noile cuno tinţe sunt pre!entate în conte&tul aplicării lor la situaţii reale. în general. 3ste general acceptat faptul că adulţii vin la orice instruire cu un bagaj bogat de cuno tinţe i idei i că nu pot fi trataţi în acela i mod ca tinerii sau copiii. 2ercetătorii au identificat o serie de caracteristici ale cursanţilor adulţi. (e asemenea.  )dulţii au nevoie să tie de ce învăţă un lucru înainte să se apuce să-l înveţe. F . (e asemenea. o persoană nu poate asculta o prelegere mai mult de +E-8B minute. fără "să-i fugă mintea" în altă parte. care privesc persoana lor. cum ar fi relevanţa programului de instruire pentru aspiraţiile lor de viitor. $nvăţăm cel mai temeinic acele lucruri la care participăm din toată inima. C. $nvăţăm cel mai bine atunci c#nd dorim să ţinem minte cele învăţate. acestea fiind pe scurt următoarele:  )dulţii au căpătat cu timpul o e&perienţă care devine o resursă în momentul învăţării. F. $nvăţăm cel mai bine atunci c#nd avem dovada progresului înregistrat. simt nevoia de a fi implicaţi i de a.  )dulţii consideră că sunt răspun!ători pentru deci!iile lor i se orientea!ă singuri de i pot da înapoi i cer să li se arate ce trebuie să înveţe. indiferent de instruirea la care participă.  2ele mai puternice motivaţii pentru ca adulţii să înveţe sunt cele interioare. $nvăţăm cel mai repede acele lucruri care ne oferă cea mai mare mulţumire sau care ne enervea!ă cel mai tare. 8.

resursele etc. cum ar fi combinaţia vă! i au!. 1. prin corelarea sistemică a obiectivelor concrete 1 resurselor 1 strategiilor didactice 1 modalităţilor de evaluare  elaborarea probelor de evaluare i a materialelor pentru activitatea personală a participanţilor 1. tipul acesteia. Principiul fundamental al procesului de învăţare 1 văzând şi făcândI Jn bun instructor folose te o gamă variată de abordări i î i adaptea!ă metodologia la nevoile grupului de participanţi la momentul respectiv i la caracteristicile unice ale modulului abordat.1 !tr"ct"ra #roiect"l"i de lec$ie c"#rinde % +. cu at#t mai u or vor fi asimilate i reţinerea datelor noi ce vor fi raportate i integrate în structurile vec"i. O regulă generală bună este că participanţii învaţă i î i de!voltă aptitudinile mai bine dacă li se dă oca!ia să se implice personal în procesul de învăţare.3 Proiectarea unităţii de învăţare 3ste forma cea mai detaliată i concretă de anticipare a acţiunilor i operaţiilor care implică :  formularea obiectivelor concrete. &e'făş"rarea #ro#ri" ( zi'ă 1 cuprinde variabilele unităţii ordonate i corelate. derivate din obiectivele cadru i de referinţă  prelucrarea i ordonarea logică a conţinutului în raport cu obiectivele concrete  prefigurarea structurii lecţiei. transformarea ei în abilitate. O #arte introd"ctivă : data. este important să fie folosite acele te"nici care vor avea ca re!ultat cea mai concretă i mai speciali!ată educare i instruire a cursanţilor. obiectivele operaţionale. subiectul. i urmăre te o secvenţialitate bine stabilită : . G . Pentru a preda c#t mai eficient. disciplina. grupa. deja organi!ate. operaţionale. indiferent dacă ne referim la instruirea teoretică sau practică. cristali!area competenţelor. H. $nvăţăm mai bine c#nd se face apel la mai multe simţuri. )stfel se poate trece prin fa!ele necesare formării unei cimpetenţe.act"alizarea c"noştin$elor 1 este importantă reali!area unei înlănţuiri între unităţile de învăţare. 2u c#t sunt mai bine organi!ate în mintea participantului cuno tinţele însu ite anterior. respectiv : formarea deprinderii.G. strategia. . 8.)o)ent"l or*anizatoric 1 se are în vedere asigurarea unui climat optim pentru desfă urarea activităţilor introductive .

