SCOALA NATIONALA DE GAZ MEDIAS

SPECIALIZAREA : MAISTRU INSTALATII

PROIECT SCOALA DE MAISTRI
BRANSAMENT si INSTALATIE DE UTILIZARE GAZE NATURALE
Iunie 2007

BORDEROU PENTRU INSTALATII DE UTILIZARE
A. PIESE SCRISE

1) Foaie de capat; 2) Borderou piese scrise si desenate; 3) Introducere 4) Memoriu tehnic bransament si instalatie de utilizare; 5) Breviar de calcul Bransament si Instalatie de Utilizare 6) Fisa de protectia muncii si P.S.I.
B. PIESE DESENATE

1) Plan imobil si Schema izometrica a I.U. 2) Schema izometrica a bransamentului

INTRODUCERE

Gazele naturale reprezinta un combustibil igienic, comod, usor de extras si de transportat, ieftin, care nu au nevoie de spatii de depozitare, care ard aproape complet nalasand produsi de combustie de evacuat. Descoperirea de noi si importante zacaminte de gaze naturale in diferite parti ale lumii, dezvoltarea transporturilor la mari distante, pana la cativa mii de kilometrii, asigura posibilitatea ca acest combustibil sa fie folosit oriunde si de catre oricine.

Acestea sunt ratiunile pentru care asistam de mai multi ani la dezvoltarea rapida a industriei gazelor naturale si a consumului de gaze naturale. In prezent, prin dezvoltarea industriilor si tendinta de a asigura confortul populatiei concomitent cu reducerea poluarii in toate tarile, cu precadere in cele dezvoltate, utilizarea gazelor naturale se foloseste din ce in ce mai des. Din acest punct de vedere tarile consumatoare de gaze se pot grupa in felul urmator:  Producatoare de gaze naturale in cantitati ce pot acoperii consumul propriu actual si de perspectiva, avand si un potential excedent de rezerve si care deja asigura exporturi importante de gaze ( Canada, F. Rusa, Norvegia, Anglia, Olanda etc.);  Tari cu un consum de gaze naturale propriu relativ scazut dar cu rezerve si potential de extractie deosebit de dezvoltat ( tarile din Golful Persic, Africa de Nord, Iran, Irak etc.)si care doresc gasirea unui debuseu pentru acestea catre tarile in care consumul de gaze naturale este in continua crestere;  Tari care nu beneficiaza deloc sau intr-o masura neacoperitoare de resurse proprii da gaze naturale, au un consum dezvoltat si in continua crestere pe seama importului ( Belgia, Franta, Germania, Spania, Portugalia, Italia, Elvetia, Austria, Ungaria, Suedia, Turcia, Bulgaria etc. ) Prin prisma celor de mai sus Romania beneficiaza de o industrie gaziera dezvoltata pe baza resurselor proprii dar la care datorita duratei indelungate de exploatare ( peste 90 de ani ) se face simtit, ca la orice industrie extractiva, declinul natural de debit si presiune, fapt pentru care cu toate ca se situeaza ca nivel propriu de productie in primele 12 industrii gaziere ale lumii, totusi importa in prezent circa 25% din necesarul de consum, acest import urmand a creste la nivelul anului 2010 la peste 50% din necesarul de gaze. Indiferent de situarea unei industrii gaziere in categoriile mai sus mentionate, problemele importante luate in considerare de utilizare gazelor naturale sunt urmatoarele:  Cresterea randamentului de utilizare, atat a consumului de gaze cat si a formelor de energie utilizare in procedura, transportul, distribuirea si utilizarea gazelor naturale;  Satisfacerea principalului deziderat, contradictoriu, intre caracterul relativ constant si limitat al surselor de gaze, in special in sezonul rece si al consumului variabil si care este in general peste nivelul surselor in acest sezon;  Asigurarea clitatii gazelor destinate transportului, distributie si utilizarii atat pentru evitarea consecintelor tehnice ce pot fi produse in acest circuit tehnologic si la utilizatori, act si pentru reducerea consumurilor energetice provocate de prezenta unor impuritati solide, dar mai ales lichide, precum si pentru cresterea randamentului energetic propriu si la consumatorii de gaze;

a evitarii pierderilor de gaze naturale..  Interconectarea sistemelor de transport nationale. realizarea unui echilibru judicios intre obligatiile fata de stat si resursele financiare destinate cercetarii si investitiilor. In aceasta evolutie spectaculoasa o serie de aspecte trebuie luate in considerare:  Probleme aferente industriilor gaziere. disponibilitati si repartitie goegrafica. . distribuitori si consumatori de gaze privatizati. a instalatiilor tehnologice si vecinatatilor. import.  Aparitia noilor producatori. Asigurarea preciziei masurarii gazelor in lantul tehnologic: productie. atragerea capitalului si a investitorilor straini. a asigurarii independentei energetice pe seama diversificarii surselor de aprovizionare cu gaze ( asigurarea importurilor de gaze din mai multe sisteme intercontinentale. elaborarea unui program de limitare a consumului de gaze pentru cazuri de forta majora sau datorate unor situatii meteorologice deosebite etc. a depistarii erorilor de operare si a accidentelor tehnice. transport. a cresterii productivitatii muncii etc. cost.  Introducerea unor tehnologii moderne in extractia. a tehnicii electronice de calcul in urmarirea si centralizarea parametriilor tehnologici si pentru asigurarea unei dispecerizari competente. gazelor petroliere lichefiate GPL. protejarea madiului. Crearea de energie este poliforma si depinde de specificitatea proprie fiecarei regiuni ale globului.  Lucrarile in dezvoltarea industriei gaziere in sensul celor mai sus amintite impun eforturi financiare majore si de aceea este o practica uzual. trnsportatori. distributie si utilizare tinand seama de faptul ca erorile ce pot sa apara la masurare in conditiile in care se vehiculeaza in medie zeci de miliarde mc/an.  Asigurarea unei politici de formare a pretului gazelor naturale . distributia si utilizarea gazelor naturale. transportul.. integral sau partial.  Crearea unui cadru normativ corespunzator si in concordanta cu prevederile internationale si care sa diminueze riscurile unor actiuni arbitrare din partea furnizorilor sau de la tarile tranzitate de gaze naturale. alaturi de marile societati de stat din respectivele domenii. protejarea mediului inconjurator etc. prin mai multe puncte de predare-primire din acestea utilizare gazelor naturale lichefiate GNL. cu surse de gaze diferite. Gazele naturale si cele petroliere au si vor avea un rol din ce in ce mai important iar ponderea lor in bilantul energetic mondial va continua sa creasca datorita mai multor factori in functie de importanta rezervelor. acresterii sigurantei in exploatare.  Protejarea rezervelor de gaze. pot provoca furnizorului si beneficiarului pierderi economice foarte mari. a marilor gazoducte continentale sau intercontinentale.

