You are on page 1of 58

INSTITUŢII POLITICE

Lector univ. dr. av. Tudor ONIGA Cursurile nr. 1,2,3,4,5,6,7 se!.II Curs nr. 1

"#$OC%A&IA CON'TIT(&IONAL) *N %O$+NIA
'TAT(L este o persoană publică morală, titulară de prerogative i responsabilită!i limitate prin lege, o entitate "uridică comple#ă, distinctă i permanentă$ 'tatul este totalitatea popula!iei %i#ate pe un anumit teritoriu, asupra căreia se e#ercită o autoritate publică e#clusivă i suverană prin prerogativele acesteia$ ,#le!entele constitutive ale statului ro!-n. I. Na/iunea II. Teritoriul III. Autoritatea 0olitic1 e2clusiv1 sau suveran1 I.NA&I(N#A 3o0ula/ia este un element de%initoriu al unui stat, deoarece un teritoriu %ără popula!ie nu poate constitui un stat$ Popula!ia este &ntotdeauna eterogenă şi fluctuantă, %iind alcătuită &n ma"oritate de cetă!eni rom'ni, dar i de cetă!eni străini sau persoane %ără cetă!enie (apatri)i*$ Ceea ce asigură &nsă stabilitate i permanen!ă, distinctibilitate statului rom'n este naţiunea. Na/iunea nu trebuie privită ca un %enomen e#clusiv etnic sau biologic, ci repre)intă mult mai mult, %iind re)ultatul unui proces istoric &ndelungat, av'nd la ba)ă comunitatea de origine etnică, biologică, de limbă, de cultură, de aspira!ie i &n special un trecut istoric comun al celor care alcătuiesc poporul rom'n$ Prin urmare, statul ro!-n este un stat na/iune, %iind consacrat ast%el &n c+iar art. 1 din Constitu/ia %o!-niei, unde se prevede că %o!-nia este un stat na/ional$ 'enti!entul na/ional este i va trebui să %ie străin ideii de ovinism, dimpotrivă, sentimentul na!ional 0resu0une. ocrotirea minorită!ilor de orice %el, eliminarea oricăror discriminări, asigurarea i garantarea &n drepturi a tuturor cetă!enilor, solidaritatea i coe)iunea celor ce alcătuiesc poporul rom'n, 3o0ula/ia 45i 61se5te re7lectarea 4n do!eniul dre0tului constitu/ional su8 as0ectul cet1/eniei. 9Cet1/enia -

INSTITUŢII POLITICE

Simplist spus, cet1/enia repre)intă legătura sau apartenen!a unei persoane la un anumit stat$ Cetă!enia repre)intă &nsă, cu mult mai mult dec't o simplă rela!ie de apartenen!ă$ "e7ini/ie. C#T)&#NIA este acea situa!ie "uridică re)ultată &n urma unor raporturi "uridice, ce se stabilesc &ntre o persoană %i)ică i statul rom'n, situa!ie "uridică caracteri)ată prin plenitudinea drepturilor i obliga!iilor speci%ice cons%iin!ite prin Constitu!ie i legi$ Cet1/enia ro!-n1 se dobândeşte, se păstrează sau se pierde 0rin le6e or6anic1, con7or! art. 5 alin. 1 din Constitu/ie. ::: Le6ea 21;1<<1 re6le!entea=1 cet1/enia ro!-n1. Cetă!enia este o institu!ie "uridică comple#ă, ce nu apar!ine &n totalitate niciunei ramuri de drept prin urmare, nici dreptului constitu!ional$ .%irmăm &nsă că, cetă!enia este i o institu!ie "uridică apar!inătoare dreptului constitu!ional, motivate pe următoarele argumente/ -$ Statul rom'n pe temeiul suveranită!ii sale, stabile te statutul "uridic al cetă!enilor săi$ 0$ Numai cetă!enii rom'ni pot participa la e#ercitarea puterii &n 1om'nia &n una dintre %ormele institu!ionali)ate ale democra!iei directe (re%erendum* sau ale democra!iei repre)entative (alegeri*$ > Natura ?uridic1 a cet1/enilor. "octrina ?uridic1 consemnea)ă mai multe opinii, &n ceea ce prive te natura juridică a cetăţeniei$ Toate sunt controversate i pre)intă avanta"e i de)avanta"e/ 2e la opinia con%orm căreia, cet1/enia este un raport politico"uridic de supu enie, o legătură &ntre o persoană %i)ică, un bun sau mai multe bunuri cu un anumit stat, un raport contractual, un statut personal la opinia &mbră!i ată de legiuitorul rom'n con%orm căreia, cetăţenia este în fapt şi în drept un raport juridic, sumă a drepturilor şi obligaţiilor reciproce între o persoană fizică şi un anumit stat. 93rinci0ii care stau la 8a=a re6le!ent1rii cet1/eniei ro!-ne. -$ Egalitatea &ntre cetă!eni$ 0$ 2ob'ndirea cetă!eniei rom'ne se %ace de regulă, pe ba)a legăturii de s'nge$ (e#$/ la anglosa#oni, ius dacii e#ista i legătura locului na terii* 3$ Nicio discriminare nu este admisă &ntre părin!i cu privire la stabilirea cetă!eniei copilului lor minor, pe ba)a legăturii de s'nge$ 4$ 5n raport cu statul rom'n, cetă!enia nu poate %i dec't rom'nă$ 6$ Căsătoria nu are niciun e%ect asupra dob'ndirii sau pierderii cetă!eniei rom'ne$ 0

INSTITUŢII POLITICE

7$ Pierderea cetă!eniei unuia dintre so!i, nu are niciun e%ect "uridic asupra cetă!eniei celuilalt so! sau asupra copiilor lor minori$ 8$ Sunt i răm'n cetă!eni rom'ni, to!i cei care au dob'ndit cetă!enia rom'nă anterior intrării &n vigoare a Legii 0-9-::-$ ;$ Cetă!enia rom'nă nu poate %i retrasă celui care a dob'ndito prin na tere$ :$ 5n situa!ii e#pres i limitativ arătate prin lege, cetă!enia copilului minor poate %i stabilită prin acordul păr!ilor$ -<$ Parlamentul 1om'niei poate acorda &n anumite situa!ii, cetă!enia rom'nă de onoare$ 9 $odalit1/i de do8-ndire a cet1/eniei ro!-ne = e#istă 0 modalită!i/ 1. de dre0t 2. 0rin e7ectele unui act ?uridic 1. "o8-ndirea cet1/eniei ro!-ne de dre0t 1.1@ Na5terea adică un copil născut din părin!i cetă!eni rom'ni sau dacă cel pu!in un părinte are cetă!enia rom'nă, copilul dob'nde te de drept, prin na tere, cetă!enia rom'nă, indi%erent de teritoriul pe care se produce na terea$ 1.2@ >inorul;Co0ilul găsit pe teritoriul 1om'niei din părin!i necunoscu!i, dob'nde te cetă!enia rom'nă de drept, ca e%ect al pre)um!iei relative (poate %i răsturnată prin proba contrară*, că cel pu!in unul dintre părin!i are cetă!enia rom'nă$ ?(pre)um!ia absolută nu poate %i răsturnată prin proba contrară*$ 2. "o8-ndirea cet1/eniei ro!-ne 0rin e7ectele unui act ?uridic @ E#istă mai multe modalităţi: 0$-* prin adop!ie 0$0* la cerere 0$3* prin sc+imbarea cetă!eniei părin!ilor 0$4* prin +otăr're a Parlamentului 1om'niei

2.1@ "o8-ndirea cet1/eniei ro!-ne 0rin ado0/ie 3

INSTITUŢII POLITICE

= Copilul cetă!ean străin sau apatrid, dob'nde te cetă!enia rom'nă prin adop!ie, dacă adoptatorii sau adoptatorul, &n ca)ul &n care adop!ia se reali)ea)ă de o singură persoanăA sunt cetă!eni rom'ni$ = 2acă numai unul dintre adoptatori este cetă!ean rom'n, atunci cetă!enia adoptatului, se stabile te de comun acord &ntre părin!i$ = 2acă părin!ii nu cad de acord asupra cetă!eniei copilului ce urmea)ă a %i adoptat, cetă!enia va %i stabilită de către instan!a competentă să &ncuviin!e)e adop!ia, raportat e#clusiv la interesele adoptatului$ = >inorului care a &mplinit v'rsta de -4 ani i se cere consim!ăm'ntul$ 2.2@ "o8-ndirea cet1/eniei ro!-ne la cerere .$* C'nd solicitantul cererii de acordare a cetă!eniei rom'ne este un cetă!ean străin sau apatrid, care nu a avut &n trecut cetă!enie rom'nă$ B$* Solicitantul este cetă!ean străin sau apatrid, dar care a avut anterior cetă!enia rom'nă, pier)'ndo &nsă din cvariAmotive (redob'ndirea cetă!eniei rom'ne*, 2.2.A. Cet1/enia ro!-n1 se do8-nde5te la cerere, de către un cetăţean străin sau apatrid, care nu a avut în trecut cetăţenie română, dacă &ndepline te următoarele condi/ii. a* sa născut i domicilia)ă la data cererii pe teritoriul 1om'niei sau dacă nu sa născut, domicilia)ă &n mod constant &n condi!iile legii, de cel pu!in ; ani pe teritoriul 1om'niei, iar dacă este căsătorit cu o persoană de cetă!enie rom'nă i convie!uie te cu aceasta de cel pu!in 6 ani de la data &nc+eierii căsătoriei$ b* dovede te prin comportament, ac!iune i atitudine, loialitate %a!ă de statul rom'n, nu &ntreprinde sau spri"ină ac!iuni &ndreptate &mpotriva siguran!ei na!ionale i a ordinii de drept i declară că nici &n trecut nu a &ntreprins asemenea ac!iuni$ c* are cel pu!in -; ani &mplini!i la data cererii$ d* are mi"loace legale de sub)isten!ă &n 1om'nia pentru un trai decent$ e* are un comportament bun &n societate, ne%iind condamnat &n !ară sau străinătate pentru vreo in%rac!iune, carel %ace nedemn de a deveni cetă!ean rom'n$ %* cunoa te limba rom'nă i posedă cuno tin!e minime de cultură i civili)a!ie rom'nească pentru a se putea integra &n via!a socială$ g* cunoa te Constitu!ia 1om'niei i Imnul na!ional$

● Termenele de şi ! ani pentru dobândirea cetăţeniei române 4

INSTITUŢII POLITICE

C pot fi reduse la jumătate &n următoarele " situaţii: -$ Solicitantul este o personalitate recunoscută la nivel na!ional$ 0$ Solicitantul este un cetă!ean membru al unui stat din cadrul U$E$ 3$ Solicitantul are statutul de re%ugiat, con%orm legisla!iei &n vigoare$ 4$ Solicitantul a investit &n 1om'nia cel pu!in - milion de Euro$ 2acă solicitantul se a%lă &n a%ara teritoriului 1om'niei pe o perioadă mai mare de 7 luni &ntrun an calendaristic, atunci acel an nu se ia &n calcul la termenele de ; i 6 ani$ 2.2.A. %edo8-ndirea cet1/eniei ro!-ne Un cetă!ean străin sau apatrid, care a avut &n trecut cetă!enia rom'nă, dar a pierduto din cvariA motive, poate solicita redob'ndirea ei, precum i descenden!ii ei p'nă la gradul II inclusiv, dacă &ndepline te condi!iile prevă)ute la punctele b*, c*, d* i e*$ = Cetă!eanul străin sau apatrid poate să i păstre)e i cetă!enia străină i domiciliul &n străinătate sau domiciliul &n 1om'nia$ = Do tii cetă!eni rom'ni, care au dob'ndit cetă!enia rom'nă prin na tere sau adop!ie, dar au pierduto %ără voia lor sau din motive neimputabile lor, precum i descenden!ii p'nă la gradul III inclusiv, pot solicita redob'ndirea cetă!eniei, dacă &ndeplinesc condi!iile de la punctele b*, c* i e*$ = Solicitan!ii pot păstra cetă!enia străină i domiciliul &n străinătate sau domiciliul &n 1om'nia$ = 1edob'ndirea cetă!eniei de către unul dintre so!i, nu are niciun e%ect "uridic asupra celuilalt so! sau a copiilor lor minori$ 2.3@ "o8-ndirea cet1/eniei ro!-ne 0rin scBi!8area cet1/eniei 01rin/ilor = Copilul cetă!ean străin sau apatrid dob'nde te cetă!enia rom'nă odată cu părin!ii săi, care au dob'ndito la cerere$ = 2acă numai unul dintre părin!i a dob'ndit cetă!enia rom'nă, cetă!enia copilului lor minor se stabile te prin acordul de voin!ă al acestora$ = 2acă părin!ii nu cad de acord asupra cetă!eniei rom'ne a copilului lor minor, cetă!enia va %i stabilită de către tribunalul de pe ra)a teritorială a domiciliului minorului, e#clusiv &n %unc!ie de interesele minorului$ = >inorului care a &mplinit -4 ani i se cere consim!ăm'ntul$

2.4@ "o8-ndirea cet1/eniei ro!-ne 0rin Cot1r-re a 3arla!entului %o!-niei 6

solicitantul poate ataca ordinal la Tribunalul Bucure ti A Sec!ia de Contencios . cu procură legală i autentică la comisie$ Solicitan!ii cu domiciliul &n străinătate. cu propunerea de respingere a cererii$ C Pre editele . depun cererile la >isiunile diplomatice sau O%iciile consulare ale 1om'niei din statul de re edin!ă$ . dreptului de a alege şi de a fi ales sau de a ocupa funcţii publice de autoritate. &ntocme te un raport către pre edintele . %ără nicio %ormalitate$ F Cet1/enia ro!-n1 de onoare ? con%eră titularului acelea i drepturi ca i a oricărui cetă!ean rom'n.gen!iei Na!ionale pentru Cetă!enie (. F #cordarea cetăţeniei române la cerere sau redobândirea ei. pre edintelui .dministrativ i Discal$ Hotăr'rea Tribunalului Bucure ti poate %i atacată cu recurs.pel Bucure ti Sec!ia de Contencios . unei persoane care a adus servicii deosebite statului rom'n i na!iunii rom'ne. respinge cererea. o nouă cerere put'nd %i reali)ată după trecerea a cel pu!in 7 luni de la ultima respingere$ Ordinul de respingere se comunică de &ndată solicitantului. prin ordin. să transmită cererile către comisie$ F GGG 5n situa!ia &n care. prin scrisoare recomandată cu con%irmare de primire$ C 5n termen de -6 )ile de la comunicare. cu e2ce0/ia. la propunerea motivată a Comisiei pentru Cetă!enie din cadrul acestei agen!ii$ Cererea de acordare a cetă!eniei rom'ne sau de redob'ndire a ei se %ormulea)ă &n scris. va &nainta un raport scris i motivat. %iind comunicat de &ndată solicitantului prin scrisoare recomandată cu con%irmare de primire$ C 5n termen de 3 luni de la data comunicării.INSTITUŢII POLITICE Parlamentul 1om'niei poate acorda cetă!enia rom'nă de onoare.cestea sunt obligate ca &n cel mai scurt termen.$N$C$. &n limba rom'nă i se depune personal sau de către &mputernicit. comisia constată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea cetăţeniei române sau redobândirea ei. la propunerea Euvernului. acordă cetă!enia rom'nă. 93rocedura acord1rii cet1/eniei ro!-ne. solicitantul trebuie să depună "urăm'ntul de credin!ă %a!ă de statul rom'n$ 7 .dministrativ i Discal$ ? $otărârea %urţii de #pel este irevocabilă& F C'nd comisia constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea cetăţeniei române. la Curtea de .$N$C$. se %ace prin ordin al pre edintelui .$N$C$ prin ordin. ordinal.$N$C$*.$N$C$. cu propunerea de acordare a cetă!eniei rom'ne$ C Pre edintele .

