You are on page 1of 48

BIOCHIMIA SANGELUI

AMG ANUL I 2009-2010

CUPRINS:
I. –SANGELE-DESCRIERE -PROPRIETATI ALE SANGELUI: -culoare -densitate - temperatura -vascozitate - COMPONENTELE SANGELUI I.-elemente figurate:eritrocite,leucocite,trombocite. II.-plasma -FUNCTIILE SANGELUI -COMPOZITIA CHIMICA A SANGELUI -ANALIZE HEMATOLOGICE -ANALIZE BIOCHIMICE -ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC AL SANGELUI -IMPORTANTA FIZIOLOGICA A SANGELUI

II.-BIOCHIMIA SANGELUI-PREZENTARE IMAGINI III.BIBLIOGRAFIE

SANGELE:

 este un tesut lichid compus din celule (globule

rosii, globule albe si trombocite) si o substanta intracelulara lichida (plasma) care, la randul ei, este formata din ser si fibrinogen.  transporta oxigenul si diferitele substante nutritive in intreg organismul.  reprezinta a treisprezecea parte din greutatea totala a organismului, adica aproximativ 5 litri la o persoana de 65 - 70 de kilograme (din care 2 litri stagnant si 3litri circulant)

 este lichidul rosu, vascos, ce constituie mediu intern si

care circula in artere si in vene sub actiunea pompei cardiace.  datorita compozitiei sale complexe si circulatiei sale rapide, sangele iriga toate tesuturile, asigura multiple functii.  el permite mai ales prin intermediul retelei de capilare interpuse intre circulatia arteriala si circulatia venoasa, transportul gazelor respiratorii (oxigen si dioxid de carbon), cel al substantelor nutritive (glucide, lipide, protide), cel al elementelor necesare mijloacelor de aparare ale organismului impotriva bacteriilor, parazitilor si virusurilor (anticorpi, eozinofile, limfocite, monocite, polinucleare neutrofile).

 acesta trimite la fiecare contractie aproximativ jumatate din sange spre plamani.  cealalta parte a sangelui este trimisa prin aorta spre diferitele tesuturi. . de unde se intoarce prin venele cave. unde dioxidul de carbon este evacuat in aerul expirat atunci cand oxigenul este absorbit de catre globulele rosii. circulatia sangvina este asigurata de contractiile muschiului cardiac.

unde hemoglobina este saturate cu oxigen 100% predominanata oxihemoglobinei determina culoarea rosie aprinsa a sangelui.PROPRIETAILE SANGELUI: 1. La nivelul arterelor. – in teritoriul venos al sangelui.Culoarea: – ii este conferita de prezenta pigmentului respirator. unde saturatia cu oxigen abia atinge 60% din capacitate de fixare a hemoglobinei. cu gradredus de oxigenare . a hemoglobinei din hematii. Diferentele de saturatie in oxigen explica de altfel si diferentele de culoare dintre single din zonele cu circulatie active si single zonelor cu circulatie lenta. Culoarea hemoglobinei variaza in functie de starea sa chimica. cantitate mare de hemoglobina redusa confera culoare rosie inchisa sangelui venos.

Densitatea. . transpiratii profunde). diaree. .depinde de cantitatea si densitatea substantelor solvate. de pierderi prin filtrul glomerular deteriorat la bolnavii renali. in deshidratarea de diverse cause(varsaturi. -variatii fiziologice apar in cursul ingestiei sau pierderii de lichide.2. -cresteri ale densitatii sangelui pot aparea prin hiperproteinemie.in cazul mielomului multiplu. -variatii densitatii sangelui pot aparea atit in conditii fiziologice cit si in conditii patologice. de reducerea aportului alimentar in foamea prelungita. fata de 1027 pentru plasma si 1000 pentru apa. -valorile normale ale densitatii sangelui total sunt de 1061 la barbate si al femei 1057. in hemoconcentrarile din cadrul socului. precum si de numarul de elemente figurate. prin cresterea numarului de elemente figurate in cazul poliglobuliilor. -variatii patologice scaderii ale densitatii sangelui pot aparea in cursul hipoproteinemiilor determinate de reducerea sintezei de proteine la bolnavi hepatici.