securitatea si protectia mediului. energie atomica. a personalului de executie si a relatiilor intre acestia in scopul cresterii eficientei.). . alinierea la prevederile legale si normele internationale etc.  Exacerbarea concurentei. MEMORIU TEHNICO . nivel tehnic.dezvoltarea tehnicilor si tehnologiilor gaziere. . energie electrica-surse hidroenergetice.GPL.redefinirea rolului managerului. adaptarea acestora la contextul fiecarei tari si optimizarea resurselor tehnologice. .calitatea activitatiilor.evolutia structurilor intreprinderilor cu multe si inutile nivele ierarhice.dezvoltarea continua a tehnicilor si tehnologiilor moderne si cresterea randamentelor. cunostinte economico-politice. intre regiuni si tari cu grad de dezvoltare diferit. cunoasterea specificului tarilor. . informarea acestora in domeniul respectiv si perfectionarea serviciilor catre abonatii de gaze. datorita mondializarii si a schimbarii ponderii competitionale a diferitelor surse de energie( gaze naturale GNL.gradul de insusire si importanta acordata la toate nivelele culturii internationale ( limbi straine.  Probleme proprii de evolutie ale acestui inceput de mileniu ca de exemplu: . carbune etc. Accesul la gazele naturale a unor tari datorita trecerii acestor conducte de gaze internationale pe teritoriul lor si astfel dezvoltarea strategiilor unei industrii gaziere locale. operativitatii si responsabilitatii. specifice fiecarei tari. .stapanirea informatiilor si a comunicatiilor moderne ca elemente indispensabile si strategice. avand consecinte importante in punerea in evidenta a unor tehnici si tehnologii.cunoasterea si luarea in considerare a nevoilor consumatorilor de gaze. ). la nivelul industriilor gziere ale tarilor si intre tari.  Parteneriate diverse. experienta in domeniu. .JUSTIFICATIV PRIVIND NECESARUL DE GAZE. a expertului. SOLUTII SI INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTAREA BRANSAMENTELOR is INSTALATIILOR DE GAZE NATURALE DATE GENERALE : . petrol si derivate. .formarea profesionala pentru diferite nivele in vederea insusirii cunostintelor specifice a caror viteza de evolutie si complexitate sunt greu de stapanit. .

= 0.i.copaci .T. conform planului de situatie anexat.In cazul in care traseele utilitatilor din avizele primite sunt informative inainte de inceperea lucrarilor de sapatura se vor executa sondaje pentru depistarea exacta a cablurilor electrice.= 5. canal.i. constructii sau obstacole : .= 0.5 m 2.i.Daca se intalnesc cabluri electrice sau telefonice in canalizari sau ingropate direct in .stalpi 1.1 cazan de baie x 0.AMPLASAMENT: Bransamentul cu diametrul 1'.i.1 soba de incalzit x 1. . a conductelor de apa.2 mc/h . prin intermediul unei piese de record ( teu de bransament ). CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ: Bransamentul se va monta pe domeniul public. montaj subteran.76 mc/h d.0 m . .8 mc/h d.2 sobe de incalzit x 1.76 mc/h .0 mc/h Total mc/h d.Prezenta documentatie fost elaborata pentru alimentarea cu gaze naturale imobilului prezentat cu urmatoarele aparate de utilizare : .cladiri cu subsol . telefonice.5 m 1. ocazie cu care detinatorii de instalatii subterane vor face cunoscut executantului traseele exacte ale acestora.49 mc/h d.49 mc/h .cladiri fara subsol 1.5 m 0.verbal de predare a amplasamentului intre executant si delegatii intreprinderilor detinatoare de utilitati din zona.5 m La inceperea lucrarilor se va intocmi un proces .45 La proiectare s-au respectat conditiile impuse de NORMATIVUL N.1 convector x 0.= 2. se va racorda in conducta de presiune redusa .-DPE-01/2004 .4 mc/h d.i.= 0.00 mc/h d. termoficare pentru evitarea deteriorarii acestora.8 mc/h . Distanta minima intre bransamente si instalatii.1 aragaz x 0.= 1.i. subteran.canale pentru retele termice si telefonice .

