You are on page 1of 25

I. Caracteristica de bază a S.A „ZORILE” Istoria intreprinderii incepe din luna aprilie anul 1945.

Pe strada Harlampievscaia, 74 în baza unui atelier de confecţionare a înc lţ mintei a fost desc!is prima fabrica de stat de înc lţ minte din "oldova. #n anul 194$ sunt produse %&,& mii perec!i de înc lţ minte pentru b rbaţi, femei 'i copii. #n (eneral predomin lucrul manual. Prima linie te!nolo(ic ) conveier* este data în e+ploatare în anul 1947. #n anul 194% fabrica a obţinut succese considerabile, îndeplinind planul în cantitate 'i calitate. ,u fost produse -$9,& mii perec!i de înc lţ minte. .rau produse circa 14 tipuri de înc lţ minte. #n anul 1949 a fost finalizat montarea tuturor secţiilor de producere, au fost instalate conveierele, utila/ul te!nolo(ic. 0olumul de producere c tre aceast perioad constituie 1,& mln. perec!i de înc lţ minte. 1onsiderabil a crescut productivitatea muncii. #n anul 195& fabrica a atins capacitatea de producere proiectat 2 1,3 mln. perec!i de înc lţ minte pe an. .rau fabricate peste -1 tipuri de înc lţ minte, modele. Pentru a l r(i baza de producere a înc lţ mintei 'i a o scoate din partea central a ora'ului prin !ot rîrea 1omitetului e+ecutiv or 'enesc nr. 475 din 19 decembrie anul 1957 pentru construcţia fabricii de înc lţ minte ele(ant 'i comenzi individuale pe strada 12a 4culeancaia )1uibî'ev* ast zi 1alea Iesilor, % a fost alocat un sector de p mînt cu suprafaţa de 3,-& !ectare. Primele înc peri care au fost construite pe suprafaţa de p mînt atribuit au fost 3 cl diri cu un eta/. ,poi dup darea în e+ploatare a corpusului de producere nr. 1 ) an. 19$-* aceste secţii au fost reutilizate dup destinatie2 sectiile mecanica si electrica. #n anul 19$4 în baza ordinului 'efului 5irecţiei industriei u'oare al 1onsiliului superior al .conomiei 6aţionale al 744" nr. 1&5 din &5 iunie 19$4 8zina de piele din 1!i'in u a fost e+clus din componenţa ,sociaţiei de producere a înc lţ mintei 'i pielei 9:orile; 'i transmis în administrarea 5irecţiei industriei u'oare al 1onsiliului superior al .conomiei 6aţionale al 744". ,sociaţia cap t denimurea de 9,sociaţia de înc lţ minte 9:orile;. #n anul 19$7 în baza Hot rîrii 1onsiliului de "ini'tri ai 744" a început construcţia unui corpus nou de producere cu capacitatea anual de 5,& mln. perec!i de înc lţ minte pe an. #n anul 19$9 corpusul de producere nr. 3 a fost dat în e+ploatare. 1u darea lui în e+ploatare capacitatea de producere a întreprinderii comparativ cu anul 19$5 s2a dublat 'i în anul 197& a constituit 9,5 mln. perec!i de înc lţ minte.
1

,nii %& au fost marcaţi cu noi succese< capacitatea de producere a dep 'it 1&,& mln. perec!i de înc lţ minte pe an. #n anul 19%- de la ,sociaţia de înc lţ minte 9:orile; a fost separat în structur individuala =abrica de înc lţ minte în numele 9>?@A?BCDEFE GECCHI@JK 9 din Lender . #n anul 19%% a fost înfiinţat ,sociaţia 'tiinţific de producere a pielei 'i înc lţ mintei. #n componenţa asectei asociaţii au fost incluse =abrica de înc lţ minte 9:orile; 1!i'in u, 1ombinatul de prelucrare a pielei din sat. 4în(era, 8zina de piele din 1!i'in u, =abrica de înc lţ minte 9>?@A?BCDEFE GECCHI@JK 9 din Lender. Ma situaţia anului 19%9 =abrica de înc lţ minte 9:orile; este una din cele mai mari întreprinderi din sistema industriei u'oare a 744". Noat producerea este plasat în 9 secţii de producere, fabrica dispune de % secţii au+iliare, 2 secţia mecanic , electric , transport, calapoade 'i altele. #n anul 19%9 pentru a produce încaltaminte 9Mu+;, deasemenea pentru a l r(i (ama sortimental 'i a ma/ora volumele de producţie a fost procurat utila/ te!nolo(ic din Italia, Oermania, Iu(oslavia în sum de 3,& mln. ruble. #n anul 19%9 volumul de producţie a fabricii 9:orile; a constituit 7 mln. $$7 mii perec!i de înc lţ minte, inclusiv< Pentru femei P %14,& mii perec!iQ Pentru b rbaţi P 31%- mii perec!iQ Pentru copii P 4$7&,& mii perec!i. #ncepînd din anul 199& are loc sc derea drastic a volumelor de producţie, ,stfel, daca în anul 1991 întreprinderea a produs $99-,& mii perec!i de înc lţ minte, în anul 19932 5-1&,& mii perec!i de înc lţ minte, în anul 199-2 3$5&,& mii perec!i de înc lţ minte, iar în anul 1994 au fost produse doar 74&,& mii perec!i de înc lţ minte. 4tocuri de înc lţ minte (ata 'i bunuri materiale enorme, staţion ri de producere permanente. 5in cauza lipsei volumului de lucru personalul a ramas f r salariu, iar întreprinderea a devenit încapabil s 2 'i onoreze obli(aţiunile fiscale 'i bancare. ,tmosfera social 2 morala în colectiv devine critic . 5enumirea 'i marca comercial R:orile; au fost înre(istrate în conformitate cu le(islaţia 7epublicii "oldova în vi(oare de c tre ,(enţia pentru Protecţia Propriet ţii industriale2 certificat de înre(istrare a m rcii nr. -4&$ din 3%.1&.199-. #n anul 199$ a fost aprobat noua marc comercial 9:orile;, care simbolizeaz tradiţie, contemporanietate, devotament 'i perfecţie. In anul 3&&- marca a fost reinre(istrata pe termen de 1& ani. #n scopul ma/or rii volumelor de vînz ri în anul 1995 a fost creat reteaua proprie de comerţ, care consta dintr2un centru comercial în or. 1!isinau, str. 1alea iesilor, % 'i 15

