You are on page 1of 0

CUPRINS

INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 5
CAPITOLUL 1
APARATUL RESPIRATOR. PREZENTARE GENERAL
˘
A. . . . .. . . . . .
8
1.1. Fosele nazale ................................................................................ 9
1.2. Faringele ....................................................................................... 9
1.3. Laringele ....................................................................................... 10
1.4.Traheea .......................................................................................... 10
1.5. Bronhiile ....................................................................................... 10
1.6. Pl˘ amânii ........................................................................................ 11
1.6.1. Vasculariza¸tia ¸ si inerva¸tia pl˘ amânului................................ 11
1.6.2. Mediastinul ......................................................................... 12
1.7. Pleura ............................................................................................ 13
1.8. Particularit˘ a¸tile fiziologice ale aparatului respirator..................... 13
1.9. Particularit˘ a¸ti semiologice ale aparatului respirator...................... 15
1.9.1. Dispneea.............................................................................. 15
1.9.2. Tusea .................................................................................. 15
1.9.3. Expectora¸tia ........................................................................ 16
1.9.4. Vomica ............................................................................... 16
1
1.9.5. Hemoptizia ......................................................................... 16
1.9.6. Sughi¸tul ............................................................................. 16
1.10.Cauzelembolnviriiaparatuluirespirator................................
17
1.11. Mecanismele îmboln˘ avirii aparatului respirator ......................... 18
1.11.1. Inflama¸tia ......................................................................... 18
1.11.2. Tulbur˘ arile de circula¸tie .................................................. 18
1.11.3. Alergia ............................................................................. 18
1.11.4. Fumatul ............................................................................ 19
CAPITOLUL 2
BRON¸ SITA ACUT
˘
A ................................................................................
20
2.1. Defini¸tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 20
2.2. Frecven¸ta bolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2.3. Etiologie ....................................................................................... 20
2.3.1. Bron¸ sita acut˘ a viral˘ a ............................................................ 21
2.3.2. Bron¸ sita acut˘ a bacterian˘ a ..................................................... 21
2.3.3. Bron¸ sita acut˘ a chimic˘ a ........................................................ 21
2.4. Patogenie ...................................................................................... 21
2.5. Morfopatologie ............................................................................. 22
2.6. Tablou clinic ................................................................................. 23
2
2.7. Explor˘ arile paraclinice ................................................................. 25
2.8. Diagnosticul .................................................................................. 25
2.9. Evolu¸tie. Complica¸tii .................................................................... 27
2.10. Tratament..................................................................................... 28
2.10.1. Profilactic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 28
2.10.2.Igieno-dietetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 28
2.10.3. Medicamentos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
CAPITOLUL 3
TEHNICI UTILIZATE ÎN ÎNGRIJIREA PACIEN¸ TILOR . . . . . . . . . . . .
30
3.1. Sp˘ alarea ¸ si decontaminarea mâinilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
3.2. M˘ asurarea temperaturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.2.1. Axial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.2.1. Intrarectal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
3.3. Punc¸tia venoas˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
3.4. Îngrijirea pacien¸tilor dup˘ a tehnic˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
3.5. Injec¸tia intramuscular˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
3.6. Preg˘ atirea pacientului pentru explorarea radiologic˘ a a organelor
toracice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
36
3.6.1. Preg˘ atirea pacientului pentru radiografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
3.6.2. Preg˘ atirea pacientului pentru bronhografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3
3.6.3. Bronhoscopia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 40
CAPITOLUL 4
EVALUAREA UNOR SEMNE ¸ SI SIMPTOME SPECIFICE BRON¸ SITEI ACUTE
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
41
4.1. Tusea ¸ si expectora¸tia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
4.2. Dispneea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 41
4.3. Hemoptizia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 41
4.4. Durerea toracic˘ a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 42
4.5. R˘ agu¸ seala – disfonia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
PREZENTARE DE CAZ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
CONCLUZII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 57
INTRODUCERE
Atmosfera este un strat de aer de aproximativ 100 de kilometri grosime, dispus in jurul P˘ amântu-
lui. Pe fundul acestui imens ocean de aer adânc de 100 km, fiecare centimetru p˘ atrat de suprafa¸t˘ a suport˘ a
o presiune atmosferica de 1 kg. Omul traie¸ ste pe fundul acestui ocean de aer. Pe suprafa¸ta pielii, care
masoar˘ a 1,5 m p˘ atra¸ti, atmosfera exercit˘ a o presiune de 15000 kg. Aceast˘ a presiune formidabil˘ a nici
nu îl turte¸ ste, nici m˘ acar nu este sim¸tit˘ a, pentru c˘ a omul respir˘ a. Presiunea atmosferic˘ a este echilibrat˘ a
de gazele din aer, care datorit˘ a respira¸tiei au ajuns în sânge ¸ si ¸tesuturi ¸ si care fac ca în corpul omenesc
sa existe o presiune egal˘ a cu cea din exterior. Presiunea atmosferic˘ a (extern˘ a) se afl˘ a în echilibru cu
presiunea (intern˘ a) a ¸tesuturilor. Presiunea intern˘ a este chiar mai puternic˘ a, pentru c˘ a lichidele corpu-
lui sunt o solu¸tie salin˘ a, în care moleculele dizolvate apas˘ a prin mi¸ scarea lor cu a¸ sa numita presiune
4
osmotic˘ a, de mai multe atmosfere, asupra pere¸tilor organismului, care sunt intr-o permanent˘ a tensiune.
Func¸tia respiratorie este indispensabil˘ a, vital˘ a, pentru întreg organis-
mul. Deficien¸tele acute sau cronice ale func¸tiei respiratorii se r˘ asfrâng
asupra homeostaziei în general ¸ si în special asupra sistemului nervos.
Odat˘ a cu schimbarea modului de via¸t˘ a al omului, în special în condi¸tiile vie¸tii mod-
erne, confortul, sedentarismul, stresul, poluarea individual˘ a (fumatul) ¸ si colectiv˘ a – prin alterarea
aerului, prin chimizarea agriculturii, prin industrializare ¸ si prin degradrea lan¸tului normal, trofic,
al mediului, bolile aparatului respirator au „evoluat” progresiv, atât calitativ cât ¸ si numeric.
Tot ca tribut pl˘ atit modului de via¸t˘ a modern, se înregistreaz˘ a din ce în ce mai mult sc˘ aderea ca-
pacit˘ a¸tii de ap˘ arare local˘ a, respectiv a ¸tesuturilor aparatului respirator ¸ si general˘ a, a întregului organism.
La toate acestea trebuie s˘ a ad˘ aug˘ am uzul ¸ si abuzul de antibiotice, de medicamente de sin-
tez˘ a, ceea ce a dus la selec¸tionarea de tulpini de bacterii rezistente la arsenalul terapeutic modern.
Prefacerile ambientale ca urmare a dezvolt˘ arii tehnico-industriale ¸ si a urbaniz˘ arii au expus
efective din ce în ce mai mari din popula¸tie la factorii de risc pentru s˘ an˘ atatea aparatului res-
pirator, ca poluarea aerului cu particule ¸ si gaze, contaminarea cu microorganisme etc. Cre¸ sterea
duratei medii de via¸t˘ a a dus la m˘ arirea ponderii popula¸tiei vârstnice, mai susceptibil˘ a la îm-
boln˘ aviri respiratorii acute, în mod asem˘ an˘ ator popula¸tei infantile ¸ si în plus la cele cronice.
Artificializarea mediului ambiant a dus chiar la crearea unor noi ni¸ se ecologice, permi¸tând
dezvoltarea unor germeni sau a altor agen¸ti etiologici cu rol în producerea de noi entit˘ a¸ti noso-
logice sau diversificarea celor existente. Gama bolilor respiratorii este ast˘ azi mult mai extins˘ a.
Un alt factor care contribuie la dezvoltarea afec¸tiunilor c˘ ailor respiratorii sau la recidi-
varea lor îl reprezint˘ a mizeria ¸ si s˘ ar˘ acia, subnutri¸tia, în special în ¸t˘ arile subdezvoltate, ca
¸ si în multe din ¸t˘ arile aflate ‚,în tranzi¸tie” de la un sistem social ¸ si economic la altul.
Progresele în investiga¸tia factorilor de risc ai bolilor respiratorii, în ac¸tiunea lor – de
cele mai multe ori nu izolat˘ a ¸ si specific˘ a, ci combinat˘ a plurifactorial ¸ si nespecific˘ a – au
permis fundamentarea ¸ stiin¸tific˘ a a posibilit˘ a¸tilor de reducere a frecven¸tei ¸ si gravit˘ a¸tii acestor
boli, aspecte deosebit de importante, avându-se în vedere implica¸tiile lor medico-sociale.
Începând de la o simpl˘ a afec¸tiune bron¸ sic˘ a acut˘ a datorat˘ a infec¸tiilor bacteriene sau virusurilor
¸ si pân˘ a la bron¸ sitele cronice, la astmul bron¸ sic, la TBC ¸ si la cancerul pulmonar, avem în fa¸t˘ a o
gam˘ a larg˘ a a patologiei uneia dintre cele mai importante func¸tii a organismului nostru. Cu una
sau alta din afec¸tiunile aparatului respirator am f˘ acut sau vom face cuno¸ stin¸t˘ a fiecare dintre noi.
5
CAPITOLUL 1
Aparatul respirator. Prezentare general˘ a.
Ca s˘ a poat˘ a prelua aerul din atmosfer˘ a ¸ si s˘ a procure organismului oxigen, ca s˘ a poat˘ a elim-
ina din organism bioxidul de carbon in exces, rezultat din arderi, ca s˘ a poat˘ a s˘ a regleze centrul res-
pirator din creier ¸ si ca s˘ a poat˘ a echilibra presiunea atmosferic˘ a cu cea intern˘ a, aparatul respirator ¸ si-
a dezvoltat câteva organe ¸ si subaparate, (vezi fig.1) având fiecare func¸tii deosebite, contribuind îns˘ a
toate la complexul de fenomene mecanice, ventilatorii, chimice ¸ si fizice care constituie respira¸tia.
6
Figura 1. Aparatul respirator
Astfel cele dou˘ a p˘ ar¸ti distincte ale aparatului respirator sunt:
[a.] c˘ aile respiratorii extrapulmonare;pl˘ amânii.
C˘ aile respiratorii extrapulmonare sunt conducte prin care aerul atmosferic este introdus in pl˘ amâni
¸ si prin care este eliminate din pl˘ amâni bioxidul de carbon.C˘ aile respiratorii extrapulmonare sunt:
[a.] fosele nazale;faringele;laringele;traheea;bronhiile primare
1.1. Fosele nazale
Nasul este organul în care se g˘ ase¸ ste prima parte a c˘ ailor respiratorii superioare ¸ si to-
todat˘ a segmentul periferic al analizatorului olfactiv. El este împar¸tit in 2 fose nazale de c˘ atre
osul Vomer ¸ si de cartilagiu. La interior in fosele nazale se g˘ ase¸ ste mucoasa nazal˘ a for-
mata din 2 por¸tiuni. În partea posterioar˘ a – mucoasa olfactiv˘ a care reprezint˘ a receptorul anal-
izatorului olfactiv. În partea anterioar˘ a – mucoasa respiratorie foarte bogat vascularizat˘ a.
7
1.2. Faringele
Faringele este un organ a¸ sezat la nivelul gâtului ¸ si reprezint˘ a segmentul de întret˘ aiere
a c˘ aii digestive cu cea respiratorie. Pe aici trece aerul din fosele nazale in laringe ¸ si tra-
hee ¸ si invers. În por¸tiunea interioar˘ a faringele se bifurc˘ a: anterior ¸ si interior comunicând
astfel cu laringele. În lateral faringele comunic˘ a cu urechea prin trompa lui Eustachio.