D.-01/2004.. Sudura va fi autogena executata de catre sudorul autorizat ISCIR.. N. Conform N. SE INTERZICE MONTAJUL FORTAT AL BRANSAMENTULUI. .Semnatura.Domiciliat . .-01/2004.E.Angajat la .P. . Portiunea de teava montata la capatul bransamentului se va vopsi in galben inchis STAS 8589-70.P. electrozi ) va fi corespunzator tevii cu asigurarea conditiilor de sudabilitate conform STAS 7194-90.-01/2004.T.T. .Nume. conductelor de apa si canalizare pozate direct in pamant la intrarea in subsolul cladirii. preincalzirea capetelor.-DPE-1 din 2004 se vor lua masuri de etansare a cablurilor.P. Materialul de aport folosit ( sarma de sudura .Autorizatia ISCIR nr.la lucrarile de sudura sudori autorizati ISCIR care dupa terminarea lucrarilor vor completa datele : . Constructorul are obligatia sa foloseasca .In cazul sudarii tevii in conditii meteorologice speciale se vor lua masuri corespunzatoare. care va poansona sudurile..pamant se va opri imediat lucrul si se va anunta conducatorul locului de munca si detinatorii de utilitatii pentru a acorda asistenta tehnica in timpul lucrarilor..gamagrafierea in proportie de 25 % din numarul sudurilor cu respectarea N.E.. prenume. Se interzice intrarea directa a conductelor din nise in interiorul constructiei.T.Nu este admisa efectuarea sudurilor la temperaturi mai mici de -50C cf.din. .De asemenea se vor etansa toate incaperile din subsol prin legarea unor canale de ventilare naturala cu subsolul cladirii..E. Completarea trebuie astfel facuta incat din dosarul definitiv sa se poata identifica persoana care a efectuat fiecare sudura existenta in teren. La bransament.T. Controlul executiei si calitatii sudurilor se va face vizual in proportie de 100% si prin examinari nedistructive 25 % conf. art. . ESTE INTERZISA RACIREA FORTATA A SUDURILOR.10.. cort de protectie. paravane.D.D. imbinarile se vor executa prin sudura conform fisei tehnologice de imbinare cap la cap a conductelor.Amplasarea capului de bransament se va face astfel incat intrarea tevii in cladire se va face numai in spatii usor accesibile si ventilate. clasa de calitate a sudurii va fi II. La capatul bransamentului se va monta un robinet de bransament sferic care sa permita scoaterea din functiune a intregii instalatii.15 din N. Imbinarea prin sudura se face cap la cap.

 fisa de incrucisare ( incheiata inainte de astuparea santului ) .2004 ) va fi de : .  procese verbale care atesta capacitatea izolatiei. din Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale .  rezultatul gamagrafierii sudurilor . RASUFLATORI Pentru asigurarea unor eventuale scapari de gaze ( controlul acestora neputand fi asigurat cu detectoare ) se vor monta rasuflatori dupa cum urmeaza :  deasupra fiecarui teu de bransament si deasupra sudurilor de pozitie. iar la capatul conductei de bransament adancimea minima de montaj poate fi de 0. protejat cu podele si parapeti si semnalizat si pe timp de noapte. bucatile de beton.  la ambele capete ale tubului de protectie .Inainte de astuparea santului cu pamantul rezultat din sapatura se vor scoate in mod obligatoriu bolovanii de piatra.In timpul executiei se vor verifica de catre constructor :  certificatele de calitate a materialelor .  deasupra fiecarei ramificatii subterane a conductelor de gaze.Nu se admite ca bransamentele sa traverseze camine subterane in constructie independenta. Santul va fi marcat. Adancimea minima de pozare ingropata a conductelor ( conform art. . 10. de perete si pentru spatii verzi.5 m.0. INCRUCISARI CU INSTALATII SUBTERANE : Intersectia bransamentului cu instalatii subterane identificate sau neidentificate se va face in general perpendicular pe axul instalatiei traversate de conducta de gaz urmand sa fie montata deasupra instalatiei respective la o distanta de cel putin 200 mm. In cazuri exceptionale se admite traversarea instalatiei si sub un alt unghi dar nu mai mic de 60 de grade.  in locul unde conductele ies din pamant. LUCRARI DE SAPATURA Santul pentru montarea bransamentului se va sapa manual nu cu mult timp inaintea montarii acestuia. Fundul santului va fi fara denivelari iar peretii fara asperitati pentru a se evita la lansare deteriorarea izolatiei materialului tubular.5. In functie de situatie.9 m pentru conducte. tipul rasuflatorii va fi : pentru carosabil. buletin de verificare a capacitatii electroizolante .

. IZOLATIA MATERIALULUI TUBULAR Izolatia materialului tubular se va aplica pe suprafata exterioara in asa fel incat sa fie asigurata continuitatea protectiei contra coroziunii pe lungimea intregului traseu pe care conducta este pozata subteran. conform aceluiasi normativ. izolatia va avea urmatoarele componente: -stratul de aderenta realizat din grund (citom). obiectele metalice.I STAS 146-80. acest tip de bitum se utilizeaza in conditii de lucru in care temperatura mediului este mai mare de 0 grade C . -stat de protectie antisolara. pentru temperaturi ale mediului cuprinse intre -15 si +15 grade C se utilizeaza bitum SSP-70 STAS2484-85.Grundul propriu-zis se prepara prin dizolvarea bitumului(pt. formate din impaslitura de fibra de sticla fixat cu ancelat pe baza de rasina formaldehidica. bucati care la astupare si compactare manuala ar putea duce la deteriorarea izolatiei bransamentului. etanse pentru a nu-si modifica in timp proprietatile. Pozitia placii va fi inclinata cu 45 grade.Compactarea manuala a pamantului se va face cu udarea fiecarui strat asezat. Daca temperatura mediului este sub 0 grade C se poate utiliza banda din PVC cu adaosuri de tip B. astfel incat sa se realizeze calitatea prescrisa de STAS 6800-77.staturile izolatoare realizate din bitum SP-95 STAS 2484-85 avand punctul de inmuiere la 95-100 grade C .5 dupa necesitati sau prin utilizarea condensului sau benzenului in proportie de 3. -straturile infasuratoare de armare. Manipularea acestui material se va face in vase inchise.Se considera uscata pelicula.In conformitate cu prevederile STAS7335-86.Izolatia se va executa manual in statia fixa de izolare. rezistenta la umiditate si comparabila cu amestecul de bitum.bordurile. Grundul se amesteca cu benzina de extractie tip 80/20 STAS35-80 cu un continut minim de 20% hidrocarburi aromate. Verificarea acestei calitati se poate efectua prin determinarea timpului de uscare a amestecului. atunci cand prin apasare cu degetul aceasta nu lipeste iar aspectul este sticlos-lucios).Se lasa placa cu pelicula respectiva sa se usuce la temperatura camerei cronometrandu-se timpul din momentul aplicarii peliculei si pana la uscare.5% bitum 65% inlocuitor de benzina.Se poate utiliza impaslitura sub forma de banda de 500mm si lungimea cuprinsa intre 4-5 m obisnuita tip I60 calitatea E sau alte materiale omologate . -infasurarea axterioara de protectie realizata din banda PVC tip E conform NTR 9001-80 folosita in conditii de temperatura a mediului de lucru de peste O gradeC. grund) in benzina in raport de 1:2.Tipul izolatiei va fi INTARITA conform prevederilor studiului intocmit pentru aceasta localitate. avand punctul de inmuiere la 82-92 grade C .R. realizat prin aprecierea unei solutii de var cal.25-2. care dupa standardul mentionat este de 10 minute (acest timp poate fi determinat in felul urmator: se aplica cu pensula o pelicula de grund pe o placa de otel. . curatita in prealabil pana la luciul metalic si spalat cu benzina.I.