3

ma(azine de firm în ora'ele 'i centrele raionale ale republicii. Prin aceast retea anual este comercializat circa 4& S de înc lţ minte. #n conformitate cu Me(ea cu privire la antreprenoriat 'i întreprinderi nr. %452TII din &-.&1.93 firma 9:U7IM.; a fost înre(istrat de c tre camera de #nre(istrare a "inisterului de Vustiţie ca 4ocietate pe ,cţiuni la 15.&9.1995. Ma momentul înre(istr rii capitalul statutar a constituit 197$7$45 lei 'i a fost împ rţit în 319$4&5 acţiuni. In anul 3&&7 prin decizia adunarii (enerale anuale a actionarilor 4, 9:orile; prin ma/orarea pretului nominal al unei actiuni de la 9 lei la 1% lei capitalul statutar a fost ma/orat si constituie -9, 5 mln. Mei. Statutul juridic #n conformitate cu Me(ea cu privire la antreprenoriat 'i întreprinderi nr. %452TII din &-.&1.93 firma 9:U7IM.; a fost înre(istrat de c tre camera de #nre(istrare a "inisterului de Vustiţie ca 4ocietate pe ,cţiuni la 15.&9.1995. Ma momentul înre(istr rii capitalul statutar a constituit 197$7$45 lei 'i a fost împ rţit în 319$4&5 acţiuni. In anul 3&&7 prin decizia adunarii (enerale anuale a actionarilor 4, 9:orile; prin ma/orarea pretului nominal al unei actiuni de la 9 lei la 1% lei capitalul statutar a fost ma/orat si constituie -9, 5 mln. Mei. #n luna octombrie anul 1995 întreprinderea a semnat contract de colaborare la conditii MUH6 cu firma italian 9Moncar 5ue; I7M 'i de/a în luna decembrie a fost efectuat primul e+port de înc lţ minte în Italia. Urientarea la e+port a devenit baza politicii de comerţ a 4, 9:orile;. ,stfel în anul 199% a fost senmat înc un contract de colaborare în Mo!n de producere a înc lţ mintei pentru b rbaţi ) obi'nuit * cu firma italian 9Oarsport; 47M. 5in cauza nerespectarii a partii italiene a conditiilor stipulate in contractul de colaborare in anul 3&&- contractul a fost reziliat. Ma situaţia din &1.&1.&% capitalul statutar al întreprinderii constituie -9.5 mln. lei împ rţit în 319$4&5 actiuni. Pentru moment< $&,- S din acţiunile firmei sunt proprietate a statului, 3$,7S din acţiuni sunt proprietate a persoanelor fizice, 1-,& S din acţiuni aparţin fondurilor de investiţii

26,7%

13,0%

Stat Persoane fizice Fonduri de invesitii 60,3%

-

1onducerea firmei este ,si(urata de ,dunarea (enerala a ,ctionarilor, care se intruneste cel putin o data pe an la inc!eierea e+ercitiului economico2financiar pentru< prezentarea si aprobarea raportului de (estiune al 1onsiliului de 4ocietatii, raportul 1omisiei de cenzori, bilantul si contul de profit si pierderi, repartizarea profitului, si ori de cite ori este nevoie. 1onsiliul de administrare este format din 5 persoane. ,dunarea Oenerala a ,ctionarilor mandateaza 1onsiliul 4ocietatii ca, pentru perioada de un an, intre doua adunari (enerale sa asi(ure conducerea intreprinderii. 4, R:orile; fiind or(anizata ca societate pe actiuni are o comisie de cenzori formata din trei persoane. Presedintele comisiei de cenzori este 1laudia 4c!iopu, revizor principal 1onducerea operativa a societatii este asi(urata de 5irectorul (eneral =iodor Iacovlenco, care este mandatat de 1onsiliul 4ocietatii in vederea stabilirii or(ani(ramei intreprinderii, a an(a/atilor, a stabilirii salariilor, a asi(ura buna functionare a intreprinderii, profitabilitatea ei si atin(erea cifrei de afaceri si a celorlalte obiective stabilite de ,dunarea Oenerala a ,ctionarilor. =irma este proprietara cl dirilor în care î'i desf 'oar activitatea 'i are drepturi de proprietate asupra terenurilor pe care acestea sunt construite )titlu de autentificare a dreptului de destinatar nr. &1&&51%131 din &-.&4.3&&1*. #n anul 3&&3 pentru prima dat din momentul acţion rii întreprinderii acţionarii 4, 9:orile; primesc dividende. Printre succesele firmei pot fi menţionate< diversitatea (amei sortimentale, fabricarea înc lţ mintei în colaborare cu partenerii italieni 'i (ermani la condiţii WMo!nW, penetrarea continu a pieţelor de desfacere intern 'i e+tern . #nc lţ mintea cu marca 9:orile; particip activ la e+poziţii 'i tîr(uri internaţionale, unde obtine rezultate inalte. 4, R:orile;ultimii ani a obtinut rezultate financiare bune printre care putem intreprinderea a atinc un nivel de rentabilitate optim. menţiona în primul rXnd cresterea brusca a indicilor de performanta. Oratie (estionarii eficace a tuturor resurselor,

4

Cifra de afaceri si productia marfa, anii 2001 200!
90000 82951 80000 83424 67511 58462 60000 50892 50000 38926 40000 39428 30000 24973 19822 19809 10000 23364
Producţia marfă Comer-rea încă ţămin!ei

85500 84000

70000

66501

60595

52282

20000

0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 prognoz

"ipuri de activitate Întreprinderea produce şi comercia izează !ncă "ăminte pentru #emei$ bărba"i şi copii pentru toate anotimpuri e şi toate %&rste e$ acorda ser%icii de producere a inca tamintei in conditii LO'(. Nraditional 4, 9:orile; produce înc lţ minte de la m sura 17,& pîn la m sura 47,& ) sistema Yti!*. ,nual întreprinderea elaboreaz prim var 2var . 1lasificarea producţiei dup (rupe de consumatori 'i tipuri de înc lţ minte< • • • #nc lţ minte pentru copiiQ #nc lţ minte pentru b rbaţiQ #nc lţ minte pentru dame. Partea superioar a înc lţ mintei este confecţionat din piele natural , pentru 3 colecţii de înc lţ minte< toamn 2 iarn 'i

captu'al sunt utilizatea materiale naturale, ecolo(ic pure. Pentru talp în producere sunt utilizate a'a materiale ca< compoziţie P8, (ranule P01, talp format P8. ,nalo(ic, pentru firmele straine in producere sunt lansate 3 colectii de incaltaminte, apro+imativ peste 45& de modele.
5

Pentru firma din Italia, RMoncar 5ue; 47M< pantofi pentru barbati tip mocasin si pantofi, (!ete obisnuite2 confectionate prin metoda de lipire si coasere. Pentru firma din .lvetia R7ieZer 4c!u!; 4, intreprinderea produce< 2pentru femei2 pantofi, sandalete de vara, cizme, c!ete. 2pentru barbati2 pantofi, sandalete, adidasi, cizme si (!ete de iarna 2pentru adolescenti2 pantofi, adidasi, sandalete, (!ete. Ma &1.&1.3&&% capacitatea de producere constituie -.4 mln. perec!i de incaltaminte. 1oeficientul de utilizate a capacitatii de producere in anul 3&&7 constituie $-,9 S. Consumatorii #ina i ai produc"iei )ZORILE) S.A. sunt * +,iata internă 1opiii Ponderea ,nul 3&&5, S ,nul 3&&$ , S 4,& 9$,& 3-,3 7$,% ,nul 3&&7, S 4,& 9$,& 3&,7 79.,nul 3&&%,S 5,& 95,& 3&,3 79,%

Piata interna 5,9 Piaţa internaţional , înclusiv< Italia Oermania 94,1 17,& %-,&

Ninerii )adolescenţii* Populaţia rural Populaţia urban cu venituri medii +,iata e-terna*