2aptarea i menţinerea continuă a atenţiei întregii grupe stimulea!ă angajarea participantului în activitatea. +on$in"t"l in'tr"irii ( diri./ !tabilirea '"b#"nctelor Odată ce ai stabilit ideile principale ale pre!entării este timpul să de!voltaţi idei de susţinere. )cesta este un număr tipic de idei principale pentru orice pre!entare. de a antrena participanţii în re!olvarea sarcinilor de învăţare. date sau e&emple pentru a susţine ideile principale./. de concentrare a participanţilor în vederea selectării i receptării conţinutului învăţării în care este angajat. +on'olidarea c"noştin$elor 1 presupune reactuali!area cuno tinţelor.autoreglarea prive te at#t autoreglarea participanţilor c#t i ceea ce trebuie să îndrepte formatorul i se asigură pe tot parcursul activităţii didactice. (upă ce aţi generat un mare număr de idei. Feedbac. ./.ăsaţi ideile să curgă pe flipc"art. )cestea pot consta din e&plicaţii. precum i asocierea acestora cu interesele i e&perienţa personală a participanţilor. :trategia este să generaţi c#t mai multe idei posibil. motivaţionale.1 !tabilirea ideilor #rinci#ale 3ste bine să începeţi să vă organi!aţi conţinutul pre!entării i să vă g#ndiţi la introducere mai t#r!iu. . ce trebuie să vi!e!e nu at#t volumul cuno tinţelor reprodus. 1. abilităţilor. . volitive etc. H . amplifică motivaţia învăţării. c#t mai ales nivelul de însu ire a unor te"nici de muncă intelectuale. $ncercaţi să ajungeţi la 8 1 ma&im E idei principale.- - - - +a#tarea aten$iei 1 orice act de învăţare presupune crearea unei anumite stări de pregătire pentru învăţare.. . începeţi să eliminaţi sau să grupaţi unele dintre ele. capacitatea de transfer a cuno tinţelor.area -nvă$ării 1 angajarea efortului intelectual al participantului în actul învăţării depinde de capacitatea formatorului de a dirija învăţarea. solicit#ndu-i la diferite niveluri cognitive. dispo!iţia de a învăţa. abilitatea de a opera cu noţiunile i categoriile învăţate în re!olvarea unor sarcini noi de învăţare. de e&emplu. 1. spore te randamentul acesteia. faceţi-le subpuncte ale unei idei principale. 2onsolidarea se poate asocia cu măsurarea i aprecierea. aceasta asigur#nd trăinicie activităţii de instruire./ +on$in"t"l in'tr"irii 1. (acă avei mai multe.

2um se folose te: 9 $ncercaţi să implicaţi participanţii. fie de c#teva persoane. 9 (istribuiţi copii ale tuturor transparentelor folosite la retroproiector. sc"emelor.ai nou. $n ca!ul grupurilor mari. o participare liberă din partea multor cursanţi poate face ca discuţia să divag"e!e considerabil de la subiectul stabilit iniţial. poate fi descurajat flu&ul bidirecţional. 9 ?olosiţi mijloace vi!uale de genul graficelor.4 Te nici de instruire pentru adulţi )' Prelegerea%Pre!entarea K' (emonstraţia 2' (iscuţia (' Locuri. e&erciţii interactive 3' Krainstorming ?' 6nterpretarea de roluri -' :esiuni pe grupe mici de lucru =' :tudiul de ca! A0 Prele*erea1Prezentarea (efiniţie: . preci!aţi c#nd se va răspunde la întrebări. prelegerile au avantajele i de!avantajele lor. Prelegerile sunt folositoare atunci c#nd avem de-a face cu un volum mare de informaţii pe care trebuie transmise unui grup de orice mărime. 2a i în ca!ul altor metode de instruire. din cau!a restricţiei de timp sau din motive legate de logistică. po!elor combinate cu comentarii i e&plicaţii pregătitoare *limitaţi numărul cuvintelor cuprinse în mijloacele vi!uale'. 9 2#nd e imposibil să împarţi un grup mare în grupe mai mici. fie de c#teva sute de persoane. flu&ul de informaţii este unidirecţional. 2#nd se folose te: 9 2#nd trebuie furni!at repede un volum mare de informaţii. 9 . $n unele ca!uri. . (e e&emplu. cursanţii au mai multe oca!ii să participe la discuţie. $n ca!ul grupurilor mai mici. M .a început. at#t e&perţi în domeniul educaţiei c#t i participanţii la diverse programe de instruire î i pun întrebarea dacă prelegerea este cea mai bună metodă de instruire.1. ?lu&ul de informaţii este unidirecţional de la lector la participanţi sau bidirecţional de la lector la participanţi i invers. tabelelor.etoda tradiţională i cea mai des înt#lnită de desfă urare a unei instruiri este aceea de prelegere ţinută în faţa unui grup de participanţi. 9 :olicitaţi participanţii să î i împartă din e&perienţa lor.