aderenta de grosime uniforma.D.D. 11.Cu aceasta ocazie se face controlul vizual al cordoanelor de sudura. fara pori si corpuri straine incluse in portiunile de suprapunere a infasurarii exterioare de protectie Din aceste considerente izolatia trebuie executata de personal calificat si special instruit in acest scop.P. la receptia lucrarii va prezenta cartea constructorului cu buletinul cu caracteristicile de sudabilitate ale tevii si concordanta materialului de aport cu cel al tevii.E.T.5mm fara grosimea infasurarii exterioare realizata de minim 7mm.D.Dupa efectuarea acestor operatii se coboara bransamentul in sant.D..P.Toate incercarile se vor face cu aer.-01/2004 ..T.T.01/2004. corespondenta intersectiilor cu alte retele edilitare subterane cu prevederile N. rezultate din imbinarea cap la cap a mai multor tevi astfel incat sa nu depaseasca ca greutate capacitatea de rezistenta a macaralelor si nici posibilitatea de a fi manevrate usor. In conformitate cu art.E. modul de executare al sudurilor si rezultatele controlului nedistructiv al sudurilor. Incercarile preliminare constau in formarea pe marginea santului a unor tronsoane.-01/2004 la capatul bransamentului se prevede piesa electroizolanta necesara pregatirii protectiei catodice.P.P.Se monteaza capace la cele doua capete si se verifica fiecare sudura in parte cu apa si sapun.-01/2004 aplicata pe materialul tubular.T.. fara fisuri sau crapaturi.Imbinarile .18 din N.Conform STAS 8335/3-86 si a prevederilor N.P. Conditiile de incercare si metodele de lucru vor respecta N. lipsita de incretituri. trebuie sa fie continua..E. INCERCARILE DE PRESIUNE In vederea pregatirii pentru verificarile de receptie executantul va curata tevile de impuritati prin suflare cu aer si va efectua incercari preliminare (de casa) in aceleasi conditii cu incercarile de receptie. efectuandu-se in continuare verificarea si receptia.T.-01/2004 Lucrarile prevazute in documentatie vor fi executate sub conducerea permanenta a unui instalator autorizat in lucrari de gaz gradul II. dupa formarea acestor tronsoane se procedeaza la suflarea cu aer in interior pentru indepartarea zgurii si a eventualelor impuritatii.Daca pe parcursul executiei lucrarilor constructorul va intalni situatii neprevazute in proiect situatia acestora se va face conformitate cu N. .E.Izolatia bransamentului va avea urmatoarele straturi:  un strat de aderenta de grund  un strat de bitum de grosime 4-6mm  o infasurare de armare din impaslitura de fibra de sticla  un strat de bitum de grosime 3-4mm  o infasurare exterioara de protectie  un strat de protectie antisolara din lapte de var Grosimea nominala a izolatiei aplicata manual va fi de minim 8.E.D. Executantul.

schema izometrica(diametru. regulatoare. armaturi. diametru.P. Pentru lucrarile care intra ca mijloc fix la SDGN inainte de punerea in functiune se va preda dosarul definitiv completat cu urmatoarele :  documente din care sa rezulte valoarea reala a mijlocului fix  planul de incadrare in zona  vedere in plan.  certificatele de calitate ale tuturor materialelor puse in opera. Pentru receptia bransamentelor se vor prezenta prin instalatorul autorizat al constructorului planul lucrarii executate si schema izometrica cu indicarea pozitiei legaturii la conducta de distributie a capatului de bransament.E. lungime. debit.T. suduri. schimbari de directie. punct de racord.intre tronsoane care nu au putut fi verificate la presiune cu aer se vor verifica la etanseitate.D. rasuflatorile. Conditiile de incercare la rezistenta si etanseitate si rezultatele obtinute vor fi consemnate in procesele verbala de receptie conform anexei 2 din N.. .  procesele verbale pentru executarea verificarilor de rezistenta si etanseitate.analizele defectoscopice prin gamagrafiere (pozitive in procent de 25% din totalul sudurilor). VALORILE SI DURATELE INCERCARILOR DE PRESIUNE : Tipul incercarii rezistenta etanseitate Valoarea presiunii (bar ) 4 2 Durata incercarii 1 ora 24 ore La punerea in functiune a bransamentului Sucursala de Distributie gaz metan are obligatia de a completa urmatoarele:  proces verbal de receptie tehnica (conform anexei 2-NT-DPE-01/2004)  proces verbal de lucrari ascunse (conform anexei 6-NT-DPE-01/2004)  fisa tehnica a bransamentului (conform anexei 10-NT-DPE-01/2004) Beneficiarii de investitii sunt obligati ca in maxim 60 de zile sa predea bransamentele la SDGN.distanta fata de repere fixe. armaturile. adancimea de pozare. lungimea.-01/2004 ce se va anexa la dosarul definitiv.  procesele verbale ale lucrarilor ascunse. la presiunea gazelor din bransament cu un produs spumant.  buletinul pentru verificarea calitatii izolatiei. suduri etc.