##$ Sistemul mana%erial al &ntreprinderii
$

Ana iz!nd structura persona u ui !ntreprinderii !ntre anii .//0+.//1 obser%ăm o tendin"ă 2enera ă de ma3orare a numaru ui de an2a3a"i. În anu .//1 sunt cu 4 persoane mai mu ti ca !n anu .//0$ sau /$05. 1u toate acestea, partea personalului administrativ din totalul personalului se mentine apro+imativ la acelas nivel. Ponderea aparatului administrativ in anul 3&&7 constituie 2 7,9 S. In anul 3&&%, odata cu ma/orarea personalului cate(oria Rmuncitori; ponderea personalului administrativ se va micsora pina la 7,5 S. 6umarul de personal in anul 3&&% se va ma/ora cu 93 persoane P muncitori, care vor fi antrenati la flu+urile e+istente de cusut fete, la sectorul de control al calitatii semifabricatelor, la sectorul de montare a incaltamintei. 6ecestatile de personal au crescut datorita ma/orarii sarcinei zilnice de producere. .voluţia în timp a num rului la W:U7IM.W 4.,. pe ultimii 4 ani se prezint în felul urmator< 3&&5 6um rul scriptic )total* Inclusiv< "uncitori ,dministraţie 1-$1 1311&$ 3&&$ 1-97 1349 1&7 3&&7 14&5 135& 113 43&&% 1497 1-43 113 4-

Personal neproductiv 43 41 6otarea )ZORILE) S.A. cu muncitori

""#2 Structura or%anizatoric' a S$( $)*+#,-.
Ana iz!nd structura persona u ui !ntreprinderii !ntre anii .//0+.//1 obser%ăm o tendin"ă 2enera ă de ma3orare a numaru ui de an2a3a"i. În anu .//1 sunt cu 4 persoane mai mu ti ca !n anu .//0$ sau /$05. 1u toate acestea, partea personalului administrativ din totalul personalului se mentine apro+imativ la acelas nivel. Ponderea aparatului administrativ in anul 3&&7 constituie 2 7,9 S. In anul 3&&%, odata cu ma/orarea personalului cate(oria Rmuncitori; ponderea personalului administrativ se va micsora pina la 7,5 S. 4.,. W:orileW practic instruirea persoanelor tinere, selectate din rindul muncitorilor pentru a pre(ati viitorii te!nicieni, cadre calificate, scop final fiind ridicarea nivelului de profesionalism a muncitorilor si desi(ur avansarea in post. "ana(erii întreprinderii conform unei pro(rame speciale instruesc muncitorii in diverse domenii 2 te!nolo(ia producerii incaltamintei, evidenta materialelor, metode de conducere, activitatea de
7

marZetin(, aspecte /uridice s.a. Prin intermediul acestui personal, consiliilor de bri(ari conducerea de virf implementeaza politicile strate(ice a intreprinderii. 7ezolva problemele ce tin de producere, calitatea productiei finite. #n colectivul #ntreprinderii din rîndulrile muncitorilor sînt 19 persoane care îmbin munca cu studiile în instituţiile de învaţamint din 7epublica "oldova. 6ivelul de instruire "edii incomplete "edii "edii speciale 4uperioare În tota 319%% 93 $% 8908 .//7 )numar de persoane* 331 1&1& 97 $9 89:1 .//0 )numar de persoane* 35& 1&19 $78;/7 .//1 )numar de persoane*

Repartizarea persona u ui producti% după ni%e u de instruire 1ercetarea structurii personalului dup se+ denot urmatoarea situaţie. • anul .//0 %1,9 S

2femei •

2barbaţi 1%,1 S anul .//1

2 femei %-,- S 2 barbaţi 1$,7 S

%

5e remarcat faptul c 'i, în personalul administrativ se p streaz practic aceea'i situaţie, adic predomin persoanele se se+ femenin. ,ceasta situaţie este creat din cauza specificul activitaţii întreprinderii. ,rincipa e e di#eren"e asupra sta2iu ui şi %!rstei se prezintă !n #e u urmator* 0îrsta 4ub 3& 3&2-& -&24& 4&25& 5&2$& Notal

.//7

ponderea S

1&,4

-1,3

3&,$

1%,3

19,-

1&&

numarul .//0 ponderea S numarul

14$ 9,1

435 -&,7

3%& 3$,1

34% 17,9

3$3 1$,3

1-$1 1&&

137

439

-$5

35&

33$

1-97

.//1

ponderea S

11,7

39,3

3$,-

17,-

15,5

1&&

numarul

1$5

411

-71

343

31$

14&5

Structura pe %!rstă a persona u ui de a )ZORILE) S.A. 0Xrsta medie a an(a/aţilor W:U7IM.W 4.,. în anul 3&&$ a fost -7,3 ani , dar în 3&&7 este de -7,ani.

###$ (naliza func/iilor &ntreprinderii
"entinerea sistemului de mana(ement cere participarea nemi/locita a conducerii de vXrf a or(anizaţiei. 5irectorul (eneral acord o importanţ deosebit an(a/amentului conducerii de vXrf, definind clar rolul acestora în accent pe promovarea (r. . 3. <unc"ia 5irector (eneral cadrul sistemului de mana(ement al or(anizariei. Pune principiului leaders!ip în practic ca baz pentru operaţionalizarea Responsabi ită"i 2 (estionarea activit ţii firmei. 2 planificarea, suprave(!erea 'i controlul flu+ului te!nolo(icQ ce asi(ura desfasurarea procesului de productie. 2 administrarea controlului calitatiiQ 2functionarea tuturor ec!ipamentelor si retelelor de distribuire a utilitatilor 4. "ana(er comercial 2mentinerea si reparatia utila/ului tennolo(ic. 2 dezvoltarea relaţiilor între firm 'i e+teriorQ 2 cercet ri de marZetin(Q 2 publicitateQ 2 relatii economice internationale2 import[e+port 2 realizarea produselor fabricate, înc!eerea a noilor contracte 2 contribuirea la utilizarea eficient 5. "ana(er 7.8. a tuturor resurselor, astfel orientXnd activitatea firmei spre sporirea rezultatelor finite. 2 asi(urarea firmei cu fort de munca calificat , necesar pentru realizarea activit tilor în ansambluQ 2 stabilirea relaţiilor favorabile între salariaţiQ 2 selectarea pre(atirea, perfecţionarea, promovarea 'i salarizarea $. 1ontabil personalului. 2 evidenţa 'i utilizarea eficient a resurselor financiare necesare

celorlalte principii ale mana(ementului intreprinderii.

"ana(er producere[ 2 administrarea personalului in producereQ totalitatea activitatilor care -. te!nolo( "ana(er te!nic

pentru desfasurarea activitaţii în ansamblu a firmeiQ 2 înre(istrarea tuturor c!eltuielilor le(ate de procurarea 'i transportarea factorilor de producţieQ 2 determinarea costurilor de producţie 'i veniturile firmeiQ 2 asi(urarea sistemului de calitate.

5.