3. prin care excesul de energie termica produs in tesuturi active este transportat la periferie si cedat mediului exterior in cantitati ce depind de tamperatura ambianta .Temperatura: -variaza in medie intre 37. reprezinta exteriorizarea fenomenelor de termoreglare. -variatiile de temperatura ale sangelui din zonele profunde spre cele superficiale.7 – 38 C cu un maximum de 40 de grade la nivelul hilului hepatic si un minimum de 36 de grade in plamin si pe scrot.

-aceasta relatie face din viscozitatea sangelui una dintre conditiile hidrodinamice de o importanta functionala deosebita. este direct proportionala cu viscozitatea. . -prin frecarea dintre moleculele diverselor substante din sange.4. sunt generate de forte de coeziune ce se opun curgerii sangelui. -in felul acesta. rezistenta opusa de sange fortelor ce il propulseaza in patil vascular. precum si dintre sange si perete. dintre toate definitiile viscozitatii.Vascozitate: -si astazi. cea care exprima cel mai bine fenomenul. ramine cea de Isaac Newton dupa care viscozitatea ar fi “lipsa de alunecare intre straturi vecine de fluid”.

fapt care determina scaderi importante ale presiunii arteriale. reduce intoarcerea venoasa si prin aceasta debitul sistolic. Prin volumul si proprietatile sale fizice si chimice. Functia circulatorie. hipervolemiile. mergind pina la colaps vascular. cum ar fi cele din ingestia masiva de apa si saruri. Dimpotriva. sangele contribuie la mentinerea si reglarea presiunii sangvine. din sarcina. Hipovolemia de natura hemoragica de exemplu.FUNCTIILE SANGELUI:  1. Se stie ca presiunea sangvina depinde de masa sangvina. sau hipervolemiile din mielomul multiplu(plasmocitom) aduc dupa sine crestere ale presiunii arteriale .

Sangele realizeaza transportul de gaze de la plamin la tesuturi. La nivelul tisular. Functia respiratorie. Tarnsportul sangvine al gazelor se realizeaza in forma libera sau fixate. . cedarea oxigenului este insotita de preluarea de bioxid de carbon rezultat din respiratie si tarnsportarea sa catre zona de eliminare alveolo. 2.capilara. atit in plasma cit si in hematii. asigurind aportul de oxigen necesar desfasurarii normale a proceselor energetice tisulare.

Se realizeaza prin faptul ca sangele este principalul. acid uric. acid lactic etc. bioxid de carbon.. Functia excretorie. lipidic si protidic a caror acumulare la niverlul tisular se insoteste de fenomene toxice. compusi cetonici. . Prin sange se transporta. spre zonele de eliminare uree.substantele rezultate din metabolism glucidic. 3. amoniac. daca nu chiar unicul tarnsportator al catabolitilor de la nivelul tisular la nivelul de organe excretorii.

. Functia nutritiva. aminoacizii si lipidele. Prin sange sunt vehiculate spre locul de utlizare glucoza. 4. care asigura desfasurarea normala a metabolismului tisular. Sangele reprezinta si principalul mijloc de legatura intre tesuturi si organelle de absorbtie a principiilor alimentare.

ERITROCITELE:  Hematiile sau globulele rosii sunt cele care transporta oxigenul si bioxidul de carbon catre celulele din intreg organismul. . Valorile scazute ale hematiilor indica o anemie.2 5. iar cele crescute (mai rar intalnite) indica pierderi mari de apa.COMPOZITIA CHIMICA A SANGELUI: 1.6 milioane pe mm cub. Numarul normal al hematiilor din sange este intre 4.

Leucocitoza este un mijloc natural de aparare al organismului impotriva infectiilor.Leucocitele:  Leucocitele sau globulele albe sunt importante in apararea organismului contra infectiilor. unele infectii iar organismul nu mai poate lupta impotriva acestora. Un numar mai mare de leucocite decat cel normal (leucocitoza) este intalnit in infectii. Numarul normal de leucocite in sange este intre 4000 -8000 pe mm cub. Scaderea numarului de leucocite se intalneste in anemii. . Un numar foarte mare de leucocite se intalneste in infectii grave (septicemii).2.

