17 IAS 14 Final 2004

IAS 14
Standardul Internaţional de Contabilitate 14

302
Raportarea pe segmente
Această versiune include amendamente care rezultă din IFRS-uri noi şi

amendate emise până la data de 31 martie 2004. Secţiunea „Modificări în
ediţia de faţă” de la începutul acestui volum prevede datele de aplicare ale
acestor IFRS-uri noi şi amendate şi de asemenea identifică acele IFRS-uri
actuale care nu sunt incluse în acest volum.
14 - 1 © Copyright IASCF
327 1
IAS 14
Cuprins
INTRODUCERE Paragrafele IN1-IN14
Standardul Internaţional de
Contabilitate 14
OBIECTIV
ARIE DE APLICABILITATE 1– 7
DEFINIŢII 8–25
Definiţii din alte Standarde 8
Definiţii ale segmentului de activitate şi ale segmentului geografic 9–15
Definiţii ale veniturilor, cheltuielilor, rezultatului, activelor
şi datoriilor pe segment 16–25
IDENTIFICAREA SEGMENTELOR RAPORTABILE 26–43
Formate primare şi secundare de raportare pe segmente 26–30
Segmente de activitate şi geografice 31–33
Segmente raportabile 34–43
POLITICI CONTABILE PE SEGMENTE 44–48
PREZENTAREA INFORMAŢIILOR 49–83
Format de raportare primar 50–67
Informaţii referitoare la segmente secundare 68–72
Prezentări de informaţii ilustrative pe segmente 73
Alte aspecte legate de prezentarea informaţiilor 74–83
DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE 84
© Copyright IASCF 14 - 2
326 2
IAS 14
Standardul Internaţional de Contabilitate 14 Raportarea pe segmente (IAS

14) cuprinde paragrafele 1 – 84. Toate paragrafele au autoritate egală dar
păstrează formatul IASC al Standardului din momentul adoptării acestuia de
IASB. IAS 14 trebuie citit în contextul obiectivului său, al Prefeţei la
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară şi al Cadrului general
pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. IAS 8, Politici
contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori oferă baza de selectare
şi aplicare a politicilor contabile în absenţa unor recomandări explicite.
327 3
IAS 14
Introducere
IN1 Acest Standard (“IAS 14 (revizuit)”) înlocuieşte IAS 14, Raportarea
informaţiei financiare pe segmente (“IAS 14 iniţial”). IAS 14 revizuit
intră în vigoare pentru situaţiile financiare aferente perioadelor începând
de la 1 iulie 1998. Cele mai importante modificări faţă de IAS 14 iniţial
sunt următoarele.
IN2 IAS 14 iniţial s-a aplicat entităţilor ale căror titluri de valori sunt
tranzacţionate public şi altor entităţi semnificative din punct de vedere
economic. IAS 14 (revizuit) se aplică entităţilor ale căror acţiuni şi titluri
de creanţă sunt în mod public tranzacţionate, incluzând entităţi ce sunt în
curs de emitere de acţiuni sau titluri de creanţă pe o piaţă publică de
acţiuni, dar nu şi altor entităţi semnificative din punct de vedere
economic.
IN3.IAS 14 iniţial cere ca informaţia să fie raportată pe segmente ale

sectoarelor de activitate şi pe segmente geografice. IAS 14 iniţial furniza
doar o îndrumare generală pentru identificarea segmentelor geografice şi
ale sectoarelor de activitate. El sugera că grupările organizaţionale
interne pot furniza o bază pentru determinarea segmentelor raportabile,
sau că raportarea pe segmente poate să implice o reclasificare a datelor.
IAS 14 (revizuit) cere ca informaţiile să fie raportate pe segmente de
activitate sau geografice. Acest Standard revizuit oferă o îndrumare mai
detaliată decât cea oferită de IAS 14 iniţial pentru identificarea segmen-
telor de activitate sau geografice. Se cere ca o entitate să utilizeze
structura ei organizaţională internă şi sistemul intern de raportare, în
scopul identificării acelor segmente. Dacă segmentele interne nu se
bazează nici pe grupe de produse sau servicii conexe, nici pe zone
geografice, IAS 14 (revizuit) cere ca o entitate să utilizeze cel mai mic
nivel al segmentării interne pentru identificarea segmentelor ei
raportabile.
IN4.IAS 14 iniţial cere ca aceeaşi cantitate de informaţii să fie raportată atât

pentru segmente ale sectoarelor de activitate, cât şi pentru segmente
geografice. IAS 14 (revizuit) asigură că acea bază de segmentare este
primară, iar cealaltă este secundară, pentru cea din urmă cerându-se o
prezentare de informaţii mult mai redusă.
326 4
IAS 14
IN5.IAS 14 iniţial nu specifica dacă informaţia pe segment trebuie întocmită

utilizând politicile contabile adoptate pentru situaţiile consolidate sau
pentru situaţiile financiare ale entităţii. IAS 14 (revizuit) cere utilizarea
aceloraşi politici contabile.
IN6.IAS 14 iniţial a permis existenţa diferenţelor între entităţi în definiţia

rezultatului pe segment. IAS 14 (revizuit) oferă o îndrumare mult mai
detaliată decât IAS 14 iniţial în ce priveşte elementele specifice de venit
şi cheltuieli ce trebuie incluse sau excluse din venitul sau cheltuielile pe
segment. În concordanţă, IAS 14 (revizuit) este pentru o determinare
standardizată a rezultatului pe segment, doar în măsura în care
elementele de venit şi cheltuieli din activitatea de exploatare pot fi în
mod direct atribuite sau alocate în mod rezonabil segmentelor.
IN7.IAS 14 (revizuit) cere “simetrie” în ceea ce priveşte includerea

elementelor în rezultatul pe segment şi în activele segmentului. Dacă, de
exemplu, rezultatul pe segment reflectă cheltuielile cu amortizarea,
activul amortizabil trebuie să fie inclus în activele segmentului. IAS 14
iniţial nu spunea nimic în legătură cu această chestiune.
IN8.IAS 14 iniţial nu menţiona dacă segmentele ce sunt considerate prea mici

pentru raportare separată ar putea fi combinate cu alte segmente sau
excluse din toate segmentele raportabile. IAS 14 (revizuit) cere ca
segmentele mici raportate în mod intern ce nu sunt prezentate în mod
separat să fie combinate cu altele cu care au în comun un număr de
factori ce definesc un segment de activitate sau un segment geografic,
sau combinate cu un segment semnificativ similar pentru care informaţia
este raportată în mod intern dacă sunt îndeplinite anumite condiţii.
IN9.IAS 14 iniţial nu menţiona dacă segmentele geografice trebuie să fie

bazate pe localizarea activelor (locul de unde se vând), sau în funcţie de
locul în care se află clienţii (destinaţia vânzărilor). IAS 14 (revizuit) cere
ca, oricare ar fi baza segmentelor geografice ale entităţii, câteva
elemente să fie prezentate pe altă bază, dacă este în mod semnificativ
diferită.
IN10.IAS 14 iniţial cere patru elemente informaţionale principale atât pentru

segmentele pe ramură de activitate, cât şi pentru segmentele geografice:
327 5
IAS 14
(a) vânzări sau alte venituri din exploatare, făcând distincţie între
venitul provenit de la clienţii externi şi cel derivat din alte
segmente;
(b) rezultatul pe segment;
(c) activele pe segment angajate; şi
(d) baza de stabilire a preţului între segmente.
Pentru formatul primar de raportare pe segmente al unei entităţi

(segmente de activitate sau segmente geografice), IAS 14 (revizuit) cere
acele patru tipuri de informaţii plus:
(a) datoriile pe segment;
(b) costul imobilizărilor corporale şi al activelor necorporale achi-

ziţionate în timpul perioadei;
(c) cheltuielile cu amortizarea;
(d) cheltuielile nemonetare, altele decât cele cu amortizarea; şi
(e) partea aferentă entităţii din profitul net sau pierderea netă a unei
entităţi asociate, asociere în participaţie sau a unei alte investiţii
contabilizate prin metoda punerii în echivalenţă, dacă toate
activităţile entităţii asociate se desfăşoară în cadrul segmentului,
precum şi valoarea investiţiei conexe.
Pentru baza secundară a unei entităţi de raportare pe segmente, IAS 14

(revizuit) abandonează cerinţa din IAS 14 iniţial pentru rezultatul pe
segment şi îl înlocuieşte cu costul imobilizărilor corporale şi al activelor
necorporale achiziţionate în timpul perioadei.
IN11.IAS 14 iniţial nu menţiona dacă informaţia pe segment aferentă

perioadei anterioare, ce a fost prezentată în scopuri comparative, trebuie
retratată pentru o schimbare semnificativă în politicilor contabile pe
segment. IAS 14 (revizuit) cere retratarea, cu excepţia cazului în care
acest lucru nu este practicabil.
326 6
IAS 14
IN12.IAS 14 (revizuit) cere ca în cazul în care venitul total provenit de la

clienţi externi pentru toate segmentele de raportare combinate este mai
mic decât 75% din venitul total al entităţii, atunci segmentele adiţionale
raportabile să fie identificate până ce nivelul de 75% este atins.
IN13.IAS 14 iniţial permitea folosirea unei metode diferite de stabilire a

preţurilor de transfer intersegmente pentru datele pe segment, dar care, de
fapt, era utilizată pentru a stabili preţul transferurilor. IAS 14 (revizuit)
cere ca transferurile intersegment să fie evaluate pe baza faptului că, de
fapt, entitatea obişnuia să stabilească preţul transferurilor.
IN14.IAS 14 (revizuit) cere prezentarea informaţiilor asupra venitului pentru

orice segment ce nu se consideră raportabil, deoarece câştigă majoritatea
veniturilor din vânzări către alte segmente, dacă acel venit al segmentului
din vânzări la clienţi externi este de 10 la sută sau mai mult din venitul
total al entităţii. IAS 14 iniţial nu conţinea o cerinţă comparabilă.
327 7
IAS 14
Standardul Internaţional
de Contabilitate 14
Obiectiv
Obiectivul acestui Standard este de a stabili principiile de raportare financiară
pe segmente - informaţii cu privire la diferitele tipuri de produse şi servicii pe
care o entitate le produce şi la zonele geografice diferite în care îşi desfăşoară
activitatea - pentru a ajuta utilizatorii situaţiilor financiare:
(a) să înţeleagă mai bine performanţele anterioare ale entităţii;
(b) să evalueze mai bine riscurile şi beneficiile entităţii; şi
(c) să emită opinii mai bine informate despre entitate luată ca întreg.
Multe entităţi furnizează grupe de produse şi servicii sau operează în zone

geografice cu diferite rate de profitabilitate, oportunităţi de dezvoltare,
perspective şi riscuri. Informaţiile asupra diferitelor tipuri de produse şi
servicii ale unei entităţi, cât şi asupra activităţii acesteia în diferite zone
geografice - adeseori numită informare pe segmente – este importantă în
evaluarea riscurilor şi beneficiilor unei entităţi multinaţionale sau
diversificate, dar este posibil să nu fie determinabile din datele cumulate. De
aceea, informaţiile pe segmente se consideră în toate cazurile necesare pentru
a satisface nevoile utilizatorilor situaţiilor financiare.
Arie de aplicabilitate
1. Acest Standard va fi aplicat în seturi complete de situaţii financiare
publicate, care sunt conforme cu Standardele Internaţionale de
Raportare Financiară.
2. Un set complet de situaţii financiare cuprinde bilanţul, contul de profit şi

pierdere, situaţia fluxurilor de numerar, o situaţie care prezintă modi-
326 8
IAS 14
ficările capitalurilor proprii şi anexe, după cum este reglementat în IAS 1,