"ana(er calitate

Politica de cadre la 4.,. W:orileW presupune urmatoarele etape< 1. Planificarea cadrelor in corespondenta cu strate(ia activitatii 3. 4electia 'i recrutarea personalului

-. "otivarea personalului 4. Instruirea profesionala, calificarea inalta a personalului 5. ,precierea personalului si rezultatele activitatii muncii. Pentru a e+amina modul de asi(urare a unitaţilor de producţie cu resurse umane se utilizeaz indicatorul (eneralizator Wnumarul mediu scriptic al salariaţilorW. ,cest indicator reflect situaţia asi(ur rii întreprinderii cu resurse umane sub aspect cantitativ. Persoanele care se adreseaz cu întrebarea de an(a/are în serviciu se supun unui interviu iniţial de selecţie. Interviul iniţial de selecţie este realizat înainte ca solicitantul s completeze formularele de an(a/are avînd în scop de a vedea dac acesta are 'ansa de a fi ales în funcţia disponibil . Persoanele noi venite la 4.,. W:orileW sînt întilnite 'i informate de lucratorii serviciul personal despre< • • • • • • activitatea întreprinderii, te!nolo(ia 'i producţia finit , se face cuno'tinţ cu secţiile de producţie, cu re(ulamentul întreprinderii, cerintele in domeniul calitatii cu colectivul întreprinderii Ma intreprindere cu succes sunt combinate motivarea personalului. Ma baza motivarii materiale st cresterea permanenta si stabila a salariului, care este calculata in dependenta de calitatea 'i cantitatea individuala a muncii, indeplinirea normei de producere. 4timularea are loc prin acordarea premiilor pentru inalta calitate a lucrului, cresterea permanenta a volumelor de producere. 4alariul mediu lunar constituie< in anul. 3&&$ 2 334& lei, in anul 3&&7 salariul mediu constituie 3%$4 lei, ceea ce rezulta ca e cu 37,1 S mai mare ca acest indice pe industrie în .//4 99// 9.4/ 9997 7epublica "oldova. anu .//1 4alariu mediu lunar .40; Inclusiv< "uncitori .481 =uncţionari .:// Sa ariu mediu unar 1riteriile utilizate în stabilirea salariilor sunt<    re(ulamentele (uvernamentale 91u privire la condiţiile de salarizare;Q coeficienţii tarifari ai reţelei tarifare uniceQ remunerarea dup unitatea de timp 'i dup volumul de lucru )cantitate, calitate* materiala 'i nemateriala a

7elaţiile de lucru precum 'i condiţiile de remunerare sunt stipulate în contractul colectiv de munc , semnate între administraţia întreprinderii 'i sindicate. 7elaţiile între mana(ementul întreprinderii 'i sindicate se pot considera bune, nu sXnt înre(istrate momente de tensiune 'i situaţiei de criz . Mucrul la întreprindere este or(anizat într2un sc!imb. 7e(imul de munc aprobat este urm torul< 5e la &1.&1.&% Producerea de baz 4lu/bele au+iliare ,paratul adminnnistrativ #nceputul lucrului 4fîr'itul lucrului 7.-& 1$.&& 7.-& 1$.&& 7.-& 1$.&& Nimpul întreruperei pentru odi!n 'i mas

2 -& min.

=oti%area nemateria ă e prezentată prin< • • • • 0izitarea de catre conducator a salariatilor nemi/locit la locul de muncaQ 7ecunoasterea în colectiv, stimaQ 4unt evidentiati cei mai buni în concursurile desf 'urate pentru titlu W1el mai bun în profesieW printre ri!tuitor feţe încalţaminteQ ,cordarea diplomelor de onoareQ

###$2$ Caracterizarea proceselor de produc/ie la 0)orile. S$($
,rocese de bază: .+ecutarea p rţii superioare 'i interioare a înc lţ mintei, asamblarea detaliilorQ .+ecutarea proceselor de baz sunt localizate în 3 fabrici de producţie< <abrica (r.9 se specializeaz 4c!u!; ,O , .lveţiaQ • • • • eta/ul 1 P sectorul de complectareQ sectot de taloneteQ eta/ul 3 2 3 flu+uri de t lpuit )monta/* Q eta/ul - 2 sector de croireQ sector de pre( tireQ 4 flu+uri de cusut feţeQ 1 sector de talpuit< eta/ul 5 2 sector de croireQ sector de pre( tireQ 5 flu+uri de cusut feţeQ în fabricarea înc lţ mintei pentru firma 97ieZer;

<abrica (r.; P produce înc lţ minte pentru firma din Italia 9Moncar 5ue; 47MQ

eta/ul 4 2 sector de croireQ sector de pre( tireQ 3 flu+uri de cusut feţeQ 3 flu+uri de t lpuit )monta/*Q

,rocese au-i iare< 7eparaţia ec!ipamentului, utila/ului, prepararea adezivului, a coloranţilor, etc.Q .+ecutarea proceselor au+iliare sunt localizate< sectia c!imica, serviciul ener(etic si mecanic, sectorul de reparatie a incaltamintei. -tapele de 1az' ale proiect'rii conceptuale 2i te3nolo%ice ale produc/iei S$($ 4)orile. 1. 1olectarea informaţiei preliminare pentru proiectarea modeluluiQ 3. 1rearea desenului modeluluiQ -. 1onsultarea literaturii specializateQ 4. Proiectarea pieselor componenteQ 5. Mansarea comenzii de materiale pentru noile modeleQ $. 1onfecţionarea tiparelor pentru piesele de mar(ine medieQ 7. .+ecutarea modelului prototipQ %. .+ecutarea documentaţiei constructiveQ 9. ,vizarea mostrelor în cadrul comisiei de aprobare a modelelor noiQ 1&. 4electarea procesului te!nolo(ic de producere a fiec rui model de înc lţ minteQ 11. ,vizarea modelelor selectate de m rime medieQ 13. Planificarea sortimentului de înc lţ minte pentru anul viitorQ 1-. 1alculul necesarului de manoper 'i ec!ipamente pentru fiecare modelQ 14. 1alculul necesarului de materie prim pentru fiecare modelQ 15. 1alculul pro(ramului anual pentru sortimentul selectatQ 1$. Pre( tirea documentaţiei te!nolo(iceQ 17. 1alculul costului modelelor selectateQ 1%. .+ecutarea te!nolo(ica a modelelor de toate marimile. 19. ,naliza modelului din punct de vedere te!nolo(ic 'i corespunderii lui cu standardulQ Acti%itati au-i iare si a te ser%icii. #n afar de producerea înc lţ mintei 9:orile; 4, acord diverse servicii< • • • darea în arend a spaţiilor neutilizate în procesul de producţieQ acorda servicii prestate )reparaţia înc lţ mintei, servicii2ceremonii 2 cafenea*Q acorda servicii de transportareQ2 servicii de testari a incaltamintei si eliberarea certificatului de calitate.