 Durata de viata :10 zile . acestea ducand la infarcturi.Trombocitele:  Trombocitele sunt esentiale in coagularea sangelui. accidente vasculare cerebrale.3. iar numarul lor normal este cuprins intre 150. Scaderea numarului de trombocite predispune la sangerare vaselor de sange chiar si in cazul leziunilor minore. tromboflebite. formandu-se cheaguri. Cresterea trombocitelor peste nivelul normal poate produce coagularea sangelui in interiorul organismului impiedicandu-se astfel circulatia normala a acestuia.000 300.000/mm cub.

creatinina ). glucide (glucoza). elemente minerale ( Cl. Ca. I. Mg. Na. albumina. Fe. 36-7. . carbonati. lipide ( colesterol.  atunci cand aceste substante se gasesc in limite normale. globulina. 38-7. uree. Ph-ul sangvin este usor alcalin (7. enzime (fosfataze acide sau alcaline ) hormoni. K. etc. 42 in sangele arterial. diversi produsi ai metabolismului.PLASMA:  contine in proportie de 77-81% apa in care se gasesc substante organice azotate ( aminoacizi. acizi grasi ). 40 in sangele venos). realizandu-se homeostazia organismului uman. respectiv 7. ).

Rinichii sunt cei care menţin concentraţia de sare în plasmă. . deoarece orice fluctuaţie a acestei concentraţii poate duce la funcţionarea incorectă a celulelor corpului.  conţine de asemenea şi vitamine. proteine.  are de obicei culoare galbenă datorită proteinelor dizolvate în ea. modificarea acestei concentraţii poate duce la comă şi chiar moarte. minerale. În condiţii extreme. este compusă în special din apă şi săruri. factori coagulanţi şi produse reziduale.

ANALIZE HEMATOLOGICE:  Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). nu poate fi pus un diagnostic. . 1 . VSH-ul scade in hepatita acuta virala. Valorile normale sunt cuprinse intre 3 -10 mm pentru barbati si 6 . insa acest lucru atrage dupa el investigatii suplimentare. la doua ore.13 mm pentru femei. la o ora si respectiv 5 15 mm. desi este una dintre cele mai vechi analize de laborator. de aceea. Sangele se separa spontan dupa un anumit timp in plasma si globule rosii iar valoarea VSH-ului se socoteste dupa numarul de milimetri de plasma separata intr-o ora si/sau la doua ore. are o mare valoare practica. Cresterea VSH-ului este des intalnita in diferite boli si.20 mm.

. Timpul de coagulare aduce o informatie globala asupra procesului de coagulare a sangelui. . Valorile normale sunt intre 6 -12 minute.

 Timpul de sangerare informeaza asupra calitatii peretelui capilarelor si a functiilor trombocitelor. Valoarea normala este 3 -4 minute. .

cele virale. cele de sange. Eozinofilele cresc mai ales in bolile alergice si cele produse de paraziti. cele mai importante fiind neutrofilele. in numar crescut in bolile cronice. eozinofilele. Monocitele cresc in bolile produse de virusuri si unele boli alergice. Leucocitele sunt de mai multe feluri. iar un numar scazut in bolile infectioase cronice. Un numar crescut se intalneste in bolile infectioase acute. iar limfocitele se intalnesc. Formula leucocitara inseamna determinarea procentelor acestora in sange. . Neutrofilele reprezinta cel mai mare procent de leucocite din sange. monocitele si limfocitele. Formula leucocitara inseamna o analiza a leucocitelor.

Valorile normale sunt la barbati 40 -48% si la femei 36 -42%. Hematocritul reprezinta masa de globule rosii dintr-un anumit nivel de sange si se exprima in procente. insa scaderea acestuia inseamna anemie. Cresteri ale hematocritului se intalnesc rar atunci cand se pierde multa apa din organism. .

Valorile normale sunt la barbati 1316 g/100 ml sange. Hemoglobina este pigmentul globulelor rosii. Scaderea hemoglobinei inseamna o anemie. iar la femei 11-15 g/100 ml sange. .

enzimelor si a mineralelor din sange. Prin analiza biochimica se masoara nivelul proteinelor. zaharurilor.ANALIZE BIOCHIMICE  Analiza biochimica a sangelui se considera a fi o analiza de rutina pentru a se putea urmari efectele tratamentelor sau pentru a diagnostica anumite afectiuni. lipidelor. .

. Glicemia sau cantitatea de glucoza din sange este un tip de zahar care asigura energia celulelor organismului. Glicemia normala este in jurul valorii de 65-110 mg/100 ml sange.

contractia muschilor. activitatea creierului). Rinichii regleaza cantitatea de apa din organism si filtreaza produsele toxice care trebuie eliminate . Electrolitii sunt responsabili de mentinerea echilibrului hidric in organism si mentin functiile normale ale organismului (ritmul cardiac.

consecutiva unui aport excesiv / producerii excesive cu excretie relativ insuficienta.  tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizata prin cresterea ionilor de H fie ca urmare a producerii excesive de H. sau a eliminarii insuficiente de acizi. fie a unei pierderi exagerate de acizi. reprezentat de bicarbonati-acid carbonic. fie prin pierderea excesiva de baze. . induce in organism o stare de acidoza.Echilibrul acido-bazic in organismul uman:  este asigurat prin intermediul unui sistem tampon plasmatic.  tulburarea echilibrului acido-bazic caracterizata prin predominenta alcalinitatii ca urmare fie a retentiei de baze. Orice dezechilibru al sistemului tampon determina mecanisme fiziologice complexe pentru mentinerea parametrilor optimi functionali . depasirea acestor mecanisme are ca urmare instalarea unor stari patologice. induce o stare de alcaloza.

. plamani)  mentine un echilibru hormonal .  mentine constanta temperatura corporala .  aparare imunitara.  transporta reziduurile metabolice la nivelul organelor excretoare (rinichi.  tranporta substantele nutritive la nivelul celulelor .IMPORTANTA FIZIOLOGICA A SANGELUI:  transporta oxigenul la tesuturi in vederea realizarii metabolismului celular .

PREZENTARE IMAGINI BIOCHIMIA SANGELUI .

TOATE ORGANELE PRIN CARE CIRCULA SÂNGELE ŞI LIMFA S I S T E M U L C I R C U L A T O R Inima artere Arborele vascular vene capilare Funcţia îndeplinită : CIRCULAŢIA Fenomenele de transport a sângelui şi limfei .

MEDIUL INTERN • Sângele • Limfa Circulă în vase limfatice unde se filtrează din lichid interstiţialconţine limfocite si multe lipide • Lichidul interstiţial Lichid intercelular(mediu extracelular) fără celule şi puţine proteine .

Varietate de ţesut conjunctiv . 8% din greutatea corpului Sângele 5 litri pentru un organism de 70Kg stagnant – 2 l circulant – 3 l Proprietăţi Compoziţie Funcţii ..

35 Temperatura : 35 la nivelul pielii si 39 la nivelul organelor abdominale .Proprietăţi fizice Culoare : rosie datorata hemoglobinei din eritrocite Densitate : 1055(mai greu dacat apa) Vascozitate:4.5 ori decat cea a apei Ph : 7.

5% Eritrocite Elemente figurate 45% Hematocritul Leucocite Trombocite .5% Albumine – 55% Plasmă 55% Proteine – 7% Globuline – 38% Fibrinogen – 7% Electroliţi – 1.Compoziţia sângelui Apă – 91.

Elementele figurate: Numărul pe μl (milimetru3) sânge •Eritrocite 4. limfocită (globulă albă de sânge) .500 Agranulare Limfocite1.0-5.5-5.500–3. trombocită. femei.000–9.000 Granulare Bazofile10–100 Eozinophile40–400 Neutrophile2.5 mil.500–7.000 De la stânga la dreapta: globulă roşie de sânge.500 Monocite200–800 •Trombocite 300. Bărbaţi •Leucocite 5.0 mil. 5.

Eritrocitele (globulele rosii.5-5. bărbaţi . splina. femei.0-5. -procesul de formare a eritrocitelor se numeste eritropoieza si se realizeaza in maduva rosie.0 mil.5 mil. maduva oaselor. 5. 4. hematiile): -au forma de disc biconcav -sunt anucleate la maturitate -au culoare rosie data de hemoglobina -transporta gaze respiratorii -durata medie de viata este de aproximativ 120 de zile -procesul de distrugere se numeste hemoliza si se realizeaza in:ficat.

globină Orice abatere semnificativă Poliglobulie determină : Anemie Număr constant – datorită echilibrului între eritropoieză şi hemoliză . conţin hemoglobină Hem – Fe 2+ Proteină .5 – 5 milioane mm celule fără nucleu 3 Se formează în maduva osoasă rosie – hematogenă a oaselor Formă discoidală .ERITROCITELE – 4.

Leucocitele(globulele albe) •Sunt intre 6000-8000/mm 3 de sange •Sunt celule nucleate.20-60/mm3 -celule sferice cu nucleu lobat -au in citoplasma granulatii care se coloreaza in albastru in prezenta colorantilor bazici -intervin in stadii tardive ale inflamatiilor -65%. -30007000/mm3 •Eozinofile -2-4%.100-400/mm3 -celule sferice cu nucleu bilobat -au granulatii ce devin rosii cu coloranti acizi -numarul lor creste in boli alergice si parazitare -au granulatii ce devin roz cu coloranti neutri -ajung primele la tesutul afectat si fagociteaza microbii . GRANULARE •Bazofile-1%. mobile care emit pseudopode •Dupa prezenta sau absenta granulatiilor in citoplasma se clasifica in : •Neutrofile A.

nu produc anticorpii ci recunosc celulele corpului care au fost invadate si produc si ele 2 linii.Aceasta proprietate sta la baza vaccinarii. Limfocite Macrofag . -Limfocite T.interactioneaza cu antigenele produc 2 linii de celule:unele care produc anticorpi altele sunt limfocite de memorie care prelungesc imunitatea fata de acel antigen.distrug celulele corpului invadate de agresori si o a doua linie reprezentata de celule T cu memorie. -Monocite-macrofage de fagocitare. pot parasi vasul de sange si participa la atacul agresorilor.B. AGRANULARE.Limfocite B.o linie stimuleaza activitatea altor celule T si B .

celule nucleate mobile formate in maduva hematogenă Polinucleare (granulocite) cu rol în diapedeză şi fagocitoză Rol imunitar Neutrofile 65%-rol in fagocitoza Acidofile 2-4%-rol in reactii alergice Bazofile 1% -rol in inflamatie Mononucleare Monocite 7% -fagocitoza Limfocite 25%.anticorpi .Leucocitele (4 – 8 mii/mm 3 ) .

Grupa Aglutinogene Aglutinine O A B AB A nu da nu da B nu nu Da da α siβ β α nu .000/mm3 de sange •Sunt fragmente citoplasmatice provenite din celule precursoare numite megacariocite.Aglutininele nu trebuie sa ajunga in contact cu aglutinogenele de acelasi fel deoarece se produce aglutinarea si liza hematiilor. •Contin factori ai coagularii Omul prezinta 4 grupe de sange: •Pe suprafta hematiilor se pot afla antigene(aglutinogene) notate cu A si B .Trombocitele •Sunt intre 150.In plasma se pot gasi anticorpi (aglutinine)notati cu α sauβ.000-300.

Trombocitele – plachetele sanguine – rol fiziologic în hemostază 150 .300 mii/mm 3. fragmente celulare cu origine in maduva hematogena .

Hemostaza a) Timpul vasculo-plachetar (2-4min) b) Timpul plasmatic – coagularea (4 – 8 min) Ca ++ Protrombina K Tromboplastina Trombina Fibrinogen Fibrină insolubilă Intevin factori plasmatici . trombocitari c) Timpul trombodinamic (2 – 24 h) •Retracţia cheagului •Fibrinoliza •Îndepărtarea cheagului . tisulari .

sânge recoltat pe anticoagulant (EDTA) şi lăsat să sedimenteze. Se observă separarea de plasmă a elementelor celulare. În dreapta .  În stânga . care au sedimentat la fundul eprubetei. .sânge proaspăt recoltat.  Plasma este lichidul transparent şi uşor gălbui aflat deasupra.

Funcţiile sângelui Transportul apei şi substanţelor nutritive Transportul substanţelor de excreţie Transportul gazelor respiratorii – oxigen . dioxid de carbon Echilibru hidroelectrolitic Functie de apărare Termoreglare Funcţie hemostatică Transfuzia si grupele sanguine Determinarea grupei sanguine .

Anticorpi .

Biochimie medicala – S. Barbu -Biochimie dinamica . Dumitru · S. Truţia -Fiziopatologie – R. Mager · A.referate. Turcu .ro-medicina -www.S. Căpâlna -Biochimie generala – F. Tănăsescu · E. Căpâlna · D.ro-sangele .BIBLIOGRAFIE: -www.referate.