adeseori asistată de altcineva. O persoană. 3ste una dintre cele mai eficace metode de predare. dar nu constituie o metoda eficace pentru învăţarea de noi aptitudini sau pentru facilitarea unei sc"imbări de atitudini sau comportament. concepte. trec#nd prin procesul sau pa ii presupu i de o astfel de acţiune. 9 Oferiţi e&emple legate de e&perienţele grupului pentru a ilustra concepte. 9 ?aceţi pau!e pentru un mai mare efect. 2onstr#ngeri: 9 2el mai puţin eficace în reţinerea i aplicarea informaţiilor. Necapitulare Prelegerile sunt un instrument util în transmiterea cuno tinţelor. 9 6ndicaţi principiile care sunt ilustrate. 9 ?olosiţi cuvinte i e&presii care să atragă atenţia. sau principii ce trebuie învăţate. simulărilor. Prelegerea poate fi folosită ca unică metoda de instruire sau în combinaţie cu alte metode de tipul discuţiilor de grup. arată. ilustrea!ă sau e&plică. 9 J or de pierdut atenţia participanţilor.9 ?olosiţi caractere de cel puţin +H în ca!ul transparentelor de retroproiector. 20 &e)on'tra$ia (efiniţie: (emonstraţia este o pre!entare vi!uală a uneia sau mai multor te"nici. 9 -lumele trebuie legate de subiectul discuţiei. procese. 9 ?aceţi apel la acele mijloace de captare imediată a atenţiei pentru a ilustra o anumită idee. 2onstr#ngeri: +B . 9 ?olosiţi prelegerea în combinaţie cu alte abordări. interpretărilor de rol sau atelierelor de lucru. 2#nd se folose te: 9 2#nd se arată cum se îndepline te corect o sarcină. 2um se depă esc constr#ngerile: 9 ?olosiţi prelegerea în combinaţie cu alte metode de instruire care implică o mai mare participare activă. )ceste strategii suplimentare sporesc implicarea cursanţilor adulţi în respectiva activitate. 9 ?urni!aţi fi e cu punctele c"eie i spaţii pentru comentarii. 2um se folose te: 9 Po!iţionaţi grupul astfel înc#t toţi să poată vedea din ung"iul potrivit. 9 2#nd se dore te ca participanţii să înveţe prin practică. aptitudini. 9 Puneţi întrebări după fiecare punct c"eie pentru a verifica dacă s-a înţeles.

3ste procesul prin care. ++ . 2um se depă esc constr#ngerile: Practica i îndrumare: 9 Oferind comentarii la fiecare pas al secvenţei de învăţare. 9 6n anali!area problemelor care preocupă întregul grup. este ineficace pentru îmbunătăţirea aptitudinilor participanţilor. 9 :ă aloce timp unor conclu!ii periodice. toţi membrii din cadrul grupului. 2um se folose te: :arcinile principale ale îndrumătorului discuţiei de grup sunt: 9 :ă înceapă discuţia. 9 (imensiunea grupului. prin ea însă i. O)m obţinut vreun răspuns p#nă acumD0. 9 ?acilit#nd identificarea de către cursant a propriilor gre eli i a cailor de îmbunătăţire. 9 :ă stimule!e g#ndirea pun#nd acel tip de întrebări care asta î i propune. 9 :ă recunoască i să implice. 9 :ă definească în mod clar scopul discuţiei astfel ca toţi participanţii să-l înţeleagă. 9 Jn aranjament circular al scaunelor poate favori!a mai mult interes i o mai mare participare. daca e posibil. Jneori. 2#nd se folose te: 9 2#nd se anali!ea!ă conceptele care au fost deja pre!entate grupului. conceptul care este discutat. se g#nde te cu voce tare. este ţinut minte de obicei mult mai mult dec#t conceptul rămas neelucidat. 9 :ă î i facă timp să întrebe: OJnde ne aflămD0. +0 &i'c"$ia (efiniţie: (iscuţia este o activitate de grup în care îndrumătorul i membrii grupului discută împreună o anumită problemă sau temă. 9 Oferind idei de îmbunătăţire a randamentului.9 (emonstraţia. 9 :ă ţină discuţia la obiect. în scopul clarificării lor. 9 Pentru motivarea participanţilor i în oferirea posibilităţii de a înţelege sensul celor învăţate. în acela i timp. 9 Poate fi folosită la îmbunătăţirea capacităţii de e&primare i ascultare a participanţilor. îndrumătorul poate cere ca cineva să urmărească discuţia i să facă o recapitulare a acesteia în diverse momente ale sale. împreună. oric#t de vag. să încuraje!e fiecare persoană să se g#ndească singur. 9 $n ce prive te învăţarea. O2e am făcut p#nă acumD0.