Politica 2i strate%iile &n domeniul calit'/ii$ (naliza calit5tii$ Politica intreprinderii este orientata in directia unificarii eforturilor e+i(enta in conditiile de piata. ,ceste scopuri sunt atinse prin< • • • • • • • Perfectionarea si functionarea stabila a sistemului de mana(ement in intreprindereQ Imbunatatirea desi(nului produsului de incaltaminteQ Imbunatatirea calitatii produsuluiQ 7idicarea si mentinerea in continuu calificarea inalta a personalului intreprinderiiQ 8tilizarea rationala a personalului, utila/ului, materiei prime si materialelorQ .+ercitarea functiilor de catre specialisti conform fiselor de post, procedurilor si instructiunilor de lucru in vi(oareQ Imbunatatirea relatiilor cu clientiiQ 1onform po iticii intreprinderi, calitatea producţiei este una din responsabilit ţile colectivului in

realizarea scopului de asi(urare a calitatii inalte a muncii si productiei de incaltaminte ca baza de

fundamentale ale intre(ii societaţi, cXt 'i a fiec rui an(a/at in parte. #n acest sens standardul intreprinderii prevede un pro(ram de efectuare a controlului calit ţii 'i test rii a producţiei la toate etapele fabric rii ei, inclusiv controlul initial al calit tii materialelor, controlul operaţional 'i testarea producţiei finite precum 'i controlul respect rii disciplinei te!nice in procesul producerii. Pentru realizarea direcţiilor strate(ice, optimizarea procesului de producere 'i cre'terea calit ţii produselor, intreprinderea a elaborat un 'ir de m suri pentru menţinerea 'i e+ploatarea eficient a ec!ipamentului e+istent 'i a planificat ac!izitionarea noilor utila/e. Noti an(a/atii intreprinderii, inclusiv noii an(a/ati, sunt instruiti asa incat sa intelea(a politica si obiectivele in domeniul calitatii si an(a/amentul cerut pentru a atin(e aceste obiective. "ana(ementul de varf asi(ura ca aceasta politica sa fie inteleasa, pusa in aplicare si mentinuta la toate nivelurile in or(anizatie. Politica si obiectivele in domeniul calitatii, precum si responsabilitatile si mi/loacele pentru indeplinirea acestora sunt Rprodusele; pe care le Re+ecuta; mana(ementul de varf al or(anizatiei, dar le pune in aplicare intre(ul personal al or(anizatiei. ,tunci cand s2a stabilit politica in domeniul calitatii, mana(ementul de varf a tinut cont de urmatoarele elemente< • nivelul si tipul imbunatatirilor viitoare necesare pentru ca or(anizatia sa aiba succesQ

• • • •

nivelul asteptat sau dorit al satisfactiei clientuluiQ dezvoltarea an(a/atilorQ resursele necesare pentru a depasi cerintele standardelor interneQ contributia potentiala a furnizorilor la succesul or(anizatiei.

Producţia 9:orile; 4, este fabricat în strict comformitate cu parametrii 'i normativele stabilite în standardele naţionale. Incaltamitea produsa pentru piata interna cu marca R:orile; este certificata in 461P a 7epublicii "olodva. Or2anizarea acti%ită"i or re#eritoare a ca itate. #n cadrul funcţiunii ca itate deosebim trei (rupuri de activit ţi< • • • activit ţi de mana(ement strate(ic )elaborarea politicii calit ţii, a obiectivelor fundamentale, la nivelul întreprinderii*Q activit ţi de mana(ement operaţional ) de planificare 'i ţinere sub control în cadrul fiec rui sector< marZetin(, producţie, personal etc.*Q activit ţi de coordonare 'i inte(rare a funcţiunii calitate, ţinXnd seama de faptul c toate activit ţile sectoriale determin sau influenţeaz calitatea final . Inc lţ mintea pentru femei 'i b rbaţi este fabricat conform conform cerintelor documentului normativ OU4N 3$1$723&&5 incaltaminte de uz curent. Prezentul standard prevede cerinţele de corespundere a materialelor 'i calit ţii lor, cerinţele te!nolo(ice. #nc lţ mintea trebuie s fie confecţionat din piele t b cit cu crom, piele sintetic 'i înlocuitor de piele de calitate superioar , materiale te+tile. #nc lţ mintea trebuie s corespund cu mostra )etalon* aprobat de 4fatul de creaţie a întreprinderii. OU4N 3$1$523&&5 P prezentul standard se r spînde'te la înc lţ mintea pentru copii mici, copii, elevi, adolescenţi )fete, baieţi*. ,ceste (rupe de înc lţ minte trebuie s fie confecţionate din piele t b cit , piele sintetic 'i înlocuitor de piele, materiale te+tile. 5up metoda de lipire înc lţ mintea corespunde OU4N2ului 3-3512%-. #nc lţ mintea în realitate corespunde cu mostra aprobat de 4fatul de creaţie a întreprinderii. Mansarea în producere a modelelelor se efectuiaz în strict conformitate cu cerintele normative OU4N 15&&7. ,cest normativ stabile'te principiile de baz de elaborare 'i aprobare a mostrelor2 etalon, producerea 'i aplicarea lor. 1ontrolul calit ţii producţiei (ata pe fli+ este efectuat de controlorii laboratorului test ri fizico2mecanice în corespundere cu cerintele OU4N2lui 93%927% si OU4N2lui 3%-712%9.

1ontrolul calit ţii producţiei produse pentru firmele str ine este efectuat de controlorii 4, 9:orile;. #n lipsa standartelor str ine P controlul calit ţii materialelor, lansarea 'i e+ecutarea procesului te!nolo(ic, controlul producţiei (ata este efectuat în conformitate cu (osturile si prescriptiile te!nice naţionale. #n baza (ostului întreprinderii din &3.11.97 ;4istemul comple+ de diri/are a calit ţii; este funcţiunea ;calitate; în varianta descentralizat . Potrivit acestei variante, responsabilitatea planific rii, or(aniz rii, ţinerii sub control 'i asi(ur rii calit ţii este încredinţat fiec rui sector al întreprinderii, ce ofer operativitate în luarea m surilor necesare în rezolvarea problemelor identificate. #n prezent funcţiunea 9calitate; este coordonata de 9Maboratorul test ri fizico2mecanice 'i control la flu+;. Ana iza ca ită"ii procese or 8rm rirea 'i controlul procesului de fabricaţie este alcatuit din< • • • • controlul procesului [ produsului pentru detectarea abaterilorQ analiza datelor de control pentru determinarea cauzelor abaterilor 'i a acţiunilor corective necesareQ informarea operatorului de proces cu privire la m surile corective luateQ a/ustarea corectiv a procesului.