camere pentru alimente. Este interzisa punerea la pamant a aparatelor electrice sau a altor instalatii prin conducta de gaze.D. Fixarea de pereti a conductelor aparent se face cu bratari sau console la distanta de 1.  situatia de lucrari cu valori pentru cele efectiv executate . planul definitiv al traseului executat cu indicarea distantelor fata de repere fixe. incaperi unde se pastreaza materiale inflamabile.7. . in locuri greu accesibile in care intretinerea normala a conductelor nu poate fi asigurata. Pentru evacuarea eventualelor infiltratii de gaze se va asigura ventilarea subsolului prin orificii de ventilare pe conturul exterior al cladirii.  procesele verbale incheiate cu ocazia verificarilor efectuate de organele competente si alte documente prevazute de lege. Conductele instalatiilor interioare se vor monta aparent. conducta va fi fara imbinari. la intrarea in subsolul cladirii si de la subsol la parter. Conductele orizontale se vor monta in partea de sus a peretilor. deasupra usilor sau ferestrelor. conductele de gaz se vor monta deasupra conductelor de apa sau incalzire centrala. din NT 2004. se vor lua masuri de etansare a conductelor de apa. REGULI SPECIFICE INSTALATIILOR DE GAZ ALEGEREA TRASEELOR Alegerea traseelor instalatiilor de gaz din imobil se face astfel incat fiecare apartament sa poata fi racordat la coloana proiectata pe casa scarilor printr-o derivatie proprie. Executantul lucrarii va respecta prescriptiile N. termice si telefonice pozate in pamant.P. prin cosuri si canale de ventilatie. In instalatiile de utilizare. canalizare.T.5 cm in functie de diametrul conductei. incaperi neventilate sau cu umiditate pronuntata.E. ARMATURI . Trecerea conductelor de gaz prin pereti sau plansee se face prin tub de protectie. Tuburile de protectie se vor fixa cu ciment sau ipsos si vor depasi pardoseala cu 3 cm. neprevazute cu aparate de utilizare a gazelor. Se va interzice instalarea conductelor in podul imobilului. Conform art. Este interzisa montarea lor in pardoseala. electrice.6. In tubul de protectie. goluri de ascensoare.-01/2004. Este interzisa trecerea conductelor prin camere de dormit. Nu se vor monta conducte de gaz in subsoluri tehnice sau canale termice.5 . la o distanta de plafon convenabila. Se recomanda sa nu fixeze conducta de plafonul incaperilor.

Materialele folosite vor fi insotite de certificate de calitate. MATERIALE UTILIZATE Toate armaturile se vor incerca la o presiune de 1. Se vor folosi numai aparate racordate la cos. astfel incat in atmosfera incaperii sa nu se depaseasca concentratia de gaze de ardere admisa in normele de protectia muncii si protectia mediului. Se vor monta tevi STAS 7656-90. in urmatoarele puncte: .5 x presiunea de regim cf. prin prize de aer practicate la partea inferioara a peretelui exterior. . In incaperile in care se instaleaza aparate cu flacara libera.5 mc.05 mp fereastra pentru un mc de volum incapere. accesibile. independent de volumul lor se prevad canale de ventilare pentru evacuare a gazelor de ardere conform STAS 6729/1. complet si fara riscuri. Pentru cazul Vi/Qn<30 se prevede accesul aerului direct din exterior. in locuri ventilate. Se interzice montarea incalzitoarelor instantanee de apa in incaperile cu volum mai mic de 18 mc.art. CONDITII DE AMPLASARE A RECEPTORILOR DE GAZE Toate incaperile in care se monteaza aparate de utilizare a gazelor vor fi prevazute cu ferestre sau luminatoare a caror suprafata totala minima va rezulta din raportul 0. la care. Pentru bucatarii. robinetul de contor tine loc si de robinet de incendiu.2.01 (m ) cf. Pentru toate aparatele de utilizare racordate la cos sau cu flacara libera. exceptie se pot fac bucatariile unde instala aparate de utilizare cu flacara libera si aparatele de utilizare care au agrement tehnic. din NT 2004.In instalatiile interioare se vor monta robineti de inchidere.0025 (m /m N/h) x Qi (m N h) = 0. prin tubulatura etansa se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii si evacuare in exterior a gazelor de ardere. Volumul incaperii in care se instaleaza aparate consumatoare de gaze trebuie sa fie de cel putin 18 mc.inaintea fiecarui contor.8.6. Suprafata golului pentru accesul aerului se va calcula dupa formula: S = 0.inaintea fiecarui arzator doua robinete (unul de manevra si unul de siguranta). Se vor utiliza robinete conform art. daca instalatia cuprinsa intre robinetul de incendiu si contor depaseste 5 m. Aerul necesar arderii se asigura in functie de raportul intre volumul incaperii Vi si debitul nominal al aparatului de utilizare Qn: Vi/Qn>30. .STAS 2250.9. volumul va fi de 7.29 din NT 2004.3. practicate la partea superioara a peretilor exteriori cat mai aproape de plafon. se asigura aerul necesar arderii si evacuarea in exterior a gazelor de ardere.