1.3. Laringele
Laringele reprezint˘ a primul segment al c˘ ailor respiratorii, îndeplinind pe lânga func¸tia de cale
respiratorie ¸ si pe cea de protec¸tie a c˘ ailor respiratorii inferioare. O alta func¸tie a laringelui este aceea
de fona¸tie de care cauz˘ a poart˘ a denumirea de organ nazal sau fonator.Laringele este format din car-
tilaje legate între ele prin ligamente ¸ si articula¸tii. Pe cartilaje se prind mu¸ schii laringelui, care sunt
stria¸ti. Pe pere¸tii laterali ai laringelui se afl˘ a dou˘ a perechi de pliuri cu direc¸tie antero-posterioar˘ a:
doua superioare – vestibulare ¸ si dou˘ a inferioare, corzile vocale care delimiteaz˘ a orificiul glotic.
1.4. Traheea
Traheea este un organ în form˘ a de tub, fibrocartilaginos care continu˘ a în jos laringele ¸ si se întinde
pân˘ a la nivelul vertebrei a IV a, a V a toracal˘ a, cu o lungime de 11-12 cm ¸ si cu un diametru de circa
2 cm. Ca structur˘ a traheea este alc˘ atuit˘ a dintr-o tunic˘ a fibromusculocartilaginoas˘ a, în grosimea c˘ areia
se g˘ asesc 6-20 inele cartilaginoase, legate între ele prin ligamente inelare. Posterior se afl˘ a membrana
traheal˘ a, în grosimea c˘ areia afl˘ a mu¸ schiul traheal. Contrac¸tiile acestuia mic¸ soreaz˘ a calibrul traheei.
1.5. Bronhiile
La nivelul vertebrei T4 traheea se împarte în cele dou˘ a bronhii principale –
dreapt˘ a ¸ si stâng˘ a. Aceste bronhii p˘ atrund în pl˘ amân prin hil unde se ramific˘ a intrapul-
monar, formând arborele bron¸ sic. Structura bronhiilor principale este aem˘ an˘ atoare tra-
heei, bronhiile principale fiind formate din inele cartilaginoase incomplete posterior.
1.6. Pl˘ amânii
Pl˘ amânii sunt organele de schimb ale aparatului respirator la nivelul c˘ arora se face schim-
bul de gaze. Ei sunt in num˘ ar de doi: pl˘ amânul stâng ¸ si pl˘ amînul drept. Pl˘ amânii prezint˘ a
anumite ¸ san¸turi numite scizuri. Pl˘ amânul drept are dou˘ a scizuri: mica ¸ si marea scizur˘ a, aces-
tea împ˘ ar¸tind pl˘ amânul în 3 lobi: superior, inferior ¸ si mijlociu. Pl˘ amânul stâng prezint˘ a o sin-
gur˘ a scizur˘ a care îl împarte în 2 lobi: superior ¸ si inferior. Lobii pulmonari sunt forma¸ti din seg-
8
mente pulmonare. Segmentul pulmonar este unitatea morfofunc¸tional˘ a ¸ si structural˘ a a pl˘ amânu-
lui. Legaturile dintre aceste segmente sunt alc˘ atuite din lobuli care con¸tin acrini pulmonari în
compozi¸tia c˘ arora se g˘ asesc alveolele pulmonare care au rol în realizarea schimburilor de gaze.
Alveolele pulmonare au pere¸tii alc˘ atui¸ti din epiteliul alveolar dispus pe o umbrel˘ a bazal˘ a.
Alveolele sunt incluse în substan¸ta fundamental˘ a reticulo-elastic˘ a ¸ si colagen˘ a a pl˘ amânului, care
formeaz˘ a septurile interalveolare. În aceste septuri este cuprins˘ a ¸ si re¸teaua de capilare perialveo-
lare. Numarul alveolelor este imens, aproximativ 2-3 miliarde pe întreg pl˘ amînul. În jurul alve-
olelor se g˘ ase¸ ste o bogat˘ a re¸tea de capilare, care împreun˘ a cu pere¸tii alveolelor formeaz˘ a mem-
brane alveolo-capilar˘ a, la nivelul c˘ areia au loc schimburile de gaze dintre alveole ¸ si sânge.
1.6.1. Vasculariza¸ tia ¸ si inerva¸tia pl˘ amânului
La nivelul pl˘ amânului exist˘ a dou˘ a circula¸tii sanguine ¸ si anume: o circula¸tie func¸tional˘ a ¸ si o cir-
cula¸tie nutritiv˘ a. Circula¸tia func¸tional˘ a reprezint˘ a mica circula¸tie a sistemului circulator ¸ si este subor-
donat˘ a func¸tiei respiratorie a pl˘ amânului. Ea este alc˘ atuit˘ a din artera pulmonar˘ a, care pleac˘ a din ven-
triculul drept, merge la pl˘ amâni unde se capilarizeaz˘ a, eliminând bioxidul de carbon ¸ si înc˘ arcându-
se cu oxigen ¸ si apoi se întoarce prin venele pulmonare în atriul stâng. Deci, artera pulmonar˘ a
con¸tine sânge neoxigenat. Circula¸tia nutritiv˘ a face parte din marea circula¸tie si aduce pl˘ amânului
stâng substan¸te nutritive si oxigen necesar hr˘ anirii ¸tesuturilor. Este reprezentat˘ a de arterele bron¸ sice,
ramuri ale arterei aorte toracice. Sângele se întoarce prin venele bron¸ sice, care se vars˘ a in venele
azygos ¸ si acestea în vena cav˘ a superioar˘ a. Limfa pl˘ amânilor circul˘ a prin capilarele limfatice, care
se g˘ asesc în septurile interalveolare în strânsa legatur˘ a cu capilarele sanguine. Se constituie dou˘ a
re¸tele: una superficial˘ a ¸ si alta profund˘ a sau peribronhovascular˘ a. Pe traiectul lor, c˘ aile limfat-
ice prezinta dou˘ a grupe de ganglioni: ganglionii intra pulmonari (hilari) ¸ si ganglionii intertraheo-
bron¸ sici; de aici limfa se vars˘ a în colectoarele bronho-mediastinale drept ¸ si stâng, iar acestea în
canalul toracic. Inerva¸tia este simpatic˘ a ¸ si parasimpatic˘ a; se formeaz˘ a plexurile pulmonare mixte,
ale c˘ aror fibre vin din lan¸tul simpatic cervical ¸ si toracal, iar cele parasimpatice, din nervul vag.
1.6.2. Mediastinul
Mediastinul este o regiune topografic˘ a limitat˘ a lateral de fe¸tele interne ale celor doi
pl˘ amâni, inferior ¸ si diaphragm, anterior de stern iar posterior de coloana vertebral˘ a toracal˘ a ¸ si
de c˘ atre extremit˘ a¸tile posterioare ale coastelor (vezi fig.2). În mediastin se g˘ asesc: inima în-
velit˘ a de pericard, vasele mari, venele cave superioare ¸ si inferioare, cele patru vene pulmonare,
artera aort˘ a, trunchiul pulmonar cu ramurile lui, traheea ¸ si cele dou˘ a bronhii principale.
9
Figura 2. Mediastinul
1.7. Pleura
Pl˘ amânii sunt înveli¸ti intr-o foi¸t˘ a seroas˘ a numit˘ a pleur˘ a. Ea are rolul de a u¸ sura mi¸ sc˘ arile
pl˘ amânilor prin alunecare. Fiecare pl˘ amân posed˘ a câte o pleur˘ a. Ca orice seroas˘ a pleura este for-
mat˘ a din dou˘ a foi¸te în continuare una cu cealalt˘ a ¸ si inchise în form˘ a de sac; cele dou˘ a foi¸te sunt: una
parietal˘ a, care învele¸ ste peretele cavit˘ a¸tii toracice ¸ si alta visceral˘ a, care invele¸ ste pl˘ amânul. Foi¸tele
se continu˘ a între ele printr-o linie de reflexe, situat˘ a la nivelul pediculului pulmonar. Între cele
dou˘ a foi¸te exist˘ a o cavitate închis˘ a care în mod normal este virtual˘ a, având o cantitate infim˘ a de
lichid, care favorizeaz˘ a alunecarea. În condi¸tii patologice, cavitatea pleural˘ a poate deveni real˘ a, fi-
ind umplut˘ a cu puroi (pleurazie), sânge (hemotorax) sau aer (pneumotorax). În cazul in care can-
titatea de lichid sau de aer este mare pl˘ amânul respectiv va fi turtit c˘ atre hil, func¸tia sa respirato-
rie devenind nul˘ a. Presiunea în cavitatea pleural˘ a este negativ˘ a ¸ si ea constituie un factor principal
în mecanica respiratorie prin favorizarea dilat˘ arii pl˘ amânilor. De asemenea ea înlesne¸ ste circula¸tia
venoas˘ a de întoarcere, atât prin venele pulmonare, cât ¸ si prin venele cave superioar˘ a ¸ si inferioar˘ a.
10
1.8. Particularit˘ a¸tile fiziologice ale aparatului respirator
Respira¸tia este procesul de
schimb de gazos dintre mediul înconjur˘ ator ¸ si celulele în care se desf˘ a¸ soar˘ a metabolismul. Ea presupune
p˘ atrunderea aerului respirat în timpul inspira¸tiei ¸ si ie¸ sirea aerului din pl˘ amâni în timpul expira¸tiei.
Inspirul este un proces datorat cre¸ sterii diametrelor toracelui longitudinal,
anteroposterior ¸ si transversal. În cutia toracic˘ a se g˘ ase¸ ste aer la o anumit˘ a presiune. Dac˘ a se m˘ are¸ ste
cutia toracic˘ a, volumul pl˘ amânilor cre¸ ste, presiunea scade ¸ si astfel aerul atmosferic p˘ atrunde în pl˘ amâni.
Inspira¸tia se datoreaz˘ a contrac¸tiei mu¸ schilor respiratori, reprezenta¸ti
de mu¸ schiul diafragm ¸ si mu¸ schiul intercostal. Mu¸ schiul diafragm m˘ are¸ ste diametrul longitudinal, iar
mu¸ schii intercostali externi m˘ aresc diametrele anteroposteriene si transversal(vezi fig.3- inspira¸tia).
La sfâr¸ situl inspira¸tiei mu¸ schii respiratori se relaxeaz˘ a, cutia toracic˘ a revenind la diamtetrele
ini¸tiale, volumul pulmonar scade, iar presiunea aerului din pl˘ amâni cre¸ ste. Datorit˘ a acestui fapt aerul
este eliminate din pl˘ amâni în mediul extern, producându-se astfel expira¸tia (vezi fig.3 – expira¸tia).
Respira¸tia este de dou˘ a tipuri: intern˘ a si extern˘ a.
Respira¸tia intern˘ a este schimbul de gaze dintre celulele ¸tesuturilor ¸ si
mediul intern. Aici intr˘ a ¸ si procesele de dehidrogenare datorat˘ a activit˘ a¸tii diferitelor sisteme enzimatice.
Respira¸tia extern˘ a
este schimbul de oxigen ¸ si bioxidul de carbon între sângele capilarelor pulmonare ¸ si aerul din pl˘ amâni.
Inspira¸tia este faza
activ˘ a a respira¸tiei, iar expira¸tia este faza pasiv˘ a. Intr˘ arile ¸ si ie¸ sirile de aer din sistemul respirator prezint˘ a
ventila¸tia pulmonar˘ a, care depinde de frecven¸ta profunzimea mi¸ sc˘ arilor respiratorii. Acestea pot cre¸ ste
prin antrenament. Un om adult aflat în repaus executa 16 mi¸ sc˘ ari respiratorii pe minut (ritmul respirator).
Acest ritm este mai mare la femeie; el cre¸ ste în timpul activit˘ a¸tii musculare, ale exerci¸tiilor fizice.
Reglarea respira¸tiei se face prin intermediul centrului respirator care la rândul lui este format
din subcentri distinc¸ti care lucreaz˘ a îm mod sincron activitatea celor mai tineri dominând pe ce vechi.