&nso!it de C$I$. = Se %ace cu C$I$.%. se %ace cu certi%icatul de na tere. atrage după sine &ncetarea e%ectelor ordinului de acordare a cetă!eniei rom'ne$ &&&' (ata depunerii jurământului faţă de statul român.).INSTITUŢII POLITICE C Nedepunerea "urăm'ntului &n termenul arătat din motive imputabile solicitantului. -* C'nd celui căruia i sa acordat cetă!enia rom'nă decedea)ă.%lată &n străinătate. Ae#istă 2 e2ce0/ii.probarea renun!ării la cetă!enia rom'nă$ 3$ .Cetă!enia rom'nă se poate retrage unui cetă!ean rom'n. con%orm căreia cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului. prin care vatămă interesele statului rom'n sau prestigiul 1om'niei &n lume$ 8 . &ntre momentul emiterii ordinului i data stabilită pentru depunerea "urăm'ntului$ 0* C'nd solicitantul su%eră de un +andicap permanent sau o boală cronică. ori pa aportul unuia dintre părin!i$ 9 3ierderea cet1/eniei ro!-ne. de către preşedintele #. reprezintă data dobândirii cetăţeniei române. B$I$. -$ 1etragerea cetă!eniei rom'ne$ 0$ . dacă se a%lă întruna dintre următoarele situaţii: -$-$ . carel pune &n imposibilitatea depunerii "urăm'ntului$ 9 "ovada cet1/eniei ro!-ne. = Se reali)ea)ă e#clusiv. GGGcând cetăţenia română se dobândeşte de la data emiterii ordinului. B$I/.$N$C$. săv'r e te %apte deosebit de grave.dop!ia$ 4$ 5ncredin!area minorului$ 6$ Stabilirea %ilia!iei minorului$ 1@ %etra6erea cet1/eniei ro!-ne . se eliberea)ă certi%icatul cetă!eniei rom'ne$ C 2e la regula. prin e%ectele unui act "uridic$ $odalit1/i. pa aport sau certi%icat de cetă!enie$ = 2ovada cetă!eniei pentru minorul p'nă la -4 ani. #2ce0/ii. C 2upă depunerea "urăm'ntului &n %a!a ministrului Iusti!iei i a pre edintelui .

le ac+ită sau pre)intă garan!ii corespun)ătoare că le va ac+ita$ 4$ .re cel pu!in -. dob'ndit o cetă!enie străină. &n con%ormitate cu legisla!ia na!ională a acestora$ C >inorului care a &mplinit -4 ani i se cere consim!ăm'ntul$ . dacă solicitantul &ndepline te următoarele condi/ii. dob'ndit cetă!enia rom'nă &n mod %raudulos$ -$4$ Este cunoscută ca av'nd legături cu organi)a!ii teroriste sau le spri"ină &n vreun %el. persoane %i)ice sau "uridice sau av'nd ast%el de debite. ani$ 0$ Nu este &nvinuit sau inculpat &ntro cau)ă penală sau nu are de e#ecutat o pedeapsă penală$ 3$ Nu are debite către statul rom'n ori. -$ . cu care 1om'nia este &n stare de ră)boi sau a rupt rela!iile diplomatice$ -$3$ . c'nd adop!ia se reali)ea)ă de o singură persoană. .%lată &n străinătate. sunt cetă!eni străini. ori a solicitat dob'ndirea cetă!eniei străine i are asigurări corespun)ătoare că o va dob'ndi$ Curs nr. C >inorul pierde cetă!enia rom'nă la cererea e#presă a adoptatorului. pierde cetă!enia prin adop!ie. cetă!ean rom'n. 2 %enun/area la cet1/enia ro!-n1.INSTITUŢII POLITICE -$0$ . dacă adoptatorii sau adoptatorul. c-nd unul dintre so/i nu are nicio in7luen/1 ?uridic1 asu0ra celuilalt so/ sau a co0iilor lor !inori 3@ Ado0/ia C Copilul minor. se &nrolea)ă &n %or!ele armate ale unui stat străin. ori a săv'r it acte care pun &n pericol siguran!a na!ională i statul de drept$ &&&'%etăţenia română nu poate fi retrasă celui care a dobândito prin naştere& 1etragerea cetă!eniei rom'ne nu are nicio consecin!ă "uridică asupra celuilalt so! sau a copiilor lor minori (act intuitu personae*$ 2@ A0ro8area renun/1rii la cet1/enia ro!-n1 Pentru motive temeinice se poate renunţa la cetăţenia română.

părarea !ării$ : . celălalt părinte %iind necunoscut$ 93rocedura 0ierderii cet1/eniei ro!-ne C Pierderea cetă!eniei rom'ne prin retragere sau aprobare a renun!ării. pre)umat pe %aptul că.INSTITUŢII POLITICE 4@ 3rin 4ncredin/area !inorului >inorul cetă!ean rom'n. cetă!ean străin. are loc prin ordin al pre edintelui . celui care i se retrage cetă!enia rom'nă sau celui care a solicitat renun!area la cetă!enie$ C Ordinul poate %i contestat &n termen de -6 )ile de la comunicare &n acelea i condi!ii ca i la dob'ndirea cetă!eniei$ C 2ata pierderii cetă!eniei rom'ne este data ordinului pre edintelui . -$ Didelitatea %a!ă de !ară (con%orm Constitu!iei este sacră*$ 0$ . cu con%irmare de primire.$N$C$ se comunică prin scrisoare recomandată.$N$C$ Celui care a pierdut cetă!enia rom'nă i se eliberea)ă o adeverin!ă &n acest sens$ 9"re0turi s0eci7ice condi/iei de cet1/ean ro!-n. &ncredin!at prin +otăr're "udecătorească de%initivă. dacă sa stabilit %ilia!ie %a!ă de ambii părin!i i ace tia sunt cetă!eni străini sau %a!ă numai de unul dintre părin!i. cel pu!in unul dintre părin!i este cetă!ean rom'n. -$ 2reptul de a alege i de a %i ales &n organele repre)entative ale statului rom'n$ 0$ 2reptul de a nu %i e#trădat sau e#pul)at$ 3$ Numai cetă!enii rom'ni pot ocupa %unc!ii publice civile sau militare$ 4$ 2reptul de a dob'ndi i de a păstra cetă!enia rom'nă$ 6$ 2reptul la in%ormare$ 9O8li6a/iile s0eci7ice condi/iei de cet1/ean ro!-n. părintelui care a renun!at la cetă!enia rom'nă i are domiciliul &n străinătate. pierde cetă!enia rom'nă. la propunerea motivată a Comisiei pentru cetă!enie$ C Ordinul pre edintelui . dar numai cu acordul celuilalt părinte$ 5@ 'ta8ilirea 7ilia/iei Copilul găsit din părin!i necunoscu!i. pe teritoriul 1om'niei i care a dob'ndit ast%el cetă!enia rom'nă. pierde cetă!enia rom'nă.$N$C$.

apelor canalelor. -$ *olul ca cel mai important element al teritoriului A este %ormat din uscatul asupra căruia statul rom'n & i e#ercită suveranitatea deplină i e#clusivă$ 0$ *ubsolul este %ormat din stratul a%lat imediat dedesubtul solului. precum i %' ia de mare adiacentă !ărmurilor. numită mare teritorială$ Limita e#terioară i limitele laterale ale mării teritoriale. subsoluri. spa!iul acvatic i coloana de aer de deasupra solului i a spa!iului acvatic.INSTITUŢII POLITICE II. apelor porturilor. care sunt linii reale sau imaginare. constituie %rontiera de stat maritimă a 1om'niei$ 4$ +latoul continental este %ormat din solul i subsolul mării adiacente coastelor. T#%ITO%I(L Este acea parte a Elobului păm'ntesc %ormat din soluri. 3$ Teritoriul determină întinderea şi prerogativele puterii publice. p'nă la o ad'ncime de cel mult 0<< m$ 6$ . 9#le!entele teritoriului %o!-niei. av'nd o lă!ime de -0 mile marine. -< . p'nă la limita in%erioară a spa!iului cosmic$ 9"eli!itarea teritoriului Se %ace prin frontiere.ona contiguă este %' ia de mare adiacentă mării teritoriale. -$ Teritoriul permite situarea statului în spaţiu şi delimitarea lui de alte state. trasate prin di%erite puncte ale Elobului păm'ntesc pentru a delimita teritoriul unui stat$ Drontiere/ terestre. 0$ Teritoriul reprezintă simbolul şi factorul de protecţie al ideii naţionale. suveranitatea şi independenţa acesteia. av'nd o lă!ime de -0 mile marine. dar situată dincolo de marea teritorială. aeriene. fluviale şi maritime. asupra căruia statul rom'n are drepturi e#clusive$ 3$ *paţiul acvatic este %ormat din apele r'urilor. asupra cărora statul & i e#ercită suveranitatea deplină i e#clusivă$ 9Dunc/iile teritoriului. calculată de la limita e#terioară a mării teritoriale$ 7$ *paţiul aerian este coloana de aer deasupra solului i spa!iului acvatic.

li8ert1/ile 5i 4ndatoririle 7unda!entale ale cet1/enilor 0+rincipiile care stau la baza reglementării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor: 12 %etăţenii beneficiază de toate drepturile şi libertăţile prevăzute în %onstituţie şi legi. indi%erent de calitatea lor. Prin or6ani=area ad!inistrativteritorial1 se &n!elege delimitarea teritoriului &n unită!i administrativteritoriale. teritoriul . iar situa!iilor ?uridice di7erite tratamentul este diferit. ceea ce &nseamnă că.. &n scopul situării autorită!ilor publice locale i a instan!elor "udecătore ti. ast%el &nc't orice modi%icare a puterii politice nu are nicio in%luen!ă asupra continuită!ii i permanen!ei statului rom'n$ "re0turile.omâniei este organizat în comune. 42 )imeni nu e mai presus de lege A &nseamnă subordonarea tuturor subiectelor de drept legii.INSTITUŢII POLITICE ● %lasificarea frontierelor: -$ Drontiere oro6ra7ice cele trasate cu a"utorul %ormelor de relie%$ 0$ Drontiere 6eo!etrice cele trasate prin linii drepte &ntre di%erite puncte$ 3$ Drontiere astrono!ice cele trasate cu a"utorul meridianelor i paralelelor$ 9Or6ani=area teritoriului . la care 1om'nia este parte$ -- . stabilitate. %ără privilegii i %ără discriminări. precum i &n scopul aplicării principiilor autonomiei locale i a descentrali)ării serviciilor publice$ 9Autoritatea 0olitic1 e2clusiv1 sau suveran1 C /ste o formă superioară de organizare socială. situa/iilor ?uridice e6ale le corespunde un tratament juridic egal. care con%eră statului/ permanenţă. impersonală atribute. e#ercitarea drepturilor i libertă!ilor i &ndeplinirea &ndatoririlor au loc &n ambian!a statului de drept$ "2 (ispoziţiile %onstituţiei .din punct de vedere administrativ. "e7. care &mpreună cu na!iunea i teritoriul concură la identitatea statului rom'n$ C Este instituţionalizată. &n conte#tul &n care. oraşe şi judeţe.omâniei cu privire la drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului A vor %i interpretate i aplicate &n con%ormitate cu 2eclara!ia universală a omului i cetă!eanului. cu pactele i tratatele interna!ionale &n materia dreptului omului. dar au i obliga!iile stipulate de acestea$ 32 %etăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice.

estrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale poate opera numai dacă: -$ 1estr'ngerea este prevă)ută e#pres de lege$ 0$ Nu are caracter discriminatoriu$ 3$ 1estr'ngerea trebuie să %ie propor!ională cu situa!ia care a determinato$ 4$ 1estr'ngerea nu poate duce la des%iin!area dreptului sau libertă!ii restr'nse$ 72 %etăţenii români. care nu poate %i &ngrădit de nicio lege i căruia îi corespunde obligaţia corelativă din partea instanţelor judecătoreşti de a se pronunţa asupra cererii formulate în justiţie. c'nd se a%lă &n a%ara teritoriului$ 112 %etăţenii străini şi apatrizi se bucură pe teritoriul . a unui de)astru sau a unui sinistru deosebit de grav$ ' .omâniei de toate drepturile şi libertăţile. &n următoarele situa!ii/ pentru asigurarea siguran!ei na!ionale. a ordinii. pentru &nlăturarea consecin!elor unei calamită!i naturale. cu e2ce0/ia. cu e2ce0/ia ca)ului &n care/ %onstituţia . a sănătă!ii i a moralei publice. vor avea prioritate &n aplicare dispo)i!iile interna!ionale sau normele de drept interna!ionale. respect'nd drepturile i libertă!ile celorlal!i$ 2 (repturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt prerogative recunoscute i garantate constitu!ional$ 82 /6istă principii care vizează în mod direct răspunderea penală.celor s0eci7ice condi/iei de cet1/ean ro!-n. -0 . străini şi apatrizi trebuie să i e#ercite drepturile i libertă!ile %undamentale cu bună credin!ă. 52 /6ercitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti poate %i restrâns. !2 #ccesul liber la justiţie este un drept %undamental al 1om'niei. pe care le au şi cetăţenii români.INSTITUŢII POLITICE C 2acă e#istă neconcordan!e &ntre pactele i tratatele interna!ionale re%eritoare la drepturile omului. pentru apărarea drepturilor i libertă!ilor %undamentale. E#$/ Principiul pre)um!iei de nevinovă!ie 192 %etăţenii români beneficiază de dreptul la protecţie din partea statului român. la care 1om'nia este parte i dreptul intern.omâniei sau legile interne conţin clauze mai favorabile. numai dacă este necesar i doar 0rin le6e. pe perioada instruc!iei penale.

INSTITUŢII POLITICE Clasi7icarea dre0turilor. 1.a. %amiliale sau private II. -$b-* libertatea individului i siguran!a persoanei -$b0* dreptul la apărare -$b3* inviolabilitatea domiciliului -$b4* secretul coresponden!ei -$b6* libertatea con tiin!ei -$b7* libertatea de e#primare -$b8* libertatea economică -$b.* dreptul la &nvă!ătură -$b:* dreptul la cultură -$b-<* dreptul la sănătate -$b--* dreptul la un mediu sănătos -3 .b. străin sau apatrid. la integritate %i)ică i psi+ică$ 0$ 2reptul individului de a i &ntemeia o %amilie$ 3$ 2reptul oricărei persoane la protec!ia vie!ii sale intime. (repturi ale persoanei sub aspectul apartenenţei sale la statul român este vorba de drepturile speci%ice condi!iei de cetă!ean rom'n. (repturi ale persoanei sub aspectul apartenenţei sale la viaţa socială. "re0turile 5i li8ert1/ile care ocrotesc 0ersoana 5i via/a ei social1 -$ 2repturi ale persoanei 0$ 2repturi ale colectivită!ilor de persoane 1. pe care o are$ F aceste dre0turi sunt !ai nu!eroase. "re0turi 5i li8ert1/i care ocrotesc 7iin/a u!an1 ca entitate 8iolo6ic1 -$ 2reptul la via!ă. "re0turi ale 0ersoanei se subclasi%ică &n/ 1. li8ert1/ilor 5i 4ndatoririlor 7unda!entale ● %lasificarea drepturilor şi libertăţilor: I$ II$ 2repturi i libertă!i care ocrotesc %iin!a umană ca entitate biologică$ 2repturi i libertă!i care ocrotesc persoana i via!a ei socială$ I. indi%erent de calitatea de cetă!ean rom'n.

