You are on page 1of 5

AŞEZARE ŞI LIMITE Munţii Apuseni, bastionul cu care se închide arcul Carpaţilor româneşti, trimit spre vest trei prelungiri

peninsulare ce pătrund în Cîmpia Crişurilor. Prelungirea centrală o formea ă Munţii Codru!Moma, încadraţi de Munţii Pădurea Craiului la nord şi Munţii "ărand la sud. #pre deosebire de munţii Pădurea Craiului şi "ărand care se leagă cu inserţii puternice de masa mare a Apusenilor, respectiv de Munţii $lădeasa şi de Munţii Metaliferi, Munţii Codru!Moma au o legătură e%trem de slabă, un fel de punte îngustă ce&i leagă de Munţii 'ihor. Acest fapt face ca ei să fie bine conturaţi, cu limite pregnante şi aproape detaşaţi de partea centrală a Apusenilor, apărînd ca o masă muntoasa insulară încon(urată de depresiuni. #pre nord limita o formea ă Crişul )egru cu un segment din cursul mi(lociu. *l taie de fapt un defileu prin mi(locul formaţiunilor geologice ce constituie Munţii Codru!Moma care se prelungesc structural şi la nord de Criş, formînd cîteva proeminenţe, cum ar fi Piatra Pietrăriilor. +a est limita munţilor este la început pregnantă, fiind determinată de larga depresiune a 'eiuşului, un golf ce se insinuea ă între ei şi Munţii 'ihor. #pre sud&est însă, o onă de dealuri împădurite leagă cele două grupe de munţi formînd ,puntea- amintită, de fapt cumpăna de ape între ba inele celor două Crişuri. cel )egru şi cel Alb. +imita între munţii Codru!Moma şi 'ihor poate fi pusă aici, pe valea Cureţu său, în mod convenţional, pe şoseaua $aşcău & 'rad care străbate aici /ealul Mare. #pre sud, limita munţilor o formea ă valea Crişului Alb care îi desparte de Munţii "ărand. 0n sfîrşit, spre vest, marginea munţilor nu este pregnantă căci ei coboară lent, prin culmi domoale, spre Cîmpia Crişurilor. 0n limitele descrise, Munţii Codru&Moma ocupă o suprafaţa de circa 1 233 4m 2, fiind astfel comparabili cu alţi munţi ai ţării, chiar mai mari decît munţii 'ucegi, 5ete at sau Ceahlău, înălţimea ma%ima o ating în vîrful Pleşu, de 1 112 m. /upă cum îi arată şi numele, Munţii Codru&Moma sînt formaţi din două grupe montane distincte. Munţii Codru şi Munţii Moma, separaţi destul de net de două văi divergente, valea 'riheni 6în est7 şi valea Moneasa 6în vest7. Munţii Codru ocupă partea de nord şi sud&vest a masivului, Munţii Moma, partea de sud&est. ALCĂTUIRE GEOLOGICĂ Munţii Codru&Moma fac parte din onele interne ale Carpaţilor fiind constituiţi din formaţiuni paleo oice şi me o oice, la care se adăuga, în mică măsură, roci vulcanice terţiare. *i au o structură tipică în pîn e de şaria(, adică cu unităţi tectonice suprapuse, ca urmare a mişcărilor de cutare ce au avut loc în timpul ultimei perioade a erei me o oice, în cretacic. Acest fapt face ca formaţiunile să constituie la suprafaţă un mo aic, uşor de descifrat daca se cunoaşte e%tensiunea fiecărei unităţi. Munţii Codru pre intă în partea de vest o structura monoclinală, cu formaţiunile dispuse longitudinal 6de la ) la #7 şi căderi spre est. 8aptul face ca în marginea de vest a munţilor să apară formaţiunile cele mai vechi, adică şisturile cristaline, formaţiuni sedimentare permiene 6permianul fiind ultima perioada a paleo oicului7, precum şi roci eruptive permiene&riolite 6porfire cuarţifere7. Peste acestea se dispune o stivă puternică de roci aparţinînd celor trei perioade ale erei me o oice 6triasic, (urasic şi cretacic7, între care reţin atenţia, pentru rolul lor în crearea peisa(ului carstic, calcarele şi dolomitele triasice. Această structură longitudinală este constantă pentru toată marginea de vest a masivului, din marginea de nord, de dincolo de Crişul )egru, pînă aproape de valea Cris%ului Alb. #pre est, succesiunea de formaţiuni paleo oice şi me o oice se repetă într&o altă unitate tectonică superioara, astfel ca peste formaţiunile cretacice ale primei unităţi se dispun ! tectonic ! formaţiuni paleo oice ale celei de a doua. 9n această unitate, la elementele litologice menţionate se adaugă o puternica formaţiune eruptivă permiană de ba alte. 9n

"ar agul. denumită 'rătcoaia. aici acumulîndu&se formaţiuni detritice. Platoul $aşcău. argile. la care fenomenul de suprapunere tectonică a unor roci vechi peste altele noi se repetă. /in creasta aceasta se desprind spre vest picioare prelungi ce coboară spre Cîmpia Crişurilor. Peştera +iliecilor şi Peştera de la Moară. $alea Mare 6Mărăuşul7. cu diferenţa că aici formaţiunile sînt dispuse latitudinal 6de la est la vest7 cu căderi concentrice. mai mică dar tot atît de frumoasa ca 'rătcoaia. #eacă7. ea apare ca un front montan. inaccesibilă. *a se desfăşoară între vîrfurile e%treme. Cea din urma are un foarte lung ba in de recepţie ce formea ă un uluc longitudinal care corespunde cu formaţiunile me o oice ale acestei unităţi tectonice. care nu sînt în marea ma(oritate decît aglomerate şi cenuşi vulcanice. între văile 8ieghiului şi >ăigaşului. pîrîul 8iniş îşi are obîrşia într&o depresiune plană. separate de văi împădurite. Mine el şi $alea )eagră. în împre(urimile Monesei se cunosc cîteva avene.sfîrşit. /eşi frontul pe care îl face Creasta Mare spre vest este impresionant 61 333 m diferenţă de nivel pe doar < 4m7. trecînd în ba inul văii Moneasa. =rvişul.33 m. Platoul /umbrăviţa cu numeroase doline aliniate în văi de doline. suspendat ca o treaptă intermediară între nivelul crestei şi al văilor. iar dinspre est. Calcarele aparţinînd onei 8iniş ! :inoasa ! Moneasa nu pre intă formaţiuni carstice subterane notabile decît în segmentul sudic. pe marginea de est a masivului apare o a treia unitate. apoi văile 'îr eşti. prin înd în centru formaţiunile me o oice. +a început şi aici se află o poiană. Munţii Moma pre intă aceeaşi structură de şaria(. *a are circa 22 4m lungime şi formea ă un id neîntrerupt. Aceste văi sînt. #pre nord. în care înălţimea medie este de . Culmile corespund formaţiunilor mai dure ale celor trei unităţi tectonice. $alea Mare 6a Auncuişului7 şi 8inişul 6denumit şi $alea Mare a 8inişului7. Pe marginea de sud a Munţilor Moma apar formaţiuni eruptive terţiare. fiind formată din roci necalcaroase şi fără puncte de privelişte deosebite. relief haotic şi. în general de mică adîncime. 0n capătul sudic. cu aspectul semeţ al unui id unic. >ăigaşul 6$. Aoimul. dincolo de ba inul văii. denumită :inoasa. fiind inundată chiar de la gură. aici. un platou calcaros cu relief carstic tipic. Creasta Mare se desface într&o serie de culmi paralele. a unui vast podiş. Peştera din +unca. ce aparţine altei . Calcarele nu se fac însă simţite decît în cele două capete ale crestei. ceea ce face ca formaţiunile paleo oice să apară la nord&vest şi sud. pietrişuri. apoi limita Crestei Mari o formea ă chiar valea Monesei. regiunea este mai puţin interesantă. separate de văi afluente Crişului )egru. ba altelor permiene şi cuarţitelor de la ba a stivei de formaţiuni triasice. Albul şi @soiul7. respectiv riolitelor. /e la vest spre est ele sînt. /e (ur împre(ur Munţii Codru&Moma sînt încon(uraţi de depresiuni care au (ucat rolul de ba ine sedimentare în timpul terţiarului. 'otfeiul. 8inişul şi :ărcăiţa. Acestea sînt constituite aproape e%clusiv din calcare ce duc la de voltarea. Prima creastă din vest este cea mai importantă ca înălţime şi lungime. @rmanul 6denumit şi Arman7. din cîmpie. 0n acest sens Munţii Codru sînt constituiţi din trei culmi orientate nord&sud. 'ălăteasa şi 0 oi şi are în centru înălţimea ma%ima a masivului. fapt pentru care aici nu e%istă aparate vulcanice ci doar platouri cu relief şters. cu poieni şi păduri dese. :eu ul. ?roşi 6cu văile de i voare Archişel. separate de doua văi longitudinale prelungi. 8rumoase sînt văile prelungi. de pe una din crestele paralele. se află. Privită dinspre vest. =lucul pe care îl formea ă valea 8inişului se prelungeşte spre sud. nisipuri. corespun înd cu a doua fîşie de roci dure paleo oice. o vastă păşune cu doline şi ponoare. RELIEFUL 5elieful reflectă în bună măsură structura geologică a masivului. fapt pentru care este denumită şi Creasta Mare a Munţilor Codru. de la nord spre sud. 8ieghiul. $ăratec ! 5oşia. astă i pe cale de dispariţie. mai scurtă şi mai (oasă. +a est de valea 8inişului urmea ă a doua creastă a Munţilor Codru. >ăşmaşul. 0n nord. vîrful Pleşu de 1 112 m. singura peştera accesibila turiştilor. Clitul 6al 'eliului7.

5ecea şi Ponorul. Ca vastă onă carstica. inaccesibil turiştilor din cau a verticalei de F< m de la gura. Crişul $ăratec 6denumită şi $ăratecul7 şi 'riheni. singura vale de importanţă. fără cursuri de apă. Apa. orientate est&vest. Marginea platoului este constituită din roci impermeabile ce formea ă o cunună mai ridicată. Garina. Probabil din cau a adîncirii căilor de drena( subteran mecanismul dublei intermitenţe s&a dereglat şi astă i asistăm la o simplă intermitenţă. în funcţie de pluvio itate. cel din valea 'riheni. vast podiş calcaros ce se întinde la o altitudine de C33&D33 m şi care pre intă poate cel mai e%traordinar relief carstic din ţară datorită numărului impresionant de doline şi ba ine închise. /ispunerea văilor este radiară faţă de platou. vestit pe vremuri pentru dublă să intermitenţa.coşuri-. denumite de localnici . ca lungime şi debit. Ma(oritatea sînt însă avene. mai domol. împreună cu valea 'riheni formea ă un arc de cerc ce separă Munţii Codru. formate datorită impermeabili ării versanţilor cu argila de decalcifiere. Cîmpeneasca. ci Crişului Alb. Aceasta are la început un curs orientat #$&)*. e%trem de spectaculoasa însă prin cascada ce se aruncă aici în gol. >inchirişul. ceea ce face imposibila curgerea unei ape prin ele. Cea din urmă formea ă un uluc depresionar. toata pier îndu&se în ponoare. Multe doline adăpostesc ochiuri de apa. mici tauri pitoreşti. precum şi spre est. $îrful Momuţa. la nord. iar mai la sud. apoi sud&nord şi ea foloseşte pe ultima porţiune o depresiune largă. iar spre est de altul. dar uneori foarte adînci 61<D m pe verticală la Avenul de la 8aţa Miei7. de Munţii Moma. *le nu pot constitui însă obiective turistice. /inspre nord spre sud aceste văi sînt. a $îrfului /isvii 61 3BB m7. *%istă pe marginea Platoului $aşcău încă doua i bucuri interesante. apoi nord&sud. văile importante din partea de est a Munţilor Codru nu mai sînt longitudinale. cu ape ce i vorăsc din rocile impermeabile ale bordurii paleo oice şi care se pierd la contactul cu dolomitele 6Ponoraşul. trei văi scurte. în nord valea Cohuri&Ponor. cu aceeaşi orientare.unităţi tectonice. separate de intervale seci de 1<&B3 minute. cu totul remarcabil. este cel mai înalt şi el a conferit numele întregului grup. după un parcurs subteran de mai mulţi 4ilometri. Prin această dispunere. din care se desfac spre est picioare prelungi ce coboară spre /epresiunea 'eiuşului. ansamblul fiind un interesant obiectiv turistic. Mai la e%terior relieful de voltat pe roci impermeabile paleo oice ia aspectul normal. dar care nu mai aparţine ba inului Crişului )egru. de un colorit roşu&violet.văi de doline-. uluce longitudinaleE de departe par a fi văi dar care au fundul ciuruit de pîlnii circulare. ele vărsîndu&se independent în Crişul )egru. ci transversale. Garina. #pre vest şi sud platoul pre intă o salbă de depresiuni închise. $alea :ărcăiţa este flancata spre est de a treia creastă. de . cu diametru redus. *lementul dominant de relief îl formea ă Platoul $aşcău. cu o curgere a apei de circa F&< minute. dat acum seacă în cea mai mare parte deoarece apa dispare lateral într&o imensa gură de peşteră. *a este acoperită de frumoase poieni care oferă puncte de privelişte spre ba inul văii 8iniş şi spre Creasta Mare. cu . /olinele se alinia ă de cele mai multe ori constituind . Platoul $aşcău nu este lipsit de cavităţi subterane. situat în fundul unei chei impresionante şi cel. Platoul $aşcău are puţine ape permanente. orientat însă est&vest. spre /epresiunea 'eiuşului şi Munţii 'ihor. cu văi mărginite de creste rotun(ite. la sud. lor revenindu&le circa o treime din suprafaţa totală. ultima cu un impresionant ponor7. importanta arteră de pătrundere în masiv.F3 m. 0 bucul este declarat re ervaţie geologica naturală şi este stră(uit de pitoreasca mănăstire. cu direcţie la început )*&#$. ce cade spre /epresiunea 'eiuş. :ărcăiţa. Munţii Moma constituie partea de sud&est a masivului. care se continuă dincolo de cumpăna de i voare cu o altă vale. ale căror versanţi sînt sculptaţi de eci şi sute de doline. Clima Munţilor Codru&Moma se încadrea ă în provincia continental&moderată. în partea central&sudică. iese la i în puternicul i buc numit 0 vorul din 'oiu de lînga $aşcău. sculptată cîndva de apa. *le se găsesc pe margine. cea mai scurta. Cusuiuşul. de la Călugări. iar spre sud valea "imbrului şi valea :opliţa. #pre nord platoul este mărginit de un abrupt ce cade spre valea 'riheni. *ste valea Moneasa. mai la sud valea /e na. Creasta aceasta este limitată spre est de altă vale cu ba in larg de recepţie. *ste un aven&peşteră. spre vest valea 5ănuşa cu afluenţii săi.

iar temperatura nu trece de 22HC. în sistemul de tăieri succesive şi de replantări. spre centru. cu sol sărac şi de mare uscăciune. 5ăşinoasele sînt rare şi apar ca arbori. /in păcate lucrul nu este totdeauna posibil şi cel ce vrea să străbată Creasta Mare a Munţilor Codru va avea. Cele de fag curat (Fagus si !a"i#a$ sînt mai rare. @ altă pădure tipică este cea de ste(ar (-u'r#us s'ssi u ora$ care apare pură pe crestele formate din substrat silicios. #pre margini se adaugă frasinul (Fra)inus ')#' sior$( paltinul (A#'r % a"anoid's$( arţarul (A#'r %s'udo% a"anus$. cu arbori al căror trunchi depăşea F m în diametru. Astfel. în funcţie de timpul trecut de la tăiere şi de modul în care s&a efectuat. Acolo unde e%istă pîlcuri compacte ele sînt în plantaţii. precipitaţiile fiind acolo cu mult mai puternice. pe care mai dăinuie crăci şi uscaturi. temperatura medie anuala descreşte de la 13H la IHCE temperatura medie a aerului în ianuarie descreşte de la &2H la &BHC. Acest fapt face ca precipitaţiile să fie numeroase. angus"iio ium$. de luptat cu . Precipitaţiile 6cantităţile medii anuale7 cresc de la D33 la 1 333 mm.C3 mm precipitaţii pe minut. VEGETATXIA *lementele climatice sînt favorabile de voltării pădurilor de fag. 0n ba inele văilor 8iniş şi :ărcăiţa au e%istat adevărate păduri seculare. $ara se întîlnesc înflorite vinariţa (As%'ru a adora"a$( silnicul (G '#+oma +. /in păcate însă niciodată nu va mai e%istă peisa(ul iniţial. 0ernile nu sînt aspre. :ăieturile. 0n astfel de păduri vegetaţia ierboasă este repre entată primăvara prin floarea paştilor (An'mon' n'morosa$( leurdă (A ium ursinum$( brebenei (Cor*da is #a!a$. pre intă şi ele asociaţii vegetale specifice. iar numărul ilelor cu îngheţ creşte de la cîmpie spre centrul masivului cu circa 23. în Munţii Codru&Moma scăderea temperaturii aerului depăşeşte 3. astfel că al doilea bara(. :otuşi. aflate mai ales în (urul cantoanelor silvice. de fag cu carpen (Car%inus &'"u us$( în cantitate egală.DH la suta de metri. Ma(oritatea pădurilor din masiv sînt însă de amestec. :ăieturile sînt efectuate cu gri(a. în mod inevitabil. înălţimea mică a munţilor face ca efectul de stavilă să nu fie foarte puternic. Acţiunea intensă de valorificare a masei lemnoase a dus la tăieri masive pe mai toţi versanţii munţilor. 0arna pe văi se produc acumulări de aer rece în timp ce pe creste aerul este mai cald. în care se diferenţia ă cîteva one restrînse de climă de munţi mi(locii. Prin înălţarea arbuştilor dispar speciile ierboase şi locul îl iau socul (1am&u#us nigra$( socul roşu (1am&u#us ra#'mosa$( bo ul (1am&u#us '&u us$. Ca peste tot în Munţii Apuseni. perioada cea mai frumoasă favorabila e%cursiilor este luna august şi prima (umătate a lui septembrie. #e citea ă astfel averse cu intensitate de B. este invadată de ur ici (Ur"i#a dioi#a$( mure (Ru&us % i#a"us$( meura (Ru&us ida'us$( fragi (Fragaria !'s#a$( apoi se ridica pufuliţa (E%i o&ium angus"i0o ius$( coada vacii (Erig'ron #anad'nsis$( ur icile (Ur"i#a dioi#a$( diverse specii de cruciuliţă (1'n'#io !is#osus( 1. foarte numeroase. Munţii Codru&Moma formea ă în fat%a transportului vestic de aer oceanic o primă stavilă care determină ascensiunea aerului umed şi intensificarea formării norilor . 0 olaţi în pădurile de amestec. $ara. pe care îl constituie Munţii 'ihor. înregistrea ă cu mult mai puternic efectul. iar cele torenţiale abundente. luna iunie oferind în schimb avanta(ul unei vegetaţii proaspete şi a cîmpurilor de flori. /epresiunea "ărandului şi a 'eiuşului. *lementele climatice pre intă o eta(are concentrică cu valori crescînde sau descrescînde. diferenţierea faţă de Munţii 'ihor fiind netă în ceea ce priveşte grosimea şi persistenţa stratului de ăpadă.rsu"um$( şopîrliţa (V'roni#a mon"ana$( măcrişul iepurelui (O)a is a#'"os' "a$( lopăţeaua (Lunaria r'di!i!a$( orbalţul (A#"a'a s%i#a"a$ ş.'"u a !'rru#osa$( formînd arareori păduri compacte de mare întindere dar aducînd în peisa( o notă de eleganţa.specific de climă de dealuri împădurite. Pe crestele mai înalte apar adesea grupe de mesteceni (. de la 23H la 1IHC. dinspre Cîmpia Crişurilor. pe cale de dispariţie. iar temperatura medie a aerului în iulie. cu păduri compacte acoperind integral culmile şi versanţii. repre entînd o forma de pădure bătrînă. mai adesea molidul (/i#'a a&i's$ şi foarte rar bradul (A&i's %'#"ina"a$. Aceste valori caracteri ea ă verile mai umede şi calde. +a început tăietura. a. 0n oricare din stadiile de regenerare străbaterea unei tăieturi de pădure este o grea încercare şi trebuie în general evitată. astfel ca regenerarea pădurii este asigurată.

apoi stîn(enelul (Iris gramina'a$ de pe vîrful Caprei 6'riheni7. de asemenea ocrotită şi a cărei pre enţă este un adevărat mister. Pădurile sînt primăvara tapisate cu covoare de primule şi anemoneE la începutul verii ştafeta o preiau fîneţele de pe platourile carstice. perpetuu verde. *le nu repre intă însă adevărate goluri subalpine. pînă să se ridice. Culturi i olate se găsesc şi pe creasta 5oşia. declarat monument al naturii. este cultivat cu cereale şi cartofi. ci one defrişate de multă vreme şi care. cantonate în cîte un loc. 0n onele mai coborîte. supuse ero iunii şi degradării. Platoul /umbrăviţa. singurul populat permanent.hăţaşurile înalte de tufăriş sau cu cele (oase de mure. Caracteristic în această privinţa este Platoul $aşcău. 0n onele mai coborîte luncile sînt acoperite de arbuşti ca alunul (Cor* us a!' ana$( ctocotiş (1"a%+* 'a %inna"a$( (ugastru (A#'r #am%'s"r'$( soc (1am&u#us nigra$( călin (Vi&urnum o%u um$( încîlcite cu hamei (4umu us u%u us$( curpen (C 'ma"is !i"a &a$ şi viţă de pădure (Vi"is si !'s"ris$ şi în care măceşul (Ro3a #anina$ şi murul (Ru&us #a'sius$ dau nota cea mai neplăcută pentru cel ce se avîntă să străbată un astfel de desiş. ceea ce face ca în prima (umătate a verii să pre inte o e%traordinară bogăţie floristică. fapt care va duce în viitor la schimbarea peisa(ului de ansamblu. Planta. conferindu&i un aspect mai montan. ce creşte într&o re ervaţie relativ întinsa de la /osul +aurului din $alea "imbrului.D3 m înălţime. Al treilea aspect caracteristic de vegetaţie îl constituie luncile rîurilor mari. cum ar fi bu(orul sălbatic (/'onia o00i#ina is$ din dealul cu acelaşi nume din ba inul văii 8inişului şi din dealul Păcăul. pîlcuri de arbuşti de alun (Cor* us a!' ana$( tei (Ti ia #orda"a$( măceş (Ro3a #anina$( i olate columne de ienupăr (Iuni%'rus #omunis$. iar toamna mai dăinuie prin poieni campanule şi genţiane. în afara vegetaţiei ierboase. se plantea ă mult coniferul 2ug as care. Al doilea peisa( tipic pentru Munţii Codru&Moma. ruptă doar de trecerea turmelor de oi cărora le rămîne platoul ca păşune. au devenit locuri de fîneaţă şi păşune. generea ă desişuri aproape de nestrăbătut. /e multe ori marginea poienilor este tivită cu un şir de mesteceni. după păduri. ghimpele (Rus#us a#u 'a"us$( din ona Moneasa. în (urul satelor aflate aici. este laurul (I ') a5u 0o ium$( plantă mediteraneana. neavînd altitudinea adecvată. deşi nu repre intă faimosul laur cu care erau încununaţi eroii antichităţii. probabil un relief din vremea terţiară. Acestea sînt în general invadate de ferigi ce formea ă desişuri. =n aspect caracteristic pădurilor îl repre intă poienile din cuprinsul lor. de o e%cepţională bogăţie floristică. putînd atinge şi 1. Cositul repre intă singura perioadă a anului cînd întregul platou se populea ă cu sute de cosaşi şi strîngători ca apoi să recadă în pustietate. *%istă tendinţa de replantare a pădurilor tăiate de fag din onele înalte 6creasta principala sau vîrful /ievii de pilda7 cu molid. *%istă şi rarităţi. este denumită laur. . vaste întinderi de ierburi. Munţii Codru&Moma sînt bogaţi în flori. precum şi pe picioarele ce coboară din ea şi pe Platoul $aşcău. îl constituie poienile. prin tradiţie. @ altă plantă. ceea ce împiedică revenirea pădurii. 8oarte caracteristice sînt muşuroaiele ce pot forma cîmpuri întregi 6de pilda în 'rătcoaia7 şi care nu sînt muşuroaie de cîrtiţă. ci marghile ! acumulări de pamînt afinat cu o vegetaţie caracteristică de muşchi (4*%num şi /o *"ri#+um$( afine (Va#dnum m*r"i us$ şi merişor (Va##inam !i"isida'a$. 0n ona de i voare din munte e%istă vegetaţia de ume eală cu nu&mă&uita (M*oso"is %a us"ris$( şopîrliţa (V'roni#a or#+ida'a$( bobairnică (V'roni#a &'##a&unga$( broasca apei (/o"amog'"on$( bumbăcariţa (Erio%+orum angus"i0o ium$( calce (Ca "+a %a us"ris$( suprafeţe întinse acoperite cu brustur (/'"asi"'s !u garis$ şi coada calului (E5uis'"um ma)imum$. utili at pentru fîneaţă. Poienile din onele carstice pre intă.