E0 2rain'tor)in* (efiniţie: Krainstorming-ul *sau generarea de idei' este o încercare a membrilor grupului de a re!olva o problema bine definită oferind orice soluţie care le vine în minte. 9 Pentru a facilita crearea de reţele în cadrul grupului. pre!entarea unor panouri informative sau a unor obiecte aduse în sală. . poate părea o pierdere de timp. 9 Pentru a stimula cooperarea i lucrul în ec"ipa. 9 Pentru ca membrii grupului să se familiari!e!e unii cu alţii. 9 (acă e&erciţiul de încăl!ire nu are legătură cu activitatea. +8 . 9 ?olosiţi o activitate care să se potrivească cu programul i timpul avut la dispo!iţie. 9 (urata activităţii. pentru unul sau mai multe dintre următoarele motive: 9 Pentru a încuraja implicarea i participarea activă. 2um trebuie folosite: 9 ?ăc#ndu-le distractive. &0 3oc"ri4 e5erci$ii interactive 2#nd trebuie folosite: .eg#ndu-le de subiectul i scopul discuţiei.ărimea grupului. 9 Nelaţia dintre încăl!ire i scopul%programul instruirii. indiferent c#t de e&agerată. 9 Pentru a crea condiţiile propice interacţiunii dintre participanţi.odalităţi de începere a unei discuţii: 9 6ntroduc#nd subiecte interesante. 9 2#t de bine se cunosc membrii grupului intre ei.9 :ă încuraje!e participanţii să evalue!e c#t i cum a progresat discuţia. 9 .a începutul instruirii. i%sau de a teptările participanţilor la instruire sau înt#lnire. 2onstr#ngeri: 9 )legerea activităţii depinde de c#t de mare este grupul. $n alegerea activităţii pe care doriţi să o folosiţi. 9 (upă vi!ionarea unui film. 9 Pentru a îi determină pe participanţi să se g#ndească la a teptări i preocupări. 9 (upă ascultarea unei casete sau a unui disc. trebuie să aveţi în vedere următoarele: 9 .

2#nd se folose te: 9 2#nd dorim să generăm multe soluţii alternative la o problema. 2#nd se folose te: 9 )tunci c#nd se face instruirea a&ată pe re!olvarea de probleme de grup 1 problemele reale pot fi reconstituite. 9 Oferiţi grupului c#teva minute pentru a. 9 2#nd vrem să încurajam toţi membrii grupului să vorbească. F0 Inter#retarea de rol"ri (efiniţie: 6nterpretarea de roluri este o piesă informală. +7 . 9 6nterpret#nd rolurile dintr-o situaţie sau poveste pentru ca ceea ce spun să fie mai relevant pentru ceilalţi din grup. nu criticaţi comentariile altora. rugaţi grupul să va ajute la centrali!area ideilor i la reducerea lor la un număr mai u or de abordat. de e&emplu evenimentele istorice. 9 2#nd vrem să creăm egalitate într-un grup *să trecem de barierele tradiţionale. $nseamnă Ofolosirea creierului pentru a ataca o problema0. 9 Pentru a preda un anumit subiect mai eficient. de rolurile stabilite'. fără repetiţii în care grupul în mod spontan pune în scenă problemele noastre de relaţii umane pentru a vedea o situaţie prin oc"ii altor persoane. fără întreruperi. fiţi creativi i daţi fr#u imaginaţiei. 9 2#nd trebuie să venim cu noi utili!ări ale unor lucruri sau c#nd se proiectea!ă un nou produs. fiecare persoana vine cu o idee. 2um se folose te: 9 :e stabilesc reguli: se generea!ă idei pe r#nd. 9 >receţi toate ideile pe "#rtie de flipc"art. puteţi să !iceţi Opas0 atunci c#nd va vine r#ndul. 9 2#nd dorim să obţinem cea mai mare creativitate i inteligenţă de la un grup combinat. 9 2#nd activitatea de brainstorming s-a înc"eiat. 9 >receţi la planificarea activităţii în momentul în care primele 8 sau 7 idei considerate cele mai bune au fost identificate.)ceasta te"nică este menită să genere!e multe idei foarte repede printr-o asociere liberă a ideilor lăs#nd pentru moment critica la o parte.i pune g#ndurile pe "#rtie înainte să înceapă e&erciţiul. sau pentru a vedea cum s-ar comporta sau ar reacţiona ace tia fiind pu i într-o situaţie dată. 9 2#nd participanţii repre!intă multe e&perienţe diferite. 9 3&puneţi o problemă sau puneţi o întrebare desc"isă pentru a concentra ideile participanţilor. 9 Pentru a descoperi cum să faci faţă unei situaţii dificile.

