Dică Adrian FAP-Pictură An II 2013,iulie

Un gest artistic de ideologie națională
"Mărie, cântă-mi una d'ale noastre!”Maria îi cântă "Lung îi drumul Gorjului". În timp ce ea cânta, Brâncuși își întoarce față către perete pentru a nu i se vedea lacrimile, spunându-i apoi "Când te ascult cum le zici, Mărie, aș fi in stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră! Auzi tu, fată, mă înțelegi? Vezi tu, Mărie? Am colindat toată lumea, mă cunoaște tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de țară, de oltenii tăi și ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu...Îmi vine, fată, să las tot, să mă întorc acasă și să mă fac cioplitor în lemn și piatră pentru toți stâlpii tindelor și meselor de cină...Auzi? Mă înțelegi?"1

Clarificari preliminare Faptul ca plantele au sentimente reprezinta pentru unii o curiozitate si in ziua de azi, desi descoperirea a fost facuta pe la inceputul secolului trecut de un cercetator Bengali. Succesul lui Sir Jagadish Chandra Bose2 este pus pe seama capacitatii acestuia de a suprapune o ideologie europeana, uneia de tip indian3. A-l “nationaliza”4 pe celebrul Michael Jackson, pronuntandu-i numele ca si cum ar fi fost cetatean francez, reprezinta deasemenea, sub cea mai indulgenta judecata, o curiozitate care insa doar provoaca rasul. Doua situatii total diferite, de care profit in deschiderea acestei lucrari spre a motiva nevoia unei clarificari atunci cand vorbim despre ideologie nationala. Folosind exemplele de mai sus ma indrept catre miezul problemei si arat ca nu o impletitura de ideologii duce catre elemente lipsite de valoare, ci invers, o adunatura de elemente adaptate cu orice pret unei ideologii nationale, fie cu toatele valoroase, se concretizeaza

1

Brancusi catre Maria Tanase, pe care o reintalneste la Expozitia Internationala de la New York in 1939. URL: https://ro-ro.facebook.com/CentrulBrancusi Foto URL: https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-akfrc3/q77/s720x720/969650_386120631506277_388624686_n.jpg , de la stanga la dreapta Suzana Doicescu, Constantin Brancusi, Maria Tanase. Arhiva foto dl. Andrei Octav Doicescu 2 URL: http://en.wikipedia.org/wiki/Jagadish_Chandra_Bose 3 Lucin Blaga face o ampla cercetare asupra fenomenului mentionat in Trilogia Valorii, explicand in detaliu cum anii de studiu de pe taram European, in care a dobandit si deprins metode de gandire si cercetare specifice europenilor, s-au impletit cu succes metodelor dobandite in primii ani de studii din India 4 Este binecunoscuta practica francezilor de a adapta orice nume propriu strain, limbii franceze.

1

intr-o imediata ideologie hibrid, fara valoare si esenta5, ca mai apoi sa devina o ideologie simulata, hiperreala6. Diferenta, desi de nuanta, este cutremuratoare iar confuziile sunt dese si periculoase. De aici observatia pertinenta ca o ideologie nationala nu este o ideologie inchistata, adica nationalist-extremista, ci una predispusa colaborarilor. “Originalitatea unui popor nu se manifesta numai in creatiile ce-i apartin exclusiv, ci si in modul cum asimileaza motivele de larga circulatie”7. Dar observatia este prematura si incompleta8 si voi reveni pe parcurs asupra sa. Neputand iesi astfel dintr-un subiectivism caracteristic omului, voi incerca sa ofer o mai mare atentie notiunii de ideologie nationala, una care iata ca ridica atatea si atatea confuzii si probleme. Semnalizand capcanele ce se ascund in spatele termenilor, voi stabili, din capul locului, ce presupune o ideologie nationala. Cum vocabularul obisunit nu este satisfacator si gasim la tot pasul expresii denaturate, la o prima cercetare este usor de afirmat ca reprezinta punctul de intersectie pentru mai multe medii. Nu se poate vorbi despre o ideologie nationala fara sa amintim de traditii si implicit de cultura si religie, de economie, rase si moduri de organizare a oamenilor si implicit de sociologie si etnologie ori de formarea unei constiinte colective a unei natii. Fiind o amagire pentru prezenta lucrare gandul la o cercetare amanuntita a tutoror acestor aspecte, ma voi rezuma pentru inceput, la a preciza ce desemneaza termenul natie, lesne de sesizat ca fiind prezent in mijlocul discutiei. O definitie clara, lipsita de exceptii si contraexeple este imposibila. Urmeaza deci sa conchid, pe urmele lui Mircea Florian, ca natia reprezinta “unul din agregatele sociale, una din posibilele grupari ale oamenilor; ea este insa gruparea care a triumfat asupra celorlalte, dupa ce a strabatut mai multe etape. Natiunea, cea mai tanara dintre gruparile sociale, nu este cea mai slaba, iar sentimentul national nu este cel mai putin viu.(…) Natiune si popor (sau etnic) sunt uneori confundate, dar ele raman distincte. Etnicul este de ordin biologic; natiunea este de ordin istoric.”9

