You are on page 1of 29

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL AGROINDUSTRIAL DIN UNGHENI CATEDRA DISCIPLINE ECONOMICE

Se permite pentru susţinere Coordonatorul lucrării de curs __________________ „____” ___________2012

LUCRARE DE CURS Tema:

,,Analiza stocurilor de marfuri”
În baza întreprinderii S.R.L. ,,Prog-Agroter” la specialitatea 1810 – „Contabilitate” eleva anului IV, grupa C - 081 Cucu Veronica

Coordonatorul lucrării de curs, Prof.de discipline economice, Gradul II, Inesa CEBOTARI

UNGHENI, 2012

Cuprins Introducere.............................................................................................................................. Capitolul l. Aspecte generale privind stocurile de marfuri.......................................................... 1.1.Notiuni generale privind stocurile de marfuri.......................................................................... 1.2.Continutul si structura stocurilor de marfuri............................................................................ 1.3.Sursele de finantare a stocului de marfuri................................................................................ 1.4.Gestiunea stocurilor de marfuri................................................................................................

Capitolul ll. Analiza stocurilor de marfuri.................................................................................... 2.1.Analiza procesului de aprovizionare......................................................................................... 2.2.Rotatia si viteza de circulatie a stocului de marfuri.................................................................. 2.3.Analiza utilizarii stocurilor de marfuri in principalii indicatori economico-

financiari...............

Capitolul lll. Analiza economico-financiara a stocurilor la "Prog-Agroter" SRL.................... 3.1. Familiarizarea cu intreprinderea SRL"Prog-Agroter".............................................................. 3.2. Analiza generala a marfurilor...................................................................................................

Propuneri si concluzii................................................................................................................ Bibliografie................................................................................................................................ Anexe……………………………………………………………………………………………

2

Introducere Actualitatea. Actualmente in Republica Moldova activitatea economica este concentrata in intreprinderi, care reprezinta veriga de baza a economiei. In intreprinderi se creeaza bunurile materiale si serviciile necesare societatii. Pentru a activa in orice ramura a economiei, conducatorul din cadrul firmei trebuie sa dispuna de o informatie economica detailata si veridica. Informatia necesara pentru desfasurarea activitatii eficiente este oglindita in analiza activitatii economico-financiare, care prin metodele sale reflecta situatia creata in ansamblu, precum si aspectele cele mai insemnate in parte. Conducerea are nevoie de informatii depline si la timp pentru a lua decizii privind activitatea de viitor a intreprinderii, planificarea rezultatelor, precum si furnizarea datelor necesare persoanelor care au efectuat investitii sau au de gind sa faca investitii. Importanta. In conditiile economiei de piata, profitul reprezinta principala problema a managerului. Analiza eficienta a consumurilor si cheltuielilor si evidenta si evaluarea stocurilor este una din principalele obiective ale managerilor, deoarece analiza eficienta va duce la o gestiune corecta a organizatiei. Scopul lucrarii consta in cercetarea bazei normative si legislative care reglamenteaza stocurile de marfuri la intreprindere. Pentru realizarea scopului am studiat baza teoretica privind evidenta si evaluarea stocurilor de marfuri, apoi am aplicat in practica cunostintele analizind stocurile cu date concrete pe baza intreprinderii"Prog-Agroter"SRL. Obiectul temei il constituie Societatea cu Raspundere Limitata"Prog-Agroter" din satul Valea Mare, raionul Ungheni. Structura si volumul lucrarii. Lucrarea include: introducerea, 3 capitole cu rezultatele cercetarilor efectuate, concluzii si propuneri si bibliografia. Capitolul l. Aspecte generale privind stocurile de marfuri include descrierea si caracteristica din punct de vedere economic a stocurilor de marfuri si anume: esenta, continutul, clasificarea, structura si gestiunea acestora. Capitolul ll. Analiza stocurilor de marfuri cuprinde analiza procesului de aprovizionare, rotatia si viteza de circulatie, precum si analiza utilizarii stocurilor de marfuri in principalii indicatori economico-financiari.
3

Capitolul lll. Analiza economico-financiara a stocurilor la "Prog-Agroter" SRL include analiza concreta si desfasurata, bazata pe date concrete a stocurilor de marfuri si anume: analiza generala a stocurilor la intreprindere si sursele lor de finantare, precum si analiza utilizarii stocurilor pe baza indicatorilor, cu exemple concrete din cadrul societatii. In incheiere este redata sinteza rezultatelor obtinute, sunt formulate concluzii si propuneri referitor la analiza, evaluarea si gestiune stocurilor pe teritoriul Republicii Moldova si se reprezinta sursele bibliografice pe baza carora a fost formata lucrarea data. Lucrarea data ajuta studentilor sa aplice in practica cunostintele teoretice acumulate pe parcursula perioadei de invatamint in cadrul institutiilor scolare, facilitind astfel cursul de studiu. De asemenea avind in vedere structura si modul de formare a lucrarii, elevii insusesc cum sa-si exprime parerile si concluziile la tema cu ajutorul termenilor stiintifici. Analizind situatia intreprinderii trebuie de inaintat propuneri si masuri pentru ameliorarea situatiei intreprinderii, activind in calitate de antreprenor, acest fapt le va ajuta tinerilor specialisti pe viitor.

4

Capitolul l. Aspecte generale privind stocurile de marfuri
1.1.Notiuni generale privind stocurile de marfuri. Stocurile reprezinta materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vindute in situatia cind au stare de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de executie.

bunuri finite sau in curs de executie fabricate de intreprindere bunuri achizitionate in scpul revinzarii materii prime, materiale ce urmeaza a fi folosite in procsul de productie

stocurile pot fi:

Schema 1.1.1.Componenta stocurilor. Marfurile reprezinta bunurile achizitionate in scopul revinzarii sau bunurile finite fabricate de intreprindere destinate comercializarii. Stocurile de marfuri cuprind activele aflate la dispozitia intreprinderii destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare sau pentru a fi vindute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul tehnologic. Stocurile pot intra in intreprindere prin mai multe cai: achizitie, productie proprie, aport, donatie etc. Stocurile prezinta o serie de caracteristici care le particularizeaza in structura activelor: se afla succesiv si neintrerupt in diferite faze ale procesului de productie si comercializare, descriu mai multe circuite in cadrul unei perioade de gestiune, sunt destinate a fi vindute in aceeasi stare sau dupa prelucrare, contribuie la realizarea cifrei de afaceri a unitatii si la valorificarea capitalului.

