You are on page 1of 31

CUPRINS: Capitolul 1

Descriere comerciala Sisteme de achitizii de date

Capitolul 2
Scheme: Schema electrica Schema bloc mare a sistemului de achizitie de date Schema bloc a unitatii de afisare Blocuri descrise

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE”

Descriere comerciala

Proiectul prezinta un circuit care are in componenta sa patru microcontrolere Atmega fabricate de producatorul Atmel. Corporatia Atmel este un lider mondial în proiectarea și fabricarea de microcontrolere si solutii capacitive de tip „touch”. Atmel AVR 8 - biți și 32-biți, microcontrolere oferă o combinație unică de performanta, eficienta energetica, precum și flexibilitatea designului. Optimizate pentru a fi in pas cu nevoile pieței, acestea sunt bazate pe arhitectura industria cea mai eficientă. Nu există alte microcontrolere care sa ofere performanțe de calcul si eficiență energetică mai bună. Industria de vârf a instrumentelor de dezvoltare ne ofera sprijin in proiectare si ne permite să obținețim o introducere pe piață mai rapida. Familia AVR ne permite sa utilizam cunoștințele la îmbunătățirea produselor și extinderea la noi piețe eficiente din punctul de vedere al costului. Proiectul contine un modul principal “master” si trei module secundare “slave”. Circuitul este proiectat sa masoare temperatura mediului, tensiunea electrica si intensitatea fasciculului de lumina. Toate aplicațiile în care se utilizează microcontrolere fac parte din categoria așa ziselor sisteme încapsulate - integrate (“embedded systems”), la care existența unui sistem de calcul incorporat este (aproape) transparentă pentru utilizator. Ca un exemplu din industria de automobile (automotive industry), unde numai la nivelul anului 1999, un BMW seria 7 utiliza 65 de microcontrolere, iar un Mercedes din clasa S utiliza 63 de microcontrolere.

1

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE”

Sistem de achizitii de date
Achiziţia datelor reprezintă colectarea de informaţii ce descriu o anumită situaţie. Datele reflectă ce se întâmplă în această situaţie, in funcţie de o serie de condiţii, care pot fi constante sau variabile, variabile în mod ordonat sau aleator. Distribuţia datelor implică generarea de semnale de ieşire, ca răspuns la datele de intrare. Functiile ce trebuiesc asigurate de sistemele de achizitii: - convertirea fenomenului fizic in marime ce poate fi masurata; - preluarea semnalelor generate de senzori in scopul extragerii de informatii; - analiza si prelucrarea datelor, prezentarea intr-o forma utilizabila. Structura sistemelor de achizitie de date:

Senzor Sistem de prelucrare date Software de Achizitie / Analiza de date

Fenome n Fizic

Conditionare semnal

Hardwar e de achizitie

Elemente de executie

1. Senzori si traductoare: Senzorii, şi traductoarele în care aceştia sunt incluse, au rolul de a prelua informaţia primară referitoare la mărimile măsurate (achiziţionate) din sistem, mărimi care sunt în general de natură neelectrică şi de a converti această informaţie într-o mărime de natură electrică. Clasificare dupǎ ieşirea asiguratǎ:
2

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” . 2.pentru semnale care variaza rapid: bandǎ largǎ.Digitale (ex: comutatori) .frecvenţa de achiziţie: sǎ permitǎ achiziţia pe frecvenţa maximǎ de eşantionare. 3 .amplitudinea ieşirii: .oferǎ de obicei plaja 0-20mA sau 4-20mA (varianta 4-20mA eliminǎ problemele de conectare). Banda de trecere: semnalele mǎsurate sunt variabile în timp. folosind un rezistor de înalta precizie (0. pe curent/tensiune: Senzori pe current: . . Iesire de tip digital/analogic.Analogice Clasificare dupǎ tipul conversiei: .compatibilizare între ieşire senzor şi hardware achiziţie Amplificare: .01 – 0.pentru semnale care variaza lent: bandǎ joasǎ.aplicata de obicei daca iesirea senzorului <100mV modificǎ rezoluţia. Senzori pe tensiune (cei mai folositi): Alesi în funcţie de: .03%) – ales în functie de Uintrare permis de placa de achiziţie.dacǎ depǎşeste gama permisǎ la intrare de placa de achiziţie (+. ‚ . . Izolare: ‚ . 2. se va folosi o retea rezistiva de divizare. va fi amplificat.curentul se va transforma in tensiune înainte de conversie. . . Filtrare: ‚ .eliminare tensiuni tranzitorii înalte.daca amplit <mV. .pentru medii zgomotoase.eliminare/reducere zgomote ⇒filtre trece jos pentru semnale ce variaza lent.ce mǎrime fizicǎ este convertitǎ în mǎrime electricǎ Criterii de selecţie traductor: 1.10V). ⇒filtre antialising pentru semnale cu variatii bruste. Elemente de condiţionare a semnalelor: .

PC Structura unui sistem PC inclus într-un sistem de achiziţie este similară unui calculator de uz general.pentru senzori care solicitǎ sursa externa de excitaţie: termistori cu rezistenta de divizare. 4.controlează frecventa de achiziţie.pentru mǎsurarea mai multor semnale lent variabil afecteaza frecventa maxima de achiziţie. . Software achiziţie În soft-ul de achiziţie sunt incluse drivere specifice elementelor hard incluse în sistemul de achiziţie şi programe de aplicaţie.gestionare date 4 .UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” ‚ . 8259.eliminarea situatiilor cand potenţialul masa pentru hardware achiziţie si senzor diferǎ. Ca urmare acesta va conţine procesor. Software-ul de aplicaţie controlează achiziţia şi prelucrarea specifică a datelor. elaborarea şi transmiterea comenzilor pentru elementele de execuţie. spaţiu disc.citeşte/scrie date de la placǎ. . . 3. . DMA. ca în figura: Fig. DMA.3. Multiplexare . CLK.integrează achiziţia cu resursele PC (Întreruperi.acces la mai multe plǎci. memorie. Excitatie . 2. Componenţa soft-ului de achiziţie şi poziţionarea acestuia Driverele controlează funcţionarea elementelor componentelor hardware ale sistemului de achiziţie şi au funcţiile: . prezentarea acestora către operatorul uman şi realizează: . Soft-ul reprezintă interfaţa logică între hardware şi utilizator. bus-uri pentru transfer date. memorie) si sistemele de condiţionare.acces la multiple IN/OUT pe placa .

Hardware de achizitie .are ca principală sarcină compatibilizarea informaţiei obţinute de la elementele primare de măsură cu calculatorul numeric şi cuplarea cu acesta.). precum şi transmiterea comenzilor elaborate de sistemul de calcul pe baza informaţiilor furnizate către elementele de execuţie. Principalele caracteristici ale plăcilor de achiziţie ce trebuie avute în vedere la alegerea unei plăci de achiziţie sunt: Intrări analogice (AI) Ieşiri analogice (AO) Intrări numerice (DI) Ieşiri numerice (DO) Intrări de temporizare (Timere) 5 .UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” .afişări grafice . 5. Partea hardware a sistemului de achiziţie este constituită din plăci de achiziţie date. plăci ce pot fi montate pe slot-urile calculatorului sau pot fi externe şi cuplate cu calculatorul pe interfeţele standard (interfaţa paralelă standard.prelucrǎri. USB. et.

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” 6 .

generarea automată a rapoartelor prin afisarea temperaturii şi declanşarea unei alarme sonore la depasirea limitei. dar unitatea centrală este tot de tip RISC.Utilizarea unui microcontroler constituie o soluţie prin care se poate reduce dramatic numărul componentelor electronice precum şi costul proiectării şi al dezvoltării unui produs. SENZOR TEMPERATURA Descriere generala: Parametrii sunt masuraţi cu un senzor de tip LM35 cu ieşire digitală.UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” Hardware Design Schema placii de baza in care componenta cea mai importanta. Este legat la computer pe o magistrala RS232 si alimentat prin port USB.Programul de calculator asigură culegerea datelor. cu cuvântul de date de 8 biţi. microprocesorul Atmega16 este un microcircuit care incorporează o unitate centrală (CPU) şi o memorie împreună cu resurse care-i permit interacţiunea cu mediul exterior. 7 .Este bazat pe o arhitectură diferită. care a fost programata.

Se vor folosi :    afişaje cu leduri cu anod sau catod comun. 8 . Temperaturile se vor afişa in grade C. Avertizarea sonora se realizeaza printr-un speaker.Afisarea se realizeaza cu ajutorul a 2 elemente cu 7 segmente. traductori de temperatura LM35. Afişajul conţine de asemenea 2 leduri ce indica modul de afişare(real sau setare). microcontroler Atmega 16.UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” Implementarea se va face cu ajutorul unui microcontroller Atmega16 si a unui senzor de temperatura LM35.

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” Schema senzor temperatura Senzorul de temperatura Seriile LM35 sunt circuit-integrat de precizie cu senzori de temperatura senzori. a căror producţie de tensiune este direct proporţională cu temperatura Celsius (centigrad). Cod sursa: // LCD module connections sbit LCD_RS at RC4_bit. 9 . Astfel LM35 are un avantaj fata de sensori liniari de temperatura calibrati in ° Kelvin.

sbit LCD_D6 at RC2_bit. sbit LCD_D5 at RC1_bit. // Define Messages char message0[] = "LCD Initialized". sbit LCD_D4 at RC0_bit. sbit LCD_D7 at RC3_bit. // String array to store temperature value to display 10 . sbit LCD_EN_Direction at TRISC5_bit.UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” sbit LCD_EN at RC5_bit. sbit LCD_D6_Direction at TRISC2_bit. sbit LCD_RS_Direction at TRISC4_bit. char message1[] = "Room Temperature". sbit LCD_D4_Direction at TRISC0_bit. // End LCD module connections // Back Light Switch connected to RA1 sbit BackLight at RA1_bit. sbit LCD_D5_Direction at TRISC1_bit. sbit LCD_D7_Direction at TRISC3_bit.

temp_value. else tempC[0] = ' '. temp_fraction. signed int tempinF.0". // Extract tens digit tempC[2] = (tempinC/10)%10 + 48. tempinC. void Display_Temperature() { // convert Temp to characters if (!C_Neg) { if (tempinC/1000) // 48 is the decimal character code value for displaying 0 on LCD tempC[0] = tempinC/1000 + 48. // Variables to store temperature register values unsigned int temp_whole. } tempC[1] = (tempinC/100)%10 + 48. unsigned short C_Neg=0. TempH. TempL.UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” char *tempC = "000. // Extract ones digit 11 . char *tempF = "000. F_Neg=0.0".

tempF[4] = tempinF%10 + 48.UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” // convert temp_fraction to characters tempC[4] = tempinC%10 + 48. if (!F_Neg) { if (tempinF/1000) tempF[0] = tempinF/1000 + 48. 1. } 12 . tempC). tempF). 10. else tempF[0] = ' '. } tempF[1] = (tempinF/100)%10 + 48. // print temperature on LCD Lcd_Out(2. // Extract tens digit // print temperature on LCD Lcd_Out(2. // Extract tens digit tempF[2] = (tempinF/10)%10 + 48.

Rest O/P's ANSEL = 0b00000000. INTCON. // Initialize LCD Lcd_Cmd(_LCD_CLEAR). // RA2. PORTA = 0b00000000. Lcd_Init().INTF = 0. // Start with Everything Low CMCON0 = 0b00000111.UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” // ISR for LCD Backlight void interrupt(void){ if (INTCON. RA3 Inputs. TRISA = 0b00001100. // Toggle Backlight Delay_ms(300) . // Clear interrupt flag before exiting ISR } } void main() { TRISC = 0x00 .INTF == 1) // Check if INTF flag is set { BackLight =~BackLight. // CLEAR display Lcd_Cmd(_LCD_CURSOR_OFF). // Start with Everything Low PORTC = 0b00000000. // Cursor off 13 .

'F').15.223).message0).message1). Lcd_Chr(2.223). // Clear INTEDG. // Write message1 in 1st row // Print degree character Lcd_Chr(2. Lcd_Out(1.1. // Interrupt Setup OPTION_REG = 0x00. Delay_ms(1000).UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” BackLight = 1.GIE = 1. Lcd_Chr(2. External Interrupt on falling edge INTCON.7.INTE = 1.1. Lcd_Out(1. // different LCD displays have different char code for degree // if you see greek alpha letter try typing 178 instead of 223 Lcd_Chr(2. // Clear interrupt flag prior to enable INTCON. // enable Global interrupts 14 .16.INTF = 0.'C'). // enable INT interrupt INTCON.6.

5).GIE = 1. // Negative temp values are stored in 2's complement form 15 . 5. tempC[0] = '-'. 0xBE). // Onewire reset signal Ow_Write(&PORTA. 0x44). // Issue command SKIP_ROM Ow_Write(&PORTA.UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” do { //--. // check if temperature is negative if (temp_value & 0x8000) { C_Neg = 1.perform temperature reading Ow_Reset(&PORTA. Ow_Reset(&PORTA. 0xCC). 0xCC). 5. temp_value = (TempH << 8)+ TempL . 5. // Then read Byte 1 from Scratchpad TempH = Ow_Read(&PORTA. 5). 5). // Issue command SKIP_ROM Ow_Write(&PORTA. 5). // Issue command READ_SCRATCHPAD // Read Byte 0 from Scratchpad TempL = Ow_Read(&PORTA. Ow_Write(&PORTA. // Issue command CONVERT_T INTCON. // 1-wire library disables interrpts Delay_ms(600). 5.

} else temp_fraction = 0.5C temp_fraction = 5. } else C_Neg = 0. tempinF = abs(tempinF).UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” temp_value = ~temp_value + 1. } else F_Neg = 0. if (tempinF < 0) { F_Neg = 1. if(C_Neg) { tempinF = 320-9*tempinC/5. tempinC = temp_whole*10+temp_fraction. tempF[0] = '-'. if (temp_value & 0x0001){ // LSB is 0. 16 . } else tempinF = 9*tempinC/5 + 320. // Get temp_whole by dividing by 2 temp_whole = temp_value >> 1 .

} while(1).UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” //--.Format and display result on Lcd Display_Temperature(). } Adaptorul de semnal 17 .

Rezultatul conversiei pentru un nivel de tensiune de 0V este ADC = 0x00 iar pentru 5V 0xFF.4=3.332V (pt -40ºC) si 3.732V (pt100ºC) aşadar excursia de tensiune va fi de 1. Circuitul de aproximaţii succesive necesita o frecventa intre 50 KHz si 200 KHz iar introducerea unei frecvente mai mari duce la scăderea preciziei.5V) si este alimentat la Vref=5V.Deoarece traductorul de temperatura LM335 are o panta de 10mV/ºK rezultă ca.4V la 5V deoarece intrarea analogica a convertorului este cuprinsa intre valorile 0…5V. In acest caz s-a ales un factor de pre-scale de 32 (ck/32 = 125 KHz). Gama intrării de mod comun poate include si masa. Scheme senzor intensitate lumina 18 .UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” Amplificatorul LT1013 este primul AO dual de precizie cu 8 pini. Ieşirea poate oscila in limita a câţiva mV de la masă. Circuitul prezintă un multiplexor de selecţie a canalului de intrare ce va fi setat in registrul ADMUX. Amplificarea acestui adaptor trebuie să fie A=ΔUf/ΔUi=5/1. Acesta va fi resetat automat la finalizare când ADIF = 1.400V. Acest adaptor are rolul de a mari excursia tensiunii de la ieşire de la 1. la capetele de scală ale termometrului (-40ºC si 100ºC) tensiunile de ieşire vor avea valorile +2. Implicit rezultatul va fi aliniat la dreapta (ADCL apoi ADCH). Ultimii 3 biţi din ADCSRA sunt destinaţi setării frecventei de eşantionare(pre-scale). Poate fi alimentat de la o singură sursă de 5V. Convertorul analog-digitaloferit de Atmega16 are următoarele caracteristici:         rezoluţie de 10 biţi precizie de ±2 LSB timp de conversie intre 13-260μs 8 canale de intrare multiplexate posibilitatea de ajustare stânga a rezultatului din registrul ADC excursia de tensiune 0-VCC moduri “Free-Running” sau conversie unica întrerupere la terminarea unei conversii Acesta primeşte pe intrarea ADC0 o tensiune VinÎ(0.. Pentru a începe o conversie se setează ADSC.5714 pe fiecare grad Celsius. Pentru a activa ADC-ul se setează bitul ADEN din registrul ADCSRA.

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” Schema filtru 19 .

sbit LCD_D4 at PORTB4_bit. sbit LCD_D7_Direction at DDB7_bit. sbit LCD_RS_Direction at DDB2_bit. sbit LCD_D4_Direction at DDB4_bit. sbit LCD_D7 at PORTB7_bit. sbit LCD_D5 at PORTB5_bit. 20 . sbit LCD_EN_Direction at DDB3_bit. sbit LCD_D5_Direction at DDB5_bit. sbit LCD_D6_Direction at DDB6_bit. sbit LCD_EN at PORTB3_bit. sbit LCD_D6 at PORTB6_bit.UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” Cod sursa: #define no_of_samples 512 sbit LCD_RS at PORTB2_bit.

} else if(avg>=530 && avg<535) { lux_value=11200.UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” static void setup(). } else if(avg>=535 && avg<540) { lux_value=12800. } else if(avg>=470 && avg<500) { lux_value=4800. } else if(avg>286 && avg<410) { lux_value=1600. do { avg=filter_adc(). unsigned int filter_adc(). unsigned int avg=0. } else if(avg>=510 && avg<520) { lux_value=8000. } else if(avg>=500 && avg<510) { lux_value=6400. void main() { unsigned int disp_avg[4]. } else if(avg>=540 && avg<545) { 21 . unsigned long lux_value=0. } else if(avg>=410 && avg<470) { lux_value=3200. if(avg>=0 && avg<=286) { lux_value=0. } else if(avg>=520 && avg<530) { lux_value=9600. setup().

6. "AVR Lux Meter"). OCR1AL=0x00. ACSR=0x80. } LongToStr(lux_value. TCNT1H=0x00. ICR1L=0x00. ADCSRA=0x00.UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” lux_value=14400. DDRD=0x00. OCR2=0x00. PORTC=0x00. TCCR1A=0x00. ADC_Init(). LCD_Out(1. DDRB=0x00. TCCR0=0x00. ASSR=0x00. delay_ms(100).disp_avg). TCCR2=0x00. }while(1). 22 .disp_avg).6. SFIOR=0x00. OCR1BL=0x00. TCNT1L=0x00. } else if(avg>=545 && avg<550) { lux_value=16000."Max Limit! "). SPCR=0x00. Lcd_Cmd(_LCD_CLEAR). TCCR1B=0x00. TCNT0=0x00. PORTD=0x00. OCR1AH=0x00. ICR1H=0x00. OCR1BH=0x00. DDRC=0x00. } else { Lcd_Out(2. Lcd_Out(2. TIMSK=0x00. TCNT2=0x00. Lcd_Cmd(_LCD_CURSOR_OFF). 1. Lcd_Init(). TWCR=0x00. } static void setup() { PORTB=0x00. UCSRB=0x00.

return tmp_value. } Schema senzor voltmetric 23 . } unsigned int filter_adc() { register float adc_value=0. sample++. unsigned int sample=0. 1. register unsigned long tmp_value=0. "Lux: "). tmp_value=(sqrt(adc_value)). } adc_value=(tmp_value/no_of_samples). delay_us(20). while(sample<no_of_samples) { adc_value=(adc_read(0)). tmp_value=(tmp_value+((unsigned long)(adc_value*adc_value))).UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” LCD_Out(2.

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” 24 .

sbit LCD_D6 at RC2_bit.volt). // PORTA All Outputs. char *volt = "00. DisplayVolt = ADC_Value * 2. unsigned int ADC_Value. sbit LCD_D6_Direction at TRISC2_bit.Message1). // Initialize LCD Lcd_Cmd(_LCD_CLEAR). sbit LCD_D5 at RC1_bit.'V'). // PORTC All Outputs TRISA = 0b00001100. Lcd_Chr(2. volt[3] = (DisplayVolt/10)%10 + 48. // Analog channel select @ AN2 ADCON1 = 0x00. void main() { ANSEL = 0b00000100. delay_ms(500). Except RA3 and RA2 Lcd_Init(). Lcd_Out(2. } // End main() 25 . sbit LCD_D7_Direction at TRISC3_bit. sbit LCD_D7 at RC3_bit.5. // End LCD module connections char Message1*+ = “DVM Project”. sbit LCD_RS_Direction at TRISC4_bit. // Disable comparators TRISC = 0b00000000.1. volt[1] = (DisplayVolt/100)%10 + 48. // Hold for 500 ms } while(1). sbit LCD_EN_Direction at TRISC5_bit. DisplayVolt. // Reference voltage is Vdd CMCON0 = 0x07 .10. // RA2/AN2 is analog input ADCON0 = 0b00001000. do { ADC_Value = ADC_Read(2). sbit LCD_D4_Direction at TRISC0_bit. // Cursor off Lcd_Out(1. sbit LCD_D5_Direction at TRISC1_bit.UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” Schema scala tensiune Cod: // LCD module connections sbit LCD_RS at RC4_bit. sbit LCD_D4 at RC0_bit. volt[0] = DisplayVolt/1000 + 48. sbit LCD_EN at RC5_bit.0". // CLEAR display Lcd_Cmd(_LCD_CURSOR_OFF).

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” 26 .

Se explica fiecare bloc parametrii -apoi se inlocuieste toata schema de achizitii cu componente si descrierea tehnica a ceea ce masuram.senzori intre cat si cat trebuie sa masoare etc) -adresa la modem se face din jumperi 3 nu 4 pentru 2 jumperi 00 01 10 -data viitoare schema electrica mare.UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” “descriere customizata la model in mare” max 4-5 pag -schema mare bloc de achizitii de date(poza vic) . Schema bloc a unitatii de afisare (DEM 16101) 27 .

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” 28 .

şi VSS este borna negativa. sau 0V. De la RB0 la RB7 RB este un al doilea port bidirecţional. VSS si VDD Acestia sunt pinii de alimentare. MCLR 29 . iar cea minimă este de 2V. cu excepţia ca există 8 biţi. avem un port cu 5 biţi direcţionali unde fiecare bit poate fi configurat ca bit de intrare sau de ieşire. Tensiunea de alimentare maximă pe care o puteţi folosi este 6V. OSC1/CLK IN şi OSC2/CLKOUT Aici conectam un ceas extern. Asta poate fi configurat ca o intrare sau ca o ieşire. Următorul număr dupa “RA” este numărul de biţi (0-4). Deci. VDD este borna pozitiva. Se comportă în exact acelaşi mod ca RA. astfel încât microcontrolerul are un fel de sincronizare.UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” De la RA0 la RA4 RA este un port bidirecţional.

Nu vom folosi asta foarte mult. Din nou. TOCK1 Acesta este un alt ceas de intrare. În condiţii normale de utilizare este conectat la linia de alimentare pozitiv. nu vom folosi aceasta functie foarte mult. Dacă PIN-ul primeste tensiune programul se poate reporni. care opereaza un temporizator intern. 30 .UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT “MICROCONTROLERE” Acest pin este folosit pentru a şterge locatii de memorie din interiorul PIC (adică atunci când vrem să-l re-program). INT Acesta este un pin de intrare care poate fi folosit pentru monitorizare. opri sau orice altă funcţie dorim. Acesta funcţionează în independent fata de ceasul microcontrolerului.