11
Figura 3. Respira¸ tia (inspira¸ tia ¸ si expira¸ tia)
1.9. Particularit˘ a¸ti semiologice ale aparatului respirator
1.9.1. Dispneea
Dispneea este un simptom cardinal, care pune probleme de diagnostic difer-
en¸tial, în primul rând între o afec¸tiune respiratorie ¸ si una cardiovascular˘ a. Ea reprez-
int˘ a consecin¸ta sc˘ aderii aportului de oxigen si cre¸ sterii bioxidului de carbon.
1.9.2. Tusea
Tusea este unul dintre simptomele cele mai frecvent întâlnite în bolile respiratorii.
Poate fi generat˘ a de leziuni localizate la orice nivel al aparatului respirator începând de
la orofaringe ¸ si pân˘ a la alveole. Dup˘ a caracterele proprii intrinseci tusea poate fi:
1. 2. 1. 2. 3. 4. 5. • surd˘ a, r˘ agu¸ sit˘ a – exprim˘ a deobicei o afec¸tiune laringian˘ a;
• bitonal˘ a – apare deobicei în paralizie de recurent;
12
• l˘ atr˘ atoare – apare deobicei in abcese;
• chintoas˘ a – tuse convulsiv˘ a, bron¸ site;
• emetizant˘ a – tuberculoze avansate, bron¸ site cornice.
Dup˘ a asocierea sau nu a expectora¸tiei:
• tuse iritativ˘ a;
• tuse umed˘ a;
Dup˘ a condi¸tiile de apari¸tie ¸ si momentul producerii ei:
• tusea care apare dup˘ a efort fizic;
• tusea pozi¸tional˘ a;
• tusea nocturn˘ a;
• tusea vesperal˘ a;
• tusea matinal˘ a;
• tusea continu˘ a.
1.9.3. Expectora¸ tia
Expectora¸tia este actul mecanic de eliminare a sputei, care reprezint˘ a produsul expectorat; apare
în afec¸tiuni inflamatorii, catorale sau supurative ale aparatului respirator sau ale organelor vecine.
1.9.4. Vomica
Vomica reprezint˘ a expulzia brusc˘ a prin arboreal bron¸ sic a unei cantit˘ a¸ti masive de se-
cre¸tii patologice provenite din aparatul respirator. Vomica poate fi purulent˘ a sau seroas˘ a.
1.9.5. Hemoptizia
Hemoptizia reprezint˘ a eliminarea print use a unei cantit˘ ati de sânge din pl˘ amâni sau
din c˘ aile respiratorii. În general, hemoptizia nu poate da indica¸tii asupra bolii, ea are val-
oare doar ca orientare a medicului c˘ atre o afec¸tiune a aparatului respirator, în special.
1.9.6. Sughi¸tul
Sughi¸tul apare prin iritarea nervului frenic (pleurezii ¸ si tumori pulmonare).
1.10. Cauzele îmboln˘ avirii aparatului respirator
13
Traheea, bronhiile ¸ si pl˘ amânii sunt organe intertoracice, deci interne. Totu¸ si, datorit˘ a
structurii lor tubulare, ele comunic˘ a direct cu atmosfera, deci cu lumea exterioar˘ a, motiv pen-
tru care sunt expuse ac¸tiunii factorilor nocivi existen¸ti în atmosfer˘ a. Cauzele bolilor aparatu-
lui respirator sunt numeroase ¸ si variate; de cele mai multe ori se asociaz˘ a dou˘ a sau mai multe
cauze, care provoac˘ a în acela¸ si timp sau succesiv apari¸tia unei boli a aparatului respirator.
Una din cauzele determinante ale apari¸tiei bolilor aparatului respirator ¸ si poate ce mai important˘ a,
este infec¸tia. În mucoasa c˘ ailor aeriene pot s˘ a se cuib˘ areasc˘ a ¸ si s˘ a se înmul¸teasc˘ a microbi, proveni¸ti în
general din c˘ aile aeriene superioare (nas, gât, gur˘ a, faringe), unde sunt oaspe¸ti obi¸ snui¸ti, de cel mai
multe ori inofensivi. În anumite condi¸tii, sub ac¸tiunea unor factori favorabili care fie sl˘ abesc organ-
ismul diminuându-i rezisten¸ta, fie c˘ a provoac˘ a congestionarea mucoasei, ace¸ sti germeni pot s˘ a devin˘ a
patogeni, adic˘ a s˘ a determine apari¸tia bolilor. Exist˘ a îns˘ a ¸ si bacterii ¸ si virusuri care pot s˘ a provoace
boli f˘ ar˘ a contribu¸tia factorilor favorizan¸ti, a¸ sa cum se întâmpl˘ a cu unele boli infec¸tioase. Cauzele fa-
vorizante ale bolilor respiratorii sunt factorii care determin˘ a reac¸tii congestive(modific˘ ari circulatorii)
ale mucoasei nasului, faringelui, traheei ¸ si bronhiilor, ale alveolelor ¸ si ale pleurei. Aceste modific˘ ari
mic¸ sorez˘ a rezisten¸ta ¸ si puterea de ap˘ arare local˘ a a acestor organe ajutând sau declan¸ sând ac¸tiunea mi-
crobilor. Cel mai important rol îl joac˘ a raceala, no¸tiune care nu trebuie în¸teleas˘ a ca ac¸tiune direct˘ a a
aerului rece asupra mucoasei aparatului respirator ci mai ales ca r˘ acirea corpului sub ac¸tiunea expunerii
la temperaturi sc˘ azute sau sub ac¸tiunea umezelii ¸ si r˘ acelii la picioare ceea ce a f˘ acut pe un clinician
francez s˘ a afirme c˘ a omul r˘ ace¸ ste prin corp ¸ si nu prin respira¸tie. Acest mecanism explic˘ a ¸ si caracterul
sezonier al numeroaselor boli respiratorii, a c˘ aror frecven¸t˘ a este maxim˘ a în anotimpul rece ¸ si umed.
1.11. Mecanismele îmboln˘ avirii aparatului respirator
1.11.1. Inflama¸ tia
Inflama¸tia este o reac¸tie de ap˘ arare la agresiunea microbilor asupra mucoasei in care ace¸ stia se
cuib˘ aresc, precum ¸ si o tendin¸t˘ a a organismului de a combate virulen¸ta microbilor care locuiesc în mod
obi¸ snuit în c˘ aile aeriene, dar care au devenit agresivi ¸ si pun în pericol integritatea aparatului respirator
din cauza sc˘ aderii relative a puterii de ap˘ arare. Frigul, praful, eforturile ¸ si al¸ti factori predispozan¸ti
¸ si favorizan¸ti care au fost men¸tiona¸ti, înlesnesc fixarea, dezvoltarea ¸ si ac¸tiunea nociv˘ a a microbilor.
1.11.2. Tulbur˘ arile de circula¸ tie
Exist˘ a împrejur˘ ari în care circula¸tia sângelui în teritoriul pl˘ amânilor este nestingherit˘ a. Înce-
tinirea circula¸tiei ¸ si cre¸ sterea presiunii într-o zon˘ a a pl˘ amânilor poate s˘ a duc˘ a la edem pulmonar,
edem al mucoasei bron¸ sice, la apari¸tia de lichid in cavitatea pleural˘ a, hemoragii intrapulmonare,
hemoptizii. Aceste situa¸tii survin în boli ale inimii sau în insuficien¸t˘ a cardiac˘ a secundar˘ a em-
fizemului pulmonar, astmului, silicozei, tuberculozei, afec¸tiune cardiac˘ a a¸ sa-numit˘ a cord pulmonar.
1.11.3. Alergia
În afara bolilor care au ca mecanism de producere, inflama¸tia prin infec¸tie, apar ¸ si boli
alergice, cu mecanism complicat de producere. Exist˘ a indivizi deosebit de sensibili fa¸t˘ a de
14
anumite substan¸te, medicamente, pulberi ¸ si particule de origine animal˘ a sau vegetal˘ a, precum
p˘ arul, penele, fulgii, polenul. Ori de câte ori vin în contact cu acea substan¸t˘ a, reac¸tioneaz˘ a
într-un mod neobi¸ snuit, mai mult sau mai pu¸tin violent. Pe lâng˘ a fenomene inflamatorii ale
pielii(erup¸tii, urticarie), pe lîng˘ a congestionarea mucoselor, pe lâng˘ a tulbur˘ ari digestive pot s˘ a
apar˘ a ¸ si tulbur˘ ari din partea aparatului respirator ca tuse, expectora¸tie, de la cele mai u¸ soare
forme pân˘ a la cele mai grave, care pun în primejdie via¸ta dac˘ a nu se intervine la timp.
1.11.4. Fumatul
Din factorii iritan¸ti fumul de tutun este unul din cei mai nocivi. Pe lâng˘ a alte nea-
junsuri(intoxica¸tie cu nicotin˘ a ¸ si cu oxidul de carbon rezultat din arderea tutnului ¸ si a hârtiei
¸tig˘ arilor, irita¸tia stomacului, ac¸tiunea toxic˘ a asupra vaselor sângelui ¸ si asupra inimii, favorizând
apari¸tia infarctului miocardic ¸ si a leziunilor vasculare din toate organele), fumatul este un factor
care determin˘ a, intre¸tinere ¸ si agraveaz˘ a irita¸tia, respectiv inflama¸tia mucoaselor c˘ ailor aeriene res-
piratorii. Nu mai vorbim de contribu¸tia neb˘ anuit de mare, aproape decisiv˘ a pe care o are la
apari¸tia cancerului pulmonar(vezi fig.4); dac˘ a ar fi numai acest neajuns ¸ si ar fi suficient s˘ a de-
termine un om civilizat s˘ a renun¸te la acest viciu sinuciga¸ s când înc˘ a nu este prea t˘ arziu.
În figura urm˘ atoare ne putem face o p˘ arere asupra consecin¸telor
pe care le are acest viciu deosebit de periculos asupra pl˘ amânilor.
15
Figura 4. Consecin¸ te ale fumatului asupra pl˘ amânului (cancer pulmonar)
CAPITOLUL 2
Bron¸ sita acut˘ a
2.1. Definitie
16
Bron¸ sita acut˘ a este o boal˘ a a c˘ ailor aeriene, care se caracterizeaz˘ a prin reac¸tia in-
flamatorie acut˘ a a mucoasei bron¸ sice, manifestat˘ a prin semne datorit˘ a irita¸tiei termina¸tiilor ner-
voase, tulbur˘ arilor secretorii ¸ si motorii ale aparatului mucociliar ¸ si exprimate clinic prin durere,
tuse ¸ si expectora¸tie mucoas˘ a sau mucopurulent˘ a. Are un debut recent, durat˘ a scurt˘ a de-
obicei neasociat cu modific˘ ari radiologice pulmonare. Obi¸ snuit odat˘ a cu mucoasa bron¸ sic˘ a
este interesat˘ a ¸ si cea a traheei, încât este corect sa vorbim despre traheobron¸ sit˘ a acut˘ a.
2.2. Frecven¸ta bolii
Frecven¸ta real˘ a a bolii este greu de cunoscut, deoarece un mare num˘ ar de bolnavi nu con-
sult˘ a medical sau sunt înregistra¸ti cu alte diagnostice (rinofaringit˘ a acut˘ a, laringit˘ a acut˘ a, viroze res-
piratorii etc.) care reflect˘ a asocierea traheobron¸ sitei cu alte sindroame de c˘ ai aeriene superioare
de origine infec¸tioas˘ a. Se apreciaz˘ a totu¸ si c˘ a aproximativ 30-35% din consulta¸tiile ambulatorii
sunt reprezentate de infec¸tii acute de c˘ ai aeriene, inclusiv de bolnavi cu traheobron¸ site acute.
