Analiza Functionala

1
@
2
LECTII DE ANALIZ
A
FUNCTIONAL
A CU APLICATII

IN
TEORIA MATEMATIC
A A
SISTEMELOR
Coordonator Mircea Olteanu
Gavriil P altineanu, Gigel Paraschiv
Antonela Toma, Marcel Roman
Gabriela Grosu, Luminit a Costache
Cuprins
1 Spat ii Banach si spat ii Hilbert 1
1.1 Spat ii Banach . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2 Spat ii Hilbert . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2 Operatori pe spat ii nit dimensionale 21
2.1 Not iuni de algebra liniar a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
2.2 Norma unui operator; continuitate . . . . . . . . . . . . . . . . 27
2.3 Diagonalizarea operatorilor normali . . . . . . . . . . . . . . . 29
3 Teoreme fundamentale 47
3.1 Operatori pe spat ii normate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
3.2 Teorema Hahn-Banach . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
3.3 Principiul m arginirii uniforme . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
3.4 Teorema aplicat iei deschise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
3.5 Teorema lui Alaoglu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
4 Algebre Banach 73
4.1 Rezultate generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
4.2 Algebre Banach comutative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
4.3 C
-algebre comutative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
5 Operatori pe spat ii Hilbert 101
5.1 Adjunctul unui operator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
5.2 Proiectori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
5.3 Exemple de operatori pe spat ii Hilbert . . . . . . . . . . . . . 110
5.4 Operatori normali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
6 Aplicat ii n teoria sistemelor 147
6.1 Cauzalitate si invariant a n timp . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
6.2 Spat iul st arilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
i
Introducere
Cont inutul lucrarii a fost determinat at at de cerint ele programei de analiz a
funct ional a c at si de cunostint ele acumulate de student i n primii doi ani
la cursurile de matematic a. Din aceast a cauz a, principalele referint e bibli-
ograce sunt manuale universitare utilizate de student ii facult at ilor cu prol
tehnic. Primul capitol are un caracter recapitulativ, el cont inand rezultate
generale despre spat ii Banach si Hilbert; o atent ie special a a fost acordat a
unor exemple care vor citate frecventn restul lucrarii.

In capitolul al doilea,
dup a o scurt a revedere a unor not iuni de algebr a liniar a, este prezentat a teo-
ria spectral a a operatorilor normali pe spat ii nit dimensionale. Teoremele de
baz a ale analizei funct ionale: teorema Hahn-Banach, principiul m arginirii
uniforme, teorema aplicat iei deschise, teorema gracului nchis si teorema
lui Alaoglu constituie subiectul capitolului 3.

In capitolul 4 sunt prezentate
rezultate din teoria algebrelor Banach, inclusiv teoria lui Gelfand asupra al-
gebrelor comutative. Capitolul 5 cont ine rezultate de baz a din teoria opera-
torilor liniari si continui pe spat ii Hilbert innit dimensionale. Sunt studiate
c ateva clase importante de operatori: translat ii, operatori de multiplicare,
operatori integrali si de convolut ie. Teoria spectral a a operatorilor normali
si unele aplicat ii (ca de exemplu calculul funct ional) sunt abordate n nalul
acestui capitol. Ultimul capitol are un caracter aplicativ; aici sunt prezentate
modele matematice pentru not iuni importante din teoria sistemelor, ca de
exemplu cauzalitate, invariant a n timp, spat iul starilor.
iii
Capitolul 1
Spat ii Banach si spat ii Hilbert
1.1 Spat ii Banach
In acest paragraf vom prezenta not iuni si rezultate generale din teoria spat iilor
normate. Vom presupune cunoscute conceptele uzuale din teoria spat iilor
vectoriale si a spat iilor metrice, asa cum sunt prezentate n [1] si [8]. O
atent ie special a o vom acorda unor exemple de spat ii Banach ce vor folosite
frecvent n restul lucr arii. Rezultate mai avansate din teoria spat iilor Banach
vor date n capitolul 3.
1.Denit ie
Fie X un spat iu vectorial complex.
O aplicat ie | |: X [0 , ) cu propriet at ile:
(a) | x + y || x | + | y |
(b) | x |= [[ | x |
(c) | x |= 0 x = 0,
pentru orice x , y X si C, se numeste norma. O aplicat ie care verica
doar condit iile (a) si (b) se numeste seminorma.
Perechea (X , | |) se numeste spat iu normat. Orice spat iu normat este si
spat iu metric, distant a dintre x si y ind, prin denit ie,
d(x, y) =| x y |. Daca n plus orice sir Cauchy este convergent, atunci
(X , | |) se numeste spat iu Banach (sau spat iu normat complet). Se poate
demonstra usor c a operat iile algebrice sunt continue: dac a lim
n
x
n
= x si
lim
n
y
n
= y, atunci lim
n
(x
n
+ y
n
) = x + y si analog pentru nmult irea cu
scalari. Dac a X este un spat iu vectorial si | |
1
,| |
2
sunt dou a norme pe X,
atunci ele se numesc echivalente dac a exist a c si k dou a constante pozitive
astfel ncat | x |
1
c | x |
2
k | x |
1
; n acest caz lim
n
x
n
= x n
| |
1
lim
n
x
n
= x n | |
2
, deci structurile topologice coincid.
1
2 CAPITOLUL 1. SPAT II BANACH SI SPAT II HILBERT
Fie X si Y dou a spat ii vectoriale; o aplicat ie T : X Y se numeste aplicat ie
liniara (sau operator liniar) daca:
T(x + y) = Tx + Ty, x, y X, , C.
Spat iile vectoriale X si Y se numesc izomorfe dac a exist a T : X Y o
aplicat ie liniar a si bijectiva.

In acest caz, T se numeste izomorsm de
spat ii vectoriale. Este simplu de demonstrat c a inversul unui izomorsm
de spat ii vectoriale este de asemenea operator liniar.
Dou a spat ii normate (X, | |
1
) si (Y, | |
2
) se numesc spat ii normate izomorfe
dac a exista ntre ele un izomorsm F de spat ii vectoriale cu proprietatea
| F(x) |
2
=| x |
1
; n acest caz, F se numeste izomorsm de spat ii nor-
mate. Dac a aplicat ia liniar a F veric a egalitatea | F(x) |
2
=| x |
1
, (far a a
neaparat bijectiv a), atunci F se numeste izometrie liniara.
O not iune importanta care se poate deni ntr-un spat iu normat este cea de
serie convergenta.
2.Denit ie
Fie (X, | |) un spat iu normat si e (x
n
)
nN
un sir de elemente din X. Spunem
c a seria

nN
x
n
este convergenta la x X (numit n acest caz suma se-
riei) daca sirul sumelor part iale, s
n
=
n
k=1
x
k
converge la x. Seria

nN
x
n
se numeste absolut convergenta dac a seria (de numere reale si pozitive)
nN
| x
n
| este convergenta. Cu o demonstrat ie aseman atoare celei de la serii
de numere reale se poate arata c a ntr-un spat iu Banach orice serie absolut
convergenta este convergenta, reci proca ind, n general, fals a. Este intere-
sant faptul ca aceast a proprietate caracterizeaz a spat iile normate complete.
3.Propozit ie
Un spat iu normat (X, | |) este complet dac a si numai daca pentru orice sir
(x
n
)
n
X cu proprietatea c a seria

nN
| x
n
| este convergenta, rezult a c a
seria

nN
x
n
este convergent a.
Demonstrat ie. Sa presupunem ca (X, | |) este un spat iu normat n care
este vericata ipoteza din enunt si e (x
n
)
n
X un sir Cauchy. Fie k N si
e n
k
N astfel ncat pentru orice i, j n
k
s a avem | x
i
x
j
|< 2
k
. Dac a
denim y
1
= x
1
si y
k
= x
n
k
x
n
k1
, pentru orice k N si k 2 , atunci
seria

kN
| y
k
| este convergent a. Din ipoteza rezult a c a seria

kN
y
k
este
convergenta si deci sirul (x
n
k
)
kN
converge la un element x X. Este usor
de aratat ca sirul (x
n
)
n
converge la x. Cealalta implicat ie o l asam ca exercit iu.
1.1. SPAT II BANACH 3
Incheiem acest paragraf cu o lista de spat ii Banach ce vor citate frecvent

n continuare.
4.Exemple
(i) Fie n N xat si e
C
n
= x = (x
1
, x
2
, .., x
n
) ; x
j
C, j = 1, 2, .., n
cu structura uzuala de spat iu vectorial. Cu norma euclidiana:
| x |
2
=
_
n
j=1
[x
j
[
2
,
C
n
este spat iu Banach, ([8],p.64); propunem cititorului ca exercit iu armat ia
c a urm atoarele doua norme sunt echivalente cu norma
euclidian a:
| x |
1
=
n
j=1
[x
j
[,
| x |
= max[x
j
[ , 1 j n.
Cu aceleasi norme, si R
n
este spat iu Banach.
(ii) Spat iile
p
(Z) si
p
(N)
Fie p R, p 1, xat si e
p
(Z) = x : Z C ;
nZ
[x(n)[
p
este convergent a.
Facem precizarea c a daca (a
n
)
nZ
este un sir de numere complexe indexat
dup a Z, atunci seria

nZ
a
n
este convergenta dac a seriile
0
n=
a
n
si
n=1
a
n
sunt am andoua convergente.
Este evident c a pentru orice C si x
p
(Z), sirul (x)(n) = x(n) este
n
p
(Z). Fie acum x, y
p
(Z) si e (x + y)(n) = x(n) + y(n). Notand
| x |
p
=
_
nZ
[x(n)[
p
_1
p
,
atunci, din inegalitatea lui Minkovski, ([8],p.259), rezult a inegalitatea | x +
y |
p
| x |
p
+ | y |
p
; celelalte proprietat i din denit ia spat iului normat sunt
evidente. Demonstr amn continuare completitudinea. Dac a (x
k
)
kN
este un
sir Cauchy n
p
(Z) si daca > 0, atunci
exist a k
N astfel nc at | x
k
x
j
|
p
< , k, j k
. De aici rezult a:
nZ
[x
k
(n) x
j
(n)[
p
<
p
, k, j k
, (1.1)
si deci pentru orice n N, avem [x
k
(n) x
j
(n)[ < , k, j k
, ceea ce arata
c a sirul (x
k
(n))
kN
este sir Cauchy (de numere complexe) pentru orice n N
, deci este convergent; e x(n) = lim
k
x
k
(n). Din relat ia (1.1), pentru j ,
rezult a

nZ
[x
k
(n) x(n)[
p

p
, k k
, adic a x
k
x
p
(Z) , k k
.
De aici rezulta ca x
p
(Z) si | x
k
x |
p
, k k
, ceea ce ncheie
demonstrat ia.
Analog se denesc spat iile
p
(N) = x : N C ;
n=0
[x(n)[
p
< .
(iii) Spat iul
(Z)
Fie
(Z) = x : Z C ; x sir m arginit . Cu operat iile uzuale, de-

nite n exemplul anterior,
(Z) este spat iu vectorial. Este usor de ar atat

c a aplicat ia | x |
= sup
nZ
[x(n)[ este norma. Pentru a demonstra completi-
tudinea, s a consider am (x
k
)
kN
un sir Cauchy n
(Z) si > 0. Atunci

exist a k
N asfel nc at | x
k
x
j
|
< , k, j k
, si deci sirul (x
k
(n))
kN
este sir Cauchy (de numere complexe) pentru orice n Z. Exist a deci
x(n) = lim
k
x
k
(n). Sirul x astfel construit este n
(Z) si este limita (n
(Z) ) a lui (x
k
)
kN
:
| x
k
x |
= sup
nZ
lim
j
[x
k
(n) x
j
(n)[ .
Analog se deneste spat iul
(N).
(iv) Spat iile L
p
(, )
Prezent am n continuare spat iile de funct ii masurabile. Vom presupune
cunoscute construct iile si rezultatele de baz a din teoria masurii si integralei
(asa cum sunt prezentate, de exemplu, n [8],[19],[13]).
Fie ,= , e o -algebr a de p art i ale lui si e : [0 , ] o masur a
pozitiv a. Fie p R, p 1, xat. Pentru orice funct ie m asurabil a f : C,
denim
| f |
p
=
__
[f[
p
d
_1
p
.
Mult imea
/
p
(, ) = f : C ; f m asurabila si | f |
p
<
1.1. SPAT II BANACH 5
este spat iu vectorial cu operat iile uzuale pentru funct ii, iar | |
p
este o semi-
norm a pe /
p
(, ). Identic and funct iile egale a.p.t. (n raport cu m asura
) si not and cu L
p
(, ) mult imea claselor de echivalent a astfel obt inute,
se demonstreaz a c a ( L
p
(, ) , | |
p
) este spat iu Banach,([8],p.260). Funct iile
din L
1
(, ) se numesc integrabile (n raport cu m asura ), iar cele din
L
p
(, ) se numesc p-integrabile.
Indic am n continuare cateva cazuri particulare remarcabile.
Dac a = Z si este m asura de num arare, atunci se obt in spat iile
p
(Z) din
exemplul (ii).
Spat iile de funct ii p-integrabile pe R n raport cu masura Lebesgue vor
notate mai simplu cu L
p
(R).
Alt caz important se obt ine considerand = o
1
= C , [[ = 1 si
m asura Lebesgue pe cercul unitate (normalizat a, adic a (o
1
) = 1); si n
acest caz vom nota spat iile de funct ii p-integrabile cu L
p
(o
1
).
Un rezultat remarcabil referitor la funct ii p-integrabile este
Inegalitatea lui H older
Fie p > 1 si q > 1 astfel nc at
1
p
+
1
q
= 1. Atunci, pentru orice funct ii
f L
p
(, ) si g L
q
(, ), avem:
| fg |
1
| f |
p
| g |
q
.
In general, pentru arbitrar, dac a 1 p

1
p
2
, nu exist a o relat ie de
incluziune ntre spat iile L
p
1
(, ) si L
p
2
(, ). Totusi, n cazurile particulare
= Z si = o
1
, au loc urmatoarele incluziuni ([19],p.209):
p
1
(Z)
p
2
(Z), 1 p
1
p
2
;
L
p
2
(o
1
) L
p
1
(o
1
), 1 p
1
p
2
.
In particular, au loc incluziunile:
1
(Z)
2
(Z) si L
2
(o
1
) L
1
(o
1
).
Ultimele doua incluziuni rezult a direct din inegalitat ile:
| x |
2
1
=
_
nZ
[x(n)[
__
mZ
[x(m)[
_
nZ
[x(n)[
2
=| x |
2
2
, x
1
(Z),
| f |
2
1
=
1
2
_
2
0
[f(e
it
)[ 1dt | f |
2
2
, f L
2
(o
1
).
Pentru ultima inegalitate am folosit inegalitatea lui Holder pentru
p = q = 2 si faptul c a funct ia constant a 1 este n L
2
(o
1
).
S a ret inem deci c a:
Dac a x
2
(Z) avem | x |
2
| x |
1
.
Dac a f L
2
(o
1
) avem | f |
1
| f |
2
.
Ment ion am c a n cazul = R, nu exist a o relat ie de incluziune ntre L
1
(R)
si L
2
(R).
Teoremele de densitate joac a un rol importantn studiul spat iilor L
p
(, ).
Amintim dou a rezultate n acest sens.
Teorema
Mult imea L
1
(, )
L
2
(, ) este dens a n L
2
(, ).
In particular, de aici rezult a c a

1
(Z) este dens n
2
(Z).
Al doilea rezultat se refera la funct ii continue.
S a presupunem ca pe mult imea s-a denit si o structura de spat iu metric
(mai general, este sucient ca pe s a e denita o topologie local compact a;
pentru not iuni de topologie general a, recomandam [3],p.77), iar m asura
este o masur a borelian a regulat a (m asura Lebesgue, at at pe R, c at si pe o
1
are aceste proprietat i).

In acest caz, avem:
Teorema
Mult imea funct iilor continue cu suport compact denite pe cu va-
lori complexe este dens a (n sensul normei | |
p
) n spat iul L
p
(, );
bibliograe: [13],pag.68; [8],p.262; [19],p.211.
(v) Spat iul ((T)
Fie T un spat iu metric compact (mai general, este sucient ca T s a e un
spat iu topologic compact: a se vedea [3],p.92) si e
((T) = f : T C ; f continua.
Cu operat iile uzuale, ((T) este spat iu vectorial. Structura de spat iu Banach
este denita de norma supremum:
| f |
= sup
tD
[f(t)[.
Pentru demonstrat ii, recomand am [3],p.189; [8],p.89; [5],p.10.
(vi) Spat iul L
(, )
Fie (, ) ca mai sus. Pentru orice funct ie m asurabila
f : [0, ) , consider am mult imea
A(f) = t R; (f
1
(t, )) = 0. Dac a A(f) = , atunci, prin denit ie,
esssup(f) = . Dac a A(f) ,= , atunci, prin denit ie, esssup(f) =
1.2. SPAT II HILBERT 7
inf A(f) . Num arul (eventual ) esssup(f) se numeste marginea supe-
rioara esent iala (sau supremumul esent ial)
a funct iei f. Pentru o funct ie masurabil a arbitrara, f : C denim
| f |
= esssup([f[).
Mult imea /
(, ) = f : C ; | f |
< este spat iu vectorial

mpreun a cu operat iile uzuale, iar aplicat ia | |
este o seminorm a. Identi-

c and funct iile egale a.p.t. (n raport cu masura ), obt inem spat iul Ba-
nach al funct iilor esent ial marginite, pe care l vom nota L
(, ) ;
bibliograe: [8],p.261; [19],p.205; [13],p.60. Din denit ie, rezult a urmatoarele
dou a implicat ii:
(a) Dac a [f[ m a.p.t. , atunci , | f |
m.
(b) Pentru orice > 0 , exist a o mult ime masurabila A astfel nc at
(A) > 0 si [f(t)[ >| f |
, t A.
De fapt, conceptul de funct ie esent ial m arginita, este o generalizare a not iunii
uzuale de funct ie m arginita, modulo mult imi de m asura nul a: o funct ie
m asurabila f este esent ial m arginita dac a si numai daca exist a o mult ime
m asurabila A astfel nc at (A) = 0 si restrict ia lui f la mult imea
A s a e funct ie m arginita.
Evident c a orice funct ie m arginit a este esent ial m arginita. Dac a este
un spat iu topologic compact, iar este o masur a boreliana pe atunci
orice funct ie continu a este m arginit a si deci si esent ial marginita: (()
L
(, ).

In acest caz, supremumul esent ial al unei funct ii continue coincide
cu supremumul funct iei.
Indic am n continuare cateva cazuri particulare. Spat iul Banach al sirurilor
m arginite,
(Z) se obt ine pentru = Z si m asura de numarare.

L
(R) va spat iul Banach al funct iilor esent ial marginite pe R n raport cu
m asura Lebesgue, iar L
(o
1
) spat iul Banach al funct iilor esent ial marginite
pe cercul unitate n raport cu m asura Lebesgue (pe cerc).
1.2 Spat ii Hilbert
Pricipalul concept geometric ce nu poate denit satisf acator ntr-un spat iu
Banach este perpendicularitatea. Not iunea de produs scalar, (pe care-l intro-
ducem n continuare) este instrumentul care permite construirea unei teorii
geometrice apropiate de cea euclidiana n cadrul abstract al spat iilor vecto-
riale.

In acest paragraf prezentam not iunile si rezultatele de baza din teoria
spat iilor Hilbert. Deoarece unele dintre acestea vor date far a demonstrat ii,
recomand am urm atoarele surse bibliograce pentru completarea informat iei:
[1], [8], [4], [5], [6].
5.Denit ie
Fie X un spat iu vectorial complex; se numeste produs scalar pe X orice
aplicat ie <, >: X X C care, pentru orice x, y, z X si , C,
veric a proprietat ile:
(a) < x + y , z >= < x, z > + < y, z >
(b) < x, y >= < y, x >
(c) < x, x > 0
(d) < x, x >= 0 x = 0.
Perechea (X, <, >) se numeste spat iu cu produs scalar (sau spat iu pre-
hilbertian).
6.Observat ie
Fie (H, <, >) un spat iu cu produs scalar. Atunci, pentru orice
vectori x, y H, avem:
(a) relat ia de polarizare:
< x, y >=
=
1
4
(< x + y, x + y > < x y, x y > +
+i < x + iy, x + iy > i < x iy, x iy >).
(b) inegalitatea lui Schwarz:
[ < x, y > [

< x, x >< y, y >.
(c) Aplicat ia | |: H [0 , ), | x |=
< x, x > este o norma pe H; o vom

numi norma denita de produsul scalar.
(d) Produsul scalar este aplicat ie continu a: daca lim
n
x
n
= x si
lim
n
y
n
= y, atunci lim
n
< x
n
, y
n
>=< x, y >.
Demonstrat iile se pot g asi n: [1],p.334; [8],p.317; [4],p.147; [5],pag.64.
7.Denit ie
Fie (H, <, >) un spat iu prehilbertian si e | | norma indus a de produsul
scalar. Dac a (H, | |) este complet atunci (H, <, >) se numeste spat iu
Hilbert. Doi vectori x, y H se numesc ortogonali (sau perpendiculari)
dac a < x, y >= 0. Vectorul x se numeste ortogonal pe submult imea
nevid a M H (si vom nota x M) daca x este ortogonal pe tot i vectorii
din M. Ortogonalul mult imii M este, prin denit ie, M
= y H ; y
x, x M. Este simplu de ar atat c a M
este subspat iu vectorial nchis n

H (se foloseste continuitatea produsului scalar). Propunem de asemenea ca
exercit iu egalitatea (aici bara nseamn a nchiderea mult imii respective):
_
K
= K, pentru orice subspat iu K H. Dac a M ,= 0, atunci

M
,= H. Submult imea nevida M H se numeste ortogonala dac a

x y, x, y M si ortonormala dac a, n plus, | x |= 1, x M.
Dou a spat ii Hilbert (H
1
, <, >
1
) si (H
2
, <, >
2
) se numesc izomorfe dac a
exist a un izomorsm U de spat ii vectoriale de la H
1
la H
2
astfel nc at
< Ux, Uy >
2
=< x, y >
1
. Aplicat ia U se numeste n acest caz izomor-
sm de spat ii Hilbert sau operator unitar.
Urm atoarele doua propriet at i sunt generaliz ari ale unor rezultate din geome-
tria elementar a.
8.Propozit ie
(a) Fie (H, <, >) un spat iu prehilbertian. Atunci:
| x + y |
2
+ | x y |
2
= 2(| x |
2
+ | y |
2
), x, y H.
(b) Reciproc, daca (X, | |) este un spat iu normat astfel nc at este ve-
ricat a egalitatea de la punctul (a), atunci exista un produs scalar <, > pe
X astfel nc at | x |
2
=< x, x >; (legea paralelogramului).
(c) Pentru orice mult ime nit a ortogonala de vectori x
1
, x
2
, .., x
n
din spat iul
prehilbertian H, are loc egalitatea (teorema lui Pitagora):
|
n
j=1
x
j
|
2
=
n
j=1
| x
j
|
2
.
Pentru demonstrat ii se pot consulta [1],p.118; [8],p.317; [4],p.148.
Urm atorul rezultat este fundamental n studiul spat iilor Hilbert. Ream-
intim c a o submult ime M a unui spat iu vectorial se numeste
convexa dac a x + (1 )y M, x, y M, [0, 1].
9.Teorema
Fie H un spat iu Hilbert si e M H o mult ime nevid a, nchis a si convex a.
Atunci exist a si este unic un vector x
M
M astfel nc at
| x
M
|= inf| x | ; x M.
Demonstrat ie S a not am cu = inf| x | ; x M si e (x
n
)
n
un sir de
elemente din M astfel ncat lim
n
| x
n
|= . Deoarece M este mult ime con-
vex a, rezulta ca pentru orice n, m N avem
1
2
x
n
+
1
2
x
m
M si deci:
|
x
n
+ x
m
2
|
2

2
, n, m N.
Aplic and legea paralelogramului vectorilor
1
2
x
n
si
1
2
x
m
si folosind inegalitatea
de mai sus, rezult a:
|
x
n
x
m
2
|
2
= 2 |
x
n
2
|
2
+2 |
x
m
2
|
2
|
x
n
+ x
m
2
|
2
1
2
(| x
n
|
2
+ | x
m
|
2
)
2
si deci :
| x
n
x
m
|
2
2 (| x
n
|
2
+ | x
m
|
2
) 4
2
.
De aici rezulta ca limsup
n,m
| x
n
x
m
|
2
= 0, ceea ce arata c a (x
n
)
n
este sir
Cauchy; e x
M
= lim
n
x
n
. Deoarece M este mult ime nchis a, rezult a c a
x
M
M, iar din continuitatea normei avem | x
M
|= . Pentru a demonstra
unicitatea, presupunem prin absurd ca exista x
M
si y
M
n M, diferit i, astfel
ncat | x
M
|=| y
M
|= . Aplicand legea paralelogramului vectorilor x
M
si y
M
si repet and rat ionamentul anterior, rezult a | x
M
y
M
|= 0, ceea ce
constituie o contradict ie.
10.Consecint a (teorema proiect iei pe un subspat iu nchis)
Fie H un spat iu Hilbert si e K H un subspat iu nchis. Atunci, pen-
tru orice x H, exist a si este unic y K astfel nc at x y K
si
| x y || x z |, pentru orice z K. Elementul y (care depinde n mod
evident de x si K ) se numeste proiect ia lui x pe K. Pentru demonstrat ie
se aplica teorema precedent a.
Rezultatul urm ator este o generalizare n spat ii Hilbert a descompunerii unui
vector dup a dou a direct ii perpendiculare din geometria euclidiana.
11.Teorema (descompunerea ortogonala)
Fie H un spat iu Hilbert si e K un subspat iu nchis al s au. Atunci, pentru
orice vector x H exist a y K si z K
astfel nc at x = y + z; n plus,
aceast a descompunere este unica. Vom nota aceasta descompunere ortogo-
nal a H = K
.
Demonstrat ie Fie x H, arbitrar xat. Aplicand teorema 9 mult imii nev-
ide, convexe si nchise M = xu , u K, rezulta c a exist a un vector unic
z M cu proprietatea | z |= inf| v | ; v M. Fie u K astfel ncat
| u |= 1; atunci z < z, u > u M si deci:
| z |
2
| z < z, u > u |
2
=< z < z, u > u, z < z, u > u >=
=| z |
2
< z, u > < z, u > < z, u > < z, u > +[ < z, u > [
2
=
=| z |
2
[ < z, u > [
2
,
ceea ce este posibil numai daca < z, u >= 0. Am demonstrat deci ca z K
.
Din denit ia lui M rezult a ca exist a y K astfel ncat x = y + z. Pentru
a demonstra unicitatea, presupunem prin absurd c a exist a y
1
, y
2
K si
z
1
, z
2
K
astfel nc at y
1
,= y
2
, z
1
,= z
2
si
x = y
1
+ z
1
= y
2
+ z
2
. De aici rezulta ca y
1
y
2
= z
2
z
1
; dar y
1
y
2
K
si z
2
z
1
K
, si deci y
1
y
2
= z
2
z
1
K K
= 0, contradict ie care
ncheie demonstrat ia.
12.Denit ie
Fie X un spat iu normat. Se numeste funct ionala pe X orice aplicat ie
f : X C. Asa cum vom vedea n capitolul 3, funct ionalele liniare si con-
tinue au un rol deosebit n studiul spat iilor Banach. Pe spat ii Hilbert este
adev arat urm atorul rezultat remarcabil (teorema lui Riesz de reprezentare a
funct ionalelor liniare si continue pe un spat iu Hilbert).
13.Teorema lui Riesz
Fie H un spat iu Hilbert.
(a) Pentru orice y H, xat, aplicat ia f
y
: H C , f
y
(x) =< x, y > este
funct ional a liniara si continu a.
(b) Reciproc, daca f este o funct ional a liniar a si continu a pe H, atunci exista
si este unic un vector y
f
H astfel nc at f(x) =< x, y
f
>,
x H; n plus, are loc egalitatea (semnicat ia ei va data n lema 5,cap.3):
sup[f(x)[ ; x H si | x |= 1 =| y
f
| .
Demonstrat ie Punctul (a) este evident (pentru continuitate se foloseste
inegalitatea lui Schwarz).
(b) Fie Ker(f) = x H [ f(x) = 0 nucleul aplicat iei f. Dac a Ker(f) = H,
atunci f este identic nula si deci putem lua y
f
= 0. Dac a Ker(f) ,= H, atunci
exist a z Ker(f)
cu proprietatea | z |= 1 si f(z) ,= 0. Pentru orice x H,

vectorul x (
f(x)
f(z)
)z este n Ker(f), si deci:
f(x) = f(x) < z, z >=<
f(x)
f(z)
z, f(z)z >=
=< x
f(x)
f(z)
z, f(z)z > + <
f(x)
f(z)
z, f(z)z >=< x, f(z)z >,
si deci putem alege y
f
= f(z) z. Unicitatea lui y
f
este imediata. Din
inegalitatea lui Schwarz, rezult a
sup[f(x)[; x Hsi | x |= 1 = sup [ < x, y
f
> [; x Hsi | x |= 1
sup| x || y
f
| ; x Hsi | x |= 1 =| y
f
| .
Pentru a demonstra cealalta inegalitate, sa observ am c a:
[f
_
y
f
| y
f
|
_
[ =| y
f
| .
In particular, rezulta ca supremumul este atins n punctul

y
f
y
f
.
14.Denit ie
Fie H un spat iu Hilbert. Se numeste baza ortonormalan H orice submult ime
B =
J
cu proprietat ile:
(i) <
>=
, , B; (am notat cu
simbolul lui Kronecker).

(ii) Subspat iul vectorial generat de B este dens n H.
Se demonstreaz a ca n orice spat iu Hilbert exist a cel put in o baza ortonor-
mal a, ([4],p.156; [5],p.75,); de asemenea, orice dou a baze ortonormale ale
aceluiasi spat iu Hilbert H au acelasi numar de elemente, numit dimensiunea
lui H. Spat iile Hilbert care admit baze ortonormale cel mult num arabile
(card (B)
), se numesc separabile. Cumn aceast a lucrare vom consid-

era numai spat ii Hilbert separabile, de aici nainte, prin spat iu Hilbert vom
nt elege un spat iu Hilbert separabil.
Fie B =
n
nN
o baza ortonormal a xata si e x H un vector arbitrar
xat; coecient ii Fourier (n raport cu baza B), ai lui x sunt, prin denit ie,
numerele x(n) =< x,
n
>. Vom nota cu x : N C sirul coecient ilor
Fourier. Seria

nN
x(n)
n
se numeste seria Fourier asociata lui x (n baza
B).
15.Teorema
In ipotezele si notat iile de mai sus, seria Fourier converge la x si are loc
(egalitatea lui Parseval):
| x |
2
=
nN
[ x(n)[
2
.
Demonstrat ie Fie u
n
sirul sumelor part iale asociat seriei Fourier; pentru
orice k 1, 2, .., n, avem:
=
n
j=1
x(j) <
j
,
k
>= x(k) =< x,
k
>,
ceea ce arat a ca x u
n

k
, k n. Fie, pentru orice n N subspat iul
H
n
generat de
1
,
2
, ..,
n
; H
n
este subspat iu nchis (deoa-
rece este nit dimensional) si x u
n
H
n
. Fie acum un vector arbitrar
v H
n
; conform teoremei lui Pitagora, avem:
| x v |
2
=| x u
n
|
2
+ | v u
n
|
2
| x u
n
|
2
.
De aici rezult a ca u
n
este proiect ia vectorului x pe subspat iul H
n
,
conform consecint ei 10. Fie > 0; deoarece subspat iul liniar generat de B
este dens n H, exist a n() N si un vector z H
n()
astfel nc at | zx |< .
Fie n n(); aplic and din nou teorema proiect iei, rezult a (deoarece z H
n
):
| x u
n
|| x z |< ,
ceea ce arat a ca lim
n
u
n
= x.
Pentru a demonstra egalitatea lui Parseval, s a observ am ca pentru orice
n N, avem:
| u
n
|
2
=<
n
j=1
x(j)
j
,
n
k=1
x(k)
k
>=
=
n
j,k=1
x(j) x(k) <
j
,
k
>=
n
j=1
[ x(j)[
2
.
Pentru n , se obt ine egalitatea lui Parseval.
16.Observat ie
Seria Fourier a vectorului x se mai numeste si dezvoltarea (n baza B) a
lui x. Se poate demonstra c a aceast a dezvoltare este unic a, deci dac a seria
nN
n
converge la x, atunci
n
= x(n). De asemenea, un calcul direct
arat a c a pentru orice x, y H are loc egalitatea: < x, y >=

nN
x(n) y(n).
Incheiem acest capitol cu exemple de spat ii Hilbert si not iuni despre trans-
formarea Fourier.
17.Exemple
(i) Spat iul Banach (C
n
, | |
2
) este spat iu Hilbert, produsul scalar ind
< x, y >=
n
j=1
x
j
y
j
. Baza canonica a spat iului vectorial C
n
este baza ortonor-
mal a. Nu este dicil de demonstrat c a orice spatiu Hilbert complex (real) de
dimensiune n este izomorf cu C
n
, (respectiv R
n
).
(ii) Spat iul
2
(Z)
Folosind legea paralelogramului, se demonstreaz a c a dintre spat iile Banach
p
(Z) (din exemplul 4(ii)) numai
2
(Z) este spat iu Hilbert, produsul scalar
ind
< x, y >=
nN
x(n)y(n).
Fie, pentru orice n Z, sirul
n
: Z C, denit prin:
n
(m) =
_
1 daca m = n
0 daca m ,= n
Atunci mult imea (
n
)
nZ
este baza ortonormala (numit a baza canonica) n
2
(Z). Dac a x
2
(Z), atunci sirul coecient ilor s ai Fourier este x(n) =
x(n) , n Z, iar seria sa Fourier este

nZ
x(n)
n
. Un subspat iu nchis
inclus n
2
(Z) este
h
2
(Z) = x
2
(Z) ; x(n) = 0 , n < 0.
Evident ca
2
(N) se poate identica cu acest subspat iu, prelungind sirurile
cu 0 pentru n < 0. Se poate arata c a orice spat iu Hilbert (separabil) H este
izomorf cu un spat iu de tip
2
.

Intr-adev ar, dac a B =
n
nN
este o baz a
ortonormal a a lui H, atunci aplicat ia
H x x
2
(N)
este un izomorsm de spat ii Hilbert: [1],pag.337. Pentru un rezultat analog
pentru spat ii Hilbert neseparabile se poate consulta [4],p.161.
(iii) Un rezultat similar cu cel din exemplul anterior este adev arat si
pentru spat iile L
p
(, ), (din exemplul 2(iii)): L
p
(, ) este spat iu Hilbert
dac a si numai dac a p = 2, produsul scalar ind denit prin relat ia < f, g >=
_
f g d.
(iv)
Incheiem aceasta lista de exemple cu suma directa a unei familii

numarabile de spat ii Hilbert.
Incepem cu cazul nit; e asadar (H

1
, <, >
1
) si (H
2
, <, >
2
) dou a spat ii
Hilbert si e suma directa a lor, denit a prin:
2
i=1
H
i
= (x
1
, x
2
) ; x
i
H
i
.
Cu operat iile (x
1
, x
2
) + (y
1
, y
2
) = (x
1
+ y
1
, x
2
+ y
2
) si
(x
1
, x
2
) = (x
1
, x
2
), C, suma directa este spat iu vectorial; este usor
de aratat c a aplicat ia:
< (x
1
, x
2
), (y
1
, y
2
) >=< x
1
, y
1
>
1
+ < x
2
, y
2
>
2
este produs scalar pe spat iul sum a direct a. Norma corespunz atoare este
(notat iile sunt evidente):
| (x
1
, x
2
) |=
_
| x
1
|
2
1
+ | x
2
|
2
2.
Se demonstreza c a
2
i=1
H
i
este si complet, deci este spat iu Hilbert.
Denit ia de mai sus se generalizeaz a f ara dicultat i la orice familie nit a de
spat ii Hilbert. Fie acum 1 = H
n
, <, >
n
nN
o familie numarabila de spat ii
Hilbert; n acest caz, spat iul suma directa al familiei 1 se deneste prin:
nN
H
n
= x = (x
n
)
nN
; x
n
H
n
si
nN
| x
n
|
2
n
< .
Produsul scalar si norma sunt denite prin:
< x, y >=
nN
< x
n
, y
n
>
n
si
| x |=
nN
| x
n
|
2
n
,
unde, x = (x
n
)
nN
si y = (y
n
)
nN
. Se demonstreaza c a spat iul astfel
obt inut este spat iu Hilbert. Pentru demonstrat ii si complet ari, recomandam
[6](I),p.255.
Un caz particular important se obt ine daca H
n
= L
2
(
n
,
n
).
Vom studia n continuare spat iul Hilbert al funct iilor de p atrat integrabil
pe cercul unitate.
18.Denit ie
Fie o
1
cercul unitate (considerat cu m asura Lebesgue) si e L
2
(o
1
) spat iul
Hilbert al funct iilor de patrat integrabil cu produsul scalar:
< f, g >=
1
2
_
2
0
f(e
it
)g(e
it
)dt
si norma:
| f |
2
=
1
_
2
0
[f(e
it
)[
2
dt.
Vom deni n continuare o baza ortonormal a remarcabila n L
2
(o
1
). Fie,
pentru orice n Z, funct ia:
n
(e
it
) = e
int
si e mult imea (num arabil a)
n
nZ
.
Are loc urm atorul rezultat fundamental:
19.Teorema
Mult imea
n
nZ
este baza ortonormal a n spat iul L
2
(o
1
).
Pentru demonstrat ie, recomand am [8],p.321 sau [4],p.162.
In continuare vom subnt elege c a pe spat iul L

2
(o
1
) a fost xat a baza ortonor-
mal a
n
nZ
.
Sirul coecient ilor Fourier asociat i unei funct ii f L
2
(o
1
) este:
f : Z C,

f(n) =
1
2
_
2
0
f(e
it
)e
int
dt,
iar seria (de funct ii) Fourier corespunz atoare este:
nZ
f(n)
n
.
Sumele part iale ale acestei serii se numesc polinoame trigonome-
trice:
S
n
(e
it
) =
n
k=n
f(k)e
ikt
.
Conform teoremei 15, seria de funct ii

nZ
f(n)
n
converge n spat iul L
2
(o
1
)
la funct ia f, adica:
lim
n
| f S
n
|
2
= 0.
Teorema 15 nu d a informat ii despre alte tipuri de convergent a specice
spat iilor de funct ii (convergent a punctuala sau convergent a uniform a, de
exemplu) care se pot pune n leg atura cu seria Fourier. Exist a n aceasta
direct ie cateva teoreme clasice: Fejer, Dini, Dirichlet; dintre acestea, ream-
intim teorema lui Fejer:
20.Teorema (Fejer)
Fie f L
2
(o
1
) o funct ie continua si e S
n
sirul sumelor part iale ale seriei
Fourier asociate ei; atunci sirul
n
=
S
o
+ S
1
+ .. + S
n
n + 1
converge uniform pe o
1
la f.
O consecint a directa a acestui rezultat este ca orice funct ie continu a se poate
aproxima uniform (adic a n norma | |
) cu polinoame trigonometrice.
Tot de aici rezult a ca dac a dou a funct ii continue au aceiasi coecient i Fourier,
atunci ele sunt egale.
Pentru demonstrat ie, c at si pentru alte completari asupra acestui subiect,
recomand am [8],p.323 sau [13],p.101.
21.Denit ie (transformarea Fourier pe spat iul L
2
(o
1
))
Fie f L
2
(o
1
); din identitatea lui Parseval rezulta faptul c a sirul

f apart ine
spat iului
2
(Z) si | f |
2
=|

f |
2
. Rezult a deci ca aplicat ia:
T : L
2
(o
1
)
2
(Z) , T(f) =

f
este izometrie liniara; T se numeste transformarea Fourier (ntre spat iile
L
2
(o
1
) si
2
(Z)), iar

f se numeste transformata Fourier (sau Fourier-
Plancherel) a funct iei f.
Din teorema 15 si din completitudinea spat iului L
2
(o
1
), rezulta c a aplicat ia T
este si surjectiv a: pentru orice x
2
(Z), seria

nZ
x(n)
n
convergen spat iul
L
2
(o
1
), deci deneste o funct ie f (de fapt o clas a de echivalent a de funct ii
egale a.p.t.) care are n mod evident proprietatea T(f) = x, ([8],p.328;
[13],p.256).

In concluzie, transformarea Fourier T este un izomorsm de
spat ii Hilbert avand ca invers a aplicat ia
T
1
:
2
(Z) L
2
(o
1
), T
1
(x) =
nZ
x(n)
n
.
Ment ion am ca n egalitatea de mai sus

nZ
x(n)
n
semnic a suma seriei n
sensul normei | |
2
.
Restrict ia aplicat iei T
1
la subspat iul
1
(Z)
2
(Z) admite o formul a
punctual a explicita.
22.Teorema
Dac a
1
(Z), atunci:
_
T
1
_
(e
it
) =
nZ
(n)e
int
, e
it
o
1
.
Demonstrat ie Deoarece
1
(Z), seria

nZ
(n)e
int
converge absolut si
uniform pe o
1
:
nZ
[(n)e
int
[
nZ
[(n)[ =| |
1
, e
it
o
1
.
Fie f suma seriei de mai sus. Atunci f este o funct ie continu a si marginita;
n particular, rezulta ca f L
2
(o
1
), deci i putem calcula coecient ii Fourier:
f(n) =
1
2
_
2
0
f(e
it
)e
int
dt =
1
2
_
2
0
_
mZ
(m)e
imt
_
e
int
dt =
=
1
2
mZ
(m)
_
2
0
e
it(mn)
dt = (n), n Z.
Comutarea seriei cu integrala este justicata deoarece am andou a sunt abso-
lut convergente si ca urmare se poate aplica teorema lui Fubini (a se vedea
[8],p.256; [19],p.165.).