5

A nu se intelege ca sustin faptul ca francezii au o cultura fara esenta si valoare. Adoptand si adaptand insa cu orice pret elemente straine (numele proprii, spre exemplu), acestea din urma isi pierd din esenta-asa cum prin traducerea unei poezii scrisa intr-o limba, in alta limba, efectul este de denaturare a frumusetii poeziei. 6 Notiune introdusa de sociologul si filozoful francez Jean Baudrillard, care in Simulacre si simulare explica amanuntit procesul de pierdere a referentialului unui lucru si crearea unei noi realitati, lipsita de orice legatura cu esenta initiala. Orice incercare ulterioara de infuzie cu referential, duce la implozie si este zadarnica. 7 Lucian Blaga, Trilogia culturii, p. 254 8 Mircea Florian, in Recesivitatea ca structura a lumii, face o cercetare amanuntita asupra dualismului nationalsupranational, in care se cauta raspunsuri “la o intrebare de mare semnificatie umana: libertatile umane gasesc oare o garantie suficienta pe plan pur intern, national, sau ele reclama o necesara intregire pe plan international?”, p.74. 9 Mircea Floria, Recesivitatea ca structura a lumii, p. 77-78

2

Acum ca am clarificat problema natiei, este usor de dedus ca o ideologie nationala, intr-o acceptiune sumara, cu limitele si neajunsurile specifice unei lucrari precum cea de fata, in care nu pot fi invocate, comparate si cercetate majoritatea teoriilor referitoare la acest fenomen, reprezinta specificul unei natii10. Postuland ca natia este de ordin istoric, ajungem la concluzia ca ideologia nationala poate varia de la o epoca la alta, in stransa relatie cu istoria acelei natii, aducand in prim-plan ceea ce-i este caracteristic, reprezentativ. Nu putem vorbi de o ideologie nationala fara sa ne raportam la trecut, la o perioada anume. Aceasta raportare insa poate fi de mai multe feluri, dupa cum voi puncta pe parcurs si prezinta un risc aparte-pierderea din vedere a esentei, a ceea ce este de fapt caracteristic romanilor de-a lungul istoriei, si nu luat singular pe o perioada de timp. Deocamdata trebuie completata prima observatie, referitoare la riscurile de natura extremista pe care le ridica postularea unei ideologii nationale. Numesc ideologia nationala care nu accepta cu orice pret, suprapuneri, impletituri, ca fiind extremista si gasesc acest neajuns ca fiind una din cauzele marilor conflicte care au marcat istoria omenirii. O ideologie extremista care se vrea izolata, ferita de interactiunea cu alte ideologii, sfarseste prin a fi depasita si isi pierde caracterul initial natural dobandit, de ideologie nationala. Vecina cu nationalismul si miscarile extremiste, o ideologie nationala intretinuta artificial printr-un soi de egoism meschin, produce in randul maselor confuzii flagrante, speculate usor in directia violentelor. Iata cum lupta constructiva, concurenta si rivalitatea poate de bun augur dintre ideologiile nationale care ar trebui puse in slujba supranationalului11 si individului, este gresit inteleasa si aplicata. Degenerand intr-o ideologie nationala extremista, termenii isi pierd imediat esenta, transformandu-se din specificul unei natii, castigat pe cale normala, naturala, fara interventii artificiale, intr-o ideologie hibrid simulata, mentinuta vie de anumite interese. Ca sa se numeasca ideologie nationala, accept ca aceasta sa fie inchegata si intretinuta in mod natural, liber si neinfluentat brutal. Orice alta deviere de la acest process consider ca transforma ceea ce trebuia sa devina ideologia nationala, intr-un soi de ideologie fabricata artificial. Coroborand, ideologia nationala se refera la specificul unei natii, in stransa legatura cu momentele istorice. Se observa ca ideologia nationala este unica, deci nu arata gradualitate si nu
10

