Baltagul - roman traditional

Baltagul este un roman traditional, scris de catre Mihail Sadoveanu, din perioada interbelica, aparut in anul 1930, ilustrand formula romanului realist de observare sociala si problematica morala. Opera este o creatie comple a cu caracter mitic si simbolic, un roman al transhumantei in care se pre!inta imaginea unei civili!atii pastorale. "ema romanului este pre!entata monografica a vietii muntenesti din Moldova, inceputului secolului ##. $omanul este structurat pe 1% capitole, grupate in 3 parti& 'rima parte cuprinde primele % capitole ce pre!inta asteptarea plina de neliniste si presimtiri a (itoriei, cu hotararea acesteia de a porni in cautarea sotului, dar si pregatirea spirituala, purificatoare si practica, pentru marea calatorie in necunoscut. ) doua parte curpinde capitolele *-13 si repre!inta cea mai ampla parte in care se relatea!a calatoria care reface traseul parcurs in toamna de +echifor. ,n aceasta calatorie, (itoria il ia pe -heorghita, fiul celor doi, iar cei doi reusesc sa afle adevarul gasind in final osemintele lui +echifor cu a.utorul cainelui /upu in rapa de la 0rucea "alienilor. ) treia parte contine punctul culminant si de!nodamantul pre!entat in capitolele 11-1%, cand se de!valuie adevarul despre moartea lui +echifor si se descrie infapturarea actului .ustitiar. Subiectul romanului se desfasoara linear in ordinea cronologica in functie de momentele subiectului. ,n e po!itiune, este pre!entat cadrul desfasurarii actiunii, un sat de pe Malul "arcaului, toamna, si un protagonist, (itoria /ipan, sotie de oier. ,ntriga, apare chiar inainte ca moment initial al subiectului, supararea femeii in asteptarea nelinistita a sotului. 2esfasurarea actiunii, urmareste faptele (itoriei in absenta prelungita si ne.ustificata a lui +echifor. 3emeia cere a.utor de la preot si de la vra.itoare, dar nu se lasa amagita de consolarile niciunuia. 2upa ce depune o plangere la prefect despre dispartitia sotului ei, vinde piei si bran!a pentru a-si procura banii necesari calatoriei spre 2orna pe urmele barbatului. O lasa pe Minodora la manastire si pleaca cu -heorghita spre locuri necunoscute. "rece prin localitati diferite,Borca, unde da de o cumetrie, 0ruci, unde intalneste un alai de nunta, si a.unge in final la 2orna unde descopera din registrul de van!ari si cumparari, ca +echifor platise 300 de oi, dar vanduse 100 unor ciobani care il insoteau. 0oboara pe urmele celor 3 ciobani pana a.unge la Sabasa insa la Suha afla ca nu s-au oprit decat 4 oieri gospodari din loc. )mbitioasa, femeia descopera intre cele 4 localitati in rapa de la 0rucea "alienilor, osemintele lui +echifor, catre care-i conduce

cainele acestuia, regasit intamplator. Munteanca organi!ea!a dupa datina, si invita la pra!nic cativa sateni, pe repre!entatii autoritatilor, dar si pe cei doi suspectati, 0alistrat - Bog!a si 0utui. 'unctul culiminant, incepe chiar la pra!nic, unde femeia reconstituie evenimentele din noaptea crimei, Bog!a incepand sa-si piarda cumpatul si sa-si marturiseasca fapta, lovit in final cu Baltagul de catre -heorghita si atacat de cainele /upu, celalalt faptas, ,lie 0utui, fiind predat autoritatilor si astfel vinovatii sunt pedepsiti. 2e!nodamantul, reintoarce viata eroilor la starea de echilibru, (itoria facand planuri de cinstire a mortului la toate pra!nicele cerute de datina si de intoarcere acasa, pentru a duce mai departe ceea ce incepuse. ,n acest roman traditional, sunt pre!ente 4 conflicte& cel interior si cel e terior. 0el interior este sugerat din primele pagini ale operei. +echifor /ipan plecat din vara sa cumpere oi de la 2orna, neintors nici pana la sfarsitul toamnei. ,ntar!ierea nefireasca provoaca neliniste in sufletul (itoriei. 5buciumul sufletesc se intensifica, deoarece isi stie sotul pierit, pravalit in vreo rapa fara lumanare si fara slu.ba de inmormantare. 0el e terior, ocupa un spatiu mai dedus, fiind plasat mai spre sfarsitul romanului. ,nfruntarea dintre -heorghita si ucigasului tatalui sau, este pregatita cu atentie de (itoria care duce un adevarat ra!boi psihologic pentru a-l face pe Bog!a sa-si recunoasca fapta. /ovitura de baltag a lui -heorghita poate fi considerata replica fi!ica a aceleiasi pedepse aplicate moral anterior in timpul pra!nicului. Semnificatia titlului, este nominal, ce desemnea!a o unealta, careia ii apartine persona.ului principal. 2e-a lungul firului epic, baltagul este amintit de mai multe ori, ce sentelege ca acesta este mai mult decat o unealta de munca. 6ste arma pusa in slu.ba, drept care nu trebuie folosita in alte scopuri pana atunci si este elementul crimei savarsite. 'lanurile narative sunt de 4 tipuri in acest roman& obiective si narative. 'lanul obiectiv este pre!entat monografic, o lume arhaica ce-si desfasoara viata in functie de legi si datini vechi. 0el subiectiv, este repre!entat de !buciumul sufletesc al (itoriei ce-si asteapta nelinistita sotul, neintelegand cau!a intar!ierii acestuia.