In concluzie, Tf = , deci T
1
= f, (egalitatea este
adev arata peste tot, deoarece f este funct ie continu a; a se vedea teorema lui
Fejer), ceea ce ncheie demonstrat ia.
23.Observat ie
Conform celor de mai sus, restrict ia lui T
1
la subspat iul
1
(Z) ia valori n
mult imea funct iilor continue (denite pe cerc). Fie
A(o
1
) = T
1
x ; x
1
(Z).
Se poate demonstra ([15],p.9) c a A(o
1
) este o submult ime dens a n ((o
1
) (n
norma | |
); cum ((o
1
) este la r andul ei dens a n L
2
(o
1
), (n norma | |
2
),
rezult a c a A(o
1
) este o submult ime dens a n L
2
(o
1
), adica:
f L
2
(o
1
), > 0, x
1
(Z) astfel ncat | f T
1
x |
2
< .
24.Observat ie
Un subspat iu nchis, cu propriet at i remarcabile, (denit cu ajutorul trans-
form arii Fourier), inclus n L
2
(o
1
), este
H
2
(o
1
) = f L
2
(o
1
) ;

f(n) = 0 , n < 0.
Funct iile din H
2
(o
1
) se numesc funct ii analitice de patrat integrabil;
seria Fourier asociat a unei funct ii f H
2
(o
1
) este de forma:
n=0
f(n)
n
,
unde, am notat = e
it
.
Dintre rezultatele referitoare la funct iile din H
2
(o
1
), enunt am urm atoarea
proprietate de prelungire la discul unitate:
Pentru orice f H
2
(o
1
), exista o funct ie g cu proprietat ile:
(a) g este olomorfa pe discul unitate deschis;
(b) lim
r1
g(re
it
) = f(e
it
), aproape pentru orice e
it
o
1
(n raport cu m asura
Lebesgue pe o
1
);
(c) lim
r1
1
2
2
_
0
[f(e
it
) g(re
it
)[
2
dt = 0;
(d) g se poate obt ine din f cu ajutorul formulei lui Cauchy:
g(z) =
1
2
_
S
1
f()
z
d,
unde, am notat z = re
it
. Pentru demonstrat ii, cat si pentru alte rezultate din
teoria spat iilor H
p
(aici noi am prezentat doar cazul p = 2) se pot consulta
[13] p.328; [11],p.39.
Capitolul 2
Operatori pe spat ii nit
dimensionale
2.1 Not iuni de algebra liniara
In acest paragraf vom reaminti unele rezultate de algebra liniar a nit dimen-
sional a. Sursa bibliograc a pe care o vom cita n mod sistematic este [1].
1.Denit ie
Fie C
n
= x = (x
1
, x
2
, .., x
n
) ; x
j
C spat iul Hilbert complex de dimensi-
une n, (cf exemplului 17(i),cap.1), cu produsul scalar si norma uzuale:
< x, y >=
n
j=1
x
j
y
j
, | x |=
_
n
j=1
[x
j
[
2
.
O aplicat ie (operator) T : C
n
C
n
se numeste liniara dac a
T(x + y) = T(x) + T(y), , C, x, y C
n
.
Vom nota cu /(C
n
) mult imea operatorilor liniari pe C
n
.
Cu operat iile uzuale de adunare si nmult ire cu scalari:
(T + S)(x) = Tx + Sx, (T)x = Tx, C, x C
n
, T, S /(C
n
),
mult imea /(C
n
) este spat iu vectorial; vom nota cu O operatorul nul si cu I
aplicat ia identic a.
Produsul (compunerea) a doi operatori T, S /(C
n
) este, prin denit ie
(TS)x = T(Sx), x C
n
.
21
22 CAPITOLUL 2. OPERATORI PE SPAT II FINIT DIMENSIONALE
Evident, operatorul TS este si el liniar. Proprietat ile produsului sunt bine-
cunoscute: asociativ, distributiv fat a de adunare si admite ca element neutru
operatorul identic I; el nu este comutativ. Dac a un ope-
rator T /(C
n
) este injectiv si surjectiv (deci bijectiv), atunci exist a si
este unic un operator, T
1
, de asemenea liniar, (numit inversul lui T) astfel
ncat TT
1
= T
1
T = I. Operatorul T se numeste n acest caz inversabil.
Pentru orice operatori inversabili T, S /(C
n
) si 0 ,= C, se verica
armat iile:
(a) (T
1
)
1
= T.
(b) (T)
1
=
1
T
1
.
(c) Produsul TS este inversabil si (TS)
1
= S
1
T
1
.
Oric arui operator liniar T, i se pot asocia doua subspat ii vectoriale remarca-
bile: nucleul, notat Ker(T), si imaginea, notata Im(T), denite prin:
Ker(T) = x C
n
; Tx = 0 si Im(T) = Tx ; x C
n
.
Evident, operatorul T este injectiv daca si numai dac a Ker(T) = 0 si este
surjectiv daca si numai daca Im(T) = C
n
.
O not iune ce va frecvent utilizata n continuare este aceea de subspat iu
invariant pentru un operator. Un subspat iu A C
n
se numeste invariant
pentru operatorul T dac a:
x A Tx A.
Nucleul si imaginea unui operator sunt subspat ii invariante pentru acel op-
erator.
2.Observat ie
Un rezultat important n legatur a cu inversabilitatea operatorilor din /(C
n
)
(si care nu este adevarat pentru aplicat ii liniare de la C
n
n C
m
, m ,= m si
nici pentru aplicat ii liniare pe un spat iu vectorial innit dimensional) este
urm atorul:
Pentru orice operator T /(C
n
), urmatoarele armat ii sunt echivalente:
(a) T este inversabil.
(b) T este injectiv.
(c) T este surjectiv.
Demonstrat ia poate g asita n [1],pag.42.
3.Denit ie
Fie B = u
1
, u
2
, .., u
n
o baz a (nu neaparat ortonormala) n C
n
si e T
/(C
n
) un operator xat. Fie, pentru orice , 1, 2, .., n,
a

=< Tu
, u
> .
2.1. NOT IUNI DE ALGEBR
A LINIAR
A 23
Matricea M
B
T
= (a

)
,
se numeste matricea operatorului T n baza B,
([1],p.43). Se veric a prin calcul direct egalitatea:
Tu
=
n
=1
a

u
, 1, 2, .., n.
Mai general, daca x = (x
1
, x
2
, .., x
n
) C
n
este un vector arbitrar, atunci
(Tx)
=
n
=1
a

x
, 1, 2, .., n.
Matriceal, relat ia de mai sus se scrie Tx = M
B
T
x, vectorul x ind aici vector
coloan a.
In cazul n care B este baza canonic a, vom nota cu M

T
matricea lui T n
aceast a baz a.
Utilitatea asocierii T M
B
T
este data de urmatoarea teorem a ([1],p.44):
4.Teorema
Fie /
n
mult imea matricelor patratice de ordinul n cu elemente complexe si
e B o baza xat a n C
n
.
(a) Aplicat ia /(C
n
) T M
B
T
/
n
este un izomorsm de spat ii vectoriale
si:
M
B
T+S
= M
B
T
+ M
B
S
, M
B
T
= M
B
T
,
pentru orice C si T, S /(C
n
).
(b) Aplicat ia /(C
n
) T M
B
T
/
n
este un izomorsm de inele si
M
B
TS
= M
B
T
M
B
S
, T, S /(C
n
).
In particular, operatorul T este inversabil dac a si numai dac a matricea sa (n

orice baza, deoarece B a fost aleas a arbitrar) este nesingular a:
det M
B
T
,= 0.
5.Denit ie
Fie B = u
1
, u
2
, .., u
n
si 1 = v
1
, v
2
, .., v
n
dou a baze xate n C
n
. Pentru
orice vector v
1 exist a (si sunt unici) p

C astfel nc at:
v
=
n
=1
p

u
.
Matricea T = (p

)
se numeste matricea de trecere de la baza B la baza

1. Daca S : C
n
C
n
este aplicat ia liniara denit a (pe baza) prin
Su
= v
, 1, 2, .., n,
atunci T este matricea lui S n baza B:
T = M
B
S
.
Este usor de demonstrat ca orice matrice de trecere este nesingular a, si, re-
ciproc, orice matrice nesingulara este matricea de trecere ntre doua baze
(bine alese).
6.Observat ie
Fie acum un operator liniar T /(C
n
); atunci leg atura dintre matricele
lui T n bazele B si 1 si matricea de trecere T ntre aceste dou a baze este
([1],p.52):
M
V
T
= T
1
M
B
T
T.
Din faptul c a matricea unui operator depinde de alegerea bazei, decurge in
mod natural problema gasirii unei baze n care matricea operatorului sa aib a
o forma c at mai simpl a, de exemplu forma diagonal a. Aceasta problem a (nu-
mit a diagonalizarea operatorilor liniari pe C
n
) constituie subiectul central
al acestui capitol. Ment ion am c a analogul innit dimensional al diagonalizarii
(deci pentru operatori denit i pe spat ii Hilbert innit dimensionale) este unul
din scopurile principale ale acestei lucrari si va discutat n cap.5
7.Denit ie
Fie T /(C
n
).
(a) T se numeste operator diagonal dac a matricea sa n baza canonic a (a
lui C
n
) este matrice diagonal a.
(b) Spunem ca T este diagonalizabil n sens algebric dac a exist a o baza
a lui C
n
n care matricea lui T s a e matrice diagonala.
(c) Spunem ca T este diagonalizabil n sens geometric dac a exist a o
baz a ortonormala a lui C
n
n care matricea lui T s a e matrice
diagonal a.
Evident, avem implicat iile:
(a) (c) (b).
In acest paragraf vom reaminti (f ar a demonstrat ii) principalele rezultate cu

privire la operatorii diagonalizabili n sens algebric, iar n ultimul paragraf al
acestui capitol vom studia (si caracteriza) operatorii diagonalizabili n sens
geometric.
Pentru diagonalizarea n sens algebric recomand am [1],p.75-90, unde sunt
prezentate demonstrat iile complete ale rezultatelor ce urmeaz a.
Instrumentele esent iale pentru studiul diagonaliz arii sunt polinomul car-
acteristic, vectorii si valorile proprii.
2.1. NOT IUNI DE ALGEBR
A LINIAR
A 25
8.Teorema Hamilton-Cayley
Fie A /
n
si e I
n
matricea unitate de ordinul n. Polinomul
caracteristic al matricei A, este, prin denit ie,
P
A
(z) = det (zI
n
A) .
Evident, P
A
este un polinom de gradul n cu coecient i complecsi (si de vari-
abil a complexa z).
Dac a A si B sunt doua matrice pentru care exista o matrice nesingular a T
astfel nc at B = T
1
AT, atunci se demonstreaza ca polinoamele lor carac-
teristice sunt egale: P
A
= P
B
.

In particular, aceast a proprietate se poate
aplica n cazul n care matricele A si B sunt matricele (n doua baze diferite)
ale aceluiasi operator T /(C
n
). Rezulta deci c a putem deni polinomul
caracteristic al operatorului T /(C
n
) prin egalitatea:
P
T
(z) = det
_
zI
n
M
B
T
_
,
baza B ind arbitrara.
Fie acum un polinom arbitrar, f(z) =
m
k=0
a
k
z
k
; prin denit ie, polinomul
de matricea A denit de f, este matricea:
f(A) = a
m
A
m
+ a
m1
A
m1
+ ... + a
1
A + a
o
I
n
.
Teorema Hamilton-Cayley ([1],p.76) arm a ca
P
A
(A) = O
n
,
unde, O
n
este matricea nula de ordinul n.
9.Valori proprii si vectori proprii
Fie T /(C
n
). Spectrul operatorului T este, prin denit ie, mult imea
([1],p.79):
(T) = C ; operatorul I T nu este inversabil.
Mult imea valorilor proprii ale operatorului T (sau spectrul punctual)
este, prin denit ie:
p
(T) = C ; operatorul T nu este injectiv.
Incluziunea
p
(T) (T) este evidenta. Dar, deoarece pe spat ii nit dimen-
sionale un operator liniar este inversabil daca si numai dac a este injectiv,
rezult a c a avem egalitatea (T) =
p
(T).

In concluzie, un num ar este
n spectru daca si numai dac a este valoare proprie. Din aceast a cauz a,
spectrul unui operator pe C
n
se mai numeste si mult imea valorilor proprii.
Vom vedea ca pe spat ii innit dimensionale aceast a proprietate nu mai este
adev arata, spectrul punctual ind, n general, o submult ime strict a a spec-
trului; exista chiar exemple de operatori care nu au valori proprii, dar al
c aror spectru este nevid (a se vedea, de exemplu, operatorii de translat ie din
cap.5).
Este acum evident ca spectrul operatorului T este format din rad acinile poli-
nomului caracteristic asociat lui T:
(T) = C ; P
T
() = 0.
In particular, rezulta ca spectrul unui operator pe C

n
este o mult ime nevid a
si nit a.
De asemenea, (T) dac a si numai dac a exist a x C
n
, x ,= 0, astfel nc at
Tx = x. Un astfel de vector x se numeste vector propriu asociat valorii
proprii . Mult imea vectorilor proprii asociat i unei valori proprii xate, ,
(la care ad augam si vectorul nul), este, n mod evident egal a cu subspat iul
Ker(I T).
Subspat iile de vectori proprii au propriet at ile:
(a) Sunt subspat ii invariante pentru operatorul T, deci:
x Ker(I T) Tx Ker(I T).
(b) Dac a si sunt dou a valori proprii distincte ale lui T, atunci:
Ker(I T) Ker(I T) = 0.
Fie (T). Multiplicitatea lui ca r ad acina a polinomului caracteristic P
T
se numeste dimensiunea (multiplicitatea) algebrica a lui si o vom nota n().
Evident, suma dimensiunilor algebrice ale tuturor valorilor proprii este egala
cu n. Dimensiunea (multiplicitatea) geometric a a valorii proprii (notat a
r()) este, prin denit ie, egal a cu dimensiunea subspat iului Ker(I T).

In
general, are loc inegalitatea:
r() n(), (T).
Incheiem acest paragraf recapitulativ cu rezultatul principal n leg atur a cu

diagonalizarea n sens algebric a operatorilor liniari pe C
n
.
10.Teorema (Criteriul de diagonalizare algebrica, [1],p.85)
Fie T /(C
n
); urmatoarele armat ii sunt echivalente:
2.2. NORMA UNUI OPERATOR; CONTINUITATE 27
(a) T este diagonalizabil n sens algebric.
(b) Exist a o baza B = u
1
, u
2
, .., u
n
a lui C
n
format a din vectori proprii ai
operatorului T.
(c) r() = n(), (T).
(d)

(T)
ker(I T) = C
n
.
In ipoteza ca T este diagonalizabil n sens algebric, matricea sa n baza B

are pe diagonala valorile proprii ale lui T, iar matricea de trecere T de la
baza canonica la baza B are drept coloane vectorii proprii din baza B.

In
concluzie, daca (T) =
1
,
2
, ..,
n
, (ecare valoare proprie ind repetata
de un numar egal cu dimensiunea sa algebrica), atunci:
M
B
T
= diag(
1
,
2
, ..,
n
) = T
1
M
T
T.
2.2 Norma unui operator; continuitate
11.Denit ie
Un operator T /(C
n
) se numeste continuu n punctul x
o
C
n
dac a,
prin denit ie, > 0, > 0, astfel nc at pentru orice x C
n
cu propri-
etatea | xx
o
|< , s a rezulte | TxTx
o
|< . O formulare echivalenta (cu
siruri) a acestei denit ii este: pentru orice sir (x
m
)
m
C
n
cu proprietatea
lim
m
x
m
= x
o
, sa rezulte lim
m
Tx
m
= Tx
o
.
Operatorul T se numeste continuu dac a este continuu n orice punct.
Pentru aplicat iile liniare are loc urm atorul criteriu de continuitate.
12.Propozit ie
Fie T /(C
n
) si x
o
C
n
. Urm atoarele armat ii sunt echivalente:
(a) T este continuu n x
o
.
(b) T este continuu.
(c) Exist a M > 0 astfel nc at | Tx | M | x | , x C
n
.
In primul paragraf al capitolului urmator, (propozit ia 3,cap.3) vom da o

demonstrat ie a acestei propozit ii ntr-o situat ie mai general a, nlocuind spat iul
C
n
cu un spat iu normat arbitrar.
De altfel, asa cum vom mai vedea, si alte rezultate din acest capitol sunt
adev arate n condit ii mai generale (de obicei mai general nsemnand di-
mensiune innita).

In unele cazuri, demonstrat ia pe C
n
se poate adapta f ara
probleme la spat ii innit dimensionale (cum este cazul propozit iei de mai
sus), alteori rat ionamentele difera complet.
Un rezultat remarcabil, adev arat numai n cazul nit dimensional, este urm atorul.
13.Teorema
Orice operator liniar T /(C
n
) este continuu.
Demonstrat ie Fie T /(C
n
) si e B = e
1
, e
2
, .., e
n
baza canonic a a lui
C
n
. Fie K = max| Te
1
| , | Te
2
| , .., | Te
n
|; e x =
n
=1
x
un vector
din C
n
.

In mod evident avem:
[x
[ | x |, 1 n.
Folosind inegalitatea triunghiului si inegalit at ile anterioare, rezulta:
| Tx |=| T
_
_
n
=1
x
_
_
|=|
n
=1
x
Te
=1
[x
[ | Te
| nK | x | .
Din propozit ia precedent a, ((b) (c)), rezult a c a T este aplicat ie continua.
14.Denit ie (norma unui operator)
Fie T /(C
n
). Datorit a punctului (c) din propozit ia 12 putem deni:
| T |= infM > 0 ; | Tx | M | x |, x C
n
.
Fie, de asemenea (notat iile care urmeaza nu vor mai folosite n continuare):
| T |
1
= sup| Tx | ; x C
n
si | x |= 1,
| T |
2
= sup| Tx | ; x C
n
si | x | 1,
| T |
3
= sup[ < Tx, y > [ ; | x |=| y |= 1.
In lema 5, cap.3, vom demonstra (nlocuind C

n
cu un spat iu normat arbitrar)
c a | T |=| T |
1
=| T |
2
; tot acolo, vom demonstra ca aplicat ia | | este o
norm a pe spat iul /(C
n
). Propunem ca exercit iu egalitatea | T |
3
=| T | .
Rezult a deci c a (/(C
n
), | | ) este un spat iu normat. Completitudinea acestui
spat iu va demonstrat a n capitolul 3 (teorema 7), n condit ii mai generale
(nlocuind spat iul Banach C
n
cu un spat iu Banach arbitrar).

In concluzie,
spat iul operatorilor liniari (si continui) pe C
n
este un spat iu Banach.
2.3. DIAGONALIZAREA OPERATORILOR NORMALI 29
2.3 Diagonalizarea operatorilor normali
In acest paragraf vom caracteriza operatorii care sunt diagonalizabili n sens

geometric (cf. denit iei 7).
15.Lema (adjunctul unui operator)
Pentru orice T /(C
n
), exista un unic operator, T
/(C
n
) astfel nc at:
< Tx, y >=< x, T
y >, x, y C
n
.
Operatorul T
se numeste adjunctul lui T. Demonstrat ia se bazeaza n

mod esent ial pe teorema lui Riesz de reprezentare a funct ionalelor liniare si
continue pe un spat iu Hilbert (teorema 13, cap.1); n capitolul 5, paragraful
1 vom face demonstrat ia pentru un spat iu Hilbert arbitrar.
Alte propriet at i remarcabile ale adjunctului sunt (propozit iile 1si 2,cap.5 sau
[1],p.125):
(i) (T + S)
= T
+ S
, , C, T, S /(C
n
).
(ii) (T
= T, T /(C
n
).
(iii) (TS)
= S
, T, S /(C
n
).
(iv)| T
T |=| T |
2
, T /(C
n
).
(v) | T
|=| T |, T /(C
n
).
(vi) Dac a T /(C
n
) este inversabil, atunci (T
1
)
= (T
)
1
.
16.Propozit ie
Fie T /(C
n
) si e B = u
1
, u
2
, .., u
n
o baz a ortonormal a n C
n
. Dac a
M
B
T
= (a

)

este matricea lui T n baza B, atunci M
B
T
= (a
,
)

.
In particular, dac a elementele a

sunt reale, atunci matricea lui T
este
transpusa matricei lui T.
Demonstrat ie Fie M
B
T
= (b

)

; conform denit iei 3, avem:
b

=< T
, u
>==
= < Tu
, u
> = a

, , 1, 2, .., n,
ceea ce ncheie demonstrat ia.
Cu ajutorul not iunii de adjunct, putem deni cateva clase remarcabile de
operatori:
17.Denit ie
Fie T /(C
n
).
(a) T se numeste autoadjunct dac a T = T
.
(b) T se numeste unitar dac a TT
= T
T = I.
Este usor de observat (deoarece C
n
are dimensiune nita), c a n denit ia
dat a mai sus este sucient a doar condit ia T
T = I (de exemplu), cealalta

ind o consecint a. Pe spat ii Hilbert innit dimensionale
am andoua condit iile sunt necesare.
(c) T se numeste pozitiv (si vom nota T O) daca
< Tx, x > 0, x C
n
.
Asa cum vom vedea, pe C
n
(ca si pe orice spat iu Hilbert complex), orice
operator pozitiv este autoadjunct.

In cazul unui spat iu Hilbert real denit ia
de mai sus nu mai implica T = T
; de aceea, n cazul R
n
n denit ia opera-
torului pozitiv se cere si condit ia de a autoadjunct.
(d) T se numeste normal dac a TT
= T
T.
Exist a o analogie ntre operatori liniari si numere complexe n care o-
peratorii autoadjunct i corespund numerelor reale, operatorii unitari co-
respund numerelor complexe de modul 1, iar operatorii pozitivi co-
respund numerelor pozitive. De exemplu, orice operator T /(C
n
) se poate
scrie n mod unic sub forma T = A + iB, cu A si B operatori autoadjunct i,
aceast a descompunere ind analogul descompunerii (Carteziene) a unui numar
complex z = a + ib, cu a, b R; ntr-adevar, daca A =
1
2
(T + T
) si
B =
1
2i
(T T
), atunci A si B sunt autoadjunct i si A + iB = T.

T /(C
n
) z C.
A = A
z = z R.
U
U = I zz = [z[
2
= 1.
Ment ion am c a, asa cum vom vedea n continuare, exist a si alte rezultate care
nt aresc aceast a analogie, inclusiv n cazul innit dimensional (a se vedea
cap.5).
Revenim acum la problema diagonalizarii n sens geometric, care consti-
tuie subiectul central al acestui paragraf; rezultatul fundamental (pe care l
vom demonstra n teorema 28) este:
T este diagonalizabil n sens geometric T este normal.
Primul rezultat se refer a la operatorii unitari.
18.Teorema
Fie U /(C
n
(a) U este operator unitar.
(b) U este inversabil si U
1
este unitar.
(c) < Ux, Uy >=< x, y >, x, y C
n
.
(d) U transform a orice baz a ortonormala n baz a ortonormala.
Demonstrat ie (a) (b) Dac a U este unitar, atunci, din denit ie, U este
inversabil si U
1
= U
; operatorul U
1
este unitar deoarece:
_
U
1
_
U
1
= (U
)
1
U
1
= (UU
)
1
= I.
(b) (c) Pentru orice x, y C
n
, avem:
< x, y >==< Ux,
_
U
1
_
y >=< Ux, Uy > .

(c) (d) Fie B = u
1
, u
2
, .., u
n
o baza ortonomal a, deci
=
, (simbolul lui Kronecker).

Mult imea Uu
1
, Uu
2
, .., Uu
n
este baza ortonormal a deoarece:
< Uu
, Uu
>==
, , 1, 2, .., n.
(d) (c) Fie e
1
, e
2
, .., e
n
baza canonica si e
x =
n
=1
x
si y =
n
=1
y
.
Deoarece, conform ipotezei, Ue
1
, Ue
2
, .., Ue
n
este tot baza ortonormal a,
avem:
< Ux, Uy >=<
n
=1
x
Ue
,
n
=1
y
Ue
>=
=
n
=1
n
=1
x
< Ue
, Ue
>=
n
=1
x
=< x, y > .
(c) (a) Propunem mai ntai ca exercit iu urmatoarea armat ie: doi opera-
tori T, S /(C
n
) sunt egali dac a si numai dac a
< Tx, y >=< Sx, y >, x, y C
n
.
Pentru orice x, y C
n
, avem:
=< Ux, Uy >=< x, y >,

si deci U
U = I.
19.Observat ie
Punctul (d) din teorema de mai sus arat a c a matricele operatorilor unitari
sunt exact matricele de trecere ntre dou a baze ortonormale. Mai mult,
matricea (ntr-o baza ortonormal a) a unui operator unitar are drept coloane
vectori ortonormali; o astfel de matrice se numeste matrice ortogonal a.
Din egalitatea (c) din teorema 18 rezult a | Ux |=| x |, x C
n
, deci
operatorii unitari sunt izometrii liniare; pe spat iul C
n
se poate demonstra si
reciproca: orice izometrie liniar a este operator unitar.

Intr-adev ar, daca
| Ux |=| x |, x C
n
,
atunci < Ux, Ux >=< x, x >, x C
n
si deci
=< x, x >, x C

n
.
Demonstrat ia se ncheie daca folosim urm atorul rezultat adev arat numai pe
spat ii Hilbert complexe (demonstrat ia, care este elementar a, se g aseste n
capitolul 5, propozit ia 9):
Fie T /(C
n
) un operator arbitrar; dac a < Tx, x >= 0, x C
n
, atunci
T = O.
Vom vedea (n capitolul 5) c a pe spat ii Hilbert innit dimensionale
exist a izometrii liniare neinversabile.
Utilitatea operatorilor unitari pentru problema diagonaliz arii n sens geomet-
ric este cont inuta n urm atoarea teorem a.
20.Teorema
(a) Un operator D /(C
n
) este operator diagonal dac a si numai dac a
vectorii bazei canonice sunt vectori proprii pentru D.
(b) Un operator T /(C
n
) este operator diagonalizabil n sens geometric
dac a si numai daca exista o baz a ortonormal a a lui C
n
format a din vectori
proprii ai lui T, sau, echivalent, exista un operator unitar U astfel nc at
operatorul D = U
1
TU s a e operator diagonal.
Demonstrat ie (a) Dac a D /(C
n
) este un operator diagonal, atunci, prin
denit ie, matricea sa n baza canonica este:
M
D
=
_
_
_
_
_
_
1
0 . . . 0
0
2
. . . 0
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 0 . . .
n
_
_
_
_
_
_
,
unde,
1
,
2
, ..,
n
sunt valorile proprii ale lui D. Dac a e
1
, e
2
, .., e
n
este baza
canonic a, atunci evident De
si deci e
este vector propriu asociat val-

orii proprii
.
Reciproc, daca De
, atunci elementele matricei lui D (n baza canonica),

sunt:
a

=< De
, e
>=
_

dac a =
0 daca ,= .
(b) Dac a T este un operator diagonalizabil n sens geometric, atunci, din
denit ie, exist a o baz a ortonormal a B = u
1
, u
2
, .., u
n
astfel nc at
M
B
T
=
_
_
_
_
_
_
1
0 . . . 0
0
2
. . . 0
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 0 . . .
n
_
_
_
_
_
_
.
Fie D operatorul (diagonal) a carui matrice n baza canonic a este M
B
T
. Daca
U este operatorul denit de relat iile
Ue
= u
, 1, 2, .., n,
atunci U este operator unitar (conform teoremei 18(d)) si D = U
1
TU.
Conform celor demonstrate la punctul (a), rezulta c a
De
, 1, 2, .., n.
Rezult a deci TUe
Ue
, adica
Tu
, 1, 2, .., n,
deci u
1
, u
2
, .., u
n
sunt vectori proprii ai lui T.
Reciproc, e B = u
1
, u
2
, .., u
n
o baza ortonormal a formata din vectori
proprii ai operatorului T /(C
n
), deci
Tu
, 1, 2, .., n.
Fie U operatorul denit prin Ue
= u
, . Atunci U este operator unitar

(cf. teoremei 18(d)); rezult a ca operatorul U
1
TU este operator diagonal
deoarece vectorii bazei canonice sunt vectori proprii:
U
1
TUe
= U
1
Tu
= U
1
(
) =
U
1
u
, .
Rezult a deci ca matricea lui T n baza B este diagonal a, deci T este operator
diagonalizabil n sens geometric.
Trecem acum la studiul operatorilor normali; nainte de a demonstra teo-
rema de diagonalizare (n sens geometric) pentru aceast a clas a de operatori,
vom prezenta mai nt ai cateva proprietat i uzuale ale acestora.
Reamintim c a un operator T /(C
n
) se numeste normal daca el comut a cu
adjunctul sau: TT
= T
T.
21.Propozit ie
Dac a T /(C
n
) este operator normal, atunci
| Tx |=| T
x |, x C
n
.
Ment ion am ca reciproca acestei armat ii este si ea adev arat a; mai mult,
rezultatul este adev arat si n cazul innit dimensional (a se vedea cap.5,
teorema 52).
Demonstrat ie Pentru orice x C
n
, avem:
| Tx |
2
=< Tx, Tx >=< x, T
Tx >=
=< x, TT
x >=< T
x, T
x >=| T
x |
2
.
22.Consecint a
Dac a T /(C
n
) este operator normal, atunci Ker(T) =Ker(T
).
Folosind propozit ia precedenta, demonstrat ia este evidenta:
| Tx |= 0 | T
x |= 0.
23.Propozit ie
Fie T /(C
n
) un operator normal. Atunci, pentru orice C si x C
n
,
avem:
Tx = x T
x = x.
Deci, daca este valoare proprie pentru T, iar x este un vector propriu (al
lui T) corespunzator valorii proprii , atunci, este valoare proprie pentru
T
, iar x este vector propriu (al lui T
) corespunzator valorii proprii .

Demonstrat ie Fie (T); atunci, pentru orice x C
n
, avem:
Tx = x x Ker(I T),
si deci este sucient sa demonstr am egalitatea:
Ker(I T) = Ker(I T
).
Se veric a direct c a operatorul I T este normal, iar adjunctul s au este I
T
; aplic and acum consecint a 22 operatorului (normal) I T, demonstrat ia

se ncheie.
24.Propozit ie
Fie T /(C
n
) un operator normal si e ,= dou a valori proprii distincte
ale sale. Daca Tx = x si Ty = y, atunci x y.
Demonstrat ie Fie T, , , x, y ca n enunt ; atunci , conform propozit iei
precedente T
y = y si deci:
< x, y >=< x, y >=< Tx, y >=< x, T
y >=< x, y >= < x, y > .

Deoarece ,= 0, rezult a < x, y >= 0, adic a x y.
25.Observat ie
Din algebra liniar a se stie c a pentru un operator liniar arbitrar, vectorii
proprii corespunzatori unor valori proprii distincte sunt liniari independent i;
propozit ia anterioar a arma c a pentru operatorii normali, acestia sunt per-
pendiculari. O formulare echivalent a este: pentru orice , (T), ,= ,
avem Ker(I T) Ker(I T).
Pentru a putea demonstra teorema de diagonalizare pentru operatorii
normali, mai sunt necesare dou a rezultate cu caracter general.
26.Lema
Fie A, B /(C
n
). Dac a AB = BA, atunci A si B au (cel put in) un vector
propriu comun.
Demonstrat ie Fie (A) si e x ,= 0 un vector propriu
corespunz ator: Ax = x.
Din egalitatea AB = BA rezult a prin induct ie AB
k
= B
k
A, k N.
Aplic and egalit at ii Ax = x operatorul B, obt inem: BAx = Bx, adica
ABx = Bx; n concluzie, vectorul Bx este si el vector propriu pentru oper-
atorul A (corespunz ator tot valorii proprii ). Analog, aplic andn continuare
B
2
, B
3
, ..., rezulta
AB
k
x = B
k
x, k N,
si deci tot i vectorii B
k
x, k N, sunt vectori proprii ai operatorului A, core-
spunz atori valorii proprii . Deoarece dimensiunea lui C
n
este nit a, rezulta
c a numai un num ar nit dintre acestia sunt liniari independent i; e
x, Bx, B
2
x, .., B
p1
x
primii p vectori liniari independent i si e A subspat iul liniar generat de ei.
Propriet at ile subspat iului A sunt:
(i) dim(A) = p.
(ii) y A este vector propriu pentru operatorul A.
(iii) A este subspat iu invariant pentru operatorul B, adica B(A) A.
Proprietatea (i) este evidenta; pentru a demonstra (ii) este sucient s a
observ am c a, n general, orice combinat ie liniar a de vectori proprii (core-
spunz atori tot i aceleeasi valori proprii) este n continuare vector propriu.
Demonstr am acum (iii); pentru aceasta, este sucient sa demonstr am c a
pentru orice vector (din baz a) B
q
x A rezult a B(B
q
x) A. Dar B
q+1
x
x, Bx, B
2
x, ... si deci conform alegerii lui p rezult a c a B
q+1
x este o combinat ie
liniar a a vectorilor x, Bx, .., B
p1
x, adica B
q+1
x A.
Fie B[
X
: A A restrict ia operatorului B la subspat iul A; operatorul B[
X
are cel put in o valoare proprie (deoarece dim(A) 1) si deci exista cel put in
un vector propriu y A al operatorului B. Deoarece tot i vectorii din A sunt
vectori proprii pentru A, rezulta c a y este un vector propriu comun operato-
rilor A si B.
27.Lema
Fie T /(C
n
) si e A un subspat iu invariant pentru T. Atunci subspat iul
ortogonal, A
, este invariant pentru operatorul T
.
Demonstrat ie Pentru orice y A
si x A, deoarece Tx A, avem:
< T
y, x >=< y, Tx >= 0.
Rezult a deci c a T
y x, x A, adica T
y A
.
Evident, are loc si implicat ia reciproc a: daca A
este invariant la T
, atunci
A este invariant la T.
Demonstr am n continuare principalul rezultat al acestui paragraf.
28.Teorema de diagonalizare pentru operatori normali
Fie T /(C
n
(i) T este operator normal.
(ii) T este operator diagonalizabil n sens geometric.
Demonstrat ie Vomncepe cu implicat ia mai usoara: (ii)(i). Daca T este
operator diagonalizabil n sens geometric, atunci, conform teoremei 20 (b),
exist a un operator unitar U /(C
n
) astfel nc at operatorul D = U
TU s a
e operator diagonal. Deoarece DD
= D
D (egalitate evident a), rezulta:

TT
= U
DU (U
DU)
= U
DUU
U = U
DD
U =
= U
DU = U
UU
DU = (U
DU)
DU = T
T,
si deci T este operator normal.
Demonstr am acum implicat ia (i)(ii). Fie T /(C
n
) un operator normal,
deci TT
= T
T. Pentru a demonstra c a T este diagonalizabil n sens geomet-

ric este sucient, conform teoremei 20(b), s a construim o baza ortonormala
a lui C
n
format a din vectori proprii ai operatorului T. Deoarece operatorii T
si T
comut a, din lema 26 rezult a ca exista u

1
C
n
un vector propriu comun
pentru T si T
. Fie A
1
subspat iul liniar generat de u
1
si e A
1
ortogonalul
s au. Proprietat ile subspat iilor A
1
si A
1
sunt:
(i) A
1
1
= C
n
.
(ii) dimA
1
= 1 si dimA
1
= n 1.
(iii) A
1
si A
1
sunt invariante la T si T
.
Primele dou a proprietat i sunt evidente. Subspat iul A
1
este invariant si la T
si la T
deoarece u
1
este vector propriu at at pentru T c at si pentru T
. Con-
form lemei 27, rezulta c a subspat iul A
1
este si el invariant pentru operatorii
T si T
. Consider am restrict iile operatorilor T si T
la subspat iul A
1
:
T[
X
1
: A
1
A
1
,
T
[
X
1
: A
1
A
1
.
Aplic and acum lema 26 operatorilor T[
X
1
si T
[
X
1
, (care comut a ntre ei),
rezult a c a exist a u
2
A
1
care este vector propriu comun operatorilor T si
T
. Fie A
2
subspat iul liniar generat de vectorii u
1
si u
2
si e A
2
ortogonalul
s au. Deoarece vectorii u
1
si u
2
sunt perpendiculari
(din construct ie), rezulta ca dimensiunea spat iului A
2
este 2; cu un rat ionament
analog celui de mai sus, se demonstreaz a c a subspat iile A
2
si A
2
sunt in-
variante la T si T
. Repet and acum construct ia anterioara (consider am

restrict iile operatorilor T si T
la subspat iile A
2
si A
2
, etc), obt inem o
mult ime u
1
, u
2
, .., u
n
cu proprietat ile:
(i) u
, ,= .
(ii) u
este vector propriu pentru operatorii T si T
, 1, 2, .., n.
Consider and acum
v
=| u
|
1
u
, 1, 2, .., n,
rezult a c a mult imea v
1
, v
2
, .., v
n
este o baz a ortonormala a lui C
n
for-
mat a din vectori proprii ai operatorului T (si ai lui T
), ceea ce ncheie
demonstrat ia.
Inainte de a enunt a o prim a consecint a important a a teoremei de mai sus,

introducem o noua clasa de operatori liniari.
29.Denit ie
Fie A un subspat iun C
n
. Atunci, conform teoremei proiect iei pe un subspat iu
nchis (consecint a 10,cap.1), orice x C
n
admite o descompunere unic a
x = y + z cu y A si z A
. Consider am operatorul (liniar)

P
X
: C
n
C
n
, P
X
x = y.
Operatorul P
X
se numeste proiect ia pe subspat iul A. Este evident ca
P
2
X
= P
X
; se demonstreaza de asemenea far a dicultate c a P
X
este autoad-
junct. Un studiu aprofundat al operatorilor de proiect ie (pe un spat iu Hilbert
arbitrar) va prezentat n capitolul 5, paragraful 2.

In cele ce urmeaza vom
folosi urm atoarele proprietat i (demonstrat iile sunt imediate). Dac a A },
atunci:
(i) P
X
P
Y
= P
Y
P
X
= O.
(ii) Operatorul sum a P
X
+ P
Y
este de asemenea proiect ie, subspat iul de
proiect ie corespunz ator ind suma (direct a) a subspat iilor A si }.
30.Consecint a (formula de descompunere spectrala
pentru operatori normali)
Fie T /(C
n
) un operator normal si e
1
,
2
, ..,
m
valorile sale proprii
(distincte). Fie, pentru orice 1, 2, .., m, P
operatorul de proiect ie pe
subspat iul vectorilor proprii asociat i valorii proprii
. Atunci:
(i) P
= O, ,= .
(ii) P
1
+ P
2
+ .. + P
m
= I.
(iii) T =
1
P
1
+
2
P
2
+ .. +
m
P
m
.
Formula (iii) se numeste descompunerea spectrala a lui T; n plus, aceast a
descompunere este unica.
Demonstrat ie Prima relat ie este adev arat a deoarece, conform propo-
zit iei 24, pentru un operator normal vectorii proprii corespunz atori unor val-
ori proprii distincte sunt ortogonali. Din teorema 28, rezult a ca
exist a o baz a a lui C
n
format a din vectori proprii ai operatorului T si deci
suma (direct a) a tuturor subspat iilor de vectori proprii este C
n
; acest fapt
justic a egalitatea (ii). Pentru a demonstra formula de
descompunere spectrala, e, (ca n teorema 28(a)), T = UDU
1
, unde U
este operator unitar, iar D este operator diagonal (matricea sa n baza
canonic a are pe diagonala principal a valorile proprii ale lui T). Este evi-
dent ca D =
1
E
1
+
2
E
2
+.. +
m
E
m
, unde, E
este proiect ia pe subspat iul

vectorilor proprii ai lui D asociat i valorii proprii
; rea-
mintim c a, n baza teoremei 20(a), vectorii din baza canonic a sunt vectori
proprii pentru D. Demonstrat ia se ncheie observ and c a
P
= UE
U
1
.
L asam demonstrat ia unicit at ii ca exercit iu.
Din demonstrat ie rezulta de asemenea si formula de descompunere spectral a
a adjunctului:
T
=
m
=1
.
31.Observat ie
Deoarece operatorii autoadjunct i si operatorii unitari sunt n mod evident
operatori normali, din teorema 28 rezult a ca acesti operatori sunt diagonal-
izabili n sens geometric; propunem cititorului sa gaseasc a o demonstrat ie
direct a pentru teorema de diagonalizare a operatorilor autoadjunct i.
In nalul acestui capitol vom da cateva aplicat ii remarcabile ale teo-

remelor 28 si 30; pentru completari, recomand am [9].
32.Observat ie
Se demonstreaz a f ara dicultate urm atoarele implicat ii:
(i) Dac a T este operator autoadjunct, atunci valorile sale proprii sunt nu-
mere reale.
(ii) Dac a T este operator pozitiv, atunci valorile sale proprii sunt numere
pozitive.
(iii) Dac a T este proiector, atunci (T) 0, 1.
(iv) Dac a T este operator unitar, atunci valorile sale proprii sunt numere
complexe de modul 1.
Este remarcabil faptul c a pentru operatorii normali sunt adevarate si recipro-
cele acestor armat ii.
33.Teorema
Fie T /(C
n
) un operator normal; atunci:
(i) T este operator autoadjunct daca si numai dac a valorile sale proprii sunt
numere reale.
(ii) T este operator pozitiv daca si numai dac a valorile sale proprii sunt
numere pozitive.
(iii) T este proiector dac a si numai daca (T) 0, 1.
(iv) T este operator unitar daca si numai dac a valorile sale proprii sunt
numere complexe de modul 1.
Ment ion am ca exist a operatori (dar nu normali) care au toate valorile proprii
reale, dar nu sunt autoadjunct i, etc.
Demonstrat ie Vom demonstra numai implicat iile .
Fie, conform teoremei 30,
T =
m
=1
si T
=
m
=1
,
descompunerile spectrale ale operatorilor (normali) T si T
.
(i) Este clar c a daca
sunt numere reale, atunci T este autoadjunct.

(ii) Dac a
0, atunci pentru orice x C

n
, avem:
< Tx, x >=
m
=1
=
m
=1
=
=
m
=1
=
m
=1
| P
x |
2
0,
deci T este operator pozitiv.
(iii) Dac a (T) 0, 1, atunci operatorul T este suma unor proiect ii pe
subspat ii ortogonale, deci este el nsusi o proiect ie.
(iv) Dac a [
[ = 1, , atunci:
TT
=
m
=1
m
=1
=
m
=1
[
[
2
P
2
=
m
=1
P
= I,
ceea ce arat a ca T este operator unitar.
34.Denit ie (calcul funct ional polinomial)
Fie T /(C
n
) si e p(z) =
m
k=0
a
k
z
k
un polinom cu coecient i complecsi. O
denit ie natural a pentru valoarea lui p n T este
p(T) =
m
k=0
a
k
T
k
; n aceast a formula T
0
= I. Este usor de demonstrat c a
pentru orice doua polinoame p, q si , C, avem:
(i) (p + q) (T) = p(T) + q(T).
(ii) (pq)(T) = p(T)q(T).
Aplicat ia p p(T) se numeste calculul funct ional (polinomial) al
operatorului T. Extinderea acestei aplicat ii la alte clase de funct ii este o
problem a importanta.
Demonstr am mai ntai leg atura dintre calculul funct ional si teorema de de-
scompunere spectrala pentru operatori normali.
35.Propozit ie
Fie T /(C
n
) un operator normal si e T =
m
=1
descompunerea sa
spectral a. Atunci, pentru orice polinom p, avem:
p(T) =
m
=1
p(
)P
.
Demonstrat ie Este sucient sa demonstr am c a pentru orice k N, avem:
T
k
=
m
=1
.
Deoarece P
= O dac a ,= si P
2
= P
, rezulta:
T
2
=
_
m
=1
_
_
_
m
=1
_
_
=
m
=1
m
=1
=
m
=1
.
Egalitatea pentru k oarecare rezulta prin induct ie.
36.Denit ie (calcul funct ional)
Fie T /(C
n
) un operator normal avand descompunerea spectrala T =
m
=1
si e f o funct ie de variabila complexa al c arei domeniu de denit ie

include spectrul operatorului T.

In acest caz denim:
f(T) =
m
=1
f(
)P
.
Din propozit ia 35 rezult a c a pentru funct ii polinomiale aceasta denit ie co-
incide cu denit ia 34. Se veric a simplu urm atoarele proprietat i:
(i) (f + g) (T) = f(T) + g(T), (liniaritate),
(ii) (fg)(T) = f(T)g(T), (multiplicativitate) , C si pentru orice
funct ii f, g denite pe spectrul lui T.
S a observam ca din aceast a denit ie rezulta c a operatorul f(T) este si el
normal, iar
m
=1
f(
)P
este descompunerea sa spectral a.

De exemplu, dac a f(z) = z, atunci f(T) = T
; Fie g(z) =
1
z
. Dac a oper-
atorul T este si inversabil (deci 0 nu este n spectrul s au), atunci are sens
g(T); obt inem g(T) = T
1
.
O proprietate important a a calculului funct ional este teorema de trans-
formare a spectrului.
37. Teorema (de transformare a spectrului)
Fie T /(C
n
) un operator normal si e f o funct ie denit a pe spectrul lui
T; atunci:
(f(T)) = f() ; (T).
Vom nota n continuare mult imea din membrul drept al acestei egalit at i cu
f ((T)) .
Demonstrat ie Fie T =
m
=1
descompunerea spectrala a operatorului T;

atunci, din descompunerea spectrala f(T) =
m
=1
f(
)P
, rezult a c a valorile
proprii ale lui f(T) sunt f(
1
), f(
2
), .., f(
m
), ceea ce ncheie demonstrat ia.
O aplicat ie remarcabil a a calculului funct ional este existent a radacinii
p atrate pozitive pentru operatori pozitivi.
38.Teorema (radacina patrata)
Fie T /(C
n
) un operator pozitiv. Atunci exista un unic operator
pozitiv S /(C
n
) astfel nc at T = S
2
; operatorul S se numeste radacina
patrata pozitiva a lui T si se noteaz a cu
T.
Demonstrat ie Deoarece T este operator pozitiv, avem incluziunea: (T)
[0, ). Rezult a deci c a funct ia radical f(t) =
t este denit a pe spectrul

operatorului T; e S = f(T) =
T. Fie id(t) = t funct ia identic a. Deoarece

f
2
=id, din multiplicativitatea calculului funct ional rezulta c a S
2
=id(T) =
T.
Din teorema de transformare a spectrului rezult a ca
(
T) =
; (T) [0, ),
si deci, conform teoremei 33(ii) operatorul
T este pozitiv.
Unicitatea lui S rezult a din unicitatea formulei de descompunere spectrala;
dac a T =
m
=1
este descompunerea spectral a a lui T, atunci

S =
m
=1
_
T
este descompunerea spectral a a lui
T.
39.Consecint a
Fie A, B /(C
n
) doi operatori pozitivi; daca AB = BA, atunci produsul
AB este de asemenea pozitiv.
Pentru demonstrat ie trebuie observat ca daca A si B comut a, atunci
A si
B comut a si ei.
O aplicat ie interesant a a r adacinii p atrate este existent a unei
descompuneri analoage descompunerii polare de la numere complexe. Se
stie c a orice num ar complex nenul z se poate scrie (n mod unic) sub forma
z = ru, unde r = [z[ > 0 si [u[ = 1.
40.Teorema (descompunerea polara)
Pentru orice T /(C
n
) exist a un unic operator pozitiv P /(C
n
) si un
operator unitar (nu neap arat unic) U /(C
n
) astfel ncat T = UP. Daca
n plus operatorul T este inversabil, atunci U este unic determinat.
Demonstrat ie Vom face mai ntai demonstrat ia n ipoteza c a T este in-
versabil, apoi vom trata cazul general. Fie P =
T si e
V = PT
1
; atunci, daca not am U = V
1
, obt inem T = UP, unde P este
un operator pozitiv. Mai avem de aratat c a U este unitar. Pentru aceasta
ar atam c a V este unitar; deoarece V
= (T
)
1
P, rezulta:
V
V = (T
)
1
PPT
1
= (T
)
1
T
TT
1
= I,
si deci V este unitar. Pentru a demonstra unicitatea lui P, s a presupunem
c a UP = T = U
o
P
o
este o alta descompunere polar a a lui T. Din egalitatea
UP = U
o
P
o
, prin trecere la adjunct i rezulta PU
= P
o
U
o
si deci:
P
2
= PU
UP = P
o
U
o
U
o
P
o
= P
2
o
.
Deoarece rad acina p atrat a pozitiv a este unica, rezulta ca P = P
o
. Pentru a
demonstra unicitatea lui U s a observ am c a dac a T este inversabil atunci si
P = U
1
T este inversabil si deci din egalitatea UP = U
o
P obt inem U = U
o
.
Consider am acum cazul general; operatorul P se construieste la fel: P =
T. Construim acum U; pentru aceasta, sa observ am c a pentru orice

x C
n
, avem:
| Px |
2
=< Px, Px >==< T
Tx, x >=| Tx |
2
.
Denim operatorul U mai ntai pe subspat iul Im(P) prin
U(Px) = Tx, x C
n
. Denit ia este corecta, n sensul ca dac a
Px
1
= Px
2
, atunci Tx
1
= Tx
2
; pentru aceasta folosim egalitatea demon-
strat a mai sus:
0 =| P(x
1
x
2
) |=| T(x
1
x
2
) | .
Tot din egalitatea | Px |=| Tx |, rezulta ca U : Im(P) Im(T) este o
izometrie:
| U(Px) |=| Tx |=| Px |, x C
n
.
De aici rezult a ca subspat iile Im(P) si Im(T) au aceeasi dimensiune
(ind izomorfe) si deci si ortogonalele lor au dimensiuni egale; e
W : (Im(P))
(Im(T))
o izometrie liniar a arbitrar a (exist a, deoarece cele doua subspat ii sunt izomorfe).
Prelungim U pe ntregul C
n
, pun and U = W pe (Im(P))
. Rezulta deci ca
U este o izometrie pe C
n
, adica
| Ux |=| x |, x C
n
.
Conform observat iei 19 rezult a ca U este operator unitar; egalitatea UP = T
este de asemenea vericat a si deci demonstrat ia este complet a.
Variante innit dimensionale ale rezultatelor de mai sus vor studiate n
capitolul 5.
O consecint a a teoremei de descompunere polar a este si urm atoarea for-
mul a de schimbare de variabila pentru masura Lebesgue.
41.Teorema
Fie m asura Lebesgue n R
n
, e T /(R
n
) un operator inversabil si e
det(T) determinantul matricei operatorului T (ntr-o baz a arbitrar a xat a).
Atunci, pentru orice mult ime masurabil a Lebesgue E, avem:
(T(E)) = [ det(T)[(E).
Demonstrat ie Fie / familia mult imilor masurabile Lebesgue n R
n
. Este
evident c a aplicat ia T : /[0, ] este o m asura invariant a la translat ii;
din teorema de unicitate a masurii Lebesgue n R
n
([3],p.325), rezult a c a
exist a o constant a c(T) > 0 astfel nc at
( T) (E) = c(T)(E), E /.
Fie D p atratul unitate din R
n
, adica
D = (x
1
, x
2
, ..x
n
) R
n
; x
j
[0, 1], 1 j n.
Atunci, deoarece (D) = 1, rezulta c(T) = (T(D)). Vom demonstra n
continuare ca c(T) = [ det(T)[. Pentru aceasta, e S /(R
n
); pentru orice
E /, avem:
c(TS)(E) = ( TS) (E) = (T(S(E))) =
= c(T)(S(E)) = c(T)c(S)(E),
deci am demonstrat egalitatea
c(TS) = c(T)c(S), T, S /(R
n
).
Propunem ca exercit iu egalitatea c(W) = 1, pentru orice operator unitar
W. Operatorul T ind inversabil, conform teoremei 41 el admite o unica
descompunere polar a T = UA, unde U este operator unitar, iar A este
operator pozitiv si inversabil. Operatorul A ind pozitiv, el este si normal,
deci este diagonalizabil; ca urmare, exista V /(R
n
) un
operator unitar astfel nc at operatorul V
1
AV este diagonal. Rezult a deci
(cf.teoremei 20) c a vectorii bazei canonice sunt vectori proprii pentru V
1
AV ,
adic a:
V
1
AV e
i
=
i
e
i
, 1 i n,
unde,
1
,
2
, ..,
n
sunt valorile proprii (strict pozitive) ale lui A, iar e
1
, e
2
, .., e
n
este baza canonica din R

n
. Fie
D
= (x
1
, x
2
, .., x
n
) R
n
; 0 x
i

i
, i = 1, 2, .., n.
Atunci, din relat ia (V
1
AV ) (D) = D
, obt inem:
c(A) = c(V
1
)c(A)c(V ) = c(V
1
AV ) = c(V
1
AV )(D) =
=
_
V
1
AV (D)
_
= (D
) =
n
i=1
i
.
Rezult a: c(T) = c(U)c(A) = c(A) =
n
i=1
i
= det(A). Pentru orice mult ime
m asurabila Lebesgue E, avem:
(T(E)) = c(T)(E) = c(U)c(A)(E) = c(A)(E) =
= det(A)(E) = [ det(U)[ det(A)(E) = [ det(T)[(E).
Capitolul 3
Teoreme fundamentale de
analiza funct ionala
3.1 Operatori liniari si continui
pe spat ii normate
1.Denit ie
Fie (X, | |) si (Y, | |) doua spat ii normate (complexe). Reamintim ca
un operator T : X Y se numeste liniar dac a
T(x + y) = T(x) + T(y) , , C, x, y X.
Operatorul T se numeste continuu n punctul x
o
X dac a pentru orice
> 0 exista > 0 astfel ncat pentru orice x X cu proprietatea | xx
o
|<
, s a avem | Tx Tx
o
|< , sau, ntr-o formulare echivalenta (cu siruri),
dac a (x
n
)
n
X cu proprietatea lim
n
x
n
= x
o
, rezulta lim
n
Tx
n
= Tx
o
.
Operatorul T se numeste continuu dac a este continuu n orice punct. Vom
nota mult imea operatorilor liniari si continui de la X n Y cu /(X, Y ).
Dac a X = Y , vom nota aceast a mult ime cu /(X).

In capitolul 2 am stu-
diat cazul X = C
n
. Conform teoremei 13,cap.2, orice operator liniar pe C
n
este continuu. Pe spat ii normate innit dimensionale, exista operatori liniari
care nu sunt continui (a se vedea, de exemplu observat ia 42 din acest capitol).
2.Observat ie
Mult imea /(X, Y ) se poate organiza ca spat iu vectorial cu operat iile uzuale:
(T + S)(x) = Tx + Sx si (T)x = Tx, pentru orice operatori T, S /(X)
si pentru orice x X, C.
Vom nota cu O operatorul nul si cu T opusul lui T.
47
48 CAPITOLUL 3. TEOREME FUNDAMENTALE
3.Propozit ie
Fie (X, | |) si (Y, | |) dou a spat ii normate si e T : X Y un operator
liniar. Urm atoarele armat ii sunt echivalente:
(a) T este continuu n 0.
(b) T este continuu.
(c) Exist a M > 0 astfel nc at | Tx | M | x | , x X.
(d) Pentru orice submult ime m arginit a A X, submult imea T(A) Y este
de asemenea m arginit a.
Demonstrat ie Implicat ia (a) (b) o propunem ca exercit iu.
(b) (c). Din continuitatea lui T n 0, (si T(0) = 0), rezult a c a pentru
orice > 0, exist a > 0 astfel nc at | Ty | , y X cu proprietatea
| y | . Fie x X; atunci, scriind inegalitatea de mai sus pentru = 1 si
y = | x |
1
x, obt inem | Tx |
1
| x |.
Implicat ia (c) (d) este si ea evident a.
(d) (a). Fie > 0 si e > 0 astfel ncat |

x | 1. Din ipoteza (d)

rezult a | T(
x) | ; n concluzie, dac a | x |

, rezulta ca | Tx | , ceea
ce arata c a T este continuu n origine.
4.Denit ie
Pentru orice T /(X, Y ), denim:
| T |= infM > 0 ; | Tx | M | x | , x X;
| T |
1
= sup| Tx | ; x X si | x |= 1;
| T |
2
= sup| Tx | ; x X si | x | 1.
S a observ am c a buna denit ie a lui | | este asigurata de punctul (c) din
propozit ia anterioara. Facem de asemenea precizarea c a notat iile | T |
1
si
| T |
2
vor folosite numai n cursul demonstrat iei lemei urm atoare.
5.Lema
(a) Pentru orice T /(X, Y ), avem | T |=| T |
1
=| T |
2
.
(b) Aplicat ia T | T | este o norm a pe spat iul vectorial /(X, Y ).
Demonstrat ie (a) Demonstr am mai nt ai inegalitatea:
| Tx || T | | x | , x X. (3.1)
Fie T = M > 0 ; | Tx | M | x | , x X. Deoarece | T |=
= inf T, rezult a ca exist a un sir M
n
T astfel nc at | T |= lim
n
M
n
si
| T(x) | M
n
| x |. Din aceste dou a relat ii, rezult a, pentru n , inegal-
itatea (3.1). Folosind acum (3.1), obt inem:
3.1. OPERATORI PE SPAT II NORMATE 49
| T |
2
= sup| Tx | ; x X si | x | 1
sup| T || x | ; x Xsi | x | 1 =| T |,
si deci am demonstrat :
| T |
2
| T | . (3.2)
Pentru orice x X , x ,= 0, vectorul u =| x |
1
x are norma 1 si deci:
1
| x |
| Tx |=| Tu | sup| Ty | ; y X si | y |= 1 =| T |
1
,
si deci am demonstrat inegalitatea:
| Tx || T |
1
| x |, (3.3)
pentru orice x X; (pentru x = 0, (3.3) este evident a). Din (3.3) rezult a c a
| T |
1
T si deci din denit ia lui | T | , rezulta:
| T |
1
| T | . (3.4)
Cum inegalitatea | T |
1
| T |
2
este evident a, din (3.2) si (3.4) rezult a egal-
itatea de la punctul (a).
(b) Dac a | T |= 0, atunci Tu = 0 , u X cu proprietatea | u |= 1; e
x X, oarecare. Atunci u =| x |
1
x are norm a 1 si deci Tu=0, adica
Tx = 0 si deci T = O. Celelalte 2 propriet at i ale normei rezulta din pro-
priet at ile corespunzatoare ale normelor din X si Y .
6.Denit ie
Din Lema anterioar a rezulta ca /(X, Y ) poate organizat ca spat iu normat
cu norma din denit ia 3. Atunci c and nu se va specica n mod explicit
contrariul, pe spat iul /(X, Y ) se va subnt elege topologia denita de aceasta
norm a.
7.Teorema
Fie (X, | |) si (Y, | |) spat ii normate. Dac a Y este complet, atunci /(X, Y )
este spat iu Banach.
Demonstrat ie Fie T
n
un sir Cauchy n /(X, Y ), deci pentru orice > 0,
exist a n
N astfel nc at
| T
n
T
m
|< , n, m n
. (3.5)
Din inegalitatea (3.1), aplicata operatorului T
n
T
m
si din (3.5), rezulta:
| T
n
x T
m
x |< | x | , n, m n
, x X. (3.6)
Din inegalitatea (3.6) rezulta c a pentru orice x X sirul (T
n
x)
nN
este
sir Cauchy n spat iul Y , care, conform ipotezei, este complet. Fie deci
Tx = lim
n
T
n
x , pentru orice x X. Liniaritatea operatorului T astfel
denit este imediata. Demonstram acum continuitatea lui T. Din inegali-
tatea (3.6), pentru m rezult a:
| T
n
x Tx | | x |, x X, n n
. (3.7)
Din propozit ia 3 (bc) si din inegalitatea (3.7) rezult a ca operatorul T
n
T
este continuu si deci T = T
n
(T
n
T) /(X, Y ). Tot din (3.7) si din
denit ia normei n /(X, Y ) rezult a c a | T
n
T | , n N, ceea ce arat a
c a sirul T
n
este convergent la T.
8.Denit ie
Fie X un spat iu normat. Orice aplicat ie f : X C se numeste funct ional a
(pe spat iul X). Mult imea funct ionalelor liniare si continue se noteaz a cu
X
si se numeste dualul lui X. Deoarece spat iul C este complet, din teo-
rema precedenta (pentru Y = C) rezult a c a X
este spat iu Banach. Evident,

aceeasi construct ie i se poate aplica si spat iului X
; se obt ine spat iul Banach

X
, (numit al doilea dual al lui X, sau bidualul). Daca x X, atunci

aplicat ia
x
: X
C ,
x
(f) = f(x), este n X
si |
x
|=| x |, ([4],p.120).
In felul acesta, orice spat iu Banach X este izomorf (n mod canonic) cu
un subspat iu din X
. Dac a n plus aplicat ia X x

x
X
, este un
izomorsm de spat ii Banach, atunci X se numeste spat iu reexiv (n gen-
eral aceasta aplicat ie nu este surjectiva).
9.Observat ie
Din teorema lui Riesz de reprezentare a funct ionalelor liniare si continue
pe un spat iu Hilbert H, rezult a ca daca f H
, f(x) =< x, y
f
>, atunci
| f |=| y
f
| si deci aplicat ia F : H
H , F(f) = y
f
este o biject ie cu
propriet at ile : F(f +g) = F(f) +F(g) , F(f) = F(f) si | F(f) |=| f |;
este simplu de observat c a H
se poate organiza ca spat iu Hilbert cu pro-

dusul scalar < f, g >= < F(f), F(g) >. Desi F nu este un izomorsm de
spat ii Hilbert (decat n cazul n care corpul scalarilor este R), n majoritatea
situat iilor este convenabila identicarea lui H
cu H. O alt a consecint a ime-

diat a a teoremei lui Riesz este faptul c a orice spat iu Hilbert este reexiv,
([4],p.166). Nu exista o teorem a de reprezentare a funct ionalelor liniare si
continue pe un spat iu Banach arbitrar; d am n continuare caracteriz arile
dualelor unor spat ii Banach uzuale.
10.Exemplu
(i) Fie
(Z), (a se vedea exemplele 4(ii) si (iii) din capitolul 1);

atunci aplicat ia
f
:
1
(Z) C, f
(x) =
nZ
(n)x(n)
este o functionala liniara si continu a pe spat iul
1
(Z) cu proprietatea
| f
|=| |
.
Reciproc, pentru orice funct ional a liniara si continu a f pe spat iul
1
(Z),
exist a
(Z) astfel nc at f = f
.
Demonstrat ie Fie
(Z) si e f
ca n enunt ; este evident c a f
este
liniar a. Continuitatea sa rezulta din inegalitatea:
[f
(x)[ = [
nZ
(n)x(n)[
_
nZ
[x(n)[
_
sup
nZ
[(n)[, x
1
(Z).
Tot de aici rezulta si inegalitatea | f
|| |
. Demonstr am acum ine-

galitatea invers a. Pentru aceasta, e
k

1
(Z) denit prin:
k
(n) =
_
1 dac a n = k
0 dac a n ,= k
Evident, |
k
|
1
1, si deci
| f
|= sup[f
(y) ; | y |
1
1 [f
(
k
)[ = [(k)[.
Lu and acum supremumul dup a k, rezulta | f
|| |
.
Demonstr am acum armat ia reciproca; e f o funct ional a liniara si continu a
pe spat iul
1
(Z) si e
k
denit mai sus.
Pentru orice x
1
(Z), e seria (de elemente din
1
(Z)),

kZ
x(k)
k
. Este
usor de aratat ca aceast a serie converge n spat iul
1
(Z) la sirul x, deci
x =
kZ
x(k)
k
.
Rezult a deci (folosind liniaritatea si continuitatea lui f):
f(x) =
kZ
x(k)f(
k
), x
1
(Z).
Denim sirul (k) = f(
k
), k Z; rezult a c a | |
| f | (deci este
m arginit) si f = f
In mod analog se poate identica si dualul spat iului

1
(N) cu
(N).
Prezent am n continuare, fara demonstrat ii, (ele pot g asite n [4],p.111),
caracteriz arile dualelor altor spat ii Banach uzuale.
(ii) Dualul spat iului
p
(Z)
Fie p > 1 si e q > 1 astfel nc at
1
p
+
1
q
= 1. Dac a
q
(Z), atunci aplicat ia
f
:
p
(Z) C, f
(x) =
nZ
(n)x(n),
este o funct ionala liniar a si continua cu proprietatea | f |=| |
q
.
Reciproc, pentru orice funct ionala liniar a si continu a f pe spat iul
p
(Z), ex-
ist a
q
(Z) astfel nc at f = f
.
(iii) Dualul spat iului L
1
(, )
Fie (, ) un spat iu cu masur a -nit a, adica exista o partit ie cel mult
num arabil a a lui , formata din mult imi masurabile A
n
nN
astfel nc at
(A
n
) < , n N.
Dac a L
(, ), (a se vedea exemplele 4(i) si (vi), capitolul 1), atunci

funct ionala
F
: L
1
(, ) C, F
(f) =
_
(t)f(t)d(t),
este o funct ionala liniar a si continua cu proprietatea | F
|=| |
.
Reciproc, pentru orice funct ional a liniar a si continu a F pe spat iul L
1
(, ),
exist a si este unic L
(, ) astfel nc at F = F
.
(iv) Dualul spat iului L
p
(, )
Fie p > 1 si q > 1 astfel nc at
1
p
+
1
q
= 1.
Dac a L
q
(, ), atunci funct ionala
F
: L
p
(, ) C, F
(f) =
_
(t)f(t)d(t),
este o funct inala liniar a si continua cu proprietatea | F
|=| |
q
.
Reciproc, pentru orice funct ionala liniar a si continua F pe spat iul L
p
(, ),
exist a si este unic L
q
(, ) astfel nc at F = F
.
11.Observat ie
Convergent an spat iul normat /(X, Y ) se numeste convergent a uniforma.
Pe mult imea /(X, Y ) se mai pot deni si alte tipuri de convergent a; spunem
c a sirul de operatori T
n
/(X, Y ) converge punctual (sau tare-operatorial)
la T /(X, Y ) daca
lim
n
T
n
x = Tx , x X;
spunem ca sirul T
n
/(X, Y ) converge slab-operatorial la
operatorul T /(X, Y ) daca
lim
n
f(T
n
x) = f(Tx) , x X , f X
.
L asam ca exercit iu cititorului armat iile: convergent a uniforma o implic a pe
cea punctuala, iar aceasta pe cea slaba, reciprocele ind, n general, false.
12.Denit ie
Fie X, Y, Z trei spat ii normate si e T /(X, Y ) si S /(Y, Z). Operatorul
ST /(X, Z), denit prin (ST)(x) = S(Tx) se numeste produsul opera-
torilor S si T. Sa mai observam c a din inegalit at ile :
| STx || S | | Tx || S | | T | | x | , x X,
rezult a | ST || S | | T |. S a consider am acum un operator T /(X). El
se numeste inversabil dac a exist a un alt operator T
1
/(X) astfel nc at
TT
1
= T
1
T = I, unde, I este operatorul identic, adica Ix = x , x X.
Este simplu de observat c a daca T este bijectiv, atunci T
1
este liniar; n
general nsa, operatorul T
1
nu este continuu; dac a X = C
n
este un spat iu
nit dimensional, atunci T
1
este continuu n virtutea faptului ca pe spat ii
nit dimensionale orice aplicat ie liniar a este si continu a, rezultat demonstrat
n teorema 13,cap.2. Un rezultat fundamental n aceast a direct ie este teo-
rema aplicat iei deschise (pe care o vom demonstra n paragraful 4 al acestui
capitol). Prezent am n continuare dou a rezultate referitoare la inversabili-
tatea operatorilor liniari si continui.
13.Propozit ie
Fie X, Y dou a spat ii normate si e T /(X, Y ). Dac a T este bijectiv, atunci
urm atoarele armat ii sunt echivalente:
(a) T
1
este operator continuu.
(b) Exist a m > 0 astfel ncat | Tx | m | x | , x X. In acest caz, are
loc inegalitatea | T
1
| m
1
.
Un operator arbitrar (nu neaparat bijectiv) care satisface condit ia (b) se
numeste marginit inferior. Este evident ca un operator m arginit inferior
este injectiv.
Demonstrat ie (a)(b) Dac a T
1
este operator continuu, atunci, conform
propozit iei 3, exista M > 0 astfel nc at | T
1
y | M | y |,
y Y . Not and x = T
1
y X, rezulta | x | M | Tx | , x X si deci
lu and m = M
1
relat ia (b) este vericat a.
(b) (a) Fie x X si e y = Tx; din ipotez a avem:
| T
1
y |=| x |
1
m
| Tx |=
1
m
| y |,
deci conform propozit iei 3 operatorul T
1
este continuu si avem
| T
1
| m
1
.
14.Propozit ie
Fie X un spat iu Banach si e T /(X). Urmatoarele armat ii sunt echiva-
lente:
(a) T este inversabil;
(b) T este m arginit inferior si subspat iul Im(T) = Tx ; x X este dens
n X.
Demonstrat ie (a) (b) Dac a T este inversabil, atunci T este surjectiv,
deci Im(T) = X. Pentru orice x X, avem:
| Tx |
1
| T
1
|
| T
1
Tx |=
1
| T
1
|
| x |,
si deci T este marginit inferior. S a observ am de asemenea c a din inegalitatea
de mai sus rezult a si | T
1
|| T |
1
.
(b) (a) Fie, conform ipotezei, m > 0 astfel nc at
| Tx | m | x | , x X si e (Tx
n
)
n
Im(T) un sir Cauchy. Din ine-
galitatea anterioara rezulta ca pentru orice n, m N avem: | x
n
x
m
|
m
1
| Tx
n
Tx
m
|, si deci (x
n
)
n
este sir Cauchy n X care este complet.
Fie deci x = lim
n
x
n
. Din continuitatea lui T rezult a lim
n
Tx
n
= Tx, ceea
ce arat a c a Im(T) este subspat iu nchis n X. Cum din ipotez a Im(T) este
dens, rezulta c a T este surjectiv, deci T este bijectiv. Continuitatea lui T
1
rezult a acum din propozit ia 13.
3.2 Teorema Hahn-Banach
15.Denit ie
Fie X un spat iu vectorial real sau complex. O funct ionala p : X R se
numeste subliniara dac a p(x + y) p(x) + p(y) si p(x) = p(x), pentru
orice x, y X si 0. Din denit ie rezult a imediat proprietat ile p(0) = 0
si p(x) p(x) , x X.
3.2. TEOREMA HAHN-BANACH 55
In demonstrat ia teoremei principale din acest paragraf (teorema Hahn-Banach)

vom folosi lema lui Zorn, pe care o reamintim n continuare.
16.Lema lui Zorn
Fie (/, ) o mult ime (part ial) ordonat a. O submult ime B / se numeste
total ordonata dac a a, b B, atunci a b sau b a. Se numeste majo-
rant al mult imii B orice element c / astfel nc at
a c , a B. Spunem c a m / este un element maximal al lui / dac a
pentru orice x / cu proprietatea m x, rezult a x = m. Mult imea / se
numeste inductiv ordonata dac a orice submult ime total ordonat a a lui /
admite majorant i.
Lema lui Zorn arm a c a orice mult ime nevida inductiv ordonat a admite
un element maximal; [2],p.3; [4],p.8.
18.Teorema Hahn-Banach
Fie X un spat iu vectorial real si e p o funct ional a subliniara pe X. Fie Y
un subspat iu n X si e g : Y R, o funct ionala liniar a cu proprietatea
g(x) p(x) , x Y . Atunci exist a f : X R, o funct ional a liniara cu
propriet at ile: f(x) = g(x) , x Y si
f(x) p(x) , x X.
Se spune c a f prelungeste pe g la ntreg spat iul cu pastrarea inegalitat ii
f(x) p(x), x X.
Demonstrat ie

In cele ce urmeaz a, dac a h este o funct ional a liniar a, vom
nota cu D(h) subspatiul din X pe care este ea denit a. Notat ia g _ h va
nsemna ca h este o funct ionala liniar a cu propriet at ile
D(h) Y , h(y) = g(y), y Y si h(x) p(x) , x D(h). Fie:
/ = h : D(h) R; g _ h.
Mult imea / este nevida deoarece l cont ine pe g. Se demonstreaza far a di-
cultate c a / este inductiv ordonat a; e f elementul maximal dat de Lema
lui Zorn. Demonstrat ia se ncheie dac a D(f) = X. Presupunem prin absurd
c a exist a a X D(f). Construim funct ionala
h : D(h) = D(f) + aR R, h(x + at) = f(x) + t, unde, este o con-
stant a real a neprecizat a nc a. Vom demonstra ca putem alege astfel ncat
h /, ceea ce ar constitui o contradict ie cu maximalitatea lui f (incluzi-
unea D(h) D(f) este, n mod evident, strict a). Relat ia pe care trebuie sa
o satisfaca pentru ca h / este:
f(x) + t p(x + t) , x D(f), t R,
sau, echivalent
f(x) p(x a) p(x + a) f(x), (3.8)
pentru orice x D(f). Din ipotez a, pentru orice x, y D(f) avem:
f(x) + f(y) p(x + y) p(x + a) + p(y a),
deci pentru orice x, y D(f),avem:
f(y) p(y a) p(x + a) f(x),
ceea ce arat a ca exist a R cu proprietatea (3.8).
19.Corolar
Fie X un spat iu vectorial real si p o funct ionala subliniar a pe X. Atunci, pen-
tru orice x
o
X exist a o funct ional a liniara f pe X astfel nc at f(x
o
) = p(x
o
)
si f(x) p(x) , x X.
Pentru demonstrat ie, se aplica teorema Hahn-Banach pentru
Y = x
o
; R si g(x
o
) = p(x
o
).
O problema important a de geometrie n a c arei rezolvare teorema Hahn-
Banach este un instrument esent ial este separarea submult imilor nevide, con-
vexe si disjuncte dintr-un spat iu normat.
20.Denit ie
Fie (X, | | ) un spat iu normat (real) si e f : X R o funct ionala liniara
neidentic nul a. Pentru orice R, mult imea:
Y (f, ) = x X ; f(x) =
se numeste hiperplanul de ecuat ie f = .
Propunem ca exercit iu armat ia: hiperplanul Y (f, ) este submult ime
nchis a n X dac a si numai dac a funct ionala f este continu a.
Fie A si B dou a submult imi nevide n X. Spunem ca hiperplanul Y (f, )
separa nestrict A de B dac a:
f(x) , x A si f(x) , x B.
Spunem ca hiperplanul Y (f, ) separa strict A de B dac a exist a > 0
astfel nc at:
f(x) , x A si f(x) + , x B.
Din punct de vedere geometric, separarea nseamna ca A si B se g asesc de
o parte si de alta a lui Y (f, ).
Y (f, )
A
B
21.Teorema
Fie X un spat iu normat (real) si e A X si B X dou a submult imi
nevide, convexe si disjuncte.
(a) Dac a A este submult ime deschis a, atunci exist a o funct ional a liniara si
continua f pe X si R astfel nc at hiperplanul (nchis) Y (f, ) separa
nestrict A de B.
(b) Dac a A este submult ime nchisa si B este compact a, atunci exist a o
funct ional a liniar a si continu a f pe X si R astfel nc at hiperplanul
(nchis) Y (f, ) separa strict A de B.
Demonstrat ie (a) Vom face demonstrat ia n trei etape.
Etapa I. Fie K X o submult ime convexa astfel nc at 0 K. Atunci
aplicat ia:
p : X R, p(x) = infa > 0 ; a
1
x K,
este o funct ionala subliniara pe X astfel nc at exista M > 0 cu proprietatea
0 p(x) M | x |, x X.

In plus, are loc egalitatea:
K = x X ; p(x) < 1.
Pentru orice > 0, vom nota cu B(0, ) bila deschisa de centru 0 si raza
din X. Fie r > 0 astfel nc at B(0, r) K; este evident ca p(x) r
1
|
x |, x X, deci putem lua M = r
1
. Faptul ca p(tx) = tp(x), x
X, t > 0, este evident. Demonstr am acum prin dubl a incluziune egalitatea
K = x X ; p(x) < 1. Dac a x K, atunci, (deoarece K este mult ime
deschis a), exista > 0 (sucient de mic) astfel ncat (1 + )x K, deci
p(x) (1 + )
1
< 1. Invers, dac a p(x) < 1, atunci exist a t (0, 1) astfel
ncat t
1
x K, deci x = t(t
1
x) + (1 t)0 K.
Demonstr am acum proprietatea p(x + y) p(x) + p(y), x, y X.
Fie x, y X si > 0. Din egalitatea K = x X ; p(x) < 1, rezulta:
x
p(x) +
K si
y
p(y) +
K,
si deci, deoarece K este convex a, rezulta:
tx
p(x) +
+
(1 t)y
p(y) +
K, t [0, 1].
In particular, pentru t = (p(x) + p(y) + 2)

1
(p(x) + ), obt inem:
x + y
p(x) + p(y) + 2
K,
si deci p(x+y) < p(x) +p(y) +2, ceea ce ncheie demonstrat ia primei etape.
Etapa a II-a Fie K X o submult ime nevid a, convex a si deschisa si e
x
o
X astfel nc at x
o
, K. Atunci exist a o funct ional a liniara si continu a
f : X R, astfel ncat f(x) < f(x
o
), x K.

In particular, hiperplanul
(nchis) Y (f, f(x
o
)) separa nestrict x
o
de K.
Putem presupune, f ara a restrange generalitatea c a 0 K (f acand eventual
o translat ie). Fie p funct ionala subliniar a introdus a n etapa I, adica p(x) =
infa > 0 ; a
1
x K. Consideram subspat iul vectorial generat de x
o
:
1 = tx
o
; t R. Fie g : 1 R, g(tx
o
) = t. Este evident c a g este o
funct ional a liniara si ca ea veric a inegalitatea
g(x) p(x), x 1. Conform teoremei Hahn-Banach, exist a o
funct ional a liniara f : X R astfel nc at
f(x) = g(x), x 1 si f(x) p(x), x X.
Din etapa I, avem ca f(x) p(x) M | x |, x X, deci f este continu a.
De asemenea, f(x
o
) = 1 si deci, folosind egalitatea (demonstrat a n etapa I)
K = x X ; p(x) < 1, rezulta f(x) < 1, x K.
Etapa a III-a Demonstr am acum enunt ul teoremei. Fie A si B ca n
enunt si e K = x y ; x A, y B. Este simplu de aratat c a mult imea
K este convexa si deschis a si 0 , K. Conform celor demonstrate n etapa
a II-a, (pentru x
o
= 0), exist a o funct ional a liniar a si continua f : X R,
astfel nc at f(u) < 0, u K, adica:
f(x) < f(y), x A, y B.
De aici rezult a ca exist a R astfel nc at
sup
xA
f(x) inf
yB
f(y),
ceea ce arat a ca hiperplanul (nchis) Y (f, ) separa nestrict A de B.
(b) Fie A si B ca n enunt si e > 0, sucient de mic, astfel ncat mult imile:
A
= A + B(0, ) si B
= B + B(0, )
s a e disjuncte si deschise. Cum A
si B
sunt si nevide si convexe, din (a)

rezult a c a exista un hiperplan Y (f, ) care separ a nestrict A
de B
, adica:
f(x + u) f(y + u), x A, y B, u B(0, 1).
Deoarece f(z) | f |, z B(0, 1), rezulta:
f(x) + | f | f(y) | f |, x A, y B,
ceea ce arata ca hiperplanul Y (f, ) separ a strict A de B ntruc at f nu este
identic nul a.
In ncheiere, ment ion am ca n R

n
dou a mult imi nevide, disjuncte si con-
vexe se pot separa nestrictntotdeauna (f ara alte ipoteze suplimentare):[16],p.211.
Pentru complet ari n legatura cu acest subiect, recomand am [2],p.4.
Revenim acum la problema prelungirii funct ionalelor liniare si studiem
cazul spat iilor vectoriale complexe.
22.Observat ie
Dac a X este un spat iu vectorial complex si p este o seminorm a pe X, atunci p
este si funct ionala subliniar a; n plus, urm atoarele relat ii se veric a imediat:
p(x) = p(x) si [p(x) p(y)[ p(x y).
Demonstr am n continuare teorema Hahn-Banach pentru spat ii vectoriale
complexe.
23.Teorema
Fie X un spat iu vectorial complex, p o seminorm a pe X si Y X un
subspat iu vectorial. Atunci, pentru orice funct ionala liniara g : Y C
astfel nc at [g(x)[ p(x) , x Y , exista o funct ional a liniar a
f : X C cu proprietat ile:
f(x) = g(x) , x Y si [f(x)[ p(x) , x X.
Demonstrat ie Fie g : Y C ca n enunt si e g
1
, g
2
: Y R, funct ionale
liniare reale astfel nc at g(x) = g
1
(x) +ig
2
(x). Atunci, explicitand egalitatea
g(ix) = ig(x), obt inem g
1
(ix) = g
2
(x), deci g(x) = g
1
(x) ig
1
(x).

In plus,
din ipoteza rezult a [g
1
(x)[ p(x) ,
x Y . Aplic and teorema Hahn-Banach (cazul real) funct ionalei reale g
1
rezult a c a exista f
1
: X R funct ional a liniar a real a astfel ncat f
1
(x) =
g
1
(x) , x Y si f
1
(x) p(x) , x X.
Denim f : X C , f(x) = f
1
(x) if
1
(ix); se demonstreaz a prin calcul
direct ca f satisface concluzia teoremei.
Prezent am n continuare cateva consecint e (pe spat ii normate) ale teoremei
Hahn-Banach.
24.Corolar
Fie (X, | |) un spat iu normat complex si e Y X un subspat iu. Atunci,
pentru orice funct ional a liniar a si continu a g : Y C exist a f X
astfel
ncat
f(x) = g(x) , x Y si | f |= sup[g(x)[ ; x Y , | x | 1.
Demonstrat ie Fie m = sup[g(x)[ ; x Y , | x | 1 si e
p : X R, p(x) = m | x |. Aplic and teorema Hahn-Banach funct ionalei g
si seminormei p, demonstrat ia se ncheie.
25.Corolar
Fie (X, | |) un spat iu normat. Atunci, pentru orice x
o
X exist a f
o
X
astfel nc at:
| f
o
|=| x
o
| si f
o
(x
o
) =| x
o
|
2
.
In particular, dac a f(x

o
) = 0 , f X
, atunci x
o
= 0.
Demonstrat ie Se aplica corolarul precedent pentru
Y = x
o
; C si g(x
o
) = | x
o
|
2
.
26.Corolar
Fie (X, | |) un spat iu normat. Atunci, pentru orice x X, are loc egalitatea:
| x |= sup [f(x)[ ; f X
si | f |= 1.
In plus, exist a f
x
X
astfel nc at | x |= [f
x
(x)[.
In particular, dac a X = (H, <, >) este un spat iu Hilbert, atunci, din teorema
lui Riesz (teorema 13,cap.1), rezult a egalitatea:
| x |= sup[ < x, y > [ ; y H, | y |= 1.
Demonstrat ie Fie x X si e f X
astfel nc at | f |= 1.
Din inegalitatea [f(x)[ | f || x |=| x |, rezulta
| x | sup [f(x)[ ; f X
si | f |= 1.
Din corolarul 25, rezulta existent a unei funct ionale h
x
X
astfel ncat
| h
x
|=| x | si h
x
(x) =| x |
2
; e f
x
=| x |
1
h
x
. Atunci | f
x
|= 1 si
f
x
(x) =| x |, ceea ce ncheie demonstrat ia.
27.Observat ie
Din corolarul 26 rezult a ca daca X, Y sunt spat ii normate si
T /(X, Y ), atunci :
| T |= sup [g(Tx)[ ; x X , | x | 1 , g Y
, | g | 1.
In particular, dac a X = Y = (H, <, >) este un spat iu Hilbert, atunci, din
teorema lui Riesz, rezult a egalitatea:
| T |= sup[ < Tx, y > [ ; x, y H, | x | 1, | y | 1.
28.Corolar
Fie X un spat iu normat si e Y X un subspatiu care nu este dens n X,
adic a Y ,= X. Atunci exist a o funct ional a neidentic nula f X
astfel nc at
f(x) = 0 , x Y .
Demonstrat ie Vom face demonstrat ia pentru cazul real. Consideram ca
funct ional a subliniara distant a la subspat iul Y : p(x) = dist(x, Y ) =
= inf | x y | ; y Y . Evident, p(x) = 0 x Y . Fie x
o
X Y ;
conform corolarului 19, exista f X
astfel nc at f(x
o
) = p(x
o
) si f(x)
p(x) , x X, ceea ce ncheie demonstrat ia.
Denim n continuare adjunctul unui operator liniar si continuu ntre dou a
spat ii Banach.
29.Teorema
Fie X, Y spat ii normate. Pentru orice T /(X, Y ) exist a si este unic T
/(Y
, X
) astfel nc at g(Tx) = (T
g)(x) , x X , g Y
In plus, are loc egalitatea | T
|=| T |.
In particular, dac a X = Y = (H, <, >) este un spat iu Hilbert, atunci, din
teorema lui Riesz, rezult a egalitatea:
< Tx, y >=< x, T
y >, x, y H.
Demonstrat ie Fie T /(X, Y ) ; denim T
: Y
, T
g = g T.
Pentru orice x X, avem (T
g)(x) = g(Tx), ceea ce arata c a T
este unic.
Liniaritatea este imediata. Conform observat iei 27, avem:
| T |= sup [(T
g)(x)[ ; x X , | x | 1 , g Y
, | g | 1 =
= sup| T
g | ; g Y
, | g | 1 =| T
| .
30.Denit ie
Fie X, Y spat ii normate si e T /(X, Y ). Operatorul T
/(Y
, X
) se
numeste adjunctul operatorului T. Este evident c a aplicat ia
/(X, Y ) T T
/(Y
, X
) este liniar a.
31.Propozit ie
Fie X, Y spat ii Banach si T /(X, Y ). Atunci T are imagine densa n Y
dac a si numai dac a operatorul T
este injectiv.
Demonstrat ie Fie subspat iul Ker(T
) = g Y
; T
g = 0; evident, T
este injectiv daca si numai dac a Ker(T
) = 0. Din denit ia lui T
rezult a
:
Ker(T
) = g Y
; g(Tx) = 0 , x X. (3.9)
Din corolarul 28, rezulta ca Im(T) este subspat iu dens n Y dac a si numai
dac a:
g Y
; g(Tx) = 0 , x X = 0. (3.10)
Din relat iile 3.9 si 3.10 rezult a echivalent a cerut a.
3.3 Principiul marginirii uniforme
Este simplu de aratat c a limita punctual a (a se vedea observat ia 11) a unui
sir de operatori liniari si continui este un operator liniar; daca domeniul
de denit ie al operatorilor este spat iu normat complet, atunci limita (punc-
tual a) este si continu a. Acest rezultat (nebanal) este cunoscut sub numele de
Teorema Banach-Steinhaus (sau principiul m arginirii uniforme) si constituie
tema paragrafului care urmeaz a.
32.Lema lui Baire
Fie (X, d) un spat iu metric complet si e (A
n
)
nN
un sir de submult imi
3.3. PRINCIPIUL M
ARGINIRII UNIFORME 63
nchise ale lui X cu proprietatea Int(A
n
) = , n N.
Atunci Int(

nN
A
n
) = ; (am notat cu Int(A) interiorul mult imii A).
Demonstrat ie Fie, pentru ecare n N , D
n
= X A
n
. Din ipoteza
rezult a ca pentru ecare n N mult imea D
n
este deschis a si densa n
X; concluzia lemei este echivalent a cu faptul ca

nN
D
nN
este dens a n
X, sau, echivalent, pentru orice mult ime nevid a deschis a E X, avem
E
(

nN
D
n
) ,= . Fie E X , E deschis a si nevida. Fie x
o
E si e r
o
> 0
astfel nc at B(x
o
, r
o
) E. Deoarece D
1
este deschisa si densa n X, putem
alege x
1
B(x
o
, r
o
)
D
1
si r
1
> 0 astfel nc at B(x
1
, r
1
) B(x
o
, r
o
)
D
1
si
r
1
<
r
o
2
. Repetand procedeul, obt inem doua siruri (x
n
)
n
X si (r
n
)
n
, r
n
> 0,
cu proprietat ile:
B(x
n+1
, r
n+1
) B(x
n
, r
n
)
D
n+1
si r
n+1
<
r
n
2
, n N.
Din inegalitatea d(x
n+p
x
n
) 2
n
r
o
, n, p N, rezult a ca (x
n
)
n
este sir
Cauchy si deci exista a = lim
n
x
n
. Din construct ie, a B(x
n
, r
n
) ,
n N, si deci a E
(

nN
D
n
), ceea ce ncheie demonstrat ia.
33.Corolar
Fie (X, d) un spat iu metric complet si e (A
n
)
nN
un sir de submult imi
nchise ale lui X astfel ncat

nN
A
n
= X; atunci exist a p N astfel nc at
Int(X
p
) ,= .
Vom demonstra n continuare rezultatul principal al acestui paragraf.
34.Teorema Banach-Steinhaus
(Principiul marginirii uniforme)
Fie X spat iu Banach, e Y un spat iu normat si e (T
)
J
o familie de
operatori liniari si continui de la X la Y cu proprietatea
sup| T
x | ; J < , x X.
Atunci:
sup| T
| ; J < .
Demonstrat ie Pentru orice n N, consideram mult imea nchis a
A
n
= x X ; | T
x | n, J. Din ipotez a rezulta c a
nN
A
n
= X, si deci conform corolarului 33 exist a p N astfel nc at
Int(X
p
) ,= . Fie x
p
X
p
si r > 0 astfel nc at B(x
p
, r) X
p
.
Dac a y X cu proprietatea | y |< 1, atunci x
p
+ ry B(x
p
, r) si deci
| T
(x
p
+ry) | p , J. De aici rezult a ca pentru orice J si y Y cu
| y | 1, avem:
[ | T
x
p
| r | T
y | [ p.
Demonstrat ia se ncheie observ and ca din inegalitatea de mai sus rezult a:
sup
y1
| T
y |
1
r
(p+ | T
x
p
|) < , J.
35.Observat ie
Concluzia teoremei anterioare este echivalent a cu existent a unei constante
k > 0 cu proprietatea :
| T
x | k | x | , x X , J.
36.Corolar
Fie X, Y dou a spat ii Banach si e T
n
: X Y un sir de operatori liniari si
continui cu proprietatea ca pentru orice x X sirul (T
n
x)
nN
este conver-
gent; not and aceast a limita cu Tx, avem:
(a) sup
nN
| T
n
|< .
(b) T este operator liniar si continuu.
(c) | T | liminf
n
| T
n
| .
Demonstrat ie Sirul (T
n
x)
nN
ind convergent, este m arginit; armat ia (a)
rezult a aplic and teorema 34. Este evident c a T este liniar; continuitatea
rezult a din observat ia 35. Inegalitatea (c) rezult a din relat ia | T
n
x ||
T
n
|| x | .
37.Corolar
Fie E un spat iu Banach si e A E. Dac a pentru orice
f E
mult imea f(A) este marginita (n C), atunci mult imea Aeste marginit a
(n spatiul E).
Demonstrat ie Aplic am teorema 34, pentru X = E
, Y = C si
J = A. Pentru ecare a A, denim T
a
: E
C, T
a
f = f(a);
din ipotez a rezulta ca pentru orice f E
avem sup
aA
[T
a
f [ < . Conform
observat iei 35, exist a k > 0 astfel nc at:
[ T
a
f [ k | f | , f E
, a A,
si deci | T
a
| k. Pe de alt a parte, din corolarul 26, avem
| a |= sup [f(a) [ ; f E
, | f | 1 , ceea ce ncheie demonstrat ia.

3.4. TEOREMA APLICAT IEI DESCHISE 65
38.Corolar
Fie E un spat iu Banach si e A E
cu proprietatea c a pentru orice x E

mult imea f(x) ; f A este marginit a n C.
Atunci mult imea A este marginit a (n spat iul normat E
).
Demonstrat ie Aplic am teorema 34 pentru X = E , Y = C si J = A; pen-
tru orice f A, denim T
f
: E C , T
f
x = f(x). Aplic and observat ia 35
familiei (T
f
)
fJ
, demonstrat ia se ncheie.
3.4 Teorema aplicat iei deschise si
teorema gracului nchis
In acest paragraf sunt prezentate teoremele aplicat iei deschise si cea a

gracului nchis. Prima are drept consecint a remarcabila continuitatea in-
versului unui operator liniar continuu bijectiv ntre doua spat ii
Banach, iar a doua d a o condit ie echivalenta cu continuitatea.
39.Teorema aplicat iei deschise
Fie X, Y dou a spat ii Banach si e T /(X, Y ). Dac a T este surjectiv,
atunci exista k > 0 astfel nc at sup
x<1
| Tx | k.
Concluzia teoremei mai poate scris a sub forma echivalent a:
y Y ; | y |< k Tx ; x X , | x |< 1 .
Demonstrat ie Fie B
X
(0, 1) bila unitate deschisa din X ; demonstram mai
nt ai c a exista k > 0 astfel nc at:
T(B
X
(0, 1)) B
Y
(0, 2k). (3.11)
Pentru aceasta, e X
n
= nT(B
X
(0, 1)); deoarece T este surjectiv, rezulta ca
nN
X
n
= Y si deci, aplic and lema lui Baire (lema 32) rezulta Int(T(B
X
(0, 1)) ,=
. Putem alege deci k > 0 si y
o
Y astfel nc at:
B
Y
(y
o
, 4k) T(B
X
(0, 1)). (3.12)
In particular, y
o
T(B
X
(0, 1)), deci exist a un sir (x
n
)
n
B
X
(0, 1) astfel
ncat lim
n
Tx
n
= y
o
; n concluzie:
y
o
= lim
n
T(x
n
) T(B
X
(0, 1)). (3.13)
Din relat iile 3.12 si 3.13 rezult a (prin adunare):
B
Y
(0, 1) T(B
X
(0, 1)) + T(B
X
(0, 1)). (3.14)
Demonstr am acum
T(B
X
(0, 1)) + T(B
X
(0, 1)) = 2T(B
X
(0, 1)); (3.15)
pentru aceasta, este sucient s a demonstr am c a T(B
X
(0, 1)) este mult ime
convexa. Fie [0, 1] si x, y B
X
(0, 1); avem:
| x + (1 )y | | x | +(1 ) | y |< + (1 ) = 1
si deci Tx + (1 )Ty = T(x + (1 )y) T(B
X
(0, 1).
Din relat iile 3.14 si 3.15 rezult a incluziunea 3.11.
Demonstr am n continuare incluziunea T(B
X
(0, 1)) B
Y
(0, k), ceea ce, ev-
ident, ncheie demonstrat ia. Fie y B
Y
(0, k); vom construi x B
X
(0, 1)
astfel nc at Tx = y. Din incluziunea 3.11, rezult a y T(B
X
(0,
1
2
)), deci:
> 0, z B
X
(0,
1
2
)astfel nc at | y Tz |< . (3.16)
In particular pentru =
k
2
, exista z
1
X cu proprietat ile:
| z
1
|<
1
2
si | y Tz
1
|<
k
2
.
Fie acum elementul y Tz
1
B
X
(0, k). Repet and rat ionamentul aplicat lui
y si lu and n relat ia 3.16 =
k
4
, rezulta c a exist a z
2
| z
2
|< 2
2
si | (y Tz
1
) Tz
2
|< 2
2
k.
Repet and procedeul, construim un sir (z
n
)
n
| z
n
|< 2
n
si | y T(z
1
+ z
2
+ .. + z
n
) |< 2
n
k , n N. (3.17)
Rezult a ca seria

nN
z
n
este absolut convergent a si deci (deoarece X este
spat iu Banach) este si convergent a; e x X suma acestei serii. Din relat ia
3.17 rezulta c a x B
X
(0, 1) si Tx = y, ceea ce ncheie demonstrat ia.
Teorema 39 are numeroase aplicat ii; prezentamn continuare c ateva consecint e
utilizate frecvent.
40.Corolar
Fie X, Y si T ca n teorema anterioara. Atunci, imaginea prin T a oricarei
3.4. TEOREMA APLICAT IEI DESCHISE 67
mult imi deschise din X este mult ime deschisa n Y ; o aplicat ie cu aceasta
proprietate se numeste aplicat ie deschisa, ceea ce d a si
numele teoremei 39: teorema aplicat iei deschise.
Demonstrat ie Fie D X o mult ime deschis a si e y T(D). Fie
x D astfel nc at y = Tx. Mult imea D ind deschisa, exist a r > 0
astfel ncat B
X
(x, r) D, sau, echivalent, x + B
X
(0, r) D. Aplic and
T ultimei incluziuni, obt inem y + T(B
X
(0, r)) T(D). Conform teore-
mei 39, exista k > 0 astfel nc at T(B
X
(0, 1)) B
Y
(0, k), sau, ehivalent,
T(B
X
(0, r)) B
Y
(0, rk). Adun and n ambii membri ai ultimei incluziuni y,
rezult a B
Y
(y, rk) y + T(B
X
(0, r)) T(D), ceea ce ncheie demonstrat ia.
41.Corolar (Teorema lui Banach)
Fie X, Y dou a spat ii Banach si T /(X, Y ). Daca T este operator bijectiv,
atunci T
1
/(X, Y ).
Acest rezultat fundamental se numeste teorema lui Banach.
Demonstrat ie Fie 0 ,= x X si e y =| x |
1
x. Din teorema 39 rezult a
c a exista k > 0 astfel nc at | Ty | k si deci | Tx | k | x |; din propozit ia
13 rezulta c a operatorul T
1
este continuu, ceea ce ncheie demonstrat ia.
42.Corolar
Fie X un spatiu vectorial si e | |
1
si | |
2
dou a norme pe X. Dac a (X, | |
1
) si
(X, | |
2
) sunt spat ii Banach si dac a exist a c > 0 astfel nc at | x |
2
c | x |
1
,
pentru orice x X, atunci exist a k > 0 astfel nc at | x |
1
k | x |
2
. Rezulta
deci ca cele doua norme sunt echivalente (cf.denit iei 1,cap.1).
Demonstrat ie Aplic am corolarul 41 astfel:
X = (X, | |
1
) , Y = (X, | |
2
) si T = I.
43.Denit ie
Fie X, Y dou a spat ii normate si e T : X Y .
Mult imea ((T) = (x, Tx) ; x X se numeste gracul lui T.
Operatorul T se numeste nchis daca gracul s au este mult ime nchisa (n
X Y ). Ment ion am c a mult imea X Y este spat iu topologic cu topologia
produs ([3],p.111); o norm a care deneste topologia produs este | (x, y) |=|
x | + | y |.
O baz a de vecinat at i ale unui punct (x, y) X Y este format a din toate
mult imile de tipul U V , unde, U X este vecin atate a lui x iar V Y
este vecin atate a lui y. Vom folosi n continuare urm atorul rezultat (teorema
lui Tihonov):
Dac a X si Y sunt spat ii compacte, atunci X Y este de asemenea spat iu
compact; pentru demonstrat ie si alte complet ari n legatur a cu topologia pro-
dus, recomandam [3],p.116.
44.Observat ie
(a) T este operator nchis daca si numai dac a pentru orice sir (x
n
)
n
X cu
propriet at ile:
(i) lim
n
x
n
= x
(ii) lim
n
Tx
n
= y,
rezult a y = Tx.
(b) Evident, orice operator continuu este nchis; sa mai observam c a n cazul
unui operator continuu, ipoteza (ii) de mai sus face parte din concluzie.
(c) Reciproca armat iei (b) este, n general, fals a, dup a cum arat a urmatorul
exemplu, pe care-l propunem ca exercit iu.
Fie X = f : [0, 1] C ; f de clasa C
1
, Y = f : [0, 1] C ; fcontinua
si e T : X Y , Tf = f
(derivata). Norma pe spat iile X si Y este norma

supremum: | f |
= sup
t[0,1]
[ f(t) [. Atunci T este operator liniar nchis, dar
nu este continuu.
Are loc, totusi, urm atorul rezultat remarcabil.
45.Teorema gracului nchis
Fie (X, | |
1
) , (Y, | |
2
) doua spat ii Banach si e T : X Y un operator
liniar si nchis. Atunci T este continuu.
In exemplul 44 spat iul X nu este complet.

Demonstrat ie Vom folosi corolarul 42. Consider am pe X urm atoarele dou a
norme:| x |
3
=| x |
1
+ | Tx |
2
si | x |
4
=| x |
1
. Din ipoteza,(X, | |
4
) este
spat iu Banach. Este evident c a | x |
4
| x |
3
; pentru a aplica corolarul
42 mai trebuie demonstrat ca (X, | |
3
) este spat iu Banach. Fie (x
n
)
n
un sir
Cauchy n (X, | |
3
); atunci (x
n
)
n
este sir Cauchy n | |
1
si (Tx
n
)
n
este sir
Cauchyn | |
2
. Rezult a c a exist a x = lim
n
x
n
(n norma | |
1
) si y = lim
n
Tx
n
(n norma | |
2
). Deoarece T este operator nchis, rezult a ca y = Tx, ceea ce
arat a ca lim
n
| x
n
x |
3
= 0. Aplicand corolarul 42, rezulta c a exist a k > 0
astfel nc at | x |
3
k | x |
4
, adica | Tx |
2
(k 1) | x |
3
, ceea ce arata c a
T este operator continuu.
3.5 Topologia slaba si teorema lui Alaoglu
Un rezultat clasic de analiz a (teorema lui Riesz: [3],p.193) arm a c a bila
unitate nchisa dintr-un spat iu normat este compacta dac a si numai daca
dimensiunea spat iului este nita. Fie (X, | |) un spat iu Banach innit di-
mensional si e X
dualul s au (care este si el innit dimensional). Am vazut

3.5. TEOREMA LUI ALAOGLU 69
c a mpreun a cu norma | f |= sup
x1
[f(x)[ , X
este spat iu Banach; conform

rezultatului ment ionat mai sus, rezult a ca bila unitate nchis a din X
, pe
care o vom nota B
X
(0, 1), nu este mult ime compact a.

In acest paragraf vom
ar ata ca exista o topologie pe X
, (numit a topologia slaba a dualului) n care

B
X
(0, 1) este mult ime compacta.
46.Denit ie (topologia slaba a dualului unui spat iu Banach)
In cele ce urmeaza, vom prezenta, pe scurt, topologia slaba denit a pe dualul

unui spat iu Banach. Pentru demonstrat ii si complet ari, recomand am [4],p.46
si p.120.
Fie X un spat iu normat si e X
dualul s au; pentru orice x X denim

seminorma p
x
: X
C , p
x
(f) = f(x). Familia de seminorme T = p
x
xX
separ a punctele lui X
, n sensul c a pentru orice 0 ,= x X, exist a p T

astfel nc at p(x) ,= 0.
O vecin atate a unui element f X
se deneste dupa cum urmeaz a. Fie

1 T o mult ime nita de seminorme si e, pentru orice > 0:
W(f, 1, ) = g X
; [p(g) p(f)[ < , p 1.

O baza de vecin atat i ale elementului f X
este
W(f, 1, ) ; 1 T , 1 nit a, > 0.
Topologia denit a pe X
de vecin atat ile de mai sus se numeste topologia

slab a a dualului; vom nota aceast a topologie cu w
.
Un sir (f
n
)
n
X
converge la f X
n topologia slaba daca si numai

dac a sunt ndeplinite urmatoarele dou a condit ii:
(i) Sirul (| f
n
|)
n
este marginit.
(ii) Exist a o submult ime A X cu pentru care subspat iul liniar
generat este dens n X si
lim
n
f
n
(x) = f(x), x A.
O submult ime T X
este w
-deschis a dac a pentru orice f T exist a o

submult ime nit a 1 T si > 0 astfel nc at
W(f, 1, ) T.
47.Teorema lui Alaoglu
Fie X un spat iu normat; atunci B
X
(0, 1) este mult ime compact an topologia
w
.
Demonstrat ie Fie, pentru orice x B
X
(0, 1), mult imea:
C
x
= C ; [[ 1. Cu topologia uzuala, C
x
este multime compacta
pentru orice x B
X
(0, 1) si deci, (n baza teoremei lui Tihonov: a se vedea
denit ia 43 sau [3],p.116) si produsul cartezian

xB
X
(0,1)
C
x
este compact.
Pentru orice f B
X
(0, 1), not am cu

f restrict ia lui f la bila unitate nchisa
din X . Deoarece [
f(x)[ | x | 1, putem considera c a
xB
X
(0,1)
C
x
;
aceasta se poate identic and pe

f cu mult imea valorilor sale, care este:
f(x) ; x B
X
(0, 1).
Fie F : B
X
(0, 1)

xB
X
(0,1)
C
x
, F(f) =

f. Se demonstreaza far a dicul-
tate ca F este injectiv a si continua. Am identicat astfel B
X
(0, 1) cu o
submult ime dintr-un spat iu compact; deoarece o submult ime nchis a inclusa
ntr-una compact a este si ea compact a, ([3],p.102), rezult a c a este sucient
s a demonstr am ca B
X
(0, 1) este submult ime w
-nchisa.
Pentru aceasta, s a not am cu B nchiderea lui B
X
(0, 1) n topologia w
si e
f B. Pentru a ar ata c a f B
X
(0, 1), trebuie s a ar atam ca f este liniar a
si | f | 1. Pentru liniaritate, e x, y X si , C; e > 0 arbitrar si
e mult imea:
W = g X
; [g(z) f(z)[ < , z x, y, x + y.

Deoarece W este vecin atate a lui f, (n topologia w
), rezulta c a
W
B
X
(0, 1) ,= .
Fie h un element n aceast a intersect ie. Deoarece h este liniara, rezult a:
[f(x + y) f(x) f(y)[
[f(x + y) h(x + y)[+
+[[ [h(x) f(x)[ +[[ [h(y) f(y)[ (1 +[[ +[[ ),
si deci (deoarece a fost arbitrar), f este liniara.
Pentru a demonstra inegalitatea | f | 1, e x X si > 0 arbitrari;
deoarece mult imea
V = g X ; [g(x) f(x)[ <
3.5. TEOREMA LUI ALAOGLU 71
este o vecin atate a lui f n topologia w
, rezult a c a exist a h V

B
X
(0, 1),
si deci:
[f(x)[ [f(x) h(x)[ +[h(x)[ < + | x | .
Deoarece a fost arbitrar, rezult a ca | f | 1, deci f B
X
(0, 1), ceea ce
Capitolul 4
Algebre Banach
4.1 Rezultate generale din teoria
algebrelor Banach
In acest paragraf vom prezenta not iuni si rezultate generale din teoria alge-
brelor Banach; tot aici vom da si o lista cu principalele exemple de algebre
Banach pe care le vom cita frecvent n restul lucrarii.
1.Denit ie
Fie / un spat iu vectorial complex. / se numeste algebra dac a exist a o
operat ie (numit a produs sau nmult ire) pe / cu proprietat ile:
(i) x(yz) = (xy)z , x, y, z /, (asociativa).
(ii) (x + y)z = xz + yz si x(y + z) = xy + xz,
x, y, z /, (distributiva fat a de adunare).
(iii) (xy) = x(y) = (x)y , C , x, y / .
O algebra normata este o algebr a / pe care s-a denit o norma | | cu
proprietatea:
(iv) | xy || x || y | , x, y /.
Dac a n plus spat iul normat (/, | |) este complet, atunci (/, | |) se numeste
algebra Banach (sau algebra normata completa).
Din condit ia (iv) rezult a c a produsul este operat ie continu a, deci pentru
orice siruri (x
n
)
n
si (y
n
)
n
din / care converg la x si respectiv la y, rezult a c a
lim
n
x
n
y
n
= xy.
O algebra normat a / se numeste comutativa dac a produsul este
operat ie comutativa: xy = yx , x, y /. Dac a nmult irea are un ele-
ment neutru, e, (dac a exist a, el este unic), atunci / se numeste algebra
normata cu unitate; dac a n plus | e |= 1, atunci algebra se numeste
unitara. Un subspat iu vectorial B / se numeste subalgebra dac a pen-
73
74 CAPITOLUL 4. ALGEBRE BANACH
tru orice x, y B, rezulta xy B. Ca si n cazul subspat iilor vectoriale,
o subalgebr a a unei algebre Banach este complet a dac a si numai daca este
nchis a. Fie /
1
si /
2
dou a algebre normate. O aplicat ie F : /
1
/
2
se
numeste morsm de algebre dac a F este liniar a si multiplicativ a (adic a
F(xy) = F(x)F(y) , x, y /
1
). Un morsm bijectiv se numeste izomor-
sm. Doua algebre normate /
1
si /
2
se numesc izomorfe dac a ntre ele
exist a un izomorsm izometric, adica | F(x) |=| x | , x /
1
.
2.Exemple
(i) Cu operat iile uzuale, mult imea numerelor complexe este algebr a Ba-
nach comutativ a unitara.
(ii) Algebra (((T), | |
)
Spat iul Banach (((T), | |
) din exemplul 4(v),cap.1 se organizeaz a ca al-

gebr a Banach comutativa unitar a cu produsul (fg)(t) = f(t)g(t),
elementul neutru ind funct ia constant a 1. Reamintim n continuare teo-
rema clasica a lui Weierstrass de aproximare uniforma a funct iilor
continue prin polinoame. Fie a, b R, a < b si e ((([a, b]), | |
);
ment ion am ca spat iul metric [a, b] este subnt eles
cu topologia sa naturala, ca subspat iu n spat iul metric R. Teorema clasic a a
lui Weierstrass ([8],p.326; [14],.p.147) arma c a pentru orice funct ie continu a
f (([a, b]) exist a un sir de polinoame P
n
C[X] care converge uniform la
f pe intervalul [a, b]:
lim
n
sup
x[a,b]
[f(x) P
n
(x)[ = lim
n
| f P
n
|
= 0.
Dac a facem acum observat ia ca mult imea polinoamelor cu coecient i com-
plecsi (restrict ionate la intervalul [a, b]) este o subalgebran algebra (([a, b]), |
|
, atunci teorema lui Weierstrass se poate reformula astfel:

Subalgebra polinoamelor C[X], (restrict ionate la [a, b]) este dens a in al-
gebra (([a, b]).
Vom enunt a n continuare o generalizare (n cadrul teoriei algebrelor Ba-
nach) a acestui rezultat clasic, numit a teorema Weierstrass-Stone (pentru
demonstrat ie se pot consulta: [14],p.150; [4],p.206; [5],p.46).
Fie T un spat iu topologic compact ([3],p.99) si e B ((T) o subalgebr a;
B se numeste nchisa la conjugare dac a pentru orice f B rezult a f B.
Spunem c a B separa punctele lui T dac a pentru orice t, s T, t ,= s,
exist a f B astfel nc at f(t) ,= f(s). Dac a pentru orice t T exist a f T
astfel nc at f(t) ,= 0, atunci se spune c a B nu se anuleaza pe T. Cu aceste
denit ii precizate, putem enunt a teorema Weierstrass-Stone:
Fie B o subalgebr a n (((T), | |
); dac a B este nchisa la conjugare,

4.1. REZULTATE GENERALE 75
separ a punctele lui T si nu se anuleaz a pe T, atunci B este densa n algebra
((T).
In cazul n care consider am numai funct ii continue cu valori reale, atunci

ipoteza ca B s a e nchisa la conjugare nu mai este necesar a; facem de aseme-
nea observat ia ca ipoteza ca B s a nu se anuleze pe T poate nlocuit a cu
ipoteza ca B s a cont ina funct iile constante (este sucient sa cont in a funct ia
constant a 1). Evident, teorema clasica a lui Weierstrass se obt ine n cazul
particular: T = [a, b] si B = C[X].
(iii) Algebra (
(Z), | |
)
Spat iul Banach al sirurilor marginite (
(Z), | |
) , (cf. exemplului 4(iii),cap.1)

este algebra Banach comutativ a unitara cu produsul:
(xy)(n) = x(n)y(n) , n Z,
av and ca element neutru sirul constant 1.
(iv) Algebra /(X)
Fie X un spat iu Banach; atunci spat iul Banach al operatorilor liniari si con-
tinui pe X , /(X), este algebra Banach (necomutativ a) unitar a, nmult irea
ind produsul (compunerea) operatorilor, iar elementul neutru operatorul
identic (a se vedea cap.3,teoremele 5,7 si 12).
(v) Algebra (L
(, ), | |
)
Spat iul Banach al funct iilor esent ial marginite, L
(, ) (cf.exem-
plului 4(vi),cap.1) este algebra Banach comutativ a unitar a cu produsul (fg)(t) =
f(t)g(t), elementul neutru ind funct ia constanta 1.

In particular, L
(o
1
)
si L
(R) sunt algebre Banach comutative unitare. Denim n continuare o

subalgebr a remarcabil a a lui L
(o
1
). Deoarece o
1
este mult ime compact a
(si prin urmare m asura Lebesgue este nita) rezult a ca orice funct ie esent ial
m arginita pe o
1
este de p atrat integrabil. Deci pentru orice f L
(o
1
),
putem deni coecient ii s ai Fourier,

f(n) , n Z (cf. teoremei 19,cap.1).
Fie H
(o
1
) = f L
(o
1
) ;

f(n) = 0 , n < 0 . Se demonstreaz a c a
H
(o
1
) este subalgebr a nchisa n L
(o
1
). Elementele subalgebrei (Ba-
nach) H
(o
1
) se numesc funct ii analitice esent ial marginite ([11],p.159).
(vi) Algebra
1
(Z)
Fie spat iul Banach (
1
(Z), | |
1
) (cf. exemplului 4(ii),cap.1). Pentru orice
x, y
1
(Z) denim convolut ia lui x cu y prin:
(x y)(n) =
kZ
x(n k)y(k) , n Z.
Sirul x y
1
(Z) deoarece:
| x y |
1
=
nZ
[
kZ
x(n k)y(k)[
nZ
kZ
[x(n k)y(k)[ =
=
kZ
[y(k)[
mZ
[x(m)[ =| x |
1
| y |
1
, x, y
1
(Z).
Produsul de convolut ie astfel denit este comutativ, asociativ si distributiv
fat a de adunarea sirurilor. Din egalitatea (imediata):
(x
k
)(n) = x(n k) , n Z, rezult a c a
o
este element neutru pen-
tru convolut ia sirurilor. Pentru demonstrat ii c at si pentru alte propriet at i si
aplicat ii ale convolut iei se pot consulta [1],p.518; [15],p.104; [5],p.54.
(vii) Algebra L
1
(R)
In spat iul Banach L

1
(R) (cf. exemplului 4(iv),cap.1) produsul de
convolut ie (al funct iilor) este denit prin:
(f g)(t) =
_
R
f(t s)g(s)ds.
Se demonstreaz a c a integrala de mai sus converge aproape pentru orice t R
si | f g |
1
| f |
1
| g |
1
, adica f g L
1
(R). Operat ia astfel denit a este
comutativ a, asociativ a si distributiva fat a de adunarea funct iilor; convolut ia
funct iilor (spre deosebire de convolut ia sirurilor) nu admite element neutru.
In concluzie, L
1
(R) este o algebra Banach comutativ a far a unitate; bibli-
ograe: [17],p.49; [4],p.196; [13],p.146.
In algebrele normate cu unitate, elementele inversabile au proprietat i re-

marcabile.
3.Denit ie
Fie / o algebr a normat a cu unitatea e. Un element x / se numeste in-
versabil dac a exista y / astfel ncat xy = yx = e; n aceasta situat ie, y se
numeste inversul lui x si se noteaza x
1
(dac a exist a, el este unic). Not am cu
((/) mult imea elementelor inversabile ale algebrei /. Este usor de demon-
strat ca ((/) este grup (cu operat ia de nmult ire) si (xy)
1
= y
1
x
1
. O
algebr a normat a n care toate elementele nenule sunt inversabile se numeste
corp normat.
4.Propozit ie
Fie / o algebr a Banach unitar a. Atunci, pentru orice x / cu proprietatea
| x |< 1 rezulta c a elementul e x este inversabil si inversul sau este:
(e x)
1
=
n0
x
n
.
Demonstrat ie Fie x /, | x |< 1. Arat am mai nt ai c a seria

n0
x
n
este absolut convergent a (si deci si convergent a deoarece / este complet a).
Folosind inegalitatea | x
n
|| x |
n
, (care rezulta direct din denit ia algebrei
normate), avem:
n0
| x
n
|
n0
| x |
n
= (1 | x |)
1
< .
Rezult a c a sirul s
n
=
n
k=0
x
k
este convergent; din egalitatea
(e x)s
n
= s
n
(e x) = e x
n+1
,
pentru n , rezulta (folosind si faptul c a x
n+1
0) concluzia propozit iei.
Din demonstrat ie rezulta si inegalitatea
| (e x)
1
| (1 | x |)
1
, x /, | x |< 1.
5.Propozit ie
Intr-o algebr a Banach unitar a mult imea elementelor inversabile este

deschis a.
Demonstrat ie Fie / o algebra Banach unitar a si e a ((/).
Vom ar ata incluziunea:
B(a, | a
1
|
1
) ((/),
ceea ce va ncheia demonstrat ia.
Fie x B(a, | a
1
|
1
); avem:
| e a
1
x |=| a
1
a a
1
x |=| a
1
(a x) |
| a
1
|| a x |<| a
1
|| a
1
|
1
= 1.
Conform propozit iei 4, rezult a ca elementul e (e a
1
x) = a
1
x
este inversabil si deci si x este inversabil, ind produs de elemente
inversabile: x = a(a
1
x).
6.Propozit ie
Fie / o algebra Banach unitar a.
Atunci aplicat ia ((/) x x
1
((/) este continua.
Demonstrat ie Ar atam mai nt ai ca aplicat ia x x
1
este
continua n x = e:
| x
1
e |=| x
1
(e x) || x
1
|| e x |
| e x |
1 | e x |
.
Fie acum a ((/), arbitrar xat; atunci, pentru orice x ((/),
avem x
1
= a
1
(xa
1
)
1
si deci :
| x
1
a
1
|=| a
1
(xa
1
)
1
a
1
|=
=| a
1
[(xa
1
)
1
e] || a
1
|| (xa
1
)
1
e | .
Deoarece aplicat ia x xa
1
este continu a (cf.denit iei 1), iar aplicat ia
y y
1
este continu a n e (cf. celor demonstrate mai sus), demonstrat ia se
ncheie.
7.Denit ie (spectrul)
Fie / o algebra normat a unitar a si e x /; mult imea
(x) = C ; e x nu este inversabil
se numeste spectrul lui x. Complementara spectrului se numeste mult imea
rezolventa: (x) = C (x). Daca B / este o subalgebr a si daca x B,
atunci denim
B
(x) = C ; e x nu are invers n algebra B;
numim
B
(x) spectrul n algebra B al elementului x. Incluziunea
(x)
B
(x) este evidenta (n general, ea este strict a).
8.Observat ie
Fie / o algebr a normat a unitar a si e a / un element inversabil. Atunci
(a
1
) =
1
; (a).
Demonstrat ie Fie (a), ,= 0; elementul (e a)
1
(care exist a)
comut a cu a si deci avem:
e = (e a)(e a)
1
= (a
1
1
e)(e a)
1
a,
ceea ce arat a elementul
1
e a
1
este inversabil, deci
1
(a
1
); restul
rat ionamentelor le propunem ca exercit iu.
9.Exemple
(i)
In algebra (corpul) Banach al numerelor complexe, orice element nenul

este inversabil si deci (x) = x , x C.
(ii) S a consider am algebra Banach a funct iilor continue,
(((T), | |
) (cf. exemplului 2(ii)) si e f ((T). Demonstr amn continuare

egalitatea
(f) = f(t) ; t T.
Pentru aceasta este sucient s a demonstram ca funct ia f este inversabil a
(n algebra ((T)) dac a si numai dac a f(t) ,= 0 , t T. Dac a f este in-
versabil a, atunci exista g ((T) astfel ncat f(t)g(t) = 1 , t T si deci
f(t) ,= 0 , t T. Reciproc, dac a f(t) ,= 0 , t T, atunci putem deni
funct ia continua g(t) =
1
f(t)
, ceea ce ncheie demonstrat ia.
(iii) Fie /(C
n
) algebra Banach a operatorilor liniari si continui pe C
n
si
e T /(C
n
).

In capitolul 1 (paragraful 1) am demonstrat:
(T) = C ; I T nu este injectiv =
= C ; I T nu este surjectiv =
= C ; x C
n
, x ,= 0 astfel ncat Tx = x.
Mult imea (T) este n acest caz nit a si elementele ei (care se numesc valorile
proprii ale lui T) sunt r adacinile polinomului caracteristic asociat matricei
operatorului T (ntr-o baza oarecare).
(iv) Fie X un spat iu Banach innit dimensional si e T /(X). Din
teorema lui Banach (corolarul 41,cap.3) rezult a c a:
(T) = C ; I T nu este bijectiv.
(v) S a calcul am acum spectrul unui element x (
(Z), | |
),
(cf. exemplului 2(iii)). Fie C astfel ncat x este inversabil; exista
deci y
(Z) astfel ncat x(n) = (y(n))

1
, n Z. De aici rezult a
inegalitatea [ x(n)[ (| y |
)
1
> 0 si deci am demonstrat implicat ia:
(x) M > 0 astfel ncat [x(n) [ M , n Z.
Reciproc, e C astfel nc at exista M > 0 cu proprietatea
[x(n) [ M , n Z; consider am sirul y(n) = (x(n) )
1
, n Z.
Evident, y(x ) = 1 si y
(Z), deoarece | y |
M
1
< . Am
demonstrat deci egalitatea:
(x) = C ; M > 0 astfel ncat [x(n) [ M,
sau, echivalent, lu and complementarele mult imilor de mai sus:
(x) = x(n) ; n Z.
(vi) Pentru a calcula spectrul unei funct ii din algebra
(L
(, ), | |
), (cf. exemplului 2(v)) introducem mai nt ai not iunea de

imagine esent ial a ([8],p.261; [5],p.57):
essran() = C ; (t ; [(t) [ < ) > 0 , > 0 .
Se demonstreaza ca imaginea esent ial a este mult imenchisa si m arginita (deci
compact a n C) si | |
= sup [[ ; essran(), ([5],p.57).

Demonstr am n continuare c a spectrul unei funct ii esent ial m arginite este
egal cu imaginea esent ial a a funct iei. Fie (); atunci funct ia ( )
1
este esent ial marginit a si deci:
_
t ; [(t) [ <
1
2
| |
_
= 0,
adic a C essran(). Invers, dac a C essran() rezulta c a exista
> 0 astfel ncat (t ; [(t) [ < ) = 0; de aici rezult a inegalitatea
|
1

1
, deci funct ia
1
este esent ial marginit a, ceea ce arata c a

este inversabil a, adica ().
S a ret inem ca n cursul demonstrat iei am aratat ca o funct ie L
(, )
este inversabila dac a si numai dac a exista m > 0 astfel nc at [(t)[
m, t ( a.p.t.).

In cazul n care este un spat iu topologic sepa-
rat, iar este o masur a borelian a regulata, atunci imaginea esent iala a unei
funct ii continue este nchiderea (n C ) a imaginii sale: essran() = () ;
demonstrat ia este elementara si se bazeaz a pe faptul c a mult imile deschise
au m asura nenula. Daca n plus spat iul este compact, atunci imaginea
esent ial a a unei funct ii continue coincide cu imaginea funct iei.

In partic-
ular, (pentru compact) o funct ie continua este inversabila (n algebra
L
(, ) ) dac a si numai dac a nu se anuleaz a.

10.Teorema
Intr-o algebr a Banach unitar a spectrul oric arui element este mult ime nevida
si compact a.
Demonstrat ie Fie / o algebra Banach comutativ a unitara si e
x /. Vom arata mai nt ai ca (x) este mult ime compacta. Fie funct ia
(continua) F : C /, F() = x e. Imaginea invers a prin F a lui ((/)
este mult ime deschis a si deci (x) = C F
1
(((/)) este nchis a. Pentru
a demonstra c a (x) este mult ime marginita, e C cu proprietatea
[[ >| x |; atunci |
1
x |< 1 si deci conform
propozit iei 4 rezult a ca elementul e
1
x este inversabil. Am demonstrat
deci incluziunea:
(x) C ; [[ | x |.
Pentru a demonstra c a (x) este mult ime nevid a, s a presupunem prin absurd
c a pentru orice C, elementul e x este inversabil. Atunci, pentru orice
funct ional a f /
putem deni aplicat ia G : C C,

G() = f((e x)
1
). Demonstr amn continuare c a G este funct ie ntreag a
si m arginit a. Pentru orice C arbitrar xat, avem:
lim
G() G()

= lim
f((e x)
1
) f((e x)
1
))

=
= f
_
lim
(e x)
1
(e x)
1

_
=
= f
_
lim
(e x)
1
[(e x) (e x)](e x)
1

_
=
= f((e x)
2
),
ceea ce arat a ca G este funct ie ntreaga.
Pentru orice [[ >| x |, din demonstrat ia propozit iei 4, rezult a:
| G() |=| f((e x)
1
) || f || (e x)
1
|=
=| f ||
1
(e
1
x)
1
|| f | [
1
[(1 |
1
x |)
1
,
deci G este funct ie m arginita. Din teorema lui Liouville ([1],p.424), rezulta
c a G este funct ie constanta; n particular, G(0) = G(1), adic a f(x
1
) =
f((e x)
1
) , f /
.
Pe de alt a parte, deoarece x
1
,= (e x)
1
, exist a (n baza corolarului
25,cap.3) o funct ionala g /
astfel nc at g(x
1
) ,= g((e x)
1
), ceea ce
constituie o contradict ie cu concluzia de mai sus.
O consecint a a acestui rezultat este caracterizarea corpurilor Banach.
11.Corolar (Teorema Gelfand-Mazur)
Orice corp Banach este izomorf cu corpul numerelor complexe.
Demonstrat ie Fie / un corp Banach si e x /; atunci, conform teoremei
10, exista (x) (x) si deci elementul (x)ex nu este inversabil. Deoarece
/ este corp, rezult a c a (x)ex = 0, sau, x = (x)e (de aici rezulta si faptul
c a (x) este unic). Se arata simplu c a aplicat ia : / C , (x) = (x)
este un izomorsm de algebre Banach.
12.Denit ie
Fie / o algebr a Banach si e x /. Raza spectrala a lui x este,
prin denit ie, r(x) = sup[[ ; (x). S a observ am ca denit ia este
corect a datorita teoremei 10; de asemenea, din demonstrat ia aceleeasi teo-
reme rezulta si inegalitatea: r(x) | x |. Din exemplul 9 rezult a ca n al-
gebrele ((T) si L
(, ) raza spectrala este egal a cu norma: r(f) =| f |
.
O algebra Banach n care raza spectrala si norma nu coincid este algebra
operatorilor liniari si continui pe un spat iu Banach; a se vedea, de exemplu,
teorema 49, cap.5 (operatorul Volterra are raza spectral a 0, dar nu este iden-
tic nul).
Incheiem acest paragraf cu formula razei spectrale.

13.Teorema (formula razei spectrale)
Fie / o algebr a Banach unitara; atunci, pentru orice x /, are loc egali-
tatea:
r(x) = lim
n
| x
n
|
1
n
.
Demonstrat ie Vom demonstra mai ntai inegalitatea:
r(x) liminf
n
| x
n
|
1
n
.
Pentru aceasta, e n N si e C astfel nc at
n
(x
n
) (deci exist a
(
n
e x
n
)
1
). Din identitatea:
n
e x
n
= (e x)(
n1
e +
n2
x + .. + x
n1
),
nmult ind ambii membri cu (
n
e x
n
)
1
, rezult a ca e x este element
inversabil si deci (x).

In concluzie, am demonstrat implicat ia:
(x)
n
(x
n
).
Pe de alt a parte, [
n
[ | x
n
| (deoarece raza spectral a este mai mica dec at
norma) si deci [[ | x
n
|
1
n
, n N, adica:
r(x) liminf
n
| x
n
|
1
n
.
Pentru a demonstra inegalitatea r(x) limsup
n
| x
n
|
1
n
, consideram [[ >|
x |; din propozit ia 4 rezulta c a e x este inversabil si:
(e x)
1
=

n0
n1
x
n
. Fie, ca n demonstrat ia teoremei 10, f /
si
4.2. ALGEBRE BANACH COMUTATIVE 83
G : (x) C , G() = f((e x)
1
). Funct ia G este olomorfa pe (x); daca
n plus [[ >| x |, atunci, din formula inversului lui e x rezult a:
G() =
n0
n1
f(x
n
).
Rezult a deci c a seria

n0
n1
f(x
n
) converge si pentru [[ > r(x); n partic-
ular, de aici rezult a ca pentru orice f /
si pentru orice C , [[ > r(x)

avem:
sup
n0
f(
n
x
n
) < .
Din corolarul 26,cap.3 rezult a sup
n0
|
n
x
n
|< .

In concluzie, pentru orice
C , [[ > r(x), exista k() > 0 astfel nc at
|
n
x
n
| k() , n N.
De aici rezult a | x
n
|
1
n
[[(k())
1
n
si deci:
limsup
n
| x
n
|
1
n
[[ r(x),
4.2 Algebre Banach comutative
In studiul algebrelor Banach comutative, not iunea de caracter este un in-

strument foarte puternic.

In acest paragraf prezentam propriet at ile spat iului
caracterelor asociat unei algebre Banach comutative unitare si teoria trans-
formatei Gelfand.
14.Denit ie
Fie / o algebr a Banach comutativ a unitar a. O aplicat ie : / C se
numeste caracter al algebrei / dac a :
(i) (x + y) = (x) + (y) , , C , x, y /; (liniara).
(ii) (xy) = (x)(y) , x, y /; (multiplicativ a).
(iii) nu este identic nula.
Mult imea caracterelor unei algebre / se numeste spat iul caracterelor al-
gebrei si l vom nota cu /(/).
15.Propozit ie
Fie /(/); atunci:
(i) (e) = 1.
(ii) (x) ,= 0 , x ((/).
(iii) este aplicat ie continu a; deci /(/) /
.
(iv) | |= 1.
Demonstrat ie (i) Fie x / astfel nc at (x) ,= 0; atunci
(x) = (xe) = (x)(e) si deci (e) = 1.
(ii) Fie x ((/) si s a presupunem prin absurd c a (x) = 0; atunci:
1 = (e) = (xx
1
) = (x)(x
1
) = 0 , contradict ie.
(iii) Fie C astfel nc at [[ > 1 si e x / cu proprietatea | x | 1.
Atunci, din propozit ia 4 rezulta e
1
x ((/) si deci din (ii) rezult a c a
(e
1
x) ,= 0, adic a (x) ,= .

In concluzie, am demonstrat c a pentru
orice x / cu | x | 1, are loc inegalitatea [(x)[ 1. De aici rezult a (cu
un rat ionament pe care l-am mai folosit) inegalitatea
[(x)[ | x | , x / si deci este funct ionala continu a cu | | 1;
dar (e) = 1 si deci | |= 1.

In particular, din cele demonstrate rezult a
incluziunea:
/(/) f /
; | f |= 1.
16.Propozit ie
Fie / o algebr a Banach comutativ a unitar a. Considerand pe dualul /
topologia slab a (notat a w
; a se vedea denit ia 46,cap.3), atunci, /(/) este

mult ime compacta; se mai spune ca spat iul caracterelor unei algebre Banach
comutative unitare este slab-compact.
Demonstrat ie Conform teoremei lui Alaoglu (teorema 47,cap.3), sfera uni-
tate din /
este compacta n topologia w
, deci este sucient sa demonstram

c a /(/) este submult ime nchisa (n topologia w
) n mult imea f /
; |
f |= 1.
Fie /(/) nchiderea mult imii /(/) n topologia w
si e f /(/); pen-
tru a ar ata c a f /(/), vom arata ca f este funct ionala multiplicativ a
si f(e) = 1. Pentru aceasta, e x, y / si > 0, arbitrari. Consider am
vecin atatea lui f (cf. denit iei 46,cap.3):
W = g /; [g(t) f(t)[ < , t x, y, xy, e.
Fie h W

/(/); deoarece h este multiplicativ a, avem:
[f(xy) f(x)f(y)[ [f(xy) h(xy)[+
[h(x)[h(y) f(y)][ +[f(y)[h(x) f(x)][
(1+ | x | +[f(y)[) ;
deoarece a fost arbitrar, rezult a f(xy) = f(x)f(y).
Deoarece h(e) = 1, rezult a
[f(e) 1[ = [f(e) h(e)[ < ,
si deci f(e) = 1, ceea ce ncheie demonstrat ia.
17.Denit ie
Fie / o algebra Banach comutativa unitar a si e /(/) spat iul caracterelor
asociat ei, cosiderat ca spat iu topologic (compact) cu topologia slab a. Fie
(((/(/)), | |
) algebra Banach (comutativa) a funct iilor continue denite

pe /(/) cu valori complexe (cf. exemplului 2(ii)). Aplicat ia
: / ((/(/)) , ((x))() = (x)
se numeste transformarea Gelfand pe algebra /.
Funct ia (continu a) (x) se numeste transformata Gelfand a elementului
x /.
Propriet at ile imediate ale transformarii Gelfand sunt date n urmatoarea
propozit ie.
18.Propozit ie
In condit iile denit iei 17, avem:

(i) Aplicat ia este morsm de algebre Banach.
(ii) | (x) |
| x |, (deci este continu a).

(iii) (x) C ; /(/) astfel ncat ((x))() = .
Proprietatea (iii) arm a c a spectrul elementului x / cont ine ima-
ginea funct iei continue (x). Conform exemplului 8(ii), aceast a imagine este
spectrul funct iei (x) n algebra ((/(/)); prin urmare (iii) se poate refor-
mula astfel: (x) ((x)).
Demonstrat ie (i) Liniaritatea aplicat iei este evidenta. Pentru a demon-
stra multiplicativitatea, e x, y / si /(/); avem:
((xy))() = (xy) = (x)(y) = ((x))()((y))().
(ii) Fie x /; avem:
| (x) |
= sup
K(A)
[(x)[ sup[f(x)[ ; f /
, | f |= 1 =| x |,
unde, pentru ultima egalitate am folosit corolarul 26,cap.3.
(iii) Fie C astfel nc at ex este inversabil; atunci, conform propozit iei
15(ii), pentru orice /(/), avem (e x) ,= 0, adic a
,= (x) , /(/). Rezulta deci ca nu este n imaginea funct iei (x),
deci am demonstrat incluziunea (x) C (x)(/(/)).
Inainte de a demonstra si alte propriet at i ale transformarii Gelfand, (dintre

care cea mai important a este ca n (iii) avem egalitate), vom da c ateva ex-
emple.
19.Exemple
(i) S a consideram algebra (((T), | |
). Vom demonstra c a, n acest caz,

spat iul caracterelor se poate identica (ntr-un mod canonic, ce va precizat)
cu spat iul topologic compact T. Fie t T si e
t
: ((T) C ,
t
(f) = f(t). Atunci
t
este caracter al algebrei ((T), iar
aplicat ia T t
t
/(((T)) este bijectiv a, continua si cu inversa con-
tinu a (o astfel de aplicat ie ntre dou a spat ii topologice se numeste homeomor-
sm).

Inainte de a demonstra aceasta armat ie sa observ am c a transformarea
Gelfand pe algebra ((T) este, (folosind identicarea de mai sus), aplicat ia
identic a : ((T) ((/(((T))), ((f))(
t
) = f(t), adic a (f) = f. Faptul
c a pentru orice t T funct ionala
t
este caracter este imediat. Demonstram
acum ca orice caracter este de aceasta form a: e /(((T)) si e nucleul
Ker () = f ((T) ; (f) = 0. Ar atam mai ntai c a exista t
o
T
astfel ncat f(t
o
) = 0 , f Ker(). Sa presupunem prin absurd c a pen-
tru orice t T, exista f
t
Ker() astfel nc at f
t
(t) ,= 0; atunci, din
continuitatea lui f
t
rezult a c a exista o vecin atate deschis a V
t
a lui t astfel
ncat f
t
(s) ,= 0 , s V
t
. Mult imea V
t
tD
este o acoperire deschis a a
spat iului compact T, deci exist a V
t
1
, V
t
2
, .., V
t
n
astfel ncat
n
i=1
V
t
i
= T. Fie
g =
n
i=1
f
t
i
f
t
i
; atunci:
(g) =
n
i=1
(f
t
i
)(f
t
i
) = 0, (4.1)
si deci g Ker(). Dar g(s) =
n
i=1
[f
t
i
(s)[
2
> 0 si deci g este funct ie in-
versabil a n algebra ((T). Deoarece caracterele nu se anuleaza pe elemente
inversabile, rezult a ca (g) ,= 0, ceea ce este n contradict ie cu (4.1). Fie
deci t
o
T astfel ncat f(t
o
) = 0 , f Ker(). Pentru orice h ((T),
funct ia h (h)1 Ker(), deoarece (h (h)1) = (h) (h)(1) = 0.
Rezult a deci c a (h (h)1)(t
o
) = 0, adic a (h) = h(t
o
) , h ((T).

In con-
cluzie, am demonstrat c a =
t
o
. Aplicat ia J : T /(((T)) , J(t) =
t
este bijectiva (surjectivitatea a fost demonstrat a mai sus, iar injectivitatea
este evidenta). Pentru a demonstra continuitatea aplicat iei J vom face
ipoteza suplimentara c a T este spat iu metric (compact); demonstrat ia se
poate adapta si pentru cazul general, avantajul spat iilor metrice ind acela
c a putem caracteriza continuitatea cu ajutorul sirurilor. Fie (t
n
)
n
un sir care
converge la t (n spat iul metric T). Pentru orice f ((T), avem:
lim
n
[J(t
n
)](f) = lim
n
t
n
(f) = lim
n
f(t
n
) =
= f(t) =
t
(f) = [J(t)](f),
ceea ce arata c a aplicat ia J este continua. Continuitatea lui J
1
este acum
consecint a direct a a unui rezultat de topologie : orice aplicat ie bijectiva si
continua ntre dou a spat ii compacte are inversa continua, ([3],p.111).
(ii) Pentru a identica spat iul caracterelor algebrei
1
(Z), vom reaminti
mai nt ai c ateva propriet at i ale transformarii Fourier denite pe aceasta al-
gebr a.
Fie x
1
(Z) si e o
1
cercul unitate. Seria

nZ
x(n)
n
converge absolut si
uniform (n raport cu o
1
):
nZ
[x(n)
n
[
nZ
[x(n)[ =| x |
1
.
Not am cu x() suma seriei de mai sus; funct ia x : o
1
C este marginit a si
continua (exercit iu). Funct ia x se numeste transformata Fourier a lui x,
iar aplicat ia
T :
1
(Z) ((o
1
)
se numeste transformarea Fourier pe algebra
1
(Z). Este usor de ar atat
c a T este liniar a si continua. Demonstram n continuare faptul c a T este
multiplicativ a:
[T(x y)]() =
nZ
(x y)(n)
n
=
=
nZ
kZ
x(n k)y(k)
n
=
kZ
mZ
x(m)y(k)
km
=
=
_
mZ
x(m)
m
_
_
_
kZ
y(k)
k
_
_
= (Tx) (Ty) .
Schimbarea ordinii de sumare mai sus este corecta deoarece seriile sunt ab-
solut convergente.
Demonstr am n continuare ca mult imea caracterelor algebrei
1
(Z) se
poate identica cu cercul unitate o
1
n modul urm ator: pentru orice caracter
/(
1
(Z)), exista un unic o
1
astfel nc at (x) = x(), unde, x este
transformata Fourier a lui x. Cu identicarea
/(
1
(Z)) o
1
de mai sus, transformarea Gelfand pe algebra
1
(Z) coincide cu transfor-
marea Fourier, :
1
(Z) ((o
1
), x = x. Acest exemplu sugereaza faptul
c a transformarea Gelfand este o generalizare ntr-un cadru abstract a tran-
formatei Fourier; de altfel, o alt a notat ie frecvent utilizat a pentru x este x.
Demonstr am mai ntai c a pentru orice o
1
, aplicat ia
:
1
(Z) C,
(x) = x() este caracter al algebrei

1
(Z); pentru orice x, y
1
(Z), avem:
(x y) =

(x y)() = x() y() =
(x)
(y).
Evident,
este liniara si n plus
(
o
) = 1 ,= 0.
Pentru a demonstra armat ia reciproca, e /(
1
(Z)); n particular,
este o funct ionala liniara si continu a pe spat iul Banach
1
(Z) si deci conform
exemplului 10(i) din capitolul 3, exist a si este unic un sir m arginit
(Z)
astfel nc at:
(x) =
nZ
x(n)(n) , x
1
(Z) (4.2)
si | |
=| |= 1. Pentru orice x
1
(Z) si m Z, not am x
m
(n) =
x(n m). Fie x, y
1
(Z); avem:
nZ
(x)y(n)(n) = (x)(y) = (x y) =
nZ
(x y)(n)(n) =
=
nZ
y(n)
kZ
x(k n)(k) =
nZ
y(n)(x
n
).
Rezult a c a:
(x)(n) = (x
n
) , n Z. (4.3)
Inlocuind n egalitatea de mai sus pe n Z cu n + k Z (si deci pe x

n
cu
x
n+k
), obt inem:
(x)(n + k) = (x
n+k
) = ((x
n
)
k
) =
= (x
n
)(k) = (x)(n)(k) , n, k Z.
Rezult a deci:
(n + k) = (n)(k) , n, k Z. (4.4)
Din egalitatea (4.4) rezult a ca (n) = ((n))
1
si deoarece
[(n)[ 1 , n Z, (pentru c a | |
= 1) rezult a c a [(n)[ = 1,
n Z.

In concluzie, are urmatoarele propriet at i:
(n + m) = (n)(m) si [(n)[ = 1 , n, m Z.
Not and (1) =
1
o
1
, rezult a (exercit iu) ca (n) =
n
, n Z, si deci
(x) =

nZ
x(n)
n
, adica (x) = x(). Las am ca exercit iu uni-
citatea lui (trebuie demonstrat c a daca x(
1
) = x(
2
) , x
1
(Z), atunci
1
=
2
).
Pentru a continua studiul transformatei Gelfand, introducem
not iunile de ideal si algebr a cat.
20.Denit ie
Fie / o algebra normat a comutativa unitar a. O submult ime J / se
numeste ideal (n /) daca:
(i) J este subspat iu vectorial.
(ii) x J si y / rezult a xy J.
Dac a J , = /, atunci J se numeste ideal propriu. Daca J nu este cont inut
n nici un alt ideal propriu, atunci el se numeste ideal
maximal. Dac a idealul J este si submult ime nchis a n /, atunci J se
numeste ideal nchis. Sa mai facem observat ia c a ntr-un ideal propriu nu
exist a elemente inversabile (dac a un ideal cont ine elemente inversabile, atunci
el coincide cu algebra /).
21.Teorema
Fie / o algebra Banach comutativa unitar a. Atunci orice ideal propriu este
cont inut ntr-un ideal maximal si orice ideal maximal este nchis.
Demonstrat ie Fie J un ideal propriu n / si e:
/= /; ideal propriu si J.
Atunci (/, ) este mult ime part ial ordonat a. Ar atam ca / este inductiv
ordonat a; pentru aceasta, e A / o submult ime total ordonata si e
: =

JN
. Se demonstreaz a f ara dicultate c a : este un element maximal
al lui A. Conform lemei lui Zorn (lema 16,cap.3) rezulta c a exist a un ideal
maximal care-l cont ine pe J; sa mai observ am ca p ana aici nu am folosit
completitudinea algebrei /. Fie acum } un ideal maximal n / si e }
nchiderea sa. Folosind completitudinea algebrei / se demonstreaza simplu
c a } este de asemenea ideal. Dac a prin absurd } = /, atunci e }. Ar ex-
ista deci un sir x
n
} (deci implicit nici unul din termenii sirului x
n
nu este
inversabil) astfel nc at lim
n
x
n
= e. Rezulta deci ca n orice vecinatate a lui
e exist a elemente neinversabile, ceea ce constituie o contradict ie cu faptul c a
mult imea elementelor inversabile este deschis a (propozit ia 5).

In concluzie,
} este ideal propriu si (evident) l cont ine pe } care este (din ipoteza) max-
imal; rezulta deci ca } = }, adica } este mult ime nchisa.
Denim n continuare not iunea de algebr a c at.
22.Denit ie
Fie /o algebra comutativ a (nu neap arat normata) si e un ideal propriun
/. Relat ia de echivalent a (pe /) indusa de este denit a prin x y x
y ; clasa de echivalent a a elementului x este x = x+ = x+y ; y .
Mult imea claselor de echivalent a, notat a // se organizeaza ca spat iu vec-
torial cu operat iile: x+ y =

x + y si x =

x , x, y /, C, ([1],p.37).
Vectorul nul n // este

0 = . Este evident c a pan a aici construct ia coin-
cide cu cea din teoria spat iilor vectoriale (deci ar fost sucient ca s a
fost doar un subspat iu vectorial). Denimn continuare structura de algebra
pe spat iul vectorial //. Pentru aceasta, s a observ am ca daca x
1
x
2
si
y
1
y
2
, atunci din identitatea
x
2
y
2
x
1
y
1
= (x
2
x
1
)y
2
+ x
1
(y
2
y
1
) ,
rezult a x
1
y
1
x
2
y
2
, ceea ce permite denirea nmult irii n // prin formula
x y = xy. Se demonstreaza c a // mpreun a cu aceste operat ii este algebra
comutativ a; n plus, aplicat ia / x x // este morsm de algebre
av and drept nucleu idealul .
Dac a / are unitatea e, atunci e este unitate n algebra //. Numim //
algebra cat denit a de idealul .
23.Propozit ie
Fie / algebr a comutativa cu unitate si e un ideal propriu n /. Atunci
algebra cat // este corp dac a si numai dac a idealul este maximal.
Demonstrat ie Fie un ideal maximal si e, pentru orice x /, J(x) =
ax + y ; a /, y ; atunci J(x) este ideal (ceea ce se demonstreaza
imediat) si n plus J(x) l cont ine strict pe (de exemplu x J(x) ).
Deoarece este maximal, rezulta c a J(x) = /, deci exist a a / si y
astfel ncat ax + y = e, adica ax + y = e. Dar, deoarece y , rezulta c a
y =

0 si deci a x = e, ceea ce arata c a x este element inversabil n algebra
c at //. Cum x a fost un element arbitrar din / , rezulta ca toate
elementele nenule din // sunt inversabile, deci aceasta algebra este corp.
Pentru a demonstra armat ia reciproc a, s a presupunem c a idealul nu este
maximal. Vom arata c a exist a n // elemente nenule neinversabile. Fie
x / (deci x ,=

0); e J(x) = ax + y ; a /, y . Se poate
demonstra (exercit iu) c a putem alege x / astfel ncat idealul J(x) sa
nu e maximal (se foloseste faptul c a nu este maximal). Pentru un astfel
de x ales, rezult a c a e , J(x), deci nu exist a a / astfel ncat a x = e, ceea
ce arata c a x nu este inversabil n algebra cat //.
24.Propozit ie
Fie (/, | |) un spat iu normat si e un subspat iu vectorial nchis n /.
Pentru orice x //, denim:
| x |= inf
yJ
| x + y |= inf| z | ; z /, z x.
Atunci:
(i) (// , | |) este spat iu normat.
(ii) Dac a / este spat iu Banach, atunci // este spat iu Banach.
(iii) Dac a / este algebra Banach comutativa si este un ideal propriu
nchis, atunci // este algebr a Banach comutativ a. Dac a n plus / este
algebr a unitar a, atunci | e |= 1.
Demonstrat ie (i) Dac a x , atunci | x |= 0; dac a x , , atunci
| x |> 0, deoarece este mult ime nchisa (las am ca exercit iu observat ia ca
| x | este distant a de la x la ). Dac a C si x /, atunci ega-
litatea | x |= [[ | x | se veric a imediat. Demonstr am acum inega-
litatea triunghiului; e x
1
, x
2
/ si e > 0. Din denit ie, rezult a c a exista
y
1
, y
2
astfel nc at:
| x
+ y
|<| x
| + , = 1, 2.
Insum and cele dou a inegalit at i de mai sus, rezult a:

| x
1
+ y
1
| + | x
2
+ y
2
|| x
1
| + | x
2
| +2.
Folosind si inegalit at ile evidente:
| x
1
+ x
2
|| x
1
+ y
1
+ x
2
+ y
2
|| x
1
+ y
1
| + | x
2
+ y
2
|,
rezult a:
| x
1
+ x
2
|| x
1
| + | x
2
| +2,
si deci, pentru 0, obt inem | x
1
+ x
2
|| x
1
| + | x
2
|.
(ii) Presupunem c a / este spat iu Banach si e ( x
n
)
n
un sir Cauchy n //.
Cu procedeul obisnuit ([8],p.21; [3],p.26) extragem un subsir x
n
i
x
n
astfel
ncat | x
n
i
x
n
i+1
| 2
i
, i N. Fie z
i
x
n
i
astfel nc at | z
i
z
i+1
| 2
i
;
atunci (z
i
)
i
este un sir Cauchyn /si deci exist a z /astfel nc at z = lim
i
z
i
;
din denit ia normei pe //, rezulta:
| x
n
i
z || z
i
z |,
si deci lim
i
x
n
i
= z, ceea ce ncheie demonstrat ia (un sir Cauchy care cont ine
un subsir convergent, este convergent).
(iii) Trebuie sa demonstr am c a | x
1
x
2
|| x
1
|| x
2
| , x
1
, x
2
/. Pentru
aceasta, e x
1
, x
2
/ si > 0; e, ca n demonstrat ia
punctului (i), y
1
, y
2
care veric a:
| x
i
+ y
i
|| x
i
| + , i = 1, 2. (4.5)
S a mai observ am c a:
(x
1
+ y
1
)(x
2
+ y
2
) = x
1
x
2
+ y
1
(x
2
+ y
2
) + x
1
y
2
x
1
x
2
+,
deci, din denit ia normei pe //, avem:
| x
1
x
2
|| (x
1
+ y
1
)(x
2
+ y
2
|| x
1
+ y
1
|| x
2
+ y
2
| .
Folosind acum inegalitatea rezultat a prinnmult irea inegalitat ilor (4.5), avem:
| x
1
x
2
|| x
1
|| x
2
| +(| x
1
| + | x
2
| +),
ceea ce ncheie demonstrat ia deoarece a fost arbitrar.
Dac a e este elementul unitate al algebrei /, atunci e e si deci
| e || e |= 1. Pentru cealalt a inegalitate, e x /; avem:
| x |=| xe || x || e | .
De aici, deoarece | x |,= 0, rezult a | e | 1.
Revenim acum la studiul algebrelor Banach comutative unitare si demon-
str am urm atorul rezultat important.
25.Teorema
(a) Fie / o algebra Banach comutativ a unitara. Atunci, pentru orice
/(/), subspat iul Ker() este ideal maximal n /.
(b) Reciproc, pentru orice ideal maximal / /, exist a /(/) astfel
ncat /= Ker().
Demonstrat ie (a) Fie /(/) , a Ker() si x /. Deoarece (ax) =
(a)(x) = 0, rezulta c a Ker() este ideal; n plus, el este si propriu pentru
c a e , Ker(). Presupunem prin absurd ca Ker() nu ar ideal maximal;
atunci, conform teoremei 21, exist a un ideal maximal / /, astfel ncat
Ker() / (incluziunea ind stricta).
Fie a /Ker(); deoarece (e((a))
1
a) = 0, rezult a c a e((a))
1
a
Ker() /.
Din egalitatea evident a: e = (e ((a))
1
a) + ((a))
1
a, rezulta ca e /
(deoarece este combinat ie liniara a dou a elemente din /); aceasta este n
contradict ie cu faptul ca un ideal propriu nu cont ine elemente inversabile.
(b) Demonstr am acum armat ia reciproc a; e / un ideal maximal n /.
Conform propozit iei 23 (/ este maximal) si propozit iei 24(iii) (/ este
nchis) rezult a c a /// este corp Banach. Din teorema Gelfand-Mazur
(corolarul 11) rezult a ca exist a un izomorsm (canonic) de corpuri Banach
: /// C. Fie g : / ///, g(x) = x si e = g. Las am
ca exercit iu faptul c a este caracter. Ar atam acum (prin dubla incluziune)
egalitatea Ker() = /. Fie x /; atunci g(x) = 0 si deci (x) = 0, adic a
x Ker(). Fie acum x Ker(); atunci (x) = 0, si deci (deoarece este
injectiv a) rezulta ca g(x) = 0, adic a x /, ceea ce ncheie demonstrat ia.
Putem completa acum propriet at ile transform arii Gelfand (prezentate n
propozit ia 18) cu urm atorul rezultat fundamental.
26.Teorema (Gelfand)
Fie / o algebra Banach comutativ a unitara; atunci:
(i) (x) = C ; /(/) astfel nc at (x) = = ((x)) (/(/)).
(ii) | (x) |
= r(x) , x /.
Notat iile sunt cele din denit ia 17: : / ((/(/)) este transformarea
Gelfand pe algebra /, (x) este spectrul elementului x /, iar r(x) este raza
sa spectrala .

Inainte de a demonstra teorema, vom face cateva observat ii
n leg atur a cu enunt ul. Evident, (ii) este o consecint a imediat a a lui (i).
Armat ia (i) se poate reformula si astfel: x este element inversabil n alge-
bra / dac a si numai daca (x) este funct ie inversabila n algebra ((/(/)).
Pe de alt a parte, elementele inversabile din algebra funct iilor continue au fost
caracterizate n exemplul 9(ii), (a se vedea si exemplul 19(i)).

In concluzie,
transformarea Gelfand permite caracterizarea elementelor inversabile din al-
gebra comutativa unitar a abstract a / cu ajutorul elementelor inversabile
dintr-o algebr a concret a: ((/(/)); mai adaugam c a, n general, nu este
izomorsm de algebre Banach.

In paragraful urm ator vom studia o clasa de
algebre pentru care transformarea Gelfand este izomorsm.
Demonstrat ie Fie x /. Incluziunea
(x) C ; /(/) astfel ncat (x) =
a fost demonstrat a n propozit ia 16. Fie acum (x); atunci, elementul
e x nu este inversabil. Fie = (e x)y ; y /; atunci este ideal
propriu n / (exercit iu). Din teorema 21 rezulta c a exist a un ideal maximal
/ care-l cont ine pe ; conform teoremei 25(b), rezulta c a exist a /(/)
astfel ncat / = Ker(). In concluzie, exist a un caracter astfel ncat
Ker(), deci (e x) = 0. Rezult a deci c a = (x), ceea ce ncheie
demonstrat ia.
Prezent am n continuare o aplicat ie remarcabil a a teoremei lui Gelfand,
cunoscut a sub numele de teorema de transformare a spectrului.
27.Denit ie
Fie f o funct ie ntreaga, deci exista un sir de numere complexe a
n
astfel
ncat f(z) =
n=0
a
n
z
n
, pentru orice z C. Daca / este o algebr a Banach
comutativ a unitar a, atunci pentru orice x / , seria
n=0
a
n
x
n
este absolut
convergenta; vom nota suma acestei serii cu f(x). Un caz particular remar-
cabil este funct ia exponent iala: exp(x) =
n=0
1
n!
x
n
.
28.Teorema (de transformare a spectrului)
Fie / o algebra Banach comutativ a unitar a si f o funct ie ntreag a. Atunci,
pentru orice x /, avem:
(f(x)) = f() ; (x).
Demonstrat ie Din teorema 26, rezult a:
(f(x)) = ((f(x))(/(/))) =
= (f(x)) ; /(/) = f((x)) ; /(/) = f((x)).
4.3 C
-algebre comutative
29.Denit ie
Fie / o algebra Banach (nu neaparat comutativa). O aplicat ie
4.3. C
-ALGEBRE COMUTATIVE 95
: / / se numeste involut ie (pe /) dac a satisface urmatoarele condit ii:
(i) (x
= x,
(ii)(x + y)
= x
+ y
,
(iii) (xy)
= y
,
pentru orice , C si x, y /.

In acest caz (/, ) se numeste algebra
Banach cu involut ie. Dac a n plus are loc si egalitatea:
(iv) | x
x |=| x |
2
, x /,
atunci / se numeste C
-algebra. Dou a algebre cu involut ie, /

1
si /
2
se
numesc izomorfe daca exista un izomorsm de algebre Banach F : /
1
/
2
cu proprietatea: (F(x))
= F(x
), x /
1
.
Intr-o algebra cu involut ie se pot deni c ateva clase de elemente cu proprietat i

remarcabile:
(a) x / se numeste autoadjunct dac a x
= x.
(b) x / se numeste normal dac a x
x = xx
.
(c) Dac a n plus algebra are si unitate, atunci x / se numeste unitar dac a
x
1
= x
.
30.Observat ie
Din egalitatea (iii) de mai sus rezulta c a x este inversabil dac a si numai
dac a x
este inversabil si n acest caz (x
)
1
= (x
1
)
. Este de asemenea
evident ca pentru orice x / , urm atoarele elemente sunt autoadjuncte:
x
x, xx
,
1
2
(x + x
),
1
2i
(x x
); rezult a ca orice element x / se poate

scrie n mod unic sub forma x = h + ik, cu h si k autoadjuncte (evident
h =
1
2
(x +x
) si k =
1
2i
(x x
) ).

In plus, x este normal dac a si numai daca
hk = kh.
31.Propozit ie
Intr-o C
-algebr a / are loc egalitatea | x
|=| x | , x /; n consecint a,
involut ia este aplicat ie continua.
Demonstrat ie Din inegalitatea | x |
2
=| x
x || x
|| x |, rezult a c a
| x || x
|; nlocuind n ultima inegalitate pe x cu x
si folosind egalitatea
(x
= x, rezult a | x
|| x |, ceea ce ncheie demonstrat ia. Pentru a

demonstra continuitatea involut iei, e (x
n
)
n
un sir din / care converge la x.
Atunci (x
n
)
n
converge la x
deoarece
| x
n
x
|=| (x
n
x)
|=| x
n
x |0.
32.Exemple
(i) Cel mai simplu exemplu de C
-algebr a comutativa unitar a este

algebra numerelor complexe, C. Involut ia este conjugarea complexa,
elementele autoadjuncte sunt numerele reale, iar elementele unitare
sunt numerele complexe de modul 1.
(ii) Algebra Banach a funct iilor continue, ((T), din exemplul 2(i) este
C
-algebr a cu involut ia f
= f, unde, f(x) = f(x). Elementele autoadjuncte

sunt funct iile cu valori reale, iar elementele unitare sunt funct iile ale c aror
valori au modulul 1.
(iii) Un exemplu important de C
-algebr a necomutativa este /(C

n
), T
ind adjunctul operatorului T. Operatorii autoadjunct i, normali si unitari

au fost studiat i n capitolul 2.

In capitolul urm ator vom studia C
-algebra
operatorilor liniari si continui denit i pe un spat iu Hilbert innit dimensional.
(iv) Algebra Banach (cu operat ia de convolut ie) a sirurilor absolut sum-
abile,
1
(Z) este C
-algebr a cu involut ia .
(v) Tot conjugarea complex a este involut ie si n algebra Banach a sirurilor
m arginite,
(Z).
(vi) Mai general, algebra Banach a funct iilor esent ial m arginite, L
(, )
este si ea C
-algebr a comutativa cu conjugarea complexa: f f; a se vedea

exemplul 2(v).
33.Denit ie
Intr-o algebr a Banach, funct ia exponent iala se poate deni n mod natural
prin relat ia exp(x) =
n=0
1
n!
x
n
, seria din membrul drept ind absolut conver-
gent a (a se vedea si denit ia 27).
Identitatea exp(x + y) = exp(x) exp(y) este adev arat a numai n ipoteza ca
elementele x si y comut a ntre ele. Dac a t este un num ar real, atunci e
it
este un num ar complex de modul 1; ntr-o C
-algebr a aceast a proprietate

elementar a se generalizeaza astfel:
34.Lema
Fie / o C
-algebr a unitar a si e h / un element autoadjunct.

Atunci elementul exp(ih) este unitar.
Demonstrat ie Adjunctul elementului exp(ih) este:
[exp(ih)]
= [
n=0
1
n!
(ih)
n
]
n=0
(i)
n
n!
h
n
= exp(ih),
comutarea involut iei cu seria ind justicata de continuitatea involut iei (propozi-
4.3. C
tia 31). Deoarece elementele ih si ih comut a ntre ele, avem:
[exp(ih)][exp(ih)]
= [exp(ih)][exp(ih)] = exp(ih ih) =

= e = [exp(ih)][exp(ih)] = [exp(ih)]
[exp(ih)],
In capitolul 2 am v azut c a operatorii autoadjunct i din /(C

n
) au valori
proprii reale, iar din exemplele 9(ii) si 32(ii) rezult a c a orice
element autoadjunct al algebrei funct iilor continue are spectru real; n gen-
eral, avem:
35.Propozit ie
Fie / o C
-algebr a unitar a.
(i) Dac a u / este unitar, atunci | u |= 1 si (u) C; [[ = 1.
(ii) Orice element autoadjunct din / are spectru real.
Demonstrat ie (i) Dac a u / este unitar, atunci u
= u
1
si deci | u |
2
=|
u
u |=| e |= 1, si deci | u |= 1. Evident, deoarece u

1
este si el uni-
tar, rezult a si | u
1
|= 1. Fie acum (u); conform observat iei 8 avem
1
(u
1
) si deci deoarece | u |=| u
1
|= 1, rezult a [[ 1 si [
1
[ 1,
adic a [[ = 1.
(ii) Fie h / autoadjunct; din lema 34 rezulta ca exp(ih) este unitar si
deci din (i) rezult a c a (exp(ih)) este inclus n cercul unitate. Din teo-
rema 28 (de transformare a spectrului) aplicata funct iei exponent iale rezult a
(exp(ih)) = e
i
; (h).

In concluzie, am obt inut c a
(h) [e
i
[ = 1, adic a R.
Putem demonstra acum urmatorul rezultat fundamental n leg atura cu
reprezentarea C
-algebrelor comutative unitare.

36.Teorema (Gelfand-Naimark)
Fie /o C
-algebr a Banach comutativ a unitar a. Atunci transformarea Gelfand

: / ((/(/)) este un izomorsm de C
-algebre unitare.
Demonstrat ie Faptul ca este morsm de algebre a fost demonstrat n
propozit ia 18; mai trebuie deci demonstrate proprietat ile:
(a) (x) = (x
); reamintim ca involut ia n algebra funct iilor continue este

conjugarea complex a, cf. exemplului 32(ii).
(b) | (x) |
=| x | .
(c) este aplicat ie surjectiv a.
Fie x / , x = h+ik cu h = h
si k = k
; atunci x
= hik. Deoarece h si
k sunt autoadjuncte, din propozit ia 35(ii) rezult a ca spectrele lor sunt reale
si deci din teorema 26 rezult a c a funct iile continue (h) si (k) iau valori
reale, deci (h) = (h) si (k) = (k). Din aceste observat ii rezulta:
(x) = (h + ik) = (h) + i(k) = (h) i(k) = (h ik) = (x
).
Pentru a demonstra (b), s a observam mai ntai c a ntr-o C
-algebr a comuta-
tiv a raza spectral a coincide cu norma; ntr-adevar, pentru orice x /, avem:
| x
2
|
2
=| x
2
(x
2
)
|=| x
2
(x
)
2
|=| xx
(xx
|=| xx
=| x |
4
,
deci | x
2
|=| x |
2
; prin induct ie rezult a | x
2
n
|=| x |
2
n
, n N. Folosind
acum formula razei spectrale (teorema 13), rezulta:
r(x) = lim
n
| x
2
n
|
2
n
= lim
n
(| x |
2
n
)
2
n
=| x | .
Punctul (b) rezult a acum din teorema 26: | (x) |
= r(x) =| x |. Pentru
a demonstra (c), observam mai nt ai c a (/) este o subalgebra nchisa n
((/(/)): este subalgebr a deoarece este morsm si este nchis a deorece
este izometrie (las am detaliile ca exercit iu). Vom demonstra acum ca (/)
este si densa n ((/(/)) (ceea ce va ncheia demonstrat ia); pentru aceasta,
vom folosi Teorema Stone-Weierstrass (exemplul 2(ii)). Subalgebra (/) este
nchis a la conjugare
(deoarece (x
) = (x)), cont ine constantele (deoarece (e) = 1) si separa

punctele din /(/): dac a , /(/) cu ,= , atunci exist a x / astfel
ncat (x) ,= (x), adica ((x))() ,= ((x))(). Ipotezele teoremei Stone-
Weierstrass sunt vericate, deci demonstrat ia este ncheiat a.
37.Exemplu
S a consideram C
-algebra comutativa unitar a (cu convolut ia) a sirurilor ab-

solut sumabile,
1
(Z), (cf. exemplelor 2(vi) si 32(iv)). Am v azut n exemplul
19(ii) ca spat iul caracterelor acestei algebre se poate identica cu cercul uni-
tate, o
1
, astfel: pentru orice caracter /(
1
(Z)), exist a un unic o
1
astfel ncat (x) = x(), unde, x este transformarea Fourier a lui x, adica
x : o
1
C , x() =

nZ
x(n)
n
. Din teorema lui Gelfand rezulta deci c a un
sir x
1
(Z) este inversabil (fat a de operat ia de convolut ie) daca si numai
dac a transformata sa Gelfand (Fourier) x nu se anuleaza pe cercul unitate
(conform condit iei de inversabilitate n algebra funct iilor continue). Obt inem
astfel urmatorul rezultat remarcabil:
Teorema (Wiener)
Fie a
1
(Z) si e f(t) =

nZ
a(n)e
int
; evident, seria este absolut si uniform
convergenta pe o
1
, deci deneste o funct ie f ((o
1
).
4.3. C
Dac a f nu se anuleaz a pe cercul unitate (deci f este inversabil a n alge-
bra ((o
1
)) atunci funct ia
1
f
admite si ea o dezvoltare n serie Fourier (de
asemenea absolut convergent a), adica exist a b
1
(Z) astfel nc at:
1
f
(e
it
) =
nZ
b(n)e
int
, e
it
o
1
.
Capitolul 5
Operatori pe spat ii Hilbert
In acest capitol vom studia operatorii liniari si continui denit i pe un spat iu

Hilbert innit dimensional. Asa cum am vazut n capitolul 3 si n exemplul
2(ii) din cap.4, dac a X este un spat iu Banach, atunci /(X) este o algebr a
Banach (necomutativ a) unitara. Dac a X = H este spat iu Hilbert, atunci pe
/(H) se poate deni o structura de C
-algebr a, ceea ce permite un studiu mai

aprofundat al unor clase speciale de operatori (normali, autoadjunct i, uni-
tari, pozitivi, proiectori). Reamintim ca n cazul nit dimensional, H = C
n
,
acest studiu a fost facut n cap.2. De altfel ideea principala care a stat la
baza expunerii ce urmeaz a este de a pune n evident a felul n care dimensi-
unea innita a lui H modic a (sau nu) rezultatele importante din capitolul 2.
5.1 Adjunctul unui operator
In continuare H va un spat iu Hilbert (complex) innit dimensional si sep-

arabil, iar /(H) algebra Banach a operatorilor liniari si continui pe spat iul
H.

In capitolul 2 am asociat oric arui operator T /(C
n
) un operator
T
numit adjunctul lui T , urm and ca existent a si proprietat ile sale s a e

demonstrate n contextul unui spat iu Hilbert innit dimensional. Reamintim
de asemenea ca n capitolul 3, (teorema 29 si denit ia 30) am denit adjunc-
tul unui operator ntre dou a spat ii normate, particularizand apoi denit ia
pentru spat ii Hilbert. Demonstrat ia care urmeaza este totusi independenta
de cea din capitolul 3 (care folosea n mod esent ial teorema Hahn-Banach).
1.Propozit ie
Pentru orice operator T /(H), exista si este unic un
operator T
/(H) cu propriet at ile:

101
102 CAPITOLUL 5. OPERATORI PE SPAT II HILBERT
(i) < Tx, y >=< x, T
y >, x, y H.
(ii) (T
= T.
(iii) | T |=| T
| .
(iv) | T |
2
=| T
T | .
Operatorul T
se numeste adjunctul lui T; facem precizarea c a pentru unic-

itatea sa este sucient a egalitatea (i).
Demonstrat ie

In continuare vom folosi deseori implicat ia:
dac a < u, v >=< u, w >, u H, atunci v = w. Fie T /(H) si e y H
un vector arbitrar xat. Aplicat ia f : H C , f(x) =< Tx, y > este o
funct ional a liniar a si continu a pe H (liniaritatea este evidenta iar continui-
tatea rezult a din inegalitatea: [ < Tx, y > [ | T || x || y |). Conform
teoremei lui Riesz de reprezentare a funct ionalelor liniare si continue pe un
spat iu Hilbert (teorema13, cap.1), exista un unic vector z H astfel ncat
f(x) =< x, z >; evident, z depinde de T si y. Fie operatorul T
: H H,
denit prin T
y = z. Este evident ca T
este liniar si ca verica relat ia (i).

Continuitatea lui T
rezult a din inegalitatea :

| T
y |
2
=< T
y, T
y >=< TT
y, y >| T || T
y || y | , y H.
Am demonstrat deci c a T
/(H) si | T
y || T || y |, ceea ce arat a
c a | T
|| T | . Pentru a demonstra ca T
este unic cu proprietatea

(i), s a presupunem prin absurd c a exista S /(H) , S ,= T
, astfel ncat
< Tx, y >=< x, Sy >. Rezult a asadar c a < x, Sy >=< x, T
y > pentru
orice x, y H, deci S = T
, contradict ie cu ipoteza.
(ii) Pentru orice x, y H, avem:
< x, (T
y >=< T
x, y >= < y, T
x > = < Ty, x > =< x, Ty >,

si deci (T
= T.
(iii) Din inegalitatea | T
|| T | (care a fost deja demonstrata), si din

(ii) rezult a imediat | T
|=| T |.
(iv) Din (iii), rezult a inegalitatea | T
T || T
|| T |=| T |
2
. Pentru a
demonstra cealalt a inegalitate, e x H; avem:
| Tx |
2
=< Tx, Tx >=< T
Tx, x >| T
Tx || x || T
T || x |
2
,
si deci | T |
2
| T
T |.
2.Propozit ie
Dac a T, S /(H), atunci:
(i) (T + S)
= T
+ S
, C.
(ii) (TS)
= S
.
5.1. ADJUNCTUL UNUI OPERATOR 103
(iii) Dac a T este inversabil, atunci T
este inversabil si
(T
1
)
= (T
)
1
.
(iv) Aplicat ia : /(H) /(H) , T T
este o involut ie pe algebra /(H)

(denit ia 29,cap.4); mai mult, din propozit ia anterioara (iv), rezult a c a /(H)
este o C
-algebr a (necomutativa).
Demonstrat ie Relat ia (i) o propunem ca exercit iu.
(ii) Pentru orice x, y H, avem:
< TSx, y >=< Sx, T
y >=< x, S
y >,
si deci (TS)
= S
.
(iii) Dac a T este operator inversabil, atunci, folosind relat ia (ii) pentru op-
eratorii T
si T
1
, obt inem:
T
(T
1
)
= (T
1
T)
= I
= I = (TT
1
)
= (T
1
)
,
ceea ce ncheie demonstrat ia. Armat ia (iv) este o consecint a imediat a a
celor demonstrate anterior.
3.Observat ie
Desigur, unele din propriet at ile demonstrate n propozit iile anterioare sunt
cazuri particulare ale rezultatelor corespunz atoare referitoare la C
-algebre.
Conform denit iei 29,cap.4, un operator T /(H) se numeste autoadjunct
dac a T = T
, normal dac a TT
= T
T si unitar dac a TT
= T
T = I.
Reamintim (denit ia 7 si exemplul 8(iv),cap.4), c a spectrul unui
operator T /(H) este, prin denit ie,
(T) = C ; I T nu este inversabil.
Din teorema 10,cap.4 stim ca (T) este mult ime nevid a si compact a. Din
teorema lui Banach (corolarul 41,cap.3), rezult a c a
(T) = C ; I T nu este bijectiv.
In cazul n care spat iul Hilbert H este nit dimensional, H = C

n
, am v azut
n capitolul 2 ca
(T) = C ; x ,= 0 astfel nc at Tx = x.
Mult imea (T) este n acest caz nit a si elementele ei se numesc
valori proprii, iar vectorii x ,= 0 care verica relat ia Tx = x se numesc
vectori proprii asociat i lui .

In general, pe un spat iu Hilbert innit di-
mensional, mult imea valorilor proprii (numit a si spectrul
punctual si notat a
p
(T)) este o submult ime strict a a spectrului, deoarece n
acest caz exista operatori care sunt injectivi dar nu sunt surjectivi. Asa cum
vom vedea n exemplele din paragraful urmator, exist a operatori ale c aror
spectre punctuale sunt vide (dar, evident, spectrele lor sunt nevide). O alt a
submult ime remarcabil a a spectrului unui operator este spectrul punctual
aproximativ, notat
pa
(T) si denit prin:
pa
(T) = C ; x
n
Hastfel nc at | x
n
|= 1si lim
n
(I T)x
n
= 0.
Este evident c a
p
(T)
pa
(T), deoarece dac a este o valoare proprie, atunci
putem lua sirul constant x
n
= x, unde vectorul x este un vector propriu de
norm a 1 asociat valorii proprii . Incluziunea
pa
(T)
(T) se demonstreaza prin reducere la absurd : dac a
pa
(T) dar
, (T), atunci exist a operatorul (I T)
1
/(H) si aplic andu-l relat iei
lim
n
(I T)x
n
= 0,
obt inem lim
n
x
n
= 0 , contradict ie cu | x
n
|= 1 , n N. Se poate demon-
stra urmatorul rezultat ([10],p.40): spectrul unui operator normal este egal
cu spectrul punctual aproximativ.
Exemple ilustrative pentru not iunile introduse aici vor date n paragraful
urm ator.
Conform celor demonstrate n propozit ia 35,cap.4, operatorii
autoadjunct i au spectrul real, iar cei unitari au spectrul inclus n cercul uni-
tate. Am demonstrat de asemenea (obsevat ia 8,cap.4) c a dac a T este un
operator inversabil, atunci
(T
1
) =
1
; (T).
4.Denit ie
Fie T /(H). Un subspat iu K H se numeste subspat iu invariant
pentru T dac a T(K) K; subspat iul K se numeste subspat iu reducator
pentru T dac a T(K) K si T(K
) K
.
5.Propozit ie
Fie T /(H) si K un subspat iu n H; urm atoarele armat ii sunt echiva-
lente:
(a) K este subspat iu invariant pentru T.
(b) K
este subspat iu invariant pentru T
.
Demonstrat ia o repeta pe cea din cazul H = C
n
, (lema 27,cap2).
5.1. ADJUNCTUL UNUI OPERATOR 105
Evident, de aici rezult a ca pentru un operator autoadjunct un subspat iu in-
variant este si subspat iu reducator.
Reamintim c a am notat cu Ker(T) si Im(T) nucleul si respectiv
imaginea operatorului T. Este evident c a subspat iile Ker(T) si Im(T) sunt
invariante pentru T. In continuare demonstram o relat ie ntre nucleul unui
operator si imaginea adjunctului s au.
6.Propozit ie
Pentru orice operator T /(H), avem:
(i) Ker(T) = (Im(T
))
.
(ii) Ker(T
) = (Im(T))
.
Demonstrat ie (i) Fie x Ker(T) si e y H; atunci
< T
y, x >=< y, Tx >= 0 si deci x Im(T
). Pentru a demonstra in-

cluziunea inversa e x (Im(T
))
; atunci, pentru orice y H, avem

< Tx, y >=< x, T
y >= 0 si deci Tx = 0, adic a x Ker(T). Egalitatea (ii)

este o consecint a a egalitat ilor (i) si (T
= T.
7.Consecint a
Fie T /(H). Dac a T si T
sunt marginit i inferior, atunci T este

operator inversabil.
Demonstrat ie Reamintim ca T se numeste m arginit inferior (a se vedea
denit ia 13,cap.3) daca exist a m > 0 astfel nc at
| Tx | m | x |, pentru orice x H.

In baza propozit iei 14,cap.3, este
sucient s a demonstr am ca imaginea lui T este un subspat iu dens n H.
Deoarece T
este m arginit inferior, el este injectiv si deci Ker(T
) = 0. Din
propozit ia anterioara, rezult a ca (Im(T))
= 0 si deci (aici bara nseamn a

nchiderea) (Im(T)) = (Im(T))
= 0
= H; pentru prima egalitate am

folosit relat ia K = K
, care este adev arat a pentru orice subspat iu K H

(a se vedea si denit ia 7,cap.1).
8.Denit ie
Un operator T /(H) se numeste pozitiv dac a < Tx, x > 0 , x
H. S a mai observ am ca dac a T /(H) este un operator arbitrar, atunci
operatorul T
T este pozitiv:
< T
Tx, x >=< Tx, Tx >=| Tx |

2
0 , x H.
9.Propozit ie
Fie T /(H).
(i) Dac a < Tx, x >= 0 , x H , atunci T = O.
(ii) T este autoadjunct daca si numai daca < Tx, x > R, x H.
(iii) Dac a T este pozitiv, atunci (T) [0, ).
(iv) Dac a T este unitar, atunci (T) ; [[ = 1.
(v) Dac a T este inversabil atunci (T
1
) =
1
; (T).
Demonstrat ie (i) Pentru orice x, y H , din identitatea
< T(x + y), x + y >= 0,
rezult a :
(a) < Tx, y > + < Ty, x >= 0 .
Inlocuind pe y cu iy n ultima egalitate si nmult ind apoi cu i , obt inem:

(b) < Tx, y > < Ty, x >= 0 .
Adun and relat iile (a) si (b) obt inem < Tx, y >= 0 , ceea ce ncheie
demonstrat ia.
(ii) Dac a T este autoadjunct, atunci pentru orice x H, avem:
< Tx, x >=< x, T
x >=< x, Tx >= < Tx, x >,

si deci < Tx, x > R. Reciproc, dac a < Tx, x > R, x H, atunci,
calcul and < Tx, y > cu relat ia de polarizare (observat ia 6(a),cap.1), obt inem
< Tx, y >= < Ty, x > si deci T = T
.

In particular, de aici rezulta ca orice
operator pozitiv este autoadjunct.
(iii) Dac a T este pozitiv, atunci (T) R. Fie < 0 si x H; avem:
| (I T)x |
2
=< (I T)x, (I T)x >=
=
2
| x |
2
2 < Tx, x > + | Tx |
2

2
| x |
2
,
ceea ce arata c a operatorii I T si (I T)
sunt m arginit i n jos (ei

sunt egali). Din consecint a 7, rezulta acum c a I T este inversabil si deci
, (T), ceea ce ncheie demonstrat ia.
(iv) si (v) au fost demonstrate n capitolul 4, observat ia 8 si propozit ia 35.
Propunem cititorului sa gaseasca si demonstrat ii directe (pentru
operatori) acestor armat ii.
5.2 Proiectori
O clasa importanta de operatori pozitivi, este, ca si n cazul nit dimensional,
clasa proiectorilor.
5.2. PROIECTORI 107
10.Denit ie
Un operator P /(H) se numeste proiector (sau proiect ie) dac a P
2
=
P = P
. Proiectorii sunt operatori pozitivi:

< Px, x >==< Px, Px > 0.
In cele ce urmeaz a vom folosi n mod esent ial descompunerea ortogonala a

lui H dup a un subspat iunchis (teorema 11,cap1). Fie K un subspat iunchis
n H si e P
K
: H H , P
K
x = y, unde, x = y + z cu y K si z K
.

In
teorema urm atoare vom demonstra c a P
K
este proiect ie si ca orice proiect ie
se poate construi n acest fel.
11.Teorema
(i) Fie K H un subspat iu nchis; atunci operatorul P
K
denit mai sus este
un proiector.
(ii) Reciproc, dac a P este un proiector, atunci exist a un subspat iu nchis
K H (si anume K = Im(P)) astfel nc at P = P
K
.
Demonstrat ie (i) Fie x
= y
+z
, 1, 2 doi vectori din H cu descom-

punerile ortogonale corespunzatoare (y
K, z
). Daca
C ,
1, 2, atunci descompunerea ortogonal a (unic a) a vectorului
1
x
1
+
2
x
2
este:
1
x
1
+
2
x
2
= (
1
y
1
+
2
y
2
) + (
1
z
1
+
2
z
2
),
si deci:
P
K
(
1
x
1
+
2
x
2
) = (
1
y
1
+
2
y
2
) =
1
P
K
x
1
+
2
P
K
x
2
,
ceea ce arat a liniaritatea lui P
K
. Continuitatea rezult a din:
| P
K
x
1
|
2
=| y
1
|
2
| y
1
|
2
+ | z
1
|
2
=| x
1
|
2
.
Din relat ia de mai sus rezulta si inegalitatea | P
K
| 1. Operatorul P
K
este
autoadjunct:
=< y
1
, y
2
+ z
2
>=< y
1
, y
2
>=< y
1
+ z
1
, y
2
>=< x
1
, P
K
x
2
> .
Dac a y K, atunci descompunerea sa ortogonala este y = y + 0, si deci
P
K
y = y. De aici rezult a ca pentru orice x H , x = y + z ,
(y K , z K
), avem: P
2
x = Py = y = Px, ceea ce arat a ca P
K
este o
proiect ie av and imaginea K.
(ii) Fie acum o proiect ie P /(H) si e K = Im(P). Evident, K este
subspat iu n H; demonstr am c a este nchis. Pentru aceasta, e (y
n
)
n
K
un sir de vectori din K, convergent la y H. Din denit ia lui K rezult a ca
exist a un sir (x
n
)
n
H astfel nc at y
n
= Px
n
; avem:
y = lim
n
Px
n
= lim
n
P
2
x
n
= P( lim
n
Px
n
) = Py,
ceea ce arat a ca y K si deci K este submult ime nchis a n H; n plus,
Py = y , y K. Fie acum z K
. Deoarece P
2
z K, rezulta:
| Pz |
2
=< Pz, Pz >=< z, P
2
z >= 0,
si deci Pz = 0. Fie acum x H , x = y + z cu y K si z K
. Avem:
Px = P(y + z) = Py = y = P
K
x, ceea ce ncheie demonstrat ia.
12.Observat ie
Fie P /(H) o proiect ie si e K = Im(P) subspat iul pe care ea proiecteaza.
Atunci operatorul I P este de asemenea proiect ie si I P = P
K
, sau ,
echivalent, Im(I P) = K
. Evident, proiect iile P si I P satisfac relat iile

P +(I P) = I si P(I P) = (I P)P = O.

In general, suma si diferent a a
dou a proiect ii P si Q nu sunt proiect ii; propunem cititorului s a demonstreze
urm atoarele echivalent e:
(i) P +Q este proiect ie PQ = QP = O ; n acest caz subspat iul pe care
proiecteaz a P + Q este suma (direct a ) a subspat iilor Im(P) si Im(Q).
(ii) P Q este proiect ie PQ = QP = Q; n acest caz, Im(P Q) este
suma (directa) a subspat iilor Ker(P) si Im(Q).
13.Denit ie
Pe mult imea operatorilor autoadjunct i se poate deni o relat ie de ordine
(part ial a) prin T S S T este operator pozitiv, adic a < (S
T)x, x > 0 , x H. Demonstrat ia este imediat a. Restrict ia acestei relat ii
de ordine la mult imea proiectorilor coincide cu relat ia de incluziune ntre
subspat iile imagine ale proiect iilor, rezultatul ind cont inut n urm atoarea
teorem a. Cel mai mic proiector este operatorul identic nul, O, iar cel mai
mare proiector este identitatea, I; evident, | O |= 0 si | I |= 1. Dac a
P /(H) este un proiector diferit de O si I, atunci | P |= 1; inegalitatea
| P | 1 a fost deja ar atat a n demonstrat ia teoremei 11. Pentru cealalta
inegalitate, e x
o
Im(P) astfel nc at | x
o
|= 1; atunci:
| P |= sup
x=1
| Px || Px
o
|=| x
o
|= 1.
14.Teorema
Fie P, Q /(H) dou a proiect ii pe subspat iile A = Im(P) si respectiv } =
5.2. PROIECTORI 109
Im(Q). Urmatoarele armat ii sunt echivalente:
(a) A }.
(b) QP = P.
(c) PQ = P.
(d) | Px || Qx |.
(e) P Q.
Demonstrat ie (a)=(b) Dac a A }, atunci pentru orice x H avem
Px A } si deci QPx = Px.
(b)=(c) Din QP = P, rezulta PQ = P
= (QP)
= P
= P.
(c)=(d) Din PQ = P si din inegalitatea | P | 1 (ar atatan demonstrat ia
teoremei 11), rezulta:
| Px |=| PQx || Qx | , x H
.
(d)=(e) Fie x H; folosind (d), avem:
< Px, x >==< Px, Px >=| Px |
2
| Qx |
2
=< Qx, x > .
(e)=(a) Fie x A; din (e), rezulta:
| x |
2
=< Px, x >< Qx, x >=| Qx |
2
| x |
2
,
ceea ce arata ca | Qx |=| x | , x A. Demonstrat ia se ncheie observ and
c a din denit ia proiectorilor rezult a egalitatea:
} = y H ; | Qy |=| y |.
In urm atoarea propozit ie dam legatura dintre subspat iile invariante ale unui
operator si proiectorii asociat i acestor subsppat ii.
15.Propozit ie
Fie T /(H) si e P /(H) un proiector; atunci:
(a) Ker(P) este invariant la T PT = PTP.
(b) Im(P) este invariant la T TP = PTP.
Inainte de a face demonstrat ia, s a observ am ca deoarece Ker(P)
=Im(P),
(conform propozit iei 6, P ind operator autoadjunct), din armat iile de mai
sus rezulta:
Ker(P) si Im(P) sunt subspat ii reducatoare pentru operatorul T dac a si
numai dac a PT = TP.
Demonstrat ie Vom demonstra numai (a), demonstrat ia pentru (b) ind
asem anatoare; presupunem ca Ker(P) este subspat iu invariant pentru T. Fie
x H si e y Ker(P) si z Im(P) =Ker(P)
astfel ncat x = y +z; atunci

Px = z si PTy = 0 si deci avem:
PTx = PT(y + z) = PTy + PTz = PTz = PTPx.
Reciproc, dac a x Ker(P), atunci din ipotez a PTx = PTPx = 0, ceea ce
Incheiem acest paragraf cu o analogie ntre algebra operatorilor liniari si

continui pe un spat iu Hilbert, /(H) si corpul numerelor complexe, C.
corpul (comutativ) C algebra (necomutativ a) /(H).
num ar complex z C operator T /(H).
conjugatul z adjunctul T
.
num ar real a = a operator autoadjunct A = A
.
num ar pozitiv operator pozitiv.
num ar de modul 1 zz = 1 operator unitar UU
= U
U = I.
solut iile ecuat iei z
2
= z (adic a 0 si 1) proiector : P
2
= P = P
.
5.3 Exemple de operatori pe spat ii Hilbert
Acest paragraf este rezervat studiului unor exemple importante de
operatori, dintre care amintim operatorul diagonal, operatorii de translat ie,
operatorii de multiplicare, operatorul integral si de convolut ie.
16.Denit ie (Operatorul diagonal)
Fie
2
(Z) spat iul Hilbert al sirurilor (bilaterale) de p atrat sumabil (cf. ex-
emplului 17(ii),cap.1) si (
(Z) , | |
) , C
-algebra comutativ a a sirurilor

m arginite (cf.exemplului 2(iii),cap.4). Pentru orice sir
(Z), si pentru
orice x
2
(Z), notam cu x sirul produs: (x)(n) = (n)x(n) , n Z.
Inegalitatea:
n=
[(x)(n)[
2
| |
2
n=
[x(n)[
2
< ,
arat a c a x
2
(Z). Putem deci deni operatorul:
D
:
2
(Z)
2
(Z) , D
x = x.
5.3. EXEMPLE DE OPERATORI PE SPAT II HILBERT 111
Vom numi D
operatorul diagonal denit de . Evident, se poate da o

denit ie corespunz atoare si pe spat iul
2
(N) (n acest caz
(N)).
17.Observat ie
Denumirea de operator diagonal este justicat a de urm atoarea analogie cu
cazul nit dimensional. Fie (
n
)
nZ
baza canonica din
2
(Z), adica
n
(k) = 1
dac a n = k si 0 n rest. Fie M = (a
ij
)
i,jZ
matricea innita a lui D
n
aceast a baza, adica a
ij
=< D
j
,
i
>. Atunci a
ij
= (i), dac a i = j si
a
ij
= 0, dac a i ,= j.
Reamitim ca involut ia pe algebra
(Z) este , (aici bara nseamn a

conjugarea complexa), iar spectrul n aceast a algebr a este () = (n) ; n Z,
(aici baranseamnanchiderea mult imii, deci n cazul nostru este formata din
termenii sirului la care se adaug a punctele limit a ale sirului), conform ex-
emplului 9(v),cap.4.
Propriet at ile operatorului diagonal sunt cuprinse n urm atoarea teorema.
18.Teorema (proprietat ile operatorului diagonal)
(a) Pentru orice ,
(Z) si a , b C, avem:
aD
+ bD
= D
a+b
si D
= D
.
(b) Operatorul D
este liniar si continuu.

(c) | D
|=| |
.
(d) (D
= D
. De aici rezulta ca operatorul diagonal este normal si n

plus avem urmatoarele caracteriz ari:
D
este autoadjunct (n) R, n Z;

D
este pozitiv (n) 0 , n Z.

D
este unitar [(n)[ = 1 , n Z.

D
este proiector (n) = 0 sau 1, n Z (sau

2
= ).
(e) Operatorul D
este inversabil (n algebra /(

2
(Z)) daca si numai daca
sirul este inversabil (n algebra
(Z)).

In consecint a, avem:
(D
) = (n) ; n Z = ().
In plus, spectrul punctual (mult imea valorilor proprii) al operatorului diag-

onal este
p
(D
) = (n) ; n Z.
Inainte de a face demonstrat ia, sa comparam cu cazul nit dimensional: acolo

valorile proprii erau numerele de pe diagonala principala a matricei opera-
torului n baza canonica (n cazul innit dimensional, termenii sirului ); n
plus, acum apar n spectru punctele limit a ale diagonalei (si care, n gen-
eral, nu sunt valori proprii), dar care sunt n spectrul punctual aproximativ
ntruc at D
este operator normal , (a se vedea observat ia 3).

Demonstrat ie Armat iile de la punctul (a) sunt evidente.
(b) si (c) Liniaritatea este imediata. Din inegalitatea
n=
[(x)(n)[
2
| |
2
n=
[x(n)[
2
< ,
rezult a c a | D
x |
2
| |
| x |
2
si deci (folosind propozit ia 3, cap.3),
obt inem continuitatea lui D
si inegalitatea | D
|| |
. Pentru a
demonstra inegalitatea invers a, s a observam mai nt ai c a daca (
n
)
nZ
este
baza canonica din
2
(Z), atunci D
n
= (n)
n
; rezulta:
[(n)[ =| (n)
n
|
2
=| D
n
|
2
| D
| |
n
|
2
=| D
| .
Lu and supremum dup a n Z n inegalitatea de mai sus, demonstrat ia se
ncheie.
(d) Pentru orice siruri x si y din
2
(Z), avem:
< D
x, y >=
n=
(n)x(n)y(n) =< x, y >=< x, D
y >,
ceea ce arat a ca (D
= D
. Celelalte armat ii sunt imediate.

(e) S a presupunem mai ntai ca sirul este inversabil: exist a deci

(Z) astfel ncat (n) (n) = 1 , n Z. Atunci operatorul D
este
liniar si continuu si D
= D
= I; deci D
= (D
)
1
. Reciproc, dac a
operatorul D
este inversabil, atunci (D
)
1
((n)
n
) =
=
n
, si deci:
(D
)
1
n
=
1
(n)
n
.
De aici, trec and la norme, obt inem:
|
1
(n)
n
|
2
=| (D
)
1
n
|
2
| (D
)
1
| |
n
|
2
=| (D
)
1
| < ,
ceea ce implic a [
1
(n)
[ | (D
)
1
| , n Z; n concluzie sirul
1
este m arginit
si deci este inversabil.
Not and cu 1
(Z) sirul constant 1, avem I D
= D
1
, C.
Rezult a deci c a operatorul I D
este inversabil daca si numai daca sirul

1 este inversabil, deci (D
) = (); acesta din urm a a fost ns a calcu-

lat n exemplul 9(v),cap.4 si este (n) ; n Z.
Demonstr am acum egalitatea
p
(D
) = (n) ; n Z. Pentru orice n xat

n Z, e x
n

2
(Z) denit prin x
n
(k) = (n) pentru k =
= n si 0 pentru k ,= n. Atunci (((n)I D
)x
n
)(k) = 0 , k Z si
deci num arul (n) este valoare proprie a operatorului D
, iar x
n
este un
vector propriu asociat acestei valori proprii. Pentru a demonstra incluzi-
unea reciproca, e
p
(D
) si e x
2
(Z) astfel nc at x nu este sirul
identic nul si ((I D
)x)(n) = 0 , n Z. Presupun and prin absurd ca

,= (n) , n Z, din egalitatea
( (n))x(n) = 0 , n Z,
obt inem x(n) = 0 , n Z, contradict ie.
19.Obsevat ie
In cursul demonstrat iei teoremei anterioare, am aratat ca aplicat ia
(Z)
D
/(
2
(Z)) este un morsm injectiv (chiar izometric) de C
-
algebre, av and drept imagine subalgebra operatorilor diagonali. Rezulta
c a subalgebra operatorilor diagonali este o C
- subalgebra comutativ a n
/(
2
(Z)) , (n particular, este deci completa) ind izomorf a cu C
-algebra
comutativ a
(Z). O consecint a a acestui fapt este ca limita unui sir con-

vergent de operatori diagonali este tot un operator diagonal.
Binent eles, operatorii diagonali pe spat iul Hilbert
2
(N) au propriet at i sim-
ilare. De exemplu, dac a (n) =
1
n+1
, n N, atunci ope-
ratorul diagonal asociat D
/(
2
(N)) este autoadjunct, | D
|= 1 si
(D
) =
1
n+1
; n N
0 ; evident, operatorul D
nu este inversabil n
acest caz.
20.Dent ie (operatorul de translat ie unilateral)
Pe spat iul Hilbert
2
(N) consideram operatorul:
V :
2
(N)
2
(N) , (V x)(0) = 0 si (V x)(n) = x(n 1) , n 1.
Este evident ca denit ia este corect a (V x
2
(N)). Operatorul V se numeste
operatorul de translat ie unilateral, (unilateral shift); n teoria sistemelor
V este denumit ntarziere ideala (ideal delay).
Inainte de a enunt a si demonstra proprietat ile operatorului V , vom face o

observat ie cu caracter general n leg atura cu spectrul unui operator.
21.Observat ie
Fie H un spat iu Hilbert si e T /(H). Dac a
p
(T
) , atunci , prin
denit ie, exist a x H , x ,= 0 astfel nc at T
x = x ; avem deci:
0 , = Ker(I T
) = (Im((I T
))
= (Im(I T))
,
ceea ce arat a ca Im(I T) ,= H , deci operatorul I T nu este surjectiv.
Am demonstrat deci:
Dac a C este valoare proprie pentru T
, atunci (T).
22.Teorema (proprietat ile operatorului de
translat ie unilateral)
Fie V :
2
(N)
2
(N) operatorul de translat ie unilateral; atunci:
(a) V este liniar si continuu.
(b) V este o izometrie: | V x |
2
=| x |
2
, x
2
(N) .
De aici rezult a, in particular, c a | V |= 1.
(c) V nu este operator inversabil (nu este surjectiv).
(d) (V
x)(n) = x(n + 1) , x
2
(N) , n N si | V
|= 1.
(e) V
V = I dar V V
,= I.
(f) Operatorul V nu are valori proprii:
p
(V ) = .
(g)
p
(V
) = C ; [[ < 1 si (V ) = (V
) = C ; [[ 1.
Inainte de demonstrat ie, s a observ am c a pe spat ii nit dimensionale nu ex-

ist a endomorsme injective care sa nu e surjective ( de fapt operatorul V
este mai mult decat injectiv, este o izometrie); dimpotriv a,n cazul nit di-
mensional orice izometrie este operator unitar. Este de asemenea de ret inut
faptul ca V nu are valori proprii, n timp ce n cazul unui operator denit
pe un spat iu nit dimensional spectrul este format numai din valori proprii.
Demonstrat ie Prin denit ie, V act ioneaz a astfel:
2
(N) x = (x(0), x(1), x(2), ..) (0, x(0), x(1), ..) = V x
2
(N).
(a),(b),(c) Liniaritatea o l asam ca exercit iu. Este evident (din schema de
mai sus) ca | V x |
2
=| x |
2
, si deci V este izometrie. Operatorul V
nu este surjectiv deoarece Im(V ) = x
2
(N) ; x(0) = 0 , =
2
(N) de
exemplu, nu exista x
2
(N) astfel nc at V x =
o
.
(d) Pentru orice x, y
2
(N) , avem:
< V x, y >=
n=0
(V x)(n)y(n) =
n=1
x(n 1)y(n) =
n=0
x(n)y(n + 1),
ceea ce arat a ca adjunctul lui V este:
2
(N) y = (y(0), y(1), y(2), ..) V
y = (y(1), y(2), y(3), ..)

2
(N).
Este evident c a pentru orice x
2
(N) avem | V
x |
2
| x |
2
,deci
| V
| 1 . Dar | V
1
|
2
=|
o
|
2
= 1 , deci | V
|= 1.
(e) Este clar c a V
V = I ; dar, pentru orice x

2
(N) cu proprietatea c a
x(0) ,= 0 , avem V V
x ,= x .
(f) Ar atam acum ca V nu are valori proprii. Fie , prin absurd , C
astfel nc at exista x
2
(N) , x ,= 0 , cu proprietatea V x = x , adica:
(0, x(0), x(1), x(2), ...) = (x(0), x(1), x(2), ...).
De aici rezult a x(n) = 0 , n N , contradict ie cu x ,= 0.
Am demonstrat deci c a
p
(V ) = .
(g) Deoarece | V |=| V
|= 1 , rezulta c a spectrele operatorilor V si V
sunt incluse n discul unitate nchis. Vom ar ata mai nt ai c a

p
(V
) =
C ; [[ < 1 . Din egalitatea V
x = x , rezulta:
(x(1), x(2), x(3), ...) = (x(0), x(1), x(2), ...),
si deci x(n+1) =
n
x(0) , n N . Dac a x(0) = 0 , atunci x = 0 . Rezult a
deci ca vectorii proprii x asociat i valorii proprii sunt de forma:
x = (x(0), x(0),
2
x(0),
3
x(0), ...) , cu condit ia x(0) ,= 0.
Exist a nsa restrict ia x
2
(N) , ceea ce este echivalent cu [[ < 1 . Am
demonstrat deci ca:
p
(V
) = C ; [[ < 1.
Din observat ia 21 de mai sus, rezulta ca (V )
p
(V
) .

In concluzie, spec-
trele operatorilor V si V
cont in discul unitate deschis si sunt cont inute n

discul unitate nchis. Cum spectrul este mult ime nchis a, rezulta ca spectrele
celor doi operatori sunt egale cu discul unitate nchis.
23.Denit ie (operatorul de translat ie bilateral)
Pe spat iul Hilbert
2
(Z) consider am aplicat ia:
W :
2
(Z)
2
(Z) , (Wx)(n) = x(n 1) , n Z.
Este clar c a Wx
2
(Z) , x
2
(Z). Operatorul W se numeste opera-
torul de translat ie bilateral. Asa cum vom vedea n teorema urmatoare,
propriet at ile sale sunt n mod esent ial diferite de cele ale operatorului de
translat ie unilateral.
24.Teorema (proprietat ile operatorului de
translat ie bilateral)
(a) W este liniar si continuu.
(b) Adjunctul lui W este (W
x)(n) = x(n + 1) , n Z.
(c) W este operator unitar: WW
= W
W = I .
In particular, | W |=| W
|= 1.
(d) Operatorii W si W
nu au valori proprii;
(e) (W) =
pa
(W) = (W
) =
pa
(W
) = C ; [[ = 1.
Reamintim ca
pa
este spectrul punctual aproximativ (a se vedea observat ia
3 si teorema 18 din acest capitol).
Demonstrat ie (a) Liniaritatea este imediat a; continuitatea rezult a din relat ia
evident a: | Wx |
2
=| x |
2
.
(b) Pentru orice x , y
2
(Z) , avem:
< Wx, y >=
nZ
x(n 1)y(n) =
nZ
x(n)y(n + 1),
si deci ntr-adev ar (W
x)(n) = x(n + 1) , n Z.
(c) Egalit at ile WW
= W
W = I sunt evidente.
(d) Vom demonstra c a W nu are valori proprii (analog se arat a si pentru
W
). Presupunem prin absurd c a exist a C si

x
2
(Z) , x ,= 0 astfel ncat Wx = x, adic a x(n 1) =
= x(n) , n Z. Rezult a deci c a x(n) =
n
x(0) , n Z.
Dar x
2
(Z) si deci seriile geometrice:
0
n=
[x(0)[
2
[[
2n
si
n=0
[x(0)[
2
[[
2n
trebuie sa e simultan convergente; acest lucru este posibil numai daca
x(0) = 0 , adica x = 0 , contradict ie.
(e) Faptul c a spectrele operatorilor W si W
sunt incluse n cercul unitate

rezult a din proprietatea ca ntr-o C
-algebr a spectrul oric arui element unitar

este inclus n cercul unitate ( propozit ia 35,cap.4).
Demonstrat ia care urmeaza este totusi independent a de aceast a proprietate.
Demonstr am ca spectrul punctual aproximativ al lui W este egal cu cercul
unitate. Fie = e
it
si e x
n

2
(Z) , sirul denit prin:
x
n
(k) = (2n + 1)
1
2
e
ikt
pentru [k[ n si x
n
(k) = 0 n rest.
Propunem cititorului sa arate ca | x
n
|
2
= 1 si:
lim
n
| (I W)x
n
|
2
= 0.
Analog se calculeaz a si
pa
(W
). Cum (W) si (W
) sunt incluse n
cercul unitate, demonstrat ia este ncheiat a.
O clas a importanta de operatori este clasa operatorilor de multiplicare;
un caz particular a fost deja prezentat: operatorul diagonal pe spat iul
2
(Z).
In continuare, vom da denit ia generala a acestor

operatori.
25.Denit ie
Fie (, ) un spat iu cu m asura (pozitiv a); e L
2
(, ) spat iul Hilbert al
funct iilor de p atrat integrabil denite pe , (cf. exemplului 17(iii),cap.1)
si e L
(, ) , C
- algebra comutativ a a funct iilor esent ial marginite pe

, (cf. exemplului 32(vi),cap.3). Pentru orice f L
2
(, ) si pentru orice
L
(, ) , denim funct ia produs (f)(t) = (t)f(t) , t ; avem:

| f |
2
=
[f[
2
d | |
| f |
2
,
deci f L
2
(, ). Rezult a deci c a pentru orice L
(, ) putem
deni aplicat ia:
M
: L
2
(, ) L
2
(, ) , M
f = f.
Operatorul M
se numeste operatorul de multiplicare (sau ope-

ratorul de nmult ire) cu ; funct ia se numeste multiplicator. Oper-
atorul diagonal D
(cf. denit iei 16) se obt ine n cazul particular = Z ,

m asura este masura de num arare si = .
26.Denit ie
Un alt caz particular remarcabil (pe care-l vom studia n continuare) este
= o
1
= C ; [[ = 1 si m asura m asura Lebesgue pe cercul unitate.
Not am L
2
(o
1
) spat iul Hilbert al funct iilor de patrat integrabil pe cerc cu
produsul scalar < f, g >=
1
2
2
_
0
f(e
it
)g(e
it
)dt (cf. exemplului 17(iii),cap.1)
si cu L
(o
1
) C
-algebra comutativa a funct iilor esent ial m arginite pe cerc

(cf. exemplului 2(v),cap.4). Pentru orice L
(o
1
) notam cu M
oper-
atorul de multiplicare pe L
2
(o
1
): (M
f)(e
it
) = (e
it
)f(e
it
) , e
it
o
1
.
Vom studia acum operatorii de multiplicare pe spat iul Hilbert al funct iilor
de patrat integrabil denite pe cercul unitate, L
2
(o
1
).
Ment ion am totusi ca rezultatele ce urmeaza sunt adev arate si n cazul (gen-
eral) al operatorilor de multiplicare pe spat iul Hilbert L
2
(, ) . Demonstrat iile
care vor urma se adapteaz a (asa cum vom preciza) usor cazului general.
27.Propozit ie (proprietat ile operatorului de multiplicare)
Fie L
(o
1
) si M
operatorul de multiplicare corespunz ator; atunci:

(a) M
este liniar si continuu si | M
|=| |
.
(b) M
= M
= M
, L
(o
1
).
(c) (M
= M
si M
este operator normal.

(d) M
este operator autoadjunct dac a si numai dac a funct ia ia valori

reale: = .
(e) M
este operator pozitiv dac a si numai daca funct ia ia valori pozi-

tive: (e
it
) 0, e
it
o
1
.
(f) M
este operator unitar daca si numai dac a funct ia ia valori de modul

1 : [(e
it
)[ = 1, e
it
o
1
.
(g) M
este proiector dac a si numai daca funct ia este funct ia

caracteristic a a unei submult imi m asurabile de pe cerc ( deci ia numai
valorile 0 si 1 , sau, echivalent,
2
= ).
Demonstrat ie (a) Liniaritatea este evidenta; calculam norma lui M
. Pen-
tru orice f L
2
(o
1
) , avem:
| M
f |
2
=
_
2
0
[(e
it
)f(e
it
)[
2
dt | |
| f |
2
,
si deci am obt inut inegalitatea: | M
|| |
. Pentru a demonstra si
inegalitatea invers a, consideram, pentru orice n N mult imea:
A
n
= e
it
o
1
; [(e
it
)[ | |

1
n
.
Din denit ia supremumului esent ial, rezult a c a masura mult imii A
n
este
nenul a (pentru orice n N). Daca
n
este funct ia caracteristic a a mult imii
A
n
, atunci
n
L
2
(o
1
) si:
|
n
|
2
=
_
2
0
[
n
[
2
dt =
_
(A
n
),
unde, (A
n
) este masura (Lebesgue pe cerc) a mult imii A
n
. Rezult a:
| M
n
|
2
=
_
2
0
[
n
[
2
dt
_
2
0
(| |

1
n
)
2
[
n
[
2
dt (| |

1
n
) |
n
|
2
.
Rezult a deci c a:
| M
|| |

1
n
, n N,
deci | M
|| |
.
(b) Pentru orice , L
(o
1
) , avem:
M
f = M
(f) = f = M
f = M
f,
pentru orice f L
2
(o
1
) .
(c) Dac a f, g L
2
(o
1
) , atunci:
< M
f, g >=
_
2
0
(f)gdt =
_
2
0
f(g)dt =< f, M
g >,
si deci (M
= M
; operatorii de multiplicare comut a tot i ntre ei , deci

M
si M
comut a, adica M
este operator normal.

Celelalte armat ii sunt usor de demonstrat; de exemplu, pentru a demon-
stra (f), sa presunem mai ntai c a M
este unitar; atunci, din egalitatea

M
= I , rezulta = 1. Reciproc, daca [[ = 1 , atunci, funct ia

1
= este esent ial marginita si deci putem considera operatorul M1
, care
este si inversul, dar si adjunctul lui M
.
28.Observat ie
Rat ionamentele de mai sus se pot reface, ntocmai, si n cazul unui spat iu cu
m asura arbitrar, (, ) cu proprietatea () = 1 si, mai general, pentru un
spat iu cu masur a nita: () < . Daca
() = , atunci, singura eroare n demonstrat ia de mai sus ar aceea ca
mult imea A
n
ar putea avea m asur a innit a: (A
n
) = si deci inegali-
tatea | M
|| |
nu mai este adev arata. Pentru ca demonstrat ia sa e

corect a si n acest caz, este sucient s a existe o submult ime n B
n
A
n
, care
s a e masurabila de m asur a nit a; rat ionamentul s-ar putea atunci face pen-
tru B
n
n loc de A
n
(si
B
n
n loc de
A
n
, etc). Pentru aceasta, trebuie
ca m asura s a aib a urmatorea proprietate: n orice mult ime m asurabila
(de masur a innit a) s a existe o submult ime masurabil a de m asur a nit a (o
m asura cu aceast a proprietate se numeste local nita). O proprietate uzual a
care implic a local-nitudinea masurii este ca ea sa e -nit a, adic a: ex-
ist a un sir de mult imi masurabile (D
n
)
nN
cu proprietat ile:
(D
n
) < , n N si =
nN
D
n
.
De exemplu, m asura Lebesgue pe R este -nit a, pentru c a
R =

nN
(n, n).
Calculul spectrului operatorului de multiplicare necesita c ateva rezultate
preliminare; rezultatul fundamental n aceast a direct ie este c a ope-
ratorul M
este inversabil daca si numai daca funct ia este inversabila n

algebra L
(, ) . Sucient a conditiei de inversabilitate pentru M
admite
o demonstrat ie simpl a; vom face demonstrat ia pentru L
(o
1
) , dar ca
si mai sus, ea se poate adapta f ara dicult at i la cazul general.
Reamintim c a o funct ie L
(, ) este inversabil a dac a si numai dac a ex-

ist a m > 0 astfel nc at [(u)[ m, u (a.p.t.), (exemplul 9(vi),cap.4);
am demonstrat de asemenea c a () = essran().
29.Propozit ie
Dac a funct ia L
(o
1
) este inversabila, atunci operatorul de multiplicare
M
este inversabil.
Demonstrat ie Dac a funct ia L
(o
1
) este inversabil a, atunci funct ia
1
este n algebra L
(o
1
) si deci operatorul de multiplicare cu
1
este inversul
c autat: M
M1
= I.
30.Consecint a
Dac a (M
) , atunci I M
nu este inversabil si deci din propozit ia

anterioar a rezult a c a funct ia nu este inversabil a n algebra L
(o
1
) ;
concluzie: (M
) () = essran() , (cf. exemplului 9.(vi),cap.4).

In par-
ticular, daca este o funct ie continua pe o
1
atunci (M
) (o
1
).
Pentru a demonstra reciproca propozit iei 29 (ceea ce ar rezolva pro-
blema calculului spectrului operatorului de multiplicare), avem nevoie de
dou a rezultate auxiliare; ca de obicei, demonstrat iile vor prezentate n
cazul = o
1
, dar rat ionamentele sunt corecte si pentru un spat iu cu m asura
nit a , (, ).
31.Lema
Fie : o
1
C , o funct ie m asurabil a arbitrar a.
Dac a f L
2
(o
1
) , f L
2
(o
1
) si daca operatorul
T : L
2
(o
1
) L
2
(o
1
) , Tf = f
este continuu, atunci L
(o
1
) si | |
| T | .
Demonstrat ie Vom demonstra c a [[ | T | (a.p.t.); de aici va rezulta c a
| |
| T | (a se vedea exemplul 4(vi).cap.1). Fie M o

1
o mult ime
m asurabila astfel nc at [(z)[ >| T | , z M; demonstrat ia se ncheie daca
demonstr am ca (M) = 0 (aici am notat cu m asura Lebesgue pe cerc).
Fie
M
funct ia caracteristic a a mult imii M . Dac a prin absurd
M
,= 0
a.p.t. , atunci:
| T
M
|
2
=
_
2
0
[
M
[
2
dt =
_
M
[[
2
dt >| T | |
M
|
2
,
ceea ce este o contradict ie.
In demonstrat ia de mai sus am folosit ipoteza de continuitate a operatorului

T; vom ar ata n continuare ca aceast a ipotez a nu este necesar a.
32.Lema
Fie : o
1
C o funct ie masurabil a arbitrara.
Dac a f L
2
(o
1
) , f L
2
(o
1
), atunci L
(o
1
).
Demonstrat ie S a consider am operatorul (liniar)
T : L
2
(o
1
) L
2
(o
1
) , Tf = f.
Este sucient s a demonstr am ca T este continuu: din lema precedenta va
rezulta apoi c a este funct ie esent ial marginit a. Pentru aceasta, vom folosi
teorema gracului nchis (teorema 45,cap.3): dac a T este operator nchis,
atunci el este continuu. Pentru a demonstra ca T este operator nchis, e
(f
n
)
n
un sir de funct ii din L
2
(o
1
) cu propriet at ile (a se vedea observat ia
44,cap.3):
(i) f
n
converge (n L
2
(o
1
) ) la f.
(ii) f
n
converge (n L
2
(o
1
) ) la g.
Demonstrat ia se va ncheia dac a vom demonstra ca g este n imaginea op-
eratorului T , adic a g = f . Se stie c a dac a un sir de funct ii (h
n
)
n
converge
n norma | |
p
(de fapt noi vom folosi aici cazul p = 2 ), la funct ia h,
atunci exista un subsir al lui (h
n
)
n
care converge punctual (a.p.t.) la h
([17],p.201). Din aceast a cauz a, putem presupune ca sirul (f
n
)
n
converge
si punctual (a.p.t.) la f . Rezulta deci c a sirul (f
n
)
n
converge punctual
(a.p.t.) la funct ia f ; dar, deorece sirul (f
n
)
n
converge n norma | |
2
la
g , rezulta, cu acelasi rat ionament ca mai sus c a (f
n
)
n
converge si punctual
(a.p.t.) la g .

In concluzie, g = f .
Putem demonstra acum reciproca propozit iei 29, si deci avem:
33.Teorema (spectrul operatorului de multiplicare)
Fie L
(o
1
) si e M
operatorul de multiplicare asociat lui pe spat iul

L
2
(o
1
) .
Atunci M
este operator inversabil dac a si numai daca funct ia este in-

versabil a (n algebra L
(o
1
) ); consecint e:
(a) Spectrul operatorului M
coincide cu imaginea esent iala a funct iei ; (

a se vedea exemplul 9(vi),cap.4).
(b) Raza spectrala si norma operatorului de multiplicare sunt egale:
r(M
) =| M
| .
Demonstrat ie Implicat ia inversabila M
inversabil a fost demon-

strat a n propozit ia 29.
S a presupunem acum c a operatorul M
este inversabil, deci exista T

/(L
2
(o
1
)) astfel nc at TM
f = M
Tf = f , f L
2
(o
1
) . Rezulta deci ca
Tf = f , f L
2
(o
1
) , adic a:
Tf =
1
f , f L
2
(o
1
).
Deoarece operatorul T este continuu, din lemele anterioare rezult a ca funct ia
1
este n L
(o
1
) si |
1
| T | .

In concluzie, este inversabil a n
algebra L
(o
1
) , inversa ei ind
1
(o
1
).
(a) rezult a imediat aplicand rezultatul demonstrat mai sus operatorului I
M
= M
.
(b) rezult a din (a) si din denit ia razei spectrale:
r(M
) = sup [[ ; (M
);
a se vedea denit ia 12,cap.4.
34.Observat ie
Dac a funct ia este continua pe cerc, atunci operatorul M
este inversabil
dac a si numai dac a (e
it
) ,= 0 , e
it
o
1
, (a se vedea exemplul 9(vi),cap.4).
Rezult a deci ca n acest caz spectrul operatorului M
coincide cu imaginea
funct iei . De exemplu, dac a (e
it
) = e
it
2 , atunci:
(M
) = essran() = (o
1
) = C ; [ + 2[ = 1.
In particular, operatorul M
este inversabil (deoarece 0 , (M
) ) si inversul
s au este:
((M
)
1
f)(e
it
) =
1
e
it
2
f(e
it
) , f L
2
(o
1
).
S a consideram acum un exemplu n care funct ia multiplicator nu este con-
tinu a; e , de exemplu:
(e
it
) =
e
it
i
e
it
+ i
, dac a t [0, ) si (e
it
) = 1 , dac a t [, 2).
Atunci imaginea funct iei este:
(o
1
) = 1
_
it ; t [1, 1) ,
si deci imaginea esent ial a a lui este (cf. exemplului 9(vi),cap.4):
(o
1
) = 1
_
it ; t [1, 1] = (M
).
In particular, operatorul M
nu este inversabil.
Tot n legatur a cu acest exemplu, se observ a usor c a = 1 este va-
loare proprie a operatorului M
.

Intr-adev ar, orice funct ie neidentic nula
f L
2
(o
1
) care se anuleaza pe submult imea e
it
; t [0, ] , veric a egali-
tatea M
f = f = f , deci este vector propriu (asociat valorii proprii 1 ) al

operatorului M
In general, se poate demonstra c a este valoare proprie pentru ope-

ratorul M
dac a si numai daca mult imea pe care funct ia ia valoarea

are masur a nenul a ([10],p.40).
35.Observat ie
Asa cum am ment ionat, rezultatele demonstrate mai sus sunt adev arate si
n cazul general al unui operator de multiplicare
M
: L
2
(, ) L
2
(, ) , cu funct ia L
(, ) , iar spat iul cu m asur a

(, ) este nit. Propunem cititorului s a adapteze n mod corespunz ator
demonstrat iile.
S a consider am acum c ateva exemple pe R. Fie deci = R, m asura
m asura Lebesgue (pe R) si e
(x) =
1 + 2x
2
1 + x
2
, x R.
Atunci L
(R) si (R) = [1, 2) . Rezult a deci c a (M
) = [1, 2]; n
particular, operatorul M
este pozitiv si inversabil.

Vom da acum un exemplu de operator de multiplicare unitar pe L
2
(R) ; e
(x) =
x+i
ix+1
, x R. Atunci (M
) = o
1
, deci M
este unitar.
Pentru a obt ine proiectori, trebuie ca multiplicatorul s a e funct ia car-
acteristic a a unei mult imi m asurabile. De exemplu, pentru orice R
(xat) e
funct ia caracteristic a a intervalului (, ] . Atunci oper-

atorul de multiplicare cu
este proiectorul pe subspat iul (din L

2
(R) )
al funct iilor care se anuleaz a pe intervalul (, ) ; el se numeste opera-
torul de trunchiere la momentul , iar o notat ie uzuala este P
. Evident,
(P
) =
p
(P
) = 0, 1.
36.Observat ie
Operatorii de multiplicare au si alte proprietat i remarcabile. De exemplu,
mult imea operatorilor de multiplicare, / = M
; L
(, ) este o
C
-algebr a comutativ a, iar aplicat ia L
(, ) M
/ este un
izomorsm de C
-algebre. Mai mult, algebra / este ma-

ximal abeliana; aceasta nseamn a ca un operator care comut a cu tot i op-
eratorii de multiplicare este el nsusi un operator de multiplicare. Aceast a
proprietate permite o alt a demonstrat ie pentru spectrul lui M
;[5],p.89.
37.Propozit ie
Fie (H, <, >
H
) si (K, <, >
K
) dou a spat ii Hilbert si e T /(H) si S
/(K) . Operatorii T si S se numesc unitar-echivalent i dac a
exist a un izomorsm de spat ii Hilbert (a se vedea denit ia 7,cap.1)
U : H K astfel nc at
T = U
1
SU.
De exemplu, n capitolul 2 (teorema 28), am demonstrat ca un operator
normal pe C
n
este unitar-echivalent cu un operator diagonal.
Doi operatori unitar-echivalent i au acelasi spectru, aceeasi norm a, aceleasi
valori proprii, acelasi spectru punctual aproximativ.
De asemenea, daca S este inversabil, atunci:
T
= U
1
S
U si T
1
= U
1
S
1
U.
Demonstrat ie Reamintim c a prin izomorsm de spat ii Hilbert (sau operator
unitar) sent elege un operator liniar bijectiv cu proprietatea < Ux, Uy >
K
=<
x, y >
H
, x, y H . Sa demonstram de exemplu egalitatea (S) = (T) ;
dac a C , atunci I S este inversabil U
1
(I S)U este inversabil
I U
1
SU este inversabil.
Pentru a demonstra egalitatea T
= U
1
S
U , trebuie sa denim adjunctul

unui operator oarecare, A : H K ; proced andu-se n mod analog cazu-
lui H = K (propozit ia 1 din acest capitol) se demonstreza existent a unui
operator
A
: K H , astfel nc at < Au, v >

K
=< u, A
v >
H
u Hsi v K.
Un alt mod de a demonstra existent a lui A
este de a particulariza denit ia

adjunctului unui operator ntre doua spat ii normate (a se vedea teorema
29,cap.3) pentru spat ii Hilbert (se foloseste teorema lui Riesz: teorema 13,cap.1).
Propriet at ile lui A
sunt practic identice cu cele din cazul H = K ; de

exemplu, dac a A = U este unitar , atunci U
= U
1
. Rezulta deci
T
= (U
1
SU)
= U
1
S
U .

In mod analog se demonstreaza celelalte pro-
priet at i.
O clasa de operatori care sunt unitar echivalent i cu operatorii de multiplicare
pe L
2
(o
1
) sunt operatorii de convolut ie pe spat iul
2
(Z).
Reamintim ca dac a si sunt dou a siruri denite pe Z , atunci convolut ia
lor este sirul notat denit prin:
( )(n) =
n=
(k)(n k),
n ipoteza ca seria converge pentru orice n Z xat. Produsul de convolut ie
este comutativ, asociativ, distributiv fat a de adunare si are element neutru
sirul
o
(n) = 1 daca n = 0 si 0 n rest; a se vedea exemplul 2(vi),cap.4.
38.Denit ie (operatorul de convolut ie pe Z )
Fie un sir
2
(Z) astfel nc at:
(i) x
2
(Z) , x
2
(Z).
Cu aceasta condit ie ndeplinita, putem deni operatorul de convolut ie cu
prin relat ia:
C
:
2
(Z)
2
(Z) , C
x = x.
Ment ion am c a restrict ia
2
(Z) este necesara pentru existent a transfor-
matei Fourier inverse T
1
.
Liniaritatea operatorului C
este evident a; continuitatea si o expli-

citare a condit iei (i) urmeaz a a studiate n continuare.
Pentru aceasta, vom demonstra c a operatorul de convolut ie este unitar echiva-
lent cu un operator de multiplicare.
In denit ia 21,cap.1 am v azut c a transformarea Fourier:
T : L
2
(o
1
)
2
(Z) , Tf =

f,
unde

f(n) =
1
2
2
_
0
f(e
it
)e
int
dt , este un izomorsm de spat ii Hilbert. Inversa
ei este denit a prin:
T
1
x =
nZ
x(n)
n
,
unde, am notat
n
(e
it
) = e
int
, (ca n denit ia 18,cap.1).
Reamintim de asemenea ca restrict ia lui T
1
la
1
(Z) admite o formula punc-
tual a (a se vedea teorema 22,cap.1):
_
T
1
_
(e
it
) =
nZ
(n)e
int
,
1
(Z).
39.Lema
Pentru orice ,
1
(Z), are loc egalitatea:
T
1
( ) = (T
1
)(T
1
).
Demonstrat ie Deoarece si sunt n
1
(Z), convolut ia exist a si
apart ine de asemenea spat iului
1
(Z) (cf. exemplului 2(vi),cap.4).
Pentru orice e
it
o
1
, avem:
[T
1
( )](e
it
) =
nZ
( )(n)e
int
=
nZ
kZ
(k)(n k)e
int
=
=
kZ
[(k)
mZ
(m)e
i(k+m)t
] = (
kZ
(k)e
ikt
)(
mZ
(m)e
imt
) =
= [(T
1
)(T
1
)](e
it
),
schimbarea ordinei de sumare ind posibila deoarece seriile sunt absolut con-
vergente.
40.Teorema
(a) Fie
2
(Z); atunci: (T
1
C
T)f = (T
1
)f , f L
2
(o
1
).
(b) Operatorul de convolut ie cu este corect denit (n sensul c andeplineste
condit ia (i) din denit ia 38 ) dac a si numai dac a
T
1
L
(o
1
);
n acest caz, C
este operator continuu si este unitar echivalent cu operatorul

de multiplicare cu T
1
, adic a T
1
C
T = M
F
1
2
(Z)
-
?
2
(Z)
L
2
(o
1
)
-
L
2
(o
1
)
?
C
M
F
1
T
1
T
1
(c) Reciproc, ind dat un operator de multiplicare M
pe L
2
(o
1
) , (deci
L
(o
1
) ), exist a un operator de convolut ie pe
2
(Z) , si anume C
astfel M
= T
1
C
T.
Demonstrat ie (a) Vom demonstra egalitatea de la punctul (a) pentru
funct iile
n
(e
it
) = e
int
, n Z n ipoteza suplimentar a
1
(Z).
Pentru aceasta, calcul am mai ntai T
n
:
(T
n
) (m) =
1
2
_
2
0
e
int
e
imt
dt =
n
(m), m Z,
unde, reamintim,
n
(m) =
_
1 daca m = n
0 daca m ,= n
S a mai observ am c a
n

1
(Z) si deci (cf. teoremei 22,cap.1):
_
T
1
n
_
(e
it
) = e
int
, e
it
o
1
.
Fie
1
(Z); atunci, n baza lemei anterioare, avem:
T
1
C
T
n
= T
1
(
n
) =
_
T
1
n
, n Z.
Deoarece subspat iul liniar generat de funct iile
n
nZ
este dens n L
2
(o
1
),
egalitatea (a) este adev arata pentru orice f L
2
(o
1
) pentru c a T si T
1
,
sunt aplicat ii continue (n norma | |
2
).
Acum, egalitatea (a) rezult a si pentru
2
(Z), deoarece
1
(Z) este dens
n
2
(Z), (a se vedea exemplul 4(iv),cap.1).
(b) Totul rezulta acum din propriet at ile operatorului de multiplicare cu
T
1
; am demonstrat (n lema 32) c a acesta (si deci si C
) este corect
denit (si n acest caz si continuu) dac a si numai dac a funct ia multiplicator
T
1
este esent ial marginit a pe o
1
.
(c) Fie L
(o
1
) ; atunci, pentru orice n Z , avem:
1
2
_
2
0
[(e
it
)e
int
[dt | |
< ,
si deci funct ia are transformata Fourier:
: Z C ,

(n) =
1
2
_
2
0
(e
it
)e
int
dt.
Faptul c a operatorul C
este corect denit si este unitar echivalent cu M
rezult a din (a) si (b).

S a observ am ca demonstrat ia punctului (c) s-a bazat n mod esent ial pe
faptul c a masura (Lebesgue) a cercului unitate este nita, ceea ce implica
faptul ca o funct ie din L
(o
1
) are transformat a Fourier (coecient i Fourier),
deoarece L
(o
1
) L
2
(o
1
).
41.Corolar (proprietat ile operatorului de convolut ie pe Z )
Fie : Z C astfel nc at T
1
L
(o
1
) si e C
operatorul de convolut ie
asociat; atunci, din teorema de mai sus si din propriet at ile operatorilor de
multiplicare demonstrate anterior, avem:
(a) | C
|=| M
F
1
|=| T
1
|
.
(b) (C
) = (M
F
1
) = essran(T
1
).
(c) Dac a sirul
1
(Z) , atunci funct ia T
1
este continu a pe o
1
, deci
(deoarece o
1
este compact) ea este si marginit a si spectrul lui C
este imag-
inea funct iei T
1
:
(C
) = (T
1
)(o
1
).
In particular, n acest caz, C
este operator inversabil daca si numai dac a

T
1
nu se anuleaza pe o
1
.
(d) Dac a C
este operator inversabil, atunci inversul s au este operatorul de

convolut ie cu T
_
1
F
1
_
, adica
C
1
x = T
_
1
T
1
_
x, x
2
(Z).
Pentru demonstrat ia punctului (d), trebuie ar atat a mai nt ai
egalitatea:
f g =

f g, f, g L
2
(o
1
).
L asam detaliile ca exercit iu.
42.Exemplu
(i) Operatorul de translat ie bilateral W (din denit ia 23) este un
operator de convolut ie; ntr-adevar, W = C
1
.
Mai general, W
n
este operatorul de convolut ie cu sirul
n
, pentru orice
n Z.
Deoarece (T
1
n
)(e
it
) =
n
(e
it
) = e
int
, rezulta ca W
n
este unitar-echivalent
cu M
n
:
T
1
W
n
T = M
n
.
In particular, (T
1
WTf)(e
it
) = e
it
f(e
it
).
In continuare prezentam operatorul de convolut ie pe R; rezultatele

sunt similare celor din cazul Z , cu except ia punctului (c) din teorema 40.
Demonstrat iile vor omise, principalele referiri bibliograce sunt [17],p.49;
[13],p.192; [6],p.949.
43.Denit ie (operatorul de convolut ie pe R)
Fie L
1
(R) spat iul Banach al funct iilor integrabile (a se vedea exemplul
4(iv),cap.1 si 2(vii),cap.4) si e k L
1
(R) . Atunci, pentru orice funct ie
f L
2
(R) , convolut ia (k f)(x) =
_
R
k(x y)f(y)dy deneste o funct ie din
L
2
(R) si n plus | k f |
2
| k |
1
| f |
2
; pentru demonstrat ie, recomandam
[6],p.951.
Rezult a deci ca operatorul de convolutie cu funct ia k L
1
(R) este corect
denit pe spat iul L
2
(R) :
C
k
: L
2
(R) L
2
(R) , C
k
f = k f.
44.Observat ie
Reamintim c ateva proprietat i ale transformatei Fourier pe R; ca bibli-
ograe recomand am [1],p.482; [17],p.76; [13],p.192; [15],p.6.
Pentru orice funct ie k L
1
(R) , transformata sa Fourier este, prin denit ie
(Tk)(x) =

k(x) =
_
R
k(y)e
ixy
dy , x R.
Funct ia

k este continu a si marginita pe R si |

k |
| k |
1
. Ment ionam c a
exist a funct ii continue si m arginite pe R care nu sunt transformate Fourier
ale unor funct ii din L
1
(R).
Restrict ia aplicat iei T la subspat iul K = L
1
(R)
L
2
(R) ia valori n L
2
(R)
si deci, deoarece K este dens n L
2
(R), (cf.exemplului 4(iv),cap.1), ea se
poate prelungi prin continuitate (n norma | |
2
) la ntregul L
2
(R) ; se obt ine
astfel transformarea Fourier (sau Fourier-Plancherel):
T : L
2
(R) L
2
(R),
cu proprietat ile:
(a) T este un izomorsm de spat ii Hilbert; acest rezultat este cunoscut sub
numele de teorema lui Plancherel.
(b) T(k f) =

k
f.
Pentru demonstrat ia teoremei lui Plancherel, recomand am: [13],p.187; [15],p.26.
45.Teorema (proprietat ile operatorului de convolut ie pe R)
Fie k L
1
(R) , e C
k
operatorul de convolut ie cu k , T transformarea
Fourier si M
k
operatorul multiplicare cu

k ; atunci:
(a) C
k
= T
1
M
k
T.
(b) | C
k
|=| M
k
|=|

k |
.
(c) (C
k
) = (M
k
) =

k(R).
Demonstrat ie Toate armat iile rezult a din lema si observat ia anterioare si
din proprietat ile corespunz atoare ale operatorului de multiplicare (a se vedea
propozit ia 27 si teorema 33).
46.Observat ie
Asa cum am vazut, exist a asem anari importantentre operatorii de convolut ie
pe
2
(Z) si cei de pe L
2
(R) . Metoda de studiu este aceeasi: sunt unitar-
echivalent i (prin transformarea Fourier) cu operatori de multiplicare pe L
2
(o
1
)
si respectiv pe L
2
(R) .

In teoria sistemelor, spat iul pe care este denit opera-
torul de convolut ie se numeste domeniul timp, iar spat iul pe care este denit
operatorul de multiplicare corespunz ator se numeste domeniul frecvent a;
unitar-echivalent a celor doi operatori prin transformarea Fourier este den-
umit a dualitatea timp-frecvent a. Ment ion am totusi o deosebire remarca-
bil a ntre cele dou a cazuri. Deoarece orice funct ie din L
(o
1
) are transfor-
mat a Fourier, rezult a c a orice operator de multiplicare pe L
2
(o
1
) este unitar
echivalent cu un operator de convolut ie pe
2
(Z) (cf. teoremei 40(c)).

In
schimb, exist a funct ii L
(R) care nu au transformat a Fourier: integrala

_
R
(t)e
itx
dt nu converge (m asura Lebesgue a lui R este ). Concluzie:
pentru un astfel de , operatorul de multiplicare M
este corect denit pe

L
2
(R) , dar nu exista un operator de convolut ie pe L
2
(R) unitar-echivalent
cu M
prin transformarea Fourier.

Dac a M
T
= (a
ij
) , i, j 1, 2, ..., n este matricea unui operator T pe
spat iul C
n
, atunci (Tx)
i
=
n
j=1
a
ij
x
j
, x = (x
1
, x
2
, .., x
n
) C
n
. Un analog
innit dimensional al acestei denit ii este operatorul integral.
46.Denit ie (operatorul integral)
S a consider am spat iul Hilbert (L
2
(0, 1) , | |
2
) al funct iilor de patrat integra-
bil pe intervalul [0, 1] n raport cu m asura Lebesgue; (cf.
exemplului 17(iii),cap.1). Fie K : [0, 1] [0, 1] C o funct ie de p atrat
integrabil pe [0, 1] [0, 1] si e:
| K |
2
=
_
1
0
_
1
0
[K(x, y)[
2
dxdy.
Demonstr am acum ca pentru orice funct ie f L
2
(0, 1) , funct ia g denit a
prin egalitatea:
g(x) =
_
1
0
K(x, y)f(y)dy
este n L
2
(0, 1); avem (folosim inegalitatea lui Schwarz):
| g |
2
2
=
_
1
0
[
_
1
0
K(x, y)f(y)dy[
2
dx
_
1
0
__
1
0
[K(x, y)[
2
dy
___
1
0
[f(y)[
2
dy
_
dx =| f |
2
2
| K |
2
2
.
Rezult a deci c a putem deni aplicat ia:
T
K
: L
2
(0, 1) L
2
(0, 1) , (T
K
f)(x) =
_
1
0
K(x, y)f(y)dy.
Operatorul T
K
se numeste operatorul integral denit de nucleul K . Din
calculul de mai sus rezulta c a T
K
este continuu si
| T
K
|| K |
2
.
47.Propozit ie (proprietat ile operatorului integral)
Fie T
K
si T
H
doi operatori integrali cu nucleele K si respectiv H .
(a) Pentru orice , C , operatorul T
K
+T
H
este operator integral si
are nucleul K + H.
(b) Operatorul T
K
T
H
este operator integral si are nucleul denit prin G(x, y) =
_
1
0
K(x, z)H(z, y)dz , deci:
(T
K
T
H
f)(x) =
_
1
0
__
1
0
K(x, z)H(z, y)dz
_
f(y)dy.
In cazul particular K = H , obt inem:

(T
2
K
f)(x) =
_
1
0
__
1
0
K(x, z)K(z, y)dz
_
dx.
(c) Dac a sirul de nuclee K
n
converge n spat iul Hilbert L
2
([0, 1] [0, 1])
la funct ia K , atunci sirul de operatori integrali T
K
n
converge n spat iul
(/(L
2
(0, 1)) , | | ) la operatorul integral T
K
.
(d) Adjunctul operatorului T
K
este operatorul integral T
K
, cu nucleul
K(x, y) = K(y, x) ; n particular, T

K
este autoadjunct dac a si numai dac a
nucleul K are proprietatea K(x, y) = K(y, x) ( un astfel de nucleu se
numeste simetric).
Demonstrat ie (a) este evident.
(b)Pentru orice f L
2
(0, 1) , avem:
(T
K
T
H
f)(x) =
_
1
0
K(x, y) (T
H
f) (y)dy =
=
_
1
0
_
1
0
K(x, y)H(y, z)f(z)dzdy =
_
1
0
__
1
0
K(x, y)H(y, z)dy
_
f(z)dz =
=
_
1
0
G(x, z)f(z)dz = (T
G
f)(x).
(c) Demonstrat ia este o consecint a imediat a a inegalitat ii dintre normele
operatorului integral si a nucleului s au:
| T
K
n
T
K
|| K
n
K |
2
0.
(d) Pentru orice f, g L
2
(0, 1) , avem:
< T
K
f, g >=
_
1
0
(T
K
f)(x)g(x)dx =
_
1
0
_
f(y)
_
1
0
K(x, y)g(x)dx
_
dy =
=
_
1
0
f(y)
__
1
0
K(y, x)g(x)dx
_
dy =< f, T
K
g > .
Propriet at ile de mai sunt adevarate si n cazul n care intervalul [0, 1]
(cu m asura Lebesgue) este nlocuit de un spat iu cu m asura nit a.

In
particular, putem considera operatori integrali pe Z si R.
Operatorii de convolut ie sunt atunci cazuri particulare de operatori integrali,
consider and nuclee de forma K(n, m) = (n m) , n, m Z si respectiv
K(x y) = k(x y) , x, y R.
Un alt caz particular remarcabil de operator integral este operatorul Volterra,
pe care-l vom studia n continuare.
48.Denit ie (operatorul Volterra)
Un nucleu K L
2
([0, 1] [0, 1]) se numeste nucleu de tip Volterra dac a
are proprietatea K(x, y) = 0 , x < y . Rezult a deci c a operatorul integral
asociat unui astfel de nucleu (numit operator Volterra) este denit prin:
(T
K
f)(x) =
_
x
0
K(x, y)f(y)dy , f L
2
(0, 1).
Analogia cu teoria matricelor este evident a: operatorii de tip Volterra sunt
analogul operatorilor asociat i matricelor inferior triunghiulare. Se stie c a
dac a o matrice A este strict inferior triunghiulara, atunci ea este nilpotent a,
adic a exista m N astfel ncat A
m
= O. Vom demonstra n continuare
o proprietate asem anatoare si pentru operatorii Volterra denit i de nuclee
m arginite; o consecint a va calculul spectrului unui astfel de operator.
49.Teorema
Fie K L
2
([0, 1] [0, 1]) un nucleu de tip Volterra marginit, deci | K |
<
; atunci, operatorul Volterra asociat, T
K
are proprietat ile:
(a) lim
n
(| T
n
K
|)
1
n
= 0.
(b) (T
K
) = 0 ; un operator cu aceasta proprietate se numeste cvasinilpo-
tent.
Demonstrat ie Vom demonstra mai ntai c a produsul a doi operatori de tip
Volterra T
K
si T
H
este un operator de acelasi tip. T inand cont de cele
demonstrate n propozit ia 47(b), este sucient s a ar at am implicat ia:
K(x, y) = H(x, y) = 0 , x < y G(x, y) = 0 , x < y,
unde, G(x, y) =
1
_
0
K(x, z)H(z, y)dz .
Intr-adev ar, dac a x < y , atunci orice z [0, 1] trebuie sa verice cel put in
una din inegalit at ile: x < z sau z < y ; n primul caz, avem K(x, z) = 0 ,
iar n al doilea H(z, y) = 0 , deci oricum G(x, y) = 0 . Daca x y , atunci:
G(x, y) =
_
x
y
K(x, z)H(z, y).
S a presupunem acum ca H = K si s a notam n acest caz
K
[2]
(x, y) = G(x, y) =
_
1
0
K(x, z)K(z, y)dz,
si n general pentru n N:
K
[n]
(x, y) =
_
1
0
K(x, z)K
[n1]
(z, y)dz.
Pentru orice 0 y x 1 , avem:
[K
[2]
(x, y)[ = [
_
x
y
K(x, z)K(z, y)dz[ | K |
2
(x y).
Prin induct ie rezulta c a pentru orice n N si y x , avem:
[K
[n]
(x, y)[
| K |
n
(n 1)!
(x y)
n1
| K |
n
(n 1)!
.
Rezult a deci c a:
(| T
n
K
|)
1
n
_
| K
[n]
|
_1
n
| K |
(n 1)!
1
n
0,
pentru n , ceea ce ncheie demonstrat ia.
(b) Reamintim c a raza spectral a a unui operator T este, (cf. denit iei
12,cap.4), r(T) = sup[[ ; (T) ; am demonstrat de asemenea (teorema
13,cap.4) formula razei spectrale: r(T) = lim
n
| T
n
|
1
n
. Din denit ia razei
spectrale rezult a n mod evident c a dac a r(T) = 0 , atunci (T) = 0 . Din
cele demonstrate la punctul (a), rezulta c a r(T
K
) = 0 , deci (T
K
) = 0 .
Mai facem observat ia ca armat iile din teorem a sunt adevarate si f ara ipoteza
de m arginire a nucleului; demonstrat ia este nsa considerabil mai dicil a
([10],p.93).
Un caz particular interesant de operator Volterra se obt ine consider and nu-
cleul V (x, y) = 1 , dac a y x , si 0 n rest. Operatorul asociat (numit si
operatorul Volterra integral) este:
(T
V
f)(x) =
_
x
0
f(y)dy , f L
2
(0, 1).
Norma lui T
V
este | T
V
|=
1
2
; (pentru demonstrat ie: [10],p.300).
5.4 Operatori normali
50.Introducere
Reamintim c a un operator T /(H) se numeste normal daca veric a egal-
itatea TT
= T
T ; n paragraful precedent am studiat o clas a important a

de operatori normali: operatorii de multiplicare.
In capitolul 2 (teorema 28) am v azut c a principalul rezultat referitor la struc-

tura operatorilor din /(C
n
) este:
Teorema spectrala pentru operatori normali pe C
n
Un operator T /(C
n
) este diagonalizabil n sens geometric daca si numai
dac a T este operator normal.
Generalizarea acestui rezultat la spat ii Hilbert innit dimensionale este
o problem a fundamentala a teoriei operatorilor; ea si cateva consecint e ale
sale constituie subiectul acestui paragraf.
In prezentarea care urmeaz a, analogia cu cazul nit dimensional este intere-

sant a: trebuie remarcat ce rezultate nit dimensionale au un corespondent
(asem anator) innit dimensional si ce anume se schimb a n totalitate.
S a revenim acum la enunt ul teoremei spectrale pentru operatori normali
pe spat ii nit dimensionale. Operator diagonalizabil (n sens geometric)
nsemna, n acel caz, un operator T /(C
n
) pentru care exista o baza
B ortonormal a (a lui C
n
) formata din vectori proprii ai operatorului T , sau
, echivalent, exist a un operator unitar U astfel nc at U
1
TU s a e operator
diagonal; n aceast a situat ie matricea lui T n baza B are form a diagonala,
(pe diagonala ind valorile proprii ale lui T ), iar coloanele matricei lui U
sunt vectorii din B .

In cazul innit dimensional, not iunile de valoare pro-
prie si vector propriu nu mai constituie instrumente la fel de puternice ca n
cazul nit dimensional; am dat exemple n paragraful precedent de operatori
(chiar normali) care nu au valori proprii. Deci o forma diagonal a pentru
operatori normali pe spat ii Hilbert innit dimensionale este put in probabila
(aceasta nu exclude posibilitatea unei forme diagonale pentru clase mai
restr anse de operatori).
Vom reformula acum not iunea de operator diagonal pe C
n
.
Fie D /(C
n
) un operator diagonal, deci matricea sa n baza canonic a este:
_
_
_
_
_
_
1
0 . . . 0
0
2
0 . . 0
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 . . . .
n
_
_
_
_
_
_
,
iar (Dx)
k
=
k
x
k
, x = (x
1
, x
2
, .., x
n
) C
n
.
5.4. OPERATORI NORMALI 135
S a consider am spat iul C
n
ca ind mult imea tuturor funct iilor
x : 1, 2, .., n C , x(k) = x
k
,
vectorul x = (x
1
, x
2
, .., x
n
) identicadu-se cu valorile funct iei x de mai sus.
S a consider am funct ia
: 1, 2, .., n C , (k) =
k
.
Atunci operatorul D poate identicat cu operatorul de multiplicare cu :
(Dx)(k) = (k)x(k) = (M
x) (k) , x C
n
si k 1, 2, .., n.
Spat iul cu masur a (, ) din denit ia generala a operatorilor de multiplicare
(denit ia 25 din paragraful precedent) este = 1, 2, .., n iar masura
este masura de num arare.
Cu aceste precizari, enunt ul (intr-o oarecare m asura simplicat) al teoremei
spectrale pentru operatori normali pe spat ii nit dimensionale, devine:
Teorema
Un operator T /(C
n
) este unitar-echivalent cu un operator de multiplicare
M
dac a si numai dac a T este operator normal.

Aceast a formulare (n care operator diagonalizabil n sens geometric
nseamn a operator unitar- echivalent cu un operator de multiplicare)
are un analog innit dimensional.
Reamintim c a n paragraful precedent am denit si studiat operatorii de
multiplicare: dac a (, ) este un spat iu cu masur a si daca
L
(, ) , atunci operatorul de multiplicare cu funct ia este:

M
: L
2
(, ) L
2
(, ) , (M
f)(t) = (t)f(t) , t .
Am demonstrat (este de altfel evident) ca operatorii de multiplicare sunt nor-
mali; reciproca acestei armat ii (modulo unitar-echivalent a) este varianta
innit dimensionala a teoremei spectrale pentru operatori normali (din cazul
nit dimensional).
51.Teorema spectrala pentru operatori normali pe
spat ii Hilbert innit dimensionale
Fie H un spat iu Hilbert innit dimensional (separabil) si e T /(H) un
operator normal.
Atunci exist a un spat iu cu m asura borelian a regulat a nita (, ), un izomor-
sm de spat ii Hilbert (operator unitar) U : H L
2
(, ) si o funct ie
L
(, ) astfel nc at T = U
1
M
U.
H
-
?
H
L
2
(, )
-
L
2
(, )
?
T
M
U U
Intr-o formulare concis a, teorema arm a ca un operator este normal daca

si numai daca este unitar-echivalent cu un operator de multiplicare.
Pentru alte formulari (echivalente) ale acestui rezultat cat si pentru demonstrat ie,
recomand am [10],p.61; [6],p.911; [5],p.93; [20],p.71.
Un caz particular studiat deja al acestui rezultat este unitar-echivalent a din-
tre operatorii de convolut ie (care sunt normali) si cei de multiplicare; a se
vedea teoremele 40 si 45.
Consecint ele imediate (dar remarcabile) ale acestei teoreme sunt pro-
priet at ile operatorilor normali deduse din propriet at ile corespunz atoare ale
operatorilor de multiplicare; avem deci (a se vedea propozit ia 27, observat ia
28, teorema 33 si propozit ia 37 din paragraful precedent):
52.Teorema (proprietat ile operatorilor normali)
Fie T /(H) un operator normal; atunci:
(a) (T
) = (T) = ; (T).
(b) T este autoadjunct (T) R.
(c) T este pozitiv (T) [0, ).
(d) T este unitar (T) o
1
.
(e) T este proiector (T) 0, 1.
(f) r(T) =| T |.
(g) | Tx |=| T
x | , x H ; se poate demonstra c a aceasta proprietate

caracterizeaz a operatorii normali.
Este interesant acum s a ne reamintim analogia dintre numere complexe si op-
eratori de la sfarsitul paragrafului 1 (acest capitol). Este clar (din teorema
de mai sus) c a analogia este mai natural a daca nlocuimn tabelul respectiv
operator cu operator normal.
In general, dac a T nu este un operator normal, proprietat ile de mai sus nu

sunt adevarate. De exemplu, operatorul integral Volterra T
V
de la sf arsitul
paragrafului precedent (teorema 49) are spectrul format numai din num arul
0 , dar nu este autoadjunct; n schimb, dac a un operator normal are spectrul
0 , atunci, din proprietatea (f) de mai sus rezult a ca el este operatorul
identic nul.
Ca si n cazul nit dimensional, (a se vedea denit ia 36,cap2), o consecint a
important a a teoremei spectrale este posibilitatea construirii unui calcul
funct ional pentru operatori normali. Prezent am n continuare aceast a
construct ie.
53.Denit ie
Dac a T /(H) este un operator arbitrar (xat) si p C[X] este un
polinom , p(z) =
n
k=0
a
k
z
k
atunci, este natural s a denim operatorul p(T) =
n
k=0
a
k
T
k
. Am construitn felul acesta o aplicat ie (numita calculul funct ional
polinomial al operatorului T ):
C[X] p p(T) /(H),
cu proprietat ile:
(p + q)(T) = p(T) + q(T) (liniar a) si
(pq)(T) = p(T)q(T) (multiplicativ a),
pentru orice , C si p, q C[X] ; demonstrat iile sunt imediate.
Din ultima egalitate rezult a ca operatorii p(T) si q(T) comut a.
Tot cu metode elementare, si tot pentru un operator arbitrar, putem deni
f(T) si pentru anumite funct ii rat ionale.
Pentru aceasta, e , (T) si e funct ia (rat ional a) g(z) =
1
z
; o denit ie
natural a pentru operatorul g(T) este g(T) = (I T)
1
. S a observ am c a
denit ia este corecta deoarece operatorul I T este inversabil ( neind
n spectrul lui T ). Sa mai observ am c a doi operatori de forma (I T)
1
si (I T)
1
comut a ntre ei deoarece operatorii I T si I T comut a.
Mai general, e q(z) = (
1
z)(
2
z)...(
n
z) ; observ am c a putem
deni operatorul:
1
q
(T) =
1
(
1
I T)
1
(
2
I T)
1
...(
n
I T)
1
,
dac a si numai daca
k
, (T) , k 1, 2, ..n . Este evident c a n acest caz
avem:
1
q
(T) = (q(T))
1
.
In cazul general, e p, q C[X] si e f(z) =

p(z)
q(z)
, o fract ie
ireductibil a. Dac a polinomul q nu se anuleaz a pe spectrul lui T , ( sau,
echivalent , funct ia f este denit a pe ntreg spectrul lui T ), atunci denim
operatorul f(T) = p(T)[q(T)]
1
. Fie 1(T) mult imea funct iilor rat ionale
denite pe spectrul operatorului T .
Atunci aplicat ia (numit a calculul funct ional rat ional al lui T ):
1(T) f f(T) /(H),
prelungeste calculul funct ional polinomial cu pastrarea liniarit at ii si a multi-
plicativit at ii. De fapt, aplicat ia astfel construit a este un morsm de algebre.
Calculul funct ional astfel denit are urmatoarea proprietate de transfor-
mare a spectrului.
54.Propozit ie
Fie T /(H) ; atunci, pentru orice f 1(T) , avem:
(f(T)) = f() ; (T) = f((T)).
Demonstrat ie Demonstr am mai ntai incluziunea: f((T)) (f(T)) . Pen-
tru aceasta, e f((T)) ; exista deci (T) astfel nc at = f() .
Fie funct ia
g(z) =
f() f(z)
z
.
Demonstr am c a g 1(T) . Deoarece f 1(T) , singurul punct din (T)
n care funct ia g ar putea s a nu e denit a este . Dac a f =
p
q
, cu
p, q C[X] , atunci q() ,= 0 ; avem:
g(z) =
p()
q()

p(z)
q(z)
z
=
p()q(z) q()p(z)
q()q(z)( z)
.
Polinomul s(z) = p()q(z) q()p(z) se anuleaz a n z = , deci exist a un
polinom r C[X] astfel nc at s(z) = ( z)r(z) ; rezult a deci c a funct ia g
este
g(z) =
r(z)
q()q(z)
,
adic a g 1(T) , deci are sens g(T) . Sa presupunem prin absurd ca =
f() , (f(T)) , deci exista [f()I f(T)]
1
. Din relat ia
f() f(z) = ( z)g(z)
si din multiplicativitatea calculului funct ional, rezult a:
f()I f(T) = (I T)g(T).
Inmult ind ultima egalitate cu [f()I f(T)]

1
, obt inem:
(I T)g(T)[f(I f(T)]
1
= I,
si, deoarece operatorii de mai sus comut a , rezult a ca I T este operator
inversabil, contradict ie cu (T).
Demonstr am acum incluziunea invers a: (f(T)) f((T)) .
Fie (f(T)) si presupunem prin absurd c a , f((T)) . Rezult a atunci
c a funct ia
h(z) =
1
f(z)
este n 1(T) si din egalitatea [ f(z)]h(z) = 1 rezulta
[I f(T)]h(T) = I,
adic a I f(T) este operator inversabil; contradict ie cu (f(T)).
Prelungirea calculului funct ional (rat ional) si la alte clase de funct ii cu
p astrarea liniaritat ii, multiplicativit at ii si a propriet at ii de transformare a
spectrului este o problem a importanta n teoria operatorilor. Exista si alte
funct ii pentru care se pot da denit ii elementare.
De exemplu, daca f(z) =
n=0
a
n
z
n
, z C este o funct ie ntreaga atunci
operatorul f(T) =
n=0
a
n
T
n
se poate deni pentru pentru orice T /(H)
(deoarece seria de operatori converge) si sunt p astrate propriet at ile ment ionate
mai sus; am demonstrat de altfel acest fapt n teorema 28,cap.4.
Un alt exemplu este funct ia f(z) = z ; n acest caz, o denit ie na-
tural a ar f(T) = T
. De aici rezulta c a daca g(z) = [z[

2
, atunci
g(T) = T
T (sau TT
?) ; dac a operatorul T ar normal, denit ia nu ar

ambigua. Sa alegem de exemplu g(T) = T
T , si s a lu am T = V oper-
atorul de translat ie unilateral a pe
2
(N) , (cf exemplului 20 din paragraful
precedent). Atunci proprietatea de transformare a spectrului nu mai este
adev arata ; ntr-adevar, deoarece g(V ) = V
V = I , atunci
(g(V )) = (I) = 1 dar
g((V )) = g( C ; [[ 1) = [0, 1].
Operatorii care admit un calcul funct ional sucient de general si cu pro-
priet at i remarcabile sunt operatorii normali. Pentru aceasta, denim calculul
funct ional mai nt ai pentru operatorii de multiplicare (ceea ce se face ntr-un
mod natural si simplu) si apoi vom transfera calculul funct ional astfel con-
struit la operatori normali arbitrari folosind unitar-echivalent a din teorema
spectral a.
55.Denit ie (calculul funct ional marginit pentru
operatorii de multiplicare)
Fie L
(, ) si e M
operatorul de multiplicare cu denit pe

spat iul L
2
(, ) .
Consider am restrict ia m asurii Lebesgue din plan la compactul
(M
) = essran(). Fie F L
((M
)); n particular, deoarece (M
) este
compact, F poate o funct ie continu a.
Deoarece (M
) = essran() , rezulta ca funct ia compunere, F exist a

(de fapt ea este denit a a.p.t.; daca funct iile si F ar continue, atunci
F ar denita peste tot si ar continu a) si este n L
(, ) . Exist a
deci operatorul de multiplicare M
F
/(L
2
(, )), ceea ce ne permite sa
denim operatorul F(M
) = M
F
. Aplicat ia
L
((M
)) F F(M
) /(L
2
(, ))
se numeste calculul funct ional marginit (n sensul ca F este funct ie
esent ial m arginita) al operatorului M
.
Se observa ca operat ia de aplicare a lui F asupra operatorului M
, nseamn a
de fapt compunerea lui F cu .
Este usor de demonstrat c a aplicat ia de mai sus prelungeste calculul funct ional
cu funct ii rat ionale al operatorului M
. Sunt p astrate de asemenea si pro-

priet at le uzuale, inclusiv proprietatea de transformare a spectrului.
56.Teorema
Cu notat iile de mai sus, avem:
(a) (F + G)(M
) = F(M
) + G(M
),
(b) (FG)(M
) = [F(M
)][G(M
)],
(c) F(M
) = [F(M
)]
,
(d) (F(M
)) = F((M
)),
(e) Operatorii F(M
) si G(M
) comut a,
pentru orice , C si F, G funct ii esent ial m arginite pe spectrul opera-
torului M
.
Demonstrat ie Vericarile (a),(b) si (c) sunt imediate; demonstr am, de
exemplu, (b):
(FG)(M
) = M
(FG)
= M
(F)(G)
= M
F
M
G
= F(M
)G(M
).
(d) Vom face demonstrat ian ipoteza c a funct ia F este continua. Propunem
cititorului familiarizat cu rat ionamentele specice teoriei abstracte a m asurii
s a refac a demonstrat ia pentru o funct ie F esent ial m arginita, ([10],p.60).
Enunt ul este echivalent cu essran(F ) = F(essran()) ; se observ a c a
dac a si funct ia este continu a, atunci egalitatea devine banala deoarece
am andoi membri sunt egali cu nchiderea imaginii funct iei compuse F ,
adic a (F(()) .
Consider am acum cazul general si demonstram incluziunea F((M
))
(F(M
)) . Fie = F() F((M
)) , cu (M
)) . Fie E o
vecin atate a lui F() ; pentru a demonstra ca F() (F(M
)) va trebui
s a demonstram c a masura mult imii (F)
1
(E) este strict pozitiv a (nenula).
Dar (F )
1
(E) =
1
(F
1
(E)) . Deoarece E este vecin atate a lui F()
si deoarece funct ia F este continu a, rezult a ca F
1
(E) este vecinatate a lui
si deci, din denit ia imaginii esent iale a lui , rezult a c a
1
(F
1
(E))
are masur a strict pozitiv a. Incluziunea invers a o demonstr am prin trecere la
complementare:
C F((M
)) C (F(M
)) .
Fie deci , F((M
)) . Mult imea (M
)) este compact a si cum F este

continua, rezult a c a mult imea F((M
)) este compact a. Deoarece (din

ipotez a) , F((M
)) , atunci exist a o vecinatate E a lui astfel ncat

E
F((M
)) = . Lu and imaginile inverse prin funct ia F ale mult imilor

din egalitatea precedent a, obt inem
F
1
(E)
(M
) = .
Lu and acum imaginile inverse prin funct ia , obt inem
1
(F
1
(E))
1
((M
)) = .
Dar, din denit ia imaginii esent iale, m asura mult imii
1
((M
)) este
nul a (daca funct ia ar continu a, atunci aceasta mult ime ar vid a).
Rezult a c a si mult imea (F
1
)(E) are masura nul a si deci , (F(M
)) .
Consider am n continuare dou a exemple.
(i) Fie (t) = t, t [0, 1] si e
M
: L
2
(0, 1) L
2
(0, 1), (M
f)(t) = tf(t).
Atunci, (M
) = [0, 1] si daca F L
(0, 1), rezulta F(M
) = M
F
.
(ii) Fie acum (t) =
t+i
it+1
, t R si e
M
: L
2
(R) L
2
(R), (M
f)(t) =
t + i
it + 1
f(t).
Atunci (M
) = o
1
si pentru orice funct ie F L
(o
1
), avem:
(F(M
)f) (t) = F
_
t + i
it + 1
_
f(t), f L
2
(R).
Calculul funct ional m arginit pentru un operator normal arbitrar se con-
struieste folosind unitar-echivalent a din teorema spectrala.
57.Denit ie (calculul funct ional marginit
pentru operatori normali)
Fie T /(H) un operator normal si e M
operatorul de multiplicare
unitar-echivalent cu el: T = U
1
M
U . Daca F este o funct ie esent ial

m arginita pe spectrul operatorului T , (considerat ca spat iu cu m asura cu
restrict ia m asurii Lebesgue din plan), atunci denim F(T) = U
1
F(M
)U .
Din teorema de mai sus (si din propriet at ile
operatorilor unitar-echivalent i: propozit ia 37 din paragraful precedent), rezult a
c a aplicat ia
L
((T)) F F(T) /(H)

are proprietat ile:
(a) Liniar a si multiplicativa:
(F + G)(T) = F(T) + G(T),
(FG)(T) = F(T)G(T),
, C, F, G L
((T)); din multiplicativitate rezult a ca operatorii

de forma F(T) comut a ntre ei.
(b) F(T) = [F(T)]
; de aici rezulta ca tot i operatorii de forma F(T) sunt

normali.
(c) (F(T)) = F((T)).
S a consider am ca exemplu operatorul de convolut ie pe spat iul
2
(Z) (op-
eratorul de convolut ie este operator normal).
Fie deci
2
(Z) astfel nc at T
1
L
(o
1
); a se vedea teoremele 40 si
51. Operatorul C
este unitar-echivalent cu operatorul de multiplicare cu

T
1
, mai precis C
= T
1
M
F
1
T. Pentru orice funct ie F L
((C
)) =
L
(essran(T
1
)), avem F(C
) = T
1
M
F(F
1
)
T.
In particular, (a se vedea exemplul 42), daca =

1
, atunci C
1
= W (oper-
atorul de translat ie bilateral) si W = T
1
M
1
T, unde,
1
(e
it
) = e
it
. Reamintim c a (W) = o
1
. Deoarece
1
este aplicat ia identica
pe o
1
, pentru orice funct ie F L
(o
1
), avem:
F(W) = T
1
M
F
T.
Mai general, daca n Z, avem F(W
n
) = T
1
M
F
n
T, unde,
n
(e
it
) = e
int
.
Aplicat iile calculului funct ional sunt numeroase; indic am n continuare
c ateva. Prima este existent a radacinii patrate pozitive pentru operatori poz-
itivi; comparat ia cu cazul nit dimensional este interesant a (a se vedea teo-
rema 38,cap.2)
58.Teorema (radacina patrata pozitiva)
Fie P /(H) un operator pozitiv. Atunci exist a si este unic un operator
pozitiv Q /(H) astfel nc at Q
2
= P ; operatorul Q se numeste radacina
p atrata pozitiv a a lui P si se noteaz a
P .
Demonstrat ie Funct ia radical f(t) =
t este o funct ie continu a pe spec-

trul operatorului P (orice operator pozitiv are spectrul n [0, ) ), deci
putem deni operatorul Q = f(P) =
P . Din multiplicativitatea calculu-

lui funct ional, rezulta :
Q
2
= [f(P)]
2
= (f
2
)(P) = id(P) = P,
unde, am notat cu id(t) = t funct ia identic a.
Pentru unicitate, este sucient s a observam ca un operator de multiplicare
pozitiv, M
, are o unic a r ad acia patrata pozitiva, M
.
De exemplu, dac a (t) = t , t [0, 1] , atunci operatorul M
este operator
pozitiv pe L
2
(0, 1) si
(
_
M
f)(t) =
tf(t) = (M
f)(t) , t [0, 1].

59.Consecint a
Fie T /(H) un operator arbitrar. Atunci T este pozitiv dac a si numai
dac a exist a S /(H) astfel nc at T = S
S
Demonstrat ie Dac a T este operator pozitiv, atunci luam S =
T . Re-
ciproc, orice operator de forma S
S este pozitiv (evident).

Alt a consecint a a calculului funct ional este descompunerea polara pentru
operatorii inversabili si pentru cei normali pe spat ii Hilbert innit dimen-
sionale; orice numar complex nenul z admite o unic a
descompunere z = ru cu r > 0 si [u[ = 1 . Dac a T /(C
n
) , atunci T ad-
mite o descompunere de forma T = UP , cu U operator unitar si P pozitiv.
In general, aceast a descompunere nu este unica dec at n anumite condit ii su-

plimentare (de exemplu daca T este inversabil; a se vedea teorema 40,cap.2).
60.Teorema (descompunerea polara)
Fie T /(H) un operator arbitrar.
(a) Dac a T este inversabil , atunci exist a U /(H) operator unitar si P
/(H) operator pozitiv astfel nc at T = UP.

In plus, aceast a descompunere
(polar a) este unic a.
(b) Dac a T este normal, atunci exist a o descompunere polar a (nu neap arat
unic a) T = UP cu U unitar si P pozitiv; n plus, operatorii U, P, T comut a
ntre ei.
Demonstrat ie (a) Fie P =
T . Operatorul T ind inversabil, rezult a

c a T
T este si el inversabil, deci 0 , (T
T) . Din teorema de transformare

a spectrului rezult a c a 0 , (
T) deci operatorul P este inversabil. Fie

U = TP
1
. Atunci U este inversabil (ceea ce este evident); U este unitar:
U
U = P
1
T
TP
1
= P
1
P
2
P
1
= I,
Unicitatea rezulta din construct ie si din unicitatea r adacinii p atrate pozitive.
(b) Fie funct iile
p(z) = [z[ , z C si u(z) =
z
[z[
, z ,= 0 si u(0) = 1.
Atunci p si u sunt funct ii marginite pe spectrul lui T . Aici se poate
constata necesitatea unui calcul funct ional si cu alte funct ii decat continue
( p este continua dar u nu este continu a). Fie P = p(T) si U = u(T) .
Deoarece funct ia p ia valori pozitive, din teorema de transformare a spectru-
lui rezult a c a operatorul P are spectrul n [0, ). Cum P este si operator
normal (din denit ia 57(b)), rezult a c a P este operator pozitiv. Deoarece
u(z)u(z) = 1 , z C , din multiplicativitatea calculului funct ional rezult a
UU
= U
U = I , deci U este unitar. Din identitatea u(z)p(z) = z , z C ,

rezult a (folosind iar asi multiplicativitatea calculului funct ional) T = UP .
Continuam cu aplicat ii ale calculului funct ional si ale formulei de descom-
punere polar a. Orice numar real si strict pozitiv t se poate scrie sub forma
t = e
s
, cu s R; de asemenea, orice num ar complex cu [[ = 1, se poate
scrie sub forma = e
i
, cu R. Pentru operatori liniari si continui pe un
spat iu Hilbert, avem:
61.Propozit ie
(i) Pentru orice operator pozitiv si inversabil P /(H), exist a un operator
autoadjunct S /(H) astfel nc at P = exp(S).
(ii) Pentru orice operator unitar U /(H), exista un operator
autoadjunct A /(H) astfel nc at U = exp(iA).
Demonstrat ie (i) Deoarece operatorul P este pozitiv si inversabil, rezult a
c a (P) (0, ); rezulta deci ca funct ia (continua) logaritm natural, ln este
denit a pe spectrul operatorului P si deci putem deni operatorul S = ln(P);
deoarece e
ln(x)
= x, x > 0, avem egalitatea:
exp(S) = exp(ln(P)) = P.
Din propriet at ile calculului funct ional rezulta c a S este operator normal,
iar din teorema de transformare a spectrului rezult a incluziunea: (S) =
ln((P)) ln((0, )) = R. Din teorema 52(b) rezult a ca S este operator
autoadjunct.
(ii) Deoarece U este operator unitar, rezult a ca spectrul sau este inclus n
cercul unitate: (U) o
1
. Fie f L
(o
1
) astfel nc at exp(if()) = ,
o
1
. Facem ment iunea ca o astfel de funct ie exista, ea put and , de exemplu,
una din ramurile argumentului (care nu este continu a, dar este marginit a);
dac a spectrul lui U nu este egal cu ntreg cercul unitate, atunci exista chiar
funct ii continue cu proprietatea exp(if()) = , (U). Denim op-
eratorul A = f(U); din proprietat ile calculului funct ional rezulta c a A este
operator autoadjunct si exp(iA) = exp(if(U)) = U.
62.Teorema
(i) Orice operator inversabil T /(H) se poate scrie ca un produs de dou a
exponent iale, mai precis, exista doi operatori autoadjunct i S, A /(H) ast-
fel nc at T = exp(iA) exp(S).
(ii) Mult imea ( a operatorilor inversabili din /(H) este conexa prin arce,
adic a pentru orice operator inversabil T, exista o aplicat ie continu a :
[0, 1] ( astfel nc at (0) = I si (1) = T.
Demonstrat ie (i) Fie T /(H) un operator inversabil si e, conform teore-
mei 60(a), descompunerea sa polar a (unica): T = UP, unde, U este operator
unitar si P este operator pozitiv si inversabil. Conform propozit iei anterioare,
exist a doi operatori autoadjunct i A, S /(H) astfel ncat U = exp(iA) si
P = exp(S), deci T = exp(iA) exp(S).
Ment ion am c a exista operatori inversabili T care nu se pot scrie sub forma
unei singure exponent iale. Pe spat ii nit dimensionale, aceast a proprietate
este totusi adevarat a.
(ii) Fie T ( si e A, S /(H), operatori autoadjunct i
astfel nc at T = exp(iA) exp(S). Fie
: [0, 1] (, (t) = exp(itA) exp(tS).
Este usor de ar atat ca satisface condit iile cerute.
Capitolul 6
Aplicat ii n teoria sistemelor
Intr-o formulare generala, un sistem este o aplicat ie ntre dou a spat ii de

semnale: intr ari (comenzi) si iesiri (raspunsuri); modelul matematic pentru
semnale sunt funct iile. Desigur, pentru a obt ine rezultate interesante, sunt
necesare unele condit ii restrictive. Un caz important este cel al sistemelor
liniare: aici semnalele sunt elemente ale unor spat ii vectoriale, iar sistemul
este o aplicat ie liniar a. O alta proprietate remarcabil a este continuitatea;
modelul matematic uzual pentru sistem este atunci acela al unui operator
liniar si continuu ntre dou a spat ii Banach.

In acest capitol ne propunem s a
prezent am c ateva not iuni din teoria sistemelor care se modeleaza n mod nat-
ural folosind conceptele si rezultatele expuse n capitolele precedente. Prin
sistem vomnt elege n continuare un operator liniar si continuu pe un spat iu
Hilbert. Elementele acestui spat iu (de obicei funct ii de timp) vor intr arile
si iesirile sistemului. Asa cum am mai spus, o parte din propriet at ile intu-
itive ale unui sistem si g asesc imediat un corespondent matematic: liniari-
tate, continuitate. De asemenea, metodele folosite pentru studiul sistemelor
sunt n mod natural rezultate de analiz a funct ional a. Pe lang a acestea, ex-
ist a si unele constrangeri zice, c at si unele metode de studiu tipice teoriei
sistemelor. Dintre acestea amintim cauzalitatea si invariant a n timp, iar ca
metod a de studiu descompunerean spat ii de stari a unui sistem. Prezentarea
unor modele matematice pentru aceste not iuni constituie obiectul acestui
capitol. Pentru aprofundarea cunostint elor privind modelele matematice ale
teoriei sistemelor, recomandam urm atoarele lucrari: [1],[7],[12],[17],[18].
147
148 CAPITOLUL 6. APLICAT II

IN TEORIA SISTEMELOR
6.1 Cauzalitate si invariant a n timp
Intuitiv, un sistem este cauzal dac a iesirea la orice moment (xat) depinde
numai de valorile intr arii la momente anterioare.
De exemplu s a consideram spat iul Hilbert
2
(Z) si sistemul (operatorul) de
translat ie bilaterala: (Wx)(n) = x(n 1) , n Z. Evident ca W satisface
condit ia (intuitiva) de mai sus: iesirea la momentul n este egal a cu intrarea la
momentul n1. Sa consider am acum adjunctul (care coincide aici cu inversul:
a se vedea teorema 24, cap.5) lui W, care este (W
x)(n) = x(n+1). Evident,

sistemul W
nu este cauzal. El are chiar o proprietate dual a cauzalit at ii :

iesirea la un moment dat depinde numai de valorile intrarii la momente pos-
terioare; un astfel de sistem se numeste anticauzal. Cadrul care permite o
dent ie pentru cauzalitate este spat iul Hilbert cu rezolut ie.
1.Denit ie
Fie (H, <, >) un spat iu Hilbert (ca de obicei separabil si complex). Ream-
intim c a un operator P /(H) se numeste proiector dac a
P
2
= P. Dac a P si Q sunt proiectori, atunci, prin denit ie, P Q dac a
P(H) Q(H) (a se vedea paragraful 2,cap.5). Fie T o mult ime total or-
donat a avand t
o
si t
cel mai mic si respectiv cel mai mare element. Prin

rezolut ie a identitat ii pe spat iul H se nt elege orice familie de proiectori
T = (P
t
)
tT
cu proprietat ile:
(i) P
t
P
s
, t s, t, s T .
(ii) P
t
o
= O si P
t
= I.
(iii) Daca P
t
n
T astfel nc at lim
n
P
t
n
x = Px , x H, atunci P T.
Perechea (H, T) se numeste spat iu Hilbert cu rezolut ie. Evident, pe
acelasi spat iu Hilbert se pot deni mai multe rezolut ii. Interpretarea intu-
itiv a a denit iei este : mult imea T este timpul, iar daca x H, atunci P
t
x
este partea (esantionul) lui x de p an a la momentul t, iar (I P
t
)x este partea
lui x de dupa momentul t.
Vom introduce n continuare rezolut iile canonice pe c ateva spat ii Hilbert
uzuale.
2.Exemple
(a) Pe spat iul C
n
, rezolut ia canonica este denit a de mult imea de proiec-
tori P
k
; k = 0, 1, 2.., n, unde P
o
= O si (P
k
x)(m) = x(m) dac a m
k si 0 dac a m > k. Evident, n acest caz T = 0, 1, 2, .., n.
(b) S a consider am acum spat iul Hilbert
2
(Z).
Fie T = Z , P
= O, P
= I si pentru orice n Z denim

proiectorul (P
n
x)(m) = x(m) , dac a m n si 0 dac a m > n. Rezolut ia
6.1. CAUZALITATE SI INVARIANT

A

IN TIMP 149
T = (P
n
)
nT
este rezolut ia canonica pe
2
(Z).
(c) Pe spat iul
2
(N) rezolut ia canonica se deneste analog.
T = N , P
o
= O, P
= I, iar P
n
cu n N ca mai sus.
(d)Fie acum spat iul Hilbert al funct iilor de p atrat integrabil pe R, L
2
(R).
Fie T = R, P
= O si P
= I. Pentru orice t R, denim

proiectorul (numit si trunchierea la momentul t) (P
t
f)(x) = f(x) daca x t
si 0 dac a x > t.
Analog se denesc rezolut iile canonice pe spat iile L
2
(0, ) si L
2
[0, 1].
3.Denit ie
Fie (H, T) un spat iu Hilbert cu rezolut ie si e T /(H). Sistemul T se
numeste cauzal (sau operator subdiagonal, inferior triun-
ghiular) n raport cu rezolut ia xata pe H dac a pentru orice x, y H cu
proprietatea P
t
x = P
t
y , P
t
T, rezult a P
t
Tx = P
t
Ty , P
t
T. In-
terpretarea intuitiva este evident a: daca intrarile x si y sunt egale pan a la
momentul t, atunci si iesirile corespunzatoare, Tx si Ty sunt egale pan a la
momentul t. Folosind liniaritatea operatorului T, obt inem urm atoarele car-
acteriz ari echivalente:
4.Propozit ie
Fie (H, T) un spat iu Hilbert cu rezolut ie si e T /(H). Urm atoarele
armat ii sunt echivalente:
(i) T este cauzal n raport cu rezolut ia T.
(ii) P
t
T = P
t
TP
t
, P
t
T.
(iii) T(I P
t
) = (I P
t
)T(I P
t
) , P
t
T.
(iv) Pentru orice P
t
T, subspat iul Ker(P
t
) este invariant pentru
operatorul T.
Demonstrat ie (i) (ii) Pentru x H, avem P
t
[(I P
t
)x] = 0 = P
t
0
si deci, deoarece T este cauzal, rezult a P
t
[T(I P
t
)x] = P
t
T0 = 0, adic a
P
t
Tx = P
t
TP
t
x.
Echivalent a (ii) (iii) este evident a.
(iii) (iv) Fie x Ker(P
t
); din (ii), avem: P
t
Tx = P
t
TP
t
x = 0.
(iv) (i) Fie x, y H astfel nc at P
t
x = P
t
y. Rezulta ca P
t
(x y) = 0,
deci x y Ker(P
t
). Din ipoteza (iv), rezult a c a T(x y) Ker(P
t
), adic a
P
t
T(x y) = 0, ceea ce arata ca T este sistem cauzal.
5.Denit ie
Fie (H, T) un spat iu Hilbert cu rezolut ie. Not iunea dual a cauzalit at ii este
anticauzalitatea. Un sistem T /(H) se numeste anticauzal n raport cu
rezolut ia T (sau operator supradiagonal, superior triunghiular) daca

adjunctul sau, T
, este cauzal.
Un sistem care este si cauzal si anticauzal se numeste sistem fara me-
morie. Notam cu ((H) mult imea sistemelor cauzale pe H, cu /((H)
mult imea sistemelor anticauzale si cu /(H) mut imea sistemelor far a mem-
orie.
Analogul propozit iei anterioare pentru sisteme anticauzale este:
6.Propozit ie
Fie (H, T) un spat iu Hilbert cu rezolut ie si e T /(H); urmatoarele
armat ii sunt echivalente:
(i) T este anticauzal n raport cu rezolut ia T.
(ii) (I P
t
)T = (I P
t
)T(I P
t
) , P
t
T.
(iii) TP
t
= P
t
TP
t
, P
t
T.
(iv) Pentru orice P
t
T, subspat iul Im(P
t
) este subspat iu invariant pentru
operatorul T.
Demonstrat ie Totul rezult a din echivalent a (a se vedea propozit ia 5,cap.5):
subspat iul K este invariant la T subspat iul K
este invariant la T
si din
egalitatea (a se vedea propozit ia 6,cap.5):
Ker(T) = (Im(T
.
7.Observat ie
Din propozit iile 4 si 6 rezult a ca un sistem T este f ara memorie daca si nu-
mai dac a pentru orice P
t
T , subspat iile Ker(P
t
) si Im(P
t
) sunt subspat ii
reduc atoare pentru T, sau, echivalent, orice proiector P
t
T comut a cu T,
adic a: P
t
T = TP
t
; (a se vedea propozit ia 15,cap.5).
8.Propozit ie
Fie (H, T) un spat iu Hilbert cu rezolut ie. Atunci mult imile ((H) si /((H)
sunt algebre Banach, iar /(H) este C
-algebr a.
Demonstrat ie Dac a T si S sunt doi operatori cauzali, atunci orice combinat ie
liniar a a lor este de asemenea operator cauzal, deoarece, conform propozit iei
4, pentru orice , C si P
t
T, avem:
T(Ker(P
t
)) Ker(P
t
) si S(Ker(P
t
)) Ker(P
t
)
(T + S)(Ker(P
t
)) Ker(P
t
).
Produsul: TS(Ker(P
t
)) Ker(P
t
). Pentru a demonstra completitudinea, e
T
n
un sir de operatori cauzali care converge la T si e x Ker(P
t
); atunci
P
t
Tx = lim
n
P
t
T
n
x = 0, ceea ce arata c a T este operator cauzal. Analog
se demonstreaz a si pentru operatorii anticauzali.

In cazul operatorilor far a

A

IN TIMP 151
memorie, trebuie sa observam n plus c a adjunctul unui operator far a mem-
orie este si el far a memorie.
9.Exemple
(a)

In continuare vom caracteriza operatorii cauzali pe C
n
.
Fie T /(C
n
) a carui matrice n baza canonic a este A = (a
ij
)
ij
. Din
propozit ia 6 rezult a c a T este cauzal daca si numai dac a pentru orice x C
n
si k 1, 2, .., n avem:
x(m) = 0 daca m k (Tx)(m) = 0 daca m k.
Dar (Tx)(m) =
n
k=1
a
mk
x(k) si deci obt inem:
T este cauzal a
ij
= 0 , i < j.
Deci un sistem pe C
n
este cauzal (n raport cu rezolut ia canonic a asociat a
bazei canonice) dac a si numai daca matricea sa n baza canonic a este inferior
triunghiular a.
Deoarece adjunctul T
are matricea (a
ji
)
ij
, rezult a c a sistemul T este anti-
cauzal dac a si numai daca matricea (a
ij
)
ij
este superior triunghiular a. Din
cele dou a caracteriz ari rezult a c a un sistem pe C
n
este f ara memorie dac a si
numai dac a matricea sa (n baza canonica) este o
matrice diagonal a.
S a presupunem acum ca operatorul T este cauzal si inversabil. Deoarece
inversa unei matrice inferior triunghiulare este tot inferior triunghiular a,
rezult a ca pe spat ii nit dimensionale inversul unui sistem cauzal si inversabil
este si el cauzal. Asa cum vom vedea n exemplele urm atoare, aceast a pro-
prietate nu mai este adev arata pe spat ii Hilbert innit dimensionale.
(b) Fie acum spat iul
2
(Z) si e (
n
)
nZ
baza canonic a; ( a se vedea ex-
emplul 17(ii)). Fie T /(
2
(Z)) si e (a
ij
)
i,jZ
matricea sa (innit a), adic a
a
ij
=< T
j
,
i
>. Printr-un rat ionament similar cu cel din exemplul (a),
obt inem c a T este cauzal dac a si numai dac a
a
ij
= 0 , i < j , i, j Z, adic a matricea sa (n baza (
n
)
nZ
) este infe-
rior triunghiular a.

In particular, translat ia bilateral a W este sistem cauzal:
matricea sa (n baza (
n
)
nZ
) este
a
ij
=
_
1 dac a i = j + 1
0 n rest
Asa cum am vazut n teorema 24,cap.5, W este unitar si deci inversul sau
este egal cu adjunctul, care, conform denit iei este anticauzal. Cum matricea

lui W
este superior triunghiular a, rezulta c a operatorul W este cauzal si in-

versabil, dar inversul s au nu este cauzal.

In acest caz, operatorii f ara memorie
sunt operatorii diagonali (exemplul 1,cap.5).
(c) S a consider am acum cazul particular al unui operator de
convolut ie pe
2
(Z), C
x = x, x
2
(Z) , unde T
1
L
(o
1
), (a se
vedea denit ia 38,cap.5). Deoarece matricea (innita) a lui C
este
a
ij
= (i j), rezulta c a
C
este cauzal dac a si numai daca (n) = 0, n < 0.

O formulare echivalenta este urmatoarea:
Sistemul C
este cauzal daca si numai daca funct ia (numit a funct ia de

transfer a sistemului), T
1
este esent ial marginit a si analitica pe cerc,
adic a: T
1
H
(o
1
), (a se vedea exemplul 2(v),cap4); aceasta deoarece
coecient ii sai Fourier de indici negativi sunt nuli:
T
1
(n) = (n) = 0, n < 0.
Interpret and spat iul
2
(Z) ca domeniul timp si L
2
(o
1
) ca domeniul frecvent a,
rezult a (pentru sisteme de convolut ie), dualitatea:
cauzalitate (n domeniul timp) analicitate (n domeniul frecvent a). Dac a
sistemul de convolut ie C
este si inversabil, (ceea ce este echivalent cu 0 ,

essran (T
1
): cf. corolarului 41(c),cap.5), atunci inversul s au este cauzal
dac a si numai daca funct ia
1
F
1
este n subalgebra H
(o
1
).

In concluzie,
am obt inut:
Un sistem de convolut ie pe
2
(Z) este cauzal si are un invers cauzal
dac a si numai dac a T
1
si
1
F
1
sunt analitice, adica funct ia T

1
este
funct ie exterioara (outer function: [11],p.61).
(d) Caracteriz am acum operatorii integrali cauzali pe spat iul L
2
(R). Fie
deci (a se vedea denit ia 46,cap.5) K : R
2
C o funct ie de p atrat inte-
grabil si (T
K
f)(x) =
_
R
K(x, y)f(y)dy, f L
2
(R). Din exemplul 2(d) si
din propozit ia 4 rezult a c a T
K
este cauzal daca si numai dac a pentru orice
t R si pentru orice funct ie f L
2
(R) cu proprietatea f(s) = 0, s t
rezult a (T
K
f)(s) = 0, s t. Fie t R xat si e f L
2
(R) astfel nc at
f(s) = 0, s t. Pentru orice s < t, avem:
(T
K
f) (s) =
_
R
K(s, x)f(x)dx =
=
_
s
K(s, x)f(x)dx +
_

s
K(s, x)f(x)dx =
_

s
K(s, x)f(x)dx.

A

IN TIMP 153
Rezult a deci c a (T
K
f)(s) = 0 dac a si numai dac a
_

s
K(s, x)f(x)dx = 0.
Deoarece funct ia f este arbitrar a pe intervalul (s, ), din egalitatea de mai
sus rezulta K(s, x) = 0, s < x, ceea ce ncheie demonstrat ia.
Pritr-un rat ionament similar celui de mai sus, se poate demonstra c a op-
eratorul integral T
K
este anticauzal dac a si numai daca nucleul K veric a
egalitatea K(x, y) = 0, x > y.

In particular, rezult a ca nu exist a operatori
integrali (neidentic nuli) f ara memorie pe L
2
(R).
O clasa de operatori far a memorie pe acest spat iu este clasa operatorilor de
multiplicare: pentru orice L
(R), operatorul M
f = f,
f L
2
(R) este f ar a memorie; l asam demonstrat ia ca exercit iu.
(e)

In cazul particular al unui operator de convolut ie pe R, (a se vedea
denit ia 43,cap.5), (C
k
f)(x) =
_
R
k(x y)f(y)dy, f L
2
(R), din exemplul
de mai sus rezult a c a C
k
este cauzal dac a si numai dac a nucleul k are suportul
inclus n [0, ) : k(x) = 0, x < 0.
O alt a proprietate remarcabil a pe care o pot avea sistemele liniare este
invariant a n timp. O denit ie general a (pe un spat iu Hilbert abstract) a
acestei not iuni dep aseste cadrul acestei lucr ari; se pot consulta n aceast a
direct ie: [7],p.119; [17],p.55. Vom deni not iunea de sistem invariant n timp
pe spat iile
2
(Z) si L
2
(R).
10.Denit ie
Fie W operatorul de translat ie bilateral pe spat iul
2
(Z), adica:
(Wx)(n) = x(n1) , n Z. Un sistem T /(
2
(Z)) se numeste invariant
n timp dac a TW = WT. Evident c a un sistem invariant n timp comuta
cu orice putere a lui W: TW
k
= W
k
T, k Z. Deoarece W
k
x =
k
x,
rezult a c a T este invariant n timp dac a si numai dac a
k
(Tx) = T(
k
x), x
2
(Z), k Z.
Invariant a n timp pe L
2
(R) se deneste dup a cum urmeaz a. Fie, pentru
orice s R xat, operatorul de translat ie
L
s
: L
2
(R) L
2
(R), (L
s
f)(t) = f(t s).
Un sistem T /(L
2
(R)) se numeste invariant n timp dac a si numai daca
TL
s
= L
s
T, s R.
S a observ am ca n cele dou a denit ii date mai sus, avem de ecare dat a

un grup abelian (G, +), (G = Z, respectiv G = R), un spat iu Hilbert
H, (H =
2
(Z) si respectiv H = L
2
(R)) si o aplicat ie 1 : G /(H),
(1(k) = W
k
si respectiv 1(s) = L
s
) cu propriet at ile:
(i) 1(0) = I.
(ii) 1(u + v) = 1(u)1(v), u, v G.
(iii) Operatorul 1(u) este unitar pentru orice u G.
(iv) Aplicat ia H G (f, u) (1(u)) f H este continu a.
O aplicat ie 1 cu proprietat ile de mai sus se numeste reprezentare
continua si unitara a grupului G pe spat iul H.
In aceste condit ii, denit ia generala a sistemelor invariante n timp este: sis-
temul T /(H) se numeste invariant n timp dac a
1(u)T = T1(u), pentru orice u G; pentru complet ari, recomand am [7];
[12]; [17].
11.Teorema
Fie T /(
2
(Z)). Urm atoarele armat ii sunt echivalente:
(a) T este invariant n timp.
(b) T este operator de convolut ie, adica exista : Z C astfel nc at
Tx = C
x = x, x
2
(Z).
Demonstrat ie Implicat ia (b)(a) este evidenta deoarece operatorii de
convolut ie comuta ntre ei.
Fie T /(
2
(Z)) astfel ncat TW = WT. Dac a (a
ij
)
i,jZ
este matricea lui
T (n baza canonic a,
k
kZ
), atunci din egalitatea TW = WT, obt inem:
kZ
a
ik+1
x(k) =
kZ
a
i1k
x(k), x
2
(Z), i Z.
De aici rezult a imediat ca a
ij
= a
i+1j+1
, i, j Z; prin induct ie (sau folosind
direct egalitat ile TW
k
= W
k
T, k Z), rezulta:
a
ij
= a
ikjk
, i, j, k Z.
In concluzie, matricea sistemului T este constant a de-a lungul diagonalelor

paralele cu diagonala principal a (matrice Toeplitz), adic a exist a : Z C
astfel ncat a
ij
= (i j), i, j Z, deci sistemul T este un sistem de
convolut ie: Tx = C
x = x. Funct ia T
1
L
(o
1
) se numeste funct ia
de transfer a sistemului; ea are proprietatea:
T
1
(Tx)
T
1
x
= T
1
,
deci raportul dintre transformata Fourier (invers a) a iesirii si transformata
Fourier (invers a) a intr arii este constant (nu depinde de intrarea x).

In
6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 155
general, pentru un sistem arbitrar, aceast a proprietate constituie denit ia
funct iei de transfer a sistemului (dac a ea exist a).
Operatorii integrali invariant i n timp pe L
2
(R) admit o caracterizare
asem anatoare.
12.Propozit ie
Fie K : R
2
C o funct ie de patrat integrabil si e T
K
: L
2
(R) L
2
(R)
operatorul integral asociat, adic a: (T
K
f) (x) =
_
R
K(x, y)f(y)dy.
Urm atoarele armat ii sunt echivalente:
(a) T
K
este invariant n timp.
(b) T
K
este operator de convolut ie, adica exista k : R C astfel nc at
K(x, y) = k(x y), deci T
K
f = C
k
f = k f.
L asam demonstrat ia ca exercit iu.
Reiese clar din exemplele prezentate ca exista o leg atura profunda ntre
not iunea de sistem invariant n timp si operat ia de convolut ie. Ment ion am de
asemenea c a not iunea de sistem invariant n timp (si leg atura ei cu operat ia
de convolut ie) se studiaza si pentru sisteme de tip distribut ie; recomandam
n acest sens [17],p.55.
6.2 Spat iul starilor
Intuitiv, starea (la momentul t) a unui sistem T /(H) este acea informat ie
(eventual minimal a) necesara pentru ca din cunoasterea
valorilor intrarii posterioare momentului t s a putem deduce valorile iesirii
posterioare momentului t.
13.Denit ie
Fie (H, T) un spat iu Hilbert cu rezolut ie (cu notat iile din denit ia 1) si e
T /(H). O descompunere n spat ii de stari (state space decomposi-
tion) a sistemului T este orice familie de triplete
(X
t
,
t
,
t
); t T cu proprietat ile:
(i) X
t
este spat iu Hilbert, t T .
(ii)
t
: H X
t
este un operator liniar si continuu astfel nc at
t
=
t
P
t
, t T .
(iii)
t
: X
t
H este un operator liniar si continuu astfel nc at
t
=
(I P
t
)
t
, t T .
(iv) (I P
t
)TP
t
=
t
t
.

H
-
H
(I P
t
)TP
t
X
t
w
t

t
In aceasta denit ie, X

t
se numeste spat iul starilor la momentul t,
t
este
aplicat ia intrare-stare, iar
t
aplicat ia stare-iesire. Dac a u H este o
intrare arbitrar a, atunci x
t
=
t
u X
t
se numeste starea sistemului T la
momentul t, corespunzatoare intrarii u.
S a consideram o intrare u H si e t T . S a calculam valorile iesirii Tu
posterioare momentului t:
(I P
t
)Tu = (I P
t
)T[P
t
+ (I P
t
)]u =
= (I P
t
)TP
t
u + (I P
t
)T(I P
t
)u =
t
t
u + (I P
t
)T(I P
t
)u =
=
t
x
t
+ (I P
t
)T(I P
t
)u.
De aici rezult a ca, ntr-adevar, cunoasterea valorilor intr arii posterioare mo-
mentului t (adic a (I P
t
)u) si a cuplului
t
,
t
(adic a a st arii la momentul
t) permite cunoasterea valorilor iesirii posterioare momentului t.
14.Exemple
(i) Orice sistem T /(H) admite o descompunere trivial a n spat ii
de st ari, considerand X
t
= H,
t
= P
t
si
t
= (I P
t
)T, t T . Aceast a
descompunere nu este interesanta deoarece aici spat iul st arilor (H) este prea
mare. Asa cum vom vedean continuare, sunt interesante acele descompuneri
n care spat iul st arilor este mic; o situat ie tipic a n acest sens este aceea
c and spat iul starilor X
t
are dimensiune nit a, (desi H are dimensiune in-
nit a).
(ii) Sistemul diferent ial (sistem dinamic liniar)
Fie matricele A /
n
(R), B /
n,1
(R), C /
1,n
(R) si D R.

In cele
ce urmeaza, spat iul Hilbert L
2
(0, 1) este considerat cu rezolut ia canonica,
(P
t
)
t[0,1]
.
Fie u L
2
(0, 1) si e x : [0, 1] R
n
solut ia problemei Cauchy
x
(t) = Ax(t) + Bu(t) , x(0) = 0.

6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 157
Fie operatorul (numit sistem diferent ial sau sistem dinamic liniar)
T : L
2
(0, 1) L
2
(0, 1), Tu = y, unde, y(t) = Cx(t) + Du(t), t [0, 1].
Din teoria ecuat iilor diferent iale rezulta ([1],p.276):
x(t) =
_
t
0
e
A(ts)
Bu(s)ds, t [0, 1],
si deci y(t) = (Tu)(t) =
t
_
0
Ce
A(ts)
Bu(s)ds + Du(t), t [0, 1]. Pro-
punem ca exercit iu vericarea faptului c a T este un operator liniar si continuu
pe L
2
(0, 1). Se poate arata (prin translat ia y Du = v) ca proprietat ile
sistemului T nu se schimb a dac a presupunem c a D = 0; vom face de aici
nainte aceasta ipotez a.
Vom construi acum o descompunere (canonica) n spat ii de stari a sistemului
T.
Fie, pentru orice t [0, 1], X
t
= R
n
si e aplicat iile:
t
: L
2
(0, 1) R
n
,
t
u = x(t) =
_
t
0
e
A(ts)
Bu(s)ds,
t
: R
n
L
2
(0, 1), (
t
)(s) =
_
Ce
A(st)
, dac a s t
0, dac a s < t
Inainte de a demonstra c a descompunerea de mai sus verica denit ia 13, s a

observ am c a n acest caz, spat iul starilor (R
n
) este acelasi la orice moment t
si este nit dimensional.
Pentru orice t [0, 1] si u L
2
(0, 1), avem:
t
u =
_
t
0
e
A(ts)
Bu(s)ds =
_
t
0
e
A(ts)
B(P
t
u)(s)ds =
t
P
t
u.
(
t
)(s) =
_
Ce
A(st)
, dac a s t
0, dac a s < t
= [(I P
t
)
t
](s).
Este clar c a pentru orice s < t, avem:
[(I P
t
)TP
t
u](s) = 0 = (
t
t
u)(s).
Fie acum s t; avem:
[(I P
t
)TP
t
u](s) = (TP
t
u)(s) =
_
s
0
Ce
A(s)
BP
t
u()d =
=
_
t
0
Ce
A(s)
Bu()d = Ce
A(st)
_
t
0
e
A(t)
Bu()d = (
t
t
u)(s).

Vom nota (A, B, C) descompunerea (canonica) denit a mai sus.
(iii) Sistemul dinamic liniar se poate deni si pe spat iul Hilbert L
2
(R).
Pentru aceasta, e matricele A, B, C ca n exemplul anterior; n plus, vom
presupune ca matricea A este stabila , adic a valorile proprii ale lui A sunt
toate n semiplanul st ang: z = a+ib C ; a < 0 . Pentru orice u L
2
(R),
consider am sistemul diferent ial:
x
(t) = Ax(t) + Bu(t),

cu condit ia init ial a lim
t
x(t) = 0. Atunci solut ia (unica) a problemei Cauchy
de mai sus este:
x(t) =
_
t
e
A(t)
Bu()d.
Sistemul dinamic liniar pe R este operatorul
T : L
2
(R) L
2
(R), Tu = Cx.
Pentru demonstrat ii si complet ari, recomandam [12],p.42.
Descompunerea canonic a este (R
n
,
t
,
t
) ; t R, unde:
t
: L
2
R
n
,
t
u =
_

e
A(t)
Bu()d,
t
: R
n
L
2
(R), (
t
)() =
_
Ce
A(t)
, dac a t
0, dac a < t
L asam ca exercit iu demonstrat ia.
(iv) Sistemul discret (sistem diferent a)
Analogul discret al exemplului anterior este denit dup a cum urmeaza. Fie
matricele A, B, C ca mai sus si e u
2
(N). Fie x : N R
n
solut ia
recurent ei:
x(k + 1) = Ax(k) + Bu(k), x(0) = 0.
Sistemul diferent a este operatorul liniar si continuu
2
(N) u y
2
(N), unde , y(k) = Cx(k), k N.
Este usor de demonstrat c a
y(k) = Cx(k) = C
k1
j=0
A
j
Bu(k 1 j), k 1.
6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 159
Spat iul st arilor este X
k
= R
n
, k N si:
k
:
2
(N) R
n
,
k
u = x(k),
k
: R
n
2
(N), (
k
)(j) =
_
CA
jk
j k
0 j < k 1
L asam ca exercit iu demonstrat ia faptului c a (X
k
,
k
,
k
)
kN
este o
descompunere n sensul denit iei 13, pe care o vom nota (A, B, C).
(v)

In toate exemplele de p an a acum, spat iul st arilor a fost acelasi la
ecare moment: X
t
= R
n
, t. D amn continuare un exemplu n care spat iul
st arilor este variabil n timp.
Pentru aceasta, vom face observat ia c a pentru a deni o descompunere n
spat ii de stari a unui sistem T, este sucient s a denim operatorii
(I P
t
)TP
t
, t; ment ion am c a, n general, familia de operatori
(I P
t
)TP
t
; t T nu determina n mod unic sistemul T. Totusi, n
exemplul care urmeaz a, sistemul T este unic determinat n acest mod; pentru
demonstrat ii si complet ari, recomand am [7],p.135.
Fie H =
2
(N) cu rezolut ia canonic a (cf. exemplului 2(c)) si e
n
nN
baza sa canonic a. Fie:
(I P
n
)TP
n
u =
n
k=0
< u,
k
>
n+1+k
.
Asa cum am ment ionat, familia (I P
n
)TP
n
; n N determin a sistemul
T. O descompunere n spat ii de stari pentru sistemul T se poate obt ine dup a
cum urmeaza; pentru orice n=0,1,2,..., denim:
n
:
2
(N) R
n+1
,
n
u = (< u,
o
>, < u,
1
>, .., < u,
n
>) .
n
: R
n+1
2
(N),
n
(x
o
, x
1
, .., x
n
) =
n
k=0
x
k
n+1+k
.
Se demonstreaza f ara dicultate ca R
n+1
,
n
,
n
; n N este o
descompunere n spat ii de stari pentru T. Observ am c a spat iul st arilor este
nit dimensional la orice moment, dar, dimensiunea sa creste odata cu tre-
cerea timpului: R, R
2
, R
3
, ....
15.Denit ie
Fie H un spat iu Hilbert cu rezolut ie si e T /(H). O descompunere
X
t
,
t
,
t
tT
se numeste complet controlabila dac a pentru orice t T ,
imaginea aplicat iei
t
este subspat iu dens n X
t
, adica t T , x X
t
si

> 0, u H astfel nc at |
t
u x |< .
Intuitiv, o descompunere este complet controlabil a dac a la orice moment,
pentru orice stare data, exista o intrare care s a aduc a sistemul oric at de
aprope de starea dat a.
Descompunerea X
t
,
t
,
t
tT
se numeste complet observabila dac a tot i
operatorii
t
sunt marginit i inferior (a se vedea denit ia 13,cap.3), adic a
t T , > 0 astfel nc at |
t
x | | x |, x X
t
.
Intuitiv, complet observabilitate nseamna posibilitatea determin arii st arii
la orice moment dat dac a se cunosc valorile intrarilor si iesirilor posterioare
momentului dat.
O descompunere care este si complet controlabila si complet
observabila se numeste descompunere minimala.
Propunem ca exercit iu faptul c a descompunerea (variabil a n timp), con-
struit a n exemplul 14(v) este minimal a. Pentru sistemul dinamic liniar,
vom demonstra mai nt ai un criteriu de minimalitate pentru descompunerea
sa canonica.
Un punct forte al modelului matematic prezentat aici pentru not iunea de
stare este si urm atoarea teorema de existent a a descompunerilor minimale
pentru un sistem arbitrar.
16.Teorema
Fie H un spat iu Hilbert cu rezolut ie si e T /(H). Atunci T admite o
descompunere minimal a.
Demonstrat ie Construim mai nt ai spat iul starilor la un moment dat. Fie
deci t T xat; denim pe spat iul P
t
(H) relat ia de echivalent a:
x
t
y (I P
t
)TP
t
x = (I P
t
)TP
t
y, x, y P
t
(H).
Mult imea claselor de echivalent a,
P
t
(H) = [x]
t
; x P
t
(H)
este spat iu vectorial cu operat iile uzuale:
[x]
t
+ [y]
t
= [x + y]
t
si [x]
t
= [x]
t
, x, y P
t
(H), C.
Se demonstreaza de asemenea ca aplicat ia:
< [x]
t
, [y]
t
>
t
=< (I P
t
)TP
t
x, (I P
t
)TP
t
y >,
este un produs scalar pe

P
t
(H), care se organizeaz a astfel ca un spat iu pre-
hilbertian. Denim spat iul st arilor la momentul t, X
t
, ca ind completatul
6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 161
(nchiderea) acestui spat iu prehilbertian.
Denim acum operatorii
t
si
t
.
t
: H X
t
,
t
x = [P
t
x]
t
.
Operatorul
t
este denit init ial pe subspat iul (dens)

P
t
(H) prin formula:
t
[x]
t
= (I P
t
)TP
t
x.
Demonstr am acum c a
t
este continuu, si deci el poate prelungit prin
continuitate la ntreg spat iul X
t
:
|
t
[x]
t
|
2
=| (I P
t
)TP
t
x |
2
=< (I P
t
)TP
t
x, (I P
t
)TP
t
x >=| [x]
t
|,
ultima norm a ind norma din X
t
. Din relat ia de mai sus rezult a ca opera-
torul
t
este o izometrie si deci, n mod evident, el este si m arginit inferior.
Demonstr am acum c a
t
este continuu:
|
t
x |=|
t
t
x |=| (I P
t
)TP
t
x || T | | x |, x H.
Se veric a prin calcul direct egalit at ile:
t
=
t
P
t
,
t
= (I P
t
)
t
si (I P
t
)TP
t
=
t
t
.
Demonstr am acum c a descompunerea este minimal a. Complet obser-
vabilitatea a fost deja demonstrat a, deoarece
t
este m arginit inferior. Pe de
alt a parte, din denit ie,
t
are imagine densa n X
t
, deci descompunerea este
si complet controlabil a.
17.Teorema (Criteriile generale de controlabilitate
si observabilitate)
Fie H un spat iu Hilbert cu rezolut ie, e T /(H) si e X
t
,
t
,
t
tT
o
descompunere a sa.
(i) Descompunerea este complet controlabil a daca si numai dac a pentru
orice t T , avem:
<
t
t
x, x >> 0, x X
t
, x ,= 0.
(ii) Descompunerea este complet observabil a dac a si numai dac a pentru
orice t T , avem:
<
t
u, u >> 0, u H, u ,= 0.
Demonstrat ie (i) Dac a descompunerea este complet controlabil a,
atunci, din denit ie, rezult a ca operatorii
t
au imagine densa. Din propozit ia

29,cap.3, rezult a c a
t
este injectiv, t T si deci pentru orice x H, x ,= 0,
avem:
<
t
t
x, x >=<
t
x,
t
x >=|
t
x |
2
> 0.
Reciproc, daca
t
t
> 0, atunci
t
este injectiv si deci, din
propozit ia 29,cap.3, rezulta c a
t
are imagine dens a.
(ii) Rat ionamentul este asem anator cu cel de mai sus.
Incheiem acest paragraf cu unele particulariz ari si exemplicari ale not iunilor
si rezultatelor de pan a acum.
Un caz particular remarcabil se obt ine aplic and criteriul general de con-
trolabilitate si observabilitate sistemului diferent ial.
18.Propozit ie (Criteriile lui Kalman de observabilitate
si controlabilitate pentru sistemul diferent ial)
Fie T sistemul diferent ial din exemplul 14(ii) si e (A, B, C) descompunerea
sa canonica.
(i) Descompunerea (A, B, C) este complet observabil a dac a si numai daca
urm atoarea matrice (de observabilitate) are rang maxim:
Q =
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
C
...
CA
...
CA
2
...
.
.
.
...
CA
n1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
(ii) Descompunerea (A, B, C) este complet controlabil a dac a si numai
dac a urm atoarea matrice (de controlabilitate) are rang maxim:
1 =
_
B
.
.
. BA
.
.
. BA
2
.
.
. ...
.
.
. BA
n1
_
Demonstrat ie (i) Conform teoremei precedente, descompunerea este com-
plet observabil a daca si numai dac a
t
> 0, t [0, 1], unde,
t
a fost
denit n exemplul 14(ii):
t
: R
n
L
2
(0, 1), (
t
)(s) =
_
Ce
A(st)
, dac a s t
0, dac a s < t
6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 163
Calcul am acum adjunctul lui
t
. Reamintim c a daca si sunt doi vectori
(coloane) din R
n
, atunci produsul lor scalar este
T
, unde,
T
este transpusul
lui .
Pentru orice R
n
si f L
2
(0, 1), avem:
< f,
t
>
L
2=
_
1
t
f(s)Ce
A(st)
ds =
__
1
t
f(s)Ce
A(st)
ds
_
T
=
=
__
1
t
e
A(st)
C
T
f(s)ds
_
T
=<
t
f, >
R
n .
Rezult a deci c a pentru orice t [0, 1], avem:
t
f =
_
1
t
e
A
T
(st)
C
T
f(s)ds, f L
2
(0, 1).
In concluzie, operatorul
t
: R
n
R
n
este:
t
=
__
1
t
e
A
T
(st)
C
T
Ce
A(st)
ds
_
.
Deci
t
> 0 daca si numai daca matricea
_
1
t
e
A
T
(st)
C
T
Ce
A(st)
ds
este strict pozitiv denit a, sau, echivalent, daca
0 < < ,
t
>=
_
1
t
_
Ce
A(st)
_
T
_
Ce
A(st)
_
ds, R
n
, ,= 0.
Rezult a deci c a descompunerea nu este complet observabil a daca si numai
dac a exist a ,= 0 astfel nc at
Ce
A(st)
= 0, s [t, 1],
sau, echivalent
Ce
tA
= 0, t [0, 1].
Dezvolt and e
tA
n serie Taylor, relat ia de mai sus devine:
j=0
CA
j
t
j
j!
= 0, t [0, 1].
Din teorema de unicitate a dezvolt arii n serie de puteri ([8],p.121), rezult a:
CA
j
= 0, j N.

Deoarece puterile A
j
, j n se pot exprima n funct ie de puterile A
j
, 0
j n 1, (consecint a a teoremei Hamilton-Cayley), este sucient s a avem:
CA
j
= 0, j 0, 1, 2, .., n 1.
In concluzie, descompunerea este complet observabil a daca si numai daca

sistemul liniar si omogen Q = 0 (cf. notat iei din enunt ) are numai solut ia
banal a, adic a matricea Q are rang maxim.
(ii) Rat ionamentul este analog celui precedent; calcul am mai nt ai
operatorul
t
: R
n
L
2
(0, 1), pentru care obt inem:
(
t
) (s) =
_
B
T
e
A
T
(ts)
dac a s t
0 daca s > t
Rezult a deci c a matricea (n baza canonic a) a operatorului
t
t
este:
_
t
0
e
A(ts)
BB
T
e
A
T
(ts)
ds.
Repet and rat ionamentul de la punctul (i), demonstrat ia se ncheie.
19.Observat ie
Pentru sistemul dinamic liniar pe L
2
(R) si pentru sistemul discret din ex-
emplul 14(iii) si (iv) se poate enunt a si demonstra un rezultat analog celui
anterior; l asam acest fapt ca exercit iu.
20.Denit ie
Sistemul diferent ial T admite urmatoarea generalizare vectorial a.
Fie m N si e
L
2
([0, 1], R
m
) =
_
u : [0, 1] R
m
; um asurabila si
_
1
0
| u(t) |
2
dt <
_
.
In denit ia de mai sus | | este norma euclidian a din R

m
. Cu operat iile
uzuale de adunare si nmult ire cu scalari, L
2
([0, 1], R
m
) este spat iu vectorial;
se demonstreaza c a aplicat ia:
< u, v >=
_
1
0
< u(t), v(t) > dt
determin a pe L
2
([0, 1], R
m
) o structur a de spat iu Hilbert; demonstrat iile aces-
tor armat ii sunt adaptari ale celor din cazul scalar (m=1).
Fie n, p N si e A /
n,n
(R), B /
n,m
(R), C /
p,n
(R). Pentru orice
u L
2
([0, 1], R
m
), e x : [0, 1] R
n
solut ia problemei Cauchy:
x
(t) = Ax(t) + Bu(t), t [0, 1] ; x(0) = 0.

6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 165
Sistemul diferent ial (cazul vectorial) este aplicat ia
T : L
2
([0, 1], R
m
) L
2
([0, 1], R
p
), Tu = y, unde, y(t) = Cx(t).
Rezultatele demonstrate pentru cazul scalar sunt adev arate si pentru cazul
vectorial, cu adapt arile corespunz atoare (care sunt evidente). S a mai ob-
serv am c a n cazul vectorial matricele de observabilitate, Q, si controlabili-
tate, 1, nu mai sunt p atratice, ns a criteriile lui Kalman se enunt a la fel ca
n cazul scalar (rang maxim).
Propunem ca exercit iu denirea sistemului discret vectorial, a sistemului di-
namic liniar vectorial pe L
2
(R) si a variantei vectoriale a sistemului din ex-
emplul 14(v).
Sistemele n care intr arile si iesirile sunt funct ii cu valori vectoriale se numesc
sisteme MIMO (Multi Input, Multi Output), iar celen care intr arile si iesirile
iau valori scalare se numesc SISO (Single Input, Single Output).
21.Exemple ([18],p.125)
(i) Fie R
1
, R
2
, C, L nenule si s a consider am ret eaua electric a din gura
al aturata.
e
e
+
u
?
x
2 L
R
2
C
+
?
x
1
R
1
Not am cu u tensiunea la borne si cu i curentul. Vom considera sistemul
(intrare-iesire) u i. Mai nt ai, vom reprezenta acest sistem ca un sistem
dinamic si apoi vom studia, folosind criteriile lui Kalman, observabilitatea si
controlabilitatea reprezentarii obt inute.
Pentru aceasta, e x
1
tensiunea pe condensatorul C si x
2
curentul prin in-
ductorul L.

Ecuat iile (diferent iale) ale ret elei sunt:
x
1
=
1
R
1
C
x
1
+
1
R
1
C
u,
x
2
=
R
2
L
x
2
+
1
L
u.
Curentul i este dat de formula:
i =
1
R
1
x
1
+ x
2
+
1
R
1
u.
Fie matricele:
A =
_
_
_
1
R
1
C
0
0
R
2
L
_
_
_ , B =
_
_
_
1
R
1
C
1
L
_
_
_ , C =
_
1
R
1
1
_
, D =
1
R
1
Not and x =
_
x
1
x
2
_
, sistemul u i se scrie:
x
= Ax + Bu , i = Cx + Du.
Pentru a decide daca descompunerea canonica (A, B, C) este obser-
vabila si (sau) controlabila, calculam matricele de observabilitate si contro-
labilitate; obt inem:
Q =
_
_
_
1
R
1
C

1
R
2
1
C
2
1
L

R
2
L
2
_
_
_ si 1 =
_
_
_
1
R
1
!
R
2
1
C
1
R
2
L
_
_
_.
Determinant ii acestor matrice sunt:
det Q =
L R
1
R
2
C
R
2
1
C
2
L
2
si det 1 =
R
1
R
2
C L
R
2
1
CL
,
si deci n acest caz condit ia de observabilitate coincide cu cea de controlabil-
itate si este: L ,= R
1
R
2
C.
(ii) Problema satelitului
Consider am m un punct material (satelitul) care se misca sub act iunea unei
fort e centrale F (fort a de atract ie a P am ntului).
6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 167
u
m
F
r
O
Dac a r(t) este vectorul de pozit ie al satelitului fat a de centrul O al P amantului

la momentul t, atunci ecuat ia miscarii este mr
(t) = F. Din legea atract iei

universale, rezulta c a exist a o constant a k > 0 astfel ncat: F = k | r |
3
r.
Demonstr am acum c a miscarea este plan a; pentru aceasta, este sucient s a
demonstr am ca produsul vectorial r r
este egal cu un vector constant v,

(deci vectorul de pozit ie r apart ine planului perpendicular pe vectorul v).
Intr-adev ar, avem:

d
dt
(r r
) = r
+ r r
= r
1
m
F =
k
m | r |
3
(r r) = 0.
6
- -
6
u
}
m
O
r

y
x
Consider am, n planul xOy al miscarii, o baza ortononormal a, , ;
e r = r(t) =| r | si = (t) coordonatele polare ale satelitului. Prin calcul
direct, obt inem:
r = r cos + r sin ,
r
= (r
cos r
sin ) + (r
sin + r
cos ) ,
r
=
_
r
cos 2r
sin r (
)
2
cos r
sin
_
+
+
_
r
sin + 2r
cos r (
)
2
sin + r
cos
_
.

Inlocuind n expresia lui F, obt inem:

F =
k
r
3
(r cos + r sin ) .
Inlocuind acum n ecuat ia de miscare mr
= F pe r
si F cu expresiile
obt inute mai sus, obt inem relat iile (scalare):
r
(t) = r(t) (
)
2
(t)
k
(r(t))
2
(t) =
2r
(t)
r(t)
(t)
Comenzile cu ajutorul c arora este controlat a pozit ia satelitului pe orbita
sunt u
1
=comanda (accelerat ia ) radial a si u
2
= comanda (accelerat ia)
tangent ial a. Rezult a deci c a ecuat iile de miscare sunt:
r
= r (
)
2
k
r
2
+ u
1
=
2r
r
+ u
2
O solut ie particulara a acestui sistem este:
r(t) = c , (t) = t,
unde, c si sunt doua constante ce verica relat ia c
3
2
= k. Se observ a
(din prima egalitate) ca traiectoria este circulara, iar viteza unghiular a a
satelitului,
, este constanta.
Pentru a studia controlabilitatea si observabilitatea sistemului
(u
1
, u
2
) (r, ),
introducem vectorul de stare (la momentul t), x = (x
1
, x
2
, x
3
, x
4
) R
4
,
denit prin egalitat ile:
x
1
(t) = r(t) c , x
2
(t) = r
(t) , x
3
(t) = c((t) t) , x
4
(t) = c(
(t) ).
Deducem acum ecuat iile de miscare (n spat iul st arilor):
x
1
= r
= x
2
x
2
= r
= r (
)
2
+
k
r
2
+ u
1
= (x
1
+ c)
_
x
4
c
+
_
2
+
k
(x
1
+ c)
2
+ u
1
x
3
= x
4
x
4
= c
= c
_
2r
r
+ u
2
_
= c
2
x
1
+ c
x
2
_
x
4
c
+
_
+ cu
2
6.2. SPAT IUL ST
ARILOR 169
Sistemul diferent ial obt inut (n necunoscutele x
1
, x
2
, x
3
, x
4
) este neliniar; pen-
tru a-l putea studia, liniarizam ecuat iile (dezvolt and n serie Taylor n jurul
originii membrul drept al ec arei ecuat ii si pastr and termenii de gradul ntai):
x
1
= x
2
x
2
= 3
2
x
1
+ 2x
4
+ u
1
x
3
= x
4
x
4
= 2x
2
+ u
2
Fie matricele
A =
_
_
_
_
_
0 1 0 0
3
2
0 0 2
0 0 0 1
0 2 0 0
_
_
_
_
_
, B =
_
_
_
_
_
0 0
1 0
0 0
0 1
_
_
_
_
_
, C =
_
1 0 0 0
0 0 1 0
_
Fie y
1
(t) = r(t) t = x
1
(t) si y
2
(t) = c((t) t) = x
3
(t).
Atunci sistemul u = (u
1
, u
2
) (y
1
, y
2
= y se scrie sub forma sistemului
dinamic:
x
= Ax + Bu , y = Cx.
Pentru a studia controlabilitatea si observabilitatea sistemului, calcul am ma-
tricele de controlabilitate si observabilitate:
1 =
_
_
_
_
_
0 0 1 0 0 2
2
0
1 0 0 2
2
0 0 2
3
0 0 0 1 2 0 0 4
2
0 1 2 0 0 4
2
2
3
0
_
_
_
_
_
Q =
_
_
_
_
_
1 0 0 0 3
2
0 0 6
3
0 0 1 0 0 2
2
0
0 1 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 2 0 0 4
2
_
_
_
_
_
Rangurile matricelor 1 si Q sunt amandou a 4 si deci sistemul este si contro-
labil si observabil (n ipoteza c a amandoua comenzile u
1
si u
2
sunt accesibile
si, respectiv, se cunosc am andou a iesirile y
1
si y
2
).
S a presupunem acum ca una din cele dou a comenzi lipseste.
Dac a u
1
= 0, (adic a lipseste comanda radial a), atunci:
B =
_
_
_
_
_
0
0
0
1
_
_
_
_
_
, 1 =
_
_
_
_
_
0 0 2 0
0 2 0 2
3
0 1 0 4
2
1 0 4
2
0
_
_
_
_
_

Se observ a c a si n acest caz rangul matricei 1este 4, deci miscarea satelitului
poate controlata numai prin comanda tangent ial a.
Dac a u
2
= 0, (deci lipseste comanda tangent iala), atunci:
B =
_
_
_
_
_
0
1
0
0
_
_
_
_
_
, 1 =
_
_
_
_
_
0 1 0
2
1 0
2
0
0 0 2 0
0 2 0 2
3
_
_
_
_
_
In acest caz, rangul matricei 1 este 3, deci satelitul nu poate controlat

numai prin comanda radial a.
L asam ca exercit iu urmatoarele armat ii:
Dac a se cunoaste numai y
1
, atunci satelitul nu este observabil (radial).
Dac a se cunoaste numai y
2
, atunci satelitul este observabil (tangent ial).
Bibliograe
1. Branzanescu V., Stanasila O.
Matematici speciale, Editura All, Bucuresti,1994.
2. Brezis H.
Analyse fonctionnelle, Masson, Paris, 1992.
3. Colojoara I.
Analiza matematica, Bucuresti, Ed. didactica si pedagogica,1983.
4. Cristescu R.
Analiza funct ionala, Bucuresti, Ed. didactica si pedagogica,1979.
5. Douglas R.G.
Banach algebra techniques in operator theory, Acad.Press,1972.
6. Dunford N., Schwartz J.T.
Linear operators, Interscience Publ.,Part I,1958;Part II,1963.
7. Feintuch A., Saeks R.
System theory; a Hilbert space approach, Acad.Press,1982.
8. Flondor P., Stanasila O.
Lect ii de analiza matematica, Editura All, Bucuresti,1993.
9. Halmos P.R.
Finite-dimensional vector spaces, Springer-Verlag, N.Y. Inc.,1974.
10. Halmos P.R.
A Hilbert space problem book, Springer-Verlag, N. Y. Inc.,1970.
11. Homan K.
Banach spaces of analytic functions, Prentice-Hall, Inc.,1962.
12. Ionescu V., Varga A.
Teoria sistemelor, Editura All, Bucuresti,1994.
13. Rudin W.
Real and complex analysis, McGraw-Hill,1962.
14. Rudin W.
Principles of mathematical analysis, McGraw-Hill,1964.
15. Rudin W.
Fourier analysis on groups, Interscience Publishers,1962.
16. Siret chi Gh.
171
Spat ii concrete n analiza funct ionala, Univ. Buc., 1982.
17. Stanomir D., Stanasila O.
Metode matematice n teoria semnalelor, Ed. teh., Bucuresti,1980.
18. Sabac Gh., Stanasila O., Cocarlan P., Topala A.
Matematici speciale, Ed. didactica si pedagogica, Bucuresti,1983.
19. Sabac M.
Lect ii de analiza reala, Universitatea Bucuresti,1982.
20. Vasilescu F.H.
Init iere n teoria operatorilor liniari, Ed. tehnica, Bucuresti,1987.

Analiza Functionala

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Analiza Functionala

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1

Incheiem acest paragraf cu o lista de spat ii Banach ce vor citate frecvent

(Z) = x : Z C ; x sir m arginit . Cu operat iile uzuale, de-

(Z) este spat iu vectorial. Este usor de ar atat

(Z) si > 0. Atunci

(Z) si este limita (n

In general, pentru arbitrar, dac a 1 p

In particular, au loc incluziunile:

In particular, de aici rezult a c a

< este spat iu vectorial

este o seminorm a. Identi-

(Z) se obt ine pentru = Z si m asura de numarare.

< x, x > este o norma pe H; o vom

este subspat iu vectorial nchis n

= K, pentru orice subspat iu K H. Dac a M ,= 0, atunci

,= H. Submult imea nevida M H se numeste ortogonala dac a

cu proprietatea | z |= 1 si f(z) ,= 0. Pentru orice x H,

In particular, rezulta ca supremumul este atins n punctul

simbolul lui Kronecker).

), se numesc separabile. Cumn aceast a lucrare vom consid-

Incheiem aceasta lista de exemple cu suma directa a unei familii

Incepem cu cazul nit; e asadar (H

In continuare vom subnt elege c a pe spat iul L

In cazul n care B este baza canonic a, vom nota cu M

In particular, operatorul T este inversabil dac a si numai dac a matricea sa (n

1 exist a (si sunt unici) p

se numeste matricea de trecere de la baza B la baza

In acest paragraf vom reaminti (f ar a demonstrat ii) principalele rezultate cu

In particular, rezulta ca spectrul unui operator pe C

Incheiem acest paragraf recapitulativ cu rezultatul principal n leg atur a cu

In ipoteza ca T este diagonalizabil n sens algebric, matricea sa n baza B

In primul paragraf al capitolului urmator, (propozit ia 3,cap.3) vom da o

In lema 5, cap.3, vom demonstra (nlocuind C

In acest paragraf vom caracteriza operatorii care sunt diagonalizabili n sens

se numeste adjunctul lui T. Demonstrat ia se bazeaza n

In particular, dac a elementele a

T = I (de exemplu), cealalta

), atunci A si B sunt autoadjunct i si A + iB = T.

y >=< Ux, Uy > .

, (simbolul lui Kronecker).

Ux, y >=< Ux, Uy >=< x, y >,

Ux, x >=< x, x >, x C

este vector propriu asociat val-

, atunci elementele matricei lui D (n baza canonica),

, . Atunci U este operator unitar

, iar x este vector propriu (al lui T

) corespunzator valorii proprii .

; aplic and acum consecint a 22 operatorului (normal) I T, demonstrat ia

y >=< x, y >= < x, y > .

, este invariant pentru operatorul T

D (egalitate evident a), rezulta:

T. Pentru a demonstra c a T este diagonalizabil n sens geomet-

comut a, din lema 26 rezult a ca exista u

. Consider am restrict iile operatorilor T si T

. Repet and acum construct ia anterioara (consider am

este vector propriu pentru operatorii T si T

Inainte de a enunt a o prim a consecint a important a a teoremei de mai sus,

. Consider am operatorul (liniar)

este proiect ia pe subspat iul

In nalul acestui capitol vom da cateva aplicat ii remarcabile ale teo-

sunt numere reale, atunci T este autoadjunct.

0, atunci pentru orice x C

si e f o funct ie de variabila complexa al c arei domeniu de denit ie