etansarea se va face cu benzi din materiale plastic sau fuior de canepa si minimum de plumb. Debitul arzatoarelor destinate incalzirii. Pentru imbinarile filetate. Se vor evita canale de fum comune chiar la instalatiile care folosesc numai gaze.10. fisei tehnologice pentru sudura facuta de constructor).2 m. in pozitie verticala. MASURAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE Masurarea consumului de gaze naturale se va face cu un contor volumetric de 6 Nmc/h.8.verbal de receptia tehnica (cf. cap. se fac precizari in art. Instalatia de utilizare se va supune la urmatoarele incercari de presiune:  incercarea de rezistenta la presiunea de 1 bar si durata de 1 ora. . intr-o firida metalica proiectata. vor corespunde necesarului de caldura al incaperilor pe care le deservesc. pentru lucrarile care au satisfacut calitativ. sub presiunea gazelor din instalatie. Imbinarile intre instalatia de utilizare si racord. la distanta de 3-5 cm fata de casa.Se vor monta numai arzatoare standardizate si omologate.21 . Se interzice montarea dispozitivelor de inchidere la iesirea gazelor arse de la sobe de teracota. se vor verifica cu un spumant.2 bari si durata de 1 ora.anexei 7 din NT 2004) care se va anexa la dosarul definitiv.40 din NT 2004. masini de gatit. care nu au fost probate cu aer. Se interzice intrebuintarea canalelor de fum comune. montat pe casa .5 . la inaltimea de 1. Incercarile se fac cu aer.26 din NT 2004.12. se va incheia un proces . la receptia si punerea in functiune a instalatiilor va fi convocat si proiectantul. Conditiile de incercare si metodele de lucru vor respecta NT 2004. folosind sudori autorizati ISCIR.36 si 10. etc. pentru aparate de consum alimentate cu gaz. iar pentru aparate din import se va solicita aviz de import ISCIR.10.  incercarea de etanseitate la presiunea de 0. Dupa efectuarea probelor. Daca se considera necesar. Schimbarile de directie vor fi executate conform art. Pentru montajul burlanelor de tabla care face legatura intre aparatul de utilizare si cos. combustibil si aparate alimentate cu alti combustibili. CONDITII DE EXECUTIE SI VERIFICARI Imbinarea tevilor de executie aparenta se va face cu ajutorul fitingurilor sau prin sudura (cf. Incercarile se vor executa de catre constructor prin instalatorul autorizat in prezenta delegatului DISTRIGAZ.

la loc uscat. Dupa primirea intructiunilor si executarea instructajului. se va verifica modul in care se face evacuarea gazelor de ardere. Aparatele consumatoare de gaze acordate la cos se vor pune in functiune numai dupa ce beneficiarul va prezenta o dovada cu data recenta (nu mai veche de 30 zile) de verificare si curatire a cosurilor de fum. punerea in functiune se va sista.5 m = 0. La punerea in functiune. incaperi in care exista flacara libera sau se pastreaza alimente sau materiale inflamabile si acolo unde accesul este interzis conform art. RECEPTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE La punerea in functiune a instalatiilor de utilizare se va urmari comportarea arzatoarelor si aparatelor de utilizare. usor accesibil si ferit de intemperii.45 mc/h . cat si la functionarea simultana a tuturor aparatelor. se va incheia un proces verbal conform Anexei 9 (din NT 2004). Este obligatoriu ca a punerea in functiune sa se predea beneficiarului intructiunile privind modul de utilizare a gazului (Anexa 17 si Anexa 15) si explicatiile necesare in legatura cu utilizarea corecta a instalatiei.4. cat si cu unul singur (cel cu debitul cel mai mic din instalatie). iar robinetele de instalatie se vor sigila.L =11. Este interzisa montarea contorului de camera de locuit. verificandu-se stabilitatea si aspectul calitativ al flacarii.8.01151 km .Contorul se va monta pe placi sau cadru metalic de sustinere. din NT 2004. semnat de delegatul SC DISTRIGAZ NORD SA TARGU MURES. atat cu toate arzatoarele in functiune. atat la functionarea separata. In cazul evacuarii defectuoase a gazelor de ardere. instalatorul autorizat si beneficiar. ventilat. La fiecare arzator. Acesta se va anexa la dosarul definitiv. beneficiarul semneaza procesul verbal de punere in functiune a instalatiei Intocmit Mustetea Lucian CALCULUL DE DIMENSIONARE pentru bransament de gaze naturale presiune redusa Date initiale : TRONSON 1-2 -Qi = 5. in cazul racordarii la acelasi cos de fum a mai multor aparate consumatoare de gaze.

055 bari .050 .050 Di =0.Pf2 ) unde : T = 288.densitatea relativa a gazelor fata de densitatea aerului  = 0. .1411 bara = 0..01065 Se va adopta conducta de bransament  1''.Pf= 1.15oK .15 x 0.554 .56 --------------------.-DPE-1/2004 .T.1305 bara = 0.coeficientul de rezistenta hidraulica 5 29.05 bari unde: Qi = debitul instalat [ mc/h ] L = lungimea bransamentului [ km] Pi = presiunea initiala [ bara ] Pf = presiunea finala [ bara ] Formula dupa care se calculeaza diametrul bransamentului conform NT-DPE-1/2004 este: 5 Qi2 x T x L x  x  Di = 0.56 x 3.0115 x 0.0314= 1.69 cm 0.554 x 0.56 -------------------------------------------------------. Calculul de dimensionare bransament s-a facut conform Normativului N.Pi= 1.temperatura gazelor  = 0.= 0.7025 x 288.[ cm ] ( Pi2 .