5

1.2.Continutul si structura stocurilor de marfuri. Marfurile sunt acele bunuri materiale achizitionate in scopul revinzarii in aceeasi stare sau dupa prelucrare sau produse de intreprindere si destinate vinzarii. Reflectarea in contabilitate a marfurilor se realizeaza cu ajutorul contului de activ 217"Marfuri", care evidentiaza existenta si miscarea marfurilor. Stocurile se clasifica dupa mai multe moduri, ca de exemplu: (schema 1.2.1.) stocuri aflate in proprietatea intreprinderii dupa apartenenta la patrimoniu

Stocurile pot fi clasificate astfel:

stocuri aflate in gestiune, dar care nu sunt in proprietatea intreprinderii
stocuri provenite din productie proprie

in functie de provenienta stocuri achizitionate sau donate

Schema 1.2.1.Clasificarea stocurilor. Nivelul, structura si dinamica stocurilor depind de factori obiectivi si subiectivi, ceea ce determina un nivel relative al stocurilor, diferit pe grupe de marfuri si verigi comerciale. Principalii factori car einfluenteaza stocurile sunt: ~volumul activitatii economice; ~complexitatea sortimentala; ~frecventa cererii populatiei; ~frecventa livrarii marfurilor de catre furnizori;
6

~gradul de organizare a activitatii comerciale.

Criteriile de clasificare a stocurilor

Dupa locul formarii

Dupa perioada de identificare

Dupa destinatie

Dupa nivelul atins in procesul de reinoire

Schema 1.2.2.Criteriile de clasificare a stocurilor. Dupa locul formarii exista: stocuri in comert cu ridicata, cu amanuntul si stocuri in expeditie. Dupa perioada de identificare exista: stocuri initiale, finale si la un anumit moment al perioadei. Dupa destinatia lor exista: stocuri curente, de siguranta, sezoniere si cu destinatie speciala. Dupa nivelul atins in procesul de reinoire exista: stocuri minime sau de alarma, stocuri medii si stocuri maxime. 1.3.Sursele de finantare a stocului de marfuri. Stocurile de marfuri de finanteaza atit din surse endogene cit si exogene de finantare (schema 1.3.1)

7

fondul de rulment

interne

sumele pentru finantarea activelor curente

Sursele de finantare

alte surse interne
subventii de la buget

externe

credite bancare pe termen scurt alte surse(avansuri, inlesniri)

Schema 1.3.1.Sursele de finantare a stocurilor de marfuri. 1.4.Gestiunea stocurilor de marfuri. Gestiunea stocurilor este o component de baza a politicii de stocuri, care are rolul de a ordona intr-un sistem coherent, activitati a caror masura o dau trestrictiile, in asa fel incit functia socialeconomica a comertului-asigurarea aprovizionarii neintrerupte a populatiei cu o gama completa de marfuri, in conditii de maxima eficienta economica-sa fie realizata integral. Continutul gestiunii stocurilor consta in stabilirea unui nivel al stocurilor in concordanta cu volumul si structura vinzarilor si mentinerea permanenta a acestui echilibru in procesul consumarii si reinoirii stocurilor. Gestiunea stocurilor trebuie sa tina seama de: natura, obiectul si caracteristicileactivitatii intreprinderii comerciale, particularitatile cererii produselor, modul de organizare a aprovizionarii si desfacerii, conditiile de depozitare si eficienta. Marimea, structura si dinamica stocurilor sunt influentate de o serie de factori obiectivi si subiectivi, care in sinteza actiunii lor determina timpul in care stocurile realizeaza o rotatie banimarfa-bani. Corelatiile dintre stocuri, factorii de influenta si conditiile de constituire a lor fac ca nivelul stocurilor sa fie stabilit si mentinut intr-un cadru de restrictii. Astfel, se pot evidential doua categorii de restrictii: 1.restrictii independente de politica de stocuri a intreprinderii;
8

2.restrictii ce depind de intreprindere, pe care ea le poate modificain functie de obiectivele sale (grad de previziune a cererii, nivelul de serviciu a stocurilor, cheltuieli aferente constituirii si pastrarii stocurilor). Pe baza acestora sunt tratate metodele economice de optimizare a stocurilor in comert, avind drept obiectiv stabilirea cantitatii optime de aprovizionat, care sa conduca la minimizarea sumei cheltuielilor cu formarea si pastrarea stocurilor si la stabilirea marimii stocului de siguranta, pentru evitarea rupturii de stoc. Evaluarea declajului creat in evolutia reala a stocurilor si obiectivul fixat, este realizata normarea stocurilor. Normarea stocurilor se face prin metode care iau in considerare preiziunea cererii, periodicitatea aprovizionarii si cantitatea cu care se face aprovizionarea. Metodele de normare vizeaza si selectarea grupelor de marfuri care fac obiectul normarii stocurilor, in functie de intensitatea prezentei lor in desfaceri. Firma poate folosi trei politici distincte pentru gestionarea ciclului de exploatare: a) o politica agresiva: realizarea unei cifre maxime de afaceri cu stocuri minime, ceea ce maximizeaza rentabilitatea - accentul este pus pe pasivele pe termen scurt (datorii de exploatare, credite bancare), care au costurile cele mai mici de procurare; b) o politica defensiva: realizarea unei cifre de afaceri date cu stocuri si creante care sa minimizeze riscul c) o politica echilibrata: armonizarea contradictiei dintre rentabilitate si risc

9

Schema 1.4.1.Politici de gestionare a ciclului de exploatare a socurilor.