să se des%ă oare &n mod pa nic. demonstra!ii i procesiuni sau alte asemenea &ntruniri cu condi!ia ca acestea să %ie organi)ate. care poate %i e#ercitat numai pentru apărarea intereselor pro%esionale. care nu trebuie să aibă un caracter secret i să i des%ă oare activitatea &n con%ormitate cu legisla!ia din 1om'nia$ ')u pot face parte din partidele politice: Iudecătorii Cur!ii Constitu!ionale . sindicate. sociale i economice ale salaria!ilor -$b-8* dreptul de proprietate -$b-. %ără arme$ (reptul la asociere cetă!enii sunt liberi să se asocie)e &n partide politice.INSTITUŢII POLITICE -$b-0* dreptul la un trai decent -$b-3* dreptul copiilor i tinerilor de a se bucura de o protec!ie specială din partea statului rom'n -$b-4* dreptul persoanelor cu di)abilită!i la o protec!ie specială din partea statului rom'n -$b-6* dreptul la muncă i protec!ia socială a muncii -$b-7* dreptul la grevă. atunci c'nd se a%lă pe teritoriul 1om'niei 2. de către o autoritate publică este garantat prin instituirea sistemului contenciosului administrativ i a răspunderii statului$ -$b0-* dreptul la a)il -$b00* dreptul cetă!enilor străini i apatri)ilor la protec!ia statului rom'n. "re0turi ale colectivit1/ilor de 0ersoane J Libertatea &ntrunirilor J 2reptul de asociere :ibertatea întrunirilor cetă!enii sunt liberi să participe la mitinguri.* dreptul la mo tenire -$b-:* dreptul de peti!ionare. orice persoană se poate adresa autorită!ilor publice centrale sau locale. prin peti!ii %ormulate numai &n numele semnatarului$ -$b0<* dreptul unei persoane vătămate &ntrun drept al său. patronate sau orice alt tip de asocia!ii. care poate %i tradus prin %aptul că.vocatul 9 avoca!ii poporului ( e%ul i ad"unc!ii săi* >agistra!ii Poli!i tii >embri activi ai %or!elor armate unele categorii de %unc!ionari publici anume stabili!i prin lege -4 .

limitele i cu procedura stabilită de lege. -$ Didelitatea %a!ă de !ară$ 0$ . %ără ca durata ma#imă a arestării preventive &n cursul urmăririi penale să depă ească un termen re)onabil oricum.< de )ile$ -6 . c$ arestarea preventivă a unei persoane nu poate %i dispusă dec't. a suprema!iei i a legii &n 1om'nia$ 4$ Contribu!ia prin ta#e i impo)ite ale tuturor celor care ob!in venituri &n 1om'nia i care se colectea)ă la bugetul statului$ 9"re0turi 5i li8ert1/i ale individului :ibertatea individuală şi siguranţa persoanei = sunt valori %undamentale ale oricărei persoane = sunt inviolabile ' +entru a fi viabile ele trebuie garantate& 9Garan/ii ale res0ect1rii li8ert1/ilor individului 5i si6uran/ei 0ersoanei. a$ perc+e)i!ionarea. nu poate depă i 3< de )ile. a* Te+nici 0er!isive adică tot ceea ce legea nu inter)ice este permis$ b* Te+nici 0reventive adică tot ceea ce legea permite este admisibil &n condi!iile i limitele stabilite de aceasta$ 9*ndatoririle. de către "udecător i numai &n cadrul procesului penal. &nainte de rec+i)itoriu*.o8li6a/iile 7unda!entale ale cet1/enilor. a* respectarea drepturilor i libertă!ilor celorlal!i b* respectarea drepturilor i intereselor &ntregii colectivită!i >TeBnicile ?uridice de re6le!entare a dre0turilor 5i li8ert1/ilor 7unda!entale se 4!0art 4n. nu mai mult de -.părarea !ării$ 3$ 1espectarea Constitu!iei. d$ arestarea preventivă a unei persoane &n cursul urmăririi penale (cercetărilor penale. b$ re!inerea unei persoane nu poate dura mai mult de 04 de ore. dar poate %i prelungită cu c'te 3< de )ile.INSTITUŢII POLITICE >#2ercitarea dre0turilor 5i li8ert1/ilor 7unda!entale este condi/ionat1 de. re!inerea sau arestarea unei persoane nu se poate %ace dec't &n condi!iile.

iar &nvinuirea &n cel mai scurt timp$ 5nvinuirea i se aduce la cuno tin!ă &n mod obligatoriu &n pre)en!a unui avocat ales sau numit din o%iciu$ +$ P'nă la pronun!area unei +otăr'ri de%initive i irevocabile &n materie penală. instan!a este obligată periodic. 3 Inviola8ilitatea do!iciliului "o!iciliul 5i re5edin/a unei 0ersoane sunt inviola8ile.INSTITUŢII POLITICE e$ 5n cursul "udecă!ii. ori nu e#istă temeiuri noi. -7 .cest drept (inviolabilitatea domiciliului* A implică i protec!ia &mpotriva perc+e)i!iilor abu)ive ast%el &nc't. care să le "usti%ice arestul preventiv. acestea se pot des%ă ura numai dacă/ a$ perc+e)i!iile sunt dispuse numai de către "udecător$ b$ perc+e)i!iile pe timp de noapte sunt inter)ise. ceea ce &nseamnă că nimeni nu poate pătrunde &n acestea %ără o &nvoire prealabilă$ K E#istă &nsă c'teva e2ce0/ii de la 0rinci0iul inviola8ilit1/ii do!iciliului i anume/ -* Pentru e#ecutarea unui mandat de arestare sau a unei +otăr'ri "udecătore ti$ 0* Pentru &nlăturarea unei prime"dii privind via!a. cu e#cep!ia in%rac!iunilor %lagrante. dar nu mai t'r)iu de 7< de )ile să veri%ice legalitatea i temeinicia arestului preventiv$ 2acă instan!a va constata că temeiurile care au stat la ba)a măsurii arestului preventiv nu mai sub)istă. va pune de &ndată &n libertate pe cel arestat$ %$ 5nc+eierile de edin!ă cu privire la măsura arestului preventiv sunt supuse căilor de atac prevă)ute de lege$ g$ Celui re!inut sau arestat i se aduce la cuno tin!ă de &ndată motivele re!inerii sau arestării &n limba pe care o cunoa te. ci doar &n raporturile cu statul nu i cu particularii$ Curs nr. orice persoană bene%icia)ă de pre)um!ia de nevinovă!ie$ i$ Nicio sanc!iune privativă de libertate nu poate %i luată dec't &n ca)ul unui proces penal. C(reptul la libertatea individuală vi)ea)ă libertatea %i)ică a persoanei$ C(reptul la siguranţa persoanei vi)ea)ă &n plus i protec!ia acesteia %a!ă de ingerin!ele arbitrare ale autorită!ii publice &n spa!iul libertă!ii persoanei i vi)ea)ă numai persoana %i)ică nu i bunurile sale. integritatea %i)ică sau bunurile unei persoane$ 3* Pentru apărarea siguran!ei na!ionale i a ordinii publice$ 4* Pentru prevenirea consecin!elor unei epidemii$ 6* .

*uveranitatea populară repre)intă suma voin!ei indivi)ilor. ci prin repre)entare. consilierii locali etc$*$ suveranitatea este inalienabilă. ci ca o entitate abstractă numită na/iune. repre)entan!ii %iind to!i cei care se bucură de o investitură populară (&n urma alegerilor se aleg repre)entan!ii parlamentari. ace tia put'nd %i revoca!i din %unc!ie. . guvernan!ilor răm'n'nduA le doar e#erci!iul suveranită!ii. mandatul parlamentarilor este unul repre)entativ. J 2emocra!ia se reali)ea)ă &n mod direct. &n virtutea căreia aceasta se poate mani%esta liber pe plan intern i e#tern %ără nicio ingerin!ă din e#terior$ 'uveranitatea co!0ort1 2 conce0/ii. indivizibilă. ei neput'nd %i revoca!i din %unc!ie$ Conclu=ie. imprescriptibilă. *uveranitatea naţională a. *uveranitatea populară b.INSTITUŢII POLITICE AT%IA(T#L# 'TAT(L(I %O$+N -* Stat suveran i independent 0* Unitar i indivi)ibil 3* 1epublican 4* 2e drept 6* Social 7* Pluralist 8* 2emocratic 1@ %o!-nia stat suveran 5i inde0endent 'uveranitatea repre)intă acea calitate a puterii publice. de către cei care iau ales$ b.ceasta &nseamnă că/ -8 . a. J >andatul parlamentarilor este unul imperativ. recept'nd avanta"ele celor 0 sisteme. ace tia %iind simpli mandatari ai alegătorilor$ J Dorma de guvernăm'nt este republica. %o!-nia este un stat suveran 5i inde0endent. voin!a poporului nu se e#primă &n mod direct. dar nu ca sumă a voin!ei indivi)ilor. *uveranitatea naţională apar!ine deasemenea poporului. Costitu/ia %o!-niei consacră %aptul că.

o singură autoritate "udecătorească*. ceea ce &nseamnă că aceasta nu poate %i divi)at nici &n tot. consilii locale. orice mandat imperativ %iind nul$ 2@ %o!-nia stat unitar 5i indivi=i8il C 1om'nia este un stat unitar. 1om'nia este &mpăr!ită &n unită!i administrativteritoriale. adică un ansamblu unic de institu!ii cu putere de deci)ie politică i "uridică (e#istă un singur parlament. un sin6ur dre0t 0u8lic 5i 0rivat. %iind %ormată &n ma"oritate din cetă!eni rom'ni$ C Daptul că. deoarece: -. un singur e#ecutiv. nu &nseamnă că acestea sunt independente$ C Cu toate că 1om'nia este un stat unitar. ace tia au o putere de deci)ie limitată. nici &n parte sau ast%el spus. pre edin!i de consilii "ude!ene. către autorită!ile publice locale sau sectorul privat$ 2escentrali)area poate %i/ 7unc/ional1 sau teritorial1 C5nseamnă autoAadministrare reali)ată prin intermediul autorită!ilor autonomiei locale (primari. C 3o0ula/ia %o!-niei este omogenă. . E deconcentrarea E descentrali=area "econcentrarea este acel sistem administrativ. indivi)ibilă$ C Suveranitatea este limitată sau relativă. imprescriptibilă. e#clusiv administrativă$ "escentrali=area presupune trans%erul unor prerogative administrative i %inanciare de la nivelul autorită!ilor publice centrale. C 1om'nia este i un stat indivi=i8il.INSTITUŢII POLITICE C Titularul suveranită!ii este poporul rom'n$ C Suveranitatea este/ inalienabilă. nu poate %i segmentat$ C %o!-nia are. nu conduce la ideea că centrali)area puterii este absolută$ 9Corectivele unei ad!inistra/ii centrali=ate sunt. unele prerogative de la nivel central sunt trans%erate la nivel local prin intermediul agen!ilor administrativi locali (pre%ec!ii*. &n care centrali)area puterii are loc prin persoane interpuse$ Prin deconcentrare. o sin6ur1 constitu/ie. consilii "ude!ene$ #utonomia locală nu înseamnă independenţă. prin &nsă i legea %undamentală (Constitu!ia*$ C Poporul & i e#ercită suveranitatea prin organele sale repre)entative i prin re%erendum$ C >andatul parlamentarilor este unul repre)entativ.

omânia are un regim politic mi6t: -$ Pre edintele 1om'niei i Parlamentul se aleg prin vot universal. egal. Prin %#3(ALIC) se &n!elege acel sistem politic. b* autorită!ile autonomiei locale se constituie i %unc!ionea)ă numai &n ba)a Legii 0-690<<. cu e#cep!ia celor care sunt date &n competen!a altor autorită!i$ c* competen!ele i atribu!iile autorită!ilor locale sunt stabilite prin lege i sunt cu c'teva e#cep!ii depline i e#clusive$ 3@ %o!-nia stat re0u8lican '. &n care Parlamentul "oacă un rol de %runte &n ar+itectura politică statală$ ? #rgumente în favoarea faptului că. &n care %unc!ia de e% de stat nu este nici nici ereditară i nici viageră$ Dormele pe care le cunoa te republica sunt e#trem de variate i depind &n principal de prerogativele constitu!ionale ale Pre edintelui. re)ultat al combinării diverselor elemente ale regimurilor politice clasice$ %e6i!ul 0olitic !i2t ro!-nesc se aseamănă cu regimul parlamentar. %ără a se identi%ica cu acesta. a a cum este prevă)ută ea de lege repre)intă/ a* dreptul i capacitatea e%ectivă a autorită!ilor publice locale de a solu!iona i gestiona toate problemele publice &n numele i interesul colectivită!ilor locale. dreptul de a avea ini!iative &n toate domeniile. semipre)iden!ial. direct i liber e#primat$ 0$ Pre edintele 1om'niei desemnea)ă un candidat la %unc!ia de primministru P> i nume te Euvernul$ 3$ Pre edintele 1om'niei poate &n condi!iile stipulate &n Constitu!ie să di)olve Parlamentul$ -: .L legea administra!iei publice locale. .orma de guvernământ a statului român este republica. Curte Constitu!ională etc$* 1e)ultă a adar. b* con%eră autorită!ilor publice locale. dar i de raporturile "uridice &ntre Pre edinte i celelalte autorită!i publice centrale (Euvern.INSTITUŢII POLITICE a* unită!ile administrativAteritoriale nu se pot constitui &n entită!i statale. parlamentar$ 5n 1om'nia. Parlament. avem dea %ace cu un regim politic mi#t. Autono!ia local1. regimuri politice de tip/ pre)iden!ial. secret.

posibilitatea revi)uirii Constitu!iei. ceea ce presupune o adunare abilitată &n acest scop i o procedură speci%ică$ 0$ E#isten!a unui sistem de control al constitu!ionalită!ii legilor. dar poate emite i)olat i acte normative$ 7$ Pre edintele 1om'niei poate declara mobili)area generală sau par!ială a %or!elor armate$ 8$ Pre edintele 1om'niei poate institui starea de asediu sau de urgen!ă$ 4@ %o!-nia stat de dre0t Prin stat de dre0t ca %undament al societă!ilor politice i civile. consacrarea i garantarea e%ectivă a drepturilor i libertă!ilor %undamentale ale omului. av'nd o %or!ă "uridică superioară$ 4$ 1estr'ngerea e#erci!iilor unor drepturi sau libertă!i se %ace numai prin lege i restrictiv. %onstituţia . trebuie reali)ată numai &n consonan!ă cu Constitu!ia. -$ 1evi)uirea Constitu!iei 1om'niei poate %i reali)ată doar &n condi!iile i limitele stabilite de legea %undamentală.INSTITUŢII POLITICE 4$ Pre edintele 1om'niei poate cere poporului să i e#prime voin!a prin re%erendum asupra unor probleme de interes general$ 6$ Pre edintele 1om'niei nu are drept de ini!iativă legislativă.ccesul liber la "usti!ie nu poate %i &ngrădit de nicio lege$ 0< . se &n!elege &ntro %ormulare e#trem de condensată. &n%ăptuit de către Curtea Constitu!ională$ 3$ 1espectarea ierar+iei actelor "uridice. subordonarea tuturor normelor "uridice legii %undamentale (Constitu!ia*.omâniei precizează că nimeni nu este mai presus de lege. dec't &n mod cu totul e#cep!ional. adică con%ormitatea lor cu actele "uridice. organi)area i e#ercitarea puterii. numai la situa!iile prevă)ute &n Constitu!ie$ 6$ Iusti!ia trebuie să %ie independentă i impar!ială$ 7$ . subordonarea statului %a!ă de drept$ 5n acest sens. 9 Garan/ii 0rev1=ute de Constitu/ia %o!-niei 4n satis7acerea e2i6en/elor unui stat de dre0t. > 'TAT(L "# "%#3T presupune/ e#isten!a unei Constitu!ii ca statut al puterii.