2 2-3 3-4 4-5 5-6 1" 1" ¾" 5.5 mmH2O .511 12.511 0.i.Intocmit.1 (pentru conducte din otel) cu respectarea relatiei :  ∆H  50 mmH2O unde :  ∆H . 50 mmH2O .4.45 2.5 3.372 1.2 = coeficient de siguranta Rezultatele partiale se vor trece in tabelul de mai jos : d.45 mc/h Lungime ( m ) Tronson Diametru ( toli ) Debit ( mc/h ) ∆H ( mbar/m ) ∆H x Lc ( mbar )  ∆H (mbar) Fizica 0.caderea de presiune pe contor volumetric .DPE .14 folosind datele din tabelul nr.934 .T.suma caderilor de presiune pe tronsonul cel mai lung .301 17.. = 5.389 0.caderea de presiune maxima admisa din care . 12.6 4.7 5.45 5.5 3. 5.2 unde : L = lungimea fizica a tronsonului 1.429 12. Mustetea Lucian BREVIAR DE CALCUL pentru instalatie de utilizare gaze naturale presiune joasa Dimensionarea instalatiei de utilizare a gazelor naturale presiune joasa s-a facut conform N. Ht = ∆H x L unde : Ht = caderea de presiune pe tronson ∆H = caderea de presiune unitara Lc= lungimea de calcul echivalenta Lc = L x 1.929 16.84 6.5 de calcul 0.429 12.5 0.45 5.01/2004 art.638 0.45 0.

electrica si autogena a conductelor din otel .342 0. distributie gaze emise de MP prin ordinul 74/1982.102 18.911 0.099 24. revizia si manevrarea vanelor de sectorizare din camine d) Masuri comune formatiilor de lucru e) Lucrari de sudura.8 6.2 .0 ½" ½" ½" ½" ½" ½" ½" ½" 1.248 21.102 0.1996.101 17.8 1. .2 1.0 0.578/DB/5.500 0. Mures in 1979.Cap.8 4.760 22.69 1.840 din 20/26 nov.158 1.549 Pierderea de presiune pana la cel mai indepartat receptor este de 22.5 3. DE PREVENIRE SI STINGEREA INCENDIILOR PROTECTIA MUNCII Masurile de protectia muncii care vor trebui luate de catre constructor sunt cele prevazute in urmatoarele norme: I. A . aprobate prin ordinul MMPS nr. gaze si transport.6 3. 281 III.0 4.Instructiunile de protectie a muncii specifice activitatii de distributie a gazelor naturale emise DGN TG.0 1.758 7.49 0.0 5.5 1.Norma C9/1 .76 2.298 0.25 0. .Instructiuni specifice activitatii de exploatare si intretinere a sistemului de distributie: a) Lucrarile de sapatura in spatii carosabile circulate sau spatii verzi b) Transportul de materiale si a personalului de executie c) Controlul.826 0.166 0.0 1.801 24. Cap.900 0.0 5.208 3.Norme departamentale de protectie a muncii in foraj-extractie titei.Distributia gazelor naturale.692 23.250 0.300 1.0 2.660 mmH2O < 50mmH2O Intocmit.2 3.660 22.250 0.8 1.Transportul si distributia gazelor naturale.6-7 7-8 7-9 6-10 5-11 11-12 11-13 5-14 3.2 6.Normele generale de protectie a muncii.20 0. II.36 4. Mustetea Lucian FISA TEHNICA DE PROTECTIA MUNCII .0 0. pag.

Norme unice de protectia muncii pentru activitatea de gospodarire comunala. 290/1977 ). montarea si sudarea conductelor d) Lucrari speciale e) Lucrari de instalatii de utilizare . V. Ordinul 73/1982 al MP privind unele masuri organizatorice pentru intarirea disciplinei in respectarea normelor de protectia muncii. III. I. Norme de protectia muncii ( constructii montaj ) aprobate de MCI cu Ordinul nr. I. Norme generale de protectie a muncii impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor ( Decretul nr. 7N/1970. tuburilor de oxigen si acetilena b) Sapaturi c) Izolarea.Instructiuni specifice la punerea in functiune a instaslatiilor de utilizare Cap. 1 din 30 ianuarie 1981. Norme de igiena a localitatilor.f) Lucrari de montaj a conductelor si bransamentelor g) Lucrari de izolare a conductelor in statii fixe si pe santiere h) Lucrari de montaj si punere in functiune a statiilor si PRM -urilor i) Probe de presiune ale instalatiilor de gaze naturale j) Intretinerea si exploatarea instalatiilor electrice si de automatizare k) Lucrari pentru instalatii de incalzire iarna l) Intreruperea temporara a furnizarii gazelor Cap.Cap. materialelor grele. IV. Instructiuni specifice activitatii de constructii montaj a) Transportul. manipularea si depozitarea tevilor. Decret 400/1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea . II. Decretul 297/1977 privind regimul materialelor explozive in economie. Dispozitii generale. elaborate de CPCP. B . 623/1973. aprobate prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. VI. aprobate prin hotararea CPCN nr. N. VII.

Ed. 8. executantul va lua toate masurile de protectie a muncii necesare la efectuarea unor lucrari suplimentare care pot interveni pe parcursul pozarii conductelor de gaze naturale. In afara masurilor de protectie a muncii cuprinse in normele si normativele de mai sus. Ordinul nr. 290/1977 privind aprobarea Normelor generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor ( inclusiv normele generale ). 9. 10. utilajelor si masinilor. Masurile PSI care vor trebui luate in mod obligatoriu de catre constructor sunt prevazute in urmatoarele norme: 1. Indicativ P118 . X.Atributii privind prevenirea si stingerea incendiilor ). 6. indicativ 300. 4. Decret nr. 2/1982 al MP privind unele masuri de protectie a muncii. 2. Legea 10/1995 privind calitatea in constructii. 5. IV . Decret nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice. Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea MI ( cap.exploatatiilor. . intarirea ordinei si disciplinei in unitatile cu foc continuu.culegere de lectii ( Ed. Norme de PSI pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. Medicala 1981 ). Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor. Indreptar Departamental de Zonare a spatiilor cu pericol de explozie al Ministerului Industriei Petrochimice. Primul ajutor. 232/1974 republicat in 1978 privind prevenirea si stingerea incendiilor. HGR 51/1992 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor. IX. privind protectia la actiunea focului. 7. Decretul nr.83. 3. HGR 486/1993 privind cresterea sigurantei in exploatarea constructiilor si instalatiilor care reprezinta surse mari de risc. aprobate cu Ordinul MI si al MLPAT 381/1219/MC/1994. PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR A. Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor. 1987.. VIII.