sau cu actori noi. 9 6nterpretarea de roluri poate fi repetată cu aceea i actori dar invers#nd rolurile. sau să judece c#t de realistă a fost interpretarea. 9 3valuaţi i recapitulaţi pe scurt cele învăţate. 9 )jută la anali!area atitudinilor în profun!ime sau la sc"imbarea acestora. Jnii pot să se pună în pielea unor actori anume. 9 Jnii pot alege să nu vorbească.i facă cunoscută părerea 9 2#nd e o problemă de re!olvat sau o sarcină de îndeplinit 2um se folose te: 9 :tabiliţi regula egalităţii printr-un e&erciţiu de încăl!ire în care fiecare persoană vorbe te. 2onstr#ngeri: 9 Jnele persoane se pot simţi Osupraîncărcate0. mai ales cu privire la membrii unui alt grup etnic. să încerce să g#ndească ca acea persoană. 9 (iscuţia trebuie facilitată. 9 Neparti!ai sarcini celor din grup. nu se descriu pe ei în i i. 9 >receţi cele spuse pe foi mari de "#rtie pe care puneţi-le pe perete. să fie atent la ritmul de lucru. G0 !e'i"ni #e *r"#e )ici de l"cr" 2#nd se folose te: 9 2#nd este importantă discuţia i fiecare persoană trebuie să. :ubliniaţi faptul că joacă un rol.î i pot e&plora propriile sentimente i pot învaţă despre ei în i i. 2um se folose te: 9 (escrieţi situaţia care trebuie interpretată pentru a introduce grupul în atmosfera respectivă. +C . Oprea folosite0. 9 Pregătiţi atmosfera i începeţi e&erciţiul propriu-!is. 9 )ctivitatea de brainstorming este o modalitate foarte bună de a obţine o mulţime de idei într-un timp foarte scurt *ve!i metoda Krainstorming'. 9 )legeţi Oactorii0 i rugaţi ca fiecare dintre ei să se pună în pielea persoanei pe care o repre!intă. 9 -rupul optim este cel format din C-M persoane.9 Pentru a le da oamenilor posibilitatea ca prin acel rol să spună ceea ce simt cu adevărat mai degrabă dec#t ceea ce cred ei că doresc ceilalţi să audă . Opriţi-vă îndată ce e&erciţiul si-a atins scopul i a ilustrat problema. 9 (iscutaţi cele înt#mplate i încercaţi să identificaţi valorile i sentimentele e&primate de cei care au fost implicaţi în interpretare i cau!ele pentru care au acţionat sau au g#ndit într-un fel i nu în altul. 2um se depă esc constr#ngerile: 9 ?acilitatorul trebuie să asigure dinamismul procesului. să urmărească anumite lucruri.

9 ?uncţionea!ă cu grupuri de orice dimensiune. puteţi împărţi grupurile mari în unele mai mici de cate G-H membri. i cu materiale demonstrative *plan e. aparatură video%>. participanţii se pot simţi frustraţi. 9 2#nd dorim ca participanţii să se a&e!e pe re!olvarea de probleme. 2onstr#ngeri: 9 (aca nu se aloca suficient timp pentru a re!olva problema cum trebuie. 9 ?acilitarea este folositoare.i desfă oare activitatea i. 1. casete video.' (imensiunile i modul de organi!are a spaţiului destinat pregătirii practice trebuie să permită fiecărui participant la programul de formare profesională să. 9 3ficace în ca!ul grupului interdisciplinar. soft5are speciali!at etc. 3ste situaţia de tipul O2e ai face în ca!ul@D0 :oluţia trebuie să fie practică i cea mai potrivită în condiţiile date. etc. )cestea vor fi în!estrate cu ec"ipamentele. 9 Oferii participanţilor timp pentru a citi i a reflecta asupra ca!urilor respective. flipc"art. 2um se depă esc constr#ngerile: 9 Oferiţi suficient timp pentru re!olvarea problemei. totodată. retro%video-proiectoare. +E . dar nu obligatorie.! Organizarea spaţiului în care are loc "or#area :paţiile în care are loc formarea trebuie să fie adecvate pentru pregătirea teoretică i practică.60 !t"di"l de caz (efiniţie: :tudiul de ca! este anali!a i re!olvarea unei probleme care poate fi tipică. :paţiile pentru pregătirea teoretică este necesar să fie dotate cu ec"ipamente de pre!entare de tipul: tablă. 2#nd se folose te: 9 6n instruirea anumitor aptitudini. 2um se folose te: 9 )siguraţi-vă ca oferiţi informaţii corespun!ătoare cu care să lucre!e participanţii. să fie supraveg"eat i îndrumat de către formator. calculatoare. 9 2#nd e de preferat e&erciţiul de aplicare practică. 9 Pentru a construi coe!iunea de grup.

raportate la numărul participanţilor la programul de formare profesională. ci dimpotrivă.O sală de curs % de clasă 1 pentru activităţile teoretice i pentru e&erciţii. (imensiunile. nu în centru. dispo!itivele prevă!ute în programa de pregătire. luaţi-vă timp pentru planificare. sculele. #erificaţi: 9 Netroproiectorul: becurile să nu fie arse. Pla'area ec7i#a)ent"l"i -n 'ală 2#nd folosiţi retroproiector sau flipc"art. ?iecărui participant la programul de formare profesională i se asigură un loc de pregătire ec"ipat corespun!ător. dotările i organi!area spaţiilor de pregătire. utilajele. 3ste singurul mod prin care pre!entatorul va putea ocupa po!iţia centrală a sălii i va focali!a mai u or atenţia auditoriului pe e&plicarea celor afi ate. )cest lucru poate fi foarte u or corectat dacă pre!entatorul î i aduce aminte să ţină umerii îndreptaţi către auditoriu i nu către ec"ipament. . precum i desfă urarea procesului de pregătire trebuie să respecte normele specifice de securitatea muncii. )veţi nevoie de folii noi pentru retroproiectorD 9 ?lipc"artul: avei foi suficiente. verificarea ec"ipamentelor i aranjarea sălii. 8nde şi c") 'ă 'ta$i O problemă majoră atunci c#nd utili!aţi materiale vi!uale este că foarte des ajungeţi să vă ţineţi prelegerea uit#ndu-vă la ec"ipamente i nu la auditoriu. )cest lucru poate fi făcut prin plasarea retroproiectorului sau flipc"art-ului puţin într-o parte a sălii. Nu uitaţi: Nu începeţi să vorbiţi până nu aveţi contact vizual cu participanţii dvs !acă aveţi ceva de scris pe flipchart sau retroproiector" încetaţi să vorbiţi în timp ce scrieţi +ontrola$i )edi"l -n care ve$i face #rezentarea $nainte de începerea pre!entării.Jn loc de muncă 1 pentru practica efectivă în organi!aţie sau pentru ucenicia la locul de muncă.ma inile. precum i cantitatea de materiale consumabile necesară desfă urării activităţii practice. :paţiul în care are loc formarea poate fi: . curăţaţi ecranul acestuia. în stare de funcţionare. acestea trebuie să nu distragă atenţia de la pre!entarea dvs. dar marPerele sunt în bune condiţiiD +F .

9 -ăsiţi locul potrivit i pentru dvs. probabil că aveţi nevoie de un microfon. 1. :uportul de curs%manualul cursantului trebuie să permită transmiterea cuno tinţelor de ba!ă.erificaţi ca numărul de scaune i mese să fie conform cu numărul de participanţi. în ordine astfel înc#t să poată fi înm#nate cu u urinţăD )ţi rugat pe cineva să vă ajute la distribuirea lorD 9 Pointere: avei nevoie de unulD 3ste el la îndem#nă pentru a-l utili!a c#nd aveţi nevoieD 9 . (e asemenea verificaţi e&istenţa unui suport pentru microfon în ca!ul în care doriţi să aveţi m#inile libere i să ţineţi o prelegere dintr-un anumit punct al sălii fără a vă mi ca prea mult.icrofon: (acă trebuie să vorbiţi unui grup mai mare de EB persoane. +G . (upă ca!. caiet de aplicaţii practice. 9 )ranjarea sălii 1 .$ Pregătirea suportului de curs %i a #aterialelor vizuale Pre*ătirea '"#ort"l"i de c"r' ?iecare participant la programul de formare profesională are acces individual la suportul de curs%manualul cursantului. materiale documentare.. conform tematicii de pregătire. 9 . bibliografie etc. :tructura unui suport de curs *e&emplu':  cuprins *se punctea!ă conţinutul lecţiei'  conţinutul propriu-!is  intervenţii tip re!umat *cu titlul Neţineţi' în care se punctea!ă informaţiile foarte importante.9 =andout-uri: sunt ele accesibile.umina 1 >rebuie să aprindeţi lumina în salăD . niciodată l#ngă u ă. )ranjaţi mesele pentru a servi scopului pre!entării: în J. :uportul de curs%manualul cursantului poate fi distribuit participanţilor la programul de formare profesională i sub formă de fascicule. mese separate. etc. formatorul pune la dispo!iţia participanţilor la programul de formare profesională alte materiale de tipul: e&emple. astfel înc#t plecarea sau sosirea unor persoane să nu distragă atenţia cursanţilor. 3 bine ca u a să fie în spatele sălii. studii de ca!. )cesta trebuie să aibă un cordon suficient de lung pentru a vă putea deplasa prin sală. în .erificaţi funcţionarea tuturor becurilor. pe măsura parcurgerii programei de pregătire.. precum i a întrerupătoarelor pentru a vedea fiecare întrerupător ce becuri controlea!ă. e&erciţii.

6nformaţii ce trebuie puse pe materialele vi!uale: a $rezentarea cifrelor ca informaţie în grafice şi tabele 9 Au vă aglomeraţi tabelele%graficele cu prea multe date. intervenţiile tip smart-point *tot cu titlul Neţineţi' care pre!intă aspecte practice i informaţii cu directă aplicare în practică  e&emple. b $rezentarea cuvintelor în materialele vizuale 9 Pentru materialele vi!uale în care folosiţi cuvinte folosiţi ma&im 7F cuvinte pe material vi!ual. 9 (acă aveţi nevoie de mai mult spaţiu utili!aţi mai multe linii. >rebuie să decideţi ce fel de materiale vi!uale veţi folosi în pre!entarea dvs. pentru ilustrarea evoluţiei unor variabile  tabele. i participanţii î i pierd interesul. 9 $ncercaţi să scrieţi ma&im F linii. diapo!itive.erg#nd peste acest număr va face ca materialul dvs. pre!entări Po5er Point. i se vor plictisi. diagrame.aterialele vi!uale pot fi plan e. folii. pentru e&plicarea unor procese. 9 ?olosiţi ma&im 7B de numere pe c#te un material folosit. AJ folosiţi materiale vi!uale ca să: 9 6mpresionaţi participanţii 9 3vitaţi interacţiunea cu participanţii 9 Pre!entaţi idei simple care se pot e&plica u or verbal 9 3&plicaţi mai mult de un subiect. să fie prea încărcat. pentru o structurare mai eficientă a informaţiilor Pre*ătirea )aterialelor viz"ale . . modele. structuri  grafice. Jtili!aţi materiale vi!uale c#nd aveţi nevoie să: 9 ?ocali!aţi atenţia participanţilor 9 $ntărirea mesajului verbal * i AJ repetarea acestuia' 9 :timularea interesului 9 6lustrarea factorilor ce sunt greu de vi!uali!at. dar mai puţine cuvinte pe fiecare linie. în care se e&plică anumite noţiuni prin intermediul unor e&emple simple  sc"eme. obiecte reale etc. cu ma&im F cuvinte pe fiecare linie. 9 ?olosiţi culori diverse pe care le alternaţi pentru titlu i r#nduri. $rezentarea informaţiilor clar i concis pe materiale va face ca participanţii să reţină mai u or informaţiile +H . (acă o faceţi participanţii î i vor pierde interesul.

+M .