9 Alte o8li6a/ii sta8ilite 0rin le6e 4n sarcina statului ro!-n 4n reali=area atri8utului social. ce presupune interven!ia statului la antrepri)ele private sau sindicate$ 9O8li6a/iile constitu/ionale ale statului ro!-n 4n !aterie social1.sigurarea unui trai decent$ = . &ntrebuin!area i controlul resurselor %inanciare ale statului rom'n$ = Elaborarea prin intermediul >inisterului Dinan!elor a bugetului de stat i a asigurărilor sociale de stat$ = Luarea măsurilor pentru asigurarea ec+ilibrului %inanciar$ = .d. %inanciar i valutar$ c* Stimularea cercetării tiin!i%ice na!ionale$ d* E#ploatarea resurselor naturale trebuie reali)ată numai &n consonan!ă cu interesul na!ional$ e* 1e%acerea ec+ilibrului ecologic i prote"area mediului &ncon"urător$ %* Crearea condi!iilor necesare cre terii calită!ii vie!ii$ &&&Toate obligaţiile de mai sus prevăzute prin %onstituţie sunt obligaţii de mijloace şi nu de rezultat& <bligaţii de rezultat (e#$/ &nc+eierea unui contract o parte nu i &ndepline te obliga!iile*.INSTITUŢII POLITICE 6@ %o!-nia stat social %onstituţia . a* Libertatea comer!ului i protec!ia concuren!ei loiale$ b* Prote"area intereselor na!ionale &n domeniile economic. ceea ce presupune interven!ia statului &n domeniul economic$ Literatura "uridică &mparte teBnicile de interven/ie ale statului d. administrarea. intervine şi răspunderea juridică.v.0. <bligaţii de mijloace nu atrage răspunderea juridică.omâniei precizează că . = Dormarea. econo!ic &n 3 mari categorii/ -$ Interven!ia directă i e#clusivă (constituirea 1egiilor autonome*$ 0$ Interven!ia directă i concurentă (societă!i economice cu capital mi#t publicprivat*$ 3$ Promovarea unei economii concentrate.sigurarea protec!iei sociale a muncii$ = Protec!ia copiilor i a tinerilor$ = Protec!ia persoanelor cu di)abilită!i$ 6@ %o!-nia stat 0luralist 0- .omânia este un stat social.

C E#ercitarea suveranită!ii de către popor$ C . care ar anula sensul pluralismului$ 7@ %o!-nia stat de!ocratic . trebuie să mani%este respect i toleran!ă %a!ă de opiniile minorită!ii pentru că. *n 6eneral. prin su%ragiul universal$ C 2escentrali)area administrativă. &n sens contrar. a* toate ideile. onoarei. &nseamnă diversitate a ideilor. a na!iunii$ = &ndemnul la ră)boiul de agresiune. de!ocra/ia 0resu0une. ma"oritatea indi%erent de natura ei. controlul i colaborarea &ntre autorită!ile publice. vieţii private şi dreptului la propria imagine. con%orm legii pentru apărarea drepturilor i promovarea intereselor sociopro%esionale ale salaria!ilor$ Să se aplice re6ula !a?orit1/ii 4n ado0tarea deci=iilor. independen!a. 0luralis!ul 4ntro societate de!ocratic1. %o!-nia este un stat de!ocratic. ca opus al unanimismului. ur!1toarele dis0o=i/ii constitu/ionale 7iind 6r1itoare 4n acest sens. F *unt interzise totodată: = de%ăimarea !ării. la ura de rasă i na!ională$ = cen)ura de orice %el este inter)isă$ 3artidele 0olitice trebuie să respecte suveranitatea.INSTITUŢII POLITICE Sistematic spus. integritatea teritoriului i principiile statului de drept vor %i declarate neconstitu!ionale$ 'indicatele repre)intă de asemenea. sar a"unge la o dictatură a ma"orită!ii.omânia nu poate aduce atingere demnităţii. care stau la ba)a statului de drept &n 1om'nia$ 3artidele 0olitice 5i or6ani=a/iile de orice 7el. ceea ce nu &nseamnă că. ele des%ă ur'ndu i activitatea potrivit statutelor lor.sigurarea participării poporului la re)olvarea treburilor publice. ordinea de drept i principiile. care prin scopurile ori activită!ile lor &ncalcă suveranitatea. aplicarea principiului ma"orită!ii &n adoptarea deci)iilor$ C Consacrarea i garantarea e%ectivă a drepturilor i libertă!ilor %undamentale ale omului$ *n Constitu/ia %o!-niei se 0revede c1. principiul ma"orită!ii este unul absolut. dimpotrivă. 00 . pluralismul social. independen!a. trebuie &ndeplinite 2 condi/ii. a conceptelor etc$ +entru a ne afla în prezenţa unui stat pluralist. o e#presie a pluralismului &n societatea rom'nească. conceptele etc$ trebuie să %ie licite$ b* să se aplice regula ma"orită!ii &n adoptarea deci)iilor$ &&& :ibertatea de e6primare în .

Curtea Constitu!ională. "ude!ean etc$* 03 . pre%ec!i$ 2. 8@ derivate sau indirect re0re=entative %ac parte din această categorie/ to!i cei care sunt numi!i.vocatul poporului C "udecătorească C de "urisdic!ie constitu!ională 3. care ac!ionea)ă la nivelul unită!ilor administrativteritoriale$(Consiliul local. a@ re0re=entative sau direct re0re=entative %ac parte din această categorie/ Parlamentul. .INSTITUŢII POLITICE -$ Suveranitatea na!ională &n 1om'nia apar!ine poporului rom'n$ 0$ Poporul rom'n & i e#ercită suveranitatea prin organele sale repre)entative i prin re%erendum$ 3$ . Curte Constitu!ională$ b$ Locale. distin6e!. care ac!ionea)ă la nivel na!ional/ Parlament. primari etc$. de către autorită!ile publice direct repre)entative sau de către autorită!ile administrative ierar+ic superioare$ E#/ Euvernul. "ude!ene.utorită!ile publice centrale & i des%ă oară activitatea independent i interdependent. &n cadrul aceluia i sistem$ 4$ Pluralismul constituie o condi!ie i o garan!ie a democra!iei constitu!ionale &n 1om'nia$ 6$ Constitu!ia 1om'niei consacră e#+austiv drepturile %undamentale ale omului i cetă!eanului$ 7$ Constitu!ia 1om'niei este supremă &n ar+itectura "uridică a statului rom'n$ 'I'T#$(L IN'TIT(&IONAL AL 3(T#%II KClasi7icarea siste!ului institu/ional al 0uterii. acestea 0ot 7i. 1. *n ra0ort cu nivelul la care acţionează. investi!i sau desemna!i. *n ra0ort cu funcţia ce revine fiecărei autorităţi publice. a$ Centrale. autorităţile publice 0ot 7i. Euvern.vocatul poporului. C legislativă C e#ecutivă C pre eden!ială C constituită &n . *n ra0ort cu sursa autorităţilor publice. Consiliile locale. KAutoritatea.

suveranitatea na!ională apar!ine poporului rom'n$ J Poporul rom'n & i e#ercită suveranitatea prin organele sale direct repre)entative. constituite &n urma unor alegeri libere. CO%3(L #L#CTO%AL A repre)intă totalitatea persoanelor %i)ice. care av'nd calitatea de cetă!eni rom'ni i &ndeplinind condi!iile pentru capacitate "uridică i aptitudine morală.INSTITUŢII POLITICE Titularul suveranit1/ii 0o0orul ro!-n J 5n 1om'nia. nu trebuie să &n!elegem totalitatea locuitorilor teritoriului 1om'niei. 4 M 5n ceea ce prive te or6ani=area 0o0orului. participă &n acest sens. Organi)area juridică ce are la bază cetăţenia. dar i prin re%erendum$ Prin 3O3O% &n sensul pre)entelor dispo)i!ii constitu!ionale. = &n circumscrip!ii electorale "ude!ene i = la nivelul >unicipiului Bucure ti$ 04 . la e#primarea suveranită!ii na!ionale$ > Cor0ul electoral A este &mpăr!it &n/ = circumscrip!ii electorale la nivelul %iecărui "ude!. "e7ini/ie. Organi)area politică se realizează prin intermediul partidelor politice sau formaţiunilor politice. ci doar acea colectivitate de persoane. 8. care au calitatea de cetă!eni rom'ni i participă &n aceste condi!ii la e#primarea voin!ei na!ionale$ Curs nr. corecte i periodice. problema trebuie privită sub 2 as0ecte/ a.

ani &mplini!i. 1@ Cet1/enia G alegătorii trebuie să aibă calitatea de cetă!eni rom'ni pentru că. %ără intermediari$ d$ 'ecret cetă!eanul & i e#primă votul &n deplină intimitate i independen!ă.o0/ional. adică titularul dreptului de vot nu trebuie să %i %ost condamnat printro +otăr're "udecătorească de%initivă i irevocabilă la pierderea drepturilor electorale$ 06 . aceea i pentru to!i$ b$ este le6al1. adică cetă!eanul poate să i e#prime sau nu acest drept$ 9Condi/ii 0entru e2ercitarea dre0tului de vot. e$ Fotul este li8er e20ri!at. inclusiv la data alegerilor$ G această condi!ie mai poartă denumirea de = capacitate electorală = capacitate politică = ma"oratul politic etc$ > Ca0acitatea electoral1 se caracterizează prin următoarele/ a$ este e6al1. numai cetă!enii rom'ni pot participa la e#ercitarea suveranită!ii &n 1om'nia 0* F-rsta care trebuie să %ie cel pu!in de -. Fotul 5i eli6i8ilitatea %e7erendu!ul I. FOT(L este instrumentul "uridic pentru investirea cu prerogative legale.7acultativ.INSTITUŢII POLITICE Dor!ele de e2ercitare a suveranit1/ii I. adică stabilită prin lege$ c$ este intan6i8il1 (de neatins*$ d$ este inaliena8il19 la ea nu se poate renun!a$ 3* A0titudinea !oral1. II. Fotul 5i eli6i8ilitatea "e7ini/ie. a celor care alcătuiesc unele dintre autorită!ile publice$ > Caracteristicile votului Notul este/ a$ (niversal apar!in'nd deopotrivă %emeilor i bărba!ilor$ b$ #6al aceea i %or!ă "uridică %iind ata ată %iecărui buletin de vot$ c$ "irect adică votul se e#primă nemi"locit.

două noi dispo)i!ii constitu!ionale au %ost introduse. la nivelul unită!ilor administrativteritoriale$ II. la re%erendum.omânia. -$ Candidatul &n alegeri trebuie să aibă domiciliu în . 0$ Candidatului &n alegeri să nui fie interzisă asocierea în partide politice ast%el. au dreptul de a alege i de a %i ale i &n cadrul alegerilor locale. la re%erendum pot participa to!i cetă!enii rom'ni cu drept de vot. cetă!enii străini membri ai statelor UE.INSTITUŢII POLITICE > #li6i8ilitatea sau dre0tul de a 7i ales A se e#ercită &n principiu. adică cel pu!in/ C 03 de ani pentru Camera 2eputa!ilor C 33 de ani pentru Senat C 36 de ani pentru Pre edintele 1om'niei Prin revi=uirea Constitu/iei din 2II3.din numărul persoanelor &nscrise &n listele electorale permanente$ 07 . nu 0ot candida 4n ale6eri Hsunt ineli6i8ile@. procurorii = poli!i tii = membri activi ai %or!elor armate = i alte categorii de %unc!ionari publici stabilite prin lege 3$ F-rsta candidatul trebuie să aibă o vârstă mai ridicată. raportat la/ = dre0tul de a ale6e i la = dre0tul de a 7i ales ast%el. cu c'teva condi/ii su0li!entare. cetă!enii au dreptul să se e#prime simplu prin 2a sau Nu. &n acelea i condi!ii. = "udecătorii Cur!ii Constitu!ionale = avoca!ii poporului = magistra!ii/ "udecătorii. cu e#cep!ia debililor i aliena!ilor mintali pu i sub interdic!ie sau a persoanelor condamnate printro +otăr're "udecătorească de%initivă la pierderea drepturilor electorale. cetă!enii cu drept de vot au dreptul de a alege i de a %i ale i &n Parlamentul European$ 2e asemenea. %ără adăugiri la &ntrebarea sau &ntrebările &nscrise pe buletinul de vot. %#D#%#N"($(L /ste formă şi mijloc de consultare directă şi de e6primare a voinţei suverane a poporului român. 1e%erendumul este valabil dacă la el participă cel pu!in OP.

următoarele dis0o=i/ii constitu/ionale. organi)area i des%ă urarea re%erendumului c't i re)ultatele acestora sunt obligatorii. %e7erendu!ul poate %i/ 1.1. a legii pentru revi)uirea Constitu!iei.omâniei? 08 .@ %e7erendu!ul na/ional Se des%ă oară pe &ntreg teritoriul 1om'niei i poate %i de 3 tipuri/ -$-$ 1e%erendum pentru revizuirea %onstituţiei =este obligatoriu2> -$0$ 1e%erendum pentru demiterea din funcţie a preşedintelui . precum i garan!iile acestora '.INSTITUŢII POLITICE F 1aportat la aria geogra%ică.eferendumul nu poate fi organizat în următoarele situaţii: pe timp de ră)boi pe timpul stării de asediu sau de urgen!ă 1.eferendum pentru revizuirea %onstituţiei are loc &n termen de 3< de )ile de la data votării &n Parlamentul 1om'niei. unitar. pe care se des%ă oară. Local ?)u pot face obiectul referendumului. cetă!enii rom'ni au dreptul să răspundă cu "a sau Nu la 4ntre8area 4nscris1 0e 8uletinul de vot. indivi)ibil al statului rom'n = integritatea teritoriului = indivi)ibilitatea sa = independen!a "usti!iei = pluralismul politic = limba o%icială = %orma republicană de guvernăm'nt = drepturile i libertă!ile %undamentale. . opţional2> 1. *unteţi de acord cu legea de revizuire a %onstituţiei în forma adoptată de +arlamentul .omâniei =este obligatoriu2> -$3$ 1e%erendum pentru probleme de interes naţional =este facultativ. care se re%eră la/ = caracterul na!ional. Na/ional 2.

iar preşedintele . c. TN.omâniei? 1. 0rin decret al 0re5edintelui %o!-niei. adică +arlamentul . Presă. op!ional.3.omâniei poate emite decretul de organizare şi desfăşurare a referendumului. după consultarea prealabilă a Parlamentului. 1adio.eferendum pentru probleme de interes naţional Pre edintele 1om'niei. &n prealabil.evizuirea pentru demiterea +reşedintelui . . se aduce la cunoştinţă publică prin publicarea în : >onitorul O%icial al 1om'niei. F (ata şi obiectul referendumului naţional. de către preşedintele .omâniei îşi e6primă opţiunea cu privire la acest tip de referendum printro @otărâre ce trebuie adoptată în termen de 39 de zile de la solicitarea preşedintelui. 0rin Bot1r-rea 3arla!entului. . Pre edintele 1om'niei a %ost suspendat din %unc!ie &n edin!ă comună a celor două Camere ale Parlamentului 1om'niei$ re%erendumul trebuie să se des%ă oare &n cel mult 3< de )ile de la data suspendării i este obligatoriu. &n ca)ul re%erendumului pentru demiterea +reşedintelui. c't i re)ultatele acestuia$ %onsultarea +arlamentului. dar receptarea consultării este facultativă. procedura se consideră îndeplinită. c't i re)ultatele acestuia$ cetă!enii rom'ni au dreptul să se e#prime cu "a sau Nu la &ntrebarea &nscrisă pe buletinul de vot/ *unteţi de acord cu demiterea preşedintelui . at't &n ceea ce prive te organi)area i des%ă urarea.omâniei are loc după ce.4. &n ca)ul re%erendumului pentru revizuirea %onstituţiei. > "ata 5i o8iectul re7erendu!ului na/ional A se stabilesc prin următoarele acte "uridice/ a. &n ca)ul re%erendumului în cazul problemelor de interes naţional. at't &n ceea ce prive te organi)area i des%ă urarea sa. 8. 0rin le6e.INSTITUŢII POLITICE 1. (acă +arlamentul nu adoptă o @otărâre în acest termen. 0. .omâniei este obligatorie. poate convoca corpul re%erendar pentru ca acesta să i e#prime op!iunea &ntro problemă de interes na!ional$ acest tip de re%erendum este %acultativ.

@ %e7erendu!ul local poate %i de mai multe tipuri/ 0$-$ 1e%erendum pentru probleme de interes deosebit din unită!ile administrativteritoriale (este %acultativ*$ 0$0$ 1e%erendum pentru delimitarea limitelor teritoriale a unită!ilor administrativteritoriale (este obligatoriu*$ 0$3$ 1e%erendum pentru demiterea din %unc!ie a primarului sau a pre edintelui Consiliului Iude!ean (este obligatoriu*$ 0$4$ 1e%erendum pentru di)olvarea consiliilor locale sau consiliilor "ude!ene$ . cu cel pu!in 0< de )ile &nainte de data des%ă urării re%erendumului$ . produc e%ecte "uridice de la data publicării re)ultatelor re%erendumului &n >onitorul O%icial$ 2. "ata 5i o8iectul re7erendu!ului local se stabilesc de către Consiliile locale. 2ata i obiectul re%erendumului A se aduc la cuno tin!ă publică prin orice mi"loace de in%ormare. ori la propunerea a cel pu!in -93 din numărul consilierilor locali.eferendumul local se poate desfăşura pe parcursul unei singure zile. 0: . respectiv cel pu!in -93 din numărul consilierilor "ude!eni. precum i demiterea din %unc!ie a Pre edintelui.INSTITUŢII POLITICE = Curtea Constitu!ională va &nainta Parlamentului un raport asupra modului de organi)are i des%ă urare a re%erendumului i con%irmă re)ultatele acestuia$ = Curtea Constitu!ională publică re)ultatele re%erendumului &n >onitorul O%icial al 1om'niei$ = Legea de revi)uire a Constitu!iei 1om'niei. respectiv Consiliile "ude!ene. numai duminica. la propunerea primarului sau a pre edintelui Consiliului "ude!ean.

care au ca obiect de reglementare modul de constituire.INSTITUŢII POLITICE 3A%LA$#NT(L %O$+NI#I "e7ini/ie. re)ultată &n urma alegerii. a$ Surse cutu!iare b$ Surse scrise. care &nsumea)ă totalitatea normelor "uridice. %iind re)ultatul voin!ei elective a corpului electoral$ 3. parlamentarul %iind repre)entantul &ntregii na!iuni i pentru toate interesele sale (ale na!iunii*$ 4. acesta (parlamentarul* nu mai poate %i revocat din %unc!ie$ 2. ceea ce &nseamnă că parlamentarul nu mai răspunde din punct vedere "uridic. #ste 6eneral. 3< . #ste un !andat de dre0t constitu/ional. #ste inde0endent. con!inutul i e#ercitarea mandatului parlamentar. este re0re=entativ. #ste li!itat la 4 ani. adică nu mai este legat de anga"amentele luate %a!ă de corpul electoral$ 5. precum i procedurile parlamentare$ 9'ursele dre0tului 0arla!entar sunt. de către electorat &n vederea e#ercitării prin repre)entare a suveranită!ii na!ionale i care con!ine &mputerniciri stabilite prin Constitu!ie i legi$ F %aracteristicile mandatului parlamentar: 1. "%#3T(L 3A%LA$#NTA% este acea institu!ie "uridică apar!inătoare 2reptului Constitu!ional. organi)are i %unc!ionare a Parlamentului. adică/ G Constitu/ia G le6i or6anice G le6i ordinare 5i C re6ula!ente 0arla!entare 9'tatutul 0arla!entarilor a* >andatul parlamentar b* Protec!ia mandatului parlamentar a@ $andatul 0arla!entar 2e%$/ $AN"AT(L 3A%LA$#NTA% este acea demnitate publică. nici %a!ă de partidul pe listele căruia a candidat i nici %a!ă de alegători$ = 4n conclu=ie.

modi%icate sau abrogate legi organice$ > $andatul 0arla!entar 4ncetea=1 &n următoarele moduri/ a* printro 7or!1 colectiv1 E la e#pirarea legislaturii sau prin di)olvarea Parlamentului$ b* printro 7or!1 individual1 E prin deces. stare de asediu sau de urgen!ă p'nă la &ncetarea e%ectelor acestora$ 2. fiind decăzut de drept din calitatea de parlamentar.INSTITUŢII POLITICE Parlamentarii intră &n e#erci!iul mandatului. mobili)are. la data constituirii legale a celor 0 Camere ale Parlamentului 1om'niei. se enumeră/ -* Incompatibilită!ile 0* Imunită!ile 3* Indemni)a!iile 4* 1egimul parlamentar 1@ INCO$3ATIAILIT)&IL# sunt acele reguli "uridice. inter)ic parlamentarului să aibă o altă %unc!ie publică sau privată sau o altă ocupa!ie publică sau privată incompatibilă cu mandatul$ +arlamentarul trebuie să opteze între calitatea de parlamentar şi funcţia ori. &n ca) de ră)boi. demisie. incompatibilitate i pierderea drepturilor electorale$ 93rotec/ia !andatului 0arla!entar 2intre măsurile de protec!ie ale mandatului parlamentar. nu pot %i adoptate. >andatul parlamentar se prorogă 0-n1 la data constituirii le6ale a noului 3arla!ent. necesare &n timpul e#ercitării &n bune condi!iuni ale acestuia. după validarea mandatului i depunerea "urăm'ntului (de la data depunerii "urăm'ntului*$ F $andatul 0arla!entar poate %i 0roro6at H0relun6it@ &n următoarele situa!ii/ 1. în caz contrar. ocupaţia incompatibilă cu mandatul. perioadă &n care nu poate %i revi)uită Constitu!ia. de drept. 3- . care pentru asigurarea securită!ii i independen!ei mandatului parlamentar. "e dre0t.

secretari ai Consiliilor "ude!ene etc$ /fectul incompatibilităţii &l constituie &ncetarea mandatului parlamentar. cu caracter absolut şi permanent. J Caracter a8solut. c'nd parlamentarul &n!elege să pună capăt mandatului parlamentar prin propriai voin!ă$ 2@ I$(NIT)&IL# repre)intă totalitatea normelor "uridice.2 Inviola8ilitatea 2. care au ca obiectiv asigurarea securită!ii i independen!ei mandatului. deputa!ii i senatorii nu răspund din punct de vedere "uridic pentru voturile sau opiniile lor e%ectuate &n e#ercitarea mandatului$ Aresponsabilitatea juridică este o calitate de fond. ori persoane %i)ice$ +otrivit cu obiectul lor. Ires0onsa8ilitatea ?uridic1 2. prin punerea lui sub protec!ie &mpotriva oricăror acte sau %apte din partea autorită!ilor "udiciare. a$ %ormele de mani%estare ale parlamentarului să nu e#ceadă con!inutului speci%ic mandatului parlamentar$ b$ respectivele %orme de mani%estare să aibă o legătură directă cu mandatul parlamentar$ 30 . secretari ai Consiliului local. = nimeni nu poate %i ales &n acela i timp i deputat i senator i Pre edintele 1om'niei.INSTITUŢII POLITICE 0Ancompatibilităţile: = nimeni nu poate %i &n acela i timp i deputat i senator. Ires0onsa8ilitatea ?uridic1 Con7or! Constitu/iei %o!-niei. cu e#cep!ia celei de membru al Euvernului$ = parlamentarii nu pot %i &n acela i timp i primari. pre edinte de Consiliu "ude!ean. vicepre edinte de Consiliu "ude!ean. viceprimar. = un parlamentar nu poate avea o altă %unc!ie publică de autoritate. administrative. care se poate reali)a de dre0t. deoarece e%ectele sale se răs%r'ng i asupra mandatului parlamentar$ Aresponsabilitatea juridică presupune e#isten!a a 2 condi/ii. deoarece vi)ea)ă toate %ormele de răspundere "uridică$ J Caracter 0er!anent.1. 2. prin simplul %apt al ivirii stării de incompatibilitate sau 0rin de!isie. i!unit1/ile 0ot 7i de 2 ti0uri.1. consilieri locali.

Constitu/ia %o!-niei sti0ulea=1 ur!1toarele. dar nu pot %i perc+e)i!iona!i. >inisterul Iusti!iei %iind obligat să in%orme)e ne&nt'r)iat pe pre edintele Camerei din care %ace parte$ Camera parlamentară.INSTITUŢII POLITICE 2. &n condi!iile &n care consideră că nu e#istă temei pentru re!inere. iar competen!a de "udecată apar!ine 5CCI$ C 5n ca) de in%rac!iune %lagrantă. poate dispune revocarea măsurii$ ?$otărârea camerei. se reali)ea)ă de către Parc+etul de pe l'ngă 5nalta Curte de Casa!ie i Iusti!ie. altele dec't voturile sau opiniile lor politice e#primate &n e#ercitarea mandatului. se caracterizează prin următoarele: -$ Camera nu cali%ică %apta$ 0$ Camera nu obligă instan!a să aplice o anumită pedeapsă$ 3$ Prin +otăr'rea de ridicare a imunită!ii parlamentare.2. re!inu!i sau aresta!i %ără &ncuviin!area Camerei din care %ac parte i numai după ascultarea lor$ C Urmărirea penală i trimiterea &n "udecată. de încuviinţare sau de ridicare a imunităţii parlamentare. Inviola8ilitatea J .re drept scop. deputa!ii i senatorii pot %i re!inu!i i supu i perc+e)i!iei. abu)ivă sau versatorie a parlamentarului$ J Ni)ea)ă doar actele sau %aptele săv'r ite &n a%ara mandatului parlamentar$ J Nu acoperă "udecata civilă i răspunderea administrativă$ *n acest sens. nu are loc o convertire a pre)um!iei de nevinovă!ie &ntruna de vinovă!ie$ 33 . să prevină urmărirea "udiciară ne%ondată. C 2eputa!ii i senatorii pot %i urmări!i i trimi i &n "udecată penală pentru acte sau %apte.

iar 0entru a 7i eli6i8il. Camerele parlamentare lucrea)ă &n edin!e separate. transport. iar 0entru 'enat 33 de ani. tele%onie. 2e regulă. gratuitate la ca)are. mobili)are. dacă sunt reali)ate &n e#ercitarea mandatului$ 4@ %e6i!ul disci0linar 0ro0riu F *ancţiunile aplicate parlamentarilor sunt/ = .INSTITUŢII POLITICE Curs nr. stare de asediu sau stare de urgen!ă.ten!ionarea = Inter)icerea de a participa la lucrările Camerei timp de 3< de )ile$ 'tructura. trimiteri po tale.verstismentul = C+emarea la ordine = 1etragerea cuv'ntului = 5ndepărtarea din sala de edin!ă = . or6ani=area 5i 7unc/ionarea 3arla!entului %o!-niei 9'tructura 3arla!entului %o!-niei Parlamentul 1om'niei este constituit din 0 camere/ -* Camera 2eputa!ilor 0* Senat Ca!era "e0uta/ilor este mai numeroasă. 5 3@ IN"#$NIKA&IIL# Constau &ntro sumă lunară %i#ă. precum i p'nă la &ntrunirea legală a noului Parlament$ 34 . e#ist'nd &nsă situa!ii c'nd lucrea)ă &n edin!e comune$ >andatul celor 0 camere se prelunge te de drept &n ca) de ră)boi. v-rsta !ini!1 tre8uie s1 7ie 23 de ani. la care se adaugă diurnă pe timpul edin!elor &n plen i &n cadrul comisiilor parlamentare.

a* Neg+ea)ă la redactarea proceselor verbale de edin!ă. 1@ 3re5edintele Ca!erei este i pre edintele Biroului permanent$ = Este ales prin vot secret dintre candida!ii propu i de grupurile parlamentare$ = Este ales pe &ntreaga perioadă a legislaturii$ = 5ndepline te 0 categorii de atri8u/ii. ca i la celelalte organe. direct$ = Se ocupă de problemele %inanciare ale Camerei$ 36 . &ntro ordine prestabilită. 4 la Ca!era "e0uta/ilor 2 la 'enat = . 4 la Ca!era "e0uta/ilor 4 la 'enat = Se aleg după aceea i procedură ca i pre edintele Camerei (vot secret etc$* = Nicepre edin!ii &ndeplinesc &n lipsa pre edintelui. 4 la Ca!era "e0uta/ilor 4 la 'enat se aleg după aceea i procedură ca la pre edinte sau la vicepre edinte$ 5ndeplinesc &n principal următoarele atri8u/ii.INSTITUŢII POLITICE Or6ani=area 3arla!entului %o!-niei Camerele parlamentare sunt legal constituite. -$ #tribuţii constituţionale sunt cele prevă)ute de Constitu!ie i legi organice$ 0$ #tribuţii parlamentare sunt cele prevă)ute de legi ordinare i regulamente$ 2@ Fice0re5edin/ii ca!erelor.legerea se %ace identic. pe care le autenti%ică prin semnătura lor$ b* Pre)intă propunerile. atribu!iile pre edintelui Camerei. după validarea a cel pu!in 093 din numărul mandatelor ce le alcătuiesc$ > Or6anele directoare ale 3arla!entului. precum i orice alte sarcini &ncredin!ate de Biroul permanent$ 3@ 'ecretarii Ca!erelor. amendamentele i orice alte comunicări adresate Camerei$ c* E%ectuea)ă apelul nominal$ d* Notea)ă re)ultatul votării$ 4@ CBestorii.

vocatului Poporului$ EtcR 37 .INSTITUŢII POLITICE > Airoul 0er!anent al Ca!erei Este un organ de stat. legi i regulamente parlamentare$ Este un or6an colectiv format din: L 3re5edintele Ca!erei L Fice0re5edin/i L 'ecretari L CBestori M $e!8ri Airoului 0er!anent. asista!i %iind de 0 secretari. cu e#cep!ia pre edintelui Camerei i pot %i revoca!i din %unc!ie &nainte de revocarea mandatului$ = Principala menire a Biroului permanent este organi)area muncii parlamentare i crearea condi!iilor materiale activită!ii camerelor$ > 'tructuri ale 5edin/elor co!une ale ca!erelor 0arla!entare -$ 1egula este cea a des%ă urării edin!elor camerelor &n mod separat$ 0$ E#istă &nsă i situa!ii c'nd cele 0 camere lucrea)ă &n edin!e commune$ 5n acest scop. care &ndepline te atribu!iile prevă)ute de Constitu!ie. c'te unul din partea %iecărei camere parlamentare$ 9 'itua/ii sau ca=uri 4n care cele 2 Ca!ere se 4ntrunesc 4n 5edin/e co!une. precum i indemni)a!iile acestora$ -<$ Numirea .cordarea votului de &ncredere Euvernului$ 8$ Suspendarea din %unc!ie a Pre edintelui 1om'niei$ . -$ Primirea mesa"ului Pre edintelui 1om'niei$ 0$ 2eclararea stării de ră)boi$ 3$ 2eclararea mobili)ării par!iale sau totale a %or!elor armate$ 4$ Suspendarea sau &ncetarea ostilită!ilor militare$ 6$ Notarea bugetului de stat i a asigurărilor sociale de stat$ 7$ . locul i data des%ă urării acesteia$ Qedin!ele comune sunt conduse alternativ de pre edin!ii celor 0 Camere.$ Numirea la propunerea pre edintelui 1om'niei a directorilor Serviciilor de In%orma!ii i controlul activită!ii acestora$ :$ Notarea statutului deputatului i al senatorului. = Sunt ale i la &nceputul %iecărei sesiuni parlamentare. Birourile permanente ale celor 0 Camere. organ intern al %iecărei Camere parlamentare. se &ntrunesc pentru a stabili ordinea de )i a edin!ei comune.

%ie printro +otăr're ulterioară$ C Un parlamentar trebuie să %acă parte &n mod obligatoriu dintro comisie parlamentară permanentă$ C Se constituie pe &ntreaga perioadă a legislaturii$ C Pre)en!a parlamentarilor la Comisiile parlamentare permanente este obligatorie$ C Hotăr'rile se iau cu ma"oritate simplă$ 2@ Co!isiile 0arla!entare te!0orare C . poate săl părăsească sau se poate declara independent &n raport cu acesta$ 38 . aceleia i %orma!iuni politice sau care subscriu aceluia i program politicoeconomic sau sunt adep!ii acelora i idei$ &&& Brupurile parlamentare asigură supleţea activităţii +arlamentului. de !ediere de ancBet1 s0eciale e2ce0/ionale etc. constituite în scopul pregătirii lucrărilor la %amere. de către Camera parlamentară.cestea & i des%ă oară activitatea. G%(3(%IL# 3A%LA$#NTA%# Gru0urile 0arla!entare sunt constituite din parlamentari apar!in'nd de regulă. te!0orare 1@ Co!isiile 0arla!entare 0er!anente C Numărul. p'nă c'nd Camera sau Parlamentul decid asupra &ncetării activită!ilor lor$ Pot %i de mai multe ti0uri. Comisiile parlamentare se alcătuiesc con%orm con%igura!iei politice de la %iecare cameră$ Pot %i de 0 tipuri/ 1. denumirea i competen!ele Comisiilor parlamentare permanente se stabilesc %ie direct. 0er!anente 2. organe interne ale fiecărei %amere parlamentare. Un parlamentar poate să %acă parte dintrun grup parlamentar.INSTITUŢII POLITICE CO$I'IIL# 3A%LA$#NTA%# %omisiile parlamentare sunt organe de stat.

= +rima A sesiune &ncepe &n luna %ebruarie i nu poate să depă ească s%'r itul lunii iunie$ = # AACa sesiune &ncepe &n luna septembrie i nu poate să depă ească s%'r itul lunii decembrie$ 5ntre sesiunile ordinare. &&& *e desfăşoară pe perioada unui an calendaristic. de către preşedintele %amerei. = Pot %i de 3 tipuri/ 1. #2traordinare 3. al celor 0 Camere care este de 4 ani$ '#'I(NIL# 3A%LA$#NTA%# 'esiunea 0arla!entar1 este forma organizatorică de lucru a +arlamentului. în cazul apariţiei unui eveniment neprevăzut.3 din nu!1rul de0uta/ilor sau al senatorilor Hdistinct 0e 7iecare Ca!er1@ *esiunile e6traordinare se justifică pentru îndeplinirea unei sarcini neobişnuite. organele directoare i comisiile parlamentare & i pot continua activitatea cu aprobarea Biroului permanent al Camerei$ 2@ 'esiunile 0arla!entare e2traordinare GGG *e convoacă la cererea următoarelor subiecte de drept: C 3re5edintele %o!-niei C Airoul 0er!anent al Ca!erei res0ective C sau cel 0u/in 1. deci pe perioada vacan!elor parlamentare. "e 0lin dre0t 1@ 'esiunile 0arla!entare ordinare GGG%amera (eputaţilor şi *enatul se convoacă în 3 şedinţe ordinare pe an. 3. .INSTITUŢII POLITICE Dunc/ionarea 3arla!entului %o!-niei L#GI'LAT(%A desemnea)ă durata mandatului colectiv al Parlamentului i implicit. Ordinare 2.

Qedin!ele sunt de 0 tipuri/ 1. iar Parlamentul nu se a%lă &n sesiune$ > Ordinea de =i. #2traordinare E sunt cele care se des%ă oară la alte date dec't cele prestabilite$ = Qedin!ele parlamentare se des%ă oară pe parcursul a 4 )ile pe săptăm'nă$ = Qedin!ele constau &n de)baterea e%ectivă a problemelor &nscrise pe ordinea de )i. după o procedură prestabilită$ = Qedin!ele se des%ă oară &n pre)en!a cvorumului (cel pu!in OP. Dedinţa constă în întrunirea efectivă a parlamentarilor pentru a dezbate ordinea de zi. doar la propunerea Euvernului. astfel: -* C'nd Pre edintele convoacă mobili)area generală. Biroului permanent al Camerei respective sau unui grup parlamentar$ > Nedin/a 5i de=8aterile Dedinţa este subdiviziunea temporară a sesiunii parlamentare. Ordinea de )i poate cuprinde/ A proiecte de legi A propuneri legislative A &ntrebări A interpelări A peti!ii C la propunerea Euvernului . Biroului permanent sau parlamentarilor$ = Ordinea de )i pentru a %i de)bătută trebuie votată$ = Se votea)ă cu ma"oritate simplă$ = Ordinea de )i poate %i modi%icată. Ordinare sau o8i5nuite E sunt cele stabilite dinainte de regulament$ 2.INSTITUŢII POLITICE 3@ 'esiunile 0arla!entare de 0lin dre0t Se convoacă %ără &ndeplinirea niciunei proceduri prealabile de convocare$ @ *ituaţii în care cele 3 %amere parlamentare se convoacă. totală sau par!ială a %or!elor armate$ 0* C'nd Pre edintele ia măsura respingerii unei agresiuni armate. /ste programul după care se desfăşoară lucrările la %amere. de regulă sunt publice$ = Qedin!ele sunt conduse de către pre edin!i sau vicepre edin!i.din numărul deputa!ilor sau al senatorilor*$ = Qedin!ele. %iind asistat. &ndreptate &mpotriva statului rom'n$ 3* C'nd se instituie starea de asediu sau de urgen!ă$ 4* C'nd Euvernul adoptă ordonan!e de urgen!ă. de către 0 secretari$ 3: .

egal. ceea ce &nseamnă că Parlamentul 1om'niei este purtătorul de cuv'nt al na!iunii rom'ne$ 2@ Dunc/ia de recrutare a unora dintre %unc!ionarii publici i a altor persoane investite cu prerogative publice$ A &n reali)area acestei %unc!ii spre e#emplu Parlamentul investe te Euvernul 1om'niei. direct şi de regulă. absolută sau cali%icată*.INSTITUŢII POLITICE Curs nr. 6 FOT(L 4n cadrul 3arla!entului Fotul este universal. con%orm Constitu!iei 1om'niei este organul repre)entativ suprem al poporului rom'n. Notul nu este şi liber e6primat.vocatul poporului. nume te &n %unc!ii . public. pentru a decide &ntrAo anumită c+estiune$ Dunc/iile 3arla!entului 1@ Dunc/ia de re0re=entare Parlamentul. nume te la propunerea Pre edintelui directorii S$1$I$Aurilor (Serviciilor 1om'ne de In%orma!ii*$ A %iecare Cameră Parlamentară alege 3 "udecători la Curtea Constitu!ională$ 3@ Dunc/ia de direc/ionare a 0oliticii e2terne Parlamentul 1om'niei rati%ică unele tratate interna!ionale iA i constituie o Comisie de politică e#ternă$ 4@ Dunc/ia ?udiciar1 Parlamentul 1om'niei &ncuviin!ea)ă re!inerea. deoarece parlamentarii sunt obliga!i să participe la lucrările Parlamentului i să vote)e$ Faliditatea votului este dublu condi!ionată de/ a* &ntrunirea cvorumului de edin!ă$ b* &ntrunirea ma"orită!ii cerută de lege (simplă. perc+e)i!ionarea sau arestarea parlamentarilor$ Parlamentul 1om'niei pune sub acu)are pe Pre edintele 1om'niei pentru in%rac!iunea de &naltă trădare$ 4< .

consacrat ca atare &n Constitu!ia . sugestie. propunere etc$ 7$ . prin intermediul pre edin!ilor acestora$ 40eti/iile (reptul de petiţionare este un drept %undamental al omului.INSTITUŢII POLITICE 5@ Dunc/ia de in7or!are (emocraţia constituţională presupune o permanentă informare. 93rocedee de in7or!are ale 3arla!entului %o!-niei . 'olicitarea de in7or!a/ii Euvernul i celelalte organe ale administra!iei publice au obliga!ia să pre)inte toate in%orma!iile sau documentele cerute de Camera 2eputa!ilor. în special între e6ecutiv şi legislativ. peti!iile nu sunt supuse niciunei ta#e$ 6$ Prin peti!ie L se &n!elege orice reclama!ie. termen care poate %i prelungit &n mod e#cep!ional cu -6 )ile$ 8$ Qi organi)a!iile legal constituite pot %ormula peti!ii. cetă!enii se pot adresa autorită!ilor publice centrale sau locale prin peti!ii %ormulate numai &n numele semnatarilor$ F %aracteristicile dreptului de petiţionare: -$ Poate %i e#ercitat individual sau colectiv$ 0$ Peti!iile trebuie semnate$ 3$ Peti!iile trebuie să &mbrace %orma scrisă sau trimise prin eAmail$ 4$ Diind vorba de un drept %undamental. ei ne%iind titularul acestui drept. In7or!area la ini/iativa 0arla!entarilor = Presupune 0 procedee/ -$ Solicitarea de in%orma!ii 0$ 5ntrebările 1.$ In%ormarea la ini!iativa cetă!enilor L peti!iile B$ In%ormarea la ini!iativa parlamentarilor C$ In%ormarea la ini!iativa Camerelor i a Comisiilor parlamentare 2$ In%ormarea la ini!iativa Euvernului A. ci doar de către Camerele parlamentare sau Comisiile parlamentare. Senat sau Comisiile parlamentare$ Prin urmare.utorită!ile publice au obliga!ia să răspundă peti!ionarului &n termen de 3< de )ile de la &ntregistrarea peti!iei. solicitarea de in%orma!ii nu se poate reali)a &n mod direct de către parlamentari. dar numai &n numele colectivită!ilor pe care le repre)intă$ A. In7or!area la ini/iativa cet1/enilor 1om'niei$ A &n acest sens.

ea se adresea)ă direct primuluiAministru. C. prin intermediul pre edin!ilor acestora$ C 5ntrAun singur ca). prin care un membru al adunării solicită in%orma!ii sau e#plica!ii asupra unui %apt determinat.INSTITUŢII POLITICE 2. In7or!area la ini/iativa Guvernului C 2eclara!iile guvernamentale la ini!iativa Euvernului$ C Un mi"loc e%icient de in%ormare. dar i dreptul la replică %a!ă de răspunsul primit. In7or!area la ini/iativa Ca!erelor 5i a Co!isiilor 0arla!entare C Euvernul i celelalte autorită!i publice au obliga!ia să pre)inte toate in%orma!iile i documentele solicitate de către/ Camera 2eputa!ilor. atunci c'nd e#istă o ini!iativă legislativă de modi%icare i9sau completare a Legii Bugetului de Stat i a Legii .: = 2eclara!iile guvernamentale la ini!iativa Parlamentului$ = 1aportul anual al Cur!ii de Conturi$ ". b* vi)ea)ă un %apt determinat i se adresea)ă unui anume subiect preci)at e#pres. %* pot %i scrise sau orale. Senat sau Comisiile parlamentare. re)ultă din compatibilitatea recunoscută constitu!ional. din partea unui membru al Euvernului sau al altor conducători ai administra!iei publice$ > %aracteristicile întrebărilor.sigurărilor Sociale de Stat$ 5n acest sens. e* nu atrage nicio sanc!iune "uridică. a* este un act procedural individual. &ntre calitatea de membru al Euvernului i cea de parlamentar$ C Pe calea e#ercitării dreptului la ini!iativa legislativă$ 40 . solicitarea de in%orma!ii este obligatorie. d* atrage obliga!ia de răspuns a celui c+estionat. *ntre81rile 2e%ini!ie/ *ntre8area este procedeul te+nic parlamentar. simple sau urmate de de)bateri. c* dacă are ca obiect politica generală a Euvernului. solicitarea de in%orma!ii se adresea)ă Euvernului 1om'niei$ /6.

consultarea este obligatorie. 3roceduri 5i !i?loace de control c1rora li se asocia=1 sanc/iuni 0olitice sau ?uridice. 3roceduri 5i !i?loace de control c1rora nu li se asocia=1 sanc/iuni -* 5ncunon tiin!area ne&nt'r)iată a Parlamentului. de c1tre 3re5edintele %o!-niei se %ace &n următoarele situa!ii/ a$ atunci c'nd Pre edintele 1om'niei desemnea)ă un candidat la %unc!ia de primAministru$ b$ atunci c'nd Pre edintele 1om'niei decide să di)olve Parlamentul 1om'niei$ c$ &n ca)ul &n care Pre edintele 1om'niei decide convocarea corpului re%erendar pentru probleme de interes general$ 5n toate aceste situa!ii. printrAun mesa" L este obliga!ia Pre edintelui 1om'niei c'nd a luat măsura de stingere a unei agresiuni armate &ndreptate &mpotriva statului rom'n$ 0* Consultarea 0reala8il1 a 3arla!entului. ● +resupune mai multe etape: a* desemnarea de către Pre edintele 1om'niei a unui candidat la %unc!ia de primAministru$ b* Candidatul desemnat trebuie să pre)inte &n termen de cel mult -< )ile Parlamentului. 1@ Acce0tarea 0ro6ra!ului de 6uvernare 5i acordarea 4ncrederii Guvernului GGG /ste procedura constituţională care poate avea ca finalitate investirea Buvernului. iar receptarea consultării este %acultativă$ 3@ A0ro8area este %orma de &ncuviin!are a unui act sau a unei ac!iuni din partea Parlamentului. valid'nduAse acel act sau acea ac!iune$ > A0ro8area 0oate 7i. acte "uridice av'nd %or!a legii$ II. Lista Euvernului i Programul de guvernare$ c* Parlamentul acordă &ncredere Euvernului.INSTITUŢII POLITICE 6@ Dunc/ia de control 5i sanc/iunile de control I. &n edin!ă comună$ 43 . = anterioar1 L 0osterioar1 c'nd Pre edintele 1om'niei decide mobili)area totală sau par!ială a %or!elor armate$ atunci c'nd Pre edintele 1om'niei instituie starea de asediu sau de urgen!ă$ &n situa!ia &n care Parlamenul &n!elege să &ncuviin!e)e = at-t anterioar1. cu votul ma"orită!ii absolute a parlamentarilor. du01 ca=. c-t 5i 0osterioar1 Euvernului dreptul de a adopta ordonan!e guvernamentale.

aceasta se comunică Euvernului i poate %i de)bătută numai după trecerea a 3 )ile de la data pre)entării ei &n edin!ă comună a Parlamentului$ 3$ Parlamentul votea)ă mo!iunea de cen)ură cu ma"oritate absolută. pentru acele e#plica!ii asupra politicii trecute a Euvernului sau asupra modului &n care Euvernul &n!elege să gestione)e o problemă actuală sau viitoare$ F %aracteristicile interpelării. -$ Ini!iativa mo!iunii de cen)ură nu poate %i dec't una colectivă i anume cel pu!in -94 din numărul total al deputa!ilor i senatorilor$ 0$ La data depunerii mo!iunii la Parlament. Euvernul răm'ne &n %unc!ie. iar parlamentarii care au semnat pentru mo!iunea respinsă. pun &n cau)ă răspunderea politică a Euvernului printrAun 8la! la adresa . este tot o &ntrebare care se adresea)ă Euvernului sau unuia dintre membri săi. Camera 2eputa!ilor i Senatul. nu mai pot semna pentru o nouă mo!iune de cen)ură &n aceea i sesiune parlamentară. -$ Poate %i %ormulată numai &n %ormă scrisă$ 0$ Ini!iativa poate apar!ine unui parlamentar. Euvernul & i anga"ea)ă răspunderea politică$ 44 este procedura constitu!ională prin care. prin care săA i e#prime po)i!ia cu privire la problema ce a %ăcut obiectul interpelării$ 3@ $o/iunea de cen=ur1 "e7ini/ie. mai multor parlamentari sau a unui Erup parlamentar$ 3$ Poate provoca o de)batere asupra politicii Euvernului.din numărul total al parlamentarilor$ 4$ 2acă mo!iunea de cen)ură este votată. cu e#cep!ia ca)ului &n care. desc+i)'nduAse procedurile constitu!ionale pentru %ormarea unui nou Euvern$ 6$ 2acă mi!iunea nu este votată.INSTITUŢII POLITICE d* Emiterea de către Pre edintele 1om'niei a 2ecretului de numire a Euvernului$ e* 2epunerea "urăm'ntului individual &n %a!a Pre edintelui 1om'niei. $o/iunea de cen=ur1 acestuia i activită!ii lui$ F %aracteristicile moţiunii de cenzură. care să pună &n discu!ie răspunderea sa$ 4$ Camera 2eputa!ilor sau Senatul poate adopta o mo!iune simplă. cel pu!in OP. &n edin!ă comună. dată de la care ministri intră &n e#erci!iul mandatului$ 2@ Inter0elarea "e7ini/ie. atunci Euvernul & i &ncetea)ă %or!at mandatul (este demis*. Inter0elarea A %ormal.

programul sau declara!ia se consideră respinse$ M An6a?area r1s0underii Guvernului 0entru un 0ro6ra! sau 0e o declara/ie de 0olitic1 6eneral1 3rin 0ro6ra! "eclara/ia se de%ine te politica pe care Euvernul &n!elege să o pună &n practică$ este prete#tul reconsiderării spri"inului parlamentar i a cre terii credibilită!ii Euvernului. pe o altă cale dec't cea obi nuită. iar proiectul de lege se consideră adoptat. după o anumită perioadă de %unc!ionare a sa$ = 2eclara!ia este mai vagă$ = Programul este mai concret$ M An6a?area r1s0underii Guvernului 0e un 0roiect de le6e Este o modalitate de ob!inere a unei legi. oiar Euvernul demis$ %oncluzie: +arlamentul poate reveni asupra legii adoptate prin angajarea răspunderii.nga"area răspunderii se %ace pe un proiect de lege ordinară sau organică$ C 2acă nu se depune mo!iune de cen)ură sau se depune i ea este respinsă. în 3 situaţii: a* C'nd Pre edintele.INSTITUŢII POLITICE 4@ An6a?area r1s0underii Guvernului la ini/iativa sa Este procedura prin care Euvernul pune Parlamentul. la cererea celor două Camere parlamentare$ 0$ . Euvernul răm'ne &n %unc!ie. proiectul de lege se consideră respins. iar proiectul de lege. proiectul de lege se consideră adoptat. atunci Euvernul este demis. solicită ree#aminarea legii$ b* C'nd Curtea Constitu!ională constată neconstitu!ionalitatea legii$ 46 . de către parlamentari. iar programul sau declara!ia de politică generală devin obligatorii pentru Euvern$ 4$ 2acă se depune o mo!iune de cen)ură i ea este votată cu ma"oritate absolută.nga"area răspunderii se poate %ace/ A pe un proiect de lege A pe un program A sau pe o declara!ie de politică generală 3$ 2acă &n 3 )ile de la anga"area răspunderii nu se depune o mo!iune de cen)ură sau se depune i ea este respinsă. -$ Euvernul & i poate anga"a răspunderea numai &n edin!ă comună. %ără niciun vot e#plicit asupra lui$ C 2acă mo!iunea de cen)ură este votată. bulvers'nd procedurile parlamentare$ C . anterior promulgării. &n situa!ia de aAi accepta op!iunea sau demiterea$ F %aracteristicile angajării răspunderii Buvernului.

3 din nu!1rul total al 0arla!entarilor 5i cu votul !a?orit1/ii a8solute a acestora 4n 5edin/1 co!un1. 1. G Pot solicita urmărirea penală a membrilor Euvernului. p'nă la trimiterea &n "udecată i de drept. Q Le6ile sunt de 3 ti0uri.din numărul total al parlamentarilor$ C . ulterior acesteia$ C >embrul Euvernului condamnat printrAo +otăr're "udecătorească irevocabilă este demis de către Pre edintele 1om'niei. C Curtea Constitu!ională emite un avi) consultativ cu privire la suspendarea din %unc!ie$ C Suspendarea are loc &n considerarea unor %apte gravede &ncălcare a Constitu!iei 1om'niei$ C Pre edintele 1om'niei poate da e#plica!ii cu privire la %aptele ce i se impută$ 6@ 3unerea su8 acu=are a 3re5edintelui %o!-niei 0entru in7rac/iunea de 4nalt1 tr1dare. 47 . Ordinare se ado0t1 cu !a?oritate cali7icat1. se ado0t1 cu !a?oritate si!0l1 sau relativ1. 1@ L#GIL# sunt su0re!e 4n arBitectura nor!ativ1 a unui stat. 3arla!entul %o!-niei ado0t1. se ado0t1 cu !a?oritate a8olut1.re loc &n edin!ă comună cu votul ma"orită!ii cali%icate a parlamentarilor$ C Competen!a de "udecată apar!ine 5$C$C$I$ 5naltei Cur!i de Casa!ie i Iusti!ie$ C Pre edintele 1om'niei este demis la data răm'nerii de%initive i irevocabile a +otăr'rii de condamnare$ 7@ (r!1rirea 0enal1 a !e!8rilor Guvernului. la propunerea primuluiAministru$ 7@ Dunc/ia deli8erativ1 5n e#ercitarea acestei %unc!ii. C 5ni!iativa apar!ine la cel pu!in OP. A A acte "uridice i acte cu caracter e#clusiv politic K Actele ?uridice ale 3arla!entului %o!-niei &&& +arlamentul . Or6anice 3. @otărâri şi moţiuni. Constitu/ionale 2. e#clusiv pentru %apte săv'r ite &n cadrul %unc!iei ministeriale$ C 1ăspunderea penală a membrilor Euvernului este o răspundere individuală pentru %apta proprie$ C Solicitarea de urmărire penală nu &nlătură pre)um!ia de nevinovă!ie$ C Suspendarea din %unc!ie a membrilor Euvernului este %acultativă. 'enatul 5i 3re5edintele %o!-niei. Ca!era "e0uta/ilor.omâniei adoptă legi.INSTITUŢII POLITICE 5@ 'us0endarea din 7unc/ie a 3re5edintelui %o!-niei are loc la ini/iativa a cel 0u/in 1.

orice domeniu al vie!ii sociale. cu ma"oritate simplă$ d* Hotăr'rile nu comportă de)bateri &n Comisiile parlamentare permanente$ e* Hotăr'rile nu s epromulgă de către Pre edintele 1om'niei$ %* Hotăr'rile de regulă. privitor la %unc!ionarea sa sau. prin care &n cadrul competen!ei sale legislative. $o/iunile &n sistemul nostru de drept sunt de 0 tipuri/ -$ simple 0$ de cen)ură C cu distinc!ia că. spre deosebire de o mo!iune simplă. nu se publică &n >onitorul O%icial$ 3@ $o/iunile repre)intă o varietate a +otăr'rilor. după o procedură anume stabilită &n acest scop. &n ca)ul adoptării unei mo!iuni de cen)ură. 2@ Cot1r-rile Ca!erelor 3arla!entului F Hotăr'rile Camerelor Parlamentului se deosebesc de legi sub un aspect &ntreit/ -$ Hotăr'rile au %or!ă "uridică in%erioară legilor$ 0$ Hotăr'rile se adoptă %ie pentru aplicarea legilor. const'nd &ntrAun te#t votat de către un organ deliberativ. urm'nd ca detalierea lor să se reali)e)e prin alte acte "uridice Hle6i cadru@.INSTITUŢII POLITICE "e7ini/ie. abroga sau suspenda orice alt act "uridic$ C Legile pot recurge la o reglementare &n detaliu a unui anumit domeniu de rela!ii sociale (le6i 7luvii@ sau pot doar creiona cadrul reglementării. a căror &ncălcare atrage după sine %or!a de constr'ngere a statului$ C Parlamentul 1om'niei are omnipoten!a de a reglementa prin lege. L#G#A L este actul "uridic normativ. economice i politice$ C Legile au cea mai mare %or!ă "uridică.v'nd drept criteriu procedura de adoptare. %ie pentru detalierea lor$ 3$ Hotăr'rile se deosebesc de legi sub aspectul procedurilor de adoptare$ F . adoptat de către organul legiuitor Parlament sau Curte Constitu!ională. put'nd modi%ica. acesta adoptă reguli generale impersonale i de aplica!ie repetată. +otăr'rile se deosebesc de legi sub următoarele aspecte/ a* Hotăr'rile pot %i i emana!ia unei singure Camere parlamentare$ b* 1egulile privitoare la ini!iativa legislativă nu le sunt aplicabile$ c* Hotăr'rile se adoptă de regulă. Euvernul este demis$ 48 . op!iunea sau părerea asupra unei probleme determinate$ GGG (istincţia dintre moţiune şi legi se face sub aceleaşi aspecte delimitatoare ca între @otărâri şi legi.

rezoluţii. declaraţii. O 7a=1 care are loc e2clusiv.vi)area proiectului de lege$ 4$ 2e)baterea &n Comisiile parlamentare permanente$ II. C Singura derogare de la principiul. F Co!0ort1 2 7a=e. C Ele nu produc niciun e%ect "uridic. Euvernul poate adopta ordonan!e guvernamentale. &n temeiul căreia i cu aprobarea Parlamentului. ado0tarea unei deci=ii. O 7a=1 0reli!inar1. C H$E$ se emit &n vederea e#ecutării legilor$ C Legea trebuie să pree#iste H$E$ sau ast%el spus. 4n interiorul Ca!erelor 0arla!entare. con%orm căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare este delegarea legislativă. 4n s0e/1 a unei le6i. co!un1 sau ordinar1 C Este re0etitiv1 5i contradictorie &n acela i timp$ C . I.INSTITUŢII POLITICE 9 %a0ortul dintre le6i 5i Bot1r-ri ale Guvernului. C Este una de deci=ie i presupune următoarele eta0e. au cel mult o re)onan!ă i un re)ultat strict politic$ 3rocedura le6islativ1 E o8i5nuit1. de către ini!iatori$ 0$ Pre)entarea raportului Comisiei permanente sesi)ate &n %ond$ 3$ 2e)baterea generală i pe articole$ 4$ Notarea$ 6$ 5ntoarcerea legii$ 7$ Promulgarea legii$ 8$ Publicarea i intrarea &n vigoare a legii$ 4.re drept scop. moţiuni. E sunt apeluri. -$ Pre)entarea proiectului de lege. H$E$ este un act "uridic secundu! le6ae. &n %apt acte "uridice av'nd %or!a legii$ C 2omeniul H$E$Aurilor este dependent de domeniul legilor$ K Acte cu caracter e2clusiv 0olitic. . cu ur!1toarele eta0e. -$ Ini!iativa legislativă$ 0$ Sesi)area Camerelor parlamentare$ 3$ .

i anume a!enda!entul$ Ini/iativa le6islativ1 a cet1/enilor cu dre0t de vot se concreti)ea)ă &n propuneri legislative$ A apare mult mai rar. 7 1@ Ini/iativa le6islativ1 *n "re0tul Constitu/ional ro!-nesc. Euvernului. cetă!enilor cu drept de vot i cu totul i)olat. dar numai &n ca)ul revi)uirii Constitu!iei$ Ini/iativa le6islativ1 a Guvernului se 7ace su8 7or!a 0roiectelor de le6i. A Cetă!enii cu drept de vot &n număr de cel pu!in -<<$<<<. respectiv ini!iative legislative provin de la Euvern.pare mai rar. Cele mai multe proiecte de legi. proveni!i din cel pu!in -93 din "ude!ele !ării. &n vederea reali)ării programului său de guvernare$ Ini/iativa le6islativ1 a 0arla!entarilor .Cet1/enii cu dre0t de vot nu au ini!iativă legislativă &n următoarele domenii/ = probleme %iscale = probleme cu caracter interna!ional = amnistie = gra!ierea 4: . ini/iativa le6islativ1 0oate a0ar/ine. iar &n %iecare din aceste "ude!e sau >un$ Bucure ti.3ot avea ini/iativ1 le6islativ1 4n !ateria le6ilor ordinare sau or6anice.INSTITUŢII POLITICE Curs nr. ansele de reu ită sunt minime$ c* Parlamentarii dispun de un instrument mult mai e%icace pentru a se implica &n procedura legislativă. parlamentarilor. trebuie &nregistrate cel pu!in 6$<<< de semnături &n spri"inul acestei ini!iative$ . sub %orma propunerilor legislative. deoarece/ a* Propunerile legislative trebuie &ntocmite &n con%ormitate cu normele de te+nică legislativă$ b* 2atorită dispersiei politice. Pre edintelui 1om'niei. deoarece procedurile privitoare la această ini!iativă legislativă sunt greoaie i anevoiase$ . deoarece/ a* Proiectele de legi trebuie redactate &n con%ormitate cu normele de te+nică legislativă$ b* Euvernul trimite la Parlament proiecte de legi spre de)batere i aprobare.

privati)area. repre)ent'nd un drept procedural ce poate %i con%erit numai participan!ilor la procesul legislativ$ Qi alte comisii parlamentare permanente pot să se pronun!e asupra proiectului de lege. Sindicatelor i Patronatelor$ = Este obligatorie avi)area proiectelor de legi.vi)ele vor %i inserate &n raportul %inal$ 6< . să &ntocmească un ra0ort asupra proiectului de lege$ %a0ortul va con/ine 0ro0uneri !otivate 0entru.doptarea proiectului de lege &n %orma propusă de ini!iator$ b* . Camera 2eputa!ilor sau Senatul. &n raport de natura reglementării. = Se %ace la sesi)area Comisiei. veri%icării i coordonării &ntregii legisla!ii$ = Consiliul Legislativ este un organ de specialitate al Parlamentului 1om'niei$ = E#istă situa!ii &n care proiectele de legi trebuie avi)ate i de CES A organ tripartit %ormat din membri9 repre)entan!i ai Euvernului. &ntocmind &n acest sens avi)e$ . a* .doptarea cu modi%icări i9sau completări$ c* 1espingerea proiectului de lege$ 2eputa!ii i senatorii pot depune amendamente la Comisia parlamentară sesi)ată &n %ond$ A!enda!entul repre)intă modi%icarea de %ormă sau de %ond a unui te#t supus deliberării.vi)area se reali)ea)ă &n vederea sistemati)ării. iar receptarea este %acultativă$ = . de către Consiliul Economic i Social (CES*$ = . &nvă!ăm'nt i cercetare tiin!i%ică$ 4@ "e=8aterea 0roiectului de le6e 4n Co!isiile 0arla!entare 0er!anente. &n raport de materia ce %ace obiectul viitoarei reglementări$ 3@ Avi=area 0roiectului de le6e = Se %ace de către Consiliul legislativ i uneori. protec!ia socială.vi)area de către Consiliul Legislativ a oricărui proiect de lege este obligatoriu.INSTITUŢII POLITICE 2@ 'esi=area Ca!erelor Na %i sesi)ată ca primă Cameră. atunci c'nd obiectul reglementării se re%eră la restructurare i de)voltarea economică. de către Biroul permanent al Camerei respective$ = Este sesi)ată &n %ond Comisia parlamentară permanentă competentă. de către CES. rela!ii de muncă.

care va decide de%initiv$ = 2acă &nsă. Camera deci)ională adoptă prevederi care sunt de competen!a deci)ională a primei camere sesi)ate. după care se votea)ă articolul din proiectul 6- . = Se %ace de către Pre edintele Comisiei sau de către un raportor anume desemnat de Pre edinte$ 3@ "e=8aterea 6eneral1 5i 0e articole = 5n ca)ul de)baterii generale iau cuv'ntul parlamentarii. odată cu adoptarea proiectului de lege$ 2@ 3re=entarea ra0ortului Co!isiei 0arla!entare 0er!anente sesi=ate 4n 7ond. precum i e%ectele paralele sau contradictorii ce pot apărea &n practică. care va decide de%initiv$ se reali)ea)ă distinct pentru %iecare amendament.INSTITUŢII POLITICE II. după ca)$ = 5n cadrul votării nu se dă cuv'ntul parlamentarilor$ 5@ *ntoarcerea le6ii = 2upă ce un proiect de lege a %ost votat. proiectul de lege se &ntoarce la prima Cameră sesi)ată. -$ Ini!ial. de către prima Cameră sesi)ată. motivele care au stat la ba)a reglementării. el se trimite la cea deAa 0Aa Cameră. c'te unul din partea %iecărui grup parlamentar$ = 5n cadrul de)baterii generale nu pot %i depuse amendamente$ = 2iscutarea articolelor &ncepe cu amendamentele$ Ordinea de de=8atere a a!enda!entelor este ur!1toarea. &n pre)entare. cu ma"oritate simplă sau absolută. care tind la modi%icarea i sau completarea unor te#te legislative$ 4@ Fotarea de lege$ = 2upă votarea tuturor articolelor se votea)ă legea &n ansamblul ei. numită Camera deci)ională. se de)bat amendamentele care au drept scop suprimarea unor te#te legislative$ 0$ Se de)bat amendamentele. Da=a de de=8atere 5i de deci=ie 1@ 3re=entarea 0roiectului de le6e de c1tre ini/iatori Se vor avea &n vedere.

tunci c'nd anterior promulgării legii. &n vederea veri%icării constitu!ionalită!ii legii$ 5n ambele situa!ii. de către +reşedintele . at't &n ca)ul solicitării de ree#aminare. prin care se con%irmă constitu!ionalitatea legii$ 60 . = 3u8licarea este aducerea la cuno tin!ă a legii adoptate de către Parlamentul 1om'niei$ = Publicarea legilor se reali)ea)ă &n >onitorul O%icial al 1om'niei$ &&&:egile intră în vigoare la 4 zile de la publicare sau la o dată ulterioară prevăzută în te6tul lor. de către Parlament$ 0$ 2e la data primirii de către Pre edinte a deci=iei Cur!ii Constitu!ionale. întrCun termen de 39 de zile de la primirea ei. c't i &n ca)ul solicitării veri%icării constitu!ionalită!ii legii A se produc 0 e%ecte "uridice/ a* Se &ntrerupe termenul de 0< de )ile pentru promulgare$ b* Se &nlocuie te termenul de 0< de )ile cu un altul mai scurt de -< )ile. 93rocedura le6islativ1 co!0le!entar1 Hree2a!inarea le6ii@ Pre edintele 1om'niei se poate implica &n procedura legislativă &n următoarele 0 situa!ii/ a* .omâniei obligatoriu.tunci c'nd &nainte de promulgare solicită Parlamentului o singură dată. &mplinirea lui produc'nd următoarele e%ecte "uridice/ a* Pre edintele 1om'niei nu mai poate promulga legea$ b* Pre edintele 1om'niei nu mai poate sesi)a Curtea Constitu!ională &n vederea veri%icării constitu!ionalită!ii legii$ 7@ 3u8licarea 5i intrarea 4n vi6oare a le6ii. Termenul de 0< de )ile este un termen de decădere.INSTITUŢII POLITICE 6@ 3ro!ul6area le6ii A este opera!iunea de veri%icare i autenti%icare a legii$ :egile se promulgă. tot pentru promulgare. dar care curge de la date di%erite/ -$ 2e la data primirii legii ree#aminate. ree#aminarea legii pe motive de/ A neconstitu!ionalitate A neoportunitate A redac!ional b* . Pre edintele 1om'niei sesi)ea)ă Curtea Constitu!ională.

Le6ile constitu/ionale sunt legi de revi)uire a Constitu!iei 1om'niei. 3rocedur1 de ur6en/1 = Este o procedură accelerată de adoptare a legilor$ = Ni)ea)ă at't proiectele de legi. proveni!i din cel pu!in -90 din "ude!ele !ării sau >un$ Bucure ti. -$ Pre edintele 1om'niei la propunerea Euvernului$ 0$ Cel pu!in -94 din numărul deputa!ilor sau al senatorilor$ 3$ Cetă!enii cu drept de vot &n număr de cel pu!in 6<<$<<<.3roiectul de le6e de revi=uire a Constitu/iei se adoptă &n %iecare Cameră parlamentară cu votul ma"orită!ii cali%icate a parlamentarilor.egulamente parlamentare. se constituie o Comisie mi#tă %ormată din deputa!i i senatori$ A dacă această Comisie nu a"unge la un acord cu privire la te#tele a%late &n divergen!ă. unde trebuie &nregistrate cel pu!in 0<$<<< de semnatari &n spri"inul acestei ini!iative$ . 9 Le6ile Constitu/ionale "e7. acestea din urmă se votea)ă &n edin!ă comună a celor 0 camere. cu votul a cel pu!in 394 din numărul total al senatorilor i deputa!ilor$ A 1evi)uirea Constitu!iei este de%initivă numai după organi)area unui re%erendum pentru revi)uirea Constitu!iei. &n cel mult 3< de )ile de la data adoptării &n Parlament a legii de revi)uire$ 63 . comună sau ordinară$ &&&/lementele procedurii de urgenţă sunt stabilite prin . abrogă i9sau completea)ă dispo)i!ii ale Constitu!iei &n vigoare$ > 'u8iectele de dre0t care 0ot ini/ia revi=uirea Constitu/iei. adică cel pu!in 093 din numărul membrilor %iecărei Camere$ 2acă e#istă divergen!e &ntre cele 0 Camere cu privire la anumite prevederi ale Legii de revi)uire. prin care puterea constituantă derivată modi%ică..INSTITUŢII POLITICE 9 3roceduri le6islative s0eciale 1. c't i propunerile legislative$ = Ini!iativa procedurii de urgen!ă poate apar!ine Parlamentului sau Euvernului$ = Constă &n scurtarea unor termene sau c+iar eliminarea unor etape din procedura legislativă obi nuită.

INSTITUŢII POLITICE :::Constitu/ia %o!-niei nu 0oate 7i revi=uit1. prin care se con%irmă re)ultatele re%erendumAului constituant$ K Le6ile 7inanciare Legile %inanciare au drept scop asigurarea ec+ilibrului %inanciar &n opera guvernamentală$ Le6ile 7inanciare 0ot 7i. a* Ini!iativa legislativă &n materia legilor bugetare nu poate apar!ine dec't Euvernului. libertă!ile i &ndatoririle %undamentale sau garan!iile acestora$ Constitu/ia %o!-niei nu 0oate 7i revi=uit1 &n următoarele situa!ii/ A A A pe timp de ră)boi pe timpul stării de asediu sau de urgen!ă pe timpul prelungirii mandatului parlamentar p'nă la &ntrunirea legală a noului Parlament$ 3rin e2ce0/ie. ca legi de revizuire a %onstituţiei nu se promulgă. G anuale L legile bugetare Legea Bugetului de stat i asigurărilor sociale G recti7icative G de re6lare F Caracterisiticile 0rocedurii de ado0tare a le6ilor 8u6etare. independent. Le6ile constitu/ionale intră &n vigoare la data publicării &n >onitorul O%icial al 1om'niei. deci nu poate avea ca obiect următoarele dispo)i!ii i materii/ = caracterul na!ional.omâniei. adică cel pu!in cu 3 )ile &nainte de e#pirarea e#erci!iului bugetar anterior$ 64 . a Hotăr'rii Cur!ii Constitu!ionale. de către +reşedintele . %iind vorba de o ini!iativă legislativă e#clusivă a Euvernului 1om'niei (poate apar!ine doar acestuia*$ b* Legile bugetare se adoptă &ntrAun termen pre%i#. unitar i indivi)ibil al statului rom'n$ = integritatea teritoriului$ = %orma republicană de guvernăm'nt$ = pluralismul politic$ = independen!a "usti!iei$ = drepturile. legile constituţionale.

adică nu pot %i adoptate prin Ordonan!e Euvernamentale$ K"ele6area le6islativ1 "e7. dele6area le6islativ1 se reali)ea)ă pe calea unei legi speciale de abilitare a Euvernului din partea Parlamentului de a adopta acte legislative. -$ Este o lege ordinară. &n materii ce nu pot %ace obiectul reglementării prin legi organice sau constitu!ionale$ > Caracteristicile le6ii de a8ilitare. nu poate apar!ine dec't Euvernului. numite ordonan!e simple sau obi nuite. "ele6area de 0utere repre)intă actul prin care titularul unor prerogative numit dele6ant. %iind vorba de o ini!iativă legislativă e#clusivă$ 3$ Legile de abilitare trebuie să prevadă &n mod obligatoriu. repre)intă &mputernicirea pe timp limitat. să e#ercite prerogativele legislativului$ 5n sistemul nostru de drept.INSTITUŢII POLITICE c* Orice modi%icare a legilor bugetare nu poate %i primită. prin legea de abilitare. > "ele6area le6islativului Ca varietate a delegării. deleagă e#erci!iul acestora unei alte autorită!i numită dele6atar. dec't dacă e#istă un avi) consultativ din partea Euvernului i numai dacă sunt implicate eventualele surse de %inan!are$ d* Legile bugetare se adoptă &n edin!ă comună a Parlamentului 1om'niei cu votul ma"orită!ii absolute a parlamentarilor$ e* Legile bugetare nu pot %ace obiectul delegării legislative. Euvernul este obligat să supună aprobării Parlamentului ordonan!ele guvernamentale adoptate p'nă la &mplinirea termenului de abilitare$ 6$ Ne&ndeplinirea obliga!iei amintite anterior are drept re)ultat &ncetarea e%ectelor ordonan!ei la &mplinirea termenului de abilitare$ 66 . &n general. deci se adoptă cu ma"oritate simplă$ 0$ Ini!iativa &n materia legilor de abilitare a Euvernului de a emite ordonan!e. a unei alte autorită!i dec't cea legislativă. domeniile &n care i data p'nă la care se pot adopta ordonan!e simple$ 4$ 2acă Parlamentul o cere.

ele intr'nd &n vigoare la 3 )ile de la publicare (urmea)ă regula de la legi*$ K Ordonan/ele de ur6en/1 = 5n situa!ii e#traordinare. precum i garan!iile acestora$ A nu pot a%ecta drepturile electorale (acestea apar!in drepturilor %undamentale ale omului*$ A nu pot vi)a măsuri de trecere silită a unor bunuri &n proprietatea statului (nu pot avea ca obiect e#proprieri*$ A OUEAle intră &n vigoare numai dacă &n prealabil au %ost depuse la Parlament spre aprobare i numai dacă au %ost publicate &n >onitorul O%icial al 1om'niei$ A OUEAle se aprobă prin lege ordinară sau organică. . după ca). abroga sau suspenda orice lege ordinară sau act "uridic interior legilor ordinare$ Ordonan!ele simple sau obi nuite nu se promulgă de către Pre edintele 1om'niei i se publică &n >onitorul O%icial al 1om'niei. a căror reglementare nu poate %i am'nată i &n lipsa unei legi speciale de abilitare. -$ 1e%ac unitatea procesului legislativ scindat prin e#isten!a unui domeniu de"a legi%erat i a unuia susceptibil de legi%erare$ 0$ Ele re)olvă operativ o reglementare scadentă.INSTITUŢII POLITICE Ordonan!ele simple sau obi nuite au %or!a "uridică a unei legi ordinare. ceea ce &nseamnă că pot modi%ica. precum şi cele de urgenţă pot face obiectul controlului de constituţionalitate din partea %urţii %onstituţionale. %iind obligatoriu a se motiva urgen!a &n cuprinsul ordonan!ei$ :::<. iar procedurile parlamentare sunt greoaie i anevoioase$ 3$ Ele sunt mai apropiate unei reglementări accentuat te+nice. &n condi!iile &n care Parlamentul %unc!ionea)ă cu intermiten!ă.G. de către Parlamentul 1om'niei$ <rdonanţele simple.B.(. nespeci%ice Parlamentului$ 4$ 5nlătură uneori ma ina!iunile sau piedicile opo)i!iei parlamentare$ 67 . Euvernul 1om'niei poate adopta Ordonan!e de Urgen!ă (O$U$E$*.O. A legi constitu!ionale$ A nu pot a%ecta regimul "uridic al institu!iilor %undamentale ale statului rom'n$ A nu pot a%ecta drepturile. după caz. LAvanta?ele ado0t1rii ordonan/elor 6uverna!entale Hsi!0le sau O(GEle@. libertă!ile i &ndatoririle %undamentale.Cle au forţa juridică a unei legi ordinare sau organice.E.Ele nu 0ot 7i ado0tate 4n ur!1toarele do!enii sau !aterii.

vocatul Poporului sau A cel pu!in 6< de deputa!i. ori 06 de senatori$ 0$ Se pronun!ă din o%iciu asupra ini!iativelor de revi)uire a Constitu!iei 1om'niei$ 68 . la sesi)area următoarelor subiecte de drept/ A Pre edintele 1om'niei A unul dintre pre edin!ii celor 0 Camere A Euvernul A I$C$C$I$ A .INSTITUŢII POLITICE ="e=avanta?ele ado0t1rii ordonan/elor 6uverna!entale. cu &naltă competen!ă pro%esională i o vec+ime de cel pu!in -. care nu poate %i prelungit sau &nnoit$ C Iudecătorii Cur!ii Constitu!ionale aleg un pre edinte pentru un mandat de 3 ani$ C Iudecătorii Cur!ii Constitu!ionale trebuie să aibă o pregătire "uridică superioară. Se concreti)ea)ă &n &ncălcarea următoarelor principii de drept/ -$ Principiul legalită!ii democratice$ 0$ Principiul imposibilită!ii delegării dreptului public$ 3$ Principiul monopolului legislativ al Parlamentului$ 4$ Principiul separa!iei %unc!iilor &n stat. cu e#cep!ia celei din &nvă!ăm'ntul superior "uridic$ C Iudecătorii Cur!ii Constitu!ionale sunt independen!i i inamovibili pe toată durata e#ercitării mandatului$ KAtri8u/iile Cur/ii Constitu/ionale -$ Se pronun!ă asupra constitu!ionalită!ii. ori ocupa!ie publică sau privată. anterior promulgării lor. ani &n activitatea "uridică sau &n &nvă!ăm'ntul superior "uridic$ C >andatul "udecătorilor de la Curtea Constitu!ională este incompatibil cu orice altă %unc!ie. &n special a %unc!iei e#ecutive i legislative$ C(%T#A CON'TIT(&IONAL) CEste galantul suprema!iei Constitu!iei &n 1om'nia$ CEste constituită din : "udecători/ A3 numi!i de către Pre edintele 1om'niei A 3 ale i de Camera 2eputa!ilor A 3 ale i de către Senat C >andatul "udecătorilor este de : ani.

. ori prevederi din acestea &n vigoare$ Avocatul 3o0orului Epoate ridica e#cep!ii de neconstitu!ionalitate. ridicate &n %a!a instan!elor "udecătore ti cu privire la legi i ordonan!e. "eci=iile Cur/ii Constitu/ionale G 'e 0u8lic1 4n $onitorul O7icial al %o!-niei. a Pre edintelui unuia dintre Camerele parlamentare.INSTITUŢII POLITICE 3$ Se pronun!ă asupra constitu!ionalită!ii tratatelor sau altor acorduri interna!ionale la sesi)area unuia dintre pre edin!ii celor 0 Camere sau cel pu!in 6< de deputa!i sau 06 de senatori$ 4$ Se pronun!ă asupra constitu!ionalită!ii regulamentelor parlamentare i a +otăr'rilor Parlamentului la sesi)area unuia dintre pre edin!ii celor 0 Camere. %urtea %onstituţională adoptă decizii. de către cetă!eni$ -0$ Hotără te la sesi)area asupra constitu!ionalită!ii asupra unui partid politic$ Fn e6ercitarea atribuţiilor constituţionale. direct &n %a!a Cur!ii Constitu!ionale$ 7$ Solu!ionea)ă con%lictele de constitu!ionalitate intervenite &ntre autorită!ile publice la sesi)area Pre edintelui 1om'niei. a unui Erup parlamentar sau a cel pu!in 6< de deputa!i. Primului >inistru sau Pre edintelui Consiliului Superior al >agistraturii$ 8$ Neg+ea)ă la respectarea procedurii privind alegerea Pre edintelui 1om'niei i con%irmă re)ultatul alegerilor$ . ori 06 de senatori$ 6$ Hotără te asupra e#cep!iilor de neconstitu!ionalitate.$ Neg+ea)ă la respectarea procedurii privind organi)area i des%ă urarea re%erendumAului i con%irmă re)ultatele acestuia$ :$ Constată e#isten!a &mpre"urărilor care "usti%ică interimatul %unc!iei de Pre edinte al 1om'niei i comunică cele constatate Euvernului i Parlamentului$ -<$ Emite un avi) consultativ re%eritor la suspendarea din %unc!ie a Pre edintelui 1om'niei$ --$ Neri%ică &ndeplinirea condi!iilor pentru e#ercitarea ini!iativei legislative. 6. G Au 0utere nu!ai 0entru viitor. G 'unt 6eneral o8li6atorii.