Organizarea si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice de stingere in unitati. Instalatii aferente constructiilor si proceselor tehnologice 6. Standuri de proba si rodaj .2. 127.art. 309 4. 63. Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locul de munca.7. 170.574 5. Ateliere de vopsitorie si finisaje.2. art.6. instalatii pentru eliminarea electricitatii statice. 396.art. art. 383 4. Depozite 5. 4. art. 368.5. galerii si canale de cabluri.art.602 VI. 306.art. 34..1. 162 3. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile MP Ed. V.3. 586art. Pregatirea. art. art. 510.6. manipularea si pastrarea vopselelor.1. Ateliere electrice. 1990.2.3. 509. art. Depozite de carbit si var nestins. II.6. art. Instalatii electrice de forta si paratraznet. Constructii civile 3.1. art. Cladiri si incaperi social-administrative. art. Depozite de recipiente transportabile cu gaze comprimate si lichefiate. Pregatirea suprafetelor pentru vopsit.1. 2.. 367. 400 4.art. 655 . 396 4.art. 351.3.6. .4.2.art. Constructii industriale 4. Prevederi generale. Garaje auto.2. 149.art. 2. III. Prevederi generale. 384. art. 131. art.2. 535 5.6.art. de prelucrari mecanice si de tinichigerie. art. 37.. culturale si cu alte utilizari. Vopsirea cu pensula.art.art. 399. art.11.1. Norme generale pentru toate depozitele. 409. 187 IV. 631.art. 4. art.3. Ateliere.2. art..

1 Cai de acces si evacare.art.1.. Marcarea cu inscriptii indicatoare de securitate 12.art.art.5.art. 695. art. Mijloace pentru transport si manipulare 7.art. art. 727.1. 995 8. avertizare si sdingere a incendiilor X.art. Sisteme si instalatii de incalzire. 1087 12.5 Masuri pentru sezonul rece. 694 6. 1076. art. art. Sudarea si taierea oxiacetilenica 8.art.art.art. art. art. 1099 12.2 Colectarea. Marcarea aparatelor de masura si control. 948. Sisteme de incalzire locale. Generalitati.art. art.1. 1081 12.art. Norme pentru lucrari de constructii montaj.art. art. art. 874. 1094 12. Ordinea interioara 10. Marcarea conductelor. Marcarea spatiilor de depozitare. Sudarea si taierea electrica. 1055.2.art.4. art. Indicatoare de securitate. 1037 10. 1025 10.6.4.art. art.art. 1100 . 801. Centrale termice.85 12. 1041.6. art. Statii de reglare gaz.2. 1018. 1075 XII. 781 VII. 1088. 947 8.art.art.7.6. Mijloace de protectie.4 Fumatul.82. Autovehicule aflate pe parcurs. 769.1. art. 1040 10. 957 IX. Marcarea cosurilor de fum si a canalelor de ventilatie.4. 688.3 Focul deschis.1029 10. art. 739 6. Sudarea si taierea. 10.art. art. 718 6.3.depozitarea si arderea deseurilor si reziduurilor combustibile si a ambalajelor. art.3. 902. art. Marcarea instalatiilor electrice. 1043 XI. 1095. 807 VIII. art. 1030. art.4. art. 1038. 10.1026.

Indrumatorul inspectoratului pentru prevenirea incendiilor ed. 19. Decret 400/81 20. Criterii generale de dotare.1975 14. 2. se stabilesc urmatoarele dotari PSI : 1. Dotarea cu mijloace de prima interventie. Lista dotarilor PSI Intrucat obiectivele existente pe traseul conductei sunt de gradul 3 de rezistenta la foc. 1614. Normativ departamental cu stabilirea distantelor din punct de vedere al PSI 15. Elemente pentru protectia golurilor. art.abonament lunar ( colectie ).1.7. Colectarea. art. Legea 32/68 privind stabilirea contraventiilor.1546 20. Distributia gazelor.Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea incombustibilitatii. . Usi rezistente la foc. 1317.1613 XXIII.8. Stingator portativ cu spuma chimica = 1 buc.1620 12.1. Stingator portativ cu praf si CO2 = 1 buc. B. 17. 1545.Alimentari cu apa. STAS 6647/62 .1101 XVII. Materiale de constructie.1322 17. Normativ republicat pentru proiectarea si executarea constructiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor. Revista PSI . STAS 1343/74 . utilajelor si locurilor cu grad ridicat de pericol de incendiu si explozie in exploatare.1408 XX. art.4. Generalitati. 16..12. art. art. Instalatii pentru prevenirea incendiilor XXII. Rezerve pentru materiale si mijloace destinate PSI. 18. art.Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea cantitatilor de apa necesare. 1382. 13. Marcarea instalatiilor. 1603. Norme de dotare pentru PSI 20. transportul si tratarea gazelor naturale si petroliere 17. STAS 8558/70 .

5. Intocmit Mustetea Lucian . de la caz la caz. Executantul va respecta si masurile PSI cuprinse in Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale . D. 4. tarnacop tip PSI = 2 buc. Executantul lucrarii va lua si alte masuri suplimentare. functie de operatia ce urmeaza a se executa in vederea prevenirii incendiilor la locul de munca. C.3. Lopeti cu coada = 2 buc. Topor.2004. Galeata metalica vopsita = 1 buc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful