You are on page 1of 57

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Transporturi

Proiectarea unui voltmetru electronic de curent continuu

Indrumator: S.l.dr.ing. Nemtoi Mihaela

Student: Bratu Gheorghe- ragos!Grupa "#$%&

2012/2013
1

Cuprins

1. Intruducere-importanta aparatelor de masura numerice generalitati;avantaje/dezavantaje;.........................................pag. 3 2. Tema proiectului......................................................................pag. 7 3. c!ema "loc..............................................................................pag. 1#

$. %emoriu te!nic-descrierea "locurilor...................................pag. 20 &. 'reviar de calcul-calculul componentelor in (unctie de valorile ce tre"uiesc masurate...................................................................pag. $$ ). Calcul economic-estimarea costurilor componentelor.........pag. $& 7. c!ema electrica.......................................................................pag. $)

#. *ealizarea ca"lajului-te!nici de realizare.............................pag. $7 +. 'i"liogra(ie...............................................................................pag. &0

2

1. Introducere

Studiul aparatelor de măsură este deosebit de important, deoarece în zilele noastre se poate măsura pe cale electrică aproape orice mărime electrică sau neelectrică. Pentru a putea efectua o măsurătoare se stabileşte o metodă de măsurare şi se utilizează un mijloc de măsurare, adică un aparat de măsurat. Aparatele de măsură următoarele criterii: aparate analogice aparate digitale numerice! pot fi clasificate, având în vedere

 modul de afişare al rezultatului măsurării

Aparatele digitale numerice! se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete discontinua!.  Avantaje: " elimina erorile de citire erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de parala#a!$ " precizia de masurare foarte mare %&"'(%&")!, dependent de numarul cifrelor afisate cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare!$ " sensibilitatea foarte buna$ " evaluare rapida a valorii marimii masurate$ "comoditate in efectuarea masurarilor$ " viteza mare de masurare sute de masurari pe secunda!$ " comutare automata pe domeniul de masurare$ " posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor$ " posibilitatea automatizarii procesului de masurare$ "posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta,fara erori suplimentare$ - posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate. 3

 *ezavantaje: " comple#itate mare$ " cost ridicat. +oltmetrul electronic e#ista in doua variante constructive : analog si respective numeric. ,n functie de valoarea masurata sunt: a! voltmetru de c.c , care masoara nivelul tensiunii continue de intrare -!$ b! voltmetru de c.a , care pot fi : " de valoare medie masoara -med! " de valoare de varf masoara -ma#! " de valoare efectiva masoara -ef! "de valoare efectiva pentru intrare sinusoidala masoara -med si afiseaza -ef, avand in vedere relatia dintre cele doua marimi cand semnalul de la intrare este sinusoidal!. ,n circuitele de curent continuu si de curen alternativ tensiunile care depasesc %.%&&&& + cu voltmetre. +oltmetrele se leaga in circuitele de masurare in paralel cu punctele intre care se masoara tensiunea.

,n functie de valorea tensiunii de masurat voltmetrele se conecteaza direct sau in serie cu o rezistenta aditionala. 0egarea directa in circuit a voltmetrelor este posibila numai daca curentul de masurat poate trece inegral prin dispozitivul de masurat fara sa"l deterioreze. 1urentii si tensiunile foarte mari se masoar cu ampermetrele si voltmetrele prin intermediul transformatoarelor de masurat.

/ig. %

Voltmetru numeric lucreaza pe un principiu asemanator cu al unui aparat de tip frecventmetru.cronometru, cu deosebirea ca include si un convertor analog"numeric 1A2!, care 4

transforma tensiunea de masurat -#! intr"un interval de timp sau intr" o frecventa . Sc3ema functionala a unui voltmetru numeric este prezentata in fig %. . 4ensiunea de masurat -# ,este aplicata unui bloc de conditionare de semnal, *4.A$ acesta este similar celui folosit la voltmetrele electronice analogice . 1u divizorul de tensiune *4, se prescriu gamele tensiunii nominale, -#n! in succesiune decadica tipic: &,5$ 5$ 5&$ 5&& +!, iar amplificatorul de intrare A, aduce -# la nivelul cerut de blocul de esantionare si adapteaza impedanta acestuia la cea de iesire din divizorul *4. ,n plus, blocul *4.A imbunatateste si imunitatea la zgomote prin punerea dupa 6t a unui /47!. -# este apoi esantionat pe durata 6t! pentru a asigura stationaritatea lui -#, sunt trecute printr"un amplificator tampon A4 , al carui rol este de a adapta impedanta de iesire a circuitului de esantionare si memorare, la impedanta de intrare al convertorului A.2. 1omanda operatiilor intregului aparat esantionare, conversie, memorare, afisare! este asigurata de un bloc de comanda, pilotat de catre generatorul de tact 89$ acest bloc include si un divisor de frecventa */ , cu ajutorul caruia se obtine baza de timp a aparatului. 1aracteristici de intrare : a! 4ipul intrarii depinde de clasa de precizie a aparatului : " voltmetru numeric standard c:&.%! folosesc circuite de intrare cu ; borne " voltmetru de inalta precizie c:&.&% .. &.&&%! utilizeaza intrare cu circuit de garda b! 4ensiunea ma#ima admisa pe intrare este valoarea ma#ima a tensiunii ce poate fi aplicata intre bornele de intarre sau intre una dintre acestea si masa in conditii normale de functionare. c! ,njectia de paraziti in obiectul de masura : tensiunile parazite sunt produse de catre circuitele in comutatie . 9le devin suparatoare cand operatorul face masurari in sc3eme cu dispozitive sensibile. d! 8amele de masura: sunt in succesiune decadica &.5 , 5 , 5& , 5&&, ..! . 1omutarea gamelor se poate face manual sau automat. e! Sc3imbarea automata a gamelor : permite trecerea voltmetrelor numerice de la o gama inferioara la una superioara si invers, de indata ce -# depaseste o limita prestabilita. Selectorul automat de game permite ca aparatul sa se plaseze singur in situatia optima in privinta preciziei. 1aracteristici de transfer: a! <ezolutia este cea mai mica variatie a lui -# ce paote fi citita pe o gama b! Sensibilitatea este valoarea cea mai mica a lui -# care poate fi masurata pe gama cea mai sensibila. 5

Stabilitatea pe termen scurt este abaterea ma#ima ce poate apare in indicatia voltmetrului numeric in conditii de referinta t:5. Parametrii caracteristici ai unui voltmetru digital sunt: %. intr"o anumita perioada de timp. metoda de transformare a semnalelor într"o mărime uşor de digitizat.. Pentru un aparat se defineşte o stabilitate pe termen scurt variaDia ma#imă a etalonării care poate apărea într"un interval de zale ! şi o stabilitate pe termen lung variaDia ma#imă a etalonării care poate apărea în ) luni de funcDionare !. 6 . evaluată în > din valoarea citită sau din limita superioară a domeniului respectiv. eroarea de indicare a valorii zero. interval de timp in care nu sunt admise nici un fel de reglaje. ste datorata urmatoarelor cauze : eroarea datorita rezolutiei. d! Stabilitatea este aptitudinea unui voltmetru numeric de a da o indicatie reproductibila. 9roarea suplimentara provine din variatia unui singur factor de influenta. variatia tensiunii de alimentare. C te3nica de conversie analog C digitală poate fi bazată pe: metoda de compensaDie. C eroarea de fidelitate datorată factorilor de influenDă ca: temperatura. 9roarea tolerata: se normeaza in raport cu eroarea de baza =b! si cu eroarea suplimentara =s! 9roarea de baza este eroarea intrinseca a voltmetrului numeric in conditii de referinta .c! Precizia se e#prima prin eroarea tolerate =t:a>ct de la blocuri analogice!?b>cs de la blocurile numerice! . in care marimea de masurat -# ramane constanta. semalele parazite.e#terne. zgomotelor interne. Parametrii 14 sunt specificati numai pentru voltmetrele numerice de inalta precizie. deriva referintei interioare de tensiune. B. . neliniaritati din blocurile analogice si numerice. C precizia C reprezintă cea mai mică eroare posibilă în condiDii de referinDă. ceilalti fiind mentinuti la nivele de referinta. deriva in timp si cu temperature a componentelor. la care se adaugă incertitudinea cifrei ultimului rang ± % digit !.i variatiile factorilor de influenta sa aiba un efect neglijabil asupra aparatului. 5. C numărul de domenii de măsurare poate fi variat în funcDie de atenuatoarele şi amplificatoarele din circuitul de intrare !. variaDia în timp a parametrilor componentelor !. metoda mi#tă!. 1onditiile de referinta sunt prescrise prin standarde si sunt alese a.@1 A %@1! timp de 5B ore.

ieftin de produs iar piesele component sa fie usor de obtinut si montat. acum cele mai folosite ca aparate de laborator sunt bazate pe: " convertoare A. electronic care va functiona in curent continuu."a avea & rezistente individuale la intrare.#$%$ %$#!! de "olti. au precizie ridicată şi viteză mare de lucru$ primele +2 foloseau conversie directă. C costul care este în funcDie de gradul de comple#itate al aparatului.timp cu generator de rampă !$ " 1A2 cu integrare în dublă pantă.2 cu transformare tensiune. "oltmetrul de curent continuu va avea scara de !.'. Aparatul de masura trebuie sa fie usor de realizat. "'LT()T*) +. C viteza de măsurare aptitudinea aparatului de a urmări variaDiile în timp ale mărimii de măsurat !. H. Putem considera că timpul de decizie este compus din: " timpul de captare a informaDiei$ ). Aparatul de masura va contine un voltmetru. 9a depinde de numărul ma#im de valori numerice care trebuie afişate şi de timpul de decizie. 7 . /ineDea 6+E este determinată de Fint ∈ %&.()*IC) -) C. 2. C fineDea C capacitatea unui aparat de a efectua măsurarea fără a influenDa valoarea mărimii măsurate.C. La baza functionarii acestui aparat de masura sta circuitul integrat CI ICL-7 !7.+ bazat pe CA+ cu generator de ramp. C %&B ! EG. Tema proiectului Tema proiectului abordat este realizarea unui aparat de masura care poate masura tensiuni in curent continuu. . 4impul de decizie este intervalul de timp de la primirea comenzii până când mărimea de măsurat prelucrată C cuantificată şi codificată se prezintă sub forma rezultatului cifric pe panoul de afişaj. ".

&'> ! şi o slabă imunitate la zgomote ⇒ se utilizează rar. economic. *4. se utilizează ca aparate de măsură pentru . are precizie modestă &.A : circuit de intrare 8 .∈ % C %& !+ la care raportul semnal.zgomot fără /47 ! devine acceptabil.' C &.- este simplu.

inte0rea-ă o tensiune de re erin!ă #$ (i produce la ie(ire o tensiune liniar variabilă.t punctul de -ero * masa de semnal + să ie la mi. .imitele de măsură? 0ama minimă * 1-1$+'& iar 0amele tipice sunt 1& 1$& 1$$& 1$$$'. 7iclurile de măsură se repetă cu o perioadă de recuren!ă 3A % 11 A prescrisă de :7. /n intervalul 3m % t2 – t1 c.a momentul t1 & #r trece prin -ero& 731 sesi-ea-ă acest lucru (i trimite un impuls ce provoacă bascularea :& a cărui ie(ire trece "n <1= lo0ic. /n acest moment * t2 + 8 se "nc5ide.a terminarea ciclului de măsurat #r scade brusc la -1&2' după care 9 este adus la -ero iar GR este pre0ătit pentru o nouă rampă. 4cum poarta se desc5ide (i permite accesul spre numărător a impulsurilor de perioadă 3$ date de G>. 145 : comparatoare de tensiune I : bistabil 1/ : circuit formator setează bistabilul ! P : poarta principală I1 : bloc de comandă 1A2 : convertor analog"numeric GR – dă o tensiune de re erin!ă "n rampă cu # $ % 2&4' (i durată i)ă * θ + & tensiune care este ast el deplasată "nc.8< : generator de rampă cu o foarte bună liniaritate 14%. /n elul acesta se pot măsura tensiuni * #) + at. . RC θ . B .un0e la un moment dat să ie e0ală cu tensiunea necunoscută * #)1m +& e0alitate sesi-ată de 732 care emite un semnal * impuls + ce readuce bistabilul : "n <$= lo0ic.e)istă sc5eme "n care rampa se des ă(oară "ntre -12' (i 612' cu avanta.locul rampei. #r& cresc.naliza (unc-ion.t (i ne0ative cu valoarea ma)imă #) 1m % 1' unde m % coe icientul de trans er al circuitului 2314.ul mic(orării sensibilită!ii aparatului.nd "n continuare a. .t positive c. > $ (i 749 pre0ătit pentru "nceperea măsurării * numărătorul m adus la $ + :7 comandă declan(area unc!ionării GR& care 0enere-ă semnalul rampă de re erin!ă * #r + ce cre(te liniar de la -1&2' la 1&2' .ul cre(terii raportului semnal1-0omot (i cu de-avanta. Ur = K ⋅t − U$ & 2 K= U$ U$ = & unde R (i 7 sunt elemente ale inte0ratorului.rii 8resupunem Ux .t poarta a ost desc5isă au trecut 9 impulsuri de perioadă 3$ ? Tm = N ⋅ T$ *1+ @in repre-entarea 0ra ică se ob!ine ecua!ia de unc!ionare a 749 ? Ux U = K ⋅ Tm & K = $ *2+ m θ Ux @in *1+ 6 *2+ ⇒ N = % ecua!ia de unc!ionare a '9 anali-at mK ⋅ T$ .

datorită aptului că utili-ea-ă un GR tip inte0rator& '> descries se mai nume(te (i '9 cu inte0rare "n simplă pantă.orită!ii '9 de preci-ie inte0rea-ă tensiunea de măsurat * #) + (i tensiunea de re erin!ă * #$ + ceea ce aduce două mari avanta. Hbserva!ii? . 7um -0omotul care apare este de ordinal m' ⇒ #) trebuie să ie de ordinal vol!ilor ⇒ cerin!a ca tensiunea de intrare a 749 să ie #)1m F 1G.e? • permite re.0 cu integrare 1n du"l.8$ d:.∆U X ∆m ∆K ∆T$ 1 = + + + UX m K T$ N 2m1m % datorată 2314 2C1C % datorată 749 ∆T$ 1 + = ε $ + ε 1 % datorată intervalometrului T$ N ∆K ∆U $ ∆θ = + eroarea datorată varia!iei pantei K U$ θ$ 8reci-ia? ∆θ θ = ∆R ∆C + R C eroarea de liniaritate a rampei * R&7 elemente din componen!a GR + >roarea de basculare * εT + Dormula pentru preci-ia aparatului a ost dedusă "n ipote-a absen!ei -0omotelor la intrare. metoda de conversie cu dublă rampă stă la ba-a ma.se suprapune peste #) apare o incertitudine "n răspunsul 732 (i ca urmare 3m se de ine(te cu o abatere ∆Tm = ±U z 1 K .ec!ia perturba!iilor provenite din re!ea • permite eliminarea in luen!ei parametrilor R& 7& (i $ asupra re-ultatului măsurării prin utili-area metodei substitu!iei. @acă "nsă o tensiune de -0omot #.'9 pre-entat permite măsurarea at. ∆T 1$$ $ εT = m = $ Tm *U x 1 U z + 8entru a aduce εT "n limite acceptabile * $&1 – $&$1 E + este necesar ca * #) 1 #. 2.1$'. 1$ . - /0 "azat pe C.+ F 6$G. pant. .t a #) I$& #) J$ motiv pentru care este denumit (i voltmetru bipolar.

H cu Rin ∈ * 1$B – 1$12 + K & R * sute LK +& 7 * $&1 – 1 MD + comutatorul comandat * C1& C2 + ce asi0ură conectarea intrării inte0ratorului ie la semnalul de intrare * #) + ie la o tensiune de re erin!ă * #$ + oarte stabilă * $&$1 – $&$$2 E + 73 detectea-ă trecerea prin -ero a semnalului de la ie(irea inte0ratorului * #2 + 8 validea-ă impulsurile de ceas către numărător * 9 +.t ca aparat de laborator c.t (i ca aparat de tablou.t '> cu 0enerator de rampă& "nsă este cel mai răsp.03 inte0rator de 4. numeric cu 7 se0mente :7 care ini!ia-ă ciclul de conversie (i stabile(te condi!iile ini!iale ale inte0rării.ndit tip de '9 at. c!ema de principiu 2i ecua-ia de (unc-ionare 7onversia 419 cu dublă rampă se des ă(oară "n 2 etape? .prima etapă reali-ea-ă inte0rarea mărimii de intrare pe o durată de timp constantă olosind condi!ii ini!iale nule ⇒ o pantă propor!ională cu mărimea de intrare . @e cele mai multe ori * 9 + decadic cu intrare de (ter0ere * RES + (i ie(ire de transport1depă(ire *TCU + 4 i(a. 11 .- este mai lent (i mai complicat dec."n etapa a 2-a se inte0rea-ă mărimea de re erin!ă * ce are sens opus mărimii de intrare + cu pantă constantă& olosind condi!iile ini!iale create "n prima etapă ⇒ o durată propor!ională cu valoarea de intrare. Componentele principale ale C.

&% C &. în condiDii normale de funcDionare aparatul conectat la obiectul de măsurat!. sau între una din acestea şi masă. Injecţia de paraziţi în obiectul de masură.dt!$ aici un loc principal 12 • • . Tensiunea maximă admisă pe intrare reprezintă valoarea ma#imă a tensiunii ce poate fi aplicată între bornele de intrare de obicei notate L şi 0!.&&%! utilizează intrarea cu circuit de gardă$ aceste tipuri de intrări asigură o impedanDă de intrare fi#ă de %& C %&& EJ si o rejecDie de mod comun <E1! de cca.%! folosesc mai ales circuitul de intrare cu trei borne. Mrice aparat numeric este şi un generator de tensiuni parazite ce sunt produse de către circuitele în comutaDie prin efect di.Caracteristicile voltmetrului Caracteristici de intrare • Tipul intrării depinde mult de clasa de precizie a aparatului: voltmetrele numerice standard clasa &. iar cele de înaltă precizie clasa &. K& C %B& dI.

Aceste tensiuni parazite pot deveni supăratoare atunci când operatorul face măsurări în sc3eme cu dispozitive sensibile de e#emplu. în cazul citat. de îndată ce -# depaşeşte o anumită limită prestabilită. la voltmetrul numeric citat mai înainte. @e re0ula& se asocia-a ba-ei de timp si circuitele secventiatorului care 0enerea-a semnalele de control necesare coordonarii operatiilor dintr-un ciclu de masura. *atorită specificului afişării. • • Caracteristici de transfer • *ezolu/ia 0i sensibilitatea ezoluţia reprezintă cea mai mică variaDie a lui . gamele de lucru ale unui voltmetru numeric tensiuni la capăt de scară! sunt în succesiune decadică &. 'aza de timp 4'T5 are rolul de a crea intervalul de masura *3 m+& plecand de la un oscillator oarte stabil& urmat de un divisor de recventa. Schimbarea automată a gamelor (autoranging) este un procedeu modern care permite trecerea automată a voltmetrului numeric de la o gamă inferioară la una superioară şi invers. rezoluDia corespunde intervalului dintre două valori consecutive ale cifrei ultimului rang " cifra cea mai puDin semnificativă C indiferent de gamă.% > din gamă. în literatura de catalog adesea! se specifică şi nivelul paraziDilor la bornele de intrare. la un voltmetru numeric cu afişaj de . precum şi un confort sporit pentru operator. *e aceea.5 + rezoluDia este de %&& O+. Prin urmare. iar pe cea de 5+ este % m+. N cifre. în literatua de catalog.$ %&$ (! ca în cazul celor analogice. pe gama de &.5$ 5$ 5&$ 5&&$ . 13 . Pn literatura de catalog.# ce poate fi citită pe gama respectivă$ de e#emplu. ceea ce permite în plus şi o creştere a vitezei de lucru. 9#istă multimetre numerice cu sc3imbare manuală sau cu sc3imbare automată a gamelor.! şi nu din %& în %& dI %$ .. tranzistoarele cu efect de câmp şi circuitele integrate 1EMS!. prin sensibilitate se înDelege valoarea cea mai mică a lui -# care poate fi măsurată pe gama cea mai sensibilă$ de e#emplu. Selectorul automat de game permite ca aparatul să se plaseze singur în situatia optimă în privinDa preciziei cifra cea mai semnificativă a rezultatului măsurării să fie plasată mereu în ultima decadă!. rezoluDia se e#primă adesea în > din gamă$ de e#emplu.. *e aceea.îl ocupă baza de timp generatorul de tact şi blocul de secvenDiere!. rezoluDia este &. • Gamele de măsură.

sensibilitatea este de %&& O+. 1a şi în cazul aparatelor de masură analogice. considerăm util a analiza mai pe larg acest parametru de calitate !odul de exprimare. se utilizează termenul precizie uneori precizie de bază!. în corelaDia: =s U =b U =% : a>ct ? b>cs . Prima relaDie se utilizează în cazul voltmetrelor numerice mai vec3i %QH'(%QK&!$ de e#emplu. valoare ce coincide şi cu rezoluDia pe gama respectivă.2. a>ct ? b unităDi ale ultimului rang --<!. *e observat că. de la blocurile analogice *4. • Precizia *atorită faptului că voltmetrele numerice sunt aparate de înaltă precizie. în locul denumirii de eroare. voltmetrul românesc 9 &. 9roarea a>ct provine.A!.%>cs. numărător!.2.&&%'>ct ? KS--<T pe gama de 5 +.&5 are =% : &. etc.V1 ?" %V1. iar b>cs respectiv bS--<T! este datorată blocurilor numerice convertor A. numărător. motiv pentru care a şi b se mai numesc eroare analogică şi eroare numerică. precum şi faptului că au unele blocuri neîntâlnite la voltmetrele analogice convertor A.!. respectiv. în literartura recentă de catalog. etc.%>ct ? &. <elaDia a doua se utilizează pentru caracterizarea voltmetrelor numerice de dată mai recentă %QK'(%QQ'!$ de e#emplu voltmetrul K'&)A /0-R9 %QQ&! cu afişaj ) N cifre %. eroarea tolerată admisibilă! se normează în raport cu eroarea de bază =b! şi cu eroarea suplimentară =s!.roarea de bază este eroarea intrinsecă a voltmetrelor numerice în condiDii de referinDă temperatură de 5.! şi provine din următoarele cauze: • eroarea datorată rezoluDiei numită şi eroare de cuantizare!$ • deriva referinDei interioare de tensiune Fener sau Weston!$ • deriva în timp şi cu temperatură a componentelor$ • neliniarităDile din blocurile analogice şi numerice$ • ambiguitatea de ?"% cifră la numărare comparare numerică!$ • zgomotele interne sau e#terne!$ 14 .QQQQQQQ! are eroarea tolerată de = % : &. +ormarea erorii tolerate. 1a parametru de catalog. în principal. precizia voltmetrelor numerice se certifică prin eroare tolerată$ aceasta reprezintă eroarea ma#imală admisă în conditii de referinDă şi se e#primă în una din formele: "#$ a%ct & b%cs "'$ a%ct & b()) * adică a> din valorea citită ct! ? b> din gamă cs!.

0a voltmetrele numerice de inaltă precizie. /aloarea erorii tolerate =%! se stabileşte astfel: se determină e#perimental componentele a>ct şi b>cs ale erorii de bază = b!$ după aceea. umiditatea.erinţă sunt prescrise prin standarde şi sunt alese astfel încat variaDiile factorilor de influenDă temperatura.&B5>ct se rotunjeşte la &. stabilitatea constituie un parametru de catalog. +alorile rotunjite în acest mod reprezintă tocmai cele două componente ale lui =%. -ondiţiile de re. forma curbei . 9roarea suplimentară cauzată de variaDia temperaturii mediului ambiant se evaluaează prin intermediul coeficientului de temperatură 14!$ acesta se e#primă prin două componente.# . *e aceea la voltmetrele numerice de înaltă precizie eroarea de temperatură este un parametru de catalog.V1 14 : a>ct ? bS--<T! . .&'>ct.V1 • 1tabilitatea Stabilitatea reprezinta aptitudinea unui voltmetru numeric de a da o indicaDie reproductibilă. ca şi precizia =%!: 14 : a>ct ? b>cs! . câmpurile electrice şi magnetice perturbatoare.luenţă. motiv pentru care =s se mai numeşte şi eroare de in. într"o anumită perioadă de timp. /actorul de influenDă cel mai proeminent este 0ariaţia temperaturii influenDa celorlalDi factori mai poate fi atenuată prin diverse precauDii te3nologice: ecranare. tensiunea de alimentare. deci cu un cost mai ridicat!. în care mărimea de măsurat -#! rămâne constantă. însă influenDa temperaturii nu poate fi controlată decât în incinte termostatate.. filtrare. gardare.roarea suplimentară =s! sau variaDia. perturbaDiile de mod comun şi mod serie! să aibă un efect neglijabil asupra aparatului. provine din variaDia unui singur factor de influenDă. valorile acestor componente se rotunjesc superior. astfel ca valorile obDinute să fie e#primabile printr"o singura cifră semnificativă$ de e#emplu. &. Stabilitatea pe termen scurt corespunde abaterii ma#ime ce poate apărea în indicaDia voltmetrului numeric în condiDii de referinDă 15 .• • eroarea de indicare a valorii zero voltmetrul nu indică zero când bornele de intrare sunt în scurtcircuit!$ variaDia tensiunii de alimentare ce poate provoca şi alunecarea fecvenDei de tact!. ceilalDi fiind menDinuDi la nivelele de referinDă. etc. care se normează în două circumstanDe: pe termen scurt 5B ore! şi pe termen lung Q& zile!.

Stabilitatea pe termen lung stipulează abaterea ma#imă a indicaDiei voltmetrului numeric. Caracteristici de ie0ire • Tipul afi0. de capăt. de scară. fără utilizarea unor aparate de măsură e#terioare. se utilizează afişajele %QQQ şi %QQQQ. etc. 16 . 0a voltmetrele de buzunar precizie mică!. N cifre şi respectiv B N cifre. Acest număr se determină pe baza duratei totale a unei măsurări. 09*"uri şi cristale lic3ide. 1.(Q! şi un element de depăşire care poate afişa numai polaritatea şi cifra %.QQQ!. Aceeaşi precauDie este necesară şi la sc3imbarea gamelor. ansamblul respectiv purtând numele de afişaj combinat.! timp de 5B de ore. V1 ?" % V1.!. *e observat că acest timp de aşteptare este cu atât mai lung cu cât voltmetrul este mai precis. efectuate numai pe baza referinDelor interne ale aparatului. Principalele te3nici de afişare sunt 2i#ie. interval de timp în care nu sunt admise nici un fel de reglaje.i2ajul cu depa2ire este afişajul cel mai utilizat la multimetre şi este format din . • "iteza de lucru +iteza de lucru a aparatelor de măsură numerice se e#primă. etc. prin numărul de măsurări pe secundă.%.# . Timpul de răspuns.rii Aparatele de măsură numerice de tablou utilizează afişarea decadică simplă de e#emplu QQQ!. sau la variaDii bruşte ale lui . în condiDii normale de lucru. Pn mod normal. iar cele de laborator afişarea decadică cu depăşire de e#emplu %.temperaura 5.2 să atingă nivelul tensiunii de măsurat -#!. fără ca aparatul să fie reetalonat.(H decade normale afişarea cifrelor &. Pn acest interval de timp sunt permise şi reglaje de zero. ce poate apărea într"un interval mai mare de timp tipic Q& zile!. denumite prescurtat afişaje cu . este mic în raport cu timpul de măsură. 0a aceasta din urmă mai poate fi asociată o afişare analogică. Pnsă când voltmetrul este prevăzut a lucra cu filtru pe intrare pentru atenuarea zgomotelor! timpul de răspuns creşte mult şi poate c3iar depaşi timpul de măsură$ în acest caz trebuie aşteptate câteva cicluri complete de măsură pentru ca tensiunea de la intrarea convertorului A. de regulă. timpul de răspuns sau timpul de stabilire a intrării. ce însumează timpul de răspuns şi timpul de măsură.

iar semnalul disponibil la aceste borne poate fi analogic sau numeric$ e#istă şi voltmetre numerice care dispun de ambele tipuri de semnale. Acest tip de ieşire se întalneşte la aparatele cu microprocesor şi se aliniază de obicei la un standard de comunicaDie pentru instrumentaDie de e#emplu. bornele de ieşire cu semnal util sunt plasate. Semnalul pentru ieşirea analogică este prelevat de la ieşirea amplificatorului de intrare. 0a aceste borne sunt dsponibile. si reconvertirea acestuia cu ajutorul unui convertor 2. afişajele cu 09*"uri tind să fie înlocuite de cele cu cristale lic3ide.A$ o soluDie tot mai întâlnită este utilizarea amplificatoarelor de izolare. fie o tensiune tipic % +!. ce preiau direct semnalul analogic de la intrarea convertorului A. 4e3nologic. de regulă. M astfel de izolare permite atenuarea influenDei tensiunilor de mod comun. 3orne de ie2ire cu semnal analogic. separare galvanică de regulă. optică!. izolare ce se obDine prin prelevarea semnalului de la ieşirea convertorului A. precum şi o mai uşoară integrare în diverse sisteme de măsură.iar la voltmetrele numerice de laborator înaltă precizie! se utilizează afişaje cu ' N (H N cifre. fie un curent tipic % mA!. Semnalul numeric furnizat la ieşire poate fi utilizat pentru comanda unei imprimante tipărirea valorilor lui -#! sau la integrarea aparatului într"un sistem de măsură automat. ieşirile de semnal permit e#tinderea gradului de utilizare a voltmetrelor numerice. deoarece acestea din urma prezintă unele avantaje importante . 3orne de ie2ire cu semnal numeric. • 2orne de ie0ire cu semnal util 1a şi în cazul voltmetrelor analogice. ceea ce permite ameliorarea rezoluDiei şi a preciziei de măsurare! la trecerea de pe o gamă pe alta. <S"5.5. Avantajul esenDial al afişării cu depăşire constă Pn e#tinderea cu %&&> a scării. proporDionale cu -#. pentru transmisia serială. mai ales în construcDia aparatelor de măsură portabile: 17 .999"BKK pentru transmisia paralelă!. semnale ce pot servi la comanda unui înregistrator sau a altui aparat de măsură. sau .2. 9#istă şi voltmetre numerice din multimetre! la care ieşirea de semnal analogic este izolată galvanic! de restul voltmetrului. tensiuni care pot apărea între intrarea -# şi ec3ipamentul de la ieşirea analogică.2. pe panoul din spatele aparatului. • Afi0a3ul *eşi utilizate pe scara largă in aparatura de laborator.

însă necesită tensiune de lucru c. Această stare ordonată poate fi modificată cu ajutorul unui câmp sau curent electric. 5orme constructi0e de bază. curent ce este ve3iculat prin ionii impurităDi! prezenDi în structura cristalului respectiv. reduce gabaritul şi micşorează costul. 1ristalele lic3ide reprezintă o stare intermediară între starea lic3idă şi cea solidă a materiei.uncţionare. tensiune!. nee#citată. 6rincipiul de . iar modificarea transparenDei se produce prin turbulenDa moleculelor provocată de curentul ce străbate perpendicular cristalul. moleculele cristalului nematic sunt paralele între ele. termometre. -tilizează un cristal nematic de puritate redusă. de '& Lz! relativ mare %&(%' +! şi de aceea nu se mai utilizează în domeniul aparatelor numerice portabile. ceea ce simplifică te3nologia. numite cristale lichide.uzie dinamică. atât în aparatele de buzunar multimetre. cu structură similară: • afişaje ce funcDionează pe principiul difuziei dinamice$ • afişaje cu efect de câmp. *upă felul semnalului de comandă utilizat curent. 1a te#tură. situaDie în care cristalul devine opac. precum şi un anumit grad de ordonare a moleculelor. paralele între ele. 1.i2aje cu cristale lichide cu di.c. Acestea le"au impus. faDă de zeci de mW!$ te3nologie mai simplă şi mai ieftină$ ung3i mare de vizibilitate în toate direcDiile. sau c. Au mobilitate ridicată. Apare astfel posibilitatea de a comanda electric trecerea sau oprirea luminii. Pn stare normală. care sunt alcătuite din module individuale. asemănătoare lic3idelor. Spre deosebire de afişajele cu 09*" uri. e#istă două tipuri de afişaje cu cristale lic3ide. 18 . calculatoare!. posibilitate ce stă la baza afisajelor cu cristale lic3ide. cristalele lic3ide pot fi: nematice4 smetice şi colesterice. cronometre!. deosebirea constând în gruparea şi mobilitatea relativă a moleculelor.• • • consum mult mai scăzut zeci de OW. Structura de bază a unei plac3ete afişoare cu cristale lic3ide este similară cu cea a unui condensator plan"paralel cu armături transparente. la cele cu cristale lic3ide întregul afişaj se face pe o singură plac3etă. 4oate aceste trei tipuri de cristale sunt alcătuite din molecule alungite. 0a baza acestei familii de afişaje stau o serie de substanDe organice de e#emplu clor3idratul de colesterol! cu proprietăti speciale. cât şi în construcDia altor aparate de măsură portabile cleşti ampermetrici. iar cristalul este transparent. având ca dielectric cristalul respectiv.a. datorită căruia se manifestă proprietăDile optice anizotropie! specifice moleculelor cristaline. în ultimul timp. Acest tip de afişaj are viteză de răspuns acceptabilă 5&('& ms!.

0 atrage atenDia ca aplicarea unei tensiuni continue peste '& m+. cu rezistivitate mare. ambele tipuri de afişaje pot fi cu sursă proprie de lumină utilizează o lampă tip bag3etă miniaturală. de unde şi denumirea de cristale lic3ide cu efect de câmp. Acesta foloseşte un cristal de înaltă puritate fără ioni!.i2aje utiliz7nd cristale lichide cu e. Activarea 01* se face cu tensiune dreptung3iulară cca. în prezent. sau impulsuri!. ordonată. însă are şi viteză de lucru mai scăzută &. 1u toate acestea. a moleculelor sub influenDa unui câmp aplicat.1. pe fondul alb"cenuşiu.%(&. 1B .ect de c7mp. fiind mult mai economice!.5 s!. pe o durată de câteva minute .249<S. iar cifrele apar întunecate. este singurul tip de afişaj cu cristale lic3ide adoptat de către constructorii de aparate de măsură cu afişare numerică. Acest tip de afişaj prezintă avantajul că poate funcDiona la tensiuni mai scăzute: 5(' + c. plasată în spatele plac3etei! sau cu lumină ambiantă folosesc numai lumina ambiantă. *upă sursa de lumină folosită. drept care se recurge la alimentarea în impulsuri!. '& Lz! furnizată din interiorul circuitului H%&H prin pinul 5% firma . iar efectul de modificare a transparenDei se obDine prin rotirea. poate distruge cristalul lic3id al afişajului.c.

ampli icatorul de intrare 43 – ampli icator tampon 749– convertor analo0 – numeric*N7.3.decodor 49 – a i(a.re0istru de memorare @ . c!ema "loc 1 6 validare 2 – aducere la -ero 3 – trans er 8-8oarta @3 – divi-or de tensiune 4 .-71$7+ G> – 0enerator etalon 9 . numeric*O49 6B6$+ 2$ .numărător O .

:locul 2314 "mbunătă!e(te (i imunitatea la -0omote * acesta con!ine după 23 (i un D3Q care elimină "n parte -0omotul +. 7omanda opera!iilor "ntre0ului aparat * e(antionare& conversie& memorare& a i(are + se ace cu a. 749 – converte(te semnalul analo0ic "n semnal numeric. 21 . #) este apoi e(antionată pentru a asi0ura sta!ionaritatea lui # ) pe durata R a conversiei 419P e(antioanele #)S sunt trecute prin 43 ce are rolul de a adapta Tie(ire a ciruitului de e(antionare (i memorare la Tint a 749.%odul de (unctionare 3ensiunea de măsurat #) se aplică blocului 2314 unde cu 23 se prescriu 0amele "n succesiune decadică * tipic $&2P2P2$P2$$' + & iar 4 aduce # ) la nivelul cerut de blocul de e(antionare (i adaptea-ă impedan!a acestuia la cea de ie(ire din 23.utorul unui bloc de comandă * :7 + & pilotat de către G>. @D este inclus "n :7 (i are rolul de a da ba-a de timp * :3 + a aparatului.

$. %emoriu te!nic-descrierea "locurilor 22 .

10H%&H aduc împreună o combinaDie de inalta precizie& versatilitate& şi economia reală. . care este direct proporDională cu tensiunea de intrare. Sunt incluse şapte decodoare segment.$&'onvertor analog-numeric I'(-)$*) -n convertor analog la digital. 23 .nd acesta a.71$7 va conduce în mod direct o lumina spre instrumental de afisare.10H%&H sunt de înaltă performanDă&putere mica.%. . este mai bine cunoscut ca un convertor de panta dublă sau convertor de integrare. deoarece oferă precizie.a s .Pn cele din urmă& economia reală a puterii unice operaDiunii de furnizare . Acest tip de convertor este.un0e la nivelul de tensiune de re erin!ă -ero.* convertoare.r(itul perioadei de presetat inte0rator este alimentat cu o tensiune de re erin!ă internă (i de ie(ire a circuitului este redusă pro0resiv& p.71$6 care este conceput pentru a interfata cu un cristale lic3ide afisajul . Pn prima etapă şi pentru o anumită perioadă de tensiunea de intrare este integrat.ntersil . ceea ce face este foarte fiabil. drivere de afişare& o referinDă& şi un ceas N7.71$6 si . 4ceastă a doua a-ă este cunoscută ca perioada de pantă ne0ativă (i durata acestuia depinde de ie(ire de inte0rator "n prima perioadă.10H%&)!& permite o performanta mare. . precum şi în producDia de integrator de la sfârşitul acestei perioade.contor de panou pentru a fi construite cu adaos de doar %& componente pasive şi un afişaj. de preferat faDă de alte tipuri. A*1 de acum!. e#istă o tensiune.2 ci re A. în general. 7a durata de prima opera!iune este i)at (i lun0imea de-al doilea este variabila& este posibil să se compare două (i "n acest el tensiunea de intrare este& de apt& "n compara!ie cu tensiunea de re erin!ă internă (i re-ultatul este codi icate (i se trimite la ecranul.7@+& şi include o unitate de bacXplane multiple#atePN7. /uncDionare a circuitului este mai bine înDeleasă dacă este descris în două etape.N7.nă c. simplitate în design şi o indiferenDă faDă de zgomot.

24 .

c!ema electrica a integratului IC7-7107 25 .

isorul numeric M+N-.%&+.-* 26 .

aranjament. pe fiecare parte. de e#emplu. contoare electronice. -n ecran cu şapte segmente. 1ele şapte segmente sunt aranjate ca un dreptung3i de două segmente verticale. care ajuta la lizibilitate. ele pot fi combinate pentru a produce reprezentări simplificate ale cifrelor arabe. precum şi alte dispozitive electronicepentru afişarea de informaDii numerice . Pn %Q%&. în cazul în care P* opDional punctul zecimal un \segment opt\! este folosit pentru afişarea de numere neintregi. Adesea.ndividual sau pe afara.segmentul sapte Ztaie[ dreptung3iul orizontal. H şi Q pot fi reprezentate de către două sau mai multe simboluri diferite. deşi. segmentele verticale sunt mai lungi şi în formă mai ciudata. cu un segment orizontal pe partea de sus. 9#istă. cele şapte segmente sunt aranjate oblic inclinat!. este compus din şapte elemente. de asemenea. de mijloc şi de jos. /iecare dintre cifrele de la &. aşa cum este prezentat mai jos. sau indicator şapte segmente. care este o alternativă la mult mai comple#ele dot"matri# displaY. cea mai mare parte dintre acestea au fost înlocuite cu displaY dot"matri#. Segmentele de la un ecran de H"segmente sunt prevăzute pe literele de la A la 8.-n afişaj cu şapte segmente SS*!. deşi trapezoidele şi dreptung3iuri pot fi. cele şapte segmente sunt de formă aproape uniformă şi dimensiune de obicei. în cazul maşinilor de adăugarea. cum indica si numele. segment displaY de paisprezece şi şaisprezece segmente pentru alfanumerice complete!$ cu toate acestea.deea de afişare cu şapte segment este destul de vec3ie. Pn plus. un ecran de şapte segmente iluminat de becuri cu incandescenDă a fost folosit pe un panou de putere de plante semnal sala cazanelor. de asemenea. Pn majoritatea aplicaDiilor.. este o formă de dispozitiv electronic de afişare pentru cifre zecimale.9cranele cu sapte segmente sunt utilizate pe scară largă în ceasuri digitale. 3e#agoane alungite. în un efort de a spori lizibilitatea. ). 27 . utilizate!. pe segmente de şapte ecrane.

1ele mai populare codificări de biDi sunt gfedcba şi abcdefg " ambele. 1pecificatiile afisorului (A+454! 28 . presupune & este oprit şi % este pornit.2umere de a H"segmente"cod -n singur octet poate codifica starea completă a H"segmente"displaY. de obicei.

+ sau c5imice *cu peliculă de carbon+. 2B . Re-isten!a conectată "n paralel cu voltmetrul trebuie să aibă o valoare mult in erioară re-isten!ei interioare a voltmetrului& pentru ca divi-orul de tensiune să lucre-e practic "n 0olP "n acela(i timp& re-isten!a totală a divi-orului de tensiune trebuie să ie su icient de mare pentru a nu se depă(i "ncăl-irea admisibilă.@ivi-oarele de tensiune re-istive& olosite la e)tinderea domeniului de măsurare a voltmetrelor& sunt ormate din re-istoare bobinate *de man0anină& constantan etc.#& ivi/orul de tensiune @ivi-orul de tensiune re-istiv este ormat din două sau mai multe re-istoare le0ate "n serie& tensiunea de ie(ire iind luată de pe una din re-isten!e.

ntegratul 1*B&BQ lucreaza cu o tensiune cuprinsa intre .10H%&H însă. 4emperatura de lipire a acestuia ma#ima suportata se ridica la 5)' de grade 1elsius intr"un interval de ma#im %& secunde.10H%&H semnal provenit de la pinul .la o temperatura de functionare intre "'' si ?%5' de grade 1elsius. Atribuirea pinilor pentru integratul C-&!&5 3$ .@ivi-orul de tensiune a ost reali-at con orm cereintelor speci icate. .!.Acarile cerute au ost $&2P5P15 si 2$$ de 'olti&pentru reali-area acestor scari s-au calculate re-istentele individuale&aceestea iind 4 la numar&deoarece avem 4 scari&iar re-istenta speci ica de 25$ de LK1'olt 4)Sursa de alimentare Integratul CD4049 Sc3ema electrică are structura de bază tipică convertorului A. tensiunea negativă necesară funcDionării corecte a acestuia se obDine cu ajutorul circuitului integrat 1*B&BQ care \buffer\" ează oscilatorul de tact al lui . 4ensiunea ma#ima pe care o suporta acest integrat este de 5& de +olti. si %' +olti cu un curent de %&mA.* .iar curentul ma#im de 5&& de mA.daca aceasta durata este depasita integratul se poate deteriora sau c3iar poate fi ars.

.deoarece utilizatorul are posibilitatea de a le inlocui fara prezenta unor probleme de atribuire a pinilor.adica 1*B&&Q si 1*B&%& in toate aplicatiile in care acestea indeplinesc rolul de inversoare.de aceea acesta nu reprezinta o consecinta pentru operatiile circuitului. Acest model 1*B&BQ a fost proiectat impreuna cu 1*B&'& pentru inlocuirea integratelor 1*B&&Q si respectiv 1*B&%&.1*B&BQ si 1*B&'& sunt compatibile cu pinii integratelor 1*B&&Q si 1*B&%& ceea ce constituie un mare avantaj.drivere de curent sau conversii de nivele logice. 4erminalul cu numarul %) nu este conectat intern la 1*B&BQ si 1*B&'&.atunci cand este folosit pentru nivele logice de conversie. 1c6ema electrica a unuia dintre cele 4 elemnte identice ale lui C-&!&5 31 .Semnalul de intrare +i3 il poate depasi pe cel al tensiunii de alimentare.1ele 5 1*B&BQ si 1*B&'& folosesc numai o singura sursa de alimentare si de aceea s"a preferat inlocuirea celorlalte 5.ntegratul 1*B&BQ este un amplificator inversor care este folosit mai ales in aplicatii precum conversii logice folosind numai o sursa de alimentare.Pentru aplicatii care nu necesita curenti mari sau conversii de tensiuni se poate folosi amplificatorul inversor 1*B&)Q.

ndit "n scoarța terestră& care are compo-iția c5imică AiH2 cristali-.ul este ine)istent "n spărtură av.spre deosebire de 1*B&'& care este un amplificator neinversor cu porti neinversoare.nd o culoare side ie& are valoarea 7 pe scara durității lui Oo5s. 5)Generator Etalon Cristalul cu Cuart (10 !") Cuarțul *cunoscut și sub denumirea științi ică α-Cuarț+ este un mineral răsp.i este transmis din faza in antifaza de retinut acest amplificatorY este unul de tip inversor cu porti inversoare./unctionarea amplificatorului 1*B&BQ este foarte simpla acesta acapareaza semnalul atribuit prin unul din pini dupa care apoi cu ajutorul diodelor acesta trece semnalul care . 7uarțul cristali-ea-ă recvent "n 0oluri e)istente "n roci numite geode.nd "n sistemul tri0onal. 7liva. /n stare pură cuarțul este incolor& impuritățile din cristal determină culoarea mineralului. 32 .

oarte recvent olosit ca bi. @in punct de vedere optic el poate i ușor con undat cu calcitul& de care se deosebește prin duritatea sa mai mare *7+ valoarea re racției duble mai reduse și nu reacționea-ă ca și calcitul cu *U7l+ acidul clor5idric. Atunci când în domeniul radiofrecvenDă este necesară o stabilitate foarte bună a frecvenDei. în locul circuitului rezonat clasic format din bobine şi condensatori. "n amestec cu caolin și eldspat este olosit la obținerea porțelanului.uterie& sunt varietățile colorate ale cuarțului .ntar cu ir de torsiune. la el utli-at la producera instrumentelor de preci-ie ca de e)eplu c. -nui astfel de cristal i se poate asocia o sc3emă electrică ec3ivalentă ca cea din figura urmatoare: 33 . olosit "n acustica electronică& sau lampa de cuarț. 8tilizare3 • • • • • • • • proprietatea pie-oelectrică presiunea pe cristal la un anumit punct produce polari-area electrică a acestuia& important "n producerea semiconductorilor& tactul de recvență la computer& televi-iune& celulă solară.funcDionarea căruia se bazează pe efectul piezoelectric.ca prisme optice lentile. proprietatea de deviere a luminii polari-ate o deviație de 27&71V1nm. proprietatea de a nu reacționa cu aci-ii *e)cepție acidul clor5idric+ se olosesc ca vase pentru reactivi./nainte de descoperirea proprietății sale pie-oelectrice& cuarțul a ost utili-at ca piatră "n bi. o varietate a sa a ost si inca este olosit in societatile umane primitive ca si unealta. se foloseşte un cristal de cuarD dedicat acestui scop.uterii.

1apacitatea -p reprezintă capacitatea dintre electrozii plani între care se află cristalul. prin intermediul cărora acesta se poate conecta în circuitul electric.%Bb.9ste vorba despre un circuit oscilant serie.Q. Se poate observa că impedanDa sa are două puncte de e#trem. capacitatea -9 " de elasticitate şi rezistenDa de pierderi 9 C de frecările mecanice. corespunzătoare la două frecvenDa de rezonanDă: 34 . +ariaDia impedanDei electrice a cristalului de cuarD şi a defazajului dintre tensiune şi curent în funcDie de frecvenDă este prezentată în fig. valorile elementelor de circuit fiind determinate de proprietăDile mecanice ale cristalului: inductanDa 89 " de masă.

care deplasează frecvenDa paralel înspre cea serie. astfel încât factorul de calitate al acestuia.Prima dintre acestea reprezintă frecvenDa de rezonanDă a circuitului serie. Pn figura de mai jos este prezentată o sc3emă aplicativă pentru un oscilator cu cristal de cuarD oscilatorul Pierce! care generează semnale sinusoidale cu frecvenDa de %5ELz. diferenDa dintre ele fiind de cele mai multe ori mai mică decât %>. cele două frecvenDe sunt foarte apropiate."B ori mai mare decât valoarea lui -p pentru a asigura funcDionarea stabilă a cristalului. în practică în serie cu cristalul se conectează o capacitate -s numită capacitate de sarcină între linii punctate în figura prezentata mai sus."%&^'. *eoarece raportul -9:-p poate lua valori în domeniul %&^. ceea ce asigură o stabilitate foarte bună a frecvenDei de oscilaDie în raport cu variaDiile de temperatură atunci când este folosit ca circuit rezonant în oscilatoare. Pn deducerea relaDiilor de mai sus s"a neglijat contribuDia rezistenDei de pierderi 9 deoarece valoarea ei este mult mai mică decât reactanDa inductivă ]89.s şi . 1u ajutorul capacităDii 1 se poate regla fin frecvenDa de oscilaDie în vecinătatea frecvenDei de rezonanDă a cristalului de cuarD.Pn domeniul de frecvenDe %&"'& ELz rezistenDa de pierderi a cristalului este sub %&& J. +aloarea capacităDii -s se alege de . iar cea de a doua frecvenDa paralel! este frecvenDa la care reactanDa inductanDei 89 devine egală cu reactanDa capacităDii ec3ivalente serie formată din -9 şi -p. Acest factor de calitate ridicat înseamnă o selectivitate foarte bună a circuitului rezonant ec3ivalent al cuarDului. 35 . *eoarece la frecvenDa paralel funcDionarea cristalului este foarte instabilă. inductanDa sa este de ordinul %&"5"%&". ]s89: 9. L. *in dependenDa de frecvenDă a defazajului tensiunecurent se vede că pentru frecvenDele cuprinse între .p comportamentul cristalului este inductiv şi în afara acestui domeniu el devine capacitiv. este de ordinul %&B"%&'.

#)$umaratorul %ecimal 9umărătorul este un circuit secvențial care se olosește de un re0istru pentru a 0enera o secvență de numere. 7el mai simplu numărător 0enerea-ă o secvență de numere crescătoare& consecutive. Ac5ema acestui dispo-itiv este următoarea? 36 . @imensiunea numărătorului este dată de numărul de biți ai re0istrului olosit.

Inter(ața unui num.t cel precedent& iar bitul $ are o perioadă dublă ață de semnalul de ceas? Diind un circuit secvențial& un numărător se implementea-ă e)clusiv cu blocuri alWaXs secvențiale. /n plus& mai pot e)ista? • port de resetP 37 .r.9"servație3 9umărătorul poate i olosit ca un divi-or de recvență deoarece iecare bit are o perioadă de două ori mai mare dec.tor Nnter ața unui numărător conține "n mod obli0atoriu următoarele porturi? • • port pentru semnalul de ceasP port pentru semnalul de ieșire& care este c5iar re0istrul de numărare.

o secvenDă a numărătorului binar pe . unde n este numărul de biDi folosiDi la numărare. &%%. cele din urmă având rolul de a stabili modul corect în care numărătorul îşi sc3imbă stările în procesul de numărare. • $um&r&tor inel. o secvenDă a numărătorului modulo ' în zecimal este: &. 1el mai simplu este un numerator modulo"n care numara o secventa zecimala &. %%%. *e e#emplu. %. *e aceea. programarea sensului de numărare. 5.. *e e#emplu. %! *upă codul de numărare e#istă numărătoare binare şi numărătoare binarzecimale. 2umărul stărilor distincte 38 . 2umără zecimal de la & până la n"% şi înapoi până la &. . 9#istă numărătoare care dispun de anumite facilităDi suplimentare. *e e#emplu. '. de e#emplu în cod I1*. %. B. biDi în zecimal este &. . &%&&. &&%&. precum &&%.! *upă sensul de numărare e#istă numărătoare directe. Sunt descries cateva numaratoare dupa cum urmeaza: • $um&r&tor modulo n. şi B. &%&. o secvenDă a unui numărător în inel pe B biDi este &&&%. o secvenDă posibilă a numărătorului în cod 8raY pe . 9ste similar ca şi la numărătorul modulo n doar că ordinea este de la & la 5 n "% şi înapoi la &. 2umărătoarele se pot realiza cu ajutorul bistabilelor şi a porDilor logice.• • • • port care controlea-ă direcția de numărareP port care oprește sau pornește numărareaP port care dă valoarea ma)imă la care poate a. secvenDa este întotdeauna de la & la Q. %. • $um&r&tor )inar *e n )i+i. cu e#cepDia când n este fi#at la %&. . &&%.iniDializarea sincronă sau asincronă.. %%&. biDi este posibilă astfel &&&. %&&& şi înapoi la &&&%.SecvenDa începe cu şir de & biDi urmat de către un bit %. %&% şi %&&. 5. *e e#emplu. Precum un numărător modulo"n.un0e numărătorulP port care comandă "ncărcarea unei valori de start "n re0istrul numărătorului și portul pe care este dată această valoareP 1lasificarea numărătoarelor se poate face după mai multe criterii. 5! *upă modul de comutare a bistabilelor e#istă numărătoare asincrone şi sincrone. SecvenDa este codată astfel încât oricare două valori consecutive trebuie să difere doar la un bit. ca de e#emplu posibilitatea încărcării cu o anumită valoare. pana la n"% si inapoi pana la &. • $um&r&torul 'CD ("ecimal codat (n )inar). Acest numărător simplu roteşte biDi către stânga la fiecare numărare. ) şi H. inverse şi reversibile. • $um&r&tor (n cod Gra. în cod 8raY etc. 5.

. /iecărei stări i se poate asocia câte un cuvânt de cod binar de lungime n. ci ieşirea unui bistabil va determina comutarea unui alt bistabil.5 comută atunci când . a num. Iistabilul asociat bitului . 1onsiderăm realizarea unui numărător binar de B biDi. +umaratoare asincrone Pn cazul numărătoarelor asincrone.% comută atunci când are loc o tranziDie de la % la & a ieşirii . iar cel asociat bitului . comută atunci când . 3B .ale unui numărător format din n bistabile este 5^n.r. /iecare cuvânt de ieşire corespunde unei stări a numărătorului. se observă că ieşirea bistabilului corespunzător bitului de ordin inferior . /olosind proprietatea bistabilului 7R cu intrările < : = : % de a trece în starea complementară la fiecare impuls de tact.%.& se modifică la fiecare impuls de tact.5 trece din % în &. Pentru aceasta întocmim un tabel cu succesiunea numerelor binare crescătoare de B biDi.1odul de numărare este dat de succesiunea cuvintelor de cod asociate stărilor numărătorului.torului binar asincron de & bi/i. Se obDine circuitul din figura de mai jos: 1c6ema logic. bistabilele nu comută simultan sub acDiunea unui semnal de tact comun. *eoarece starea numărătorului se sc3imbă la fiecare impuls de tact. cu num. pentru realizarea numărătorului se aplică impulsurile de tact bistabilului asociat bitului de rang inferior . .&!.rare 7n sens direct. reprezentând ieşirile celor n bistabile pentru starea dată a numărătorului. care constituie ieşirile celor B bistabile. deci numărătorul este modulo 5^n. Iistabilul asociat bitului .&. 0a fiecare comutare din % în & a acestui bistabil se obDine un front negativ care se utilizează pentru comanda bistabilului asociat bitului următor.% trece din % în &.

*acă. *eoarece bistabilele comută pe frontul negativ.5.eşirile vor fi deci .& : &%&&. de e#emplu.r. iar ieşirea acestuia determină comutarea bistabilului . numărătorul se află în starea . rămâne în aceeaşi stare.& comută din % în &. ..%...5.. .& : &&%%!.%.5 din % în &. . -iagrama de timp a num. ceea ce determină comutarea bistabilului . la apariDia impulsului de tact bistabilul ..% din % în &.torului binar de & bi/i 4$ .

1onsiderăm un numărător binar de B biDi modulo %)!. impulsurile de tact sunt aplicate simultan la toate bistabilele.S conectate ca bistabile 4. 41 . care vor comuta în acelaşi timp. Se elimină astfel întârzierile cumulative datorită bistabilelor. deci nu succesiv ca în cazul numărătoarelor asincrone. frecvenDa de lucru nefiind limitată decât de întârzierea datorată unui singur bistabil şi de întârzierea introdusă de porDile logice adăugate. Pentru realizarea acestuia în varianta sincronă cu bistabile 7R E.+umaratoare sincrone Pn cazul numărătoarelor sincrone.

bistabilul ..& a fost %%. comută atunci când .torului binar sincron de & bi/i. .Se poate observa că un anumit bistabil din numărător.&. sau pentru numărarea într"un alt cod.& comută. iar . bistabilul .r. la primul impuls de tact bistabilul . Pn cazul numărătoarelor sincrone. comută numai atunci când toate bistabilele de ordin inferior au ieşirea % logic în starea anterioară.rare 7n sens direct <ezultă sc3ema din figura de mai sus ca -8 este un semnal de ştergere asincronă..%.5 : %.5 comută.Pentru proiectarea unui numărător cu lungimea ciclului de numărare mai mică decât 5n unde n este numărul de bistabile!..%.cu e#cepDia bistabilului . cu num..% devine &.5 a fost &. condiDia de comutare a bistabilelor nu este atât de riguroasă ca la cele asincrone comutarea nu trebuie să se realizeze neapărat pe frontul posterior!. nu îşi modifică starea deoarece anterior .& : &..& a fost %!. se pot utiliza diagramele Rarnaug3 şi tabelele de e#citaDie ale bistabilelor pentru determinarea ecuaDiilor intrărilor bistabilelor. 1c6ema logic.. *eoarece în starea anterioară . care comută la fiecare impuls de tact.5.% comută de asemenea deoarece în starea anterioară .5.& : %&%%. . *e e#emplu. devenind .& : %%&&.5. devenind . Eodul de funcDionare al 42 .& sunt la % logic în starea anterioară. deci .%. a num.%. . Presupunând starea . <ezultă starea .

)/egistru de memorare 43 . care reprezintă succesiunea de stări ale acestuia. *in secvenDa de numărare se pot întocmi tabelele de e#citaDie ale bistabilelor. . de unde rezultă funcDiile de e#citaDie ecuaDiile intrărilor!.numărătorului este complet specificat prin secvenDa de numărare.

comandate de acelaşi semnal de tact. *acă registrul este realizat cu bistabile * care comută pe frontul anterior al impulsului de tact. 9#emple de registre integrate: _ HBH': <egistru de B biDi.S. format din B bistabile * de tip latch$ _ HB%%K: <egistru format din ) bistabile <S$ _ HB5HQ: <egistru format din B bistabile <S. iar după un timp de propagare ea apare la ieşirile . /uncDionează ca un tampon de ieşire. -n e#emplu de asemenea registru de B biDi. 4plicatiile circuitelor de memrie sunt numeroase si diversi icate. format din B bistabile de tip * latch!. @e e)emplu& unele ec5ipamente din sistemul de tele onie publica 44 . ultima informaDie prezentă la intrările bistabilelor este reDinută în registru. este citită în registru. ale bistabilelor. 0a tranziDia din % în & a semnalului de tact. ieşirile urmăresc modificarea semnalelor de pe intrări. *egistru de memorare de & bi/i realizat cu bistabile - 0a tranziDia din & în % a semnalului de tact. >.se memorează informaDia e#istentă în momentul tranziDiei din & în % a semnalului de tact. la acelaşi impuls de tact. conDinutul acestora poate fi citit simultan cu înscrierea unei noi informaDii. informaDia de pe intrările >&.Se utilizează pentru păstrarea informaDiei care trebuie transferată către o anumită destinaDie. >5. *acă se utilizează bistabile de tip E. >%.mărind astfel viteza de lucru. se prezintă în figura de mai jos. 4plicatiile memoriilor nu se limitea-a la microprocesoare& nici macar la sistemele e)clusive di0itale. Pe durata palierului impulsului de tact. *atele sunt încărcate în registru în paralel. Semnalul de tact are rolul de a valida informaDia prezentă la intrările bistabilelor.

0)Decodorul %ecimal 45 . >)ista numeroase e)emple de aparatura audio1video moderna& in care memoriile servesc la stocarea temporara a semnalolor di0iti-ate& urmand ca& prin prelucrarea semnalolor di0itale& sa se obtina per ormante superioare.olosesc memorii accesibile numai pentru citire pentru e ectuarea unor diverse trans ormari ale semnalelor de voce di0iti-ate& iar Ymemoriile statice= rapide sunt olosite ca Yretea de comutare=& directionand vocea di0iti-ata catre utili-atori. Oulte aparate portabile de ascultat discuri compacte Ycitesc cu aticipatie= si memorea-a cateva secunde de semnal audio intr-o Ymemorie dinamica=& ast el ca aparatul reda sunetul continuu c5iar daca & i-ic& unctionea-a discontinuu *pentru acestea este necesara stocarea semnalului audio cu peste 1&4 milioane de biti pe secunda+.

os *caracterul Z poate i olosit "n 'erilo0 pentru a separa biți sau ci re aparțin. @ecodorul este ec5ivalent cu un multiple)or cu data de 1 bit și intrarea de dată constantă 1.@ecodorul este un circuit combinațional care este utili-at pentru a identi ica valoarea speci icată pe intrare prin setarea *activarea+ pe ieșire a bitului de pe inde)ul corespun-ător intrării. Implementare >)istă mai multe implementări posibile pentru decodor? • • • olosind blocuri generate (orP olosind blocuri al:a.s combinaționale și caseP olosind un bloc assign și operatorul de s5i tare la st.n0a. 46 .nd unei ba-e& "n scrierea unei constante& pentru a i mai ușor de cititP e). Apre e)emplu& pentru un decodor de 4 biți& tabelul porturilor este pre-entat mai . Nnter ața unui decodor este ormată din două semnale? • • intrarea& de n bițiP ieșirea& de 2n biți.? 16[b$1$$Z$$11Z$1$$Z$111+? Inter(aț.

Nntrarile de activare& daca e)ista& trebuie sa ie con irmate pentru ca decodorul sa reali-e-e corespondenta intrare-iesire in mod normal. Sc3ema electrica de mai sus reprezinta un decodor HB0SQ& realizat in te3nologie 440 de tip I1* care afiseaza pe displaYul cu H segmente HB0SBH valoarea decodata.contrar& decodorul asocia-a tuturor cuvintelor de intrare un sin0ur cuvant de cod de iesire – Ydisabled= *Yneactivat=+. Atructura 0enerala a unui circuit de decodare este cea din i0ura. 47 . Nn ca.7u toate că ultima variantă nu este optimă din punct de vedere al circuitului sinteti-at& vom olosi această metodă datorită ușurinței și dimensiunii reduse a descrierii.

s"au dezvoltat şi elemente tensometrice semiconductoare. când s"au pus pentru prima oară în evidenDă efecte piezorezistive în semiconductoare... în care marca difuzată are lungimi de &. . mărcile semiconductoare au dezavantajul unei neliniarităDi mai pronunDate.. 1aracterizate printr"un factor de marcă net superior '&"5&&! faDă de cele metalice ma#im ). 5& ori mai mare. uzual 5!. ' ori mai mare. sau c. 9lementele sensibile tensometrice se pot conecta în punte conform Sc3emei e mai jos.. 4erminalele conductoare se realizează din aur.a. coeficientul de variaDie a rezistivităDii cu temperatura este mult mai mare decât la mărcile metalice de cca )& . PunDile sunt de două tipuri funcDie de modul de lucru: c. cupru... Pe de altă parte.c. în care se conectează elementele sensibile punte tensometrică! şi un circuit de prelucrare amplificare şi apoi conversie în semnal util!. al compensării mai dificile a erorilor de temperatură şi c3iar al unor probleme mai dificile legate de dispunerea pe suprafaDa de măsurat.. iar efectul termoelectric coeficientul SeebecX! de %& . 48 ..9)1untea tensometrica Pncepând din anii %Q'&. argint sau nic3el. &.&' mm.&5 . Eaterialul semiconductor cel mai folosit aproape în e#clusivitate! este siliciul. Adaptoarele constau din două blocuri distincte: o sc3emă de măsurare de tip punte W3eatstone. /aptul că e#istă şi mărci cu coeficient negativ de variaDie a rezistivităDii poate fi folosit la compensarea neliniarităDilor. %&& ori mai mare la constantan!. 2da*toare *entru traductoarele tensore%istive +ariaDiile relativ mici ale rezistenDei mărcii tensometrice atunci când este supusă la deformaDii impun utilizarea unor adaptoare deosebit de sensibile. variaDia factorului de marcă de . Pun/i tensometrice.

%. în cazul punDilor dezec3ilibrate. iar pe cealaltă diagonală diagonala de măsurare! se obDine un semnal de ieşire )e care.KQ ca -e:"K. <%?<5! <.?<B:<%<..`'.%&:'&RG.Q% 4B .%KH'" )5.H'EG?'&EG:'&RG`.. Aceasta punte se alimentează cu o sursă de tensiune constantă )a pe una din diagonale.. '&RG?%.Sc3ema din figura de mai sus reprezintă montajul în punti complete. puntea se ec3ilibrează înaintea aplicării solicitarilor mecanice şi rămâne dezec3ilibrată după aplicarea acesteia.<%?<5"<B."<5<B. este folosit direct ca o măsură a variaDiei rezistenDei elementelor active ale punDii.H'EG" %.5'EG"'&EG.'.H':"&.5'RG`'&EG.?<B! Pentru cazul nostrum avem: -e. la care în toate braDele punDii se află conectate elemente sensibile..%&:"&.-a:<%.KQ <ezulta din:-e.. /ormula de calcul al dezec3ilibrului este: -e. *e obicei.H'EG?'&EG!:&..'&RG?%.<. Pentru situatia noastra tensiunea de alimetare -a este de %&+ vom calcula tensiunea -e folosindune de ea si de rezistentele necesare calculate.5'EG! .

se poate scrie ca <`.%82reviar de calcul 1onform sc3emei divizorului de tensiune vom aplica legea lui M3m pentru a determina cele B rezistente individuale necesare pentru cele B scari &. <:-. de unde rezulta ca .%'.< 5$ .respective 5&& de +olti. si respective ..5$'.:-.

:5'&RG`%':.5'EG <ezistenta totala este:%.&&RG 5!Pentru scara de '+:a<5:5'&RG`':%.! <s?<..5:-5 .10 H%&H :%' <M2  P% : %R :%.vitacom.5+:a<%:5'&RG`&.5& <M2  P% : 5&X trimmer :&.5 <M2  <% : %E :&.cone#electronic.ro$ B!4E9"bbb.tme.K& <M2 51 .:-..5:'&RG <ezistenta totala este:5'&RG?'&RG:. Eagazinele care pot furniza aceste piese la preturi favorabile sunt: %!1one# 9lectronics"bbb.dar nu se pot garanta aceleasi preturi la care se pot ac3izitiona de la cele mentionate mai sus Pentru realizarea +oltmetrului au fost necesare urmatoarele componente:  .dar in acelasi timp acesta sa fie si calitativ.5'EG 48Calculul economic Pentru realizarea +oltmetrului au fost necesare mai multe componente care au fost selectate astfel incat proiectarea.B:-B Eentionam ca rezistenta specifica este de 5'& de RG. Produsele se pot ac3izitiona si din alte magazine care furnizeaza aceste piese.eu.H'EG?5'&RG:BEG B!Pentru scara de 5&&+:a<B:5'&RG`5&&:'&EG <ezistenta totala este:'&EG?5'&RG:'&.!.sYscomelco.!Pentru scara de %'+:a<..!+itacom 9lectronics"bbb.<elatiile pentru determinare sunt urmatoarele: %! <s?<%!.+ %!Pentru scara de &.%:-% 5! <s?<5!.'EG ..ro. B! <s?<B!.H'EG <ezistenta totala este:.5'EG?5'&RG:%.ro$ 5!SYscom 9lco"bbb.ro$ .aparatului de masursa sa fie cat mai economica.

.5& <M2  1% : &. 781c6ema electrica 1c6ema electrica a "oltmetrului realizata cu ICL-7 !7 52 .'& <M2  1.& <M2  <) : BH&R :&.& <M2  1' : %&&p/ :&.5& <M2  1B : BHn/ :&.'& <M2  1H : %&c/ :&..5& <M2  <. : %&&n/ :&.'& <M2  1K : BHn/ :&.K& <M2  P1I : %' <M2  Soclu B& pin : % <M2  5#1onectori : 5 <M2 .'& <M2  <B : %R' :&..5& <M2  0*%.55c/ :&.B : EA2 )Q)& anode led displaYs : B.'& <M2  15 : &.& <M2  <H : %R :&..Q <M2.&%c/ :&.n total costul pieselor se ridica la '%.%c/ :&.H& <M2  1*B&BQ :5..& <M2  1) : &.'& <M2  *F% %+5! :% <M2  5#* %2B%BK! :&.& <M2  1Q : %&c/ :&.5& <M2  <' : %&R :&. <5 : 5R5 :&.. : %&&R :&.5..

Semnalul amplificat. ci are ca referinDă masa montajului.!. de la ieşirile celor cinci inversoare. Punctele zecimale se pot pune în evidenDă. care in mod normal se conecta la masă 82*!. .10H%&H semnal provenit de la pinul .10H%&H însă. este redresat cu *% şi *5. Sc3ema electrică are structura de bază tipică convertorului A.* . prin conectarea pinilor corespunzători la masă conectorul 71%! prin intermediul rezistorului <H. filtrat cu 1H şi aplicat la pinul %' +!. tensiunea negativă necesară funcDionării corecte a acestuia se obDine cu ajutorul circuitului integrat 1*B&BQ care \buffer\"ează oscilatorul de tact al lui .(odul de functionare a "oltmetrului: +oltmetrul de panou ce face obiectul prezentării de faDă nu are intrare flotantă. la 82* se leagă intrarea .2" pinul %%!.n cazul de fata. Placa pentru afişorul cu B digiDi se interconectează cu placa voltmetrului prin mufa 715. 98*ealizarea cabla3ului 53 . după necesităDi.

<ealizarea cablajelor imprimate reprezintă de cele mai multe ori una din provocările dificile pentru electronistul amator. facilitând automatizarea acestora. Eetodele e#istente în prezent sunt laborioase. realizarea unor montaje cu aspect profesional este limitată te3nic de capacităDile de producDie a plăcii imprimate. complicate. termice si climatice. c3iar ale componentelor! sunt relativ dificil de efectuat$ " majoritatea tipurilor de cablaje imprimate sunt sensibile la soc termic" ceea ce impune unele precautii la lipirea terminalelor componentelor. 9#ista totusi si unele dezavantaje. precisa si fiabila a acestora. reducând posibilitatile de montare eronata si asigurând un înalt grad de reproductibilitate$ " fac posibila unificarea si standardizarea constructiva a subansamblelor blocurilor. rapida. modulelor! functionale din structura aparatelor. ale cablajelor imprimate: " orice modificari ulterioare ale circuitelor si uneori. 54 . *e multe ori. soluDiile disponibile electroniştilor pentru realizarea rapidă a unui cablaj constau în: • marcarea traseelor prin diverse metode marXer de cablaje. fie de lampa cu ultraviolete. /ie că este vorba despre corodarea cu clorură ferică.compensarea cuplajelor parasite dintre component si.sau circuite$ " asigura o rezistenta superioara a ec3ipamentelor electronice din care fac parte! la solicitari mecanice. permitând interconectarea simpla. Pn prezent. periculoase şi nu oferă rezultatele dorite. îmbunatatind totodata considerabil mentenabilitatea acestora$ " simplifica si reduc durata operatiilor de montaj.ec3ipamentelor electronice. minore. nici una din ele nu oferă garanDia e#ecutării unui cablaj de calitate şi o repetabilitate corespunzătoare a rezultatelor. folie Press"n"Peel! şi corodarea cu clorură ferică • folosirea unei lămpi -+ metoda fotografică! • trimiterea circuitului la o firmă specializată în producDia de cablaje prin metode c3imice Principalele avantaje ale cablajelor imprimate sunt: " realizeaza o mare densitate de montare a componentelor. fie de folia Press"n"Peel. permitând reducerea volumului si greutatii deci miniaturizarea! aparatelor electronice$ " asigura pozitionarea precisa si fi#a a componentelor si a intercone#iunilor acestora în circuite permitând cresterea fiabilitatii în functionare si reducerea.

5&&d1!. Suportul electroizolant al circuitelor imprimate este realizat din materiale având proprietati fizico C c3imice. Principalele materiale electroizolante utilizate ca suport al circuitelor imprimate Pn ultimul timp. b! 4raseele conductoare se realizeaza din materiale având proprietati adecvate: rezistivitate electrica redusa. 49/0M2 ma#. Pn general cel mai frecvent utilizat material este cuprul electrolitic de înalta puritate. Pn unele aplicatii profesionale se pot utiliza si aurul. pentru realizarea cablajelor profesionale sunt utilizate si suporturi ceramice având proprietati termice e#celente dar si rezistenta mecanica redusa. prin operatii te3nologice specifice se obtin cablajele imprimate având diferite structuri.dimensiuni!.Structura si clasificarea cablajelor imprimate -n cablaj imprimat este un sistem de conductoare plate imprimate! amplasate în unul. Pn scopul facilitarii lipirii terminalelor componentelor ca si 55 .' mm sau H& mm aplicata pe suprafata suportului electrolitic izolant împreuna cu care formeaza semifabricantul eplacat[ din care. argintul sau nic3elul. 9#ista mai multe categorii de asemenea materiale. 1ircuitele imprimate fle#ibile utilizeaza drept suport materiale termoplasate ca: A10A< ma#. Steclote#tolitul temperatura ma#ima de lucru %'&d1! C pe baza de te#tura din fibre de sticla impregnata cu rasini e#podice C larg utilizat în aparatura electronica profesionala întrucât permite obtinerea unor performante superioare. RAP4M2 ma#. formând o folie de grosimi normalizate uzuale: . doua sau mai multe plane paralele si fi#ate cu adeziv! pe suprafata unui suport electroizolant dielectric! care asigura si sustinerea mecanica a componentelor. a!. dar cele mai frecvent utilizate în prezent pentru cablaje rigide sunt : Pertina#ul temperatura ma#ima de lucru %&'d1! C pe baza de te#tura din 3ârtie impregnata cu rasini fenolice C ce constituie materialul standard pentru solicitari normale în cele mai diverse aplicatii. electrice. buna sudabilitate. mecanice si termice adecvate. B&&d1!. configuratii. 5HBd1!. rezistenta mare la coroziune.

astfel încât procesul te3nologic de realizare a acestora sa nu devina prea dificil.pentru asigurarea unor contacte electrice fiabile folia de cupru se acopera uneori cu o pelicula de cositor.)&mm C pentru cablaje simplu. rasini speciale " trebuie sa reziste la temperatura de lipire si sa fie suficient de elastici pentru a prelua " la lipire C diferentele de dilatare dintre suport si folie!.Oasă comună pentru intrare (i alimentareP .I realizat cu ICL-7 !7 @ate te5nice . c! Adezivi utilizati pentru fi#area foliei de cupru pe suportul electroizolant de tip Pertina# C de regula. Cabla3ul PC2 al "'LT()T*.Gama de măsurare? $.. Eaterialele electroizolante de tip Steclote#tolit nu necesita adezivi. *in acestea se debiteaza placile cu viitoarele cablaje imprimate ale caror dimensiuni nu trebuie sa depaseasca 5B& f .L.4 i(are pe 3 112 di0i!iP .4limentare? 5'125$m4P 56 .\2$$'ccP . Semifabricatele placate cu cupru se produc la diferite dimensiuni " mai frecvente fiind: Q&& f Q&& mm sau Q&& f %K&& mm.7onversie 41@ cu dublă pantăP .dublu strat si 5&& f 5B& mm C pentru cablajele multistrat. de aur sau de argint.

ro.ntegrate *igitale[.bbb.biXilabs.dr.biXipedia.com$ bbb..ro.diodes. editura Printec3 Iucureşti.@imensiuni i-ice? 7$ ) 55 ) 38mm.pub.bbb.Rata de conversie? 3U-P .ing. S.alldatas3eet. <adu gerban 4imnea.l.$ 3ttp:. 2emtoi Ei3aela$ bbb.$ 3ttp:.com..ro. 5&&)$ • • • • • • • • • 3ttp:.$ bbb.. Angel 1iprian 1ormoş..ro$ bbb.elforum.mYelectroni#.ze#star.ro. *orin 0aurenDiu IureDea. 582ibliografie • Z1ircuite .google. 57 .org$ 1ursuri Easurari 9lectronice.com$ bbb.