În SA”ZORILE” !n con#ormitate cu standardu !ntreprinderii din /..88.:1 ” Sistemu comp e- de diri3are a ca ită"ii” sunt pre%ăzute următoare e tipuri de contro a # u-*

>ipu 1. 1ontrol

E-ecutantu 'i Uperator

,eriodicitatea Permanent

6ocumentare 2 7e(istru

autocontrol 3. 1ontrol specialistul controlului :ilnic operaţiolal te!nic , maistru -. 1ontrol selectiv laboratorul c!imic a operaţiilor cu prelucrare c!imic 4. ,naliza final maistru, laborator de Munar încerc ri 5.,naliza defectelor fizico2 Munar mecanice secţia controlului te!nic o dat în dou

te!nolo(ic re(istru de control a c!imice !art de control operaţiilor

s pt mXni

re(istru de control a defectelor

#n întreprindere se e+ercit funcţia de asi(urare a calit ţii 'i prevenire a defectelor. 1lasarea producţiei se e+ecut în conformitate cu OU4N 3%-712%9 ;#nc lţ minte. 1lasarea producţiei;. <eedbac?+u in#orma"ii or din partea c ientu ui. 5ovada final a calit ţii produselor este performanţa realizat dup livrare. 4istemul calit ţii din întreprindere asi(ura o informare corect pentru îndrumarea personalului ce se ocup de marZetin( 'i include urm toarele aspecte< • • • • înre(istrarea în comenzi a e+i(enţelor clienţilorQ proceduri pentru analiza comenzilor 'i contractelor în vederea asi(ur rii îndeplinirii e+i(enţelor 'i a clarific rii tuturor clauzelor din comenzi, înainte ca acestea s fie acceptateQ proceduri pentru rezolvarea reclamaţiilor clienţilor, proceduri pentru cule(erea opiniilor beneficiarilor Q analiza defecţiunilor 'i informaţii asupra acţiunilor corective. In anul 3&&7 din cauza ca n2a suportat termenul de (arantie a fost returnata doar &,&&$ S din volumul total de incaltaminte produsa. Principalele cauze< dezlipirea talpii, plesnirea talpii, plesnirea furniturii, defecte piele, ruperea cusaturii. 1onform contractelor de colaborare cu firmele str ine pentru producere este stabilit un limit de 1S de producţie de cate(oria a doua din volumul total de producţie produs. Pentru producţia ce dep 'e'te acest limit, conform contractului, serviciile nu sunt pl tite. Informatia despre productia de calitatea a doua se analizeaza sistematic si se intreprind masuri concrete de a inlatura abaterile si incalcarile. #n principiu, acest limit atît anii precedenţi cît 'i in anul 3&&7 n2 a fost dep 'it. 1onform contractului de colaborare cu firmele 4c!u!; ,O materia prim 1omunit ţii .uropene 'i sunt însoţite de certificatul .87 1. Mansarea comenzilor în producere cu toate firmele are loc pe sta(ieri2 sta(ierea de iarn 'i sta(ierea de var . 4ortimentul solicitat este stabil, dar foarte variat ca modele 'i articole de materiale utilizate la confecţionarea lor. "aterialele importate la prelucrare sunt supuse controlului dup calitate 'i verific rii dup cantitate. #n caz de diver(ente, în termen de -25 zile, conform conditiilor stipulate in contracte, firmele e+portatoare sunt informate atit in forma orala cit si in forma scrisa, daca este necesar. 9Moncar 5ue; si 97ieZer

'i accesorii importaţi la prelucrare sunt importate din ţ rile

Procesul te!nolo(ic de fabricare a înc lţ mintei pentru toate firmele este un proces complicat, dar bine definit. 1uprinde peste 1-& de operaţii 'i este tipic pentru fiecare tip de înc lţ minte. 4e modific în dependenţ utilizate în producere 'i altele. Pentru o or(anizare continu 'i ritmic a acestui process este important respectarea termenelor de pre( tire te!nic 'i te!nolo(ic a producerii. Problema ce ţine de termenul de (aranţie la înc lţ mintea e+portat este în competenţa 'i responsabilitatea partenerilor straini. Problemele ce tin de calitatea productiei (ata si indeplinirea volumelor de producere permanent sunt discutate la sedintele cirmuirii 4, 9:orile;, volante de producere, la sedintele de producere )adunari* cu participarea consiliilor de bri(azi, te!nicienilor de flu+uri, administratorilor sectiilor si specialistilor intreprinderii. "uncitorii din sectiile de producere sunt informati re(ulat despre indeplinirea planului de producere valoric si cantitativ. ,ceasta informatie se aduce la cunostinta an(a/atilor fiecare zi in parte si in crestere de la inceputul perioadei )lunii*. 4pecialistii sectiei te!nolo/ice impreuna cu specialistii sectiei control calitate sistematic efectuiaza controluri comple+e, ,cestui control cel putin o data in luna sunt supuse toate sectoarele te!nolo/ice2 sectoarele de croit, pre(atire, cusut fete, monta/. 1ontrolul comple+ prevede te!nici si te!nolo(ici. 9:orile; detine in prezent primul laborator de incercari fizico2mecanice acreditat de "oldova 4tandart in domeniul incaltamintei din "oldova. 1u a/utorul utila/ului de incercari laboratorul efectuiaza opt metode de incercari la incaltamintea (ata in re(im acreditat< a determinarea dimensiunilor liniare b.determinarea rezistentei cusaturilor c determinarea rezistentei de fi+are a talpilor d determinarea rezistentei de fi+are a tocului si flecului e determinatea masei la incaltaminte f. determinarea fle+ibilitatii (.determinarea deformatiei (enerale si remanente a bombeului si staifului. #n întreprindere e+ist 'i se aplic un sistem de re(uli 'i proceduri )standarde naţionale 'i interne de intreprindere*, privind recepţia calitativ a materiilor prime )pielei* aprovizionate. 4e face o analiz a competitivit ţii furnizorilor. In lipsa producatorilor auto!toni de materiale, talpi, verificarea e+ecutarii incaltamintei in conformitate cu mostra2etalon, indeplinirea calitativa a proceselor te!nolo(ici si respectarea tuturor parametrilor de te!nolo(ia utilizat , metoda de lipire, de tipul de materiale

accesori prioritate se d furnizorilor strain.. .+ist o evidenţ a nivelului defectelor de calitate determinate de subfurnizori, urm rit în vederea reducerii acestora, deoarece toate materialele ac!izitionare la intrare sunt supuse controlului te!nic, prin metodele< a. determinarea si masurarea (rosimii la piei finite si captuseli din pieleQ b. determinarea rezistentei la tractiune si a alun(irii la piei finite si captuseli din pieleQ c. determinarea rezistentei la fle+iuni repetate a pielii si stratului de acoperireQ In viitorul apropiat, societatea isi propune sa creasca numarul de metode si incercari aplicate prin< a. b. determinarea determinarea rezistentei rezistentei reprezinta o la vopsirii fle+iuni la frecare repetate umeda cresterea a si talpiiQ uscata.

,creditarea laboratorului

prioritate pentru

competitivitatii

firmei, ca producator de incaltaminte si duce sporirea increderii partenerilor straini. 0iziunea mana(ementului este de a atra(e cat mai multi furnizori de incaltaminte din tara ca clienti, pentru a acorda serviciile laboratorului.