Desi a primit peste 150 de definitii, termenul ideologie este folosit in prezenta lucrare strict in acceptiunea generala, cumul de idei caracteristice, reprezentative pentru un grup de orice fel. URL: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ideologie, http://dexonline.ro/definitie/ideologie URL: http://bogdanmandru.wordpress.com/stiinte-politice-ideologiile-politice-si-doctrinele-politice/ 11 Postuland teoriile filosofului interbelic Mircea Florian, inteleg prin supranational, termenul corespunzator anticului cosmopolitic

3

poate fi excesiva sau firav prezenta in cadrul unei natii; deasemenea fapt cert, ideologia nationala nu poate lipsi din cadrul unei natii; ea doar exista pentru ca exista o natie si este rezultatul unui proces normal, aparut in mod natural, pe cale de consecinta, o coagulare a marturisirii intime a fiecarui individ in parte, punandu-se accentul pe factorul constiinta12. Prin deducere, este usor de ajuns la concluzia ca vorbind de o ideologie nationala, aceasta trebuie sa transpara in cadrul diverselor medii ale natiei respective (cultura, religie, economic etc). Apriorism Romanesc O ideologie nationala romaneasca, se rezuma, conform celor aflate anterior, la specificul natiei romanesti, raportat la o anumita epoca. Totusi, pentru lucrarea de fata, ar fi dovada de lipsa de adancime in gandire daca se cauta cu orice pret sa atribuim ideologia nationala unei date calendaristice. O abordare evaziva a acestei probleme va duce intraga cercetare intr-o zona asemanatoare nisipurilor miscatoare. De aceea trebuie punctat clar ce inseamna specificul natiei romanesti, ce presupune si la ce se rezuma, raportandu-ne la aspectul biologic. “Morfologia culturii (un Frobenius, un Spengler si altii) precum si istoria artelor (un Alois Riegl, un Worringer) in lucrari, care fara deosebire inseamna tot atatea momente de patrundere si de intuitie, s-au straduit sa elucideze rolul, ce pare a-l juca in injghebarea unei culturi sau in crearea unui stil de arta <sentimentul spatiului>, propriu oamenilor dintr-un anumit loc.”13 Postuland existenta unui spatiu-matrice14, pe urmele lui Lucian Blaga, voi folosi, in prezenta lucrare facand referire strict la spatiul-matrice romanesc, termenul spatiul mioritic sau plai. Mai departe, Blaga atribuie plaiului romanesc o matrice stilistica. Impletitura acestor doua elemente da nastere nucleului unei ideologii romanesti in adevaratul sens al cuvantului. Blaga o denumeste apriorism romanesc, o ideologie atemporala, avand un puternic caracter metafizic. “Sa nu ne sperie termenul. In fond acest apriorism nu inseamna altceva decat o circumscriere filosofica mai pregnanta a afirmatiunii despre existenta unor factori stilistici activi, care-si pun pecetea neindoielnica pe produsele geniului nostru etnic.”15 Extragand asadar esentialul din cercetarile facute de Lucian Blaga punctez ce presupune matricea stilistica in relatie cu plaiul, apriorismul romanesc. Din fuzionarea acestora trebuie amintit inainte de orice un sentiment al destinului,
12

Tot in Recesivitatea ca structura a lumii, M Florian explica in capitolul National-Supranational acest complicat proces insotit de marturisirea intima a individului, in care este pus accentual pe factorul constiinta, care de fapt nu este un proces pur individual, ci colectiv. 13 Lucian Blaga, Trilogia culturii, p.192 14 In capitolul Spatiul Mioritic din Trilogia culturii, L. Blaga explica pe larg teoria despre spatiu-matrice ca factor inconstient, orizont spatial al inconstientului, aratand totodata cum in acelasi spatiu fizic, plaiul romanesc de pilda, pot coexista culturi diferite. 15 Lucian Blaga, Trilogia culturii, p.329

4

trait ritmic, ca o alternanta de suisuri si coborasuri asemenea vailor si dealurilor plaiului. In continuare semnalez o preferinta aratata categoriilor organicului, orientate spre forme geometrice si stihiale. Adaug o constanta dragoste pentru pitoresc si un vadit simt al masurii si al intregului. In completare este de mentionat ca toate aceste determinante se realizeaza guvernate de discretie, aratand un simt pentru nuante. Un element constat in creatiile artistice romanesti il reprezinta dorul. Acesta apare ipostaziat, ferindu-l de excesele de sentimentalism si eventualele alegorii. In final trebuie amintit tabelul16 alcatuit de Blaga in care sunt trecute cateva caracteristici punctuale. Astfel putem vorbi despre geometrismul dominant-drept, motivele naturale ca fiind de ordin vegetal, animal, organic stilizate, culori stinse cu compozitii rarefiate si degajate. Aspectele stilistice esentiale sunt consecventa, stilul static si distinctia.
Costumul National

Sesizez de ceva vreme existenta (semnalata cu sarg in media17) unor campanii de reanviere a portului national romanesc. De fapt a unui singur articol vestimentar – ia romaneasca. Faptul de a purta ia romaneasca, nu aduce prejudicii nimanui. Nu se simte nimeni lezat ca cineva poarta ia alaturi de jeansi ori stiletto heel, nu se incalca nicio lege fie ea chiar de ordin morala sau impamantenita. In fapt, stim preabine din cursurile de istorie a artei cum unii designerii vestimentari au vizitat periodic “taramuri” demult lasate uitarii de societate si le-au readaptat cerintelor, scotand la iveala tinute fericite sau mai putin nimerite, dupa caz. De ce nu s-ar gasi cineva sa faca asta si acum? Lasand la o parte aspectul estetic dat de gustul si iscusinta designerilor, trebuie adusa in prim-plan o alta problema. Aceste campanii se desfasoara sub pretentiosul concept de a revitaliza specificul romanesc, culmea, pe un traseu via Hollywood18. Reperarea concretizarii unei ideologii nationale in stare pura, in arta, (asa cum am descris-o pana aici, intr-o acceptiune kantiana a termenului pur si care reprezinta in fapt tema acestei scrieri), in imediata mea vecinatate, se dovedeste a fi un demers resemnat si sortit esecului, inca dupa parcurgerea primilor pasi. Cautand in istoria artelor, gasesc la inceputul secolului trecut, alegerea facuta de Constantin Brancusi, ca fiind o lectie de <<cum trebuie inteleasa ideologia nationala>>. Este binecunoscut faptul ca acesta a ales sa poarte costum national romanesc in timpul activitatii sale de la Paris.
16 17

Idem, p.290 URL: http://www.andreearaicu.ro/club/evenimente/ia-romaneasca-este-celebrata-intr-o-maniera-originala 18 facand o sumara cercetare in massmedia am ajuns la concluzia subiectiva ca ia romaneasca a fost adusa in primplan dupa ce a aparut cu success, in repetate randuri, ca element al tinutelor vestimentare ale unor vedete din SUA. URL: http://www.eva.ro/divertisment/vedete/hollywood-10-vedete-care-au-fost-cucerite-de-ia-romaneascavezi-cum-o-poarta-articol-51864-slide-5.html#article