Prin stocuri se întelege cantitatea fizica de materiale, produse sau marfuri necesare realizarii fiecarei faze a ciclului de exploatare. Ciclul de exploatare are trei faze: aprovizionare, productie, desfacere. Faza de productie are un caracter continuu în timp ce fazele de aprovizionare si desfacere au caracter discontinuu. Acesta este motivul pentru care apare necesitatea unei activitati specifice de gestionare a stocurilor. Sub aspect financiar, stocurile reprezinta alocari de capital care nu pot fi recuperate decât dupa încheierea ciclului de exploatare, adica dupa vânzarea marfurilor obtinute în activitatea de productie. În acest context, asigurarea unor stocuri mici care sa se reînnoiasca pe masura ce apar necesitatile de productie prezinta riscul aparitiei unor rupturi în aprovizionare în timp ce asigurarea unor stocuri mari care sa elimine riscul rupturilor de stoc prezinta costuri mari de imobilizare a capitalului. Rezulta ca este necesara optimizarea marimii stocurilor. De fapt,optimizarea marimii stocurilor se refera la armonizarea relatiei care exista între cheltuielile de aprovizionare care variaza în functie de numarul de aprovizionari si cheltuielile de stocare care variaza în functie de marimea stocurilor. Gestiunea stocurilor în conditii de incertitudine. Conditiile simplificatoare puse în cazul stabilirii marimii optime a stocului în conditii de certitudine nu sunt realiste. În aceste conditii, armonizarea relatiei dintre rentabilitate si risc se complica. Alaturi de stocul propriu-zis, numit stoc curent, apare necesara constituirea unui stoc suplimentar, numit stoc de siguranta, care sa acopere necesarul de stoc în cazul unor rupturi de stoc, adica al unor întreruperi sau întârzieri în aprovizionare. În mod concret, se pot utiliza trei politici pentru gestionarea stocurilor în conditii de incertitudine: 1. politica prudentiala (defensiva): pentru a se evita rupturile de stoc, de obicei se aprovizioneaza ceva mai mult decât stocul optim stabilit pentru conditii de certitudine, aceasta diferenta constituind stocul de siguranta. Costul unei asemenea politici consta în cheltuieli suplimentare cu stocarea si chiar cu aprovizionarea. Este o politica caracterizata de aversiune fata de risc si de neglijare a rentabilitatii;

10

2.

politica agresiva: se caracterizeaza printr-o pozitie indiferenta fata de risc. Stocul de siguranta se constituie la nivelul mediu al stocurilor de siguranta specifice fiecarei situatii posibile;

3.

politica realista: reprezinta o optimizare a costurilor ocazionate atât de politica prudentiala cât si de cea agresiva.

Capitolul ll. Analiza stocurilor de marfuri.
2.1.Analiza procesului de aprovizionare. Aprovizionarea reprezinta procurarea tuturor celor trebuincioase in procesul de productie , circulatie sau pentru consum. Functiile aprovizionarii sunt: - stabilirea necesarului de aprovizionat - stabilirea furnizorilor; - contractarea marfurilor aprovizionate si lansarea comenzilor; - primirea si receptia marfurilor

11

Criteriile de arovizionare

calitatea produselor

termenele de livrare

garantia respectarii contractului

costurile aprovizionarii

pretul produselor

Schema 2.1.1.Criteriile de aprovizionare cu marfuri. Exista mai multe forme de aprovizionare: -aprovizionare pe masura aparitiei nevoilor de consum; -aprovizionare pe o perioada determinata; -aprovizionare anticipata, in functie de conjunctura pietei; -aprovizionare frecventa cu cantitati mici; -aprovizionare speculativa; -aprovizionare cu materii prime pentru care exista burse de marfur i(metal,bumbac,cafea,zahar) DEPOZITAREA. Depozitarea consta in cumpararea , stocarea , prelucrarea si vinderea ( revinderea ) marfurilor catre cei care au nevoie de ele ( beneficiarilor).

Procesul de depozitare cuprinde o serie de operatii incepand cu pregatirea depozitelor in scopul receptiei materialelor si continuand cu receptia propriu-zisa , depozitarea pentru o anumita perioada , pregatirea pentru eliberarea materialelor din depozit si apoi alimentarea locurilor de munca. Procesul de depozitare a marfurilor are loc in foarte multe puncte pe parcursul circulatiei marfurilor : - in timpul transportului si in momentul schimbarii mijloculde transport ( depozite de tranzit si transbordare); - inainte de prelucrare ( la producator); - in activitatea comerciala, inainte de a fi revandute consumatorului final;
12

- in cazul in care beneficiarul doreste o cantitate mai mare din marfa respectiva( depozite de colectare). Tipuri de depozite: Dupa caracterul activitatii principale pe care o indeplinesc: a) depozite de colectare - in care se gasesc cantitati mici de marfuri, produse de mai multi furnizori, in vederea vanzarii in cantitati mari, unuia sau mai multor beneficiari; b) depozite de repartizare- in care se pastreaza cantitati mari de marfa pentru a fi revandute in cantitati mici; c) depozite de tranzit si transbordare - ampalsate in gari, aeroporturi , porturi siservesc la pastrarea pe perioade scurte de timp a marfurilor in apropierea mijloacele de transport ; d) depozite pentru pastrarea sezoniera sau de lunga durata - destinate pastrarii merfurilor pentru o perioada scurta de timp ( legume si fructe) sau pentru perioade lungi de timp (cartofi) . Dupa particularitatile constructiei si amenajarii : - depozite speciale( frigorifice, silozuri); - depozite universale. Sisteme de depozitare, in functie de caracteristicile marfurilor, depozitarea poate fi : * pe sol (mai multe marfuri vrac, mai multe marfuri ambalate) * pe rafturi; * in containere; * pe paleti.

2.2.Rotatia si viteza de circulatie a stocului de marfuri. Viteza de rotatie este un mijloc de caracterizare a eficienţei utilizării activelor circulante şi un instrument practic de dimensionare a fondului de rulment normativ. Activele circulante depind de CA şi viteza de rotaţie a activelor circulante. Viteza de rotatie este un indicator sintetic, calitativ, de eficienţă în care se reflectă toate schimbările intervenite în activitatea de exploatare şi cea financiară a întreprinderii. Viteza de rotatie caracterizează procesul de aprovizionare şi producţie, reducerea costurilor, scurtarea ciclului de producţie şi a perioadei de desfacere şi încasare a producţiei. Indicatorii folosiţi pentru a caracteriza viteza de rotatie a activelor (VRA) sunt: a) Număr de rotaţii = CA/AC,
13

în care AC = sold mediu active circulante şi CA = cifra de afaceri; b) Durata în zile a unei rotaţii (DZ) = AC*T/CA, în care: T = 360 de zile; Influenţa modificării cifrei de afaceri (CA) se determină astfel AC0*360/CA1 - AC0*360/CA0 Influenţa modificării soldului mediu al activelor circulante se determină astfel: AC1*360/CA1 - AC0*360/CA1 Rotatia stocurilor. Formula de calcul:Cifra de afaceri/Stocuri -arata influenta stocurilor existente asupra miscarii bilantiere; o valoare ridicata a acesteia arata o situatie favorabila pentru agentul economic. Trebuie facuta precizarea ca datorita faptului ca vanzarile apar de-a lungul intregului an in timp ce stocul se defineste pentru o anumita data e recomandat sa se utilizeze stocul mediu ( (stocul initial + stocul final)/2 ). Rata de eficienta a activelor circulante Formula de calcul:(Cifra de afaceri/Active circulante)*1000 -arata cifra de afaceri la 1000 lei active circulante; indicatorul este mai bun cu cat este mai mare. Viteza de rotatie a activelor circulante Formula de calcul:(Active circulante/Cifra de afaceri)*360 -arata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici.

Marfurile fac parte din componenta activelor circulante si deci respectiv pentru stocuri rotatia si viteza de rotatie se calculeaza in acelasi mod.

2.3.Analiza utilizarii stocurilor de marfuri in principalii indicatori economico-financiari. Indicatorii absoluti masoara stocurile în unitati naturale sau valorice. Ambele forme de exprimare sunt importante pentru aprecierea marimii stocurilor si a implicatiilor acestora. Astfel, stocurile în exprimare valorica, de exemplu, indica marimea imobilizarilor de fonduri, a creditelor bancare necesare pentru finantarea lor si deci, implicit, marimea dobânzilor pe care trebuie sa le suporte întreprinderea. Cu ajutorul indicatorilor absoluti pot fi exprimate atât stocurile existente la un moment dat (de exemplu, stocul initial, final etc.), cât si stocurile medii ale unei perioade anumite, calculate ca medie (aritmetica, simpla, mobila, cronologica) a stocurilor de la diferite date (momente) dintr-o perioada anumita. Indicatorii absoluti, oricât de complet ar reda situatia stocurilor la un moment dat sau în cursul unei perioade, nu pot sugera aprecieri asupra caracterului normal sau anormal al
14

stocurilor, nu pot exprima marimea lor în raport cu volumul circulatiei marfurilor. Indicatorii relativi raspund tocmai acestor cerinte. Ei sunt rezultatul unor raporturi dintre mai multi indicatori absoluti si se pot referi la stocul existent într-un anumit moment sau la stocurile medii ale unei perioade. În acest mod, se pot calcula indicatori relativi ai stocurilor: a)operând cu informatii referitoare la un singur moment; rezulta indicatori relativi ai stocurilor de moment (rata stocului, stocul în zile rulaj); b)operând cu marimi medii (stocul mediu al unei perioade) pentru a obtine mai multi indicatori relativi: rata stocului mediu, stocul mediu-zile rulaj, viteza de circulatie a marfurilor, numarul de rotatii ale stocului). Rata stocului (Rs) este un indicator relativ prin care se surprinde raportul între stocul existent la un moment dat si desfacerea din intervalul de timp urmator momentului comensurarii stocului. Pe lânga marimea raportului mentionat acest indicator reflecta si functia stocului de asigurare a activelor economice. Relatiile de calcul necesare sunt: a) Rs = sau b) Rs = , unde:

Rs = rata stocului; Si = stocul la momentul i, când i = 0, 1, 2,.; D = desfacerea viitoare momentului i;

Când Rs = 0 firma nu dispune de stocuri, nu poate asigura continuitatea vânzarilor. Daca Rs = 1, marimea stocului din momentul "i" este egala cu marimea desfacerilor din perioadele viitoare acelui moment. Pentru o perioada viitoare de o zi, o luna si chiar un trimestru existenta unei asemenea marimi a ratei stocului (Rs = 1) este normala si cel mult acceptabila (pentru unele marfuri). Daca însa Rs > 1, firma se afla într-o situatie delicata. Un stoc curent mai mare decât desfacerea semestriala, anuala indica o excesiva stationare a marfurilor, o blocare a spatiilor si a resurselor financiare, o sporire a cheltuielilor de întretinere, precum si a celor cu dobânzile. La o rata a stocului exprimata în procente rationamentele anterioare ramân valabile. În loc de 1 va fi 100 %, în loc de 0,3 - 30 %.