###$3$ Func/ia comercil' Pe parcursul anului 3&&7 4, 9:orile; a produs 3&4$,7 mii . perec!i de înc lţ minte, mai mult ca în anul 3&&$ cu 339,3 mii perec!i. 42a obţinut o cre'tere absolut cu 13,$ la sut . 0olumul productiei marf în preţuri curente a constituit %-,4 mln. lei. 1restere fata de anul 3&&$ cu 35,4 la suta. 0înz rile nete au constituit %-,& mln lei, inclusiv a fost comercializat înc lţ minte în sum de %&,$ mln lei. 1omparativ cu anul precedent vînz rile nete au sporit cu 19,4 la sut sau s2 a inre(istrat o ma/orare de 1-,5 v nz rilor a constituit 9$,& S. 1ostul total al producţiei comercializate a constituit 73,& mln. lei 'i c!eltuielele la 1 leu producţie vîndut s2au format la nivelul de %9,4 bani. 7entabilitarea productiei comercializate constituie 11,9 S. #n perioada de 13 luni anul curent din activitatea economica întreprinderea a obţinut profit pina la impozitare in suma de 13,% mln. Mei. U dovad cert a activitatii eficiente pe perioada raportata este ec!ilibrul dintre încas ri 'i pl ţi, ceia ce se e+plic prin acoperirea inte(ral a c!eltuielelor din veniturile proprii 'i obţinerea a unui anumit volum important de acumul ri b ne'ti. mln. lei. 0olumul de v nz ri pe piaţa e+tern în totalul

indicatori

,nul 3&&$,

financiar Anu #inanciar .//1$ :/$9 %5,$ 3,& 3,7 11$7 74.$ &,&5 3,% 8..4 3.& 8/$4 ;$4:0

S faţ de anul precedent 887$11 13&,4 333,3 45,& 8.8$9 13$,3 1&& 5%,:/$4 95,3 :/$: 4:$7

@enituri tota e$ din care 14$/ 0enituri din activitatea operaţional 71,1 0enituri din activitatea de investiţii &,9 )S depozit* 0enituri din activitatea financiar CAe tuie i tota e$ din care 1!eltuieli ale activit ţii operaţionale 1!eltuieli ale activit ţii de investiţii 1!eltuieli ale activit ţii financiare Rezu tatu brut Impozitul pe venit Rezu tatu net Rezu tatu net pe actiune $,& 09$: 59,1 &,&5 4,% 8;$8 3,1 8.$/ 7$;0:

B eiCactiuneD Rea izări e anu ui .//1$ comparati% cu ce e a e anu ui .//0 se prezintă ast#e * = n. ei =aţ de veniturile anului 3&&$ se observ o diminuare a veniturilor totale, de mentionat fiind faptul, c s2a ma/orat ponderea veniturilor din activitatea operaţional în total venituri P 94,7S în 3&&7 faţ de 91,3S în 3&&$. Notodata esential au scazut veniturile din activitatea financiara 2-,- mln. Mei. ###$6$ Func/ia financiar conta1il' 0orbind despre eficienţa utiliz rii potenţialului financiar al întreprinderii este necesar s analiz m indicii care caracterizeaz aceasta eficienţ 'i cauzele divierii acestor indici.2 num rul de rotaţie al activelor, durata de rotaţie a creanţelor. "ln. lei

Indicatori 1 3 9 ; @o umu %!nzări or$ @a oarea medie a acti%e or$ rd ;1/ B;E7D*. 6um rul de rotaţii al activelor rd.l< rd.3 7ata înzestr rii veniturilor din vînz ri cu active )rd.3<rd.1*

3&&$ 0:$7 07$4 1,&57 &,95

3&&7 49$/ 17$/ 1,1&$ &,9&

abateri E89$7 E:.. \&,&49 2&.&5

7 $ 1 4

Durata de rotaţie a activelor, zile, 360:rd.3 @a oarea medie a mi3 oace or #i-e$ rd /0/B;E7D*. 6um rul de rotaţii al mi/loacelor fi+e* rd 1< rd $ Durata de rotatie a mijloacelor fixe, 360:7

341 48$: &,%49 425 9/$4 3,357

325 :/$/ &,933 30 97$9 3,-51 153 7:$. 4$4

-16 E4$8 \&,&7-35,0 E;$7 \&,&94 -6 E8.$1 E/$:

: @a oarea medie a acti%e or curente$ rd ;0/B;E7D*. 1& 6um rul de rotaţii al activelor curente, rd.l< rd.9 11

Durata de rotaţie a activelor cure!te, zile"360: rd. 15 ;0$7 1$:

10# 8. Costu %!nzări or 89 @a oarea medie a stocuri or de măr#uri şi materia e$ 14 6um rul de rotaţii al stocurilor de m rfuri 'i materiale, rind 87 @a oarea medie a crean"e or$ rd.97/B;E7D*. 1$ 6um rul de rotaţii al creanţelor, rd 1 < rd 15 17 rd 16
13< rind 1rd .7/B;E7D*.

5,%9 0$. 11,31

$,73 7$1 14,5$ 24,73

\&.%+/$7 \-,-5 -7,3$

Durata "viteza# de rotaţie a crea!ţelor, zile 360: 32,11

5in tabel vedem c în anul de (estuine

s+a ma3orat

numaru de rota"ii a e

acti%e or cu /$/;: ori #ata de ce precedent$ corespunzator s+a micsorat rata inzestrarii %enituri or din %anzari cu acti%e de a /$:7 ei a /$:/ ei$ ceia ce inseamna$ ca pentru a (enera venituri din vînz ri în valoare de un leu întreprinderea a avut nevoie cu &,&5 lei de active mai putine decît în anul precedent. In perioada analizat rotaţia activelor a sporit cu 1$ zile. Privind evoluţia ratelor de rotaţie a p rţilor componente ale activelor totale 2 comparaţie cu realiz rile anului precedent, vedem c respecti%. ,ceste modific ri în cel din urm curente cu $ zile, mi/loacelor fi+e cu -5 zile. 6um rul de rotaţii a stocurilor de m rfuri 'i materiale a sporit pîn la 0$1. #ata de 7$4: în anul 3&&$. Notodata s2a micsorat durata de rotaţie a creanţelor 34,7- zile. )27,-% zile& 5ac (eneraliz m indicii analizaţi mai sus putem constata c , în urma activit ţii de întreprinz tor întreprinderea utilizeaz eficient activele sale, ma/orînd suma profitului obţinut, în mediu la 1 leu activ pe o parte, pe alta parte folose'te intensiv activele, accelerînd rotaţia acestora în diferite faze de circulaţie. a avut loc ma/orarea în număru ui de

rota"ii atit a e mi3 oace or #i-e cit si a e acti%e or curente cu /$/19 ori si /$/:; ori au condiţionat accelerarea rotaţiei activelor

Starea de ecAi ibru din interioru structurii capita uri or precum şi posibi ită"i e de asi2urare a ne%oi or de icAidită"i a e SA „Zori e” este caracterizat prin urm toarele rate de structur 'i de lic!iditate. Indicatorul 1apital permanent ) $5&\77&* ,ctive imobilizate ) 1%&* <inan"are permanentă Brd. /8*rd. /.D 1apitaluri proprii ) $5&*. 5atorii totale )77&\97&* So %abi itatea 2enera ă Brd./;*rd./7D 5atorii pe termen scurt ) 97&* Notal active )4$&* 6r. Urd. &1 &3 /9 &4 &5 /0 &7 &% 3&&$ $$,1 -7,9 8$1; $5,5 5,$ 88$1 5,& --,3 /$87 7,1%,9 3$,3 7$.; 9$14 3&&7 73,7 41,5 8$17 73,& $,9 8/.; $,3 -7,4 /$81 1&,33,$ -3,9 7$98 9$07 /$. /$0+/$1 mC ina t normativ

(u mCmic .

Îndatorarea pe termen scurt Brd /1* rd. /: /4D 0alori realizabile pe termen scurt )35&* 5isponibilit ţi b nesti )44&* Notal rd.1&\ rd.11 >rezoreria 2 oba ă Brd. 8.* rd. /1D icAiditatea imediată B rd. 88* rd. /1D 1& 11 13 89 8;

<inan"area permanentă Pevalueaz faptul c resursele permanente de capital acoper într2o masur foarte bun imobiliz rile )activele pe termen lun(* 0alorile supraunitare semnific e+istenţ unui fond de rulment net în m rime de 3%,3 mln. lei la sfirsitul anului 3&&$ 'i -1,3 mln. lei la sfirsitul anului 3&&7 'i semnalizeaz o folosire bun a surselor permanente. )pentru finanţarea imobiliz rilor*. )rd.$5& \ rd.77& 2 rd.1%& *. So %abi itate 2enera ă2 valorile supraunitare semnific permanente de care dispune întreprinderea. Îndatorarea pe termen scurt2 este foarte mic situîndu2se sub valorile ma+ime admise ) &,$2&,7*. o foarte bun acoperire a surselor împrumutate, în cazul nostru a datoriilor pe termen scurt )conform le(islaţiei* cu resurse

>rezoreria 2 oba ă a crescut de la 5,34 la 5,-1 nivel care se datoreaz face faţ pl tii datoriilor pe termen scurt. LicAiditatea imediată2 arat disponibilul la -1.13.3&&7. faptul c

cre'terii

disponibilit ţilor )1%.9 mln. lei la 33,$ mln. lei*. Indicatorul arat capacitatea întreprinderii de a societatea î'i poate pl ti toate datoriile din

4copul intreprinderii este de a obţine rezultate cXt mai înalte. 5ar orice activitate economic necesit c!eltuieli. Ubiectivul principal al intreprinderii este obţinerea rezultatelor dorite cu c!eltuieli minime. =orma concret de manifestare a acestui principiu este eficienţa economic , care evidenţiaz raportul dintre rezultatele obţinute 'i c!eltuielile suportate sau e+prima raportul dintre efect 'i efort )c!eltuieli*. Indicatorii economici ai p anu ui de a#aceri pe anu .//4 (r. crt 1 3. 4 5 $ 7 % 9 Indicatoru 0olumul producţiei fizice 0olumul productiei 0enitul din vXnz ri 1ostul producţiei marfa 1!eltuieli de consum 6um rul muncitorilor de baz Productivitatea munci, pe muncitor 1!eltuieli directe pentru remumerarea muncii 7entabilitatea producţiei marfa Fnitatea măsură mii perec!i mii lei mii lei mii lei mii lei persoane lei lei S de @a oarea proiectata 31&& %4&&& %55&& $$355 137$& 1497 75&&& 419-7 $,-

Ana iza cAe tuie e or anu .//1 si p anu pe anu .//4

1!eltuieli "aterii prime "ateriale au+iliare .ner(ie, alte utilit ţi 4alariu \suplimentar* ,si(ur ri sociale 1!eltuieli de producere ,re" de cost de produc"ie 1onsumuri administrativ 1onsumuri comerciale )principal

,nul 3&&7 valoirc 3744 -73 1-3$ 3751% 7&1% 1$$9% 77010 1&143 1&$ponderea 4,& &,$ 3,& 41,& 1&,4 34,9 4.$: 15,1 1,$

,nul 3&&% valoric 3-1& 3%5 151& -339& %17& 31$9& 00.77 11317 1-3ponderea 3,9 &,4 1,9 4&,9 1&,37,5 49$: 14,3 1,7

,lte c!eltuieli operaţionale >ota B pre" de costEconsumuriD

37% 0187:

&,4 8//

33& 1:/87

&,3 8//

In structura c!eltuielelor elemente dominate sunt c!eltuielele de re(ie, de producere si administrative. 5escifrarea c!eltuielelor si consumurilor pe elemente este o(lindita in ane+a nr. 4. Pentru a fi mai competitiv , întreprinderea va trebui s neproductive, consumuri materiale au+iliare. 6in succese e de u timă perioadă a SA GZoir e” putem men"iona următoare e< Premiul de stat în domeniul calit ţii, productivitat ţii 'i competitivit ţii în domeniul calit ţii pe anul 3&&&. Pentru rezultatele obtinute în anul 3&&- întrepriderea a fost recunoscut 91el mai bun contribuabil al anului 3&&-, productivit ţii 'i competitivit ţii. #n anul 3&&4 întreprinderea a confirmat titlul de 91el mai bun contribuabil al anului; Premiul de stat de (radul 1 în domeniul calit ţii, productivit ţii 'i competitivit ţii;. Pentru prima dat marca 9:orile; devine 91ea mai bun marca comercial a anului;. Pentru rezultatele obtinute In anul 3&&5 intreprinderii I s2a decernat Premiul "are 9"ercuriul de ,ur; al concursului 9"arca comerciala a anului 3&&5;, 5iploma de laureat de (radul II pentru 7ealizari in domeniul 1alitatii, Productivitatii si 1ompetitivitatii;. In anul 3&&$ intreprinderii i2a fost decernat titlul 9 1el mai bun contribuabil al anului;. "arca comerciala 9:orile; a fost recunoscuta din nou 91ea mai notorie marca a anului;, nominatie 9.+port;. #n anul 3&&7 întreprinderea a confirmat titlul de 91el mai bun contribuabil al anului; Premiul de stat de (radul 1 în domeniul calit ţii.. Pentru prima dat marca 9:orile; devine cea mai buna marca comerciala, nominatia 9Patrimoniul 7epublicii;. i s2a decernat Premiul de (radul 1 in domeniul calit ţii, optimizeze c!eltuielile care influenţeaz în cea mai mare m sur rezultatul final< utilit ţ 2 apa, ener(ie electrica, c!eltuieli

%ne&e

Ser%iciu ana iză şi pre%iziune economică

<ormarea pro2nozei de dez%o tare a sortimentu ui şi e#ectuarea comenzi or necesare

Ser%iciu ana iză

E-aminarea proiectu ui p anu ui de produc"ie

Ser%iciu de creare şi ansare a mode e or noi

Crearea mostre or corespunzătoare

Comisia de aprobare a mode e or noi

Se ectarea mode e or pentru a #orma co ec"ia pentru anu următor

Ser%iciu de creare şi ansare a mode e or noi Ser%iciu or2anizare$ producere Ser%iciu ana iză şi pre%iziune economică Ser%iciu teAnic

E-ecutarea mode e or recomandate spre %!nzare

Ser%iciu ana izăH ana iză economică Ser%iciu creare şi ansare a mode e or

Se ectarea mode e or recomandate spre %!nzare

Ser%iciu ana iză şi pre%iziune economică

<ormarea p anu ui de produc"ie