Prezentarea situaţiilor financiare.
2. Prezentul Standard se va aplica de către entităţi ale căror titluri de

capital şi titluri de debit sunt tranzacţionate public şi de către entităţile
care sunt în curs de a emite astfel de titluri de capital sau de debit pe
pieţele publice de titluri de valori.
3. Dacă o entitate, ale cărei titluri nu sunt tranzacţionate public, întocmeşte

situaţii financiare care corespund Standardelor Internaţionale de
Raportare Financiară, acea entitate este încurajată să prezinte voluntar
informaţia financiară pe segmente.
4. Dacă o entitate, ale cărei titluri nu sunt tranzacţionate public, alege să

prezinte voluntar informaţia pe segmente în situaţii financiare care
satisfac Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, acea
entitate va respecta în întregime reglementările prezentului Standard.
5. Dacă un singur raport financiar conţine atât situaţii financiare

consolidate ale unei entităţi, ale cărei titluri sunt tranzacţionate public,
cât şi situaţiile financiare separate ale entităţii-mamă sau a uneia, sau
mai multor filiale, informaţiile pe segmente vor fi prezentate doar pe
baza situaţiilor financiare consolidate. Dacă o filială este ea însăşi o
entitate ale cărei titluri sunt tranzacţionate public, aceasta va prezenta
informaţiile pe segmente în propriul raport financiar separat.
6. Similar, dacă un raport financiar singular conţine atât situaţii

financiare ale unei entităţi, ale cărei titluri sunt tranzacţionate public,
cât şi situaţii financiare separate ale unor entităţi asociate sau asocieri
în participaţie, în care entitatea are un interes financiar, contabilizate
prin metoda punerii în echivalenţă, informaţiile pe segmente vor fi
prezentate numai pe baza situaţiilor financiare ale entităţii. Dacă
entitatea asociată sau asocierea în participaţie, realizată prin metoda
punerii în echivalenţă, este ea însăşi o entitate ale cărei titluri sunt
tranzacţionate public, va prezenta informaţiile pe segmente în propriul
raport financiar separat.
Definiţii
Definiţii din alte Standarde
327 9
IAS 14
8. Următorii termeni sunt utilizaţi în prezentul Standard cu semnificaţiile

specificate în IAS 7 Situaţia fluxurilor de numerar IAS 8, Politici
contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori şi IAS 18,
Veniturile din activităţi curente:
Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de

venit ale unei entităţi, precum şi alte activităţi, cu excepţia activităţilor
de finanţare şi de investiţie.
Politicile contabile sunt principiile, metodele, convenţiile, regulile şi

practicile adoptate de entitate în întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare.
Venitul din activităţile curente este creşterea brută a beneficiilor

economice în timpul perioadei desfăşurării activităţilor obişnuite ale
entităţii, când acele creşteri au ca rezultat creşteri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele ce rezultă din contribuţii ale participanţilor la
capitalurile proprii.
Definiţii ale segmentului de activitate

şi ale segmentului geografic
9. Termenii de segment de activitate şi segment geografic sunt utilizaţi în
acest Standard, având următoarele înţelesuri:
Un segment de activitate este o componentă distinctă a unei entităţi ce

este angajată în furnizarea unui produs individual sau a unui serviciu,
sau a unui grup de produse, sau servicii conexe şi care este subiectul
riscurilor şi beneficiilor ce sunt diferite de acelea din alte segmente de
activitate. Factorii ce ar trebui consideraţi în determinarea
caracterului conex al produselor sau serviciilor sunt:
(a) natura produselor şi serviciilor;
(b) natura proceselor de producţie;
(c) tipul sau clasa de clienţi pentru produse, sau servicii;
(d) metodele utilizate pentru distribuirea produselor sau furnizarea

serviciilor; şi
(e) dacă este posibil, caracterul mediului economic, de exemplu,

bancar, de asigurare sau de servicii publice.
326 10
IAS 14
Un segment geografic este o componentă distinctă a unei entităţi, ce

este angajat în furnizarea de produse şi servicii într-un mediu
economic specific şi care este subiectul riscurilor şi beneficiilor ce sunt
diferite de acelea ale componentelor ce operează în alte medii eco-
nomice. Factorii ce ar trebui consideraţi în identificarea segmentelor
geografice includ:
(a) similaritatea condiţiilor economice şi politice;
(b) legătura între operaţiile din diferite zone geografice;
(c) apropierea operaţiilor;
(d) riscuri speciale asociate operaţiilor dintr-un domeniu specific;
(e) reguli de control privind schimbul valutar; şi
(f) riscurile valutare aferente.
Un segment raportabil este un segment de activitate sau un segment

geografic identificat pe baza definiţiilor anterioare, pentru care acest
Standard cere prezentarea informaţiei pe segment.
10. Factorii din paragraful 9 pentru identificarea segmentelor de activitate şi a

segmentelor geografice nu sunt enumeraţi într-o ordine specifică.
11. Un singur segment de activitate nu include produse şi servicii cu riscuri

şi beneficii ce diferă în mod semnificativ. În timp ce pot exista disi-
milarităţi în ceea ce priveşte unul sau mai mulţi factori din definiţia
segmentului de activitate, produsele şi serviciile incluse într-un singur
segment de activitate se aşteaptă să fie similare în ceea ce priveşte
majoritatea factorilor.
12. În mod similar, un segment geografic nu include operaţii în medii
economice cu riscuri şi beneficii ce diferă în mod semnificativ. Un
segment geografic poate fi o singură ţară, un grup de două sau mai multe
ţări, sau o regiune dintr-o ţară.
13. Sursa predominantă de riscuri afectează modul în care majoritatea

entităţilor sunt organizate şi conduse. De aceea, paragraful 27 din acest
Standard stabileşte că structura organizaţională şi sistemul de raportare
financiară intern al entităţii constituie baza pentru identificarea
segmentelor sale. Riscurile şi beneficiile unei entităţi sunt influenţate atât
de localizarea geografică a operaţiilor ei (locul unde sunt produse
327 11
IAS 14
bunurile sau de unde provin serviciile), cât şi de localizarea pieţelor

acesteia (locul unde produsele sale sunt vândute sau serviciile prestate).
Definiţiile permit segmentelor geografice să fie bazate pe:
(a) localizarea producţiei sau a serviciilor prestate ale unei entităţi şi alte
active; sau
(b) localizarea pieţelor de desfacere şi a clienţilor.
14. Structura organizatorică şi de raportare financiară internă a unei entităţi

va oferi în mod normal dovada dacă sursa dominantă a riscurilor
geografice pentru entitate rezultă din localizarea activelor acesteia (locul
de unde se fac vânzările entităţii) sau din localizarea clienţilor ei
(destinaţia vânzărilor). În consecinţă, o entitate îşi analizează structura
pentru a determina dacă segmentele ei geografice trebuie să fie bazate pe
localizarea activelor ei sau pe localizarea clienţilor ei.
15. Determinarea componenţei unui segment de activitate sau a unui

segment geografic implică o anumită capacitate de raţionament profe-
sional. În acest raţionament, conducerea entităţii ţine cont de obiectivul
raportării informaţiei financiare pe segmente, aşa cum a fost stabilit în
acest Standard, şi a caracteristicilor calitative ale situaţiilor financiare,
aşa cum au fost identificate în Cadrul general al IASC pentru întocmirea
şi prezentarea situaţiilor financiare. Aceste caracteristici calitative includ
relevanţa, inteligibilitatea şi comparabilitatea în timp a informaţiilor
financiare ce sunt raportate în legătură cu un grup de produse şi servicii
diferite ale entităţii şi în legătură cu activităţile ei din zone geografice
diferite şi utilitatea acestor informaţii pentru evaluarea riscurilor şi
beneficiilor entităţii luate ca un întreg.
Definiţii ale veniturilor, cheltuielilor, rezultatului,
activelor şi datoriilor pe segment
16. Următorii termeni sunt utilizaţi în cadrul acestui Standard cu
sensurile specificate:
Venitul pe segment este venitul raportat în contul de profit şi pierdere

al unei entităţi care este direct atribuibil unui segment şi proporţia
relevantă din venitul entităţii care poate fi alocată pe un temei
rezonabil unui segment, fie din vânzări către clienţi externi, fie din
tranzacţii cu alte segmente ale aceleiaşi entităţi. Venitul pe segment
nu include:
326 12
IAS 14
(a) [şters];
(b) venituri din dobânzi sau dividende, inclusiv dobânzi încasate în

avans sau împrumuturi acordate altor segmente, cu excepţia
cazului în care activitatea segmentului respectiv este prepon-
derent de natură financiară; sau
(c) câştigurile din vânzarea investiţiilor financiare sau câştigurile

din stingerea datoriilor, cu excepţia cazului în care activitatea
segmentului este preponderent de natură financiară.
Venitul pe segment include partea unei entităţi din profitul sau

pierderea entităţilor asociate, a asocierilor în participaţie, sau din
alte investiţii financiare, contabilizate în baza metodei punerii în
echivalenţă doar dacă acele elemente sunt incluse în venitul
consolidat sau total al entităţii.
Venitul pe segment include partea unui asociat al unei asocieri în

participaţie din venitul entităţii controlate în comun, care este
contabilizată prin consolidare proporţională conform IAS 31,
Investiţii în asocierile în participaţie.
Cheltuiala pe segment este cheltuiala ce rezultă din activitatea de

exploatare a unui segment care este direct atribuibilă segmentului
respectiv şi ponderea relevantă dintr-o cheltuială care poate fi
alocată pe un temei rezonabil segmentului respectiv, inclusiv
cheltuielile legate de vânzări către clienţi externi şi cheltuielile
legate de tranzacţii cu alte segmente ale aceleiaşi entităţi. Cheltuiala
pe segment nu include:
(a) [şters];
(b) dobânzi, inclusiv dobânzile ocazionate de împrumuturile sau

avansurile de la alte segmente, cu excepţia cazului în care
activitatea segmentului este preponderent de natură financiară;
(c) pierderile din vânzarea investiţiilor financiare sau pierderile din

stingerea datoriilor, cu excepţia cazului când activitatea seg-
mentului este preponderent de natură financiară;
327 13
IAS 14
(d) partea unei entităţi din pierderea entităţilor asociate, a

asocierilor în participaţie sau din alte investiţii financiare,
contabilizate în baza metodei punerii în echivalenţă;
(e) cheltuielile cu impozitul pe profit; sau
(f) cheltuielile administrative generale, cheltuielile birourilor cen-

trale şi alte cheltuieli care apar la nivelul entităţii şi au legătură
cu entitatea respectivă luată ca un întreg. Totuşi, costurile sunt
uneori suferite la nivelul entităţii în contul unui segment. Astfel
de costuri sunt cheltuieli pe segment, dacă se referă la
activitatea de exploatare a segmentului respectiv şi pot fi direct
atribuite sau alocate segmentului pe un temei rezonabil.
Cheltuiala pe segment include partea unui asociat al unei asocieri

în participaţie din cheltuielile entităţii controlate în comun care
este contabilizată prin consolidare proporţională conform IAS 31.
Pentru activitatea unui segment care este preponderent de natură

financiară, veniturile şi cheltuielile din dobânzi pot fi raportate ca o
singură valoare netă în scopul raportării pe segmente, doar dacă
acele elemente sunt prezentate ca o valoare netă în situaţiile
financiare consolidate sau ale entităţii.
Rezultatul pe segment este diferenţa dintre venitul pe segment şi

cheltuiala pe segment. Rezultatul pe segment se determină înainte
de ajustările pentru interesul minoritar.
Activele pe segment sunt acele active de exploatare care sunt

utilizate de un segment în activitatea de exploatare şi care fie sunt
direct atribuibile segmentului respectiv, fie pot fi alocate segmen-
tului pe un temei rezonabil.
Dacă rezultatul pe segment al unui segment include venituri din

dobânzi şi dividende, activele pe segment includ creanţele, împru-
muturile, investiţiile financiare sau alte active generatoare de venit
aferente.
Activele pe segment nu includ activele privind impozitul pe profit.
Activele pe segment includ investiţiile financiare, contabilizate pe

baza metodei punerii în echivalenţă doar dacă profitul sau
pierderea dintr-o astfel de investiţie este inclus(ă) în venitul pe
326 14
IAS 14
segment. Activele pe segment includ partea unui asociat într-o

societate mixtă din activele de exploatare ale entităţii controlate în
comun, care este contabilizată prin consolidare proporţională
conform IAS 31.
Activele pe segment se determină după deducerea provizioanelor

aferente care sunt raportate drept compensări directe în bilanţul
entităţii.
Datoriile pe segment sunt acele obligaţii din exploatare care rezultă

din activitatea de exploatare a unui segment şi care fie sunt direct
atribuibile segmentului respectiv, fie pot fi alocate segmentului pe
un temei rezonabil.
Dacă rezultatul pe segment al unui segment include cheltuieli cu

dobânzi, datoriile pe segment includ obligaţiile purtătoare de
dobândă aferente.
Datoriile pe segment includ partea unui asociat al unei asocieri în

participaţie din datoriile entităţii controlate în comun, care este
contabilizată prin consolidare proporţională conform IAS 31.
Datoriile pe segment nu includ datoriile ce decurg din impozitul pe

profit.
Politicile contabile pe segment sunt politici contabile adoptate

pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare ale grupului
sau entităţii consolidate, precum şi acele politici contabile care se
referă în mod specific la raportarea pe segmente.
17. Definiţiile venitului, cheltuielii, activelor şi datoriilor pe segment includ
valorile acelor elemente care sunt direct atribuibile unui segment şi
valorile acelor elemente ce pot fi alocate unui segment pe un temei
rezonabil. Entitatea trebuie să privească sistemul său intern de raportare
financiară ca un punct de plecare pentru identificarea acelor elemente
care pot fi direct atribuite sau rezonabil alocate segmentelor. Cu alte
cuvinte, există prezumţia că valorile care au fost identificate ca
aparţinând unor segmente în scopuri care servesc raportării financiare
interne sunt direct atribuibile sau rezonabil alocabile segmentelor în
vederea calculării venitului, cheltuielii, activelor şi datoriilor pe segment
pentru segmentele raportabile.
18. În anumite cazuri, totuşi, un venit, cheltuială, activ sau datorie s-ar putea
să fi fost alocate pe segmente în scopuri care servesc raportării financiare
interne pe un temei înţeles de conducerea entităţii, dar care ar putea fi
327 15
IAS 14
perceput ca fiind subiectiv, arbitrar sau dificil de înţeles de către

utilizatorii externi ai situaţiilor financiare. O astfel de alocare nu consti-
tuie un temei rezonabil în baza definiţiilor venitului, cheltuielii, activelor
şi datoriilor pe segment din acest Standard. Invers, o entitate poate alege
să nu aloce anumite elemente de venit, cheltuială, activ sau datorie din
motive care servesc raportării financiare interne, chiar dacă există un
temei rezonabil pentru a proceda în acest mod. Astfel de elemente sunt
alocate conform definiţiilor venitului, cheltuielii, activelor şi datoriilor
pe segment din acest Standard.
19. Exemplele de active pe segmente includ activele curente utilizate în

activitatea de exploatare a segmentului, imobilizările corporale, bunurile
care fac obiectul operaţiunilor de leasing financiar (IAS 17, Leasing) şi
activele necorporale. Dacă un anumit element de amortizare este inclus
în categoria cheltuielilor pe segment, activul aferent este şi el inclus în
activele pe segment. Activele pe segment nu includ activele folosite
pentru nevoile generale ale entităţii sau pentru birourile centrale.
Activele pe segment includ activele de exploatare partajate de două sau
mai multe segmente, dacă există un temei rezonabil de alocare. Activele
pe segment includ fondul comercial care este direct atribuibil unui
segment sau care poate fi alocat unui segment pe un temei rezonabil, iar
cheltuielile pe segment includ amortizarea aferentă fondului comercial.
20. Exemplele de datorii pe segment includ obligaţiile angajate, avansurile

de la clienţi, provizioanele pentru produsele în garanţie şi alte datorii
legate de furnizarea de bunuri şi servicii. Datoriile pe segment nu includ
împrumuturile, datoriile referitoare la activele care fac obiectul opera-
ţiunilor de leasing financiar (IAS 17, Leasing) şi alte datorii legate de
nevoi de finanţare şi nu de exploatare. Dacă cheltuielile cu dobânzi sunt
incluse în rezultatul pe segment, datoriile purtătoare de dobânzi aferente
sunt incluse în datoriile pe segment. Datoriile segmentelor, a căror acti-
vitate nu este preponderent de natură financiară nu includ împrumuturile
şi datoriile similare, deoarece rezultatul pe segment reprezintă profitul
sau pierderea din exploatare fără a lua în calcul elementele de finanţare.
În plus, deoarece datoriile sunt contractate la nivel de centrală pentru
întreaga entitate, de multe ori este imposibilă atribuirea directă sau
alocarea rezonabilă a datoriilor purtătoare de dobânzi segmentului
respectiv.
21. Evaluarea activelor şi datoriilor pe segment include ajustări ale valorilor

contabile anterioare ale activelor şi datoriilor pe segment identificabile
ale unei societăţi achiziţionate printr-o combinare de entităţi,
326 16
IAS 14
contabilizată ca şi achiziţie, chiar dacă ajustările respective sunt

efectuate doar cu scopul întocmirii situaţiilor financiare consolidate şi nu
sunt prezentate nici în situaţiile financiare ale societăţii-mamă, nici în
cele separate ale filialei. În mod similar, dacă imobilizările corporale au
fost reevaluate anterior achiziţiei conform modelului bazat pe reevaluare
din IAS 16, atunci evaluarea activelor pe segment reflectă reevaluările
respective.
22. Anumite recomandări pentru alocarea costurilor pot fi întâlnite în alte

Standarde. De exemplu, paragrafele 8-16 ale IAS 2, Stocuri, oferă
recomandări pentru atribuirea şi alocarea costurilor la stocuri, iar
paragrafele 16-21 ale IAS 11, Contracte de construcţie, oferă
recomandări pentru atribuirea şi alocarea costurilor la astfel de contracte.
Recomandările respective pot fi utile la atribuirea şi alocarea costurilor
pe segmente.
23. IAS 7, Situaţiile fluxurilor de numerar, oferă recomandări privind inclu-

derea descoperirilor de cont ca o componentă de numerar sau raportarea
lor ca împrumuturi.
24. Veniturile, cheltuielile, activele şi datoriile pe segment sunt determinate

înainte ca soldurile şi tranzacţiile intragrup să fie eliminate ca parte a
procesului de consolidare, în măsura în care astfel de solduri şi tranzacţii
intragrup nu au loc între entităţile grupului în cadrul unui singur
segment.
25. În timp ce politicile contabile utilizate la întocmirea şi prezentarea situa-

ţiilor financiare ale entităţii ca un întreg reprezintă, de asemenea, şi
politicile fundamentale de segment, în plus, acestea din urma includ
politicile care se referă în mod specific la raportarea pe segmente, cum ar
fi identificarea segmentelor, metoda de determinare a preţului transfe-
rurilor intersegmente şi baza de alocare a veniturilor şi cheltuielilor pe
segmente.
Identificarea segmentelor raportabile

Formate primare şi secundare de raportare
pe segmente
327 17
IAS 14
26. Sursa şi natura dominantă de riscuri şi beneficii ale unei entităţi vor
dicta dacă formatul primar de raportare pe segmente îl vor constitui
segmentele geografice sau segmentele de activitate. Dacă riscurile şi
ratele de rentabilitate ale entităţii sunt afectate, în primul rând, de
diferenţele dintre produsele şi serviciile pe care le produce, formatul
său primar pentru raportarea informaţiilor pe segmente va fi
reprezentat de segmentele de activitate, cu informaţiile secundare
raportate geografic. Similar, dacă riscurile şi ratele de rentabilitate sunt
afectate în principal de faptul că entitatea operează în mai multe ţări
sau în alte zone geografice, formatul primar pentru raportarea
informaţiilor pe segmente va fi determinat de segmentele geografice, cu
informaţiile secundare raportate pentru grupuri de produse şi servicii
conexe.
27. Structura organizaţională şi managerială internă a unei entităţi,

precum şi sistemul său de raportare financiară internă către Consiliul
de Administraţie şi directorul general va fi în mod normal baza de
identificare a sursei şi a naturii predominante a riscurilor şi ratelor
diferite de rentabilitate cu care este confruntată entitatea pentru a
determina care format este primar şi care secundar, cu excepţia celor
prevăzute în subparagrafele (a) şi (b) de mai jos:
(a) dacă riscurile şi ratele de rentabilitate ale unei entităţi sunt serios
afectate atât de diferenţele dintre produsele şi serviciile furnizate, cât
şi de diferenţele dintre zonele geografice în care operează, aşa cum
este prezentat în “abordarea matriceală” de conducere a entităţii şi
în raportarea internă către Consiliul de Administraţie şi directorul
general, atunci entitatea va utiliza segmentele de activitate ca format
primar pentru raportarea pe segmente şi segmentele geografice ca
format secundar de raportare; şi
(b) dacă structura organizaţională şi managerială internă şi sistemul

său de raportare financiară internă către Consiliul de Administraţie
şi directorul general nu sunt bazate nici pe produse individuale sau
servicii, sau pe grupuri de produse/servicii conexe, nici pe criterii
geografice, directorii şi conducerea entităţii vor determina dacă
riscurile şi beneficiile entităţii sunt legate mai degrabă de produsele
şi serviciile prestate sau mai mult de zonele geografice în care
operează şi, ca o consecinţă, vor alege fie segmentele geografice, fie
segmentele de activitate ca format primar de raportare pe segmente
al entităţii, celălalt devenind formatul secundar de raportare.
326 18
IAS 14
28. Pentru majoritatea entităţilor, sursa predominantă de riscuri şi beneficii

determină modul în care entitatea este organizată şi condusă. Structura
organizaţională şi managerială a unei entităţi şi sistemul de raportare
financiară internă furnizează, în mod normal, cele mai bune indicii ale
sursei predominante de riscuri şi beneficii, în scopul propriei raportări pe
segmente. De aceea, cu excepţia unor situaţii rare, entitatea va raporta
informaţiile pe segmente în situaţiile sale financiare pe aceeaşi bază pe
care este făcută şi raportarea internă către conducerea de vârf. Sursa
predominantă de riscuri şi beneficii devine formatul primar de raportare
pe segment. Sursa secundară de riscuri şi beneficii devine formatul
secundar de raportare pe segment.
29. O “prezentare matriceală” – atât a segmentele geografice, cât şi a celor de

activitate ca formate primare de raportare pe segmente cu prezentarea
completă a segmentelor pe fiecare bază - deseori va furniza informaţii
folositoare, dacă riscurile şi ratele de rentabilitate ale entităţii sunt
puternic afectate atât de diferenţele dintre produsele şi serviciile pe care le
prestează, cât şi de diferenţele dintre zonele geografice unde operează.
Acest Standard nu impune, dar nici nu interzice “prezentarea matriceală”.
30. În unele cazuri, organizarea şi raportarea internă a unei entităţi se poate să

se fi dezvoltat fără a exista o corelaţie nici cu diferenţele dintre tipurile de
produse şi servicii pe care le prestează, nici cu zonele geografice în care
îşi desfăşoară activitatea. De exemplu, raportarea internă poate fi
organizată numai de persoana juridică, rezultând segmente interne
compuse din grupuri de produse şi servicii care nu sunt conexe. În aceste
cazuri neobişnuite, datele cu privire la segmentele raportate intern nu vor
satisface obiectivul acestui Standard. Corespunzător, paragraful 27 (b)
solicită directorilor şi conducerii entităţii să determine dacă riscurile şi
beneficiile entităţii sunt preponderent date de criterii produse/ servicii sau
geografice şi să aleagă fie segmentele geografice, fie pe cele de activitate,
ca bază primară de raportare pe segmente a entităţii. Obiectivul este de a
se atinge un grad rezonabil de comparabilitate cu alte entităţi, de sporire a
gradului de înţelegere a informaţiilor rezultate, de satisfacere a nevoilor
exprimate ale investitorilor, creditorilor şi ale altora pentru informaţiile
despre riscurile şi beneficiile corelate cu criteriile produse / servicii şi
geografice.
Segmente de activitate şi geografice

31. Segmentele geografice şi de activitate ale unei entităţi, în scopul
raportării externe, trebuie să fie acele unităţi organizaţionale pentru
327 19
IAS 14
care este raportată informaţia către Consiliul de Administraţie şi

directorul general, în scopul evaluării activităţii trecute a unităţii şi
pentru luarea deciziilor asupra alocării viitoare a resurselor, cu
excepţia celor prevăzute în paragraful 32.
32. Dacă structura organizaţională şi managerială internă a unei entităţi,

precum şi sistemul de raportare financiară internă către Consiliul de
Administraţie şi directorul general nu sunt bazate nici pe produse sau
servicii individuale sau grupuri de servicii şi produse conexe, nici pe
criterii geografice, paragraful 27(b) solicită ca directorii şi conducerea
entităţii să aleagă fie segmentele geografice, fie segmentele de
activitate, ca format primar de raportare pe segmente al entităţii,
bazându-se pe evaluarea lor privitoare la care dintre cele două va
reflecta sursa primară a riscurilor şi beneficiilor entităţii, celălalt fiind
formatul secundar de raportare. În acest caz, directorii şi conducerea
entităţii trebuie să determine propriile segmente de activitate sau
geografice, în scopul raportării externe pe baza factorilor din definiţiile
din paragraful 9 al acestui Standard, şi nu pe baza propriului sistem de
raportare financiară internă către Consiliul de Administraţie şi
directorul general, consecvent cu următoarele:
(a) dacă unul sau mai multe segmente raportate intern către directorii şi
conducerea entităţii este un segment geografic sau de activitate bazat
pe factorii din definiţiile din paragraful 9, dacă altele nu sunt,
subparagraful (b) de mai jos va fi aplicat numai acelor segmente
interne care nu satisfac definiţiile din paragraful 9 (adică, un
segment raportat intern care întruneşte condiţiile definiţiei nu va
mai fi în continuare segmentat);
(b) pentru acele segmente raportate intern directorilor şi conducerii,

care nu satisfac definiţiile din paragraful 9, conducerea entităţii va
căuta următorul nivel inferior de segmentare internă care
raportează informaţia pe linii de produse şi servicii sau pe criterii
geografice, în concordanţă cu definiţiile din paragraful 9; şi
(c) dacă un astfel de segment de nivel inferior raportat intern cores-

punde definiţiei segmentului geografic sau de activitate bazat pe
factorii din paragraful 9, criteriile din paragraful 34 şi 35 pentru
identificarea segmentelor raportabile vor fi aplicate acelui segment.
33. Acest Standard prevede că majoritatea entităţilor vor identifica

segmentele geografice şi de activitate ca unităţi organizaţionale pentru
326 20
IAS 14
care informaţiile sunt raportate către Consiliul de Administraţie (în special

directorilor neexecutivi de supraveghere, dacă există) şi directorului
general (responsabilul la vârf cu luarea deciziilor operaţionale, care în
unele cazuri poate fi reprezentat de mai multe persoane), în scopul
evaluării activităţii trecute a fiecărei unităţi şi pentru luarea deciziilor cu
privire la alocarea viitoare a resurselor. Şi chiar dacă o entitate trebuie să
aplice paragraful 32, deoarece segmentele sale de raportare internă nu
sunt corelate cu linii de produse/servicii sau criterii geografice, aceasta va
analiza următorul nivel inferior de segmentare internă, care raportează
informaţiile corelate cu linii de produse şi servicii sau criterii geografice
şi nu va construi segmente numai în scopul raportării externe. Acest mod
de a analiza structura organizatorică şi managerială a unei entităţi şi
sistemul de raportare internă pentru a identifica segmentele geografice şi
de activitate ale entităţii, în scopul raportării externe, este uneori numit
“abordare managerială”, iar componentele organizaţionale pentru care
informaţiile sunt raportate intern sunt uneori numite “segmente
operaţionale”.
Segmente raportabile
34. Două sau mai multe segmente de activitate sau geografice raportate
intern, care sunt similare, pot fi combinate ca un singur segment de
activitate sau segment geografic. Două sau mai multe segmente de
activitate sau geografice sunt substanţial similare doar dacă:
(a) acestea prezintă performanţele financiare pe termen lung similare;

şi
(b) acestea sunt similare în privinţa tuturor factorilor din definiţia

corespunzătoare din paragraful 9.
35. Un segment de activitate sau un segment geografic va fi identificat ca

segment raportabil dacă majoritatea veniturilor sale sunt câştigate
din vânzările către clienţi externi şi:
a) veniturile sale din vânzările către clienţi externi şi din tranzacţii

cu alte segmente reprezintă 10% sau mai mult din venitul total
extern şi intern, provenit din toate segmentele; şi
b) rezultatul segmentului, fie câştig sau pierdere, este 10% sau

mai mult din rezultatul combinat al tuturor segmentelor pentru
327 21
IAS 14
profit sau rezultatul combinat al tuturor segmentelor pentru

pierderi, în funcţie de care este mai mare ca valoare absolută;
sau
c) activele sale reprezintă 10% sau mai mult din totalul activelor
tuturor segmentelor.
36. Dacă un segment raportat intern se află sub toate pragurile de

semnificaţie specificate mai sus în paragraful 35:
a) acel segment poate fi desemnat ca raportabil, în ciuda mărimii

sale;
b) dacă nu este desemnat ca segment raportabil, în ciuda mărimii

sale, acel segment poate fi inclus într-un segment raportabil
separat, combinându-l cu unul sau mai multe segmente similare
raportate intern, care sunt, de asemenea, sub toate pragurile de
semnificaţie descrise în paragraful 35 (două sau mai multe
segmente de activitate, sau geografice sunt similare, dacă au în
comun majoritatea factorilor definiţiei corespunzătoare din
paragraful 9); şi
c) dacă acel segment nu este raportat separat sau combinat, va fi

inclus ca element de reconciliere nealocat.
37. Dacă totalul venitului extern atribuibil unor segmente raportabile

constituie mai puţin de 75% din totalul venitului consolidat sau al
entităţii, se vor identifica segmente adiţionale ca segmente raportabile,
chiar dacă acestea nu ating pragul celor 10% stipulat în paragraful 35,
până când cel puţin 75% din totalul venitului consolidat sau al entităţii
sunt incluse în segmentele raportabile.
37. Pragul de 10% din acest Standard nu este menit a fi o recomandare

pentru determinarea pragului de semnificaţie al oricărui aspect al
raportării financiare, ci doar pentru identificarea segmentelor geografice
şi de activitate raportabile.
38. Prin limitarea segmentelor raportabile la acelea al căror venit este

constituit în majoritate din vânzări către clienţi externi, acest Standard
nu impune ca diferitele stadii ale activităţii integrate vertical să fie
identificate ca segmente de activitate separate. În orice caz, în unele
ramuri de activitate, practica uzuală este de a se raporta unele activităţi
326 22
IAS 14
integrate vertical ca segmente de activitate separate, chiar dacă nu

generează venit semnificativ din vânzări externe. De exemplu, multe
companii petroliere internaţionale raportează activităţile lor din amonte
(explorarea şi producţia) şi activităţile din aval (rafinarea şi comer-
cializarea) ca segmente de activitate separate, chiar dacă majoritatea sau
toate produsele din amonte (ţiţeiul nerafinat) sunt transferate intern
către activitatea de rafinare a entităţii.
39. Acest Standard încurajează, dar nu impune, raportarea voluntară a

activităţilor integrate vertical ca segmente separate, cu o descriere
corespunzătoare, inclusiv cu prezentarea bazei de stabilire a preţurilor
de transfer intersegmente, aşa cum este cerut de paragraful 75.
40. Dacă sistemul de raportare intern al unei entităţi tratează activităţile

integrate vertical drept segmente separate şi nu alege să le raporteze
extern ca segmente de activitate, segmentul de vânzare va fi combinat
cu segmentul de cumpărare pentru identificarea segmentelor de
activitate raportabile extern, excepţie făcând cazul în care nu există
un motiv rezonabil pentru aceasta, caz în care segmentul de vânzare
va fi inclus ca element de reconciliere nealocat.
41. Un segment identificat ca segment raportabil în perioada imediat

premergătoare, deoarece satisface pragul de 10 la sută, va continua
să fie segment raportabil pentru perioada curentă, indiferent dacă
venitul său, rezultatul şi activele nu mai depăşesc pragul de 10 la
sută, dacă conducerea entităţii consideră segmentul ca având o
importanţă continuă.
42. Dacă un segment este identificat ca segment raportabil în perioada
curentă, deoarece satisface pragul de 10 la sută, datele pe segment ale
perioadei premergătoare, care sunt prezentate pentru comparaţie, vor
fi retratate pentru a reflecta noul segment raportabil ca segment
separat, chiar dacă acel segment nu a satisfăcut pragul de 10% în
perioada premergătoare, exceptând cazul când este imposibil.
Politici contabile pe segmente

43. Informaţiile pe segmente vor fi elaborate conform politicilor
contabile adoptate pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare ale grupului sau entităţii consolidate.
327 23
IAS 14
44. Există prezumţia că politicile contabile adoptate de directori şi

conducerea unei entităţi pentru întocmirea situaţiilor financiare
consolidate sau ale entităţii sunt acelea pe care directorii şi conducerea
entităţii le consideră cele mai adecvate pentru raportarea externă.
Deoarece scopul informării pe segmente este de a ajuta utilizatorii
situaţiilor financiare să înţeleagă mai bine şi să elaboreze raţionamente
profesionale mai bune asupra entităţii per ansamblu, acest Standard
solicită folosirea, la întocmirea informaţiei pe segmente, politicilor
contabile alese de către directori şi conducere. Aceasta nu înseamnă că
politicile contabile consolidate sau ale entităţii sunt aplicate
segmentelor raportabile, ca şi cum segmentele ar fi entităţi raportoare
separate. Un calcul detaliat efectuat la aplicarea unei anumite politici
contabile la nivelul întregii entităţi poate fi alocat pe segmente, dacă
există un motiv rezonabil de a proceda astfel. Calcularea pensiilor, de
exemplu, deseori este efectuată pentru o entitate per ansamblu, dar
cifrele întregii entităţi pot fi alocate pe segmente pe baza salariilor şi
datelor demografice pentru segmente.
45. Acest Standard nu interzice prezentarea de informaţii adiţionale pe

segmente care sunt întocmite pe o altă bază decât politicile contabile
adoptate pentru situaţiile financiare consolidate şi cele ale entităţii, cu
condiţia ca (a) informaţiile să fie raportate intern către Consiliul de
Administraţie şi directorul general, în scopul luării deciziilor asupra
alocării resurselor pe segmente şi evaluării performanţelor sale, şi (b)
baza de evaluare pentru aceste informaţii adiţionale să fie descrisă în
mod clar.
46. Activele care sunt folosite în comun de două sau mai multe segmente
vor fi alocate pe segmente, dacă şi numai dacă veniturile şi cheltuie-
lile lor corespunzătoare sunt, de asemenea, alocate acelor segmente.
47. Modul în care elementele de active, datorii, venituri şi cheltuieli sunt

alocate segmentelor depinde de anumiţi factori, cum ar fi natura acelor
elemente, activităţile desfăşurate de segment şi autonomia relativă a
acelui segment. Nu este posibilă sau adecvată specificarea unei singure
baze de alocare care va fi adoptată de toate entităţile. De asemenea, nu
este adecvată forţarea alocării elementelor de active, datorii, venituri şi
cheltuieli ale entităţii, care se referă la două sau mai multe segmente,
dacă singurul motiv de a face alocările respective este arbitrar sau
dificil de înţeles. În acelaşi timp, definiţiile veniturilor, cheltuielilor,
activelor şi datoriilor segmentului sunt intercorelate şi alocările
rezultate vor fi consecvente. De aceea, activele utilizate în comun sunt
326 24
IAS 14
alocate segmentelor, dacă şi numai dacă veniturile şi cheltuielile lor

corespunzătoare sunt, de asemenea, alocate acelor segmente. De
exemplu, un activ este inclus în activele segmentului, dacă şi numai
dacă amortizarea corespunzătoare este dedusă la evaluarea rezultatului
pe segment.
Prezentarea informaţiilor
48. Paragrafele 50-67 specifică prezentările solicitate pentru segmentele
raportabile pentru formatul primar de raportare pe segmente al unei
entităţi. Paragrafele 68-72 identifică prezentările solicitate pentru
formatul secundar de raportare. Entităţile sunt încurajate să prezinte
toate prezentările segmentelor primare identificate în paragrafele 50-67
pentru fiecare segment secundar de raportare, cu toate că paragrafele
68-72 solicită considerabil mai puţină prezentare pentru segmentul
secundar. Paragrafele 74-83 se referă la alte câteva probleme ale
prezentării. Anexa B a acestui Standard ilustrează aplicaţiile acestor
standarde de prezentare.
Formatul de raportare primar

49. Cerinţele de prezentare din paragrafele 51-67 vor fi aplicate fiecărui
segment raportabil bazat pe formatul de raportare primar al entităţii.
50. Entitatea trebuie să prezinte venitul segmentului pentru fiecare
segment raportabil. Venitul din vânzări al segmentului, vânzări către
clienţi externi şi venitul segmentul din tranzacţii cu alte segmente vor
fi raportate separat.
51. Entitatea va prezenta rezultatul segmentului pentru fiecare segment

raportabil.
52A O entitate va retrata rezultatele pe segmente ale perioadelor

anterioare prezentate în situaţiile financiare, astfel încât prezentările de
informaţii cerute de paragraful 52 cu privire la activităţile întrerupte să se
aplice tuturor activităţilor care au fost clasificate ca fiind întrerupte la data
bilanţului celei mai recente perioade prezentate.
52. Dacă o entitate poate calcula profitul net sau pierderea pe segment, sau
alt indicator de calcul al profitabilităţii segmentului, altul decât
rezultatul segmentului, fără a face alocări arbitrare, raportarea acestor
valori este încurajată în plus faţă de rezultatul segmentului descris
327 25
IAS 14
corespunzător. Dacă indicatorul respectiv este calculat pe o altă bază

decât politicile contabile adoptate pentru situaţiile financiare
consolidate sau ale entităţii, entitatea va include în situaţiile sale
financiare o descriere clară a bazei de calcul.
53. Un exemplu de indicator al performanţei unui segment, premergător

rezultatului segmentului în contul de profit şi pierdere, este marja brută
raportată la vânzări. Exemple de indicatori ai performanţei unui
segment, raportaţi după rezultatul segmentului în contul de profit şi
pierdere, sunt profitul sau pierderea din activităţi ordinare (fie înainte,
fie după impozitare) şi profitul net sau pierderea netă.
54. O entitate trebuie să prezinte valoarea contabilă totală a activelor

segmentului pentru fiecare segment raportabil.
55. Entitatea va prezenta segmentul de datorii pentru fiecare segment

raportabil.
56. Entitatea va prezenta costul total suferit în timpul perioadei pentru a

achiziţiona segmentul de active care se aşteaptă a fi folosite în timpul
a mai mult de o perioadă (imobilizări corporale şi active necorporale)
pentru fiecare segment raportabil. Deoarece câteodată acestea sunt
considerate adiţii la capital sau consum de capital, evaluarea
solicitată de acest principiu va fi considerată pe baza angajamentului
şi nu pe bază de numerar.
57. Entitatea va prezenta suma totală a cheltuielilor incluse în rezultatul

segmentului pentru deprecierea şi amortizarea segmentului de active
pe perioadă pentru fiecare segment raportabil.
58. Entitatea este încurajată, dar nu i se impune să prezinte natura şi

suma fiecărui articol din venitul segmentului şi din cheltuielile
acestuia care au o asemenea mărime, natură sau incidenţă, astfel că
prezentarea lor este relevantă pentru a explica performanţa fiecărui
segment raportabil pe perioadă.
59. IAS 1 solicită ca, atunci când “elementele de venituri şi cheltuieli din
cadrul profitului şi pierderilor din activităţi ordinare au o asemenea
mărime, natură, ori incidenţă, încât prezentarea lor este relevantă pentru
explicarea performanţelor entităţii pe perioadă, natura şi suma acestor
elemente să fie prezentată separat”. IAS 1 oferă un număr de exemple,
inclusiv reduceri ale valorii stocurilor şi imobilizărilor corporale,
326 26
IAS 14
provizioane pentru restructurare, cedări de imobilizări corporale şi

investiţii pe termen lung, activităţi în curs de întrerupere, stingeri de
litigii şi reluări de provizioane. Paragraful 59 nu intenţionează să
schimbe clasificarea acestor elemente sau să schimbe modul de
evaluare al lor. Prezentarea încurajată de acel paragraf, în orice caz,
schimbă nivelul la care importanţa acestor elemente este evaluată în
scopuri de prezentare de la nivelul entităţii la nivelul segmentului.
60. Entitatea va prezenta pentru fiecare segment raportabil suma totală a

cheltuielilor semnificative nemonetare, altele decât amortizarea
pentru care prezentarea separată este solicitată de paragraful 58, care
sunt incluse în segmentul de cheltuieli şi, de aceea, deduse din
rezultatul evaluării segmentului.
61. IAS 7 solicită ca entitatea să prezinte o situaţie a fluxului de numerar

care raportează separat fluxurile de numerar din activităţile de
exploatare, investiţionale şi de finanţare.
IAS 7 arată că prezentarea informaţiei despre fluxul de numerar pentru
fiecare segment de activitate sau geografic, raportabil, este relevantă în
înţelegerea situaţiei financiare globale a entităţii, lichidităţilor şi
fluxurilor de numerar. IAS 7 încurajează prezentarea acestor informaţii.
Acest Standard încurajează, de asemenea, prezentările segmentului de
flux de numerar, care sunt încurajate de IAS 7. În plus, încurajează
prezentarea veniturilor nemonetare ce sunt incluse în venitul segmen-
tului şi, de aceea, adăugate la evaluarea rezultatului pe segment.
62. O entitate ce oferă prezentări ale segmentului de flux de numerar,

care sunt încurajate de IAS 7, nu au nevoie să mai prezinte
deprecierea şi amortizarea cheltuielilor conform paragrafului 58 sau
cheltuieli nemonetare conform paragrafului 61.
63. Entitatea va prezenta, pentru fiecare segment raportabil, totalul

acţiunilor entităţii din profitul net sau din pierderea entităţilor
asociate, a asocierilor în participaţie, sau alte investiţii contabilizate
prin metoda punerii în echivalenţă, dacă în mare parte toate aceste
operaţiuni ale asociaţilor sunt cuprinse în acel segment unic.
64. În timp ce o sumă unică cumulată este prezentată ca urmare a para-

grafului precedent, fiecare entitate asociată, asociere în participaţie, ce
este contabilizată prin metoda punerii în echivalenţă, este evaluată
individual pentru a determina dacă operaţiile sale sunt în mare parte
toate cuprinse într-un segment.
327 27
IAS 14
65. Dacă partea agregată a unei entităţi din profitul şi sau pierderea netă
a societăţilor asociate, asocierilor în participaţie, sau a altor investiţii
contabilizate prin metoda punerii în echivalenţă este prezentată pe
segmente raportabile, totalul investiţiilor în aceste societăţi asociate şi
asocieri în participaţie va fi, de asemenea, prezentat pe segmente
raportabile.
66. Entitatea va prezenta o reconciliere între informaţiile prezentate

pentru segmentele raportabile şi informaţia globală din situaţiile
financiare consolidate sau situaţiile financiare ale entităţii. În
prezentarea reconcilierii, venitul segmentului va fi reconciliat cu
venitul entităţii provenit de la clienţi externi (inclusiv prezentarea
valorii venitului entităţii de la clienţii externi neinclusă în nici un
segment de venit); rezultatul segmentului va fi reconciliat cu
evaluarea comparabilă a profitului sau pierderii din exploatarea
entităţii la fel ca profitul şi pierderile nete ale acesteia; segmentul de
active va fi reconciliat cu activele entităţii; şi segmentul de datorii va
fi reconciliat cu datoriile entităţii.
Informaţii pe segmente secundare

67. Paragrafele 50-67 identifică cerinţele prezentării care urmează să fie
aplicate pentru fiecare segment raportabil bazat pe formatul primar de
raportare al entităţii. Paragrafele 69-72 identifică cerinţele prezentării ce
vor fi aplicate fiecărui segment raportabil bazat pe formatul secundar de
raportare al entităţii, după cum urmează:
(a) dacă formatul primar al unei entităţi sunt segmentele de activitate,
prezentările formatului secundar solicitate sunt identificate în
paragraful 69;
(b) dacă formatul primar al entităţii sunt segmentele geografice bazate

pe locul unde se găsesc activele (unde sunt fabricate produsele
entităţii sau de unde sunt livrate serviciile), prezentările formatului
secundar solicitate sunt identificate în paragrafele 70 şi 71;
(c) dacă formatul primar al entităţii sunt segmentele geografice bazate

pe locul unde se află clienţii săi (unde sunt vândute produsele sale
ori sunt prestate serviciile), prezentările formatului secundar
solicitate sunt identificate în paragrafele 70 şi 72.
326 28
IAS 14
69. Dacă formatul primar al entităţii pentru informarea pe segmente

raportabile sunt segmentele de activitate, vor fi, de asemenea, raportate
următoarele informaţii:
(a) venitul segmentului de la clienţii externi împărţiţi pe zone geo-

grafice bazat pe localizarea geografică a acestora, pentru fiecare
segment geografic al cărui venit din vânzări către clienţi externi
reprezintă 10 la sută sau mai mult din venitul total al entităţii din
vânzările către toţi clienţii externi;
(b) valoarea contabilă totală a segmentului de active prin localizarea

geografică a
(c) activele, pentru fiecare segment geografic ale cărui active ale
segmentului reprezintă 10 la sută sau mai mult din totalul
activelor tuturor segmentelor geografice; şi
(d) costul total suferit de-a lungul perioadei pentru achiziţionarea

activelor segmentului care se preconizează a fi folosite mai mult
decât o perioadă (imobilizări corporale şi active necorporale)
prin localizarea geografică a activelor, pentru fiecare segment
geografic ale cărui active ale segmentului reprezintă 10 la sută
sau mai mult din totalul activelor tuturor segmentelor geografice.
70. Dacă formatul primar al unei entităţi pentru informarea pe segmente

raportabile sunt segmentele geografice (fie bazate pe locul unde se află
activele, fie clienţii), vor fi, de asemenea, raportate următoarele
informaţii pe segmente pentru fiecare segment de activitate al cărui
venit din vânzări către clienţi externi reprezintă 10 la sută sau mai
mult din venitul total al entităţii din vânzări către toţi clienţii externi,
sau ale cărui active ale segmentului reprezintă 10 la sută, sau mai
mult din totalul activelor tuturor segmentelor de activitate:
(a) venitul pe segment de la clienţi externi;
(b) valoarea contabilă totală a activelor segmentului; şi
(c) costul total generat de-a lungul perioadei pentru achiziţionarea

activelor segmentului care se preconizează să fie folosite mai
mult decât o singură perioadă (imobilizări corporale şi
necorporale).
327 29
IAS 14
71. Dacă formatul primar al entităţii, utilizat pentru informarea pe

segmente raportabile, este dat de segmentele geografice, care sunt
bazate pe locul unde se află activele, şi dacă localizarea clienţilor este
diferită de cea a activelor, atunci entitatea va raporta, de asemenea,
venitul provenit din vânzări către clienţi externi pentru fiecare
segment geografic bazat pe clienţi al cărui venit din vânzări către
clienţi externi reprezintă 10 la sută sau mai mult din venitul totalul al
entităţii provenit din vânzări către toţi clienţii externi.
72. Dacă formatul primar al unei entităţi pentru informarea pe segmente

raportabile sunt segmentele geografice, care sunt bazate pe locul unde
se află clienţii, şi dacă activele entităţii sunt poziţionate în zone
geografice diferite de cele ale clienţilor, entitatea va raporta, de
asemenea, următoarele informaţii pe segmente pentru fiecare segment
geografic bazat pe active al cărui venit din vânzări către clienţi externi
sau active ale segmentului reprezintă 10 la sută sau mai mult din
sumele corelate consolidate, sau totale ale entităţii:
(a) valoarea contabilă totală a activelor segmentului pe baza locaţiei

geografice a activelor; şi
(b) costul total generat în timpul perioadei pentru achiziţionarea

activelor segmentului care vor fi folosite mai mult de o singură
perioadă (imobilizări corporale şi active necorporale) prin
localizarea activelor.
Prezentări de informaţii ilustrative pe segment

73. Anexa B a acestui Standard prezintă o ilustrare a prezentărilor de infor-
maţii pentru formatele primare şi secundare de raportare care sunt
solicitate de acest Standard.
Alte aspecte legate de prezentarea informaţiilor

74. Dacă un segment de activitate sau segment geografic pentru care este
raportată informaţia către Consiliul de Administraţie, sau directorului
general, nu este un segment raportabil deoarece câştigă majoritatea
veniturilor din vânzări către alte segmente, dar şi venitul din vânzări
către clienţi externi reprezintă 10 la sută sau mai mult din venitul total
al entităţii din vânzări către toţi clienţii externi, entitatea va prezenta
326 30
IAS 14
acest fapt şi veniturile provenite din (a) vânzări către clienţi externi şi
(b) vânzări interne către alte segmente.
75. În evaluarea şi raportarea venitului pe segment din tranzacţiile cu alte

segmente, transferurile intersegmente vor fi evaluate pe baza faptului
că entitatea de fapt obişnuia să evalueze acele transferuri. Baza de
evaluare a transferurilor intersegment şi orice schimbare conţinută va
fi prezentată în situaţiile financiare.
76. Schimbările în politicile contabile adoptate pentru raportarea pe

segmente, care au un efect semnificativ asupra informaţiilor pe
segmente, trebuie prezentate, iar informaţiile pe segmente pe perioada
precedentă, prezentate în scopuri comparative, vor fi refăcute,
exceptând cazul când este imposibil. O astfel de prezentare va include
o descriere a naturii schimbărilor, motivele schimbării, faptul pentru
care au fost refăcute informările comparative sau dacă este imposibil a
se face acest lucru şi efectul financiar al schimbării, dacă poate fi
determinat rezonabil. Dacă o entitate schimbă identificarea
segmentelor sale şi nu reface informarea pe segmente, pe perioada
precedentă, pe noua bază, deoarece este imposibil, atunci, în scopul
comparării, entitatea va raporta datele segmentului pentru ambele atât
pentru noua, cât şi pentru vechea bază de segmentare în anul în care
se schimbă identificarea segmentelor sale.
77. Schimbările în politicile contabile adoptate de către entitate sunt tratate

în IAS 8. Acesta solicită ca schimbările în politicile contabile să fie
efectuate doar dacă sunt cerute de un Standard sau o Interpretare, sau
dacă schimbarea va genera o prezentare mai fidelă a evenimentelor, sau a
tranzacţiilor în situaţiile financiare ale entităţii.
78. Schimbările în politicile contabile adoptate la nivelul entităţii, care

afectează informaţiile pe segmente, sunt tratate în conformitate cu IAS 8.
Cu excepţia cazului în care un nou Standard sau o nouă Interpretare
reglementează altceva, IAS 8 solicită ca:
a. o schimbare în politica contabilă să fie aplicată retroactiv, iar

informaţiile pe perioada precedentă să fie refăcute, cu excepţia
cazului când este imposibil să se determine fie efectul cumulat, fie
efectul asupra unei perioade specifice al respectivei modificări;
b. dacă nu este posibilă aplicarea retroactivă pentru toate perioadele
prezentate, noua politică contabilă va fi aplicată retroactiv începând
cu cea dintâi dată posibilă; şi
327 31
IAS 14
c. dacă nu este posibil să se determine efectul cumulat al aplicării noii

politici contabile la începutul perioadei curente, politica trebuie
aplicată în perspectivă, începând cu cea dintâi dată posibilă.
79. Unele schimbări ale politicilor contabile se referă în mod specific la

raportarea pe segmente. Exemplele includ schimbări în identificarea
segmentelor şi ale bazei pentru alocarea veniturilor şi cheltuielilor pe
segmente. Astfel de schimbări pot avea un impact semnificativ asupra
raportării informaţiilor pe segmente, dar nu vor schimba informaţia
financiară globală raportată pentru entitate. Pentru a facilita înţelegerea
schimbărilor şi pentru a evalua tendinţele, informaţiile pe segmente
pentru perioada precedentă, care sunt incluse în situaţiile financiare în
scopuri comparative, sunt refăcute, dacă este posibil, pentru a reflecta
noua politică contabilă.
80. Paragraful 75 solicită ca, în scopul raportării pe segmente, transferurile

intersegmente să fie evaluate utilizând baza obişnuită. Dacă o entitate
schimbă metoda, care de fapt foloseşte la evaluarea transferurilor
intersegment, aceasta nu este o schimbare a politicii contabile care să
necesite refacerea datelor pe segment pe perioada precedentă conform
paragrafului 76. Oricum, paragraful 75 solicită prezentarea schimbării.
81. O entitate va indica tipul de produse şi servicii incluse în fiecare

segment de activitate raportat şi compoziţia fiecărui segment geografic
raportat atât pentru segmentele primare, cât şi pentru cele secundare,
dacă nu este prezentat în alt mod în situaţiile financiare sau altundeva
în raportul financiar.
82. Pentru a estima impactul unor probleme, ca schimbarea cererii, schim-

bări ale preţului intrărilor sau a altor factori de producţie şi dezvoltarea
produselor şi a proceselor alternative ale unui segment de activitate, este
necesar a se cunoaşte activităţile cuprinse în acel segment. Similar,
pentru a estima impactul schimbărilor mediului politic şi economic
asupra riscurilor şi ratelor de rentabilitate ale unui segment geografic,
este important a se cunoaşte compoziţia acelui segment geografic.
83. Segmentele raportate anterior, care nu mai satisfac pragurile cantitative,

nu sunt raportate separat. Este posibil să nu mai satisfacă acele praguri,
de exemplu, datorită unei scăderi a cererii sau a schimbării strategiei de
management, sau deoarece o parte a activităţilor segmentului au fost
vândute, sau combinate cu alte segmente. O explicaţie a motivelor de ce
326 32
IAS 14
un segment raportat înainte nu mai este raportat, poate fi, de asemenea,

folositoare în confirmarea aşteptărilor cu privire la declinul pieţelor şi a
schimbărilor în strategiile entităţii.
Data intrării în vigoare

84. Acest Standard Internaţional de Contabilitate intră în vigoare pentru
situaţiile financiare aferente perioadelor începând de la 1 iulie 1998.
Se încurajează aplicarea acestui Standard anterior acestei date. Dacă
o entitate aplică acest Standard pentru situaţiile financiare aferente
perioadelor începând înaintea datei de 1 iulie 1998 înlocuind IAS 14,
entitatea va prezenta acest fapt. Dacă situaţiile financiare includ
informaţii comparative pentru perioade precedente datei de intrare în
vigoare sau a adoptării voluntare mai devreme a acestui Standard, se
cere, dacă este posibil, refacerea datelor segmentului inclus pentru a
se conforma prevederilor acestui Standard, în care caz entitatea va
prezenta acest fapt.
327 33
IAS 14
Anexa A
Arbore decizional pentru explicarea
definiţiei segmentului
Această Anexă însoţeşte, dar nu face parte integrantă din IAS 14. Scopul
acestei anexe este de a ilustra aplicarea paragrafelor 27-43
Satisfac segmentele reflectate în sistemul de raportare al cadrelor de conducere definiţiile

segmentelor de activitate sau ale segmentelor geografice descrise în paragraful 9? [para 31]
DA NU
Utilizarea segmentelor raportate consiliului
Satisfac unele segmente de raportare
directorilor ca şi segmente ale afacerii sau
definiţiile din paragraful 9? [para 27]
segmente geografice. [para 27]
NU DA
Pentru segmentele ce nu satisfac definiţiile, mergi la nivelul Acele segmente pot fi
următor al segmentării interne care raportează informaţia pentru produse/ segmenteraporatabile.
linii de servicii sau geografice. [para 32]
Realizează două sau mai multe segmente interne performanţă similară DA

pe termen lung şi sunt similare din punct de vedere al factorilor din Pot fi combinate ca un singur segment de raportare. [para 34]
paragraful 9 ? [para 34]
NU Există o bază rezonabilă pentru a
Câştigă segmentul majoritatea NU Alegeîntreprinderea să-l trateze NU combina segmentele vânzărilor
veniturilor sale de la clienţi externi ? ca pe un segment raportabil ? şi de cumpărare? [para 41]
[para 35] [para 41] NU DA
DA
DA Segmentul vânzărilor devine Combină. [para 41]
un element de reconciliere nealocat.
[para 41]
Depăşeşte segmentul pragurile
cantitative? [para 35]
DA Acest segment este un

NU segment raportabil.
a.Acest segment poate fi raportat separat în ciuda dimensiunii lui.

b.Acest segment poate fi combinat cu unul sau mai multe segmente similare ce se află sub praguri.
c.Dacă nu este raportat separat sau combinat, este un element de reconciliere nealocat. [para 36]
Depăşeşte venitul extern total pe segment 75% din NU Identificarea segmentelor adiţionale până se atinge 75% din
cel consolidat? [para 37] prag. [para 37]
326 34
IAS 14
Anexa B
Prezentări de informaţii ilustrative

pe segment
Această Anexă însoţeşte, dar nu face parte integrantă din IAS 14.
Programul şi notele corespunzătoare prezentate în această Anexă ilustrează

prezentările pe segment, pe care le solicită acest Standard pentru o entitate
multinaţională ce are o activitate diversificată. Acest exemplu este complex
pentru a ilustra cât mai multe din prevederile acestui Standard. În scopuri
ilustrative, exemplul prezintă date comparative pe doi ani. Datele despre
segment sunt necesare pentru fiecare an pentru care este prezentat un set
complet de situaţii financiare.
327 35
IAS 14
326 36
IAS 14
Nota 4 - Segmentele geografice şi de activitate (toate sumele sunt în

milioane)
Segmentele de activitate: în scopuri manageriale, entitatea este organizată

având o structură internaţională divizată în trei clase majore de activitate –
produse din hârtie, papetărie şi activitate de publicare - fiecare condusă de un
vicepreşedinte. Diviziunile sunt baza pe care raportează societatea informaţia
primară pe segmente. Segmentul de producere a hârtiei produce o gamă largă
de hârtie de scris şi tipografică. Segmentul de papetărie produce etichete,
creioane, markere şi, de asemenea, distribuie consumabile produse de alţii.
Segmentul de publicare creează şi vinde sisteme de îndosariere, volume
legate şi produse cd-rom în domeniul impozitării, juridic şi al contabilităţii.
Alte activităţi de exploatare includ dezvoltarea de software de calculatoare
pentru aplicaţii specializate pentru clienţi neafiliaţi, transformarea unor foste
exploatări forestiere în zone de agrement. Informaţiile financiare cu privire la
segmentele de activitate sunt prezentate în tabelul A.
Segmentele geografice: cu toate că acele trei diviziuni ale Companiei sunt

conduse pe o bază internaţională, ele activează în patru zone geografice
principale ale lumii. În Marea Britanie, ţara de origine, Compania produce şi
vinde o gamă largă de produse din hârtie şi consumabile. În plus, toate
operaţiunile de publicare şi de dezvoltare a software-ului de calculatoare ale
Companiei sunt conduse din Marea Britanie, cu toate că volumele legate şi
produsele cd-rom sunt vândute peste tot în Marea Britanie şi în Europa de
Vest. În Uniunea Europeană, Compania produce şi vinde consumabile şi
articole de birotică în următoarele ţări: Franţa, Belgia, Germania şi Olanda.
Operaţiunile din Canada şi Statele Unite ale Americii sunt similare în esenţă
şi constau în fabricarea hârtiei şi a hârtiei tipografice şi sunt vândute în
întregime în cele două ţări. Majoritatea celulozei provine din terenurile
deţinute de Companie în cele două ţări. Operaţiunile din Indonezia includ
producerea celulozei şi fabricarea de hârtie de scris şi tipografică, a
consumabilelor, din care majoritatea sunt vândute în afara Indoneziei, atât
celorlalte segmente ale Companiei, cât şi clienţilor externi.
Vânzările pe piaţă: următorul tabel indică distribuţia vânzărilor consolidate

ale Companiei, clasificată pe pieţe geografice, indiferent unde sunt produse
bunurile:
327 37
IAS 14
Venitul din vânzări

după piaţa geografică
20x2 20x1
Marea Britanie 19 22
Alte ţări din Uniunea Europeană 30 31
Canada şi S.U.A. 28 21
Mexic şi America de Sud 6 2
Asia de Sud-Est (în principal Japonia şi Taiwan ) 18 14
101 90
Activele şi intrările de imobilizări corporale, precum şi activele necorporale

pe zone geografice: tabelul următor prezintă valoarea contabilă a activelor
segmentului şi adăugirile la imobilizări corporale, ca şi activele necorporale
în funcţie de zonele geografice în care acestea sunt localizate:
Valoarea contabilă Adăugiri la imobilizări

a activelor corporale
segmentului şi activele necorporale
20x2 20x1 20x2 20x1
Marea Britanie 72 78 8 5
Alte ţări din U.E. 47 37 5 4
Canada şi S.U.A. 34 20 4 3
Indonezia 22 20 7 6
175 155 24 18
Venitul şi cheltuielile pe segment: în Belgia, hârtia şi produsele consu-

mabilele sunt fabricate în facilităţi combinate şi sunt vândute de un personal
de vânzare combinat. Veniturile şi cheltuielile comune sunt alocate celor două
segmente de activitate. Toate celelalte venituri şi cheltuieli pe segmente sunt
direct atribuibile segmentelor.
Activele şi datoriile pe segmente: activele segmentului includ toate activele

din exploatare utilizate într-un segment şi constau în principal din exploatarea
numerarului, creanţelor, stocurilor şi imobilizărilor corporale, după deducerea
reducerilor şi provizioanelor. În timp ce majoritatea acestor active pot fi
direct atribuite segmentelor individuale, valoarea contabilă a anumitor active
folosite în comun de două sau mai multe segmente este alocată segmentelor
în mod rezonabil. Datoriile segmentului includ toate datoriile acestuia şi
constau în principal din conturi, salarii, impozitele plătibile în mod curent şi
326 38
IAS 14
obligaţiile angajate. Activele şi datoriile segmentului nu includ impozitele

amânate.
Transferurile intersegment: venitul segmentului, cheltuielile segmentului şi

rezultatul segmentului includ transferuri între segmente de activitate şi
segmente geografice. Astfel de transferuri sunt contabilizate la preţurile
comerciale aplicate clienţilor externi pentru bunuri similare. Acele transferuri
sunt eliminate în consolidare.
Element extraordinar: vânzările de consumabile clienţilor externi în 20x2 au

fost afectate în mod negativ de o grevă de durată a muncitorilor din transpor-
turi, din Marea Britanie, care a întrerupt transportul produselor pentru 4 luni.
Compania estimează că vânzările de consumabile s-au ridicat aproximativ
doar la jumătate din cât ar fi trebuit să fie în mod normal pe 4 luni.
Investiţii în asocieri prin metoda punerii în echivalenţă: Compania deţine 40

la sută din capitalul EuroPaper, Ltd., un fabricant specializat de hârtie, cu
operaţii în special în Spania şi Marea Britanie. Investiţia este contabilizată
prin metoda punerii în echivalenţă. Cu toate că profitul net din investiţia şi
acţiunile companiei la EuroPaper sunt excluse din activele segmentului şi
venitul segmentului, ele sunt prezentate separat în comun cu datele despre
segmentul producţiei de hârtie. Compania deţine, de asemenea, câteva mici
investiţii prin metoda punerii în echivalenţă în Canada şi S.U.A., ale căror
operaţii nu sunt similare nici unuia dintre cele trei segmente de activitate.
Pierderi extraordinare: aşa cum este prezentat mai pe larg în nota 6, Compa-
nia a suferit o pierdere neasigurată de 3 milioane, cauzată de distrugerile
cauzate de un cutremur asupra unei fabrici din Belgia, în noiembrie 20x1.
327 39
IAS 14
Anexa C
Sinteză a prezentării cerute
Această Anexă însoţeşte, dar nu face parte integrantă din IAS 14. Scopul ei
este să sintetizeze prezentările solicitate de paragrafele 49-83 pentru fiecare
dintre cele trei posibile formate primare de raportare pe segmente.
[¶xx] se referă la paragraful xx din Standard.

FORMATUL PRIMAR FORMATUL PRIMAR SUNT FORMATUL PRIMAR SUNT
SUNT SEGMENTELE SEGMENTELE GEOGRAFICE SEGMENTELE GEOGRAFICE
DE ACTIVITATE DUPĂ LOCALIZAREA DUPĂ LOCALIZAREA
ACTIVELOR CLIENŢILOR
Prezentări primare Prezentări primare Prezentări primare
solicitate: solicitate: solicitate:
Venitul de la clienţi externi Venitul de la clienţi externi Venitul de la clienţi externi
pe segmentul de activitate după poziţia activelor [¶51] după poziţia clienţilor [¶51]
[¶51]
Venitul din tranzacţii cu alte Venitul din tranzacţii cu alte Venitul din tranzacţii cu alte
segmente pe segmentul de segmente după poziţia acti- segmente după localizarea
activitate [¶51] velor [¶51] clienţilor [¶51]
Rezultatul segmentului pe Rezultatul segmentului după Rezultatul segmentului după
segmentul de activitate [¶52] poziţia activelor [¶52] poziţia clienţilor [¶52]
Suma de bază a activelor Valoarea contabilă a acti- Valoarea contabilă a activelor
segmentului pe segmentul de velor segmentului după po- segmentului după poziţia
activitate [¶55] ziţia activelor [¶55] clienţilor [¶55]
Datoriile segmentului pe Datoriile segmentului după Datoriile segmentului după
segmentul de activitate[¶56] poziţia activelor[¶56] poziţia clienţilor[¶56]
Costul de achiziţie al Costul de achiziţie al Costul de achiziţie al
imobilizărilor corporale şi imobilizărilor corporale imobilizărilor corporale şi
activelor necorporale pe seg- după poziţia activelor [¶57] necorporale după poziţia
mentul de activitate [¶57] clienţilor [¶57]
Deprecierea şi amortizarea Deprecierea şi amortizarea Devalorizarea şi amortizarea
cheltuielilor pe segmentul de cheltuielilor, după poziţia cheltuielilor după poziţia
activitate [¶58] activelor [¶58] clienţilor [¶58]
Cheltuieli nemonetare, altele Cheltuieli nemonetare, altele Cheltuieli nemonetare, altele
decât deprecierea şi decât deprecierea şi decât deprecierea şi
amortizarea pe segmentul de amortizarea după poziţia amortizarea după poziţia
activitate [¶61] activelor [¶61] clienţilor [¶61]
Partea de profit net sau Partea de profit net sau Partea de profit net sau
pierdere [¶64] şi investiţiile pierdere [¶64] şi investiţiile pierdere [¶64] şi investiţiile
în [¶66] asocieri prin metoda în [¶66] asocieri prin metoda în [¶66] asocieri prin metoda
punerii în echivalenţă, sau punerii în echivalenţă, sau punerii în echivalenţă, sau
asocieri pe segmentul de asociaţii după segmentul de asocieri după segmentul de
activitate (dacă majoritatea activitate (dacă majoritatea activitate (dacă majoritatea
face parte dintr-un singur face parte dintr-un singur face parte dintr-un singur
segment de activitate) segment de activitate) segment de activitate)
Reconcilierea venitului, re- Reconcilierea venitului, re- Reconcilierea venitului, re-
zultatului, activelor şi dato- zultatelor, activelor şi dato- zultatului, activelor şi da-
riilor pe segmentul de riilor [¶67] toriilor [¶67]
activitate [¶67]
FORMATUL PRIMAR FORMATUL PRIMAR FORMATUL PRIMAR
326 40
IAS 14
SUNT SEGMENTELE SUNT SEGMENTELE SUNT SEGMENTELE

DE ACTIVITATE GEOGRAFICE DUPĂ GEOGRAFICE DUPĂ
POZIŢIA ACTIVELOR POZIŢIA CLIENŢILOR
Prezentări secundare Prezentări secundare Prezentări secundare
solicitate: solicitate: solicitate:
Venitul de la clienţi externi Venitul de la clienţi externi Venitul de la clienţi externi
după locaţia clienţilor [¶69] după segmentul de activitate după segmentul de activitate
[¶70] [¶70]
Valoarea contabilă a acti- Valoarea contabilă a acti- Suma de bază a activelor
velor segmentului după po- velor segmentului după seg- segmentului după segmentul
ziţia activelor [¶69] mentul de activitate [¶70] de activitate [¶70]
Costul de achiziţie al Costul de achiziţie al Costul de achiziţie al
imobilizărilor corporale şi imobilizărilor corporale şi imobilizărilor corporale şi al
necorporale după poziţia necorporale după segmentul altor imobilizări după seg-
activelor [¶69] de activitate [¶70] mentul de activitate [¶70]
Venitul de la clienţi externi -
după poziţia geografică a
clienţilor, dacă este diferită
de poziţia activelor [¶71]
Suma de bază a activelor
segmentului după poziţia
activelor, dacă este diferită de
poziţia clienţilor [¶72]
Costul de achiziţie al
imobilizărilor corporale şi
necorporale după poziţia
activelor, dacă este diferită de
poziţia clienţilor [¶72]
Alte prezentări cerute: Alte prezentări cerute: Alte prezentări cerute:
Venitul pentru oricare seg- Venitul pentru oricare seg- Venitul pentru oricare seg-
ment de activitate sau geo- ment de activitate sau geo- ment de activitate sau geo-
grafic, al cărui venit extern grafic, al cărui venit extern grafic, al cărui venit extern
este mai mare de 10 pro- este mai mare de 10 pro- este mai mare cu 10 procente
cente din venitul entităţii, cente din venitul entităţii, din venitul entităţii, dar nu
dar nu este un segment dar nu este un segment este un segment raportabil,
raportabil, deoarece majori- raportabil, deoarece majori- deoarece majoritatea
tatea veniturilor sale provin tatea veniturilor sale provin veniturilor sale provin din
din transferuri interne [¶74] din transferuri interne [¶74] transferuri interne [¶74]
Baze de evaluare a trans- Baza de evaluare a trans- Baza de evaluare a trans-
ferurilor intersegment şi a ferurilor intersegment şi a ferurilor intersegment şi a
oricăror schimbări cuprinse oricăror schimbări cuprinse oricăror schimbări cuprinse
[¶75] [¶75] [¶75]
Schimbări în politicile con- Schimbări în politicile con- Schimbări în politicile con-
tabile ale segmentului [¶76] tabile ale segmentului [¶76] tabile ale segmentului [¶76]
Tipuri de produse şi servicii Tipuri de produse şi servicii Tipuri de produse şi servicii
în fiecare segment de acti- în fiecare segment de acti- în fiecare segment de acti-
vitate [¶81] vitate [¶81] vitate [¶81]
Compoziţia fiecărui segment Compoziţia fiecărui segment Compoziţia fiecărui segment
geografic [¶81] geografic [¶81] geografic [¶81]
327 41

17 IAS 14 Final 2004

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

17 IAS 14 Final 2004

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

IAS 14

Standardul Internaţional de Contabilitate 14

Această versiune include amendamente care rezultă din IFRS-uri noi şi

Standardul Internaţional de Contabilitate 14 Raportarea pe segmente (IAS

IN3.IAS 14 iniţial cere ca informaţia să fie raportată pe segmente ale

IN4.IAS 14 iniţial cere ca aceeaşi cantitate de informaţii să fie raportată atât

IN5.IAS 14 iniţial nu specifica dacă informaţia pe segment trebuie întocmită

IN6.IAS 14 iniţial a permis existenţa diferenţelor între entităţi în definiţia

IN7.IAS 14 (revizuit) cere “simetrie” în ceea ce priveşte includerea

IN8.IAS 14 iniţial nu menţiona dacă segmentele ce sunt considerate prea mici

IN9.IAS 14 iniţial nu menţiona dacă segmentele geografice trebuie să fie

IN10.IAS 14 iniţial cere patru elemente informaţionale principale atât pentru

(b) rezultatul pe segment;

(c) activele pe segment angajate; şi

(d) baza de stabilire a preţului între segmente.

Pentru formatul primar de raportare pe segmente al unei entităţi

(a) datoriile pe segment;

(b) costul imobilizărilor corporale şi al activelor necorporale achi-

(c) cheltuielile cu amortizarea;

(d) cheltuielile nemonetare, altele decât cele cu amortizarea; şi

Pentru baza secundară a unei entităţi de raportare pe segmente, IAS 14

IN11.IAS 14 iniţial nu menţiona dacă informaţia pe segment aferentă

IN12.IAS 14 (revizuit) cere ca în cazul în care venitul total provenit de la

IN13.IAS 14 iniţial permitea folosirea unei metode diferite de stabilire a

IN14.IAS 14 (revizuit) cere prezentarea informaţiilor asupra venitului pentru

(a) să înţeleagă mai bine performanţele anterioare ale entităţii;

(b) să evalueze mai bine riscurile şi beneficiile entităţii; şi

Multe entităţi furnizează grupe de produse şi servicii sau operează în zone

2. Un set complet de situaţii financiare cuprinde bilanţul, contul de profit şi

ficările capitalurilor proprii şi anexe, după cum este reglementat în IAS 1,

2. Prezentul Standard se va aplica de către entităţi ale căror titluri de

3. Dacă o entitate, ale cărei titluri nu sunt tranzacţionate public, întocmeşte

4. Dacă o entitate, ale cărei titluri nu sunt tranzacţionate public, alege să

5. Dacă un singur raport financiar conţine atât situaţii financiare

6. Similar, dacă un raport financiar singular conţine atât situaţii

8. Următorii termeni sunt utilizaţi în prezentul Standard cu semnificaţiile

Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de

Politicile contabile sunt principiile, metodele, convenţiile, regulile şi

Venitul din activităţile curente este creşterea brută a beneficiilor

Definiţii ale segmentului de activitate

Un segment de activitate este o componentă distinctă a unei entităţi ce

(b) natura proceselor de producţie;

(c) tipul sau clasa de clienţi pentru produse, sau servicii;

(d) metodele utilizate pentru distribuirea produselor sau furnizarea

(e) dacă este posibil, caracterul mediului economic, de exemplu,

Un segment geografic este o componentă distinctă a unei entităţi, ce

(a) similaritatea condiţiilor economice şi politice;

(b) legătura între operaţiile din diferite zone geografice;

(c) apropierea operaţiilor;

(d) riscuri speciale asociate operaţiilor dintr-un domeniu specific;

(e) reguli de control privind schimbul valutar; şi

(f) riscurile valutare aferente.

Un segment raportabil este un segment de activitate sau un segment

10. Factorii din paragraful 9 pentru identificarea segmentelor de activitate şi a

11. Un singur segment de activitate nu include produse şi servicii cu riscuri

13. Sursa predominantă de riscuri afectează modul în care majoritatea

bunurile sau de unde provin serviciile), cât şi de localizarea pieţelor

(b) localizarea pieţelor de desfacere şi a clienţilor.

14. Structura organizatorică şi de raportare financiară internă a unei entităţi

15. Determinarea componenţei unui segment de activitate sau a unui

Venitul pe segment este venitul raportat în contul de profit şi pierdere

(b) venituri din dobânzi sau dividende, inclusiv dobânzi încasate în

(c) câştigurile din vânzarea investiţiilor financiare sau câştigurile