15

În general, pentru stocurile curente se urmareste o rata a stocului cât mai scazuta. Marimea optima va depinde de intensitatea influentei unuia sau altuia dintre factorii care restrictioneaza constituirea si dinamica stocurilor. Stocul în zile rulaj arata câte zile este asigurata continuitatea desfacerilor si se exprima în marimi temporale. Relatia de calcul este:

Szr =

, unde: Szr = stoc zile rulaj; Si = stocul la momentul "i", când i = 0, 1, 2,.; dz = desfacerea medie zilnica din perioada urmatoare momentului "i". Caracterul rational al marimii acestui indicator variaza în limite destul de largi, de la

produs la produs. Pe ansamblul afacerii se urmareste înscrierea pe dimensiuni reduse. Rata stocului mediu comensureaza raportul existent între stocul mediu al unei perioade si desfacerile din acea perioada. Relatiile de calcul sunt:

R

=

sau R =

, unde:

R = rata stocului mediu;

= stocul mediu din perioada respectiva; Dp = desfacerile perioadei. Intervalul marimii acestui este acelasi ca la rata stocului. Pentru marfurile alimentare marimea lui este subunitara, sub 100 %, la interval lunar, trimestrial, anual. În cazul marfurilor nealimentare la unele produse rata stocului mediu poate fi egala cu 1 sau cu 100% la intervalul de un trimestru si subunitara la intervale de peste un trimestru. Totdeauna rata stocului mediu este mai mica decât rata stocului mediu trimestrial, lunar, semestrial.

16

Stocul mediu zile rulaj arata câte zile, din perioada cercetata, stocul mediu asigura desfacerea. Relatia de calcul este:

zr =

, unde:

zr = stocul mediu zile rulaj; p = stocul mediu din perioada cercetata;

= desfacerea medie zilnica din perioada cercetata. Deoarece se exprima în zile, cu cât numarul de zile este mai mic cu atât marfurile stationeaza mai putin sub forma de stoc si viceversa. Aceasta actiune determina o multiplicare si, respectiv, o reducere a numarului de comenzi (o scurtare, în primul caz si o marire a intervalului de reaprovizionare, în cel de-al doilea caz). Viteza de circulatie a marfurilor este un alt indicator relativ al stocurilor. Ea semnifica marimea stocului mediu în zile rulaj sau durata medie cât marfurile stau sub forma de stoc. Prin continut si semnificatie este identica cu stocul mediu zile rulaj. Relatiile de calcul sunt:

a)

VCM =

si b) VCM =

, unde:

VCM = viteza de circulatie a marfurilor; p = stocul mediu din perioada cercetata; Dp = desfacerea din perioada cercetata; zp = desfacerea medie zilnica din perioada cercetata. Dinamica acestui indicator se manifesta prin încetinire si accelerare a circulatiei marfurilor. În cazul încetinirii are loc o marire a numarului de zile, pentru ca la accelerare sa se reduca numarul de zile cât marfurile ramân sub forma de stoc. Preocuparea generala este de a mentine o viteza accelerata pentru circulatia marfurilor. Viteza reala de circulatie a marfurilor difera semnificativ de la produs la produs, de la un stadiu de circulatie a marfurilor la alt stadiu (de la
17

comertul cu ridicata la comertul cu amanuntul), de la firma la firma. si viteza de circulatie si stocul mediu zile rulaj reflecta, pe de o parte, actiunea fiecarui factor de influentare a stocurilor, iar pe de alta parte, politica manageriala a firmei (la aprovizionare, tehnici de stocare, tehnici de vânzare). Numarul de rotatii ale stocului mediu surprinde de câte ori s-a reînnoit stocul în decursul u ei perioade de timp (de obicei un an). Relatiile de calcul sunt:

a) NRS =

; b) NRS =

; c) NRS =

, unde:

NRS = numarul de rotatii ale stocului; Dp = desfacerea din perioada cercetata; p = stocul mediu din perioada cercetata; T = marimea în zile a perioadei cercetate; V = viteza de circulatie a marfurilor din perioada cercetata; R = rata stocului mediu (din aceeasi perioada la care se refera calcularea numarului de rotatii ale stocului). Cu cât numarul de rotatii este mai mare, cu atât desfasurarea activitatii comerciale este mai buna. Un numar ridicat al rotatiilor favorizeaza sustinerea afacerii cu un capital mai redus.

Capitolul lll. Analiza economico-financiara a stocurilor la "Prog-Agroter" SRL. 3.1.Familiarizarea cu intreprinderea SRL"Prog-Agroter". Gospodaria SC”Prog-Agroter” SRL din s. Valea Mare, raionul Ungheni a fost infiintata in anul 1999, in urma Proiectului de reorganizare si restructurare a gospodariilor agricole. Intreprinderea dispune de o suprafata de teren de 2060 ha.

18

Pe teritoriul gospodariei trece soseaua de insemnatate republicana, care asigura legatura cu punctele de colectare si prelucrare a productiei agricole din central raional Ungheni. Cele mai des raspindite soluri pe teritoriul gospodariei sunt ciornoziomurile obisnuite tipice si carbonate ce contin o mare cantitate de humus, fapt ce permite pastrarea si marirea fertilitatii Ramura de baza a gospodariei este cultivatrea culturilor de cimp. În asolament gaspodăriei se cultivă următoarele culturi cu următoarele culturi de însemînțare.

32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1 кв

grîu de toamnă orz de toamnă mazăre furajere mazăre de grădină porumb la boabe floarea soarelui sfecla de zahar soe

Schema 3.1.1.Asolamentul culturilor Din datele diagramei concluzionăm, ca gospodaria SRL”Prog-Agroter”este o gospodărie multiramurală, griul reprezentind principala cultura si se cultiva respectiv pe o suprafata mai mare, fiind urmat de floarea-soarelui, sfecla de zahar si soie.

Tabelul 3.1.1”Baza tehnico-materială SC „Prog –Agroter” Fătare cu dipozit pentru pastrarea cerialelor Autoparc Brigada de tractoare Stanții de alimentare cu carburanți Secția de construcții 1 1 1 1 2 1

3.2. Analiza generala a marfurilor. Intreprinderea SC”Prog-Agroter”SRL dispune de seminte, combustibil si marfuri pentru ospatorie in valoare de 1 973 842 lei.

19

Structura marfurilor
Seminte Combustibil marfuri pentru ospatorie

3.4

31.4

66.9

Schema 3.2.1.Structura marfurilor. Analizind rezultatele diagramei, ajungem la concluzia ca intreprinderea pune un accent mai deosebit pe producerea si comercializarea semintelor si aprovizionarea cu combustibil. Dispunind si de ospatorie pentru muncitorii intreprinderii, aceasta o asigura cu produse in valoare de 59 215 lei.

Tabelul 3.2.1.”Analiza Stocului de marfuri si materiale” Nr. Indicatori 2009 2010 Structura in % 2009 1. 2. 3. 4. 5. Total stocuri Materie prima Combustibil Ambalaje Produse cu destinatie Agricola 926763 --912973 11956 1834 1973842 24122 616904 11333 1321483 100% --98,5 1,3 0,2 2010 100% 1,2 31,2 0,6 66,9 1,2 -67,3 -0,7 66,7 120 31,7 46,2 33450 Abaterea absoluta Abaterea relativa

Concluzie: In urma analizei datelor din tabel, concluzionam ca valoarea stocurilor in anul 2010 creste cu 1 047 079 lei, in anul 2009 in general nu s-a obtinut materie prima spre deosebire de anul 2010, cins s-a obtinut material de baza in valoare de 24 122 lei. Combustibilul ocupa cu 67,3 % mai putin din structura stocurilor in anul 2010, s-a micsorat valoarea lor cu 296 069 lei.
20

La fel si produsele cu destinatie Agricola s-au majorat valoarea in anul 2010 cu 66,7%, adica cu 1 319 649 lei spre deosebire de anul 2009. Procesul de aprovizionare dupa care se desfasoara activitatea intreprinderii se bazeaza in majoritatea cazurilor pe deservire proprie, aceasta asigurindu-se personal cu seminte si material saditor pentru semanat. Roada este comercializata in mare parte la punctele de colectare si prelucrare a productiei agricole din centrul raional Ungheni, in special la SA”Cereale-Prut”. Cantina intreprinderii este aprovizionata cu marfuri de la baza-angro “Ludmila Becu”

Tabelul 3.2.2. Analiza indicatorilor generali de rotatie a activelor. Indicatorii La inceput de La perioada Venitul vinzari Valoarea medie 14 748 934,5 a activelor Rotatie activelor 1,17 Asigurarea veniturilor din vinzari cu active Durata unei 423,5 rotatii a activelor 1,01 -0,16 86,3% 0,85 0,99 0,14 116,5% 18 867 006,5 4 118 072 127,92% din 12 618 315 sfirsit de Modificare absoluta 6 026 130 Modificare relative 147,76%

perioada 18 644 445

363,5

-59,9

85,8%

Concluzie. Analizind datele din tabel, deducem ca venitul din vinzari creste cu 47,76% spre deosebire de anul precedent, iar valoarea medie a activelor cu 27, 92%. Activele circulante depind de CA şi viteza de rotaţie a activelor circulante. Rotatia activelor arata influenta stocurilor existente asupra miscarii bilantiere; o valoare ridicata a acesteia arata o situatie favorabila pentru agentul economic, iar 0,99 in anul 2010 arata o crestere a influentei spre deosebire de anul 2009.

Tabel 3.2.3. Dinamica stocurilor de marfuri si materiale in cursul perioadei de gestiune 2011. Nr. Crt. Indicatori Sfirsit de Inceput de perioada perioada Abaterea absoluta Abaterea relativa Structura sfirsit Inceput
21

1. 2.

Materiale Animale crestere ingrasat OMVsi SD

1 896 200 la 8 400 si 181 000

1 973 800 -77 600 8 400 ---

96,1% 100%

24,7% 0,1%

30,8% 0,1%

3. 4.

133 000

48 000

136,1% 127,2%

2,4% 31,2%

2,1% 29,4%

5. 6. 7.

Productia in 2 396 100 curs de executie 3 187 700 Produse finite Marfuri 18 400

1 884 200 511 900

2 390 900 796 800 24 300 -5 900

133,3% 75,7%

41,5% 0,1% 100%

37,3% 0,3% 100%

Total stocuri de 7 687 800 marfuri si materiale

6 414 600 1 273 200 119,8%

Concluzie. Analizind calculele si rezultatele din tabel, concluzionam ca structura stocurilor se modifica semnificativ la sfirsitul perioadei de gestiune. Produsele finite ocupa un loc important in structura activelor curente-41,5%, la sfirsitul perioadei si respectiv-37,3% la inceput. Produsele sunt o componenta importanta in structura stocurilor, acestea realizindu-se la sfirsitul perioadei de gestiune si obtinindu-se cifra de afaceri, care este principalul indicator al rentabilitatii intreprinderii. S-a micsorat valoarea materiei prima la sfirsit de perioada cu 77 600 lei. Valoarea animalelor la crestere si ingrasat ramine neschimbata pe parcursul anului-8 400 lei. Obiectele de mica valoare si scurta durata isi maresc valoarea la sfirsit cu 0,3%, iar productia in curs de executie cu1,8%. Marfurile cu care a fost aprovizionata intreprinderea in cursul anului siau micsorat valoarea cu 5 900 lei. Stocurile reprezinta materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare sau sa fie vindute in situatia cind au stare de marfa sau produse rezultate din prelucrare. Odata cu cresterea valorii stocurilor de marfuri si materiale creste si cifra de afaceri. La vinzarea marfurilor, intreprinderea inregistreaza venituri, avantaje economico-financiare, care ajuta la cresterea prestigiului, dezvoltarea si cresterea pietei de desfacere, fapt ce inregistreaza concomitent cresterea cifrei de afaceri si respectiv a valorii adaugate. Cifra de afaceri exprima totalitatea veniturilor obtinute din activitatile comerciale curente, fiind unul dintre cei mai importanti indicatori de masurare a performantelor economivce ale unei intreprinderi.

Stocurile depind in mod direct de cifra de afaceri si productia-marfa fabricata, dat fiind faptul ca SC ”Prog-Agroter” SRL se ocupa cu realizarea produselor agricole din fabricare proprie.

Tabelul 3.2.4. Analiza principalilor indicatori valorici ai productiei si comercializarii.
22

Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. Indicatori Productia exercitiului Productia-marfa fabricata Cifra de afaceri Valoarea adaugata Simbol Qe Qf CA VA

An precedent 11618114 10041151 12618315 2056258

An curent p/c 20407856 10060638 18644445 8440517 176,6% 100,2% 147,7% 410,5%

Indici % c/p 56,9% 99,8% 67,7% 24,4%

Concluzie. Analizind datele si rezultatele calculelor, concluzionam ca in anul 2010 s-a majorat valoarea cifrei de afaceri cu 47,7% si respectiv si valoarea adaugata, care se calculeaza ca diferenta dintre cifra de afaceri si consumuri. Factorii care au contribuit la majorarea acestor indicatori sunt volumul productiei globale si a productiei-marfa realizata. Cifra de afaceri, la rindul ei, influienteaza in mod direct asupra vitezei de rotatie a stocurilor, deci si asupra calitatii acestora si respectiv asupra volumului de vinzari. Acest indicator actioneaza atit in mod direct cit si indirect asupra mai multor valori ale intreprinderii. Intreprinderea SRL”Prog-Agroter” dupa cultivarea si recoltarea productiei vegetale o comercializeaza ca pe marfa. In anul 2011 a realizat boabele de griu la gospodariile: GT” Mihail Diaconu” si SA”Cereale-Prut” sau au fost acordate muncitorilor intreprinderii din contul salariului si prelucrate la moara intreprinderii. Boabele de soia in mare majoritate au fost realizate la SA ”Cereale-Prut” si SC ”Cutezatorul Agricol” din Riscani, boabele de porumb la SRL “Ozaris-Slav” si SA “Cereale-Prut”, iar floarea soarelui la SA “Cereale-Prut” si au fost prelucrate la moara. La dorinta muncitorilor din contul salariului li se acorda boabe la valoarea acestuia. Activele circulante depind de CA şi viteza de rotaţie a activelor circulante. Viteza de rotatie este un indicator sintetic, calitativ, de eficienţă în care se reflectă toate schimbările intervenite în activitatea de exploatare şi cea financiară a întreprinderii. Viteza de rotatie caracterizează procesul de aprovizionare şi producţie, reducerea costurilor, scurtarea ciclului de producţie şi a perioadei de desfacere şi încasare a producţiei.

Tabelul 3.2.5.Analiza activelor curente in principalii indicatori economico-financiari.

Nr.

Indicatorii

Anul gestiune

de Anul gestiune

de Abaterea

Abaterea
23

crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Cifra de afaceri(CA) Valoarea activelor curente(AC) Valoarea stocului de marfuri Numarul de rotatii (CA/AC) Durata unei rotatii (AC*360/CA) Rotatia stocurilor de marfuri(CA/St) Rata de eficeienta a AC(CA/AC*1000 lei)

precedent 12 618 315 7 450 287 1 973 842 1,7 212,5 6,4 1693,70

curent 18 644 445 11 470 284 327 263 1,6 221,5 56,9 1625,50

absoluta 6 026 130 4 019 997 -1 646 579 -0,1 9 50,5 -68,2

relative 147,7% 153,9% 16,6% 94,1% 104,2% 889,1% 95,9%

Concluzie. In urma analizarii datelor si calculelor di tabelul dat, am ajuns la concluzia ca in anul de gestiune curent(2010) cifra de afaceri si-a majorat valoarea cu 6 026 130 lei, iar activele curente cu 4 019 997 lei, in timp ce valoarea stocului de marfuri a scazut cu 1 646 579 lei. Numarul de rotatii arata de cite ori s-a reinnoit stocul de active, bazindu-ne pe datele din tabel realizam ca acesta s-a reinnoit odata in cursul anului. Activele curente im perioada de gestiune curenta fac o rotatie in 221 de zile si jumate, cu 9 zile mai mult decit in anul precedent, dar si valoarea activelor si cifrei de afaceri in aceasta perioada este mai mare. Rata de eficienta a activelor curente arata cifra de afaceri la 1000 lei, pentru anul de gestiune curenta cifra de afaceri este de 1625, 50 lei, adica cu 625,50 lei in plus.Dinamica vitezei de rotatie se manifesta prin încetinire si accelerare a circulatiei marfurilor. În cazul încetinirii are loc o marire a numarului de zile, pentru ca la accelerare sa se reduca numarul de zile cât marfurile ramân sub forma de stoc. Preocuparea generala este de a mentine o viteza accelerata pentru circulatia marfurilor pentru a mentine calitatea marfurilor.

Tabelul 3.2.6. reda sortimentul de produse realizat de intreprindere in anii 2009-2010, valoarea acestora, structural or in component productiei globale cit si diferentele valorilor de la an la an, fapt ce ne va permite sa analizam politica de comercializare a gospodariei.

Tabelul 3.2.6. Analiza valorii productiei pe sortimente. Nr. Denumire Valoarea productiei Abaterea Structura %

24

Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

sortiment griu orz leguminoase porumb floarea-soarel soia Sfecla zahar legume cimp

2009 5704000 157000 177000 551000 5223000 --de 5914000 de 450000 8000

2010 3576000 57000 236000 5358000 2332000 2420000 6904000 1187000 54000

absoluta -2128000 -100 000 119000 4807000 -2891000 2420000 990000 737000 -2600

relativa% 2009 62,7% 36,3% 133,3% 972,4% 44,6% --116,7% 263,8% 675% 121,7% 31,5 0,7 0,8 3 29 --32,5 2,4 0,1 100%

2010 16,2 0,2 1,2 24,2 10,5 10,9 31,2 5,4 0,2 100%

alta productie Total

18184000 22124000 3940000

Concluzie. Calculind valoarea produselor pe sortimente si analizind rezultatele, concluzionam ca in anul de gestiune curenta s-a pus accent pe cultivarea porumbului, valoarea caruia s-a ridicat cu 872,4% fata de anul precedent. Sfecla de zahar si legumele de cimp si-au majorat valoarea cu 16,7% si respectiv 163,8%, fapt ce evidentiaza ca s-a marit suprafata de semanuturi a prezentelor culturi. Suprafetele de griu si orz s-au micsorat in anul de gestiune curent, deoarece specialistii au constat ca acest an nu este favorabil pentru cultivarea cerealelor.

Сoncluzii si propuneri

25

Actualmente in Republica Moldova activitatea economica este concentrata in intreprinderi, care reprezinta veriga de baza a economiei. In intreprinderi se creeaza bunurile materiale si serviciile necesare societatii. Stocurile reprezinta o investire pentru intreprindere, iar fondurile investite in stocuri sunt imobilizate pentru o perioada de timp mai mare sau mai mica, ele au un cost si prin urmare cer sa fie rentabilizate. Stocurile de resurse materiale si produse finite au o influenta deosebita asupra cifrei de afaceri a intreprinderii.Ele asigura continuitatea desfasurarii procesului de productie si satisfacerea cerintelor clientilor. Influenta exercitata asupra cifrei de afaceri se datoreaza atat costurilor de stocare, cat si celorlalte costuri asociate, cum ar fi cele de lansare a comenzii, de transport, de depozitare. Stocurile reprezinta cantitati de resurse materiale, marfuri si produse finite care se acumuleaza in depozitele de aprovizionare desfacere ale unitatilor economice, intrun anumit volum si o anumita structura, pe o perioada de timp determinata, in vederea asigurarii continuitatii si ritmicitatii fabricatiei si a consumului. Intrucat stocul satisface nevoile utilizatorilor, el nu exista decat daca este reconstituit. Altfel spus, el este situat intre doua curente (fluxuri): un flux de intrare (de aprovizionare) si un flux de iesire din stoc (consum). Stocurile ofera siguranta in urmatoarele situatii: 1) Fluctuatiile cerere/oferta. Stocurile de siguranta sau rezervele sunt termeni foarte utilizati pentru a descrie situatiile cand acestea sunt necesare: incertitudinea performantei fumizorului, determina intervale de timp mai mari decat perioada care se acorda pentru a evita criza de resurse materiale si produse; variatiile cererii de vanzari, in timpul perioadei de reaprovizionare, care nu pot fi intampinate prin reprogramare, astfel incat sa fie mentinute nivelurile de servire a clientilor. 2) Anticiparea. Stocurile anticipatorii contin bunuri destinate sa acopere cresterea sezoniera a cererii, vanzarile promotionale si perioadele de concedii. Aceasta metoda este folosita pentru a evita aparitia unor schimbari de capacitate si blocajele operationale cauzate de aceste schimbari. 3) Transportul. Resursele materiale si produsele traverseaza uneori distante mari intre furnizori, depozite, distribuitori si clienti. Ajungerea la destinatie in timp util depindc de viteza de deplasare a stocurilor, ceea ce implica un compromis intre costurile de transport si nivelul activitatii intreprinderii.
26

4)Stocurile de protectectie impotriva riscului. Acumularile de stoc in avans pot fi profitable daca se fac achizitii avantajoase, pentru a evita fluctuatiile de pret sau pentru a profita de reducerile de pret. Variatia preturilor si a cantitatilor achizitionate este speculativa, de aceea este necesara o atentie sporita inainte de finalizarea angajamentelor. 5) Marimea lotului. Existenta stocurilor are de cele mai multe ori rolul de a imbunatati eficienta operationala prin separarea ritmurilor de achizitie si fabricatie de ritmul consumului. Asemenea compromisuri implica achizitii in exces pentru cerintele imediate, pentru a reduce costurile de transport, cantitatile de produse si costurile de constituire a stocurilor. Exista tipuri de stocuri care nu sunt afectate de schimbarea nivelului comcnzii sau al lotului. Stocurile formate din produse aflate in lucru sunt dependente de timpul de prelucrare indiferent daca ele sunt prelucrate in loturi mici sau mari. În cadrul activelor circulante, stocurile deţin rolul hotărâtor în ceea ce priveşte realizarea obiectului de activitate al întreprinderilor de comerţ şi producătoare. La nivel de întreprindere, stocurile sunt atribuite la obiectele care necesită mari investiţii capitale, de aceea reprezintă unul din factorii ce determină procesul decizional al acesteia. Totuşi, multe întreprinderi nu acordă importanţă acestui fapt şi în consecinţă se ciocnesc de problema alocării mai multor mijloace băneşti decât a fost planificat, în special, în cadrul unei inflaţii cu un nivel mai ridicat decât cel prognozat. Stocurilor le revine rolul de asigurare a întreprinderii cu mijloace circulante necesare unei funcţionări normale. Astfel, stocurile întotdeauna au fost considerate a fi materialele care presupun securitatea asigurării tehnico-materiale a întregului proces de fabricaţie.

27

Bibliografie.
Literatura de baza: 1. Creanga C. “Analiza economic-financiara: industrie si agricultura” Bucuresti. Economica, 2006 2. Buzovoi A. “Evidenta contabila in unitatile agricole” Chisinau, 2001 3. Vilceanu G. “Analiza economic-financiara” Bucuresti. Economica, 2005

Literatura suplimentara: 1. Dobrinin V. “Economica seliscovo hoziaistva” Moscova. Agropromizdat, 1990 2. Parmacli D. “Economica seliscovo hoziaistva” Universitas, 1995 3. Cerven I. “Economica APC. Voprosi I otveti” Cartea Moldoveneasca, 1990 4. Rapoarte financiare pe anii 2009-2010 5. Formulare specializate pe activitatea intreprinderilor agricole pe anii 2009-2010

Internet: 1. Biblioteca Digitala 2. www.statistica.md 3. www.parlament.md 4. www.gov.md

28

ANEXE

29