2.3. Etiologie
Dup˘ a natura lor, factorii etiologici ai bron¸ sitelor acute pot fi împ˘ ar¸ti¸ti în:
[a.] infec¸tio¸ si;fizico-chimici;alergici;
Rolul principal revine factorilor infec¸tio¸ si. Infec¸tiile sunt reprezentate în 80% din
cazuri de c˘ atre virusuri, aproape orice virus patogen pentru om putând afecta ¸ si c˘ aile respi-
ratorii. Astfel putem face o clasificare a bron¸ sitelor acute: viral˘ a, bacterian˘ a ¸ si chimic˘ a.
2.3.1. Bron¸ sita acut˘ a viral˘ a
Bron¸ sita acut˘ a viral˘ a este cea mai frecvent˘ a. Boala poate apare în orice lun˘ a a anului dar în
special în anotimpul rece în func¸tie de virusul incriminant. Astfel virusurile gripale A ¸ si B ¸ si virusul res-
pirator scin¸tial dau frecvent traheobron¸ sit˘ a acut˘ a în perioada noiembrie-februarie. O inciden¸t˘ a mai mic˘ a
au traheobron¸ sitele produse de adenoviru¸ si, virusurile paragripale, rinoviru¸ si, ¸ si virusurile Coxackie.
2.3.2. Bron¸ sita acut˘ a bacterian˘ a
Bron¸ sita acut˘ a bacterian˘ a apare deobicei in evolu¸tia unei bron¸ site
acute virale ¸ si este produs˘ a de bacteriile care populeaz˘ a normal nasofaringele: pneumococi, streptococi
aerobi ¸ si anaerobi, corynebacterii, anaerobi din familia Bacteroides, pi¸tini bacili gram-negativi aerobi.
Num˘ arul bacteriilor care colonizeaz˘ a normal traheea este foarte mic iar sub corina traheal˘ a tractul respi-
rator este practic steril. Acest tip de bron¸ sit˘ a se recunoa¸ ste practice prin apari¸tia sputei mucopurulente.
2.3.3. Bron¸ sita acut˘ a chimic˘ a
Bron¸ sita acut˘ a chimic˘ a apare prin irita¸tia c˘ ailor respiratorii prin expunerea profesional˘ a sau
accidental˘ a a acestora la diverse substan¸te chimice: praf, ciment, vapori de acizi, gaze iritante, fum, etc.
2.4 Patogenie
17
Fumatul, atmosfera poluat˘ a, expunerea la varia¸tii de temperatur˘ a ¸ si umid-
itate, foamea, frigul, surmenajul, schimbarea situa¸tiilor sociale sau a structurilor de grup, modificarea
profund˘ a a felului de via¸t˘ a sau orice alt˘ a circumstan¸t˘ a care favorizeaz˘ a cre¸ sterea secre¸tiei de hidrocorti-
costeroizi reprezint˘ a un complex de factori care se îinso¸tesc de cre¸ sterea inciden¸tei infec¸tiilor respiratorii.
Virusurile afecteaz˘ a întâi func¸tia ¸ si mai apoi structura aparatului mucociliar. Apar procese
inflamatorii, iar prin dezgolirea termina¸tiilor nervoase ¸ si coborârea pragului de excitabilitate, excita¸tii
neînsemnate, subliminare, dau na¸ stere unor reac¸tii deosebit de intense. În realizarea acestora intervin
atât tulbur˘ ari locale cât ¸ si mecanisme reflexe, în care ramul aferent al arcului reflex este necunoscut, cel
eferent fiind reprezentat de nervul vag, dovad˘ a c˘ a aceste reac¸tii pot fib locate cu ajutorul atropinei.
Substan¸tele iritante se dizolv˘ a în pelicula de mucus modificându-i structura fiziochimic˘ a.
În cazul reac¸tiilor alergice, acestea se înso¸tesc de punerea în libertate a unor
mediatori chimici care produc modificarea permeabilit˘ a¸tii capilare ¸ si declan¸ sarea proceselor inflamatorii.
Aceia¸ si agen¸ti cauzali ar putea ac¸tiona ¸ si asupra mucoasei faringo-amigdaliene, realizând pe cale reflex˘ a
reac¸tii inflamatorii ¸ si bronhoconstrictoare întru-totul asem˘ an˘ atoare celor întâlnite în traheobron¸ site.
În bron¸ sitele
acute, procesele inflamatorii sunt limitate obi¸ snuit la nivelul traheei ¸ si bronhiilor mari, f˘ ar˘ a a fi exclus˘ a
afectarea celor mici. Acestea sunt afectate mai frecvent la copii unde lungimea mai redus˘ a a arborelui
bron¸ sic le fac mai vulnerabile. La adul¸tii fum˘ atori cu sau f˘ ar˘ a bron¸ sit˘ a cronic˘ a, trahoebron¸ sita acut˘ a
poate produce o perturbare a rapotului ventila¸tie/perfuzie cu consecin¸te asupra schimburilor gazoase.
2.5 Morfopatologie
Mucoasa traheei ¸ si bronhiile mari prezint˘ a pe viu la bronhoscopie,
o îngro¸ sare variabil˘ a prin edem ¸ si infiltrare ¸ si este acoperit˘ a de un exudat fluid. Mucoasa are tendin¸ta sa
lunece, sa fac˘ a pliuri in condi¸tiile unui efort de tuse. Microscopia optic˘ a eviden¸tiaz˘ a hiperemia corionului
mucoasei, infiltrat inflamator variabil, mai accentuat în epiteliul ¸ si corionul mucoasei. Întregul process
conduce la denudarea stratului de celule bazale, pe întinderi variabile. Procesele regenerative sunt reduse.
2.6 Tablou clinic
Traheobron¸ sitele acute datorate virozelor se întâlnesc cu prec˘ adere în anotimpurile reci ¸ si umede
¸ si aceasta datorit˘ a faptului c˘ a unele virusuri se multiplic˘ a preferen¸tial la temperaturi mai sc˘ azute. Obi¸ s-
muit boala începe cu frison, senza¸tie de frig, stare general˘ a de r˘ au, dureri musculare difuze, cefalee,
uneori dureri oculare, l˘ acrimare, str˘ anut, rinoree, arsuri în fundul gâtului, toate inso¸tite de o stare sub-
febril˘ a. Afecatarea traheei ¸ si bronhiilor mari se manifest˘ a prin apari¸tia unei senza¸tii de gâdilare sau arsur˘ a
retrosternal˘ a, înso¸tit˘ a de tuse f˘ ar˘ a expectora¸tie. Tusea este declan¸ sat˘ a de vorbire, efort respirator minim,
schimbarea temperaturii atmosferei ¸ si se înso¸te¸ ste de accentuarea durerilor toracice, retrosternale ¸ si a
cefaleei. Uneori tusea este atât de rebel˘ a ¸ si chinuitoare incât împiedic˘ a somnul ¸ si epuizeaz˘ a bolnavul.
18
Aceast˘ a prim˘ a faz˘ a, pe care vechii clinicieni au numit-o de cruditate este urmat˘ a
la câteva zile de o alta, caracterizat˘ a prin apari¸tia expectora¸tiei. Sputa cre¸ ste cantitativ de la o zi la alta
¸ si cap˘ at˘ a caracter mucopurulent sau purulent ¸ si este mai u¸ sor de eliminat. De aceea a fost numit˘ a faz˘ a
de coc¸tiune. Obi¸ snuit odat˘ a cu aceasta se remarc˘ a îmbun˘ at˘ a¸tirea st˘ arii generale. Alteori, modific˘ arilor
locale datorite infec¸tiei virotice li se adaug˘ a o infec¸tie bacterian˘ a, situa¸tie în care starea febril˘ a persist˘ a,
iar gradul purulen¸tei spute este în func¸tie de num˘ arul polinuclearelor din sput˘ a. Uneori sputa este hemop-
toic˘ a, datorit˘ a ruperii capilarelor congestionate în timpul tusei. Temperatura revine la normal dup˘ a 4-5
zile, tusea se reduce ca intensitate, poate controlat˘ a de bolnav iar sputa scade progresiv, pierzându-¸ si
caracterul purulent. Dup˘ a 8-10 zile bolnavul se consider˘ a vindecat, de¸ si tusea ¸ si expectora¸tia mai pot
persista uneori chiar 2-3 s˘ apt˘ amâni. La fum˘ atori, durata bolii este obi¸ snuit mai lung˘ a ¸ si acesta cu atât mai
mult cu cât bolnavul reia mai devreme fumatul, înainte ca mucoasa traheobron¸ sic˘ a s˘ a se fi ref˘ acut, ceea ce
necesit˘ a obi¸ snuit câteva luni. Aceea¸ si evolu¸tie mai prelungit˘ a ¸ si mai sever˘ a poate fi întâlnit˘ a la persoanele
în vârst˘ a, etilici, bolnavi cu pneumopatii cronice, cardiaci etc. În unele cazuri, dup˘ a dep˘ a¸ sirea fazei acute
bolnavul p˘ astreaz˘ a timp îndelungat o hiperactivitate mucosecretorie, iar alteori tusea se prelunge¸ ste ¸ si
cap˘ at˘ a caracter spastic, astmatiform. Aceasta se datore¸ ste persisten¸tei unor reac¸tii inflamatorii nespecifice
¸ si deregl˘ arii mecanismelor reflexe datorit˘ a hiperexcitabilit˘ a¸tii termina¸tiilor nervoase din c˘ aile respiratorii.
La ausculta¸tie inflama¸tia
traheei poate r˘ amâne mut˘ a sau poate da na¸ stere câtorva raluri perceptibile doar presternal. Procesele
inflamatorii ¸ si prezen¸ta secre¸tiilor în bronhiile de gradul III sau IV dau na¸ stere ralurilor ronflante ¸ si
sibilante iar afectarea bronhiilor mai mici se exprim˘ a prin raluri subcrepitatante de diferite m˘ arimi.
Traheobron¸ sita acut˘ a prin inhalare de vapori ¸ si gaze toxice, aspira¸tia de suc
gastric sau ap˘ a de mare prezint˘ a tablouri clinice mult deosebite fa¸t˘ a de forma descris˘ a mai sus. Debutul
este obi¸ snuit, cu mult mai dramatic: poate ap˘ area edem glotic cu grave tulbur˘ ari respiratorii, edem intens
traheobron¸ sic cu exuda¸tie fibrinoas˘ a ¸ si necroza mucoasei, ceea ce favorizeaz˘ a suprainfec¸tiile bacteriene.
Traheobron¸ sita
alergic˘ a înso¸te¸ ste adesea o rinit˘ a sau sinuzit˘ a alergic˘ a. Tusea are obi¸ snuit caracter spastic, astmatiform,
inso¸tit˘ a adesea de expir prelungit ¸ suier˘ ator (wheezing), iar sputa este bogat˘ a în eozinofile. Când num˘ arul
acestora este excesiv de mare, sputa cap˘ at˘ a caracter purulent. Ralurile bron¸ sice sunt foarte mobile, aus-
culta¸tia pl˘ amânului aminte¸ ste criza de astm, iar episodul acut ar reprezenta un echivalent astmatic.
2.7. Explor˘ arile praclinice
Explor˘ arile praclinice – sunt utile mai ales pentru diagnosticul unei boli aso-
ciate sau al unei complica¸tii, decât pentru diagnosticul pozitiv al bron¸ sitei acute.
Astfel, la un bolnav cu bron¸ sit˘ a acut˘ a se pot indica urm˘ atoarele explor˘ ari de laborator:
1. 2. 3. • examenul radiologic pulmonar se efecueaz˘ a mai ales la bolnavul
febril; el este util pentru excluderea unei pneumonii intersti¸tiale aso-
ciate;
19
• examenul bacteriologic al sputei este necesar dac˘ a traheobron¸ sita
acut˘ a apare in cursul intern˘ arii, dac˘ a se suprapune pe o bron¸ sit˘ a cron-
ic˘ a sau se diagnosticheaza la un bolnav, cu o boal˘ a cronic˘ a grav˘ a;
• hemograma nu aduce date diagnostice importante; bolnavul poate
avea leucocitoz˘ a sau neutrofilie;
• probele func¸tionale respiratorii (ventilatorii ¸ si dozare de gaze san-
guine) sunt indicate la bolnavii cu obstruc¸tie de c˘ ai aeriene sau la cei
cu dispnee ¸ si cianoz˘ a.
Bron¸ sitele acute din cursul unor boli infec¸tioase reprezint˘ a doar
o manifestare în cadrul unui tablou clinic ¸ si biologic mai complex.
2.8. Diagnosticul
Se bazeaz˘ a pe anamneza, tuse cu
expectora¸tie, precum si pe modific˘ arile stetacustice pulmonare. Mai dificil este diagnosticul etiologic.
Di-
agnosticul etiologiei virale se face prin metode virologice (izolarea virusului pe culturi de ¸tesuturi sau ou
embrionat) ¸ si serologice (vizualizarea antigenului viral prin imunofluorescen¸t˘ a în secre¸tiile respiratorii).
Etiologia bacterian˘ a – primar˘ a sau de suprainfec¸tie
– este sugerat˘ a de existen¸ta frisoanelor repeteate, febr˘ a, aspect mai toxic, uneori o amigdalit˘ a purulent˘ a.
O situa¸tie clinic˘ a mai frecvent˘ a este pneumonia atipic˘ a produs˘ a de Mycoplasma pneumoniae al c˘ arei
diagnostic poate fi întârziat datorit˘ a tabloului clinic de traheobron¸ sit˘ a acut˘ a care mascheaz˘ a pneumonia.
Bron¸ sita
poate constitui eventual, semnul de debut al unei boli infec¸tioase, deschizând scena clinic˘ a a acesteia;
o rujeol˘ a, o grip˘ a viral˘ a, o tuse convulsiv˘ a, care dup˘ a una sau câteva zile se vor desf˘ a¸ sura amploarea.
Bron¸ sita (real˘ a sau aparent˘ a doar) poate constitui debutul clinic al
unei afec¸tiuni pulmonare mai severe, parenchimatoase: o congestie pulmonar˘ a, o bronhopneumonie (¸ si în
aceste cazuri, aten¸tie la fenomenele generale care sunt mai ample, adica febr˘ a, stare general˘ a relativ alter-
at˘ a; iar examenul stetacustic care trebuie f˘ acut atent, repetat, relev˘ a semnele pneumopatiei respective).
O bron¸ sit˘ a care treneaz˘ a, persist˘ a, continu˘ a dincolo de 2 s˘ apt˘ amâni sau/¸ si se înso¸te¸ ste
¸ si de oarecare febr˘ a, este în realitate “masca” unei alte afec¸tiuni cum ar fi o tuberculoz˘ a bron¸ sic˘ a izolat˘ a,
un cancer bron¸ sic, un corp str˘ ain bron¸ sic ignorat, o diskinezie traheal˘ a traheal˘ a hipoton˘ a, o micoz˘ a.
Chiar
în cazul unei bron¸ site realmente primar˘ a, autonom˘ a poate fi vorba nu de o bron¸ sit˘ a banal˘ a, comun˘ a,
20
nespecific˘ a ci de o bron¸ sit˘ a cu etiologie special˘ a, particular˘ a: o bron¸ sit˘ a hemoragic˘ a spirochetozic˘ a, o
bron¸ sit˘ a micotic˘ a primitiv˘ a, o bron¸ sit˘ a astmatic˘ a, alergic˘ a, eosinofilic˘ a ¸ si chiar o bron¸ sit˘ a tuberculoas˘ a.
O problem˘ a special˘ a de diagnostic ¸ si de
profilaxie o constituie bron¸ sita recidivant˘ a: bron¸ sita care se repet˘ a des, de mai multe ori pe an, în sezonul
rece mai ales. Evident c˘ a nu este o bron¸ sit˘ a normal˘ a, simpl˘ a ¸ si nu trebuie s˘ a lase pe pacient ¸ si pe medic.
Profilaxia recidivelor bron¸ sitei acute(care când
sunt dese amenin¸t˘ a cu instalarea bron¸ sitei cronice, adic˘ a cu permanentizarea ¸ si care are la rândul ei o alt˘ a
serie de amenin¸t˘ ari ¸ si pericole), înseamn˘ a a¸ sadar nu medicamente administrate continuu ¸ si schimbate
mereu, ci m˘ asuri de depistare a cauzei de reactivare ¸ si înl˘ aturarea acesteia(ca m˘ asuri specifice fiec˘ arui
caz în parte); ¸ si în m˘ asura posibilului, mijloace generale de fortificare a organismului, de c˘ alire a lui, în
fine vaccinare(cu vaccinuri standard sau cu autovaccin, raportat la flora proprie ¸ si preparat din aceasta).
2.9. Evolu¸tie. Complica¸tii.
Durata traheobron¸ sitelor acute necomplicate este scurt˘ a, de 5-10 zile ¸ si prognosticul
este în func¸tie de vârsta bolnavului starea celorlalte organe ¸ si capacitatea de ap˘ arare a organismului.
Complica¸tiile sunt rare ¸ si constau în bronhopneu-
monie sau adenopatie hilar˘ a care determin˘ a obstruc¸tie în teritoriul bron¸ sitei lobare adiacente, cu episoade
repetate infec¸tioase în acela¸ si teritoriu. Sinuzitele pot ap˘ area la orice vârst˘ a, otitele mai ales la copii.
La mul¸ti bolnavi dup˘ a episodul bron¸ sitic acut poate r˘ amâne o hiper-
activitate bron¸ sic˘ a difuz˘ a, care dureaz˘ a 4 s˘ apt˘ amâni. Persisten¸ta acesteia dup˘ a 2-3 luni de la vindecarea
bron¸ sitei acute sugereaz˘ a o bronhopneumopatie cronic˘ a obstructiv˘ a sau un teren bron¸ sitic astmatic.
2.10. Tratament
2.10.1. Profilactic
Se recomand˘ a cre¸ sterea rezisten¸tei organismului printr-o alimenta¸tie corect˘ a, mi¸ sc˘ ari în aer
liber, exerci¸tii fizice, adaptare progresiv˘ a la varia¸tiile de temperatur˘ a, suprimarea fumatului, corectarea
unor malforma¸tii sau infec¸tii ale c˘ ailor respiratorii superioare, evitarea aglomera¸tiilor în condi¸tii
epidemiologice favorizante, vaccinarea cu vaccin polimicrobian a copiilor ¸ si a vârstnicilor.
2.10.2. Igieno-dietetic
Repaus fizic ¸ si vocal intr-o camer˘ a cu temperatur˘ a convenabil˘ a ¸ si cu un grad ridicat de umid-
itate a aerului. Lichide suficiente sub form˘ a de ceaiuri calde, lapte, supe, sucuri de fructe.
2.10.3. Tratament
Tratamentul medicamentos este preponderent simptomatic. Tusea ini¸tial
seac˘ a ¸ si inutil˘ a, este tratat˘ a cu preparate de dionin˘ a ¸ si codein˘ a (Rp/Dionin˘ a,
Codein˘ a fosforic˘ a 0,20g, ap˘ a distilat˘ a 20ml, D.S. intern 3x20 pic./zi), Calmotusen
3x15 pic./zi, Tusan 2-6 comprimate a 10 mg/zi, Tusomag 3x10 – 20 pic./zi.
21
Când tusea devine productiv˘ a, se
recomand˘ a expectorante (Benzoat de sodium 9g, Acetat de amoniu 6g, Sirop simplu 30g, D.S. intern 3-4
linguri /zi, Bromhexin 4-6 drajeuri/zi sau 3x20 pic./zi, Trecid 3x6 cp/zi, 3x20 pic./zi, 3x4 linguri sirop/zi.
Fenomenele inflamatorii, febra ¸ si durerea
sunt comb˘ atute cu acid acetilsalicilic 0,5g de 4 ori pe zi sau Aminofenazon˘ a 0,30g, 4-6 tablete pe zi.
Antibioticele sunt indicate numai în cazurile cu expectora¸tie abundent˘ a
¸ si febr˘ a, sau de la început în cazurile severe. Acestea pot fi administrate preventiv la copii, vârstnici,
indivizii tara¸ti caz în care se poate folosi Cotrimoxazol (Biseptol, Septrin) câte 2 tablete de 2 ori pe zi
sau penicilina V pe cale oral˘ a 600 000 – 1200 0000 U/zi înainte de mese, tetraciclin˘ a 0,50 de 2 ori pe zi.
Procesele inflamatorii reziduale pot fi tratate cu Prednison 30-40mg/zi, antiin-
flamatorii din grupul pirazolonului(fenilbutazon˘ a), fenspiride sau indometacin. Acestora li se pot asocia
preparate de atropin˘ a, deoarece adesea tusea este determinat˘ a prin mecanisme reflexe imediate vagal.
Formele
grave ale bron¸ sitei acute necesit˘ a internarea de urgen¸t˘ a, oxigenoterapia, antibioterapia ¸ si corticosteroizi.
CAPITOLUL 3
Tehnici utilizate în îngrijirea pacien¸ tilor
3.1. Sp˘ alarea ¸ si decontaminarea mâinilor
Sp˘ alarea mâinilor reprezint˘ a îndep˘ artarea
¸tesutului epithelial descuamat ¸ si a microorganismelor prezente in scuame ¸ si se efectueaz˘ a cu ap˘ a ¸ si s˘ apun.
Decontaminarea mâinilor reprezint˘ a distrugerea microorganismelor pasagere existente pe tegumente.
Pentru
sp˘ alarea igienic˘ a a mâinilor se recomand˘ a o procedur˘ a standardizat˘ a compus˘ a din mai multe etape:
• sp˘ alarea palmelor între ele; cu degetele flectate, încruci¸ sate;
• sp˘ alarea fe¸tei palmare a mâinii drepte peste fa¸ta dorsal˘ a a mâinii
stângi;
• frecarea prin rota¸tie a palmei stângi cu degetele strânse ale mâinii
drepte ¸ si invers;
22
• se unesc mâinile ¸ si se aplic˘ a substan¸ta de cur˘ a¸tat ¸ si se spumeaz˘ a pâna
desupra încheieturii mâinii insistându-se în spa¸tiile interdigitale ¸ si
preunghiale, se cl˘ atesc bine mâinile;
• se ¸ sterg mâinile cu un prosop de unic˘ a folosin¸t˘ a; se utilizeaz˘ a
prosopul pentru a manevra închiderea robinetelor.
Pentru decontaminarea mâinilor se folosesc antiseptice pe baz˘ a de al-
cooli, biguamide, iodofori, substan¸te chimice cu ac¸tiune germicid˘ a.
Personalul este obligat s˘ a aib˘ a unghiile t˘ aiate scurt, s˘ a nu poarte bijuterii pe
degete în timpul serviciului. Sp˘ alarea mâinilor este obligatorie în urm˘ atoarele situa¸tii:
• la intrarea în servici ¸ si p˘ ar˘ asirea locului de munc˘ a;
• la intrarea ¸ si ie¸ sirea din saloanele de bolnavi, dup˘ a folosirea toaletei;
• înainte de prepararea alimentelor;
• inainte de administrarea medicamenta¸tiei fiec˘ arui bolnav.
Sp˘ alarea ¸ si decontaminarea mâinilor este obligatorie în urm˘ atoarele cazuri:
• dup˘ a manipularea bolnavilor septici sau contagio¸ si;
• înainte ¸ si dup˘ a recoltarea produ¸ silor biologici pentru examenele de
laborator;
• înainte ¸ si dup˘ a efectuarea oric˘ arui tratament parenteral;
• dup˘ a contactul cu sângele, secre¸tiile, excre¸tiile bonavilor;
• înaintea examenelor ¸ si tratamentelor curente stomatologice, oftalmo-
logice, ORL;
• dup˘ a manipularea ¸ si transportul cadavrelor.
3.2. M˘ asurarea temperaturii
3.2.1. Axial:
• se a¸ seaz˘ a pacientul in decubit dorsal sau pozi¸tie ¸ sezând;
23
• se ridic˘ a bra¸tul pacientului;
• se a¸ seaz˘ a termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei par-
alel cu toracele;
• se apropie bra¸tul de trunchi, cu antebra¸tul flectat, pe suprafa¸ta ante-
rioar˘ a a toracelui;
• termometrul se men¸tine 10 minute dup˘ a care se scoate termometrul
din axil˘ a ¸ si se a¸ seaz˘ a pe tava medicinal˘ a;
• pacientul este a¸ sezat în pozi¸tie comod˘ a;
• se ¸ sterge termometrul;
• se cite¸ ste grada¸tia ¸tinând strâns termometrul, se scutur˘ a cu mi¸ sc˘ ari
rapide departe de obstacole;
• se a¸ seaz˘ a termometrul într-un recipient cu solu¸tie dezinfectant˘ a.
3.2.2. Intrarectal:
• se lubrefiaz˘ a termometrul;
• se a¸ seaz˘ a pacientul în decubit lateral cu membrul inferior in semi-
flexie;
• se introduce bulbul termometrului în rect prim mi¸ sc˘ ari de rota¸tie ¸ si
înaintare;
• se ¸tine cu mâna pe timpul de masurare(3 minute);
• apoi termometrul se scoate se ¸ sterge cu o compres˘ a, se cite¸ ste
grada¸tia;
• se spal˘ a termometrul, se scutur˘ a ¸ si se introduce în solu¸tia dezinfec-
tant˘ a.
Se noteaz˘ a valoarea temperaturii în foaia de temperatur˘ a
care este anexat˘ a la foaia de observa¸tie clinic˘ a a pacientului.
Prin unirea cu valoarea anterioar˘ a se ob¸tine curba termic˘ a.
3.3. Punc¸tia venoas˘ a
Punc¸tia venoas˘ a const˘ a în întreruperea unei vene cu ajutorul uni ac ata¸ sat la o sering˘ a.
Materiale necesare:
24
• ace de punc¸tie venoas˘ a;
• alcool;
• tampoane de vat˘ a;
• garou sau band˘ a Estmarg;
• casolet˘ a cu comprese sterile, mu¸ sama, vat˘ a;
• pern˘ a tare elastic˘ a pentru articula¸tia cotului;
• se preg˘ atesc eprubetele uscate goale sau cu substan¸ta anticoagulant˘ a
sau de alt˘ a natur˘ a.
Dup˘ a preg˘ atirea materialelor acestea se transport˘ a în apropierea bolnavu-
lui ¸ si i se va explica (atunci când este posibil) necesitatea acestei interven¸tii.
• asistenta se spal˘ a pe mâini cu ap˘ a cald˘ a ¸ si s˘ apun ¸ si se dezinfecteaz˘ a
cu alcool;
• cu seringa în stânga î¸ si alege un ac în dreapta prinzându-l de ambou
¸ si îl adapteaz˘ a la amboul seringii;
• se examineaz˘ a calitatea ¸ si starea venelor de la plica cotului unde se
anastomaseaz˘ a venele cu mediana antebra¸tului;
• se stabile¸ ste locul de execu¸tie;
• se aplic˘ a garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a
bra¸tului;
• cu indexul mîinii stângi se maseaz˘ a lucul pentru punc¸tie;
• se dezinfecteaz˘ a locul de punc¸tionat cu un tampon de alcool;
• se cere bolnavului s˘ a se întind˘ a ¸ si s˘ a deschid˘ a pumnul de câteva ori
¸ si s˘ a ramâna cu el inchis;
• având seringa în mâna dreapt˘ a între police ¸ si celelalte degete cu in-
dexul se fixeaz˘ a amboul acului ata¸ sat;
• cu indexul stâng se palpeaz˘ a iar˘ a¸ si locul de punc¸tionat;
25
• cu policele se fixeaz˘ a vena la 4-5 cm sub locul de pun¸tionat ¸ si se
exercizeaz˘ a o compresie tractându-se în jos asupra ¸tesutului vecin;
• se introduce acul în mijlocul venei in direc¸tia axului longitudinal al
venei, nu se abordeaz˘ a vena din lateral;
• acul se introduce cu bizoul orientat în sus; se simte acul trecând prin
peretele venei;
• se înainteaz˘ a de-a lungul venei circa 1-1,5cm iar cu mâna stâng˘ a se
trage încet aspirând sânge în sering˘ a;
• se desf˘ a¸ soar˘ a nodul garoului; se deschide pumnul;
• se aplic˘ a un tampon de vat˘ a uscat˘ a pe locul unde este acul ¸ si se retrage
rapid acul;
• se dezinfecteaz˘ a locul punc¸tiei cu alcool sau tinctur˘ a de iod.
3.4. Îngrijirea bolnavilor dup˘ a tehnic˘ a:
• toaleta regiunii;
• îndep˘ artarea pernei elastice ¸ si a mu¸ samalei;
• se a¸ seaz˘ a pacientul pe pat; se adun˘ a materialele folosite;
• dac˘ a sângele este recoltat pentru examenul de laborator se amestec˘ a
cu substan¸te anticoagulante;
• se eticheteaz˘ a flacoanele cu data, salonul, numele ¸ si prenumele pa-
cientului, analiza cerut˘ a;
• se transport˘ a flacoanele la laborator.
3.5. Injec¸tia intramuscular˘ a
Administrarea medicamenta¸tiei prin injec¸tie intramuscular˘ a constituie introducerea unor solu¸tii
izotonice uleioase sau chiar substan¸te coloid în stratul muscular prin intermediul acului ata¸ sat la sering˘ a.
Scopul: introducerea în organism a substan¸telor medicamentoase.
Locuri de elec¸tie:
26
• regiunea superoextern˘ a fesier˘ a deasupra marelui trohanter;
• pe fa¸ta extern˘ a a coapsei în treimea mijlocie pe fa¸ta extern˘ a a bra¸tului
în mu¸ schiul deltoid.
Acele pentru injec¸tia intramuscular˘ a trebuie sa aib˘ a lungimi de 40, 50,
60, 70 mm iar diametrul 7/10, 8/10, 9/10, 10/10 mm, bizoul trebuie s˘ a fie
lung, iar seringa s˘ a aib˘ a capacitatea corespunz˘ atoare medicamentului injectat.
Etapele execu¸tiei:
• se anun¸t˘ a bolnavul, i se explic˘ a necesitatea tehnicii;
• se a¸ seaz˘ a bolnavul în decubit ventral, lateral, pozi¸tie ¸ sezând˘ a sau în
picioare;
• se descoper˘ a por¸tiunea aleas˘ a.
Efectuarea:
• se spal˘ a mâinile cu ap˘ a curent˘ a ¸ si s˘ apun;
• se dezinfecteaz˘ a cu alcool;
• se face montarea seringii în condi¸tii de asepsie;
• se încarc˘ a seringa cu substan¸ta de injectat a c˘ arei termen de valabili-
tate ¸ si aspect a fost verificat in prealabil;
• se elimin˘ a bulele de aer;
• se schimb˘ a acul înlocuindu-l pe cel cu care a fost aspirat˘ a substan¸ta
de injectat cu altul nou;
• se degreseaz˘ a, se dezinfecteaz˘ a cu alcool locul de elec¸tie;
• se cere bolnavului s˘ a-¸ si relaxeze musculature, s˘ a stea lini¸ stit, se
întinde pielea ¸ si se in¸teap˘ a perpendicular pe fes˘ a la 4-7 cm adâncime
cu siguran¸t˘ a ¸ si rapiditate cu acul ata¸ sat la sering˘ a;
• se verific˘ a pozi¸tia acului prin aspirare ¸ si se injecteaz˘ a lichidul;
27
• dup˘ a injectare se scoate brusc acul ¸ si se maseaz˘ a cu un tampon cu
alcool pentru a disocia planurile ¸tesuturilor str˘ apunse activând circu-
la¸tia.
3.6. Preg˘ atirea pacientului pentru explorarea radiologic˘ a a organelor toracice
3.6.1. Preg˘ atirea pacientului pentru radiografie
• se anun¸t˘ a pacientul, explicându-i-se condi¸tiile în care se va face ex-
aminarea (camer˘ a în obscuritate); pacientul va fi condus la serviciul
de radiologie;
• se explic˘ a pacientului cum trebuie s˘ a se comporte în timpul exam-
in˘ arii (va efectua câteva mi¸ sc˘ ari de respira¸tie, iar radiografia se face
în apnee, dup˘ a o inspira¸tie profund˘ a).
• se dezbrac˘ a complet regiunea toracic˘ a ( p˘ arul lung al femeilor se
leag˘ a pe cre¸ stetul capului); se îndep˘ arteaz˘ a obiectele radioopace;
• se a¸ seaz˘ a pacientul în pozi¸tie ortostatic˘ a cu mâinile pe ¸ solduri ¸ si
coatele aduse înainte (f˘ ar˘ a s˘ a ridice umerii) în spatele ecranului, cu
pieptul apropiat de ecran sau de caseta care poart˘ a filmul;
• când pozi¸tia vertical˘ a este contraindicat˘ a, se a¸ seaz˘ a pacientul în poz-
i¸tie ¸ sezând˘ a sau în decubit;
• în timpul examenului radiologic se ajut˘ a pacientul s˘ a ia pozi¸tiile
cerute de medic.
Sugarii ¸ si copii mici se fixeaz˘ a prin înf˘ a¸ sare pe un suport de scânduri sau se sus-
pend˘ a în hamuri (pentru a nu se iradia persoana care l-ar sus¸tine). Dup˘ a terminarea exa-
menului radiologic pacientul va fi ajutat s˘ a se îmbrace ¸ si va fi condus la pat .În figura ur-
m˘ atoare putem observa o radiografie a unui pacient care sufer˘ a de traheo bron¸ sit˘ a acut˘ a.
28
Figura 5. Radiografie traheobron¸ sit˘ a acut˘ a
3.6.2. Preg˘ atirea pacientului pentru bronhografie
Materiale necesare:
• medicamentele sedative (fenobarbital, atropin˘ a), anestezice;
• sond˘ a Metras steril˘ a, substan¸te de contrast (lipidol sau iodipin-
liposolubile ¸ si ioduran B), expectorante ¸ si calmante ale tusei, scuip˘ a-
toare.
• se anun¸t˘ a pacientul ¸ si i se explic˘ a necesitatea tehnicii;
• se anun¸t˘ a pacientul s˘ a nu m˘ anânce în diminea¸ta examenului;
• cu 1-3 zile înainte se administreaz˘ a pacientului medicamente expec-
torante;
29
• în ajunul examin˘ arii se administreaz˘ a o tablet˘ a de fenobarbital sau
alte medicamente similare;
• cu o jum˘ atate de or˘ a înaintea examenului, se administreaz˘ a at-
ropin˘ a(pentru a reduce secre¸tia salivei ¸ si a mucusului din c˘ aile res-
piratorii) ¸ si medicamente calmante pentru tuse;
• pacientul va fi ajutat s˘ a se dezbrace ¸ si va fi a¸ sezat în decubit dorsal
pu¸tin înclinat spre partea care trebuie injectat˘ a;
• medicul efectueaz˘ a anestezia c˘ ailor respiratorii (reu¸ sita examin˘ arii
depinde de calitatea anesteziei), introduce sonda Metras în arborele
bron¸ sic ¸ si apoi substan¸ta de contrast u¸ sor înc˘ alzit˘ a, încet, cu o pre-
siune moderat˘ a;
• în timpul inject˘ arii substan¸tei de contrast, pacientul va fi ajutat s˘ a-¸ si
schimbe pozi¸tia (decubit ventral, dorsal, lateral drept ¸ si stâng);
• în timpul examin˘ arii radiologice, se a¸ seaz˘ a pacientul în pozi¸tia Tren-
delenburg (pentru a se eviden¸tia ¸ si arborele din p˘ ar¸tile superioare ale
pl˘ amânilor apoi se a¸ seaz˘ a pacientul cu toracele moderat ridicat pen-
tru a se eviden¸tia bronhiile mijlocii ¸ si inferioare (vezi fig.6).
30
Figura 6. Diferite modific˘ ari ale bronhiilor
• dup˘ a examen, se ajut˘ a pacientul s˘ a se îmbrace ¸ si va fi condus la pat;
• va fi avertizat s˘ a nu m˘ anânce ¸ si s˘ a nu bea timp de 2 ore, pân˘ a când
înceteaz˘ a efectul anestezicului;
• va fi aten¸tionat s˘ a colecteze în scuip˘ atoare substan¸ta de contrast care
se elimin˘ a prin tuse;
nu se înghite, deoarece produce intoxica¸tie cu iod.
3.6.3. Bronhoscopia
Pentru efectuarea tehnicii sunt necesare dou˘ a asistente medicale:
• asistenta I a¸ seaz˘ a pacientul pe masa de examinare în decubit dorsal,
cu extremitatea cefalic˘ a in extensie;
31
• sub umerii lui se plaseaz˘ a o pern˘ a tare, care, ridicând capul la 12-15
ajut˘ a la extensia acestuia;
• orienteaz˘ a capul în direc¸tia indicat˘ a de medic, pentru a permite aces-
tuia o orientare cât mai complet˘ a;
• asistenta II serve¸ ste medicul cu instrumenetele ¸ si materialele solici-
tate.(Dac˘ a masa de examinare este prevazut˘ a cu o tetier˘ a este nevoie
doar de o singur˘ a asistent˘ a).
Dup˘ a examinarea bronhoscopic˘ a, pacientul nu va mânca o or˘ a. Asistenta va supraveg-
hea, în acest timp dac˘ a survin modific˘ ari ale acestora. Asistenta va avea la îndemân˘ a hemo-
statice, pe care le va administra în cazul unei hemostizii, chiar înainte de a anun¸ta medicul.
În aceast˘ a tehnic˘ a pot avea loc incidente ¸ si accidente cum ar fi: hemoragii, dis-
emin˘ ari tuberculoase sau suprainfec¸tii cu diferi¸ti germeni; dureri in gur˘ a, disfagie sau
orofagie, dureri retrosternale, cefalee, insomnie, tuse, expectora¸tie, stare subfebril˘ a.
CAPITOLUL 4
Evaluarea unor semne ¸ si simptome specifice
bron¸ sitei acute
4.1. Tusea ¸ si expectora¸tia
Interven¸tii ale asistentei medicale:
• evaluarea caracterului tusei ¸ si expectora¸tiei;
• administrarea calmantelor de tuse, expectorantelor ¸ si mucoliticelor
prescrise;
• asigurarea unei hidrat˘ ari adecvate;
• asigurarea drenajului postural adecvat;
• descurajarea fumatului.
32
4.2. Dispneea
• evaluarea circumstan¸telor de producere;
• a¸ sezarea pacientului în repaus cu corpul ridicat;
• oxigenoterapie;
• pentru dispnee cronic˘ a se fac exerci¸tii de respira¸tie.
4.3. Hemoptizia
• asigurarea c˘ a hemoragia e din c˘ aile respiratorii;
• asigurarea repausului la pat pe partea afectat˘ a;
• men¸tinerea calmului bolnavului;
• se apreciaz˘ a culoarea, cantitatea ¸ si caracterul hemoptiziei;
• colectarea hemoptiziei;
• preg˘ atirea echipamentului special pentru bronhoscopie ¸ si stabilirea
locului hemoragiei;
• în eventualitatea asfixiei cu hemoragii masive preg˘ atirea unui tub cu
balon demuflat pentru închiderea locului hemoragiei sau interven¸tia
chirurgical˘ a;
• administrarea de lichide reci;
• aplica¸tii reci pe torace.
4.4. Durerea toracic˘ a
• stabilirea felului intensit˘ a¸tii ¸ si iradierea durerii;
• notarea factorilor care precipit˘ a durerea;
• administrarea analgezicelor prescrise.
33
4.5. R˘ agu¸ seala – disfonia
• acut˘ a – asociat˘ a cu perioade febrile, sugereaz˘ a laringotraheobron¸ site
virale;
• persistent˘ a – poate indica neoplasm intrinsec al corzilor vocale, lezi-
uni mediastinale.
Prezentare de caz
Culegere de date
Nume: Stoica
Prenume: Pavel
Vârsta: 44 ani
Sex: M
Domiciliu: Br˘ aila
Ocupa¸tia: pensionar
Alergii: nu prezint˘ a
Diagnosticul clinic:
• BPOC, bron¸ sit˘ a acut˘ a;
• ciroz˘ a hepatic˘ a, diabet zaharat tip II.
Semne obiective: nelini¸ ste, insomnie, anxietate.
Antedecente heredo-colaterale: f˘ ar˘ a importan¸t˘ a
Antedecente patologice personale: POC, ciroz˘ a hepatic˘ a, diabet
zaharat tip II
Condi¸tii de mediu : corespunz˘ atoare
Comportamente(fumat, alcool): neag˘ a
Istoricul bolii:
34
• Pacientul este cunoscut cu o veche bron¸ sit˘ a pentru
care urmeaz˘ a tratament cu Miofilin, Bromhexin.
În urm˘ a cu aproximativ o s˘ apt˘ amân˘ a dup˘ a ex-
punerea prelungit˘ a la frig ¸ si atmosfer˘ a poluat˘ a bol-
navul descrie o exacerbare a dispneei cu tuse seac˘ a
¸ si durere toracic˘ a.
Examen clinic general
Stare general˘ a – influen¸tat˘ a : T = 38,5’ C
Tegumente – subiective, facies: normal
Mucoase: normale
¸ Tesut conjunctiv-adipos: normal reprezentat
Sistem ganglionar nepalpabil
Sistemul muscular – normaton – normokinetic
Stare de nutri¸tie: bun˘ a
Sistem osteo-articular: integru
Aparatul respirator:
• dispnee expiratorie tuse seac˘ a;
• torace emfizematos.
Aparatul cardio-vascular:
• TA = 15/9 - AV = 80/min
• torace apexian, zgomote cardiace ritmice bine b˘ a-
tute.
Aparatul digestiv:
• abdomen meteorizat, tranzit intestinal prezent ;
• ficat – 5cm sub rebortul costal;
• splin˘ a nepalpabil˘ a.
35
Aparatul uro-genital:
• loje renale libere;
• rinichi nedurero¸ si;
• mic¸tiuni spontane.
Sistemul nervos:
• R.O.T – prezente bilateral;
• pacient orientat temporo-spa¸ tial.
Investiga¸tii de laborator
Test Rezultat Unitate m˘ asur˘ a Valori normale
VSH 66 mm/h 0.0 – 15.0
Eritrocite 4.19 10 4.3 – 5.9
Hemoglobina 12.5 g/dL 13.0 – 17.0
Hematocrit 35.5 % 40.0 – 52.0
Volum eritrocitar mediu 100 fL 80.0 – 98.0
Hemoglobina ertitrocitara
medie
35.4 pg 27.0 – 33.0
L˘ a¸timea distribu¸tiei
eritrocitelor
12.5 % 11.5 – 14.5
Concentra¸ tia de hemobglobin˘ a
eritrocitar˘ a medie
35.1 g/dL 32.0 – 35.5
Leucocite 5.0 10/uL 4.0 – 10.0
36
Neutrofile 3.1 10/uL 2.0 – 7.0
Eozinofile 0.0 10/uL 0.0 – 0.7
Bazofile 0.0 10/uL 0.0 – 0.2
Monocite 4.7 % 2.0 – 9.0
Volum trombocitar 7.3 fL 7.4 – 10.4
Lymfocite 1.7 10/uL 1.2 – 4.0
L˘ a¸timea distribu¸tiei
trombocitelor
17.2 % 9.0 – 19.0
Glicemia 105 mg/dL 65 – 115
Uree 39.8 mg/dL 10.0 – 50.0
Bilirubina totala 1.1 mg/dL 0.3 – 1.3
Bilirubina directa 0.3 Mg/dL 0.0 – 0.2
Al + / GPT 20.0 U/L 10.0 – 45.0
Colesterol 140 mg/dL 0 – 200
Biochimie urinar˘ a
Ph 5 5 – 8
Densitatea 1030 1005 – 1030
Glucoza Absent Absent
Proteine Absent Absent
37
Corpi cetonici Absent Absent
Urobilinogen Absent Absent
Nitri¸ti Absent Absent
Bilirubina Absent Absent
Sediment urinar
Celule epiteliate plate Rare
Leucocite rare
Electroforeza proteinelor serice
Albumina 44.3 % 52 – 68
Alfa 1 Globuline 3.2 % 1.5 – 4.5
Alfa 2 Globuline 9.9 % 6.5 – 13.5
Beta globuline 11.3 % 8.0 – 15.0
Gama globuline 31.3 % 10.5 – 20.5
Albumine/globuline 0.80 % 1.0 – 1.9
Examene paraclinice
Rx.- cord pulmonar:
38
• hipertransparen¸t˘ a pulmonar˘ a;
• fibroz˘ a hilar˘ a;
• cord cu hipertrofie de ventricul stâng;
• aort˘ a dilatat˘ a.
EKG: traseu normal
Tratament
Perfuzie ser fiziologic: 1 fl./zi
Miofilin: 2 fiole/zi
HHc: 100mg/zi – 50mg diminea¸ta+ 50mg seara
Aspatofort : 2 flacoane/zi
Furosemid: 1 tablet˘ a/zi
Maninil: 1,75mg – 3 tablete/zi
Ampicilin˘ a: 1flacon 1g/6 h
Bromhexin : 3 tablete/zi
Gentamicin: 2 flacoane/zi
Începând cu a III a zi de internare:
Arginin˘ a : 1 flacon pe zi
Dx 1 : alterarea func¸tiei respiratorii
S.D. : schimb˘ ari bru¸ ste de temperatur˘ a
obstruc¸tia c˘ ailor respiratorii
M.D. : dispnee expiratorie;
tuse seac˘ a, iritativ˘ a
senza¸tie de sufocare
Problemele pacientului:
• disconfort;
• obstruc¸tia c˘ ailor respiratorii, alterarea respira¸tiei;
• poten¸tial de complica¸tii.
Obiective:
39
• pacientul este informat despre boala sa ¸ si evolu¸tia sa;
• pacientul s˘ a demonstreze în urm˘ atoarele 24 h o îmbun˘ at˘ a¸tire a
respira¸tiei ca ritm ¸ si frecven¸t˘ a;
• pacientul s˘ a respire adecvat;
• pacientul s˘ a nu prezinte complica¸tii.
Interven¸tii nursing:
• ajut pacientul în satisfacerea nevoilor fundamentale ¸ si îl încurajez
s˘ a participe la îngrijiri;
• instruiesc pacientul în vederea eliber˘ arii CRS, iar dac˘ a începe s˘ a
expectoreze îi explic c˘ a sputa va fi colectat˘ a în recipiente speciale
pentru a o prezenta medicului la vizit˘ a;
• educ pacientul în vederea efectu˘ arii gimnasticii respiratorii câte
5 minute de mai multe ori pe zi, pentru a favoriza o mai bun˘ a
ventila¸tie pulmonar˘ a;
• asigurarea repausului la pat, umidificarea aerului;
• asigurarea condi¸tiilor corespunz˘ atoare de mediu în salon;
• ajut pacientul s˘ a adopte pozi¸tii care s˘ a faciliteze expectorarea;
• monitorizez func¸tiile vitale ¸ si le notez în F.O.;
• administrez tratamentul medicamentos recomandat de medic;
• recoltez produse biologice ¸ si patologice pentru examin˘ ari de lab-
orator;
• înso¸tesc pacientul la radiologie pentru efectuarea Rx scopiei pul-
monare.
Evaluare:
I zi:
• tuse seac˘ a;
40
• dispnee expiratorie.
• TA=150/90 mmHg
• T= 38,5’ C
• P= 80 bpm
• R= 18r/min
II zi: - pacientul demonstreaz˘ a o respira¸tie îmbun˘ at˘ a¸tit˘ a - r˘ aspuns favorabil la tratament.
• TA= 140/80 mmHg
• T=38,3’ C
• P=75 bpm
• R=16 rpm.
III zi: - pacientul mai bine, prezinta dispnee la imobilizare.
• TA=130/70 mmHg
• T=37,6’C
• P=68 bpm
• R=14 r/min.
• Dx 2: alterarea confortului fizic prin cre¸ sterea temperaturii corpului
• S.D.: stare general˘ a alterat˘ a, sl˘ abiciune
• M.D. :febr˘ a
• T=38,5’C- datorit˘ a procesului infec¸tios
• frison, transpira¸tii
Problemele pacientului:
• disconfort;
41
• alterarea respira¸tiei;
• deficit de autoîngrijire.
Obiective:
• combaterea infec¸tiei;
• asigurarea unui somn lini¸ stit atât cantitativ cât ¸ si calitativ;
• pacientul s˘ a nu mai prezinte febr˘ a ¸ si frison;
• asigurarea confortului fizic pe toat˘ a perioada febril˘ a
• pacientul s˘ a comunice asistentei pu¸ seele de frison;
• asigurarea unui somn lini¸ stit, atât cantitativ cât ¸ si calitativ.
Interven¸tii nursing:
• asigurarea repausului la pat pe toata perioada febril˘ a;
• am m˘ asurat T pacientului si am notat-o in FO;
• am aplicat compresii reci pe frunte;
• am asigurat o alimenta¸tie lichid˘ a ¸ si semilichid˘ a în perioadele febrile,
cu aport caloric corespunz˘ ator necesit˘ a¸tilor, treptat trecând la o ali-
menta¸tie normal˘ a;
• asigur o cantitate suplimentar˘ a de lichide av˘ and în vedere pierderile
prin febr˘ a, transpira¸tii;
• în timpul frisonului am învelit pacientul cu mai multe p˘ aturi, i-am
aplicat sticle cu ap˘ a cald˘ a la extremit˘ a¸ti ¸ si am administrat la indica¸tia
medicului paracetamol 1 tablet˘ a;
• schimb lenjeria de corp ¸ si de pat ori de câte ori este nevoie;
• ajut pacientul în satisfacerea nevoilor fundamentale ¸ si îl încurajez s˘ a
participe la îngrijiri in func¸tie de toleran¸t˘ a.
42
Evaluare:
I zi: - Pacientul a prezentat dese pusee de temperatur˘ a asociate cu cele de frison.
II zi: - În urma îngrijirilor acordate, pacientul a prezentat urm˘ atoarea curb˘ a termic˘ a.
• D – T= 38,2’ C
• S – T= 38,7’ C
III zi : - Dup˘ a administrarea de antipiretice temperatura scade de la 38,7’ C la 38,2’ C.
IV zi : - Starea pacientului se amelioreaz˘ a considerabil. Nu mai prezint˘ a frisoane.
T= 37,6’ C.
• la indica¸tia medicului am administrat:
• Amoxicilin˘ a 500 1 caps. la 6 h
• Paracetamol 1 caps.
• Biseptol 2 caps. la 12 h
V zi: – Stare general˘ a satisf˘ ac˘ atoare.
• D – T= 37,4’ C
• S – T= 37,9’ C
• Dx 4 – Disconfort ambiental
• S.D: - anxietate determinat˘ a de mediul spitalicesc;
• M.D: - febr˘ a, transpira¸tii, tegumente umede.
Obiectiv:
• pacientul s˘ a nu mai prezinte tegumente umede.
I.N:
• acord îngrijiri igienice la nivelul tegumentelor prin ¸ stergerea lor ori
de câte ori este nevoie;
43
• frec¸tionarea cu alcool ¸ si pudrarea plicilor;
• schimb lenjeria de corp ¸ si de pat ori de câte ori este nevoie;
• ajut pacientul s˘ a-¸ si efectuze toaleta de diminea¸t˘ a;
• ajut pacientul s˘ a se mobilizeze în pat prin efectuarea de mi¸ sc˘ ari active
pentru men¸tinerea tonusului muscular ¸ si evitarea apari¸tiei escarelor.
Evaluare :
I zi : – Pacientul prezint˘ a febr˘ a T – 38,6 asociat˘ a cu frison.
II zi : – Pacientul a prezentat transpira¸tii reci ¸ si tegumente umede dup˘ a fiecare frison.
III zi : – În punctele de presiune, tegumentele nu prezint˘ a modific˘ ari.
IV zi : – Pacientul prezint˘ a o stare de oboseal˘ a, motiv pentru care îi voi face masaj u¸ sor.
V zi: – Starea general˘ a acceptabil˘ a. Pacientul nu mai prezint˘ a tegumente umede.
• Dx 5 – Dificultate în a se alimenta ¸ si hidrata ;
• S.D – sl˘ abiciune, lipsa poftei de mâncare ;
• M.D – febr˘ a, frison, tuse, dispnee, usc˘ aciunea mucoasei bucale, in-
apeten¸t˘ a.
Obiective:
• pacientul sa fie capabil s˘ a se alimenteze ¸ si hidrateze pe toat˘ a perioada
febril˘ a;
• respectarea regimului alimentar;
• s˘ a se alimenteze ¸ si hidrateze adecvat dup˘ a remiterea febrei;
• s˘ a-i revin˘ a pofta de mâncare;
• pacientul s˘ a fie cânt˘ arit zilnic.
I.N:
• am explicat pacientului necesitatea unei bune hidrat˘ ari pe timpul pe-
rioadei febrile;
44
• explic pacientului necesitatea inger˘ arii de lichide pentru a facilita flu-
idificarea secre¸tiilor ¸ si men¸tinerea umed˘ a a mucoasei bucale. Treptat
se va trece la o alimenta¸tie normal˘ a.
Evaluare:
I zi: – Pacientul a fost hidratat corespunz˘ ator, dar nu a
putut s˘ a m˘ anânce decât o sup˘ a de zarzavat ¸ si un iaurt.
II zi: – Pacientul afirm˘ a o u¸ soar˘ a ameliorare în usc˘ aciunea mucoasei cavit˘ a¸tii
bucale. A consumat: sup˘ a de zarzavat, brânz˘ a de vaci, compot de mere.
III zi : – Pacientul este de acord s˘ a se alimenteze. A fost cânt˘ arit ¸ si a pierdut în greutate 800 g în 3 zile.
IV zi : – Pacientului I se administreaz˘ a suplimente nutri-
tive; piept de pas˘ are, gr˘ atar, brânz˘ a de vaci, un ou fiert.
V zi: - Starea general˘ a a pacientului mult ameliorat˘ a. Pacientul cunoa¸ ste importan¸ta unei
bune ¸ si ra¸tionate alimenta¸tii ¸ si a în¸teles recomand˘ arile oferite de personalul medical.
• D.x 6 – Dificultate în a se odihni;
• S.D – stres, somn de calitate ¸ si cantitate insuficient;
• M.D – disconfort datorit˘ a transpira¸tiei abundente din timpul nop¸tii.
Obiective
• pacientul trebuie s˘ a se odihneasc˘ a suficient ;
• pacientul s˘ a prezinte în urm˘ atoarele 24 h un somn de calitate ¸ si can-
titate care s˘ a dureze cel pu¸tin 6 h f˘ ar˘ a trezire ;
• pacientul s˘ a prezinte un confort psihic pe toat˘ a perioada spitaliz˘ arii.
I.N:
• aerisesc înc˘ aperea înaintea somnului nocturn, asigurând lini¸ stea în
salon;
45
• asigur lenjeria adecvat˘ a pe care o schimb dup˘ a fiecare val de transpi-
ra¸tii;
• aplic m˘ asurile prev˘ azute de nevoia de a respira care va satisface im-
plicit ¸ si nevoia de a se odihni;
• recomand s˘ a reduc˘ a consumul de lichide seara, dar s˘ a bea în cantitate
suficient˘ a în cursul zilei;
• s˘ a doarm˘ a cu toracele u¸ sor ridicat pentru a putea respira mai bine ¸ si
a evita apari¸tia dispneei;
• sf˘ atuiesc pacientul s˘ a elimine gândurile negative legate de evolu¸tia
bolii;
• la indica¸tia medicului administrez un sedativ.
CONCLUZII
Importan¸ta ca problem˘ a de s˘ an˘ atate public˘ a a bolilor respiratorii la noi în ¸tar˘ a este
deosebit˘ a întrucât exist˘ a, a¸ sa cum arat˘ a indicii de morbiditate ¸ si mortalitate, o frecven¸t˘ a
ridicat˘ a a infec¸tiilor respiratorii acute ¸ si se situeaz˘ a la un nivel înalt, similar unor ¸t˘ ari
dezvoltate, frecven¸ta bronhopneumopatiilor cronice nespecifice ¸ si a cancerului pulmonar.
În ciuda faptului c˘ a bron¸ sita este o boal˘ a pe nedrept considerat˘ a banal˘ a, deseori nu este decât o
masc˘ a a unor boli importante sau grave, a c˘ aror necunoa¸ stere poate s˘ a aduc˘ a mari prejudicii bolnavului.
În lucrarea de fa¸t˘ a am avut ca scop o prezentare larg˘ a a acestei boli, incluzând
urm˘ atoarele subiecte principale: alc˘ atuirea aparatului respirator, particularit˘ a¸ti fiziologice
46
si semiologice ale aparatului respirator, etiologia ¸ si patogenia bolii, tabloul clinic, diag-
nosticarea, evolu¸tia, complica¸tiile, tratamentul, tehnici utilizate în ingrijirea bolnavului.
Sper, de asemenea, ca lucrarea s˘ a incite ¸ si la ini¸tierea unor ac¸tiuni originale de prevenire a bolilor
respiratorii, la continuarea celor începute ¸ si la unele m˘ asuri de tratament mai moderne ¸ si mai eficace.
BIBLIOGRAFIE
• Anastasatu, Constantin. Radu P˘ aun. Tratat de medicin˘ a intern˘ a, Vol. 1, Editura Medical˘ a,
Bucure¸ sti, 1983.
• Barnea M. Elena Barnea, Bolile respiratorii ¸ si factorii de mediu, Editura Medical˘ a, Bucure¸ sti,
1989.
• Georgescu, Dan. Boli interne, Vol. 1, Editura Medical˘ a, Bucure¸ sti, 1998.
• Gherasim L. Medicin˘ a intern˘ a, Vol. 1, Editura Medical˘ a, Bucure¸ sti, 1995.
M. Barnea – Elena Barnea, Bolile respiratorii ¸ si factorii de mediu, Editura Medical˘ a, Bucure¸ sti, 1989.
Dan Georgescu, Boli interne, Vol. 1, Editura Medical˘ a, Bucure¸ sti, 1998.
Ibid 2
Constantin Anastasatu, Radu P˘ aun, Tratat de medicin˘ a intern˘ a, Vol. 1, Editura Medical˘ a, Bucure¸ sti,
1983.
Ibid 4
Liviu Gherasim, Medicin˘ a intern˘ a, Vol. 1, Editura Medical˘ a, Bucure¸ sti, 1995.
Ibid 6
2
47