5

Gestul este unul artistic inainte de toate. Artistic postmodern. Daca in ziua de azi se poate vorbi de performance sau happening, de body art sau de land art, putem cataloga aceasta alegere ca fiind o opera de arta. Se poate atribui19 unui obiect, unui gest, unei actiuni o valoare artistica in functie de atitudinea pe care o adopta creatorul si daca acesta este numit sau nu artist. Brancusi a fost fara indoiala un artist care a adoptat o atitudine artistica in momentul alegerii portului national romanesc. Desemnand asadar acest gest ca fiind o opera artistica, trebuie acum sa analizam daca este unul de ideologie national romaneasca, confruntand cu ceea ce am concluzionat pana acum. Astfel gasim ca element constant dorul pe care sculptorul si-l manifesta fata de plaiul romanesc. Faptul ca acesta a ales costumul national romanesc dar si construirea unui atelier rustic in Impasse Ronsin20, poate fi interpretat cu usurinta ca o manifestare, o ipostaziere a dorulu fata de plaiul romanesc. Dorul apare ipostaziat, ferit fiind de sentimentalism si alegorii.21 Exista si un sentiment al destinului in gestul lui Brancusi, el alegand sa poarte costumul national romanesc asumandu-si faptul ca poate fi privit cu suspiciune. Trebuie sa tinem cont ca sculptorul avea legaturi cu artisti de seama ai epocii precum Duchamp etc. Nu avea garantia unei acceptari si validari (atat de ravnite de alti artisti ai vremii) a societatii artistice pariziene de la acea vreme. Facand o paranteza si aruncand o privire de ansamblu, intreaga existenta a lui Brancusi ar putea fi pusa sub semnul destinului22. Prezenta lui Brancusi purtand un costum national romanesc pe strazile din Paris poate fi catalogata ca un fiind una singulara. Era ceva unic, distins si in acelasi timp pitoresc pentru peisajul artistic parizian al acelei epoci. El nu lezeaza prin alegerea facuta societatea franceza si in acelasi timp nu adapteaza costumul national cerintelor mediului, pastrandu-i nealterata integritatea, aratand un vadit simt al intregului. Cu toate acestea, prezenta sa dovedea un crescut simt al masurii; nu abuza de statutul sau, preferand sa apara asemenea unui taran roman, mandru ca poarta costumul national romanesc, purtand intotdeauna un fluier la

19

Acesta concluzie am notat-o la o conferinta nationala de filosofie/estetica tinuta la Facultatea de filosofie Bucuresti in 2013. Afirmatia a fost facuta de Conf. univ. dr. Mihaela Pop, Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucuresti intr-un dialog cu un student ce isi prezenta lucrarea de doctorat. 20 “Dupa ce patrundea prima oara in atelierul rustic al lui Brancusi, in acel Impasse Ronsin(…)” in Omagiu lui Brancusi, p.95 21 Vezi citatul in loc de abstract al lucrarii de fata 22 In Omagiu lui Brancusi gasim o culegere de interviuri facute de diverse personalitati, cu diferiti critici de arta, directori de muzee, profesori universitari, artisti etc din care reiese clar ca existenta lui Brancusi a fost una cu suisuri si coborasuri, cu momente de cotitura, unele de criza urmate de altele de success. Toate afirmatiile pe care le fac referitoare la viata ori felul de a fi ale sculptorului sunt concluziile mele, concretizate in urma studierii acestei culegeri de interviuri

6

brau. Portul romanesc, desi cunoaste diferente de la o zona la alta sau de la un veac la altul este caracterizat – iata - in primul rand de spiritualitate. Se poate spune fara ezitari, concluzionand in final, ca gestul artistic al lui Brancusi - de a alege sa poarte costum national romanesc, aflandu-se la Paris, este unul de ideologie nationala. Referitor la incercarea contemporana de a readuce in prim-plan ia romaneasca, este de la sine inteles cum un om, facand un arc peste timp, a acordat o lectie de romanism unei intregi societati, o lectie care din nefericire nu a fost invatata nici la un secol distanta.

Bibliografie: Almanah editat de revista “Tribuna”, Omagiu lui Brancusi, I.P. Sibiu, 1979 Baudrillard, Jean, Simulacre si simulare, Ed. Idea, Cluj, 2008 Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Ed. Minerva, Bucuresti, 1985 Blaga Lucian, Trilogia valorii, Ed. Minerva, Bucuresti, 1985 Florian, Mircea, Recesivitatea ca structura a lumii, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1987 Odobleja, Stefan, Introducere in logica rezonantei, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 1984 Resurse web, accesate in data de 2 iulie 2013 : www.wikipedia.com, www.andreearaicu.ro, www.eva.ro, www.dexonline.ro, www.bogdanmandru.wordpress.com

7

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful