You are on page 1of 39

Cursuri Moneda Curs 1

1

Functiile monedei
Etimologia cuvantului: zeita romana, Juvon Moneta, in templul careia romanii confectionau (bateau) piese metalice in forma de disc din metale pretioase. Moneda – orice bun care poate fi folosit pentru stingerea datoriilor intre doi participanti la viata economica. Pentru a ideplini rolul de moneda un bun trebuie sa indeplineasca simultan mai multe conditii: ♦ a aiba putere liberatorie, adica sa fie acceptat unanim de toate persoanele din zona in care circula! ♦ a fie usor de recunoscut de cei care o utilizeaza! ♦ a aiba divizibilitate! ♦ a aiba durabilitate in timp! ♦ a aiba portanilitate (sa fie usor de transportat). "n afara acestor criterii de ordin fizic pentru a#si indeplini in mod eficient functiile sale moneda trebuie sa aiba stabilitate in timp. $bs: intre notiunea de bani si moneda e%ista unele diferentieri! astfel din punct de vedere al unor autori notiunii de bani i se aloca o acceptiune mai larga in sensul ca ea desemneaza toate instrumentele prin care se infaptuie sc&imbul, in timp ce notiunea de moneda a desemnat numai un anumit tip de piese metalice sub forma de disc. 'unctiile monedei: ♦ 'unctii clasice:  Moneda este un instrument unic al tranzactiilor. (paritia monedei este asociata cu aparitia economiei de sc&imb. 'orma vec&e initiala de rezolvare a operatiunii de sc&imb era reprezentata de troc. )tilizarea trocului prezenta mai multe nea*unsuri: vanzatorul unui bun trebuia sa gaseasca c&iar in momentul in care intentiona sa cesioneze un partener care sa detina un alt bun cu o valoare similara! nu e%istau niste criterii unitare de evaluare a banilor. (paritia monedei rezolva aceste incoveniente pentru ca separa operatiunile de sc&imb in doua momente distincte (venzare#cumparare). +esi in economiile contemporane s#au dezvoltat mai multe mi*loace prin care se pot face sc&imburile de bani, trocul mai este utilizat inca in relatiile dintre tari in anumite situatii (in timp de razboi atunci cand oamenii isi pierd increderea in moneda nationala, atunci cand preturile sunt controlate in mod discretional de stat). ,arter - denumire troc de astazi.  Moneda este unitate de masura a valorii. Este folosita pentru compararea din punct de vedere valoric a bunurilor si resurselor! moneda masoara valoarea datoriilor si a creantelor intre agentii economici fapt ce presupune derularea de incasari si plati viitoare. "ntr#o astfel de situatie cand platile se desfasoara la un anumit termen dupa momentul propriu#zis al sc&imbului trebuie avuta in vedere valoarea monedei in momentul efectuarii platii. +in acest motiv s#au dezvoltat strategii menite sa pastreze termenii contractelor initiale astfel incat vanzatorul sa nu piarda ca urmare a unei eventuale deprecieri.

Cursuri Moneda

2

 Moneda ca instrument de rezerva a valorii. +epozitul monetar devine prin aparitia banilor o forma de pastrare a valorii si rezerva a puterii de cumparare. +etinerea de moneda ec&ivaleaza posibilitatea de a avea lic&iditate imediata. .ic&iditatea unui bun depinde de mai multi factori. Pe termen scurt este preferabila detinerea banilor in depozite monetare pentru ca ele au un grad inalt de lic&iditate insa pe termen lung este recomandabila investirea disponibilitatilor banesti in alte tipuri de active cu rate de rentabilitate mai mici. Curs 2

Etapele evolutiei istorice a monedei
Clasificarea semnelor monetare se face dupa mai multe criterii:
 "n functie de emitent ♦ Moneda creata de agentii economici! ♦ Moneda emisa de guvern! ♦ Moneda emisa de banci (,anca Centrala sau ,ancile Comerciale)!  "n functie de valoarea lor ♦ Monezi cu valoare integrala sau cu valoare intrinseca (moneda pret din aur si argint si monede semn care nu au valoare prin ele insele)!  +upa forma de e%istenta a monedei ♦ Moneda materiala (confectionata fie din metale pretioase fie din metale nepretioase)! ♦ Moneda scripturala sau moneda de cont (depozite bancare)!  +upa obligatiile pe care si#o asuma emitentul ♦ Monezi convertibile! ♦ Monezi neconvertibile! ♦ Monezi cu convertibilitate limitata.

Etapele istorice ale evolutiei monedei:
 (paritia monedei. Moneda a insotit sub diverse forme relatiile de sc&imb din cele mai vec&i timpuri. ( e%istat insa un moment in care un bun s#a desprins si a fost utilizat drept un model intermediar al relatiilor de sc&imb. (ceasta marfa unica puncteaza istoric trecerea de la economia de tip troc la economia de sc&imb. /olul de moneda#marfa a fost acaparat de piesele din metal pretios care au devenit astfel etaloane monetare si au fost utilizate sub diverse forme o foarte lunga perioada in istoria omenirii.  Crearea monedelor de credit cu cele doua forme ale sale: biletul de banca si moneda de cont. Ca o consecinta a cresterii volumului de tranzactii prin dezvoltarea economiilor nationale a aparut un dezec&ilibru intre cererea de moneda#masa care era mai mare si oferta de

Cursuri Moneda

3

moneda (productia de metal pretios a devenit insuficienta in raport cu volumul operatiunilor de sc&imb). (cesta este practic momentul aparitiei primelor monede semn sau monede de credit. (cestea erau inscrisuri puse in circulatie de banci care primeau in depozitele lor cantitati de metal pretios si emiteau biletele de banca ce puteau fi utilizate in tranzactiile comerciale la fel ca si monedele cu valoare intrinseca. (stfel o lunga perioada de timp moneda de credit a circulat in paralel cu moneda confectionata din metal pretios. Cu timpul insa metalul monetar a fost retras din circulatie si depozitat la bancile care emiteau monede din &artie. 0otusi s#a pastrat legatura intre cele doua forme de e%istenta a monedei in sensul ca detinatorul biletelor de banca putea sa solicite oricand la sc&imb metalul pretios. (cest mecanism poarta numele de convertibilitate. Mecanismul conversiei, bilete de banca#aur, a functionat atata vreme cat s#a pastrat un raport ec&ilibrat intre stocul de metal pretios aflat la dispozitia bancilor si cantitatea de bani pusa in circulatie. "n momentul in care acest raport s#a dezec&ilibrat a aparut o noua etapa istorica in evul mediu.  +esprinderea monedei de credit de metalul monetar. "n aceasta situatie legatura directa dintre metalul pretios si moneda semn dispare desi aurul continua sa ramana mi*loc de rezerva pentru bancile centrale din intreaga lume. Practic astazi a disparut orice mecanism de conversie a bancomatelor in metal pretios, singura forma de convertibilitate utilizata fiind cea intre monedele emise de state diferite. (stazi emisiunea monetara nu mai are legatura cu volumul depozitelor de metale ale ,ancii Centrale ci se afla intr#o relatie de directa proportionalitate si cu productia de bunuri si servicii in economia respectiva.

Sisteme monetare
istemul monetar reprezinta un mod de organizare si reglementare a circulatiei banesti dintr#o tara. Consacrarea sistemului monetar se realizeaza prin acte normative si institutii care organizeaza, reglementeaza si supraveg&eaza relatiile banesti din interiorul tarii respective. ,aza sistemului monetar este elementul pe care se cladeste sistemul monetar. +e#a lungul istoriei, la baza sistemului monetar a stat fie metalul monetar caz in care se vorbeste despre sisteme monetare metaliste, fie puterea de cumparare a monedei caz in care se vorbeste despre sisteme monetare nemetaliste. istemele monetare metaliste au avut la baza lor fie aurul sau argintul, fie ambele metale concomitent. isteme monetare bazate pe doua metale pretioase (bimetaliste): Prima tara care a adoptat acest sistem a fost (nglia in 1213 timp de un secol. /omania a trecut la acest sistem in 1432 si a renuntat in 1456. istemul monetar bimetalist a functionat cu doua variate:  7arianta monedei duble care presupune stabilirea prin lege a unui raport fi% intre aur si argint. "n /omania era de 1:18,94. 0rebuie sa mentionam ca acest mod de reglementare a avut si un incovenient si anume: daca raporturile de piata ale celor doua monede este diferit de cel oficial se sc&imba si modul de circulatie al acestora.

Cursuri Moneda

4

E%emplu: daca raportul era de 1:18,94 iar pe piata el se stabilea la 1::6 cei care detineau monede din aur preferau sa le pastreze. (stfel, treptat monedele din aur incepeau sa aiba o circulatie restransa deoarece posesorii acestora numai aveau interesul sa le utilizeze ca mi*loc de sc&imb. (cest fenomen era cunoscut ca legea lui ;/E <(M conform careia =moneda rea alunga din circulatie moneda buna>.  7arianta monedei paralele in care raportul aur argint se stabilea pe piata in functie de valoarea celor doua metale. Sistemele monetare monometaliste au cunoscut doua forme: - monometalismul argint folosit de foarte putine tari! - monometalismul aur care a fost cel mai raspandit si a cunoscut trei forme: etalonul aur#moneda, etalonul aur#lingouri, etalonul aur#devize. istemele monetare nemetaliste au luat fiinta in urma Conferintei monetare a 'ondului Monetar "nternational de la ?ingston prin inlaturarea aurului de la baza organizatiei monetare. Motivele renuntarii la aur: - declinul continuu al productiei mondiale de aur! - repartitia inegala intre tari a productiei de aur! - din totalul productiei de aur peste :@9 se aflau in afara sistemelor bancare in tezaure particulare! - diversele contradictii intre tarile capitaliste pe tema convertibilitatii in aur a bancnotelor. Sistemul monetar nemetalist s#a bazat pe puterea de cumparare a monedei si a avut urmatoarele trasaturi: - nu are la baza nici o definire valorica motiv pentru care poarta denumirea de sistem monetar cu etalonul putere de cumparare! - este mai elastic decat sistemul bazat pe aur care presupune anumite restrictii! - emisiunea monetara nu tine cont numai de acoperirea nevoilor de creditare a productiei ci si de nevoile statului. "n cazul in care emisiunea monetara nu este rationala se poate a*unge in situatia in care masa monetara aflata in circulatie depaseste cu mult necesarul, manifestandu#se astfel conditii pentru aparitia inflatiei. Elementele principale care caracterizeaza unitatea monetara a unui stat sunt: (. 7aloarea paritara! ,. Paritatea monetara! C. Cursul de sc&imb. (ceste elemente au trasaturi diferite in functie de tipul de etalon utilizat. +e#a lungul timpului au fost cunoscute trei categorii de etaloane monetare: - etalonul marfa denumit si etalonul aur moneda! - etalonul combinat denumit si etalonul aur devize! - etalonul putere de cumparare denumit si etalonul moneda contra moneda. (. 7aloarea paritara(7P) reprezenta in conditiile etalonului aur#moneda definitia legala a monedei respective.

Cursuri Moneda

5

,. Paritatea monetara(PM) presupune determinarea unui raport valoric intre doua monede care au definite valori paritare. +eterminarea paritatii monetare depinde de etalonul monetar utilizat.  "n conditiile utilizarii etalonului aur#moneda vorbim despre paritatea aur care se determina ca un raport intre valorile paritare ale celor doua monede e%primate in aur. E%: in 159A, 1) + - 1,A6839 grame aur iar 1 .E) - 6,61 grame aur. Paritatea aur era: ) +@.E) - 1,A6839@6,61 lei.  "n conditiile utilizarii etalonului aur#devize vorbim despre paritate valutara! cele doua monede isi e%prima valoarea lor paritara printr#o valoare care este utilizata drept activ de rezerva in ambele tari. E%: in tara =%> 1) + - 966 u.m iar in tara =B> 1) + - 1A u.m. paritatea valutara intre monedele tarilor =%> si =B> se stabileste astfel: 1B - :6 % sau 1% - 1@:6 - 6,6A B.  "n conditiile utilizarii etalonului puterii de cumparare. E%: 1C - 1,9A ) + iar 1) + - :4A66 lei -D 1C - :4A66 E 1.9A - 9482A .ei. C. Cursul de schimb(C ) e%prima raportul in care o moneda se sc&imba cu o alta moneda. Cand sistemele monetare nationale aveau la baza etalonul aur#marfa respectiv aur#devize, cursul de sc&imb era sinonim cu paritatea monetara. e utilizau cursurile fi%e deoarece atat valorile paritare cat si paritatile monetare erau nesc&imbate. Prin renuntarea la cele doua tipuri de etaloane monetare au disparut si cursurile fi%e impunandu#se cursurile flotante. (cestea se stabilesc in mod liber pe baza cererii si ofertei pentru moneda respectiva dar sunt influentate de o serie de factori:
 'actorii de crestere economici: 1. nivelul P", – intre P", si cursul de sc&imb e%ista o relatie de directa proportionalitate! :. productivitatea muncii – intre productivitatea muncii si cursul de sc&imb e%ista o relatie de directa proportionalitate! 9. nivelul general al preturilor – pe termen lung cresterea preturilor dintr#o tara in raport cu preturile similare din alte tari determina deprecierea cursului de sc&imb al monedei nationale si invers, scaderea relativa a pretului determina aprecierea monedei nationale.  /ata dobanzii. Economiile de piata moderne presupun e%istenta unor piete de capital pe care au loc intrari si iesiri de capital in relatiile cu e%teriorul. (ceste flu%uri valutare produc modificari in cererea si oferta de valuta pe piata nationala. Ma*orarea cererii pentru o anumita valuta determina cresterea cursului de sc&imb al acesteia. 0ara care doreste atragerea de capital strain va ma*ora nivelul dobanzilor din economie astfel incat potentialii investitori sa gaseasca posibilitati de valorificare superioara pentru capitalurile pe care le intentioneaza sa le plaseze. Pentru a aprecia influenta nivelului dobanzii asupra cursului de sc&imb trebuie avuta in vedere paritatea dobanzilor. Evolutia dobanzii de pe pietele valutare internationale va influenta cursul de sc&imb astfel:

Cursuri Moneda

6

- cresterea ratei dobanzii pe pietele e%terne determina o scadere a cursului de sc&imb a monedei nationale! - scaderea ratei dobanzii pe pietele e%terne determina o crestere a cursului de sc&imb a monedei nationale! "nfluentele ratei dobanzii interne asupra cursului de sc&imb: - cresterea ratei dobanzii interne determina o crestere a cursului de sc&imb! - scaderea ratei dobanzii duce la deprecierea monedei nationale.  ituatia balantei de plati e%terne. ,alanta de plati e%terne e%prima capacitatea de e%port a tarii si arata eficienta cresterii economice in tara respectiva. Cresterea e%porturilor genereaza cresterea incasarilor in valuta. ituatia optima pentru o tara se inregistreaza atunci cand incasarile din e%port depasesc in valuta preturile pentru import.  'actori financiari si politici pe plan national. - deficitul bugetar – cu cat acesta este mai mic cu atat se spune ca economia este mai sanatoasa! acoperirea deficitelor bugetare prin emisiune monetara genereaza deprecierea monedei nationale! - stabilitatea politica (relatii direct proportionale).  Curs 3 'actori financiari si politici pe plan international: costul capitalurilor pe pietele e%terne! evolutia pietei creditului pe plan e%tern! atitudinea organizatiilor internationale pe piata creditului! e%istenta unor conflicte zonale.

Sistemul monetar international (SMI)
( luat fiinta in urma Conferintei de la ,retton Foods din anul 1588 si a reprezentat cadrul organizat de derulare a valorilor financiar#valutare intre tarile lumii. istemul monetar international inseamna o serie de te&nici si de norme asezate institutional si utilizate in relatiile intre tari indiferent daca era vorba despre operatiuni comerciale, non#comerciale sau de transfer de capital pe plan international. Principiile sistemului monetar international reprezinta o serie de norme pe care tarile membre ale sistemului monetar international le#au acceptat si le#au pus in practica:  Etalonul monetar – acest rol urma sa fie indeplinit de aur si de G! pentru aur va fi ultima aparitie in calitate de etalon monetar! G a fost acceptat ca etalon in baza rezervelor imense de aur ale .).(. si in sc&imbul promisiunii de a fi convertit in metal pretios la nivel oficial. "n anul 1588 rapotul oficial intre aur si G era 1 ) +-6.444321 grame aur sau 1uncie-9A ) +!  tabilitatea cursului de sc&imb urma a fi realizata prin instituirea unor rapoarte fi%e de conversie intre valute! fiecare tara trebuia sa isi defineasca propria moneda, fie in raport cu aurul fie in raport cu moneda americana si sa mentina cursul in cadrul unei mar*e de H 1I.

Cursuri Moneda

7

,ancile Centrale pentru a mentine cursul valutar erau nevoite sa intervina pe piata prin operatiuni de vanzare sau cumparare de valuta. (stfel, daca e%ista tendinta deprecierii monedei nationale in raport cu valuta ,ancii Centrale trebuia sa vanda din rezervele sale bancare pentru a readuce cursul in mar*ele stabilite. +aca insa moneda nationala avea tendinta de apreciere in raport cu monedele straine, atunci ,ancile Centrale ac&izitionau valuta de pe piata monetara oferind in sc&imbul acesteia moneda nationala. +aca totusi nu se reusea mentinerea cursului propriei monede nationale intre aceste limite e%ista ca ultima solutie: posibilitatea redefinirii oficiale a monedei nationale. $ astfel de redefinire trebuia sa aiba accesul fondului monetar international ('M").  Convertibilitatea monedei: e%istau doua situatii: i) convertibilitatea in aur care era valabila numai pentru ) + si la nivel oficial! ii) convertibilitatea in alte monede presupunea obligatia ,ancilor Centrale de a#si rascumpara propria moneda detinuta de o alta ,anca Centrala la cererea acesteia din urma.  Constituirea de rezerve valutare oficiale – se putea face in aur sau ) +. 0arile erau nevoite sa#si constituie rezerve oficiale din cel putin doua motive: i) pentru a putea interveni pe piata pentru sustinerea raportului fi% de sc&imb intre moneda nationala si celelalte valute! ii) pentru a putea realiza convertibilitatea oficiala. /ezervele valutare reprezinta cantitatea de mi*loc de plata recunoscuta pe plan international pe care fiecare tara o aloca pentru stingerea datoriilor in relatiile cu alte tari. "n principiu o tara trebuie sa dispuna de sumele necesare pentru plata pe trei#patru luni a importurilor c&ia daca in acea perioada nu ar avea deloc incasari.  Ec&ilibrarea balantei de plati e%terne – tarile membre ale M" erau obligate sa isi supraveg&eze ec&ilibrul balantei de plati in scopul evitarii deficitelor prea mari sau a e%cedentelor prea mari! daca totusi dezec&ilibrele persistau e%ista varianta aprecierii sau deprecierii monedei nationale prin redefinirea valorilor oficiale a acesteia. E%emplul cel mai semnificativ il prezinta )(: daca initial raportul oficial intre aur si G era de 1uncie-9A ) + paralel e%ista o piata libera pe care ) + a inceput sa inregistreze usoare devalorizari! )( a recunoscut aceste devalorizari fapt ce a condus la o crestere a solicitarilor de conversie in aur pentru ) +! ulterior au avut loc devalorizari succesive ale ) + (in 1521 1uncie- 94 ) + iar in 1529 1uncie- 8: ) +)! presiunile asupra ) + au continuat iar acest fapt a dus la renuntarea definirii oficiale a ) + in aur, acest rol revenind pietii. Cum si celelalte monede erau definite in raport cu ) + care acum nu mai avea un curs fi%, practic s#a renuntat in acel moment la cursurile fi%e generalizandu#se cele flotante.

Organisme in iintate in urma Con erintei de la !retton "oods din octombrie 1#$$
I% Fondul monetar international ('M") a fost infiintat in scopul finantarii deficitelor e%terne ale tarilor care se confruntau cu astfel de probleme. 'M" procura resurse din:  (portul tarilor membre ale 'M" – fiecare tara contribuie cu o anumita cota care se stabileste in functie de parametrii economici (venitul national, rezerve de aur sau de valuta, marimea importurilor sau a e%porturilor)! un sfert din cota de participare a fiecarei tari se

Cursuri Moneda

8

constituie in valuta iar restul in moneda nationala! in sc&imbul acestei contributii 'M" aloca tarilor membre propria sa moneda!  "mprumuturile – 'M" se poate imprumuta pe baza unor acorduri inc&eiate de regula cu tarile dezvoltate, si poate contracta astfel, importante resurse financiare de la ,ancile Centrale ale acestor tari urmand sa foloseasca banii atrasi in relatia cu tarile care depind de astfel de resurse. +istribuirea resurselor 'M": Creditarea realizata de 'M" se realizeaza printr#un sistem propriu denumit =tragere>! astfel o tara care doreste sa se imprumute poate cumpara o suma platind in sc&imb cu propria nationala si luandu#si anga*amentul ca la scadenta sa isi rascumpere moneda sa. e pot obtine astfel credite ce pot reprezenta cel mult 46I din cota fiecarei tari. Pricipalele tipuri de trageri utilizate de 'M" in relatia cu tarile membre sunt:  0ragerea din transa rezervei – transa rezervei constituie o parte din cota detinuta de transa respectiva la 'M" si nu este asimilata unui credit intrucat tara care apeleaza la ea isi utilizeaza propriile resurse pentru acoperirea deficitelor de balanta!  0ragerea in transe ordinare de credit – aceste transe sunt in numar de patru si nu pot depasi :AI din cota de participare a tarii la 'M". 0ransele de credit se pot acorda fie in cadrul unor aran*amente de credit =stand bB> fie in cadrul asa numitelor facilitati e%tinse. (ran*amentele de credit =stand bB> au termen de rambursare de pana la A ani si pot beneficia de o perioada de gratie de cel mult 9 ani. " transa de credit este acordata in urma solicitarii tarii respective pe baza unui contract semnat cu acestea iar urmatoarele sunt conditionate de indeplinirea unor criterii de performanta in plan economic. 'acilitatile e%tinse sunt finantari de care beneficiaza tarile ce intampina dificultati de ordin structural. +urata pe care se pot intinde aceste finantari este de 8 ani. "n desfasurarea acestor acorduri 'M" practica o politica de conditionare care are ca obiectiv declarat repunerea balantei de plati e%terne a tarii respective intr#o pozitie viabila. +e asemenea se urmareste crearea unui climat care sa duca la cresterea economica, la stabilirea preturilor, la scaderea deficitului bugetar, la promovarea masurilor care sa asigure comertul liber. Pentru atingerea unor astfel de obiective 'M" sugereaza o serie de masuri in plan economic: a) constrangeri de natura monetara – ,anca Centrala din tara solicitanta de fonduri de la 'M" trebuie sa asigure un control asupra emisiunii de moneda pentru a nu incura*a cresterea ratei inflatiei! b) reducerea deficitelor bugetare prin scaderea c&eltuielilor statului si cresterea veniturilor! cresterea veniturilor urma a se realiza prin masuri cum ar fi ma*orarea impozitelor si imbunatatirea gradului de colectare a acestuia! c) scaderea c&eltuielilor urmeaza a fi facuta in special prin reducerea fondurilor de salarii si corelarea acestora cu nivelul productivitatii muncii! d) reducerea sau c&iar eliminarea subventiilor acordate de stat! e) privatizarea societatilor cu capital de stat! f) devalorizarea monetara care are ca finalitate cresterea competitivitatii produselor realizate in tara respectiva in momentul comercializarii lor pe plan e%tern! de asemenea devalorizarea propriei monede nationale are ca efect descura*area importurilor!

Cursuri Moneda

9

g) liberalizarea economiei prin eliminarea politicilor protectioniste si atragerea capitalului strain! 'M" recomanda si renuntarea la facilitatile fiscale acordate de stat anumitor agenti economici! tarile care solicita resurse de la 'M" nu sunt neaparat dependente de ele insa au nevoie de credibilitate pe plan international iar stabilirea unor relatii solide cu 'M" aduce bonitate! de asemenea astfel de tari au acces la imprumuturi mai ieftine de pe piata internationala de capital. II% !anca Mondiala (,M) are mai multe institutii:  ,anca internationala pentru reconstructie si dezvoltare (,"/+) 1588 – se ocupa cu acordarea de credit atat guvernelor cat si institutiilor private daca acesta ofera in sc&imb garantii guvernamentale! sumele pot fi acordate pe termen de pana la :6 ani si pot beneficia de perioada de gratie de pana la A ani. "nitial scopul creditelor era sustinerea cresterii economice pentru tarile afectate de cel de#al doilea /azboi Mondial. "n prezent insa ,anca Mondiala poate finata orice tara membra la solicitarea acesteia. Calitatea de membru al ,ancii Mondiala este conditionata de calitatea de membru al 'M".  (sociatia internationala pentru dezvoltare (("+) – scopul ("+ este sustinerea tarilor sarace prin imprumuturi acordate in conditii foarte avanta*oase! se acorda imprumuturi cu scadenta de pana la 1A ani cu perioada de gratie de pana la 16 ani si cu dobanda 6! resursele acestor organizatii provin din redistribuirea veniturilor ,"/+ si prin subscriptiile membrilor!  Corporatia 'inantelor "nternationale (C'") 15A3 – se ocupa cu finantarea sectorului privat al tarilor aflate in curs de dezoltare!  (gentia multilaterala de garantare a investitiilor 154A – are ca obiect de activitate asigurarea investitiilor realizate in tarile foarte sarace impotriva riscului politic.

Curs &

Masa monetara
Poate fi definita ca totalitatea activelor ce pot fi utilizate pentru efectuarea de plati si pentru stingerea datoriei. Principalele categorii de active cuprinse in structura masei monetare:  Moneda e ectiva care este formata din bancnotele si monedele puse in circulatie de ,anca Centrala. /eprezinta partea cea mai activa a masei monetare pentru ca are gradul de lic&iditate cel mai ridicat (pote fi utilizata imediat fara restrictii la efectuarea platilor) -D mi*locul cel mai sigur de plata.  Moneda scripturala (de cont)% e determina prin insumarea soldurilor conturilor curente si a depozitelor la vedere constituite de agentii economici si de populatie la banci. (cest tip de moneda poate fi utilizat direct si imediat pentru satisfacerea nevoilor titularilor de cont, acestia e%primandu#si, prin intermediul ordinelor de plata date bancilor, vointa privind modul de utilizare al disponibilitatilor lor financiare. Plata realizata in acest mod este operativa, astfel ca aceasta categorie de moneda este un mi*loc de plata eficient. Moneda scripturala poate fi transformata la cererea titularilor in moneda efectiva printr#o solicitare adresata bancii.

Cursuri Moneda

10

'epo(itele la termen sunt incluse aici. (cestea sunt instrumente puse la dispozitia clientilor de institutii de credit, care presupun o scadenta determinata si incasarea unei dobanzi de catre titularul lor. /etragerea disponibilitatilor inainte de scadenta presupune acceptarea implicita a unei penalizari pe care o aplica banca. +in acest motiv, utilizarea depozitelor la termen ca instrumente de plata este mai greoaie decat folosirea depozitelor la vedere sau a conturilor curente. +epozitele cu preaviz reprezinta o forma intermediara intre depozitele la vedre si cele la termen, intrucat retragerea fondurilor nu se poate face nici la vedere si nu este nici la un termen indepartat. $btinerea monedei efective in cazul depozitelor cu preaviz are loc in urma unei solicitari prealabile a clientului adresate bancii. (cesta este un instrument utilizat de banci pentru a putea face fata retragerilor neasteptate de fonduri prin receptarea preavizului, banca avand posibilitatea sa#si procure din timp lic&iditatile necesare pentru efectuarea platii si astfel, planul sau de trezorerie nu este afectat.  )lte active sunt bunuri care sunt tranformate in bani si utilizate cu mi*loace de plata in mod diferit in functie de categoriile din care fac parte. ,onurile de tezaur sunt active usor lic&idabile emise pe termen scurt de guvern prin intermediul Ministerului de finante, la care au acces persoanele fizice, bancile sau alte institutii in mod limitat. +obanda platita pentru aceste bonuri de tezaur este similata cu dobanda medie utilizata pe piata, astfel ca bonurile de tezaur aduc un randament satisfacator pentru titularii lor. "n plus, aceste titluri nu genereaza riscuri pentru detinatori pentru ca statul este considerat cel mai bun debitor. Certificatele de trezorerie sunt titluri financiare emise de stat in scopul atragerii de fonduri necesare acoperiri deficitelor bugetare. Ele se emit sub forma dematerializata pe durata de pana la 1 an si nu sunt purtatoare de dobanzi fiind vandute sub valoare nominala, urmand ca de la scadenta, investitorul sa intre in posesia valorii nominale. Cumparatorii acestor titluri sunt e%clusiv bancile si institutiile financiare care participa la licitatiile organizate de trezoreria statului si care investesc pe termen scurt. $bligatiunile de stat sunt titluri de credit dematerializate, negociabile pe piata secundara de capital emise de stat pe termen lung pentru finantarea unor proiecte de investitii. unt purtatoare de dobanzi. unt vandute prin oferta publica, iar ac&izitia lor este permisa atat bancilor si institutiilor financiare, cat si persoanelor fizice.  )lte titluri pe termen scurt* mediu si lung% unt active emise de alte societati decat statul care are un grad de lic&iditate mai scazut. Pentru evaluarea cat mai corecta a marimii masei monetare, bancile centrale utilizeaza o serie de agregate monetare. M1 - desemneaza toate mi*loacele de plata sub forma monedei efective si a depunerilor in conturile curente. M1 - lic&iditate primara. M: - cuprinde pe langa M1 depozitele la termen si cereri in vederea economisirii. e mai numeste lic&iditate secundara sau cvasimoneda. M9 - cuprinde pe langa M: alte active cu grad mai mare sau mai mic de lic&iditate. Masa monetara se poate determina prin insumarea unor elemnete din bilantul agregat al agentilor economici si populatie, din bilantul centralizat al bancilor comerciale si din bilantul ,ancii Centrale.

Cursuri Moneda (

11
P

,ilant agregat al agentilor economici si populatie

1. numerar :. disponibilitati in contu# rile curente desc&ise la bancile comerciale

(

,ilant centralizat al bancilor comerciale P disponibilitati ale agentilor economici si populatiei

9. numerar 8. disponibilitati in contul curent desc&is la ,anca Centrala

(

,ilant ,anca Centrala

P

Jumerar aflat la ag.ec si populatie Jumerar aflat la ,ancile Comerciale +isponibilitati ale ,ancilor Comerciale

0inand cont de elementele din aceste bilanturi, masa monetara se poate determina in doua moduri:  "nsumand toate elementele din activ: numerar, disponibilitati in conturi curente!  "nsumand toate elementele din pasivul ,ancilor Comerciale si al ,ancii Centrale. +e la o tara la alta difera modul de alcatuire al agregatelor monetare, e%emplu: in /omania structura acestora este: M6 cuprinde numerarul aflat in circulatie in afara sistemului bancar si rezervele constituite de ,ancile Comerciale la ,anca Centrala. e mai numeste si baza monetara M6! M1 cuprinde numerarul in afara sistemului bancar si depozitele la vedere! M: cuprinde numerar, depozite la vedere, depozite la termen in moneda nationala si in valuta. $, : M6 nu este inclus in M1! M1 nu este inclus in M:. Compartiementele masei monetare unt elemente care se regasesc in activul bilantier al bancilor emitente (e%: in activul ,ancii Centrale regasim: aur, rezerva de devize (valuta), creditele acordate bancilor comerciale sau statului! in activul ,ancilor comerciale regasim creditele acordate de catre acestea. 0oate elementele mentionate formeaza contrapartida interna. "n afara acesteia e%ista si o contrapartida e%terna a masei monetare care e%prima influentele relatiilor e%terne asupra masei monetare. (stfel, importul de bunuri si servicii genereaza o scadere a incasarilor in moneda nationala, pentru ca aceasta este transformata in valuta, in timp ce e%portul de bunuri si servicii aduce o crestere a incasarilor in moneda nationala, intrucat agentii economici care au

Cursuri Moneda

12

astfel de activitate incaseaza valuta prin valorificarea marfurilor la e%port si o transforma ulterior in moneda nationala. Multiplicarea banilor aflati in circulatie Mecanismul multiplicarii banilor aflati in circulatie poate fi ilustrat astfel:  Presupunem ca la un momernt dat intr#una din bancile comerciale din sistem intra un depozit in valoare de 1666 u.m!  Mai presupunem ca aceasta banca dupa constituirea rezervei obligatorii la ,anca Centrala (cota acestei rezerve este de 16I), va acorda suma ramasa sub forma unui credit al unui agent economic! ( ,ilant ,anca Comerciala K 1666 u.m P

/M$ 166 u.m Credit 566 u.m

(

,ilant ,anca Comerciala E 566 u.m

P

/M$ 56 u.m Credit 416 u.m

depozit la alta banca comerciala. M-+L+(1#r)L+(1#r)E(1#r)L.......L+(1#r) n. +aca notam cu: r - rata rezervei minime obligatorii, atunci +-+Er +(1#r) - 566 1 D = +EM1L(1#r)L(1#r):L......L(1#r)nN-+E 1 − (1 − r ) r

 Mai presupunem ca beneficiarul acestui credit va constitui la randul sau un nou

"n realitate, potentialul de multiplicare este mai redus intrucat nu toti banii primiti sub forma de credit se reintorc in sistemul bancar.

Cursuri Moneda Curs +

13

C,E'I-./
+efinitie $peratiunea de creditare presupune transferul de resurse financiare dinspre creditor@imprumutator catre debitor@imprumutat. .a operatiunea de credit opereaza cel care da bani, iar la imprumut cel care primeste bani. Principalele trasaturi ale raportului de creditare:  ubiectii raportului de creditare pot fi: persoane fizice si persoane *uridice (agenti economici, banci, statul) care pot *uca dupa caz rolul de creditor@debitor.
Creditori tat Populatie (genti economici +ebitori tat Populatie (genti economici

/elatia de creditare este urmarea faptului ca la nivelul anumitor segmente ale economiei se formeaza disponibilitati care prin fructificare se transforma in plasamente. ,ancile intervin in cadrul relatiei de economisire#plasare *ucand rolul de intermediari! astfel ele colecteaza disponibilitatile create la nivelul economic si se ocupa cu plasarea acestora sub forma de credite.  cadenta creditului (termen de rambursare). Pot e%ista credite pe termene diferite: de pe o zi pe alta – sunt specifice operatiunilor inter#bancare ca urmare a operatiunilor de compensare a platilor dintre banci: credite pe termen scurt, de pana la un an – credite de trezorerie! credite pe termen mediu cu scadente intre 1 si 2 ani! credite pe termen lung depasesc perioada de 2 ani si merg pana la :A – 96 ani.  Promisiunea de rambursare a creditului. Este elementul esential al raportului de creditare. Creditul nu poate fi acordat fara e%istenta promisiunii debitorului de a returna la termenele stabilite de comun acord cu imprumutatorul, ratele scadente si dobanzile atasate acestora. E%perienta bancilor arata insa ca e%ista beneficiari de credite care nu respecta intocmai obligatiile prevazute in contractul de creditare. (pare astfel pentru banca riscul de nerambursare generat de insolvabilitatea debitorului. Pentru a evita potentialele pierderi aduse de nerambursarea unei parti din creditele acordate, bancile au obligatia de a analiza in mod atent situatia fiecarui solicitant in parte atat din punct de vedere financiar cat si din alte puncte de vedere. (naliza financiara presupune ca inaintea acordarii creditului, banca determina niste indicatori de bonitate (lic&iditatea patrimoniala, solvabilitatea, gradul de indatorare, rentabilitatea, serviciul datoriei). Pe baza acestor indicatori se stabileste un puncta* in functie de care creditul va fi sau nu acordat. "n afara analizei financiare e%ista si o analiza non#financiara care are in vedere elementele cum ar fi: - calitatea conducerii agentului economic solicitant de imprumut! - istoricul relatiilor cu banca! - pozitionarea in ramura economica a solicitantului.

Cursuri Moneda

14

Pentru a acoperi riscul legat de nerecuperarea creditelor, bancile a*usteaza rata dobanzii de creditare incluzand o prima de risc. Mai mult pe baza statisticilor din perioadele anterioare se poate estima nivelul creditelor nerecuperabile pentru perioada urmatoare: 1 +r R= −1 1− p / - dobanda practicata la operatiunea de creditare! r - rata dobanzii pe piata! p - procentul creditelor nerambursabile. )n alt risc asociat riscului de nerambursare este riscul de imobilizare a capitalului! acesta consta in posibilitatea ca banca sa nu poata face fata integral solicitarilor privind retragerile de numerar provenite din partea clientilor. )n astfel de risc poate fi urmarea unei gestiuni nereusite a operatiunilor de atragere si deplasare a resurselor dar in acest timp poate fi si urmarea faptului ca unii clienti nu au rambursat la timp creditele primite de la banca. Pentru a se acoperi impotriva riscului de nerambursare a creditelor, bancile au posibilitatea de a solicita clientilor constituirea unor garantii asiguratorii. ;arantiile pot fi clasificate in:  ;arantii personale. .a randul lor se impart in: ♦ ;arantii simple presupun anga*amentul asumat de o terta persoana de a suporta costurile rambursarii imprumuturilor in mod neconditionat daca debitorul nu este in masura sa faca acest lucru! ♦ ;arantii solidare sunt specifice titlurilor comerciale, garantii putand fi trasi la raspundere uneori c&iar inaintea debitorului! sunt obligati sa plateasca imediat si fara negociere suma inscrisa in titlul comercial daca debitorul nu o poate face!  ;arantii reale sau materiale sunt formate din ga* si ipoteca! ipoteca se pune asupra bunurilor imobile iar ga*ul asupra bunurilor mobile! ga*ul poate fi cu deposedare sau fara deposedare! ga*ul cu deposedare este considerat fara sens din punct de vedere economic intrucat il impiedica pe debitor sa utilizeze propriile resurse in procesul de productie! ga*ul fara deposedare este constituit asupra marfurilor aflate in posesia agentilor economici debitori si presupune conditia ca la o eventuala verificare a creditorului sa e%iste stocuri a caror valoare sa depaseasca valoarea creditului acordat.  /ata dobanzii. +obanda este un accesoriu indispensabil oricarui credit si poate fi fi%a sau variabila. +obanda fi%a presupune ca pretul creditului ramane nesc&imbat pana la scadenta iar dobanda variabila presupune ca in contractul de creditare este inserata o clauza care permite bancii sa modifice rata dobanzii pe perioada creditarii. +obanda variabila are rolul de a prote*a bancile impotriva posibilitatilor ca rata dobanzii pe piata sa cresca in timp.  0ranzactia si acordarea creditelor. "n functie de conditiile prevazute in contractul de creditare imprumutul poate fi acordat intr#o singura sau mai multe transe.  Consemnarea si transferabilitatea pentru orice credit se consemneaza in documente specifice, multe din aceste inscrisuri putand fi baza unui eventual transfer al creantelor in perioada urmatoare.

Cursuri Moneda Curs 0

15

-ipuri de credite e1istente in economie
)% Creditul comercial – reprezinta cea mai vec&e forma de creditare si are la baza o tranzactie desfasurata intre doi parteneri de afaceri. +ebitorul nu plateste contravaloarea bunurilor ac&izitionate la momentul livrarii marfurilor si ulterior conform intelegerii dintre cei doi parteneri, ia astfel nastere o obligatie de plata care este asimilata creditului comercial. Motivatia acordarii marfurilor pe credit este legata de necesitatea valorificarilor in timp util. Caracterizarea creditului comercial. +etine o pondere semnificativa in totalul creditului atat pe piata interna cat si la nivel international. (copera o parte importanta din rezervele financiare ale agentilor economici. "mbina interesul furnizorilor de a fructifica cat mai repede produsele pe care le detine cu interesul cumparatorului lipsit de lic&iditati si care accepta sa faca plata utterior numai dupa ce el in calitate de producator isi valorifica propria marfa. Marfurile primite pe credit comercial reprezinta pentru beneficiari datorii ce trebuie ac&itate la termenele convenite cu partenerul! se poate afirma astfel ca prin credit comercial cumparatorul de bunuri si servici beneficiaza pe termen scurt de resursele financiare si este scutit sa apeleze la imprumuturi bancare. "n desfasurarea raporturilor de credit comercial agentii economici pe de o parte beneficiaza de credite in calitatea lor de cumparatori, fapt ce le asigura un aflu% de resurse, iar pe de alta parte acorda credite in calitate de furnizor partenerilor lor! are loc astfel un transfer reciproc de resurse care ii avanta*eaza pe toti participantii la viata economica. 'orma clasica de acordare a creditului comercial este reprezentata de cambie si de biletul la ordin! utilizarea acestor instrumente permite transferul de creante adica cedarea lor catre un alt beneficiar, de regula o banca! o astfel de operatiune aduce efecte utile atat pentru cel care cedeaza creantele cat si pentru cel care le cumpara. Posesorul initial al creantelor transfera prin intermediul operatiunii de scontare drepturile sale si obtine astfel lic&iditati inainte de scadenta titlului avand astfel posibilitatea de a#si continua afacerile. El primeste de la banca valoarea nominala inscrisa pe cambie diminuata cu o dobanda care poarta numele de scont! aceasta dobanda se determina pe intervalul cuprins intre momentul scontarii si momentul scadentei efectului comercial. ,anca prin scontare are posibilitatea anga*arii resurselor sale intr#un plasament pe termen scurt pe seama caruia incaseaza dobanda. Consecintele *uridice ale utilizarii creditului comercial  Consecintele de natura financiara: creditul comercial este prezent in toate domeniile economice si are impact financiar asupra tuturor participantilor! fiecare agent economic are pe de o parte resurse provenite de la furnizor si pe de alta parte anga*ari de resurse in relatia cu clientii! daca cele doua valori (atrase si anga*ate) sunt sensibil egale, atunci agentul economic in cauza inregistreaza o situatie neutrala care nu ii afecteaza bilantul! o

Cursuri Moneda

16

astfel de situatie se intalneste mai rar in practica! in realitate, un agent economic se poate regasi intr#una dintre ipostazele:  7olumul creditelor acordate clientilor depaseste volumul datoriilor catre furnizor! agentul economic este nevoit sa atraga noi resurse pentru desfasurarea normala a activitatii sale!  (nga*arile de resurse in relatia cu clientii, inregistreaza o valoare mai mica decat imprumuturile primite de la furnizor! aceasta situatie ofera un avanta* agentului economic intrucat el beneficiaza de mai multe resurse in raport cu creditele acordate.  Consecinte de natura concurentiala – in cadrul vanzarilor de marfuri dintre parti, furnizorii au posibilitatea de a atrage noi clienti prin conferirea de produse pe credit in conditii avanta*oase! astfel cei care apeleaza la asemenea procedee au posibilitatea sa#si intareasca pozitia fata de concurentii lor prin acapararea unui segment cat mai important de clienti!  Consecinte de natura organizationala – creditul comercial fiind un cadru specific de livrare a marfurilor intre agentii economici, are un rol important in regularizarea stocurilor! astfel producatorii nu mai sunt nevoiti sa constituie depozit de ane%e sau sa faca eforturi pentru promovarea marfurilor ci obtin o regularitate in desfacerea productiei. !% Creditul obligator – are la baza procesul de emisiune a obligatiunilor. +ebitorii in cadrul acestui proces pot fi:  (dministratia publica centrala prin intermediul Ministerului de 'inante care lanseaza titluri pe termen lung, resurse necesare dezvoltarii comunitatii respective!  (dministratia publica locala poate emite obligatiuni municipale prin care sa mobilizeze pe termen mediu si lung resurse necesare dezvoltarii comunitatii respective!  ocietati private care emit astfel de titluri in scopul procurarii de resurse necesare unor investitii pe termen lung. $bligatiunile sunt titluri de valoare care aduc detinatorilor lor venituri constante sub forma de dobanda pana la scadenta. Emisiunea acestor titluri se poate face prin mai multe forme:  Pretul emis poate fi mai mare decat valoarea nominala (emisiune suprapari)!  Pretul emis poate fi egal cu valoarea nominala incrisa pe titlu!  Pretul emis poate fi mai mic decat valoarea nominala titlului (emisiune sbpari)! are avanta*ul ca atrage mai multi investitori intrucat platile dobanzilor si rascumpararea titlurilor la scadenta se determina in functie de valoarea nominala a titlului! cumparatorii acestor titluri se afla in pozitia de creditori. Ei cumpara de pe piata primara obligatiuni furnizand astfel resursele financiare emitentilor debitori. 0itularii obligatiunilor au posibilitatea de a valorifica inainte de scadenta titlurile cesionandu#le prin intermediul pietei secundare de capital. Pretul de vanzare al obligatiilor se negociaza intre vanzator si cumparator insa el se situeaza in *urul valorii actuale a titlului:

VA =

7( - valoarea actuala sau pretul de tranzactie al titlului! +obanda nominala - venitul anual incasat de titularul obligatiunii pe toata durata de viata a titularului! r - rata dobanzii medii de pe piata! 7J - valoarea nominala a titlului!

dobnom dobnom dobnom VN + + ... + + 2 n 1+ r (1 + r ) (1 + r ) (1 + r ) n

Cursuri Moneda

17

n - numarul de ani pana la scadenta titlului. "n calitate de creditor (furnizor de capital) pot aparea bancile, firmele de asigurare, fondurile mutuale de investitii, fundatiile, persoanele fizice, case de pensii. Prin tranzactia lor inainte de scadenta pe piata secundara de capital obligatiunile reprezinta baza de transfer pentru alte operatiuni de creditare. Cei care detin aceste titluri au posibilitatea fie sa le pastreze pana la scadenta si sa incaseze astfel dobanzi aferente, fie in cazul in care au nevoie de lic&iditati sa le comercializeze sau sa le depuna drept garantie la institutiile de credit pentru obtinerea unor noi credite.

Curs 2

Creditul ipotecar
Poate fi acordat de banci sau institutii de credit specializate in scopul cumpararii sau construirii de locuinte. Creditul ipotecar este un mi*loc important de incura*are a proprietatilor imobiliare (in tarile dezvoltate el reprezinta O ⅓ din totalul creditelor acordate de banci. Este foarte bine garantat prin ipoteca, intrucat toata proprietatea este ga*ata pana la rambursarea integrala a creditului. (cest sistem de creditare este bazat pe cesiunea veniturilor debitorului, domicilierea lor la banca (imprumutatul este obligat sa#si declare veniturile pentru a putea permite creditorului sa recupereze ratele cuvenite). E%ista mai multe tipuri de credite ipotecare, cunoscute in practica bancara:  Creditul cu rambursare progresiva. Presupune stabilirea unor rate de plata mai mici urmand ca pe parcurs ele sa creasca! se acorda familiilor tinere care au la inceput venituri modeste!  Credite cu rate regresive. Presupune obligatii de plata pentru beneficiarii mai mari la inceput, urmand ca pe parcurs ratele sa se diminueze!  Creditul cu dobanda fi%a. $bligatia de plata a debitorului ramane nemodificata pe toata durata imprumutului. Este forma clasica de acordare a creditelor ipotecare! a fost practicat pe scara larga in anii P46!  Creditul de ipoteca inversat, purtator de anuitati (plati anuale). Este aplicat persoanelor in varsta care detin o proprietate imobiliara! se determina un anumit nivel care poate fi creditat in functie de valoare. uma se inscrie intr#un cont din care proprietarul are posibilitatea sa retraga anual o anumita suma. "n acest mod valoarea casei se consuma treptat pana la scadenta. .a sfarsitul contractului se face lic&idarea, adica se vinde casa iar eventual surplusul se acorda proprietarului.

Creditul de consum
Este acordat in cadrul retelelor de comercializare a marfurilor pe termen scurt sau mediu. "n evolutia sa creditul de consum a cunoscut doua etape:  Credite neesalonate: rambursarea lor se baza pe veniturile constante ale debitorului fara a se intocmi un grafic clar de rambursare!

Cursuri Moneda

18

 Credite esalonate: au aparut mai tarziu si se acorda pentru finantarea bancilor de folosinta indelungata! rambursarea se face in rate cu scadente clar definite. $bs: in ultimii ani se readuce in discutie e%istenta creditelor de consum neesalonate! se acorda prin intermediul cartilor de plata emise fie de magazine universale, fie de banci. (vanta*e:  Pentru debitori: pot beneficia mai devreme de anumite bunuri pe care nu le pot ac&izitiona cu plata integrala!  Pentru creditori: reusesc sa vanda mai reprede bunurile pe care le detin. "nteresele debitorilor si creditorilor implicati sunt convergente. +ezavanta*:  creaza pentru debitori fenomenul de supraindatorare.

Creditul bancar
Cunoaste o gama larga de modalitati de acordare si o multitudine de acorduri de imprumutat. Pentru a fi corect inteles creditul bancar trebuie perceput pe ambele parti a bilantului (( si P). (stfel bancile comerciale mobilizeaza initial resurse disponibile de la agentii economici sau populatie sub forma depozitelor. (cestia avand rolul de creditori in raport cu banca. Pentru aceste resurse banca suporta un cost, dobanda platita deponentilor. "n acelasi timp ea foloseste resurse, fructificandu#le sub forma creditelor catre clientela. "mportant este ca in cadrul acestui tip de relatie unul dintre parteneri este banca, spre deosebire de creditul comercial unde e%ista posibilitatea ca aceasta sa nu fie implicata. /elatia de creditare dintre banca si clientii sai poate fi privita din ung&iuri de vedere diferite. (stfel pe de o parte are ca finalitate satisfacerea nevoilor temporare de finantare ale agentilor economici iar pe de alta parte permite bancii sa valorifice resursele atrase prin obtinerea de venituri sub forma dobanzilor. Principalele categorii de credite acordate de banci:  (vansul in cont curent (credit de casa sau de trezorerie). +estinatia sa este acoperirea nevoilor curente si in special a c&eltuielilor de productie. Este un credit pe termen scurt care se returneaza intr#o singura transa!  .inia de credit. "nstrument pus la dispozitia solicitantilor care presupune stabilirea unor plafoane ma%ime ce urmeaza a fi acordate. "mbraca mai multe forme: ♦ .inia de credit provizorie: cea mai putin avanta*oasa pentru debitor intrucat banca poate solicita oricand clientului sau acoperirea creditului prin rambursarea imprumutului si a dobanzii aferente! ♦ .inia de credit confirmata: forma de finantare mai agreata de agentii economici intrucat in contractul de creditare sunt stipulate clar conditiile privind responsabilitatea fiecarei parti! ♦ .inia de credit revolving: presupune impartirea creditului acordat catre client in mai multe transe! beneficiarul are posibilitatea sa traga din cont o transa numai dupa ce a rambursat transa anterioara!  Credite pentru stocuri. +estinate acoperirii dezec&ilibrului pe care#l inregistreaza agentii economici pe relatia aprovizionare – productie – desfacere!

Cursuri Moneda

19

 Credite acordate pe baza unor documente (conosament) care atesta e%istenta bunurilor respective intr#un mi*loc de transport. Farant reprezinta un documet care atesta e%istenta lor intr#un depozit. 0oate creditele pe care le acorda o banca indiferent de destinatar presupune derularea unor proceduri obligatorii. (stfel bancile sunt obligate sa se incadreze in reglementarile prudentiale impuse de ,anca Centrala in legatura cu activitatea de creditare, iar pe de alta parte trebuie sa respecte metodologiile proprii de acordare a creditelor.

Curs #  'ob3nda - preQul capitalului Rmprumutat @ remunerare a capitalului deQinut de un investitor.  $rice RntreprinzStor este conTtient de impactul pe care Rl are utilizarea capitalului asupra succesului afacerilor sale.  (tunci cUnd capitalul nu ii aparQine, el ii Rmprumuta si va trebui sa plSteascS pentru aceasta un preQ convenit Rmpreuna cu creditorul.  +upS plStirea acestui preQ si rambursarea creditului, partea rSmasa din profit poate fi considerata aportul managerial al RntreprinzStorului.

 Ca orice preQ , si rata dobUnzii se determina intr#o economie de piaQa ec&ilibrarea raportului dintre cererea si oferta de capital. 1. o erta de capital de 4mprumut depinde de mai mulQi factori: a) volumul producQiei interne  intre nivelul P", si oferta de capital de Rmprumut e%ista o relaQie direct proporQionala b) ciclurile economice  in perioada de avUnt economic, oferta de capital de Rmprumut creste, iar in perioada de recesiune, aceasta scade. c) modul de organizare a procesului de economisire  crearea condiQiilor pentru stimularea procesului de economisire are un impact imediat asupra creTterii ofertei de capital de Rmprumut. Α Practica economica demonstreazS ca e%ista : elemente importante care contribuie la dezvoltarea de economisire: 1. necesitatea de a avea o locuinQa atrage dupS sine economisirea, formarea de resurse. :. nevoia de a asigura surse alternative de venit dupS pensionare. Α "n multe tari s#au dezvoltat sisteme de pensii private care stimuleazS populaQia sa economiseascS.

Cursuri Moneda

20

:. cererea de capital de 4mprumut este influenQata de mai mulQi factori: a) volumul producQiei interne  intre producQia interna si mSrimea cererii de capital de Rmprumut este o relaQie de tip direct proporQionala. b) etapele ciclice ale economiei  in perioada de recesiune, cererea de fonduri din partea RntreprinzStorilor creste, in timp ce in perioada de avUnt aceasta se diminueazS. c) nevoile statului privind acoperirea deficitelor bugetare prin Rmprumuturi  cu cat diferenQa intre c&eltuielile statului si veniturile acestuia este mai mare, cu atUt cererea de capital de Rmprumut creste. Α Cu cat diferenQa intre c&eltuielile statului si veniturile acestuia este mai mare, cu atUt cererea de capital de Rmprumut creste. Α "n afara raportului cerere – oferta de capital de Rmprumut, e%ista si alte elemente care pot sa influenQeze nivelul dobUnzii din economii: 1. /entabilitatea capitalului investit  "n funcQie de tipul de afacere in care este investit capitalul, rata de rentabilitate poate sa fie mai mare @ mai mica.  +aca nivelul profitului realizat prin investiQie este ridicat, atunci si cota care revine deQinStorului de capital este mai mare. :. .ic&iditatea – posibilitatea de a transforma capitalul deQinut in mi*loace de plata efective.  .ic&iditatea este un element important pentru orice deQinStor de capital, RntrucUt in funcQie de nivelul acesteia, proprietarul poate sa foloseascS mai repede sau mai greu capitalul pe care#l deQine! de regula, lic&iditatea ridicata este asociata cu o rata a dobUnzii scSzute, in timp ce o lic&iditate mica presupune o rata a dobUnzii ridicate. 9. /iscul de rambursare a capitalului  "nstituQiile de credit, in calitatea lor de intermediar financiar selecteazS cu atenQie solicitanQii de credite Rnainte de a#i finanQa . Cu toate acestea , e%ista si situaQii care o Rmpiedica pe banca sa recupereze integral la termenele convenite cu debitorul, suma avansata si dobUnda aferenta acestuia.  Pentru a acoperi pierderile viitoare legate de nerambursarea capitalului Rmprumutat, bSncile a*usteazS rata dobUnzii de creditare adSugUnd aTa numita prima de risc.  Cu cat procentul creditelor neperformante este mai ridicat, cu atUt rata dobUnzii poate fi mai mare.

Cursuri Moneda

21

1.

:. 9. 8. A. 3.

,ata de re inantare – este o dobUnda practicata in relaQia de Rmprumut dintre ,anca Centrala si ,Sncile Comerciale. "n funcQie de nivelul acestei rate, ,Sncile Comerciale isi a*usteazS dobUnzile practicate in relaQiile cu clienQii lor. -a1a privata a scontului – este dobUnda la care ,Sncile Comerciale ac&izitioneaza efecte de comerQ: cambii, bilete la ordin de la clienQii sSi. 'ob3nda comerciala practicata in relaQiile de creditare dintre : agenQi economici nebancari. ,ata dob3n(ii perceputa de institu5iile de credit la Rmprumuturile acordate ( dobUnda activa ) ,ata dob3n(ii practicata la constituirea de depo(ite ( dobUnda pasiva pentru bSnci) se situeazS Rntotdeauna la un nivel mai scSzut decUt dobUnda activa.L ,ata dob3n(ii utilizata la emisiunea de titluri pe termen scurt* mediu 6 lung de cStre stat

+obUnda simpla este utilizata atunci cUnd capitalul Rmprumutat rSm Une nesc&imbat pe Rntreaga durata a plasamentului.  +s - o . i . t  fo ( 1 L i . t) :. +obUnda compusa este utilizata atunci cUnd pe durata plasamentului, suma iniQiala se modifica la diverse intervale de timp. t  fo ( 1 L i)  t - numSr de ani  i - rata dobUnzii 9. +obUnda practicata la depunerile in conturile curente se calculeazS prin : modalitati: a) metoda directa presupune: • separarea operaQiunilor in funcQie de natura lor : operaQiuni debitoare si creditoare. • determinarea numSrului de zile cuprins intre data operaQiunii si data Rnc&iderii contului • stabilirea numerelor debitoare si creditoare aferente operaQiunilor desfasurate in contul curent • stabilirea soldului numSrului si natura acestuia. • determinarea dobUnzii cuvenite si a dobUnzii datorate de titularul de cont. b) metoda in scara @ &amburg&eza
1.

Cursuri Moneda • •

22
are avanta*ul de a oferi permanent informaQii legate de soldul contului si de natura acestuia operaQiunile se RnregistreazS in ordine cronologica in funcQie de natura lor si simultan se determina mSrimea numSrului de dobUnzi la sfarsitul perioadei, in funcQie de soldul numSrului si de natura acestuia se va determina dobUnda pe care titularul o are de Rncasat @ de plStit cStre banca.

"ntr#o economie de piata sistemul bancar este organizat pe doua nivele:  Pe primul nivel se regaseste este !anca Centrala.  Pe al "" # lea nivel se regasesc Institutiile de Credit.

,anca Centrala este autoritatea monetara a unui stat si in aceasta calitate desfasoara niste operatiuni specifice:  )nic emitent de moneda (ea coordoneaza procesul de punere in circulatie a banilor supraveg&ind ,totodata, structura si dimensiunea masei monetare prin parg&ii specifice)!  Coordoneaza politicile monetare ale statului avand gri*a in permanenta ca acestea sa fie in concordanta cu obiectivele generale de politica economica ale tarii respective!  /eglementeaza activitatea "nstitutiilor de Credit oferind reguli, norme legate de activitatea acestora! de asemenea, ,anca Centrala autorizeaza infiintarea de noi "nstitutii de Credit avand gri*a ca acestea sa respecte legislatia in vigoare!  Conduce politica legata de cursul de sc&imb al monedei nationale!  /eprezinta statul in relatia cu organismele financiare internationale ('M", ,anca Mondiala)!  +etine si gestioneaza rezervele valutare si de aur ale tarii!  "mprumutator de ultima instanta pentru celelalte banci.

)% $peratiuni bilantiere !% $peratiuni in afara bilantului

Cursuri Moneda

23

)% Operatiuni bilantiere a) Operatiuni pasive sunt acele operatiuni care presupun atragerea de resurse. tructura operatiunilor passive este urmatoarea:  Constituirea de depozite  +epozitele reprezinta sume atrase pe termene diferite de la clientela bancii (persoane fizice sau *uridice) care genereaza costuri sub forma platii de dobanzi.  +epozitele detin ponderea cea mai mare importanta din ansamblul pasivelor unei societati bancare si in acelasi timp au si costurile cele mai reduse.  +epozitele se impart in: • +epozite la vedere # pot fi retrase oricand de titularii lor fara a fi necesar un preaviz prealabil acordat bancii. "ntrucat banca nu e sigura ca poate utiliza aceste resurse pentru efectuarea de plasamente (datorita incertitudinii legate de retragerea lor) dobanzile platite pentru aceste categorii de resurse sunt foarte mici! • +epozite la termen # au scadente precise (fie la 1 luna, 9 luni, 3 luni, 5 luni, 1: luni iar in cazul unor banci si la 14 luni) iar titularul acestora le pot retrage numai in zilele indicate! astfel banca aplica penalizari! • +epozite colaterale # sunt sume prelevate din conturile agentilor economici care servesc pentru garantarea unor operatiuni ulterioare ale agentilor economici respective.  "mprumuturi de la alte institutii de credit  (ceste imprumuturi sunt, de regula, sume atrase pe termene scurte (pana la o saptamana) in scopul acoperirii soldului debitor rezultat in urma sedintelor de compensare multilaterala a platilor din sistemul bancar.  Ponderea acestor imprumuturi in totalul bilantier este relativ redusa.  "mprumuturi de la ,anca Centrala  (tunci cand o banca se confrunta cu un deficit acut de lic&iditati poate apela la imprumuturi de la ,anca Centrala.  +erularea efectiva a acestora are la baza mai multe categorii de operatiuni: • /escontarea efecteor comerciale (,anca Centrala preia de la bancile comerciale instrumente de plata inainte de scadenta acestora furnizandu#se lic&iditati in sc&imbul lor)! • "mprumuturi obtinute pe ga* de efecte publice (operatiunea respectiva fiind cunoscuta sub numele de lombardare)! • Cedarea in pensiune a titlurilor de stat (pentru a obtine lic&iditati o banca poate sa cedeze temporar, titlurile de stat pe care le detine in portofoliul sau, semnand cu institutia creditoare (,anca centrala) un contract de rascumparare la scadenta.  (lte imrpumuturi

Cursuri Moneda

24

 ,anca poate procura resurse si prin atragerea unor imprumuturi e%terne ori prin emisiunea propriilor titluri, obligatiuni sau titluri de piata interbancara.  'ondurile proprii  +etin o pondere mica in totalul pasivului bancar insa constituirea lor se realizeaza pe baza unor reguli stricte impuse de ,anca centrala.  'iecare banca are obligatia de a#si adecva fondurile proprii in raport cu riscurile pe care si le asuma in operatiunile de plasament.  'ondurile proprii bancare se impart in doua mari categorii: • Capitaluri proprii # au drept componente principale capitalul social si rezervele! • Capitalurile suplimentare # se compun din subventii primate sau datorii subordinate. b) Operatiuni active  Jumerarul si rezerva minima obligatori  Jumerarul este un element de activ care are o pondere scazuta in totalul activului, insa, el este absolut necesar pentru buna desfasurare a operatiunilor de plati zilnice.  Ju este generator de venituri pentru banca.  /ezerva minima obligatorie este o cota determinata ca procent din totalul depozitelor atrase de o banca si se pastreaza in contul curent desc&is la ,anca Centrala in scopul asigurarii lic&iditatii. 0itlurile de valoare  0itlurile de valoare detinute de banci in portofoliul lor de plasamente pot fi emise atat de stat cat si de institutii private.  Ele sunt utile bancilor pentru ca, pe de o parte, sunt generatoare de venituri sub forma de dobanzi, iar pe de alta parte, au lic&iditate ridicata (pot fi vandute rapid atunci cand banca are nevoie acuta de lic&iditati).  "n functie de intentia bancii vis#V#vis de titlurile respective acestea pot fi incadrate in 9 categorii: • titluri de tranzactie cumparate in scopul revanzarii lor intr#o perioada de cel mult 3 luni de la data ac&izitionarii! • titluri de plasament detinute cel putin 3 luni in portofoliul de plasamente! • titluri de investitie cumparate cu intentia pastrarii lor pana la scadenta (obligatiuni, certificate de trezorerie).  Creditele  Creditele reprezinta activul cu ponderea cea mai ridicata din totalul bilantier.  unt produse bancare care aduc cele mai mari venituri, dar care in acelasi timp genereaza riscurile cele mai mari.  +in acest motiv activitatile de creditare presupun analiza detaliata a activitatii solicitantului de imprumuturi.  (ctivele imoblizate (active fi%e) 

Cursuri Moneda

25

 (ctivele imobilizate reprezinta o cota mica din totalul bilantului bancar, insa, constituirea lor este foarte importanta pentru desfasurarea optima a activitatii institutiei de credit.

E%perienQa ultimelor decenii din QSrile dezvoltate aratS cS principalele Tinte ale politicii ec. pot fi structurate astfel: )% Controlul inflaQiei (stabilitatea preQurilor)! !% $cuparea forQei de muncS (reducerea Toma*ului)! C% CreTterea economicS! '% Ec&ilibrul balanQei de plSQi e%terne! E% Controlul deficitului bugetar. Pentru a ilustra importanQa acordatS fiecSrui obiectiv se pot reprezenta aTa numitele poligoane obiectiv care surprind mSsura Rn care statul RTi aTeazS prioritaQile din punct de vedere economic. )n poligon care are laturile disproporQionate sugereazS cS anumitor obiective de politicS economica li se acorda o importanQS ridicatS Rn timp ce altora li se rezervS un rol marginal. 0eoria economica spune cS ec&ilibrul se poate realiza numai Rn mSsura Rn care laturile poligonului sunt apropiate ca lungime. )% Controlul in la5iei  )n obiectiv ce se regSseTte Rn toate strategiile de politicS ec.acordUndu#i#se de fiecare datS o importanQS centralS.  +e obicei, Qinta urmSritS de autoritSQi este Qinerea sub control a creTterii preQurilor astfel incat rata anualS a inflaQiei sS fie de cUteva procente. +in momentul Rn care rata inflaQiei depSTeTte 16I pentru economia respectivS apar unele probleme care agravUndu#se pot deveni greu submontabile.  Wn special <"PE/"J'.X"( este un fenomen care genereazS distorsiuni severe ale ec&ilibrelor macroeconomice generUnd neRncredere in moneda naQionalS.  Pentru QSrile care RncS nu Ti#au definitizat tranziQia de la sistemul centralizat cStre economia de piaQS apare o categorie specialS de factori care genereazS creTterea preQurilor (este vorba despre aTa numita inflaQie corectivS generatS de eliminarea subvenQiilor practicate de stat pentru anumite produse Ti servicii ) ,. Ocuparea or5ei de munc7  Este un obiectiv cantral de politicS ec. intru#cUt reflectS creTterea ec. Ti are darul de a aduce pace socialS.  +in punct de vedere al definirii obiectivului cel mai semnificativ indicator este rata Toma*ului.  (cest indicator este preferat indicatorului Yocuparea forQei de muncS D deoarece dacS populatia activS creTte, rata Toma*ului poate sS creascS Rn acelaTi timp cu nivelul forQei de muncS acupate.  Wn definirea Toma*ului apar unele dificultSQi deoarece orice persoana care nu munceTte poate fi consideratS Tomer (apar Rn unele ambiguitSQi legate de clasificarea celor

Cursuri Moneda

26

cu anga*Sri parQiale, sezoniere, clasificarea femeilor casnice, stabilirea limitei de vUrstS pentru persoanele ocupate etc ).  0otuTi, teoria economicS reuTeTte sS ofere un rSspuns unanim acceptat Rn legSturS cu definrea Toma*ului ( Tomer - persoana care, ma*orS fiind, nu are un loc de muncS RnsS se aflS Rn cSutarea unei ocupaQii ). +in punct de vedere al cauzelor apariQiei RntUlnim:  oma* fricQional: determinat de funcQionarea normalS a pieQei muncii.  oma* structural: generat de dispariQia unui nr. mare de locuri de muncS datoritS unor fenomene obiective cum ar fi: informatizarea,automatizarea procesului de producQie, modificarea nevoilor sociale etc.  oma* ciclic: apSrut ca urmare a recesiunii provocate de alternanQa ciclurilor ec. astfel, este cunoscut cS avUntul ec. genereazS scSderea ratei Toma*ului Rn timp ce recesiunea duce la RnrSutRQirea gradului de ocupare a forQei de muncS. e considerS cS ec&ilibrul ec. este atins at. cUnd rata Toma*ului estre egal cu Toma*ul fricQional astfle spus, cS nr. locurilor de muncS este egal cu nr. de Tomeri. C. Cre8terea economica  Este o QintS fundamentalS pt. orice stat RntrucUt odatS atinsS pe termen lung duce la ameliorarea performanQelor pentru toate celelalte obiective ec.  +in punt de vedere al definirii obiectivului apar ca Ti Rn cazul Toma*ului unele dificultSQi.  (stfel, creTterea economica trebuie mSsuratS Rn termeni reali nu numai nominali. +in acest motiv, se utilizeazS ca indicator P", real.  +acS populaQia este Rn creTtere, atunci P", real devine un indicator nerelevant Ti se utilizeazS P", real @ locuitor.  0otuTi, bunSstarea poate fi RnQeleasS Ti prin creTterea timpului liber adicS prin reducerea sSptamanii de lucru rezultS cS Rn acest caz se poate utiliza un alt indicator Y productivitatea muncii @om @ orSD.  Wn ultima perioadS creTterea ec. a devenit un obiectiv contestat al politicii economice ca urmare a accentului care se pune pe protecQia mediului sau pe protecQia socialS Rmpotriva sSrSciei.  Cu toate acestea doar prin creTterea venitului naQional ca modalitate de redistribuire a resurselor se pot rezolva Ti astfel de probleme. C% Echilibrul e1tern  Este urmSrit Rn mod deosebit prin prisma asigurSrii unor valori apropiate Rntre plSQile, respectiv incasSrile rezultate Rn urma operaQiunilor cu e%teriorul.  ,alanQa de plSQi e%terne surprinde nu numai diferenQa dintre e%portul Ti importul de bunuri Ti servicii ci Ti intrSrile respectiv ieTirile de capital.  $ problemS deosebitS apare Rn momentul Rn care deficitul e%tern se accentueazS de la o perioadS la alta.  Wn acest fel, ieTirile de valutS sunt mai mari decUt intrSrile de valutS! rezervele oficiale ale statului se RmpuQineazS iar efectul este apariQia unor dezec&ilibre importante.  (stfel, ieTirea capitalului din QarS are ca efect deprecierea monedei naQionale dar Ti scSderea investiQiilor strSine.  )n deficit moderat al balanQei de plSQi e%terne nu trebuie neapSrat evitat deoarece el semnificS faptul cS Qara respectivS poate obQine din strSinState bunurile Ti serviciile dorite.

Cursuri Moneda

27

 $ parte din aceste importuri este plStitS prin e%porturi Ti investiQiile strSine directe.  +iferenQa rSmasS poate fi finanQatS prin Rmprumuturi e%terne.  0otuTi, datoria e%ternS nu poate creTte la nesfUrTit RntrucUt pe de o parte duce la scSderea rezervelor naQionale Ti pe de o altS parte, capacitatea oricSrei QSri de a susQine Rmprunuturile e%terne este limitatS.  /ezultS cS ec&ilibrarea balanQei de plSQi e%terne Ti administrarea sa prudentS este un obiectiv ma*or de politicS economicS. +. Controlul de icitului bugetar  +eficitul bugetar se RnregistreazS atunci cUnd c&eltuielile statului depSTesc veniturile.  Politicile de naturS ZeBnesistS au generat Rn multe state creTterea cererii interne ca urmare a creTterilor c&eltuielilor guvernamentale.  (cest lucru a dus la apariQia Ti consolarea unor deficite bugetare care au generat creTterea datoriei publice Ti a dobUnzilor aferente acesteia.  CreTterea deficitului bugetar presupune nevoia statului de a apela la Rmprumuturi interne prin emisiunea de titluri (certificate de trezorerie, bonuri de tezaur sau obligaQiuni) sau la Rmprumuturi e%terne.  +atoria publicS trebuie gestionatS cu atenQie deoarece ea presupune unele riscuri ( pe de o parte ratele anuale ce trebuie ac&itate pentru rambursarea acestor datorii, pot afecta serios bugetele anilor urmStori Ti pe de o altS parte generaQiile urmStoare care vor trebuie sS ac&ite Rmprumuturile prezente vor fi cele mai afectate) astfel, controlul deficitului bugetar reprezintS un obiectiv de prim rang pentru orice guvern.

 Wntre inflaQie Ti Toma*: scSderea Toma*ului prin creTterea cererii interne genereazS adesea inflaQie! scSderea cererii agregate Rn scopul reducerii inflaQiei are ca efect creTterea Toma*ului cele douS obiective sunt conflictuale.  Wntre creTterea economicS Ti Toma*: creTterea economicS genereazS dezvoltarea capacitSQilor de producQie Ti Rn consecinQS, creTterea gradului de ocupare a forQei de muncS cele doua obiective sunt compatibile.  Wntre creTterea economicS Ti stabilitatea preQurilor: relaQia este controversatS Rn sensul cS e%istS viziuni diferite:  $ primS opQiune considerS cS nu e%istS creTterea economicS pe termen lung fSrS stabilitatea preQului!  CreTterea preQurilor, adicS inflaQia, poate genera dezvoltare economicS deoarece debitorii se pot Rmprumuta ieftin. 'SrS a se urmSri rezultate ma%ime pentru fiecare obiectiv de creTterea economicS, ocuparea forQei de muncS Ti inflaQia pot fi aduse la niveluri rezonabile.

Cursuri Moneda

28

Politicile monetare sunt masuri luate pentru atingerea obiectivelor generale de politica economica, prin care autoritatile monetare incearca sa regleze nivelul ererii agregate din economie, influentand nivelul de lic&iditate, conditiile de abordare a creditelor. $biectivele de politica monetara sunt integrate in politicile economice nationale de performantele fiecarui grup de masuri depinzand succesul intregului pac&et de politici. $biectivele de politica monetara se impart in patru mari grupe: I% Obiective principale  Conform statutului sau, ,anca Centrala are drept obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii preturilor.  (cest obiectiv se atinge in masura in care autoritatile monetare sunt capabile sa infiinteze in sensul dorit nivelul cererii agregate, adica, al L #  eltuielilor totale realizate in economia nationala pentru cumpararea bunurilor si serviciilor din componenta P",. II% Obiective intermediare  $biectivul principal este atins prin intermediul obiectivelor intermediare (mi*loace indirecte menite sa contribuie la obtinerea rezultatelor finale ale politicii monetare).  E%emple:  controlul ratei de crestere a masei monetare!  controlul volumului de credite din economie prin stabilirea unor plafoane ma%ime de creditare!  controlul asupra cursului de sc&imb!  asigurarea unor dobanzi real pozitive (dobanzi nominale mai mari decat rata inflatiei).  (ceste obiective intermediare au rol ma*or in atingerea obiectivului final, intrucat preturile sunt in relatie de dependenta cu masa monetara, cu nivelul dobanzilor, cu volumul creditelor si cu nivelul cursului de sc&imb. III% Obiective operationale  $biectivele intermediare sunt atinse prin intermediul obiectivelor operationale.  E%emplu:  un anumit nivel al bazei monetare M6 in combinatie cu un anumit nivel al dobanzilor contribuie la influentarea lic&iditatii sistemului bancar.

I9% Instrumente  "nstrumentele de politica monetara sunt mi*loace aflate la dispozitia ,ancii Centrale si servesc la atingerea obiectivelor operationale.  E%emplu:

Cursuri Moneda

29

 atragerea de lic&iditati de la ,ancile Comerciale!  furnizarea de imprumuturi catre institutiile de credit!  rezerva minima obligatorie. Pe relatia =instrumente – obiective operationale – obiective intermediare – obiective principale>, ,anca Centrala are control complet numai asupra instrumentelor si prin ele asupra obiectivelor operationale. +incolo de acest nivel, influenta ,ancii Centrale este din ce in ce mai slaba, atingerea obiectivelor respective (cele intermediare si finale) depinzand si de comportamentul celorlalti participanti la viata economica (;uvern, populatie, firme). $biectivele politicii monetare sunt atinse in masura in care sunt aplicate corect politicile economice ale statului respectiv. "n functie de tipul de economie politicile economice capata valente diferite:  In economia de tip centrali(at  tatul e%ercita o influenta directa nemi*locita asupra proceselor economice!  (stfel principalele variabile din economie (preturile, salariile, productia, rentabilitatea) sunt stabilite si urmarite prin intermediul planului economic centralizat!  (cest tip de politica economica si#a dovedit eficienta in special in perioade e%ceptionale (razboaie, crize economice) insa pe termen lung genereaza risipa, birocratie, ineficienta, dezinteres intrucat comenzile din plan se departeaza de nevoile reale ale societatii.  In economiile de piata  +rept caracteristica importanta o reprezinta libera initiativa!  /egula de baza in functionarea economiei o constituie *ocul cererii si ofertei!  Pe baza acestui raport se stabilesc nivelurile atinse de variabilele economice. Politicile economice sunt impartite in patru categorii: I% :olitici monetare  Politicile monetare sunt bazate pe dreptul statului de a fi unic emitent de moneda.  Prin politicile monetare se vizeaza influentarea indirecta a cererii agregate si controlul inflatiei, ec&ilibrarea balantei de plati e%terne, influentarea ciclului economic.  "nstrumentarul utilizat este relativ restrans:  Controlul bazei monetare M6 si in general al agregatelor monetare!  0ranzactionarea titlurilor de stat pe piata secundara de capital!  "nfluentarea ratelor de dobanda!  tabilirea ratei rezervelor minime obligatorii!  "nfluentarea cursului de sc&imb a monedei nationale!  Controlul creditelor!  /eglementarea activitatii institutiilor de credit si supraveg&erea prudentiala a acestora. II% :olitici iscal ; bugetare  unt bazate pe dreptul statului de a stabili impozite si ta%e, de a efectua c&eltuieli guvernamentale, de a acorda subventii anumitor ramuri economice!  "nstrumentele folosite sunt diverse si au darul de a influenta atat cererea agregata cat si cererea sectoriala!  "nstrumentele folosite sunt urmatoarele:

Cursuri Moneda

30

 "mpozitarea # e%ista doua mari categorii de impozite  "mpozite directe!  "mpozite indirecte.  Politici vamale – ta%e percepute la frontiera!  C&eltuieli guvernamentale in domenii precum sanatatea, cultura, administratia!  "nvestitiile statului in industria energetica!  ubventiile, vin sa spri*ine anumite sectoare ca agricultura, sectorul energetic!  Controlul deficitului bugetar si al datoriei publice – statul poate sa creasca cererea agregata ma*orand deficitul bugetar si al datoriei publice insa o astfel de masura are ca efect indatorarea generatiilor urmatoare care vor returna imprumuturile respective.  "ntre politica monetara si cea fiscal#bugetara se pot identifica mai multe diferente:  Politica monetara este asimetrica (combate eficient inflatia insa nu are influenta directa asupra cresterii economice)!  Politica monetara este generala (afecteaza intreaga societate)!  Politica monetara are efect intarziat!  Politica fiscal#bugetara este simetrica (influenteaza in egala masura obiectivele generale de politica economica)!  Politica fiscal#bugetara este specifica sau sectoriala (vizeaza anumite domenii ale vietii economice)!  "mpactul politicilor fiscale este rapid si focalizat!  Efectele sunt masurabile!  Politica fiscal#bugetara este transparenta. III% :olitici in domeniul veniturilor  tatul poate sa intervina pentru a influenta principalele categorii de venituri (salarii, dobanzi, rente sau profit), fie indirect prin politica de impozitare, fie direct prin introducerea unor plafoane ma%ime de crestere a veniturilor in situatii e%ceptionale!  "n special, in unitatile de stat, controlul in domeniul veniturilor se poate dovedi eficient (in mod frecvent procesul de inde%are a salariilor vizeaza pastrarea acestora la un nivel care sa nu acopere rata inflatiei). I9% :olitici economice speci ice  unt politici eterogene intrucat se refera fie la domenii diferite, fie la perioade istorice diferite.  E%emple:  Politica de privatizare (specifice tarilor in tranzitie)!  Politica de restructurare economica (vizeaza nivelul microeconomiei)!  Politica de protectie a mediului!  Politici industriale, agricole, de stimulare a e%porturilor, de dezvoltare a infrastructurii.

Cursuri Moneda

31

 (vand in vedere ca "nstitutiile de Credit utilizeaza in activitatile lor de plasament, resurse care nu le apartin (sunt atrase de la clienti), este normal ca activitatea respectiva sa fie strict reglementata.  "n acest sens autoritatile monetare impun o serie de norme, &otarari circulare menite sa defineasca in mod clar limitele in care ,ancile Comerciale pot actiona.  Cu toate acestea e%ista multe operatiuni care genereaza riscuri pentru "nstitutiile de Credit.  ,iscul bancar poate fi definit ca un comple% de evenimente posibile si incerte ce pot avea efecte nefavorabile asupra profitabilitatii sau asupra valorii de piata a unei "nstitutii ,ancare.  Pentru a preintampina efectele adverse produse de manifestarea riscurilor ,ancile Comerciale au perfectionat procedee de gestionare a acestora.  (stfel, pentru riscurile a caror desfasurare este previzibila, bancile isi constituie din timp provizioane, iar pentru riscurile imprevizibile se utilizeaza te&nici de acoperire (instrumente derivate – &anging, s[ap, optiuni, fetures, for[ard).  +aca pana in anii P26 ai secolului trecut, principalul risc cu care se confruntau bancile era cel de nerambursare a capitalului, dinamica ulterioara a economiei mondiale a adus in prim plan o serie noua de riscuri.  (stfel cresterea fara precedent a ratei inflatiei atat ca urmare a politicilor economice de sorginte ?eBnesista, cat si ma*orarea preturilor produselor petroliere, au reprezentat factori de risc inclusiv pentru "nstitutiile de Credite.  Mai mult decat atat, renuntarea la cursurile de sc&imb fi%e si introducerea celor flotante a reprezentat noi motive de incertitudine pe pietele de capital.  "n prezent cele mai importante categorii de riscuri intalnite in activitatea bancara, sunt: a) ,iscul de creditare  /eprezinta posibilitatea ca o parte din capital sau din dobanda aferenta acestuia sa nu se recupereze din diverse motive!  Pentru a preintampina un asemenea risc, inaintea acordarii imprumutului, bancile analizeaza atent bonitatea potentialilor lor clienti!  "n acest sens ele solicita intocmirea unei documentatii care trebuie sa cuprinda toate informatiile relevante legate de activitatile solicitantului de credit!  Pe baza informatiilor financiar#contabile prezentate specialistilor bancii, evalueaza capacitatea de rambursare a clientilor determinand mai multi indicatori relevanti (gradul de solvabilitate, lic&iditatea patrimoniala, nivelul rentabilitatii, gradul de indatorare, serviciul datoriei).  $ masura suplimentara de siguranta pe care si#o iau bancile este constituirea de provizioane specifice pentru riscul de credit si de dobanda in scopul prevenirii pierderilor potentiale aduse de nerecuperarea creantelor!  +e asemenea, in categoria masurilor de prevenire a riscului de creditare se inscriu si solicitarile privind constituirea de garantii sau de inc&eiere a unor contracte de asigurare.

Cursuri Moneda

32

b) ,iscul de lichiditate  "nstitutiile de Credit desfasoara prin specificul lor activitati zilnice de incasari si plati cu numerar in numele clientilor lor!  /iscul de lic&iditate reprezinta posibilitatea ca din cauza unei gestionari neadecvate a acestor operatiuni, banca sa sufere pierderi!  Cauzele aparitiei riscului de lic&iditate pot fi atat interne (gestionarea nereusita a ( si P bancare) cat si e%terne (provenite din mediul economic, din comportamentul clientilor sau al autoritatii monetare)!  Principala reglementare privind lic&iditatea bancara este cea referitoare la constituirea /M$!  (ceasta reprezinta o cota parte din resursele atrase de ,ancile Comerciale, o cota parte ce stationeaza in conturile curente desc&ise la ,anca Centrala!  Manevrarea ratei /M$ constituie nu numai un instrument de politica monetara aflat la dispozitia ,nacii Centrale, ci si un risc pentru lic&iditatea bancilor!  (stfel, cresterea ratei /M$ are ca efect pe de o parte diminuarea potentialului de creditare al ,ancilor Comerciale, iar pe de alta parte imbunatatirea situatiei lic&iditatii acesteia!  "nvers, reducerea /M$ creste potentialul de creditare al bancilor iar in acelasi timp poate afecta lic&iditatea acesteia!  ituatia lic&iditatii bancare este evaluata printr#un sistem de indicatori care ofera o imagine de ansamblu asupra acestui subiect si care dau indicile pentru modalitatile viitoare de actiune!  +intre toti indicatorii cel mai relevant este pozitia lic&iditatii!  (cesta se determina ca diferenta dintre activele lic&ide (sumele ce urmeza a fi incasate in perioada urmatoare) si pasivele volatile (datoriile e%igibile in perioada urmatoare)!  +aca indicatorul are valori pozitive rezulta ca banca are un e%cedent de lic&iditati ce poate fi valorificat prin plasamente pe termen scurt in cadrul pietei interbancare!  "n sc&imb, daca indicatorul este negativ rezulta ca banca inregistreaza un deficit de disponibilitati banesti si va trebui sa procure resurse fie de la alte "nstitutii de Credit, fie de la ,anca Centrala. c) ,iscul de rata a doban(ii i. e refera la posibilitatea ca banca sa inregistreze pierderi, ca urmare a evolutiei nefavorabile a ratei dobanzii! ii. Pentru gestionarea acestui tip de risc, din punct de vedere al managementului bancar este foarte relevanta impartirea activelor si pasivelor in functie de sensibilitatea acestora la rata dobanzii! iii. (stfel, pe de o parte intalnim ( si P a caror rata ramane nemodificata pe toata durata lor de viata (( si P cu rata fi%a) si pe de alta parte e%ista ( si P sensibile la rata dobanzii!

Cursuri Moneda

33

iv. "ndicatorul ;(P determinat ca diferenta intre (s si Ps este urmarit in procesul de gestionare a acestui tip de risc si poate fi interpretat astfel: 1. ;(P D 6 -D cresterea ratei dobanzii are efecte pozitive asupra bancii! scaderea ratei dobanzii genereaza o situatie dificila pentru banca! :. ;(P Y 6 -D cresterea dobanzilor genereaza o situatie defavorabila bancii! scaderea dobanzilor contribuie la cresterea profitabilitatii bancare ((s Y Ps). d) ,iscul valutar i. /eprezinta posibilitatea ca banca sa inregistreze pierderi ca urmare a evolutiei adverse a cursului valutar! ii. +in punct de vedere al bancii e%ista operatiuni valutare care le afecteaza patrimoniul si operatiuni care nu le afecteaza patrimoniul (operatiuni desfasurate in numele clientilor)! iii. +in punct de vedere al gestionarii riscului, un indicator foarte utilizat este pozitia valutara! iv. (cesta se determina sub doua forme: 1. Pozitia valutara individuala care se calculeaza pentru fiecare valuta in parte ca diferenta intre creantele si datoriile in moneda respectiva! pozitia valutara individuala scurta se inregistreaza atunci cand ( intr# o anumita valuta sunt Y decat pasivele! pozitia individuala lunga ( D P! :. Pozitia valutara globala care surprinde situatia bancii pentru toate valutele utlizate. e) ,iscul de solvabilitate i. /eprezinta posibilitatea ca banca sa nu detina fondurile proprii necesare pentru acoperirea pierderilor potentiale! ii. Pentru a preintampina un asemenea risc legitatile bancare din ma*oritatea tarilor prevad norme care impun bancilor adecvarea capitalurilor proprii in functie de volumul plasamentelor efectuate.

Curs 1<

In latia
+efinitia inflatiei "nflatia este un fenomen de o mare comple%itate care se manifesta prin cresterea generalizata a preturilor concomitent cu scaderea puterii de cumparare a banului. Presupune o cantitate de bani supradimensionata in raport cu necesitatile economiei si cu productia interna de bunuri si servicii. +in punctul de vedere al amplitudinii fenomenului intalnim:  "nflatie taratoare (intre :I si 8I pe an)!  "nflatie declarata!  <iperinflatie.

Cursuri Moneda

34

Cauzele inflatiei  "nflatia prin cerere – isi are originea intr#un dezec&ilibru e%istent pe piata bunurilor si serviciilor. Este vorba despre o crestere a cererii globale in raport cu oferta globala de bunuri si servicii care este rigida sau inelastica. +aca ma*orarea cererii ar avea ca urmare o modificare corespunzatoare a ofertei atunci nivelul general al preturilor nu ar suferi modificari. "n sc&imb daca oferta este inelastica in raport cu cererea, efectul este ma*orarea preturilor. Cresterea cererii poate avea la origine mai multe categorii de cauze:  Poate fi urmarea ma*orarii cantitatii de bani de pe piata datorata comportamentului bancilor, populatiei. )n astfel de comportament poate duce la ma*orarea volumului de credite acordat de banci si prin urmare cererea globala (agregata) va creste!  Cresterea deficitelor bugetare ca urmare a alocarii unor resurse financiare suplimentare catre anumite zone economico#sociale. "nflatia prin cerere se manifesta mai intai intr#un cadru sectorial iar apoi se poate deplasa in intreaga economie prin niste canale de transmisie specifice. (ceste canale sunt: # Cresterea c&letuielilor populatiei care duce la cresterea cererii solvabile in raport cu volumul de marfuri! # Efectul de contagiune privind cresterea veniturilor. 0oate acestea au ca efect ma*orarea generalizata a preturilor. +e asemenea modul de comportare a anumitor categorii de agenti economici, respectiv populatie, poate avea ca efect antrenarea ritmului de crestere a preturilor. (stfel comerciantii prefera sa pastreze marfa in retelele lor de distributie asteptand cresterea preturilor si implicit cresterea profiturilor lor. Populatia prefera sa isi constituie rezerve de alimente in scopul prevenirii cresterii de preturi, cresterea vitezei de circulatie la banca ca urmare a deprecierii lor.  "nflatia prin costuri – este legata de capacitatea de presiune a unor grupuri sociale care prin solicitarile lor de ma*orare a veniturilor genereaza o crestere a costurilor de productie si implicit o crestere a preturilor. Ma*orarea preturilor va avea ca efect noi solicitari de cresteri salariale din partea anga*atilor apoi cresterea suplimentara a costurilor de productie si ulterior o ma*orare noua a preturilor. e formeaza astfel un cerc vicios care declanseaza spirala inflationista. "n mod normal intr#o economie de piata ma*orarea veniturilor salariale trebuie sa fie corelata cu cresterea productivitatii.  "nflatia importata – este urmarea sc&imburilor economice cu alte tari. Preturile interne sunt influentate intr#o anumita masura si de evolutia preturilor din alte tari. (cest lucru este valabil in special in cazul tarilor dependente de importuri (e%: cresterea internationala a pretului petrolului).  Circulatia libera a capitalului intre tari. Pietele internationale de capital cunosc in prezent o volatilitate ridicata generata de circulatia fara restrictii a flu%urilor investitionale. +e regula, capitalurile disponibile sunt orientate catre acele tari care ofera o rata a rentabilitatii ridicata dar si o inflatie redusa.

Cursuri Moneda

35

+in acest motiv investitiile se orienteaza preponderent catre tarile dezvoltate economic sau catre tarile care cunosc un ritm de dezvoltare accelerat. (stfel tarile mai slab dezvoltate =beneficiaza> de un capital mai scump. )rmarile inflatiei e impart in doua categorii:  Efecte sau urmari asupra economiei.  (re loc o atragere a resurselor catre activitatile comerciale concomitent cu diminuarea activitatilor de natura productiva. (ctivitatile comerciale in perioadele inflationiste conduc la ma*orarea profitului intreprinzatorilor intrucat se mentin valorile anga*ate in afacerile respective!  Circulatia valutara ia o amploare deosebita deoarece creste volumul operatiunilor speculative!  E%portatorii sunt stimulati sa#si e%prime afacerile pentru ca odata adusa in tara, valuta incasata va fi convertita in moneda nationala la un curs avanta*os!  Cresterea volumului de investitii in economie deoarece se pot obtine credite ieftine (ca urmare a fenomenului de eroziune a capitalului, rambursarea creditelor devine tot mai facila pentru debitori).  Efecte sau urmari sociale. "nflatia aduce cu sine o redistribuire a veniturilor in economie. Efectele sociale ale inflatiei pot fi impartite in doua categorii:  Efecte asupra averilor – valorile imobiliare si bi*uteriile inregistrand cresteri spectaculoase de valoare in perioadele inflationiste si sunt foarte cautate de cei care doresc sa se prote*eze impotriva cresterii preturilor. +e asemenea anumite categorii de valori mobiliare, in special actiunile, inregistreaza cresteri in perioadele inflationiste. "n sc&imb e%ista titluri de valoare care prin natura lor au valori nesc&imbate in timp, astfel ca, ele nu aduc castiguri suplimentare detinatorilor.  Efecte asupra veniturilor. "n economie e%ista doua categorii de venituri: o 7enituri variabile care pot creste relativ de la o persoana la alta (venituri din sectorul privat al economiei)! o 7enituri fi%e (intalnite in sectorul de stat). "nflatia ii dezavanta*eaza pe anga*atii din acest domeniu c&iar daca periodic au loc inde%ari ale salariilor! de obicei a*ustarile salariale raman in urma nivelului de crestere al preturilor.

Politici de combatere a inflatiei "n functie de cauzele care au generat ma*orarile de preturi autoritatile e%ecutive abordeaza politici diferite. 0inand cont de faptul ca pricipalele motive de declansare a fenomenului inflationist vin din zona cererii globale, respectiv a costurilor si politicile antiinflationiste, se indreapta catre aceste domenii:  Politica de reglementare a cererii globale. Cresterea cererii globale are ca efect ma*orarea volumului de credite si adancirea deficitelor bugetare. /ezulta ca se impun:  +iminuarea volumului de credit din economie presupune impunerea unor restrictii suplimentare pentru cei care solicita finantare astfel ca accesul la bani va fi

Cursuri Moneda

36

tocmai dificil pentru agentii economici. (stfel de masuri au ca efect scaderea volumului activitatilor productive si in final recesiune economica.  .ic&idarea deficitelor bugetare se poate realiza fie prin reducerea unor c&eltuieli ale statului in domenii precum sanatatea, invatamantul, fie printr#o mai buna colectare a veniturilor bugetare. +e asemenea, pe termen scurt se pot obtine venituri suplimentare la buget prin cresterea ta%elor si impozitelor.  Politici in domeniul veniturilor sunt aplicate daca inflatia provine din sfera costurilor. Controlul inflatiei se poate realiza si printr#un control asupra preturilor din economie. "ntr#o economie de piata insa, asemenea procedee sunt foarte greu de aplicat si ca urmare politicile din domeniul veniturilor au o eficienta redusa.

Curs 11

• Cambia este un instrument de plata care atesta obligatia debitorului de a plati la scadenta in favoarea unui beneficiar o anumita suma de bani. (cest titlu de credit este urmarea unei relatii comerciale intre doi agenti economici care stabilesc impreuna ca plata pentru marfurile livrate si serviciile prestate va avea loc ulterior. Ea are mai multe trasaturi caracteristice:  Este transferabila. Poate sa circule de la o persoana la alta intre momentul emiterii si momentul scadentei. (cest lucru implica modificari ale beneficiarilor platii respective, ceea ce inseamna ca obligatia debitorului ramane valabila in timp ce creditorii se sc&imba.  Jegociabilitatea cambiei. Cumparatorii inscrisi pe circuitul cambial accepta titlul de credit recunoscand numai o parte din valoarea acestuia. Pretul de tranzactie poarta numele de valoare actuala si este intotdeauna mai mic decat valoarea nominala inscrisa pe cambie.  /aspunderea solidara. Este obligatia asumata de toate persoanele, care au participat in calitate de beneficiari la circuitul cambiei, de a plati la scadenta beneficiarului final suma inscrisa in titlu daca debitorul nu o poate face. Circuitul initial al cambiei poate presupune in functie de natura acesteia participarea a trei respectiv doua persoane. +aca participa trei persoane, atunci titlul se numeste trata si cele trei persoane sunt: o 0ragatorul este cel care da ordin trasului sa faca plata. El are calitate de furnizor, de marfa@de servicii pentru debitorul din tranzactia respectiva. o 0rasul este cel care va plati neconditionat la scadenta in contul unei terte persoane valoarea nominala a titlului. o ,eneficiarul este cel care va incasa la scadenta suma inscrisa in trata. +aca participa numai doua persoane, atunci titlul poarta numele de bilet la ordin, in acest caz, tragatorul se confunda cu beneficiarul.

Cursuri Moneda

37

$peratiuni cambiale  $peratia de girare este tranzactia prin care proprietarul unui titlu care se numeste girant, transfera altei persoane girat, toate drepturile care decurg din detinerea cambiei. 0rasaturile girului: o Este o operare neconditionata. o 0ransferul cambiei prin gir priveste intreaga suma inscrisa in titlu. ;irul partial este nul. o Prin transferul cambiei de la o persoana la alta nu sunt implicate si raporturile materiale care au stat la bza emiterii acelui titlu.  contarea. Prin operatia de scontare, detinatorul cambiei cedeaza unei banci sau unei institutii specializate titlul respectiv in scopul obtinerii de lic&iditati banesti. ,anca accepta sa ac&izitioneze cambia la un pret mai mic decat valoarea nominala, pret numit valoare actuala. +iferenta dintre valoarea nominala si valoarea actuala se numeste scont. Practic, scontul este o dobanda incasata de creditorul de banca care se determina in functie de valoarea nominala a titlului, de rata scontului si de numarul zilelor cuprinse intre prezentarea titlului la banca si scadenta acestuia. Cumparatorul titlului (banca), devine astfel beneficiarul cambiei si asteapta data scadentei pentru a incasa de la tras valoarea nominala. • CEC – ul este instrumentul prin care titularul unui cont da ordin bancii la care are desc&is contul respectiv, sa platesca unei terte persoane suma inscrisa pe fila de CEC. Ca si cambia, CEC – ul pune in relatie trei persoane:  0ragatorul este persoana care emite CEC# ul. Pe baza disponibilitatilor banesti pe care le detine in cont, da bancii sale un ordin neconditionat de a plati la prezentarea CEC#ului suma inscrisa pe acesta.  0rasul este societatea bancara ce urmeaza sa efectueze plata.  ,eneficiarul este cel care va incasa suma inscrisa pe fila de CEC. "n pozitia de tragator se poate gasi cumparatorul unor marfuri, beneficiarul unor servicii sau un debitor oarecare ce trebuie sa platesca furnizorului sau o datorie. pre deosebire de cambie, CEC# ul are niste trasaturi aparte:  0rasul este intotdeauna o banca.  Emiterea CEC# urilor este urmarea unei conventii prealabile intre titularul de cont si banca. (stfel, pe baza disponibilului din cont, banca emite un carnet de cecuri ce va fi folosit de titularul de cont.  pre deosebire de cambie, unde accepatrea este obligatorie pentru a se putea face plata, in cazul CEC – ului, acest lucru nu este necesar.  Plata CEC – urilor se face de obicei la vedere sau intr#un termen apropiat de momentul prezentarii la banca. E%emplu de utilizare a unui CEC: C =C\C> are cont desc&is la banca =]> iar C =C.C> la banca =^>. C =C\C> cumpara marfa de la C =C.C> si pe baza disponibilului din contul bancii sale, solicita acesteia emiterea unui carnet de CEC – uri. .a cumpararea bunurilor de la C =C.C> reprezentantul C =C\C> completeaza fila de CEC cu elementele obligatorii si cu suma aferenta tranzactiei si remite (da) fila respectiva C =C.C>. +in acest moment, C =C\C> se afla in pozitia de tragator, C =C.C> in pozitia de beneficiar, iar banca =]> in pozitia de tras.

Cursuri Moneda

38

C =C.C> prezinta CEC – ul la banca =^> care la randul sau il transmite spre incasare bancii =]>. ,anca =]> urmeaza sa faca plata catre banca =^>, iar aceasta sa crediteze contul clientului sau, C =C.C>. • $rdinul de plata este un instrument de plata si decontare, folosit pentru stingerea datoriilor devenite e%igibile. El consta intr#o dispozitie data de client bancii sale, in scopul efectuarii unei plati catre o terta persoana. $rdinul dat bancii este neconditionat, insa plata se poate face numai daca banca dispune de fondurile necesare! pentru a face acest lucru daca cel care a ordonat plata are suficiente disponibilitati, banca ii va debita contul si va face transferul de fonduri catre banca beneficiarului. $rdinul de plata este revocabil, adica poate fi anulat inainte de a se face plata catre beneficiar. +in aceasta cauza, se apreciaza ca acest instrument prezinta anumite riscuri legate de buna intentie a ordonatorului platii. "ntre emitentul ordinului de plata si beneficiarul acestuia, se pot interpune mai multe banci care efectueaza operatiuni de receptie, de autentificare, de acceptare si de e%ecutare a instrumentului de plata. • Cartile de plata (cardurile) sunt instrumente care in prezent furnizeaza o multitudine de facilitati titularilor lor: retrageri de numerar, plati fara numerar la comercianti, obtinerea de credite. Pot fi clasificate dupa:  "n functie de rolul pe care il indeplinesc avem: o Carti de credit sunt instrumente care atesta faptul ca detinatorului lor le#a fost desc&isa o linie de credit pe baza careia pot efectua plati sau retrageri de numerar in limita unui plafon. Creditul se poate intinde pe o perioada cuprinsa intre cateva zile si cativa ani. El presupune perceperea unei dobanzi care se situeaza de obicei la nivelul celorlalte rate practicate pentru imprumuturi de banca in cauza. (cordarea unui credit prin intermediul cartii bancare are la baza veniturile regulate incasate de debitor sub forma salariului. o Carti de debit sunt instrumente care permit detinatorului lor sa ac&izitioneze bunuri si servicii prin debitarea directa a contului de card. $peratiunile care se pot desfasura cu cardurile constau in plati si incasari realizate prin intermediul conturilor desc&ise titularilor special pentru astfel de operatiuni. Emitentii cardurilor asigura titularilor e%trase de cont lunare in care sunt specificate sumele aferente operatiilor efectuate, comisioanele, dobanzile percepute. +esc&iderea unor astfel de conturi de card pentru persoane fizice are loc in urma semnarii unei conventii de emitere a cartii de plata. ,eneficiarii trebuie sa efectueze depuneri in cont la termenele convenite cu banca astfel incat sa fie asigurate anticipat fondurile necesare platilor ce urmeaza a fi facute.

Cursuri Moneda

39

+e regula, de comun acord se stabileste intre banca si client si un plafon minim de creditare care variaza in functie de veniturile titularului de cont.  "n functie de emitentul lor: o Carti bancare! o Carti private! o Carti emise de alte institutii.