You are on page 1of 192

Marin Preda

Cel mai iubit dintre pămînteni
vol.2 PARTEA A CINCEA I Mă trezii fără să fi deschis ochii simţind că am adormit cu ca ul e !iroul meu cu lumina a rinsă. "#a$ %&ndii$ iată$ am adormit lucr&nd$ nu e !ine$ tre!uie să fac ca Matilda$ să mă culc seara la ora nouă 'i să mă scol la cinci$ 'i &nă să lec la facultate ot lucra mai !ine odihnit. E chinuitor să te rindă astfel somnul. Precis că iar am dormit atru$ cinci ore &n oziţia asta." Mă &ntinsei 'i fui mirat că eram totu'i lun%it 'i nu simţii atin%erea familiară a cristalului de e !irou 'i a scaunului de su! mine. #eschisei ochii 'i atunci sării !rusc &n icioare. Nu la !irou$ ci e o masă ru%inită de fier adormisem. (n !ec a rins s &nzura &n tavan. ) u'ă de metal$ ni'te ereţi ne%ri 'i o ferăstruică &naltă$ ză!relită$ &mi amintiră că eram rizonier$ că fusesem ridicat de*acasă 'i că fusesem im licat &n afacerea Sumanelor negre. Mă uitai la ceas+ erau orele atru. ,nce ui să mă lim!. Celula n*avea at$ ci doar această masă de un ro'u murdar$ e care mă &ntinsesem cu altonul e mine. Mi*l scosei$ mi*era cald$ aruncai 'i căciula. Mă &ntinsei iar$ &mi trosniră oasele. #a$ oasele trosnesc$ ele nu 'tiu nimic$ fac arte dintr*un &ntre%$ căruia i se su un. Tot astfel 'i noi$ s unea Pascal$ facem arte dintr*un &ntre% mai mare 'i vrem totu'i să ne credem unici... acţiune smintită$ asemănătoare aceleia$ să zicem$ a unui icior$ care n*ar vrea să mai asculte de cor 'i ar lua*o rasna$ ar &nce e să !&ţ&ie$ să se a%ite$ nu fiindcă ar fi !olnav$ ci fiindcă ar &nce e să creadă că s&n%ele care &l hrăne'te ar fi numai al lui... A'adar$ să dăr&măm cu %&ndul această celulă &n care n*am ce să caut 'i din care tre!uie să ies c&t mai cur&nd$ fiindcă s&nt nevinovat$ 'i să ractic un e-erciţiu reventiv care să mă ferească de sur rize 'i să ot acce ta ce e mai rău. #eci să acce t. .ă*mi feresc de uzură forţele suflete'ti$ care nu tre!uiesc scoase &n lu tă+ sensi!ilitatea tre!uie re rimată$ credinţele 'i convin%erile trimise &n ad&ncul sufletului$ loviturile fizice e care le voi rimi tre!uie să &nt&lnească un cor inert$ mă vor !ate să s un ceea ce nu 'tiu /auzisem de asta0$ numai să nu mă deterioreze iremedia!il$ &ncolo n*aveau dec&t1 Eu nu eram ca Ion Micu$ să văd &n ei e- resia unei lumi entru care am lu tat 'i am fost torturat 'i convin%erile mele să nu reziste. Nu erau ai mei. A'adar$ ce mi s*ar utea &nt&m la2 Mă rea'ezai e masa aceea ru%inită 'i &nchisei ochii. Codul e-istent &n "document"$ "ordonanţe" &n loc de "ordine"$ nu oate să tur!ure o fiinţă normală. ,n caz contrariu se inter une un alt cod$ care %hidează e cei care m*au adus aici 'i care mă vor scoate nu entru a mă trimite acasă$ ci &n direcţii sur rinzătoare 'i necunoscute. ,n acest sens că itanul care m*a arestat 'tie mai multe dec&t colonelul care a &ncercat cu mine un intero%atoriu zadarnic. #u ă el$ du ă că itan$ tre!uia să fiu trimis imediat acolo unde arăta codul$ fiindcă o cifră m*a indicat$ e care eu o voi ne%a oricum. ")rdonanţe" sau "ordine" e acela'i lucru$ din moment ce teroristul fu%it &mi scrisese. Era suficient. Tot ce

era mai 3os n*avea nici o &nsemnătate. Punct1 Ar mai răm&ne ca or!ul că itan să fie desminţit. Pentru asta voi lu ta din toate uterile. Nu s&nt nici 4uharin$ nici 5inoviev sau 6amenev$ im licat &n lu ta entru utere$ s*ar utea să fiu condamnat la un an$ la doi sau la cinci. Nu va dori nimeni să mă ucidă$ nu s&nt &n mi'care astfel de forţe$ nu e răz!oi civil$ lumea etrece$ iese la manifestaţii$ localurile s&nt line$ eu &nsumi am etrecut cu rietenii mei &n mod a'nic$ a'i utea doar muri eu$ de dis erarea ierderii li!ertăţii. Nu simt această dis erare. ) să sca 1... .&nt a!solut nevinovat$ rudele 'i ărinţii mei nu s&nt nici Po $ nici 4u3oiu$ nici Mala-a$ fo'ti mari industria'i$ ci oameni sim li... Ace'ti domni au fost acuzaţi că au trimis &n Elveţia valori stoarse din !unuri naţionale$ e foarte osi!il să fi trimis$ e chiar neverosimil să nu fi trimis$ oricum$ nu %&ndul meu utea fi solidar cu ei care$ chiar dacă nu erau vinovaţi de aceste crime$ erau vinovaţi de altele /de ildă$ de mizeria materială a muncitorilor care au lucrat &n industriile lor0$ solidari cu un re%im nu at&t de li!eral ca să &n%ăduie o uternică mi'care sindicală$ e-istentă &n lumea civilizată$ care să*i &m iedice să fie stă &ni a!soluţi ai efortului uman. Astfel de lucruri se lătesc$ mai devreme sau mai t&rziu$ sau chiar e nea'te tate$ cum s*a &nt&m lat la noi... Au 'tiut cu a!ilitate să su%ereze oamenilor că sărăcia 'i chiar mizeria e o stare naturală cu care tre!uie să te o!i'nuie'ti$ de'i tim urile se schim!aseră... Au s eculat %eniul oamenilor sim li de a utea trăi din salarii mici$ de a se descurca$ numai ei 'tiau cum$ de la o lună la alta$ ve'nic &ndatoraţi 'i travers&nd o viaţă fără s eranţa unei u'urări de %reutatea ei care le a ăsa umerii. Mai !ine lătit$ tatăl meu nu se &ntorcea niciodată mai vesel acasă cu licul &n !uzunar. ,l arunca mamei$ tăcut 'i osomor&t$ 'i ea totu'i 'tiuse chiar din uţin să facă economii 'i să mă tină la liceu. Asta fiindcă eram unul$ dar dacă am fi fost doi sau trei2 Ce*o să zică el acum$ tatăl meu$ 'i mai ales mama$ mă omenii &ntre!&ndu*mă$ c&nd or să audă că am fost arestat2 Asta oferea lumea nouă ărinţilor 'i !unicilor no'tri2 7i &mi amintii de e- resiile lor$ la manifestaţia e care o rivisem cu doi ani &n urmă de e trotuar 'i mă simţisem solidar cu s eranţa care li se citea e chi uri$ cu ardoarea credinţei &ntr*o lume mai !ună. #eodată simţii un sentiment de rime3die. Alarmă1 Ace'ti securi'ti nu erau e- resia as iraţiei acelor manifestanţi &ntr*o lume mai drea tă$ a ăruseră ca o anomalie stranie$ ca un virus nociv &ntr*o societate fără e- erienţa revoluţiilor$ ci mai mult cu aceea a revoltelor re ede re rimate &n s&n%e. 7i ce era mai curios erau recrutaţi chiar dintre ei$ dintre oamenii sim li$ 'i se amestecau cu ei rin tramvaie 'i auto!uze$ e stradă 'i &n restaurante$ cu aerul cel mai firesc$ cu ca elele 'i uniformele lor cu &nsemne al!astre$ ca 'i c&nd numai lucruri inocente ar fi făcut ei rin acele clădiri cu celule 3os &n !eciuri. #in nou simţii un sentiment de alarmă. ,mi ro usesem să*mi retra% sensi!ilitatea$ să nu raţionez &n faţa anomaliei$ să*mi ăstrez intacte forţele suflete'ti. 8ăcui un efort su* rem 'i &ncetai să mă %&ndesc. Atunci$ &n tăcerea celulei$ auzii un z%omot ciudat. Mă uitai &n 3ur. 5%omotul se stinsese. #ar imediat rea ăru. ,mi &ncordai atenţia să*l desco ăr. #a$ &l desco erii$ venea de alături$ din umărul meu st&n%$ 'i &mi dădui seama că era !ătaia ro riei mele inimi 'i nu venea din umăr$ ci din ureche. Mă &ns ăim&ntai. Inima mă trăda. "Ce*o să fac2 mă &ntre!ai. #acă mă condamnă$ n*o să rezist." (na e forţa %&ndului 'i alta a viscerelor. Acolo$ &n maţe$ zăcea teama 'i inima o relua. Niciodată nu*mi !ătuse cu o astfel de utere. 4ătaia &nsă nu era nici reci itată$ nici desordonată$ 'i cur&nd ulsaţia ei &naltă se mai otoli. ,nţelesei că$ fără să fi 'tiut vreodată /o sur riză %reu de su ortat0$ su rimarea li!ertăţii mele nu avea urmări de con'tiinţă$ ci &n instincte$ ca la sticleţi$ care &'i !a%ă %heara &n %&t dacă &i &nchizi &n colivie. ,ntr*adevăr$ de'i reu'ii să mă lini'tesc &n

%&ndurile mele$ &mi dădui seama că mă simt rău &n fiinţa mea. Mă ridicai$ mă a ro iai de u'ă 'i &nce ui să !at &n ea cu umnul. Cur&nd auzii a'i rari a ro iindu*se. 4roasca scr&'ni 'i %ardianul intră &n celulă. "#e ce !aţi2" zise. "9reau a ă1" "(ite*o acolo$ n*o vezi sau e'ti chior2" ,ntr*adevăr$ 3os e ciment$ &ntr*un colţ$ l&n%ă o căldare$ se vedea ceva care semăna cu o cană. "#ar$ zic$ celulele astea n*au aturi2" 7i*i arătai masa de ta!lă ru%inită e care dormisem. ")r să te mute de*aici$ n*am avut alta &n noa tea asta." 7i*mi &ntoarse s atele 'i ie'i cu o e- resie at&t de a!strasă$ &nc&t ai fi zis că nu vor!ise cu un om$ ci cu el &nsu'i. Răul ieri a'a cum a ăruse 'i fără să lase urme. Res irai u'urat. Mă uitai la ceas. Era ora cinci. Au fost cli ele de care m*am s eriat cel mai tare e care le*am trăit &n celule. #acă nu mă ărăseau2 Ce s*ar fi ales de mine2 Am &nţeles atunci de ce se sinucid unii &n &nchisori. Cred că &m in'i &nă la aro-ism de acest rău mai uternic dec&t !iata con'tiinţă a%resionată de revolta %eneralizată a viscerelor. Răul acela insu orta!il nu s*a mai re etat...

II #rumul s re o &nchisoare 'i o noa te etrecută &n celulă te &nde ărtează de viaţa anterioară tot at&t de mult ca 'i o călătorie de mii de :ilometri. Toţi ai mei erau acum de arte 'i mai neverosimilă mi se ărea du ă*amiaza de ieri 'i mai ales orele etrecute de mine cu Matilda 'i rudele du ă lecarea musafirilor. 9iitorul meu a ro iat nu se tur!urase$ clar acum$ &n această celulă$ mi se lumina de'i raza lui se &nde ărta considera!il. #ar antici ez asu ra stării mele de s irit. Aceste %&nduri 'i sentimente 'i mai ales această lumină &nde ărtată care era viitorul meu &mi a ărură a!ia du ă ce$ a'a cum dorisem 'i nu s erasem să se &nt&m le$ un ofiţer su erior$ nu 'tiu dacă era %eneral sau chiar Generalul, 'eful .ecurităţii re%ionale$ mă chemă la el la orele o t. (niforma 'i %aloanele sale uteau fi de %eneral$ dar &nfăţi'area era de lutonier. Poate chiar că asta fusese 'i fusese &nălţat &n %rad verti%inos2 )ricum$ ofiţerii mei su eriori$ ca să nu mai vor!esc de %eneral$ din 'coala militară$ arătau altfel. "Ai vrut sa vezi un ofiţer rom;n$ zise el$ nici du ă ce ai fost arestat n*ai renunţat la 'ovinismul tău2 Crezi că noi facem aici discriminări rasiale2" Relele resimţiri$ văz&ndu*i fi%ura 'i auzindu*i cuvintele$ mi se confirmară. "Aţi us &n ericol Transilvania cu acţiunile voastre smintite$ continuă el ridic&nd vocea. 7i continuaţi să com lotaţi$ rimiţi 'i daţi ordine de este hotare$ &m otriva re* %imului$ &n tim ce ocu aţi osturi &n universităţi$ crez&nd că n*o să fiţi demascaţi"... .e &nfuriase$ se făcuse ro'u$ dar ochii săi or!i$ hol!aţi asu ra mea$ &mi făcură &n mod straniu im resia că$ entru o cli ă$ im lorau dintr*ai mei$ care &l măsurau neclintiţi 'i cu aviditate$ adevărul acestei lumi$ care &l urcase at&t de sus$ su%er&ndu*i &n acela'i tim temerea$ din ractica lucrurilor e care fusese us să le comită$ că ar utea a3un%e 'i el la fel de verti%inos$ &n locul meu. "Te văd$ e'ti om ca 'i mine$ s unea acest ful%er de rivire$ dar eu tre!uie să te condamn+ 'tii tu de ce2 Eu nu 'tiu." #ar asta numai entru o cli ă$ &n tim ce furia reveni s orind &n intensitate. #e'i &mi dădeam seama că n*aveam nimic de s erat din 3udecata unui om care făcea confuzie &ntre 'ovinism 'i discriminare rasială$ mă

. Ceilalţi$ dacă v*au scă at$ daţi alarma la Timi'oara că trei indivizi vor să treacă #unărea. )r &n ţară e lini'te$ nu e răz!oi civil$ nu utem &m u'ca oameni fără să*i ascultăm. Cum să nu$ mi se adresă$ &i unem 'i &n li!ertate$ dar uite ce fac... "Nu s un că n*aţi avut motive$ dar nu a ar la dumneavoastră 'i motive de a une un om &n li!ertate du ă ce l*aţi intero%at2== Asta era$ 'i nu 'tiam atunci că &ndată du ă arestare nu se căutau motive de a eli!era rizonierul$ ci de a*l condamna$ chiar dacă acesta &'i ro!a nevinovăţia.. ". Aici scrie clar$ dai ordine 'i rime'ti$ tre!uie să mărturise'ti ce fel de ordine$ dacă nu$ te a'tea tă lutonul de e-ecuţie1 Ai auzit2 Condamnarea la moarte. >&ndul &i s!ura esemne la cei trei care s*ar fi utut să*i sca e 'i la alţii$ desi%ur$ care erau urmăriţi." "Noi nu s&ntem 3udecători$ s use el$ noi sta!ilim fa te 'i trimitem dosarul &n instanţă. ... #a$ da$ el să lece..." Asta suna sinistru..n furia lui veni &ntre!area mea$ care o ri valul de fraze moarte &n a căror ma%ie vroia să se &nvăluie< "Acuzatul are dre tul la a ărare sau e condamnat dinainte2" "Ce a ărare$ urlă el scos din sărite$ 'i mă &n3ură de mamă 'i m&na i se cris a e tam on$ simţind rime3dia confruntării cu un om viu 'i nu cu ni'te idei care &i turmentau 3udecata lui la'ă. >eneralul ridică rece torul 'i ascultă.a%ăţai totu'i de acea luminiţă de o cli ă care lucise &n rivirea sa &necată &n &ntunericul furiei 'i rinsei cura3 să*l &nfrunt 'i să mă salvez." Eram concentrat cum să*mi conduc atacul 'i nu mai auzisem clar ce s usese mai &nainte.. ?uminiţa aceea din rivire nu mai a ăru &n ochii lui$ de'i mă ascultă uit&ndu*se ţintă la mine$ fără să mă &ntreru ă.. Ai dre tul la ultimul cuv&nt du ă ronunţarea sentinţei$ c&nd nu mai uteai schim!a nimic.. )r$ el minţea1 Am aflat mai t&rziu că rocesul era o sim lă formalitate$ dacă roces e-ista$ sentinţa era dată de ei$ &n aceste !irouri$ rocurorul o relua$ instanţa$ surdă$ ameninţa că ea &nsă'i dacă nu se conforma$ o ronunţa....tănescu. A oi du ă c&tva tim s use+ "#a$ arestaţi*l e orcu*ăsta imediat 'i să se ocu e de el .. Nu*mi folosi la nimic su rema mea &ncordare c&nd &nce ui să*i ovestesc ce era cu acea scrisoare 'i acele cuvinte. "Puteţi acce ta ideea că un om arestat de dumneavoastră s*ar utea să fie nevinovat 'i că nu e cazul să fie trimis &n instanţă2 #umneavoastră decideţi$ s&nteţi rimul 3udecător 'i vă ro% să mă ascultaţi.e de!arasă de mine+ "Tre!uie să s ui tot ce 'tii &n le%ătură cu acest Iustin ... intelectuali$ oameni cu carte$ uneltesc să se &ntoarcă vremurile a use.." "Nu arestăm e nimeni de%ea!a1" zise el$ dar se mai otoli. 7i &nchise.. Ce e cu chestia asta$ cu ordinele astea care se a'tea tă de la tine2" #ar cum să vor!e'ti cu un om care$ de'i se află &n faţa ta$ un s aţiu dens /viziunea sa %lo!ală asu ra delictelor0 s*a inter us &ntre tine 'i el2 A ro ierea$ confuzia fonetică &ntre "ordine" 'i "ordonanţe"= era o su!tilitate derizorie entru un om care urmărea fu%ari ericulo'i$ !andiţi orci$ cum era cel care tre!uia chiar acum arestat$ 'i cine 'tie ce alte cazuri de s ioni 'i sa!otori care alimentau 'i 3ustificau e-istenţa acestei clădiri 'i a lucrătorilor din ea. Telefonul sună.== "Totu'i$ e un dre t a!solut al acuzatului să se a ere c&nd viaţa lui e &n 3oc$ s usei deloc s eriat$ a roa e z&m!ind$ dar fără sfidare$ ci cu certitudinea că voi fi ascultat..de*aia ne*a trimis aici artidul 'i o orul$ să a ărăm cuceririle olitice ale clasei muncitoare$ &ncheie el iz!ind cu umnul &n !irou. 7i avui im resia$ rivindu*l$ că face cu mine o e-ce ţie că mă mai ascultă+ vor!e'te$ zise. #in instinct am simţit &nsă atunci că aici se decidea totul$ că rada nu era ascultată odată a3unsă &n %hearele leului$ dacă leu utea fi numit individul din faţa mea. Acolo oţi să te a eri$ ai dre tul la ultimul cuv&nt.. Numai &n caz de dezertare &n faţa inamicului soldatul e e-ecutat fără 3udecată$ fiindcă nu mai e tim .

Tre!uie să s un că acest adevăr aveam să*l aflăm noi toţi mai t&rziu$ ca adevăr clar 'i distinct$ dar arestarea noastră une su! stare de alarmă toate instinctele$ 'i numai cei neavertizaţi$ cei naivi$ cei care uteau fi uluiţi c&nd erau arestaţi 'i stri%au "dar n*am făcut nimic..n cli a aceea &nsă mi s*a trezit cu utere dorinţa de a*l smul%e e acest om din mecanismul al cărui instrument era 'i a*l face să &nţelea%ă că oate 'i altfel să*'i folosească uterea$ 'i anume$ să 3udece sin%ur 'i ur 'i sim lu să*mi dea drumul. #e aceea ai fost arestat.nce ui din nou să*i e.." ") să ţi se dea drumul$ murmură el a!sent 'i &ntunecat$ dacă se va dovedi că n*ai nici o le%ătură cu Sumanele negre. Am văzut noi alţii care se declarau 'i mai nevinovaţi dec&t tine 'i &n realitate.." Ei$ ce erau &n realitate2 Nu mai zise nimic. Astfel dis ăruse Cu!le' la acea manifestaţie 'i nu mai revenise &n facultate$ dar nu măsurase nimeni %ravitatea 'i semnificaţia fa tului. Ridicai %lasul+ "Nu am mai multe de s us dec&t ceea ce aţi auzit 'i alte dovezi nu ot aduce.ă dovedesc eu că s&nt nevinovat2 Cine vă dă dre tul$ ce le%e$ să uneţi un om &ntr*o astfel de situaţie2 Pentru a aresta e cineva$ tre!uie o dovadă de vinovăţie * &n cazul meu$ că am făcut arte din or%anizaţia Sumanele negre. #aţi*mi drumul acasă$ s&nt nevinovat. .Comănescu$ cu care ai fost rieten$ 'i$ dacă se va dovedi că e'ti nevinovat$ e'ti li!er".." "#ar nu l*am mai văzut din @A.. ) tăcere rea se a'ternu entru mine. .. . Cine 'tie ce*o fi făcut$ %&ndeam$ de%ea!a$ nu l*au condamnat ei.. #ar mai &nt&i că e atunci nu era terorist$ a devenit e urmă$ 'i de ce a'i fi eu vinovat că a devenit2 Am luat eu arte la acţiunile lui2"< "Asta urmează să ne dovede'ti$ că n*ai luat1" "Eu să vă dovedesc2"* stri%ai indi%nat. #ar care e acuzaţia2 Care ar fi o!iectul acestui roces2 .." "Mai %&nde'te*te"$ &mi răs unse. Ce*aveţi cu mine2" uteau a'te ta lini'tiţi &n celule să fie eli!eraţi cu z&m!ete 'i scuze..in%ur aţi s us că acea scrisoare nu e o dovadă. Asta urmează să e. )r$ dumneavoastră n*aveţi nici o dovadă$ atunci de ce m*aţi arestat2 Credeţi că e o %lumă să arestezi un om li!er2 ." ") să*i as* cultăm e ace'ti martori 'i ai dre tul să*i citezi 'i la roces &n a ărarea ta. . Tot astfel avea să mi se &nt&m le 'i mie. Eu fusesem revenit nu numai o dată de Ion Micu$ 'i a!ia acum$ &n faţa acestui om$ &i &nţele%eam s aima+ nu auzisem de oameni arestaţi cărora a oi li se dădea drumul$ ci numai de+ a fost arestat 'i at&t$ adică s*a terminat cu el$ a fost condamnat 'i a dis ărut. Cum adică$ arestaţi un om entru că a fost rieten cu cineva e care nu B*a mai văzut de cinci ani 'i care a fu%it de*atunci2 Asta &nseamnă că o să*i arestaţi 'i familia 'i e toţi care au fost rieteni cu el2" "#e inde1" "#ar vă declar că eu n*am ărăsit ora'ul atunci c&nd el a lecat &n satul lui de arte 'i am martori rofesori 'i e toţi care mă cunosc. Ce răm&ne atunci2 8a tul că am fost rieten cu un terorist. Nu mă dădui &nsă !ătut &n faţa acestui om care nu avea forţa necesară a inteli%enţei 'i a instinctului de a tresări &naintea unui om acuzat numai entru că &ntr*o scrisoare i s*a s us o ro oziţie ridiculă.lici detailat ce este cu aceste ordine.lic$ dar el mă &ntreru se !rutal+ "?asă vor!ele1 E'ti rieten cu un criminal. Aveam intuiţia că nu stătea &n uterea acestui om să mic'oreze răul care se a!ătuse asu ra mea$ era 'i inca a!il 'i or!$ nu cuno'tea le%ile care %uvernează viaţa oamenilor$ nici cele făcute de ei$ nici cele divine$ dar$ credeam eu$ nici mai mult rău nu utea să*mi facă dec&t cel e care vroia să mi*l facă$ adică cel mai mare$ să mă arunce &n mecanismul unei anchete care nu tre!uia să dea %re' 'i al unui roces e care ei nu*'i uteau &n%ădui 'i nu &n%ăduiau să*l iardă. 'i o să e. "N*am la ce să mă %&ndesc. Nu mai aveam nici o reţinere."A ărarea mea2 stri%ai.lici.nţelesei deci că alţii fuseseră 'i mai elocvenţi &n a ărarea lor dec&t eram eu$ &n'el&ndu*l &nsă$ 'i că discernăm&ntul lui era atrofiat.." A'adar$ %&ndii$ roces totu'i1 Rămăsei tăcut 'i &ncordat.

.. #ar fără dovezi1 stri%ai. #u ă tine ar tre!ui să lăsăm !ur%hezia să*'i facă toate mendrele 'i noi să ne uităm 'i să . ") să vie o zi$ &i s usei atunci cu o &ncredere a roa e săl!atică &n viziunea e care o avusei &n cli a aceea$ c&nd o să fiţi &n locul meu$ dar nu nevinovat$ 'i voi de une mărturie &m otriva dumneavoastră." III ..Nu mai ot continua relatarea acestor amintiri$ această arte a lor. #acă toţi cei care mă cunosc$ din frică să nu fie ei &n'i'i arestaţi ar!itrar$ a'a cum ar!itrară e 'i arestarea mea$ vor s une+ da$ l*am văzut că e &n ora'$ dar n*am stat cu ochii e el$ am avut alte %ri3i$ nu 'tim e-act dacă a li sit sau nu$ dacă a stat tot timpul &n ora'. cu neveste 'i co ii 'i !ucurii sim le ca oricare dintre noi. Ar tre!ui să scriu des re asta o nouă carte$ cea de faţă născ&ndu*se numai entru a utea să a3un% &n aceste zile care mi*au mai rămas$ la o scenă$ una sin%ură$ c&nd &ntr*o dimineaţă m*am omenit cu o floare e !iroul meu.. Nu credeţi totu'i că tre!uie să*mi dovediţi vinovăţia2"= ". "Mă ameninţi2 r&n3i el cu o cruzime care a!ia atunci i se desvălui.. Atunci ce*aveţi dumneavoastră cu oamenii de*i arestaţi2 N*aţi citit uţină istorie2 Nu 'tiţi că istoria nu stă e loc$ că du ă ce a are un val$ se s ar%e$ 'i un altul vine din urmă2" "Nu$ zise el$ nu s&nt a'a de mare filozof ca tine$ eu &nde linesc sarcina e care mi*a &ncredinţat*o artidul$ de a st&r i e toţi du'manii o orului$ indiferent su! ce mască s*ar ascunde$ 'i de%ea!a &mi vii tu cu teorii$ chestii istorice 'i alte !aliverne$ n*avem noi acuma tim de asemenea arascovenii.. Nu s*a &nde linit nimic.e va vedea &n cursul anchetei"$ &mi răs unse im laca!il."7i dacă nu ot să vă dovedesc2 am reluat... Cunosc istoria revoluţiilor 'i vă asi%ur că totdeauna /'i nici revoluţia roletară n*a făcut e-ce ţie0 cei care s*au aflat &n situaţia dumneavoastră au avut soarta victimelor lor.. Această %reaţă mă a uca &ndată ce vedeam uniformele e stradă 'i chi urile care afectau că s&nt 'i ele ale unor oameni o!i'nuiţi. N*o să mai ai ocazia1 N*o să te mai &ntorci de*acolo de unde o să te trimit$ contrarevoluţionarule1" "Nu se 'tie1 &i răs unsei &nd&r3it. ) %reaţă insu orta!ilă mi se urcă &n %&t$ 'i ca o amintire a anilor c&nd$ du ă ce am fost iar li!er$ am a'te tat să se &nde linească această rezicere. #ar iar antici ez o e.. Nu$ nimic din toate astea nu vi s*a &nt&m lat$ vă cunosc$ cei care au trecut e*acolo arată altfel. 9reau să vă un o &ntre!are+ ce v*au făcut dumneavoastră oamenii de &i arestaţi2 Ce suferinţe v*au rovocat2 Aţi trecut rin vreun răz!oi civil &n care contrarevoluţionarii v*au ucis familia$ rietenii$ co iii2 Aţi fost torturat la oliţie ca vechi ile%alist2 Aţi avea o 3ustificare.erienţă e care a!ia ar urma s*o evoc aici.. )r$ veţi decide dumneavoastră &n faţa acestor declaraţii evazive$ entru a lua arte la o crimă a3un% atruzeci 'i o t de ore. ) voi scurta$ de'i e o veri%ă %roasă &n destinul meu.. 7i cum rietenia mea cu acest Iustin e dovedită de o scrisoare in care e vor!a de CordineD sau CordonanţeD date 'i rimite /cine mai stă să distin%ă că ordine cu ordonanţe nu e acela'i lucru0$ veţi a3un%e la concluzia că s&nt vinovat. Această scenă mă o!sedează 'i nu erversităţile acelor tim uri al căror mit rimitiv ai !ar!ar de'i s*a ră!u'it semenii mei &ncă nu se desmeticesc$ s&nt &ncă ne&ncrezători$ ca 'i c&nd s*ar teme să nu*i re&nvie cadavrul< vor să*l lase să utrezească total 'i a!ia du ă aceea să*i arunce cenu'a &n v&nt...

Acela'i %las$ dar !ine&nţeles nu aceea'i !ună dis oziţie 3ovială de atunci.== "#a$ zisei 'i eu cu ironie$ am 'i oziţia cea mai otrivită ca să vă ameninţ1" "#a$ dar ia să ai un istol*mitralieră &n m&nă 'i să mă rinzi &n munţi$ te*a'i vedea eu că n*ai mai face cu mine teorii istorice 'i m*ai ciurui fără discuţie$ ca un du'man de clasă &nrăit ce e'ti1" "#e ce a'i fi eu du'man de clasă2 8aceţi i oteze cu istoale*mitralieră 'i munţi 'i asu ra sentimentelor mele de clasă /de'i 'tiţi din dosar că tata e muncitor0$ numai ca să mă uteţi &nfunda.au oate chiar mi*a salvat viaţa2 8iindcă du ă un roces care n*a durat mai mult de cincis rezece minute nu m*au trimis la canal$ unde e urmă am auzit că mulţi au murit$ ci m*au condamnat la trei ani de &nchisoare$ ractic la muncă forţată &n minele de lum! de la 4aia*... Aceea'i ovestire$ de zeci de ori$ uneori doar relatată$ alteori scrisă. Nu mai era colonel 'i l*am &ntre!at dacă &'i mai aduce aminte$ a'a 'i e dincolo$ de un universitar$ &ntr*o seară$ la el &n !irou. Mi*a rămas din acele trei luni etrecute la . "Nu$ dra%ă$ mă confunzi$ eu s&nt o!er chelner la restaurantul C8ă%etulD$ de 'a te ani lucrez acolo"$ 'i s*a &nde ărtat re ede$ st&rnindu*mi &ndoieli.ecurităţii$ unde am fost torturat a roa e tot tim ul$ nu fizic$ ci rin a%resiune 'i violenţă asu ra intimităţii simţirii 'i %&ndirii mele fire'ti$ &nă la halucinaţie$ să s un ce era cu ordinele acelea$ ce fel de ordine a'tea tă acel Iustin să*i dau eu de*aici din ţară2 Eram smuls din somn &n miez de noa te$ dus &ntr*un !irou unde un ofiţer$ totdeauna altul$ &nce ea &nt&i rin a*mi oferi o ţi%are chiar din ta!acherea lui$ e urmă+ numele$ renumele$ rofesia$ ărinţii$ rudele$ rietenii 'i ovestirea detailată a tot ce*am făcut du ă 2E Au%ust 'i &nă &n rezent. ?ucrătorii no'tri &'i dau viaţa urmărindu*i rin coclauri 'i mă mai ameninţi 'i tu ca un incon'tient$ chiar aici &n !iroul meu. Ar fi tre!uit totu'i ca luminiţa aceea să mă salveze. C&nd l*am cunoscut e Iustin2 Ce fel de om era2 Ce discutam &m reună2 Ce rieteni comuni mai aveam2 (neori ţin&ndu*mă &n icioare$ alteori e un scaun fără s etează$ ore &n 'ir$ 'i silit să ovestesc ne&ncetat.. Ce nevoie aveţi2 Nu vă a3un% du'manii din munţi2" ..trania luminiţă de la &nce ut rea ăru &n rivirea lui odată cu răcnetele care urmară 'i$ s re fascinaţia mea$ nu se mai stinse tot tim ul c&t urlă+ "7tiu eu de ce fac astfel de i oteze c&nd rămă'iţele !andelor Sumanelor negre care n*au fost &ncă st&r ite s*au unit cu le%ionarii 'i criminalii de răz!oi care asasinează activi'ti de artid de la sate$ crez&nd că n*o să unem noi m&na e ei 'i o să vină an%lo*americanii să*i aducă iar la utere1 Am s us+ ancheta va lămuri ce e cu scrisoarea asta 'i cu ordinele care se a'lea tă de la tine 'i$ dacă se va dovedi că e'ti nevinovat$ ţi se va da drumul.au oate m*a salvat doar e 3umătate2 . A3unsesem să mă %&ndesc cu nostal%ie la rimirea 'i intero%atoriul colonelului un%ur &n !iroul căruia nimerisem arcă din &nt&m lare &n seara c&nd fusesem arestat. A oi &nce ea intero%atoriul.filozofăm$ c*o fi$ c*o ăţi$ &nă ne*am trezi toţi omor&ţi de le%ionari 'i criminali de răz!oi care au format !ande teroriste rin munţi 'i atacă satele &n haite$ ca lu ii.ecuritate$ e l&n%ă un sentiment insu orta!il de mare nelini'te$ e care . (neori cu lam a de !irou &n ochi$ cu un !ec or!itor$ alteori silindu*mă să*l urmăresc$ ca să*i ot auzi &ntre!ările$ lim!area odihnită de*a lun%ul 'i de*a latul !iroului. C&nd am ie'it du ă trei ani l*am &nt&lnit odată e stradă 'i l*am o rit. Mai !ine a fost acolo dec&t cele trei luni etrecute &n !eciurile .. A ăruse un securist care mă duse &n celulă. Poate vă &nvăţaţi minte1" ) m&nă mă !ătu e umeri 'i mă ridicai. . rie.. #acă nu$ la canal$ să uneţi acolo umărul la o construcţie măreaţă 'i să nu mai aveţi cum să rimiţi sau să daţi tot felul de ordine sau ordonanţe terori'tilor fu%iţi &n )ccident. Totu'i$ nu mă &n'elam$ avea aceea'i mustăcioară !londă 'i acela'i ăr u'or atinat 'i ie tănat lins.

8iindcă mult tim trăiai cu sentimentul că tre!uie să răs unzi la &ntre!ări$ că unica ta 'ansă$ să oveste'ti$ să e.. 8iindcă mărturisirea$ de'i suficientă &n sine$ antrena a oi roducerea ro!elor$ noi arestări de in'i im licaţi$ noi declaraţii 'i a oi sentinţa. Nici o %ri3ă$ e destul tim să le ierzi aceste forţe 'i să s ui e urmă 'i ce la te ai su t de la mă*ta. "Nu recunosc1" am răs uns.numai munca istovitoare din mină l*a mai atenuat$ 'i o nedumerire. Tu2 A mărturisit$ mare ehlivan. Nu le ăsa 'i nu intra &n calculele lor că un om care n*are ce declara seamănă tot at&t de mult cu unul care are. C&nd se o rea ma'ina2 C&nd nu mai uteai cola!ora cu ea. Martori2 Nu fusesem anunţat că &i . Totul era să nu intri &n această ma'ină de rodus dovezi$ care din unct de vedere moral trăia$ !ine&nţeles$ e realităţi$ adică e cazurile de cul a!ilitate adevărată$ s ionii$ terori'tii$ fu%arii rin'i la %raniţă$ care desi%ur se a ărau 'i rezistau ca 'i un nevinovat. Cum stai2 Mer%e$ n*o s*o ducă mult. Nu erau automate$ cum s*ar utea crede. Imediat a urmat rocesul$ e !aza unui articol e care nu*l cuno'team$ 'i am fost condamnat du ă o sim lă formulă e care nici n*am auzit*o !ine$ a rocurorului$ care cola!ora cu instanţa.. Anchetatorul era altul$ el oate că nu 'tia$ sau oate era mai inteli%ent dec&t ceilalţi 'i s*ar utea ca$ auzindu*te$ să &nţelea%ă 'i să fie ultimul intero%atoriu care ţi se mai ia." A ărarea2 (n individ care cerea$ %ră!it$ circumstanţe atenuante. Nu era o tactică$ ci cu adevărat cel mai ad&nc instinct al meu intrase &n alarmă+ dacă mai continuam să le răs und uteam muri cu adevărat sau să*mi ierd minţile. 8aceţi ce credeţi$ s uneam$ condamnaţi*mă$ &m u'caţi*mă$ dar nu mai am nimic de declarat. Nu$ era una &nsu'ită 'i care făcea &n &ntre%ime arte din chiar %&ndirea lor intimă.au+ vă cred$ 'i eu dacă a'i fi &n locul dumneavoastră a'i fi nedumerit de această scrisoare 'i a'i une acelea'i &ntre!ări. 7i continua$ lesnind de sănătate$ de satisfacţie că era t&năr$ ras roas ăt 'i ie tănat$ cu %uler !ine călcat de nevastă*sa$ care &l rimea la &ntoarcere cu &m!răţi'ări 'i sărutări$ misteriosul lan de demolare a voinţei mele$ a rezistenţei mele suflete'ti$ &nă ce * mi se su%era * voi renunţa la o a ărare zadarnică 'i voi face declaraţii com lete.imţeau că trăiesc &n mod firesc tortur&ndu*mă e mine 'i aveau sur&suri fine$ c&nd de fiecare dată rotestam+ dar am mai făcut aceste declaraţii de sute de ori.ntr*o zi &nsă am &ncetat să mai vor!esc$ nici nu mai auzeam &ntre!ările$ devenisem a atic$ a!sent$ ne ăsător. #ar vă declar totu'i că nu se ascunde nimic &n acele cuvinte că a fost o %lumă a!surdă$ neverosimilă$ stu idă$ de studenţi. "Recuno'ti că. . . "Nu recuno'ti$ dar ro!ele s&nt la dosar. Atunci urma o auză de o zi 'i o noa te 'i erai dus din nou sus$ cu forţe roas ete$ c&te &ţi mai rămăseseră..== a zis 3udecătorul 'i a re etat ininteli%i!ila formulă. Aveau$ desi%ur$ e..lici.co ul 3ustifica smul%erea &n acel fel a ro!elor$ du ă aceea totul intra &n le%alitate$ !ăieţii erau satisfăcuţi$ &'i făceau datoria$ uneori erau &naintaţi &n %rad. Nici o fi!ră nu se mi'ca e o!razul anchetatorului. Ce făceau totu'i cu un nevinovat2 Nu*l iertau nici e acesta$ nu*l declarau nevinovat 'i să*i dea drumul$ dar sentinţa era mai !l&ndă$ cum a fost &n cazul meu. Cum să sca e cineva care n*avea nimic de declarat de acest asalt continuu al mai multor voinţe asu ra ta$ care n*aveai dec&t una2 . C&nd deci să o re'ti această tortură 'i c&nd să continui2 C&nd2 Nicic&nd1 P&nă declari sau &nă c&nd &ţi ierzi controlul 'i &nce i să delirezi. #e unde &nvăţaseră acei !ăieţi$ care mai toţi erau cam de aceea'i v&rstă cu mine 'i ăreau toţi ori de e la ţară$ ori fii de muncitori$ tortura rafinată cu a3utorul unui intero%atoriu2 Cine le desvăluise astfel de secrete$ care nu se coc dec&t rin ractică veche &n această meserie 'i !ine&nţeles &n servicii la fel de vechi 'i cu tradiţie2 Nu 'tiu cine &i &nvăţase$ dar n*am sur rins la nici unul nici cel mai mic semn că ar fi vor!a de o tehnică &nvăţată.erienţă 'i ro!a!il că &ntre ei le scă au scurte cuvinte numai de ei &nţelese. .

l vezi e*ăla2 ) să*ţi s ună că e nevinovat. Mai t&rziu am aflat că numai entru că ar fi citit cineva astfel de lucruri 'i nu scris$ 'i a luat ani %rei de &nchisoare..ert să le studieze$ sau oate că e....ecuritatea 'i mai e un adevăr e care nu*l 'tie nimeni$ dar care va a ărea rea t&rziu$ c&nd n*o să mai intereseze e nimeni. rie am stat c&teva luni &ntr*o &nchisoare unde toată lumea de deţinuţi mi s*a ărut născută dintr*un co'mar al comicului. (nul e cel e care &l s une el$ altul e cel e care &l 'tie doar el 'i nu*l s une$ altul e care &l 'tiu alţii des re el$ altul e care &l 'tie .nainte de a fi trimis &n 4aia*. Ce este un individ care a fost odinioară o fiinţă a cărei sim lă semnătură utea determina fericirea sau nenorocirea altora2 ) e avă fără dinţi$ cu un%i la ochi$ hămesit du ă un castron cu ceva murdar &n el$ dar care &l făcea hul av$ cum oate nu fusese el niciodată la rece ţiile cu icre ne%re 'i cine 'tie ce rarităţi$ ăstru%ă$ ce%ă$ e'ti$ nisetri. #ar e*ăla de colo$ care are de'elat$ care se reface că a!ia oate să &m in%ă va%onetul2 E %eneralul cutare$ care era c&t e*aci să zădărnicească lanul re%elui de a &ntoarce armele 'i a*l aresta e Antonescu$ 3andarm mare este Ca itală1 #acă &l &n* tre!i o să*ţi s ună că datorită lui s*a făcut 2E Au%ust 'i că acum iată răs lata.nu .ala2 C&teva ca ete necunoscute$ nimeni dintr*ai mei.. A fost desvăluirea care m*a sur rins cel mai tare 'i care mi*a rămas. rie că li s*a &nt&m lat altora$ entru a arenţe de vinovăţie mai anodine dec&t a mea. A fost rins du ă sta!ilizarea din @F cu un sac de coco'ei$ a stat la &rnaie c&teva luni$ a fost iertat$ i*au dat drumul imediat$ l*au rins iar cu un sac de coco'ei$ lus dolari.ot cita.ecuritatea+ caietele mele$ asu ra cărora anchetatorii nu m*au intero%at$ de'i erau la ei 'i constituiau o dovadă zdro!itoare a ereziei %&ndirii mele filozofice. Aici &nsă tre!uie făcută o recizare+ e vor!a de cinismul care se instalează &n &nchisori$ cinism menit să*i facă e toţi e%ali$ să oată trăi fără să*'i iardă sarcasmul$ humorul devenit ne%ru 'i toată %ama de sentimente umane$ care &ţi dau certitudinea că$ de'i &nchis$ nu ţi*ai ierdut 3udecata 'i nu te oate duce nimeni de nas.ertul nu era un idiot 'i n*a făcut un referat care să mă acuze. "Trei ani &nchisoare"$ a rostit 3udecătorul 'i am res irat ad&nc$ căci tot at&t de !ine a'i &i utut auzi cinci$ 'a te sau$ cine 'tie$ 'i mai rău$ cum am auzit a oi la 4aia*. 8o'ti mini'tri$ su!secretari de stat$ atroni de uzine$ !ancheri uternici ai altor vremuri$ cor ul lor semăna acum cu un sac de cartofi. .. N*am fost 3udecat du ă ele$ ro!a!il că n*au avut un e. 8useseră smul'i din familiile lor unde ar fi utut duce o viaţă demnă$ oferindu*'i serviciile noii societăţi$ căci Mar. . #oar acest individ e care nu*l cuno'team 'i care a zis+ ")norată instanţă$ dat fiind cazul &n s eţă$ cer circumstanţe atenuante". I9 . Mulţi dintre ei au scă at 'i redevenind li!eri au utut să se dedice cu strălucire rofesiunilor lor iniţiale$ de in%ineri$ chimi'ti$ medici sau matematicieni. Mai multe adevăruri$ mi s*a 'o tit$ lanează asu ra fiecăruia e care &l vezi aici. 7i mai era adevărul %&ndirii mele intime$ e care o cuno'tea doar Ion Micu$ adevăr e care &l formulasem &n acea memora!ilă discuţie de la !raserie$ cu care el nu fusese de acord+ că o revoluţie tre!uie &nt&i re%ătită 'i a oi declan'ată$ ca să oată cu adevărat să ne dea tuturor sentimentul 3u!ilator al unei rofunde eli!erări. 8iindcă$ %&ndindu*mă la mine$ 'tiam 'i eu un adevăr e care nu l*a desco erit nimeni$ nici . Numai foamea 'i ierderea li!ertăţii ot de%rada o fiinţă umană.

.e &nce ea de la trei &nă s re zece$ 'ais rezece. Nu vă su ăraţi$ i s*a s us$ am numărat de două ori$ li se'te un coco'el$ s&nt numai nouăs rezece$ mer%eţi dumneavoastră acasă$ căutaţi*l$ o fi căzut e 3os$ 'i aduceţi*l. #ar "!io%rafiile"= n*au lăcut 'i atunci a fu%it &n )ccident "să de ună mărturie". . . ?enin a fost mai a!il$ a folosit aceste cadre$ de ale căror &nsu'iri nu se &ndoia. Numai la noi scriitori viciaţi de un entuziasm frenetic au utut să ado te ideea că un individ ierz&nd rivile%iile clasei sale$ care fusese odată la utere$ &'i ierde 'i calităţile sale ro rii$ e care de fa t nici nu le*a avut$ !a chiar decade !iolo%ic. "7i c&t v*au dat$ dom= %eneral2" ") t ani1" Nu era de mirare.e ovestea acolo &n &nchisoare că fusese trimis de Scînteia să scrie un re orta3 de la un roces al unor terori'ti care se 3udeca la Timi'oara$ ora'ul său natal. Nu rezi'ti c&nd &i vezi culoarea aia frumoasă$ arcă &ţi s une+ Ascunde*mă$ nu fi rost$ n*o să afle nimeni1" "A'a e$ dom= %eneral$ auri sacra fames. ...." "#a$ dar o să faci tu rost de alţii$ or să te rindă iar 'i. #ar de ce să mai s un cine mai era dacă a3unseseră toţi nimic2 Cine vroia să se oarte ca 'i c&nd ar mai fi &nsemnat ceva era luat &n der&dere$ 'i de%ea!a ascultam 'oa tele unui oet care &i cuno'tea e toţi$ ran%urile$ meritele$ mărimile mi se &nvălmă'eau &n minte 'i nu reu'eam să le reţin numele$ mai ales că n*am stat mult rintre ei. Tresărea$ uitase că &mi ceruse$ o rimea cu m&ini care nu erau tremur&nde$ dar nici lini'tite$ o a rindea 'i &mi s unea+ ".." "#a$ dom= %eneral$ cunosc trucul$ dar nu mai am alţii....ţi mulţumesc$ %enerosul meu t&năr$ dar ce cauţi tu aici$ !ăiat &n floarea v&rstei2 Ce*ai făcut2== Nu s uneam unul din cele atru adevăruri osi!ile$ ci unul inventat$ cel mai sim lu 'i mai comod+ "Coco'ei$ dom= %eneral1" "A1 Coco'ei1 ) să*ţi dea drumul să mai declari alţii$ a'a că fii atent. "Tinere$ se a ro ia de mine c&te unul umil$ n*ai cumva o ţi%are2" "Păi de unde$ dom= %eneral21" &i s uneam cu re%ret$ dar e urmă &l căutam e oet$ care se &nt&m la să mai facă rost$ &i ceream una 'i mă duceam la %eneral sau ministru ce fusese$ 'i i*o dădeam. Evident$ era adevărul e care &l s unea el.. 4a chiar el scrie undeva că fostul ro rietar de uzină are dre tul la o des ă%u!ire$ fiindcă nu e vinovat el ca individ$ că a acţionat &n unicul cadru al unui sistem de roducţie considerat at&tea secole dre t natural+ era un rodus istoric al dezvoltării$ 'i nu al unei cons iraţii individuale &m otriva o orului$ ca să oată fi a oi 3udecat 'i ede sit. Coincidenţa nu i*a rovocat acestui scriitor vreo dramă corneliană &ntre dra%ostea sa entru taică*său 'i datoria lui de re orter al Scînteii.e vor!ea &n &nchisoare de unul mai a!il$ ale cărui cărţi erau echivoce+ a'a căzuţi cum s&nt ace'ti fo'ti 'i fără uterea de odinioară$ scria el$ ei s&nt su eriori roletarilor... Gla s*a dus 'i s*a &ntors cu coco'elul 'i atunci funcţionarul$ un oliţist$ a r&n3it. Era acolo %eneralul Macici$ militar cele!ru &n. 7i l*a scris$ de'i 'tia că acela'i tri!unal avea 'i e rol 'i 3os &n !eci e tatăl său$ căruia tre!uia să*i vie r&ndul.... Poetul$ un ins &nalt ca o ră3ină$ semăn&nd cu o !arză$ !ucure'tean$ avea arcă tot tim ul un sur&s sarcastic e !uze$ dar un sarcasm !onom sau mai !ine zis !oem$ ca 'i c&nd . #esi%ur$ nevinovat. 7i l*a arestat$ i*a făcut ercheziţie 'i a mai %ăsit...." "Pe unul l*a rins că mai avea$ &n felul următor. C&t aţi s us că aţi redat2 #ouăzeci de coco'ei. .. Aurul e ochiul dracului.scrie nicăieri că tre!uiesc urmăriţi oamenii$ ci desfiinţat doar sistemul$ re%imul ca italist. Asta du ă ce mai &nt&i &ncercase să le scrie acestor roletari "!io%rafiile"$ saliv&nd de ofta de a arveni. ?a zdu cu el1" "Aţi ascuns 'i dumnea* voastră2" "Nu$ o rudă de*a mea1" "7i a rins*o2" "Cum să n*o rindă221" "7i de ce s&nteţi aici2" "Mai s&nt 'i alte delicte$ de ildă omisiunea de denunţ.i redase de !unăvoie$ atunci &n @F$ imediat du ă sta!ilizare$ c&nd$ dacă &i redai$ nu*ţi făceau nimic... Nu li se'te nici un coco'el$ &nseamnă că mai aveţi.

" "." "..." zise el.. "#omnilor$ e-clamă individul /'i &'i ro ti o cli ă !ăr!ia &n ie t de satisfacţie0$ e o adevărată lăcere să ai de*a face cu intelectuali.. El e com us din două ărţi$ artea lemnoasă /'i ne*o arătă0 'i artea fieroasă1 #eci$ să reca itulăm e scurt+ Cosorul lui Moceanu a fost inventat de Moceanu. care vindecă$ dar nu ca să mi se facă enicilină 'i să mi se dea Pas s&nt eu aici 1 Ce căcat . Covri%arii de la >ăe'ti1 #a$ s&nt ni'te covri%ari1 #ar ce im ortanţă mai are$ eu tot mă curăţ$ s&nt atacat. #acă a'i ie'i imediat$ a'i scă a$ a a ărut enicilina 'i un medicament numit Pas.oasă"$ &l com letă auditoriul...din două ărţi"$ se auziră deodată vocile ascultătorilor. Astfel a a ărut cosorul zis al lui Moceanu$ fiindcă a'a &l chema e inventator. "7i artea." ".ă*mi s ună cineva$ a &nce ut el$ cine a inventat cosorul lui Moceanu". 8iindcă eu$ ca un rost$ am reluat !ancurile lor< le*am s us 'i altora 'i m*au &nhăţat..... Totu'i$ maistrul a rivit cu ne&ncredere fenomenul 'i a doua zi s*a &nfiinţat din nou..nu utea uita cafenelele 'i viaţa literară din care fusese smuls fiindcă fusese rieten cu doi critici ţărăni'ti care &l cultivau. El se com une. "Aiurea1 &mi s use el$ ei s&nt li!eri 'i e mine m*au &nchis. Partea. ".. "Pentru aceasta$ continuă individul$ cineva s*a %&ndit să vină &n a3utorul ţăranilor 'i a inventat acest instrument mai in%enios dec&t !rice%ele lor. "#omnilor$ &nce u el$ cu a3utorul acestui instrument in%enios$ numit cosor$ o să &nvăţăm &m reună să facem lucruri foarte utile oamenilor$ ţăranilor &n s ecial$ dar 'i altor cate%orii$ 'i anume+ co'uri1 Ce este un co'2 Este un o!iect de nuiele$ cu o ca acitate anumită de &ncărcare$ de ildă$ co'uri entru orum!$ cu care se &ncarcă o căruţă direct de e o%or 'i a cărui ca acitate$ &n orum! !rut$ coincide$ du ă curăţare$ cu un du!lu*decalitru. Ai no'tri au avut revelaţia &n chiar cursul rele%erii teoretice$ dar 'i &n trecerea la ractică.oasă"$ se ridicară vocile noastre. "Cosorul lui Moceanu a fost inventat de Moceanu$" a răs uns ime* diat &n cor echi a noastră.. 'i artea fier.. ) să mor 'i o să mi se vadă$ &ntins &n celulă$ un nas ca o trom ă$ o să vă uitaţi toţi la nasul meu 'i o să r&deţi1" 4ine&nţeles că nu*l credeam$ foarte ra id mi se im usese cinismul de care am omenit$ să nu crezi ce ţi se s une 'i să nu te miri dacă ceea ce ţi se s une se adevere'te &ntr*o zi că n*a fost minciună sau refăcătorie. "#omnilor$ constat cu !ucurie că intelectualul de*aia oartă această denumire$ că te ... ". "El se com une din două ărţi$ a reluat individul.lemn*oasă"$ am sila!isit noi..." A oi trecu la demonstraţia ractică$ folosirea acelui cosor la &m letirea unui co'... Toată ziua făceam a uci / a uci care &l treziseră 'i e &m ăratul Chinei la o nouă con'tiinţă0$ &nă &ntr*o zi$ c&nd se formă o nouă echi ă &n care intrai 'i eu 'i ne omenirăm cu un civil cu un instrument &n m&nă 'i cu un maldăr de nuiele alături.." >&tul mini'trilor$ matematicienilor$ in%inerilor se &ntinse la auzul acestui &nce ut de rele%ere$ asemeni 'colarilor cuminţi care &ncă nu &nţele% ceea ce li se s une dar al căror instinct &i ţine &n !ancă hol!aţi$ să se străduiască 'i să &nveţe totu'i.. . E &ndoielnic că &m ăratul Chinei a avut de*a face cu un mai in%enios maistru care să*i desvăluie mai re ede secretul roducerii revelaţiei unei noi con'tiinţe$ fiindcă$ du ă c&te am &nţeles eu$ drumul lui a fost lun%. Marele Ion 4ar!u i*a &nfi t !ine &n furculiţă 'i eu nu l*am luat &n seamă.. ..n in%eniozitatea sa$ fără să măsoare cu nimic$ ţăranul &'i &m lete'te un co' care &i ermite să*'i evalueze fără alte măsurători recolta sa de orum! e un o%on$ adică număra c&te co'uri a adus acasă 'i 'tie c&te du!le a făcut$ calcul care &i ermite să*'i dea seama c&t oate să v&ndă e iaţă 'i c&t să*i răm&nă entru hrana sa zilnică$ entru &nsăm&nţat 'i entru orătăniile e care le are el &n curtea sa..nc&ntat 'i sur rins$ individul sur&se &n sine.. "Partea lemn." "fie*roasă"$ am c&ntat mai de arte...

Eram toţi do!oriţi de munca dură din mine ca să mai tresărim la s usele lui.'i !ătea cumva 3oc de noi$ fiind stu id el &nsu'i2 Cred că era mai de%ra!ă &n &ntre%ime stu id$ fără să*i li sească o va%ă$ dar tot t&m ă maliţie. 7i &mi dădu o adresă$ e care n*o ascultai. Maimuţa nu va reu'i. Ceilalţi adormiseră.licaţii inutile. "Nici măcar nu uteţi să*mi daţi un ahar de vin2 Atunci căraţi*vă1 Ce a'te taţi voi de la viaţă$ de vă &ncă ăţ&naţi at&ta să n*o ierdeţi2 Ei$ ce mare !r&nză aţi face dacă v*ar da drumul2 9iermi ai ăm&ntului$ 'i tu$ atrie$ nu vei avea oasele mele$ fiindcă eu am asta la mine /'i ne arătă o fiolă$ e care o a%ită &n aer0$ o &n%hit$ mă dizolv &n cosmos 'i de*acolo scui e voi. #ar sur&dea mereu sarcastic 'i ne s unea$ r&n3ind$ că o să cră ăm cu toţii$ fiindcă &n urma lui n*o să mai răm&nă nimic....ă*i dăm mai de%ra!ă această clară 'i indiscuta!ilă a-iomă+ Cosorul lui Moceanu a fost inventat de Moceanu... Avea musafiri c&nd sosii$ i ernicitul 'i fatala Tamara. "Petrini$ &l auzii$ hei$ Petrini1." 4izar ersona31 . rie$ unde am fost trimis cu oetul$ care a murit acolo.. Nu o dată$ du ă ce am redevenit li!er$ citindu*i$ de ildă$ e ." Cu lum! &n icioare$ istoviţi$ &l ărăsirăm 'i ne ră!u'irăm &n aturile noastre reci 'i murdare...amuel 4utler sau e Heide%%er$ auzeam foarte distinct o voce interioară care mă făcea să &ntreru lectura+ "Cosorul lui Moceanu a fost inventat de Moceanu1" #a$ &mi s uneam$ de ce să*i dai unei maimuţe un sonet de . .ntr*o seară totu'i ne uimi$ ai fi zis că ne ăcălea$ se ridicase &n ca ul oaselor 'i arăta odihnit 'i lin de vervă. Ie'ii afară 'i anunţai %ardianul că unul din noi a murit." 7i &'i lecă fruntea 'i se &nde ărtă astfel cu istolul la 'old.. mă gîndesc la tine Ca un borfaş la ceasul unui lord Şi se ciocnesc în carnea mea dre ine Şi caii au atac de cord!" &l avu$ acel atac de cord$ recedat de un val de s&n%e care* &i ţ&'ni e %ură 'i care nici măcar nu mă &ns ăim&ntă..ha:es eare să*l !ată la ma'ină ca să demonstrezi că &l va !ate la infinit2 . Memorează răcni el+ "Iubito. Am un mesa3 e care vreau să ţi*l &ncredinţez$ entru iu!ita mea"$ &mi s use c&nd revenii 'i mă a'ezai alături.e er elea &n dormitorul comun 'i cerea mereu ţi%ări$ din care su%ea dis erat ca dintr*o ultimă lăcere e care i*o mai utea oferi viata. ) ţară care nu 'tie să*'i a ere oeţii va fi &nvinsă sau va su ravieţui lamenta!il la coada altor naţiuni$ fiindcă oezia e s&n%ele unui o or care cur%e su!teran rin veacuri 'i &l face ne ieritor. . Nu ăstrez astfel de amintiri din minele de la 4aia*.. 9 Mă &ntorsei acasă du ă o a!senţă de trei ani 'i trei luni$ căci cele trei de revenţie nu mi se scăzuseră$ 'i s re !ucuria mea o %ăsii e Matilda tot &n casa ei$ nu ăţise &n acest sens nimic....scute'te de e. "4ine$ zise el$ du*te 'i te culcă$ acum e t&rziu$ o să*l luăm m&ine dimineaţă. . ..udoarea$ deocamdată$ era tot ceea ce vedeam cum cur%e din ie tul lui scof&lcit.. &l 'ter%eam$ &l &ntorceam e o arte 'i e alta$ &n tim ce el ţinea ţi%area &n %ură 'i ne &n3ura.

irarea termenului$ &n loc să mi se dea drumul$ mi s*ar fi s us că mi*a sosit o nouă condamnare /'i acest lucru nu era a!surd$ li se &nt&m lase unora0$ n*a'i fi fost nici rea sur rins$ nici rea dis erat. "9reau să văd fetiţa$ s usei$ i%nor&ndu*l 'i e i ernicit 'i e Tamara lui$ care se uitau la mine cu acea um!ră &n rivire e care o a'terne tim ul 'i care ne face să uităm orice 3i%nire sau resentiment+ se uitau la mine cu o rietenie afectuoasă de rude."9ictor"$ stri%ă ea c&nd mă văzu &n ra%$ lim!&ndu*'i &nt&i rivirea asu ra chi ului meu$ ca 'i c&nd nu i*ar fi venit să*'i creadă ochilor.. ?i!er$ referai &nă &n ra%ul casei 'i chiar 'i du ă ce intrai &n ea$ starea de s irit din &nchisoare$ c&nd toate aceste &ntre!ări dilematice nu mi se uneau. .. . Erau 'i in'i care nu utuseră face acest lucru 'i se stin%eau ca o lum&nare &n a cărei flacără$ odată a3un'i acolo$ nu 'tiuseră să sufle$ sau nu mai avuseseră &n ei forţa vitală de a se ada ta schim!ării. Iu!itul meu. #a$ vedeam$ mă a'te tase$ dar eu nu mă %&ndisem la ea$ &ncercasem de c&teva ori$ dar %&ndul nu utuse a3un%e rea de arte &n ad&ncul sufletului$ unde tot ceea ce trăisem mai &nainte se ascunsese. Tot astfel$ ărăsind &nchisoarea$ nu avui dec&t &n rimele cli e o !ătaie$ e dre t$ violentă de inimă$ dar a oi o nelini'te stranie mi se insinua &n suflet 'i redevenii sum!ru.ufletul &nsă &mi era inert$ ascuns 'i tăcut$ &nc&t mă ferii de această rivire$ mă uitai &ntr*o arte$ &nchisei u'a e care o !ăteau rafalele viscolului 'i uitai că sosisem acasă$ de'i sosisem aievea 'i &ntr*o fracţiune de secundă văzusem ochii ei &ncărcaţi de iu!irea de altădată... Ce*o să se &nt&m le acum cu mine2 mă &ntre!ai. Amintirea fetiţei fusese sin%ura care &mi &nsoţea$ ca o luminiţă$ cli ele de dinainte de a cădea &ntr*un somn de lum!..i usei m&na e %ură$ &mi sărută alma. ?uam cuno'tinţă &n mod lucid de această amorţire a sufletului 'i nu vroiam s*o alun%. Intrai călc&nd rar$ clătin&ndu*mă de o!oseală$ dar 'i de ne ăsare.. #ar Matilda nu mă luă &n seamă$ mă &m!răţi'a$ &'i v&r& chi ul &ntre o!razul 'i %&tul meu 'i rămase astfel ca o statuie care mă str&n%ea să mă sufoce+ "9ictor. 9ictora'$ 'o tea.. #e lasarea %&ndirii 'i amintirilor mele fusese a roa e totală$ ca să ot să trăiesc mai de arte$ să r&d$ să %&ndesc la ceea ce vedeam$ să ot să măn&nc$ să mă culc 'i să dorm.. A oi se des rinse$ mi*o luă re ede &nainte 'i stri%ă+ "Artimon$ Tamara$ a venit 9ictor1 9ictor$ a venit 9ictor1" 'i &mi deschise lar% u'ile &nainte.. 9reau să văd fetiţa"$ re etai du ă ce dădui a!sent m&na cu el... Ai scă at2" "#a$ &i răs unsei$ am scă at. Eu mă re%ătisem at&t de !ine &nc&t$ dacă la e. . Totdeauna.... Ei !ine$ aveam de %&nd să arcur% &ntrea%ă această eta ă$ la sf&r'itul căreia nu mă a'te ta nimic !un2 Il faut couper net.. &i s usesem eu Matildei$ care ezita să ru ă cu Petrică. Ei$ &nă c&nd2 P&nă c&nd n*o s*o mai iu!e'ti nici tu1 7i e urmă2 Pe urmă vom mai vedea." "#e tot2" "#a$ de tot1" 9rusei să urc scările$ să intru &n casă$ dar ea mă &m iedică a%ăţ&ndu*se de mine$ &mi aţinu calea$ mă &nlănţui din nou 'i &nce u să mă sărute. ) să fiu re rimit la facultate2 7i dacă nu$ ce*o să fac2 #ar cu Matilda cum o să trăiesc2 7i sosi imediat$ &n amintire$ cu o ros eţime e-traordinară$ scena din du ă*amiaza aceea a !otezului$ c&nd trăisem rofund 'i iremedia!il des ărţirea de ea$ din cli a c&nd vasul roiectil &mi z!urase e l&n%ă t&m lă$ 'i a oi tim de un ceas su! avalan'a defulării s ectaculoase a unui sentiment al ei de violenţă 'i de &nstrăinare totală... Ei !ine$ ce*aveam să fac2 9oi urma ceea ce o sfătuisem e ea$ acest il faut couper net" )r$ toate acestea nu scoseseră ca ul &n &nchisoare$ se retrăseseră &n ad&nc din cli a c&nd fusesem arestat$ &nă &n cli a c&nd văzusem iar cerul 'i a'ii mei ezitanţi simţiseră su! tăl i ăm&ntul li!er.. A te mai %&ndi la cea mai mică urmă de iu!ire ar fi fost o rostie 'i o or!ire+ n*a3un%e că iu!e'ti tu$ iu!e'te$ aici e totul$ căci ea &nţele%ea să răm&nă activă &n viaţa cu tine$ &nă c&nd.

.. Cu fetiţa trăiam &n %&nd 'i &n tim ul istovitoarei munci su!terane$ dar o feream$ nu era un %&nd total$ ci doar un %&nd că aveam un %&nd$ 'i anume$ că &nainte de a adormi se va a rinde su! leoa ele mele o luminiţă$ căreia &i sur&deam+ ". Matilda a rinse totu'i hotăr&tă lumina. Tata are !ar!ă$ dar o să 'i*o radă$ să nu te z%&rie...u! el costumul meu era ru t$ c&r it 'i murdar..... .. fără %esturi necontrolate$ fără %rimase de dorinţe de co il care nu oate sta locului mai mult de c&teva cli e$ cum erau alţii.2 Cu mama...Nimeni altcineva..2 Cu vreun !unic. Căldura dulce a cor ului ce mi se transmise 'i mă tur!ură 'i o ace ad&ncă se lăsă asu ra mea$ o &ncordare ascunsă se des leti &n mine$ nelini'tea$ rivind această minune care nu s erasem să arate astfel$ mă ărăsi..""Nu 'tiu$ zise Matilda$ &ncă nu se 'tie$ cu toate că unii co ii se desvăluiesc din rimele să tăm&ni.2 'a te. Nici mama$ căci %&ndul la ea mi*ar fi st&rnit durere... ....." "#ar cu cine seamănă$ fiindcă nu seamănă nici cu tine$ nici cu mine.. 7i e !londă." "Nu$ zisei$ las*o să se s erie$ vreau s*o văd." Mă a lecai 'i o luai &n !raţe a'a cum era$ ea deschise ochii$ 'i &n rima cli ă simţii cor ul ei micuţ &ntr*o sv&rcolire de retra%ere$ dar a oi se uită la mine fără să cli ească$ &n e....c&te luni ai tu acum".. Era ameţitor cum mă rivea$ se uita &n lături$ &ntr*o arte$ a oi &n cealaltă$ a oi iar la mine$ calmă$ uţin uimită$ cu o ezitare a mi'cării de &ntoarcere a %&tului ca 'i c&nd &ntre tim i*ar fi mers mintea$ s#ar fi gîndit.au oate o fiinţă cu totul nouă$ sau cu rea uţin &n ea din ce*a fost &nainte..... "#e ce stă a'a2" 'o tii.. "#a$ mamă$ !ar!a$ zise Matilda.2 (n an$ trei.2 zece. "4ar!a1" zise ea uimită$ dar ca entru sine. "8etiţa asta nu e roastă"$ murmurai ră%u'it de o emoţie co le'itoare$ nemai'tiind ce s un$ căci nu ăsta era %&ndul meu din acea cli ă$ ci un altul$ e care nu vroiam să*l e." 9eni să mă &ntre!e dacă o las să mă s ele e ca ... Mă &nt&m ină o tăcere ferită$ de sanctuar.. (neori seamănă cu tine..2 Cu am&ndoi... ai tim s*o vezi. ustensilele tale au rămas acolo a'a cum le*ai lăsat. 7i cu cine semeni2 Cu tata... "E frumoasă$ mur* murai mai de arte$ e at&t de frumoasă.*ar utea să fie cine 'tie ce stră!unici. ) văzui e fetiţă &n atul ei$ cu fundul &n sus$ e !r&nci$ &ntr*o oziţie chinuită$ dar cu chi ul senin$ v&r&t &n ernă.. 4ăr!iere'te*te$ fă o !aie.2 cinci.2 ais rezece.. 9in &ndată să*ţi aduc i3amaua 'i halatul.." Privirea fetiţei deveni intensă.. 9ezi că avem acum un !oIler." "N*o să răm&nă a'a$ zise Matilda$ dar s*ar utea să răm&nă. #e%ea!a o &ntorc eu 'i o un să doarmă &ntinsă$ o %ăsesc cum o vezi. Am făcut 'i eu ceva c&t ai li sit$ sur&se ea$ n*am stat de%ea!a. Matilda se luă du ă ea$ "Hai$ zise$ aruncă 'i tu zdrenţele alea$ fă o !aie 'i să ne a'ezăm la masă. Pi ernicitul 'i Tamara &nţeleseră 'i se %ră!iră să lece..ărută*l e tata.." .2 #in artea cui. Am tras %aze$ am scă at de lemne$ avem a ă caldă c&nd vrem.. #ormea. "E'ti ne!ăr!ierit 'i nu ai o fi%ură rea !l&ndă$ zise Matilda. "Nu 'tiu1 zise Matilda.rim$ de recuno'tinţă entru cea care o făcuse 'i o &nvăţase &n li sa mea să s ună tată$ entru Matilda." 7i mi*o luă din !raţe$ 'i o use 3os$ 'i &ndată micuţa fă tură &nce u să mear%ă$ dar cu o direcţie si%ură.coate*ţi altonul 'i căciula$ zise Matilda$ se oate s eria.... Mă des!răcai 'i vrusei să intru &n dormitorul co ilului... "..ilvia$ e tata"$ 'o ti Matilda$ 'i atunci co ilul se &ncredinţa %lasului cunoscut$ &'i deturna rivirea 'i &n%&nă intero%ativ+ "Tata21 Tata2" "Tata$ mamă$ a venit acasă să se 3oace cu tine. "Tre!uie să te tunzi$ &mi s use &n tim ce mă să unea$ ăduchi ai2" "Pro!a!il1" "Am aruncat tot$ 'i alton$ 'i !ocanci." 8etiţa se rela-ă$ cor ul ei micuţ se făcu moale$ se a lecă$ dar n*o lăsai să mă sărute$ o sărutai eu$ cu %ri3ă să n*o s erii$ o m&n%&iai e ărul ei !lond$ &i sărutai m&nuţele..." Cum să scot altonul2 ." 7i intrai &n dormitorul ei călc&nd %reu cu !ocancii mei scoro3iţi de ani$ numai a !ocanci nu mai arătau... ...2 ".ectativă.

..ecuritatea nu se va mulţumi cu un referat 'i va cere altul$ 'i dacă al doilea va face un referat a'a 'i e dincolo."Rău ai făcut$ vroiam să le ăstrez ca amintire..s*a luat cu m&inile de ca .. Cum a utut să facă im rudenţa să scrie astfel de lucruri 'i să le mai ţină 'i &n casă2 Acuma eu ce să fac2 Nu ot să mint$ fiindcăD. .." "Tre!uia să iau mai mult2" "Cel uţin 'a te$ căci a'a am aflat$ entru nimic se dă trei ani$ să ai!ă ei tim să*ţi răscolească viaţa$ 'i dacă %ăsesc ceva$ &ţi mai dau. C#ar >ociman unde e2D m*a &ntre!at el %ata să iasă din !irou.. #acă securitatea dă caietele la un contrareferat2D A'a s*a 'i &nt&m lat$ dar am avut toţi noroc$ i le*au dat lui 9aintru!." "4a tre!uie să uiţi tot... Că a'a 'i e dincolo$ că a ăstrat un minut de recule%ere cu studenţii c&nd a fost alun%at Mihai I. A'a s*a 'i &nt&m lat 'i am telefonat 'i eu lui Mircea$ rimul*secretar al 3udeţenei. Nu mi*a fost u'or să un m&na e ele$ 'tiam ce conţin 'i ai avut noroc că fratele unei cole%e de*a mea$ care ţine foarte mult la mine$ e rofesor de mar-ism la (niversitatea de artid$ 'i ea mi*a s us+ CMatilda$ nu e !ine$ frate*meu mi*a s us că i s*au dat la referat ni'te caiete ale !ăr!atului tău.. Am rămas uluiţi1 A'a era1 >ociman lucrase ceva entru Mihai I$ da$ da$ a'a era$ &n tim ul răz!oiului. Auzi$ .." 9I "4ine că n*ai ăţit nimic cu casa"$ &i s usei a oi Matildei la masă." 7i mi*a re etat e-act ceea ce %&ndise 'i fratele cole%ei mele+ că ...." ".. C#oamnă$ zice$ nu e !ine cu Petrini. C#a$ zice$ dar &i e frică 'i lui..i s usesem Anei să nu deschidă la nimeni 'i dacă totu'i cineva &ncearcă să s ar%ă u'a$ să*mi telefoneze imediat.. A treia zi du ă arestarea ta au venit să mă evacueze.&nt ascunse !ine." "#e caietele mele ai aflat ceva2.n orice caz$ vom fi doi$ oate că nu va mai fi un al treileaD. Mi*a telefonat &ntr*o zi că vrea să mă vadă.. . Mircea a continuat+ C?ui Mar..i*a făcut un rieten o fi%ură$ mi se are că ?assale$ i*a ti ărit $anifestul cu modificări făcute de el$ de ?assale$ 'i Mar.D C7i ce s une &n el2D C. Chiar că itanul acela care te*a ridicat venise %ata re%ătit$ cu două camioane$ unul de3a &ncărcat cu ni'te mo!ile 'i altul %ol$ să le &ncarce e*ale mele..D CA riscat a'a ceva2D C#a$ a riscat1D C4ine$ atunci voi risca 'i eu.. Poate să ia ani %rei de u'cărie$ dacă el face un referat 'i s une ce e &n eleD.n orice caz$ ori tre!uie să le ite'ti !ine$ ori să le arzi. Ce se &nt&m lase2 &nce u Matilda să ovestească. ) să*ţi ovestesc de ce ai luat trei ani. "Crezi tu21 zise ea. 7i a &nce ut să ne asculte. Cum$ nu 'tia2 ne*am mirat noi. . . #e unde am &nţeles că ministerul &l dăduse afară direct$ trec&nd este or%anele locale$ &n orice caz el$ Mircea$ nu fusese informat.. CPăi să nu facăD$ i*am s us cu acestei cole%e. Poate că ar mai fi fost$ cine 'tie$ mai t&rziu$ oate că ar fi fost trimise chiar la 4ucure'ti$ dar am intervenit 'i eu 'i mi le*au trimis acasă$ mai s use Matilda &n tim ce mă s ăla e s inare.. Mircea e un fost ile%alist$ !ucure'tean$ e care &l auzisem odată c&nd venise e la noi$ e la arhitecţi$ salv&ndu*l cu o sin%ură frază e >ociman$ care tocmai fusese dat afară de la catedră 'i era ameninţat să fie dat afară &n %eneral 'i din Arhitectură..n ce situaţie o să se trezească el$ 9aintru!$ că a aco erit e cineva care se făcea vinovat de idealism 'i fondator al unei noi reli%ii2 C#omnule 9aintru!$ i*am s us$ mai e-istă un referat$ nu vă s un al cui$ dar e-istă. )r fi fost rieteni1D Adică >ociman cu Mihai I. Atunci el a s us ceva e-traordinar$ ceva foarte o ular$ foarte sim lu 'i am iz!ucnit cu toţii &n r&s+ C7i ce dacă2 s*a mirat el.n concluzie se s une că s&nt rele%eri de istoria filozofiei$ rezumate de cărţi filozofice materialiste..

9edeţi$ rietenia &nseamnă 'i ea ceva$ uneori mai mult dec&t o idee. Mai de%ra!ă vine entru un 'ef de*al lui$ 'i atunci n*am ce să*i fac. &n orice caz l*a a ărat unde tre!uie$ să lucreze mai de arte. Aici s*a luminat+ la faţă+ CPe ăsta tre!uie să*l rindemD a zis el$ 'i mi*a s us ce tre!uie să fac.. CNu$ casa n*o ierzi$ dar n*am ce să*i fac ăluia$ colonelul sau chiar %eneralul care l*o fi trimis. ..." Era cam nedumerit1 Cum$ !ăr!atu*său arestat 'i o mai a ără cineva2 Nu*i venea să creadă1 #in rudenţă$ el 'i oamenii lui veniseră &n civil...D 4ine&nţeles că la loc la catedră nu l*a mai us$ fiindcă n*a ăstrat minutu*ăla de recule%ere sin%ur la el acasă$ ci le*a făcut semn 'i studenţilor să se ridice. Gla a dat din umeri+ CN*am iscălit*o eu1 Aici mi s*a re artizat$ aici am venit. I*am ovestit totul$ i*am s us că dacă mai e osi!il să credem &n oameni$ atunci eu l*a'i ru%a să mă creadă 'i e mine+ !ăr!atul meu e nevinovat1 El s*a osomor&t+ CTre!uie văzut de ce l*au arestat1 ) fi făcut vreo rostie1D Ce uteam să*i mai s un2 C. C4ine1D a făcut activistul calm 'i i*am deschis 'i a telefonat$ dar nu unde s usese$ ci chiar lui Mircea ersonal. 7i dacă e nevinovat$ 'i eu te cred că dumneata crezi$ dar totu'i tre!uiesc văzute motivele lor$ atunci &ţi romit eu că n*o să ăţească nimic.n orice caz arăta foarte !ăţos 'i indi%nat c&nd omul trimis imediat de Mircea i*a cerut ordinul de re artiţie. Mă duceam la el cu diferite ro!leme$ nu totdeauna la nivelul funcţiei lui$ dar... Activistul a !ă%at*o &n !uzunar 'i a telefonat din nou+ nu mai era nevoie să vină rimul secretar. Nu 'tiu dacă l*au trimis sau nu la canal$ mai s use Matilda. )dată m*a chemat el su! rete-tul unor chestiuni de construcţii. 7i &n stradă i*a s us ofiţerului+ C9ă rezentaţi dumneavoastră la tovară'ul Mircea 'i o să vedeţi ce faceţi cu re artiţiaD. 7i ho 1 du ă o lună te arestează e tine.. #e unde să 'tie el că acea casă e ocu ată2 Cel mult să*l ede sesc e cel care a semnat ordinul de re artiţie$ dar ce să*i fac 'i nenorocitului ăla care a semnat 'i el cu s aima &n suflet2 Au &nce ut să*'i facă de ca $ am mai auzit 'i de alte cazuri$ de*aia vreau să*l rind e ăsta1D ?*a rins 'i a ăţit*o$ l*au dat afară$ ordinul de re artiţie era e numele lui. 7i ?enin a avut un rieten care l*a trădat$ ceva %rav$ dar tot nu s*a su ărat e el...D C. C9ine tovară'ul MirceaD$ mi*a 'o tit el$ 'i am ie'it afară$ dar &ntre tim că itanul se răz%&ndise 'i a scos re artiţia. C. A'a 'i >ociman1 ..ecuritate să vină să vă aresteze entru . Nu$ am aflat că >heor%hiu*#e3 ţine foarte mult la el$ de*aia l*a 'i trimis aici$ fiindcă are tact 'i 'tie să ţină &n echili!ru anumite tendinţe contrarii. ) să s ună că el nu 'tie nimic$ că a cerut demult o casă 'i că i s*a dat. .. . CTelefonaţi1D a răs uns că itanul r&n3ind.*au urcat &n ma'ini 'i au ..ă*i s uneţi să vină la mine..ă vedem entru cine$ că dacă vine entru el$ a ăţit*o$ &l trimit la canal.nţele%i$ tovară'ă Matilda2 ) să mă interesez 'i ei o să*mi s ună..D CAdică nu e nimic de făcut$ ierd casa2D am s us eu desnădă3duită. C&nd am născut mi*a dat un telefon la maternitate$ mi*a trimis flori..D CN*o să mă uitaţi2D CCum o să uit21 ) să mă interesez chiar azi$ si m&ine dă*mi un telefon1D Atunci i*am s us cu casa$ des re ameninţările acelui că itan.să*i modifice ăla $anifestul1 7i*i scria lui En%els$ mi se are+ Ar tre!ui să u!lic un articol 'i să*l &n3ur$ dar nu ot s*o fac$ fiindcă mi*e rieten. Nu le rezolvă rin datul afară. Numai să nu*l schim!e$ să*l facă mai mic sau mai mare 'i să lece de la noi.ă nu fii %elos e el$ e un om &n v&rstă$ are co ii c&t noi1. Chiar a doua zi i*am cerut audienţă. Că nu vrea să*l arate 'i că numai rin roces oate fi anulat. CTovară'e Mircea$ o să vină &narmat cu un ordin de re artiţie$ adică le%al.&nt trimis să văd dacă &l aveţi$ altfel telefonez imediat chiar la . a'a1 7i cu tim ul a &nce ut 'i el să mă rimească mai a'a$ mai a ro iat$ 'i uneori cerea cafele 'i stătea mai mult de vor!ă cu mine. Asta e un om$ am %&ndit eu des re Mircea$ nu 'tiu dacă a &nvăţat el mar-ismul &n toată litera lui$ dar uite că i*au rămas &n minte 'i alte lucruri e care le 'i a lică...

.. )r$ cu tocmai &n acea "a doua zi" &nce usem să fiu intero%at. a răs uns %eneralul. Ei$ 'i2 E trea!a noastră$ a artidului$ să*i demascam$ ei ar tre!ui doar să sesizeze 'i hotăr&rea &n ceea ce rive'te vinovăţia unui mem!ru de artid s*o 3udecăm noi &nt&i.. Păi tre!uie &nt&i să aflaţi 'i e urmă să*l arestaţi. Nu vreau deocamdată să vor!im de anchetă$ i*am s us$ vreau să văd dosarul$ să*mi dau seama de motivul entru care a fost arestat. #ar nici dacă ra ortăm noi că nu*'i fac datoria nu e !ine. Mai de inde 'i cine ra ortează.. 7i ce*aţi vrea dumneavoastră să facă dacă unul e nevinovat2 . CN*a rimit*o$ dar i*a fost trimisă$ &nţele%i$ nu tre!uie să*ţi mai recizez$ mi*a s us el ărinte'te. 4ine$ am zis eu văz&nd că tace /avea aerul să*mi su%ereze că &n acest sens instrucţiunile rimite de el sună altfel0.. Ei$ vreau să văd 'i eu motivul1 7tiţi$ noi tre!uie să cola!orăm$ dar ei rimesc ordine de la 4ucure'ti 'i răs und entru ceea ce fac numai faţă de Ministerul de Interne.licat. "#a$ s usei cu %reaţă$ 'i secretarul B*a crezut.ecurităţii cu dosarul 'i ăsta s*a cam codit$ că ancheta e &n curs$ că să*i dau ră%az &nă a doua zi. "#e arestarea mea ce ţi*a s us Ca doua ziD2"$ adău%ai cu o amorţită ironie. C#in fericire$ a continuat el$ sin%ura iesă la dosar e doar această scrisoare.licat. Am ro'it. Totu'i$ o &ntre!ai$ 'tiind dinainte ce avea să i se răs undă. le*am s us ce era...n acest unct tresării. Am fost intero%at imediat$ seara. Ascultaţi$ i*am s us$ fraza asta tre!uie să ai!ă o e.nţelesei din această omisiune 'i din tăcerea ei care urmă că nu$ sau că intrase 'i el la &ndoieli du ă ce se informase. mai multe nu 'tie... chiar %eneralul. . Adevărul e că ractic au rea multă utere$ ar tre!ui$ du ă ărerea mea$ su!ordonaţi total forurilor de artid...D C#e ce2D CA vrut să fie$ am minţit eu imediat$ dar tocmai atunci$ 'tiţi$ s*au &nchis orţile 'i au &nce ut verificările.." 7i mă ridicai de la masă$ intrai &n dormitor cu a'i nesi%uri 'i mă &ntinsei e at.oţul dumitale nu e mem!ru de artid1D CNu..nseamnă că am %re'it noi2 7i de ce nu2 . le*am e. &nseamnă că s*a ...licaţie$ nu*l utem considera nevinovat. Ce e cu asta2 l*am &ntre!at e acest 'ef.... 8ăcui Matildei un semn să se o rească." Matilda arăta foarte &nc&ntată de această is ravă$ &n tim ce sărise &n ovestirea ei este acel "a doua zi" c&nd tre!uia să afle dacă acest minunat Mircea se interesase de arestarea mea. Ce s une !ănuitul2 Că nu 'tie nimic1 Recunoa'te că a fost 'i mai este 'i acum rieten cu teroristul$ au fost rieteni !uni chiar atunci$ &n @A$ dar că. er că nu l*aţi arestat fără motiv2 Nu$ zise.. Are acolo la sf&r'it o frază curioasă+ %ştept ordonan&ele dumnea'oastră. Matilda veni du ă mine.. "CTovară'ă Matilda$ mi*a s us /eram la el &n !irou$ el m*a chemat du ă ce i*am dat telefon0$ e ceva$ că ă'tia nu arestează ei un om de%ea!a$ e vor!a de o scrisoare sus ectă e care a rimit*o soţul dumitale de la un fost mem!ru al Sumanelor negre fu%it la Paris.licaţie. 7i e urmă dimineaţa.. Nu mă credea că nu te cuno'team cu mult mai &nainte$ !a chiar e si%ur că 'tia totul des re mine$ nu se &m rietenesc ei cu cineva fără să se informeze.D C#ar n*a rimit o astfel de scrisoare1D am rotestat eu... .. ?*am chemat imediat la mine e 'eful . cu ordonanţele. 7i mi*a e.D CA'a este$ zice$ dar de ce nu l*ai atras mai dinainte2D CNu*l cuno'team$ a!ia de cur&nd ne*am căsătorit..D" . 7i ce e cu aceste ordonanţe2 Asta vrem să aflăm 'i noi$ mi*a răs uns %eneralul.&ntins*o.. Individul$ un oarecare Iustin Comănescu$ e un fel de terorist din fosta !andă zisă a Sumanelor negre. 4ine$ zic$ 'i ce s une !ănuitul$ ce răs uns v*a dat c&nd l*aţi intero%at2 Tovară'e rim$ zice$ ei totdeauna nea%ă. că mai multe nu 'tiu..D A dat din ca cu re ro'. "Auzi. #ar ei s un că 'i &n artid se strecoară du'mani de clasă. .&nteţi sfinţi2 Nu orniţi 'i de la remiza că ar utea fi nevinovat2 4a da$ doar dacă el nea%ă nu dă nici o e. N*a vrut să s ună adevărul$ %eneralul..

.. Nu a!andona din fa'ă1 Nu te lăsa de e acum ede sită. Ei$ zi*i$ 'i ce. 8umai o ţi%are &n tăcerea de lină a casei. Ie'ii din !i!liotecă 'i intrai &n dormitorul co ilului.." Mă uitai la ea fără s*o văd. Intrai &n !ucătărie$ m&ncai !r&nză 'i unt$ fri tură rece$ !ăui două ahare de vin$ care mă ameţiră imediat$ 'i revenii &n hol$ unde din nou vrui să dorm$ dar nu mai aveam somn. ." 7i mă sv&rcolii &n at$ dădui la o arte cea'ca Matildei 'i adormii iar. Ce fac studenţii mei2" 8ăcui un %est de am&nare. >enunchii &i veneau la %ură$ fruntea se &nt&lnea cu ei$ s inarea cu fundi'orul &i erau arcă &n stare de ve%he. Mă trezii t&rziu noa tea &n &ntuneric. entru semenii lor.... "Ce e cu tine2 am %&ndit$ ce nu*ţi lace ţie$ co ilul meu.cularea$ zise$ a3un% douăzeci 'i atru de ore de somn. #ar ce im ortanţă are2.. Nu a rinsei lafoniera$ cea din hol lumina de a3uns atul fetiţei.. ..tai cuminte$ &i s uneam$ dormi a'a cum te*am us$ nu sta e !r&nci 'i &n %enunchi. &n tim ce noi$ tot semeni ai no'tri$ fără să ne &ntre!e dacă acce tăm.. ('a dormitorului era deschisă$ ie'ii &n hol$ u'a dormitorului fetiţei era 'i ea deschisă$ esemne să audă maică*sa tot ce i s*ar utea &nt&m la co ilului &n tim ul no ţii. ". .. Mă a'ezai la !irou." 7i du ă c. 7i e urmă2. ". #e stai a'a de &ncordată2 Cine te ameninţă e tine2 Prostuţo$ nu cumva e'ti s eriată2 Nu cumva asta e oziţia e care o aveai &n !urta maică*tii2 Nu cumva n*ai vrut să te na'ti2" Am luat*o &n !raţe$ am ridicat*o 'i am us*o iar la loc e minuscula ei saltea 'i am &nvelit*o. . )ameni li!eri$ zeităţi ale acelor ad&ncuri$ cu că'ti e ca $ &'i &nfi%eau istoalele &n zidurile de minereu 'i stri%au ceva$ nedeslu'it. "Cui mă adresez2 mă &ntre!ai.. ) văzui cum stătea 'i$ fascinat$ mă a lecai este ătuţul ei...*a temut să nu le sca .ntoarsă &n mod nefiresc$ fetiţa mea &'i căutase iară'i oziţia chinuită &n care o %ăsisem... A rinsei veioza... s&nt ad&ncuri acce tate. Ea dormea.." 9II 4ine&nţeles că 'eful ..teva cli e de intensă luciditate$ c&nd credeam că o s*o ot asculta e Matilda ore &ntre%i$ mă trezii a doua zi e la orele 'ase tot cu ea l&n%ă mine 'i cu o cea'că de !ulion de asăre &n m&nă$ zic&ndu*mi că tre!uie să*l &n%hit..temut ca secretarul să nu %&ndească la fel ca mine. răcnete de oameni victorio'i$ stă &ni unici .n %enunchi$ cu micul ei cor &n oziţie de ru%ăciune a!solută 'i totală$ &'i usese că 'orul e ernă 'i dormea cum dorm toţi co iii$ dar nu &ntinsă 'i radă somnului cu toată fiinţa ei$ ci arcă trudită 'i ede sită să nu ai!ă arte de odihnă$ &ncă de e acum.... Cărţile &mi defilară rin faţa ochilor de la un raft la altul.. Intrai &n !i!liotecă.. Ea$ &mi s use$ dimineaţa mă lăsase să dorm /cică dormeam fără res iraţie0$ dar că mi se mi'cau ochii &n ca /'i imită mi'carea ochilor mei$ ceva hol!at0$ se dusese la serviciu$ se &ntorsese$ re%ătise masa. "#a$ da$ murmurai$ li!ertatea e un triumf uman chiar &n ad&ncuri.....ecurităţii l*a dus de nas mai de arte e rimul*secretar Mircea$ totu'i s*a temut de el 'i mi*a dat doar trei ani... >&ndul mi se &ntoarse &na oi$ &n mod o!scur$ s re locul de unde ie'isem$ văzusem cu ochii minţii siluete &ncovoiate asu ra va%onetelor$ !ătr&ni de'elaţi o intindu*se să le &ncarce$ &ntuneric su!teran o ac$ e care lumina vie a felinarelor de car!id &l &m ră'tia ici*colo..i a ăsam u'or fra%ila ei fă tură.... Cel mai firesc ar fi fost să ceară$ nu să mă vadă$ n*a'i fi avut retenţia asta$ dar să ceară ur 'i sim lu o declaraţie scrisă din artea .

Nu e un !ăiat cuminte$ nu e rudent$ 'i s re !inele lui e necesar să stea deocamdată de arte de &nvăţăm&nt. ?e*am cerut să le citesc 'i eu$ 'i i*am lăsat să te 3udece entru scrisoare. Nu mă rimi &nsă cu !unăvoinţa la care mă a'te tam 'i mă ţinu uţin. "Am fost asistent universitar"$ răs unsei eu atunci. Nu s&nt s ecialist &n istoria filozofiei$ dar am utut să*mi dau seama că su! masca studierii altor filozofi ai &ncercat să a!aţi studenţii de la mar-ism 'i să le vor!e'ti de o nouă reli%ie. Nu chiar e nedre t." "?asă scrisoarea$ caietele$ dacă era numai scrisoarea$ n*a'i fi fost de acord cu &nvinuirea." "#ar a fost rudent$ vă s un"$ a &ncercat Matilda să salveze ceva. "(nde lucraţi2"$ reluă secretara.*ar utea ca nici el să nu 'tie dacă l*ai &ntre!a. Cine mai eram2 mă &ntre!ai 'i eu." "7i totu'i e !aza scrisorii.ediat 'i e tine la 4ucure'ti. Altfel de declaraţie tre!uia să dau$ &n care să recunosc că am făcut arte din numita !andă 'i să dau numele celor e care i*am cunoscut acolo &n nordul Ardealului$ unde am luat arte la acte teroriste." "9*a' ru%a să*mi acordaţi două minute să vă e.." "#ar &ntr*un liceu se oate$ nu*i a'a2" a zis Matilda. "Nu nicăieri &n &nvăţăm&nt. Mă anunţă du ă vreo oră 'i &mi s use că era entru a doua zi dimineaţa.ă trimită caietele la 4ucure'ti$ de'i aveau două referate care te a!solveau.ţi dai seama$ tovară'ă Matilda$ că du ă ce iese nu mai oate să reintre &n (niversitate2 Cel uţin nu acum. ") t&m enie$ s use el sc&r!it. 7i*a dat seama ce e cu ele$ căci i*a s us că dacă mă 3udecau du ă ele nu luam numai trei ani. Mai t&rziu$ dacă &'i schim!ă 'i el conce ţiile$ mai vedem. "Tovară'e rim*secretar$ 'tiţi că am fost condamnat e nedre t2"$ "Nu chiar$ răs unse el cu o va%ă ostilitate.i dădui numărul de telefon 'i &mi s use că voi fi anunţat c&nd să mă rezint &n audienţă. ". er că ai renunţat sau vei renunţa c&t mai cur&nd la conce ţia dumitale reacţionară21 E o condiţie ca să oţi fi$ c&ndva$ reinte%rat &n &nvăţăm&nt$ dacă o să mai fiu eu e*aici$ !ine&nţeles"$ s use el fum&nd lini'tit$ dar e %&nduri$ iar eu &nţelesei+ un altul nu va face &n ." "9ă mulţumesc$ dar 'tiţi care era adevărul cu acea frază2" "Nu mă interesează acum$ %ata$ lasă$ e'ti li!er$ %&nde'te*te la viitor.erimentat$ cunoscător de oameni$ cu %esturi uţine$ fizionomie care semăna cu a tatălui meu$ refle-iv &nsă 'i %reu de resu us că se utea &nfuria vreodată.n fiecare zi am scris c&te una$ uneori 'i c&te două$ care erau ru te &n faţa mea. rie." "Cine oate să 'tie dacă a &nţeles sau nu2 .. "Telefonul2" . 7tii ce intenţie aveau2 . #ar avea el să mă rimească2 Matilda mă asi%ură că da 'i telefonai la ca!inetul lui 'i cerui o audienţă. ". Era un om care nu*'i arăta v&rsta$ ărea mult mai t&năr$ nici un fir de ăr al!$ voinic$ fi%ură de ins e." 7i eu eram curios să aflu cum a fost el dus de nas de către %eneral$ &n afara fa tului că vroiam să*l ro% să*mi a ro!e să lucrez de ildă la vreo !i!liotecă$ a'a cum se rocedase cu marele oet 'i filozof." "#ar acum a &nţeles 'i el.." "?asă scrisoarea$ mă &ntreru se el sever.!ănuitului 'i s*o citească$ această declaraţie o fi cerut*o$ dar de unde să i*o dea2 . Am &nce ut eu... N*ai mai fi fost acum aici. Totu'i$ caietele el le*a cerut 'i nu le*a mai restituit$ le*a ţinut c&teva luni 'i a oi le*a &na oiat Matildei$ du ă condamnarea mea. ?e*ai ars$ acele caiete2" "4ine&nţeles"$ minţii eu d&nd din umeri că mi se unea o astfel de &ntre!are. #ar dacă insistam să ţi se dea drumul$ se a%ăţau de caiete 'i mi*ar fi utut s une că le*au 'i trimis la 4ucure'ti 'i chiar le*ar fi 'i trimis 'i e urmă le coro!orau$ aceste două ro!e 'i caietele 'i scrisoarea$ 'i te*ar fi e. Ce era cu fraza aceea2" .i ovestii$ &ndindu*i reacţia. "Cum a fost rudent c&nd le*a s us studenţilor că oate &ntemeia o nouă reli%ie2 A s us$ scrie &n caiete$ n*are rost să mai insi'ti. "Cine s&nteţi2"$ mă &ntre!ă secretara..lic ce era cu fraza aceea din scrisoare$ entru care am fost anchetat tim de trei luni 'i a oi trimis la 4aia*.

Morala cre'tină nu ne &nvaţă nimic rău. 7i totu'i acest om mă salvase de la ceva mult mai rău$ dar de ce era arcă su ărat e mine2 Chiar mă considera vinovat &n forul său interior2 #e ce oare2 Pentru acele caiete2 . Intră secretara+ "..mi s usese că omul tre!uie să fie li!er de orice reli%ie$ dar era el li!er de altele$ c&nd e.acest sens nimic entru mine.." 7i a ăsă e un !uton." "#e acord$ dar &n mod li!er$ zise el. 7i orice !iserică are nevoie de reoţi etc$ tot alaiul. 9rusei să mă ridic 'i să a'te t dincolo$ dar &mi făcu un semn să răm&n. #e ce să sile'ti co ilul s*o &nveţe de mic$ e o chestiune de con'tiinţă$ să decidă sin%ur la maturitate dacă &i e sau nu de folos. "4ine$ vă mulţumesc1" 7i ie'ii nu fără să o!serv că nici secretarul 'i nici activistul nu schiţaseră vreun %est din care să &nţele% că$ dacă nu*mi &ntindeau ei m&na$ a'i fi utut s*o &ntind eu." #e astă dată tăcui definitiv. ...mi telefonaţi mie din c&nd &n c&nd$ &mi s use 9ătămanu ăsta$ 'i &ndată ce se ive'te un astfel de ost. "N*o să*ţi s un$ zise$ că reli%ia e o iul o oarelor$ dar tre!uie lăsate o oarele li!ere să decidă ele sin%ure dacă vor să mai creadă &n #umnezeu sau nu. 9III ..f&ntul #uh nu mai e dec&t un sin%ur as$ iar al doilea ne*ar &ntoarce iar la !iserică. #e aceea noi am interzis ro a%anda reli%ioasă$ am scos*o din 'coli 'i am des ărţit !iserica de stat." 'i făcu din m&ini %esturi de lini'tire$ adică totul se va aran3a$ ot să mă !izui e el$ c&nd ordinul venea de la tovară'ul rim$ ersonal. Totu'i$ reluai du ă c&teva cli e+ ". #e ce să nu fie omul li!er de orice sentiment reli%ios2 #umneata s ui &n caiete că totul e s irit.. "#a$ dar orice reli%ie$ chiar de%hizată &n 'tiinţă$ e dăunătoare.au nu 'tia ce se etrece2 Nu era osi!il să nu 'tie$ sau dacă era totu'i osi!il$ credinţa e care o avea nu era la fel de &nceţo'ată ca 'i a unui credincios care nu*'i une &ntre!ări2 #esi%ur$ el era unul dintre cei !uni$ dar nu era nici el !un &nă la ca ăt..ă vină e urmă la mine. "#eocamdată nici &n ers ectivă$ dar 'tiţi$ oate să a ară.ncetul cu &ncetul mă o!i'nuii cu %&ndul că s&nt li!er 'i amintirile 'i sentimentul acela !izar de com licitate cu minele &n care lucrasem 'i cu oamenii de*acolo &nce ură să se retra%ă 'i &n acela'i tim 'i a ro ierea de Matilda$ de astă dată su! semnul unei rofunde melancolii$ &nce u să*mi re&nvie sentimente retrase$ s eranţe &nchise. 7i tre!uie să recunosc$ s re 3ustificarea lui de lină$ că nici nu utea fi.n caietele mele mă refer la o reli%ie e !ază de 'tiinţă".. "Nici &n ers ectivă2"$ zise secretarul.. #e aici 'i &nă la .. 9or!ea cu un director$ ro!a!il de uzină$ e care &l chemă la el 'i a oi &nchise..." "Tovară'e secretar$ s usei eu atunci$ dar să redau$ de ildă$ a!ecedarul &n vreo 'coală2" "Nu$ zise el hotăr&t. Cur&nd intră acel 9ătămanu$ care s use că nu e-istă nici un loc li!er la nici o !i!liotecă. ." Telefonul sună." "Totu'i$ a ţinut omenirea &n fr&u două mii de ani$ zisei. ". une*i lui 9ătămanu să se intereseze acum imediat dacă e-istă vreun loc li!er de !i!liotecar &n acest ora'. "#ar la o !i!liotecă ot lucra &nă atunci2" "Cum să nu$ numai să %ăsim loc." . Mai t&rziu.." Prudent$ mă o rii aici.i s use acelui 9ătămanu să*mi rezolve e arcurs situaţia mea$ adică să*mi %ăsească totu'i un loc la o !i!liotecă 'i &nţelesei că tre!uie să mă ridic 'i să lec.erienţa &i s unea că nu$ de ildă să se oată a ăra c&nd era arestat ar!itrar 'i us să se &nvinuiască sin%ur ca să oată fi condamnat2 ..

Numai Matilda nu 'tia$ de'i &l vedea adesea colind&nd !irourile$ totdeauna &n m&nă cu o fiţuică de sarcini$ &ncredinţate de or%anizaţie< se &ncleia la vor!ă$ insista$ revenea$ &nsă cu o mască de umilinţă e chi $ &n'el&ndu*i doar e naivi sau im rudenţi. .ă ne s ună doamna Petrini$ fiindcă eu ersonal n*o mai ot considera tovară'ă$ dacă văz&nd orientarea reacţionară a soţului ei$ a adus acest fa t la cuno'tinţa or%anizaţiei de artid din care face arte.n realitate$ cum avea să i se s ună du ă aceea$ era un ins de care toată lumea se ferea$ fiindcă &i &ndea e toţi 'i fusese dovedit că era &n slu3!a instituţiei de care omenise cu at&ta lirism. Pe urmă$ sur riză$ secretarul or%anizaţiei$ un !etonist$ anunţă o auză$ de'i 'edinţa a!ia &nce use. . usese des re mine că mă "strecurasem" &n &nvăţăm&ntul su erior c&nd toată lumea$ &mi ovesti Matilda$ se &ntre!a cum se strecurase el &n arhitectură.ă ne s ună tovară'a Petrini dacă a avut sau nu cuno'tinţă de acţiunile du'mănoase ale soţului ei$ arestat de or%anele noastre de securitate 'i condamnat.mi ovesti cum$ chiar &ndată du ă arestarea mea$ canalii al căror nume n*avea să*l afle &nce useră re%ătiri de 3udecarea ei &n 'edinţă u!lică 'i e-cluderea din artid. A te &ndoi de 3usteţea acţiunilor lor era ca 'i c&nd te*ai fi &ndoit de tine &nsuţi. 7edinţa avu loc du ă ce deveni fa t cert condamnarea mea 'i cei ce o &ndeau &nce ură să*i ună &ntre!ări. Al treilea era un arhitect$ de o ur&ţenie care nu ascundea dec&t tot ur&ţenie< ur&t era$ ur&t %&ndea 'i ur&t acţiona. Era romoţie roas ătă 'i nici măcar meserie nu 'tia$ ca să com enseze cu ceva ur&tele*i calităţi. Asta nu mai era &ntre!are$ avans&nd$ &nainte de a a'te ta răs* unsul$ 3udecata că el n*o mai utea considera tovară'ă$ su%era adunării că el 'tie că ea n*a făcut acest lucru$ adică să*'i denunţe soţul 'i deci nu va avea ce să răs undă< era vinovată.e omeni$ &n acea auză &n care toată lumea afecta că nu se &nt&m lă nimic &n afară de fa tul că se refăceau toţi că nu vor s*o evite$ de'i o evitau &n mod discret$ lăs&nd*o sin%ură e scaunul ei$ de unde nu se ridică dec&t să se uite lini'tită e %eam$ chemată &n camera !iroului or%anizaţiei$ unde se retrăseseră doar . 7i c&nd se s unea "or%anele noastre de securitate"$ vocea avea arcă accente lirice$ erau "ale noastre"$ aceste or%ane$ ca 'i c&nd ar fi fost rude a ro iate$ co iii no'tri dra%i$ s&n%e din s&n%ele nostru. #acă cineva nu vrea s*o mai considere tovară'ă$ &l rive'te. Matilda nu era s eriată$ &nţelesese că o vor e-clude 'i era hotăr&tă să nu facă nici o concesie$ să declare că soţul ei e nevinovat 'i că tim ul va dovedi că s*a %re'it cu arestarea 'i condamnarea lui$ deci n*avea ce să fi anunţat &n or%anizaţie$ nu era nici reacţionar$ nici contrarevoluţionar 'i a 'tiut !ine cu cine s*a căsătorit. . Eu$ a s us altul$ un &ntre!area dacă e &nt&m lător fa tul că 'i*a ales un astfel de soţ1 Căsătoria a avut loc &n @J$ c&nd de e atunci era certă orientarea contrarevoluţionară a acestui domn$ care reu'ise să se strecoare &nă &n &nvăţăm&ntul su erior. "#e ce*ai făcut 'i dumneata cinci$ doi nu ţi*a3un%eau2" &i s usese odată Matilda$ lictisită de văicărelile 'i de %ura lui z&m!ăreaţă$ care nu &nceta să afi'eze &n mod enervant "sănătoasa" lui orientare olitică chiar c&nd se văita. Cel dint&ii$ al cărui %las tremurase de &ncredere ronunţ&nd numele instituţiei care aresta oameni$ era un funcţionar 'ters 'i servil$ de la conta!ilitate$ a!ia de*o cuno'tea e Matilda$ sau a'a credea ea. Al doilea$ care se 'i %ră!ise să n*o mai considere tovară'ă$ o vedea adică de3a e-clusă$ era un muncitor care ai fi zis că e inocent$ dar iată ce ie'ea din el< e*ăsta Matilda &l cuno'tea !ine$ credea ea$ totdeauna vesel$ z&m!ăreţ$ adică "o timist"$ ducea o viaţă de familie infernală$ &l !ătea nevastă*sa$ e-as erată de o timismul lui stu id$ c&nd ea se chinuia cu cinci co ii &ncă mici 'i muncea ca o roa!ă s ăl&nd rufele altora$ sin%ura sursă de c&'ti% care se mai adău%a la salariul lui de zidar$ nu mai mic dec&t al altora$ clar insuficient să*'i hrănească 'i să*'i &m!race at&ţia co ii. Numai unul din ace'ti trei era arhitect. .. .

#acă &ntre!ările vor continua$ 'i du ă răs unsul dumneavoastră vor &nce e acuzaţiile$ se va cere e-cluderea." "7i atunci cum e.lic$ asta e1 Nu*mi e. "9ă s unem noi$ 'i vă asi%urăm că nu e numai ărerea noastră$ alţi tovară'i au studiat cazul 'i s*a a3uns la formula asta.. "Princi alul acum e că vrem să vă a3utăm$ i*a răs uns &n cele din urmă !etonistul.. . Altfel cum aveau să mai trăiască ei doi$ am&ndoi loviţi2 8iindcă 'tia$ el nu va mai fi reinte%rat &n &nvăţăm&nt$ iar ea.. "Tovară'ă Petrini$ &i s use acest activist$ ăstraţi*vă calmul.lic 'i nu cred.== "4a nici* decum$ a zis Matilda$ am 'tiut$ de ce să*mi acuz !ăr!atul su%er&nd că$ de'i n*am 'tiut$ el a utut totu'i să se ascundă de mine. #a$ dar asta echivala cu o acce tare a insinuărilor 'i acuzaţiilor celor trei că soţul ei e un reacţionar$ un contrarevoluţionar$ care reu'ise să se "strecoare"= &n &nvăţăm&ntul su erior. uneţi că n*aţi 'tiut nici dumneavoastră nimic 'i. . #ar asta &nsemna că tot el decisese ca ea să nu !raveze 'i să nu se solidarizeze ostentativ cu soţul condamnat. Cuvintele nu mai .. (nul din ă'tia trei e care i*aţi auzit o va face$ 'i dacă adunarea votează entru e-cludere2" Hm1 Asta se &nt&m la c&nd vroiau ei1 7i acum vroiau să nu se &nt&m le$ dar nici Matilda să nu !raveze. dacă va fi rimită la o'tă$ cum !ine zisese !etonistul. Altfel$ să 'tiţi$ s&nt osi!ile 'i sur rize 'i anume să fiţi analizată 'i rofesional 'i să nu mai uteţi fi arhitectă$ cel uţin aici &n ora'ul nostru1" "Ei 'i2 N*o să mor de foame$ dre tul la muncă ne e asi%urat la toţi.ă acorde ticălo'iei celor trei ceea ce li se cuvenea 'i să salveze restul2 . )ric&t ai crede tu că e'ti calm$ de fa t nu e'ti$ mi*a s us Matilda. ." "#ar s&nt foarte calmă$ 'tiu ce mă a'tea tă$ zise Matilda cu desinvoltură$ a'a că.. Nu s*a ascuns$ e nevinovat$ &l cunosc. "Ce ot să fac12" le*a s us ea totu'i.licaţi dumneavoastră că totu'i. Aveţi un co il$ o să vă fie foarte %reu să a3un%eţi din arhitectă cine 'tie e unde$ funcţionară la o'tă sau 'i mai rău$ femeie de serviciu$ să s ălaţi coridoarele1 >&ndiţi*vă !ine$ astea nu s&nt %lume1== "7i ce$ a zis Matilda$ o femeie de serviciu nu e un om2 #acă ţara nu mai are nevoie de arhitecţi$ s ălăm 'i coridoarele 'i closetele.!etonistul 'i activistul de la sector$ care lua de o!icei arte la 'edinţe... "#acă vroiaţi să mă a ăraţi$ a ridicat ea %lasul$ atunci de ce aţi mai us chestiunea asta e ordinea de zi2" A urmat o tăcere$ cei doi nu i*au răs uns &ndată la această &ntre!are lo%ică.e hotăr&se. Matilda s*a %&ndit.'i iu!ea meseria 'i mai ales &'i iu!ea co ilul$ cum avea să*l crească s ăl&nd culoarele2 Avea să fie &ntre!ată la 'coală+ ce s&nt ărinţii tăi2 Mama e femeie de serviciu 'i tata$ ei$ ce utea fi 'i tata$ dacă ea$ de'i nu era vinovată de nimic$ a3unsese e trea ta cea mai de 3os2 Tatăl$ ro!a!il$ avea să a3un%ă 'i mai rău. Cine intervenise entru ea2 Era clar$ nu aceia'i care iniţial vruseseră s*o e-cludă$ ci &n mod si%ur rimul*secretar Mircea.*a %&ndit că dacă refuza acest com romis$ ierdea totul 'i ierdea entru totdeauna 'i rotecţia rimului*secretar$ care &i a ărase casa 'i avea să*l a ere 'i e soţul ei du ă ce el avea să iasă. )r$ Matilda 'i or%anizaţia se treziseră e nea'te tate cu acest unct e ordinea de zi... Ce utea să facă2 . Am rimit ro uneri scrise din artea unor mem!ri ai or%anizaţiei$ a minţit el a oi$ tre!uia să vă unem e ordinea de zi. n*o să vi se &nt&m le nimic." "Noi vă sfătuim să luaţi cuv&ntul$ o să vi*l dăm imediat 'i o să curmăm orice alte &ntre!ări 'i$ fără să !ravaţi$ răs undeţi lini'tit 'i onderat.." "Nu*mi e."" Avea dre tate. doar at&t să s ună 'i totul se aran3a." "9edeţi$ a reluat activistul$ s uneţi că s&nteţi calmă$ dar nu s&nteţi deloc. >ăsesc eu unde să c&'ti% o &ine1" "#ar nu e ăcat$ tovară'ă Matilda2 a zis !etonistul." )r$ astfel de ro uneri se fac de o!icei &n len$ cu o dată &nainte$ 'i unctul res ectiv se discută 'i el dacă să fie us sau nu e ordinea de zi. Eu zic să vă calmaţi 'i să vă %&ndiţi..... Ce ciudat$ soarta ei de indea de trei cuvinte+ n#am ştiut nimic....." "4ă%aţi de scamă$ ne uneţi &ntr*o situaţie fără ie'ire$ reluase activistul.

Am trudit cu tine să &nveţi carte 'i acuma or să te trimită e vreun 'antier$ să dai cu lo ata." Cei doi s*au uitat unul la altul.oţul meu$ a s us ea$ 'i*a luat e-amenele cu strălucire$ nu s*a strecurat nicăieri este meritele lui$ cum s*a afirmat aici. 4etonistul a luat &nsă imediat cuv&ntul$ e deo arte ca să evite continuarea discuţiei la acest unct e ordinea de zi$ dar să 'i com leteze el ceea ce Matilda se ferise să s ună mai răs icat+ "Tovară'i$ e clar$ din cuv&ntul tovară'ei Petrini reiese că ea n*a 'tiut nimic de conce ţiile reacţioncire ale soţului ei. Numai at&t a fost 'i a oi 'i*a &ndre tat 'i ea atacul &m otriva arhitectului. 7tia că n*o să mai fiu rofesor / ro!a!il de la Matilda0. ".i răs unsei$ afect&nd o veselie$ că s&nt e de lin sănătos. Pro un să trecem la unctul următor de e ordinea de zi.=" Tata &nsă nu se utu stă &ni să nu mă lovească. "Puteţi să*i s uneţi 'i trei cuvinte$ a zis !etonistul z&m!ind %reu$ ăsta ar merita să fie trimis la ţară să construiască 'i el coteţe$ nu să facă aici e arhitectul 'i să stri%e la muncitori ca un atron de e vremuri. Alţii oate s*au strecurat rintre arhitecţi$ &ncas&nd salariul de%ea!a ca să vină aici 'i să acuze e alţii$ c&nd mai !ine ar fi să ună m&na 'i să &nveţe meseria$ să nu se facă de r&sul muncitorilor$ la care &'i ermit să stri%e.+ "E'ti sănătos$ mamă2" . "Tovară'i$ a &nce ut Matilda$ la &ntre!ările use$ declar aici că n*am 'tiut nimic de acuzaţiile care i s*au adus soţului meu." 7i s*a a'ezat cu o!ra3ii &n flăcări. Mama nu se &ntre!ase dacă s&nt sau nu vinovat /co ilul ei răm&nea nevinovat orice*ar fi făcut0$ rea era doar nenorocirea$ cum ar fi !oala 'i moartea sau infirmitatea e viaţă. Pentru %re'elile lui el &'i va is ă'i edea sa 'i va tra%e concluziile res ective. )r$ ea mă vedea &ntre% 'i$ uit&ndu*se la mine cu m&na la %ură /%estul ei0 'i uit&nd de lacrimile care &i cur%eau e o!ra3i$ mă &ntre!ă. Cred că e inutil să mai insistăm asu ra acestui caz.. "Mie să*mi s ui ce rostie ai făcut$ fiindcă de%ea!a nu te*au arestat ei"$ zise cu un %las a roa e de furie$ nu &m otriva mea$ dar nici &m otriva celor care mă arestaseră$ nici el nu 'tia . "A fost rău$ &i răs unsei hotăr&t$ dar a trecut. #acă a fost rău acolo unde m*au trimis." Asta a fost toată fraza.. "Ce*o să faci tu acuma2 mă &ntre!ă a roa e indi%nat." 7edinţa s*a reluat du ă această lun%ă auză 'i i s*a dat cuv&ntul Matildei$ fără să mai fie &ntre!ată adunarea dacă mai s&nt &ntre!ări 'i mai ales fără să se mai treacă la discuţii$ ca &ntr*un fel de &ncheiere. Aceste conce ţii erau de natură filozofică$ 'i soţia lui e arhitectă$ nu s ecialistă in filozofie." Nu*l &nduio'ai. "Tată$ &i s usei$ mă a'te tam să*mi s ui că a munci cu lo ata nu e o ru'ine 'i că tot ce e-istă s*a făcut cu lo ata 'i t&rnăco ul 'i că nu e vina mea că &nvăţ&nd carte n*o să*i mai ot &nvăţa la r&ndul meu e alţii. "4ine$ se adresase ea celor doi$ acce t$ doar două cuvinte tot o să*i s un cole%ului meu$ acest inca a!il care 'i*a ermis să afirme că soţul meu Cs*a strecuratD &n (niversitate." Re&nt&lnirea cu ărinţii mă tur!ură &nsă 'i amorţirea mi se accentuă ca o stranie reacţie de a ărare. 7i eu un &ntre!area dacă e &nt&m lător că tocmai un astfel de arhitect inca a!il &'i ermite să facă e atronul e 'antier.aveau valoare$ nu mai &nsemnau nimic$ iar ticălo'ii$ dacă omenirea nu e condamnată$ nu vor fi uitaţi." Părea si%ur de ceea ce s unea$ de unde &nţelesei că alţii avuseseră %ri3ă să*i smul%ă orice iluzie$ cu !rutalitatea oamenilor sim li$ care consideră că rezentul e dat entru totdeauna 'i că$ odată căzut$ nu te mai ridici$ incon'tienţi$ ca animalele$ se cred la adă ost$ %&ndind+ cine vrea să fie mare a3un%e tot mic /admiţ&nd &n sinea lor că numai din lumea celor mari ies 'i răm&n oameni mari$ de'i trăiau acum ni'te vremuri c&nd tocmai ei$ cei mici 'i o!scuri$ erau chemaţi să se considere "conducători"$ clasa conducătoare< nu credeau deci &n această lozincă$ e care o citeau zilnic e ereţii uzinelor &n care munceau20. Nu era tocmai ceea ce i se ceruse$ dar e-ista afirmaţia că n#a ştiut nimic.

.. Amorţii$ %ura mi se &ncle'tă$ nu*i răs unsei$ o sărutai e mama 'i lecai. Adio !raserie$ eu s&nt mai de arte la &nchisoare$ !ine$ !ine"$ 'i &nchisei eu telefonul$ tot a'a$ cu %ri3ă entru el să nu se simtă rost că nu mai vroia să se vadă cu mine 'i nici telefon să nu*i mai dau. Ai risca$ oric&nd te oţi omeni cu o ercheziţie$ 'i atunci va fi foarte rău...*a mai mic'orat$ dar catedra a rămas." "7i istoria filozofiei2" ".... "Alo$ Ioane2"$ s usei.. 9aintru! &nsă &'i arătă 'i sur riza$ 'i !ucuria. Ai scă at2" "#a$ zisei$ am scă at. 7i s*au mai desfiinţat c&teva catedre$ de ildă$ la noi$ estetica$ lo%ica 'i siholo%ia." "7i ce faci acum2" "Ce să fac$ stau... Nu sur rins$ nu !ucuros că &mi auzea %lasul$ ci mirat. "Petrini12 se miră.. Ironia mi*era adresată mie &nsumi$ care 'tiam că nu voi mai fi rintre ei la facultate să mai am astfel de temeri.. Care Petrini2" "9ictor Petrini1" (rmă o tăcere. &n orice caz entru multă vreme. Ion Micu era mirat. "Ce faceţi$ dom= rofesor2 Cum e cu reforma &nvăţăm... "A'a$ va să zică$ r&sei eu din nou$ multe21 4ravo$ mă Ioane$ !ine$ Ioane$ re etai$ ca 'i c&nd a'i fi vrut să*l consolez eu e el$ &n orice caz să*i confirm$ sau mai de%ra!ă să*i s ul!er temerea că a'i vrea cumva să*l văd 'i să mai mer%em ca odinioară la !raserie. Intensitate %rozavă &n trăirea tim ului$ de unde senzaţia că trei ani făceau c&t zece... C&t de multă2 Ehe$ cine 'tie c&t. #u ă această mirare a lui ar fi tre!uit să fiu &ncă acolo. #e unde dedusei că &n mintea lui eu li sisem de foarte multă vreme$ arcă de*un deceniu. "#eci 4en Ale-andru nu mai e2" "4en Ale-andru21 A da$ nu mai e$ a lecat. "Ei$ zisei$ ce*ţi s une2" 7i avui eu &nsumi o reacţie e care &nce usem să mi*o cunosc$ un fel de euforie !ruscă$ de veselie$ c&nd aveam revelaţia instantanee a unui adevăr. . "Petrini1==$ &i răs unsei.. Eu &nsă nu*l &ncura3ai$ dar ei &'i &nt&rzie m&na e !raţul meu$ e care mi*l str&n%ea$ contem l&ndu*mă să vadă arcă dacă s&nt &ntre%. >ata$ adio facultate1 "A fost un svon care nu s*a confirmat$ zise el$ s*au făcut totu'i unele schim!ări &n sensul &n care discutam atunci$ referitor la &nvăţăm&ntul elementar 'i la licee.. C&ndva$ mai t&rziu$ o să fii reinte%rat$ e ărerea mea$ c&nd se va termina acest roces numit lu tă de clasă$ aţ&ţată artificial.. ... Re etai că s&nt eu$ Petrini$ rietenul lui$ ce$ m*a uitat$ acest nume nu*i mai s une nimic2 "4a da"$ zise 'i tăcu iar. "A$ da2 A'a e1"..i dădui un telefon$ 'i nu schim!arăm dec&t c&teva cuvinte. 7i ce faci tu acuma$ unde lucrezi2" ") să lucrez la o !i!liotecă." Mă !ătu e umăr$ e s inare$ %ata să mă &m!răţi'eze. "Ei$ re etai$ ce*ţi s une &n auz numele de Petrini2" "Multe1"$ zise$ de astă dată cu un %las care se refăcea că nu e rece 'i străin. Nu$ era rău$ 'i cel mai a roa e de &nvinuit era tot cel care fusese lovit. "Petrini21 e-clamă el.n (niversitate$ a roa e nimic$ adică nimic esenţial$ doar schim!area unor denumiri de titluri..... Ion Micu avu &nsă o reacţie at&t de s ontan stranie$ &nc&t o uitai re ede e*a tatălui meu... "Cine e2"$ zise el..." "?o%ica era mai demult scoasă"$ zisei. Avui un sur&s. Ki*a s us soţia că eu am făcut un .&m otriva cui$ nici măcar &m otriva soartei$ fiindcă asta ar fi &nsemnat să ai!ă o idee des re soartă$ cum avea mama$ 'i să %&ndeaseă sim lu$ !ine că a trecut 'i n*a fost mai rău. E'ti !ăiat t&năr$ ai tim să a'te ţi." "8oarte !ine$ s er să nu a!andonezi filozofia. #octorat$ as irant$ cinci ani &n loc de atru$ lucruri de acest %en.. #ar fii rudent$ a!andonează acum scrisul$ fiindcă ai văzut$ caietele acelea.ntului2" s usei ironic$ a'ez&ndu*mă &ntr*un fotoliu$ ca 'i c&nd am fi continuat sim lu acea discuţie de la !otez c&nd fusesem at&t de nelini'tit. #a$ &ncă." "9ino e la mine1" "C&nd"2 "Cum c&nd$ acum$ imediat1..tarea lui de s irit se strecură &nsă &n sufletul meu ca o realitate ine-ora!ilă de care nimeni n*avea de %&nd să mă eli!ereze$ căci &nţelesei că oamenii cu care muncea el acolo &n uzină$ chiar 'i rietenii$ %&ndeau astfel$ 'i el$ tatăl meu$ nu era deose!it de ei$ de'i &n cauză era ro riul său fiu. . că eram li!er.

.. ." IL Nu scă ăm &nsă ele o stranie melancolie$ de'i Matilda mă iu!ea acum ca altădată. Nu mă &ntre!ă nimic$ nu*l interesa ceea ce mi se &nt&m lase$ nu*l interesa dec&t ceea ce i se &nt&m la lui." "Ei$ uite$ eu trăiesc$ dar nu mai am nici o !ucurie. #imineaţa mă sculam cu o senzaţie de chin fără nume$ care st&rnea &n mine o furie dureroasă$ a roa e insu orta!ilă /mă culcam t&rziu$ să*mi ţin c&t mai mult s iritul treaz$ să evit aceste rele dimineţi0.n minele de lum! de la 4aia*. "Mai dă*mi un telefon$ zise 9aintru!$ mai stăm de vor!ă. #in sentimentul că s&nt &n lină &nflorire rămăsese doar o ură idee+ 'tiam că s&nt t&năr$ dar mă simţeam !ătr&n$ asemeni !unicului$ e care &l vizitai 'i &l %ăsii lictisit 'i furios." .i s usei că nu din ricina caietelor fusesem &n fond condamnat.e unea cu !otul e la!e$ &'i &ntindea !urta la ăm&nt 'i &l &ndea cu rivirea cră ată e v&nătorul care trăsese &n el /'i care &l credea mort0$ entru ultimul salt$ c&nd &l va ucide &nainte de a muri el &nsu'i.... Era re%retul ad&nc că nu mă voi mai urca niciodată la catedră 'i să văd aţintiţi asu ra mea ochii studenţilor &ncărcaţi de o su er!ă curiozitate 'i sim atie entru mine2 Nu1 &mi ărea stinsă această !ucurie. Astfel stăteam eu dimineţile &n at$ cu ura la &ndă$ dar v&nătorii mei nu se a ro iau 'i nici nu 'tiam cine s&nt 'i nici nu mă simţeam atins de moarte... Poate toate acestea la un loc iradiau &n ad&ncul fiinţei mele 'i$ &nlăturate rin %&ndire$ se refu%iau &n maţe 'i sileau %&ndul să trăiască suferinţa2 #esi%ur.. "Aveţi dre tate"$ zisei$ 'i &nt&lnirea se &ncheie astfel.. Iar dacă nu$ des ărţirea. Parcă eram un leu e care v&nătorul &l &m u'case 'i el 'tia acest lucru entru că simţea &n fiinţa lui uternică o ine-ora!ilă sf&'iere.referat ozitiv< totu'i n*au ţinut seama de el. "Ce e$ !unicule$ ce ai2 E'ti cumva !olnav2" "Nu$ zise el$ n*am nimic$ da= mă 9ictore$ ce rost o fi av&nd viaţa asta e ăm&nt2" ".ţi s un eu$ !unicule$ rostul vieţii e să te !ucuri că trăie'ti." "#e ce$ zic$ ai trăit$ ai crescut at&tea fete$ le*ai măritat$ ai ne oţi 'i chiar 'i o străne oată$ e . Nu eram nici rimul 'i nici ultimul care e'ua &n &ntemeierea unei familii. ... Că nu voi mai a3un%e &n ţara mea să %&ndesc li!er fără să risc din nou &nchisoarea2 Nu$ fiindcă &n ad&ncurile con'tiinţei mele eram convins că această anomalie nu va fi acce tată entru multă vreme de către o orul din care făceam arte. Cum deschideam ochii$ suferinţa era 'i ea rezentă undeva &n maţe$ nedorită de mine 'i a cărei cauză scă a %&ndirii mele. Ar fi tre!uit atunci să fiu insensi!il 'i ne ăsător$ dar nu eram. rie . Ki*nchi ui cum se simt cei care n*au e nimeni 'i i*a rins !ătr&neţea sin%uri.." Avea dre tate$ 'i eu trăiam 'i eram t&năr$ nu ca el$ dar acea vrană$ acel ce din care ţ&'neau &nainte din fiinţa mea$ ca dintr*un !utoi cu vin$ !ucuriile$ ori fuseseră astu ate$ ori !utoiul era %ol.ilvia mea." "Tu*le muma &n cur$ zise el enervat$ nu*mi asă mie de ei$ &mi asă de mine. 9iaţa mea cu Matilda fusese cumva at&t de %reu fisurată &nc&t &n ciuda fa tului că acum ea mă iu!ea ca la &nce ut c&nd ne cunoscuserăm$ fisura nu se li ea 'i &mi dădea această durere ad&ncă e care eu vroiam s*o i%nor$ dar nu mă i%nora ea e mine2 Ne&ncrederea ascunsă$ care se insinuase &n sufletul meu$ că sentimentele ei entru mine se ot retra%e !rusc du ă o acumulare a!surdă de aversiune$ 'i ura să rea ară cu violenţă2 #a$ mă %&ndeam la acest lucru$ dar eram re%ătit$ sau mai !ine zis resemnat că va fi inevita!il$ asta &mi e soarta$ 'i aveam s eranţa că această acumulare să dureze c&t mai mult$ 'i oate$ cu anii$ să ducă la iz!ucniri din ce &n ce mai rare.

#ar nu*mi mai ăsa de ele. . Tremuram de o la'itate des%ustătoare$ dar du ă ce &l omor&i e călăul meu$ &nce ui să rivesc &ntunecata !oltă cu sfidare. . (neori %&ndul la felul cum &mi lichidasem eu torţionarul venea ca un !alsam este suferinţa mea fără nume care &mi chinuia dimineţile.. Am &nţeles re ede$ &nsă$ că individul nu 'tia să scrie astfel de numere$ 'i unul dintre noi ne scă ă de furia tur!ată a acestui semianalfa!et$ ronunţ&nd nu o mie trei$ ci zece$ zero trei.omor&sem e unul$ fiindcă &l văzusem la faţă$ &i su ortasem ura$ ne riviserăm ochi &n ochi 'i %&ndul uciderii se născuse &n mine cu o forţă co le'itoare< c&nd se &m linise$ nicic&nd nu simţisem un sentiment at&t de uternic de li!ertate$ de'i 'tiam !ine că eram &nchis &ntr*un la%ăr 'i silit să co!or &n mină 'i să muncesc din %reu c&te 'ais rezece ore e zi... Munca$ 3os$ &n su!terană$ mi se ăru su orta!ilă$ numai raful ne%ru &nce u să mă su ere... Erau cele ericuloase. Chiar moartea &n rea3ma căreia munceam cli ă de cli ă /căci oric&nd se uteau des rinde din !olta minei 'i să te strivească$ cum se 'i des rinseseră 'i striviseră e unii dintre noi$ !ucăţi mari de ăm&nt dislocate de &r&itul erforatoarelor0 dădea cli elor o tensiune de &nfrăţire cu această !oltă$ cum ro!a!il se &nt&m lă &n răz!oi$ c&nd se na'te un sentiment straniu de sim atie &ntre !ătaia inimii care aude 'uieratul !om!ei 'i !om!a &nsă'i+ că n*a căzut e tine 'i oate n*o să cadă niciodată. "Păi a'a$ futu*vă mama voastră de reacţionari"$ zise %ardianul$ 'i de*atunci &ncetară 'i accesele lui de violenţă. ..MME$ cum era al meu$ &nce ea să urle$ ie'ea afară 'i &nce ea să ne care la umni &n fi%ură 'i lovituri cu !ocancul &n fluierele icioarelor$ cu &n3urături de o mare inventivitate. . Astfel de lifturi lăsase mo'tenire 8ranz Iosif 'i nimeni nu le &nlocuise de*atunci. Pur 'i sim lu se ră!u'i &n ad&ncuri cu o viteză de cădere ai fi zis li!eră$ dar nu era de arte de a'a ceva$ 'i c&nd se o ri$ !uf1 dacă n*am fi fost &n%hesuiţi ca sardelele$ a'i fi căzut 'i eu lat e 3os 'i mi*a'i fi s art ca ul.. 7i nu 'tiam ce &l a uca e %ardian c&nd i se s uneau numere care treceau de o mie$ de ildă B. Mi se s use .ţi intra &n ochi$ &n urechi$ &l tră%eai e nas$ &ţi năclăia ca ul ras$ &ţi intra &n haine 'i &n iele$ rintre icioare$ &n %ăoază. . Intr&nd &n la%ărul din a ro ierea minelor avui sur riza să constat că &năuntru era cald$ că la masă &inea era la discreţie 'i că &n fiecare zi aveam carne 'i la te$ iar aturile aveau saltele 'i ături /e dre t$ ăturile erau scorţoase 'i vechi$ uţeau a sudoare de cal$ dar erau totu'i ături0.mi aminteam scene$ cele mai multe comice$ de %enul celor cu cosorul lui Moceanu$ care fusese inventat de Moceanu..rimase zic&nd că "e uţin mai ra id".n fiecare zi$ &naint&nd &n %alerii du ă ce artificierii &'i uneau dinamita$ scormoneam !olta cu lo eţile &nă dădeam de rocă dură$ dar uneori &naint&nd &n aceste %alerii ărăsite de e vremea lui 8ranz Iosif dădeam de !olte &nalte$ la care nu uteam a3un%e. Ca &n orice la%ăr$ din zece deţinuţi unul era turnător.n cel &n care fusesem !ă%at eu 'i oetul eram c&teva sute.. ?a intrarea &n %alerie$ treceam rin faţa unei %herete$ &n care stătea la căldură$ &n tim ce noi tremuram de fri%$ un %ardian$ căruia tre!uia să*i s unem ce număr s&ntem /fiindcă nu mai aveam nume$ eram numere0.. Mi se luase costumul meu civil 'i mi se dăduse unul văr%at$ 'i &n locul căciulii$ o !onetă. #ar unul din noi$ mai vechi$ avusese ins iraţia. #eţinutul$ du ă ce &nce e să*ţi cunoască !ine aznicii$ se descurcă e urmă !ine cu ei.. #e'i fusesem revenit /vezi$ mi se s usese$ că liftul ăla nu seamănă cu cel dintr*un !loc$ e uţin mai ra id0$ totu'i crezui că le'in c&nd deodată se smulse din nemi'care 'i mă omenii &n &ntuneric. Ala fusese un %lumeţ c&nd se e.n altele$ mai mulţi. Munca devenise infinit mai u'oară 'i marii !olovani de minereu e care tre!uia să*i &m in% s re %ura rin care cădeau &n va%oneţi mi se ărea că s&nt nu din lum!$ ci din &slă.. Nu mi*ar fi trecut rin ca să %hicesc din ce ricină &'i ie'ea ăsta din e eni.

.. Credeam că e vor!a doar de un val de re resiune$ ca să ne &nveţe minte să nu mai evadăm$ dar !rutalităţile continuau 'i chinuit de nesomn 'i de aceste culcări care mă trimiteau istovit &n mină$ &ntr*o noa te rămăsei &n icioare$ refuzai să mă mai culc. Ce*ai făcut$ >rOnfeld$ s une*ne 'i nouă$ uite$ domnul colonel e chiar curios. "Culcat1"$ urlă$ dar nu mă culcai..acest lucru tot a'a$ c&t sosii.. Culcat1 . Pentru cel mai mic murmur$ carcera$ desculţ 'i fără manta.enzaţie$ mare eveniment rintre deţinuţi$ cineva$ chiar dacă >rOnfeld$ dăduse %las %&ndurilor lor secrete$ că or să vină ei americanii. #ar numaidec&t surveni desamă%irea+ nu erau americanii$ ci ma'inile la%ărului. Colonelul se cără re ede$ &nsoţit de um!ra lui$ care nu mai avu chef să*i mai s ună ceva lui >runfeld.culat1 Culcat$ sculat$ 'i tot astfel &nă venea ora co!or&rii &n mină$ unde urma să munce'ti zece 'i uneori 'ais rezece ore. ... >ardianul se a ro ie de mine$ mi se uită &n ochi 'i r&n3i+ "Culcat1".ntr*o zi se &nt&m lă &nsă &n la%ăr ceva$ 'i situaţia noastră de*acum deveni$ &n amintire$ idilică faţă de cea care urmă.. Cineva$ un fost ministru naiv 'i cu ima%inaţia !&ntuită de fantasmele s eranţei$ lansă resu unerea care a oi deveni la alţii certitudine$ că s&nt americanii care au venit să ne eli!ereze. >ardienii deveniră !rutali$ &nce ură să ne scoale noa tea din somn 'i să ne culce rin curtea la%ărului ore &ntre%i. Numai ochii$ su! lumina %al!enă a !ecurilor din st&l i$ e.. rie.. Era un individ diform$ str&m!$ ur&t 'i mic de statură. turnător ca 'i tine 'i o să ai soarta mea &ntr*o zi 'i tu care &l iei e >rOnfeld este icior c&nd or veni americanii să te 3udece. Iar este ei un 'ef$ care era tot at&t de uternic ca 'i comandantul la%ărului$ dacă nu chiar mai uternic$ căci &ntr*o zi$ c&nd veni &n ins ecţie un colonel de la 4ucure'ti$ cu el stătu de vor!ă$ &n văzul nostru /fu &nsoţit de el este tot0$ 'i nu cu comandantul oficial. Evadaţii fură rin'i chiar &n noa tea aceea$ numai unul scă ă 'i a3unse &nă la 4ucure'ti$ dar fu rins acolo. "Mă$ >rOnfeld$ ia s une$ ce cauţi tu$ mă$ aici2 Cum$ tu$ care ai fost la AuschNitz$ să nimere'ti rintre reacţionarii ă'tia$ ace'ti du'mani &nrăiţi ai o orului2 Cum$ mă$ rintre criminali de răz* !oi$ tocmai tu$ care ai fost victima lor2" >rOnfeld tăcea$ dar ăsta continua să*l ia este icior &n acela'i stil. C&ţiva mă imitară...." ." 7i deodată >rOnfeld iz!ucni iţi%ăiat$ cu un uternic accent+ "Ce*am făcut2 Mă &ntre!i ce*am făcut2 Am făcut$ acolo la AuschNitz$ ce faci tu acuma aici1 Asta am făcut1. C&ţiva mai !ătr&ni făcură neumonii 'i muriră. Iar la noi$ re%imul se &nrăutăţi$ nu ni se mai dădu &ine la discreţie$ ci doar un :ilo%ram e zi$ la tele fu su rimat cu totul$ iar carnea$ doar de două ori e lună. Tocmai ace'ti turnători$ datorită oziţiei lor rivile%iate &n la%ăr$ or%anizară o evadare care le reu'i+ făcură rost de alimente$ de arme 'i muniţie$ de haine civile 'i$ cu com licitatea unui %ardian$ fu%iră &ntr*o noa te. Ne uitam e fereastră să %hicim ce*o fi.rimau arcă o !ucurie rin .. ")liver >rOnfeld$ mare acoste a căzut este tine$ &n tim ce alţii au ensii 'i funcţii de conducere$ tu ai aterizat aici$ să*ţi răm&nă ciolanele rin %alerii. &n recluziune luciditatea 'i simţul realităţii ot slă!i &n a'a măsură$ &nc&t cel mai mic eveniment neo!i'nuit ca ătă ro orţii nemăsurate. Rămăsei &n icioare.. Ca să*l distreze e colonel 'i să ne arate nouă c&t e el de !ine văzut$ se le%ă de un deţinut care de la AuschNitz nimerise la 4aia*. rie. (nde &i trimitea2 >ardenii lansară svonul că au fost toţi &m u'caţi$ &n realitate$ cum aflarăm mai t&rziu$ au fost &m ră'tiaţi rin alte &nchisori 'i la%ăre$ unde au devenit cum liţi torţionari$ &naintaţi deci &n %rad su! ameninţarea reală că dacă nu vor dori să e-ecute ceea ce li se cerea$ vor fi e-ecutaţi entru evadarea de la 4aia*..e dădu &nsă imediat alarma 'i din dormitoarele noastre &nce u să se audă un uternic duduit de motoare. Tot a'a$ am fost 'ef$ capo.... A doua zi toţi fură &ncărcaţi &ntr*un camion 'i dis ărură din la%ăr..

Noroc că nu !ătea v&ntul$ era un sf&r'it de fe!ruarie cu ză adă care se to ea$ era umed$ dar fri%ul iernii se mai domolise. 8umase ro!a!il mai multe ţi%ări$ &nă ce %&ndul i se distilase 'i se făcuse esenţă de %&nd$ ru t$ deta'at de vreo ornire tur!ure$ &nă ce desco erise e-act ceea ce &l deose!ea 'i &n acela'i tim ceea ce &l le%a de mine$ &nă la sim atia umană trezită de lim edea lui revelaţie+ Ca ul1 #a$ iată ceea ce ne deose!ea. .n curte era lini'te$ culcările &ncetaseră. "Aici$ uite aici$ ar tre!ui să te lovesc"$ re etă el$ 'i re etă 'i fi%ura$ ciocănindu*mi iară'i t&m la. El ridică atunci ceva ne%ru e care &l ţinuse ascuns la s ate 'i &l a ro ie &ncet de t&m la mea. "(ite$ mă$ o mie trei$ aici$ uite aici ar tre!ui să te lovesc /cu aceea'i voce dulce$ cu acea !ucurie curată cu care vrei să dăruie'ti ceva unei ersoane e care o iu!e'ti$ 'i mă lovi de c&teva ori &n t&m lă$ dar u'urel$ cu %in%ă'ie$ să nu mă doară0. ?a ce oare2 ?a familia lui2 ?a muiere 'i la co ii$ la fraţi 'i la surori2 Nu$ st&nd cu vătraiul &n m&nă 'i răscolind focul$ se %&ndise la mine. Ce*avea ăsta cu mine2 Nu dormise$ &n loc să se culce stătuse ro!a!il la %ura so!ei 'i cu%etase. El chiar sur&se+ "?a carceră1" .. Eu aveam alt ca deci nu al lui 'i atunci luase vătraiul &n m&nă 'i venise să*mi s ună. Mă ridicai &n icioare 'i atunci distinsei rin &ntuneric fi%ura %ardianului care mă !ă%ase la carceră. 7i lăca'ul acestei eni%me era ca ul.. Eu$ dim otrivă$ &mi s usei că mi'carea de%a3ă ener%ie 'i că du ă un anumit tim o!ose'ti tot mi'c&ndu*te 'i a!ia du ă aceea or%anismul nu se mai oate a ăra &m otriva fri%ului.n carceră fiecare %&ndea &n felul său.i trezisem sim atia entru această rofundă desco erire e care e-istenţa mea i*o ricinuise2 Eu nu eram !ătr&n$ să resu ună că am fost fie %eneral$ fie ministru sau alt fost mare stă &n al acestei lumi. Eram deci o eni%mă contem orană$ nu cu mult mai t&năr dec&t el. 9ocea cu care mi se adresă mi se ăru duioasă+ "Cum e$ o mie trei2 Ei$ e !ine la carceră2" "Nu e !ine"$ &i răs unsei$ cu s eranţa e care %lasul său mă făcea s*o &ntrevăd$ că de*aia venise la mine$ să*mi dea drumul 'i să mă duc &n dormitor.care ai fi utut crede că te oţi &nt&lni cu un om 'i să*i reaminte'ti că 'i tu e'ti unul$ chiar dacă$ vinovat sau nu$ te aflai acolo să is ă'e'ti o edea să. Nu &n cor ul meu tre!uia să mă lovească$ avem toţi acelea'i cor uri$ m&na e m&nă$ iciorul icior$ stomacul face aceea'i di%estie$ e cur ies acelea'i e-cremente. Ei$ &nţele%i2 continuă el v&r&ndu*mi de astă dată vătraiul su! nas$ e care mi*l use a oi e %ură.. Cu artea lui &ndoită$ cu ciocul cu care răscolea 3arul &n so!ă 'i &mi &m inse ca ul tot u'urel$ dar ferm$ de sc&ndura carcerei. Instinctiv &mi li eam e r&nd de sc&ndura carcerei acea arte a cor ului care simţea mai tare fri%ul$ c&nd umerii$ c&nd coastele$ c&nd 'alele$ dar mai mult s inarea$ unde 'tiam că s&nt lăm&nii. Mă făcui deci covri%$ &mi str&nsei !raţele la ie t$ &mi usei ca ul e %enunchi 'i adormii li it de sc&ndura$ care mi se ăru caldă$ a acestei invenţii menite să elimine e cei care odată &nchi'i mai vroiau să răm&nă oameni 'i să reacţioneze ca fiinţe umane. restul utea să mai &n%heţe.. #u ă care &nchise u'a$ trase zăvorul 'i &i auzii a'ii &nde ărt&ndu*se. icioarele$ de ildă$ tăl ile %oale$ simţeam că ard du ă ce mai &nt&i deveniseră reci ca un sioi.. . Ca etele s&nt diferite1 7i de ce să fie21 .. Era un vătrai. Eni%mă21 Ce eni%mă2 &ntr*al său nu era nici una 'i nici &ntr*al altora 'i$ slavă #omnului$ cunoscuse 'i el destulă lume. C&t să fi dormit2 C&teva minute sau c&teva ore2 Eram amorţit de fri%$ dar nu mă simţeam rău$ eram rece$ dar numai e dinafară$ 'i c&teva cli e mă stă &ni acea stare de fră%ezime e care ţi*o dă odihna du ă o trudă %rea. . Mă co le'i &nt&i o mare m&hnire. (nii &'i s uneau /cei mai mulţi0 că tre!uie să se mi'te$ să nu &n%heţe 'i să moară. Nu mai utui dormi.Mă trezii av&nd senzaţia că o dihanie deschisese u'a 'i se uita la mine.

. Printre cră ăturile sc&ndurii zării lumina răsăritului 'i cur&nd auzii %oarna care suna de'te tarea. Pe urmă unul din acea mulţime fusese făcut %ardian$ 'i o incredi!ilă 'tiinţă de a ede si se născuse &n el.. . &mi aminteam acolo &n carceră cu c&tă a!ilitate &ncercau anchetatorii să mă facă să recunosc ceea ce nu făcusem$ cum &'i alternau rolurile$ unul era !l&nd 'i cinic /"!ine$ &mi s unea$ nu recuno'ti acum$ 'i se uita la ceas$ o să recuno'ti m&ine dimineaţă la atru$ n*o să recuno'ti la atru$ o să recuno'ti la zece$ n*o să recuno'ti la zece$ o să recuno'ti este trei zile$ sau este trei luni$ sau este zece ani$ e tim $ nu ne %ră!im. o &m ărţiseră$ această lume 'i domneau este ea &n toată voia. Altul securist.. Ceea ce s usese el &n acea mare discuţie de la !raserie &mi sunase atunci rea a!stract$ dar el 'tiuse ce s une 'i de aceea acce tase o cli ă de umilinţă$ numai să nu mai trăiască &ncă o dată ceea ce trăiam 'i eu acum.. Altul mi*a s us la un moment dat cu sinceritate+ "Mă Petrini$ tu oi fi crez&nd că noi s&ntem ni'te t&m iţi$ că nu 'tim că tu de fa t n*ai făcut nimic$ dar ce nu &nţele%i tu e fa tul că ne e'ti mai necesar aici dec&t afară"..7i aversiunea lui tur!ure se lim ezise$ aversiunea lui ancestrală entru astfel de ca ete devenise clară 'i distinctă.. #a$ avusese dre tate Ion Micu$ aveam 'i eu ce ierde &n &nchisoare$ aveam de ce mă teme. să mă lovească &n ca $ da$ desco erise locul. 'i iată ce vroia să*mi facă el mie. Nu convin%eri olitice$ ca el$ ci convin%eri mai ad&nci$ că lumea mi*e rietenă 'i că floarea %&ndirii mele ar utea fi de folos cuiva.. să mă orientez &n direcţia asta$ fiindcă nu e-ista alta$ 'i atunci toate acestea$ celulă$ intero%atoriu$ no ţi nedormite$ or să &nceteze... .. (n %ardian veni 'i &mi dădu drumul$ aler%ai să mă &m!rac 'i să măn&nc$ a oi co!or&răm &n &ntunericul minei."0$ altul mă &n3ura &n mod ordinar de mamă$ mă ţinea &n icioare o t ore$ &n tim ce el m&nca sandviciuri$ !ea cafele$ fuma$ du ă ce &n reala!il avusese %ri3ă să nu mi se dea să măn&nc &n ziua aceea$ 'i r&%&ia$ se sco!ea &n măsele 'i mă asi%ura că sin%ura mea 'ansă e să recunosc$ să fiu condamnat$ să is ă'esc edea sa 'i să sca .. 7i %lasul lui suav &mi stăruia &n auz+ "(ite$ mă$ o mie trei$ aici$ uite*aici ar tre!ui să te lovesc1". A'a$ ca om$ trăind e acest ăm&nt 'i av&nd tim să co!oare &n el &nsu'i$ se desco erise e sine rin alţii. Gsta &nsă$ cu vătraiul lui 'i tonalităţile lui %in%a'e$ nu 'tiu de ce$ mă rinsese desco erit.. M&hnirea mi se &n%rămădi &n %&t.. )mul ăsta utea fi rieten cu tatăl meu$ utea fi unul dintre cei e care &i văzusem rima oară la o manifestaţie 'i care &mi trezise cu utere sentimentul de solidaritate cu s eranţa de e chi urile lor &ntr*o lume mai !ună. Cum mă chircisem iar$ vr&nd să adorm cu fruntea e %enunchi$ m&hnirea &m ră'tiată &n toată fiinţa mea deveni deodată a%resivă 'i iz!ucnii &n hohote de l&ns simţind că mă &nec$ &n tim ce %&ndirea &'i torcea mai de arte firul$ străină arcă de suferinţa mea.ncercai să*mi arunc e umeri mantaua 'i să*mi v&r icioarele &n !ocanci+ nu$ fără manta 'i !ocanci1 .. 5%uduirea$ 'ocul m&hnirii &ncetă a oi du ă asalturi re etate$ &n care suferinţa atin%ea creasta &naltă a eli!erării$ elimin&nd$ ca e*un micro! ericulos$ duio'ia a!3ectă a st&r iturii umane$ %ardianul care crezusem o cli ă că venise să*mi dea drumul să mă duc &n dormitor 'i să dorm cu ceilalţi. Nu$ nu entru că era %ardian avusese el această revelaţie. El nu trăia &ntr*un 3oc com licat de smul%ere a unei recunoa'teri$ ca aceia care mă trimiseseră aici$ 'i &n faţa cărora s iritul meu se utea mo!iliza$ el era un om simplu..eara$ mă des!răcai 'i căzui &ntr*un somn asemănător lum!ului e care &l dislocam din %alerii$ dar o m&nă mă z%&lţii 'i mă smulse din el+ la carceră1 Era acela'i %ardian din seara trecută.n carceră simţii rime3dia+ ăsta s usese ieri$ ciocănindu*mi t&m la cu vătraiul$ că ..n căma'ă 'i desculţ.... #e unde reie'ea că ăsta avea sentimentul net că ei stă &neau lumea 'i că ei decideau cine era necesar afară 'i cine înăuntru.

"4oca$ &i s usei$ dă*mi uloverul tău. >ardianul veni 'i tim de cinci zile etrecui no ţile &n carceră." "Ei da$ te cred$ &i 'o tii 'i eu &nfiorat$ o să am remu'cări"$ 'i &l aruncai cu o violenţă 'i un instinct si%ur &n drea ta mea$ unde 'tiam că se rosto%olesc !olovanii de lum! &m in'i de !raţele noastre." "4ine"$ zise. dar mă utea lichida v&r&ndu*mă seară de seară &ntre cele atru sc&nduri ale carcerii$ o!ţin&nd acela'i rezultat..mi fu u'or să*l urmăresc du ă mersul său crăcănat 'i mai ales du ă coincidenţa stranie dintre intenţiile mele 'i mi'cările a'ilor săi+ se lasa unde nu tre!uie$ &n a ro ierea f&nt&nilor rin care rosto%oleam 3os minereul+ si%ur$ el tre!uia să su rave%heze eficienţa muncii$ să ai!ă satisfacţia trudei noastre crez&nd &n acela'i tim că rin acea %aură ţinea contactul cu cei de 3os$ oameni li!eri ca 'i el$ care duceau mai de arte va%oneţii.i%ur$ el nu vrusese să*mi facă nimic$ totul fusese un 3oc al s iritului$ nici el nu dormise &n seara aceea 'i venise să comunice cu mine$ să*mi destăinuie un mare secret+ 'i el %&ndea$ 'i e el &l vizitase ideea.l trăsei e iele$ &mi &nchisei la %&t căma'a de u'căria' să nu se vadă 'i seara nu mă mai culcai. Ar fi tre!uit să mă curăţ 'i m*a'i fi curăţat dacă %ardianului i*ar fi trecut rin ca să*mi descheie căma'a. ) lăsasem e*a mea &n urmă$ itită &ntr*un colţ. "Ei !ine$ &mi s usei$ cu o hotăr&re mai rece dec&t fri%ul care mă &nvălui$ n*o să mor$ dar &n schim! o să te omor eu e tine. %&ndesc &n lume$ cine mă oate asculta2 Cum$ dar e unul acolo$ hai la el.nţelesei+ intra cu noi &ntr*o tură de 'a te zile. . #acă nu cumva mi*e scris să mor totu'i eu 'i tu să trăie'ti 'i să &nflore'ti mai de arte.acolo ar trebui să mă lovească.. . . "7tii cine s&nt$ &i 'o tii mai de arte$ ai us tu ochii e unul e care n*ai avut cura3ul să*l omori cu vătraiul$ ai ales calea legală /ţie &ţi lac le%ile10$ carcera$ ei$ ce vină ai tu2 Tu nu i*ai făcut nimic$ c&ţi nu stau la carcere2 Că e urmă unii mor$ arcă tu ai inventat edea sa asta2 Nu mă dezamă%i$ s une*mi ceva care să mă facă să*mi ară rău că te omor1" 7i el &mi s use %&f&ind$ %ata să mă dezarmeze$ cu un %las de o halucinantă omenie+ "#om= 'ef$ iartă*mă$ n*am vrut să*ţi fac nimic... . ". Kinea un icior ridicat e un !olovan de minereu 'i m&na cu lam a &n sus$ să vadă ce se &nt&m la de survenise această auză$ această tăcere de ad&ncuri &n care el nu mai era nimic. Ar tre!ui$ asta &nsemna că nu putea... Mă retrăsei rin s atele lui 'i deodată$ cu o lovitură de icior$ &i stinsei lam a.n a 'asea zi &l zării &n %alerii cu lam a de car!id &n m&nă. ) auză.. .ă nu*ţi fie frică de %ardieni$ mi se s usese &ncă de la &nce ut$ dacă ai vreunul care te ameninţă$ &nde'te*l &n mină$ stin%e*i lam a1" "Ei$ ce mai faci2 &i 'o tii a uc&ndu*l de %&t 'i astu &ndu*i %ura cu alma. Trecui rin &ntuneric 'i !rusc zării oziţia 'oldie de stă &n a omului meu. 7i &mi aruncă uloverul de e el. 'i el simţise izolarea celor care se trezesc sin%uri in univers$ aici$ acum. Trecui e l&n%ă această um!ră 'i tre!ăluii d&nd sc&ndurile la o arte< se uneau totdeauna deasu ra este %aură du ă o rosto%olire de minereu$ să nu nimerească vreunul din noi &n ea$ cum nimerise unul 'i se făcuse 3os zo!. Acest vătrai &i era străin$ ce &nsemna un vătrai2 Nimic$ un o!iect$ un instrument cu care intensifici focul$ cu care răscole'ti lemnele să ardă mai !ine. #ar nu c&teva cli e$ ci &nă &'i veni &n fire.ă vedem1" #imineaţa &mi v&r&i ca ul &n %hi'eul !ucătăriei 'i 'o tii+ "4oca$ vreau să*ţi s un ceva1" 4oca ăsta &mi aruncase de c&teva ori riviri de sim atie$ scurte$ ca ni'te ful%erări." "#e ce2" "(n %ardian vrea să mă omoare$ mă !a%ă la carceră noa tea des!răcat... . #uiosule$ o să mori1 Ai ceva de s us care oate fi reţinut2" 7i &i eli!erai %ura 'i &l lăsai să res ire. 'i venise cu vătraiul &n m&nă.. . #is ărui dintre sutele de um!re$ e care nimeni nu le mai utea urmări 'i rătăcii s re ţinta mea$ o lam ă de car!id lasată undeva &n st&n%a$ care mă a'te ta.

?a masă &mi s use fără cruţare+ "Tu de ce stai toată ziua 'i nu faci nimic2 Ce e cu ostul tău de !i!liotecar2" Tăcui. Rămăsei ne ăsător$ mă a'te tam să se &nt&m le cur&nd 'i acest lucru..D Am &nchis 'i mi*am aruncat ochii e Scînteia.Nici măcar nu mă %ră!ii să*mi caut felinarul uitat &ntr*un colţ+ 'tiam că o să*l %ăsesc 'i &l 'i %ăsii du ă !&3!&ieli care nu mirară e nimeni.. "Cum a fost &n mină2" 7i se hol!ă la mine ca 'i maistrul civil e mar%inea uţului$ dar nemi'cat$ cu mult al! &n rivire$ %&nditor$ odihnit 'i %ras.. #oar &ntru t&rziu cineva drăcui că nu s*au us la loc sc&ndurile du ă ultima rosto%olire de minereu$ un maistru civil$ ai cărui ochi se hol!ară de c&teva ori s re noi auzind 3os răcnete. Nu mai e$ tovară'ă Matilda.. #in cinci &n cinci zile &i telefonam activistului 9ătămanu 'i de fiecare dată el &mi răs undea e-trem de !inevoitor 'i rietenos+ ". A murit2 Tăcere. Activistul era la ostul lui. Cu ostul de !i!liotecar nu făcusem nimic.loateze o asemenea orcărie. Acolo s iritul meu nu fusese chinuit dec&t o dată$ de acel %ardian$ acum$ &n li!ertate$ simţeam acest chin zilnic 'i$ ce era mai rău$ nu vedeam ce ar tre!ui să fac să sca de %heara care &mi sf&'ia fiinţa.. Nu ni se s use că n*a murit. Acuma cine să ne mai s ri3ine2 Ia dă*i un telefon acestui 9ătămatul1" Mă ridicai de la masă 'i formai numărul..n carceră utusem să l&n%$ eli!er&ndu*mi sufletul de tandreţea umană$ ca să ot desi%ur$ să*mi a ăr a oi viaţa cu s&n%e rece... CTovară'ul Mircea nu mai lucrează la noi$ n*aţi citit ziarele2 mi*a răs uns secretara lui$ care mă cuno'tea. ) nostal%ie ascuţită du ă ad&ncurile din care mă &ntorsesem &nce u să revie &n amintirile mele din mină.i s usei că &n acest caz l*a'i ru%a să*mi %ăsească altceva 'i$ c&nd va a ărea un ost li!er la vreo . L 8ăceam lun%i lim!ări cu fetiţa &n !raţe &n tim ce Matilda li sea$ 'i numai micuţul ei cor fra%il li it de inima mea &mi &m ră'tia !izara melancolie cu stările ei a%resive care &mi sf&'iau maţele. Tre!uie să mai a'te tăm..nsă o cli ă nelini'tit. Azi am aflat$ l*am căutat la lelefon eu$ să*l ro% să*ţi %ăsească un ost$ nu nea ărat !i!liotecar$ arcă a'i fi avut o resimţire că tre!uie să intervin... . C&nd mă &ntorsei să mă uit &n urmă$ &n aceea'i cli ă el &'i retrase ca ul 'i %hi'eul rămase %ol. "Nu mai ai nevoie de el2" "Nu"$ &i s usei... Acum inima mi*era &n%heţată... #ar aceste 3umătăţi de riviri$ rinse &n ful%erări scurte de ro ria*i lam ă$ erau dinainte resemnate+ Te omene'ti că a căzut cineva. "Nimic$ tovară'ul 9ictor"$ s use el cu un %las lin de entuziasm$ arcă ar fi zis+ am %ăsit1 . Acum e rea t&rziu1" "#e ce2" "Mircea a lecat$ a fost numit secretar al CC.ncă n*am nimic$ tovară'ul 9ictor /a'a &mi s unea$ e numele meu mic0... mai !ine ar fi fost să se &n%roa e &n ea 8ranz Iosif$ dec&t să*l trimită e el dracu să e. .. Numai 4oca se a'eză cu coatele e %hi'eul !ucătăriei 'i mototoli &n m&nă uloverul e care i*l &na oiai. A!ia aveam uterea să nu*i &nvinuiesc e cei care le scriseseră de insi%nifianţa s iritului 'i a filozofiei &n faţa istoriei !rutale 'i ne ăsătoare a oamenilor.ntr*o zi Matilda se &ntoarse acasă t&rziu$ e la ora cinci$ 'i cu un chi &ntunecat. "Tre!uia să resezi$ zise Matilda$ dacă nu la o !i!liotecă$ &n altă arte. . Cărţile e care le iu!isem nu mă mai atră%eau.. Mai caută*mă1" Trecuseră astfel trei luni$ venise rimăvara 'i nu se %ăsise nicăieri un astfel de ost li!er. el făcea 'i dădea de m&ncare$ dar oamenii se omorau aici unii e alţii. 4ă$ ce e acolo2 #ar a!ia seara aflarăm+ căzuse un %ardian &ntre va%oneţi..

Mar-ist a fost$ ca să zic a'a$ tot Mar..= "4ine$ tovară'e 9ătămanu$ vă mulţumesc că aţi avut toată !unăvoinţa1" "N*aveţi entru ce1 9ă urez succes1" "Ah$ stri%ă Matilda c&nd auzi$ tre!uia să insi'ti 'i să nu te &ncă ăţ&nezi la o !i!liotecă$ tre!uia să te fi dus iar ia Mircea 'i să*i s ui că dacă nu s&nt locuri de !i!liotecar$ să*ţi dea altceva. "Păi de ce2 continuai eu. Am alte sarcini 'i nu ot să 'tiu !ine ce au ei.tudiază$ lucrează.ocrate1" "#a$ a'a este$ zisei$ utem numi socratici o %rămadă de filozofi$ a'a &n %eneral$ dar fiecare a &ntemeiat 'coli ro rii de filozofie$ nu s*au mulţumit să reia a a%alice'te conce tele lui." ..au cel uţin a!ecedarul2" "Nu"$ zise el 'i tăcu. Ki*au tre!uit c&teva luni să te odihne'ti$ dar acum e tim ul să ie'i din letar%ie.. Nemaie-ist&nd 'eful care &i &ncredinţase cazul meu$ nici el nu mai era o!li%at să*l rezolve. #acă o să fie entru toată viaţa$ mai vedem. une tu sin%ur un mare filozof 'i dacă e'ti sincer o să*mi numeri o %rămadă care l*au urmat.. "Cam ce aţi dori dumneavoastră2" "(n ost de rofesor sau de &nvăţător"$ riscai eu$ crez&nd cu naivitate că odată Mircea lecat s*ar utea trece este interdicţia." "N*am nici un chef$ zisei$ să scriu o carte mar-istă$ &nc&t schelăria construită de tine cade. . ?a 4raţele de muncă$ %ata$ o soluţie lină de ers ective.. Nu mă rice la filozofie$ dar at&ta lucru 'tiu 'i eu$ că au fost %ru uri de filozofi care au tratat cam acelea'i idei.. Eu s&nt secretar cu ro a%anda." "9ezi să nu se schim!e1 .'i el a s us tot$ 'i un adevărat %&nditor nu oate acce ta să culea%ă făr&miturile de la masa altuia. "8aceţi a'a$ tovară'e 9ictor$ mai s use el$ 'i daţi*mi e urmă un telefon să*mi s uneţi cum aţi rezolvat.!i!liotecă." "Nici măcar nu e adevărat1 zise Matilda furioasă.. Atunci n*o să mai scrii nimic$ or să vină alţii mai tineri care or să fie luaţi &n seamă. Poftim$ .ă zicem$ dar mie tot n*o să*mi ese1 Mai rău dec&t un t&rnăco ce*o să fie2 Am făcut mu'chi de oţel &n mină. Nici măcar nu mai cite'ti$ nu mai scrii nimic$ mi*a lăcut mai mult atunci c&nd mi*ai tras una că am um!lat &n caietele tale.. Cere$ rotestează$ fă ceva$ nu te lăuda cu mu'chii tăi de oţel$ descurcă*te1 4ine$ ai fost unde ai fost$ &nţele%. #acă ai &ncredere că viaţa e a'a cum zici că e$ tre!uie să fii re%ătit$ nu cu o carte$ cu mai multe1 Nu a!ia atunci$ du ă ce*o să &m!ătr&ne'ti$ să te*a uci să le scrii.. (rmă o tăcere. (n fost asistent universitar nu oate reda 'i el fizica 'i matematicile$ sau o lim!ă străină &n vreun liceu2 . A'a a fost 'coala me%arică$ 'coala cirenaică$ 'coala cinică$ fără să mai vor!im de %i%anţi . Acum ce*o să faci2 ?a 4raţele de muncă1 Gia or să te trimită să dai cu t&rnăco ul 'i cum tu n*o să rime'ti$ ce*o să faci toată viaţa2 "#e unde 'tii tu că n*o să rimesc2 4a o să rimesc !ucuros$ n*o să fie mai rău ca &n mină1 &i răs unsei cu un %las !rutal. "Am ărerea că viaţa mai oferă 'i sur rize$ nu cur%e numai e %ustul unora$ mai cur%e 'i e*al altora$ se mai schim!ă.crie o carte mar-istă1 . Iz!i cu 'ervetul &n masă$ &'i str&nse umnii &nd&r3iţi 'i rosti+ "Carte ai &nvăţat$ din carte să trăie'ti$ indiferent cum. (ite$ marele oet 'i filozof am auzit că lucrează$ traduce$ &'i scrie memoriile.. ... A oi deodată &mi s use cu un %las de arcă &i ărea rău că nu se %&ndise mai devreme$ un %las lin de o timism entru mine$ o soluţie e-celentă+ "Tovară'e 9ictor$ de ce nu vă duceţi dumneavoastră la 4raţele de muncă2 Acolo ei au tot felul de osturi$ entru toate rofesiunile$ au o schemă e-actă de necesităţi 'i vă ot soluţiona foarte ra id. ) să zici că n*o să ţi*o u!lice nimeni$ scri*o tu &nt&i 'i să fie foarte !ună 'i o să vezi atunci dacă ţi*o u!lică sau nu... "Nu$ tovară'e 9ictor$ nu se oate"$ s use el tără%ănat$ cu re%ret. Am alte ăreri des re viaţă1" "Ce ăreri2 Ce valoare au ărerile tale2"$ zise ea la fel de !rutal.nţelesei că se de!arasa de mine 'i mi se ăru firesc. Chiar mi*e dor să*i un &n mi'care1" Astfel de cuvinte erau intolera!ile entru o femeie...n rău se schim!ă$ nu &n !ine1" ".

" ".." LI Mă dusei totu'i chiar a doua zi dimineaţa la 4raţele de muncă$ de'i chi ul osomor&t al Matildei nu*mi revestea nimic !un. #ar Euclide2 #a$ socratici$ dar$ ăhă1 %&ndirea lor nu se t&ra e !urtă &n faţa %&ndirii lui$ cu toate că Euclide$ de ildă$ &n tim ul tensiunii dintre Me%ara 'i Atena$ ărăsea Me%ara &n haine femeie'ti 'i se furi'a &n Atena să*l asculte e .. Nu i se oate %ăsi. "9eţi rimi răs unsul acasă$ &n scris.. 7tiu$ tu ai altceva &n ca $ ţi*am citit caietele$ dar ideea ta că totul e s irit 'i materia o a arenţă$ un &nveli' e care s iritul 'i*l creează$ &nt&i că nu e nouă 'i al doilea că /'i aici Matilda r&se0 asta vine &n totala contradicţie cu mar-ismul$ 'i chiar că n*o să*ţi u* !lice nimeni niciodată vreo carte !azată e ideea asta. &ntr*o uzină$ dis ecer$ sau funcţionar$ undeva la o'tă$ la telefoane$ la .l rimii du ă trei zile..nce &nd de la data. Pe urmă nu mai 'tiu ce este$ dar nu ot să cred că aharul ăsta din care !eau a ă e s irit. Altceva nu mai %ăsiseră2 E vor!a de un rofesor universitar. 7i ce dacă a suferit condamnări. Am osturi li!ere la echi a de deratizare a ora'ului. (nde*ai dus caietele2" "?a !unicul$ &ntr*un dula din ivniţă. ?a ru!rica " rofesiunea="$ scrisei fost asistent universitar$ iar la aceea "unde a' dori să lucrez" s usei$ de'i 'tiam că e zadarnic$ că la un liceu$ 'coală normală$ tehnică etc$ numai 'coală să fie..." "#eci am dre tate$ zise Matilda$ oţi foarte !ine să fii mar-ist1 #a$ &n sensul e care &l ro ui tu$ n*o să zică nimeni că e'ti antimar-ist$ dacă orne'ti de la el. Nu era nimeni$ eram sin%urul solicitant." ... tovară'ul Istrate$ entru er* fectarea formelor de an%a3are." 7i use m&na e telefon..ocrate.fatului o ular oră'enesc$ să mă rezint imediat la serviciul numărul.. "Mai adău%aţi ceva$ zise funcţionarul$ re artizările &n &nvăţăm&nt ţin de alte or%ane$ secţia de &nvăţăm&nt a sfatului o ular$ sau cu a ro!area ministerului. "G'tia s&nt ne!uni$ zise el. . 7i crezi că asta e tot2 7i crezi că asta e materie2" "Este$ r&se Matilda$ &nă nu se face utre%ai. Nu$ nu era nici o %re'eală.. "?asă să fiu eu naivă 'i tu să scrii1 Mai t&rziu o să*mi dai dre tate. Ce este asta$ materie2 Masa asta la care stăm e un vid insonda!il$ &n care z!&rmie cu viteze halucinante electronii &n 3urul nucleelor.. Primiţi un asemenea ost21 mă &ntre!ă el uluit. 7i &nce u să formuleze acelea'i &ntre!ări e care a'i fi vrut să le formulez eu...." "Ce naivă e'ti1"$ zisei. Pro!a!il că e o %re'eală$ ia să vedem.ai %&ndirii filozofice ca Lenofon 'i Aristotel. Mă rezentai de &ndată.n schim! o să fie destul de sim lu să fii trimis iar de unde*ai venit$ zise Matilda cu humor... Ei 'i2 ?a r&ndul lor au avut 'i ei disci oli$ care nici ei nu ot fi confundaţi cu maestrul. deveneam salariat al ." "4a da$ e nouă$ fiindcă are &n vedere ceea ce a desco erit 'tiinţa &n acest veac$ 'i nu 'tiau ideali'tii secolelor trecute. Mă a'te tam să %ăsesc acolo$ &n rea3ma clădirii$ o mulţime de oameni$ cum văzusem &n filmele străine. 8ui &ndrumat &ntr*un !irou$ unde mi se dădu să com letez un formular 'i un individ &mi use c&teva &ntre!ări su limentare$ rintre care 'i aceea dacă am suferit condamnări. #a$ a fost$ dar oricum. Istrate ăsta era un tinerel cu o &nfăţi'are lăcută 'i meditativă$ dar se uită la mine cu o rivire arcă uluită c&nd auzi cine am fost 'i ce studii am.." ") să scriu totu'i cartea mea 'i o să*ţi dovedesc că da$ dar n*o să fie a'a de sim lu de &nţeles.." Adău%ai+ sau la o !i!liotecă$ la o casă de cultură$ la un muzeu sau chiar funcţionar &n vreo instituţie..

A3unseseră l&n%ă uţ 'i &nce ură să !ea a ă dintr*un vas mare e care totdeauna mama avea %ri3ă să*l um le entru orătănii$ a oi reveniră &n acela'i 'ir indian 'i dis ărură fără %ra!ă< n*aveau frică$ se are că moartea nu*i s eria.imţeam un fel de !ucurie$ era a or%oliului de a dis reţui &nă &n ad&ncul fiinţei mele. .cho enhauer se &ntrea!ă &n %forisme) ce re rezintă cineva2 /un om10 Ce re rezentam eu$ dacă acce tam să mă duc la deratizare2.au dacă nu munca &n sine$ oamenii cu care aveam să lucrez1 Erau totu'i oameni. "#omnilor$ măcar felcer$ lăsaţi*mă$ n*o să fac nici un rău$ o să fac numai !ine1" Nici vor!ă1 ." "4ine$ zic$ 'i ce e asta$ concret$ deratizare$ ce tre!uie să fac2" "Mer%eţi 'i deratizaţi la diferite adrese e care o să vi le comunicăm noi.. Aveam să*i cunosc$ simţeam o vie curiozitate.. Cică ar fi m&ncat anafura din !iserică. #eratizare1 ) muncă utilă 'i care romitea să fie amuzantă. ." Era lictisit. Nici &n ers ectivă12 Mai !ine &l trimiteaţi e un 'antier$ să se facă zidar$ sau &ntr*o uzină$ să se califice la un strun%1. Ce*ar fi totu'i să scriu o carte 'i să nu cad at&t de 3os2 #ar ce carte uteam scrie &n starea de s irit &n care mă aflam2 #oar o carte care s*o e.l făcuseră lănţar.electricitate. .e s unea că &n &nchisoare salvase de la moarte un %ardian cu un sim lu cuţit de !ucătărie 'i cu sfoară ordinară$ o er&ndu*l de ceva infecţios 'i acut$ &nă să vină salvarea$ care ar fi a3uns rea t&rziu. #a$ era trufa'$ mă atacase odată unul$ c&nd eram co il$ 'i nu uitasem &ndrăzneala lui$ chiţcăitul insolent cu o su%estie de %&ndire umană /căci numai oamenii ot fi insolenţi0$ ochii vii$ inteli%enţi 'i !estiali. A oi mă rivi cu răceală 'i &mi s use+ "Primiţi acest ost2 Mi s*a s us să vă comunic că$ dacă refuzaţi$ de%ea!a vă mai duceţi e la ei. I se dăduse drumul rin @J. .ă ucid 'o!olani1 7o!olanul e un animal ur&t de #umnezeu fiindcă e trufa'..ur&deam &n sinea mea. 4ine$ deocamdată nu$ dar &n ers ectivă. Cine refuză să rimească un ost nu mai are dre tul să se adreseze 4raţelor de muncă$ să se descurce sin%ur. )ricum$ a'a ceva n*a'i fi rimit$ chit că ar fi tre!uit să mor..... Adică2 .. . A oi &nchise$ 'i e sim atica lui fi%ură meditativă se a'ternu o tăcere străină de mine. . 7tiam acest lucru de la mama. 4ietul Petrică$ de care r&sesem c&nd &mi vor!ise cu at&ta atimă des re l(%'enir de l(intelligence! 9iziunea lui 'i a lui Maurras era idilică$ nu la "coadă" aveam să fim u'i$ ci 3os de tot$ la deratizare.. Antonescian$ du ă 2E Au%ust fusese arestat 'i &nchis..l trimiseseră$ 'i el rimise$ să nu moară de foame$ sau oate din aceea'i trufie 3u!ilatoare e care o simţeam 'i eu acum$ să tra%ă cu lanţul căldări de căcat din haznalele ora'ului.. E-istă &n lim!a rusă două cuvinte care au că ătat$ du ă mine$ semnificaţii noi+ nice'o /nimic0 'i sil / utere0 . .#ostoievs:i a meditat rimul asu ra lor$ 'i &n *emonii s*a .naintau &n ordine$ &n flanc c&te unul. #acă tot nu rimeam /'i cum aveam să rimesc20$ ce rost mai avea &ntre!area2 "Pot să viu m&ine eu răs unsul2" "4ine&nţeles1" Ie'ii afară rătăcind s re casă$ &nt&rziai ici*colo să rivesc un cu lu de &ndră%ostiţi$ sau !ătr&ni cu fălcile tremur&nd ve%et&nd rin scuaruri. A'adar$ %&ndii$ la deratizare1 7i eram stă &nit de o euforie ciudată$ arcă 3u!ilatoare. Mama &i omora$ nu cu otravă$ miroseau otrava$ de'i era li ită de &ine$ cu untură$ ci cu făină uscată usă &ntr*o farfurie$ amestecată cu %i s. )dată stăteam &n verandă 'i citeam$ c&nd zărisem vreo cinci &ndre t&ndu*se s re f&nt&nă..rime$ această stare de s irit. )ricum era mai uţin rău dec&t ceea ce i se &nt&m lase cele!rului doctor Athanasie Proca$ de a cărui soartă nu mă &nfiorasem c&nd mi se relatase cu ani &n urmă. Pasionat de meserie /fusese 'ef al unui s ital construit cu !anii lui0$ ceruse cu umilinţă să fie re rimit &n el ca sim lu sanitar$ dar nu i se admisese. Pe*asta o m&ncau 'i %i sul se usca &n ei 'i cră au$ &i vedeam e la colţurile casei morţi$ cu !urţile &n sus.

.criitorii ru'i au numit asta "!lestemata chestiune insolu!ilă". LII Investirea fu sim lă$ fiindcă tinerelul$ care dealtfel era mai !ătr&n ca mine cu zece ani$ du ă ce mă rezentă celorlalţi mă investi 'ef$ sim lă formulă$ nu avea e schemă ost de 'ef.. Acum eram afară 'i eram mai "necesar" la deratizare dec&t &n oricare altă arte$ 'i &n nici un caz &n &nvăţăm&ntul de orice %rad. #eocamdată fusesem &m ins de sil s re nice'o.&ns ăim&ntat de ceea ce uteau ele să &nsemne entru oameni$ dacă Piotr 7tefanovici 9erhovens:i ar fi a3uns la utere 'i . Iată a'adar cum deveneam li!er rin necesitatea în&eleasă! #esi%ur$ Matilda$ care de'i era mem!ră de artid$ avea un nivel teoretic foarte scăzut$ n*avea să &nţelea%ă această "necesitate".. 4ine&nţeles că nu*i voi s une nimic$ iar dacă avea să afle$ o să vedem atunci ce mai e de făcut. 9rusese astfel să*'i arate sim atia entru mine2 #esi%ur1 "4ă$ le zise$ atenţie aicea$ v*am an%a3at un 'ef$ să nu mai lucraţi a'a alandala$ voi faceţi trea!a 'i el vă su rave%hează să nu ardeţi %azul$ cum mi s*a mai ra ortat. Nu era$ adică$ at&t de li!eră. Caracteristica sufletului uman e as iraţia s re li!ertate$ dar sensul vieţii tot nu*i a are cu lim ezime+ da$ li!ertate totală$ dar ce să faci cu ea$ dacă &ntr*o zi tot tre!uie să mori2 .*a &m!olnăvit nevasta$ nu te*ai &m!olnăvit tu$ care te*ai dus e . #e aceea ia arte adesea cu frenezie la revolte$ răscoale 'i revoluţii$ c&nd vrea să nimicească toate acestea.ilviei$ s*o u!lice ea sau co iii ei dacă o să mai intereseze atunci e cineva un astfel de su!iect." "Cine v*a mai ra ortat$ dom='ef2"=$ rotestă cu tristeţe 'i cu re ro' un z!an%hiu de ţi%an$ al cărui %las era$ ai fi zis$ to it de desamă%ire faţă de aceste &nvinuiri nedre te. 7i a doua zi dimineaţa mă rezentai să*mi iau serviciul &n rimire. 7i el &ncă nu 'tie nimic$ dar mai t&rziu va fi silit să afle$ &nce &nd din 'coală$ trec&nd rin căsătorie$ rin ro!ia zilnică a lu tei entru e-istenţă$ că totul &l &nlănţuie$ ierarhia socială$ nedre tăţile oricărei or&nduiri$ im erfecte de la natură$ le%ile desvoltării economice$ condiţiile de e-istenţă ale ţării sale &n relaţie cu alte ţări$ care adesea dau na'tere la răz!oaie$ unde e trimis$ el sau co iii lui$ să lu te 'i să moară. fusesem mai necesar înăuntru dec&t afară. 7i atunci se su une 'i$ ca să*'i ascundă &nfr&n%erea$ &l acce tă e sil cu fanatism$ lăs&ndu*se umilit 'i martirizat$ umilind 'i martiriz&nd la r&ndul lui e alţii 'i$ dacă s*ar utea$ &ntrea%a lume. >o%ol reconiza$ s re sf&r*'itul vieţii$ cnutul entru ţărani 'i &nde ărtarea de cultură. "Păi cum$ dom='ef$ nu v*am ra ortat că mi s*a &m!olnăvit nevasta2" ".tavro%hin / rinţul HarrI0$ stă &nul Rusiei.. ?a ce !un atunci totul2 Priviţi chi ul unui runc &nfă'at$ 'i o să vedeţi cum a are e el suferinţa că i se aralizează astfel mi'cările lui li!ere+ trăsăturile lui inocente se cris ează de revoltă 'i ne utinţă. Nihilism1 Toţi oamenii$ nu numai ru'ii$ se nasc cu uţin nihilism &n ei+ este artea de revoltă iraţională a fiinţei umane &m otriva uterii condiţiilor care o &nlănţuie &ncă din fa'ă 'i nu o eli!erează dec&t &n moarte. a are sil 'i &l rinde &n arcane. "#a= alaltăieri unde*ai fost de*ai li * sit2"$ zise "tinerelul"= rece 'i indiferent. 7i e această incertitudine$ e această is ită a lui nice'o.. #ar$ %&ndii$ oate la !ătr&neţe s*o scriu$ c&nd n*o să*mi mai ese de nimic 'i s*o las mo'tenire . #a$ s iritul i se tur!urase$ era adevărat$ se s eriase de ceea ce desco erise$ dar de ce s aima lui luase chiar această direcţie2 A'i scrie &ntr*adevăr cu mare fervoare o carte &n acest sens$ simţeam că o ot face.

. "M&ine dimineaţă$ dom= 'ef$ zise ţi%anul. 9ezi$ domne$ cum e cu chestia asta.. "Hai$ !ă$ ia taci$ i*o reteză tinerelul distrat... Păi 'i eu s&nt 'ef1 Mă ură'ti 'i e mine2" "Ei$ nu e dumneavoastră.. 4acalo%lu călca infatuat$ cu ca ul e s ate$ le%ăn&ndu*'i cor ul$ arcă &ntr*adevăr ar fi fost re%ele$ nu al An%liei$ fiindcă en%lezii n*au o mor%ă de acest %en$ 'oldie$ ci al vreunei ţări din acestea noi$ !ananiere$ care trece &n revistă o %ardă de onoare străină.. Nu re* zistăm..." (nul din ei$ care avusese la &nce ut un aer fle%matic 'i vesel$ ăstră$ auzind toate acestea$ doar fle%ma$ dar veselia &i ieri.au vrei să dai tu ordine la sfatul o ular2" .nce eţi cu clădirea asta$ 'i dacă terminaţi vă &ntoarceţi 'i o să lecaţi cu o ma'ină la uzina de tractoare$ s*a semnalat acolo o colonie &ntr*o secţie veche". Aflai astfel &n tim ul drumului /du ă ce mai &nt&i ne o rirăm 'i intrarăm &ntr*un fel de %ara3 'i un ins ne deschise 'i ne &ncărcarăm fiecare cu a arate numite ..." "4ine$ daţi*i drumul1" Pornirăm.e s erie funcţionarele$ ţi ă e*a*colo$ &nseamnă că tre!uie să fie de*ăia marii$ care atacă. Nu 'tiu ce*i s unea ain%ului$ &n orice caz acela &'i ermitea să sur&dă cu %ura lui ca o tăietură de !uzunar 'i din tim &n tim să*l ia este icior cu o voce c&ntată$ afect&nd avertismente neduse &nă la ca ăt.emăna cu un ain%$ a'a cum arăta$ cu !urta roeminentă 'i cu icioarele care i se %hiceau su!ţiri rin acel 3oc rea li!er al antalonilor.resie arcă e.== "M*aţi văzut dumneavoastră21"=$ zise ţi%anul cu o simulată voce 3alnică. "Ce*avem noi nevoie de 'ef$ dom='ef2 (răsc 'efii"$ zise el cu !urta &nainte 'i cu aerul că el a fost 'i vrea să răm&nă li!er. (nde ţi*e lo%ica2 9rei 'i tu să s ui ceva$ dar nici tu nu 'tii ce s ui$ continuă tinerelul$ 'i*'i flutură de%etele la t&m lă+ tre!uie să fie a'a$ &n ca ul tău$ o com letă !uli!ă'eală1 Nu de%ea!a te cheamă 4acalo%lu+ e'ti turc$ nu &nţele%i un ordin2 Echi a are acum un 'ef$ %ata$ ce mai e de discutat &n chestia asta2 . "9edeţi$ zise tinerelul$ 'i s use un nume de stradă 'i un nume de instituţie$ iar au a ărut acolo 'o!olani$ de'i nu e multă vreme de c&nd s*a deratizat. "Păi a'a ai zis+ 'efii.. .. Iar de mine se li i un individ care ărea să fie un famen$ cu un ten de adolescent 'i ăr al!it la t&m le$ ai fi zis sim atic 'i inocent$ dacă %ura 'i ochii nu te*ar fi iz!it rin ceva indefini!il murdar 'i care$ de &ndată 'i fără introducere$ ca 'i c&nd ne*am fi cunoscut de mulţi ani$ &nce u să*mi facă$ vor!ind tare$ 'i cu o asiune rece 'i indiferentă$ teoria 'o!olanului. "(ră'ti 'efii2 zise tinerelul$ 'i &'i &nfi se rivirea &n ochii celuilalt. 8ii atent$ domne$ că e cu !u!ă &n ca . ".==$ !ol!orosi ain%ul deodată &nfuriat. Nu se uita 'i nu vor!ea cu nici unul din ceilalţi$ de'i avea un rieten$ un uria' care mer%ea alături de el 'i &i s unea necontenit ceva. Ai fi &n stare s*o ţii a'a &nă m&ine dimineaţă$ dă*te dracului$ arcă ai fi re%ele An%liei$ a'a te ofensezi.nchisoarea mă &nvăţase să cunosc re ede soiul de oameni dintr*un %ru ..lozivă$ &n orice caz ai fi zis că fiinţa lui o!scenă$ cu un fund ca de muiere$ care s*a &n%ră'at este măsură$ ărea tot tim ul su! resiunea unei mari nevoi de a vor!i. (ria'ul$ ovestind$ avea o e. Parcă ar fi m&ncat zilnic$ dimineaţa$ &nainte de a leca$ nu alimente$ ci cuvinte$ un !utoi &ntre%$ 'i acum le dădea drumul r&%&ind$ din c&nd &n c&nd !ehăind..== ">ata$ dom= 'ef$ mer%em acolo"$ zise ţi%anul cu un s&r% simulat$ &n s atele căruia se %hicea ne ăsarea lui ancestrală entru orice activitate care nu era &n folosul lui direct. )ri n*aţi deratizat !ine$ ori e vreo colonie ascunsă$ chiar &n clădire sau oate rin a ro iere$ vedeţi ce e 'i lichidaţi*i. "#aţi*i drumul1 ." "Aiurea1 făcea uria'ul$ !&l !a! &n !&zda mă*sii"$ 'i &n loc de cuvinte ţ&'neau c&teva cli e %&3&ieli de r&s care arcă &ndată ce*i ie'eau afară din %&tle3$ 333$ h&$ 333$ el le as ira &na oi 'i se &neca.urmă la !ufetul CT&m aD. ...domnuuu Calistrat.tăteam &n curte$ eram vreo 'a te in'i. .

#u ă o lim!are e străzile ora'ului /căci a'a &mi ăru$ lim!are$ nu se %ră!ea nimeni. Nu %onirea$ ci st&r irea1" Am uitat să s un că &n tim ul ovestirii famenul avea un tic !izar.. Clădire veche$ ce mai1 Am &nchis măcelăria de trei ori$ am ulverizat este tot$ am lăsat &năuntru trei căldări cu to-ice$ nimic. #racu i*a luat$ că altfel nu uteam scă a de ei. Ceea ce mi se &nt&m lă 'i mie &nsumi &n rima mea zi de v. Am %ăsit odată$ dom= 'ef$ unul cu dinţii a'a de mari$ că ne*am s eriat toţi.. Acum vreo trei să tăm&ni a tre!uit să dăr&măm o măcelărie. Pe urmă$ du ă vreo zece*dois rezece ani 'eful al!e'te 'i este 'i el omor&t de unul mai t&năr.i %one'ti dintr*un loc 'i se aciuiază &n altul$ or noi$ dom= 'ef$ tre!uie să*i st&r im$ nu să*i %onim.ar la ie t sau la coaie. . Au camere de dormit$ chiar 'i anticamere$ 'i &n st&n%a /nu &n drea ta0 fiecărei camere un culoar 'i loc unde &'i fac nevoile$ 'i alt loc$ un fel de cămară$ unde &'i ţin alimentele. 7i un orum! 'tiţi cum &l cară2 . 8etele dorm &ntr*o arte$ !ăieţii &n alta.. "Atacă$ dom= 'ef..e une unul e s ate$ ţine 'tiuletele e !urtă cu lă!uţele 'i alţii &l tra% de coadă. 8ăcea din c&nd &n c&nd auze$ se uita &n 3ur$ cu atenţie$ a oi se a leca a roa e de urechea mea 'i continua c&teva cli e &n 'oa tă$ ca 'i c&nd mi*ar fi destăinuit mari secrete... Pesemne că &n cinstea mea ţinură toţi să*mi arate că munca noastră avea mai mult haz dec&t a altora$ care se credeau$ adică nu se credeau$ chiar erau mari 'efi$ dar &n fond se lictiseau$ fiindcă erau rizonieri &ntr*un aer rarefiat de răs underi &n care viaţa se %olea de concret. Nevasta ală tează$ stă a'a &ntinsă$ ca o scroafă... 7i atunci s*a chemat un tanc 'i am ras tot. A'a s&nt ei daţi de la #umnezeu$ să le crească dinţii 'i să nu mai oată m&nca 'i să moară de foame dacă nu rod tot tim ul lemn1 #acă nu %ăsesc lemn de ros$ e 3ale1 Nici noi nu utem c&teodată să scă ăm oamenii de ei. #ar ce*ai făcut2 ... #e acord$ erau secrete$ dar du ă ce se convin%ea că nu*l aude nimeni$ atunci de ce se mai a leca 'i &mi vor!ea &n 'oa tă2 Ceilalţi mem!ri ai echi ei nu*mi s uneau nimic.&nt 'i !asme$ continuă famenul$ că &i oţi %oni dintr*un loc dacă rinzi unul$ &i dai foc cu !enzină sau &l 3u oi de viu 'i &i dai drumul 'i ăsta fu%e &n colonie$ 'i &i s erie e toţi 'i fu%. Iată secretul lon%evităţii rom. .nătoare du ă 'o!olani 'i a oi 'i du ă aceea$ adică du ă ce terminarăm 'i intrarăm &ntr*o c&rciumă. #oar scările care uteau sim!oliza un urcu' dădeau chi urilor lor o no!leţe+ s&ntem oameni$ mer%em la muncă$ oricare ar fi ea$ e necesară$ 'i du ă ce o facem$ s&ntem li!eri$ avem muieri$ co ii$ &i hrănim$ e urmă mer%em cu rietenii la un ahar.nilor< nimeni nu se %ră!e'te+ "mer% lucrurile 'i ... Au coadă uternică.. . !em$ ne distrăm.." "#a$ %&ndii$ iată un om cu con'tiinţa lăr%ită. )amenii s&nt inventivi 'i &'i săr!ătoresc adesea cli ele de viaţă 3uc&nd o comedie. Mari de tot$ uite a'a &'i ţinea %ura /'i famenul &'i r&n3i ni'te dinţi laţi 'i %al!eni$ dintre care unul era cenu'iu$ 'i &'i deschise astfel %ura$ 'i avui strania senzaţie că 'i el semăna &n cli a aceea cu un 'o!olan$ &n orice caz avea &n el ceva 'o!olănesc0$ n*o mai utea &nchide din ricina dinţilor$ l*am visat noa tea. 8ără să mai unem la socoteală că 'i &n tim ce muncim utem să ne distrăm.e aciuaseră &n ivniţă 'i n*am reu'it să le di!uim %aleriile. 9ermorelul e care &l duceau &n s ate sau scările erau arcă semnul etern al destinului$ care &i a ăsa să ducă tot tim ul ceva &n s ate.vermorele$ cu material de li it cră ăturile 'i &ncheieturile u'ilor 'i ferestrelor 'i c&teva scări0 că 'o!olănimea nu trăie'te &n desordine$ că se or%anizează acolo unde s&nt condiţii$ adică a ă 'i m&ncare$ &n colonii 'i e clanuri$ fiecare cu familia lui$ soţ$ soţie 'i co ii$ 'i că la maturizarea fetelor /a'a le numea famenul$ fete0 'eful de clan &'i omoară nevasta 'i ale%e dintre tinerele co ile e cea mai dră%uţă 'i mai a tă &n &nmulţire 'i re&nce e ciclul de re roducere.

8ără a ă &n a ro iere$ 'o!olanii$ ca 'i oamenii$ nu ot trăi". #ar să vă s un ce*a fost cu datul lui afară din 'coală. "..mai &ncet"=$ s une un erou al lui .mi făcu un semn tăcut din ca s re 4acalo%lu$ care$ cu vermorelul &n s inare$ căuta ceva.. "#umneavoastră s&nteţi mai inteli%ent dec&t mine$ &nă să veniţi$ 'eful ăsta de la sfat$ Istrate$ ne*a s us că aţi fost rofesor la facultate$ de ce nu mai s&nteţi$ asta vă rive'te e dumneavoastră$ n*am eu trea!ă$ o fi vreo nedre tate$ vreo r&că * 'i se o ri 'i &'i frecă două de%ete unele de altele 'i făcu+ e2 arcă dumneavoastră o să lăsaţi situaţia a'a2 9ă vine !ine &ntr*o zi 'i o să*l vedem e*ăla aici$ 'i cu un de%et ener%ic arătă odeaua..tăteau 'i ei de vor!ă des re evenimente$ cole%i &ntre ei. .l chema 9intilă. Asta mă lictisea cu e.tăteam alături$ eu un%eam canaturile cu li ici$ el$ foarte di!aci$ cu c&teva mi'cări$ a lica f&'iile de h&rtie.. Nu %hiciţi2" "#e ce l*au dat afară2"" di!uii eu. "9edeţi dom*'ef$ &mi 'o ti la ureche famenul$ du ă ce se uită %ri* 3uliu &n drea ta 'i st&n%a$ &n tim ce 4acalo%lu 'i rietenul său Calistrat loveau &n ţevi 'i se v&rau e du ă instalalia de &ncălzire 'i om are a a ei$ uitaţi*vă acolo 3os$ e a ă$ din ne%li3enţa instalatorului sau roasta funcţionare a om ei$ dacă n*ar fi a a*aia$ n*ar fi nici 'o!olani1 Muncim de%ea!a$ du ă c&teva luni$ ne &ntoarcem.n tinereţe se ocu ase cu micul ne%oţ alimentar$ &nă la sta!ilizare$ c&nd fusese rins că face s eculă 'i &nchis c&teva luni+ nu*i mai tre!uia$ ăsta$ comerţul de stat$ nu mai era comerţ alimentar$ ci falimentar. 7i ar fi a3uns mare$ fiindcă el e front nu fusese$ le%ionar n*a ucase să fie /&l ţinuse tat*său de rău * să vă s un eu du ă aia cum s*a urtat cu tat*său$ care 'i*a 3ertfit viaţa entru el0.l vedeţi e*ăla2 zise el cu dis reţ.. Nu &nţele%eam cum de nu &nvăţase &n viaţa lui o meserie 'i se mulţumea cu acest serviciu care cerea o at&t de uţină calificare. . . Co!or&răm la su!sol.licaţiile lui teoretice 'i &l evitai.mi s use tot el+ ţinuse o tutun%erie 'i &i fusese luată de cur&nd$ să se dea rioritate invalizilor de răz!oi. . Părăsindu*l e famen$ un altul se dădu e l&n%ă mine$ care$ ăsta$ &nce u să*mi s ună cine s&nt ceilalţi. 7i acum să*mi s uneţi+ de ce credeţi că l*au dat afară2 Nu era elev !un2 4a era$ că a3unsese e ultimul an$ at&t mai avea$ un an 'i ie'ea su!locotenent. "Nimic$ dom= rofesor111$ se s eti el de silă 'i de o sc&r!ă universală. Ei$ de ce credeţi că l*au dat21" mă &ntre!ă 9intilă cu su erioritatea celui care$ de'i nu ţi*a oferit nici o cifră a ecuaţiei$ retinde să vadă de la tine că e'ti la fel de de'te t ca el 'i o să %hice'ti. "Asta e$ dom= rofesor1 e-clamă 9intilă cu o %rasă satisfacţie. . ..adoveanu< 'i are erfectă dre tate$ nu s&ntem noi cel mai vechi o or din Euro a2 Noi$ tracii1 #acă ne*am fi %ră!it$ am fi ierit &n ceaţa veacurilor0$ %ăsirăm strada noastră 'i intrarăm &n clădirea care tre!uia deratizată.=" "#e rost1"$ zisei la &nt&m lare... (rcarăm 'i &nce u$ de sus &n 3os$ o eraţia de li ire a u'ilor 'i ferestrelor. Condamnarea &l &m iedica să intre 'i el %estionar e undeva$ cum făcuseră mulţi.. 2E Au%ust$ Antonescu c&h /'i 9intilă &'i tăie %&tul cu alma0$ dom= rofesor1 ce le ăsa lor de soarta lui Antonescu21 Ei2 Ai fost$ ai făcut 'i tu ce*ai utut$ ai ierdut răz!oiul$ ai dus ţara la dezastru$ tre!uia să 'tii de la &nce ut 'i să nu te v&ri ca rostul &nă &n inima Rusiei.. "Ei$ da$ de ce2 Ia să vedem a'a$ du ă com ortările lui * 'i cu un dis reţ sc&r!it cum nu se mai oate+ l*aţi văzut cum s*a le%at de dumneavoastră$ chiar de la &nce ut$ nu vă cuno'tea$ nu nimic$ ei$ a'a1. ... Mă &m iedica să*i cunosc e ceilalţi. Pe*ăsta a vrut tat*său să*l sca e de front$ să*l facă ofiţer de 3andarmi$ 'i l*a !ă%at &n liceul militar. A'a este$ de rost1 Ce*i făcuserăţi dumneavoastră lui12" "Nimic1"$ zisei. Era %ata să iasă 'i l*au dat afară &n @@ du ă 2E Au%ust$ nu &nainte. Era un ins de vreo atruzeci de ani$ scurt 'i &ndesat$ cu simţ al humorului 'i$ cum aveam să aflu chiar &n ziua aceea$ cu o 'tiinţă des re oameni care făcea din el un filozof a%rea!il 'i inteli%ent. A'a i*a făcut 'i lui tat*său.

nedre tăţi istorice1 8inlanda făcuse arte din im eriul ţarist." ". Parcă 8inlanda nu ierduse din teritoriu2 7i acum Manenheim are statuie &n mi3locul Ca italei.. Cine 'tie ce*o să iasă2 Atunci ce te !a%i tu ca un nărod &n ste ele*alea calmuce să omori soldaţii de omană2 Acum or să te &m u'te entru %re'elile e care le*ai făcut 'i entru alea e care nu le*ai făcut.. Ce credeţi că zice 4acalo%lu &n toiul discuţiei2 8utu*l &n cur e mă*sa e Mihai I că l*a dat 3os e Antonescu$ rieten cu marele Hitler1 Asta a %ăsit el de cuviinţă să s ună des re actul de la 2E Au%ust$ care ne*a salvat ţara de la dezastru total.*a cam v&r&t1" "A'a de tare21" "Nu a'a tare. ?umea &i da$ muierile$ fiindcă din . 7i cu noi ar fi vrut să re%lementeze chestiunea 4asara!iei$ dar noi$ &n%&mfaţi 'i ro'ti$ n*am vrut să ne ducem la masa de tratative$ ne*am dus la Paris$ că noi eram rieteni cu francezii$ c&rnaţi1 ." LIII Co!or&răm la eta3ul următor du ă ce ulverizarăm to-icul este tot 'i &nchiserăm u'a rinci ală 'i o li irăm la toate &ncheieturile cu h&rtie.. 9intilă &mi 'o ti &n tim ce re&nce urăm lucrul+ "Credeţi dumneavoastră că era el a'a mare hitlerist cum s usese2 7i adău%ă cu milă nesf&r'ită clătin&nd din ca filozofic+ nu era$ dom= rofesor1 Cum aţi s us dumneavoastră+ din rostie$ de*aia a s us vor!elea*alea$ cum a s us 'i azi*dimineaţă$ că el ură'te 'efii1 N*aţi auzit ce i*a răs uns Istrate+ 4ă$ 'i eu s&nt 'ef$ 'i e mine mă ură'ti2 7i el ce*a zis+ ă$ că nu e dumneavoastră.ă vedeţi cum s*a urtat cu tat*său1 #e la mine la ei s&nt o sută de metri$ tat*său$ om !o%at$ avea cinci răvălii &n ora' 'i se ocu a cu comerţul cu cherestea. 7i unul din cole%i l*a ra ortat1 Afară din 'coală1 7i s*a terminat1 El nici n*a 'tiut de ce$ dar s*a dus tat*său e la Ministerul de Interne 'i s*a l&ns..i credeam mari 'i tari$ 'i !oul ăla de Ta:e Ionescu a scă at ocazia să*'i ună ?enin semnătura că 4asara!ia e ăm&nt rom.. Asta$ Costaichie$ că a'a &l cheamă e numele lui mic$ du ă ce trăise ca un fecior de !ani %ata 'i chefuise cu 'a te curve e*un icior fără să facă nimic$ acuma$ la anan%hie$ &l lasă e tat*său la mila trecătorilor... 7i acolo l*au lini'tit$ i*au arătat dosarul+ (ite ce %&nde'te fiul dumitale$ acum c&nd noi am &ntors armele contra lui Hitler 'i lu tăm alături de Naţiunile (nite1 Nu ne tre!uiesc astfel de elemente1. 7i c&nd veni ?enin$ %ata$ le*a zis$ s&nteţi li!eri.. 7i să revin la elevii ăia...nesc1 Asta e$ dom= rofesor1 Prostiile se lătesc1. C&rnaţi1 Atunci e cine2 Pe*un om e care nici nu*l cuno'ti1" 4leandă1 Ce ţi*a făcut ţie omu*ăsta2 E$ nimic$ a'a1 /7i aici 9intilă mă &m unse cu de%etul &n !urtă$ să contem lu adică !ine s ecimenul.&r!u s*a v&r&t2" "Nu1" "Nici măcar Mussolini$ dom= rofesor$ nu s*a v&r&t... Erou naţional1 A lu tat cu ei$ a &ncheiat ace$ %ata$ asta e istoria$ rusul avea nevoie de teren să nu stea ?enin%radul rea a roa e de %raniţă.. Primea de omană la oartă t&r&ndu*se cum utea cu icioarele lui ra!la%ite. A ierdut tot cu naţionalizarea 'i de inimă rea !ătr&nul a aralizat.. Nu le*ai făcut2 C&h$ le*ai făcut1 %ata cu tine1 Cam lucruri de*astea discutau 'i elevii ăia &ntre ei$ unii s un&nd că totu'i el a intrat &n răz!oi entru 4asara!ia$ alţii că tre!uia să se o rească la Nistru$ cum a făcut Manenheim.8ranco s*a v&r&t$ dom= rofesor2" "Nu s*a v&r&t1" "Re%ele 4oris al 4ul%ariei /sau cum &l cheamă0 s*a v&r&t2" "Nu s*a v&r&t1" "(n%urul s*a v&r&t2" "...0 . Cum o să te ierte rusul că ai intrat este el$ 'i &ncă cu cine2 Cu smintitu*ăla cu mustaţă ca un rahat de mu'te$ să mă iertaţi$ care a comis crime &m otriva umanităţii2 Păi te !a%ă 'i e tine la crimele lui$ chit că tu o să zici că nu le*ai făcut.....

Ra%lan e el$ căma'ă scro!ită$ antofi cu tal ă du!lă$ leca de*acasă 'i se &ntorcea cine 'tie c&nd. 9intilă se răsuci să*i răs undă$ dar &l o rii+ "?asă*l &n ace1".. Auziţi 'i dumneavoastră ce*i zice fiul tatălui său !ătr&n1 Auziţi$ dom= rofesor1 8iul să*i s ună tatălui !ătr&n măscări1 . 4oda roste$ Costaicuie1 4oda roste$ zice Costaichie sarcastic$ să fie &n c.resie de !eatitudine e chi ul său arcă !u!os$ de'i nu avea nici o !u!ă e faţă. Cum ai s us2 zice ăsta. . El ' riţui &n 3ur 'i sări &ntr*o arte. Costaichie$ zice tat*său cu %lasul lui ră ădit$ molfăind din dinţii lui uţini care &i mai rămăseseră$ !oda roste$ Costaichie.ndrăsneţ$ 'o!olanul &l &nfruntă$ făcu un salt 'i ţ&'ni &n sus 'i uţin li si să nu*l a uce e .ă rofaneze morţii1 Moartă era 'i mama lui1 (itaţi*vă acuma la el cum &nde'te 'o!olanii1" "N*a mai fost$ zic$ ins ector financiar2" "Păi nu l*au rins că n*a s us &n auto!io%rafie c&tă avere a avut tat*său2" "7i2" "7i l*au dat afară$ a intrat &ntr*o uzină de strun%ărie.. "7o!olanii1 zise 9intilă$ ce să &ndească1 ?e cunoa'te toate %ăurile$ a a3uns s ecialist. 7i &ntr*o zi de săr!ătoarea morţilor$ &l vede e tat*său la oartă. Nu 'i*a lăsat el facultatea fără vreo misiune1 Nu e a'a$ dom= 'ef2 Puneţi*l e dom= 4acalo%lu la trea!ă1" (mil 'i aco erit$ ţi%anul &'i strecura !at3ocura &n auzul celorlalţi$ care r&n3eau. toţi o să a3un%em la fel. morţilor. .. Cum$ zice !ătr&nul$ Costaichie$ am făcut o !iserică. .. 4acalo%lu &ncolţise unul mare 'i %ras c&t o isică 'i &l ' riţuia acolo unde se lasase.. Acolo$ dom= rofesor$ ca să vedeţi că se află$ lumea află1 Cine e$ mă$ ăsta2 se răsti 9intilă imit&nd fle%ma unui muncitor intri%at 'i dis reţuitor. Pe toţi o să vă !elesc1 9edeţi1" mai zise cu o amară ironie &n %las$ dar 'i ca un fel de &ncheiere asu ra acestei hazlii istorii. Costaichie$ adică 4acalo%lul t&năr$ făcuse el ce făcuse 'i a3unsese ins ector financiar.n aceea'i cli ă auzii un z%omot ciudat$ o lescăitură &nfundată$ a oi alte două 'i &l văzui e 4acalo%lu a%it&ndu*se &n colţul lui$ unde stătea l&n%ă o coloană de scur%ere$ alături de P. 4ine$ măi Costaichie$ &i zic &ntr*o zi$ tu$ !ăiat cu carte$ e2 altceva n*ai mai %ăsit2 ?asă$ zice$ e mai !ine a'a$ la rimăvară vin an%lo*americanii 'i o să le s un+ uite ce*au făcut din mine1 7i$ Costaichie$ zic$ crezi că or să te facă ei 'ef mare2 /9intilă se ciocăni u'or cu de%etul &n ie t 'i susură insinuant0+ ei e mine2 eu mă fac 'ef1 zice.averea lui făcuse o !iserică &n cartier.C..cosese lim!a &ntr*o arte cu o e. Costaichie$ zice$ Costaichie$ dă*mi 'i mie ceva să măn&nc$ că mor de foame /se sclintise 'i ăsta$ treceau muierile de la raznic 'i avea oala lină cu colaci$ dar vor!ea 'i el a'a$ cum se s erie un om !ătr&n că o să moară de foame$ cad &n mania asta0. Adică &n cazul &n care ar veni an%lo*americanii să le ovestească 4acalo%lu suferinţele lui1 "#om= 4acalo%lu$ lasă*i dracului că mor 'i sin%uri$ zise ţi%anul$ hai să ter* minăm re ede$ să mer%em 'i noi să !em un ' riţ$ face cinste dom= rofesor de facultate. Ce să*ţi dau$ zice ăsta$ ce*ai făcut &n viaţă 'i ce*ai dres2 N*ai fost &n stare de nimic. .. Era asaltat de 'o!olani$ care fu%eau de sus$ unde era mediu to-ic$ 'i săriseră rin vreo %aură din lafon.. C&rnaţi1 Cutare1 #a2 Păi ia să*l aran3ăm1 7i 'i*a rimit edea sa e care o merita entru felul cum s*a urtat cu tat*său$ i*a !ă%at cineva un stecher &n !uzunarul ful%arinului$ 'i la oarta$ o$ stai$ controlul1 7i l*au dat e m&na miliţiei$ furt din avutul o!'tesc1 (n an1 A făcut un an 'i acum uite*l aici... Trei intrară &n !iroul s aţios unde eram noi 'i &nce ură să aler%e care &ncotro..." "Ce &nde'te el acolo2"$ &l &ntre!ai. "E 'eful nostru$ continuă ţi%anul$ !a%ă de seamă$ dom= 4acalo%lu$ %ata cu distracţia$ acuma tre!uie să li e'ti 'i dumneata cu noi...ăracul." Cuno'team ironia mieroasă a acestei rase$ devenii atent.... "Hazlii ziceţi2 Ehe$ dom= rofesor1 o să auziţi multe"$ romise el.. Ei 'i2 zice ăsta$ dacă ai făcut*o$ de ce nu ţi*a a3utat #umnezeu2 7i se duce &n casă$ se &ntoarce cu &ine /că altceva nu utea să*i dea$ &ine avea ăla destulă0 'i i*o aruncă acolo &n !raţe.

.4acalo%lu de nas... Cor ul &i tremura ca o iftie$ era %ras 'i nu fu%ea rea tare$ 'oldurile sca!roase i se mi'cau lene'. 7i acolo a violat o curvă1" 7i 9intilă tăcu mohor&t$ deodată li sit de chef$ nu*mi mai dădu alte detalii$ să*mi e.. Aler%a de la un ca ăt la altul &n &ncă erea lină de !irouri.ţi cră ca ul dacă te*a ro ii$ &i s use 9intilă$ !eţiv ordinar1" Era &nsă un 3oc$ căci toţi erau rieteni unii cu alţii$ cum aflai mai t&rziu. Revenind e mozaic$ se aţinti din nou$ cu r&tul lui mic ridicat &n sus$ 'i avui$ tim de c&teva secunde$ im resia că un dialo%$ o &nţele%ere urma să ai!ă loc &ntre cei doi$ căci 4acalo%lu &i s use cu o deta'are ironică+ "Ei$ dom= Nae$ ai vrut$ domne$ să mă mu'ti2 Păi nu*ţi mer%e cu mine$ domne$ ascultă$ !ăiete$ u'tiule$ ia &n%hite tu"$ 'i*i trimise$ str&m!&ndu*se !estial$ un sno de su!stanţe din vermorelul e care &l ducea &n s inare. 8amenul arăta o fi%ură tristă$ ărea de rimat$ com le-at de ceva. (n !esmetic1 ?*a trimis 'i e el instituţia &n dele%aţie la 4ucure'ti. Naică$ auzi$ Năiţă2 8ă maratonul e dinaintea noastră$ să se !ucure 'i s ectatorii. "Co ilule$ &i s unea cu o ironie tără%ănată 'i semeaţă$ ai vrut să mă mu'ti$ te*ai dat la mine$ a2 Păi nu*ţi mer%e$ !ăiatule1 Cine se dă la mine nu se iartă$ >ică. ." 4acalo%lu r&n3i cu ca ul e s ate 'i !urta &nainte+ ha$ he1 Asculta elo%iile cu un sce ticism e 3umătate sc&r!it+ erau elo%ii$ &i lăceau$ dar 'tia el c&te arale fac." 7i i*l ridică &n cli a următoare c&nd 'o!olanul$ e-as erat$ se o ri o secundă &n mi3locul &ncă erii 'i vru iar să atace+ 4acalo%lu &l trimise cu un 'ut &n erete$ de unde căzu a oi 3os cu ochii lui ne%ri 'i &ndrăsneţi 'i cu dinţii r&n3iţi &nfloriţi de stro i de s&n%e.n acest tim 4acalo%lu urmărea cu o &nver'unare calmă 'o!olanul cu care &ncercase el un dialo%+ e ceilalţi &i i%nora.in%ura s eranţă a celor &nvin'i 'tii care e2 Nici o scă are1.." "7i a ăţit ceva2" "Cum21 un an de u'cărie1" "Pentru o curvă2" "Asta tre!uie să .nţele%erea &nsă nu se realiză$ 'o!olanul ţ&'ni e l&n%ă el 'i ie'i este noi. azi o să mă &m!ăt$ o să*mi re%ulez nevasta$ o să*mi !at co iii.nvaţă 'i tu$ cultivă*te &nainte să te rind$ dom= Nae$ ridică*mi nivelul$ că e urmă o să ţi*l ridic eu.. "Tehnician. "4ravo$ 4acalo%lu$ stri%ă 9intilă$ vecine$ ai dat o lovitură formida!ilă1" >rasul Calistrat urlă$ %&3&ind+ "Patroane$ o să te &ncoronăm &m ărat al 'o!olanilor$ adică nu$ 333$ r&se el$ o să te denumim Costaichie 4acalo%lu 7o!olanicus1 N*am ce să*ţi fac$ e'ti %enial$ te u &n...lice$ de ildă$ cum oate fi violată o curvă.ţi l&n% de milă$ te las a'a să aler%i$ dar o să o!ose'ti1 Consideraţia$ mă !ăiatule1 Ai vrut să mă mu'ti. ai auzit tu de lozinca asta2 . . .. ". Poate fiindcă toţi ă'tia erau lini de vitalitate 'i se distrau$ &n tim ce el ărea %olit de s&n%e2 Arăta alid 'i nu mai avea o!raz de adolescent$ &m!ătr&nise arcă !rusc$ semăna cu un manechin. ?asă*i să se !ucure 'i ei$ s&nt oameni$ panem et circenses. "Ce era de meseria lui2" &l &ntre!ai.n acela'i tim $ %rasul Calistrat ţo ăia de re ulsie ferindu*se de ceilalţi 'o!olani$ care$ căut&nd rin toate ărţile vreo %aură de scă are$ se urcau e ereţi$ reveneau este mesele %oale$ săreau chiţcăind 'i &ntr*adevăr unul &l atacă 'i el scoase un ţi ăt 'i smuci din fundul lui mare cu o mi'care a!3ectă$ url&nd către 4acalo%lu+ "#u*te$ mă$ &n !ida mă*tii 'i omoară*i odată1" 9intilă se a ro ie 'i el 'i &i trase cu sete un 'ut &n fundul lui trivial /'i &n cli a aceea avui un sur&s de destindere$ căci era uimitor cum iciorul scundului 9intilă a3unse at&t de sus 'i se &nfi se ad&nc &n acel fund lă!ărţat 'i o!scen 'i &i des ică !ucile0. E'ti ierdut1 . "$4elitule$ &i s use$ une m&na 'i omoară*i$ munce'te$ f. .. "9ă uitaţi la ăsta %rasu$ Calistrat2 reveni 9intilă l&n%ă mine du ă ce co!or&răm la arter.. e mă*ta de uturos$ c&'ti%ă*ţi &inea$ la'ule1 %ăinarule1" Asta se &nfurie !rusc 'i năvăli cu umnii asu ra lui 9intilă$ care se feri 'i use m&na e*un scaun e care &l ridică &n aer......

"Ce luăm$ dom= 'ef2" zise ţi%anul. >&ndul mă duse la tatăl lui 4acalo%lu$ 'i &i s usei lui 9intilă$ &n tim ce !ufetierul usese e masă sticle de vin ne%ru 'i ahare+ "A'a arăta.nce ură cu vinul.. Mă %&ndii să schim! locul cu 9intilă$ care stătea &n st&n%ă mea$ dar ţi%anul arcă %hici 'i &'i retrase cazmalele.. 7i ce rezultă de*aici2 C&nd vă ovestesc eu ce rezultă$ mi se usucă %&tul". "Hai noroc$ dom= 'ef"$ h&r&i ţi%anul &n%hesuindu*se iar &n mine$ %ata să*mi verse aharul$ "noroc$ domne"$ zise 'i 4acalo%lu$ "hai noroc"$ ziseră 'i ceilalţi 'i ciocnirăm. "C&nd s uneţi /'i vocea &i co!or& 'i i se rări insinu&nd aceea'i amară ironie de mai &nainte$ c&nd &mi ovestise des re ceilalţi$ ironie la adresa &ntre%ii umanităţi$ dar 'i la a mea$ care utusem să afirm. Palton 3er elit$ o ălărie soioasă 'i &n loc de fular un fel de zdreanţă. Era o fostă c&rciumă$ cea de care omenise 'eful nostru de la sfat$ numită "T&m a"$ 4ufetierul$ ca să ne unească două mese$ %oni cu !rutalitate un !ătr&n$ care du ă c&t se ărea stătea 'i el acolo de%ea!a 'i nu consuma nimic. Ki%anul fluieră a a%u!ă 'i se hol!ă la mine$ dar fără res ect$ arcă ar fi vrut să s ună că dacă am chiar at&ţia !ani să comand salam de .l cuno'ti2" "Păi nu*i dădeam eu alimente e datorie nevesti*sii$ mai ales &n tim ul inflaţiei2 Credeţi că a mai lătit*o2 * făcu un semn cu m&na a lehamite * at&ta a%u!ă să fi avut eu &n viaţă.." "#a= z%&rcit mai e'ti$ dom= 'ef1 se vaită el$ ăi să am eu !anii tăi de la facultate. "Chiar 'i*a'a$ zisei$ trăie'te$ are co ii$ se !ucură că &i vede.... "Gsta ră ădit$ stri%ă el la mine$ 'i c&nd a3un%i a'a$ dom= rofesor$ c&h$ mai !ine laţul de %&t" /'i &'i &ncercui %rumazul cu un %est de 'tran%ulare0. 9intilă se trezi că de fa t &i era o foame de lu 'i &nce u să măn&nce hul av cu &ine multă$ &n tim ce chi ul &nce ea să i se lumineze ca la &nce ut 'i deodată &'i aminti că tre!uia să*mi răs undă la o &ntre!are...i!iu.e !ucură211 /'i făcu %estul său de lehamite 'i se rea'eză0... "Ia ce vrei$ &i s usei$ nu fac cinste cu m&ncare$ numai cu vin.." Mă făcui că n*am auzit că mă tutuise 'i*i s usei !ufetierului că eu vreau !r&nză$ unt 'i salam de . "Era o mamă /noroc$ dom= rofesor1 'i ciocni cu mine 'i !ău tot aharul0 cu o mulţime de co ii$ s*au dus toţi care &ncotro$ a rămas cu o fată e care o iu!ea ea cel mai mult$ cea mai !ună fată.... 2 #ar el nu &nţelese cine anume$ uitase ce*mi ovestise." ".. "5ic de !ătr&nul ăsta ră ădit. "Adică2"$ zisei.. .dovede'ti1 P&nă atunci e femeie cinstită1 7i l*au dat afară 'i din serviciu1" "7i de*aia e el a'a de vesel2" 9intilă se uită la mine su ărat+ "Credeţi că e treaz2 Gsta um!lă cu !ăutura &n el de la cinci ani1" ".." "9reo %ustare ceva2"$ ne &ntre!ă !ufetierul. 7i &ntr*o seară$ fata asta$ care &ntre tim se măritase$ avea musafiri." Pe la unu terminarăm$ ne &ntoarserăm cu materialul la ma%azia de unde &l luaserăm 'i tot %ru ul se &ndre tă a oi s re un anumit local 'tiut de ei.. Toţi comandară acela'i lucru$ dar arcă nu le era foame. "Ce vor!iţi$ dom= rofesor1 Ala ră ădit2 Păi v*arăt eu ră* ădit1" 7i se ridică mestec&nd z%omotos 'i &nce u să mear%ă mărunt$ ca melcul$ imit&nd e unul care &nă ar face doi*trei metri ar trece un ceas.. 7i cu r&sul a'a &n %&tle3$ e* semne că cineva s usese o %lumă$ o vor!ă a'a mai &n doi eri$ hi$ hi$ hi$ se a ro ie de u'ă$ .0 că se !ucură că &'i vede co iii1" I se ărea ceva 3alnic să fie cineva at&t de naiv.i!iu$ atunci ce dracu mai căutam acolo rintre ei2 7i se mai a'ezase 'i l&n%ă mine 'i mă 3ena cu cotul$ !a chiar &mi ocu a cu la!ele locul din faţa ochilor$ silindu*mă să mă dau mereu e s ate e scaun. "Pră ădit$ s uneţi dumneavoastră2 ăla$ !ătr&nu*ăla2" "#a"$ zisei.. 7i c&nd au rămas sin%ure fata asta &nce u s*o ună să v&ndă tot ce*avea rin casă$ să*i fie ei !ine$ 'i n*a mai rămas maică*sa cu nimic1 Inimă de mamă$ dom= rofesor1 Cum să rezi'ti c&nd te ia a'a mieros21 C&nd a văzut că maică*sa nu mai avea nimic de v&ndut$ s*a terminat1 Mamă ai fost$ acum e'ti o %adină$ care mai mult &ncurci drumul. Arăta tare nefericit 'i ărăsit$ venise 'i el să vadă oameni.

.. Acolo$ !ună ziua$ tanti$ !ună ziua$ maică$ !ucuro'i de oas eţi$ zice nevasta maiorului. Că ziceţi că te !ucuri că &ţi vezi co iii1. .... A'a e$ !ravo2 7i &nce e el să ne ovestească răz!oaiele lui Iulius Cezar 'i mai ales moartea lui$ care mi*a . 7i au trimis*o &ndărăt la fata cea !ună$ să doarmă &n !ucătărie." LI9 "Tu e'ti un mare ovestitor$ măi 9intilă$ zise 4acalo%lu cu un %las care afecta semeţia ironică 'i deta'ată$ &n aceste tim uri$ dacă ai fi avut mai multă am!iţie 'i nici o condamnare$ a3un%eai scriitor$ fiindcă ai un atetism !ine controlat 'i mer%i direct la esenţă$ nu te &ncurci &n descri ţii inutile 'i !io%rafii fastidioase... 7i hi$ hi$ c&nd o vede$ era mă*sa$ tu erai$ sărăcie2 zice.. Eu s&nt$ maică1 #a= ce cauţi aici2 Păi$ maică$ zice !ătr&na /care era sora mamei acestui maior0$ m*am dus &nă la farmacie 'i am luat un medicament 'i m*au a ucat ameţelile 'i m*am a'ezat niţel aici să mă odihniesc.. A'a ziceaţi$ nu2 Ei$ uite$ a'a se scrie istoria1.. #u*te la !ucătărie$ zice. nu vrea să deran3eze e nimeni.. Te !ă%au la 'coala de scriitori să &nveţi orto%rafia 'i acum erai mare$ 9intilă$ ne scui ai nouă &n ca 1" 9intilă r&se$ %&dilat de acest elo%iu$ 'i &ntinse aharul s re 4acalo%lu+ "Costaichie$ zise el$ crezi că nu mai mi*a s us cineva2 ?a u'cărie$ e un viscol mare$ stăm &n celulă cu ni'te oameni mari$ unul fusese %eneral$ altul su!secretar de stat$ altul ziarist$ altul mă*sa e %heaţă$ da= era mai de'te t dec&t toţi ăilalţi.'i hi$ hi$ hi$ deschise$ sunase cineva..e duce la !ucătărie$ că ea acolo &'i etrecea viaţa. Hai să ţinem fiecare c&te*o rele%ere. 7i zice ăsta+ domnilor$ ne lictisim$ orizontul de ceară care ne &nvăluie &mi face im resia că mă %ole'te e dinăuntru de eul meu... Au %ăsit*o &ntr*o dimineaţă moartă e sc&ndurile*alea... Păi !ine$ tanti$ zice maiorul$ tocmai din cartierul 8etescului ai venit aici să iei medicamentul 'i să te odihne'ti2 #e ce nu te*ai dus acasă2 9edeţi$ ea avea istoria ei cu medicamentul$ care &i da ameţeli$ da= tot &l lua1 7i maiorul a &nţeles că !ătr&na rătăcea 'i ea a'a e unde o duceau a'ii$ că acasă ce*o a'te ta2 7i o urcă &n ma'ină 'i o ia cu el.e dă 3os$ se uită$ tu e'ti$ mătu'ă2 zice. ) zi$ două$ trei... 7i &n altă zi trecea e drum rin faţa ?iceului Andrei 7a%una un maior &n ma'ină... Asta e$ dom= rofesor1. &ntre tim intrase 'i fi*sa &n !ucătărie$ 'i %inerele$ nu că i*ar fi fost lui ceva &n inimă entru ea$ dar s*o fi %&ndit că tot i*o mai fi rămas nevesti*sii o secvenţă de milă &n suflet entru mă*sa$ zice+ dă*i$ dra%ă$ o cea'că de su ă$ să*i treacă răul care*l simte..... 7i cu toate astea$ urtăm &n noi o lume. 7i ce i se are lui că vede el e tre tele liceului$ o !ătr&nă$ 'i*i zice 'oferului$ ia o re'te1 . Nu$ maică$ zise !ătr&na$ că dacă măn&nc$ iar m*a ucă ameţelile$ 'i fata+ unde nu te*ar a uca1. Ce vrei2 Păi$ maică$ uite$ am luat 'i eu un medicament 'i am venit să !eau un ahar cu a ă$ a zis mă*sa....'i amena3ase ea$ a'a$ două scaune fără s etează$ două ta!urete$ unea două sc&nduri este ele 'i &'i &ntindea oasele$ se simţea ea acolo !ine$ fiindcă &'i crescuse co iii &n două camere$ atru co ii$ 'i acum cu o sin%ură fată nu*'i mai %ăsea loc &n casă. 7i arcă tot mai rău mi*a făcut medicamentu*ăsta... 7i*acolo dă este ea %ineri*său$ care venise du ă sifoane$ să facă ' riţuri$ 'i ăsta c&nd o vede$ ce este$ ce mai vrei 'i tu2 Păi$ maică$ zice !ătr&na$ nu mi*a fost !ine de la stomac 'i m*am dus &nă la farmacie 'i am luat un medicament. Pe urmă$ alo$ zice !ăr!atului /'i aici 9intilă &mi v&r& iar un de%et &n coastă10$ eu am ro riile mele necazuri$ nu ot s*o ţiu e*asta mai mult aici$ că mie nu*mi miroase !ine locul e unde trece1...

" "Păi nu e a'a$ Calistrate12" stri%ă 9intilă triumfător. Mă*tii nu i*ai făcut fi'ă2" "A murit demult !iata doamnă 4acalo%lu1"$ zise 9intilă$ deodată atins de . "Păi s une*ne 'i nouă$ 9intilă$ zise 4acalo%lu$ cu semeţia sa fle%matică$ 'i r&n3i cu %ura lui de !a!ă$ &n tim ce este ochi &i co!or&ră$ ca ni'te o!loane$ leoa ele$ cum ai ierdut tu 'i ai %ăsit un ortofel1" Naiv$ 9intilă r&se iar 'i dădu din umeri cu ceva din or%oliul arti'tilor$ cărora orice li se &nt&m lă tre!uie să fie interesant+ "Păi nu mai 'tiu1" "Atunci nu e'ti scriitor 9intilă$ susură iară'i 4acalo%lu$ scriitorul are memorie$ domne$ ţine minte tot$ altfel de unde*ar 'ti să scrie at&tea cărţi2 Tu e'ti un sim lu om din o or$ care ai lim!a desle%ată$ nu te &n%&mfa$ 9intilă$ că 'i tăcerea e de aur1 (ite$ a'a*zisul nostru 'ef tace$ dar 'i c&nd o vor!i1 A'a că ia aminte$ &nvaţă să 'i taci$ fiindcă unii te ot asculta &n !at3ocură$ 9intilă$ nu cum crezi tu1" Adică eu eram acela1 9roia să*l &nde ărteze e 9intilă de mine$ a!ia a ărusem rintre ei$ 'i 4acolo%lu$ care era de fa t 'eful lor neinvestit$ vroia să mă anuleze din ca ul locului.. 7i*mi aduc eu aminte de*un necaz$ cum am ierdut eu odată$ 'i e urmă l*am %ăsit$ un ortofel.lăcut mie cel mai mult. Mă lăsai anulat1 #ar el nu credea acest lucru$ li sa mea de re lică$ e care o dorea$ &l irită 'i s use mai de arte+ "Tu e'ti victima u'oară a unui om ericulos$ 9intilă. 'i 9intilă &'i iz!i fruntea cu alma 'i se văită cu o com ătimire co le'ită+ a1 a1 Ce om de valoare1 Ce minte1 C&te calităţi &ntr*un sin%ur om1 Cum au utut !ol'evicii să*l &n3osească &n felul ăsta1" Calistrat făcu "333.. "Alo$ domnu Calistrat$ susură 4acalo%lu su!liniindu*'i rintr*o ne ăsare arcă adormită &nfr&n%erea /nu reu'ise să*l intimideze e 9intilă$ dim otrivă$ &i st&rnise 'i mai mult verva sarcastică0$ domnul Calistrat$ fii atent$ domne$ nu te lansa$ fiindcă s*ar utea să răm&i foarte u'or$ de'i e'ti a'a de %ras.. E'ti un &ncrezător 'i mă mir că la v&rsta ta a recia!ilă te*arunci cu ca ul &nainte 'i nu vezi ce te a'te1" "Mă Costaichie$ zise 9intilă 'i r&se iar &n rada unei mari veselii$ eu de c&nd te cunosc$ numai ră ăstii s ui1 E'ti om cu liceu$ dar uită*te la mine< uită*te1 7i &n cli a aceea m&na lui 9intilă ţ&'ni ca o să%eată s re 4acalo%lu 'i se &ntoarse &ndărăt s re ie tul său+ eu nu mă dau e tine1 Eu o să lec de*aici$ am 'i vor!it cu cine tre!uie 'i intru &n comerţul de stat.... /7i se le%ănă im erce ti!il 'i se uită &n zare visător." Adică21 Ce utea să*i facă2 Rămăsei nedumerit asu ra acestei eni%me$ dar nu entru multă vreme... 3331 4atroane$ se !&l!&i el$ văd a%um o !ăsărică de Qoi*mari$ %u miros de tăm&ie de la săr!ătoarea morţilor cum se !ăinăţează !e ca ul tău &nfumurat ca un !ivol &n ele'teu... Nu vă s un$ dom= rofesor$ mi se adresă el mie$ cum m*au ascultat1 Tăcuţi$ serio'i nu m*a &ntreru t nici unul1 7i zice ziaristul+ dacă a'i fi &n li!ertate$ mă 9intilă$ a'i face din tine un ovestitor !alcanic * 'i a omenit un nume$ adică ca ăla a'i fi a3uns..." "Panait Istrati$ 9intilă"$ zise %rasul Calistrat$ dar 9intilă nu confirmă.. #ar tu n*o să leci$ o să stai ani &n 'ir$ să te %ăsească americanii la deratizare 'i. Cum l*a anunţat 'i nevastă*sa$ 'i un om care a vrut să*l o rească din drum să*i s ună să nu se ducă &n senat 'i el$ nimic1 Ce să mai discutăm$ era &n ielele din marte 'i astea &ţi iau minţile$ ce mai$ l*au măcelărit cu să!iile$ 'i el$ săracu$ 'i*a aco erit ca ul cu to%a1 Ni'te !ezmetici$ au ăţit*o e urmă 'i ei$ mai ales 4rutus ăla$ că s*a răsculat o ulaţia..." "Q33$ făcu %rasu$ du*te*n !ida mă*tii cu fi'ele tale..0 E al!ă$ domne$ dar te o!serv1 8ii atent1.Eu am fi'e$ domnu Calistrat$ 'i deocamdată fi'a dumitale e al!ă. Au &ncercat e urmă 'i ceilalţi să ovestească$ %eneralul des re !ătălia de la 6urs:$ su!secretarul 'i ziaristul !&m*!&m$ c&rnaţi1 Ia s une$ !ă 'i tu$ ceva$ &mi zice mie. 4acalo%lu continuă+ ".

Nu e a'a$ dom= 'ef2 Tu de ce ai venit la noi2 Tot entru o leafă..lică*mi1 Cine s*a le%at de salariul tău2" (ra rea ăru e chi ul %rasului... Pesemne că altfel se numea secta famenului.. #ar aducerile*aminte n*or să mai conteze$ nu te !aza$ domnul Calistrat$ e fa tul că ai !ăut cu mine un ahar de vin la aceea'i masă.trelitule1" Mai t&rziu avea să*mi s ună că famenul făcea arte dintr*o sectă numită streliţi 'i că din ricina asta trecuse 'i el c&teva luni e la u'cărie. Ar fi fost cu totul reu'it dacă aceste in3urii aco erite mi*ar fi fost adresate direct 'i %rosolan$ cum &i fuseseră adresate lui.. 9rui să mă retra%$ dar &n aceea'i cli ă ţi%anul mă a ucă de %&t+ "Pu a*ţi*a'i . 7i continuă+ "Eu %&nd vreau să distrez e %ineva$ distrez !e tata$ !e mama %are m*a născut$ nu !e orice ordinar.. Iar eu o să mă !i' e st&rvul tău. )r%oliul e care 4acalo%lu$ cu o manevră %rosolană$ i*l st&rnise făcuse să se a'tearnă e chi ul său o e... . Nu era chiar !ine$ dar era oricum destul de !ine... #ar o să fie rea t&rziu1 ) să*ţi aduci aminte de dictonul latin 'ae 'ictis... Ar tre!ui să vezi$ să o!servi. &l !a% &n !ida mă*sii1 Că eu s&nt mai ordinar de%&t toţi$ 333$ reveni el la veselia de mai &nainte$ asta mă !rive'te numai !e mine. "El crede$ continuă 4acalo%lu din ce &n ce mai iritat de tăcerea mea$ nu mai vezi !ine$ domnul Calistrat. "#omnu Calistrat$ tu e'ti !ăiat !un$ dar ai un cusur1 Te lansezi1 ?ansează*te$ domne$ continuă 4acalo%lu$ arcă &ncura3&ndu*l$ că e urmă te lansez eu 'i o să re%reţi." 7i ciocni cu aharul meu$ căci nu*l ridicai$ dar ciocni rea tare 'i mi*l vărsă e antaloni.. #e acord$ să nu se le%e nimeni$ dar cine s*a le%at2" "9intilă$ stri%ă &n cli a aceea famenul$ care se &nviorase !rusc$ s&nt %lasuri$ 9intilă$ s&nt %lasuri1" "Ce %lasuri$ mă %ăl!e3itule$ r&se 9intilă cu o satisfacţie e%ală cu aceea e care i*o dăduse %ustarea$ care %lasuri2 ...resie su!ită de ură$ care &i desfi%ură chi ul său !uhăit$ ură$ esemne$ la adresa mea$ care a'i fi utut crede /'i dacă n*a'i fi crezut uţin &i ăsa0 că el făcea e clovnul să mă distreze e mine. că acum nu mai s&nt !oieri să stea cu !urta &n sus 'i haitii să*i ună lui e masă să măn&nce..... #istrează*l$ distrează*l1"$ ">ine %rede că &l distrez să mă !u!e &n %ur"$ răs unse Calistrat turn&ndu*'i furios un ahar 'i d&ndu*l este ca .." "Nu m*ai &nţeles$ stri%ă 9intilă. "Mă$ >ică$ stri%ă 9intilă adres&ndu*i*se lui Calistrat cu un fel de &nc&ntare de sine 3u!ilatoare$ te*am urmărit &nă aici 'i te*am &nţeles... Noroc$ dom= 'ef$ 'i fără 'efi nu se oate$ &nă 'i ţi%anii*ăia corturari sau slătari au un !uli!a'ă al lor. R&de$ domne /nu r&deam nicidecum10$ faci e clovnul$ vrei să*l distrezi.resie de o t&m enie fără mar%ini.mi aruncă o rivire tur!ure$ a oi se feri cu o 3enă cul a!ilă$ e care &nsă o alun%ă imediat+ "A'a$ !ol!orosi$ să nu se le%e nimeni de salariul meu.. Nu !ermit$ 333$ nimănui să se le%e de salariul meu1. Chestia cu salariul rămase nelămurită fiindcă interveni 'i ţi%anul+ "Hare dre tate domnul Calistrat$ cine se lea%ă de leafa altuia merită să*l scui i &n %ură.... #ar chestia asta cu salariul$ stri%ă el cu o voce casantă &n si%uranţa de sine a 3udecăţii lui$ n*am &nţeles*o1 8ii !un 'i e.." "Nu mă inde*resează"$ zise %rasul cu o e." "#a$ 'tiu$ se !&l!&i %rasul r&n3ind$ e'ti !a a!il de orice ordinărie$ dar eu s&nt mai !a a!il dec&t tine 'i o să ţi*o iau &nainte$ 333$ 333$ 'i o să te fa% să !aţi din !o ită %a un %al ră!%iu%os &nainte să fie !elit 'i să i se !ună ielea !ă !ăţ.== "E'ti incon'tient$ domnul Calistrat$ nu o!servi că a'a*zisul nostru 'ef r&de de noi$ răs unse 4acalo%lu cu o %rimasă care arăta că nu mai avea re lică 'i vroia să a!ată discuţia s re mine..amintirea acelei doamne. #ar cu tim ul se va a3un%e 'i aici. Ce era &nsă cu streliţii ă'tia nu 'tia nici el 'i nici dacă asta le era denumirea$ &n istoria domniei lui Petru cel Mare$ streliţii$ un fel de soldaţi din %arda im erială$ se răsculaseră 'i fuseseră toţi s &nzuraţi." 4acalo%lu avu iar o %rimasă$ care se vroia sur&s fin.au tu auzi %lasuri deasu ra ca ului$ ca a ostolul Pavel &n drum s re Emaus12 ..

#acă &l loveam este ochi$ nu*i cră au ochii2 4acalo%lu mirosea arcă o idee rin aer 'i du ă c&teva cli e de tăcere &i dădu %las cu o indi%nare distilată$ simul&nd o &n%ri3orare+ "#omne$ ăsta love'te oamenii.mi %er scuze$ 333. 9ezi că universitarul nostru are !almă %rea 'i dacă mai zici multe să n*o &ncasezi 'i tu1 Eu voi de une mărturie că tu te*ai le%at de el !rimul 'i m*ai &ndemnat 3i !e mine. #acă n*ar fi fost el$ n*a'i mai fi mers cu ei la acel !ufet." "#a$ !ol!orosi 'i Calistrat cu rivirea tur!ure$ &n tim ce &'i um lea aharul %&nditor$ a venit aici să ne terorizeze..re1 #ă*te la o arte de*aici$ mută*te e alt scaun1" Ki%anul se mută 'i &nce u să &n3ure la un mod im ersonal$ că el a vrut să arate că ţine la un om 'i omu*ăla dă &n el să*l omoare. "Ei21 &i stri%ă triumfător$ e &n re%ulă2 7i se &ntoarse la locul lui r&z&nd &nfundat. "Ce*ai havut cu mine$ dom= 'ef$ zise el &nsă a'nic$ fără ranchiună$ ce ţi*am făcut eu dumitale2" "Mi*ai vărsat aharul e antaloni$ &i răs unsei$ 'i vinul ro'u ătează. ..ncolo$ dacă nu l*ar trăzni a'a c&te*o chestie de*asta com let aiurită$ cu care rinde ură e tine ani de zile$ ar fi !ăiat !un.. Mă smulsei din &m!răţi'area lui !ăloasă 'i &l iz!ii ful%erător &n falcă< se răsturnă e s ate cu scaun cu tot 'i se ră!u'i c&t era de %ros e odea.. Asta nu &nseamnă că tre% de artea lui$ nu*l cunosc$ nu mă interesează.." "4a ai făcut*o e....tai a'a$ stri%ă el$ nu te mi'ca$ ţi*a mutat fălcile1 tra%e*ţi lim!a &n %ură.. 7i să*mi zici mersi mie că am văzut imediat ce*ai ăţit$ altfel te duceai la s ital să*ţi ună fălcile la loc.. Nu ţi*a lăcut$ ai2 &i zise mai de arte." Astfel se &ncheie rima mea zi de lucru la deratizare$ o zi !o%ată$ care se re etă nu chiar zilnic 'i desi%ur fără să mă mai stin%herească ţi%anul$ dar totu'i destul de des$ &n care domina 9intilă$ ine uiza!il. 8ie%are cu masa lui." "E un om$ domne$ susură iar vocea arcă visătoare a lui 4acalo%lu$ cum să dai &n el2 Acuma nu mai e ermis$ domne$ să*ţi faci de ca 1 Caz de miliţie$ de condamnare1" "Trece*l e fi'ă$ zise %rasul ironic$ 333$ 'i*mi aruncă o rivire de sim atie$ re ede re rimată.. Ei1 Ce v*a făcut vouă omu*ăsta21 .. ...creierul*ăla cu facultate$ dom= 'ef"$ zise el$ 'i mă u ă e t&m lă 'i e urechi &n tim ce vinul ro'u 3uruia de e masă e antalonii mei.. #ar n*o să mer% !&nă acolo cu ordinăria să*l mai &n3ur c&nd el face %inste... Tu de la &nce ut ţi*ai căutat*o1 Păi cum vor!e'ti tu$ mă$ cu dom= rofesor2 ... Tra%e*ţi$ !ă$ lim!a &n %ură$ !esmeticule"$ 'i &i use o m&nă &n ca 'i cu cealaltă$ cu odul almei$ fără veste$ &l iz!i su! !ăr!ie de 3os &n sus de*i clănţăniră dinţii.== "N*am vrut. #e astă dată nu mai căzu$ dar deschise %ura ca un e'te 'i răcni cu rins de o %roază !izară$ răm&n&nd mereu cu %ura căscată. Nu era cum mă avertizase Ion Micu$ atunci la !raserie$ că voi &nt&lni 3os forţele o!scure de autoritate 'i . 7i voi doi aţi &nce ut să*l &n3uraţi. Eu &ţi fac cinste 'i tu &mi strici un costum1" "N*am vrut$ dom= 'ef1" "N*oi fi vrut$ dar te*ai a ucat să mă 'i u i 'i m*ai &m iedicat să mă feresc 'i tot vinul s*a scurs e mine. 7i r&se iar 'i se a lecă$ s re mine+ #om= rofesor$ ia să văd 'i eu ce m&ini aveţi2 7i &mi luă o almă &n m&nă$ o i ăi 'i iar r&se+ t&rnăco 2" 8ăcui un semn va%$ atent la ţi%an$ fiindcă 'tiam că ei se refac !l&nzi 'i su u'i du ă ce &i love'ti$ &nă ce deodată un m&na e*o sticlă 'i te ocnesc &n ca e nea'te tate. #u*te$ mă 4acalo%lule$ 'i cheamă un miliţian$ da= să*i lăte'ti &nainte !antalonii !ătaţi$ altfel n*are valoare.ntre! de curiozitate$ fiindcă eu am fost foarte atent$ nici n*a răs uns la ră ăstiile voastre$ 'i acuma......." 9intilă r&se 'i &mi 'u'oti+ "...i s ui tu$ arcă ai fi ăzit orcii cu el2 (ite că te*a caftit$ să*ţi !a%i minţile &n ca . 9intilă &i aruncă o rivire ra idă 'i sări de la locul lui. Mai d&rziu văd eu$ da%ă se mai lea%ă de leafa mea &i dau %u vermorelul &n %a ... ".l văzui cum se ridică hol!at de furie 'i &mi dădui seama &ntr*o cli ă că o să sară la mine$ 'i atunci nu*i lăsai tim $ &l mai iz!ii o dată &n aceea'i falcă." "4a a venit să facă cinste$ stri%ă 9intilă$ căruia i se făcuse iar foame 'i mesteca &ine %oală.vedeţi$ are el ce*are cu ideea asta$ că v*aţi le%at de leafa lui1 ..

Amorţeala mea mă &nvăluia$ dar /o sur riză0$ inima &mi !ătea.. .. Nu seamănă cu morţile care &nă atunci &ţi reamintiseră doar că ea e-istă 'i că trăind nu tre!uie să uiţi sf&r'itul.. Privirile ru seră a oi !rusc contactul 'i ea dis ăru &n !ucătărie$ iar eu &n !aie$ unde &mi le ădai costumul 'i făcui un du'. A'adar$ nu su ortase 'tirea$ cum undeva$ &n ad&ncul fiinţei mele$ desco erii că s erasem s*o su orte.n sf&r'it$ &nţele%ea.. "A'adar$ iată$ %&ndii$ cum se roduce o des ărţire1 .Cuvintele des rostite de Nimeni+ "viaţa nu mai avea entru mine nici un rost"$ 'i care &nă atunci ţi se ăruseră incredi!ile /cum să nu mai ai!ă viaţa nici un rost2 e suficient să rive'ti cerul1 . Nu e o suferinţă$ ci o cădere &ntr*un a!is insonda!il .eamănă cu moartea$ c&nd simţi că a ro ierea ei este ne&ndoielnică 'i de astă dată nu te va cruţa+ e foarte rău...dominaţie a maselor$ dar ceva tot era$ de'i ace'ti deratizori nu re rezentau chiar masele+ dădusem de forţele t&r&toare 'i &ntr*adevăr o!scure care viermuiesc &n ad&ncurile lor 'i care nici la un ahar de vin nu*'i uteau ascunde ura$ ranchiuna 'i a!3ecţia /%&ndul mă ducea 'i la desvăluirile lui 9intilă$ nu numai la ceea ce auzisem &n acel !ufet.imţii cum urcă &n mine ura 'i &n acea cli ă ceva asemănător a ăru 'i &n ochii ei.n c&teva cli e$ &n care nu se roste'te nici un cuv&nt. "Miro'i ur&t$ zise$ unde*ai fost2 #e unde ai luat mirosu*ăsta2 A oi$ cu o rivire !ănuitoare+ 'i antalonii unde i*ai ătat2" "?a serviciu"$ &i răs unsei. Acasă Malilda str&m!ă din nas c&nd mă a ro iai de ea. "Ce serviciu2" "?a deratizare1" "Cum la deratizare2"$ 'o ti ea nedumerită. Numai &n carceră mai simţisem un astfel de fri% interior 'i o astfel de sin%urătate fără scă are. "Nu 'tii ce e o deratizare2 o &ntre!ai la r&ndul meu cu un %las voit a!rutizat$ intri &ntr*o clădire &n care s&nt 'o!olani 'i$ cu vermorelul &n s inare$ &i omori1" Ea se uită la mine cu o rivire a ăsătoare 'i neclintită. .tăteam &n icioare &n hol unul &n faţa celuilalt$ nemi'caţi 'i tăcuţi. Te des arţi de mai multe ori &nă te des arţi /cum mi se &nt&m lase mie &nă atunci0$ iar c&nd e să fie de*adevăratelea simţi cum moare entru tine s eranţa fericirii$ des re care nu !ănuise'i ce &ntindere are &n fiinţa ta 'i c&t de ad&nc este ea &m letită cu !ucuria de a trăi$ !ucurie care &nă atunci crezuse'i că e autonomă 'i nu oate fi alun%ată de nimic. . #a$ nu oţi niciodată să*ţi ima%inezi un astfel de eveniment< nu e cum cred 'i nu vine c&nd ţi se are inevita!il1 .ţi s ui fără să !ănuie'ti &n cli a aceea că cerul e invadat de s eranţele tale secrete$ de visurile tale fără nume0 devin entru tine o realitate !rutală$ &n care ai vrea$ ca 'i &nainte$ să nu crezi$ dar &ţi dai seama că nu mai s&nt %&ndite 'i rostite de alţii$ ci de tine$ 'i că tot ceea ce vezi /chiar 'i corul10 e străin de tine$ cum tot ceea ce credeai tu că re rezinţi &ţi este străin.0.2 #a$ ăsta era soţul tău$ tatăl fetiţei tale$ uteai să te treze'ti cu el &n a artamentul unei rietene care să*l contem le &ndelun%$ să ovestească a oi 'i altora cum arată. . L9 Chemai chelnerul$ lătii toată consumaţia 'i lecai. Tot astfel era c&nd &ţi le%ai viaţa de cineva. Acest dialo% mut fu mai %reu de &ndurat dec&t crezusem. A'adar$ acolo a3unsesem. 7i mai vrei să trăie'ti cu mine$ să te mai culci &n atul meu 'i să mai stai să măn&nci cu mine la masă2 Nu$ nu nea ărat$ n*o să mă a%ăţ de nimeni. ) a ăsai 'i eu cu rivirea+ da$ acolo1 A'adar$ arhitecta Matilda era soţia unui individ numit Petrini$ care lucra la serviciul de deratizare al ora'ului2 #a1 Putea intra 'i &n !locul dumitale să*l vezi cu vermorelul &n s ate.

8iindcă uneori oţi să a3un%i să re%reţi răul &n care ai trăit cu recedenta dec&t !inele cu cea de*a doua. #e aceea c&nd ea intră este mine &n !i!liotecă 'i$ arăt&ndu*mi un chi vesel$ e. "Ce %lumă2" "Istoria ta cu deratizarea. Mă &ntinsei la loc. Istoriile astea dintre in'i care s*au iu!it$ a oi nu se mai iu!esc$ a oi se urăsc 'i a oi se des art n*au &n ele nimic catastrofic$ cu condiţia$ desi%ur$ să fii t&năr 'i s*o oţi lua de la ca ăt$ !ine&nţeles cu mai multă minte$ 'i să %ăse'ti una mai !ună$ să nu cazi$ adică$ din lac &n uţ. #ec&t a'a$ mai !ine răm&i !urlac1 Ei 'i2 4urlăcia are 'i ea hazul ei$ mai ales dacă ai a ucat să faci un co il1 7i astfel$ &n mai uţin de o oră$ trecui de la o %ravă cădere$ care mi se ărea că nu se va mai o ri niciodată$ la o euforie !izară$ e care mi*o dăduse tocmai a!andonul meu total in suferinţă acce t&nd acum fără să mă mai z!at e'ecul meu cu Matilda.&nt tatăl ei 'i altul nu*i oate fi dat. Ie'ii &n hol 'i mă a'ezai &ntr*un fotoliu.resie arcă a aceleia'i euforii$ 'i mă invită la masă$ mă ufni r&sul. Pasăre rănită$ care s era să se vindece$ inima mea a%oniza cu ari ile tăiate 'i %&ndul "ar fi mai !ine să mor" veni ca o lini'tită salvare. 5iarele 'i revistele de e măsuţă mi se ărură o stu idă vanitate a oamenilor$ care credeau că ot comunica &ntre ei rin scris.. .n acela'i tim tavanul &nce u 'i el să se clatine. Cine 'tie$ %&ndii$ 'i &nchisei ochii fără să*mi ese. . Chiar at&t de mult !ăusem2 Nicidecum$ două ahare$ asta nu &nsemna a !ea.. Mă &ntinsei e cana ea 'i rămăsei cu rivirea &m ră'tiată. 8enomenul se re etă eu lafoniera$ care a'a mare cum era &nce u 'i ea să se du!leze. ?e răsfoii c&teva minute fără să citesc nimic$ a oi le aruncai." "4a nicidecum1 E foarte interesant1 Nici nu 'tii ce m*am distrat1 Cred că oamenii care trăiesc &n aerul rarefiat 'i a!stract al uterii$ !a chiar 'i cei . Cine oate să 'tie2 Poate că nu totul se terminase entru mine1 4a era chiar si%ur. "A fost o %lumă$ nu e a'a2" mă &ntre!ă &n tim ce se ocu a de fetiţă$ care m&nca acuma cu noi. ) să trăiesc entru ca$ &mi s usei$ nimeni nu mi*o oate lua. Mă ridicai 'i intrai &n !i!liotecă. #ar atunci desco erii că mai e-istă o s eranţă 'i o !ucurie care mi*au mai rămas+ fetiţa.Iată !oarea rimăvăratecă 'i altădată dulce care ătrundea este mine rin fereastra deschisă de la !aie$ nu*mi mai umfla ie tul 'i nu*mi mai invada inima 'i nu*mi mai făcea %&ndul să z!oare fără hotar. 4ine că se terminase. . "#e ce r&zi2" mă &ntre!ă fără mirare. Atunci o!servai mirat cum doza electrică din erete se du!lează chiar su! ochii mei$ deta'&ndu*se &ncet 'i lateral 'i se fi-ează a oi la o distanţă de o almă una de alta 'i am&ndouă răm&n&nd nemi'cate. 9ederea cărţilor &mi aminti de ceva arcă uitat$ demult ărăsit$ cum ar fi co ilăria$ dar fără nostal%ia ei. &ncă un %&nd mă &ntări rin revelaţia e care mi*o roduse."7tii tu1" răs unsei.. Cine 'tie ce orcărie o fi us !ufetierul acela &n vin$ ca să oată turna a ă$ meta!isulfit de dracul să*l ie tene$ de'i se zicea că vinul ro'u nu oate fi dres$ fiindcă i se schim!ă culoarea. Ea &'i co!or& rivirea$ semn că 'tia$ nu zise nimic 'i eu mă ridicai 'i ne a'ezarăm la masă. E o realitate tot at&t de indestructi!ilă e c&t de ine-ora!ilă e des ărţirea mea de maică*sa. #ar nu at&t de mult ca doza$ &nsă erce ti!il. 7i ie tul mi se ridică 'i res irai ad&nc$ 'i o !ucurie stranie$ un fel de a!andon &n voia forţelor divine$ mă cu rinse.f&'ierea e care o simţisem at&ta tim &n maţe era remonitorie$ căci$ iată$ acum n*o mai conce eam$ dim otrivă$ simţeam un fel de eli!erare+ era des ărţirea$ e care fiinţa mea o erce ea cum se a ro ie$ &n tim ce %&ndirea n*o desco erea$ fiindcă n*o acce ta. 7i &mi amintii vor!ele !unicului$ s use de el &n ziua !otezului$ du ă marea scenă de violenţă a Matildei+ "!ăiatul e t&năr 'i fete s&nt destule$ vă des ărţiţi$ 'i %ata1" Cine n*are !unici să 'i*i cum ere1 Pentru ei nimic nu e ire ara!il$ &n afară de !olile care aduc moartea. Cli ii$ dozele se uniră$ dar a oi &nce ură iar să se des artă. Mă ridicai nedumerit..

Muncirăm zadarnic c&teva zile. "#u*te$ !ă$ &n !ida mă*tii$ nu face e filozoful==$ zise Calistrat vesel.care trăiesc &n cel ideal$ al s iritului$ invidiază nu o dată e cei care trăiesc 'i se distrează &n concretul fascinant al a!3ecţiei. 5drelitule$ se adresă el famenului$ %e foloase aduc ă'tia2"$ "#ar noi ce foloase aducem2" zise famenul$ du ă o %&ndire." "Mă strelitule$ zise 9intilă$ care e viaţa$ c&t de lun%ă a unui 'o!olan2" "Mer%e 'i &nă e la zece$ dois rezece ani$ dacă are ce roade"$ răs unse famenul.e duce să dea alarma$ s use famenul care le studiase o!iceiurile 'i com ortamentul. . L9I A doua zi echi a noastră se de lasă la uzina de tractoare. ". "#ar 'tii$ zise 'i ca veselă$ că &n acest caz tre!uie să ne des ărţim.. 4acalo%lu aruncă t&rnăco ul 'i use m&na e*o lo ată. Ni se dădură t&rnăcoa e 'i lo eţi 'i &nce urăm să ăturile$ du ă ce astu arăm &n reala!il %ăurile rin care muncitorii &i vedeau intr&nd 'i ie'ind /le astu aseră 'i ei$ dar 'o!olanii le erforau 'i du ă c&teva zile ie'eau din nou0. Pentru mine n*are nici o im ortanţă care dintre noi a vrut*o$ sau dacă am vrut*o &m reună. Primul 'o!olan care scoase r&tul se retrase ca o vedenie$ s re dezamă%irea lui 4acalo%lu$ care se re%ătea să*l ardă la mir cu lo ata. #a$ ar fi fost$ dar. "7i c&nd te %&nde'ti %ă o al!ină trăie'te doar trei luni 'i adu%e numai foloase$ ce !ida mă*sii s*o fi %&ndit #umnezeu să le dea la ă'tia viaţă lun%ă21 zise %rasul Calistrat 'i r&se &n felul său %&3&it$ arcă ar fi vrut să s ună că #umnezeu &'i !ătea 3oc de noi. Iu!irea arcă renăscu$ ne m&n%&iam unul e altul$ ne &m!răţi'am cu atimă$ ca la &nce utul &nce utului$ !a chiar a'i fi zis că &n sf&r'it desco eream armonia 'i fericirea care ar fi tre!uit să domnească tot tim ul &ntre noi.. Ni se ovesti că o funcţionară &'i scosese antofii noi care o cam str&n%eau 'i &'i văzuse de lucrul ei 'i c&nd la un moment dat &'i căută cu icioarele antofii su! !irou %ăsi numai unul !un$ celălalt fusese ros chiar acolo l&n%ă ea de un 'o!olan.." 4ăurăm cafeaua &n hol 'i etrecurăm cu fetiţa rintre noi c&teva ceasuri lăcute$ care se re etară a oi tim de c&teva să tăm&ni. Alta avea un !orcan cu dulceaţă &n dula $ i se făcuse oftă 'i vrusese să ia o lin%uriţă$ deschisese u'a mică a dula ului 'i v&r&se m&na. "Aici nu mer%e cu vermorelul$ zise 4acalo%lu s ecialist.n cele din urmă$ dădurăm de un culoar 'i să arăm cu %ri3ă urm&nd direcţia lui$ care ne duse &ntr*adevăr s re colonie.. Nu %ăseam nimic.n cli a aceea fusese mu'cată de unul care &i sări 'i &n ie t< le'ină 'i &n c&teva minute i se ro'i 'i i se umflă !raţul &nă sus. #ar eu 'tiam că uterea acestor sentimente 'i &m!răţi'ări asionate era ultima 'i că numai astfel uteam acce ta să ne des ărţim+ nu noi eram vinovaţi$ nu noi o doream$ iată$ ne iu!eam$ fericirea ar fi fost osi!ilă. Aici 'o!olanii &'i făceau de ca $ circulau nestin%heriţi rin secţii$ m&ncau sendviciurile muncitorilor$ se urcau e ma'ini$ s eriau dactilo%rafele rin !irourile administraţiei. .. "Mă >ică$ ." "A'a o fi$ dar s er că ţi*a3un%e$ ai să leci de*acolo1" "Nici nu mă %&ndesc"$ s usei$ 'i iz!ucnii din nou &n r&s." ")$ da$ !ine&nţeles$ &i răs unsei cu mare tandreţe &n %las$ desi%ur$ des ărţirea e inevita!ilă." #ar nu căutarăm mult$ ne*o arătară muncitorii$ era l&n%ă secţia de sculărie$ secţie veche$ l&n%ă care se afla 'i o om ă cu a ă." "Tu ai vrut*o1== zise. "#acă &ţi face lăcere$ răs unsei$ oţi să crezi 'i acest lucru. #acă au culoar de salvare$ n*o să mai %ăsim dec&t uii$ !ătr&nii 'i !olnavii.. Aici e colonie mare$ domnule$ tre!uie s*o desco erim 'i s*o distru%em...

" 7i &l 'i luă$ ie'i unul$ 'i e-act &n cli a c&nd lo ata &l strivea$ ie'i altul 'i scă ă$ a oi ie'i &ncă unul 'i fu terciuit$ 'i a oi iar altul$ care scă ă$ 'i astfel ie'iră o mulţime tim de a roa e un minut.resie de mare &nc&ntare e chi ul său mare 'i fălcos 'i a'te tă." "Ei$ s*o vedem1" (rmarea fu că tim ul trecea$ noi să am mereu$ 'i nimic.stri%ă 9intilă minun&ndu*se$ el ţi*a dat un răs uns$ adres&ndu*ţi totodată 'i o &ntre!are. "Eu mi*adu% foloase mie$ zise %rasul deodată furios 'i a%resiv.. Nu vedeţi$ domne$ continuă el arcă trist$ că 'o!olanii ă'tia s*au sfătuit cum să*'i !ată 3oc de noi2 Eu su ort orice$ numai c&nd mă tra%e cineva e sfoară &mi ies din e eni1" Alţi trei 'o!olani ţ&'niră 'i rocedară la fel$ 'i de astă dată 4acalo%lu &i scă ă din ricina ro riei lui tristeţi de care se lăsase dus$ ridică iar rea t&rziu lo ata.ntr*adevăr lo ata lui 4acalo%lu ezitase o cli ă &n care dintre ei să lovească 'i nu mai rinse nici unul.tai la masă 'i măn&nci !r. Ni'te %retini1" 9intilă clătină din ca $ av&nd aerul că &nţele%e multe$ se minunează 'i &n acela'i tim arcă re%retă că nu oate da %las la tot ceea ce &i vine &n ca ." "#in ricina femeii$ mă >ică$ stri%ă 9intilă$ ea strică tot$ ea e ca ul la toate rolele de e această lume. Adică nu mai mer%e cu metoda asta$ a licaţi alta. 8iindcă a'a a %&ndit #umnezeu c&nd a făcut lumea$ a'a era raiul." "7i vrei să s ui %ă &n India nu mai s&nt femei2" zise %rasul$ 'i la această re lică 9intilă se oticni$ de'i r&dea+ "Nu vreau să s un$ dar oate n*or fi a'a de rele ca &n alte ărţi. A'a e+ ce foloase aducem noi2" 7i se ro ti &n t&rnăco cu o e. Conce ţia lor e să trăiască tot ce e-istă ca vieţuitoare e ăm&nt &n modul cel mai a'nic cu utinţă.. "Noi s&ntem ni'te săl!atici faţă de conce ţia lor$ ni'te !esmetici$ stri%ă mai de arte 9intilă. Eu nu s&nt indian să mă uit cu doleranţă la toate vieţuitoarele 'i să le las să*mi măn&n%e din draistă... "G'tia au lan fin de evadare$ domne$ zise 4acalo%lu$ tre!uie să ne a'te tăm la cine 'tie ce altă metodă in%enioasă$ de'i nu văd. 9ine o cioară$ se a ro ie$ se a'ează e mar%inea străchinii 'i ciu%ule'te 'i ea din !r&nză. "?ăsaţi$ domne$ discuţiile$ zise el su ărat 'i cu un fel de re%ret că din ricina celor doi ratase lovitura. Cetăţeanul nu zice nimic1 Pe urmă vine o ăsărică$ i se a'ează e m&nă 'i ciu%ule'te 'i ea chiar din dumicatul e care vrei tu să*l duci la %ură. Puse din nou m&na e t&rnăco $ lovi ăm&ntul scoţ&nd !olovani mari$ mi'cările i se &ncetiniră 'i a oi se o riră+ "Mă >ică$ da= am auzit că indienii ă'tia s&nt oameni foarte culţi$ de%ea!a &i &n3uri tu. . Asta a'a$ din unct de vedere ca idee. 8ii !un 'i răs unde la ea. #u ă această victorie &nsă trecu mult tim 'i$ nu mai ie'i nici un 'o!olan. . ".nză$ ca să*ţi dau un e-em lu. 7i 'tii de ce n*a rămas a$a2" "Ei$ de ce2" "Păi ia %&nde'te*te1" "?a ora asta nu ot să mă %&ndesc la nimic.l rive'te$ zise Calistrat$ numai %ă da%ă eu &l rind$ &l omor.n acela'i ritm &n care se sacrifica unul ca să sca e următorul$ &nă ce use m&na e lo ată 'i 9intilă$ dar$ atunci$ du ă ce &nce ură să fie omor&ţi toţi$ scur%erea &ncetă." "Chiţcăitul ălora loviţi$ zise famenul$ era 'i*un semnal entru cei dinăuntru. . "G'tia a lică răz!oiul nervilor$ domne$ zise 4acalo%lu deconcertat. Eu %ăsesc asta foarte minunat1" ">ăse'ti tu$ dar eu nu %ăsesc"$ zise %rasul." Trei 'o!olani care ţ&'niră ra id unul du ă altul 'i se &ndre tară &n %oană &n trei direcţii diferite$ ca 'i c&nd ar fi meditat &năuntru cum să rocedeze ca să sca e$ &ntreru seră această discuţie care romitea multe. 9or să arate că nu mai e nimeni acolo$ ca noi să nu*i mai &ndim 'i să ne ia iar rin sur rindere. "Ar tre!ui să &nvăţăm$ domne$ de la ă'tia$ cum se sca ă dintr*o &ncer* . "Cu ă'tia tre!uie să fii atent$ domne$ filozofă el$ &nsă &nd&r3it$ 'i &ntr*adevăr a treia serie de trei care ţ&'niră cur&nd &l %ăsi treaz 'i terciui doi dintre ei$ care chiţcăiră dis eraţi la rima lovitură de lo ată." "Păi a'a zice 'i 'o!olanul"$ stri%ă 9intilă cu un fel de entuziasm entru sine$ entru inteli%enţa sa. Restul nu mă interesează.

" "7i chiar ai &ntre!at dacă nu se utea &n altă arte2" "Chiar am fost avertizat că dacă nu rimesc$ n*am dec&t să mă descurc sin%ur... Tre!uie să te an%a3eze1 Nu se oate ca un om &nvăţat care 'i*a tocit at&ţia ani coatele de !ăncile facultăţii să fie trimis la 'o!olani. #u ă amiază tata &mi dădu un telefon să trec e la el.. ." #u ă ce terminarăm$ ne urcarăm &n auto!uz 'i ne &ntoarserăm &n ora'$ dar nu acasă$ ci direcţia !ufetul "T&m a". "Ce să faci tu acuma1 Că nici e ca ul nevesti*tii nu oţi să stai 'i să nu faci nimic$ ai fi utut sta un oarecare tim dacă ai fi luat 'i tu o fată cu scaun la ca $ să &nţelea%ă că acuma ţi*e 'i ţie %reu$ &nă trece %reul$ că n*o să ţină a'a cu metodele astea &n vecii vecilor$ dar muierea ta$ ce să mai vor!im$ e femeie trufa'ă 'i$ nu te su ăra că ţi*o s un$ cam nesă!uită$ te &nţele% 'i e tine că nu oţi să măn&nci lini'tit din cior!a aia e care o să ţi*o ună e masă fără să*ţi scoată ochii$ dar nici acolo$ să omori 'o!olani$ nu oţi să răm&i." "7i te*ai dus1" "#a"$ făcu tatăl meu stu efiat.&nt at&tea osturi la noi de dis eceri$ de controlori tehnici$ la administraţie. Am să vor!esc eu cu in%inerul*'ef să te an%a3eze.." "7i cine ar fi du'manul de clasă2" r&se 9intilă. Ar tre!ui să se or%anizeze e sindicate1" "Asta ar &nsemna să*'i invendeze 3i lu ta de %lasă$ zise Calistrat$ 'i să iasă la manifesdaţie. (ite$ uzina are o !i!liotecă$ să te an%a3eze acolo$ să te ocu i de ridicarea nivelului cultural al maselor /adău%ă el cu ironie0$ or%anizezi ser!ări$ recitaluri$ oezii$ chestii de*astea... E." "7i a'a$ ni'te meditaţii$ nu uteai să %ăse'ti2 .&nt at&tea familii cu co ii care au nevoie de meditatori1" . Rămăseseră &n ea uţini 'o!olani$ dar era lină de sute de ui mici 'i sc&r!o'i$ arcă 3u uiţi de iele< la vederea lor %rasul Calistrat se dădu mai &ncolo 'i &nce u să vomite." "C&nd mi*a s us unul care te cunoa'te$ un rieten de*al meu care s*a dus 'i el să se uite$ Petrini$ zice$ fi*tău a'a 'i e dincolo$ fu%i de*aici$ zic$ l*ai confundat tu$ du*te$ zice$ să*l vezi$ dacă nu mă crezi... 4raţele de muncă nu se vor mai ocu a de soarta mea. acest le ut&nd fi toţi sau doar cei de la 4raţele de muncă$ nu*i scă a vreo recizare. . "7i &n altă arte nu uteai să te an%a3ezi2" "Nu$ acolo am fost re artizat..... "Cu meditaţiile e acela'i lucru$ zisei$ află familia că am fost u'căria' 'i n*am chef să risc să mi se s ună cine 'tie ce %rosolănie aco erită.. "Mă >ică$ r&se 9intilă$ fiecare vieţuitoare lu tă să*'i sca e viaţa.cuire"$ zise 4acalo%lu$ 'ter%&ndu*se e frunte de sudoare.. Cum era la noi e vremuri+ !reasla măcelarilor$ !reasla cismarilor.. "Tu nu*ţi dai seama$ continuă el$ că te faci de ru'ine2" "Nu eu mă fac de ru'ine$ zisei$ ci cei care nu vor ca &nchisoarea mea să se termine. "#a$ e adevărat"$ zisei.1 .loadatorii dintre ei. "E adevărat$ zise$ că lucrezi la deratizare2" mă &ntre!ă &ndată ce sosii /nici nu mă lăsă să mă a'ez !ine e at0. Toţi eram &nsă &n%reţo'aţi 'i nimeni nu m&ncă$ se !ău doar ţuică 'i &n cur&nd ne ridicarăm 'i lecarăm. A$ da$ arcă uitasem$ chiar la uzina lui fusesem să distru%em colonia.== "Au rămas &n urmă$ reflectă 9intilă. "Trea!a lor$ zise Calistrat.. Teoriile famenului des re felul cum trăiau 'o!olanii se verificară din lin< !a chiar aflai ceva e deasu ra$ că 'o!olanii$ e l&n%ă or%anizarea lor de*acasă$ socialmente se or%anizau e !resle$ zise famenul." "#a$ a'a e"$ zise el 'i &nce u să &n3ure$ dar fără adresă$ a'a$ im ersonal$ doar le. 7tii ce2 Eu le...e vedea că se %&ndise &ntre tim $ din cli a c&nd aflase$ la o soluţie mai !ună entru mine..&nt li!er$ dar de fa t s&nt tot &nchis.. Ai văzut2 Mori tu 'i sca eu1 (nde fac oamenii a'a$ unde admit ei teoria asta2 Eu să mor21 stri%ă el indi%nat. "Cum e !resle$ mă strelitule1" zise 9intilă r&z&nd. #e ce să nu mori tu1 7i se ceartă &ntre ei 'i mor toţi1" Reluarăm să atul 'i cur&nd dădurăm de colonie$ e care o nimicirăm. #u*te 'i tu e la ţară$ la ferma lui 9asile ăla1== "Crezi că o să*i convină să afle toţi e*acolo cine e cumnatu*său2 Crezi că nu m*am %&ndit2" "A'a e1. "#a$ e !resle$ re etă famenul.

.ziarul de erete$ material s ortiv$ meciuri$ e-cursii... Altfel vin cadrele 'i or să*i dea este nas. Nici . 7i cu toate că sarcina lui era doar asta$ să stea ca un c&ine călare e dosarele a mii de oameni$ se amesteca 'i &n viaţa rezentă a tuturor$ el a ăra 'i morala roletarii$ 'i interesele uzinei$ era un ersona3 activ &n 'edinţele sindicale 'i de artid$ conducea tot felul de anchete$ unele e fală$ altele &n mare secret$ 'i c&nd erai chemat la el$ să zicem entru a doua zi la ora cutare$ noa tea aceea nu dormeai !ine$ fiindcă &ţi s uneai$ nu te chema el de%ea!a 'i &n nici un caz ca să*ţi dea o veste !ună. Tocmai au dat afară e unul care$ la o ser!are cu dans 'i !ufet$ a ridicat al dracului reţul la mititei$ la sendviciuri$ la ' riţuri. 'i*ăla nu*'= ce are... Cuno'ti mai !ine dec&t mine ce sarcini au ă'tia de la cadre1 Pot să te dea si e m&na . ?a urma urmei$ nu era el 'eful &ntre%ii uzine2 Cum adică$ un cuv&nt al lui nu utea trece este ca ul ătrat al acestui individ2 Am făcut !ine. Ai fost condamnat e nedre t. 7i chiar dacă din &nt&m lare mă an%a3ează * vine altul mai vi%ilent 'i o să mă dea re ede afară zic&nd că Cm*am strecuratD &n s&nul clasei muncitoare$ să fac 'i să dre%.ecurităţii$ invent&nd cine 'tie ce orcărie1 Asta mi*ar mai li si1 Nu$ tată$ mai !ine stai lini'tit$ să nu ăţe'ti 'i tu ceva." "Ce să dre%i2" "Acţiuni du'mănoase$ chestii de*astea1" "9or!im cu directorul$ e un om cu !un*simţ. #iferenţa o !ă%a &n !uzunar.. Acolo n*ai cum desfă'ura o activitate contrarevoluţionară1 Ce face mama2" "Mă*ta e cam !olnavă$ s use el$ a oi adău%ă$ acum e lecată e la !unicu*tău. 4ularca$ &nainte să a3un%ă director %eneral$ fusese muncitor ca 'i noi$ a'i fi vrut să*l aud că nu mă ascultă$ că mă trimite la ăsta$ că refuză să*'i e-ercite dre turile lui de 'ef 'i se s ală e m&ini de răs underea de a 3udeca 'i sin%ur 'i a an%a3a un !ăiat t&năr$ care a suferit o condamnare e nedre t..== "9or!e'te1 mai zisei$ dar nu uita să*i s ui că am fost la ocnă. #oar la 'o!olani1 r&sei eu. Ce zici2" "Ce să zic$ nimic$ &ncearcă1 Numai că n*or să an%a3eze ei la ridicarea nivelului cultural al maselor un du'man de clasă. (n !ăiat cu carte$ fost rofesor universitar. M*a rimit &ntr*o 3oi.. M*a ascultat cu m&na la t&m lă$ e %&nduri.. Nu e-istă ost &n care să nu sa!otezi$ să nu unelte'ti. Aia nu e muncă entru tine1" L9II 9or!i &nsă zadarnic$ in%inerul*'ef căruia i se adresă răs unse că asta e o chestiune de cadre$ să se adreseze deci 'efului acestui im ortant serviciu$ fără avizul căruia nimeni nu utea fi an%a3at.. Gsta &nsă era un individ e care toată lumea &l detesta$ cu nesf&r'itele lui formulare$ &n care tre!uia să treci 'i stră!unicii$ 'i de c&nd te*ai născut$ 'i la tele e care l*ai su t c&nd erai co il de ţ&ţă+ ei$ da$ la tele ăla$ de inde de la cine l*ai su t$ ce fel de mamă$ ce avere a avut$ &nainte de 2E Au%ust$ du ă 2E Au%ust$ din ce artide olitice a făcut arte$ dar ărinţii ei$ dar surorile$ dar fraţii$ dar soţiile sau soţii lor 'i ce condamnări au suferit 'i ce rude au &n străinătate. (n om tăcut$ dar sincer$ se uita la tine dre t 'i &ţi s unea e-act care era situaţia$ fără ălăvră%eli$ cum făcea directorul ad3unct$ care te ză ăcea la ca 'i nu mai 'tiai nici tu de ce ai venit.." Adică toţi aveam c&te ceva$ eu că lucram unde lucram$ novastă*mea că era a'a cum era$ mama că era cam !olnavă$ !unicul 'tiam 'i eu că nu mai simţea nici o !ucurie de viaţă$ iar el$ tata$ ce să facă el acuma$ să mai &ncerce sau să nu mai &ncerce să mă aducă la el &n uzină2 "Eu vor!esc$ s use deodată$ &nd&r3it. "Nu m*am dus eu la ăsta$ continuă tata furios$ m*am dus la directorul %eneral..

Nu ot . Poţi să stai &n casă$ nu te %one'te nimeni$ dar &ntre noi nu mai oate fi nimic. . 9edeam rea ăr&nd e chi ul ei &ntre!area+ ei !ine$ c&t o să mai dureze2 7i &ntr*o zi mă &ntre!ă fără ocol+ "Tot nu te*ai săturat2" "Nu"$ &i răs unsei sum!ru. #acă tata era at&t de naiv 'i nu 'tia cine e un 'ef de cadre$ cine anume &l susţine$ ce instituţie$ era %reu de crezut că directorul său %eneral nu 'tia. ?a cantină$ să servească muncitorii$ acolo e locul acestei !i!liotecare isterice$ nu la !i!liotecă$ unde vor!e'te ur&t cu tineretul avid de carte. Nu tre!uia să vină altul2 Iar cel nou ar fi semănat cu cel lecat. Poate că dacă te iu!eam mai uţin$ mai s usei$ cine 'tie$ trufia ta nu m*ar fi rănit at&t de tare 'i viaţa mea cu tine ar fi fost$ oate$ tolera!ilă$ dacă !ine&nţeles n*ar fi survenit trădarea de o arte 'i de alta. ?a noi$ de ildă$ avem an%a3ată la !i!lioteca uzinei o fostă curvă$ care se ocu ă 'i cu as ectele culturale$ dar se ocu ă din ăcate 'i cu turnătoriile la adresa oamenilor e care 'eful cadrelor le studiază cu %ri3ă$ fiindcă el a an%a3at*o 'i eu mi*am dat acordul fără să 'tiu ce oamă e. #u ă vreo lună euforia &n care trăiam eu cu Matilda &nce u să se stin%ă. #ar nu zisei nimic$ să nu*l 3i%nesc. Practic$ nu s*ar fi utut face nimic entru mine chiar$ 'i &n cazul &n care acest 4ularca ar fi reu'it să se de!araseze de acel individ. #in cli a aceea$ continuai eu d&nd curs unor meditaţii care nu erau roas ete$ mi*ai oferit ers ectiva unei vieţi &n ticălo'ie$ du ă ce &ndată ce ne*am căsătorit mi*ai oferit una a unei vieţi moarte$ adică fără iu!ire. #e'i nu e si%ur că n*a 'i survenit. A'a o să facem1D" Tata era$ ovestind$ im resionat de directorul său %eneral$ eu mai uţin$ !a chiar deloc.ă a'te ţi ca un 'ef de cadre să fie dat afară$ asta utea dura mult 'i !ine. A'tea tă s*o dau afară e femeia asta$ 'i chiar 'i e acest 'ef de cadre e care &l ură'te toată lumea /am 'i eu le%ăturile mele C( tovară'i cu răs undere$ care or să mă asculte0$ 'i atunci să vină fiul dumitale la mine să stăm de vor!ă cu el 'i &l an%a3ez. #u ă mine$ ar fi tre!uit ca fiul dumirale să fi fost re rimit imediat la ostul de la (niversitate$ fiindcă instanţa nu l*a condamnat 'i la edea să rivativă de dre tul de a*'i e-ercita rofesiunea entru care s*a re%ătit." "N*am la ce să mă %&ndesc$ &i s usei$ nu uita că &nainte chiar să fiu arestat te*ai des ărţit de !ăr!atul tău &n cli a &n care ai &ndrăznit să ridici m&na asu ra lui. "Nu te su ăra$ domnule$ zise ea atunci$ nu mai e'ti acela'i om 'i nu cred că din ricină că ai fost la &nchisoare. .&ntem de aceea'i v&rstă 'i 'tim am&ndoi că n*am luat uterea ca să instaurăm &ntre noi astfel de moravuri. Tre!uie să ne des ărţim1 Nu voi divorţa imediat$ ăstrez eu s eranţa că &n sin%urătatea ta o să te %&nde'ti 'i o să te &ntorci l&n%ă mine. . Nu era e-clus să fie dat afară el$ acest 4ularca sincer 'i dre t. . Nu ot să acce t să renunţ la fericire e acest ăm&nt$ chiar dacă o să mă com lac$ cum s ui tu$ multă vreme &n lăcerea secretă a căderii. CTovară'e Petrini$ mi*a s us $ entru mine un om care a is ă'it o edea să e dre t sau e nedre t e un om a!solvit.ţi dai deci seama$ s er$ din cele ce*ţi s un$ c&t de mult te*am iu!it. .eu nu m*am &ntins la vor!ă$ 'tiam că are 'i alte tre!uri$ &l mai a'te tau 'i alţii dincolo$ la o 'edinţă de conducere$ 'i alţii dincoace$ &n !iroul secretarei$ care mă ru%ase să nu*l ţin mult. .n ce mă rive'te$ hm1 'tiam destul de !ine.au măcar să*l fi an%a3at &ntr*un ost com ati!il cu &nsu'irile lui.*au ridicat1 Nu ot să*ţi &nţele% căderea 'i nici e cine vrei să sfidezi ned&ndu*mi măcar s eranţa că asta se va termina &ntr*o zi. Au mai fost 'i alţii 'i n*au a!andonat %ăsind o lăcere secretă &n căderea lor. Nici &nchisoarea %rea nu m*a făcut să uit sau să se mic'oreze &n sufletul meu ro orţiile e'ecului nostru. 9ezi2 A'i fi utut foarte u'or să*l an%a3ez &n locul ei e fiul dumitale$ e %aranţia dumitale$ !ine&nţeles$ care e'ti muncitor vechi 'i e care te oţi !aza. Acolo tre!uie să domnească o atmosferă a'a s irituală 'i caldă$ nu de intri%i 'i turnătorii.

C&nd iu!e'ti foarte tare$ a are &ncrederea a!solută 'i %elozia n*are loc. "Nu te*a &n'elat nimeni"$ zise Matilda cu un %las ciudat..n ce rive'te rima ers ectivă e . &ncă uţin 'i mi*ai fi s us*o &n faţă+ s&n%ele meu !ate altfel dec&t al tău$ ce te miri că m*am &ndră%ostit de alta2 Ce*a'i fi utut face auzind asta2 A'i fi &n%hiţit sau ar fi tre!uii să tac$ să nu te &ntre! niciodată unde te duci de &ţi ui cel mai frumos costum 'i cea mai frumoasă cravată la cea mai frumoasă căma'ă$ s ălată 'i a retată de mine$ 'i unde &nt&rzii sau &ţi etreci no ţile$ &n tim ce eu te*a'i a'te ta &ncerc&nd zadarnic să dorm2... Ce să fac2 . #ar nici nu oţi ierta c&nd &ncrederea e &n'elată". #e ce m*a'i fi &n'elat$ a'adar$ &n rest+ &ncercarea ei de a fu%i de*acasă entru a mă sili e mine să lec$ aversiunea făţi'ă$ iz!ucnirile de ură iraţionale.. Ea se sculă din fotoliu 'i se &ndre tă lini'tită s re dormitor.rimasem &n acest sens o &ndoială2 Răs unsul ei$ ne%&nd$ &n cuvinte$ era afirmativ &n modulaţia %lasului+ "Nu te*a &n'elat nimeni" sună "te*am &n'elat$ ei 'i21" Nu eram re%ătit entru această revelaţie$ &nc&t tăcui mai de arte. N*am mai avut tim să*i s un$ m*am omenit e 3os$ năucită." Ai fi zis$ auzind*o$ că &'i desvăluie &n sf&r'it secretul com ortării ei$ dar nu mă lăsai &n'elat+ "Atunci$ &i s usei$ de ce te*ai mai măritat cu mine 'i mai ales de ce ai ăstrat co ilul2" "#e ce2 Gsta e alt secret$ e care &nsă nu ţi*l s un 'i n*o să*l afli niciodată. Atunci$ da$ &n anul acela m*ai iu!it$ c&nd ţi*era frică să nu mă ierzi$ nu 'tiai si%ur dacă &ntr*o zi n*o să*ţi s un că renunţ la divorţ 'i mă &ntorc la Petrică$ du ă ce te*ai convins că nu /'i Matilda făcu cu de%etele &n aer o mi'care de &m ră'tiere0$ adio$ iu!ire1" 9or!ea ca să nu s ună nimic sau să*mi tur!ure sufletul cu false desvăluiri. Totu'i$ de ce acum$ e nea'te tate$ e. "Asta e$ zise foarte lini'tită$ nu cores und visului tău de fericire. Tresării..&nt lucruri care nu ot &n'ela un om care iu!e'te 'i care$ re et$ nu e %elos$ cum s&nt eu$ cel uţin cu tine. Iată$ des ărţirea de care fusese vor!a atunci 'i &n care eu nu crezusem se dovedise o re etiţie a des ărţirii de acum$ care era chiar reală$ de ne&nlăturat.n orice caz$ n*ai dre tul să*mi s ui că ţi*am deschis ers ectiva unei vieţi ticăloase. (ra e care mi*ai arătat*o du ă aceea era o dovadă &n lus că nu %elozia mea /un sentiment care mi*e com let străin0 a făcut să nască &n tine ura e care ţi*o citeam &n ochi. Pers ectiva asta ai deschis*o tu1 . .ă mă refac că n*am cinci ani mai mult dec&t tine2 A'i fi ridicolă1 . Reveni &n hol cu un achet de ţi%ări &n m&nă$ se rea'eză 'i &'i a rinse una. Nu m*ai iu!it nici măcar at&t c&t oţi tu să iu!e'ti$ adică a'a$ cu toată fiinţa ta$ cum s*a &nt&m lat e vremea c&nd eu &ţi dădeam telefoane la facultate. ro!a!il că o s*o faci de*aici &nainte$ dar nu eu voi fi aia care se va !ucura de această iu!ire... Pe loc$ atunci$ am crezut 'i eu$ ca 'i tine$ că eram vinovată$ e urmă mi*am revenit+ Ia uite$ mi*am s us$ el nu mă iu!e'te$ altfel cum s*ar fi utut să uite că eram eu$ Matilda$ care sta &n faţa lui 'i care venisem să*i s un că &mi are rău că i*am s art !iroul.... "7i &ncă un lucru$ continuă$ nu uita că tu ai fost rimul care ai &ndrăznit să love'ti femeia e care zici că o iu!eai at&t de tare.&nt !ătr&nă$ dra%ă$ am trecut de treizeci de ani$ 'i adio$ Matilda$ cochetăria cu un !ăr!at mai t&năr.să*ţi uit telefoanele 'i c&t de fericită arătai c&nd te*am sur rins. "4ine&nţeles că nu m*a &n'elat$ %&ndii$ dar ce utea să*mi răs undă2" Totu'i$ eni%ma com ortării ei din acele cli e răm&nea &ntrea%ă. ) lun%ă tăcere se a'ternu &ntre noi. Eram re%ătit entru această scenă$ dar nu mă %&ndisem niciodată că ea m*ar fi &n'elat. Te miri acum că am &ndrăsnit 'i eu2 . 7i &ncă un lucru+ nu te &n'ela e tine &nsuţi crez&nd că m*ai iu!it foarte tare. de ce iraţionale2 Poate chiar mă &n'elase$ sau vroia să mă &n'ele$ 'i o &m iedica naivitatea ridicolă a &ncrederii mele &n ea$ ve'nica mea s eranţă a unei re&ntoarceri la anii de dinainte de căsătorie.

.. Ti*am dat un termen al ecuaţiei.n realitate nu era deloc fascinant$ ci dezastruos. Ia să vedem$ 'i eu ăstrez &n amintire cli a fatală. 7i m*ai ţinut &nlănţuită$ cum !ine ai o!servat tu &nsuţi$ &nă a doua zi du ă căsătorie$ c&nd ai intrat &n casa lui 9asia străin 'i rece 'i nici nu te*ai uitat la mine 'i te*ai uitat la toţi ca un &m ărat care a co!orit din alatul lui rintre muritorii de r&nd 'i ţi*ai 'i ales una$ e care$ eventual$ ai fi dorit să ţi*o ducă slu3itorii$ &ntr*un anume loc secret$ 'i să te desfr&nezi cu ea.. .. N*ai dec&t să %hice'ti restul." "Nu ărăsi$ zisei$ firul rimei cli e. Era rivirea ta1 Asta e zodia &n care ne*am cunoscut dacă ai ţinut să afli. dar nu e desmăţată." "8ascinant22 8a tul că &ncă de la &nce ut ai văzut &n mine o a doua Nineta /nu 'tiu cum o fi fost studenta e care ai omor&t*o0 %ăse'ti că e fascinant2" ." "Te omene'ti că o fi sentimentală21" murmurai.. Matilda se ridică 'i dis ăru &n !ucătărie... "#eci$ nu te*am iu!it2" zisei cu o sf&'ietoare 'i &n acela'i tim simulată ărere de rău.. .. Nu mă mir că acum te simţi !ine acolo unde lucrezi." "Pe stradă$ domnule$ zise ea cu un %las ca 'i c&nd ar fi mărturisit o infamie.mi ima%inez c&t de murdară a fost rima ta iu!ire cu acea Ninetă de*ai utut s*o 3i%ne'ti astfel chiar e*o rudă de*a mea a ro iată. ui că s&nt ni'te indivizi a!3ecţi.ţi luceau ochii de reacurvie$ cum s une +iblia." "#a$ confirmai$ asta a fost cli a. #ra%ostea mea entru ea se reflectase deci &ntr*o o%lindă str&m!ă$ &n care a ăream cu chi ul sluţit astfel2 Ce*o atrăsese atunci2 Poate chiar acest chi $ cum s usese$ !rutal$ insensi!il$ dornic de reacurvie 'i &n cele din urmă a!3ect2 Mă uitai la ea$ de astă dată &ntr*adevăr fascinat.e lăsă o tăcere. 8etiţa deschise u'a 'i fără ezitare o luă &ncet s re maică*sa... Era Tamara." "Mai demult$ zisei$ sau &nce &nd din a doua zi du ă ce m*am mutat la tine2" "Ehe$ făcu ca$ chiar din cli a c&nd te*am cunoscut1" "#a$ 'i mai ţii minte cli a aceea2" "Cum să nu$ asta nu se uită1=" ")are coincid cli ele21 zisei eu cu falsă nostal%ie. Cine era2 Nu mai vor!ea ca la !otez$ cum crezusem su! im eriul unei %elozii derezona!ile 'i dis ro orţionate$ era lini'tită$ 'i nu mai uteam$ ca atunci$ să n*o cred. #acă Tamara te*ar fi lăcut$ sau mai !ine zis dacă n*ai fi fost %rosolan cu ea$ aţi fi 'i trecut am&ndoi la fa te$ fiindcă Tamara o fi ea. . #ar &ţi lac1. "Ai iu!it$ ţi*am s us$ ceea ce ai crezut că s&nt eu1" "7i tu la fel2 . Co ilul veni atunci la mine 'i se a'eză$ cuminte$ &n . E fascinant ceea ce aud. Nin%ea$ 'i tu erai cu Petrică$ care esemne &ţi ovestea ceva des re mine$ mă one%rea$ si tu ascultai r&n3ind$ drama lui era entru tine un s ectacol vesel$ e care el ţi*i dădea căut&nd$ ca un naiv$ &nţele%erea unui om e care nu*l %hicea c&t e de !rutal 'i insensi!il. Aveam c&teva fire %roase &n m&nă$ de fa t %rosolane$ ale %&ndirii ei ascunse$ care &mi scă aseră tim de at&ţia ani$ le simţeam$ uluit$ realitatea.care ţi*a'i fi oferit*o$ a unei vieţi moarte$ adică fără iu!ire$ ardon$ 'i eu am avut aceea'i revelaţie< aceea'i ers ectivă mi*o ofereai 'i tu.. că dacă le uiţi la o femeie 'i o dore'ti &n %&ndul tău ai 'i reacurvit cu ea. Pe urmă am a3uns &n dre tul vostru$ eu cu Petrică nu ne*am o rit$ nici nu ne*am salutat$ era furios e mine 'i eu am z&m!it$ mi*era milă de el$ 'i atunci m*ai văzut$ te*ai uitat la mine ca la o vam ă$ ca să nu zic ca la o curvă$ 'i te*ai &ntors 'i am simţit cum ceva &mi arde arcă icioarele. I*am zis !ine fatală1" "#a$ i*ai zis !ine. #e de arte v*am văzut.&nt e-trem de curios să 'tiu ce*ai iu!it tu$ de*ai mers at&t de de arte1" "Ki*am s us$ n*o să afli niciodată1" .. A'adar$ o atrăsese un individ total străin de firea ei$ dacă ar fi să admit că$ fără să 'tiu eu$ astfel arătam$ asta era ima%inea e care i*o oferisem2 Insensi!ilitate$ cinism &n sentimente$ !rutalitate &n mani* festările zilnice ale vieţii mele cu o femeie$ trădare &n dra%oste$ reacurvie$ lăcere entru a!3ecţie. "#a$ zise Matilda cu un %las sfidător$ e o femeie demnă..

ncerca s*o o rească$ "acum tre!uie să te culci"$ sau "afară e fri% n*am chef să te văd că &nce i să tu'e'ti". #e ce2 mă &ntre!am.fotoliu. . Acasă$ &nsă$ ne &nt&m ina mama ei$ care mi*o smul%ea literalmente din !raţe 'i unea stă &nire e ea+ că n*am văzut că fetiţa a o!osit2 Ce$ am de %&nd s*o omor$ a'a cum i*am s us c&nd am auzit că e &nsărcinată cu ea2 Cred eu că a uitat sau că o să uite vreodată aceste cuvinte2 ) să i le s ună fetiţei c&nd s*o face mare$ să 'tie 'i ea ce fel de tată a avut 'i c&t de mult a dorit el să vie ea e lume. #a$ %&ndii mai de arte$ fetiţa mea$ ai %hicit$ nu e !ine &ntre tata 'i mama$ n*o să mă mai vezi de*aici &nainte rin casă 'i n*o să mai mer%em &n fiecare zi la lim!are. Cur&nd &nsă toate acestea$ ma'inile cu farurile 'i cla-onatul lor$ care o &nveseleau$ tu$ tu$ uternicele camioane$ al căror duduit o făceau să se li ească foarte tare de mine$ !aia mi'cătoare de lumini multicolore din marea iaţă$ unde vedea ţ&'nind s re cer să%eţi al!astre$ care !rusc se răsuceau s re ăm&nt$ devenind verzi sau ro'ii$ &ntr*un viu 'i ne&ncetat 3oc de fi%uri misterioase$ o aruncau &n vis 'i cur&nd desco eream că adormise. . .au de undeva din &nde ărtări imemoriale20$ tot a'a$ la a roa e atru ani aveţi rele resentimente2 ) m&n%&iai e ărul ei !lond< 'i aceea'i ace$ ca &n ziua c&nd venisem de la ocnă 'i care a ărea dc*atunci totdeauna c&nd o luam &n !raţe$ co!or& este sufletul meu 'i &l &ncălzi ca o flacără dulce. "Hai$ vino &ncoace să*ţi dau să măn&nci"$ zise Matilda$ 'i o rivii cum se &nde ărta &ncet s re !ucătărie 'i avui o stranie senzaţie că revelaţiile ei &i &ncon3urau ca ul . Aveam atunci sentimentul net că ea %hicea că s&nt fericit 'i vroia să nu fiu 'i avea 'i uterea s*o facă. ) luam atunci &na oi s re casă 'i$ duc&nd &n !raţe minunata ovară$ aveam sentimentul că &n realitate s&nt un om fericit 'i că suferinţa mea e o iluzie$ o himeră e care ar tre!ui s*o alun%< uteam trăi astfel o mie de ani 'i muri lini'tit. ) lăsam să mear%ă e 3os$ &nă o auzeam că*mi s une foarte cur&nd că o dor icioarele 'i atunci o luam &n !raţe. C&nd luminile unui automo!il a ăreau &n de ărtare &l lua &n rimire 'i c&nd trecea de noi micuţul tru avea o sv&cnire 'i se răsucea &na oi cu ochii mari deschi'i 'i cu u ilele imens dilatate urmărind dihania &nă nu se mai vedea. Ce rău &i făcusem2 Totul se &ntuneca$ nimic nu mai avea &nţeles 'i valul de sin%urătate urca iară'i &n mine cu o utere arcă mai mare. Era o 'mecherie$ nu vedea nimic de 3os$ n*o dureau icioarele$ vroia &n !raţe$ sus$ 'i atunci %hiceam că era stă &nită de o curiozitate avidă 'i tăcută.ilvia &'i vedea cuminte de mica ei viaţă 'i era a roa e &n mod e%al ata'ată de maică*sa 'i de mine$ de'i Matilda nu se !ucura c&tu'i de uţin c&nd o vedea că mi se urca veselă &n !raţe+ se redase$ dar 'i usese stă &nire e ea 'i nu*'i ascundea iritarea că .i s uneam că o să %ăsim alta 'i mai 'i$ 'i a!ia atunci renunţa 'i tru ul i se &nmuia făc&nd din voinţa mea$ &n mine &nsumi$ o forţă su usă acestor dulci mi'cări$ care &mi to eau amorţeala sufletului 'i &mi %oneau ad&nca sin%urătate de al cărei rău mă eli!eram. Iar tata o să trăiască sin%ur 'i tu n*o să &nţele%i de ce. #a$ %&ndii$ tră%&nd*o alături de mine &n fotoliu$ acum &nţele% de ce dormi tu e !r&nci< du ă cum am auzit că &nce eţi să visaţi &ncă din !urta mamei /aveţi visuri$ ce frumos1 cum or fi ele$ c&nd voi nu 'tiţi nimic2 de unde vă vin$ din ce amintiri insonda!ile 'i ale cui2 Poate chiar ale mamei$ care visează 'i ea 'i vi le transmite rin sufletul ei2 .au oate ale tatei$ rin ceea ce ai tu de la mine2 . 9itrinele strălucitoare o atră%eau ca un ma%net 'i vi%oarea !ruscă de o oziţie e care mi*o transmitea tru ul ei c&nd vroiam să lec mă făcea să &nţele% că de fa t o vră3eau 'i ar fi vrut să stăm acolo 'i să ne uităm un tim nedefinit. Altceva$ o !ucurie mai mare nu e-istă e ăm&nt$ restul e nerozie.ilvia desco erise o a doua fiinţă &n viaţa ei$ căreia &i s unea "tata" 'i care o lua a roa e zilnic la lim!are &n ora'. Prezicerile lui 4en Ale-andru nu se adeveri*seră$ cu toate că Matilda se redase cu totul fetiţei.

. /Matilda chemase un me'ter 'i &l dresese$ nici nu se mai cuno'tea$ &n centrul lui$ unde fusese %ăurit$ me'terul usese un %eam al! 'i tăiat oval care ărea firesc cui nu 'tia cum fusese &nainte$ mie &nsă nu*mi ărea$ acest oval al!$ insi%nifiant$ rin care nu se vedea nimic 'i străin de frumoasele culori &n mi3locul cărora fusese us$ mi se ărea a fi intruziunea nimicului &n creaţie$ sim!ol al urii oar!e 'i al violenţei. Pentru că nu era cu utinţă să armonizeze &n ea &nsă'i cei doi ani &n care trăise cu mine &ntr*un e-taz a roa e zilnic /'i &n care cuv&ntul "&nlănţuită" n*avea nici un sens0 cu ideea că văzusem &ncă din rima cli ă &n ea o a doua Nineta. #ar cum utuse ea simţi acea arsură$ c&nd &n realitate această a doua rivire a mea ea nici măcar n*o văzuse2 Cu at&t mai uţin s*o inter reteze că fusese a'a cum &mi s unea astăzi2 Nu$ ea e.. Astfel$ &mi s use &ntr*o zi$ c&nd eu &ncercai$ sau mai !ine zis simulai că am uitat că totul se sf&r'ise &ntre noi /'tiam 'i eu !ine acest lucru0 'i &ncercai s*o &m!răţi'ez$ că se su unea totdeauna cu silă &m!răţi'ărilor mele. Av&nd din rima cli ă revelaţia că văd &n ea o vam ă$ o curvă$ se utuse &ndră%osti at&t de tare de un astfel de om 'i această dra%oste să dureze doi ani 'i să se căsătorească cu el2 Aici era secretul12 Nici un secret$ sin%urul care ersista era cel al co!or&'ului 'i al de%radării !rutale$ 'i anume$ &nă acolo$ &nc&t să a3un%ă să ne%e totul.rima de fa t 'i e-tindea acum asu ra &ntre%ului nostru trecut idei care nu erau dec&t ale de%radării care urmase$ ale de%radării ra ide a iu!irii ei entru mine 'i e care eu o urmărisem fără s*o &nţele% 'i n*o &nţele%eam nici astăzi$ de'i avusesem destul tim să mă o un$ să sufăr entru ea$ să s er că se va o ri &n cădere 'i să meditez &ndelun% asu ra fa tului dacă nu cumva eu eram cel vinovat..mi a rinsei o ţi%ară si &nce ui să mă lim! e %&nduri rin vastul a artament. #acă fusese cineva &nlănţuit &n acel tim $ eu eram acela$ 'i nu ea$ 'i continuasem să fiu 'i du ă aceea$ adică du ă căsătorie...0 Ce secret2 Ce zodie2 #acă ea s une că astfel a fost rimită rivirea mea &n cli a c&nd ne*am int&lnit$ ce secret mai oate fi2 Poate fi luată dre t zodie %&ndirea detracată$ &n orice caz str&m!ă$ a minunatei trecătoare2 #ar era lim ede$ dacă ar fi luat*o dre t ceea ce era$ astăzi n*am mai fi fost &m reună..resia unei ad&nci tur!urări$ a unui cutremurat re%ret$ a unei dureroase melancolii că n*o s*o mai &nt&lnesc niciodată$ ar fi dat din umeri cu ne ăsare 'i nu s*ar fi &ndră%ostit de mine$ căci astfel de sentimente i le dăruise din lin Petrică2 Nu$ ea a simţit doar că rivirea mea &i arde icioarele$ 'i era adevărat că mă uitasem o cli ă 'i la icioarele ei$ c&t erau vizi!ile &ntre haina de !lană 'i ne%rul ele%antelor ei cisme$ 'i ca ameţisem rivindu*le. Ceea ce se 'i &nt&m lă$ fiindcă$ atras cu utere de fiinţa ei 'i &m ins de o curiozitate irezisti!ilă$ &nce ui să un su! focul ne%ru &n care ard cel mai adesea cei care se des art tot ceea ce altădată mă făcuse fericit.ca un nim! al minciunii$ cu secretul ei care ar fi vrut să*mi ară indescifra!il. că simţise de fiecare dată că o violez 'i că &nfăţi'area mea &n acele cli e i se ărea !estială$ dar nu &n . L9III Nu e nici un secret$ &mi s usei o rindu*mă &n dre tul vitraliului s art de vaza roiectil care trecuse rin el.. #acă ar fi &nţeles că &n acea cli ă am fost atins de !a%heta ma%ică a tot ceea ce oate să ne uimească e această lume$ s eranţa$ visul$ !ucuria că as iraţiile noastre nu s&nt de'arte 'i că se &m linesc undeva chiar dacă nu cu noi$ adică nu &ncă2 'i că rivirea mea nu era dotat e.

sensul cel !un$ care oate &nfiora$ ci &n acel rău$ de animal$ ca 'i c&nd s*ar fi iu!it cu un mă%ar$ sau cu un... /aici &'i use fr&u$ ezită0. 7i că chiar 'i miroseam ur&t$ a aie 'i sudoare de cal. "#a$ e-clamă sc&r!ită$ a armăsar$ dar nu armăsarul ăla care &ţi lace ţie să crezi că e 'i el s irit$ cu trei coordonate &n con'tiinţa lui$ trecut$ rezent 'i viitor$ &n tim ce eu 'i alţii ca mine care nu trăim dec&t &n rezent$ semănăm cu unul 3u%ănit. Nu$ a urină 'i sudoare &m uţită$ reziduurile s iritului de armăsar$ dacă vrei să ado t 'i eu lim!a3ul tău retenţios. 8iindcă nici măcar n*aveai !unul*simţ să faci o !aie &nainte sau să aler%i imediat la !aie du ă. 9ezi tu$ o femeie acordă im ortanţă acestor lucruri$ dar tie cum să*ţi ese2" R&sei &n hohote$ d&ndu*mi ca ul e s ate 'i &ncălec&nd !raţul fotoliului cu icioarele$ &n stil american. Păstram &n amintire cuvintele ei din rima noastră noa te de dra%oste$ c&nd mă &ntre!ase cu uimire cu ce fel de arfum dădusem e mine$ sau cu ce fel de să un mă s ălasem2 "#e ce2"$ o &ntre!asem. "8iindcă tru ul tău miroase$ iu!itul meu$ a mic'unele de rimăvară." R&sesem 'i atunci$ flatat de iluzia ei olfactivă$ fiindcă nu*mi dădusem cu nici un fel de arfum 'i nu folosisem dec&t să un ordinar$ care mirosea a %răsimea din care fusese el făcut$ "Nu$ nu$ insistase$ miro'i a mic'unele"$ &nce use să*'i lim!e nasul este cor ul meu. Acum aflam că mic'unelele se de%radaseră &n altceva 'i r&sei iar. Nu*i s usei de ce$ lucru care n*o derută deloc. C&t rive'te !ăile$ o vreme$ du ă căsătorie$ &n cli ele calme ale vieţii noastre zilnice$ mă s ăla adesea e s inare 'i se minuna de netezimea ielii mele$ 'i că i*ar lăcea să fie 'i a ei la fel$ adică să unul să facă 'i e ea de la &nce ut un clă!uc at&t de a!undent 'i curat. ,n rest$ era adevărat că a roa e totdeauna &mi crea 'i mie im resia că o violez$ dar du ă ce a'a*zisul viol se roducea$ trăia a doua zi ca &n transă$ cu amintirea lui. I*auzi1 Ia să vedem ce mai s une1 "Poate că ai fost totdeauna o fri%idă1 zisei. 8ri%idele$ c&nd au 'i ele arte de*un !ăr!at$ ăstrează din &m!răţi'ările cu el senzaţiile cele mai sca!roase." Tresări su! !rutala lovitură. E- resia chi ului ei$ altădată at&t de frumos$ se alteră$ din triumfătoare rivirea ei deveni o cli ă umilă$ arcă ar fi dorit să nu*i fi s us un astfel de lucru$ sau să*l ne% de &ndată. Nu*l ne%ai$ ca să &nţelea%ă 'i ea ce &nseamnă să aluneci &n zone care tre!uie să răm&nă intan%i!ile. ,n acela'i tim &mi s usei+ Ea nu e fri%idă 'i totu'i e 'i fri%idă sau mai !ine zis o fri%idă &n %&ndire$ &n tim ce viaţa cor ului ei mocne'te re rimată. ,n alte condiţii$ de fanatism reli%ios$ ar fi a3uns maică stareţă$ dar dintre cele care l*ar fi trădat e Cristos ca să se chinuiască a oi &n remu'cări. &n această lumină utea fi adevărată afirmaţia ei că o rivisem atunci e stradă ca e o curvă. ,'i reveni 'i se uită la mine cu ură. "Nu e-istă$ zise$ femei fri%ide$ ci !ăr!aţi odio'i$ care ot sc&r!i o femeie entru toată viaţa. ,ntrea!ă un medic 'i ai să vezi ce*ţi oveste'te1" "#a$ zisei osomor&t$ chiar m&ine mă duc să mă interesez1" #evenisem visător su! rivirile ei &ncărcate de ură. .imţeam această ură ca e*un dro% care mă făcea melancolic$ melancolie deta'ată$ lini'tită$ asemănătoare celei care ne cu rinde c&nd ne %&ndim &ndelun% la moartea noastră. Ei$ da1 9a fi 'i asta$ a'a s&ntem făcuţi$ să nu trăim la infinit$ să nu devenim stu izi &n e-u!eranţele noastre. ) des ărţire e o astfel de re etiţie a morţii cu avanta3ul enorm că totu'i continuăm să trăim 'i să avem arte de multe !ucurii sim le$ cum ar fi fa tul uimitor de a mer%e e 3os$ de a simţi seara un fel de uitare de sine 'i de a ne ărăsi lumii somnului$ de a !ea un ahar de vin 'i mai ales de a ne sur rinde că mai utem să r&dem$ să m&ncăm cu oftă 'i chiar să ne culcăm cu o femeie. (nii s un că asta &nseamnă a su ravieţui$ că adică de fa t ai murit o dată 'i e'ti !un mort 'i acum faci doar um!ră ăm&ntului. E adevărat$ dar nu &ntru totul. "E

adevărat$ &i stri%ai Matildei$ dar mulţi uită că rom;nul are 'a te vieţi &n ie tu*i de aramă1" Ea se uită la mine cu dis reţ+ "Ai !ăut ceva2" zise. "Nu$ dar e o idee$ tresării eu. Ai ceva &n dula 2" "Am1 #ar se vede du ă ochii tăi că ai mai !ăut 'i &nainte." "Nu mai mult dec&t tine1" zisei. "Te &n'eli1 Eu n*am !ăut nimic. #ar tu ai !ăut cu omor&torii de 'o!olani$ altfel n*ai fi utut să*mi s ui at&tea murdării." "#a$ stri%ai$ mi le asum$ de'i nu le*am s us eu. .&nt omul care &'i asumă totul$ oţi să te !izui e mine. (n om ideal$ n*o să mai %ăse'ti altul. ) să mă re%reţi1..." 7i mă ridicai$ intrai &n oficiu 'i mă &ntorsei cu o sticlă de vin ro'u$ e care o destu ai cu un sentiment săr!ătoresc. Posomor&tă$ Matilda se duse 'i ea &n sufra%erie 'i aduse din vitrină două cu e de cristal violet de 4oemia$ e care le um lui de &ndată. Ciocnirăm 'i !ăurăm$ eu cu sete$ Matilda arcă &n sc&r!ă$ dar nu entru vin$ ci entru mine. "Tu$ omul ideal2" &mi s use. "#a$ stri%ai$ s&nt !ăr!atul ideal$ !ine &nzestrat$ fără cusur$ cu sin%urul defect că nu ot fi isteric$ &ntr*o lume atinsă de isteria su unerii 'i a fanatismului coru t. Toţi s&nteţi coru ţi &n a%resivitatea voastră masochistă$ care v*a făcut să uitaţi valorile a!solute$ credinţa &ntr*un ideal$ devotamentul 'i rietenia$ iu!irea 'i cura3ul$ %&ndirea li!eră$ creaţia." "Aha1 făcu Matilda$ 'i tu le*ai ăstrat1..." "#a$ le*am ăstrat..." "7i de*aia mi*ai s us tu mie$ c&nd ai auzit că s&nt &nsărcinată$ că o să*mi ui co ilul e*un !ăţ 'i o să*l arunci &ntr*o ră astie1" "Nu$ n*am s us acest lucru$ dar văd cu uluire că nu e vor!a de o %&ndire e- rimată de tine$ atunci la !otez$ &ntr*un moment de furie$ ci chiar crezi că e adevărat că am s us acest lucru1 Asta &nseamnă că &n ca ul tău zace mecanismul im!ecilităţii umane$ care$ ornind de la datele unei idei care are un sin%ur &nţeles$ transformă sensul iniţial &n cu totul altceva$ du ă dorinţă. Ai vrut să &nţele%i astfel s usele mele$ 'i ele au 'i devenit entru tine certitudine." "Aha$ deci n*ai s us1" "7tiu foarte !ine ce*am s us$ dar ar fi zadarnic să*ţi e- lic1== ",ncearcă." "Era o declaraţie inocentă de iu!ire$ că venirea co ilului nu tre!uie să ne scindeze viaţa 'i că n# o să fac ca ?aios$ tatăl lui )edi $ care &ntr*o inter retare modernă ar fi fost %elos e noul*venit 'i l*ar fi aruncat &ntr*o ră astie. Mitolo%ia s une altfel$ dar 8reud a inter retat mitul &n sensul atracţiei co ilului entru mamă$ care ersistă 'i la maturitate$ com le-ul oedi ian."= ".e oate$ zise Matilda$ 'i ca dovadă că nu s&nt im!ecilă$ te cred. #ar că o să*l dai la lea%ăn$ la co iii %ăsiţi$ n*o să zici că n*ai s us. Ai zis a'a$ n#o să fac ca tatăl lui )edi $ dar o să fac ca Rousseau." ">lumeam1" zisei$ simţind că ierd terenul. "Aha$ %lumeai1" "#a$ e-a%eram$ ca să &nţele%i ideea." "E-a%erai ca să &nţele% ideea$ zise deodată Matilda cu un %las ră%u'it 'i %ros. #u ă ce mă lovise'i 'i mă aruncase'i e odea$ acum %lumeai$ e-a%erai... Ce$ ar fi mai !ine dacă ai muri2 Ki*a'i une 'i eu e ie t o floricică1" ",n orice caz$ zisei$ sănătoasă la ca nu e'ti dacă ai a3uns să*mi dore'ti moartea entru ni'te cuvinte al căror sens ţi*a scă at." "#e ce2 zise. >lumesc$ e-a%erez$ ca să &nţele%i mai !ine ideea1" "Ce idee2" "Că e'ti un ticălos 'i că te urăsc..." "4ine &nţele% că mă ură'ti$ asta o 'tiu demult$ &i răs unsei senin$ turn&nd &n ahare. #ar eu ticălos nu s&nt 'i n*are rost să &ncerci să dai urii tale o 3ustificare. (ra oate fi 'i curată1 A'a$ &n sine$ ca 'i iu!irea. ?as*o a'a$ fiindcă &ţi urifică sufletul mai !ine dec&t dacă o terfele'ti &n acuzaţii a!3ecte. >&nde'te*te mai !ine la osi!ilitatea de a &nţele%e că nu puteam să gîndesc că chiar o să*ţi iau co ilul 'i să*l dau la lea%ăn. ,n ce mă rive'te$ o să &ncerc 'i eu să &nţele%$ !a chiar &nţele% de e acum$ 'i &mi dau seama că du ă ce un om e lovit$ e o ură sminteală să mai crezi că du ă aceea cuvintele e care i le mai s ui or să*i mai ară inocente 'i cu at&t mai uţin o e- resie a iu!irii /de'i du ă marea ta scenă de la !otez$ c&nd am rămas sin%uri$ te*a ufnit r&sul 'i mi*ai s us că ne!ună mai e'ti 'i tu 'i dacă nu m*ai fi iu!it$ n*ai fi făcut ce*ai făcut$ adică

să arunci cu vasul &n mine 'i să*mi sf&'ii o!razul$ fără să mai vor!esc de cuvintele care ţi*au ie'it din %ură$ 'i eu te*am crezut$ ţi*am s us doar că am căzut am&ndoi &n ticălo'ie$ ca vecinul ărinţilor mei$ Aco3ocăriţei< 'i &ţi s un acum că dacă n*a'i fi fost arestat chiar atunci$ ne*am fi iu!it 'i noi &n noa tea aceea e-act ca acela10. Tu$ dim otrivă$ de'i a oi am &n%enuncheat l&n%ă tine$ ai continuat să simţi acele nenorocite de cuvinte dre t o continuare a violenţei fizice$ ai căzut 'i tu &n %enunchi$ 'i de'i &ţi evocasem trecutul nostru 'i s eranţa mea &ntr*o &ntoarcere la acel trecut$ care nici nu era a'a de arte de noi$ doar c&teva luni$ mi*ai s us$ cu o dis erare care m*a uimit$ să lec chiar &n cli a aceea 'i$ cum nu te &nţele%eam$ dar nici nu*mi dădeai ră%az să &ncerc s*o fac$ ai stri%at &m reun&ndu*ţi m&inile+ Mă ro% de tine să leci1 Ah$ ai să mi*o lăte'ti1 Com ară &nţele%erea mea$ du ă ce am lătit cu v&rf 'i &ndesat$ cu a ta$ care nici acum nu uiţi acea scenă de tristă amintire..." "Nici tu nu uiţi$ zise Matilda deloc clintită de s usele mele$ deloc convinsă că ura oate fi 'i curată. Nimic nu se uită"$ mai zise arunc&ndu*mi o rivire tur!ure ca o dovadă$ ai fi zis$ al a!ilă$ umană$ că ideea mea des re ura a'a*zis curată e o ură s eculaţie$ că a'a ceva nu e-istă. Eu însă simţeam entru ea o astfel de ură. Nu eram is itit s*o &nvinuiesc de nimic$ nici s*o &n3osesc &n sinea mea$ de'i mi*ar fi fost at&t de u'or s*o fac. Materialul era !o%at$ de ildă cel mai recent aca ararea fetiţei$ ferocitatea cu care usese stă &nire e mica ei viaţă 'i sur riza ei nea%ră că mă simţeam fericit cu .ilvia c&nd ie'eam cu ea la lim!are+ nu tre!uia să fiu fericit$ era un fals$ o i ocrizie$ o &n'elătorie cu care vroiam să tur!ur sufletul co ilului$ &n realitate nu uteam fi ca a!il de a mă a ro ia 'i &nţele%e 'i mai ales iu!i un co il. Parcă mi*ar fi s us că eram un fel de monstru... Asta ar fi fost de a3uns să nască &n mine o ură săl!atică$ uci%a'ă$ entru sufletul ei$ care &mi ărea diform. #ar &mi aminteam că &n cei trei ani c&t stătusem &nchis$ totu'i &nvăţase co ilul să*mi s ună tati 'i nu totdeauna fericirea mea de a*mi iu!i fetiţa &i tur!ura astfel mintea. Nu$ o uram /fără s*o &nvinuiesc0 că se su unea or!e'te răului care lovise &ncă de la &nce ut casa noastră. Nu era chiar o fatalitate entru mine$ dar entru ea era$ 'i nu ridica un de%et să lu te &m otriva acestei fatalităţi. Parcă &i auzeam vocea trufa'ă re et&nd &nă la saţietate+ A'a e el1 .au+ a'a e ea1 .au+ dar e firească1 Cine ne dă nouă dre tul să cerem... Atunci$ &n meditaţiile mele$ auzind aievea această voce$ o uram foarte tare. (ră curată$ &nsă$ fiindcă &mi dădeam seama că ea era o 3ucărie a forţei nestă &nite a daimonului ei$ care la vechii %reci era 'i caracterul cuiva... .imţind că iu!irea ei entru mine slă!e'te$ o făcuse să slă!ească 'i mai tare$ de arcă astfel ar fi triumfat. .imţise că eu continuam s*o iu!esc ca la &nce ut$ &mi &ntorsese s atele la u'ă$ foarte m&ndră că utea s*o facă. Mă rinsese că &i arsesem una chiar &n ziua c&nd vroia să*mi s ună că a rămas &nsărcinată$ ce 3u!ilaţie1 Căzuse &n %enunchi1 Pleacă1 Nu vroisem să lec2 Ia să*i arătăm noi că altul o utea face fericită 'i să vor!im cu acest altul la telefon fără nici o 3enă$ cu soţul &n casă$ care stă cu nasul &n cărţi 'i ha!ar n*are1 Nu crede că am %ăsit e altcineva2 Ia să*i dovedim că ot să lec imediat chiar cu co ilul &n !urtă 'i să &nce să*mi fac !a%a3ele1 Credea că e si%ur de mine fiindcă ne lea%ă un co il2 Ia să*i s unem că nu va fi tatăl acestui co il$ !a chiar că nu e co ilul lui1 ,'i dăduse seama că aveam un rieten$ he1 Ia să*l invităm noi 'i să*l 3i%nim. Ia să vedem din ce stofă e făcut2 .e simţea !ăr!atul ei !ine cu acest cu lu$ eee$ ia să vedem 'i noi la faţă e !lea%a aia$ căruia &i lăceau ciu ercile$ dar nu 'tia să le %ătească1 .e credea !ăr!atul ei stă &n e ea$ ia să le arăt eu la toţi că nu eram su usa nimănui$ maică*sii$ !unicilor$ lui 9asile$ Tamarei$ lui Petea$ lui Artimon$ care fusese 3i%nit$ Tasiei... A ăruse ericolul unei des ărţiri2 Ia să simulăm că totul se &nt&m lase

#nscrisă în legile omeneşti. .. Nu avusese ea tot tim ul dre tate2 Iată*l acce t&nd cu mare deliciu căderea$ cu toate că s*a urtat !ine cu el du ă ce s*a &ntors de*acolo$ ca să desco ere că n*are nici o voinţă 'i vrea el să ne 3udece e toţi$ că nu mai credem &n valorile a!solute. Căci ne uram &n acele cli e am&ndoi$ nu mai e-ista nici o s e* ranţă$ dar această le%ătură e care o desco eream cu uimire că e-ista mi se ărea %roasă ca ot%onul. $# aşi duce după cel nu 'tiu cum$ &mi scă au cuvintele$ atins$ !a nu$ chiar do!or&t de vra3a sim lă a melodiei$ care mi se ărea cea mai frumoasă din c&te auzisem.." Ce fel de sarcină2 . 7i mă a lecai s re ea foarte a roa e 'i &i văzui &ntr*o cli ă$ cu nedumerire$ chi ul li sit de farmec$ e care &l iu!isem at&t de mult 'i care nu*mi mai s unea nimic. Chestie de i%ienă sau de estetică2 7i una 'i alta$ ceea ce e necesar e 'i estetic. ".. "Pe 9intilă1" zisei. 7i mie arcă &mi ărea rău fiindcă mă ."... 7i d&nd e %&t aharul de vin ro'u$ care mi se ăru că avea un %ust insu orta!il de motorinolarin%olo%ie cum s unea 9intilă$ &nce ui să urlu$ c&nt&nd+ $ă 'ei uita. căci şi uitarea . *uuupă care să mă duc. o dilemă tără%ănată$ o indecizie veselă 'i &n acela'i tim nostal%ică$ de o mare uritate 'i hrănită de o credinţă că oricum ea tot va fi fericită$ chiar dacă$ a'a cum s unea c&ntecul$ nu 'tia e cine să alea%ă< se adresa unei ăsări+ Spune#mi. "Ale%e*ţi$ zise$ un om din echi ă$ e cine vrei dumneata$ 'i luaţi*vă &n rimire sarcina.fiindcă &l iu!eam rea mult1... #ar casa nu i s*a luat$ s*a z!ătut entru asta$ a avut mai dinainte marea intuiţie de a se &m rieteni cu cel mai mare 'ta! al 3udeţului$ om a reciat &n mod deose!it de >heor%hiu*#e3$ 'i casa nu i s*a luat$ 'i nici din artid n*a fost e-clusă$ !a chiar a rămas mai de arte 'efă acolo rintre arhitecţi... "#in fericire$ stri%ai$ totul se uită. măi. puiule de cuc.&nt de acord$ dom= 'ef"$ zise 9intilă arcă i*ar fi ărut rău că tre!uia să ărăsească echi a. Ea sur&se deodată la această a ro iere$ 'i deodată farmecul &i reveni 'i &nce u 'i ea să c&nte...... Co'marul trecuse$ !ăr!atul se &ntorsese$ dar se omenise re ede soţia unui ins al cărui viitor era !arat.. "Auzi$ 9intilă1 zise Istrate.ă dăm cu var$ adică să facem un !r&u de var la toţi ar!orii ora'ului. E'ti de acord2" Mare democrat 'i ăsta$ el nu dădea ordine$ cerea acordul salariatului. 7i iat*o deodată v&r&tă &n co'mar+ arestarea !ăr!atului$ ameninţarea că &i va fi luată casa 'i mai t&rziu va fi e-clusă din artid. Nu mai era &nsă ridicolă$ ca atunci c&nd &'i fredona acel tibia al ei$ dim otrivă$ &mi ărea iar minunată$ ca odinioară.imţeam &nsă &n acela'i tim cu nelini'te că atracţia urii e la fel de mare$ dacă nu chiar mai uternică 'i mai răscolitoare dec&t iu!irea.. LIL Protectorul meu de la sfat$ Istrate$ mă reţinu &ntr*o dimineaţă 'i mă "deta'ă" la altă muncă.

.&nt invitat. Mi*ai luat tu." 7i ca să ună 'i &n ractică această teorie$ dis ăru &ntr*o curte cu %ăleţile 'i se &ntoarse du ă vreo oră cu ele line cu a ă.e făcea că n*aude1 #a= unde să un ortofelul2 Pe urmă mă*sa1 Toată ziua*!ună ziua se invita la noi la masă1 Alo1 Eu dacă o mai văd e*asta e*aici$ te trimit la ea.. Eu nu m*am an%a3at să*ţi &ntreţin ţie familia1 Cum$ dar e mama$ &nce e să stri%e la mine. #ar$ %&ndii$ nimeni nu ne utea &m iedica să*i %ăsim$ &n 3urul orelor r&nzului$ adunaţi la !ufetul "T&m a".... Cum să las a'a o fată sim atică sin%ură acasă2" ".... Ce dracu făcu el acolo at&ta tim 2 "Te omene'ti$ &i s usei r&z&nd$ că ai tras 'i un ui de somn1" "Eu somn12 se miră el. ?uarăm cu noi din aceea'i ma%azie un sac cu var$ două %ăleţi 'i !idinele /sacul$ !ine&nţeles$ 9intilă$ 'i eu cele două %ăleţi 'i !idinelele0 'i ornirăm." #esfăcu sacul 'i &nce u să ună var nestins &n căldări.. 7i$ zic$ ai camera ta aici2 Am1 Aaau1 #omni'oară$ 'i ot să viu 'i eu diseară a'a e la orice oră să mă onoraţi cu rezenţa dumneavoastră21 /Aceste cuvinte mi le adresa mie$ ca 'i c&nd eu a'i fi fost acea domni'oară. ... 7i &n tim ce a a &nce u să !ol!orosească+ "#om= rofesor$ eu$ la v&rsta dumneavoastră$ nici e soacră*mea n*am iertat*o1 N*aveam eu 'tiinţa de*acuma$ da= nici rost nu eram.ă vedeţi1 P&nă să*mi facă un co il$ mierea lui #umnezeu. Am convenit ca leafa ta să faci ce vrei cu ea /era v&nzătoare la C#ermataD$ acum e la un chio'c de &ine0$ !anii mei au o socoteală$ comerţul are le%ile lui$ nu te !ă%a. E'ti invitat2 se văită iar 9intilă$ aaau$ une*ţi 'i tu o cravată mai frumoasă. Kineţi 'i dumneavoastră minte$ dom= rofesor$ ce mi*a s us 'i mie un avocat$ unul 4uzdu%ă$ !uun avocat$ dar e toate clientele le. mai !ună munca asta de fe'teleală a co acilor dec&t să tra%eţi to-ic e nas. Ei$ are o săr!ătoare &n familie. 'i să*i numeri2 . "#om= rofesor$ zise 9intilă$ aţi auzit$ să nu ne*a uce iarna1 #ar toamna oate să ne a uce1 Pentru mine n*are nici o im ortanţă$ dar entru dumneavoastră. #a= vedeţi să nu vă a uce iarna1" Nici vor!ă$ ora'ul nu era mic$ dar nu toate străzile 'i !ulevardele aveau ar!ori.. #om 4uzdu%ă$ zic$ dar cu doamna ce faceţi2 Cu cine$ cu nevastă*mea2 Mă 9intilă$ zice$ nevasta nu se ărăse'te$ nevasta se &n'eală 'i se ăstrează1" "#eci$ zisei$ diseară..temeam că$ li sit de oamenii lui$ care &i incitau verva$ adică de 4acalo%lu 'i %rasul Calistrat$ dar 'i de strelitul Pantelimonescu /famenul avea acest nume !izar0$ 9intilă se va lictisi$ 'i eu cu el. Eu212 Ascultă$ fă$ te smintesc dacă te mai rind. Este$ dom= rofesor2 E mai curat1" A'a că s*o luăm mai &ncet. "Cum 'i2 #iseară mă !ăr!ieresc$ &mi un discret un costum de vizită 'i$ dra%ă nevastă$ nu ţi*am ovestit eu de dom= rofesor cu care m*am &m rietenit2 4a mi*ai vor!it..0 Ea că să vedeţi că să nu afle stă &nii$ e2 Parcă 'tie ei$ tam*!leam$ e cine rime'ti tu &n vizită2 #a= rude n*ai2 (n cumnat$ un frate21... .. "8aceţi &nt&i centrul$ ne s usese Istrate$ e urmă$ tre tat$ restul ora'ului... Atunci m*am desfăcut .. Credeţi că o iert2 Nu tre!uiesc iertate$ dom= rofesor$ s&nteţi !ăiat t&năr$ ia să am eu anii dumneavoastră$ n*a'i ierta nici una1. #a2 7i &i ard una1 Atunci o văd că &mi !a%ă %hearele &n %&t$ uite*a'a ni'te dun%i mi*a făcut e %rumaz...." "7i2" zisei văz&nd că se o rise.. .Te omene'ti$ zisei$ că...." "Nu$ dom= rofesor$ r&se 'i el$ &nt&i o cafeluţă$ un ahar cu vin$ 'i /'i*mi atinse delicat coasta cu de%etul0$ ce dră%uţă e'ti mata$ ce &nfăţi'are frumoasă ai$ e urmă$ alo1 /'i iar mă &m unse cu de%etul lui %ros0$ da= !ăr!atul unde lucrează2 N*am !ăr!at$ zice$ 'i eu$ c&nd am auzit a'a /'i se vaită duc&ndu*'i alma la ca 0$ aaau1 N*are !ăr!at.." "Păi cum$ se indi%nă el.i numeri$ ei 'i21 C&rnaţi1. Cine oate să ne controleze2 E$ vii tu du ă mine$ Istrate$ să vezi c&ţi co aci... #u ă aia$ o!serv eu la ea tot felul de tendinţe+ să*mi numere !anii din !uzunar$ !a chiar să*mi 'ter elească a'a$ două*trei sute$ cinci sute$ o mie.

"Plăcut$ nu2 zise 9intilă. 9ine o chestiune c&nd ea are interes să fie ca ea$ 'i nu ca el$ cre* deţi că ţi ă la el sau &i s une vreun cuv&nt ur&t2 Nici vor!ă. Că el n*a vrut$ nu era &n interesul lui$ e$ i*a us aia . Te iau$ mi*a s us$ dar nu imediat$ să treacă un oarecare tim de la condamnarea ta$ 'a te*o t luni." ... altă cale nu e-istă.tai că te trezesc eu$ 'i mă duc &n !ucătărie$ mă &ntorc cu o %ăleată de a ă 'i har'ti$ o arunc este ea.*a otolit2" "Nooo$ s*a l&ns maică*sii$ că am violat*o &n tim ce era le'inată." 7i &nce u să*mi dea detalii des re 'armurile ei$ mai icante$ du ă cum mă asi%ură el$ dec&t ale unei fete de douăzeci. ?uaţi dumneavoastră sacul cu var$ că e mai u'or$ 'i eu duc %ăleţile.n acest tim varul se stinsese 'i 9intilă dis ăru iar &n curte 'i se &ntoarse cu o coadă de mătură veche cu care$ me'terind &n %ăleţi$ făcu un fel de cior!ă al!ă. "(nele au alt rocedeu$ o!servă ele că !ăr!atul e a'a$ mai sla!$ n*are ro rie iniţiativă dec&t c&nd vor ele. #e ce$ de ildă$ n*ar dori ele să fie e%ale cu !ăr!atul2 N*ar fi mai !ine2" "Păi credeţi dumneavoastră$ dom= rofesor$ că ot ele renunţa la lăcerea asta$ care li se oferă$ să te &nhaţe &n %heare2" 9intilă r&se 'i$ a'a r&z&nd cu %ăleţile &n m&nă$ o luă &nainte 'i ne o rirăm la alt castan." Ne o rirăm la rimul co ac$ userăm m&na e !idinele 'i &l fe'telirăm cam la o &nălţime de un metru 'i ceva." "7i$ zic$ nu te*a ameninţat că leacă de*acasă cu co ilul2" "Cu co ilul2 4a da$ mi*a s us că nu e co ilul meu 'i că se duce cu el la ăla cu care l*a făcut.e uită doar a'a o dată$ &ntr*un anumit fel$ &'i schim!ă faţa$ zice chiar !ine$ dar el a văzut$ dom= rofesor$ e-clamă 9intilă cu imensă milă 'i &nţele%ere$ 'i s*a terminat+ e e*a ei1 N*aţi auzit dumneavoastră c&nd se oveste'te c&te*o chestie mai %rea.. Atunci am răsturnat*o &n at1" "Era t&nără2" "T&nără$ r&se 9intilă$ atruzeci 'i cinci de ani$ a'a %rasă$ o sută de :ilo%rame$ dar.. Ce vor!iţi$ dom= rofesor12 Păi loviturile astea de curea &i lăceau$ scotea ni'te ţi ete nu de durere$ ci de veselie$ chiuia$ dom= rofesor$ ca la nuntă$ adău%ă el cu duio'ie 'i re%ret.." "7i soacra ce*a zis2" "Cu at&t mai !ine$ am auzit*o că zice..*o iei cu sila2 7i chiar dacă o iei$ stă ca un lemn$ 'i atunci 'i tu$ !&m$ !&m$ te*ai dat 3os 'i &ţi răm&ne a'a &n suflet o tristeţe." "7i de ce*or &i av&nd ele tendinţele astea2 &l &ntre!ai folosindu*i voca!ularul. Ascultă$ fă$ i*am s us acestei soacre /eram numai noi doi &n casă0$ dacă te mai amesteci &n chestia asta$ te. "7i &n felul ăsta$ dom= rofesor$ le*am us cu !otul e la!e e*am&ndouă. "#eci$ a'a e cu muierile"$ zisei &nmuind !idineaua 'i al!ind cu ea scoarţa !ătr&nă$ cră ată 'i &nne%rită a castanului. "4ine$ zisei$ 'i ce*a ie'it de*aici2 . Arunc eu cureaua 'i &i tra% un svun% de drea ta$ nimic1 e urmă altul de st&n%a$ aiurea1 e urmă un u ercut1 E$ aici a căzut 3os le'inată. Periculos$ dom= rofesor1" "9or!eai de toamnă$ zisei$ dar &nă atunci nu intri &n comerţul de stat2" "Aţi reţinut ideea$ zise$ dar &nă la realizare mai durează..... A%rea!il1" "#a$ răs unsei." /'i 9intilă s use numele o ular al or%anului$ r&z&nd 'i acum de acea amintire0. "#a$ dom= rofesor$ a'a este+ !ătaie 'i.. Tu*ţ= %ura mă*tii$ fă*ţi !a%a3ele 'i leacă1" "7i a lecat2" "Cum să lece2 Păi asta e tactica lor$ dom= rofesor. #acă e'ti im resiona!il$ zici+ stai$ dra%ă$ nu leca$ te iu!esc$ nu ot trăi fără tine$ !&m*!&m$ chestii de*astea$ 'i te*a &ncălicat1 7i &ncălicat răm&i1... Ei$ ce oţi să*i faci2 .'i eu la curea 'i tra%e*i e !uci. #a21 zic.. ">ata$ dom= rofesor$ utem &nce e. Ei$ dar c&nd &nce e ea să te sărute 'i să te m&n%&ie 'i să*ţi zică uiul meu$ >eor%ică al meu$ iu!itule$ devine >eor%ică armăsar21" "#evine1" "Păi devine$ dom= rofesor$ dar s*a zis cu el. .. N*a mai le'inat 'i nici nu mai ţi a$ &'i ferea faţa cu coatele 'i &ncasa$ 'i atunci am lăsat*o 'i am luat*o la .. 8oarte a%rea!il1" "Muncă &n aer li!er$ nu ca to-icul ăla.. A sărit &n sus ţi &nd că de ce am inundat*o1 Tu*ţi %ura mă*tii$ i*am s us 'i am luat*o iar la !ătaie. 8ăcea e moarta$ nu mai mi'ca1 #a2 ." Pornirăm s re co acul următor..

.. 7i de fa t tot nu le cunosc. "R&deţi$ ai2 zise$ tot a'a$ r&z&nd el &nsu'i e su! mustaţă. Ce vă &nvesele'te a'a$ dom= rofesor2" mă &ntre!ă curios. . . Era at&t de lini'tit 'i somnolent$ &nc&t vră!iile &ţi ăreau că fac o %ălă%ie asurzitoare." Cuvintele din urmă sunară atetic &n %ura lui 9&ntilă 'i &nce &nd să %hicesc &n el mai lim ede acest amestec de afecţiune 'i cinism ria ic faţă de femei 'i care &mi st&rnea o mare veselie 'i &n acela'i tim o &m ăcare nea'te tată cu lumea$ iz!ucnii iar &n hohote 'i un&ndu*i m&na e umăr &l &m insei mai &ncolo cu o neascunsă sim atie." Nici acuma nu uită olteanca 'i mă &ntrea!ă c&teodată$ a'a osomor&tă$ 'tiţi c&nd2" "Ei$ c&nd2" "C&nd o iu!esc eu$ a'a$ ata'at.. Păi nu*i a'a$ dom= rofesor2 Ce oţi să le faci2 Gsta e darul lor$ e care &l au ele de la natură$ cum să le convină e%alitatea2 Credeţi că eu s&nt stă &n e de lin la mine acasă2" "Nu21" "Nu e osi!il$ dom= rofesor1 Păi numai c&nd o văd cum &i sticlesc ochii 'i face anumite %esturi$ 'i$ aaau$ %ata$ zic$ acum o să &ncea ă." >os odar$ use m&na e %ăleţi 'i o luarăm a%ale s re alt co ac... Era un om$ nu un animal$ !ine$ dar de ce ca ul lui$ a'a$ e unde trecea$ făcea un fel de &ntunecime2 Ei$ uite$ a'a face olteanca mea c&nd i se năzare ei cine 'tie ce. ..&nteţi un om de calitate.." "4ine$ zic$ dar cum i*ai c&'ti%at &ncrederea de &ţi &nnoadă ea sin%ură cravata la %&t ca să te duci s*o &n'eli2 Nu te simte2" "4a mă simte$ dar 'i eu 'tiu s*o desmint. Numai o dată$ reluă el visător$ era s*o ăţesc. )lteanca mea /fiindcă nevasta mea e de rin . /Nici asta nu e !ine$ dom= rofesor$ că o faci să*'i aducă aminte de te miri ce< mai !ine e s*o ţii la distanţă10 Mă$ zice$ ce*a fost cu chestiaia &n %ara31 7i chestia aia s*a etrecut acum cincis rezece ani 'i ea te &ntrea!ă taman c&nd o ţii$ ca o !leandă &ndră%ostită$ &n !raţe1 (iţi ce i*ai s us atunci 'i te ia de roas ăt$ &nce i să te !&l!&i1 #a= ea n*a uitat 'i te sur rinde c&nd te*a'te ţi cel mai uţin. Parcă se face &ntuneric &n casă1 7i mie nu*mi lace. Căci ima%inaţia mea vedea aievea un !ăr!at vor!ind$ ovestind$ d&nd din m&ini$ declar&nd indi%nat că asta nu se oate$ ameninţ&nd chiar.. 9ăd că vă lace să ascultaţi$ s&nteţi atent cu mine$ nu vreau să vă flatez$ dar mă !ucur a'a &n inima mea.olemn$ ceasul din turnul verde al rimăriei &nce u să !ată+ erau orele uns rezece. Tre!uie să cedez2 Cedez$ dom= rofesor$ &naintea muierii$ voinţa mea e anihilată. e %ură 'i %ata$ a tăcut1" 7i era at&ta 3ale 'i tristeţe &n felul cum s use 9intilă aceste cuvinte$ &nc&t entru &nt&ia oară uitai cu totul de mine 'i iz!ucnii &ntr*un r&s &nalt 'i fără reţinere.au oate totul era &n mine somnolent 'i numai rezenţa 'i istorisirile lui 9intilă mă ţineau treaz 'i mă făceau$ &n mod straniu$ să simt că ora'ul$ de'i era dimineaţă 'i locuitorii lui demult &m ră'tiaţi &n uzine 'i fa!rici$ rin 'coli 'i instituţii$ se &nţeleseseră &ntre ei să răm&nă toţi &n aturi2 #a$ iată universitatea1 Pare ustie1 .trehaia$ 3udeţul #ol3$ sau >or3$ mă*sii$ că le &ncurc mereu 3udeţele astea0 a fost 'i e 'i acum o ersoană care &ţi face lăcere să te uiţi la ea c&nd e ea !ine dis usă. Ei$ dom= rofesor$ &ntr*o zi e stradă am văzut un african. Te roade cu anii$ dom= rofesor$ 'i &nce e să ţi se facă lehamite1 #ai totul de e tine$ 'i căma'a$ numai să n*o mai vezi că*ţi face &ntuneric &n casă.." "Cum să nu le cunosc$ zice$ dacă am avut de*a face cu ele. ) să*mi ermit să vă invit odată e la noi$ să !em un ahar 'i s*o cunoa'teţi.. Centrul ora'ului nostru arcă aţi ea su! soarele de iunie. "Cum$ răs unsei$ veselia ta1" "#eci mă %ăsiţi un om vesel2" "#a$ foarte vesel$ cuno'ti femeile. 'i deodată &l vedeam cu chestia*aia e %ură+ %ata$ nu mai utea scoate un cuv&nt1 "R&*deţi$ ai12 zise 9intilă r&z&nd el &nsu'i$ dar mai otolit$ e su! mustaţă.atunci . 8emeia nu uită nimic$ dom= rofesor$ ea doar se reface că uită$ din veselă ce e$ fie că e'ti acasă$ fie că e'ti cu ea &n vizită la rude sau la un rieten$ odată o trăsne'te %&ndul care a stat itit &n mintea ei 'i &ţi strică toată distracţia$ &ţi scoate e nas toate cli ele fericite e care ea ţi le*a dăruit...

. R&deam. C&t să fi lucrat noi2 9reun ceas$ două2 7i cine intră e u'a deschisă a %ara3ului2 8ata$ ianista$ dom= rofesor1 Că nu vă deran3ez$ zice$ stau 'i eu 'i mă uit.. Nu$ zice$ că n*o să stai mult. Mă &m!răcasem eu ele%ant$ dar ăsta 'i mai 'i$ era a'a /că acum nu mai e$ s*a &n%ră'at 'i a chelit$ nu mai dai e el nici o cea ă de%erată0 su lu$ costum ne%ru cu !atistă &n !uzunarul din st&n%a$ care ie'ea u'or afară$ a'a discret$ cu v&rful ei triun%hiular$ cravată &n culori$ 'i !lond cum era$ 'i cu ochii al!a'tri$ ziceai că e actoru*ăla Rudolf 9alentino$ 'i cum sta cu ţi%area &n colţul %urii1 7i &n faţa lui$ cu o !lană e umeri dar cu coatele %oale 'i cu 3umătate din s&ni des%oliţi$ o domni'oară...e oate$ nu vă contrazic$ dar astea care ziceţi dumneavoastră caută oameni mari$ dom= rofesor$ care le dau !ani$ le cum ără %arsoniere$ a artamente$ !i3uterii.rziu2 zic. Plecăm noi$ a3un%em la %ara3$ ne unem salo etele 'i &nce em să lucrăm. Mă$ zice$ nu leci &nă nu terminăm. 7i se a'ează e o !ancă de lemn de l&n%ă erete 'i &nce e să schim!e icioarele."7i cum a fost cu chestia*aia &n %ara32 &l &ntre!ai e 9intilă.... >ata$ domne$ s&nt om de cuv&nt$ n*o să te las &n ană dacă am romis.mi făcea lăcere$ nu era rima oară c&nd &l a3utam$ fiindcă e vremea aia vroiam să mă calific mecanic auto. .... 9ă daţi seama$ ea venise din ro rie iniţiativă$ n*avea &nt&lnire cu Petrache. "Ce vam ă$ cu %ura*aia dră%ăla'ă 'i cum sta ea cu !lana e umeri$ rinţesă$ dom= rofesor$ cu m&ini fine$ cu un%hiile tăiate scurt 'i nedate cu ro'u$ cunosc eu vam ele astea cu un%hiile lun%i 'i ai zice date cu s&n%e 'i e !uze ru3 de două de%ete.ntr*o du ă*masă trece e la mine 'i$ 9intilă$ zice$ am o stricăciune la motor$ tre!uie să um!lu la el$ vii să mă a3uţi2 . #u ă c&teva luni$ Petrache nu rea mai arăta el a'a de m&ndru." "Astea s&nt vam ele vul%are$ zisei$ e-istă 'i vam e de &naltă calitate$ care arată altfel.. Intru eu acolo 'i dau de Petrache$ &ntr*un se areu. . Era duminică$ a doua zi lui &i tre!uia să fie 8ordul %ata. Pardon$ domni'oară$ zic$ n*am venit să stau$ eram &n trecere e*aici 'i l*am văzut e rietenul meu$ sărut m&na$ etrecere frumoasă.. Asta$ Petrache$ se uita la mine cu ţi%area &n colţul %urii 'i nici nu vroia să mă rezinte$ simţea ce e &n mine... M*am mirat eu de vor!a asta$ că n*o să stau mult$ dar fără să &nţele% semnificaţia$ staţi să vedeţi. . )r$ el a trăit cu ea c&teva luni. "8rumoasă$ dom= rofesor1 e-clamă 9intilă cu o admiraţie rămasă$ du ă at&ţia ani$ roas ătă. Era o &ntrecere mai veche &ntre noi să*l fac eu e el$ sau el e mine$ să cra e c&nd mă vede sau c&nd &l văd cu una mai %rozavă1 7i &ntr*o zi mă omenesc cu el că &mi zice+ 9intilă$ vino diseară e la restaurantul CHailaifD$ e la ora zece$ fac eu cinste." "Era vreo vam ă1" zisei. Credeţi că mai ţineam eu minte 'uru!urile 'i mai .i s un nevestei$ mă Tanţo$ mă invită 'i e mine Petrache să !em o !ere la CHailaifD /de unde !ere$ că ăsta era un restaurant de lu-$ nu servea la masă dec&t vinuri0$ du*te$ zice nevastă*mea$ dar nu sta mult$ că m&ine dimineaţă. )r$ ăsta ce să*i dea ei$ Petrache2 (n 'ofer1 ) masă$ două la "Hailaif" 'i e urmă$ c&n$ uită*te &n ortofel$ că nu mai ai nici un chior.. dar ce domni'oară1 Aaaau1 Cu ăru*ăla lun%$ !runetă$ cu ochii*ăia mari 'i cu %ura aia fra%edă 'i cu dinţii ăia ca ni'te erle de măr%ăritare$ am crezut că le'in1. ?a !leanda aia de Petrache nici nu m*am uitat 'i m*am cărat scos din sărite1 Avusese dre tate că n*o să stau mult... Tocmai$ zic$ n*o să stau mult1 Nici n*am stat$ dom= rofesor." "#e ce n*ai stat mult2" "Cum să stau2 Eram furios$ dom= rofesor$ a'a fată nu mai văzusem &n viaţa mea." "Era frumoasă2" zisei. Eu m&ine dimineaţă la ora cinci tre!uie să fiu &n iaţă." ". 9ă amintiţi &ntrecerea+ &l făcusem 'i eu de vreo două ori să cra e$ ei$ acum cră ăm eu$ dar 'tiţi cum2 Nici nu mai vedeam e unde calc... C&nd zise'i că era s*o ăţe'ti2" "Aveam un rieten$ un 'ofer$ &nce u 9intilă..... Era rofesoară de ian$ nu cum aţi utea crede$ vreo flu'turatică$ vreo !esmetică..*a terminat$ mi*am s us$ i*a dat a'a ortul. Nu e rea t.

Mă a ro ii eu$ mă uit$ 'i ce văd2 . Ia cară*te$ ce ţi*a venit2 4a nu mă car deloc$ hai acasă. 7i mă &ndre t s re comutator să stin% lumina 'i să ie'im. 4ine$ zic$ mer% 'i*acasă. Eu mă uit la el+ vor!e'ti serios2 8oarte serios1 zice$ 'i fără alte vor!e ie'im 'i Petrache &i s une fetei$ dar adres&ndu*se mie+ dra%ă 9intilă$ e'ti at&t de !un să ţii uţină com anie domni'oarei$ &nă mă &ntorc eu să aduc o iesă2 Cu lăcere$ zic$ dacă 'i domni'oara !inevoie'te să stea &n com ania mea$ care mă voi strădui să fie c&t mai lăcută. #om= rofesor$ ce instinct au femeile$ ea c*a lecat c&nd a simţit că tre!uie să lece$ nevastă*mea că tre!uie să vie du ă mine. Păi unde să mă duc$ zice$ a!ia am lecat de*acasă1 Am &nţeles$ dom= rofesor1 Am &ncuiat %ara3ul e dinăuntru.. #e ce2 zice. Cum sin%ur$ zic$ am lucrat &nă acuma cu Petrache$ el s*a dus &nă colea să ia o litră de ţuică să !em 'i noi un ăhărel 'i ne &ntoarcem acasă.. Am lasamentul arăta că nu de fantezie erau ele a'a de &nde ărtate una de alta$ 'i dacă te uitai mai a roa e uteai$ dom= rofesor$ ca la oliţie$ c&nd se studiază . Am &nţeles imediat. Cum eu stăm &ntins e s ate su! motor$ de*acolo de 3os !eleam ochii e dedesu!t 'i c&nd vedeam că iar &'i ridică un icior 'i*l une este celălalt$ aaau. A'a s&nt 'oferii 'i marinarii$ &'i fac muieri %oale e !urtă$ e m&ini$ dracu să*i ie tene1 Asta &'i face e ereţii %ara3ului1 4ine că nu*'i face e nas1 #ouă lucruri uteau să mă dea de %ol$ dar olteanca nu le*a e-* loatat.... Nu s*a mai utut face nimic$ s*a dus dracu lucru la motor$ l*am lăsat a'a cum era$ cu iesele !ram!ura 'i$ ru%&nd*o e domni* 'oara să iasă uţin afară$ ne*am &m!răcat. ..n dre tul sc&ndurii$ e erete$ două urme foarte !ine im rimate de tăl i de icioare de femeie$ a'a$ cam &nde ărtate una de alta$ 'i &n%heţ.. Ce$ e %ara3ul meu$ trea!a lui ce desenează e ereţi. Nu mă conduce$ e mai !ine1 7i a rămas să*i dau un telefon 'i să ne vedem iar.in%ură 'i*a aruncat antofii din icioare 'i rochia de e ea.. Ne*am h&r3onit noi a'a &nă s re seară 'i odată o aud că &mi s une1 Mi*e frică1 să nu dea cineva este noi. 8iindcă nu se mai &ntoarce$ a'a că dacă rezenţa mea vă cauzează o ne lăcere$ eu vă conduc &nă unde doriţi$ sau dacă vreţi nu vă conduc 'i uteţi să lecaţi. >ata1 Eu lec. Răm&n eu sin%ur cu fata$ &'i co!or& 9intilă vocea făc&ndu*mă atent cu de%etul &n coastă$ să*l urmăresc !ine. Credeţi că i*am zis eu ceva2 . #omni'oară$ zic$ rietenul dumneavoastră v*a trădat. Nuuu$ face Rudolf 9alentino fără să fie ironic$ acuma mă &ntorc 'i te iau 'i mer%em la lim!are.n rivinţa asta noi s&ntem or!i 'i surzi$ n*auzim 'i nu vedem nimic.ă vadă dacă Petrache se &ntoarce$ cum am s us cu o litră de ţuică 'i al doilea să se uite mai a roa e la tăl ile alea 'i să le studieze mai cu atenţie am lasamentu1 'i vechimea. C&nd o usesem e sc&ndura aia$ fata se ro tise cu icioarele &n erete 'i cum aler%ase de colo &nă colo rin %ara3$ luase ulei e tăl i 'i tăl ile ei se desenaseră erfect e zidul+ cu călc&ie$ secul iciorului$ de%etele$ ce mai$ dom= rofesor$ se vedea clar ce se etrecuse acolo1 Noroc că nici femeile nu*'i duc simţul lor &nă la ca ăt$ altfel n*am mai avea scă are. #a$ zice ea$ de ce nu$ dacă zici că nu &nt&rzi mult. 7i ce mă &ntre!i e mine ce năz!&tii face Petrache+ &n %ara3ul lui$ i*am s us$ 'i am &nce ut s*o &n3ur 'i am ie'it re ede să lecăm. Petrache &mi 'o te'te+ 9rei să răm&i cu ea aici2 (ite$ &ţi las cheile$ &ncui %ara3ul 'i ne vedem m&ine du ă masă$ să continuăm cu motorul. Nici n*a trecut a'a un sfert de oră &nă m*am &m!răcat eu 'i m*am ie tănat$ 'i ho olteanca1 Ce faci tu aici sin%ur1 zice. Aaaau1 Pe unde n*am fu%ărit*o 'i n*am rins*o1 (nde nu 'i*a us fundul1 Pe ca ota ma'inii$ &n s ate e ort!a%a3$ &năuntru e !anchetă$ e sc&ndura unde &'i schim!a mereu icioarele 'i eu simţeam că &mi cade motorul e mine.. . Ia stai a'a$ o aud că zice..nimeream !ine cu atentul 'i cu cheile2 Asta$ Petrache$ &nce e să se enerveze. Ce e chestia*aia acolo e erete2 Ce chestie2 9ino &ncoace 'i te uită.

9ă rezint eu$ zic$ o ersoană doritoare$ serioasă$ !ine situată$ 'tiţi$ dom= in%iner$ rivirea ei e a'a de sfioasă$ că ţi*o milă să*i s ui 'i un cuv&nt$ să n*o 3i%ne'ti fără să vrei. Nu vă s un$ &ncheie 9intilă foarte vesel$ că s*au luat2" "Chiar2" "Pe cuv&nt de onoare1" "7i s*au &nţeles !ine2" "Perfect1 Au 'i*un co il$ ur&t 'i el$ ca 'i tat*său..... "7tii că am lecat 'i eu din (niversitate.... Nu mă lac femeile$ mă 9intilă$ adică alea care &mi lac mie nu mă lac ele$ 'i viceversa$ alea care mă lac nu*mi lac mie.. "Am vor!it cu nevastă*ta la telefon 'i am &ntre!at*o$ e'ti su ărat e mine2 continuă el.. 8iindcă mă ardea iar %&ndul la ea. #u ă ce s*a măritat$ venea la iaţă 'i$ alo1 &i 'o team.. 7i eram 'i eu !ăiat t&năr$ nici nu &m linisem treizeci de ani.. s&nt redactor*'ef la -uceafărul literar...am rentele$ să constaţi că s&nt roas ete$ n*aveai dec&t să le &ncerci cu de%etul. ?ucrez cu tot felul de cretini &n tim ce valorile se com lac &n aventuri care nu s&nt nea ărat o!li%atorii.n raza vederii mele &mi dădui seama că fostul meu rieten se &n%ră'ase foarte tare 'i că$ de'i noi mer%eam &ncet$ el răsufla %reu. . #a= ţineam la ea$ mi*era foarte dra%ă 'i i*am %ăsit eu un oltean /'i aici 9intilă r&se unui %&nd e care &l 'tia numai el0$ un in%iner ur&t ca dracul$ client de*al meu$ care c&nd aflase că 'i nevastă*mea e olteancă$ venea numai la mine 'i cum ăra. N*am &nţeles1 Tocmai vroiam să te invit să mer%em &ntr*o zi la !raserie 'i să mai stăm de vor!ă+ s&nt totu'i a roa e atru ani de c&nd nu ne*am văzut$ 'i ea mi*a s us că e'ti foarte ocu at. )cu aţi s&ntem toţi$ totu'i o rietenie tre!uie 'i ea alimentată$ nu s&nt alte valori mai mari ca s*o sacrificăm. Ion Micu ne &nsoţi. Ea a simţit că am scos*o re ede de*acolo$ 'i cum vă s usei$ au trecut anii 'i tot n*a uitat.. Că ce*a fost cu chestia aia din %ara31 E1 c&rnaţi1 Prinde acuma or!ul du ă cincis rezece ani 'i scoate*i ochii1 #ar tot nu uită1" "7i ce*ai făcut e urmă cu ianista2" "Pianista2 M*a secat$ dom= rofesor1 #u ă trei* atru luni mă făcusem %al!en ca turta de ceară. A'a se scrie istoria1" Ca 'i la &nce ut$ la deratizare$ această rimă zi &n noua mea muncă fu !o%ată.. Că v*a fost sete$ nu2 7i că nu vă mai e1 Ei$ fata asta te făcea să simţi că setea era 'i mai mare.. Aţi văzut vreo* dată cum răs unde un surd2 Cum să răs undă dacă el n*aude1 >ata$ mi*am zis$ ce*a fost$ a fost nimic1 . Mai s&nt oameni . 7i cred că n*a fost li sit de consecinţe favora!ile... &nsurat$ dom= in%iner2 Nu1 Păi de ce$ !ăr!at &n toată uterea. Ce simţiţi dumneavoastră du ă ce !eţi un ahar de a ă2 stri%ă deodată 9intilă la mine /&ntre!are retorică$ &nc&t nu*i răs unsei0..." ?a fiecare idee a sa$ &n mintea mea se formula un răs uns+ hai sictir1 8ără vreo ranchiună$ fără mare resentiment1 A!sent 'i lini'tit$ &n tim ce m&na mi se mi'ca cu %ri3ă$ să ătrundă !ine varul rin scoarţa castanului. Te duce la cimitir$ dom= rofesor. Tocmai mă %&ndeam &n tăcere 'i entru &nt&ia oară$ ce făcuse Matilda &nainte de a se căsători2 Evreul ei o luase de fată mare2 C&nd o voce familiară mă stri%ă+ "Petrini1 Noroc1 Ce e cu tine$ n*ai mai dat nici un semn de viaţă1" Recunoscui %lasul$ era al lui Ion Micu$ dar &mi văzui de co ac 'i nici nu*i răs unsei$ nici nu*mi &ntorsei rivirea.." 8ără să*l iau &n seamă$ a ucai sacul cu var 'i mă &nde ărtai fără %ra!ă cu 9intilă du ă mine. I*am demonstrat de ce era necesar să ri'te.. E o clientă de*a mea$ rofesoară de ian. .ărut m&na doamnă$ salutări domnului in%iner$ mai oftiţi1 Asta e viaţa noastră$ dom= rofesor. #ar nu &nt&rzia$ fiindcă n*are rost. Nu e o ro!lemă să intri 'i tu &n resa literară$ n*ai vrea să ne &nt&lnim 'i să discutăm chestia asta2 /Nu$ hai sictir10 Eu zic să te %&nde'ti$ dă*mi un telefon. Eu &nmuiai !idi* neaua &n la tele de var 'i &nce ui să al!esc cu mi'cări calme scoarţa co acului. A'a$ &ntr*o zi$ noi doi. "Eu nu*mi aduc aminte$ reluă Ion Micu refle-iv 'i simul&nd o candoare senină$ să te fi su ărat cu ceva. er că e'ti informat că 9aintru! a făcut un anumit referat su! resiunea mea. Ne o rirăm 'i 9intilă use %ăleţile 3os.

"E o ro unere serioasă2" zise el &n cele din urmă.. 9intilă se uită 'i el &n căldările %oale.care 'tiu să &nfrunte.. "..ilviuţa$ mama ei avea să*l iu!ească e acest individ$ 'i seara$ du ă ce avea s*o culce e ..ilvia &n ătuţul ei$ să se retra%ă a oi cu ei &n dormitor 'i să adoarmă unul &n !raţele celuilalt$ &ncle'taţi.. 7i ne des ărţirăm. #ar nu tresării. Era adevărat$ &nsă$ că nici eu n*aveam chef să tresar la auzul cuv&ntului rietenie 'i să*l a3ut să fie mai convin%ător. "Mer%em1" zise.mi menţin ro unerea"$ mai s use 'i se &nde ărtă. Mintea mi se &ntuneca 'i o ură nă raznică se sv&rcolea &n sufletul meu amorţit &m otriva Matildei$ a cărei ima%inaţie stear ă nu vedea nimic din toate astea 'i da !usna cu ca ul &nainte fără să resimtă$ să*i adie c&tu'i de uţin aerul otrăvit al unei asemenea vieţi viitoare.ilvia< individul$ ca s*o c&'ti%e$ o să*i s ună %hiocelule$ sau &n%era'ule$ sau .ilvia avea s*o iu!ească e mama ei /cu sufletul &m ărţit &ntre ea 'i !ăr!at0$ cu o %elozie care avea să*i rănească de tim uriu mica ei inimă. LL "#eci nevasta se &n'eală 'i se ăstrează"$ %&ndii deodată e drum$ sur rins.ilvia va fi cea oro sită$ fiindcă mama ei va iu!i 'i e acest. ) lun%ă tăcere se a'ternu a oi &ntre mine 'i 9intilă$ tim &n care fe'telirăm vreo zece*cincis rezece co aci.== Cuvintele lui aveau &n ele ceva rea trivial$ rin nefirescul 'i li sa lor de sinceritate$ ca să vină din inimă. ". #esi%ur$ eu aveam s*o văd$ dar c&t de des2 7i ea nu va &nt&rzia sa mă &ntre!e+ de ." "A'a e$ dom= rofesor1 7i mie mi s*a ărut că e un fel de terchea*!erchea1 Ar vrea el să facă ceva$ dar nici el nu e convins că o să reu'ească... "Adică2" "Nici el nu 'tie ce s une 'i ce oate. #ar &i lace să credeţi dumneavoastră că nu mai oate de rietenia e care vi*o oartă. Că vrea să vă invite la !raserie1 C&rnaţi1 9*a invitat21" "Nu1" "Ei$ ăi vedeţi22 I*aţi răs uns !ine+ &l cuno'ti e individu*ăsta2 Nu*l cunosc1 Ei1 Nici eu1 4ravo$ dom= rofesor1" "Mer%em 'i noi acasă2" zisei uit&ndu*mă la ceas. 7i mai ales cine utea retinde că n*avea dre tul s*o facă2 7i &n casă avea să vină un individ care nu era tata 'i avea să stea la masă cu . #im otrivă$ m&na mi se o ri deodată si mă auzii &ntreru &ndu*l cu dis reţ+ "9initilă$ tu &l cuno'ti e acest domn2" 9intilă %hici intenţia mea 'i răs unse+ "Nu*l cunosc$ dom= rofesor1"= "Păi nici eu nu*l cunosc$ e-clamai$ de'i el are retenţia că m*ar cunoa'te1" "E o co ilărie$ zise Micu$ de astă dată cu un %las &n care o va%ă urmă de umilinţă ar fi tre!uit să mă facă să tresar. Pentru mine &nce ea să fie clar+ . 4ine&nţeles că individul o să dorească 'i el un co il al lui$ Matilda avea să i*l facă$ iar . 7i r&z&nd$ a uc&nd sacul de var 'i căldările &n care aruncarăm !idinelele$ adău%ă cu un re%ret visător 'i melancolic+ "mai dă*i &n==.. #a$ lecăm$ dar Matilda avea să se remărite /cine o utea &m iedica20. 8iindcă odată sentimentul de ură instalat &ntre mine 'i Matilda$ &nsoţit de certitudinea des ărţirii$ care mă urtea de această ură 'i să mă simt &m ăcat$ mă omenisem că uitasem tot tim ul ele fetiţa mea. Era o chestie aici$ o soluţie a !lestematei chestiuni insolu!ile+ ce faci c&nd nu te mai iu!e'te ne* vasta$ nici tu n*o mai iu!e'ti 'i e la mi3loc un co il2 Al dracului 4uzdu%ă1 E mai mult ca si%ur că la el chestiunea se unea astfel chiar dacă nevasta &i iu!ea1 Ca 'i la 9intilă1 Ei$ da$ dar ce te faci dacă nevasta te ură'te1 E un sentiment activ$ ce zic eu$ destructiv$ nu mai ai tu mar%ini de manevră rin %ara3e cu nimfomane cu chi uri dră%ăla'e de rinţesă$ sau cu cliente care &ţi intră &n ca!inet cu un roces.n inten* ţie"=$ &i s usei.

4a chiar fu%ise 'i din acel ora'$ ale cărei străzi &i aminteau de ea$ &n ale cărui arcuri se lim!aseră &m reună$ al cărui soare avusese o anumită lumină care le scăldase chi urile &ntr*un anumit fel$ rintre co aci$ colţuri de clădiri$ oetice treceri rin lini'te 'i fermecătoare %rădini$ oteci de dealuri rintre tur!urătoare ăduri1 . Nu mai ierduse vremea cu s eranţa că această notă discordantă era &nt&m lătoare 'i că utea fi făcută să tacă$ fu%ise. Crezusem că uteam o era rin reducere la o idee+ că n*am cunoscut*o niciodată e Matilda$ că n*am iu!it*o$ că n*am avut nici un co il$ că n*am fost &nchis$ !a chiar că nici nu m*am des ărţit de ea1 ..resia ei de triumf e chi $ care n*ar fi simţit nimic din nedumeririle fetiţei$ nimic din sciziunea cli elor &n %&ndirea ei inocentă$ sciziune &nsă care cu tim ul avea să devină traumă$ um!ră este co ilărie 'i adolescenţă$ sce ticism &n viaţă$ c&nd ea &nsă'i vrea să se mărite2 E-istă ceva curat &n iu!ire2 #e ce se mai iu!esc oamenii dacă tre!uie să se des artă2 #e ce mai fac co ii dacă e urmă &i ărăsesc2 Mă hotăr&i să răm&n &n ora'$ să mă lim!$ să văd cerul$ să văd oate oameni fericiţi$ să sca de tristeţea care c&nd rămmeam sin%ur &nce ea să se infiltreze din ad&ncuri &n ritmul totu'i lini'tit al inimii mele.au 'i mai rău$ . 7i$ &ntr*adevăr$ ce rău utea fi &n toate acestea2 Era cu at&t mai rău cu c&t . Ei2 Ce era rău aici2 Era chiar totul2 Această ură e care tinerii mei ani mi*o făcuseră cadou tre!uia aruncată este !ord1 Tre!uia$ de &ndată ce mi*am dat seama că Matilda nu mai e Matilda$ să &ncetez să mai s er &n re&ntoarcerea ei$ chiar din rima zi$ din cli a c&nd intr&nd la rudele ei$ la acea faimoasă etrecere$ c&nd se făcuse că nu mă cunoa'te$ să ărăsesc casa ei !lestemată 'i să lec imediat.ce nu vin acasă2 #e ce altul tre!uia să stea mereu acolo 'i să se lim!e rin faţa ei &n i3ama2 . #e'i ad&nc tur!urat$ sufletul meu fusese %reoi$ ro!it unei uternice .ă*mi ima%inez$ &mi ziceam$ că tim de cinci*'ase ani am suferit de o amnezie 'i am dormit tot tim ul$ 'i oate doar &n vis mi s*a ărut că am fost rofesor la 'coala normală 'i am cunoscut e un oarecare Petrică Nicolau 'i e o anume Matilda$ soţia lui$ cu care am trăit o istorie tur!ure.ilvia &mi semăna total$ adică leit$ n*avea nimic dins re artea maică*sii$ 'i asta &n loc să*mi dea certitudinea că orice*ar fi$ co ilul va răm&ne al meu$ dim otrivă$ mă nelini'tea ad&nc. Revelaţia mea fusese atunci rofundă$ dar n*o urmasem. Cum adică$ mă &ntre!am$ această arte din mine$ acest co il care eram eu &nsumi$ să nu trăiască &m reună cu mine$ să*'i &n%hită &n fiecare zi su a cu ochii la un străin care stătea &n faţă e scaunul tatălui ei$ alături de maică*sa$ cu e. ..&ntem uimiţi c&nd auzim cum doi in'i se des art &ndată ce au &nce ut să trăiască &m reună$ fără să ne dăm seama că unul din ei a auzit la celălalt o notă ne!ănuită$ o notă rofundă 'i rău revesti* toare$ care tur!ura deodată marele c&ntec care &nă atunci &l vră3ise.ilvia să ai!ă un suflet rea fra%il 'i să &ncea ă să ţină la acel individ 'i$ de'i n*avea să uite că are un tată$ cei mai curaţi ani ai ei să 'i*i trăiască totu'i mai mult cu el$ 'i nu cu mine2 Ima%inaţia mea o vedea 3uc&ndu*se 'i r&z&nd cu acel intrus$ care o utea is iti cu frumoase cadouri$ cu m&n%&ieri 'i cuvinte sincere de dra%oste 'i de ocrotire$ &n care ea să nu vadă nimic rău. LLI #a$ %&ndii mai de arte$ iată deci că des ărţindu*mă de Matilda nu răm&neam deloc li!er.n altă arte1 #e arte$ unde totul e nou 'i %one'te amintirea 'i aduce uitarea. Revelaţia mea &nsă nu mă &ndemnase la fu%ă.

. Putea fi 'i mai rău$ !a chiar răul total$ adică să nu am nici o revelaţie$ să trăiesc &ntr*o er etuă nedumerire 'i suferinţă 'i să mă trezesc rea t&rziu$ c&nd n*a'i mai fi avut douăzeci 'i 'a te de ani$ ci atruzeci sau 'aizeci. #ar acea !raserie e-istase oare2 Ia să verificăm. #a$ ce !izar$ a e-istat$ iat*o.. Mă a'ezai 'i rămăsei tăcut.re rezentări$ cu toate că iu!irea mea entru ea nu era totală$ sau oate tocmai de*aceea. Ia să intrăm$ oate chiar o să %ăsesc &n colţul 'tiut e acest fost rieten la care ţinusem at&t de mult 'i e micuţa lui damă$ sa petile femme.nsemna că &'i m&ncase halca sa s&n%er&ndă de carne$ le genie du c/ristianisme... ?a al c&telea2 8ără ezitare$ dar fără vreun interes$ o luai &ntr*acolo rintre mese 'i mă a ro iai+ "#eran3ez2 &l &ntre!ai.. 8ără s*o rivesc direct$ Clara mi se ăru insi%nifiantă$ iar mintea$ %&ndurile ei$ &n care desi%ur se amestecau cuvinte din sanscrită$ fără noimă. 'i a3unsese la filtru. Am fost$ &n el$ fericit cu Matilda$ a oi nefericit.. ) fi &nvăţat*o2 ) fi făcut ro%rese2 Intrai 'i dintr*o ochire &i zării acolo$ &n st&n%a$ a'ezaţi e !ancheta ro'ie$ care făcea un colţ cu eretele su! două a lice cu atru lum&nări %al!ene 'i văzul de de arte e masa al!ă sticle de !ere 'i filtrul lui Ion Micu...e oate oare muri cu %&ndul că viaţa ta a fost un lun% 'ir de e'ecuri2 Numai dacă ai com ensat*o rintr*un cinism ria ic$ ca 9intilă$ ne... #a$ iat*o$ frumoasă clădire... N*aveam &nsă de ce să mă l&n%$ fiindcă avusesem totu'i la tim revelaţia disarmoniei vieţii &n care eram atras. Ce vină au frumoasele lui case tencuite cu medievalele lui nuanţe de ro'u stins$ de %al!en*vernil$ cu strea'inile lui de ţi%lă 'i cu turlele lui cu aco eri'urile din lăcuţe verzi amestecate cu altele$ culoarea aurului2 Micile 'i &ntortocheatele lui străzi$ totdeauna !ine ietruite 'i niciodată murdare$ e l&n%ă trotuarele cărora$ c&nd loua$ a a susura curată la vale ca ni'te mici &r&ia'e de munte2 Minusculele lui răvălii cu vitrine cu cadre de neon de toate culorile &n care %ăseai doar c&teva lucruri de v&nzare$ dar de a căror calitate nu se &ndoia nimeni2 Cu liceul &n care mi*am etrecut... .. /Ah$ da$ 'i treeerea mea rin (niversitate fusese un vis20 Ce vină avea ora'ul meu că nimerise &n el o femeie tur!ulentă$ străină de tradiţiile lui vechi$ &n care familiile se desfăceau %reu 'i cultul co iilor trăia e deasu ra oricăror căderi2 7i ca tocmai cu această străină vrusesem eu să &ntemeiez una2 Ne&ndoielnic. Poţi atunci arunca &n urmă un lun% hohot de r&s$ viaţa e o comedie1 #a$ dar entru asta tre!uie să fii un comedian$ s*o trăie'ti adică doar &n su rafaţa ei$ care$ desi%ur$ e lană$ lăs&nd să rico'eze e deasu ra ei orice fel de lovitură+ nu te atin%e 'i la !ătr&neţe oţi r&de 'i să faci cu ochiul.. #oar ză ăceala fostului meu rieten$ c&nd ridicase rivirea 'i mă văzu$ st&rni &n mine un va% . #ar nu desco erii &n mine nici un ecou care să mă facă să tresar 'i %&ndul să rindă ari i. cu trăsături de statuetă veche$ care &nvăţa sanscrita..... cu (niversitatea. (niversitatea e-istase$ fusesem &n ea$ student$ a oi asistent la 8ilozofie$ &n ea cunoscusem 'i mă &m rietenisem cu un cole% numit Ion Micu.. Tresăriră am&ndoi cu utere$ de sur riză$ chi ul mat al Clarei deveni staco3iu$ Ion Micu se z!ătu să se ridice &n icioare$ c&t e*aci să răstoarne filtrul$ se ridică$ &mi &ntinse m&na+ "Petrini$ cum să deran3ezi$ ia loc$ de c&nd te a'te tăm.ertind nici o femeie care ţi*ar fi ie'it &n cale$ lus conce ţia des re căsătorie a numitului 4uzdu%ă. &ncă de la &nce utul trezirii mele la viaţa afectivă o ornisem %re'it$ %ata să mă căsătoresc cu Nineta$ 'i a oi re rimind*o e trădătoarea Că rioară$ care cel uţin &'i lătise cu viaţa deruta. (n doctorat$ luat aici$ nu era mai re3os$ dacă nu mai resus dec&t. Am venit s ecial de la r&nz 'i tocmai discutam 'i cu Clara$ vine sau nu vine2 Nu mai 'tiam si%ur dacă ţi*am s us să vii chiar azi$ mi s*a ărut că ţi*am s us$ dar fiindcă m*ai luat tare$ m*am ză ăcit 'i". .. Ce*ar fi să ărăsesc 'i eu ora'ul2 mă &ntre!ai.

.... Iz!ucnii &n r&s la acest %&nd 'i ei se uitară la mine alarmaţi$ derutaţi chiar$ chi ul !ucălat 'i al! al lui Ion Micu se făcu liliachiu. Iar eu s un că nu e-istă idei care să reziste &n faţa unui torţionar conştient.mi cer scuze$ se !&l!&i Clara /'i ro'i la r&ndul ei0$ s&nt o roastă$ dar eu totdeauna am văzut &n 9ictor un om uternic$ care 'tie să*'i a ere ceea ce e mai de reţ &n el &n faţa torţionarului.*a &nt&m lat ceva cu el du ă acea convor!ire telefonică &n care sur riza &l făcuse lamenta!il2 C&nd se arătase mirat că s&nt li!er2 Mirat$ adică$ fiindcă &mi auzea %lasul$ ca 'i cum ar fi auzit cum o fantomă a cuiva demult dis ărut &i vor!ea &n rece tor2 Curiozitatea e cea din urmă care ne ărăse'te$ !a chiar nu ne ărăse'te deloc$ ne &nsoţe'te &nă &n ultimele cli e ale vieţii$ c&nd sîntem curioşi să vedem+ ei$ cum murim.0 Na oleon a zis că nu e-istă idei care să reziste &n faţa tunurilor. Mie nu mi s*a &nt&m lat$ dar s*a &nt&m lat altora$ ai citit. Avusese dre tate Matilda1 Era doar o a arenţă a ceva care utea fi idealizat$ nimic mai mult$ fiindcă nu %ăsise &n ea nici măcar o c&t de va%ă utere care s*o &ndemne să facă un %est 'i să ridice un rece tor..interes$ o &nde ărtată &ntre!are+ chiar se !ucură că mă vede2 .ă evite$ adică$ un ins care la un moment dat dis ăruse.*a &nt&m lat ceva &ntre tim 2 Mă uitai la ea direct 'i mă mirai că avusesem c&ndva visul diafan s*o ţin vreodată &n !raţe. ". #is ărut să răm&nă 1 4iată a arenţă$ vrei acum să*l asculţi e 9ictor1 .. să*i ceri unui om să*ţi vor!ească des re un lucru a cărui oroare el vrea$ oate$ s*o uite"$ confirmă Ion Micu... Ai o mamă e care o iu!e'ti$ sau un co il.. #e ce r&deam21 "R&de$ zise Clara$ cu farmecul ei discret de altădată$ cu lini'tită autoironie$ ro!a!il că am s us ceva ridicol1" "Nu oţi a'a$ stan&e pede. Ei$ ce consemn2 .. 4erea cămă'uie'te1 7i ce face atunci filtrul2" "#estu ă$ zise Clara$ 'i mi se ăru că distin% &n %lasul ei ceva nou$ o năde3de roas ătă că a ariţia mea$ &ncărcată de %rele e..erienţe$ va schim!a$ oate$ viaţa monotonă a !ăr!atului ei$ rinsă &ntre această cămă'uială 'i destu are de care nu se săturase$ dar ar fi vrut$ dacă se utea$ s*o schim!e$ cu toate că le%ea ei$ di!uită &n vechile rostiri sanscrite$ &i s unea că schim!ările nu s&nt &n !ine.. Hai$ zise ea$ să*l ascultăm e 9ictor."$ "E oca noastră$ o &ntreru se Ion Micu$ cu un %las lini'tit 'i rotector$ să n*o 3i%nească$ a dovedit că erfidia torţionarului e diferită de a !rutei de altădată$ care$ hă+ unea a'a m&na e %&r!aci 'i dă*i1 Acum el %&nde'te 'i asta &i vine dintr*o prise de conscience că re rezintă 'i el ceva$ nu numai tu$ !a chiar crede că &ţi e su erior$ fiindcă el e cu masele$ care nu l*au us acolo de florile mărului$ ci tocmai ca să te st&r ească e tine. #esi%ur$ discutaseră &ntre ei 'i ro!a!il că el &i dăduse un consemn$ e care ea nu &ndrăznise să*l calce.. /#omnu Qenică$ ceru el chelnerului care se a ro iase$ mai adu un filtru$ o cea'că 'i !ere.. #ar c&nd te ameninţă că o să*ţi &m u'te mama sau co ilul /'i tu 'tii că s&nt &n stare s*o facă10$ ei$ ce ... Tu rezi'ti. "Mai ţi*aduci aminte2 zise Ion Micu rins de o intensă dorinţă de a re&nvia &nt&lnirile noastre.21 Ce ni se &nt&m lă$ ei$ ia să vedem$ chiar e adevărat$ murim21 #a$ văzusem acest lucru$ &nţe eneala$ nemi'carea$ forma fără viaţă$ %ura tăcută a oetului care &ncetase să ne &n3ure$ av&nd doar viziunea nasului său mare de care noi aveam să r&dem du ă moartea sa 'i iu!ita la care se %&ndea ca un !orfa' la ceasul unui lord$ 'i cum se ciocneau &n carnea lui drezine 'i caii aveau atac de cord. Ce să ţii &n !raţe2 Mă is itise %&ndul că &ntrea%a ei fiinţă e numai s irit 'i că dacă a'i fi iu!it*o m*a'i fi s iritualizat 'i eu.." Micuţa statuetă$ care chiar &mi lăcuse odată$ vroia acum să*l asculte e 9ictor1 #estu ă1 Eu s usesem asta e*atunci$ 'i iată$ &n mod naiv vroia să redevin vesel$ să otenţez adică iară'i rin rezenţa mea afecţiunea ei !lea%ă entru !ăr!atu*său$ care$ desi%ur$ &i s usese că s&nt li!er 'i totu'i nu*i trecuse rin minte că ar fi utut să*mi dea un telefon..

#ar c&nd tu$ marele 4uharin$ &ţi recuno'ti sin%ur o vină ima%inară &n faţa tri!unalului$ ce se mai ale%e de ideile tale2 Nimic$ neantul$ mori fără idei..resie cris ată$ cli ind des$ stă &nit de o iritare lictisită$ ca totdeauna c&nd nu &nţele%ea sau se refăcea că nu &nţele%e ceva$ 'i o luă &ncet s re erdeaua ro'ie din fundul !raseriei.0 "#a$ da$ mă com ensez acasă"$ &n%&nai mai de arte. "Are dre tate$ zise Clara du ă ce ramaserăm sin%uri$ totu'i. "Nu$ zisei$ ţi se are"...erienţă cum arcursesem eu cu el$ Matilda &l intuise de la rima &nt&lnire$ 'i rovocările ei de atunci$ . Arăta a'a cum &mi lăcuse odinioară$ c&nd avusese un ascendent asu ra mea$ e care &l ierduse a oi o dată conferenţiind des re "unele as ecte ale relucrării folclorului &n o era oetică a lui Ion Amăicăiiţului" 'i a oi ierduse 'i ce mai rămăsese din el c&nd se arătase "mirat" că ie'isem din &nchisoare. &n sensul că nu s&nt toţi mari ersonalităţi olitice 'i. Kie nu ţi se are2" ". LLII >&ndirea aceasta &i venise esemne du ă ce$ sau oate &n tim ce scă a de resiunea vezicii urinare$ căci acum era foarte calm$ cris area &i dis ăruse$ ca 'i iritarea lictisită." 7i zic&nd acestea se z!ătu să*'i tra%ă icioarele de su! masă$ se ridică %reoi 'i cu o e.. 8ără să arcur%ă cu el o at&t de lun%ă e. Era curios de ce &i tre!uiau lui at&tea mi'cări &nă intra e !anchetă. #e ce nu ne*ai dat 'i nouă un telefon2" "9*am dat"$ zisei.idee mai oate rezista &n faţa unei asemenea viziuni co'mare'ti1 Tunul oate să strivească o mulţime &n a%itaţie revoluţionară /cum a făcut Na oleon a'ez&ndu*le$ aceste tunuri$ e aco eri'uri0$ dar nu mor toţi$ 'i ideea rezistă$ e am&nată entru mai t&rziu.. 8iindcă cel mai u'or entru un om care are o!i'nuinţa %&ndirii este să ai!ă dre tate$ 'i cel mai %reu să te facă să simţi că are 'i o aco erire sau măcar o nelini'te sau rezervă interioară dictată &n cazul lui de con'tiinţa fisurării fiinţei sale.ă mori simţind că odată cu tine &ţi mor 'i ideile$ iată o ru tură &ntre e-istenţă 'i esenţă e care martirii celor două milenii ale erei noastre n*au cunoscut*o"$ zise Micu &n sf&r'it instalat &naintea filtrului 'i a scrumierei sale line de mucuri 'i cenu'ă.. "Ai %lasul schim!at"$ zise$ de astă dată cu o um!ră de afecţiune. "#a$ 'tiu$ zise reci itată$ dar Ion mi*a s us că i*ai vor!it &ntr*un mod straniu. E e.. "5ic că 9ictor are %lasul schim!at$ &i răs unse Clara. "7i ce mai faci2 zise ea$ 'i rivirile ni se &nt&lniră o cli ă$ a oi a ei se deturnă. 9reau să s un$ reluă ea fără să mă rivească$ văz&nd că tac$ nu toţi oamenii s&nt ni'te !uharini. "Tre!uie să*ţi fie foarte %reu că nu mai oţi reda la (niversitate1" "#a$ foarte %reu1"$ "#ar ro!a!il că te com ensezi lucr&nd acasă1" /#eci Ion nu*i s usese unde mă văzuse lucr&nd2 ...au &i s usese 'i statueta trecea discret este asta2 .. "4a nu$ insistă$ &ţi cunosc %lasul$ e ceva schim!at.lica!il$ a zis el$ să*l lăsăm să se re&nveţe cu ideea că e li!er..au credea că du ă aceea mă &nfundam &n vechile mele studii2 #esi%ur$ eram un om uternic$ care 'tia să*'i a ere ce avea mai de reţ... Nu 'tiu ce tot făcea cu icioarele$ arcă ar fi %ăsit su! masă c&ini$ sau miei$ sau urcei$ care i se sv&rcoleau su! tăl i$ 'i el ridica %enunchii$ &i lovea$ 'i tru ul 'i m&inile artici au sv&cnind 'i trecea mult &nă ce totul se lini'tea. >ravitatea res onsa!ilă cu care vor!ea ca 'i la &nce ut nu*mi mai s unea &nsă astăzi nimic$ nu mă mai fascina."$ "#a$ da"$ &n%&nai eu$ %&ndind+ statueta a &nvăţat să mintă." "Ce este2" zise Micu$ revenind 'i z!ăt&ndu*se iară'i să se a'eze.." 7i mai ce2 9roia să s ună că oamenii de r&nd erau cruţaţi$ că &n orice caz lor nu li se a licau astfel de metode radicale2 #e ildă$ mie< mi se a licaseră21 Tăcui mai de arte.

Indiferent ce*a'i fi făcut$ scrisoarea din Paris tot n*a'i fi utut s*o &m iedic să vie.care mi se ăruseră 'i chiar erau %rosolane$ nu fuseseră mai uţin eficace$ de'i &n acele cli e Ion Micu ăruse că el o studiază e Matilda$ 'i Matilda e el.au e #iavol"$ zise Clara. "#eci$ zisei$ acum e'ti redactor*'ef la -uceafărul literar! 7i l*ai distrus e Amăicăliţului2" N*o s usei cu ironie$ ci cu o &m ăcată ne ăsare 'i &nce ui să mă uit este mesele line ale frumoasei !raserii$ cu %&ndul la discuţia de neuitat e care o avusesem cu el &n acea zi$ c&nd vrusesem să lec de la facultate 'i el cheltuise o multitudine de ar%umente să mă &m iedice s*o fac. Iar Clara fusese radă u'oară. 'i soţia lui$ care a a3uns 'efă de secţie &n CC. . Com romisul e ine-trica!il$ chiar dacă Cristos a e'uat. 4ăui 'i avui sentimentul că totul utea fi ca altădată$ dar această iluzie nu dură mai mult de c&teva cli e.C. Ai văzut$ %ru ul deviatorilor a fost lichidat$ dar I. Nu utem. . Numai Crist a murit de*a !inelea. Astăzi nu mai credeam acest lucru dacă mă %&ndeam !ine$ dată fiind uterea e care acest om dovedise că o avea$ iar el 'tia că o are. E dre t că ru &nd contactul cu studenţii mei oate n*ar fi a ărut "caietele"$ dacă ar fi să cred că aceste caiete l*au &m iedicat e rimul*secretar Mircea să mă a ere &nă la ca ăt. "?ucrurile s&nt mai com licate$ zise Ion Micu reflect&nd." ". "Te &n'eli$ &i s usei$ astfel de ru turi &ntre e-istenţă 'i esenţă au e-istat &n toate tim urile 'i vor mai e-ista. A'a*zisa vră3itoare e care Inchiziţia o ardea e ru% &l avea totu'i e #umnezeu &n %&nd &n tim ce o &nvăluiau flăcările. ." Clara s use că marele oet 'i filozof unea un "'i dacă" du!itativ &naintea acestei idei+ "7i dacă &n eternitate #umnezeu 'i ?ucifer s&nt fraţi2" Atunci eu s usei că !o%omilismul e mai a roa e de adevăr &n ceea ce rive'te relaţiile dintre #umnezeu 'i ?ucifer 'i că &n lumea de azi ar fi mai !ine dacă oamenii din această arte a ăm&ntului unde trăim noi$ !ul%arii 'i alţi vecini$ ar recunoa'te &n mod raţional adevărul acestei vechi erezii.atanail 'i tatăl său. C&t de de arte mer%ea nostal%ia mea1 Matilda nu*mi fusese niciodată rietenă 'i nu*mi va fi$ de'i se arătase atunci %eloasă că ţineam &ncă at&t de tare la Ion Micu. Cel de*al doilea fiu$ Mihail /Cristos0 n*a reu'it să*l facă e om să se le ede de artea sa satanică.e vor!e'te de o mare 'edinţă care tre!uie să ai!ă loc la nivelul &nalt cu conducerea (niunii . "E acela'i lucru$ zise Ion Micu$ #umnezeu 'i #iavolul s&nt &n eternitate fraţi.. Ar fi mai !ine să ne recunoa'tem satanismul$ oate l*am ractica mai uţin." "#a$ cred acest lucru$ zise Micu neclintit$ fiindcă nimeni nu murea &nă acum simţind &n con'tiinţa lui care se stin%ea o ridicare din umeri$ ne ăsătoare$ a neantului. Nu !ei o !ere2" zise Micu turn&ndu*mi &n ahar. #a$ dar vroise să 'i*o ăstreze intactă< %&ndul că %eneralul ar fi utut trimite caietele la 4ucure'ti dacă ar fi continuat resiunea asu ra lui &l tur!urase. n*o oate evita+ va fi atacat secretarul %eneral al .&ntem un fel de com romis &ntre răsculatul . Avusese dre tate$ nu din artea aceea mă &ndea hazardul.e are că scriitorii au rins cura3$ ea li*l ins iră$ 'i tensiunea e &n cre'tere.atanail n*a fost aruncat &n tartar.. la #irecţia ro a%andei 'i a%itaţiei$ la litere 'i arte. Totu'i$ &i are acum &n coastă e ?9. Nici #umnezeu n*a murit$ nici . #umnezeu a avut doi co ii$ nu unul$ e . .atanail 'i Mihail. .atanail$ revolt&ndu*se contra tatălui$ a creat ăm&ntul 'i e om$ adică tru ul lui$ 'i nu #umnezeu$ căruia &i datorăm doar sufletul. "Adică o erezie$ din erezie$ zise Micu. 'i ad3unctul lui au reu'it să sca e.C.criitorilor 'i e care I.&ntem doar ceva mai mult dec&t alţii victimele credinţei că e-istă ro%res &n con'tiinţe$ entru ca realitatea !rutală să ne trezească 'i să filozofăm &n mod naiv că ceea ce ni se &nt&m lă nouă nu s*a mai &nt&m lat niciodată. Mă %&ndeam acum c&t de fericit a'i &i fost azi să*i ot s une că avusese dre tate$ să*i mărturisesc adică un lucru de reţ$ că nu numai că o iu!eam$ dar ea &mi rămăsese 'i sin%urul rieten adevărat.

Iată$ %&ndeam$ sentimente care ne marchează entru totdeauna$ rietenia mea cu ei se ru sese de fa t de*atunci 'i mai su ravieţuise datorită o!i'nuinţei. .. "." Trecuse la atac$ ca 'i c&nd s*ar fi dovedit &ntre tim cu risosinţă că n*a fost un la' 'i avea acum resentimente &m otriva tuturor celor care &l !lamaseră.lica "mirarea"2 ." "7i au fost2" "Au cam fost$ zise Micu$ 'i r&se sinco at 'i &n lun%$ cu rivirea sticlind de o !izară satisfacţie$ ca 'i cum ar fi fost !ine că acei deviatori fuseseră mai mulţi dec&t se credea." ")ricum$ insistai$ este e-clus ca indivizii &n cauză să nu 'tie ce*i a'tea tă 'i ca atare nu mai ţi*e frică de ei." "#e ce2" "7tii tu de ce$ zise el.C.e ridică el$ re et&nd &nsă cu mai uţine mi'cări z!aterea ie'irii 'i a oi a &ntoarcerii la masă$ tim &n care &ntre mine 'i Clara nu se rosti nici un cuv&nt+ era lim ede$ ţinea la el$ entru ea Ion nu fusese un la'$ ai fi zis chiar$ văz&ndu*i chi ul$ că 'i ca urta ranchiună celor care &l 3udecaseră fără cruţare$ rintre care mă numărasem 'i eu$ de'i &i eram rieten 'i ar fi tre!uit să*l &nţele%..&nt două lucruri e care mi le*a făcut$ nu at&t mie$ sau nu numai mie$ ţi le*am s us atunci$ dar nu le*ai reţinut %ravitatea ire ara!ilă.n acel %ru el avea %ru ul lui. e să nu se vadă că deviatorii au fost numero'i..C.C$ un dema%o% ordinar$ o nulitate notorie.n fond era acela'i lucru$ o la'itate re&nnoită su! ... Acum o să le &nţele%i mai !ine.C." "Adică2" stăruii." "7i cum de a scă at I.C. Nu ru sei tăcerea$ &mi dădui seama că &ncă mai ţineam la el$ dacă$ &n ciuda anti atiei e care mi*o ins ira starea lui de s irit$ continuam să !eau !ere acolo &n loc să mă ridic 'i să lec. #ar n*ar fi fost mai !ine$ &mi trecu rin minte$ ca Ion Micu să*l fi &nfruntat &n continuare$ &n loc să se s erie2 Nu*i usei &ntre!area$ eram curios să aud mai &nt&i acel "al doilea" lucru e care i*l făcuse I.." "Asta e adevărat$ conveni el$ ot entru ca să s un că unii din su!alternii lui I. /Eram curios să aflu$ fiindcă I." "Im ortant e$ reluai$ că va fi1 Contele de Monte Cristo a a'te tat douăzeci de ani.(niunii$ omul us acolo de I.0 "Cred că a scă at trăd&ndu*i la tim e ceilalţi1" "8ăcea 'i el arte din %ru 2" "#esi%ur$ zise Ion Micu." "Atunci$ zisei$ tot fără ironie$ e !ine$ vei reu'i să*l distru%i e Amăicăliţului".&nt lucruri care nu se uită.. A'i uita$ dar nu ot. chiar &mi fac curte$ 'i &nsu'i I. #e aceea$ oate$ arestarea mea nu*i. . . m*a numit mintena'$ du ă deviere$ redactor*'ef$ ceea ce ar fi de natură să mă determine să uit ce mi*a făcut. se ocu a &n 4iroul Politic de cultură 'i &nvăţăm&nt 'i$ desi%ur$ de la el veneau toate ordinele$ inclusiv interdicţia &m otriva celor ca mine de a mai utea reda la vreo catedră. #ar Ion Micu tăcea$ iritat 'i vindicativ. "Nu rea$ zise Ion Micu reflect&nd$ fiindcă acest pic de care vor!eam &n olitică are o dimensiune &n tim varia!ilă. Poate să fie la anu$ dar oate să fie 'i este cinci sau 'a te ani. A'a se e. Au scă at toţi$ dar ărerea mea e că nu entru multă vreme fiindcă interesul ma3orităţii din CC. "Nu$ ai reţinut doar că eu am căzut$ că s&nt un la' 'i ai &ncetat să mai ţii la mine ca altădată.2 &l &ntre!ai. .l lăsai să creadă ce vrea$ &nţele%&nd &n acela'i tim de ce nu*i mai era acum frică să stea cu mine de vor!ă &ntr*o !raserie+ situaţia se schim!ase$ uternicul ersona3 e care &l &nfruntase odată &n aula (niversităţii 'i care &i făcuse "două lucruri" /eu 'tiam numai unul0 fusese z%&iţ&it$ 'i destinul său de lider$ ecetluit$ chiar dacă oza lui va mai continua o vreme să a ară urtată de mulţime la manifestaţii 'i numele lui să nu li sească din lista marilor rotocoale.C." "#a$ r&se el iar$ dar &n acest tim &ţi iese ărul rin căciulă. ?ichidarea lor$ continuă Micu$ se va face un ic mai t&rziu 'i su! altă denumire$ de ildă$ de cosmo oliţi$ sau 'i mai !ine$ de &m ăciuitori'ti$ de inde ce !oală va fi atunci la modă. 9oi artici a 'i eu$ 'i acolo o să*l distru% e Amăicăliţului rin rico'eu$ lovind tare &n acest secretar %eneral$ care &l susţine.." "4a am reţinut %ravitatea lor ire ara!ilă"$ răs unsei.

Era o dramă a noastră...n &nchisoare am rimit vestea că am fost e-clus din artid$ &n tim ce torţionarul mă croia cu %&i!aciul. #ar i se formulaseră chiar ameninţările2 Putea fi adevărat că nu chiar$ dar i se su%eraseră2 Ei$ 'i2 Avea să afle el vreodată$ de*aici &nainte$ dacă aceste ameninţări ar fi .nainte de a fi arestat$ le%ătura mea su erioară mi*a cerut să*i dau ni'te adrese. )r$ eu nu ot să su ort să fiu &nchis de către ai mei dacă n*am călcat le%ile.. Pe chi ul lui %hicii o %&ndire a ceva de ne&nţeles$ care se vroia elocventă+ 'tia el din ce a dedus 'i tre!uia crezut fără să i se ună &ntre!ări. .masca unei rietenii de a cărei ierdere tot eu eram vinovat. #a$ de acord$ dar nu tu tre!uie s*o s ui.i s useseră s use toate acestea sau le %&ndise doar el2 Era cert că luase &n deriziune oezia lui Amăicăliţtului$ că acela se l&nsese direct lui I. El a referat să facă o crimă..C." "#a$ zisei$ văz&ndu*l că se o rise$ mi*aduc aminte de acest unct de vedere al tău$ ţi*ai ierde credinţa entru care ţi*ai riscat viaţa$ dar nu 'tiu dacă ţi*am us o &ntre!are+ chiar te*a ameninţat2 Era adică reală entru tine această rime3die2" ")$ da1 . 7i nu rin ameninţări &m otriva celor care le semnalează. Asta nu &nseamnă că vom utea să su rimăm ine%alitatea dintre indivizi$ unul$ de ildă$ e idiot din na'tere 'i dacă s une o rostie care are consecinţe sociale$ noi tre!uie să ne astu ăm urechile.. Kine conferinţa ca să dovede'ti contrariul.. Ne &ndeamnă nu e cuv&ntul otrivit$ dar să zicem că fa tul &n sine era rezona!il$ nu strică să &nveţi lim!a lui #ostoievs:i$ a lui Tolstoi 'i a lui ?enin. A trecut de la ameninţare la fa te+ dacă nu e-ecuţi ordinul să ţii o anumită conferinţă$ vei fi dat afară din artid entru indisci lină /ai mai fost dat afară entrN asta$ %re'eala n*a fost 'tearsă din dosarul tău0 'i se va cerceta a oi de alte or%ane dacă e &nt&m lător fa tul că ataci cu violenţă 'i iei &n deriziune 'i cu cinism oezia 'i oeţii an%a3aţi &n slu3!a construirii socialismului.n loc să &n%hită 'i să se corecteze$ uită că avem idealuri comune 'i a!uzează de uterea e care o deţine &n numele lor$ 'i mă ameninţă cu &nchisoarea. 9or!e'te stricat lim!a acestui o or 'i ne &ndeamnă e noi să &nvăţăm lim!a rusă." "Totu'i$ nu mi*ai răs uns clar din ce ai dedus că te*a ameninţat cu &nchisoarea2" Ion Micu nu*mi răs unse. "Putea să mă scoată din (niversitate 'i din cultură$ continuă Ion Micu ca 'i c&nd &ntre!area mea nici n*ar fi fost usă$ ar fi fost un a!uz de utere$ m*a'i fi descurcat. #a$ dar asta e altceva$ eram &nchi'i$ se uteau comite eroii$ du ă luarea uterii erorile tre!uiesc &nsă &ndre tate de ur%enţă$ fiindcă ele au consecinţe entru &ntre%ul o or$ nu numai entru un umn de oameni$ c&ţi eram noi &n ile%alitate. "Primul lucru e care mi l*a făcut$ de neiertat$ &nce u Micu$ a fost să lovească &n idealul meu$ care nu e numai al meu$ că tre!uie să schim!ăm &n ad&nc natura umană 'i să trecem de la relaţiile e !ază de conflict$ de lu tă &ntre indivizi$ la relaţii de cola!orare$ visul umanităţii... A fost cazul lui I.&nt 'i lucruri care nu se s un 'i$ dacă am formula totul numai rin cuvinte$ valoarea cuvintelor ar scădea. .C. A'a2 Ei$ lasă$ că te ţin eu minte$ 'i*a zis$ 'i m*a ţinut minte." . . 7i a fost rău sau !ine că n*am res ectat*o2 am &ntre!at. C&nd se va scrie istoria$ o să aflăm multe$ nu e-istă rin definiţie istorie fără &nt&m lări su!lime sau tra%ice. Asta &ncălca le%ile cons irativităţii 'i am refuzat. Nu mi s*a răs uns$ dar mi s*a dat totu'i carnetul. Am su ortat$ zic&ndu*mi că se făcuse o %re'eală 'i nu eram li!er să mă a ăr.$ a cărui rostie s usă &n aula (niversităţii nu era o rostie inocentă$ dată fiind funcţia lui &naltă. #u ă 2E Au%ust am fost re rimit$ nu fără să mi se re ro'eze că n*am res ectat disci lina de artid. 'i că acesta din urmă &i ceruse să ţină o astfel de conferinţă$ dar restul2 Putea fi adevărată 'i e-tensiunea de la un caz articular$ un anumit oet$ la " oeţii" 'i de la o anumită oezie a cuiva la oezia tuturor care.

de%ea!a nu l*au arestat. . une*mi 'i mie unul cunoscut. #ar tu ai un tem erament care te domină 'i o %&ndire formată la 'coala li!eralismului !ur%hez$ care ne dădea iluzia li!ertăţii totale de %&ndire rin fa tul că această or&nduire !ur%heză ne su%era$ &ncă de la a ariţia con'tiinţei de sine$ că e o or&nduire naturală 'i mai ales eternă. Am fost foarte afectat$ am discutat 'i cu 9aintru!$ care mi*a s us ce se cerea de la el &n le%ătură cu caietele tale. . Pe un climat de adeziune a maselor la un ideal social revoluţionar$ el introduce ameninţarea$ care face / lasat &ntre aceste două realităţi$ adeziune 'i re resiune0 im osi!ilă %&ndirea ta li!eră 'i o oziţia faţă de a!uzuri. Poate că a'i fi acce tat 'i acest risc$ e care &nfrunt&ndu*l ori a'i fi ie'it &nvin%ător / uţin ro!a!il$ ţi*am e.&nt si%ur că la fel ai fi %&ndit 'i tu$ ca toată lumea. .n viitor se va renunţa la ele. că o fi făcut el ce'a." "Ascultă$ Petrini$ schim!ă el$ arcă deodată 'i cu ener%ie$ un%hiul de atac..C. /7i aici Ion Micu ridică din umeri vr&nd arcă să s ună+ cum utem 'ti$ dacă omul a dis ărut$ care e adevărul20 .rimă necesităţile de moment ale revoluţiei. #ar singur" . ?*am convins să ri'te 'i să facă un referat care să nu ţină seama de ce conce ţie des re lume reiese din ele.licat data trecută de ce0$ ori m*a'i fi sinucis. &n tim .. Acest conce t$ a fi un mod obiecti' vinovat$ e o a!eraţie$ n*are nici o le%ătură cu le%ile 3ustiţiei$ dar tu 'tii că &n erioadele de criză toate vechile conce te ori se clatină$ ori s&nt &nlocuite cu altele care e.fost traduse &n fa te$ &n cazul &n care nu s*ar fi su us2 "Cuno'ti vreun recedent2" &l &ntre!ai. "8a tul că nu e-istă nici unul ţine de intuiţia colectivă$ care &ţi 'o te'te că dacă vei fi rimul$ nu va urma al doilea$ al treilea$ eţetera$ 'i vei răm&ne sin%urul. Trei ani1 Pctrini o fi făcut totu'i vreo rostie. Ar fi urmat al treilea$ al atrulea. #acă ar fi fost unul sin%ur$ eu a'i fi riscat 'i a'i fi acce tat să fiu al doilea$ fire'te nu alături de un reacţionar." "Nu &nţele%1" zisei. #acă ai fi aflat$ de ildă$ &n anii studenţiei că un comunist a fost arestat$ nu te*ai fi mirat$ ţi s*ar fi ărut natural. Iată deci ce se %&nde'te afară. 4a chiar anticomunismul lui i se va ărea a!surd$ de ne&nţeles 'i se va &ntre!a dacă nu cumva e ne!un.n această erioadă de tranziţie$ li!eralismul tău$ de'i su!iectiv$ nu a făcut din tine un anticomunist /s&nt eu martor &n acest sens10$ &n mod obiecti' te*a lasat &n cate%oria reacţionarilor$ fie că ai vrut$ fie că n*ai vrut$ 'i eu 'tiu că n*ai vrut$ 'i dacă a'i fi fost chemat la rocesul tău a'i fi de us mărturie$ de care$ dealtfel$ nu s*ar fi ţinut seama$ că e'ti nevinovat+ am 'i de us$ am fost chemat să dau o declaraţie 'i am dat*o e-act &n acest sens$ fiindcă fără să 'tiu ce e &n dosarul tău eram convins că n*ai făcut nimic. Totu'i$ condamnarea ta m*a us e %&nduri /nu văd de ce să*ţi ascund acest lucru10.n tim ce CafarăD a'i fi fost CdemascatD2 Nu1 Iată deci &n ce constă crima lui I. 9reun arado-2 ". "E-ces de resu oziţii$ s usei &n cele din urmă 'i amintindu*mi de discuţia lui cu Matilda adău%ai+ ostreţe1 Nu ot să resu un că adeziunea maselor e totală$ asta ar fi im osi!il$ 'i nu ot să resu un că e'ti sin%urul care n*ai fi acce tat să fii umilit.ă*ţi ovestesc ceva. "#a$ răs unse. Mai multe1 ) mulţime1 Adică mul&imea!" Nu &nţelesei această deturnare de sensuri.in%ur nu se acce tă$ fără să mai s un că &n cazul meu ar fi a ărut 'i coloratura tra%ică des re care ţi*am vor!it. El zice că a'a a făcut 'i n*am du!ii$ e un om &ndrăzneţ 'i sincer. C&nd ai fost arestat tu$ nu s*au cumulat &n con'tiinţa mea fa te care să*mi dovedească mie &nsumi că ai fi nevinovat$ ci dim otrivă$ că e'ti în mod obiecti' vinovat$ adică fără voia ta$ &n sensul că nu &n mod con'tient ai fi săv&r'it vreo acţiune contrarevoluţionară$ fiindcă te cuno'team că e'ti un om cinstit. . Ei !ine$ noului*născut de astăzi o să i se ară 'i lui natural c&nd va auzi &n viitor că un anticomunist a fost arestat." "Nu e nici unul$ zise." Rămăsei stu efiat omenindu*mă că &i dădeam dre tate$ de'i simţeam &n forul meu interior că nu avea.

"Ai dre tate$ &i s usei$ uţini acce tă să se &ntoarcă la %radul zero al con'tiinţei noastre 'i acce t&nd !rutalitatea e-istenţei să nu renunţe la idealurile lor$ dar să fie totu'i reveniţi că aceste idealuri s&nt irealiza!ile. #ar hai să !em. #e ce tocmai tu$ asta nu e a'a de im ortant$ oţi fi tu sau altul$ oricine$ 'i nu nea ărat e !aza unei vinovăţii reale oţi nimeri acolo. Tra%icul e su!lim rin definiţie$ dar &n zilele noastre su!limul e eliminat. ." #ar mă o rii citind e chi ul lui Ion Micu iritarea lui o!i'nuită c&nd nu sesiza un sens 'i &nţelesei că s usele mele &i ăreau a fi ale unuia care crede că dacă a ăţit el ceva or să ăţească 'i ceilalţi$ deci o sim lă o!sesie de om marcat de o anumită e. . #ar nu la acest lucru mă %&ndeam$ ci la conce tul de a fi &n mod obiecti' vinovat$ ceva nou$ &n care Ion Micu$ de'i nu credea$ %ăsea că e o le%e a erioadei de tranziţie. C. .. acţiunea aceasta a mea ar fi avut vreun ecou... #ar cu nici o antenă a sufletului nostru nu*l mai utem readuce$ entru că realmente nu mai e-istă.C. "Ceea ce nu &nţele% unii$ zise el ca 'i c&nd n*ar fi auzit ce*i s usesem$ e că &n e oca noastră tra%icul nu mai e cu utinţă 'i că$ astfel$ tra%edia e mai mare$ entru că s*a de%radat 'i$ odată cu ea$ noi &n'ine. Caietele mele n*au 3ucat nici un rol in ce rea rive'te$ mi*au fost &na oiate. "#is are$ de'i e-istă$ reflectai.. 8ormida!il1 . #e unde 'tia2 Pentru această intuiţie e-traordinară$ care mie &mi amintea de ceva$ &ncetai să*l mai consider vinovat de la'itate$ intuind 'i eu că suferea entru căderea lui$ de care$ 3udec&ndu*l du ă aceste cuvinte$ era e de lin con'tient. "Eu cunosc altă le%e$ e !aza căreia am fost condamnat$ zisei$ 'i anume$ aceea de a fi mai necesar înăuntru dec&t afară. Iar I..." Clara se &nvioră$ Ion Micu$ cu chi ul alterat de nea'te tata mea renunţare de a mai vedea &n faţa ochilor un om cul a!il$ turnă !ere 'i se re%ăti să mă asculte.. Iată &ncă o dată &n ce constă crima lui.erienţă rin care trecuse 'i &i ameninţa 'i e alţii că vor ăţi la fel. Tra%edia mai mare care rezultă nu &nseamnă &nsă că aduce un su!lim mai mare$ ci$ &n mod straniu$ dis are$ de'i e-istă.ă vă ovestesc un fa t$ continuai eu căut&nd &n amintire. continui să faci su oziţia că dacă l*a'i fi &nfruntat mai de arte e I.n mod arado-al nu utea admite &n sinea lui o astfel de viziune$ de'i &ntre%ul e'afoda3 e care 'i*l construise &n a ărarea sa de &nvinuirea că fusese un la' nu era străin de ceea ce &i s uneam eu. Reie'ea că fusese mai !ine de mine dec&t de el...&nteţi ni'te nevinovaţi &nchi uiţi$ adică. Eu am făcut arte din !anda Sumanelor negre.. 9oi o să icaţi /dacă o să ica'i10 &n cu totul altceva$ ce*o fi atunci nu se oate revedea$ sur riza va fi$ c&nd te vei trezi acolo. &n tim ce eu eram convins că s*ar fi trezit acuzat de cu totul altceva." "Cel uţin tu$ 9ictor$ de'i ai suferit /'i oate ai trăit chiar un co'mar10$ nu ai fost umilit &n tine &nsuţi"$ zise Clara. Eram &ntr*o &nchisoare de tranzit$ din mine ne trimiteau la canal$ dar lecarea &nt&rzia. sau e !aza unei nevinovăţii să răm&i li!er.... 8oarte %rav$ dizenterie$ dar una rea. Prin asta eu &nţele% că$ ne&ncet&nd să e-iste$ totu'i dis are$ nu mai e de %ăsit$ adică nu mai e trăit. 'tia 'i el acest lucru 'i 'tia că voi acce ta umilirea..... totală.ce tu e'ti înăuntru. 'i nu entru cine 'tie ce m&z%ăleli &n ni'te caiete filozofice am fost condamnat$ ci entru terorism săv&r'it &n numita !andă. 7i de'i tu ai fost acolo 'i afli acum ce se %&ndea afară.ntr*o zi se &m!olnăve'te rintre noi un le%ionar. Credea sincer că$ dacă ar fi fost arestat$ ar fi fost condamnat e-act entru ceea ce făcuse$ adică entru luarea &n deriziune a oeziei 'i oeţilor care. #e%ea!a s&nteţi voi recauţi$ dacă va fi să*ţi iasă un număr c&'ti%ător$ nici măcar nu se va ţine seama că e'ti vinovat." Tresării. Nu se uita nimeni la el că tră%ea să moară$ un a'a*zis medic dădu din umeri$ nu avea aturi de s ital să*l scoată din celulă$ &l ..

... Ne a ro iarăm de atul lui.. . 7tia !ocete de o frumuseţe care te &nfiora$ c&ntece tra%ice de des ărţire$ de dor$ de nuntă$ unele su!lime$ altele !rutale 'i %rote'ti$ cum nu auzise nimeni niciodată.. #ar tot nu utea m&nca sin%ur 'i nu utea vor!i.ncetul cu &n* cetul$ &nsă$ se mai &nsdrăveni 'i la un moment dat &nţeleserăm că !olnavul se străduia să mi'te !uzele$ să s ună ceva. Ei$ ce*o să zică2 Chi ul salvatorului iradia de !ucurie$ căci !olnavul &'i hol!ase ochii s re el 'i numai la el se uita.. 8olcloristul$ ca să nu*i mai &m iedicăm să se mai ocu e de el$ &l des!răca$ &l s ăla$ &l 'ter%ea la cur. 9isul lui era să fie eli!erat 'i să fie numit 'ef la un institut e care el l*ar crea 'i l*ar &m!o%ăţi cu aceste comori im rim&ndu*le e lăci$ căci suferea că o să treacă tim ul /clătina mereu din ca 'i ofta0$ nimeni$ s unea$ n*avea să le im rime 'i se vor ierde.nsă el continuă să*i dea să măn&nce cu lin%ura$ &nsă cu o silă e chi $ a'i utea zice cu o desnăde3de sc&r!ită$ o tristeţe &ntunecată$ fără lumină$ arcă ar fi %&ndit+ omul este iremedia!il.. Chiar n*a trecut2 Ce s*a mai &nt&m lat cu folcloristul2" "Nu mai 'tiu nimic nici de el$ nici de cel e care &l salvase$ fiindcă ne*am &m ră'tiat la canal. 7i atunci se a'eză l&n%ă el e at un comunist$ im licat &n %ru ul Pătră'canu$ evreu asionat de folclorul rom.." "8oarte interesant$ zise Clara &n tăcerea care se lăsă. Aceste 'ocuri$ resu un$ ot fi mai mari dec&t oricare altele$ vreau să s un$ cu consecinţe foarte ad&nci &n con'tiinţă$ dacă cel im licat nu oate$ cum am &nţeles$ trece este ele.. Ne retra*serăm imediat &n%reţo'aţi 'i &l luarăm de*acolo 'i e !ietul folclorist$ care se &ntristă din ziua aceea 'i deveni tăcut.. 7i &ntr*o zi muri!undul deschise ochii$ revenind la viaţă... Parcă ar fi raţionat+ omul e ierdut 'i cum 'i eu s&nt om$ nici eu n*am scă are.&nt anumite lucruri este care nu oţi trece$ zise Ion Micu e %&nduri$ du ă cum s&nt altele care văzute dinafară ar mai rele$ dar nu ne atin%. Nu ne mai c&ntă$ &ncetă să mai sufere de soarta frumoaselor c&ntece e care le 'tia$ ceva lum!uriu i se a'ternuse e chi ca o mască ur&tă. 7i noi$ curio'i ce*o să zică. Nu el &l salvase2 7i reu'i să !&i%uie 'i avu un rictus care &i str&m!ă !uzele alide+ du*te &n . #a$ &i dădea$ dar ăla e urmă făcea e el 'i &m uţea celula. mă*tii de 3idan1 Asta &i s use 'i cu forţa e care o mai avu scr&'ni 'i din dinţi.. &i dădea ceaiuri$ &i dădea din ro ria lui raţie$ &i 'ter%ea %ura$ care nu reţinea toată m&ncarea$ &i s ăla sin%ur antalonii$ care &n ermanenţă erau murdăriţi de diaree.." 7i mă conduse c&teva sute de metri e !ulevard$ vor!indu*mi sim lu 'i cu afecţiunea de odinioară de necesitatea de a ne revedea de*aici &nainte re%ulat. .. ..lic..." Tăcui mai de arte$ a oi &mi ridicai rivirea$ le s usei să mă scuze$ dar tre!uia să lec$ 'i mă ridicai. .. "9ictor$ zise Ion Micu ridic&ndu*se 'i el /'i de astă dată nu mi se mai ăru %rotescă z!aterea lui de a ie'i de la masă0$ te conduc uţin. 7i use m&na e lin%ură 'i e castron 'i &nce u să*i descle'teze muri!undului fălcile 'i să*i dea să măn&nce..l &ncura3arăm+ dă*l &n mă*sa de st&r itură$ nu*l mai &n%ri3i$ lasă*l să moară.nesc$ un om de cultură rafinat$ care se străduia a roa e zilnic să ne convin%ă de marile valori ale c&ntecelor noastre o ulare.&nt lucruri care se etrec$ nu dintre cele mai !une$ 'i care ot fi revenite.." "4ine$ &i s usei$ ca să*l &m iedic . "E necesar$ zise$ o să*ţi e.. Părerea mea e că utem acţiona$ dar entru asta tre!uie să le cunoa'tem.ărăsi acolo$ să moară sau să trăiască$ * un le%ionar mai uţin &ntruc&t utea asta să intereseze e cineva2 4olnavul zăcea cu ochii &nchi'i 'i cu fălcile &ncle'tate de inaniţie$ fiindcă nu mai utea m&nca sin%ur$ nu mai utea să ţină lin%ura &n m&nă$ nu mai utea vor!i." ". 8olcloristul &i &ndea chi ul$ să*l audă vor!ind$ fiindcă asta ar fi &nsemnat că omul lui scă ase din %hearele morţii$ că$ adică$ mer%ea hotăr&t s re vindecare 'i că stăruinţele lui nu fuseseră zadarnice.

totul se lăte'te 'i vina colectivă nu va face mai u'oară suferinţa individului$ care va urma.tarea mea avea un nume+ dis erare1 Mă a'ezai e o !ancă 'i &mi luai ca ul &n m&ini. Te avertizez că nu vei reu'i.imţii cum tristeţea e care o alun%asem &n &nt&lnirea cu Ion Micu revine 'i cum cedează a oi unui nou sentiment necunoscut mie 'i e care nu*l &nţelesesem niciodată$ dar &nţelesei acum că asta tre!uie să fie+ să nu oţi %ăsi o soluţie$ să te simţi &ncolţit$ să nu oţi acce ta /sau mai !ine zis să fii &m ins cu o utere ine-ora!ilă să nu oţi acce ta0$ să a!andonezi / urtam &n fiinţa mea căldura$ tandreţea$ !raţele &ncolăcite e %&tul meu ale unei fă turi minunate$ . 'oi c/(entrate." "4lestemul e'ti tu$ care ai dorit &ncă dinainte de a se fi născut s*o arunci &ntr*o ră astie"$ re etă ea această o!sesie care &n aceste cli e mi se ăru &ns ăim&ntătoare.. . Chiar totul e ierdut2 mă &ntre!ai." "4a da1 stri%ai.ilvia e un co il deose!it 'i cel uţin &nă se face mare ar tre!ui ferit de !lestemul ărinţilor.. Cum să fie dacă eu &nsumi desco erisem a!ia acum &nţelesul acestei stranii amorţiri2 Mă ridicai 'i ornii s re casă. #e unde ornisem2 #a$ &mi aminteam$ din ziua c&nd acce tasem să lucrez la deratizare$ su! im eriul unei ad&nci căderi$ al unui straniu %&nd de sfidare$ al unei satisfacţii asemănătoare celei e care ţi*o dă răz!unarea$ al unei certitudini că ede se'ti$ condamni e cineva$ fiind vizitat de %&ndul că toţi vor lăti 'i nu se vor utea s ăla de dis reţul meu$ chiar dacă acum trăiesc ca vitele &n ă'une 'i asc 'i li se are că s&nt li!eri 'i fericiţi." "Tocmai de aceea$ ca să te uite$ tre!uie să*ţi iei %&ndul de la noi. LLIII #eci totul a e-istat$ %&ndii continu&ndu*mi lim!area$ a e-istat 'i Matilda$ 'i mai ales e-istă o fetiţă numită . #acă n*a'i fi iu!it co ilul$ totul ar fi fost chiar firesc$ nu eram nici rimii 'i nici ultimii care nu se &nţele%eau 'i tre!uiau să se des artă. "9ăd$ &i s usei Matildei$ că nu iu!e'ti acest co il$ nu te %&nde'ti că va suferi$ .. . Nu a!andonez nimic " "#ivorţul se va termina &n două să tăm&ni$ te avertizez. er că n*o să*l imiţi e Petrică 'i să te a%ăţi de mine doi ani. .imţeam entru &nt&ia oară suflul rece al sin%urătăţii iremedia!ile 'i aveam revelaţia că eram de arte de a semăna$ Matilda 'i cu mine$ cu Aco3ocăriţei 'i muierea lui$ la aceia s ectacolul e care 'i*l dădeau lor &n'ile 'i vecinilor era o comedie cu care oate se distrau$ &n tim ce este noi$ dincolo de cuvintele care se s uneau$ oric&t de %rele$ se deschidea tot mai mult$ ca &n !asme$ !orta v&nturilor ne%re ale nenorocirii.. "4lestemul e &n ca ul tău$ &i răs unsei$ dacă e'ti &n stare$ du ă at&ta tim $ să*mi atri!ui sentimente e care nu le*am avut.să fie din ce &n ce mai afectuos$ cum simţeam$ !ine$ Ioane$ am acuma ni'te tre!uri$ du ă ce termin cu ele$ o să*ţi dau un telefon"$ %&ndind că n*o s*o fac cur&nd$ sau oate$ cine 'tie$ chiar am s*o fac.. . A!andonez1 Cum să a!andonez21 #ar ce ot face2 #a$ mi se su%erase o soluţie entru mine+ n*ar fi mai !ine dacă a'i muri2 zisese Matilda$ adău%&nd că mi*ar une 'i ea e ie t o floricică.&nt re%ătită$ am 'i . . Iată deci semnificaţia amorţirii sufletului meu$ &n care zăcuse s eranţa că ea.ilvia$ e care va tre!ui s*o ărăsesc$ să n*o mai văd dec&t din c&nd &n c&nd$ 'i &ncă asta va de inde de Matilda$ care dacă ea va socoti că "am e'uat" n*o voi mai vedea*o deloc 'i numele meu nu se va mai ronunţa &n faţa ei..ilvia0$ dar nici să trăie'ti văz&nd chi ul urii$ silindu*mă să*l &ndur &n ve'nicie 'i fără scă are$ ca 'i c&nd a'i fi fost &m ins e oarta e care scrie lasciati ogni speran a. Matilda$ va fi alături de mine.

ilvia. "Pune m&na$ &i zise el ădurarului$ aici la mine du ă ceafă. Acesta din urmă &i s usese+ "Ei$ ce*ai a3uns$ ră ăditule2 A'a arată re%ele animalelor2 ?eul &i s usese+ "Ai o secure &n m&nă1 ?ove'te*mă cu ea du ă ceafă. "#ar ce faci acolo2== zisei. A doua zi du ă r&nz mă omenii cu Tasia &n casă$ care &mi s use că Matilda a lecat entru c&teva zile la 4ucure'ti 'i a ru%at*o să ai!ă %ri3ă de . #ar rana e care mi*ai făcut*o cu vor!a nu$ 'i nici n*o să se vindece1" 7i l*a cruţat e om$ ierz&ndu*se &n ad&ncul ădurii. (neori nu vroia nimic1 Nu mai urmau alte cuvinte. Nu avea 'i su er!ia leului de a cruţa$ 'i vroia să lovească tocmai acum c&nd &'i dăduse seama că s&nt sla!.ilvia$ ci mer%em la lim!are2" "Mer%em$ dar &nt&i du*te 'i te culcă." Intrai &n !i!liotecă$ &nchisei u'a 'i mă a'ezai la !irou cu ca ul e !raţe. Cuvintele$ devenite stranie o!sesie+ vroia să mă identific cu &nţelesul e care li*l dădea ea$ nu era nici o &ndoială$ &nţelesul lor ar fi iz!ucnit indiferent de ce soartă a'i fi avut arte< s iritul ei destructiv s*ar fi us &n mi'care oricum$ chiar dacă a'i fi urcat e s irala celei mai strălucite cariere. 7i arcă ar fi fost e de lin con'tientă de ma%ia cuv&ntului*melodie$ fiindcă &nt&i &l lăsa să fie auzit$ făcea o auză 'i a!ia a oi s unea ce vroia de la tata. Matilda se simţise lovită &n trufia ei ca o leoaică$ 'i cu toate că dorise să uite$ nu utuse. Ce să caute acolo2" "Nu 'tiu$ zise Tasia &n tim ce &m!răca fetiţa$ nu mi*a s us.vor!it cu cine tre!uie1" "Ei$ 'i2 Nu e-istă le%e care să mă &m iedice să*mi văd co ilul1" "Ai să vezi că e-istă1" Mă o rii$ mirat de seninătatea cu care$ actor 'i im licarea &n acela'i tim &n rol$ alimentam 'i urmăream ca s ectator această ireală dramă.mi amintii de o istorie cu un leu !olnav 'i un ădurar. 7i continuă să v&re &ntr*o lasă lucruri de*ale co ilului." "Nici vor!ă$ lasă co ilul aici$ sau crezi că eu 'i Ana nu s&ntem &n stare să avem %ri3ă de ea2" "Am crezut că a'a v*aţi &nţeles"$ zise Tasia mirată. "A'a mi*a s us Matilda$ s*o iau e . #u ă un tim se &nt&lnesc din nou$ leul vindecat. Cuvintele2 #a$ din ele venise o!sesia neverosimilă. "#ă*o 3os"$ zise leul. >lasul .resiv$ nici alintat$ nici r&z%&iat ci ca o mică notă muzicală$ ură ca un izvor &n care chemarea era c&ntată 'i le%ănată 'i &nvăluită &ntr*o tandreţe celestă.ilvia la noi c&t li se'te ea. Cu ne utinţă de evitat certitudinea că această melodie nu era doar a %lasului ei$ ci a fra%ilei ei simţiri$ a micului ei suflet$ căci mai auzisem co ii s un&nd mamă 'i tată$ dar nici unul ca ea$ 'i a'i fi utut să i*l distin% chiar &n &naltul cosmos$ dintr*o multitudine de alte %lasuri ale tuturor co iilor care s*ar urca &n vastul univers. "?a 4ucure'ti21 mă mirai.== Pădurarul use m&na 'i dădu de o coa3ă %roasă. #a$ totul era ierdut$ tre!uia să lătesc. . #a$ dar uterea unui %&nd oate ţine &n cle'te sufletul cuiva 'i o viaţă &ntrea%ă 'i nu*l slă!e'te dec&t &n moarte sau odată cu nimicirea celui care i*a rins astfel sufletul." Pădurarul &l lovise. Ce ne ţine &n viaţă$ altceva2 Nu facem totul ca această melodie să nu iară de e ăm&nt 'i să răm&nă mereu &n noi ca o armă su remă &m otriva soartei2 9alul trecu$ intrai &n !aie$ mă uitai &n o%lindă$ &mi s ălai cu a ă rece trăsăturile str&m!ate 'i ochii tur!uri 'i revenii l&n%ă Tasia. #ar ea %hici ceva 'i o lun%ă tăcere se . căci astfel &i ie'ea ei acest cuv&nt din %ură$ nu scurt$ tata$ nici ine. Rana e care mi*ai făcut*o tu cu securea s*a vindecat. Pădurarul o dădu 3os< "Ai văzut2 reluă re%ele animalelor.ilviei mă icnise$ c&nd s usese ta# taaa. Ce*i făcuse el acestei femei2 mă &ntre!ai din sală$ &n tim ce e scenă 'tiam erfect de !ine ce*i făcusem. Cuvintele$ ele loviseră 'i făcuseră o rană care nu se mai vindeca." "Ta*taaa$ zise atunci . Chiar se %ră!ea /divorţul va dura două să tăm&ni10$ nu cumva să*mi revin 'i să devin rime3dios1 7i totu'i tim de trei ani mă a'te tase. "Cum să ne fi &nţeles dacă nici nu mi*a s us că leacă1"= "4ine$ trea!a voastră.

'i. Ce dracu oţi să mai faci cu cineva care nu te mai iu!e'te1 Ia uite1 . #e ce2 Nu mai &nţele%eam cine &i alimenta ura. bala0er pour tou1ours.*a dus1 A murit1 Ceea ce 'tiai tu &ţi răm&nea &n inimă nealterat< ce oţi face c&nd cineva nu mai e2 Melancolia care năvăle'te asu ra ta e !l&ndă 'i &nvăluitoare$ uterea ta de a iu!i răm&ne neatinsă$ &ntre!ările care vin ulterior nu au mare utere$ chiar dacă afli că ai fost trădat.... Asta mă lim ezea$ atunci chiar totul devenea sim lu 'i firesc$ 'i viaţa mea &m reună cu ea$ im osi!ilă. Mă a'ezai e mar%inea atului 'i$ refăc&ndu*mă că n*o rivesc direct$ o contem lai &n tăcere$ cu leoa ele e 3umătate &nchise..ilvia$ s*o trezesc 'i să ie'im. Ce &nseamnă trădarea2 E o formă ur&tă de a ţi se s une că nu mai e'ti iu!it.. Nu mai s&nt toate acestea.. .. . Nu era rea voinică$ . Plec&nd$ răm&neam &nlănţuiţi$ iar ea$ cu fetiţa alături$ ar fi 3u!ilat de ura mea ne utincioasă$ mai li!eră dec&t mine. (ra$ desi%ur$ te oate is iti să te răz!uni$ e frumoasă$ s*o iu!e'ti mai de arte$ chiar dacă 'tii că nu va mai fi nimic. Era o chemare$ de astă dată am simţit că vrea să s ună ceva. Era fascinant+ &ntr*o zi mi*a s us+ "e'ti e 3umătate mort". . Iar dincolo de toate acestea ar fi stăruit &n mine$ devenind o!sesie$ &ntre!area &ncă ăţ&nată+ ce era de fa t &n inima acestei femei2 8iindcă nu uteam admite * 'i &ntre!area aceasta mi se unea nealterată$ totdeauna c&nd răm&neam sin%ur$ chiar 'i ascult&nd istorisirile vesele ale lui 9intilă$ chiar 'i c&nd$ crez&nd că uit$ mi se &nt&m la să r&d &n hohote * nici una din cauzele e care le &ntrezăream st&nd de vor!ă cu ea.n cli a aceea &nstrăinarea celuilalt ţi se transmitea$ cum mi se &nt&m lase mie atunci$ &n faţa (niversităţii$ cu Că rioara.ntr*un t&rziu zise+ "#e$ 9ictore1 4ine*ar fi să vă &m ăcaţi1 5ic 'i eu a'a$ dar cine oate să 'tie ce se &nt&m lă &ntre doi in'i c&nd răm&n sin%uri2" 7i se ridică 'i lecă. leur tremolo.. +ala0er mes amours. Eu21 Prin ce2 7tiam ce &nseamnă să nu mai iu!e'ti$ asta mi se ăruse totdeauna sim lu 'i firesc$ să*i s ui cuiva sau să ţi se s ună+ nu te mai iu!esc. Mai !ine1 Adio1.ssa0e donc repartir ă ero"=. 7i ce fac eu sin%ur &nă se &ntoarce2 Aveam nevoie de ea$ să a ucăm am&ndoi mai de arte de ot%onul de ură care ne le%a si să tra%em de el cu toate uterile &nă &l vom ru e. 1e repars ă ero! #a$ dar ura2 Poţi c&nta la fel de atetic 'i 3u!ilator+ +ala0er le /aine" Cum21 . "Ta*taaa1" zise..ncercaţi1 .e 'i vede$ nu mai e acela'i chi e care &l 'tiai$ care se lumina c&nd te vedea$ ai cărui ochi străluceau &nt&lnindu*i e*ai tăi$ a cărui %ură avea un contur dulce$ un sur&s." #e c&tva tim nu mai dormea e !r&nci$ se făcuse mai vioaie 'i a!ia a'te ta să mă &ntorc acasă 'i s*o iau la lim!are. 8iindcă simţeam că altfel n*o ot ărăsi$ de'i ieri mi se ăruse că eram li!er.a'ternu. Ce*o fi făc&nd ea la 4ucure'ti2 mă &ntre!ai.."#a tată1" murmurai. "Ce e cu tine$ &i s usei$ tu n*ai dormit deloc1" "4a am dormit$ dar nu mult"$ mărturisi ea$ ca să &m ace 'i minciuna 'i adevărul+ vrusese să doarmă$ dar nu utuse. Re ede &nsă$ chiar a doua zi c&nd n*o mai vedeam$ certitudinea aceasta se s ul!era.. #eschisei &ncet u'a camerei unde dormea . a'ec. (ite &nsă vine oricum$ 'i acest lucru &l simţi cu certitudine 'i simţi chiar o !ucurie că e'ti li!er de cineva care$ desi%ur$ nu te*a iu!it rea tare din moment ce a utut să te ărăsească. LLI9 Iar eu &nce ui să mă lim! &ncet rin frumosul a artament. 'i nu 'tiu ce să*ţi mai s un. "Ta*taa$ reluă$ eu c&nd te văd că vii la mine 'i te a'ezi e at$ mă uit la tine..

. "Ta*taaa1 ?a ce te %&nde'ti2" Tresării 'i mă ridicai.. (ite că &i lăcuse 'i$ ca odinioară co ilului Crean%ă$ &i lăcea 'i ei să*l vadă iar e acest nou Cior ec" a'ezat e scăunelul lui$ chel ca 'i acela$ mustăcios 'i &ncon3urat de cala oade 'i de rafturi de &ncălţăminte dată la re arat. "Mer%em$ tată$ zisei. #ar unde ai văzut tu o trotinetă2" ".. "Ta*ta$ c&nd &m linesc eu atru ani2" mă &ntre!ă a oi du ă ce ie'irăm din casă.. 7i tăcui. "Păi min%e am1" ") ă u'ă mare1" "Păi am 'i ă u'ă1. Mă lăsai &n %enunchi s*a a3ut$ să se &m!race$ &i scosei a'a*zi'ii antaloni ai i3amalei$ din care ea &'i trase icioarele$ s ri3inindu*se cu o m&nă de umărul meu$ a oi o &m!răcai cu o rochiţă al!ă cu !uline al!astre care &mi lăcea mie 'i &n care ărul ei &ncă !lond se &ncurcă 'i i se &ncurcară 'i !raţele &ncerc&nd să nimerească sin%ură m&necile /nimerea e alături 'i nu*'i corecta mi'carea &nă nu vedea că !raţul &i ie'ea tot %ol rin aer 'i ni se amestecau la am&ndoi m&inile din ricina im ulsurilor ei foarte ne recise$ dar sv&cnite$ care o făceau ca nici c&nd &i &ndre tam eu m&na s re %olul mlnecii să nimerească iar ana oda0$ &i &ncheiai cataramele de la sandale 'i crezut că era %ata. ". Ta*taaa$ ci să*mi cum eri o trotinetă. "C&t mai am2" $"Hm1 9reo trei ani1" "Mi*arăţi 'i mie 'coala2" "Cam devreme$ reflectai$ mai e &nă atunci1" "Păi zise'i că nu mai e mult1" Iz!ucnii &n r&s1 A'a era1 Iat*o sesiz&nd o contradicţie1 .."Cum nu 'tii$ fată mare 'i nu 'tii unde &ţi s&nt o!iectele tale de toaletă2" "4a da$ zise 'i se duse 'i trase foarte si%ură un sertar 'i luă de*acolo ie tenele. ) s*o văd zilnic dimineaţa$ fie 'i doar c&teva minute$ c&nd o să &ncea ă să mear%ă la 'coală. Pe urmă tatăl ei fusese trimis &n minele de lum!. Am entru ce trăi 'i alţi co ii nu voi mai face1 Nu va fi o fată isterică 'i voi ve%hea să nu*mi re ete e'ecurile.. "7i ce*ai vrea tu să*mi s ui 'i nu mai 'tii ce2" o &ntre!ai. Rămăsei tăcut$ stă &nit de un sentiment de triumf. 4ine că mi*ai adus aminte1" Asta se &nt&m lase acum c&teva zile$ dar nu o!servasem$ că i*ar fi lăcut mica du%heană a "ci'marului". "4ine$ ci să*ţi cum ăr$ &i s usei.. #acă seamănă cu mine &ntru totul$ 'i &n tem eramentul ei$ va tra%e s re mine orice s*ar &nt&m la$ &mi s usei..n arc$ la co ii1" Ai . "Păi vezi2 5iceai că nu 'tii2 Ia te ro% să nu te răsfeţi1" ) &ntorsei cu s atele 'i &nce ui s*o ie tăn. Nu$ că s*o ie tăn1 "(nde ţi*e ie tenele21" "Nu 'tiu"$ zise.e ridică 'i le%ăn&ndu*se ca o răţu'că mi se lăsă &n !raţe." . Avea 'i ea i3ama1 #ula ul ei$ cu rochiţele$ 'osetele$ &ncălţămintea$ toate minuscule$ a'ezate &n ordine e rafturi...cur&nd o dureau " iscioalele" /o dureau sau &i lăcea &n !raţe20$ 'i &i lăcea mai ales$ c&nd se &nt&m la să am 'i trea!ă &n ora'$ să intru &n marea li!rărie din centru$ sau să cum ăr ceva din vreun ma%azin. "Ta*taa$ zise$ mer%em la ci'mar2 .us1 o &ndemnai. "Mă %&ndeam că nu mai ai mult 'i te duci 'i tu la 'coală"$ &i s usei. #a$ voi face arte dintre acei care$ des ărţiţi ca 'i mine de. C&nd unea un ci &naintea cuvintelor era la ea semn de mare tandreţe.ţi cum ăr o min%e1" &i s usei. "Adu*mi o fundă să*ţi le% ărul1" "Nu$ că să*i fac codiţe1 "E rea com licat$ &i s usei$ uite ce !ine &ţi stă a'a cu ărul le%at la ceafă$ te face 'i e tine mai mare. Hai să ne &m!răcăm1" . .i rivii chi ul 'i entru &nt&ia oară$ văz&nd*o din rofil$ văzui rofilul meu$ dar un rofil de vis..i răs unsei că nu mai are mult dacă te %&nde'ti că avusese 'i ea odată două să tăm&ni$ e urmă o lună$ c&nd o !otezam$ e urmă..ur&sei.rimase at&t de lim ede ne utinţa ei de a da %las la ceea ce simţea c&nd mă vedea l&n%ă atul ei... "Peste vreo două luni * a'a1" "7i ce*mi cum eri2" "Nu*ţi cum ăr nimic$ &i răs unsei eu su ărat$ %&ndind+ ia te uită$ de e acum 'tie că tre!uie să i se cum ere." .c&nteia %&ndirii ei ţ&'nise c&teva cli e$ dar a oi uitase$ oate că nici nu 'tiuse că e. 9a lăcea 'i o voi &nvăţa să a'te te 'i să alea%ă$ chiar dacă va fi să i se &nt&m le să fie izolată &n adolescenţa ei$ cum mi s*a &nt&m lat mie.

... ) iu!ea e maică*sa2 Ne&ndoielnic$ 'i . usă &ntre tată 'i mamă$ e cine va crede2 #esi%ur$ &nt&i e ea$ fiindcă avea dovada$ da= 'i eu eram una. Cu at&t mai violentă 'i mai ur&tă era ciocnirea care urma. Ce se va &nt&m la$ &mi s uneam$ c&nd nu voi mai fi zilnic &n casă 'i c&nd /nu mai aveam nici o &ndoială0 Matilda &i va s une fără urmă de ezitare+ tatăl tău te*a ărăsit2 Co ilul va afla ce e minciuna fiindcă eu &i voi s une că n*am ărăsit*o 'i n*o voi ărăsi niciodată.. . Mi se str&n%ea &nsă inima 'i mă &ntre!am dacă nu se 'i scindase c&nd vedeam$ la &ntoarcere$ cum rivirea ei atrasă de rezenţa mamei nu mă mai vedea. >&ndul la maică*sa de asemenea se lumina$ !rutalitatea răului a cărui a ăsare &mi amorţea sufletul se deta'a de Matilda.n mod ciudat$ sin%urătatea mea cu ea se accentua$ dar era senină 'i dulce. Ce anume2 Ea &i răs unse 'i &l ărăsi$ !ăiatul se răsuci &ntr*un icior 'i dis ăru. Ce mesa3 &i transmisese2 ." Aha1 #eci ăsta era mesa3ul1 "4ine$ tată$ mer%em"$ 'i mă ridicai 'i lăsai revista e !ancă. . Cli e %rele$ fiindcă desco eream mereu cum de fiecare dată mi se furi'a &n inimă$ nedorită$ s eranţa unei a ro ieri. Eu nu mai e-istam$ &ncerca$ adică$ s*o facă să uite cu cine a fost la lim!are$ să*i arate deci că numai ea$ mama ei$ o iu!ea cu adevărat$ ceea ce se 'i &nt&m la /cel uţin &n a arenţă0$ fiindcă %reu mai rindeam du ă aceea rivirea co ilului 'i &nă a doua zi nu mai auzeam dec&t rar mica ei melodie$ 'i atunci doar &n 'oa tă 'i numai c&nd maică*sa o mai slă!ea. (n tim tăcură &ncremeniţi$ cercet&ndu*se fără să &nţelea%ă nimic$ dar el veni a oi mai a roa e 'i &i s use ceva.ilvia mă uita cu adevărat &n rezenţa ei$ dar eu 'tiam /fiindcă &nce usem să o!serv0 că atunci c&nd o luam la lim!are uternica forţă de atracţie a Matildei &nceta$ nu*i omenea niciodată numele$ nu zicea "vreau la mama"$ sau să dorească$ fără s*o s ună$ să se &ntoarcă mai re ede acasă 'i s*o vadă$ 'i mica melodie e care . .. ) simţii &nsă de &ndată că se ridică 'i o văzui &ndre t&ndu*se s re un !ăiat care fără s*o cunoască o chema$ dar nu*l auzisem rostind vreun cuv&nt.ecret mare$ .. Parcul era lin de cărucioare$ !unici$ ărinţi tineri$ &n%ri3itoare lictisite că la această oră nici un soldat nu*'i făcuse a ariţia.ilvia o ţinea entru mine ascunsă &n suflet re&nvia.. Mă urtam &nsă cu ea fără efuziune$ entru a nu*i scinda de e acum fra%ila ei simţire.ilvia mi se ărea că maică*sa e nefericită 'i că suferea ur&ndu*'i !ăr!atul. Ne a'ezarăm e scaune 'i deschisei o revistă de filozofie e care o cum ărasem &n trecere$ de la un chio'c. Erau amestecaţi cu trăsuri cu atru locuri$ iar ceva mai &ncolo scaune s!urătoare$ .ilvia se a'eză cuminte l&n%ă mine 'i nu zise c&tva tim nimic.m reună$ mi se ărea că se confunda cu natura ei intimă 'i 3u!ila trăindu*l$ a'a cum 3u!ilează cei ce iu!esc$ cu ..fi crezut$ auzindu*i felul cum rostise "la co ii"$ că &i vedea e ace'tia cu deta'are$ ca 'i c&nd ea$ &n orice caz$ nu mai era co il. Asta mă făcea să uit$ ca să tresar totdeauna la &ntoarcere$ c&nd desco eream că nici vor!ă de suferinţă la Matilda$ 'i nici un caz nefericire. ?uam fetiţa &n !raţe 'i o co le'ea cu duio'ii insistente 'i ostentative$ o ţinea tot tim ul e l&n%ă ea$ o chema &n !ucătărie.. Nu era nici un fel de filozofie &n ea$ articole des re im erialism$ care a a3uns &n faza sa ultimă$ c&nd a &nce ut să utrezească$ des re rimul nostru cincinal 'i altele de acest %en.e o ri la mică distanţă de el 'i se uitară unul la altul$ ca 'i c&nd s*ar fi omenit fiecare &n faţa unei o%linzi. "Ta*taaa$ zise .. Acest rău nu mi se mai ărea o emanaţie a voinţei ei deli!erate * de a trăi &n el 'i de a mi*l transmite$ ci ceva străin$ cu care ea nu utea să lu te. At&t de mică$ silită să &nţelea%ă ceea ce nu utea fi &ncă &nţeles1 ) dusei de astă dată direct &n arc$ "la co ii"$ s un&ndu*i că e la "ci'mar" o să trecem la &ntoarcere.ilvia$ &n artea ailaltă a arcului au dat drumul la călu'ei. Redeschisei revista.

. 4ine$ %&ndii$ dacă &ntr*o zi o să mă &ntre!e unde lucrez$ ce*o să*i s un2 .n mi3locul arcului era un havuz$ a roa e un lac$ lin de le!ede$ iar alături$ ridicat uţin e o coastă de deal$ un local care servea !ere$ %ustări$ cafele$ &n%heţată$ ră3ituri.. ) usei e %enunchi$ &nmuiai un 'erveţel de h&rtie &n aharul cu a ă$ &i 'tersei m&nuţele 'i !ăr!ia$ &i desfăcui ărul care . Tu'ii. A'a mici$ co iii &nce să se laude cu ărinţii lor.. ") !ere entru mine$ &i cerui chelnerului 'i... Avui de &ndată strania senzaţie că o s*o ierd c&nd o văzui amestecată cu &ncă alţi trei$ 'i calul$ un&ndu*'i ca ul &n ie t 'i făc&nd o &nchi uire de săritură$ &'i reluă cursa$ 'i chi ul ...ilviei &nce u să treacă e l&n%ă mine ca o ărere.. Tim ul cursei se &nscrisese demult &n memoria lui 'i 'tia$ desi%ur$ c&nd se termina.. (neori se refăcea că vrea să*i mu'te e co ii 'i &'i leca lun%ul lui ca &ntr*o arte$ rins &n inima lui de cal de o ciudată efuziune entru mo%&ldeţele acelea din 3ur$ care de c&nd trăia el nu mai cre'teau deloc. #ar tatăl2 Tatăl tău ce e 2 Ei2 Ce e21.. Tata e doctor$ tata e in* %iner$ maistru$ mama e arhitectă. 7i mie mi se ăruse c&nd dădusem comanda$ &mi auzisem %lasul$ ceva străin$ uţin s re !as$ o cli ă.ilvia &n !raţe 'i o usei &ntr*o trăsură.ilvia$ a ucă*te cu m&na de trăsură1"= Mi se ărea că nu se mai termină 'i că %oana calului se &nteţe'te$ &i auzeam clo oţeii de la %&t clinchetind 'i sforăitul lui de &nc&ntare$ căci era !ine hrănit$ %ras$ de'i cam !ătr&n$ &nsă mi'carea &i lăcea 'i lui. "Poate vrei o ră3itură2" o &ntre!ai.ntr*o zi$ c&nd ) să &ncea ă să se ducă la 'coală.. Co iii se dădură 3os unii &ncă veseli$ alţii fără rea mare chef$ &n tim ce cei ce a'te tau$ &n%hesuindu*se de neră!dare$ um lură trăsurile 'i &ncălecară călu'eii de lemn.ilvia &'i sor!ea arcă &n%heţata$ făcea eli se mari cu !raţele$ scotea lim!a$ răsucea lin%uriţa &n aer. .. Măn&ncă &ncet &n%heţata$ să nu răce'ti 'i tu. "Ki*a lăcut$ tată2" o &ntre!ai e . "#a1"$ "Mai vrei o dată2" Avu o ezitare.ilvia lu&nd*o &n !raţe. #ădu din ca + nu1 "Ta*taaa$ zise ea$ du ă ce chelnerul se &nde ărtă$ tu e'ti ră%u'it1" Tresării.&nv&rtite de un motor vechi care ufăia 'i trosnea arcă ar fi tăiat lemne.. "7i entru domni'oara o &n%heţată"$ mă com letă el. Mă a'ezai cu fiica mea la o masă. >ata$ nu mai era a mea$ intrase 'i ea &n această lume care &ţi dădea senzaţia că z!ori 'i te va duce de arte &ntr*o călătorie miraculoasă 'i fără sf&r'it$ c&nd de fa t ea te &ntorcea &n fiecare cli ă &na oi &n cerc$ mereu &na oi &n 3urul a-ei lui$ stătea e loc$ de'i unea totul &n mi'care 'i &n cur&nd se va o ri1 Călătoria s*a terminat$ %ata$ 3os$ e r&ndul altora1 Credeam că o să stri%e de !ucurie ca alţii$ dar ea stătea tăcută$ at&t de mică$ desi%ur nu s eriată$ dar nici veselă că z!ura. "#ar acum2" "?a fel.. "Mai t&rziu1" zise$ &nţelesei că nu se omor&se de lăcere 'i că doar curiozitatea fusese mare. 7i dacă lanţul trăsurii se ru e2 mă omenii &ntre!&ndu*mă$ 'i dacă nu se ţine !ine 'i o să cadă2 7i o stri%ai$ dar nu mă auzi$ fiindcă văzusem că chiar nu se ţinea+ ".... "7i acum mai s&nt ră%u'it2" "#a....." ." "Cine 'tie ce*o fi$ zisei$ oi fi răcit 'i eu nu simt.. Numai călu'eii$ ca e vremuri$ erau u'i &n mi'care de un cal$ care aler%a 'i el e l&n%ă cei din lemn$ d&nd foarte des din ca 'i sfornăind vesel$ ca 'i c&nd 'i*ar fi dat seama că omuleţii e care &i lim!a &n cerc nu 'tiau ce e un cal adevărat 'i vroia să le arate..." Tu'ii din nou.. 8ără să i se s ună ceva$ &nce u să*'i &nmoaie elanul 'i a oi se o ri sin%ur.. Ar utea Ion Micu$ la el &n redacţie.mi a rinsei o ţi%are cu !erea &nainte$ &n tim ce . C&nd cursa se o ri$ o ridicai e .2 "Ta*taaa$ la ce te %&nde'ti iar2" "Ascultă$ mă &nfuriai$ ce faci tu cu &n%heţata aia2" ") măn&nc1" "Nu s*ar zice1 Ia vino &ncoace1" 9roiam s*o str&n% &n !raţe$ s*o sărut$ să*mi li esc o!razul de al ei$ s*o m&n%&i. Altădată$ &n tim ce aler%a$ c&nta o %oarnă$ acum %oarna &ncetase$ dar lui &i c&nta &nsă esemne &n urechi de era at&t de e-u!erant...

Pe drum$ la &ntoarcere$ ne &nt&lnirăm cu un c&ine 'i ea vru să se a ro ie de el." Trecurăm a oi e la "ci'mar". Era un c&ine va%a!ond 'i o o rii$ e. "Nu s&nt mică"$ zise . M&ine e %ata1" Iar acasă ne a ucarăm să tăiem a!ţihilduri.uciu$ &i s usei$ ai utea să*mi faci o curea entru fetiţă2" "Ce fel de curea2" "(na su!ţire$ entru sărit.ilvia era ră ită$ nu 'tiu ce*i lăcuse ei aici+ ciocanul me'terului$ sula e care o &nfi%ea &n tal ă$ fa tul că nu se %ră!ea du ă ce intrai la el 'i a!ia du ă ce termina de !ătut cuiele de lemn e care le ţinea &n %ură &'i ridica rivirea 'i se uita o cli ă la tine2 8a tul că avea l&n%ă el un mic a arat de e!onită care se alimenta dintr*o riză ascunsă rintre rafturi 'i c&nta &n surdină2 . "Nu$ că am eu %ri3ă$ zise cismarul măsur&nd*o e fetiţă cu o sfoară.. E foarte frumos1" A oi o lăsai să văd ce face cu foarfecă. Mi%ălirăm &nsă am&ndoi vreme &ndelun%ată &nă ce &n dormitor &nce u să se lase &ntunericul.e vedea că e un dulău nerod$ care nu reu'ise să se li ească 'i el de*un stă &n$ esemne nimeni nu*i %ăsise vreo calitate 'i toată lumea &l %onise$ 'i atunci se resemnase să trăiască e străzi$ dar av&nd aerul că dacă nu e al nimănui e al tuturor...ilvia$ care nu a3un%ea nici cu ca ul &nă la ele$ se a%ăţase cu m&inile de mar%inea mesei$ curioasă să vadă ce era acolo sus e mesele lun%i.. . "9ezi21 &i s usei.. 7i ce dacă o viaţă nu se &m line'te2 ...ilvia."#omnu . 'i de la a etărie ni'te a!ţi!ilduri. "A'a este1 &i 'o tii$ nu tre!uie totul consumat &ntr*o sin%ură zi1 Nici măcar &ntr*o sin%ură viaţă1 %&ndii. ) luai &n !raţe 'i de astă dată &nce ui s*o sărut fără nici o reţinere. .nc&t$ a ro iindu*ne de el$ se &nde ărtă$ ăstră o distanţă 'i umilit de ro ria*i la'itate ne a'te tă$ entru ca din nou să se retra%ă." ". "Crezi că are cineva tim să*ţi descifreze soarta ta de c&ine1 &i s usei.n*avea nimic 'i &l le%ai la loc 'i a!ia du ă aceea &i ţinui micul ei chi a roa e de al meu." 7i %&ndul &mi z!ură &n cli a aceea la uitatele mele caiete. Cuv&ntul &i lăcu 'i &l re etă e drum insist&nd să i le arăt.. Ia să vedem$ mă o rii 'i &l chemai." "A'a entru 3oacă2" zise cismarul.ă nu fie rea %roasă"$ o!servai.i cum ărai una care romitea ceva !un$ 2amilia 3oademult... . Altfel avea o cur!ură frumoasă a !urţii 'i icioare &nalte de o%ar$ !otul lun%." "#a= e rea mică ea entru 3ocu*ăsta+=$ zise cismarul.ilvia$ fetiţa$ &i s usei$ codiţa$ tata te iu!e'te.resie nu se rodusese e chi ul ei. "#a$ cu o !uclă la ca ete$ s*o oată ţine 'i s*o &ntoarcă este ca . ".e va &m lini alta$ du ă tine. Nu tre!uie să terminăm toate acci!idlurile &ntr*o sin%ură zi1" Eu sării. El &'i &ndoi tru ul s re o formă de covri%$ chiar a &ndoială$ 'i lăsă ca ul &n 3os arcă s un&nd+ "Nu e si%ur că dacă vin nu*mi dai un icior$ a'a că mai !ine a'te t$ dacă vrei vino tu la mine$ de'i nici atunci nu 'tiu dacă s&nt ferit de cine 'tie ce sur riză". Ce utea să fie2 Cărţi$ du ă formă1 . 8orfecuţa n*o asculta. "Ki le arăt acasă$ c&nd o să le &nvăţ cum să le tai 'i să le li e'ti. .i li ii eu rimul un ie ura' e tă!lia al!ă a atului. "4ine$ fata tatii$ conveni cismarul$ ia să*ţi iau eu măsura.mi dădu antofii$ &i lătii 'i ie'irăm$ dar a oi &mi veni un %&nd 'i revenii. ?*a'i fi luat cu mine dacă ar fi intuit că a ăruse entru el o ocazie să se aciuiască e l&n%ă o casă.lic&ndu*i că s*ar utea s*o mu'te din rostie. "Acuma să ui alături de el un ursuleţ. ) să*ţi fac una a'a frumoasă &m letită &n trei. Era un mister cine &i dădea să măn&nce$ fiindcă nu era o%&r3it." #ar &l strică$ &i tăie ca ul."Ta*taaa$ zise ea deodată$ văz&ndu*mă a!sor!it cu micile fi%uri.. .n &ntuneric stăteau &n !eciul .. Ai rasă &n tine$ dar cine 'tie ce a ucături1 E'ti$ oricum$ sla! suflete'te$ ţi*ai ierdut &ncrederea &n oameni$ o să mori călcat de o ma'ină$ ori or să te rindă cei de la ecarisa3 'i or să*ţi ia ielea$ iar din carnea ta să facă cel mai !un clei1" Intrarăm &n marea li!rărie centrală &n care nu răsfoii nici o carte$ mă uitam doar e deasu ra$ &n tim ce ." Avea aerul că 'tie$ fiindcă nici o schim!are de e.

7i aici autorul deveni deodată foarte realist 'i &n acela'i tim foarte modern$ eroul nu triumfă /eroii moderni acţionează risc&nd 'i &ncheind rintr*un e'ec0$ numai că rin curtea %os odăriei erau doar c&ţiva oameni$ re'edintele li sea$ iar motorul$ ca să st&rnească tur!ureală$ tre!uia &nt&i de toate să mear%ă. Nu utea să doarmă+ auzi$ ei &l rimiseră cu !raţele deschise 'i el &i &n'elase1 #ar ce era de făcut2 4anii rimiţi e !oi &l fri%eau$ cum să &ncea ă el o viaţă nouă cu o astfel de amintire2 7i du ă mai multe zile de frăm&ntări &i veni un %&nd< autorul &nsă nu*l desvălui$ ca să*i urmărim eroul cu răsuflarea tăiată 'i să*i urmărim 'i %&ndurile /monolo% interior10$ ce*o să zică re'edintele c&nd o să audă$ ce*or să zică ceilalţi$ care ne%re'it se vor adund !uluc &n curtea %os odăriei c&nd o să*i dea drumul.. #e astă dată cum ărasem de la un chio'c -uceafărul literar. Asta era sensul e care &l su%era acest final nea'te tat. Autorul descria un conflict interior al unui ţăran care tocmai se &nscrisese &n %os odăria a%ricolă colectivă..nce ui să*l răsfoiesc ridic&nd din c&nd &n c&nd rivirea nelini'tit s re fetiţă c&nd n*o zăream de &ndată &n droaia de co ii care se z!en%uiau rintre co aci. No$ zice ţăranul$ eu vreau să dau mai mult$ 'i ăla de la !aza de rece ţie nu vrea să rimească. 7i iată*l cu el &n curtea %os odăriei. "4ine$ &i s usei$ mer% 'i eu cu tine. Ce fel de motor2 Nu se s unea$ de tăiat lemne$ de scos a a$ cum ărat de la cine$ de la un ma%azin de stat sau de la un articular. Cum s*o las2 #acă se ierdea2 "Nu mă ierd$ tată1" &mi răs unse cu at&ta si%uranţă de sine$ &nc&t 'ovăii. oricum va fi mare tur!ureală 'i el va utea a oi să um!le cu fruntea sus 'i să doarmă lini'tit. LL9 A doua zi se rezentă iar cavalerul ei 'i &i s use nu 'tiu ce nou secret.loda &nvăluindu*l e erou &ntr*un fum ne%ru 'i &necăcios. Cui$ la ce2 Ei$ suspense... Revista condusă de Ion Micu$ &n afara unor traduceri din lirica %ermană semnate de marele oet 'i filozof 'i de note olemice al căror sens &mi scă a fiindcă autorii 'i cărţile la care se refereau &mi erau necunoscuţi$ era a roa e ilizi!ilă. Eu fac reclamaţie$ mer% &nă sus1 No$ ce să dai$ mă Toadere2 Că nu &nţele%1 A oi$ no$ cote$ mă1 zice ţăranul. .nce e a oi o mică odisee a trans ortului$ !a &ntr*o căruţă de ocazie$ !a &n s inare$ %&f&ind 'i asud&nd. Ce se &nt&m lase2 . Prinsei %ust să mai citesc o nuvelă$ inventivitatea falsului e 'i ea atră%ătoare$ 'i de astă dată autorul chiar reu'i să*mi descreţească fruntea. No$ lasă*le .e &nscrisese el$ dar &n reala!il &'i v&nduse !oii 'i acum avea mustrări de con'tiinţă. Cotele aferente2 &ntrea!ă re'edintele. curios să văd 'i eu ce u!lica Ion Micu.ilvia de &ndată$ s*o las 'i e ea să se ducă 'i să se 3oace cu co iii. Eroul$ un ardelean dintr*o !ucată$ tot un ţăran$ intră &n !iroul re'edintelui sfatului o ular$ &'i ia căciula din ca $ o iz!e'te de odea 'i stri%ă+ No$ re'edinte1 A ăcă eu fac reclamaţie la Comitetul Central1 No$ ce e11 zice 'i acela alarmat. (nde s&nt co iii2" 4ăiatul &mi arătă direcţia havuzului. P&nă la urmă aflăm &n sf&r'it că vroia să cum ere un motor 'i să*l redea$ %ratis$ !ine&nţeles$ %os odăriei. Ei$ nu mer%ea$ ufăia &n%rozitor$ tu'ea$ e. 9or mai re&nvia retezatele mele elanuri2 #ar %&ndul$ ţintuit arcă$ nu z!ură 'i inima nu mi se &ncălzi. Totu'i$ mă hotăr&i să citesc &nă la ca ăt o nuvelă$ să văd 'i eu ce se scrie. . ?e voi mai scoate vreodată de*acolo2 mă &ntre!ai. #a$ viaţa e un fum$ dar merită să lu ţi cu ea 'i să &nvin%i 'i mai ales să răm&i &n această lu tă cu con'tiinţa curată. Că$ mi*l desvălui .!unicului$ dar 'i mai &n &ntuneric stăteau arcă &n amintirea mea.

"#ar . . Nu era "om de litere"= e care să*l inviţi la !raserie 'i să*i e... "#a= ce vrei tu să faci cu florile2" .lavici 'i Re!reanu$ dar asta numai entru că eu &l cuno'team$ ce tre!uiau să creadă &nsă cititorii care nu 'tiau că redactorul 'ef al acestei u!licaţii e un om at&t de su!til &nc&t u!lica aceste te-te ca să*i &nveselească2 Ce*ar fi tre!uit să fac eu acolo dacă m*ar fi an%a3at &n redacţie$ cum &mi dăduse de &nţeles2 #acă astfel se scria$ sau dacă$ oricum$ numai lucruri din astea uteau a ărea$ care ar fi fost rolul meu2 ... ..resia e-tremei tandreţi$ 'i a dominaţiei unei idei e care o dorea ne%re'it să fie &m linită.. Nu$ nu voi lucra &ntr*o astfel de redacţie.. "(ite$ ta*taaa"$ &mi s use.ă caut$ adică$ să ale% te-te mai !une2 Nu mă simţeam calificat 'i nici ada ta!il$ nu aveam "ironia" de a face e micul diavol$ să acţionez adică &ntr*un fel 'i &n acela'i tim să fac cu ochiul că tre!uie să se &nţelea%ă altfel.ilvia din aceste reflecţii.... "#a2 zic.. el era doar cititor$ adică un ins care dacă deschidea o revistă căuta &n ea contactul cu marile ro!leme ale lumii &n care trăia 'i al căror &nţeles ad&nc fie că &i scă a /lu ta lui %rea entru e-istenţă &i &nchidea adesea orizontul0$ fie că$ dim otrivă$ intuia acest &nţeles 'i dorea să*i fie confirmat de s iritele alese care uteau scrie 'i u!lica.lici că. Cum să se &n* ţelea%ă2 Cititorul e un om serios$ 'i era$ ractic$ im osi!il să*l iniţiezi &ntr*o arodie care nu urta acest titlu. Mă uitai la ea cum se a'ează e scaun alături de mine cu aerul că n*are nimic de s us$ de'i nu numai %lasul$ ci 'i mi'cările ei$ mim&nd o discretă ne ăsare afectată$ arătau că ărăsise 3oaca cu un anumit %&nd. Erau mai interesanţi 9intilă$ 4acalo%lu$ Calistrat.. "Ei$ ia zi*i1" "Ta*taaa$ hai să căutăm ci ni'te flori.e*alea$ zice ţăranul neao' cu o m&ndrie v&n3oasă$ este alea eu vreau să dau mai mult$ mă1 7i &nce e conflictul &ntre eroul cu &nalta sa con'tiinţă atriotică /fiindcă redarea cotelor către stat era o datorie atriotică$ iar el vroia să redea mai mult10 'i inerţia eternă a !irocraţilor$ conflict care se rezolvă &n favoarea celui dint&i.. chiar 'i famenul de Pantelimonescu$ rin lictisul ine.. Ion Micu$ cu sarcasmul 'i umorul său denaturat$ era$ ăhă$ de arte de determinările eterne ale cititorului de totdeauna$ care căuta &n artă at&t uitarea /căci ficţiunea artistică este$ e un lan desi%ur su erior$ un dro%0$ c&t 'i iniţierea &ntr*un univers su erior$ care să*i reamintească verticali* tatea noastră &n s irit$ cum s une 6ier:e%aard$ c&nd viaţa ne une adesea &n %enunchi. Nu$ n*aveam chef să &nvăţ formele de simulare 'i disimulare a %&ndirii ca să*mi creez iluzia că răm&neam li!er c&nd hotăram u!licarea unor te-te de a căror stu iditate eram con'tient.. "Ta*taaa"$ mă trezi . Era$ cumva$ &n u!licarea acestor nuvele$ ascunsă$ ironia sarcastică a lui Ion Micu2 #esi%ur$ fiindcă nu uteam să*mi &nchi ui că i*ar fi lăcut ace'ti ilari continuatori ai lui . "Ci vin să*ţi arăt"$ zise$ 'i &mi a ucă m&na$ 'i mă duse undeva alături de c&rdul de co ii$ rintre care &nsă nu zării nici o mireasă. Cel uţin c&nd al!eam cu var trunchiul unui co ac uteam %&ndi că s&nt %rădinar.ilvia &nsă nu era de aceea'i ărere 'i nu se arătă deloc convinsă c&nd &i s usei că aceste flori nu erau use să fie ru te. #ar acolo ce uteam %&ndi că s&nt2 Cel mult un re%izor de circ care dădea s ectacole &ntr*o arenă %oală.lica!il e care ţi*l ins ira de &ndată ce deschidea %ura.mi răs unse rintr*o tăcere care avea viziunea unui alt adevăr.. ?&n%ă un co ac văzui un !uchet mare de %aroafe$ dar care nu mai erau foarte roas ete$ iar rin rea3mă flori de r&nd &m ră'tiate$ etunii$ trandafiri$ c&rciumărese$ astea &nsă ru te de cur&nd.. "#a$ tată$ zisei$ văd$ dar unde e mireasa2" "9ine"$ zise..e uită la mine cu ochii mari 'i &mi 'o ti+"Ci s&nt flori entru mireasă1" "Mireasă21 Care mireasă2" o &ntre!ai$ %hicind că esemne o făcuseră e vreo fetiţă mi* reasă 'i orniseră toţi să caute flori. 4ine$ hai să vedem e unde le utem %ăsi1" Pornirăm &n căutarea lor$ dar nu se vedeau dec&t rin ronduri$ 'i de*acolo n*aveam voie să le cule%em.." Acest ci era la ea$ e l&n%ă e.

"7i cine v*a s us vouă că s&nt entru mireasă2 Cine le*a adus aici2" #ădu im erce ti!il din umerii ei mici. .e uită la mine 'i avui sentimentul că tot ceea ce e &ntr*o fiinţă umană nedeterminat 'i insonda!il se urcase la su rafaţă 'i fier!ea. LL9I #in mitul inocent al co iilor mă smulse Matilda cu o violenţă ne&nfr&nată. . 7i adău%ai+ tot nu te*ai &nvăţat cu acest adevăr indestructi!il2== . "Mircea$ căruia &i duceţi voi ancartele cu ortretul lui la B Mai 'i la 2E Au%ust.e &ntorsese arcă de la 4ucure'ti cu o falcă &n cer 'i una &n ăm&nt. Mi se transmise net o senzaţie de nelini'te$ ca &n faţa unei rime3dii nedefinite$ dar iminente.. "Ci le*am %ăsit aici$ zise$ 'i co iii au cules altele$ 'i eu n*am cules$ că mi*a s us un om că nu e voie.." Credeam că are să uite$ dar a doua zi &mi reaminti 'i tre!ui să*i fac un !uchet.unde e2 Care dintre voi2" "Nu e dintre noi1" "A$ nu e dintre voi2 #ar unde aţi văzut*o2" "Ci$ n*am văzut*o1" "Atunci de unde 'tiţi că vine2" Nu*mi răs unse..... Ce era cu ea2 Nu*i mer* seseră !ine tre!urile e*acolo2 Că de ce n*am lăsat fetiţa să se ducă la Tasia2 Tot nu m*am &nvăţat cu %&ndul că acest co il nu mai e al meu2 "Nu$ &i s usei cu sim litate$ cu at&t mai lini'tit cu c&t era ea mai deslănţuită$ nimeni nu se oate &nvăţa cu %&ndul că un co il al tău nu mai e al tău.. Mircea mă a'tea tă la 4ucure'ti. A oi se ridică 'i se uită vră3ită la %rămada aceea de flori care &ntre tim mai crescuse... "Mda$ .tai 'i ascultă+ fă*ţi toate socotelile$ &n două să tăm&ni divorţăm 'i eu am ărăsit acest ora'..." "Nu$ dra%ă$ mă mărit cu el1" reciza ea cu un %las sarcastic. Ceva &mi s unea &nsă că a doua oară s*ar utea ca această %reutate să fie mai mică. "7i cine a s us$ tată$ că s&nt flori entru mireasă2" o &ntre!ai.... Nu 'tia1 4ine&nţeles unul dintre ei$ e care dacă l*ai fi &ntre!at s*ar fi arătat 'i el nedumerit 'i n*ar fi confirmat că el s usese.. Nu eram re%ătit să*i fac faţă$ fusesem fericit &n această să tăm&nă c&t li sise$ &mi aminteam că totu'i %&ndul la caietele mele$ chiar dacă nu resuscitase &n con'tiinţa mea stinsele elanuri de altădată$ o mi'care a inerţiei tot rodusese$ o va%ă curiozitate de a le răsfoi$ de'i resimţeam că &n cli a c&nd a'i face*o o %reutate ca de lum! &mi va a ăsa m&inile. "Nu leca nicăieri$ ridică &nsă ea %lasul$ cu o tonalitate arcă de tuci. "Aha1 #eci la el ai fost să tăm&na asta c&t ai li sit2" "4ine&nţeles1" #ar arcă era o ironie$ ca atunci c&nd su%erezi unui naiv e-act contrariul a ceea ce afirmi+ o a!surditate$ cum să se mărite cu acel Mircea 'i ce să fi căutat la el2 Astfel rimim 'tiri des re noi$ dre t incredi!ile$ ca să le diminuăm forţa de 'oc. 9roiam să*mi rote3ez această licărire de s eranţă 'i evitai ciocnirea cu Matilda. Mitul miresei care tre!uia să vină ţinu c&teva zile 'i se stinse &n ro riile lui flori iniţiale$ care se ve'te3iră at&t de tare$ &nc&t &ntreţinerea lor &'i ierdu &nţelesul+ mireasa a'te tată nu venea." "Păi si%ur că nu e voie." "Aha1 Ki*a %ăsit el la 4ucure'ti un ost mai !un. ." "#a= vreau să un 'i eu$ ta*taaa"$ s use cu un re%ret nea'te tat$ care &mi aminti că ritualurile e care le cere un eveniment care se roduce &n lumea co iilor nu mai s&nt sim lă 3oacă$ ci re rezintă artici area totală a simţirii lor la misterele e-istenţei. Răm&nea &nsă o eni%mă nedesle%ată+ cine aruncase acolo %aroafele2." "Care Mircea2" tresării eu du ă o lun%ă tăcere. "4ine$ &i s usei$ luăm de la noi din curte trandafiri 'i..i străluceau ochii 'i se duse direct la co ac$ se a lecă 'i le a'eză cu mi'cări reculese l&n%ă %aroafele ve'te3ite. Ce era o mireasă2 Hm1 (n fel de z&nă care utea fi văzută...

Cum ai &ndrăsnit2 re etai.ilvia nu mi*ar fi semănat$ astăzi a'i fi crezut că fetiţa nu e a mea. Cum ai utut &ndrăsni2" A'te tam să*mi răs undă+ Am &ndrăsnit fiindcă e atunci nu era nimic &ntre mine 'i Mircea..l iu!ea deci de e atunci e acest Mircea.erienţa totală a tim ului &n care trăiam$ a roa e că mă ameţi 'i &nce ui să mă lim! visător 'i a'nic rin hol." #a$ %&ndii acum$ iată secrete ale celor de aceea'i v&rstă. 7tirea nu mă lovi din ricina revelaţiei care &mi cutreieră amintirea ca un 'ar e de foc+ a'adar$ acel telefon c&nd o sur rinsesem vor!ind cu o e.ă nu &ndrăzne'ti să insinuezi că de aceea nu te*a salvat$ fiindcă ar fi avut interes să sca e de tine1 stri%ă ea ameninţătoare. Cum ai &ndrăsnit să %&nde'ti des re mine că ot fi salvat cu acest reţ2 Cum ai &ndrăsnit să mai trăie'ti cu mine &n tim ce mă trădai cu co ilul &n !urtă12" Mă ridicai alene$ cu o nesf&r'ită lentoare$ să n*o s erii 'i &n acela'i tim să*mi domin furia care mă z%uduia. Pentru ea &nsă$ du ă cum credea ea$ asta ar fi .n sf&r'it$ muntele de inerţie care mă strivise 'i de su! %reutatea căruia ea credea că n*o să mă mai eli!erez niciodată mă ărăsise$ se dădea la o arte 'i inima &mi !ătea iară'i cu uterea de altădată. Mă simţeam !ucuros de forţa urii care mă z%&lţ&ia. Puteam să am o sur riză. .resie at&t de fericită era e-act ceea ce intuisem$ cu un !ăr!at vor!ea ea$ cu mine &n casă$ 'i nimic nu era &nscenat$ nici &ncercarea de a fu%i$ c&nd &'i făcuse !a%a3ele$ dacă a'i fi lăsat*o chiar s*ar fi dus. #ar 'tiam că n*o să răs undă$ fiindcă a'a cum &i cuno'tea ea e oameni 'tia că eu n*o voi crede.. "Cum o să ai!ă2 %&ndisem. "7i tu cum ai &ndrăsnit să*l ui e amantul tău să mă salveze2 &i 'o tii. 7i o voi face$ &mi s usei$ 'i viziunea unei sin%urătăţi fertile$ trăind &ntr*o odaie &n mi3locul cărţilor 'i caietelor mele$ &m!o%ăţit de e. . Iar co iii lui$ dacă e-istă$ nu mai au mamă$ tre!uie să fi murit 'i nu ot avea mai mult de cincis rezece ani.zisei$ deci e chestie veche1" "Aha$ zise$ destul de veche1" "7i de ce aţi &nt&rziat at&ta2== "Mă rive'te1"$ "Mda1 Cam de c&nd2" "9rei să 'tii21" 7i se uită la mine cu aerul că nu mă sfătuia să fiu at&t de curios. A'i fi referat să fac zece ani u'cărie dec&t să ăstrez &n minte o asemenea amintire. .n acela'i tim murmuram ca &ntr*un vis cu o stranie duio'ie+ "Cum ai &ndrăsnit$ Matilda2.ncercai să*mi amintesc chi ul acestui om 'i desco erii un %&nd care &mi venise atunci c&nd intrasem &n !iroul lui 'i care ierise &n aceea'i cli ă din li să de interes entru v&rsta sa reală< nu arăta at&t de !ătr&n e c&t &mi s usese Matilda /"nu fi %elos$ are co ii c&t noi"0. Crezi că ar fi avut nevoie un om ca el2 #im otrivă$ a făcut totul să te sca e de aceste caiete$ a riscat mari !ănuieli 'i cred că 'eful .. Mircea ăsta tre!uie să ai!ă atruzeci$ atruzeci 'i cinci de ani$ mai a roa e de Matilda dec&t mine$ mai rotector dec&t ne ăsătoarea mea tinereţe." A!ia acum resimţii lovitura 'i mă co le'i dorinţa &ns ăim&ntătoare de a i*o &na oia. #oar dacă i*a făcut la douăzeci de ani.. #a$ ar fi lecat să nască &n casa altuia co ilul făcut cu mine. Mă uitai &ntr*o arte 'i o lun%ă tăcere se a'ternu &ntre noi. .ecurităţii n*a &nt&rziat să*i trimită un ra ort la 4ucure'ti$ care s*a us la dosarul lui. Totu'i$ a'i fi crezut*o1 Aici e aici1 A'i fi crezut*o$ a'i fi crezut cel uţin &n dorinţa ei de a se &m ăca cu mine$ de a scă a de ură 'i entru acest lucru a'i fi iertat*o. 7i at&t de străin &i devenisem eu 'i at&t de re ede$ &n mai uţin de un an de viaţă &n doi2 #acă . . #a$ iată$ sufletul meu nu era inert$ 'i odată cu focul urii care se mi'ca &n ad&ncuri &mi simţeam toate uterile revenind$ simţeam &n mine forţa de a*mi reface viaţa$ de a o relua de*acolo de unde fusese &ntreru tă.e &ndră%ostise deci de Matilda cu toată uterea v&rstei lui mature$ sentiment care$ am lificat 'i de uterea reală e care o avea &n această lume /'i cine 'tie dacă nu 'i de con'tiinţa unui mare destin0$ lăcuse at&t de tare Matildei2 #eci de atunci2 "7tiu de c&nd$ &i s usei$ deci arestarea mea v*a rins !ine1" ".

#ar asta utea să &nsemne că mă ura fiindcă era cul a!ilă2 Poate de aceea &n cei trei ani c&t li sisem crescuse fetiţa &n cultul tatălui2 Nu &ndrăsnise să*mi facă un rău at&t de mare 'i să mă dea mort$ dis ărut 'i s*o re%ăsesc divorţată 'i recăsătorită$ cum li se &nt&m la adesea &n acei ani celor &nchi'i2 7ovăise2 Iar căderea mea la &ntoarcere i se ăruse insu orta!ilă2 Tăcea cu o e. N*o să s ui$ Matilda$ că nu mă cuno'ti$ sau mai !ine zis m*ai cunoscut$ dar ai refuzat a oi &n sinea ta să crezi că ot fi a'a cum eram.. . Pentru asta &l res ect1 #ar e tine nu1 P&nă 'i cea mai umilă femeie ar fi s us lasă$ măi omule$ o să trăim 'i noi cum o să utem$ nu durează el !inele e lumea asta$ dar nici răul1 &n tim ce tu mă trimiteai la amantul tău să mă a3ute1 8iindcă era amantul tău$ ai trăit cu el &n li sa mea$ 'tiu totul$ Matilda. "Nu$ Matilda$ zisei$ văz&nd că s*a o rit /'i &n cli a aceea simţii o intensă dorinţă să*i un m&na e ca s*o m&n%&i 'i a oi s*o str&n% de %&t0$ &ţi cunosc fa tele$ dar &nţelesul lor &mi sca ă. Eu &nţelesesem atunci că Petrică n*o domina e această femelă ca !ăr!at$ nu suflete'te$ ci c&nd se culcau &m reună." 7i mă lăsai 3os e vine la oalele ei 'i o rivii fascinat. Re etai+ "Matilda$ &i 'o tii$ nu mai ai %ură2 Răs unde$ cum ai &ndrăsnit2.. Ce*ai făcut du ă aceea e un secret al tău$ care &mi sca ă. "#acă 'tii totul$ atunci tre!uie să 'tii 'i cum am &ndrăsnit"$ ru se ea tăcerea.de amănunte$ n*a'i fi aflat*o niciodată$ n*aveam de unde. 7i m*ai us 'i su! rotecţia lui la ie'ire$ da$ fiindcă eu aveam nevoie să fiu rote3at1 7i &ncă ce rotecţie$ !ine că a simţit el ceva 'i nu mi*a Caran3atD nimic. Ai &ndrăsnit să*mi faci un !ine &n tim ce mă trădai1 Nu te*ai %&ndit2 Măcar dacă nu mi*ai fi s us*o c&nd am revenit de*acolo$ dacă nu mi*ai fi ovestit totul cu at&ta satisfacţie$ cu at&ta lu. Mă &n'elam... Acum &nsă nu mă mai interesa$ 'i ne ăsarea &mi dădea o astfel de 3u!ilaţie$ &nc&t răsturnai cu o altă lovitură de icior 'i fotoliul &n care mă . Acela e un !ăr!at$ 'i nu..resie$ uţin &nd&r3ită+ cel care e a!sent mă ascultă 'i mă res ectă entru ceea ce s&nt eu$ a'a cum s&nt$ arcă &mi s unea. "A fost o mare dra%oste$ Matilda$ e care du ă căsătorie$ a'i utea s une că chiar din rimele zile c&nd am venit la tine &n casă$ ai &nce ut s*o sa i cu &nd&r3ire la rădăcină 'i s*o distru%i.. E %enul de adevăruri care nu folosesc la nimic 'i cu care nu te oţi &m ăca.au nu era adevărat 'i acce ta riscul urii mele$ ca să*'i 3ustifice ro ria*i ură2 #a$ a'a era$ totdeauna urmărise să*mi &ntreţină ura$ iu!irea mea o deruta.rimat ar fi riscat să fie ucisă. Cum era al meu2 ?a fel de de arte$ secretul &l deţinea acum acel Mircea 'i ea &i sur&dea com lice$ de'i el nu era de faţă1 Aha1 Care o fi2 Poate o virilitate mai otolită$ cu care să*'i oată amesteca ea elucu!raţiile cu tentă teozofică 'i să fie admirată 'i &n casă$ 'i &n at$ 'i nu numai la serviciu 'i &n societate2 Avea 'i această e. Tirul lui era de arte de ţintă.resie care &mi amintea o scenă veche$ c&nd tot astfel se aflase su! tirul acuzaţiilor lui Petrică 'i asculta cu sur&sul celui care nu vrea să s ună ce %&nde'te$ su%er&nd unui al treilea$ adică mie$ adevăratul mo!il al com ortării ei$ e care dacă l*ar fi e. Era adevărat2 4ine&nţeles1 . #ă*ţi e faţă secretul tău$ Matilda$ e ora marilor destăinuiri1.&nsemnat să se umilească$ 'i de ce ar fi făcut*o2 Pa'ii mă duseră ca din &nt&m lare l&n%ă fotoliul ei. Ce s*a &nt&m lat$ Matilda2" Mă ridicai foarte vesel$ at&t de vesel$ &nc&t iz!ii ca din &nt&m lare cu iciorul 'i dădui este ca măsuţa rotundă dintre fotolii$ martoră a at&tor &ncercări ale mele de a smul%e secretul care o făcuse e această femeie să se căsătorească cu mine$ de'i dra%ostea ei tocmai se stinsese....n cei doi ani de dinainte de căsătorie ai avut tim să mă cuno'ti. Acum acest al treilea nu era rezent$ totu'i &i sur&dea.. Ar fi tre!uit să stri%e+ nu e adevărat1 #ar nu stri%ă.".

..i sur rinsei rivirea urmă*rindu*mă cutreierată de o multitudine de su%estii ale dis reţului 'i ale unei 3u!ilaţii ro rii$ e care sur&sul com lice cu cel a!sent &l accentua..." 7i o luai &ncet s re !iroul meu$ deschisei u'a$ o &nchisei la loc 'i rămăsei sin%ur.tr&ns cu u'a$ acest %&nd oate că s*ar &nde ărta &n sinea ei de ersoana mea$ dar ar reveni asu ra omului &n %eneral. 4ine$ s&nt un om &n %eneral$ ca a!il de toate crimele e care el le*ar utea săv&r'i 'i e care le 'i săv&r'ise &n acest sinistru secol. 7i aici cum ai utea să nu*i dai dre tate2 Răm&nea doar că eu a3unsesem entru ea un om în general.. .uferisem destul1 #istanţa incomensura!ilă care se crease$ cu anii$ &ntre noi era at&t de mare$ &nc&t re roducea arcă &n mic fu%a s re ro'u a %ala-iilor$ dovadă a e. Nu cumva$ mă &ntre!ai$ asta e 'i le%ea universului nostru sufletesc$ a a ariţiei 'i a oi a &nde ărtării unui sentiment$ a fu%ii lui ţicnite s re ro'u de locul 'i de omul care i*au dat na'tere2 Mai de%ra!ă sminteala e &n ad&ncuri$ &n micul 'i nu &n marele cosmos$ acolo unde nu mai e-istă cauză 'i efect$ unde se crede că nu mai e-istă nimic 'i totu'i e-istă$ unde %&ndul &ncetează ca %&nd &ndată ce s*a manifestat 'i se transformă &n stare.. 9roiam să verific dacă si%uranţa mea de sine$ re&nvierea mea nea'te tată nu erau o sim lă e-citaţie$ o sim lă reacţie de a ărare &m otriva loviturii e care o rimisem$ căci 'tiam că foarte adesea sin%urătatea s ul!eră certitudini ad&nci$ născute de rezenţa altora$ &n faţa cărora s&ntem siliţi să !ravăm$ stă &niţi de o dorinţă o!scură de a st&rni &n ei &ndoiala$ de'i 'tim !ine că asta nu mai folose'te la nimic.a'ezasem at&ţia ani$ martor 'i el al at&tor scene din care ie'isem totdeauna mic'orat &n ro riii mei ochi$ 'i acce t&nd mereu 'i mereu această mic'orare$ tot s er&nd că visul meu de fericire oate fi a ărat. Nu omor&sem eu un om &n mină2 E adevărat că mă a ărasem$ ei 'i2 Că mă a ărasem o s u* neam eu$ dar care era adevărul2 Nu cumva folosisem doar rete-tul care se li ea erfect e.... . Privire vie$ ascuţită$ victorioasă$ lină de viaţă 'i de sfidare$ care răscolea &n mine vechi tandreţi re rimate$ vechi elanuri res inse$ zile de fericire ne&m linite.. Era chiar at&t de si%ur că du ă &ncă trei* atru zile %ardianul n*ar fi renunţat2 Ar fi tre!uit să risc să*i acord o 'ansă$ or eu$ din dorinţa mea o!scură de a .. ..ansiunii uria'e a uni* versului$ &nde ărtarea lor cu o viteză fantastică de !i%*!an%*ul iniţial. Mă a'ezai la !irou 'i*mi usei icioarele e cristalul lui$ altădată lin de cărţi 'i caiete$ 'i el martor al visului meu de a răsturna filozofia modernă atac&nd a'a*zisa con'tiinţă tra%ică e care ar avea*o omul des re viaţă$ născută din !oala mortală a dualităţii ei. .. 'i nu eu$ 9ictor$ !ăr!atul cu care făcuse un co il$ 'i Petrini$ care fusesem asistent universitar$ nume care devenise 'i al ei.l voi face$ da$ acest lucru tre!uie să*l &m linesc$ &mi dădui seama că nu mă &ncura3am e mine &nsumi$ ci eram &ncura3at de mine &nsumi$ &m otriva suferinţei care tre!uia cu ad&nc dis reţ alun%ată. "4ine$ Matilda$ continuai$ văd că nu vrei să vor!e'ti$ călătorie s r&ncenată /'i mă a ro iai din nou de ea$ &i luai m&na 'i i*o sărutai$ ea 'i*o retrase ca 'i c&nd i*ar fi atins*o o vi eră$ căci o !ruscă re ulsie &i a ăruse e chi 0$ ai %ri3ă de fetiţă 'i vezi să nu a3un%ă acolo &n noua ta familie o !iată fă tură vitre%ită$ fiindcă n*o să fie !ine$ te avertizez$ oric&t de mare e 'ta!ul cu care ne*ai trădat$ e mine 'i e ea$ &ncă &nainte ca ea să se fi născut. #a$ voi face acest lucru$ da$ &l voi face$ 'i re et&nd această %&ndire. Cine &mi s usese mie că %ardianul chiar vrusese să mă omoare2 8a tul că alţii mu* riseră2 Erau !ătr&ni$ sla!i$ &n tim ce eu eram t&năr 'i rezistent 'i %ăsisem 'i trucul cu uloverul e su! căma'ă.. 8iindcă Matilda nu era un animal inferior care să nu*'i dea seama că nu are &m otriva mea nici o ro!ă de vinovăţie /istoria cu Că rioara nu utea fi o astfel de dovadă0$ totu'i că avea o stare din care ţ&'nise %&ndul că$ oho1 'i &ncă cum eram vinovat.

ucide$ riscasem cu adevărat să fiu rins 'i să fiu la r&ndul meu omor&t. desi%ur$ &'i adusese aminte că e om$ dar e urmă$ dacă l*a'i fi cruţat$ ar fi uitat de această ful%erătoare iluminare a con'tiinţei lui nici măcar a!rutizate$ ci rele din na'tere$ din firea lui infamă$ 'i nu m*ar fi cruţat el e mine$ cu at&t mai mult cu c&t n*o făcuse &nainte$ c&nd eu$ ca om. Ce e o des ărţire2 ) sim lă se arare de cor uri. E'ecurile noastre &n ideea e care ne*am făcut*o des re fericire tre!uie să cadă e lanul doi. #a... Ce zicea &nsă Matilda2 7i ca 'i c&nd ar fi auzit de dincolo această &ntre!are$ u'a !iroului meu se deschise 'i ea intră. .. .. .. /Cele mai rele su oziţii asu ra com ortamentului nostru se fac totdeauna c&nd s&ntem smul'i din universul in care alte determinări dec&t cele fire'ti ne*au &m ins să acţionăm &ntr*un anumit fel 'i s&ntem 3udecaţi du ă cele normale$ o un&nduni*se un cod moral 'i chiar 3uridic care acolo unde am săv&r'it o anumită fa tă nu mai e-istă< fiindcă &n nici un re%ulament al detenţiilor nu scrie că un %ardian are dre tul să !a%e e un condamnat la carceră$ iarna$ desculţ 'i &n căma'ă< c&t des re codul moral$ să nu mai vor!im$ &nc&t mă trezii r&z&nd săl!atic la %&ndul că destinul vrusese ca fa ta mea să nu fie desco erită< iată codul moral care mă a ărase+ călăii &'i merită edea sa< c&t des re o a'a*zisă dorinţă a mea o!scură de a ucide$ tre!uie să s un că &n fiecare seară trăiam cli e de %roază c&nd eram smuls din a'ternut 'i trimis &ntre cele atru sc&nduri$ &n acel sicriu &n icioare rintre cră ăturile căruia 'uiera adesea v&ntul+ dacă mă rinde că am un ulover e dedesu!t 'i mi*l ia2 dacă cineva m*a turnat2 s*a zis cu mine1 C&t des re ultimele lui cuvinte$ at&t de umane$ !ine&nţeles că 'tiam că &n acele cli e erau sincere$ da$ în acele clipe...entimentul &nce use să*i fu%ă+ nu numai că nu*l o rise$ &l !iciuise să fu%ă mai re ede.. 8usese mai uternică dec&t mine$ acţionase ca o forţă a naturii$ nici un %&nd n*o s eriase. . ci omul ei$ care o iu!ise at&t de tare 'i de soarta căruia nu tre!uia să se des artă..0 #e c&te ori nu &ncercasem s*o determin e Matilda să nu mai vadă &n mine un om în general. Ar fi 'i lictisitor să trăie'ti cu o astfel de 'tiinţă$ c&nd numai dezordinea te une &n armonie cu murmurul surd$ &nfundat a ceea ce ne sca ă. #ar 'i*o le%ase vreodată2 Nu$ era răs unsul ei$ nimeni nu*'i oate le%a soarta de*a altuia. Interese su erioare &nsă ar tre!ui să ne &m iedice să transformăm un lucru at&t de sim lu /'i ce e mai sim lu 'i mai firesc dec&t să te des arţi de cineva dacă &nţele%erea nu mai e osi!ilă20 &ntr*o ru tură totală 'i definitivă lu&nd &n stă &nire o a treia fiinţă$ un co il$ care s*a născut &ntr*o lume &n care acest co il tre!uia să ai!ă &n rea3ma lui e cei care l*au făcut. Mă văzuse rău$ n*avusese &ndoieli că se utea &n'ela.ni au afirmat că o avem mai mult dec&t alţii$ nu se confirma &n com ortarea Matildci. 7tiinţa des re soartă$ des re care %&nditori rom... 8usesem &nchis$ mă a'te tase$ de'i trăd&ndu*mă$ de'i oate că nu1 dar căzusem$ mă ărăsea.. 7i totu'i$ des ărţirea aceasta era &m otriva mea$ o lu tă e care Matilda vroia s*o c&'ti%e. une*mi ceva care să mă facă să*mi ară rău că te omor1 #om= 'ef$ 'o tise 'i el /deci nu stri%ase ca un animal rins &n ca cană10$ &mi 'o tise cu sim litate 'i omenie /adică s&ntem oameni$ nu mă omor&0+ dom= 'ef$ n*am vrut să*ţi fac nimic1 Care fusese răs unsul meu2 Ei$ da$ te cred1 Mă &nduio'ezi$ o să am remu'cări1 7i &l aruncasem &n tunelul răsturnat 'i ne%ru al morţii. Nu*i auzisem eu %lasul lim ede de nevinovăţie &n cli a c&nd &i astu asem %ura 'i &i 'o tisem+ duiosule$ o să mori1 Ai ceva de s us care oate fi reţinut2. nu*i făcusem nici un rău$ dar el avusese revelaţia lui acolo$ la %ura so!ei$ cu vătraiul &n m&nă$ că tocmai ca om nu tre!uie să fiu curăţat. Mă iu!ise doi ani$ nu se dăduse &ndărăt..ă c&'ti%e ce2 Nu &nţele%eam$ c&nd eu a!andonam totul..

LL9II "Ei$ zise$ ai reu'it să desle%i Ceni%maD com ortării mele2" Pusese cu sarcasm cuv&ntul eni%ma &n %hilimele$ vr&nd arcă să s ună că nu e-istă nici o eni%mă 'i nu dădea$ du ă cum nu dăduse nici &nă atunci$ nici un !an e %&ndirea mea$ inca a!ilă să &nţelea%ă &n mod firesc ceea ce e at&t de firesc. Ce*ai făcut tu2 .. Nu tre!uia s*o &ntreru $ &nc&t tăcui$ &ntins cum eram &n s atele !iroului 'i cu icioarele e cristal$ hotăr&t să rezist is itei de a*i răs unde. Ce ti i%no!il$ %rosolan 'i rimitiv1 I s*a făcut sc&r!ă 'i află că ai ierdut &n el e sin%urul om din lume care &ţi utea urta o afecţiune sinceră 'i să te reţuiască cum nu meriţi toată viaţa. Nici !ună*ziua nu mi*ai dat la lecare 1 Ce ticălos1 Mă &ntre! cum am utut trece vreodată este asta1" "7i eu mă &ntre!$ %&ndii$ cu at&t mai mult cu c&t nu numai că ai trecut$ dar te*ai 'i &ndră%ostit de mine. Eram insultată 'i &n3urată. "Ki*am s us atunci că Petrică a dat de scrisorile tale$ ca să te determin să nu*mi mai scrii$ continuă ea$ mai ţi*aduci aminte2 Că a venit acasă &n li sa mea$ a scotocit este tot 'i le*a %ăsit.. .. Atunci a deschis 'i el ochii. Purtarea mea faţă de Petrică$ e care &l făcusem să urle rin co aci$ Că rioara e care o omor&sem$ Tamara. 8irescul ăsta era ea$ vocea ei sfidătoare$ ochii ei care străluceau ca un diamant verde$ sur&sul ei adresat altuia. . "Ai 'tiut că mi*a fost sc&r!ă de tine de la &nce ut2 Te*ai văzut vreodată cu ochii ă'tia2 .ţi amintesc eu ni'te fa te$ continuă Matilda$ nimerise'i odată la noi este o ceartă de*a mea cu Petrică.n loc să leci$ cum ar fi făcut orice om normal 'i civilizat$ te*ai a'ezat &n fotoliu 'i ai &nce ut să asculţi cu o lăcere sadică. I*auzi1 ) să s ună ea cum s&nt$ văzut dinafară$ ochiul ei fiind al adevărului$ eram ferm convinsă. 'i a'a mai de arte.. 5adarnic ţi*am aruncat riviri să intervii$ ţi*am z&m!it$ crez&nd că e'ti un om &ntre%$ un !ăr!at no!il$ un intelectual cultivat care tre!uie să reziste is itei %rosolane de a se delecta de &n3osirea altora. Ei1 Ce zici de asta2 Chiar 'i un om care nu iu!ea n*ar fi tolerat să fiu terfelită$ ar fi &ncercat &ntr*un fel sau altul să*l otolească e Petrică$ să*i &m ace e soţi$ nu să se !ucure de s ectacolul de%radant e care &l dădea un om de3a atins de o !oală %ravă. Acei %enunchi nu mai erau ai mei$ altcineva va avea de*aici &nainte dse tul să se uite la ei 'i să*i m&n%&ie..nţelesei că tirul !l&nd 'i totodată rime3dios al &ntre!ărilor mele dinainte se o rise$ sau că nu le mai uteam relua$ 'i acum &nce ea al ei. Că mă uitasem la ea ca la o curvă.'i use !ăr!ia &n almă 'i cotul e icior. "Te*ai %&ndit vreodată$ continuă fără să mă slă!ească din ochi 'i fără să cli ească$ să te uiţi la tine$ a'a$ ca dinafară$ 'i să te vezi a'a cum e'ti2" ... Ei$ află că nu le*a %ăsit el$ eu i le*am dat$ dacă vrei să 'tii$ să le citească 'i să vadă ce fel de om e'ti$ ce fel de rieten avea$ că murea du ă tine de admiraţie. 7i mai retindeai ulterior 'i retinzi 'i acuma că mă iu!eai &n cli ele acelea.. Ce canalie$ a s us... Auzisem2 Că &n rima cli ă a &nt&lnirii noastre$ atunci e stradă$ e ninsoare$ ochii mei i se li iseră de ceea ce i se mai utea zări din icior su! haina de !lana 'i deasu ra cismei.. 7i du ă ce Petrică m*a um lut !ine cu noroi /'i asta a făcut*o la &ndemnurile tale dia!olice$ el sin%ur mi*a ovestit mai e urmă0 v*aţi ridicat am&ndoi 'i m*aţi lăsat sin%ură ca e*o c&r ă murdară de care ţi*ai 'ters icioarele. #e silă i s*a făcut rău$ s*a dus la !aie ..e a'eză e cana ea 'i &'i aco eri !ine %enunchii cu rochia ca entru a*i feri$ ca o udică fată$ de ni'te riviri concu iscente.

i%ur$ &n mintea ta are altă denumire$ ceva no!il$ frumos$ filozofic$ s irit$ ehe$ ceva cosmic$ cum o să crezi tu des re tine că e'ti un zero2 Nici nu e u'or$ tre!uie să recunosc că 'i mie mi*au tre!uit ani de zile &nă să desco ăr &nă unde am căzut trăind cu tine. Elanul e care &l simţeam cum cre'te &n mine mă smulse arcă din casa asta &n care nu mai aveam ce căuta 'i &nchisei ochii..'i a vomitat$ iar scrisorile$ afară de una$ le*a ru t 'i le*a aruncat la co'.. #oar melancolia oate$ !oarea tristeţii$ m&hnirea /du'manul meu10$ dar voi rezista 'i voi %ăsi eu un dro% &m otriva lor.. ... #a$ da$ a'a este$ dacă ar de inde numai de mine$ a'i trece este istoria asta 'i i*a'i răm&ne mai de arte rieten. #a$ mi*aduc aminte$ el a venit de*acasă &n e-cursia aceea cu scrisoarea &n !uzunarul vindiacului 'i te*ai delectat ascult&nd lectura ei cu mine de faţă. Ar!itrai1 Adică ai &ncercat s*o faci 'i ai fi vrut să ne vezi e am&ndoi ridic&ndu*te &n slăvi 'i noi doi &m!răţi'&ndu*ne 'i umilindu*ne &n faţa măreţiei sufletului tău$ e care nu*l meritam nici unul.resie iluminată /se vedea că nu*'i &ncă ea &n iele de m&ndrie că &n sf&r'it redevenise ea &nsă'i0$ ar fi tre!uit să*ţi dau a'a ortul chiar de*atunci$ c&nd &n faţa lui Petrică sf&'iat de durere ai &ncercat să te urci e mine1 Ce m&r'ăvie1 Te*ai %&ndit vreodată c&t e'ti de a!3ect2" "#a$ &i răs unsei &n sinea mea$ chiar de*atunci 'i ţi*am 'i s us că nu vreau să te mai văd 'i o să te dau uitării. Cum o să*l iu!esc$ i*am s us$ dacă l*a'i fi iu!it nu*ţi arătam scrisorile."Nu ot s une$ %&ndii$ că n*am trăit destul entru a*mi dedica tot restul vieţii numai muncii mele.." "M*a &ntre!at+ &l iu!e'ti2 continuă Matilda... Pesemne de aceea o e-as era rimul ei !ăr!at$ care c&nd o auzea vor!ind astfel &i s unea du*te*n... Ce dracu ţi*am făcut$ ce*ai cu mine$ cotoroanţă isterică2 Nu te mai osteni$ 'tiu totul$ nu m*ai iu!it$ m*ai .." "#is%raziata$ %&ndii$ &nveselit$ ai vrut să com lici intri%a tu &nsăţi 'i să asi'ti cu volu tate la s ectacolul &nfruntării dintre mine 'i Petrică$ s ectacol care n*ar fi avut loc dacă nu*i dădeai scrisorile." ". 7i totu'i &l iu!e'ti$ mi*a răs uns el cu o mare tristeţe$ te atra%e$ nu*ţi dai seama$ omul ăsta are &n el atracţia a!3ecţiei$ chiar 'i acum du ă ce am văzut la ce se reduce un om$ tot nu ot să*l detest." "#e ce m*o fi insult&nd femeia asta2 e-clamai 'i eu$ de astă dată tare 'i uit&ndu*mă a!sent e deasu ra ca ului ei e fereastră$ care se al!ăstrea su! &nserare...." "7i acum mă &ntre! cum am utut su orta at&tea 3osnicii$ continuă ea cu o e.. Te 'i dădusem$ dar &n aceea'i seară c&nd m*am &ntors acasă te*am %ăsit lim!&ndu*te rătăcită rin faţa orţii mele1 Nu*ţi era ţie %&ndul la a'a oarte1" Contem lam$ &n tim ce ea vor!ea$ zilele 'i anii de sin%urătate cate mă a'te tau &n mi3locul cărţilor 'i caietelor mele$ &ntr*o sim lă odaie &n care$ &mi s uneam$ nu va mai intra nici o muiere$ ură sau im ură1 ) să %ăsesc eu &nă la urmă să intru undeva$ oate chiar &n uzina unde lucrează tatăl meu$ cu acel director inteli%ent care %&ndea că o is ă'ire &ncetează de &ndată ce omul a redevenit li!er.. N*am fost at&t de ridicol ca Petrică$ ar fi tre!uit să &ncerc.. 7i asta mi se &nt&m lă mie$ că s&nt !ăr!at$ dar ce i se oate &nt&m lă unei femei cu un suflet at&t de ur ca al tău.. Păi cum s*o vezi c&nd te conto e'ti cu ea2 .ilvia o va desco eri 'i va utea să vadă$ ea cea dint&i$ cine este tatăl ei...... #acă ne des ărţim$ Petrică$ nu ne des ărţim din ricina lui. Cartea e care o voi scrie va fi scurtă$ c&t $anualul lui E ictet$ dar viaţa ei va fi lun%ă 'i va deveni de actualitate &n chiar tim ul vieţii mele. ?*ai %ăsit e Petrică &ntr*una din fazele lui hi erumaniste 'i ai ameţit de dorinţa de a*l chinui cu revelaţiile din scrisorile mele. Cunosc 'i faţa 'i reversul lucrurilor 'i nici o sur riză nu mă mai oate clinti." "I*auzi1 %&ndii$ te omene'ti că asta e %re'eala mea$ că nu i*am s us niciodată c&t e de ură.Aha1 e-clamă Matilda$ nu răs unzi$ nu*ţi mai convine$ nu e'ti ca a!il să*ţi vezi a!3ecţia &n faţă..

.. Pe ce te vei fi !izuind2 . Gsta e !ăr!at$ care &mi s une că o să*mi ună co ilul e !ăţ chiar &n cli a c&nd soţia lui &l anunţă că va fi tată 'i o să*l arunce &ntr*o ră astie2 Trei zile 'i trei no ţi am auzit &n urechi vor!ele astea... Numai felul cum r&n3e'ti$ dacă te*ai vedea. #ar m*au o rit toţi$ 'i Tasia 'i Petea 'i 9asia 'i chiar Tamara$ de care ţi*ai !ătut 3oc. /Nu r&n3eam niciodată10 Nu 'tiu cum o să sca de %reaţa e care o simt la %&ndul că m*am culcat at&ţia ani cu tine$ că te*am lăsat să te a ro ii de mine1" Iz!ucnii &n hohote.. ". Pe ce mă !izui2 A3un%e să mă uit la tine 'i să*mi a ară convin%erea că nu mă &n'el. 9rei să*ţi e-em lific cu ceva$ dacă e vor!a să ne luăm du ă ceea ce ne a are că ar arăta celălalt2 Mai &nainte$ &n hol$ &n tim ce eu &ţi uneam o &ntre!are$ cum ai &ndrăsnit să te duci la amantul tău să mă salveze el e mine /&ntre!are la care n*ai răs uns$ ţi*o un 'i . #a$ da$ Tamara$ căreia i te crezi su erior$ s*a dovedit că e cu un ca mai resus dec&t tine.&ndit$ vrei să s ui că 'i cei doi ani c&nd m*ai făcut s*o cred au fost o minciună$ că te*am sedus$ t&nără fecioară1" "#a$ stri%ă ea$ au fost doi ani de co'mar$ toată lumea era uimită$ Matilda$ ce e cu tine$ treze'te*te$ nu te recunosc$ Matilda$ nu mai e'ti tu1 A!ia c&nd am rămas &nsărcinată m*am &n%rozit+ ce mi se &nt&m lă2 #e cine m*am le%at eu entru toată viaţa2 7tii ce s*a &nt&m lat atunci$ noa tea t&rziu c&nd te*am a'te tat să*ţi s un ce mi*ai făcut 'i ce mi*ai zis1 Am vrut să mă duc să &ntreru sarcina. "Totu'i ai o minte de mă%ăriţă$ de'i vor!e'ti$ &i s usei schim!&ndu*mi cu o mare satisfacţie icioarele e !irou$ altfel n*ai roiecta acest sentiment asu ra trecutului. E'ti o mă%ăriţă !i!lică$ vor!e'ti. Ai avut tu %ri3ă să*mi su%erezi că totul e zadarnic. ... 7i totu'i nu s&nt convins că ai o %&ndire de mă%ăriţă.nc&t$ continuai eu a'nic$ e zadarnic să mai insi'ti1 Nici eu n*o să mă a uc să*ţi s un că &ntre mintea ta 'i a unei mă%ăriţe nu e nici o deose!ire... . 9ezi c&t de uţin si%ur s&nt chiar &n 3udecăţile mele rele des re tine$ &n schim! tu lesne'ti de convin%ere &n ale tale. Ce vină are co ilul$ a zis ea$ că tatăl lui nu e zdravăn la ca 2 #e ce să*l scoţi2 Ai destul tim e urmă să te des arţi de el1" 9a să zică ovestise totul alor ei1 7i eu care crezusem că viaţa noastră &n doi e un secret1 Te omene'ti că 'tie tot ora'ul$ oate chiar 'i Ion Micu.ţi s un dre t$ te invidiez1 Qoci tare1" "Pe ce mă !izui2 ridică ea vocea.. 8iindcă se na'te o &ndoială+ cum ai utut su orta această re ulsie at&ţia ani2 Cine se &n'ală at&t de %rosolan at&ta vreme n*are 'anse să*i a ară convin%erea că nu va cădea &ntr*o murdărie 'i mai mare. C&nd nu mai iu!e'ti$ oate să a ară 'i această re ulsie$ această %reaţă entru un om care nu*ţi mai lace$ dar asta nu &nseamnă că a e-istat totdeauna.in%ură s ui că n*o să mă a uc eu acuma să cred des re mine ceea ce &mi s ui tu.ţi faci !ăr!atul nemernic$ a!3ect$ ticălos$ canalie.. E-istă acum$ asta da$ 'i un om curat$ un ins care face !ravadă de uritate sufletească$ nu aruncă ceea ce simte acum este ceea ce a simţit altă dată. #a$ am avut de multe ori această stranie senzaţie că acest %ol$ acest zid invizi!il e-istă 'i &ntre noi doi$ dar n*am &ncercat niciodată să te insult 'i să*ti s un$ !a chiar ot să afirm că acest %ol 'i acest zid m*au fascinat totdeauna$ mi*au mo!ilizat toate forţele suflete'ti să trec rin acest neant 'i uneori mi*a reu'it$ sau cel uţin a'a mi s*a ărut. (na că nu te*a' utea convin%e$ al doilea că nu s&nt nici eu de fa t convins$ de'i am avut multă vreme senzaţia asta netă$ care se ară un om de un animal$ c&nd ne aflăm &n rea3ma lui+ vezi că are ochi$ are %ură$ cu care măn&ncă ca 'i un om cu care te &nţele%i$ se dă la o arte c&nd &i s ui să se dea$ munce'te c&nd &l ui la ham 'i totu'i simţi tot tim ul că &ntre tine 'i el e un zid$ un %ol de netrecut$ &n ciuda comuniunii cu el a unui sentiment care nu se desminte$ că s&ntem am&ndoi fiinţe vii$ care ne a3utăm unul e altul &n această viaţă 'i &ntr*o zi vom avea aceea'i soartă$ adică vom muri..

#osul almei mi se ." 7i fiindcă mă a ro iam$ &n tim ce se retră%ea &ncet s re fereastră+ "Atenţie$ stri%ă$ unul din noi doi nu va mai ie'i viu din această odaie. Nu*ţi s un ce*a'i fi utut %&ndi eu &n cli ele acelea$ ce*mi su%era acel sur&s$ e care &l mai văzusem odată$ e vremuri$ fiindcă eu nu mai mă iau du ă semne de*astea$ care ne ot &n'ela$ cum s*a &nt&m lat atunci$ &n acea noa te nefericită$ c&nd te*am lovit.ă te s &nzuri$ 'uieră ea cu o intensă ură /'i un alt sentiment &i ţ&'ni$ or!ind*o$ e su! acest 'uierat0$ ţi*am s us$ zise$ să nu mă mai &n3uri. Totu'i un colţ al presse# papiers# ului ătrunsese rintre de%ete fiindcă de &ndată simţii ceva cald cum mi se relin%e e o!raz 'i &mi văzui 'i dosul almelor 'i a oi archetul stro it de icături %roase de s&n%e. Nu vreau să*mi aduc aminte$ dar de*atunci m*am hotăr&t să nu mai inter retez r&n3ete$ sur&suri$ cli iri din ochi$ care ot avea cu totul alte mo!iluri dec&t ceea ce &mi are mie. "Ah"$ stri%ai cu dis erare$ cu %reaţă 'i cu m&nie$ 'i &i dădui este acela'i o!raz una du ă alta trei alme care o culcară la ăm&nt. 7i de ce toate acestea2 #esi%ur$ fiindcă am iu!it*o foarte tare$ de ce altceva2 Hol!ată la chi ul meu$ nu o!servase că &n acest tim &mi desfăcusem e nesimţite cureaua de la antaloni$ avui chiar tim să ţin catarama &n m&nă$ nu vroiam să desfi%urez halucinantul ei chi $ care 'i acum c&nd o riveam &mi era dra%. Mă avertizase &ntr*o zi 'i se ţinu de cuv&nt.. Citii e chi ul ei cum arăta al meu$ desi%ur o mască &ns&n%erată care &i ins ira %roază$ dar nicidecum re%retul entru ceea ce făcuse. A$ da$ &mi trecu rin faţa ochilor ca o fantasmă$ revelaţia$ ceea ce &i s usesem$ da$ toate cuvintele mele o loviseră ad&nc 'i nu &n3urătura.acuma0$ ai avut tot tim ul e chi un sur&s murdar. #acă a'i fi zărit cea mai mică urmă că s*a trezit din rătăcire$ furia mea s*ar fi retras.rimai o inia t&m ă a unei soţii care nu crede că e ceva de ca ul !ăr!atului ei1 R&n3eai s un&ndu*mi că nu mi*ai distrus "o era" a ro os de s artul !iroului 'i răsfoirea caietelor mele. 8useseră chiar at&t de nă rasnice2 Căzuse cu faţa &n sus$ cu !raţele &n lături 'i cu un icior &n desordine care &i ridicase rochia.. Mă ustura %&tul$ mă 'tersei cu un %est mecanic. 8oarte %roase$ ro'ii 'i late$ 'i cu stro i." #e ce2 mă &ntre!am.nţele ciunea$ Matilda$ e un drum e care tu nu l*ai stră!ătut 'i nici n*o să*l stră!aţi vreodată 'i &n asta constă tăria ta.. ". Tu vroiai să*mi s ui că e'ti &nsărcinată 'i mie mi s*a ărut că e. #a$ a'i fi fost$ dar ea vroia să 'i fu%ă la viitorul ei !ăr!at$ să*mi ia 'i co ilul 'i să mă 'i s &nzur.. Reacţia ei fu t&rzie c&nd o croii totu'i este faţă cu at&ta violenţă &nc&t &n aceea'i cli ă mi se făcu &ntuneric &n ca ... Aha1 Nu su ortă$ &n tim ce eu tre!uie să su ort..ă nu te*a ro ii$ zise$ fiindcă &ţi scot ochii 'i n*o să mai vezi lumina zilei. Atunci sării 'i &i tăiai zadarnic drumul s re u'ă$ fiindcă nici nu se %&ndise să fu%ă. . . Eu tre!uie să fiu !l&nd.... Avusei 'i eu o secundă de ezitare+ să mă feresc sau s*o sfidez2 Nu mă ferii dec&t c&nd !olidul ţ&'ni< iz!i &n !raţele mele care se ridicaseră ful%erător 'i &mi aco eriseră fruntea..e re ezi s re mine 'i mă trezii cu %hearele ei &n %&t< le desfăcui cu %reu 'i &nţelesei că dacă n# o lovesc$ o mare incertitudine ar fi lanat asu ra sf&r'itului acestei &ncăierări$ eu &ncerc&nd s*o cruţ$ ea ned&nd &na oi de la orice*ar fi.. Te*ai măritat de trei ori$ te mai măriţi a atra oară1 Ei 'i2 Poţi să te măriţi 'i a cincea oară 'i de ce nu 'i a 'asea2 4ine că ai făcut un co il care te salvează de la derută1" "Aha$ e-clamă ea sarcastică$ va să zică e*asta te*ai !azat tu c&nd te urtai cu mine mai rău dec&t cu o vită /ai 'i s us adineauri că simţeai că s&nt o vită0 că n*o să mai mă des art de tine fiindcă mă mai des ărţisem &nainte de doi !ăr!aţi1 Te*ai &n'elat amarnic1" "4ine$ zic$ m*am &n'elat$ se mai &nt&m lă$ &mi are rău$ s&nt chiar m&hnit$ 'i ce mă*ta ai vrea să fac2 Ai aerul că ar tre!ui să fac ceva1" ". ...ţi cra ca ul"$ 'i &ntr*o cli ă fu &n icioare$ se a ro ie de !irou$ use m&na e sin%urul o!iect de e el$ un presse# papiers mare de cristal 'i &l ridică &n aer+ avu doar o cli ă de ezitare$ a oi mi*l aruncă de*a roa e dre t &n ca .

. Ie'ii 'i intrai &n !ucătărie$ smulsei de l&n%ă chiuvetă o %ăleată$ o um lui cu a ă 'i revenii &n !irou.." 7i dacă moare2 &mi trecu rin ca .ntre mine 'i Matilda cuvintele &'i ierduseră &nţelesul... ?a care se adău%a ceea ce &ntre cei doi nu se etrecuse+ des ărţirea. 7i o mare tăcere mă &ncon3ura. ... . #ar dacă. Matilda$ treze'te*te1" 7i &mi a ro iai %ura de a ei 'i &nce ui s*o sărut$ s*o m&n%&i netezindu*i t&m lele.. Eram am&ndoi muţi$ totul fusese s us$ tot ceea ce vedeam &mi era străin$ urechea ei$ da$ urechea care &mi fusese at&t de dra%ă &mi ărea a fi a unei vam iriţe$ a'ii e care &i iu!eam &n mi'carea lor &mi ăreau acum diformi$ m&inile mari de care mă ata'asem$ dar care ridicaseră asu ra mea presse# papiers#ul %reu de cristal$ la!e simie'ti !une entru co aci. Ce idioţenie. #ar cum2 A a e elementul &n care s*a rodus 'ocul rimordial al na'terii vieţii$ un trăsnet 'i lanţul de amino*acizi a &nce ut să al ite. "#e unde 'tii$ &i zisei$ că te*am violat$ dacă erai le'inată2" "Nemernicule$ o să mi*o lăte'ti." #ar ea nu se trezi$ nu dădu nici cel mai mic semn de viaţă." Era o com!inaţie &ntre metoda 9intilă 'i varianta Aco3ocăriţei. ) a'te tam..&nt eu$ !ăr!atul tău$ asta n*a &nsemnat nimic niciodată entru tine2 )$ tu$ e care te*am adorat$ nefericită fiinţă e care lumina soarelui te va mai lumina &ncă$ nu mă vezi$ nu mă auzi2 Matilda1 Pe tine te chem1 Treze'te*te1.. 8leo'c1 o aruncai este ea.. Mă ridicai 'i rătăcii rin !irou asaltat de %&ndul că astfel se etrec nenorochile$ 'i uci%a' e cel care a lovit cel mai tare$ chiar dacă.... "Matilda$ &i 'o tii$ iar$ lu&nd*o &n !raţe$ iu!ita mea$ hai$ treze'te*te /'i &n cli ele următoare o iu!ii ca totdeauna re%ătit să*i aud răcnetul de &m otrivire$ dar nu fu nici un răcnet0." ") să dau cu usturoi e la ra%urile casei mele 'i n*o să mai oţi intra niciodată &năuntru.. Era vie$ rezistase declaraţiilor mele atetice de dra%oste$ sărutărilor 'i m&n*%&ierilor mele$ nelini'tii a'ilor mei." "4a te ro% să ăstrezi o amintire de ne'ters a acestor cli e$ niciodată nu te*am iu!it mai mult.... "Ridică*te$ &i s usei$ am a3uns de arte$ un final demn de tim urile moderne.. Ai fi zis că nimic n*avea să se schim!e..ări &n sus cu un ţi ăt &nalt 'i utui a recia cu satisfacţie eficienţa metodei. Tre!uia entru asta.retrase lin de s&n%e roas ăt.ărutam o %ură &ntredeschisă$ fier!inte$ dar străină 'i fără res iraţie. Res irai ad&nc+ !ine că se sf&r'ise....... Tre!uia dusă &nă la ca ăt. "Niciodată n*o să*ţi iert asta.. Pe această catastrofă nici ea nu &ndrăzni să ai!ă chiar de &ndată vreo iniţiativă.. Păstorii din Australia$ o oarele rimitive din deserturi$ care trăiesc m&nc&nd viermi 'i lăcuste ră3ite$ se vor &nchina re%inei mame...... 7i ce dacă. . . M*ai violat &n tim ce eram le'inată1" 7i se ridică &m leticindu*se$ &n tim ce a a &i cur%ea 'iroaie din cre'tet &nă &n tăl i.." ") să sa &n faţa casei mele o %roa ă 'i o să arunc cu m&inile mele ăm&ntul este cosciu%ul tău... LL9III #acă omul ar acorda morţii măcar un minut e zi de meditaţie$ conflictele &n care ar . Aha1 7i dacă a lic varianta 9intilă2 Cum$ dar o 'i a licasem.. Mă a ro iai$ mă lun%ii alături de ea 'i &i 'o tii &n ureche+ "Treze'te*te$ Matilda$ ei$ haide$ o să sca i de mine$ adio1 Te a'tea tă noua ta viaţă$ sus$ iu!ito$ co'marul tău a luat sf&r'it1 9ei fi re%ina An%liei$ su u'ii unui im eriu$ de'i emanci aţi$ vor rivi chi ul tău e !ancnote 'i &n hohotele lor de r&s res ectuoase$ te vor iu!i. #a$ &n faţa morţii orice 3ustificare s ore'te vinovăţia.

.&ntr*un sin%ur unct$ c&nd stau culcat$ o!iectul se du!lează$ &l văd cu ochii mei cum. El a are astfel$ fără dureri 'i fără rocese inflamatorii. fiindcă te a'tea tă." "Altfel vă simţiţi !ine2" "Nu rea$ dacă mă uit fi.." "N*are im ortanţă că a fost acum doi ani$ zise el trec&nd este recizarea ultimă$ iritările astea ot a ărea 'i du ă zece ani$ de ildă &n &m re3urarea de care vor!iţi$ o reintrare &ntr*un mediu to-ic. C&t aţi lucrat &n mină2" "(n an.... Tre!uie să murim a'a cum trăim. Astfel %&ndeam &n tim ce medicul se uita zadarnic 'i &ndelun% &n %&tul meu$ să vadă ce am.... Ne na'tem &n s ital 'i murim &n s ital$ cum !ine s*a .n ultima vreme am lucrat c&teva luni la deratizare. "4ne passante.. minunata ei t&m lă desvelită su! ie tănătură$ sur&sul ei care.." #ar nu dădui urmare acestor im ulsuri$ nu ărăsii casa 'i nu fu%ii &ntr*o ădure$ cu uţinul %las care &mi mai rămăsese &i s usei Matildei+ "Mă internez1 Am cancer. Ei$ da$ %&ndim$ dar această bună zi o să fie c&ndva$ nu acum$ &nă atunci$ ehe$ mai e1 'i continuăm$ rizonieri ai forţei noastre vitale$ să mărim nemăsurat$ cu secretă 'i uternică lu ă$ %esturi 'i cuvinte care ne chircesc sufletul...." "N*ar fi o cauză o!li%atorie$ fiindcă ar &nsemna că ma3oritatea minerilor$ sau &n orice caz un rocent mare$ să....n co ilărie aţi suferit de %&t2" "#a$ de ami%dale$ dar treceau sin%ure.." Ea ascultă fără să tresară această declaraţie$ cu o răceală directă 'i totală$ e. 9i se dădea la te2" "?a &nce ut$ da$ e urmă a fost mai rău$ dar am lecat.." "Infecţie de la ce2" zisei.2 A$ nu$ nu ale Matildei$ ale fetei care trecea. )r să mă ducă la mor%ă 'i cum să stau eu acolo$ sin%ur$ &n &ntuneric2 Cine m*a ărăsit2 (nde e natura mamă2 E-tincţia vieţii /căci moartea nu e-istă0 tre!uie să se etreacă sim lu$ undeva &ntr*o ădure$ la mar%inea unei a e$ &ntr*un ultim somn care să te facă să visezi$ &n tim ce auzi &ncă fo'netul etern al co acilor 'i susurul undelor$ 'i să dore'ti că tre!uie să te treze'ti$ da$ de &ndată$ să te &m!raci 'i." . Chiar c&nd nu detectăm un roces inflamator$ infecţia oate fi rezentă." "(nde2" "?a canal.&ntem &nsă făcuţi să nu utem conce e &n noi &n'ine că am utea muri$ să simţim adică$ nu doar să %&ndim$ că murim &n minutul acela$ că totul s*a sf&r'it$ fiindcă altfel 'tim rea !ine că &ntr*o !ună zi va tre!ui să ierim. C&te ore stăteaţi &n mină2" "7i uns rezece1" "Nu mă ronunţ$ o să vă vadă un s ecialist..fi im licat 'i*ar mic'ora im ortanţa 'i soluţiile cele mai rele l*ar s eria mai uţin$ ar fi oricum mai &ndrăzneţ 'i s*ar !ucura mai mult că e-istă.." ".. &n sf&r'it$ n*am auzit de &m!olnăviri alarmante &n astfel de mediu. Tre!uie să fie o infecţie$ să facem ni'te analize 'i atunci$ dacă va fi cazul$ &i tra%em cu enicilină..rimată rintr*o uitătură dintr*o arte$ cu leoa ele e 3umătate &nchise 'i eu %ura str&m!ă$ su! un rictus de infinit dis reţ$ a cărui ur&ţenie mă făcu să mă &ntre! dacă mai văzusem vreodată &n viaţa mea o femeie at&t de ocită. Tre!uie să vă internaţi... Nu$ nu e !ine1 mă revoltai.. .." "Ar utea fi di lo ie$ dar mai si%ur e o o!oseală$ o avitaminoză. "#e ce &ntr*o ădure 'i la mar%inea unei a e2 mă mirai a oi du ă c&teva zile &n s ital....des re ce t&m lă 'i des re ce sur&s era vor!a......au cancer$ %&ndii." Iată ce sim lu e$ %&ndii a oi ie'ind &n stradă... "Nu1" "?ucraţi &n mediul to-ic2" "#a$ am lucrat. #a$ iată$ s&nt &n ericol 'i fiinţa mea tot nu crede că a'i utea muri$ mă uit du ă fete$ chiar &ntorsesem ca ul. "#e la nimic$ răs unse el d&nd din umeri.. ) să mă internez 'i o să ies cu icioarele &nainte. "Nu e răceală$ mormăi s ecialistul$ totul e curat$ ami%dalele$ farin%ele$ larin%ele. rie$ &n minele de lum!$ zisei$ dar s&nt doi ani de*atunci.." "(nde2" "?a 4aia . de'i. "Aţi avut vreun sifilis2" zise medicul.. . Cur&nd du ă &ntoarcerea Matildei de la 4ucure'ti 'i scena de violentă des%olire care urmase$ ră%u'isem cu totul$ a!ia mai uteam rosti cuvinte..

. #e ce suferiţi2" &i făcusem un semn la %&t 'i %&3&isem+ "n*am =las. 7i sora de ce sur&dea2. "Ei$ acolo s&nt ficaţii." .." #ar de ce era el furios2 7i din ricina atului$ &n care din c&nd &n c&nd iz!ea cu iciorul$ dar 'i din altceva$ cum aflai de &ndată.erienţe$ vin cu studenţii 'i discută e ielea mea.ă mi*l ţină$ a'a a zis$ dar s*a %&ndit că dacă muream su! cuţit să 'i*l ăstreze .n st&n%a mea era un individ alid 'i mai lun% dec&t atul &n care zăcea 'i care mereu se l&n%ea că nu oate să*'i &ntindă 'i el icioarele măcar acum c&nd.nseamnă că !oala a intrat &năuntru. "A'a mi*a s us 'i mie$ &mi 'o ti vo situl$ 'i stau aici de trei luni de zile...." 7i trase cutia no tierei 'i &mi arătă un fel de cea ă 'i la formă 'i la culoare$ cu un lanţ mare de alamă sau de ar%int..ora &i răs undea sur&z&nd că n*au alte aturi 'i el mereu se văita$ nu de ulcerul de care fusese o erat$ ci de acest inconvenient cu atu*acela. Ei$ 'i vine el la mine 'i*mi zice+ dă*mi mie ceasul să ţi*l ţiu1 . .... "Ceasul meu$ e care &l am de la !unicul$ mer%e cu o recizie fi-ă$ nu*l dau eu e unul de*astea$ e-tra late$ care mer% du ă fa!rica de iaurt 'i nu durează mai mult de trei ani 'i &nce s*o ia razna.. . ." . "C&nd o să mor ce*o să*mi faci$ o să*mi at&rne la!ele este at. Numai ochii &i erau curaţi. "7i ce i*ai s us rofesorului c&nd le*a &ntre!at2" "Că mă ustură aici"$ răs unse acela arăt&nd cu m&na &n dre tul cor ului. Mă ţin entru e.osirea unuia nou$ am o!servat adesea$ st&rne'te &n cei care stau mai demult la un loc un fel de euforie %enerală. Tot astfel se etrecu &n rimele ore de la internare$ rima mea zi de internare &n s ital. #e'i trăiam &n acela'i ora'$ ărinţii mei erau de arte 'i mai de arte era Matilda$ cu care trăiam &n aceea'i casă. Pe r&ndul celălalt era unul care &n tim ul no ţii !ăuse a a din rezervorul de la closet$ fiindcă a a din ro!inete se o rise+ un dia!etic care intra mereu &n comă.zis.. A'a cum eu 'tiu că am fost o erat de cancer la stomac 'i nu de ulcer$ 'i că n*o s*o mai duc mult$ a'a 'tii 'i tu ce ai+ !oală de iele 'i că &ntr*o zi o să ţi se urce la ficaţi 'i o să te cără!ăne'ti de*aici %ata mort.e oate trăi 'i fără %las$ &mi s use el cu o intensă rivire desnădă3durtă$ eu mi*a'i da 'i urechile numai să sca de r&ia asta care &mi măn&ncă ielea. Iar eu eram unul care n*avea %las.l &ntre!ai cu o mi'care ener%ică a ca ului+ ce e2 El &nţelese imediat+ "Nimeni nu 'tie ce e$ zise cu o !izară m&ndrie$ ca 'i c&nd asta constituia oricum un soi de com ensaţie$ nici un doctor. &i interesează... .. Nu*mi făcea rău nicidecum fa tul că mi se dăduse aci un at rintre ace'ti condamnaţi+ eram 'i eu unul$ de'i mi se s usese că era " rovizoriu"$ &nă se va eli!era un at la secţia......" Era s re seară$ orele de vizită se terminaseră 'i nu simţeam nici o melancolie că e mine nu mă vizitase nimeni.. . #e c&ţi ani suferi2 Ei2" "#e vreo 'a te ani1" zise vo situl umil$ s er&nd arcă &ntr*o revelaţie &n favoarea sa din artea celuilalt$ de'i furia aceluia nu*i romitea nimic !un...n drea ta un ins ur&t$ cu o vie rivire$ căut&nd de la mine o confirmare că nu va muri$ de'i cor ul lui era lin de ceva vo sit$ e !urtă$ e !raţe$ e icioare. #ar re ede mă familiarizasem cu salonul de muri!unzi &n care fusesem internat. Mai !ine stăteam acasă. &ntr*o zi m*au 'i foto%rafiat. #e%ea!a te vo sesc ei e dinafară.." "A$ n*aveţi %las1 Asta trece$ văd că &ncolo vă simţiţi !ine. "7i tu care credeai că o să te faci !ine$ că o să ie'i de aici 'i o să te !ucuri de ceasul meu1" Palidul mi se uită &n ochi 'i &mi ovesti cu un %las ca de avertisment$ să mă feresc de vo situ*ăla+ "Cu o zi &nainte să fiu o erat a venit la mine 'i mi*a cerut ceasul.. "Cum să nu 'tie2 zise alidul iz!ind furios cu iciorul &n tă!lia atului.." 7i &'i desveli i3amaua să văd că nu era vo sit numai e faţă.. 7i ronunţ&nd cuv&ntul " rovizoriu" sora avusese o cli ire veselă din leoa e$ arcă ar fi vrut să s ună că totul e a'a$ &n %eneral$ rovizoriu$ 'i !inele 'i răul$ 'i sănătatea 'i !oala$ &nă murim$ c&nd totul devine definitiv.

. E e modelul tău1" "A$ nu vrei să*l vezi1 e-clamă ea sarcastică. (ită*te tu$ că el n*a avut tim 1 N*a 'tiut ce &nseamnă să ai!ă un . C&te nu s*au văzut. Ia vino &ncoace$ Puiule$ &l chemă ea cu un %las din care se &nţele%ea că scena fusese %&ndită 'i !ine re%ătită dinainte 'i calculată 'i această i oteză. Era %rasă$ nici ea rea t&nără$ dar cu o rivire &n care ofta de viaţă 'i !ucuria de a trăi aveau ceva animalic 'i dur care &ţi st&rneau invidia 'i nelini'tea+ e ea n*o s eria nimic$ iar ro ria*i moarte o sfida nu rin vreo %&ndire$ ci rintr*un im uls vital cinic 'i nestă &nit.. "7i dacă sca ă ce viaţă e aia$ să*ţi facă c&te trei in3ecţii e zi2 se răsti cancerosul. Palidul &nsă avusese o zi %rea$ veniseră la el nevasta 'i feciorul$ un !ăiat de vreo douăzeci de ani care nu se a ro iase de at de la &nce ut." "4a o să se vindece$ la &nce ut era 'i mai !ronzat ca acum 'i nici nu utea să um!le"$ "zise vo situl.. Am mai avut eu dere%lări de*astea 'i le*am sto at. E voinic$ e tunar$ moartea nu recoltează victime rintre tineri dec&t &n mod e-ce ţional..." T&nărul se a ro ie 'i rămase ţea ăn &naintea omului lun% 'i !olnav$ care n*avea loc &n at 'i se are nici e lumea aceasta$ 'i nici măcar %&ndul că lăsa &n urmă un !ăiat.. "Nici nu tre!uia să vii$ &i 'o ti el cu o silă nemăsurată. ) să moară &n somn$ o să vedeţi. (neori sca ă cel mai %rav atins 'i dim otrivă este luat unul care. ) să %&ndească mai mult 'i o să fie mai inteli%ent dec&t alţii neav&nd osi!ilitatea să s ună rostii." . "(ită*te la el$ orunci mama." "#a21 se miră alidul cu dis reţ. Ai venit rea t&rziu$ !oala ta e &naintată.in%urul care o să sca e e domnul care a venit acum." "Pe mine să mă o re'ti tu la oartă11 zise ea.. (ite$ ăla de colo$ care !ea la a ă cu căldarea$ &ntr*o zi n*o să mai iasă din comă 'i adio viaţă1" "4a se echili!rează$ răs unse acela cu un %las 'tiinţific$ ca al lui 9aintru!$ ca 'i c&nd ar fi fost vor!a de altul. "7i tu$ de ce r&zi2 &l luă 'i e el &n rimire alidul." Gsta ce i*o fi făcut2 mă &ntre!ai. "Nici n*ar fi tre!uit să viu"$ &nce use ea a'ez&ndu*se e at.entru el1 Mă vo situle$ eu am să mor este trei zile$ dar nici tu nu a uci toamna.. . Tu o să te faci de la o zi la alta 'i mai ne%ru 'i. Cei a ro iaţi erau mai &m ăcaţi$ acuma fie ce*o fi$ mori tu$ dar &ţi trăiesc co iii$ vor!a ăluia cu icioarele lun%i$ ai &m!ătr&nit$ e r&ndul altora. Mai oţi tu să o re'ti e cineva2 Ia &ncearcă1 Nu ţi*a a3uns c&t ai trăit$ c&te ai făcut$ credeai că n*o să vie ceasul să*ţi iei adio de la curve 'i !eţii cu care ai tocat tot ce*am avut 'i m*ai lăsat cu casa %oală 'i sin%ură cu un co il de crescut.. tu o să mori &n trei să tăm&ni1 &i rooroci el.. 7i totu'i$ &n ceea ce &l rivea e el cel uţin$ alidul avusese o stranie reviziune. 4olnavii &'i ronţăiau !iscuiţii$ adu'i de rude$ fursecurile$ toate acele re arate ermise de direcţia s italului$ &n afară de m&ncarea %ătită. 7i atunci de ce te*au adus aci2" "Provizoriu$ din li să de aturi1" ") să vedeţi voi rovizoriu1 continuă o eratul cu humor. 9oi toţi credeţi că s&nteţi !olnavi1 Tre!uie să muriţi$ asta e$ s&nteţi !ătr&ni$ aţi trăit destul$ 'i nu că.e făcuse lini'te du ă ce orele de vizită se terminaseră.. El n*are %las1 Ei$ n*are$ o să &nveţe alfa!etul*ăla cu de%etele 'i o să se descurce. Am uitat să s un sorei să te o rească la oartă.. "#umneata$ zise vo situl cu o!idă$ fiindcă situaţia &n care te afli e destul de %ravă$ ai vrea să murim noi toţi 'i sin%ur să te faci !ine1" "Nu se face nimeni !ine$ răs unse alidul mai otolit.. (ite*l colo1 Nu tu l*ai făcut mare1 Nici nu vrea să te vadă1 cum nici tu n*ai vrut1" "Nici eu nu vreau să*l văd$ zise alidul...=" Toţi &nce ură să r&dă$ rivirile li se eli!erară arcă de acea nelini'te care fără 'tirea lor le licărea &n fracţiuni de secundă &n ochi &n tim ul eroraţiei alidului. #a$ vor!e$ %lume$ moartea e un mister$ nimeni nu 'tie c&nd vine 'i asu ra cui.ntre tim se a'ezase l&n%ă mine e at un ţi%an sau mai !ine zis un om care se vedea că &'i etrecuse &nce utul verii undeva la mare$ fiindcă era foarte frumos !ronzat$ nu avea trăsături de ţi%an. Nu vrei să*l vezi$ lasă că vrea să te vadă el e tine.

l a ucai de !raţ 'i i*l dădui u'or la o arte. )1 )i fi crez&nd că &l im resionezi &n ultimele cli e2 ... "Tu e noi1 e-clamă ea arcă reflect&nd..lica!ile$ la un ochi$ la o ureche1 Te omene'ti că nu mai auzi 'i uneori noi aflăm de ce. . Nici n*are de ce să*i ese. ." "Ie'iţi afară că vă omor"$ 'o ti alidul. #ar utea auzi1 "Nu*i nimic$ reluă ea$ nu vrei să*l vezi$ te vede el. Auzi$ Puiule1" #evenise visătoare. "E %al!en$ nu mai are mult de trăit$ continuă ea ca 'i c&nd ar fi s us+ e o!osit$ să*l lăsăm să se odihnească$ a muncit mult.resie străină at&t de maică*sa c&t 'i de omul lun%it &n at$ hai să lecăm1" "Auzi$ vrea să lece$ nu*i asă de tine$ reluă ea fără intenţia de a se ridica 'i să*l cruţe. Nu se mai hrăne'te un ţesut 'i se usucă$ ca la un om o crean%ă. Alteori nu.ncercăm &nt&i a'a să vă administrăm uternice doze de vitamina A 'i C 'i$ dacă o!servăm cea mai mică . 7i chiar c&nd aflăm$ se &nt&m lă să nu utem face nimic. . LLIL A doua zi m*au mutat &ntr*o rezervă de trei aturi 'i veni 'i medicul cu rezultatul analizelor. (ite$ ăsta e taică*tău$ care te*a ărăsit de la 'a te ani1" 9or!ea cu o claritate din care uteai să*ţi dai seama că %&ndirea ei n*avea 'ovăieli 'i uncte de sus ensie$ o %&ndire distilată 'i ură ca un cristal$ fără &ndoieli că &ntre un muri!und 'i un om sănătos ar utea e-ista vreo deose!ire 'i că vechi adevăruri "ar utea fi cumva uitate. E-istă atrofieri ine. Murise. 4raţul căzu moale cu acea mi'care nefirească din care fle-i!ilitatea controlată a unui !raţ viu dis ăruse. . Mă a ro iai cu %&ndul să*i s un ceva. . )chii e 3umătate deschi'i aveau %lo!ul al! 'i asimetric$ iar u ila revulsată." "Mamă$ zise !ăiatul cu o voce iritată 'i cu o e. .i vor!ii$ dar nu*mi răs unse.n cli a aceea alidul &'i duse ful%erător !raţul la ochi 'i$ &nă ce individa lecă$ nu 'i*l mai luă. #acă e la e i%lotă$ cum e cazul dumneavoastră$ chestiunea are dramatică$ dar nu tre!uie s*o luaţi &n tra%ic$ s*ar utea să aveţi o carenţă a unor vitamine din ricina anilor e care i*aţi etrecut e unde aţi fost.. Adică n*a3un%e c&te ne*ai făcut$ vrei acum să ne omori1. #acă ţesutul e o orţiune de mu'chi la un !raţ sau la un icior$ fa tul n*are nici o im ortanţă /dacă atrofia nu e ro%resivă0. Mamă$ mi*a s us /ascultă aici1$ făcu ea o aranteză ameninţătoare0$ care e !oala cea mai %rea entru un om2 Cancerul$ mamă1 Ei$ e tata să*l lovească un cancer1 A'a a zis1 7i uite că a'a s*a 'i &nt&m lat1" #e unde o fi 'tiut2 Pesemne se interesase+ s&nt soţia lui cutare$ ce !oală are !ăr!atu*meu2 7i medicii i*or fi s us$ căci familiilor li se s une..ntinse m&na s re no tieră 'i trase &ncet sertarul.e a'eză alături de mine e at 'i cu o voce !l&ndă 'i rotectoare &mi s use că n*am nimic$ nici un roces infecţios nu s*a de istat &n or%anism. 9ru să*l &nchidă la loc$ dar se răz%&ndi$ luă de*acolo ceasul$ &'i desfăcu o'eta 'i &l aruncă &năuntru$ du ă care o &nchise cu o uternică trosnitură. (ită*te1 (ite &n ce hal a a3uns1 4lestemul de co il terţă. 8iindcă &n cli ele acelea nu mă %&ndeam că Matilda ar fi utut să mă viziteze 'i scena &mi devenise insu orta!ilă$ mă ridicai de e at 'i ie'ii &n curte.!ăiat. une*i$ Puiule$ să audă ce %&nde'ti tu des re el$ să culea%ă roadele$ oate se face !ine 'i o să*i treacă rin ca să vină să te vadă$ să*ţi aducă 'i el ţie o 3ucărie de omul de Crăciun. "Chestia aia din %&t e o ciudăţenie$ oate să treacă &n c&teva să tăm&ni$ dar oate să 'i dureze$ s&nt fenomene care ne sca ă. C&nd revenii s re seară$ du ă vreo două ore$ alidul era sin%ur 'i continua să*'i ţină !raţul la ochi..

ameliorare$ &nseamnă că asta e cauza 'i o să vă faceţi !ine. 7i mai avem noi 'i alte mi3* loace1 Ar tre!ui să m&ncaţi zdravăn... ) să vă ermitem să vi se aducă de*acasă$ fiindcă la noi$ din ăcate..." /"Nici vor!ă$ %&ndii$ o să anunţ la oartă că dacă se va &nt&m la să vrea să mă viziteze soţia mea$ să nu i se dea voie să intre1"0 Prefăc&ndu*mă somnolent 'i a atic &l ascultam e medic cu toate instinctele la &ndă+ 'tia sau nu 'tia ce e &n %&tul meu2 Aveam sau nu aveam "!oala cea mai %rea entru un om1== cum s usese acel !ăiat care fusese adus de maică*sa să vadă că !lestemul său se &m linise. Era cea mai %rea entru că ro%nosticul era fatal$ fiindcă altfel$ du ă cum se 'tia$ cancerul "nu doare"... Atrofie era sin%urul cuv&nt sus ect care &i scă ase. Ce utea să ascundă acest termen din 3ar%onul medical2 ,i o!servam rivirea$ această fereastră a %&ndirii nee- rimate$ dar nu citii &n ea nimic deose!it. .e uita la mine ferm$ lini'tit$ si%ur e el 'i doar$ ca să zic a'a$ v&rful acestei riviri arcă &mi su%era+ 'tiu la ce te %&nde'ti$ nu e$ oţi să mă &ntre!i 'i am să*ţi dau un răs uns nea'te tat. 7i &l 'i &ntre!ai rărind cuvintele$ ca să fiu &nţeles+ "#e unde 'tiţi că nu e cancer2" "Are alte sim tome1" răs unse el firesc. "Care2" "Chiar 'i c&nd a3un%e să se vadă$ !olnavul &ncă oate vor!i normal$ &n nici un caz nu ia vocea &n c&teva zile$ cum vi s*a &nt&m lat dumneavoastră." .e utea 'i asta$ %&ndii$ nimeni nu utea să 'tie dacă &nă să a3un%ă aici$ n*o ornise demult$ dar el$ desi%ur$ &mi s unea că nu$ 'i eu n*aveam cum să 'tiu cum s&nt acele "alte sim tome". (n !olnav erfid a smuls adevărul unui medic venind la el cu o radio%rafie ulmonară a fratelui său. Cancer1 a zis medicul. #a$ dar radio%rafia nu era a fratelui$ ci chiar a aducătorului ei. (nii nu vor să 'tie$ referă s eranţa$ alţii$ dim otrivă$ referă certitudinea &n locul &ndoielii$ mai chinuitoare entru ei dec&t adevărul !rutal. Eu făceam arte dintre cei care ar fi vrut să 'tie$ neiluzion&ndu*mă< nemiloasa !oală tot &'i va insinua cu &ncetul rezenţa 'i mă va sili să*i acord dre turile ei. ) să %ăsesc eu un truc ca să aflu$ &mi s usei$ deocamdată să vedem ce efect va avea tratamentul cu sus*numitele vitamine$ ultima modă... "Aţi mai avut cazuri ca al meu2"$ zisei. "4ine&nţeles1"$ făcu medicul. "7i2" "(nul 'i*a ierdut %lasul du ă un ahar de a ă cu %heaţă1 Asta e1" ridică el din s r&ncene$ cu humor. "7i nu 'i*a revenit2" #ădu din ca cu sensul+ cum 'i*a revenit el să nu mai vor!im. "Mai rău dec&t vor!iţi dumneavoastră acum... Alţii au %&tul mai sla! dec&t oftele 'i tra%e*i e el$ săracu$ mahorcă$ alcooluri tari$ nu*i dau o cli ă de ră%az să*'i vină &n fire. Kine c&t ţine$ e urmă... cancer1 Nu s&nteţi fumător1" "C&nd 'i c&nd"$ zisei. "7i nici..." "Nu1" &mi use m&na e icior+ "8acem a'a$ &nce em cu tratamentul 'i tre!uie să vă treacă1... #acă vreţi să vor!iţi la telefon cu doamna Matilda$ mai s use el sur&z&nd cu sim atie$ veniţi la mine &n !irou. Ari a asta unde ne aflăm a fost construită de ea acum trei ani$ adău%ă ca 'i c&nd a'i fi fost mirat că o cuno'tea. ) ersonalitate foarte uternică soţia dumneavoastră..." &nţelesei cui datoram scoaterea mea din salonul de muri!unzi 'i solicitudinea s ecialistului... #a$ o ersonalitate foarte uternică1 N*o utea &m iedica e ea un ortar să vină să mă vadă$ de'i lăsasem un !ilet la oartă cu numele ei scris de m&na mea$ să nu i se dea voie1 7i !ine&nţeles nu &n zilele de vizită c&nd utea fi a'te tată /o a'te tasem10$ ci c&nd vroia ea. ,n mod curios$ intră &n rezervă cu aer umil$ &nsă e chi cu o e- resie de o răceală &ns ăim&ntătoare. Mă ridicai 'i &i făcui loc e at$ dar ea arcă nici nu mă văzu$ se o ri &n dre tul ferestrei 'i &nce u să se uite afară. Pe urmă use m&na e clanţa u'ii*fereastră$ o răsuci 'i ie'i e terasă. ,nţelesei+ vroia să*mi vor!ească 'i nu dorea să fie auzită de cei doi !olnavi din rezervă. Ie'ii du ă ea 'i ne a'ezarăm &n 'ezlon%uri.

#ar mă &n'elasem$ tim ul trecea 'i %ura ei răm&nea mută$ 'i nici nu ărea că are de %&nd s*o deschidă. #e ce venise totu'i2 .e uita fără să cli ească este %rădina cu alei asfaltate a s italului 'i nu făcea nici un %est$ &ncremenită arcă &ntr*o &ncordare inumană. Mă uitai la m&inile ei$ dar nu erau &ncle'tate$ cum mă a'te tam. Era du ă*amiază 'i lumina soarelui care inunda terasa &i inunda 'i chi ul. Mă uitai la acest chi 'i &l văzui &m!ătr&nit cu zece ani$ cu uzderie de riduri &n 3urul ochilor$ cu %ura care &nce ea de e acum să semene cu a unui !ăr!at$ cu !ăr!ia anunţ&nd viitoarea !a!ă. 7i totu'i o tandreţe ad&ncă se urcă &n mine contem l&nd acest chi devastat nu at&t de ani$ c&t de nefericitul ei tem erament 'i mai ales de aversiunea e care i*o ins iram. #eodată se uită la mine arcă rinsă de o intensă alarmă. ,mi %hicise tandreţea2 ,mi văzuse chi ul care o e- rima2 "#ă*mi cheile de la casă1"$ zise. Nu &nţelesei$ avui o cli ă de ezitare$ vrusei s*o &ntre! de ce$ dar renunţai$ mă &ntorsei &n rezervă$ luai cheile din sertarul no tierei 'i i le adusei. ?e v&r& &n o'etă$ dar nu lecă$ a'a cum mă a'te tam. Atunci &i s usei+ "#e ce &mi iei tu cheile2" Tresări arcă uluită+ "#e ce21 zise. Tu n*o să mai ai nevoie de chei e acest ăm&nt1" 7i ochii i se al!iră ca odinioară 'i &ncruci'&ndu*se ca un ful%er cu ai mei nu mai 'tiui dacă ură sau iu!ire ţ&'nea din rivirea ei arcă săl!ăticită. .e ridică 'i ie'i fără să se uite &na oi$ de'i o &nsoţii c&tva tim e lun%ul culoar cu o mică s eranţă că s*ar utea o ri 'i să aflu... A oi rămăsei &n urmă. Ce mai uteam afla21 #ădui din umeri+ vrusese să mă lovească$ dar mă simţeam lini'tit... 4ine$ n*o să mai am nevoie de chei e acest ăm&nt1 Ei 'i2 "Chiar te !ucuri at&t de tare2 &ntre!ai um!ra$ fantoma a ceea ce fusese odată Matilda. 4ucură*te$ dacă alte !ucurii nu ţi*au mai rămas1..." 7i &n tim ce eram &ncă &n s ital 'i fără %las$ Matilda divorţa a'a cum s usese$ &n două să tăm&ni$ 'i ărăsi ora'ul. Citaţia mi*o aduse mama la trei zile du ă vizita Matildei$ dar nu mă rezentai &n instanţă. "Ki*a trimis lucrurile la noi$ zise mama$ hainele 'i cărţile. Taică*tău s*a !ucurat că ai scă at de muierea asta e care nimeni n*o &nţele%e. Ce*o fi vrut de s*a măritat cu tine$ dacă n*a vrut să faceţi casă &m reună." #ar eu 'tiam 'i &i s usei mamei+ "E !ătr&nă1... A &m!ătr&nit foarte re ede1" "Nu e ea a'a !ătr&nă$ zise mama$ ţi se are ţie$ care e'ti mai t&năr$ dar la treizeci 'i ceva de ani nici o femeie nu e !ătr&nă..." A'i fi vrut să*i răs und că Matilda e !ătr&nă &n sufletul ci 'i că foarte cur&nd va &m!ătr&ni 'i la tru 'i n*a utut suferi %&ndul că tocmai atunci eu voi fi mult rea t&năr entru ea$ dar nu aveam %las să*i ot s une at&t de multe cuvinte. "A fost Tasia e la noi$ continuă mama /să 'tii că femeia asta ţine la tine0$ 'i ne*a s us un secret. 9rea să nu*ţi ară rău du ă ea$ cică &n ăi trei ani c&t ai li sit tu$ o vizita unul Mircea$ un 'ef mare care acuma e 'i mai mare 'i că du ă divorţ se duce du ă el la 4ucure'ti 'i se mărită cu el. Că ar tre!ui să*ţi iei un avocat 'i să &ncerci să o!ţii fetiţa$ dar tot ea s une că nu oţi să te lu ţi cu Mircea ăsta$ tot n*ai să reu'e'ti... ?asă$ mamă$ adău%ă ea ca 'i c&nd 'tirea m*ar fi lovit$ o să*ţi faci tu co iii tăi$ nu te necă3i..." Mama se a ro ie 'i mă m&n%&ie ca e vremuri. "Te*ai făcut %al!en$ &mi s use$ nu te mai %&ndi... %&nde'te*te mai !ine să te faci sănătos mai re ede... Pe .ilvia o să oţi s*o vezi c&nd vrei$ i*a s us Tasiei că oric&nd oţi să te duci la 4ucure'ti$ s*o iei cu tine 'i s*o ţii o să tăm&nă... N*a fost să fie$ mamă$ mută*ţi 'i tu %&ndul &n altă arte1" .ur&sei 'i &i sărutai m&na. "Mi l*am mutat demult$ &mi are rău numai de fetiţă$ care &nce use să se le%e de mine"$ &i s usei$ uimit că vocea arcă &mi revenise. "Nici o %ri3ă$ zise mama$ o să răm&nă le%ată. Nici un co il nu*'i uită ărinţii$ orice*ar fi..." 7i a!ia acum &'i aduse aminte că venise la mine cu saco'a lină$ o use e at 'i scoase din ea o mulţime de

achete... Pui fri ţi$ ouă$ lăcinte$ ră3ituri mici făcute de ea$ &ine caldă tot din cu torul ei 'i o sticlă de vin ro'u. ,n mod curios mi se făcu foame 'i &nce ui să măn&nc flăm&nd$ trezit arcă la viaţă$ 'i ca 'i c&nd 'tirile aduse de ea ar fi tre!uit săr!ătorite< desfăcui 'i sticla de vin e care o !ăui toată simţind că a'i mai fi !ăut una dacă a'i mai fi avut... Mama se uita la mine cu m&na la %ură$ %est de odinioară c&nd suferinţa ei că tre!uise să audă cuvintele rele ale !ăiatului care nu 'tia ce s une &i rănise sufletul. ,i a ucai m&na 'i i*o dădui la o arte+ nu$ nu era de suferinţă$ mama z&m!ea$ văzuse esemne ceva e chi ul meu$ un lucru e care &l 'tiu numai ele 'i nu*l s un$ un mare secret sim lu+ co ilul e lini'tit$ e curat$ e li!er... &i e foame$ nu e atent la ea$ %&ndul &i z!oară la ale lui... da$ dar e tot al ei$ entru totdeauna...

PARTEA A 7A.EA I A!ia du ă atruzeci de zile de tratament &nce ui să o!serv o ameliorare a !olii de care sufeream. #is ărură$ 'i falsele fenomene de di lo ie$ efect mai de%ra!ă al unei mari o!oseli$ du ă cum reconfirmă oculistul$ o!oseală ad&ncă$ acumulată &n cei trei ani de muncă forţată. )ricum$ nu aveam cancer 'i !ucuria că scă asem$ a doua oară &n viaţa mea$ de moarte /&n care crezusem cu &ntrea%a mea fiinţă0 mă făcu să uit de Matilda. ,n s ital mă vizitară &ntr*o zi Ion Micu 'i Clara 'i &mi aduseră flori. Evit&nd să se uite la mine$ dar nu entru că ar fi crezut că s&nt !olnav$ fără să e-cludă &nsă 'i această i oteză /&n acest sens 'i el 'i Clara s*ar fi utut omeni fără veste &n situaţia mea< ei 'i2 Puteai face ceva2 "Cu*o moarte toţi s&ntem datori"=$ reflectase odată Ion Micu c&nd doi scriitori din 4ucure'ti muriseră$ unul du ă altul$ !a chiar r&sese+ "?a cimitir$ arodiase el ritualul unei 'edinţe$ Cezar Petrescu"$ e care tocmai &l &n%ro au$ se re%ăte'te Al. Chiriţescu"$ care tocmai a%oniza0$ Ion Micu &ncercă să mă distreze ovestindu*mi senzaţionala 'edinţă care avusese loc la 4ucure'ti &ntre tim 'i e nea'te tate &ntre scriitori 'i I.C. Era curios$ &n acei ani na'terea 'i moartea erau evenimente care loveau mai uţin con'tiinţa cuiva dec&t o mare 'edinţă< s iritul intra mai u'or &n criză &n astfel de &nfruntări dec&t &n faţa ăm&ntului căscat &n care unul dintre noi tre!uia să dis ară. Iar o des ărţire era un lucru li sit de interes$ o chestie ersonală fără semnificaţii ad&nci... Erau evenimente eterne uţin im ortante. Nou 'i asionant era ceea ce se etrecea &ntr*o 'edinţă. Nu vroia să mă im resioneze 'i nici nu mă im resiona /avea &n %las un soi de modestie sim lă 'i nesimulată de om &nţele t care nu 3u!ila de o mare victorie$ de'i se s eria &n ad&ncuri de o &nfr&n%ere0 c&nd &mi s use că la 'edinţă luaseră arte re'edintele Consiliului de Mini'tri 'i re'edintele Marii Adunări Naţionale$ !ătr&nul zim!ru al rozei rom;ne'ti... Că >heor%hiu*#e3 trimisese ca o!servatoare două soţii de lideri$ rieteni de*ai lui de totdeauna$ cutăriţă 'i cutăriţă$ să o!serve 'i să ra orteze... Că văz&ndu*le$ el$ Ion Micu$ &nţelesese că miza era mare$ că soarta lui I.C. era ecetluită$ rezenţa acestor două o!servatoare arăt&nd că 'eful cel mare nu mai avea &ncredere &n sinceritatea lui I.C$ &n ra ortul e care acesta avea să*l dea a oi des re felul cum decursese 'edinţa cu scriitorii.

erimentat &n 'edinţe$ av&nd oamenii lui rintre noi$ el 'tia că ace'tia nu vor &nt&rzia să reacţioneze$ făcuse o %re'eală că &ncercase "să !a%e umnul &n %ură" vor!itorilor$ c&nd &n mod firesc scriitorii &n'i'i &'i vor !ă%a umnul &n %ură unii altora. #ar nu r&se nimeni 'i rima serie de vor!itori$ intimidaţi astfel$ &'i continuară totu'i cuv&ntul re ct&nd toţi unul 'i acela'i lucru+ să fie scos din funcţia sa secretarul %eneral. ?amenta!il1 Cu lozinci um!lau toţi$ nici măcar nu*l ironiza$ să*i reamintească necesitatea lozincilor e care artidul le lansa entru mo!ilizarea maselor.. #e aceea conduseră 'edinţa cu o nervozitate 'i iritare care inhi!ară e mulţi fără să*i &m iedice totu'i să s ună cu o &ndrăzneală să zicem foarte con* trolată$ că scriitorii nu mai uteau scrie din ricina .. #esi%ur$ lui I. Ce era &nsă cu această formulă.C. 'i rinci alului său ad3unct$ mem!ru su leant &n 4iroul Politic$ rezenţa celor două o!servatoare le s unea multe.. Totu'i din c&nd &n c&nd ridica fruntea$ se &ntreru ea din scris 'i &ntre!a e c&te unul cu o curiozitate nesimulată+ CCum te &m iedică să scrii2D &l simţise du ă felul cum vor!ea că o să*l facă să se !&l!&ie$ 'i că acela va da un răs uns ridicul. Iar ad3unctul său să !ruieze aceste voci timide cu ironii !ine lasate. E.. #a2 Chiar a'a$ scriitorul nu mai scrie in lini'tea !iroului său fără să fie a3utat de secretarul %eneral al (niunii2 Ar tre!ui atunci să*l ună să semneze 'i e el e co ertă$ numai că ar fi necesari atunci vreo c&teva sute de secretari %enerali$ c&te unul entru fiecare scriitor. Totu'i a s us ceva$ o să vezi la urmă$ ceva$ ca să zic a'a$ turcesc$ care nu era la ordinea zilei$ dar constituia du ă ărerea e care 'i*o făcuse el des re noi /'i oate &n secret$ 'i &n arte des re sine0 cheia soluţionării tuturor conflictelor omului de cultură cu emisarii tuturor stă &nirilor.. Credeam că n*o să ne a3ute$ nu s erară să vor!ească$ nici nu vedeam cum ar utea el să se amestece &n iţele &ncurcate ale acestor contem orani ai scrisului de care el fu%ise &ncă din anii de ucenicie. Cum$ sări I. se resemnă$ nu mai &ntreru se e nimeni$ &nce u să scrie &n carnetul lui$ av&nd aerul că el a'tea tă cu ră!dare să se termine istoria asta nesărată cu secretarul %eneral care ar &m iedica$ chi urile$ e scriitori să*'i vadă de trea!ă$ 'i să se intre &n ordinea de zi$ e care el o anunţase astfel &ncă de la &nce ut+ unele ro!leme de creaţie &n lumina sarcinilor trasate de artid. 4ine&nţeles$ chestia asta &l lăsa rece e rimul ministru$ sarcina lui &n cultură era minimă$ el avea un loc a arte &n conducere$ funcţie mare dar utere uţină$ ca totdeauna$ &nce &nd de la R martie @A$ &nă astăzi. Ce ne &m iedică să scriem2 Păi nu era !ine dacă un scriitor afirma acest lucru$ fiindcă mulţi din vechile %eneraţii se a!ţineau . scos din sările$ să nu mai oţi scrie din ricina. #es!inarea lor de totdeauna alimentată de trufia lor firească /fiecare se credea un %eniu10 era cunoscută.ecretarului %eneral al (niunii. I. Că$ nu 'tiu ce$ tovară'ul secretar %eneral um!lă cu lozinci.C..C. 7i ha$ ha$ ha$ r&se sin%ur$ crez&nd$ cum se &nt&m lase &ntotdeauna$ că &ntrea%a adunare va r&de cu el &n hohote. >&ndul lui z!ura rin ăduri 'i lacuri$ rin desi'uri unde se ascundea v&natul$ este v&lcele rin care o'tirile Moldovei dăduseră$ rin veacuri$ at&tea !ătălii$ unele sf&r'ite rin mari victorii$ ele &ndoielnice sau s&n%eroase &nfrunt&ndu*l e &nsu'i marele Mahomed Cuceritorul. C&t des re !ătr&nul zim!ru se oate s une că ochiul lui vulturesc$ Cal unei rase necunoscuteD$ nici nu le zărise 'i chiar dacă rivirea sa se o rise o cli ă asu ra lor$ nici măcar o cli ă nu se &ntre!ase cine s&nt$ cu toate că &n tim ul unor festivităţi 'i rece ţii cu rotocol restr&ns desi%ur că avusese chiar să schim!e c&teva cuvinte cu ele."Nu toţi cei care luau arte la ea sesizaseră rezenţa discretă a acestor două tovară'e 'i semnificaţia care se de%a3a de aici$ continuă Ion Micu. Nu cuceriseră &nsă nimic 'i asta &i dădea$ rin secole$ !ătr&nului zim!ru$ care le descrisese rin fa!uloasa sa ima%inaţie$ o m&ndrie secretă$ o les ede de tăcere e chi 'i o viziune de nimicnicie asu ra rezentului...

Nu e nimic de făcut$ &mi răs unse el cu !rutalitate$ da$ nimic$ nu l*ai văzut2 . Ce*o să s ună vestita oetesă$ &ndră%ită de I. Am văzut$ cum să nu văd$ răs unse el a%resiv$ am văzut totul$ nimic nu mi*a scă at$ mie nu*mi sca ă niciodată nimic.Am vrut să*i răs und că individul a!uziv va cădea$ 'i el 'tie asta$ 'i nu va &ndrăzni să ne sfideze aduc&ndu*l &n fruntea noastră e Amăicăliţului$ dar mi*am dat seama că nu era necesar$ 'tia 'i el că tro%loditul nu era otrivit &ntr*un astfel de ost care cerea alte calităţi dec&t a%resivitatea 'i violenţa. 'i cu marele zim!ru. Nici n*o să*l vezi$ zice maestrul sarcastic$ e acolo. 7i atunci &nce ea o a%itaţie+ era chemat criticul 'i !e'telit$ us să*'i retracteze o inia$ erau ede siţi cei care &i useseră scriitorului !eţe &n roate$ &nă ce acesta$ &m!unat$ declara că va scrie.C. Nu iau cuv&ntul1 .. ?*au chemat acolo1 #a$ stă nas &n nas cu marele ovestitor1 Care n*a fost tradus &n cincizeci de lim!i1 Eu am fost tradus1 Nu &n cincizeci$ &n cincizeci 'i una1 #ar la ce*mi folose'te2 . .. er că luaţi cuv&ntul$ &i s usei$ e unica 'ansă să*l %onim e..l &ntre!ai dacă a văzut cine asistă la 'edinţă 'i cu ce sco . 'i să veniţi &n fruntea noastră la (niune. (nul /im ortant0 aderase cu condiţia să i se dea lemne 'i să i se asi%ure un :ilo%ram de carne e lună. Păduchi$ domnule Micu$ duc m&na du ă ceafă 'i %ăsesc ăduchi1 ..nc&t dacă unul din ace'tia se su ăra$ din te miri ce$ de ildă$ din ricina unui critic care nu*l lăudase suficient /să aderi 'i să te mai 'i critice10 sau cine 'tie din ce altă ricină$ 'i s unea+ nu mai scriu1 se roducea mare anică &n r&ndul activi'tilor mărunţi$ res onsa!ili de nemul* ţumirea scriitorului..... Era doar atins că nu . ) să*l facem noi$ zic$ să*i iară acest sur&s. Tăcea &ncă.să u!lice 'i c&nd unul dintre ei era c&'ti%at$ victoria nu era mică 'i aveau %ri3ă de el. 'i la care$ scriind$ desi%ur că reflecta. . 9or!ea de secretarul %eneral$ care &ntr*adevăr ar!orase un astfel de sur&s$ dar care nu era deloc ironic$ ărea mai de%ra!ă afectuos$ rotector. #a$ da$ zice$ 'i du ă aia vine alt sim!ol al utorii a!uzive ..$ susţinută 'i o ularizată intens2 ..trivesc ăduchi.ntre!ări care a ăreau la orizontul %&ndirii lui I.C. . (ită*te &n 3urul dumitale1 .e luă o auză de o 3umătate de oră$ care se relun%i &nă la o oră$ tim &n care vor!ii cu rozatorul tradus &n cincizeci de lim!i$ care mă nelini'ti.C. Nu s&nt chiar ăduchi$ zisei$ omul nostru e un sim!ol al uterii a!uzive$ tre!uie alun%at.e va ridica si ea &m otriva secretarului %eneral2 7i nenumăraţi alţii2 . Totul e schematic$ &l aud că zice$ ţi se are că răstorni un munte 'i c&nd colo răstorni o ietricică. une dumneata$ care ai mintea ascuţită$ n*ar fi ridicol entru mine ca să mă z!at să*l aduc e acest pitecantropus erectus &n fruntea scriitorilor2 #a$ da$ te ro% să*mi s ui$ te ro% să*mi răs unzi sincer1 Ar fi rea schematic$ i*am răs uns.... . &năuntru$ cu re'edintele Consiliului de Mini'tri$ cu I. ?ua 'i el arte la 'edinţă. ceea ce$ desi%ur$ i se asi%urase.l vezi2 M*am uitat &n 3ur$ rin marele hol lin de scriitori$ clar nu l*am văzut nicăieri e Amăicăliţului.tă 'i sur&de$ el 'tie rezultatul dinainte$ &'i ermite să asculte z!aterea noastră cu un sur&s ironic. #a$ da$ o să*l facem$ o să*l dăm 3os$ zise maestrul cu ironie amară$ 'i &n locul lui o să vină Ion Amăicăliţului$ entru el lu tăm noi$ să vie el &n fruntea noastră 'i să ne omoare e toţi cu cioma%ul$ &n curtea (niunii$ cum !ine te*ai e. Ce*a'i avea eu &m otriva lui2 Că e im!ecil2 E un im!ecil lini'tit 'i &i e frică de mine$ de ce l*a'i schim!a cu un im!ecil de care să*mi fie mie frică2 ?asă$ zic$ că nu s&nteţi dumneavoastră at&t de fricos1 4a s&nt1 Ce să fac$ zice$ nu ot eu să lu t cu floreta &n m&nă$ cu unul care ţine o %hioa%ă.l refer e acest im!ecil care sur&de. 7i atunci 'tirea z!ura sus transmisă cu entuziasm+ scrie$ scrie1 Cată să vezi deci semnificaţia acestei oziţii luată &n 'edinţă faţă de secretarul %eneral al (niunii+ ne &m iedică să scriem1 Nu e unul$ e o mulţime1 8oarte %rav1 7i &ncă nu se 'tia ce*o să s ună rozatorul Ctradus &n cincizeci de lim!iD 'i numero'ii lui susţinători rintre care mă număram..rimat chiar dumneata des re el.

El cărţi n*a scris$ nu se rice e la ele 'i nici la ale altora..n cli a aceea su%estia ei era că oţi fi un tim naiv$ sincer 'i credul$ dar că la un moment dat &ţi cad co3ile de e ochi 'i vezi adevărul. 7i se a'eză cu chi ul$ ai fi zis$ &n flăcări$ dacă e-altarea ei n*ar fi fost foarte dură 'i lucidă. Perfect1 7i atunci a luat cuv&ntul rozatorul. . Eu am fost foarte indi%nat 'i m*am ridicat 'i i*am luat a ărarea... #e inde cu cine e sala.nseamnă că nu cunoa'te adevăratele valori 'i rin urmare nici n*are ce să caute acolo unde s*a cocoţat. Nu i*o alun%ai &nsă$ &l cuno'team 'i 'tiam că nu va a!andona 'i că chiar dacă ar fi fost &m ins &n fruntea noastră Amăicăliţului$ va continua a oi &m otriva acestuia &nă la victoria finală. 7i &ntr*adevăr$ mă ului c&nd 'edinţa re&nce u 'i ceru rima cuv&ntul. .ă nu răm&i er le-ă1 Nu ot$ zice. Adică2 Nu ot să răm&n er le-ă..... 8ii atentă la ce s ui$ o avertizai$ c&nd o să iei cuv&ntul. Am rimit e ei 'ase sute de lei$ da$ 'ase sute$ c&t să*mi cum ăr o sută de achete de ţi%ări$ da$ 'tiu$ leul e foarte uternic$ de zeci de ori mai uternic dec&t dolarul$ i*am cheltuit leii &n aceea'i zi la Ca 'a cu rietenul meu Ion Micu$ 'i am redat dolarii$ e toţi i*am redat /'i &mi use m&na e umăr 'i mi*l str&nse ca &ntr*un cle'te+ era un semn să nu mă nelini'tesc de comedia e care o 3uca20.fusese$ 'i el invitat acolo!" 8ăcea sce tice 'i amare resu uneri ca să i le s ul!er eu$ să*i alun% &ndoiala secretă. . 7i ce dacă scrie oezie intimistă2 Poezia e 'i intimistă$ numai !ună să fie. E o anomalie care tre!uie să &nceteze$ dacă vrem să nu a3un%em la o stare de confuzie totală &n ro!lemele de literatură.C.e auzi o voce+ am de us o &ntre!are. Am rămas stu efiat ca 'i acum c&nd o aud zic&nd aici că secretarul (niunii e lin de toate ăcatele. ) &ntre!$ c&nd a fost sinceră$ atunci sau acum2 7i atunci 'i acum$ a sărit oetesa !ine ins irată de acea arte a fiinţei ei de care &mi omenise$ căci a făcut o uternică im resie$ s*a rodus rumoare a ro!ativă dar 'i desa ro!ativă$ la adresa celui care vrusese să arunce un du!iu asu ra sincerităţii ei. Iată deci. Am s us multe1 #a$ zice$ dar am reţinut esenţialul. s un&nd că zilele astea i s*a ra ortat că a mai fost tradus &ntr*o lim!ă 'i anume &n a:istaneză0. Care2 . #a$ reciza ea$ dar una e rietenia 'i alta s&nt rinci iile.. Trase foarte tare$ de'i se 'tia că era &n relaţii rietene'ti cu secretarul %eneral al (niunii. 7i se ridică 'i i*o use.nce u rin a s une că el$ ale cărui cărţi au fost traduse &n cincizeci de lim!i /aici l*a &ntreru t I..n alt conte-t răs unsul ei ar fi st&rnit r&n3ete dis reţuitoare entru o astfel de la!ilitate &n rinci ii$ care &ţi utea ermite să treci fără să cli e'ti din ochi de e o oziţie e alta. Ea nu oate să susţină că un scriitor oate fi &m iedicat de cineva să scrie$ dar nici să vadă că un secretar %eneral romovează nulităţi$ um le resa cu numele lor 'i ni*i dă 'i dre t e-em lu. .C...ntr*o 'edinţă$ zise acela$ oeta. Poetesa iz!ucni &n r&s c&nd &i formulai i oteza cu Amăi* căliţului$ &mi use m&na e !raţ 'i mă ironiza+ Ioane$ tu ai fi foarte inteli%ent dacă n*ai fi rea inteli%ent. . Puteaţi să*i ăstraţi$ ha$ ha$ &i zise ad3unctul . .. a fost foarte ur&t criticată de secretarul %eneral al (niunii entru că &nce use de la o vreme să scrie oezie intimistă.tat 'i i*am redat.. E'ti vulnera!ilă1 . #e ce2 Ai uitat ce*ai s us de mine2 zice. Atunci m*a &ntreru t chiar oeta 'i la fel de indi%nată 'i a rinsă la faţă ca acum$ m*a &ntre!at că e ce drum vreau s*o &m in%. (n activist surveni 'i &i s use &n 'oa tă că era invitat la tovară'ul I. ) a!ordai atunci e o ulara oetesă 'i alte ersonalităţi care e l&n%ă că le elo%iasem sistematic &n ultimii trei ani &n revistă$ cu mulţi mă 'i &m rietenisem &n desele mele vizite la 4ucure'ti. #a$ am redat dolarii. Adică$ &n su!&nţeles$ că o &m in% e drumul du'manului de clasă.. #a$ da$ 'i eu am auzit$ da$ mi s*a trimis cartea &m reună cu o sută de dolari$ a continuat cele!rul rozator$ i*am rimit &n lic 'i m*am dus la 4anca de .e a lecă 'i &mi 'o ti la ureche cu un cinism lin%vistic care &i a rinsese faţa+ Ai s us că %&ndesc cu. 7i asta$ zic$ te a3ută să nu fii luată rin sur rindere2 #a$ zice$ mă ins iră.

.R. 'i să faceţi un voia3 &n Pa:istan... Tovară'i$ eu n*am nimic de &nvăţat de la tovară'ul. #e ce2. 'i n*am ce să caut la el$ de'i mă invită1 7i n*am nevoie de a recierile lui$ !une sau rele asu ra oeziilor mele. Acuma$ am %&ndit eu atunci$ tre!uie să ună unct atacului &m otriva Amăicăliţului$ dacă vrea să nu se &ntoarcă totul &m otriva lui. ania lui 8ranco$ 'i la Paris am fost$ am văzut raiul ca italist$ vă foarte mulţumesc$ &mi a3un%e. &'i intensifică truda sa e carnetul e care scria$ marele zim!ru &'i ridică 'i mai sus rivirea$ re'edintele Consiliului de Mini'tri s use 'i el o vor!ă+ dialo%ul &ntre %eneraţii e inevita!il 'i necesar$ tre!uie să staţi de vor!ă$ să discutaţi. 7i se a'eză.. Aţi scris 'i ni'te articole care au fost foarte a reciate$ zise maliţiosul ad3unct$ ne &ntre!ăm de ce le*aţi &ntreru t.C.. 7i eu m*am us e %&nduri. #a$ &ntocmai ca Ion ?ăscan$ e care dumneavoastră ni*l v&r&ţi su! nas ca erou e-em lar din nuvela Ion -ăscan s#a pus e gînduri a talentatului Petre #ra%o'.. ărăsind Partidul naţional ţărănesc 'i &n3ur&ndu*l &ndelun% &n resă$ se omenise &nde ărtat 'i izolat$ %ata să fie e-clus din artid$ da$ nu numai articolele le*am &ntreru t$ ci 'i a%ina din noul meu roman a rămas al!ă$ roman dedicat lu tei ile%ale a comuni'tilor.C....lui I. #a$ mai are multe. Asta făcu foarte roastă im resie. Amăicăliţului$ re etă cu amara sa ironie$ care nu mi*a făcut nimic$ &l res ect e tovară'ul Amăicăliţului$ nu i*am citit oeziile$ o să i le citesc$ da$ &mi fac autocritica$ e o li să a mea$ c&nd o să am tim &l citesc$ acum n*am tim $ n*am tim ul socialmente necesar$ să mă scuze tovară'ul Amăicăliţului$ e om t&năr$ eu am cincizeci 'i atru de ani$ el e mai t&năr$ să vie la mine să stăm de vor!ă$ n*o să re%rete$ are multe de &nvăţat... Am fost &n Pa:istan$ răs unse maestrul$ 'i &n Portu%alia lui .. Nu numai articolele le*am &ntreru t$ răs unse scriitorul cu o !ruscă schim!are de ton din care &nţelesei că se va lăsa acum dus de marca sa fantezie a recriminării iezi'e$ e care doar uţini i*o cuno'teau$ că nu va mai vor!i cu lim!a3ul raţiunii 'i al lo%icii$ 'tiind !ine că &n anumite &m re3urări nimic nu era mai elocvent 'i nelini'titor dec&t s*o iei razna$ să devii incontrola!il 'i im revizi!il$ simul&nd &n acela'i tim e-as erarea$ dealtfel e-istentă &n forul său interior$ căci la v&rsta lui 'i at&t de cele!ru$ du ă ce aderase rin @R la P.. multe de &nvăţat..ă răm&nem la ?isa!ona2. C&nd o să ia aici cuv&ntul n*o să*i &ntreru vor!irea$ ci dim otrivă$ o să*l ascult cu mare interes$ cum am mai ascultat 'i e alţii. /'i aici rări 'i mări cuvintele ca rintr*o fantastică lu tă0 A*măi*că*li*ţu*lui.. ..alazar$ oţi fi mai util acolo artidului dec&t aici unde s&nt confruntat cu tovară'ul... I... #a$ al!ă$ entru că noi scriitorii nu utem scrie fără o anumită sensi!ilitate 'i c&nd s&ntem loviţi tocmai &n sensi!ilitatea noastră$ unem stiloul 3os 'i cădem e %&nduri... #e ce numai Ion ?ăscan are dre tul să se ună e %&nduri 'i noi$ scriitorii$ n*avem acest dre t2 Adică ce dre turi avem noi2 . Nu mi*e ru'ine să ascult la v&rsta mea un t&năr at&t de talentat$ dar care mai are ce &nvăţat$ da$ mult mai are$ c&nd o să treacă rin ce*am trecut eu$ c&nd fasci'tii mă &ndeau cu istoalele &n !uzunare să mă &m u'te /'i din fericire n*o să mai treacă$ fiindcă i*am &nvins e fasci'ti0$ dar o să treacă rin altele$ fiindcă lu ta artidului nu s*a &ncheiat$ avem de lu tat &m otriva du'manului de clasă care unelte'te să &ntunece victoriile noastre$ a ideolo%iei !ur%heze im erialiste 'i a rămă'iţelor mic*!ur%heze$ atunci o să*'i aducă aminte de vor!ele mele 'i o să*mi dea dre tate... 7i e acest delir controlat se ridică Amăicăluiţului 'i &l &ntreru se intem estiv.alazar$ am fost 'i &n .... #elira2 Nu chiar.....C. Eu l*am invitat e tovară'ul Amăicăliţului$ reluă cele!rul scriitor$ l*am invitat 'i nu l*am &ntreru t. #e'i ?isa!ona e &n ţară latină 'i se oate lu ta 'i acolo &m otriva re%imului fascist al lui .. Nu răm&nem.. #e ce2..u%erase destul$ că individul e nestă &nit 'i deci ne otrivit entru a fi &m ins &ntr*o funcţie unde se cereau calm 'i dis oni!ilitate$ entru a cola!ora cu toată ...

lumea 'i cu toate %eneraţiile$ că era infatuat 'i ina!il /&i &ntinsese o cursă 'i el căzuse &n ea$ declar&nd că n*are de &nvăţat de la nimeni * nu s usese chiar nimeni$ dar nu recizase că de la alţii da0$ de'i talentat$ da$ talentat$ dar nu foarte talentat$ nu*i citise oeziile$ era o li sa a lui$ dar o să i le citească 5'oir. Eu mi*am scris cărţile fără dedesu!turi$ iu!ind acest o or 'i mai ales iu!indu*mi ărinţii mei ţărani$ !unicii mei tot ţărani$ stră!unicii mei ălma'i care au suferit 3u%ul e.loatării !oiere'ti$ care au suferit &m ilarea 3andarmului 'i a vătafului 'i i*am descris &n cărţile mele cu dra%oste$ nu i*am one%rit$ nu uteam să*mi one%resc neamul$ cum am auzit că se scrie acum &n )ccident$ unde e la modă să*ţi ură'ti tatăl castrator 'i mama freudistă 'i să trăie'ti &n incest cu sora ta !ună 'i să descrii ocnele cu multă$ da$ foarte multă oezie$ cu mult talent 'i să arăţi că un criminal$ un uci%a' e un sf&nt$ că inima lui e o floare$ da$ o floare nea%ră$ dar tot floare$ s&nt 'i flori ne%re$ laleaua nea%ră$ dar nu lalele$ ne%re sau %al!ene sau turcheze descriu ace'ti scriitori$ ci edera'ti$ edera'ti activi 'i asivi$ cola!oraţioni'ti cu ocu antul fascist$ trădători de atrie$ care au o sin%ură dorinţă$ să a3un%ă &n ocnă$ &n raiul lor$ 'i ca să a3un%ă &n el$ ucid fetiţe$ dar 'i oameni !ătr&ni$ 'i ace'ti scriitori descriu aceste crime cu e-altare 'i critica &i laudă$ scrie des re ei tomuri &ntre%i$ refeţe$ face să cur%ă r&uri de cerneală. Nu s&nt un astfel de scriitor$ de'i unii su%erează că a'i fi$ nu chiar criminal$ de'i a*ţi one%ri neamul e 'i asta o crimă$ o trădare de atrie dintre cele mai i%no!ile$ căci atria e mania noastră a tuturor$ e ăm&ntul ei am deschis ochii$ e mi* ri'tile ei am auzit cioc&rlia$ &n o%răzile ei am văzut răsăritul soarelui 'i am auzit minunatul . Era unul din motivele dis%raţiei &n care căzuse rozatorul$ desi%ur nu cel real$ care era de ordin olitic$ ci invocat$ cel olitic nefiind &ncă elucidat+ trecutul lui &n resă$ adeziunea sa la Partidul naţional ţărănesc 'i alte com romisuri. n*o să i le citească1 su%estie+ nu oţi să !a%i e %&tul cuiva un oet mediocru$ chit că &l o ularizezi &nă la e-ces$ du!lă su%estie$ nu oţi une &n fruntea scriitorilor un oet e care %eneraţiile mai &n v&rstă nu*l reţuiesc$ fără riscul de a*ţi &nde ărta aceste %eneraţii0.. I*am făcut$ dar nu vrea să s ună$ eu i*am citit cărţile 'i am declarat &ntr*un interviu că ima%inea e care o oferă ele &n străinătate des re ţara noastră nu e rea mă%ulitoare... &'i continuă atacul &m otriva mea$ de'i declară cu i ocrizie că nu i*am făcut nimic. E o ărere ersonală e care am e.D #a$ vor!ise mai !ine$ dar tot rău era$ !a chiar mai rău$ fiindcă o era cele!rului rozator era unanim a reciată 'i ărerea ersonală des re ea a oetului$ chiar sinceră$ cum declara el$ nu era totu'i mai uţin o!tuză$ &n ultima instanţă chiar nesinceră$ fiindcă se 'tia că acest ar%ument al ima%inii nefavora!ile a ţării noastre &n o era rozatorului fusese lansat de secretarul %eneral al (niunii$ reluat 'i de acesta de la I. Nu vreau să s un mai multe des re chestia asta$ nu e locul$ declar doar că$ &n fond$ dincolo de anumite dedesu!turi 'i de ărerea mea ersonală$ nu e rău că un scriitor rom.C...n e tradus &n lim!i străine1 8oarte !ine1 7i cu asta nu mai am nimic de adău%at$ indiferent ce*ar mai s une d&nsul aici..rimat*o cu sinceritate$ fără vreun %&nd ascuns$ sau cu invidie e succesul său$ care totu'i irită e mulţi rin ta a3ul e care &l face. CN*o să*mi aduc aminte de vor!ele dumneavoastră$ zise &nsă Amăicăliţului$ de asta dată mai calm$ dar min&ndu*'i totu'i oziţia de3a 'u!rezită$ mă scuzaţi$ se adresă el rezidiului$ că intervin$ dar văd că tovară'ul... #a$ da$ reluă el$ am auzit$ am auzit 'i nu m*am su ărat$ de ce să mă su ăr$ critica e li!eră$ mai ales dacă e 'i sinceră$ un scriitor care se su ără c&nd e criticat dovede'te că n*are &ncredere &n scrisul său$ că are dre tate criticul$ că o era lui nu are valoare$ dar una e critica 'i alta e calomnia$ una e critica sinceră$ &nari ată de dorinţa de a*l a3uta e scriitor$ 'i alta e deni%rarea$ chiar su! masca sincerităţii$ su! masca rinci ialităţii$ a dema%o%iei.

....C.. . Erau rivile%iaţi ai ierarhiei care se formase de la I... . #a$ da$ o să*l s un$ re etă$ de ce să nu*l s un$ e aici de faţă 'i sur&de$ eu nu sur&d$ nu ot să mai sur&d.C..2 mă &ntre!am. s&ntem &ntre noi$ utem vor!i deschis$ văd că s&nteţi foarte &ndurerat$ s uneţi e faţă.. Cineva dinafară ar fi utut crede că era rea uţin entru o unere &n scenă at&t de dramatică$ entru noi &nsă era foarte mult1 comentă Ion Micu fără atetism$ cu o modestă convin%ere. &n 3os$ scriitori minori 'i dema%o%i$ care aveau de3a ma'ini la scară$ dar 'i scriitori de valoare care &'i &ncheiaseră o era 'i nu*i mai interesa dec&t o e-istenţă comodă$ du ă ce &n vechiul re%im duseseră o viaţă %rea de li suri materiale 'i lină de com romisuri zadarnice.fluierat al %raurului.C.." ..ă*l s &nzure2 . Pre'edintele Consiliului de Mini'tri$ care &l sim atiza 'i nu &nţele%ea nimic din &nver'unarea cresc&ndă a cele!rului rozator$ &l &ntreru se mirat 'i ve* sel+ maestre$ &i zise$ nu vreau să vă &ntreru $ dar ca să vă ot urmări v*a'i ru%a să s uneţi direct la cine vă referiţi. .e lăsă o tăcere 'i se roduse o rela-are 'i &n rezidiu$ toţi cu e.. Ai fi utut crede că vor!itorul$ a3uns aici$ are de %&nd să*'i taie unţile$ să 3oace totul e*o carte$ nu mai utea da &na oi$ odurile$ &n urmă$ i se vor ră!u'i. rietenul meu$ fiindcă s&ntem rieteni$ tovară'ul #umitru #umitrescu*#ol3 secretar %eneral al (niunii..0. Iar !re'a nu se utea face dec&t e-act &n stilul &n care o făcuse el....ă*l !elească de iele2 N*aveau dec&t$ &'i trăise viaţa$ se &nt&m lă$ da$ se scrie 'i &n istorie că o viaţă %lorioasă are adesea un sf&r'it tra%ic. ) să*l numească oare e I.mi revenea mie sarcina s*o lasez &n sfera clară 'i distinctă a rinci iilor$ dar fără această !re'ă mi*ar fi fost im osi!il$ fiindcă cine eram eu2 (n critic literar a!ia cunoscut$ un redactor*'ef al unei reviste din rovincie$ &n tim ce el era o uternică ersonalitate$ care avea &n urma lui o o eră. scriitorilor /la acest din urmă cuv&nt 'ovăi remeditat a oi &l rosti$ dar sarcastic$ cu intensă ironie$ vr&nd arcă să s ună că iată ce*au a3uns scriitorii$ să li se ună &n ca un astfel de ridicol ersona3$ care mai 'i sur&dea< ersona3ul$ auzind$ sur&se 'i mai accentuat ca 'i c&nd i s*ar fi adus un elo%iu... >ata$ am %&ndit iar &n cli a aceea$ a3un%e$ s*a &nţeles ceea ce vrei să s ui$ nu &ntinde coarda... C&nd luă cuv&ntul cel care ceruse să*i fie asi%urate lemnele 'i un :ilo%ram de carne e zi$ el &l a ără e secretarul %eneral al (niunii$ lucru care mă sc&r!i e mine de astă dată$ de'i &l reţuiam$ era 'i el un mare scriitor$ avea &ntr*adevar nevoie de lemne 'i de carne$ avea 'i doi co ii$ dar....... #a$ da$ am să s un$ 'o ti rozatorul arcă cu o tristeţe metafizică$ n*a'i fi vrut să s un$ dar tre!uie să s un. ?e*am descris 'i e ele$ dar n*am deni%rat$ nu mi*am &n3osit eroii. Ce i se mai utea face mai mult dec&t să fie declarat trădător de ţară2 . Nu s&nt un scriitor idilic$ viaţa noastră a fost as ră$ da$ as ră 'i &n as rime nu toate virtuţile &nfloresc$ mai &nfloresc$ născute din sărăcie 'i mizerie$ violenţa$ cruzimea$ forme ale dis erării 'i ale revoltei..... (nii declarară mai t&rziu că felul cum vor!ise cunoscutul rozator le ricinuise sc&r!ă. Ei$ da$ &l o ri iar rimul ministru$ dar cine. #ar el o &ntinse$ sau cel uţin a'a mi se ărea mie$ fiindcă &l cuno'team de cinci ani$ o &ntinse du ă o teorie a lui că tre!uie s*o &ntinzi chiar &nă lesne'te 'i &n cli a c&nd lesne'te să*i dai drumul din m&nă 'i să*i z!oare celui e care &l vizezi e l&n%ă urechi$ să*i v&3&ie e l&n%ă t&m le$ 'i imediat să*ţi ale%i altă coardă$ să ai mai multe 'i s*o iei de la ca .. care nu utea fi numit$ dar care$ la ri%oare$ utea fi.resii vesele$ fals nedumerite 'i cu ridicări din umeri+ ei$ cine să fi s us$ unde$ c&nd..n cazul de faţă cel vizat era I..... Era o !re'ă care doar &n a arenţă se lasase la nivelul (niunii$ 'i av&nd un mo!il meschin... 7i*l asuma$ de ce să nu 'i*l asume2. #a$ da$ da$ zise rozatorul rinz&nd din z!or o altă coardă$ da$ s&nt &ndurerat 'i cum să nu fiu dacă mi se s une$ nu e faţă$ nu deschis$ nu sincer$ că mi*am one%rit ţara &n cărţile mele$ mi*am one%rit neamul este hotare.

II Ion Micu tăcu$ nu*'i duse ideea &nă la ca ăt. .uferea vizi!il de ceva$ o e- resie de minus i se a'ternuse e chi . 9ru să*'i a rindă o nouă ţi%are$ dar renunţă cu un fel de silă... &nţelesei+ ţi%ările nu mai aveau %ust... "Ascultă 9ictore$ zise$ &n s italul ăsta nu se oate !ea o cafea 2 Eram e terasă. Mă ridicai$ ie'ii e coridor 'i mă dusei &n oficiu$ unde &ntre!ai o infirmieră dacă nu utea să*mi aducă o cafea. "Are medicul de %ardă$ zise$ dacă vă dă el$ vă facem..." 7i o luarăm am&ndoi s re camera de %ardă. Medicul se uită la mine sur rins$ dar fata i*o luă &nainte$ &l luă la vale$ hai$ dom= doctor$ nu fiţi z%&rcit$ doar at&t &i s use 'i nu*i mai a'te tă răs unsul$ &i luă ur 'i sim lu cutia dintr*un sertar 'i ie'irăm. C&nd o aduse$ Ion Micu se uită la fată cli ind des. "Aţi us zahăr &n cafea$ zise. "No$ zise 'i fata cu o !ruscă ironie$ e amară." "Mulţumesc$ sărut m&na$ de unde aţi %hicit2" "Ei da$ mare %hicitoare"$ răs unse ea cu un dis reţ vesel 'i ne &ntoarse s atele 'i &i văzurăm cor ul su lu su! ve'm&ntul al! care arcă mi'c&ndu*se cu ne ăsare ne s unea că 'tia ea multe 'i &i cuno'tea !ine e !ăutorii ă'tia de cafea amară... "8oarte !ună$ zise Micu du ă ce %ustă din ea$ 'i nici măcar n*am ciu it*o de cur$ m*a luat la mi'to..." Clara avu o um!ră de sur&s+ "Internează*te 'i tu ca 9ictor vreo două să tăm&ni 'i o să ai ocazia asta &n fiecare zi. .erios$ ai a3uns de endent de cafea 'i de !ere$ nu ţi*ar strica o desinto-icare..." "(n om tre!uie să moară de ceva"$ re etă el acest răs uns invaria!il$ care$ se are$ e el &l &m ăca cu soarta+ n*avea intenţia să se li sească de aceste două dro%uri fără de care nici al treilea$ ţi%area$ nu mai avea %ust 'i nici mintea nu*i mai mer%ea. "Nu se oate să acordaţi at&ta im ortanţă unui secretar al (niunii$ tocmai dumneavoastră care s&nteţi un at&t de cunoscut scriitor$ zise re'edintele Consiliului de Mini'tri naiv. .au făc&nd e naivul$ continuă Ion Micu. Noi nu*i acordăm im ortanţă$ răs unse rozatorul$ el ne acordă nouă. Ne acordă 'i ne critică &n resă$ &n toată resa$ &n articole de fond din marile ziare$ nu numai literare$ ziarele care a ar &n milioane de e-em lare$ 'i cititorii no'tri află că n*avem nivel ideolo%ic$ că nu cunoa'tem clasa muncitoare$ că n*am auzit de ideile mar-ist*leniniste des re artă 'i literatură$ &n tim ce el le cunoa'te$ foarte !ine le cunoa'te$ fiindcă s*a născut cu ele din fa'ă$ &n tim ce noi su%eam doar la te de la mamele noastre$ el odată cu la tele su%ea 'i idei$ e care &nsă le*a ţinut !ine ascunse &nă la 2E Au%ust 'i numai du ă 2E Au%ust BS@@ le*a dat la iveală$ &n tim ce noi am avut naivitatea s*o facem 'i &nainte de 2E Au%ust 'i să fim ameninţaţi de le%ionari cu istolul$ să năvălească le%ionarii &n redacţiile de st&n%a unde lucram 'i să fim ciomă%iţi$ să ni se devasteze !irourile$ 'i să ne romită că vor reveni dacă nu renunţăm la atacurile noastre &m otriva le%iunii 'i a Că itanului. Ce făcea e atunci tovară'ul #umitru #umitrescu*#ol32 Tovară'ul #umitru #umitrescu*#ol3$ care mi*e rieten$ da$ foarte !un rieten... Iritat la e-trem$ I.C. &l &ntreru se cu !rutalitate s un&ndu*i că artidul cuno'tea activitatea olitică de dinainte de 2E Au%ust a tovară'ului #umitru #umitrescu*#ol3$ asta e o 'edinţă &n care scriitorii s&nt invitaţi să discute ro!leme de creaţie 'i nu verificări olitice. .&nt str&ns le%ate$ răs unse rozatorul. Partidul ne*a &nvăţat că olitica 'i arta se &m!ină &ntr*un tot armonios. 7i c&nd s&ntem criticaţi că n*avem nivel olitic$ tre!uie să răs undem 'i să discutăm chestiuni olitice. I.C. tăcu$ se făcu că n*a auzit$ continuă să scrie &n carnetul lui cu &nver'unare. .cria re ede$ um lea filă du ă filă. #ar 'i rozatorul

renunţă la atacul său olitic &m otriva secretarului (niunii. .e %ră!i să &ncheie. Nu vroia să a!uzeze$ nu at&t a avut de s us$ are multe de s us$ dar oate că 'i alţi scriitori doresc să*'i e- rime unctul lor de vedere$ dacă va mai fi tim 'i dacă va fi necesar$ o să ceară din nou cuv&ntul... Atunci m*am ridicat eu. I.C. &mi aruncă o scurtă rivire... Ei$ arcă mă &ntre!ă$ tu ce*ai de s us2 Te*am numit redactor*'ef$ oftim$ ai cuv&ntul. #a$ &i răs unsei rintr*o lun%ă tăcere$ m*ai numit$ du ă ce &nsă m*ai silit să %&ndesc că s&nt ceea ce nici un om nu dore'te să fie$ adică un ins manevra!il e fondul %eneral de la'itate umană care zace &n noi$ c&nd &n 3oc e un ideal e care$ chi urile$ &l servim &m reună. ?enin s une /'i &n cuv&ntul meu făcui un a!uz ostentativ cit&ndu*l de nenumărate ori$ ca să*i su%erez lui I.C. 'i nu numai lui că nu mai utem %&ndi ca 'i c&nd .talin ar mai trăi &ncă 'i ne*ar &ndruma mai de arte cu m&na lui ărintească0$ ?enin ne &nvaţă că &n chestiuni de literatură 'i artă nu se decide nici rin vot 'i cu at&t mai uţin rin hotăr&rea ersonală a cuiva$ care ar deţine o funcţie$ să zicem chiar e merit. .e une atunci o &ntre!are foarte delicată+ cine decide2 #a2 sări numaidec&t I.C. foarte !rutal. ,ţi ui &ntre!ări delicate &ntr*o chestiune at&t de clară cum e conducerea de către artid a literaturii 'i artei2 Auziţi ce dileme are tovară'ul Ion Micu$ redactor*'ef al unei im ortante reviste din ţară. ,nţelesei$ de'i de fa t 'tiam+ eu nu eram marele rozator$ să mi se ermită dizertaţii li!ere e ceea ce &mi utea trece mie rin ca $ să*l &nvăţ eu e el sau e alţii ce zice ?enin. Era un avertisment dat 'i altora. Nu mă mir$ continuă I.C. sarcastic$ de ce revista -uceafărul literar a a3uns la un tira3 at&t de scăzut /care e tira3ul$ se adresă el ad3unctului$ e-act$ zise acela rom t$ o mie atru sute$ I.C. &'i a ucă nervos carnetul0$ tira3ul ăsta ne une ro!lema reor%anizării revistei 'i &n loc să se %&ndească la asta tovară'ul Ion Micu vine aici la o 'edinţă la Comitetul Central cu &ntre!area cine decide &n chestiuni de literatură 'i artă... 7i du ă această ameninţare$ mă rote3a tot el clătin&nd din ca cu infinită ră!dare 'i sim atie+ Nu zic să nu reflectăm la scrierile lui ?enin$ dar tot ?enin s une că &nă nu smul%em din noi drăcu'orul mic*!ur%hez$ avem uţine 'anse să &nţele%em &n mod 3ust marile ro!leme ale revoluţiei 'i rolul care &i revine literaturii 'i artei &n victoria ei. 7i &mi făcu$ atern 'i insistent$ cu de%etul. ) cli ă mă intimidă. Tira3ul revistei noastre era &ntr*adevăr scăzut$ tră%eam trei mii 'i 3umătate din el ne era returnat$ chio'curile refuzau tacit să deschidă achetele$ nu 'tiam de ce. Revista nu era !ună$ dar nu din vina noastră$ cele mai interesante materiale ne erau res inse de direcţia locală a resei$ cu care aveam zadarnice discuţii$ articolele olemice cu scriitorii 'i criticii din 4ucure'ti fiind animate &nă ce o!iectul olemicii devenea inactual. Totu'i revista era mai !ună dec&t altele din ca itală 'i I.C. 'tia acest lucru. Evitai &nsă să mă las atras &n e- licaţii inutile asu ra condiţiilor &n care era silită să a ară revista lunară$ &n care a'i fi e'uat fără să ot să s un i ce aveam de s us. Mă făcui de asemenea că n*am auzit stu ida lui o!sesie referitoare la drăcu'orul mic*!ur%hez 'i continuai+ &n conducerea de către artid a literaturii 'i artei$ teză de a cărei 3usteţe nu se &ndoie'te nimeni$ se une totu'i chestiunea delicată a 3udecăţii de valoare$ care revine criticii literare. )r$ această critică se e-ercită de către critici. ,n acest sens$ tradiţia răm&ne+ nu oate să vină un nechemat 'i să decidă care oezie e !ună$ care e roman rost$ care e iesă de teatru revoluţionară 'i care nu e. Pentru a fi revoluţionar orice te-t tre!uie să fie &nt&i realizat artistic$ ca să se deose!ească de un articol de %azetă e care oate să*l scrie orice 3urnalist. Nu ledez entru autonomia esteticului$ dar nici entru autonomia ur&tului$ a inesteticului a%resiv$ a latitudinii violente care se răsfaţă a!uziv. ?enin declara că nu*i lace Maia:ovs:i$ că lui &i lace Pu':in. #ar asta nu l*a determinat să ia măsuri &m otriva lui Maia:ovs:i. A lua măsuri

&m otriva unui scriitor era &m otriva conce ţiilor lui des re condiţia artistului. ,'i s unea ărerea 'i dorea să răm&nă o sim lă ărere. ?a noi scriitorul actual netalentat este &ncura3at să desfiinţeze critica$ să se l&n%ă de ea$ să ceară audienţe$ să fie ascultat cu !unăvoinţă 'i să o!ţină să se ia măsuri re resive &m otriva criticului care &l res in%e. #e aici decur% anumite consecinţe. Normele leniniste s&nt i%norate$ de'i critica 'i autocritica$ s une el$ ne s&nt necesare ca a a. 7i aici a3un%em iar la chestiunea delicată a viziunii %lo!ale e care o avem des re s iritul critic. Cine are dre tul să romoveze false valori$ uit&nd că declan'ează astfel 'i creează un mecanism ar!itrar care se lachează e idealuri entru care am lu tat 'i care ne călăuzesc e-istenţa2 (n oet care a declarat aici că n*are de &nvăţat nimic de la nimeni nu*'i dă seama că a e- rimat o stare de s irit sim tomatică. El nu e interesant &n sine$ ci rin ecoul e care B*a st&rnit 'i s ri3inul e care l*a rimit din artea conducerii (niunii .criitorilor. A vrut 'i a o!ţinut să fie lăudat de criticii care &l contestau. 4un$ 'i ce e cu asta2 ,i a3un%e lui această victorie2 ,nseamnă că nu e un oet$ ci cu totul altceva$ nu ne interesează ce$ &ntr*o societate nouă a ar siholo%ii !izare 'i at&t de neverosimile &nc&t %eneraţiile viitoare vor ridica din umeri dacă se va %ăsi cineva să le descrie. Co'!uc$ am continuat destins 'i decis să*mi dau 'i eu foc c&torva unţi$ urm&nd tactica cunoscutului rozator$ Co'!uc are o oezie &n care criticul e !ă%at la u'cărie fiindcă nu*i lăceau oeziile &m ăratului. Totu'i &m ăratul$ scriind noi oezii$ &l cheamă e critic din celulă 'i i le cite'te$ s er&nd &ntr*o a reciere favora!ilă. Criticul ascultă$ a oi răs unde$ adres&ndu*se celor care &l &ncon3urau+ , c/eia temni&ei la 'oi 6ai duce&i# mă înapoi... Co'!uc a rezentat o ima%ine idilică a criticului$ eu n*am avut cura3ul să s un u!licului care venise să mă audă la o conferinţă e care am fost somat s*o ţin că versurile oetului erau roaste. E dre t că nici u!licul n*a lecat convins că vor!isem des re un oet !un$ 'i la ie'ire unii m*au &nt&m inat cu căldură 'i ironie condescendentă+ nu fiţi de rimat$ mi s*a s us$ noi &l citim e Eminescu 'i n*o să uităm ce &nseamnă oezia. Totu'i am venit cu s eranţa să auzim noi stihuri... nu le*am auzit$ dar or să vină... 7i am &nţeles că la o a doua sau a treia mea conferinţă o să %ăsesc sala %oală. Numele meu$ din cli a aceea$ 'i destinul meu se conto iseră cu ale oetului des re care vor!isem. 9om arcur%e de*aici &nainte &m reună acela'i drum. Iar noul Eminescu nu va mai %ăsi &n mine criticul care să*i anunţe a ariţia$ de'i eram destinat să*i aud rimul %lasul1 Nu$ eu aveam să răm&n criticul care elo%iase un fals oet 'i care nu mai utea să tresară$ chiar dacă ar fi tresărit$ la auzul versului divin al oetului a'te tat... Numai dacă aveam să mă &ntrec e mine &nsumi... 'i voi &ncerca$ am &ncheiat$ să fac acest lucru$ cu ener%ia unui revoluţionar de rofesie$ a'a cum ne &nvaţă artidul... ?amenta!il$ am %&ndit a'ez&ndu*mă e scaun alături de cunoscutul rozator$ care &mi str&n%ea !raţul &ncura3&ndu*mă+ A fost foarte !ine$ foarte !ine$ stai lini'tit$ arcă &mi s unea. Ce !ine2 Că mi*am le%at soarta de aceea a lui Amăicăliţului2 7i &ncă a'a cum m*a &nvăţat artidul2 Ca 'i c&nd artidul ar fi s us că tre!uie să... 7tiinţa de a răm&ne tu &nsuţi &n &m re3urări care ne de ă'esc se &nvaţă. ,ntr*o astfel de 'edinţă te omene'ti că s ui ceea ce n*ai dorit să s ui 'i$ dim otrivă$ te a ucă o amnezie 'i uiţi să vor!e'ti des re lucruri care te*au indi%nat at&ta vreme 'i lănuiai să le dai la iveală. E- erienţa asta se ca ătă tot &n 'edinţe 'i anume la un nivel c&t mai &nalt. )r$

8a t e că I. dă*i 'i com!ate această teorie$ dăscăle'te*i e scriitori e trei coloane$ e a%ina &nt&i &n or%anul CC. Mă cruţa$ nu vroia să mă arunce &n %ura vi%ilenţilor$ iată deci că ţinea totu'i la mine$ c&nd utea$ acum$ at&t de u'or$ să mă &nde ărteze din resa literară.... .nt&i că nu tre!uia să*mi desvălui %&ndirea intimă 'i să afirm că am fost somat să ţin acea conferinţă.ensul diversiunii era următorul.n ce revistă a a ărut$ cine e autorul2 Poetul stri%ă+ n*are im ortanţă &n ce revistă a a ărut$ utea să a ară &n orice revistă &n care li sa de vi%ilenţă slă!e'te.n rimul r&nd modul dis reţuitor cu care &i trata e scriitori.*#ol3 era mereu cu artidul &n %ură 'i atri!uia %re'elile sale artidului.*#ol32 Pu!lică un articol &n Scînteia. #.e ovestiră c&teva lucruri elocvente+ că #...una ca o sfidare$ ărea ceva incredi!il$ cum utuse să a ară a'a ceva2 Iată adevăratele ro!leme care ni se un$ li sa de vi%ilenţă$ s iritul de %ură cască$ &m ăciuitorismul cu elementele du!ioase$ care at&ta a'tea tă$ să. Nu cred că a vrut &n mod s ecial să mă atace e mine$ fiindcă n*avea motive$ totdeauna scrisesem !ine des re el$ e dre t nu foarte !ine$ totu'i !ine &n ra ort cu de%rin%olada &n care a3unsese talentul său du ă 2E Au%ust &ncoace.C. (n e-em lu+ un scriitor este &ntre!at de #. . eţetera$ oţetera. .*#ol3 la ce lucrează. nesemnat$ deci un editorial ca din artea ziarului$ &n care se s une+ că rintre scriitori circulă CteoriaD !ur%heză a eli!erării de realitate 'i.resie e chi 'i am simţit că ro'esc$ &mi ardeau urechile. Care erau acele %re'eli2 . Totu'i această diversiune %rosolană nu o ri tirul vor!itorilor care urmară &m otriva secretarului %eneral al (niunii.C$ dar$ cum !ine a s us 'i cunoscutul nostru oet$ utea să a ară 'i &n altă arte. Rumoare de satisfacţie rintre artizanii lui #umitru #umitrescu*#ol3$ reţinere o!iectivă &n rezidii1$ voci+ . arăta destul de mulţumit de av&ntul meu$ avea această e. Ce ne citi+ că un erou dintr*o roză &'i !otezase c&inele$ Că itanul. #. Al treilea că nimeni n*a &nţeles chiar foarte clar des re care oet era vor!a. . Al atrulea ce rost avea să s un des re mine &nsumi că s&nt revoluţionar de rofesie. 8elul cum li se inventau conce ţii !ur%heze 'i nu numai oral 'i &n 'edinţe$ ci 'i &n resa de mare tira3. "Mă tovară'i$ ce discutăm noi aici des re #umitru #umitrescu*#ol3$ c&nd du'manul de clasă ne &nde'te 'i &'i strecoară ura sa chiar su! ochii no'tri$ &n revistele noastre e el scrie deasu ra titlului$ roletari din toate ţările uniţi*vă1 Iată ce utem citi &ntr*o revistă de rovincie. uneau c&teva fraze des re s orirea vi%ilenţei$ a oi cu o a!ilitate de care eu nu fusesem &n stare$ reveneau asu ra unor ro!leme care rivesc atmosfera care s*a creat &n conducerea (niunii. 9reau să scriu un roman des re mineri$ dar mer%e %reu$ i s*a răs uns.. 7i scoase revista din !uzunar /venise cu ea de*acasă10 &ndoită nu i se vadă numele$ deschisă %ata la acel te-t. Al doilea$ nu tre!uia să s un eu des re mine că m*am com romis acce t&nd.n -uceafărul literar zise I. #.asta era rima de acest fel la care luam arte. 7i numele acesta se re eta de c&teva ori$ iar te-tul$ citi+ tendenţios$ su%era r&n3etul de satisfacţie e care autorul &l adresa$ rintre r&nduri$ cititorilor. Nu stri%a$ dar aveai im resia netă că urlă. . #e ce2 8iindcă s*a documentat &n Maramure' 'i acolo situaţia minerilor nu e ti ică entru a utea oferi o adevărată ima%ine a minerilor din ţara noastră 'i că el$ romancierul$ tre!uie să se eli!ereze de acea realitate 'i să se ducă &n altă re%iune.. Ce face atunci #. Ei$ care e &ntre!area2 #acă e adevărat$ a zis el$ că a intervenit o . Totu'i$ se insistă$ unde2 . #u ă mine s*a ridicat un cunoscut oet care de la &nce ut a introdus &n flu-ul su!teran al 'edinţei$ cu voce dramatică de !ătr&n dema%o%$ o diversiune de o violenţă e-tremă.. Alt e-em lu+ &ntr*o 'edinţă de artid se ridică un scriitor care vrea să ună o &ntre!are /un scriitor cam naiv$ du ă cum se va vedea0. 8ără dramatism$ fără destăinuiri intime$ cu deta'are$ fără ironii inutile$ ca des re un lucru &ndeo!'te cunoscut 'i care tre!uie remediat.

. #.*#ol3 e un sim lu ziarist$ ce caută el &n fruntea (niunii .#. Era lim ede$ el nici nu ascultase ce se s usese acolo. I. cititorii 'i chiar artidul$ rezent&nd false ro!leme 'i oferind des re scriitori o ima%ine ridicolă$ care &i discreditează. Asta le s une la toţi+ iu!e'ti o orul2 Iu!e'ti o orul2 7i nu e de mirare1 #.auză &n lu ta ideolo%ică. 7i se a'eză re et&ndu*i &n 'oa tă lui I.C$ sec$ &ncet&nd să mai scrie 'i anunţă o auză. &i s unea acestuia$ furios+ vei lua cuv&ntul din nou 'i &ţi vei face autocritica. ) s*o facem 'i e*asta$ zise I.*#ol3 e at&t de recar &nc&t el nu 'tie ce să scrie$ adevăratele ro!leme de creaţie ale scriitorilor &i s&nt de fa t străine 'i atunci tra%e 'i el cu urechea 'i nu se sfieste să informeze %re'it Scînteia.c&nteia se interesează de ro!lemele ideolo%ice 'i de creaţie ale oamenilor de cultură 'i &i cere secretarului %eneral al (niunii să scrie des re astfel de ro!leme$ dar nivelul olitic 'i cultural al tovară'ului #.. El nu*'i re%ătise o a ărare$ fusese luat rin sur rindere$ nu crezuse osi!il să fie criticat el chiar de ma3oritatea celor rezenţi 'i &ntr*un mod at&t de total$ să nu i se mai recunoască nici un fel de merite$ să se ceară lecarea lui 'i asta chiar &n faţa lui I..C. A vor!it !ine$ &n sensul că el a %ăsit totdeauna s ri3in la #.ă se ducă la ziari'ti1 Nu l*a a ărat$ de fa t$ dec&t oetul &n diversiunea lui /dar nici el n*a suflat un cuv&nt direct favora!il0$ iar Amăicăliţului n*a infirmat acuzaţiile$ ci doar a su!liniat din %ros că #.criitorilor2 ..*#ol3 e un comunist devotat 'i noi avem nevoie &n fruntea (niunii de astfel de oameni.*#ol3$ din oficiu$ entru că nu ridică m&na$ de'i se lăsase o tăcere du ă Amăicăliţului+ nimeni nu mai dorea să vor!ească. &n sf&r'it se ridică !ătr&nul zim!ru. Asta nu era rău$ măcar dacă ar fi făcut*o 'i entru alţi scriitori de seamă$ oameni !ătr&ni$ ale căror cărţi nu se reeditau$ de'i nu aveau &n ele nimic contrarevoluţionar 'i care toată viaţa trăiseră numai din scris. Toată lumea a r&s1 I*auzi ce i*a trecut rin ca 1 Nu$ tovară'e$ stai lini'tit$ n*a intervenit nici o auză$ ce te*ai s eriat2 i s*a s us. #evenise evident că era r&ndul lui.rime o timism$ &ncredere. Ei$ dacă iu!e'ti o orul o să 'tii să*ţi rezolvi toate ro!lemele de creaţie.*#ol32 Articol de fond &n Scînteia de dăscălire a tuturor scriitorilor$ &n acela'i stil$ că ar circula rintre ei ideca că ar fi intervenit o auză a'a 'i e dincolo. I se dădu a oi cuv&ntul lui #.. Ce face &nsă #. E inadmisi!il să te com orţi ca un rinţ consort.. 'i a re'edintelui Consiliului de Mini'tri...*#ol3.C. Multe ricini de*aici ornesc$ zise el domol$ să se facă lucru aista 'i se va vedea cum conflictele se otolesc 'i toată o!'tea scriitoricească va trăi &n ace 'i armonie. #ar el$ cu acel sur&s stu id e !uze$ sur&s de %i s$ &ncremenit$ care vroia să e.. #.. E clar+ desi%ur$ . #.n cuvinte uţine$ dar !ine cum ănite$ el se adresă mai mult rezidiului 'i s use că toate astea s*ar tem era mult$ toate aceste frăm&ntări adică ar dis ărea dacă s*ar &m!unătăţi su!stanţial le%ea dre turilor de autor. Cine vrei să te a ere2 Eu2 Eu am făcut %re'elile care ţi se atri!uie2 A ără*te dacă oţi$ dacă nu$ .. . #. #.*#ol3 /cred 'i eu10$ a'a cum a vor!it 'i rozatorul de ale cărui lemne 'i :ilo%ram zilnic de carne se &n%ri3ea ersonal secretarul %eneral al (niunii. #. #e ei nu se &n%ri3ea nimeni$ trăiau uitaţi 'i chinuiţi de li suri.+ multe discordii de aici vin. .. Mă omenii chemat la el 'i &i %ăsii acolo 'i e Amăicăliţului$ e cunoscutul rozator 'i e #.n%&mfare e-tremă$ rostie$ siholo%ie de c&ine care a'te ta să fie a ărat de stă &nul său 'i el să nu zică nimic2 Pesemne asta vroia să su%ereze sur&sul lui$ că o să vă arate el nenea că aţi &ndrăznit să vă ridicaţi contra mea. C&nd un t&năr scriitor vine la el cu o adevărată ro!lemă de creaţie /'i vine fiindcă #. &n realitate ărea mai de%ra!ă &ndo!ilocit de loviturile rimite$ căci a!ia utu articula c&teva fraze că$ zise el$ tot ce s*a s us nu o adevărat$ nu se oate dovedi.*#ol3 &l cheamă0$ el ascultă$ &l lasă să vor!ească 'i e urmă &i s une acelui t&năr frăm&ntat+ iu!e'ti o orul2 #a$ !ine&nţeles$ răs unde acela.C. Chiar lamenta!il1 A!ia atunci am că ătat certi* tudinea că va fi &nlăturat. #.

#.#. Nu vreau$ zise #.nce e rin a te &m ăca aici$ &n faţa mea cu rietenul tău.*#ol3 fără să mai sur&dă$ să*mi un cenu'ă &n ca $ &mi dau demisia. unde s&nt at&tea de făcut..." Ion Micu avea o e....resie de e chi ul lui e care nu i*o cuno'team. "#eci nu l*ai distrus e Amăicăliţului2 &i s usei cu o intensă sim atie. sardonic.C. Mă uitai la el cu atenţie.. . 9ei fi dat afară 'i cată să reflectezi la această nuanţă.#. Candoarea se amesteca 'i cu o va%ă tristeţe care &i dădea o &nfăţi'are de co il ede sit$ dar care arcă nu 'tia ce*a făcut 'i cum de s*au &nt&m lat toate acestea...resie !izară de candoare c&nd se o ri.C. Plecăm la 4ucure'ti. Eu am fost numit unul din secretari. 7i vor!i des re asta &ndelun%$ cer&ndu*le ca con%resul să afirme idealurile comunismului 'i ata'amentul oamenilor de litere la acest ideal. Te*ai &m ăcat cu el1" "#a$ zise$ 'i am fost am&ndoi coo taţi &n conducerea (niunii. Interveni re'edintele Consiliului de Mini'tri$ o ular$ 'i$ &n virtutea v&rstei$ le zise+ mă$ eu s&nt !ătr&n$ voi s&nteţi &ncă tineri$ mai aveţi &ncă tim să vă &m ăcaţi$ că e urmă n*o să mai aveţi 'i nu uteţi să muriţi ur&ndu*vă unul e altul. A oi trecu la Cchestiunile administrativeD cum le numi el$ le%ate de conducerea ractică a tre!urilor (niunii." "9ă .ă se formeze o comisie care să studieze actuala le%e a dre turilor de autor 'i să se facă ro uneri de mărirea tarifelor actuale$ care faţă de efortul ozitiv al creatorilor au rămas mult &n urmă." Ne mai dădu$ dar rietenul meu rămase 'i du ă aceea tăcut 'i mă &ntre!ai ce*o fi cu această e.#acă fata aia 'mecheră ne mai dă.rimă nemulţumirea că scriitorii n*au vor!it des re ro!lemele lor de creaţie$ oate cu altă ocazie or s*o facă. /'i*i s use e nume cunoscutului rozator0$ cu tovară'ul Ion Micu des re care de asemenea m*ai dezinformat un&ndu*l &n conflict cu oetul Amăicăliţului$ iar e tovară'ul Ion Micu &l ro% să facă acela'i lucru$ să acce te să*i str&n%ă m&na oetului 'i să cola!oreze cu el$ acolo la -uceafărul literar. 5adarnic$ #. ?uă cuv&ntul &n &ncheiere I. Că ai 'tiut să le dovede'ti că mai ot avea &ncredere &n tine.*#ol3 se &ncă ăţ&nă să nu*i vie &n &nt&m inare$ 'i atunci I. #ădu din ca + ". Amăicăliţului$ foarte vesel$ declară că el &ntotdeauna l*a stimat e tovară'ul Ion Micu 'i e %ata 'i acum să*i &ntindă m&na 7i i*o 'i &ntinse 'i tovară'ul Ion Micu i*o str&nse cu acela'i o timism afi'at ca 'i al oetului$ nu fără un %&nd$ desi%ur nereci roc$ dar oate că reci roc totu'i$ că &m ăcarea n*ar fi im osi!ilă.fă*ţi o severă autocritică. Nu*ţi dai demisia$ zise I. 4ătr&nul zim!ru$ afa!il$ dădea din ca &nţele t$ că nu e !ine$ zise el$ să ne sf&'iem &ntre noi$ o!'tea scriitoricească tre!uie să răm&nă unită. El vrea !ucuros ca &ntre ei doi să nu mai fie nimic$ el a 'i uitat totul. N*o să s ui că eu te*am &ndrumat să ne dezinformezi sistematic 'i să scrii ridicole articole de fond des re false ro!leme. 4ă%aţi de seamă$ o să fiţi chemaţi de tovară'ul >heor%hiu*#e3 'i nu e ermis să veniţi a'a &n faţa lui. Eţetera$ eţetera.ă &nceteze$ zise el$ aceste conflicte$ scriitorii să se re%ătească &n vederea unui con%res care să*'i alea%ă o nouă conducere. 8oarte rudent$ de'i foarte a licat$ &'i e.*#ol3 ca 'i c&nd nici nu l*ar mai fi auzit c&nd acesta se ridică &n lenul adunării 'i &'i făcu a oi o 'tearsă autocritică formală.. #. .*#ol3 nu se &m acă cu tradusul rozator$ care era destul de inteli%ent să nu 3u!ileze$ dim otrivă$ ărea sincer m&hnit 'i afectat.*#ol3 dec&t sentimente de rietenie$ da$ numai rietenie 'i nicidecum ură.#. "Mai vrei o cafea2" &l &ntre!ai.#.. Asta &i im resionă e cei doi 'i tradusul rozator zise că &n mod sincer el nu are entru #.. . !ătu cu alma &n masă+ !ine$ reluăm 'edinţa1 7i &l i%noră e #.C$ care vor!i un ceas$ du ă notele e care 'i le făcuse &n carnet.. E intolera!il să ne ierdem &n astfel de conflicte 'i munca să sufere. Pune m&na 'i fă*ţi un uncta3 'i să nu &ndrăzne'ti să nu te ridici 'i să te &m aci cu scriitorii. 9ei fi dat afară oricum$ dar tot tre!uie să*ţi faci o demnă autocritică.

... . .. Parcă ai fi fost insesiza!il ironică. Cu ele su! !raţ ţi*a'i utea leda mai u'or cauza 'i cu mai multe 'anse de reu'ită." 7i r&se iar$ dar mai otolit 'i mai scurt. este$ du ă c&t se are$ %ata oric&nd să*ţi satisfacă orice favoare$ nu s*ar utea ca ad3uncţii lui$ care 'i ei s&nt foarte uternici$ să mă reinte%reze &n &nvăţăm&ntul su erior2 4ine&nţeles nu chiar acum imediat$ ceva mai t&rziu$ să zicem la anu2 7i atunci n*a'i mai leca$ fiindcă mie &mi lace universitatea noastră de*aici.. #e'i >alilei o făcuse.au arcă ar fi s us cu o resemnare care ascundea o declaraţie modestă de dra%oste+ 'tiu acuma că el o să a3un%ă 'i mai mare$ dar chiar dacă ar a3un%e mai mic nu l*a'i iu!i mai uţin.lică tocmai la tim ca să nu*mi iau adio de la ei entru totdeauna+ "#e ildă$ zise$ des re >iordano 4runo1 A fost ars entru ideile lui1" #a$ a'a era$ se utea scrie des re acest italian care com!ătuse scolastica$ dar 'i aristotelismul$ 'i care nu utuse a!3ura &nă la ca ăt. Numai Na oleon$ care n*avea cultură filozofică$ a utut să s ună &n E%i t /ar fi utut să tacă sau să se e." #ar cu toate că &n tim ul ovestirii avusesem de c&teva ori cli e %rele simţind că &ntre mine 'i această lume$ e care el mi*o desvăluia$ se a'eza foarte des o invizi!ilă erdea nea%ră /ei$ cei vii$ dincolo$ cu imensele lor vanităţi$ iar eu dincoace$ cu ers ectiva morţii0 mă omenii zic&nd+ "Ioane$ acum că I..ă te t&ră'ti &n %enunchi la ro riu 'i să*ţi rene%i convin%erile$ cu s eranţa că$ trăind$ le mai oţi &ncă răs &ndi rintre oameni$ se utea face o dată$ dar nu de mai multe ori$ fără a risca să ţi le arzi astfel tu &nsuţi." 7i astfel ne des ărţirăm. Nu se o ri dec&t t&rziu$ dar de astă dată &mi e. Aflai de la medic$ care totdeauna &nt&rzia uţin la atul meu să*mi s ună discrete cuvinte de &ncura3are$ dar să 'i . 4ine&nţe* les$ zise fără 'ovăire$ că o să &ncerc."= "#es re ce*a'i utea scrie2" zisei amintindu*mi des re discuţia mea$ e aceea'i temă$ cu Matilda.mutaţi2 stri%ai cu %lasul meu ră%u'it. Părăsiţi ora'ul2" "#a"$ zise." "Cred mai de%ra!ă că acolo ai avea mai multe 'anse$ aici te cunoa'te rea multă lume. Musafirii mei se ridicaseră să lece.. Mă ridicai 'i eu să*i conduc. (n suflet dramatic acest >iordano$ ce era de r&s aici2 "Ar'ii ă'tia$ continuă Ion Micu$ ne a3ută$ dacă n*ar fi fost ei$ forţa cuv&ntului filo of ar fi slă!it rin veacuri. "#es re >iordano 4runo$ mai s use el$ oţi scrie 'i o carte. "#a$ desi%ur$ &i s usei$ să mă fac sănătos 'i. III Tot &n s ital aflai că &n acele zile mai ărăsea ora'ul cineva de care fusesem str&ns le%at$ 'i anume Petrică Nicolau$ dar &ntr*un mod z%uduitor. "Asta nu e o ro!lemă"$ zise el 'i &nce u deodată să r&dă$ acel r&s al său sacadat 'i insistent$ 'i care se intensifica tocmai c&nd credeai$ ca să nu te simţi 3i%nit$ că tre!uie să se o rească. #acă nu*mi or%anizează ea ceva definitiv aici$ %&ndii$ a'i veni$ de ce nu2 Altfel &mi va fi im osi!il$ fiindcă aran3amentele ei &ţi restr&n% foarte tare sfera de activitate$ &ntre cei atru ereţi de sc&ndură &n care te une." "Petrini$ zise Ion Micu$ dacă &ţi aran3ez ceva la 4ucure'ti$ vii 'i tu2" #e astă dată tăcui eu." "#eci tu e'ti acum mai mare sau mai mic21" "E mai mare$ zise Clara$ o!serv&nd tăcerea soţului ei.rime altfel0$ c&nd l*au &m resurat mamelucii< a dat ordin de a ărare &n formă de aitici$ iar la centru$ a zis el$ să fie u'i savanţii 'i mă%arii. El se va ocu a acum$ adău%ă ea$ de toate revistele (niunii din ca itală 'i rovincie. #ar ceea ce ot să fac &n mod si%ur e să*i su%erez Amăicăliţului să*ţi u!lice &ntre tim ni'te articole sau studii filozofice.C. "7i revista2" "Revista o reia Amăicăliţului.

. Re%rete eterne$ Petrică1 9oi veni la &nmorm&ntarea ta 'i &ţi voi de une e morm&nt o coroană de flori. Avea aerul omului măr%init dar 'i su!lim$ care nu &nţele%e cum cineva$ .*ar utea să murim toţi atru$ adică toţi rota%oni'tii. I*au intrat !ine&nţeles icioarele &n %&t 'i a murit e loc. Revenii &n casa ărintească$ unde tata mă rimi cu toate sentimentele de odinioară to ite$ su ărat doar de declaraţia mea că nu aveam cancer 'i că n*o să mor. "Ce similitudine$ zise medicul nedumerit$ a oi se o ri.e s une că această soţie ar fi venit a oi la 'coală 'i le*ar fi s us rofesorilor &n cancelarie+ l*aţi m&ncat fri t..comenteze evenimente din afara s italului cu un !olnav care era$ oricum$ un intelectual$ chiar dacă.. Qudecăm oamenii nu numai rin ceea ce ei %&ndesc 'i nici măcar rin sentimentele care &i domină /toate acestea se ot dovedi că au fost doar coa3a care aco erea determinări mult mai ad&nci0$ ci 'i rin interferenţele cu viaţa noastră e care soarta i*a silit să le trăiască... . Ce e umanitatea dacă nu un astfel de lan$ strălucind &n lumina fier!inte a soarelui &n culori halucinante$ su! un cer de un al!astru dens$ or!itor$ 'i &n care$ tăcută dar fără slă!ire$ seceră moartea2 Mă &ntre!ai dacă n*ar tre!ui să ies o zi din s ital 'i să mă duc la &nmorm&ntarea lui$ dar %ăsii &n forul meu interior o &m otrivire+ &i urtam ică entru refuzul său net 'i a%resiv de a se &m ăca cu mine$ c&nd &i telefonasem$ la &ndemnul Matildei$ 'i &l &ntre!asem dacă n*ar vrea să ne &nt&lnim ca odinioară 'i să redevenim rieteni.. Cosa'ul &ndrăcit al lui 9an >o%h$ %&ndii mai de arte cu ochii e lumina soarelui care &mi inunda atul$ nu avea ezitări &naint&nd &n lanul de %r&u 'i făc&nd să 'uiere s icele su! lama !ine ascuţilă a instrumentului său im laca!il. 8ostul soţ al doamnei Malilda1 Nu utuse$ cică$ trăi cu taică*său$ se mutase cu soţia &ntr*un !loc. 7tii cine e2 mă &ntre!ă. 7i nu fusese tot el cel care$ rintr*o intuiţie$ ţinuse e loc doi ani căsătoria mea cu Matilda2 Astăzi a'i utea s une că vrusese astfel să mă ferească de marele e'ec care mă a'te ta. ar:insoni'tii &'i ale% astfel de sinucideri s ectaculoase.... #a$ reflectă medicul !l&nd$ nu cred că rofesorii aveau vreo vină 'i nici taică*său.. Era adevărat că nu*mi era atunci %&ndul la el 'i desi%ur$ nici telefonul meu nu*i su%erase cine 'tie ce afecţiune$ dar oate că această afecţiune n*ar fi li sit dacă a'i fi sur rins$ &n vocea lui o c&t de va%ă tresărire.. .. de Qulius 8uci: 'i &năuntru o h&rtie e care scrisese ceva &n acest sens+ că se sinucide &n semn de rotest contra nedre tăţilor care e-istă. #e'i el$ ca medic$ 'tia multe$ 'ocul e care &l resimţea c&nd o fiinţă umană se com orta aidoma ronosticului fatal nu era mai mic dec&t al tuturor. (n rofesor de la 'coala normală$ zise el$ s*a aruncat de la eta3ul cinci cu o carte &n m&nă 'i era at&t de &nd&r3it &nc&t a căzut dre t &n icioare. . #a$ viziunea ictorului nu era rodul &nfier!&ntatei lui ima%inaţii. Petrică nu mai utea trăi cu Matilda 'i m*a cunoscut e mine ca să*l a3ut să se des artă de ea< l*am a3utat$ dar nu vroia s*o iau eu. Eu$ el$ nefericitul de taică*său 'i Matilda. Cartea era 3eporta1 cu ştreangul de gît... Nu cumva ţinea at&t de tare la mine 'i considera o rietenie mai trainică dec&t o efemeră dra%oste al cărei final &l revedea2 #esi%ur$ căci dra%ostea entru o femeie nu ne fortifică$ ci$ aliată cu tim ul$ ne măn&ncă viaţa.n ziua c&nd ie'ii din s ital tăria %&ndirii mele$ care ţ&'nise cu utere &n ultima mea ciocnire cu Matilda /c&nd ne 'i &ncăierasem0 'i se mic'orase iar su! ameninţarea unei !oli &n al cărei ro%nostic fatal crezusem$ re&nvie antren&nd toate forţele sufletului meu retrase at&ta vreme &n ad&ncuri.." E clar$ %&ndii &nfiorat$ du ă ce medicul lecă 'i rămăsei sin%ur &n atul meu cu ciudata mea !oală care nu da semne de ameliorare$ o să mor 'i eu$ am 3ucat cu Petrică &n aceea'i iesă. #a$ %&ndii$ dar am etrecut totu'i cu el frumoase cli e$ ascult&ndu*i cu o stranie delectare la &nce uturile carierei mele &n &nvăţăm&nt &naltele 'i nesf&r'itele lui indi%nări..

"Mai mor 'i tinerii$ &i s usei &n tim ce mama ne aducea cafele &n a doua cameră CsalonD$ lină acum de cărţile 'i lucrurile mele$ mor 'i co ii 'i adolescenţi$ moartea &'i vede de trea!ă$ tată1" El se uită la mine 'i &nce u să dea din ca indi%nat. Ce să faci21 .. #eocamdată avea o muiere cu care trăia 'i numai la chestii de*astea nu*i era %&ndul$ că mureau 'i tineri 'i adolescenţi1 "Nu moare de t&năr dec&t cine nu tre!uia să se nască"$ zise$ 'i &nţelesei că se credea că face arte dintre cei rivile%iaţi$ sortiţi dacă nu să nu moară niciodată$ &n orice caz moartea lor să se iardă &n tim uri imemoriale 'i nedeterminate$ conto ite cu intem oralul$ cu ve'nicia a tot ceea ce e-istă. Mama sur&se.. "Ce să uit2 &'i ridică el rivirea din ziar. ..ă*i s ună sau să nu*i s ună2 Era radă u'oară$ numai %ura era de el. "Hm1 făcu ea$ dacă ar avea două inimi ar zice+ nu*i nimic$ murdăresc una$ dar &mi răm&ne ailaltă curată$ c&nd o să mă satur de desfr&u$ o arunc e*aia 'i trăiesc cu a !ună1. Mai ro'ti s&nt ăia care toată viaţa... Mama &nsă credea &n moartea ei$ 'i a!ia acum &mi mărturisi s aima rin care trecuse.fiindcă a ră%u'it$ crede că n*o să moară$ cu toate că văzuse cum un om$ fiul său$ de'i nevinovat$ tre!uise să is ă'ească o %rea edea să.. Totu'i curiozitatea era mai mare 'i mama$ cu un %las ca de mare comedie$ i*o satisfăcu. "Ce să uit$ fă2" se răsti el$ dar nu rea si%ur de sine$ mai de%ra!ă ar fi dorit să nu i se amintească. M*a &ntre!at cineva e mine dacă vreau să vin e lume2 #e ce m*a'i &ntre!a eu atunci c&nd o să lec. #ă$ dar astea erau socoteli care tre!uiau re%late cu oamenii.. #e ce să se &nt&m le atunci dacă moare &ntr*o zi &ntr*un 'anţ$ !eat mort$ Aco3ocăriţei2 Măcar ăstuia n*o să*i ară rău că n*a trăit destul 'i nu 'i*a făcut de ca . Că$ aoleo$ mor$ că$ aoleo$ ce*o să fac." "Adică cum2" se hol!ă tata.. (n om are o sin%ură inimă$ nu două1" "7i2 Ce e cu asta2" făcu tata$ care n*o utea urmări$ cu at&t mai consternat cu c&t ea nu omenea nici de #umnezeu$ nici de rai 'i nici de iad. Asta mă făcu să &nţele% că nu credea &n ro ria*i moarte 'i că dacă totu'i s*ar fi &nt&m lat$ n*ar fi cerut celor vii să creadă &n ea$ ci să*'i vadă dracului de viaţa lor$ &n tim ce el 'i*ar fi văzut de moartea lui$ cu care sin%ur avea răfuieli de &ncheiat. 7i dacă survine totu'i c&nd e'ti de arte de ea$ aiurea1 e a'a un lucru rar 'i t&m it &nc&t.e &nt&m lă$ !ine&nţeles$ altora$ care nu ne interesează$ de ce să te %&nde'ti tocmai tu$ care ai o viaţă de trăit 'i e'ti at&t de t&năr... Nu*mi răs unse rin cuvinte$ dar avea aerul să*mi s ună că nu e zdravăn la minte cel care oartă %ri3a altora$ ca 'i c&nd asta ar utea a3uta e cineva /din altă lanetă10 să nu moară dacă tre!uie$ sau să nu fie 'chio dacă a'a s*a născut. ...." #ar aici se o ri$ fiindcă fără voie %&ndul lui i se dusese la mama.. "7i ce*mi asă mie de chestia asta$ murmură tata răsfoind Scînteia. Atunci ar fi fost mai clar1 Chestia asta cu două inimi &l de ă'ea. Moartea e dată 'i nu iartă e nimeni". Au murit ei re%i$ &m ăraţi 'i tot nu s*a &nt&m lat nimic..2 "Ei$ ce*au făcut toată viaţa2 zise mama mai de%ra!ă veselă dec&t atinsă de aluzie. "Adică a'a1 #e ce or fi ro'ti oamenii care trăiesc curat 'i de'te ţi ăia care trăiesc &n murdărie1 Nu văd$ continuă mama$ de ce orcul care se tăvăle'te &n noroi tre!uie dat model oamenilor care &nţele% că desfr&ul le ierde sufletul. Pro'tii*ăia1 Ai uitat1" e-clamă ea mirată$ văz&ndu*l că tace. Moartea$ ehe$ e a'a o chestie ce nu se &ntrea!ă$ ca să nu fii &ntre!at.. "4ine că ai scă at$ zise.. ?e vezi cum vin la !iserică la !ătr&neţe 'i se mocăie &n faţa sfintei fecioare să le ierte entru viaţa lor c&nd nu . "Tu ai rămas certat cu !ăiatu*ăsta ani de zile$ tocmai fiindcă din ne'tiinţă el &ţi s usese ce ne s ui tu nouă acuma. Nu*l %onise ea din atul ei &n uterea v&rstei$ silindu*l să*'i %ăsească altă muiere$ care$ desi%ur$ o fi avut ea mai multă viaţă &n tru ul ei$ dar esemne că el &nce use să desco ere că nu a3un%ea numai at&t. #ar el era un co il$ &n tim ce tu e'ti un om &n toată firea..ntoarce s atele la lume 'i mori dacă e de murit.

Nu &nţele%1" "Ce s*ale%e de lumea asta dacă toţi ar trăi ca ei2 ." Astfel se &ncheie discuţia 'i tata &'i a rinse o ţi%are 'i rămase %&nditor... Ei2" "8u%i$ domnule$ de aici$ nu mai vor!i !azaconii$ astea*s 'arlatanii$ a'a am văzut eu la !&lci una care mi*a citit !uletinul le%ată la ochi$ adică !uletinul era &n m&na altuia 'i ăsta a &ntre!at*o+ cum &l cheamă e domnul2 7i ea a s us tot$ 'i anul na'terii 'i ora'ul." "Al doilea$ continuai eu netur!urat$ ţie nu ţi s*a &nt&m lat să te lim!i a'a e stradă 'i să vezi un om e care să ţi se ară că l*ai mai cunoscut$ ăhă$ a'a c&ndva$ &n altă viaţă2" "C&te nu i se ar omului$ zise tata !at3ocoritor$ dacă s*ar lua du ă toate rostiile ar a3un%e să creadă că ăla care e el$ nu e el. 9ine un răz!oi$ &i mai mătră'e'te$ e urmă se mai otolesc..ntr*o zi ar scoate fiecare cuţitul 'i am &nce e să ne tăiem toţi unii e alţii.le ăsa că o să vină 'i ceasul căinţei. "Ai &nţeles de ce te &ntre!.. irit care a stat la ori%inea vieţii. ." "Tocmai că mă %&deam$ ce*ar fi$ 9ictore$ să te duci tu ersonal să*i ceri o audienţă2 (na e c&nd vezi omul &n faţa ta 'i &l asculţi 'i alta e c&nd &ţi vor!e'te altul de el.au de !a!ele acelea care se mocăiau &n faţa sfintei fecioare2 7i de ce nu2 N*avea 'i ea dre tul la uţină trufie2 "Atunci am eu dre tate$ zise tata$ nu &n sensul că l*a'i da ca model e ăla care &'i face de ca $ ci &n sensul că nu tre!uie să te căie'ti$ ăsta e tot secretul. #acă a fost un ticălos mare$ s iritul lui re&nvie de ildă &ntr*un do!itoc$ un mă%ar sau &ntr*un !ou 'i tot astfel rin treceri succesive se urifică$ &nă ce esenţa sa se oate conto i cu Marele . .i s usei tatei toată chestia asta simul&nd &n%&ndurarea." "Asta cam a'a e$ conveni el$ da= n*ai nici o %ri3ă$ că nu tu o să*i &m iedici. Tot e !ine$ altele nu vin deloc 'i e*alea le lauzi tu1 "Ei$ 'i la ce le folose'te căinţa2" zise tata. A văzut cineva un om re&ncarnat2" ".." "7i tu nu te căie'ti2" o is iti tata furios.ntre tim &nsă aflasem$ nu fără să mă tur!ur$ că marele 6arma$ s iritul universului$ nu lasă lucrurile astfel 'i că &l sile'te e ticălos să se re&ncarneze. "7i de unde 'tii că e a'a2 zise el cu dis reţ.." "7i ce te deran3ează2 insistă tata.. 7i tu vrei să cred2." "Aha$ zic$ ţi s*a &nt&m lat2" "Mie2 Nici vor!ă$ unuia$ stăm la !ode%ă la un a eritiv 'i &i aud că zice chestia asta$ că el nu e el. Ascultă$ mă$ &i zic$ tu c&te a eritive ai !ăut &nainte să s ui t&m enia asta2" 7i se &ntoarse s re mama$ de la care a'te tase un răs uns. .. (nde &i z!ura %&ndul2 R&dea de tata2 .. Nenorocirea e că &n răz!oi &i seceră 'i e ăi !uni 'i e ăi răi$ a'a că săm&nţa răm&ne. #acă răs undea că nu$ ar fi dat dovadă de trufie$ dacă s unea că da$ se căie'te$ atunci la ce i*a mai folosit o viaţă de smerenie2 "Mai mă căiesc 'i eu că nu s&nt sf&ntă$ zise$ dar nu ca alea1== 7i nu se 'tie de ce o ufni r&sul..nt&i că s*a văzut$ au fost cazuri foarte clare$ c&nd un co il a &nce ut să s ună că el a mai trăit &n satul cutare 'i l*au dus acolo savanţi 'i oameni de 'tiinţă 'i el a recunoscut tot$ case$ uliţe$ oameni..." "#a$ zise 'i mama$ c&ine ai fost$ c&ine să mori1" "Ei 'i2 #acă lui nu*i asă$ ce*ai tu cu el2== "Am"$ zise mama 'i tăcu.... "Ia s une$ &l &ntre!ai$ directorul acela de la voi$ 4ularca$ l*a dat &nă la urmă afară e 'efu*ăla de cadre2" "Nu l*a dat"$ răs unse el osomor&t 'i tăcu mai de arte.. "Tot nu m*ai făcut să &nţele% ce ai tu cu cutare 'i cutare$ că trăie'te a'a cum &i lace lui2" ". Mama tăcu. "Păi nu le mai folose'te$ dar căinţa$ dacă vine$ cum să sca i de ea2 Tre!uie să te căie'ti$ că n*ai &ncotro.ă se ducă &n ădure$ zise mama. Acolo oate să trăiască cum vrea. "Ei$ ce ai2" "8iecare să*'i vadă de el$ că vine la atul lui de moarte dracul 'i &l ia &n furcă$ sau vine un &n%er 'i*l duce &n rai$ entru el e totuna$ de murit tot moare$ mortul de la %roa ă nu se mai &ntoarce1" Răs unsul acesta &mi aminti de al meu de odinioară$ c&nd &mi venise &n minte să %&ndesc acela'i lucru du ă ce citisem un te-t de Platon+ dacă moartea ar fi sf&r'itul a tot$ s unea el$ cei mai &n c&'ti% ar ie'i ticălo'ii$ fiindcă o les ede e morm&nt i*ar strivi 'i de tru 'i de suflet 'i des!aterea s*ar &ncheia astfel entru totdeauna.

"Atunci aveţi hi ertensiune arterială.." ." Tata se uită &n ăm&nt$ reflect&nd. I9 4ularca mă rimi de &ndată 'i s re sur riza mea nu mă e.resie.ecretara ie'i$ iar 4ularca reveni &n s atele !iroului 'i formă un număr. Nu se clinti &nsă de la %eam 'i atunci intră secretara... Cum &i rimim$ a'a &i montăm... cică la anul1. 8iindcă tre!uie s*o dea &nt&i afară e individa aia de care mi*ai vor!it 'i care e turnătoarea acestui 'ef de cadre.. "Nu te !ă%a &n chestia asta$ zise$ tu nu 'tii nimic$ lasă*l e 4ularca să se descurce. une*i că s&nt &n uzină$ c&nd mă &ntorc &l caut eu. Ne%ă din ca furios 'i co le'it. 'i... .." "4ine$ mai zisei$ mă duc chiar m&ine$ dar cum o să ot să intru &n uzină 'i să a3un% la el2" "Ki*aran3ez eu cu aza$ nu e o chestie.e ridică de e scaun 'i &nce u să se lim!e rar$ rela-at$ cu m&inile &n !uzunare. "Medicul ce zice2" s usei." 7i tata se ridică 'i lecă. Mă a ucă ofta să*mi un cărţile &n ordine$ de'i nu aveam rafturi$ 'i să*mi im rovizez 'i un mic !irou 'i un scaun la fereastră+ aveam chef de lucru.n micul meu at din adolescenţă$ mutat de mama din dormitorul lor unde rămăsese tot tim ul du ă lecarea mea de acasă &n a'a*zisul salon 'i adormii cu %&ndul dacă n*ar fi mai !ine să le un e foc$ du ă ce a'i fi co iat din ele ceea ce nu se utea memora 'i a'i fi eliminat tot ceea ce utea constitui entru mine o acuzaţie." "4ine$ 9asile$ mai du*te o dată si s une*le că nu toţi rulmenţii sca ă$ a'a că nu s&nt de vină a aratele de control$ fiindcă ori s&nt !une$ ori nu s&nt !une.. Nu ne interesează e noi fustele &ncreţite ale moldovencelor$ ." ".. Pe urmă lecai e la !unicul să*mi iau caietele din su!sol.edie$ mă ţinu la el &n !irou a roa e un ceas.. ". "Tovară'ul ministru1" "Care2 zise mohor&t$ că ăia e*acolo toţi &'i s un mini'tri.... . le ădat fustele lor mari 'i &ncreţite. "9ă caută ministerul1" &i s use. Pasul &i era u'or$ elastic..oneria telefonului z!&rn&i. ele$ rulmenţi.e o ri la fereastra$ cu s atele la mine 'i se uită &ndelun% afară.. 8ăcu un %est$ adică medicul nu conta...... a arate de control mai fine$ de im ort$ dar ministerul. Nu mă simţeam !ine cu ele &n casă 'i nu aveam sentimentul net că re rezentau o valoare &n sine$ ca să*mi ară rău că tre!uia să le distru%. "9asile$ zise$ uite$ ministerul iar se interesează dacă s*a remediat istoria cu rulmenţii ăia nenorociţi. "Aveţi ori sinuzită$ ori s ondiloză"$ reluai văz&ndu*l că tăcea cu t&m lele &n m&ini+ cu coatele e !irou. "Cine2=" mormăi el. A'a*zisele mi%rene de care sufereau cucoanele e vremuri au dis ărut. ?e recitii a oi fe!ril &nă noa tea t&rziu.nt&i se scuză că are o cum lită durere de ca 'i &n%hiţi trei astile dintr*o dată$ a'a de su ărat era e acest rău care se vedea că &l vizita din c&nd &n c&nd 'i că or%anismul lui ro!ust nu*l scă a de el.. .." "Ce să facem noi$ tovară'e director*%eneral$ se auzi o voce uternică &n rece torul e care 4ularca &l &nde ărtă de ureche." "Chiar tovară'ul ministru Nasture1"= zise secretara.... . ..Ce zici2" "4ine&nţeles că mă duc$ zisei$ toată chestia e să*l facă e 'eful Cadrelor să tacă$ adică să*'i dea avizul.au au trecut la noi"$ zise el fi-&nd asu ra mea o ereche de ochi mari$ e care durerea &i făcea frumo'i$ umani$ a roa e frăţe'ti.n rest chi ul lui ărea !rutal$ dur$ fără loc de e. El e director*%eneral 'i su!alternii &i s un ministru." "Ai fost tu acolo2" "4ine&nţeles1" "7i ce zic2" "Că de la ei leacă !uni. . moldovence de la ţară$ fete de o ts rezece ani. să..

Asta utea s*o facă orice maistru$ fiindcă tu nu 'tii că e un ordin că la un strun% oate fi an%a3at orice om din ţara asta$ orice*ar fi făcut el$ are dre tul la muncă$ e literă de le%e &n Constituţie..nţele%i$ Petrini2 C&nd o să fiu eu atunci$ că o să răm&n mai de arte &n această uzină$ că o să fiu romovat mai sus sau o să mă &ntorc &n secţia de unde am lecat ca sim lu in%iner /fiindcă &mi termin 'i eu liceul anul ăsta 'i o să mă &nscriu la Electrotehnică0$ o să ot oric&nd să afirm 'i eu că te*ai inte%rat erfect &n s&nul clasei muncitoare$ că %&nde'ti ca un muncitor &naintat 'i ai fost tot tim ul activ 'i disci linat 'i n*ai avut conflicte cu nimeni. Am luat unul nou+ avea orificiul ne erforat.. Intra a ă &n vreo trei$ &nă să %ăsesc unul !un. "(ite$ Petrini$ &mi s use el a oi$ du ă ce &'i a rinse o ţi%are 'i &mi oferi 'i mie una /'i nu mă su ără că mă tutuia$ o făcea cu aceea'i naturaleţe cu care vor!ise esemne 'i cu tata0$ &n cazul tău o să rocedăm &n felul următor+ te an%a3ăm !i!liotecar$ asta e si%ur.n*au ce face tractori'tii cu fetele astea c&nd le răm&n tractoarele &m otmolite rin noroaie. Ce ţi*a făcut12 stri%ă tata la mine furios. Tatăl meu &nsă rimi 'tirea osomor&t." "Au re!uturi mari$ mi se adresă a oi 4ularca 'i$ &n loc să tra%ă consecinţele care se im un$ dau drumul rodusului e iaţă.... #ar1 E un dar aici este care o să trecem nu rea %reu. . ?a mine acasă mi s*a stricat odată flotorul de la !aie$ vechi de douăzeci de ani. Cel uţin 4ularca mi*a romis 'i nu văd de ce ar fi făcut*o$ de ce n*a făcut 'i el ca alţii$ adică să*mi s ună ." Mă &ntorsei acasă stă &nit de entuziasm. ?asă la secretara mea o cerere.. 8ace o mai !ună im resie$ oţi mai u'or să*ţi arăţi calităţile 'i să fii sim atizat 'i să ai rieteni 'i e deasu ra foarte cur&nd o să c&'ti%i 'i ceva mai mulţi !ani1 ." "#a$ zisei 'i eu$ dar 'i la deratizare e muncă$ litera asta de le%e nu revede alte detalii e !aza ei a'i fi utut fi re rimit 'i &n &nvăţam&nt 'i uite că nici măcar un 'ef cum a fost acel Mircea n*a vrut s*o inter reteze &n favoarea mea. Cum$ o să vezi sin%ur 'i e urmă nimeni n*o să se mai mire că ai a3uns !i!liotecar. Pe ca italist toate astea &l costă$ dă dracului faliment 'i intră la u'cărie sau &'i tra%e un %lonţ &n ca ..nt&i &nce u să*l &n3ure e 4ularca zic&nd că e un 'mecher cum nu s*a mai văzut / rin 'mecheria asta a lui a reu'it el să*i ducă 'i &i duce 'i acum e toţi de nas0$ nu*ţi rezolvă niciodată nimic 'i e deasu ra te 'i roste'te 'i te face să*l lauzi &n loc să*l !a%i &n aia mă*sii1 "P&nă 'i e tine văd că te*a dus cu re'ul că o să te promo'e e la astele cailor 'i taci că 'tie el că o să fii re rimit la (niversitate. Eu ţi*a'i da un sfat$ continuă el cu o admira!ilă căldură umană care făcu să urce &n mine entru el un uternic val de sim atie$ 'i anume sfatul meu e să te an%a3ezi strun%ar. ) să rime'ti e urmă acasă adresa de an%a3are.nţelesei din aceste confidenţe că acest om mă va an%a3a$ fiindcă nu lăsai e cineva să asiste la durerea ta de ca 'i la reocu ările tale de director al unei mari uzine$ ca e urmă să*l la'i să lece a'a cum a venit..n lus$ 'i cred că asta e 'i mai im ortant entru viitorul tău dec&t ostul de !i!liotecar$ una e să oţi afirma$ &n cli a c&nd se va une chestiunea re&ntoarcerii tale la (niversitate /'i se va une$ s&nt convins10$ am lucrat ca strun%ar &ntr*o uzină$ am trăit adică &n mi3locul clasei muncitoare$ 'i alta e să s ui am fost dis ecer." "Chiar acum mă duc." .. Nu te an%a3ez direct$ ca să evit o anumită com licaţie$ ci te promo'e du ă ce o să faci o foarte !ună im resie &n uzină. Ce zici2" "5ic că raţionamentul dumneavoastră izvoră'te dintr*o foarte !ună cunoa'tere a lumii &n care trăim1" ". Am luat altul.. 7i directorul acelei fa!rici 'i in%inerul*'ef 'i toată lumea &ncasează rime entru de ă'iri de lan$ felicitări &n resă$ romovări$ &n loc să li se returneze toată marfa 'i să fie u'i s*o lătească. #ar ca să te ot romova$ va tre!ui mai &nt&i să lucrezi &ntr*o secţie$ să zicem ca dis ecer sau la un strun%$ unde referi$ e la fel de u'or entru tine să te califici ra id 'i să te faci remarcat.

"#acă vrei să mer%i &nainte cu toţi ro'tii$ n*a3un%i nicăieri1 #acă americanii$ &mi aruncă el o rivire dis reţuitoare$ ca 'i c&nd eu a'i fi susţinut teza e care urma el s*o com!ată$ ar fi zis stai să*i a'te tăm 'i e ceilalţi de e %lo! să ro%reseze odată cu noi..sim lu+ la strun%1 'i să nu*'i mai răcească %ura cu romisiuni1" "Păi da$ fiindcă i s*a dus vestea că ehe1 4ularca are %ri3ă faţă de om1 ) lozincă1 &n realitate o să*ţi s un eu c&tă %ri3ă are.. la momentul c&nd..licaţiilor mele$ adică fa tul că tre!uia să trec rin tre te succesive.. Tu să stai la strun%$ om cu carte$ 'i la !i!liotecă o curvă turnătoare1 8iindcă n*are el cura3ul s*o dea afară...." 9&rsta &l făcuse mai a%resiv &n %&ndire 'i &mi lăcea acum mai mult de el dec&t e vremea adolescenţei mele$ c&nd fusese e unctul de a declina ca !ăr!at dacă eu /'i &mi lăcea să cred acest lucru0 nu i*a'i fi !iciuit m&ndria cu necruţarea mea de atunci. Aviaţia rom. Acum s&nt maistru este zece ra!oteze$ ca să scoatem toţi$ cinci mii de oameni$ un nenorocit de tractor &n care intră mai mult fier dec&t &ntr*un tanc$ &n tim ce străinii scot tractoare mici$ de trei ori mai ieftine 'i mai uternice. Nu te mira să*l vezi m&ine oim&ine e*a roa e de ăi mari. "Ce mai$ &ncheie el$ a'a e cum s un eu$ nu e rost$ n*a3un%ea el director*%eneral dacă ar fi fost un ne%hio!.. Crezi că nu le*am văzut2" 7i &ncheie d&nd din ca &n felul acela al lui care &ţi su%era rin fiecare mi'care$ s re drea ta$ tot mai sus$ că 'tie el mai !ine cum stau lucrurile 'i nu e nimic de făcut$ ce mai1 o &ntrea%ă filozofie care comunica &n cele din urmă cu cosmosul. Mă ro%$ ce act de eroism ar fi fost dacă făcea invers$ e*aia la strun% 'i e tine la !i!liotecă2" "Nu e a'a de sim lu$ sin%ur mi*ai ovestit data trecută cum e cu ti esa aia1" Tata &nce u să dea din ca de la st&n%a la drea ta$ cu o ad&ncă ne ăsare$ care devenea 'i mai ad&ncă 'i mai lictisită e măsură ce ca ul lui a3un%ea rin clătinări de dece ţie de la umărul st&n%$ la cel dre t$ 'i a oi &ncolo s re lume$ &n %eneral$ &n sus s re univers..nă a fost &n frunte1..." 7i &l &n3ură de mamă fără admiraţie 'i oate entru &nt&ia oară cu invidie că nu l*a &nzestrat 'i e el natura cu astfel de calităţi care smul% sim atia ro'tilor 'i te fac mai mare este ei....e uita chiar &n zare$ nu mai ascultă restul e.. să trăiesc &n s&nul clasei muncitoare entru ca.. "Ei$ care !ine2 mă &ntre!a el ca 'i c&nd eu a'i fi scris acolo lozinci. să ot s une că.. )ricum$ avui sentimentul net că s un&ndu*mi toate acestea cre'tea &n ro riii lui ochi$ iar eu scădeam< desi%ur$ deocamdată$ entru că intram &n uzină at&t de rost &narmat$ iar mai a oi fiindcă aveam să răm&n &n ea at&t de mult tim $ oate entru totdeauna+ nici o mirare$ du ă el sur rizele &n această lume nu uteau veni entru un om dec&t &n rău$ de'i$ a'a &n %eneral$ toate lozincile de e zidurile uzinei s un că o să mer%em s re !ine. Eu eram &nainte maistru monteur de avioane$ eram un domn. 9 4ularca avusese &nsă dre tate$ calificarea mea la strun% nu dură mai mult de*o lună$ dar avusese 'i tata$ fiindcă &ndată ce mi se dădu un strun% &n rimire desco erii că lucrurile nu mer% deloc e roze cu un om care a!ia a intrat &n secţie 'i are retenţia să rimească un salariu e%al cu al celor care au trudit mult ca să a3un%ă aici$ ehe$ nenică$ &nvaţă$ &n%hite1 o fi entru dumneata trea!ă de c&teva ore să rice i ce e o fi'ă tehnolo%ică 'i să faci o iesă$ dar ca să c&'ti%i 'i dre tul de a fi e%al cu noi e un secret e care tre!uie .... nici ei n*ar fi a3uns unde s&nt astăzi 'i nici %lo!ul nu s*ar fi din mizeria &n care zace. .

ntre tim mă dusesem la strun%arul care mă &nvăţase 'i &i s usei că. 8i-ai !uc'a /o !ucată de metal care mai ăstra &ncă urme fine din miezul de ăm&nt &n care fusese turnat0$ str&nsei !ine cuţitul &n su ortul lui /altfel uteam avea sur riza să*mi sară &n faţă 'i să mă accidentez0 'i luai a oi fi'a tehnolo%ică 'i o studiai< &n afară de fa tul că tre!uia s*o filetez$ !uc'a asta e dinafară 'i e dinăuntru$ &nă răm&nea de dimensiunea indicată &n fi'ă$ la sf&r'it tre!uia s*o su!ţiez la unul din ca ete at&ţia milimetri. Nu tre!uia &nsă să lucrez2 Reluai filetatul !uc'ei$ a oi căutai 'u!lerul e mica măsuţă de scule de alături s*o măsor$ dar 'u!lerul dis ăruse. C&nd rima o eraţie se termină$ &l o rii 'i &l anunţai e maistru$ un ins ne rietenos$ cam osomor&t 'i coc&r3at$ care veni$ se uită$ &nce u să &n3ure 'i se &nde ărtă fără un cuv&nt. Mă dusei iar la omul meu$ care fără să*mi s ună nimic &mi făcu semn din ca să*l iau e*al lui.2 Tre!uie să te decizi+ vrei să fii strun%ar2 Te a3utăm1 Nu2 E mai !ine atunci să nu*ţi ierzi vremea. #acă făceam mai multe$ cre'tea 'i c&'ti%ul$ dacă re!utam o iesă eram enalizat.i dădui drumul 'i c&teva minute rămăsei l&n%ă el cu urechea la &ndă$ să*i memorez mersul lui normal. "I*ai s us maistrului2" "I*am s us1" Totu'i &'i o ri ma'ina 'i veni la mine$ se uită 'i el 'i &nce u$ ca 'i acela$ să &n3ure.... Mi*aruncai ochii 'i rămăsei mirat+ anoul era el acolo$ dar că ăcelele colorate 'i !eculeţele dinăuntru li seau< ma'ina era deci chioară$ adică nu chioară$ oar!ă de*a !inelea.. Ce se &nt&m lase2 Mi se dădu &n rimire un strun% la care tre!uia să e-ecut &n o t ore douăs rezece !uc'e$ asta era norma. ('or de zis$ dar de unde să 'tiu eu c&nd devine sus ect z%omotul unui motor2 .. Crezui că se duce să facă rost de ni'te !eculeţe< nu1 &'i văzu de trea!ă lini'tit$ a oi dis ăru 'i rea ăru du ă vreo două ore$ dar tot fără să*mi acorde vreo atenţie. 7i !ine&nţeles su rave%heat tot tim ul strun%ul$ 'i lăm ile lui de semnalizare$ să nu a ară defecţiuni de un%ere$ de avans sau de avarii e su!ansam!lurile electrice$ toate se aflau e un anou. ?e 'tiam culorile acelea de la strun%ul la care &nvăţasem$ ro'u entru avans$ al!astru entru un%ere$ ornire$ o rire eţetera. A ăsai e alt !uton 'i !uc'a &nce u să se &nv&rte." 7i lecă. "Mer%e strun%ul2" mă &ntreru se el cu un soi de fle%mă a la. A ăsai e !utonul pornire 'i motorul &nce u să c&nte.. "Păi atunci dacă mer%e$ ce stai 'i te uiţi2" "#ar$ dacă." &n%ăimai eu. mă*sii or fi făc&nd cu ele2 Nu mer% la nimic$ nu se otrivesc$ doar să*'i facă om de Crăciun$ crăciunul mamei lor. Manevrai dis ozitivul de a ro ierea ei de cuţit$ 'i cuţitul mu'că din su rafaţa !rună a metalului... Era lăcut 'i u'or$ toată %ri3a venea s re finisare$ c&nd tre!uia măsurată iesa cu atenţie$ %rosimea ei 'i distanţa &n interior.să*l descifrezi. . #e aici &nainte n*aveam de făcut dec&t să &nlătur din c&nd &n c&nd an%licile de ' an care se &nfă'urau &n 3urul cuţitului 'i să a'te t ca toată su rafaţa iesei să fie filetată. "4eculeţele astea$ zise el furios$ nu mer% la radio$ la reţeaua normală$ s&nt de douăzeci 'i atru de volţi 'i nu se fa!rică &n ţară. Ce .. #acă avansul se dere%la$ nu se &nt&m la nimic$ dar dacă un%erea era defectuoasă$ strun%ul se utea %ri a. "Mer%e"1 &i răs unsei. Nu se utea &nsă din ricina murmurului %eneral al celorlalte$ doar dacă m*a'i fi lăsat e vine cu fruntea l&n%ă el... Asta era tot... #ădui din umeri nedumerit. ?ucrează a'a 'i fii atent la z%omotul motorului$ tra%e cu urechea 'i c&nd auzi ceva sus ect$ cheamă mecanicul..mi fusese furat2 Cur&nd uitai că aveam un strun% chior$ adică nu$ or!$ 'i un %&nd$ unul sin%ur se armoniza . )r$ oate nu vrei să fii chiar strun%ar2 #oar a'a$ să se cheme că ai trecut e*aici 'i e urmă să oţi să ocu i funcţii mai &nalte. Ce se &nt&m lase totu'i cu al meu2 .. 8iletul se formă 'i ' anul &nce u să cur%ă &n s irale al!astre$ 'i &n iesă a ăru carnea strălucitoare a metalului....

cu cele cinci ore care &mi mai rămăseseră &nă la trei+ să*mi fac norma$ să termin adică toate !uc'ele care a'te tau stivuite l&n%ă măsuţă. #u ă aceea eram li!er$ a!ia atunci uteam să dau curs vieţii tuturor %&ndurilor mele+ să mă duc sau să nu mă duc la revista -uceafărul literar 'i să*i ro un lui Amăicăliţului o cola!orare2 .ă scriu sau să nu scriu o carte des re >iordano 4runo2 Mă irita dificultatea de a e- lica cum* din aversiune entru scolastici$ filozoful martir rinsese aversiune 'i entru aristotelism$ &n fa t$ mai de%ra!ă$ lacunele mele &n materie de tomism 'i scolastică$ dar 'i indecizia ro riei mele orientări faţă de teza aristotelică+ făcea &ntr*adevăr materia un efort %i%antic entru a a3un%e la %&ndire 'i inteli%enţă sau mai de%ra!ă s iritul$ ca dat rimordial al lumii$ făcea din materie un &nveli' al său2 Cum să susţin acest lucru$ c&nd devenise o do%mă teza că s iritul e materia care %&nde'te2 ,n cli a aceea mă omenii cum cineva$ e la s ate$ mă ciocănea in ca cu ceva ascuţit 'i$ &nainte ca eu să mă &ntorc să văd cine e$ o m&nă aruncă e măsuţă un 'u!ler 'i nu*i văzui individului dec&t s atele &nde ărt&ndu*se+ se instală la strun%ul vecin 'i &nce u foarte ra id să*'i &n'uru!eze &n el o nouă iesă+ aha+ deci ăsta mi*l luase$ acum aveam două 'i nu mă %ră!ii să duc unul &na oi omului meu. 7i e urmă2 mă &ntre!ai a oi la ora trei ierdut &n valul de oameni care ie'eau din schim!$ ce urma să demonstreze cartea mea des re >iordano 4runo2 ?ăsai această &ntre!are fără răs uns. .tă &nit de mulţumirea e care o simţeam atunci$ &n rezent+ nu numai că &mi făcusem norma$ de'i ierdusem a roa e două ore a'te t&nd să vină maistrul să*mi s ună dacă uteam sau nu să lucrez la o ma'ină oar!ă$ dar &mi rămăsese chiar li!eră o oră$ tim e care &l etrecusem l&n%ă strun%ul celui care mă calificase$ cu care discutai dacă nu s*ar utea monta &n anoul meu alte !eculeţe dec&t cele ori%inale de 2A de Naţi. "#acă sistemul e montat e 2A de Naţi$ cum o să*i ui !eculeţe de BM2" zise el."Tocmai$ să schim!ăm sistemul." "Tre!uie vor!it cu electricianul$ zise el$ du ă ce tăcu multă vreme$ dus e %&nduri. E un strun% cehoslovac$ cu o schemă care dracu 'tie unde e$ de e vremea răz!oiului$ 'i de'te tu*ăsta... mai !ine &ţi faci re araţia sin%ur dec&t să te duci du ă el..." .e arătase mirat că mi*am terminat lucrul. Mă trimise la controlul tehnic să redau iesele. ".&nt si%ur$ zise el$ sce tic$ că le*ai re!utat e toate$ dar nu te necă3i$ a'a e la &nce ut." Nu re!utasem nici una... Cartea des re >iordano 4runo$ &mi amintii ea$ urma să se ducă Ion Micu cu ea su! !raţ la unul din 'efii lui din 4ucure'ti 'i să ceară entru mine să fiu re rimit &n &nvăţăm&ntul su erior. Măcar dacă$ si%ur că ar o!ţine1 7i a oi o carte nu se scrie entru astfel de lucruri1 Ca să*mi lacă 'i mie 'i cititorilor$ ar tre!ui... Ar tre!ui să fie cu adevărat o carte de filozofie$ o carte 'i des re mine$ nu numai des re >iordano 4runo1 7i de ce a'i face eu acum acest amestec2 ,mi simţeam uterile limitate 'i &mi amintii de frumoasa ima%ine a lui Titu Maiorescu$ care com ară forţa creatoare a unui o or cu un !loc de marmoră care &i e dat$ unul sin%ur$ dacă faci din el o statuie mediocră altă marmură nu ţi se mai dă. #e ce mi*a'i risi i eu astfel uterea %&ndului scriind un o care să nu mă re rezinte2 7i dacă m*ar re rezenta de ce a'i ale%e această cale deturnată2 ,n i oteza că n*a'i ierde rea mult tim 'i m*a'i decide să nu mă a!at de la su!iect$ ce interes ar st&rni2 Nici unul1 Poate ar ie'i chiar o carte roastă$ care ar fi refuzată de editură... Mă &n%rămădii 'i eu s re unul din auto!uzele din faţa uzinei care erau luate cu asalt de muncitori. (n individ se ostase la intrare 'i stri%a la noi ţ&fnos. #a$ chiar acest lucru$ să nu ne &n%rămădim /cine era2 cine &l usese acolo20$ dar de ce2 Că &l călcăm e

!ocanci1 7i ni*i arăta indi%nat$ erau nou*nouţi 'i nu se sfia să*i &m!r&ncească e cei care ar fi voit să nu le ese de &ncălţămintea lui. ) luai e 3os... P&nă &n ora' erau zece :ilometri. Ce oameni nedisci linaţi... 'i &n acela'i tim disci linaţi$ %&ndii... se &n%rămădeau !uluc /se %ră!eau$ dar de ce a'a tare2 mă &ntre!asem eu la &nce ut+ astăzi chiar rimisem un cot &n ochi 'i m&na mi se desfăcuse de e !ară /renunţasem să mai urc0$ dar aveau %ri3ă totu'i să nu*l calce e acel individ e !ocanci. Aflasem a oi ricina %ra!ei tuturor$ dacă scă ai rimele auto!uze tre!uia să a'te ţi o oră &nă să vină altele 'i a oi riscai &ncă o oră dacă &ţi ermiteai lu-ul să nu &nfrunţi !usculada. #e ce nu rotestau ei &m otriva celor de la trans orturi2 7tia 4ularca$ directorul nostru %eneral$ de felul cum lecau oamenii acasă$ du ă o t ore de muncă2 Nu$ altfel ar fi intervenit. El avea$ desi%ur$ o ma'ină 'i un 'ofer$ foarte !ine$ dar ar fi tre!uit totu'i să se ocu e uţin 'i de auto!uzele noastre$ %&ndii eu e drum c&nd simţii ca s&nt o!osit 'i că mi*e foame... N*o să ot să mer% e 3os de ildă la iarnă 'i atunci... Cu sentimentul că astăzi$ &n rima mea zi c&nd rodusesem entru uzină douăs rezece iese$ s&nt e%al &n dre turi cu orice muncitor$ &mi s usei că la rima ocazie eu &i voi une lui 4ularca această &ntre!are+ e at&t de %reu să se aducă suficiente auto!uze &n faţa uzinei ca să nu simţim la lecare că ne &ndo!itocim2 8iindcă asta era ima%inea care &mi a ărea adesea su! ochi seara &nainte de a adormi$ de'i nici o lună nu trecuse de c&nd intrasem &n uzină+ fi%uri umane care nu mai aveau dec&t o e- resie de anică ri%idă 'i violenţă$ să urce sus * 'i entru asta dăm fr&u unei ne ăsări totale$ strivim o ureche$ aruncăm ochelarii unuia de e nas$ smul%em servieta altcuiva$ &ţi sar ro riii nasturi de la haină$ iz!e'ti cu cotul &n s&nii unei femei... arcă mai ţine cineva seama că mai e-istă 'i femei$ dă*le dracului$ nu s&nt e%ale cu noi2 "Ei$ cum a fost2" mă &ntre!ă tata acasă /sosise &naintea mea$ simţisem &ncă de la &nce ut$ dimineaţa la lecare$ că nu vrea să facem drumul &m reună< nu era rezenţa mea alături de el o ve'nic nedorită$ dar iritantă &ntre!are+ cum a3unsesem eu$ du ă ce cheltuise cu mine dois rezece ani$ din universitar eminent$ sim lu muncitor20. "Mi*am &nde linit norma erfect$ &i răs unsei sec$ m&ine o să cer să mi se dea mai multe iese." "9ezi să nu*ţi dea"$ zise el cu acea ironie 'i su erioritate care se vedea că &n ochii lui marcau &ntre noi dacă nu o ră astie$ cel uţin un hotar e care eu n*aveam să*l trec+ el era maistru$ eu... 7i &nce u să dea din ca roiect&nd căderea mea &n cosmos+ eu eram ceva mai mult dec&t nimic... #acă mai face chestia asta o dată$ %&ndii$ la rimul salariu mă mut... .im* ţeam că nu s&nt &n forul meu interior cu totul invulnera!il. Tre!uia să fac un efort de cel uţin c&teva cli e 'i să*mi s un că e normal ca el să %&ndească astfel$ că adică$ avea dre tate$ &n lumea sim lă nu se 3udecă niciodată cauzele$ sau &n orice caz nu se ţine rea mult tim seama de ele$ ci numai efectele$ iar !iciuirea la care e'ti su us tre!uie s*o acce ţi ca e*un stimulent 'i nu ca e*o umilire. Mai t&rziu$ dacă vei reu'i să reintri e s irala e care n*ai 'tiut să te menţii$ tre!uie să mulţume'ti acestei lumi sim le că n*ai fost cruţat. Numai că eu n*aveam nevoie nici să fiu cruţat 'i nici de !iciuire. Nu erau sin%urele alternative. Tre!uia chiar să constat de fiecare dată &n astfel de situaţii că tata e un sim lu cutare$ c&nd &n realitate era tatăl meu 'i nu un sim lu străin de care ar tre!ui să nu*mi ese2 #e ce mă silea să %&ndesc astfel c&nd din entitatea lui 'i a mamei mă născusem eu$ fenomen ma%ic$ misterios$ care nu se &ncheiase2 Chiar 3udecat dinafară$ văzut strict rin schema ierarhiilor sociale$ cine &i s unea lui că &ntr*o zi$ c&ndva$ n*o să a3un% director*%eneral &n uzina la care el lucra2 Ei$ cine2 N*aveam cincizeci de ani$ ca el$ ci doar treizeci 'i cine &i s unea lui că lumea asta evoluează s re rău2 Ei2 Cine2

,ntre!area asta &mi cerea mai mult dec&t c&teva cli e ca s*o alun%. Cine să*i s ună 2 #racu1 9e'nica reacţie de a ărare a unei !uruieni care n*are altă %ri3ă dec&t să se &nfi%ă c&t mai ad&nc &n ăm&nt 'i să răm&nă !uruiană$ ne ut&nd deveni floare. 7i de ce să mă silească el să %&ndesc astfel des re el2 "Tata$ &i s usei$ cu o ad&ncă afecţiune$ un om e doar ceea ce cred alţii des re el că este. 4a chiar$ c&teodată$ e cu totul altceva." 7i tăcui. A'i fi vrut să continui s un&ndu*i că de ildă el era tatăl meu$ adică faţă de cosmosul s re care &'i ridica el ca ul$ ceva infinit mai mult dec&t ceea ce credeau alţii că ar fi. 7i dacă 'i el ar trăi cu acest %&nd$ uţin i*ar ăsa dacă fi*său e strun%ar sau universitar. #ar cum să risc să*l aud s un&ndu*mi$ &n cel mai !un caz$ ceva dur$ &n cel mai rău$ o stu iditate2 Mama sesiză că su! %lasul meu afectuos se ascundea o hotăr&re de a leca iar din casa ărintească 'i nu*l lăsă să*mi răs undă+ "Nu te su ăra e el$ &mi zise$ &i are 'i lui rău că..." 7i se o ri 'i ea. Era %reu de s us de ce &i ărea lui rău$ adică de dat la iveală ne utinţa lui de a &n%hiţi astfel de su!tilităţi$ că oţi fi altceva dec&t ceea ce vede toată lumea că e'ti. A fi2 .e oate ascunde2 "9rei să s ui$ zise tata d&nd la o arte cea'ca de cafea ca 'i c&nd s*ar fi sc&r!it de conţinutul ei e care &l !ăuse$ că oţi tu$ entru tine$ a'a$ să te crezi altcineva dec&t e'ti2 Cine crezi$ deveni el deodată a%resiv$ că nu se crede altcineva dec&t e2 Nu cunosc om care să nu se creadă mai de'te t dec&t e$ oho1 du ă ei fiecare crede că dacă ar fi el 'eful statului$ c&te n*ar face 'i n*ar dre%e1 #aaa1 ,nt&i i*ar une cu !otul e la!e e toţi care l*au &n3urat. N*ar scă a unul1..." ,n a%resivitatea lui %hicii că vroia să se a ere de lucruri e care le 'tia numai el$ ironii nedi%erate$ sarcasme usturătoare care i se adresaseră... 9roia să mi le transmită 'i mie". #e la cine2 Cum de la cine2 #e la oameni ca 'i el$ de la rude$ !ine&nţeles 'i de la rieteni$ fiindcă de la cei cu care n*avem de*a face nu ne asă. ,nce ui să r&d 'i sor!ind din su a de văcuţă cu %ălu'ti &i răs unsei cu un %las care imita fle%ma lui 9intilă+ "...mai dă*i &n... #acă 'i tu asculţi ce ţi se s une1"$"Ce oţi să faci2 .ă*ţi astu i urechile2"= se irită tata. ",n nici un caz să li le &nsu'e'ti 'i să vii să mi le s ui 'i mie. Nu mă interesează1 7i deodată ridicai vocea 'i tr&ntii lin%ura e masă+ nu mă interesează1 #acă &ncă o dată mai vii cu chestii de*astea$ la rimul salariu am lecat1 E intolera!il ca tatăl meu să se facă ecoul tuturor im!ecililor cu care are de*a face 'i să vie e urmă să*mi s ună mie că au dre tate. Am fost rofesor universitar1 9oi fi iar1 P&nă atunci o să a3un% director*%eneral &n uzină1 9ă !elesc e toţi. Primul e care o să*l dau afară o să fii tu$ dacă te mai văd că dai din ca cu dis reţ c&nd te uiţi la mine. Ai uitat din ce ricină nu mai s&nt2 ?a'ilor1 Nu s&nteţi &n stare să*i s uneţi lui 4ularca &n ce condiţii lecaţi zilnic de la uzină 'i mă 3udecaţi e mine că am fost arestat$ ca 'i c&nd eu a'i fi dorit să fiu &nchis 'i trimis &n ocnă 'i nu m*ar fi arestat 'i &nchis tot de*ai vo'tri$ muncitori a3un'i securi'ti. #a$ vă lace$ vă !ucuraţi că un intelectual a fost !elit 'i adus la strun%$ fără să 'tiţi că mie &mi lace strun%ul 'i că chiar mă %&ndesc să răm&n toată viaţa strun%ar$ ei 'i2 E o muncă no!ilă$ unul din cei mai mari filozofi a murit 'lefuind la strun% lentile$ iar altul$ făc&nd e co istul$ co ia note muzicale entru cinci lei e oră 'i &n orele li!ere scria cărţi care au făcut să sară &n aer ta%ma no!ililor$ o &ntrea%ă societate cu s&n%e al!astru 'i l*au dus e re%e la e'afod..." 7tiam că o luasem razna$ dar &mi rămăsese &n minte stilul acelui rozator des re care &mi ovestise Ion Micu 'i mă distra să văd efectul de stu oare al tatălui meu$ e care nu*l uteam zdruncina &n re3udecăţile lui cu ar%umente raţionale sau c&t de c&t coerente. Tre!uia să*l desvăţ să mai vină 'i să mă tur!ure cu insi%nifianţa ideilor lui rea de tot terestre 'i continuai revenind ilo%ic la ideea că o să a3un% director*%eneral 'i n*o să uit e

.. . C&nd &i s usesem Matildei că o să*i iau co ilul 'i o să i*l arunc &ntr*o ră astie$ nu imitam e nimeni. 8iindcă &n latitudinea %&ndirii lor comune$ oamenii nu s&nt mai uţini im revizi!ili. Cu mine &n casă se lua de ăr 'i se u a cu cumnată*sa1 Cum mai oţi să ţii la el2 Trăie'ti$ &l s eli$ &i %ăte'ti$ &ţi faci datoria$ vezi că nu e un om rău$ munce'te$ &'i ţine casa$ nu !ea$ nu fură$ lumea &l vor!e'te de !ine$ e sănătos$ arată voinic$ t&năr$ rost nu e$ dar cum se oate ca &n faţa ta să ună m&na e o!razul ăleia 'i s*o m&n%&ie 'i e*al tău să nu ună niciodată1 A vrut el e urmă$ dar nu l*am mai lăsat eu1 Am 'tiut ce*o să facă$ dar nu mi*a ăsat 'i nici nu*mi asă1 E edea sa lui1 Nu 'tie 'i nici n*o să*i s un1 7i nici tu să nu*i s ui1 Gsta e ăcatul meu$ că n*am utut să*l iert$ că tu ai %hicit că s&nt nevinovată 'i de ce sufăr eu$ mă &ntre!ai ce ăcat am săv&r'it$ oi fi uitat. N*ai nici o %ri3ă$ o să vin eu să*ţi %ătesc$ ca e vremuri$ 'i să stai lini'tit să cite'ti...... 9in$ ră'tină$ %az$ oţet$ !enzină."#a$ &mi răs unse$ am ţinut$ am crezut$ c&nd a intrat la noi &n casă$ că m*a ales dintre surorile mele e mine. "A'a s&nt oamenii$ &mi s use fără 'ovăire 'i fără a*i &nvinui$ dar cu un &ndemn entru mine să &ncerc să nu fiu ca ei$ fără a deveni trufa'.." 7i deodată ridică o m&nă &n sus$ care &nt&rzie mult &n aer 'i furia mea că a doua oară tatăl meu mă dădea afară din casă se otoli 'i a oi se to i ca 'i c&nd n*ar fi fost. "A'a e că n*ai !ăut nimic2" zise mama du ă ce el lecă. "4ine$ să*ţi dau acum un ahar de vin$ te*am văzut$ e'ti 'i tu ostenit.... Numai că chiar tre!uie să te muţi1 N*am chef să se s ună că ai căzut &n darul !eţiei &n casă alături de tac*tău. Cum de nu ţi*ai dat seama2 Chiar nu ţi*ai dat2" "(ite că nu mi*am dat1 #ar nici el nu 'i*a dat1 M*a lăcut1 Ca e urmă să mă trezesc că &i lăcea mai mult de . eram să nu ai!ă o memorie !ună 'i o &ntre!ai e mama dacă n*avea &n casă ceva de !ăut. "Puteam să !eau"$ &i răs unsei lini'tit.." "Ah$ mamă$ stri%ai eu iar$ dar surorile tale s*au &nţeles &ntre ele să te mărite e tine &nt&i." "N*am uitat$ mamă$ dar te &ntre! acum$ at&t de tare ai ţinut la el2" stri%ai eu ca 'i c&nd mi*a'i fi adus aminte de un vis care este ani re&nvia cu utere. ) să a3un%i tu director*%eneral c&nd o să*mi văd eu ceafa fără o%lindă.. Ar fi %ăsit el tata ce să*mi s ună$ &n zilele %rele care mă a'te tau$ ca să*mi slă!ească forţa mea morală." Nu era chiar a'a$ că imitam e acel rozator care intra &ntr*un delir controlat$ &n fond nu rea controlat$ adică nu &ntru totul. 7i entru &nt&ia oară mama &mi vor!i 'i &'i desvălui e nea'te tate o arte din secretul e-istenţei ei e acest ăm&nt.. ) să moară m&ine* oim&ine 'i n*o să 'tie de ce a trăit1" 7i m&na &i co!or& 'i se uni cu cealaltă su! formă de cruce 'i nedumerire.#acă ţi*ai terminat rima ta zi de lucru la o c&rciumă ai &nce ut*o !ine$ 9ictore1 zise el edificat. Nu2 Chiar nimic2 Mama &'i use m&na la %ură 'i r&se. "9ă arăt eu vouă 1 Adică cum2 #u ă ce mă arestaţi$ nu mă lăsaţi nici să muncesc2 Are dre tate artidul să vă ţină &n m&nă$ fiindcă s&nteţi inca a!ili să distin%eţi !inele de rău$ ca ni'te căţei or!i care ot fi oric&nd luaţi de stă &n 'i aruncaţi &n %&rlă. Mă &nţelesese.. ?*am %hicit de la &nce ut." Era clar1 Mă credea chiar ierdut1 #ar 'i eu %&ndii că acest om$ dacă mai stăteam l&n%ă el$ ar fi fost o ve'nică !uturu%ă nea%ră de care m*a'i fi &m iedicat cu sur rindere * ori de c&te ori a'i fi intrat &n casă.. Nu*i s usesem chiar acest lucru$ dar ea asta reţinuse$ &nc&t mă o rii.nimeni care a &ndrăznit să mă. Tata nu+ ".. Qocul acesta$ !eţia cuvintelor care ascunde &n realitate o sim lă recriminare$ ascunde oare doar al&t2 Tatăl meu utea reţine cine 'tie ce a!eraţie$ oate chiar că nu s&nt sănătos la ca $ că vreau să duc e cine 'tie cine la e'afod$ să arunc &n aer dracu 'tie ce. "Nu te mai chinui să afli de ce s&nt a'a cum s&nt1 9ezi*ţi de tinereţea ta1 Nu se termină ăm&ntul cu nimeni$ dar e ăcat că suferi c&nd te 'tii &n inima ta curat..

." "Mamă$ stri%ai$ &ţi romit1 >ata1" 7i nu*i romiteam nimic &n %&ndul meu. Era clar+ mama mă vroia &nt&i e mine.0 9I (zina nu oate deveni catedrală. N*o &ntre!ai+ c&nd m*a făcut e mine$ &nainte sau du ă2 ........ stocurile su ranormative.. Nu &nţelesei ce era cu aceste stocuri su ranormative$ dar nici nu mi se e..mi lace fetiţa asta$ reluă cu un sur&s divin care mă făcu să uit că am o fetiţă$ at&t de minunat era chi ul ei din care ve'te3eala anilor ierise$ seamănă cu tine$ ai %ri3ă de ea$ fă tot ce oţi să nu uite că are un tată care o iu!e'te. #ar n*o uita e .. Tăcui 'i eu$ !ănuind că n*a fost numai at&t$ că tatăl meu a mers mai de arte cu trădarea lui ne%li3entă$ cu su er!ia stu idă a masculului t&năr care &'i &nchi uie că trăie'te &ncă &n %rotă 'i oate să dea fără %ri3ă iama rintre femele." "Nu fi rost$ zise ea ferindu*se cu o tandreţe care acum$ &n celula mea$ &mi a asă inima$ dacă vrei să 'tii$ atunci te iu!eam cel mai mult$ fiindcă simţeam că e'ti lin de viaţă 'i simţeam că n*o să sufăr de %ri3ă că n*o să te descurci..lică de ce$ de ildă$ entru vecinul meu din . ) să treci rin toate 'i o să fii fericit... As iraţia nu se &m linise$ nu fusese iu!ită$ nu scrie nicăieri că tre!uie ne%re'it să te iu!ească cineva$ dar avea un !ăiat 'i suferinţa 'i*o su!limase$ &'i iu!ea acest !ăiat 'i trăia entru el.soră*mea mai mică1 #acă i*a lăcut de ce n*a divorţat2 Iar dacă n*a vrut să divorţeze de ce o lăsa să*l a uce de ăr 'i să se u e cu ea &n faţa mea2" "7i tu de ce n*ai divorţat c&nd ai văzut că &ţi face fi%ura asta2" Mama nu răs unse 'i &i res ectai tăcerea.. Eram rodul &naltei ei simţiri instinctive des re rostul femeii e ăm&nt. /Cum uteam s*o re%ăsesc e . Totu'i nu se utuse decide să*l ărăsească. )ric&t de c&ini ar fi oamenii$ nu se ot une &ntre un tată 'i fetiţa lui. . 7i măcar dacă totul ar mer%e de la sine cu un strun%1 Nu mi se mări norma su! rete-tul că.i luai m&na 'i i*o sărutai< ne rivirăm &n ochi.ă răm&nă acest lucru nelămurit1 &mi s usei$ de'i nu uteam evita %&ndul că$ desi%ur$ trădarea$ se etrecuse &nainte$ altfel numai entru ni'te u ături$ chiar 'i &n faţa ei$ care uteau fi mascate de le%ătura de rudenie$ nu se utuse ea hotăr& să nu*l mai rimească &n at &n lină tinereţe. Restul nu era dec&t as iraţie 'i suferinţă.ilvia.0 .ntr*o catedrală %&ndul ni se &ndrea tă s re intem oral$ loc de recule%ere 'i meditaţie$ &n tim ce &ntr*o uzină %&ndul e ţintuit e filetul iesei e care tre!uie s*o e-ecuţi$ sau$ chiar &n viitor$ e anourile flu-urilor tehnolo%ice care nu ot răm&ne nesu rave%heate." Chiar dacă n*o să trăie'ti dec&t entru cărţile tale$ ai o fetiţă$ n*o uita1 /7i &mi m&n%&ie &ndelun% t&m lele 'i cedă$ &'i lecă fruntea 'i iz!ucni &n l&ns. Ce t&nără era mama1 Ce curaţi &i erau ochii1 "4ine$ zisei$ am &nţeles ce vrei să*mi s ui$ n*o să mă mai chinuiesc să aflu de ce oamenii s&nt a'a cum s&nt$ o să*mi văd de tinereţea mea fără să te uit e tine$ măicuţa mea$ e care te*am făcut să suferi fără să !ănuiesc că nu mai aveai altă s eranţă dec&t e mine. Celălalt$ !ăr!atul cu care &l făcuse$ vai de ca ul lui$ n*avea să desco ere niciodată lumina dra%ostei 'i avea să moară &n &ntuneric$ fără să 'tie că a avut l&n%ă el o femeie rin care s*ar fi utut &nălţa..ilvia 'i s*o fac să 'tie că o iu!esc2 c&nd ea avea să*'i etreacă de*aici &nainte co ilăria fără tatăl ei2 #ar &mi dădeam seama că$ orice*ar fi$ tre!uia să &ncerc 'i s*o aduc din c&nd &n c&nd &n faţa mamei. 7tiam$ că totu'i se des ărţise de el &n acea noa te c&nd &l %onise din at$ oate mai demult$ 'i &mi ăru rău că o lăsasem să vor!ească....

mi s uneam &nsă că fa tul n*avea im ortanţă$ tot lucru era$ !uc'e sau iese de tot felul$ &nă ce du ă vreo două luni aflai că nu eram lătit entru ele. #ar dacă semăna cu un ins din echi a noastră de să ători de la canal2 Iniţial norma noastră era de doi metri cu!i să aţi$ &ncărcaţi &n roa!ă si du'i mai &ncolo la o distanţă a recia!ilă.. . /cum se scria &n resă0$ c&t al celor de care de indea a rovizionarea$ care aveau %ri3ă ca frunta'ului să nu*i li sească nimic$ scule$ cuţite noi$ să nu iardă minute reţioase la olizor să le ascută 'i la care uneori tre!uia să stai la coadă$ re ararea de &ndată a de* fecţiunilor$ 'i 'tiau să*i facă să a'te te c&nd era nevoie de ei$ dacă nu le ie'ea 'i lor ceva$ electricianului 'i mecanicului$ adică$ a'a cum$ desi%ur$ le ie'ea 'i celor de la a rovizionare.. ?a următoarele ale%eri fu ro us 'i ales de utat &n Marea Adunare Naţională. Trei metri2 %&ndi atunci un ins 'i &nce u să sa e ca un smintit 'i &n c&teva să tăm&ni a3unse la erformanţa a!surdă$ ne* verosimilă$ ine..4.lica!ilă &n ecuaţia ei /ener%ie umană lus %&nd$ im!old al con'tiinţei0+ nu ..s ate$ care e-ecuta acelea'i iese$ chestiunea aceasta a stocurilor su ranormative nu se unea$ &l &ntre!ai 'i e el$ dar tăcu$ arcă nici nu mă auzi. A!ia mai t&rziu aflai că s*a r&s de mine+ ăsta a!ia a venit 'i vrea să. Nu avură arte de aceste favoruri.rima &ntr*adevăr un straniu av&nt al am!iţiei umane$ un fel de !eţie a erformanţei$ căreia &nsă i se dăduse alt nume+ eroism &n muncă$ născut dintr*o &naltă con'tiinţă revoluţionară. 7i mă omenii &ntr*o zi că tot lucr&nd la astfel de iese izolate nu*mi mai uteam termina norma mea. Eram &n acea erioadă de entuziasm z%omotos al &ntrecerilor 'i a frunta'ilor$ dar c&nd se afla că roducţia uzinelor &n ansam!lu lăsa de dorit$ se măriră normele 'i &ncetul cu &ncetul acest fenomen iniţiat odinioară de . Tre!uie să s un că la canal descifrasem eni%ma acestui miner din #on!as care e.n schim! norma atinsă de ei$ trei metri$ se %eneraliză$ ni se im use 'i nouă... .tahanov fusese un om animat de astfel de virtuţi. Era o normă su orta!ilă entru mine 'i entru alţii$ e care &nsă c&ţiva im!ecili o de ă'iră$ desi%ur &n s eranţa că vor fi mai !ine trataţi$ sau &n orice caz mai uţin rău trataţi$ de ildă dacă te &m!olnăveai să fii rimit la infirmerie de către medici$ ei &n'i'i deţinuţi$ 'i care de frică să nu fie trimisi 'i ei la t&rnăco se urtau nu sever$ ci deose!it de sc&r!os cu cei care le solicitau asistenţă$ sau să li se dea un su liment de m&ncare$ sau să fie feriţi de !rutalitatea aznicilor. Tot mai t&rziu aveam să aflu că electricianul 'i instalatorul n*aveau cum să lucreze &n acord 'i să c&'ti%e 'i ei ceva !ani este salariul de !ază$ cum c&'ti%au a roa e toţi strun%arii$ dar &i &ndeau e cei frunta'i care &ncasau de re%ulă &ntre atru 'i o t mii lei$ fire'te$ cu s ri3inul nu at&t al secretarului ). Asta mă scoase din sărite1 Eu &ncasam o mie de lei e lună 'i vecinul meu din s ate de trei ori mai mult1 8ără să mai adau% că &ntr*o !ună zi strun%ul meu se %ri ă 'i &nă &l re arară nu avui de lucru a roa e o să tăm&nă. 4ine&nţeles1 7i din ziua aceea venea mereu$ o rindu*mă de astă dată &n lin lucru$ adică să las !uc'ele 'i să e-ecut ur%ent.loatare &n comun a roducţiei$ !ine aran3ată$ toată lumea era mulţumită$ directorul 4ularca$ conducerea de artid a uzinei 'i cea a ora'ului$ radio*ul 'i resa$ 3urnalele de actualităţi+ e-istă &ntrecere &n uzine2 #a$ e-ista1 E-istau 'i frunta'i2 )ho1 9eniţi să*i vedeţi1 ?a un moment dat unul dintre ei c&'ti%ă &ntr*o lună ais rezece mii de lei< veni un re orter de la resa centrală$ &l foto%rafie$ &i luă un interviu 'i oza lui a ăru e rima a%ină a acelui mare cotidian din 4ucure'ti..tahanov se domoli 'i deveni mai realist 'i mai firesc. 7i c&nd se o!servă că nu re!utez iesele 'i că două sau trei ore din cele o t nu mai aveam ce face$ maistrul deveni foarte rietenos cu mine$ dar veni 'i cu o fi'ă tehnolo%ică nouă &n m&nă$ &ntre!&ndu*mă dacă o &nţele%+ 'i &mi arătă 'i iesa$ una sin%ură.. Poale că Ale-ei . Era o e.

. .ă mă l&n%2 Nu$ &mi s usei$ 4ularca &mi recomandase să fac o !ună im resie.e l&nse 'efului nostru$ un ofiţer de miliţie$ că uite a'a 'i e dincolo$ eu$ care. Nu 'tiu ce făcea #io%ene &ntr*un !utoi$ sau . Am decăzut cu toţii un ic2 &ntrea%a umanitate2 #a$ 'i cine 'tie c&t de ad&ncă e de resiunea care ne ameninţă$ c&t ne va tre!ui 'i c&t de tare tre!uie să ne &ncordăm uterile s iritului s re a atin%e iară'i acele culmi &n care un sim lu ocna' referă &ntunericul minelor de sare$ adică moartea sa lentă$ dec&t să revină la lumină făc&nd e călăul. treizeci de metri cu!i e zi.0 Căderea mea o ovestesc eu aici &n um!ra acestei celule$ &n care &ncerc să descifrez &nt&i entru mine$ 'i dacă acest manuscris se va ăstra 'i va a ărea 'i entru alţii$ un 'ir nesf&r'it de determinări 'i să aflu$ să răs und la &ntre!area dacă au le%ătură cu fiinţa mea ad&ncă$ intimă$ cu esenţa fiinţei mele 'i cu viaţa %&ndirii mele$ c&t de mult$ 'i să nu*mi ară rău că va tre!ui să mor. Individul se to i e icioare c&tva tim $ a oi &ntr*o dimineaţă &l %ăsirăm mort.. Revenind la firul acelor zile c&nd lucram &n uzină$ tre!uie să s un că entru a mă muta iar din casa ărintească aveam nevoie de !ani. #a$ de acord$ dar nici nu uteam trăi cu 'ase sute sau o mie de lei e lună.n schim!$ insul$ du ă ce se menţinu c&tva tim e iscul erformanţei sale$ &ntr*o zi se ră!u'i. "#a$ &i s usei maistrului &n acea zi$ e-ecut aceste iese$ dar numai du ă ce &mi fac norma$ fiindcă dumneavoastră nu 'tiţi că entru iesele e care mi le aduceţi nu s&nt lătit cu nimic 'i fiindcă nu*mi fac norma s&nt enalizat.. >&ndul c&'ti%ului &nsă$ fără de care nu uteam fi$ entru mine &nsumi$ mai mult dec&t un sim lu strun%ar$ &nce u să mă o!sedeze. .mai uţin de treizeci de metri zilnic." "E ur%ent1" zise. Nu*l căina nimeni$ nu era tim acolo să*ţi aminte'ti că murise un om 'i că dacă te a!rutizai &nă &ntr*at&t &nc&t nu numai că nu*ţi mai ăsa c&nd unul ierise$ dar chiar te !ucurai că ai scă at de el 'i de av&ntul lui sca!ros$ nici viaţa ta de om viu nu mai valora mare lucru1 Nu era chiar a'a1 Asta era o idee ur literară$ să răm&i om rintre oameni$ numai ca să salvezi &n tine &nsuţi ideea de om chiar dacă alţii o calcă &n icioare. Naiv$ mă simţeam mă%ulit$ &nă mă trezii &ntr*o zi$ la o chenzină$ cu trei sute de lei &n m&nă. Tim urile s*au &năs rit$ nu mer%e nimeni cu tine &n le%endă$ ca să faci$ rin sacrificiul tău e altarul valorilor a!solute$ să lăcrimeze %eneraţiile următoare citind demnele tale de milă suferinţe. Gsta dădu din umeri cu dis reţ 'i &i &ntoarse s atele. "Mai daţi 'i altora1" Ceea ce 'i făcu 'i$ s re uimirea mea$ nu*'i retrase sim atia entru mine$ o sim atie de astă dată fără iese.e duse la infirmerie$ unde$ &nsă$ !ine&nţeles$ medicul &l &n3ură 'i &l dădu afară.. . #a$ 'i eu a'i fi utut c&'ti%a atru mii de lei$ dar mă oticnisem de eni%ma stocurilor su ranormative 'i a oi căzuse este mine sim atia maistrului care mă unea să e-ecut este normă$ dar fără lată$ tot felul de drăcovenii necesare cine 'tie căror secţii sau comenzi din afară. Istoria e adevărată 'i o oveste'te 6o%ălniceanu1 /?i să de călău &n 9alahia.ocrate &ntr*o a'ezare cam mizeră$ un fel de sat mai răsărit cum era ..rima are nevoie să fie sin%ur cu sine$ ne&nsoţit de realităţi !rutale cum ar fi m&ncarea e care o măn&ncă$ ve'tmintele e care le oartă 'i casa &n care stă. Cum să ătrund secretul stocurilor su ranormative2 8iindcă un om care %&nde'te 'i care simte im ulsul de a se e.. ... Nu$ desi%ur /asta era adevărat 0 n*aveai scă are dacă su ravieţuiai rin a!3ecţie$ dar nici nu mai aveai rin cine să*ţi mai transmiţi mesa3ul tău umanist$ dacă mureai datorită unui individ !izar care ro!a că se utea munci de zece ori mai mult.licăm că n*avea nici un rost ceea ce făcea. #re t răs uns se duse 'i ne turnă 'i mă alesei cu %rele lovituri de !aston de cauciuc &n ca 'i no ţi de carceră /noroc că era vară10..n faza ascendentă a acestui record fantastic sărirăm e el 'i &ncercarăm să*i e.

.. )ricum$ eu nu cuno'team secretul de a fi li!er faţă de căma'a mea$ de ciora ii din icioare$ de căciula 'i altonul care tre!uiau să mă a ere de ri%orile iernii. Mă &nd&r3ii 'i &mi amintii de cuvintele unui strun%ar care nu 'tiu ce făcuse sau nu făcuse că se certase foarte !rutal at&t cu maistrul$ c&t 'i cu in%inerul*sef al secţiei. . ..*a terminat$ %&ndii1 Ce vroia ăsta de la mine2 . #a$ &nsă c&nd &l zării$ fruntea &mi rămase ea sus$ 'i ne ăsarea nu se stinse$ dar du ă c&teva cli e c&nd ne rivirăm &n ochi simţii cum s inarea$ fără voia mea 'i &n ciuda ne ăsării$ e să%etată de un ful%er rece care mi*o &nţe eni ca odinioară la mine &n odaie c&nd mă vizitase rima oară Matilda 'i mă fascinase. Asta era vestitul 'ef de cadre e care nici directorul 4ularca nu utea sau nu*i era comod să*l &nfrunte. Crezi că eu s&nt tac*tău să te rote3ez ca e fiul meu2 #escurcă*te 'i n*o să mă o un dacă o să văd că uzina tre!uie să*ţi lătească nu o mie de lei$ ci douăzeci. 8u evaziv. Cred că chiar E ictet era mai li!er dec&t mine de aceste %ri3i dacă a utut să nu lase cu%etările lui de stoic$ chiar dacă /să credem0 n*au fost scrise &n tim ce era sclav.. Ei da$ ca 'i$ c&nd asta ar fi avut vreo im ortanţă$ arcă nu se utea ca verific&nd un dosar să %ăse'ti &n el cine 'tie ce chestie $nu rea clară 'i.au mai cum lit$ o senzaţie de co'mar.Atena$ dacă filozofau desculţi 'i cu rufăria &m uţită e ei sau dacă Lanti a &l s ăla sau nu e soţul ei hulit. 4ătr&nii ei ărinţi lăcrimau e-act ca &n !asme fiindcă nu uteau să*i re ro'eze fetei nimic. &n adolescenţa mea toţi cuno'team o familie umilă din cartierul nostru$ doi !ătr&ni /'i dacă vreţi uteţi foarte !ine să*i com araţi$ ca &n !asme$ cu un &m ărat 'i o &m ărăteasă$ fiindcă !ătr&neţea$ declinul$ e acela'i la cei mari ca 'i la cei mici0$ aveau o m&ndreţe de fată al cărei chi semăna cu luna sau cu soarele.. #ar n*ar fi fost oare mai !ine2 Cine 'tie dacă schim!&ndu*se ordinea cli elor destinul meu n*ar fi intrat e o*altă s irală$ 'i astăzi.. 'i acea zi fatală$ c&nd aveam să desco ăr e !iroul meu o floare$ ar fi fost de arte de mine... Avusesem totu'i noroc cu 9intilă$ a cărui vervă mă a3utase să*i e-orcizez$ nu &ntru totul$ căci 'i acum mi*e dor de ei$ dar am !ănuiala că fără 9intilă ere%rinările mele rin lumea 'o!olanilor n*ar fi durat cine 'tie c&t.n nici un caz nu mă chema să mă felicite. . 9rea să mă dea afară2 Totu'i fără avizul lui n*a'i fi utut fi an%a3at.. . #u ă el eu tre!uia să urmez drumul schemei &n care fusesem &ncadrat.... Mi se are cert$ fiindcă nu văd cum a'i mai fi utut*o &nt&lni e ea. Toţi ne %ră!im să devenim incomozi 'i e s&c&itoare această resiune e care o facem mereu asu ra ierarhicii$ vreau cutare$ s&nt nedre tăţit$ a'a 'i e dincolo$ nu ot trăi cu o mie de lei$ cutare face aceea'i muncă 'i &ncasează du!lu sau tri lu. Cu cine să vor!esc2 Cerui o audienţă lui 4ularca.uferinţa lor era că$ &n ciuda frumuseţii ei$ fata nu se mărita. 8usese ameninţat 'i atunci el le s usese+ ". #esi%ur$ somnolenţa s iritului nu na'te chiar mon'tri$ dar &l face a!orda!il entru tot soiul de demoni meschini$ cum mi se &nt&m lase la deratizare cu 4acalo%lu 'i %rasul Calistrat 'i n*a'i utea să s un că e-istenţa lor$ care mă distra$ n*avea nici o le%ătură cu %&ndul Matildei că eram definitiv ierdut.#a$ mi se ru e &n ai' e1 ) să mă daţi afară din re u!lică... Mă resemnai$ dar acasă$ du ă o t ore de muncă$ iritarea că nu uteam fi sin%ur se transforma &n somnolenţă. .... 8rumoasă$ .ntr*o zi fui anunţat să mă rezint la tovară'ul )laru.tătea călare e uria'ul lui strun% orizontal 'i stri%a la ei c&t &l ţinea %ura." Avea dre tate+ ce utea să*mi facă 'i mie acest )laru2 E-ista le%e /cum &mi s usese tata0 că aveam dre tul să lucrez &ntr*o uzină$ asta sau alta$ mi*era e%al$ &ncit intrai &n !iroul lui hotăr&t să mă ort /desi%ur fără ostentaţie0 ca acel strun%ar$ oricum cu ne ăsare 'i cu fruntea sus. stai dracului acolo 'i vezi*ţi de trea!ă$ &nă &ţi vine tim ul unei romovări.

..era1 Cor ul ei ai fi zis că se mlădia du ă suflarea v. luminile ochilor ăreau stinse$ adusă de s ate$ cu m&ini lun%i 'i la!e mari care nu 'tiu cum se deformaseră astfel$ cu o umilă ardoare e chi ul altfel dus de e această lume entru co ilul e care &l ţinea &n !raţe." A intrat &n casă 'i c&nd m*am uitat la ea$ n*am recunoscut*o+ ve'te3ită$ da$ 'i mama era$ dar frumuseţea sufletului &i &ntinerea chi ul$ &n tim ce ..fintei 8ecioare$ ai fi fost un ticălos dacă sufletul nu ţi*era senin &n ziua c&nd o &nt&lneai. . Acela'i monstru de runc cu urdori &n loc de ochi$ cu %ură de !roască &n loc de %ură de co il$ cu su%estii din str&m!ături cleioase ale unei lim!i enorme care ar fi vrut să mă lin%ă$ că infamia mi se adresa s un&ndu*mi+ nu e'ti ce crezi$ un suflet de om cu as iraţii s re ceea ce e su!lim$ ci un infam care zadarnic vrea să sca e de ceea ce e etern infam sau sca!ros..enzaţia de co'mar ne a arţine$ re rezentarea lui &n vis nu se oate descrie. Ara visat un co il$ un monstru. . ... #u ă ce am ie'it$ &n zilele c&nd ers ectiva vieţii mele cu Matilda se &ntuneca$ am &ntre!at*o la un moment dat e mama+ ce era$ ce se mai &nt&m lase cu .. . .. Era !ătr&nă entru mine.. &n zilele c&nd cred eu că am conce ut*o cu Matilda e .. 7i de c&teva luni a mai născut 'i un co il. N*are ace cu acest co il$ vine la mine să mă &ntre!e ce să*i facă.. Aveau o căsuţă 'i trăiau din ensia tatălui$ ofiţer inferior$ invalid din rimul răz!oi mondial." . ?im!a scoasă afară$ ca ul mare$ %&tul su!ţire$ rivirea vicleană 'i matură e chi ul unui co il care nu e co il. C&nd m*am uitat la co il$ senzaţia de realitate$ at&t de uternică &n noi chiar c&nd rivim un mort 'i ne cutremurăm$ dar nu ne ierdem firea %&ndind că acel mort e un om 'i deci 'i noi o să zăcem astfel &ntr*o zi fără viaţă$ această divină senzaţie că s&ntem vii 'i că restul nu se rive'te s*a tur!urat &n mine at&t de tare$ &nc&t &ns ăim&ntat am ie'it imediat afară 'i am lecat+ co ilul .i!ila$ frumoasa fată din cartierul nostru$ tot nu s*a măritat2 "4a da$ mi*a răs uns mama$ dar cu cine$ vai de sufletul ei1 Cu un nenorocit$ 'i !ătr&n 'i ticălos. "Ea e$ a zis mama. Privirea ei$ un ochi al ..i!ilei era acel monstru de co'mar e care &l credeam o emanaţie a fiinţei mele$ a creierului meu rătăcit &n tene!rele somnului. Altul n*a %ăsit..n realitate eu &l văzusem &n vis cu mult &nainte ca el să se nască. E infernul$ %&ndeam &n vis 'i deschideam a oi ochii &n &ntunericul dormitorului nostru de deţinuţi$ care mi se ărea !l&nd 'i odihnitor &n raţionalitatea lui$ chiar dacă ne ţinea rizonieri &n a ro ierea morţii+ eram intan%i!ili$ uteam fi distru'i$ dar nu &ns ăim&ntaţi... un visului realitate fiindcă eram &n acea zi foarte lucid 'i foarte lini'tit 'i 'tiam cu certitudine că nu roiectasem un co'mar de mult uitat$ asu ra unui co il real+ semăna aievea cu cel din vis.*a ve'te3it 'i ea$ dacă o vezi.ilvia am avut un co'mar. .i!ila. 8ata era de v&rsta mea$ dar &nă la douăzeci de ani fetele de v&rsta noastră s&nt inaccesi!ile$ nu minunata ei fă tură mi*a tur!urat adolescenţa$ ci Nineta Romulus$ rostituata sacră. ) !ate$ o umile'te$ o &n3ură$ o ţine des!răcată$ nici c&nd măn&ncă n*o lasă să &n%hită lini'tită. te treze'ti$ uterea raţiunii alun%ă viziunea tene!roasă 'i uiţi &n c&teva cli e rătăcirile %&ndului neodihnit care nu au nici un sens.n cli a aceea am văzut cum ne intra e oartă o arătare cu ceva &n !raţe....ilviei$ acest co'mar mi*a revenit de mai multe ori. )dată mi*a sur&s$ altădată mi*a s us un cuv&nt$ &ntr*o zi mi*a aruncat o rivire nostal%ică 'i nelini'tită.ntului$ du ă cur!ura luminii$ creaţie a marelui cosmos$ &n care razele de lumină$ &n a ro ierea astrelor$ deviază de la linia drea tă.n rimele mele no ţi &nsă du ă ce cădeam istovit de munca din minele de lum! &nă să se instaleze %&ndul 'i ima%inea miraculoasă a .

Intensa familiaritate ersiflantă 'i rece a %lasului său mă făcu să simt o cli ă de senzaţie netă că e acest om l*am cunoscut &nainte ca at&t eu c&t 'i el să ne fi născut.erienţă$ fără să se divizeze$ rin două orificii deodată. "Chiar lucrai2111" Mă %&ndii să*i răs und că nu$ mă lim!am$ dar &mi s usei că individul nu tre!uia &nfruntat$ mai ales că senzaţia mea de co'mar$ su! acest dialo% mi'tocăresc$ se s ul!eră 'i nu mai crezui că eram ameninţat să fiu dat afară< oate vroia doar ur 'i sim lu să mă cunoască$ să mă vadă la faţă2 "Am im resia$ &i s usei totu'i$ că 'tiţi foarte !ine ce făceam acolo1" "7i ce*ai zis tu$ mă Petrini$ a'a ca filozof$ c&nd te*ai văzut cu roa!a &n m&nă2" &'i continuă el$ ca 'i c&nd n*ar fi auzit ce*i s usesem$ intero%atoriul său incredi!il /mă tutuia ca 'i c&nd am fi fost vechi rieteni$ sau el ar fi fost un foarte mare 'ta! care nu mai oate conce e că un su!altern at&t de mititel s*ar utea simţi ofensat 'i să*i răs undă0.resiei era &nsoţită de !unăvoinţă$ c&nd mă luă la &ntre* !ări+ "Ascultă$ mă Petrini$ &nce u el$ tu ai fost universitar$ mă21" "#a"$ &i răs unsei." "Nu e2 #ar ce e2" "(n sim lu rofesor1" "(n sim lu rofesor"$ &mi reluă el intonaţia modestă 'i asu ra acestei modestii a mele făcu iar+ "aa&&&aaa1" 7i se uită dracului ... "(n universitar la filozofie$ &i răs unsei$ nu e nea ărat un filozof. "7i studenţii te ascultau2" "4ine&nţeles1" "4ine&nţeles2 re etă el tără%ănat 'i leoa ele i se &nchiseră 'i din %&tle3 &i ie'i aceea'i e-clamaţie indescri ti!ilă+ A&&&aaa1" Ai fi zis că %lumea asemeni %olanilor$ dacă leoa ele nu i s*ar fi ridicat !rusc 'i nu mi*ar fi aruncat o rivire de %heaţă. rie ce făceai tu acolo2"= "?ucram &n mină". A oi continuă+ "7i la 4aia .enzaţie stranie 'i violentă de co'mar metafizic$ sau mai !ine zis de metam sihoză$ c&nd ai revelaţia$ cum o avusesem eu cu necunoscutul co il al . Ieri ai fost universitar$ 'i te*am di!uit 'i te*am trimis unde tre!uie$ acum e'ti aici 'i ai vrea să*ţi ierzi urma$ ai crezut ca tot ceea ce ţi s*a &nt&m lat a fost un vis ur&t din care &n sf&r'it te*ai trezit 'i un viitor strălucit &ţi stă iar &n faţă. "7i chiar a'a$ continuă el de%rad&ndu*'i !unăvoinţa rintr*o fină !at3ocură$ ai fost e catedră 'i ai redat filozofia2" "#a"$ răs unsei. Chiar a'a făcu$ a'a mă &nt&m ină &n tim ce eu$ a'ez&ndu*mă e scaun &n faţa lui$ &mi co!or&i rivirea+ "Aa&&&aaa1" Crezui că eram descheiat la antaloni$ &n orice caz &mi dădui seama că %ravitatea mea$ ca ul meu e sus &i st&rnise esemne e-clamaţia aceasta !at3ocoritoare. 7i individul din faţa mea ărea astfel dotat$ să treacă$ adică$ &n acela'i tim răm&n&nd &ntre%$ 'i rin adevăr 'i rin neadevăr$ 'i rin co'marul meu 'i rin realitatea cea mai lată..resie+ te cunosc$ ticălosule$ arcă &mi s unea$ nu eşti ceea ce cre i 'i n*o să te oţi ascunde de mine c&t o să trăie'ti$ orice*ai &ncerca tu să faci. (n viitor strălucit &ţi stă... )!servai că un ochi ărea să*i cadă &n %ură$ iar de la m&na drea tă &i li seau ultimele două de%ete.9II . Infamia e..Aai&&aaa..i!ilei$ că s&nt urmărit din ad&ncimi imemoriale de tim /care e reversi!il da$ s*a făcut demonstraţia rin calcule matematice10 de uterea malefică a universului$ nu a celui vizi!il$ care e minunat$ %randios 'i călăuzit de le%i$ ci a celui invizi!il$ ce iere &ndată ce*'i semnalează rezenţa sau se com ortă recum halucinantul electron care trece$ &n a aratul de e. .Tot astfel mă simţeam acum &n faţa individului care mă fi-a de du ă !iroul său cu o uternică rivire care nu cli ea$ rivire insistentă$ !at3ocoritoare$ enetrantă$ meschină$ dar triumfătoare$ e un chi care r&n3ea$ un chi de aceea'i v&rstă cu a mea$ a'i fi zis mai frumos ca al meu$ mai senin 'i mai vesel$ &nsă cu o infamă e.

#a$ nici măcar nu uteai zice că r&de de tine$ at&t de sus se simţea.Avea dre tate. . "Află$ mă Petrini$ că dacă tu nu*mi faci confidenţe$ &n schim! taică*tău le face." "#ar să te ţii de intri%i$ ai1 .. "7i c&t zici că ai stat acolo$ mă Petrini2" reluă. "Asta e lozincă1 m&r&i el cu dis reţ. Că &ţi vezi de trea!ă.. "E o idee filozofică1" . "#a$ zisei$ am1" #ar nu e-clamă nimic$ se uită la mine arcă sastisit 'i continuă+ "7i ţii la el2" "Chiar dacă n*a'i ţine$ răs unsei eu iritat$ nu dumitale o să*ţi fac confidenţe." Acum arcă era$ &ntr*un fel al său$ sc&r!it$ vesel.. 7i mai zici că nu te ţii de intri%i. "Asta ce e2" m&r&i el distrat 'i m&na cu două de%ete li sa i se use e ma'ina mică de scris de alături 'i e-ecută o arie ca e o claviatură de ian. Asta nume'ti tu să*ţi vezi de trea!ă21 Aaa&&a. Nu &nţele% să su ort eu consecinţele1" "Ascultă$ mă Petrini$ tu ai tată$ mă2" reluă el de astă dată cu suficient dis reţ acumulat anterior entru tatăl meu 'i desi%ur 'i entru mine$ ca să lase$ du ă ce eu voi confirma ca nu s&nt orfan$ să*i iasă din %&nd stu ida e-clamaţie." "7i ce &nseamnă2" "Că e foarte si%ur că e-ist$ din moment ce %&ndesc. . #e ce tocmai două 'i nu una2 7i cum să*i s un acestui demon meschin de care de indea răm&nerea mea &n uzină două idei filo* zofice2 "Cu%et$ deci e-ist1" &i răs unsei. #acă dumneavoastră 'tiţi altceva$ asta e o intri%ă a altora &m otriva mea.. Ei$ s une*mi 'i mie două idei1" "Ce fel de idei2= "Păi zici că ai redat filozofia 'i n*ai uitat nimic1" "#a1" "Ei$ două idei filozofice1" .. "(n an1" "7i mai 'tii ceva filozofie2 sau ai uitat tot2" "N*am uitat nimic. "#a2 7i dacă eu &ţi dovedesc că nu te ţii$ ce*o să zici2 Ce să*ţi fac2 9ei fi de acord$ a'a filozofic vor!ind$ să te dăm afară2 7i să*ţi v&r&m o h&rtiuţă la dosar$ nu de*altceva$ dar ca să afle 'i alţii$ dacă o să vrei să te an%a3ezi &n altă uzină$ ce hram orţi12" Tăcui1 Părea foarte si%ur de el1 Totu'i$ %&ndii$ de*aia m*a chemat$ să mă dea afară1 Mă indi%nai+ "Re et că n*am făcut altceva dec&t să*mi văd de trea!ă. Adică nu dre tate$ dar &ntre!area lui utea fi usă1 .i făcui e lac+ "Totul e !ine &n cea mai !ună dintre lumile osi!ile"$ zisei.'i retrase m&na+ "7i ce &nseamnă2 E o idee a ta sau a altuia2" "Nu e a mea1" "A cui e2" "A unui mare filozof francez.&ntr*o arte$ sc&r!it arcă de s ectacolul uţinătăţii umane.tu efiat$ nu*i răs unsei &ndată.." "N*ai uitat nimic." "#a= cui2" "Mă rive'te1" "Te rive'te21 Aaaa&&&aaa. A&.e utea une1 8usese usă1 #acă cineva nu cu%etă &nseamnă că nu e-istă2 Ce să*i răs und$ fără să ne% &n acela'i tim conce tul cartezian 'i să*l fac să nu r&dă iar at&t de mine c&t 'i de marele filozof2 ". Nu ărea să . dar se o ri$ ca 'i c&nd n*ar fi acumulat$ din s usele mele$ destul dis reţ. Acrit de li sa de variaţie a com ortării oamenilor$ &n%ăduitor că ne credeam 'i noi cineva 'i aveam$ trăiam adică &nvăluiţi &n micul a!ur al iluziilor noastre." "7i ce mare !r&nză e asta2" "E un lucru si%ur1 ) idee filozofică1" "(n lucru si%ur1 ) idee filozofică1 Aa&&&aaa1 7i dacă cineva nu %&nde'te$ reluă el cu un ton al! care &n mod a!surd &mi im use res ect$ &nseamnă că nu e-istă2" Rămăsei siderat 'i un ful%er de sim atie a!3ectă trecu rin maţele mele faţă de el . Ei2 Ce zici2" "#a$ s&nt 'i oameni care se ţin de intri%i. Tre!uie să fie din Mar-1" "Poate să fie1" "7i una de*a ta nu oţi să*mi s ui2" "Nu1" "#e ce2" "Pentru că nu am. Nu mie$ ce e dre t$ dar le face e*acolo$ rin secţie.i lăcea &nsă 3ocul+ "Ei$ zise$ mai s une una1" Adică &ncă o idee filozofică$ mare drăcovenie.. une$ mă Petrini$ reluă el văz&nd că tac$ uite$ ma'ina asta de scris$ sau să zicem un cal sau un mă%ar+ nu %&ndesc$ &nseamnă că nu e-istă2" "Nu utem să s unem că nu e-istă$ zisei$ dar cel mai si%ur e că e-ist eu$ fiindcă %&ndesc1" "Hm1" făcu$ dar uterea lui s eculativă se o ri aici$ av&nd aerul că 'i*a'a %&ndise rea mult..ţi s un eu una$ de'i nu s&nt mare filozof+ )mul e un intri%ant. Eu &mi văd de trea!ă1" &i răs unsei osomor&t." #e astă dată arcă z!ieră de at&ta lehamite. Că fi*său$ adică tu$ n*a venit el să stea la strun%$ ci doar a'a c&tva tim &nă o dă 4ularca afară e curva aia de la !i!liotecă.

" #e astă dată &nsă sur rinsei &n ochii lui &ntr*adevăr ca la lumina unui ful%er o stranie invidie$ o otrăvită ranchiună< e-clamaţia lui e care o vroise ca de o!icei anestetizantă nu reu'i s*o aco ere.ata'eze mare im ortanţă acestei desvăluiri 'i n*ai fi zis că chiar vroia să mă dea afară." "4a avem. ) fi chiar at&t de !ătr&n2 %&ndii scrut&ndu*l cu atenţie 'i aici el &'i feri rivirea...&ntem noi mari$ dar foarte re ede utem redeveni mici$ dacă lucrăm sectar 'i de ca ul nostru.au crezi că noi ă'tia$ 'efii de cadre$ nu 'tim să ne distrăm2 Nici măcar n*o să*ţi cer să faci din chestia asta un secret. 7i să vă mai s un ceva$ de'i oate nu intră &n atri!uţiile dumneavoastră$ sin%ura mea dorinţă e să muncesc !ine 'i să c&'ti% 'i eu ceva !ani este normă$ cum c&'ti%ă 'i alţii &n secţia unde lucrez.. Mai rău e că mi se refuză de ă'irea normei+ !a chiar s&nt &m iedicat să mi*o &nde linesc 'i e aia. 7tiu e-act ce ţi*a romis$ că dacă vei reu'i să faci o !ună im resie$ o să te romovăm$ da$ dar asta$ ehei1 mai t&rziu &ncolo 'i &n nici un caz la !i!liotecă..au vrei să s ui că nu*ţi lac damele2 9oi ă'tia$ filozofii$ n*aveţi.. Aveam sau n*aveam noi$ filozofii$ ceea ce &ntre!ase el$ uteam să avem$ unii da$ alţii nu$ unii mai uţin$ alţii mai mult$ ca toţi oamenii$ dar &n mod a roa e si%ur el nu se rea utea lăuda că are din lin..." "." "N*am s us că mi s*ar fi romis acest ost$ 'i dealtfel nici nu mă interesează$ s usei foarte hotăr&t. .n tim ce eu mă 'i ridicasem$ o luasem s re u'ă 'i a!ia &nchiz&nd*o ru sei coada acestei e-clamaţii care fusese cea mai lun%ă 'i mai !at3ocoritoare dintre toate$ ca 'i c&nd .erios1 . Nu$ nici vor!ă$ ărea chiar mai t&năr dec&t mine.." "Aveţi2 Aaa&&&aaa. "Atunci de ce e vor!a2" insistă el. Am fost la tovară'ul director 'i a dat din umeri$ mi*a s us să mă descurc. Nu vă a3un%21" "9reau să mă mut de*acasă1" "#e ce$ nu vă &nţele%eţi2"$ "4a da$ dar vreau să am casa mea1" "Aha$ vrei să ai casa ta să oţi să aduci dame1" "Nu e vor!a de dame1"= zisei eu mirat$ av&nd senzaţia că această &ntre!are mi*o unea nu un om t&năr$ de v&rsta mea$ ci unul de mult trecut.. Tu !i!liotecar nu oţi să fii 'i n*o să*mi s ui tu mie că directorul ţi*a romis chestia asta. Pe urmă află 'i tu un lucru care oate ar fi tre!uit să fie rimul lucru e care tre!uia să*l afli$ de'i eu 'tiu că filozofii s&nt curio'i 'i 'tiu totul des re lume$ altfel de ce dracu s*ar mai lăuda că s&nt filozofi..n dre turile tale$ murmură el cu un %las de arcă era mirat că aveam 'i eu dre turi$ aaa&&&aaa. Ki*ar conveni$ ai2 r&n3i el sarcastic." "#a21 m&r&i el.... Nu s&nt lătit entru tot ceea ce muncesc. Ei 'i2 #e ce nu te*a'i rote3a2 Ei$ ce zici2== "A'i fi !ucuros$ zisei$ dacă m*aţi s ri3ini &n dre turile mele. .. Tata a vor!it &n numele lui$ orice tată &'i dore'te ca fiul său să ocu e un ost mai !un$ intenţia mea$ 'i v*o s un fiindcă văd că aţi fost sincer cu mine$ este să mă &ntorc$ c&nd se va considera că e nevoie de mine$ la universitate$ entru care am fost re%ătit. #ar cum să mă descurc2 A'a că vedeţi că nu utea să*mi romită cine 'tie ce$ c&nd el nici măcar nu intervine să am acelea'i dre turi ca orice muncitor. Aici la noi$ 'i nu numai aici$ &n toată re u!lica$ directorul$ secretarul comitetului de artid 'i cadrele s&nt cei trei ivoţi de conducere 'i nu face unul ceva care să nu 'tie 'i să nu fie de acord 'i ceilalţi doi. une*i chestia asta din artea mea. "Mă Petrini$ dacă !i!liotecara noastră află că$ faţă cu alţi oameni$ taică*tău a făcut*o curvă$ oate să*l dea &n 3udecată." . Ce te*ai mai lăuda tu rin secţie 'i m*ai 'anta3a$ !a cu una$ !a cu alta. Altfel de ce l*ar fi dus %&ndul tocmai acolo$ că de aceea vroiam eu să mă mut 'i să răm&n sin%ur 'i de aceea aveam at&ta nevoie de !ani$ nu ca să chefuiesc cu damele2 Adică un lucru e care el nu rea &l utea face2 "?a un chef$ a'a$ &l auzii că zice$ invită*mă 'i e mine$ mă Petrini1 . 7i ce să faci tu cu !anii$ mă Petrini21 Aveţi două salarii &n casă. ". Tăcui. Altfel ne schim!ă artidul$ care e forţa conducătoare$ da$ da$ ne schim!ă 'i ne trimite la munca de 3os$ nu s&ntem !ătuţi &n cuie e scaunele noastre.

#a$ mă omenii %&ndind$ omul ăsta o să mă a3ute$ iar eu o să*l invit la mine să chefuim cu dame /cum o să*l invit21T 'i !ine&nţeles că n*o să divul% nimănui acest secret /care nu va fi10 'i nici n*o să*l 'anta3ez..&nteţi li!er$ &mi s use titularul a artamentului$ un in%iner din vechea %eneraţie$ dar &ntr*o zi oate vă căsătoriţi$ &nţele%em$ mena3 t&năr./condiţia materială determină con'tiinţa0. )ricum$ reflectai cu o si%uranţă de sine lină de recriminări la adresa directorului 4ularca$ cinismul acestui !izar individ &mi va fi oate mai util dec&t umanismul ineficient al celuilalt. "Pentru noi contează$ zise el du ă ce mă ascultă$ că aţi fost universitar. .rimasem niciodată această dorinţă 'i nu*i re ro'ai nimic." 7i &'i e." Atunci mă simţii o!li%at să*i s un cine s&nt. "#a$ mi*a s us+ un rieten care se află &ntr*o situaţie Cfoarte %reaD. (nde lucraţi2" . .rimă rintr*o mi'care lar%ă a !ra* ţelor o veche credinţă că &n faza aceasta idila e lun%ă 'i vor utea trăi 'i ei c&tva tim su! um!rela aceasta a celor care au iluzii. Nu oţi trăi &ntr*un su!sol fără să ri'ti să ca eţi o con'tiinţă de su!sol. #ar 'i senzaţia de co'mar reveni$ că ne cunoscusem$ noi doi$ cu mult &nainte de a ne na'te 'i că el fusese$ &n acel vis al neantului$ omul care mă dominase totdeauna.e dovedi astfel$ eni%ma stocurilor su ranormative se de lasă s re alţii 'i acela'i maistru care făcea e surdul c&nd &i s uneam că a'i vrea să*mi de ă'esc norma$ da$ zise la c&teva zile du ă &ntrevederea mea cu 'eful cadrelor$ !ine&nţeles$ de ce nu mi*ai s us că. C&nd &nsă un %ăinar locuie'te &n vaste a artamente$ 'i un om roductiv$ asemeni omilor dintr*o livadă$ sau asemeni ăm&ntului care asi%ură roadele$ nu vede lumina soarelui 'i tre!uie să stea &n &ntuneric$ s iritul nu oate ocoli &ntre!area+ e vor!a de moartea mea2 Nici măcar nu se oate consola cu %&ndirea he%eliană$ foarte a!stractă$ că dacă un filozof nu se oate afirma azi$ un altul se va afirma m&ine 'i redis oziţia unei entităţi naţionale s re filozofie nu va suferi. 9III . "#u ă c&te &mi dau seama$ s&nteţi un intelectual$ zise. 4ine&nţeles că va suferi 'i anume &n durata ei &n istorie 'i chiar &n cosmos+ e-istenţa e unică$ vreau să s un ire eta!ilă$ e'ecul unei entităţi nu asi%ură victoria unei entităţi viitoare$ ceea ce este ierdut$ e ierdut entru totdeauna. .n c&teva luni c&'ti%ai suficient ca să mă ot muta de*acasă 'i &mi 'i căutai cu %ri3ă două camere lini'tite 'i nu rea de arte de casa ărintească$ să nu*i fie %reu mamei să vie la mine ca altădată. ?e %ăsii$ aceste două camere$ &mi fură atri!uite de . Restul$ ca să zic a'a$ nu ne rive'te$ &n sensul că nu ne deran3ează... aţiul locativ$ instituţie care demult &nce use să determine &ntr*un fel decisiv con'tiinţa oamenilor$ du ă cum s unea Mar.&nt &nsă de arte de a s ri3ini frenezia afirmării. "Credeam că v*a s us domnul 9aintru!"$ zisei. . Totu'i$ indefinita 'i sca!roasa sim atie$ care ţ&'nise o cli ă din maţele mele entru el$ reveni$ &n tim ce co!oram tre tele clădirii$ 'i nu numai entru o cli ă. Cele două camere le %ăsii la o familie care se temea să nu fie re artizat &n ele cine 'tie ce !eţiv &n locul fetei care se mărita... Nu re%retam vastul a artament al Matildei$ dar nici nu mă &m* ăcăm cu refu%iul meu &ntr*un su!sol.in%urul om$ adică nu om$ sin%ura entitate." "9ă mulţumesc"$ . Mă refăcui 'i eu că nu*mi e..i s usei unde$ fără să recizez ce făceam &n uzină$ dar omul vroia totu'i să 'tie cine &i intra &n casă.dre turile mele ar fi fost lucrul cel mai de r&s din tot ceea ce dis reţul lui acumulase de la mine. iritul nu este deteriorat de su!sol dec&t dacă &ntre su!sol 'i ceea ce e deasu ra nu e mare deose!ire. ".

Ce co ilărie 'i adolescenţă fericită o fi avut fata asta1 %&ndii. e la sf&r'itul secolului$ co erţi %al!ene entru autorii străini$ oeţii !lestemaţi$ 9illon$ 4audelaire$ Rim!aud$ două volume Nietzsche 'i nici un autor rom. A'a că străduiţi*vă să o!ţineţi re ede re artiţia.. #acă vă căsătoriţi$ v*o cedăm. 8ire'te$ aveţi acces la !aie 'i la !ucătărie.e vedea de la această &nălţime care nu era mai mare de trei eta3e$ dar acest cartier era a'ezat e un mic deal$ anorama ora'ului$ cu aco eri'urile lui ro'ii 'i cu iaţa lui cu turnuri medievale. "#esi%ur1" mai zise 'i in%inerul 'i &mi dădu cheile de la intrare. #acă totul reu'e'te$ avem 'i noi o retenţie.. ?a acest !irou a stat ea ani de zile 'i a &nvăţat &nă a a3uns arhitectă /tresării10 'i &n acel at a dormit de e la v&rsta de o t ani. Camera de alături să ne răm&nă ractic tot nouă$ oficial o trecem &nsă &n contract e numele dumneavoastră. (n covor %ros$ culoarea %r&ului$ aco erea toată su rafaţa odăii$ iar e ereţii li!eri$ rafturi line cu cărţi.s usei. . Hm1 #acă domni'oara ar fi fost de meserie om de cultură$ ar fi fost acuzată de loconire faţă de )ccident$ dacă nu chiar de cosmo olitism1 Practic nu*mi adusei &n această cameră dec&t cărţile$ cu toate că !iroul meu era mai !un$ dar &mi lăcuse de la &nce ut tot ce era$ inclusiv !iroul ei de arhitectă cu lan'eta ." ") voi o!ţine"$ zisei.. 4iroul &n sine era micuţ$ dar fata usese e el o lan'etă al!ă de lemn 'i era foarte comod să lucrezi e lan'eta aceea$ nu ţi se loveau %enunchii de nimic... 4ine&nţeles că voi cum ăra tot ce a lăsat$ de'i n*o să*mi fie rea u'or să le lătesc. (n 'ifonier tot din ste3ar$ mare$ &ncă ător$ lasat la eretele &n colţul căruia era a'ezat atul. 7i a!ia du ă aceea văzui ferestrele. "(n sin%ur ericol e-istă$ reluă el$ ca . #eschisei. Nouă ne*ar conveni$ fiindcă ar mai veni 'i ea e*aici 'i i*ar lăcea să*'i vadă odăile mo!ilate a'a cum le*a lăsat$ e un co il care se ata'ează de lucruri 'i ar fi !ine să*i satisfacem această dorinţă.. (n vis1 . Noi o să facem un contract$ calculăm chiria le%ală e care ne*o lătiţi nouă 'i$ cu tim ul$ dacă doriţi$ cum ăraţi mo!ila e care a lăsat*o aici fata noastră.. Iar de 3os$ din stradă$ urcau cu v&rfurile &nă &n dre tul lor doi lo i. #e ce o fi lecat de aici2 Putea foarte !ine să stea cu soţul ci &n aceste două odăi1 Pro!a!il soţul avea o casă mult mai mare2 #esi%ur. Clasicii francezi$ dar 'i e moderni$ ediţii vechi scoase de $ercure de 2rance. E-istă o dis oziţie care ne dă dre tul să ne ale%em chiria'ul$ dar nu e o le%e 'i cei de*acolo$ c&nd vor ei$ o &ncalcă.n rivinţa altor detalii$ vă &nţele%eţi cu soţia mea. Rămas sin%ur cercetai odaia.. #ar 'i ea 'tia ce frumos e aici 'i ar fi vrut să vie să*'i mai vadă odaia. #e*a lun%ul lui$ &n loc de no tieră avea un fel de !ancă din ste3ar lustruit e care zăceau cărţi 'i alături de ernă o veioză 'i un a arat de radio vechi$ marca Philli s$ care &nsă avea o sonoritate mai !ună dec&t a unuia nou... #ar 'i dumneavoastră aveţi dre tul la o locuinţă 'i e com licat entru ei să &nfrunte un scandal$ au &ncercat la &nce ut$ dar e urmă au rimit ordin să evite astfel de evacuări. aţiul locativ să ne trimită totu'i e altcineva. Erau două$ imense$ cu storuri$ ractic &ntre% eretele era %eam. (n fotoliu la icioarele atului. Revenii de la %eam arcă ameţit de !ucuria că voi locui &ntr*o odaie a'a de frumoasă 'i &nce ui să*i cercetez !i!lioteca." "Poate să vină de c&teva ori e să tăm&nă mama să*mi %ătească2" mai s usei. "Atunci facem a'a+ răm&neţi aici$ vă instalaţi$ vă aduceţi lucrurile 'i n*or să oată să vă evacueze$ vreau să s un că nu o vor face$ de'i le%ea le dă dre tul.n. Patul era de fier$ asemeni celor din s ital$ de fa t o sim lă somieră$ dar este ea avea o saltea de l&nă 'i o cuvertură dintr*un material sim lu de in$ cu mari dun%i de culoare verde care dădea &ncă erii un aer tineresc$ foarte aerisit$ arcă s ortiv." "Nu s&nteţi ro rietarul a artamentului2" "4a da$ dar n*are im ortanţă. Ce citea această fericită fată2 ?iteratură.

m reună cu %&ndul că o aveam e .aceea mare< o um lui cu cărţi de*ale mele 'i cu caietele e care tot nu mă hotăr&sem să le distru%$ nu at&t ceea ce era scris &n ele mă atră%ea$ ci ro riul meu scris$ care e-ercita asu ra %&ndirii mele o influenţă ma%ică+ &ntrea%a mea fervoare de odinioară renă'tea &ndată ce le răsfoiam 'i &n s atele fiecărui r&nd citeam cu o claritate uimitoare o !o%ăţie de idei e care &mi aminteam că le avusesem 'i e care anii %rei rin care trecusem nu mi le 'terseseră din memorie. 8ără mari ro!leme$ lua cu ea acasă ni'te caiete.ntr*o zi$ caietele mele dis ărură. Ce %&ndisem2 Ce vrusesem să realizez2 . "#omnule Petrini$ zise$ le*a luat fiica mea$ oim&ine le aduce$ vă roa%ă s*o scuzaţi$ a fost curioasă$ mai mult$ are o im resie e care vrea să v*o comunice ersonal$ c&nd ei vin la noi< vă invităm la masă. dar nu vreau să vă s un mai mult$ o ro% e fiica dumneavoastră să mi le restituie chiar acum.. Nu mă %&ndisem niciodată că$ &n afară de 9aintru! 'i celălalt referent al .." . Cum să le distru%2 Nici măcar nu le ascunsei$ ci$ dim otrivă$ le usei alături e al!a lan'etă$ la st&n%a mea$ ca e un %hid$ ca e un talisman miraculos care ascundea secretul ins iraţiei lini'tite 'i de durată 'i entuziasmul fără de care voinţa nu aduce dec&t chin. Ca să mă ufnească . Avui$ &n acest sens$ o !izară confirmare. Aceste caiete. Avem &nsă dre tate să nu credem mereu &n rău$ cu toate că uneori vine mereu răul. At&t eu c&t 'i fiica dumneavoastră s&ntem demult oameni maturi 'i nu elevi sau studenţi rote3aţi de v&rsta noastră t&nără$ c&nd credeam că nimeni n*ar avea cura3ul să ne ede sească sever entru rătăcirile noastre." "#a$ se oate$ vai$ zise in%inerul$ fata mea n*a 'tiut ce im ortanţă ata'aţi acestor &nsemnări. Altfel nu 'i*ar fi ermis să le ia$ &i dau un telefon 'i &ntr*o 3umătate de oră vi le aduce. E'uasem &n s eranţa de a fi fericit cu o femeie$ dar nu e'uasem nici &n s irit< 'i nici !iolo%ic.ecurităţii$ au us m&na e aceste caiete 'i acum urmează o nouă acuzare 'i alţi ani de ocnă &n minele de lum!. "(nde s&nt caietele mele"$ s usei intr&nd &n vasta cameră a ro rietarului meu$ in%inerul$ care stătea &n at &n 'ort 'i maieu 'i răsfoia nu 'tiu ce revistă. 8ără ele intuiam că a'i fi avut multă vreme senzaţia chinuitoare a unei amnezii.. Iată$ %&ndii$ lu&ndu*mi &n m&ini ca ul$ co le'it de un sentiment catastrofic$ actele ve'nicei im rudenţe a omului.ecurităţii$ nimeni nu citise de fa t caietele mele$ Matilda care căutase altceva &n sertarul !iroului s ăr%&ndu*l$ desi%ur$ le răsfoise &n acea seară rău ins irată. Aflate a oi &n osesia ei$ nu le citise$ oricum$ nu*mi s usese niciodată nimic !un des re conţinutul lor1 . 7tie !ine că un anumit lucru e rime3dios entru el 'i totu'i nu ia cea mai elementară măsură de a ărare$ e-citat de o trufie smintită$ că oate el să &nfrunte forţe mai uternice 'i nu*i asă de urmări.. Avea aerul să s ună că 'i eu tre!uia să cedez. #a$ au venit oameni ai . Cine dracu credea că s&nt eu2 Nu i se s usese2 "A'i dori ca de &ndată să mi se aducă &na oi caietele mele$ &i s usei in%inerului.ilvia$ aceste caiete erau sin%ura dovadă$ sin%ura certitudine că viaţa mea nu era$ &nă la această v&rstă$ un e'ec.." #eci$ domni'oara$ adică nu$ doamna cosmo olită$ nu 'tia e ce lume trăie'te.i dădu acel telefon chiar &n faţa mea$ dar nu schim!ă cu ea dec&t c&teva cuvinte 'i &nchise. "Nu vrea să vi le dea"$ s use el cu humorul 3ovial 'i resemnat al ărintelui care numai are autoritate asu ra fiicei sale$ &n %eneral al !ăr!atului care tre!uie să cedeze &n faţa ca riciilor femeii. #ar numai frazele st&n%ace$ vioiciunea lor care atin%ea esenţele$ fe!rilitatea scrisului$ s ontaneitatea 'i su er!ia cu care treceam este o!stacole &n favoarea refle-iei ori%inale$ asiunea im rimată &n scriitură uteau să*mi re&nvie &n s irit forţa de a re&nnoda$ trec&nd este a!is$ &ndrăsneala inocentă de atunci cu reflecţia matură de acum..

Mi s*a ărut că v*au fascinat$ mai ales c&nd aţi refuzat să mi le &na oiaţi de &ndată. "#oamnă$ zisei a oi$ 8euer!ach n*a fost muncitor$ &l confundaţi cu #ietz%en$ &ntr*adevăr un muncitor filozof$ tot %erman$ care a desco erit dialectica materialistă$ inde endent de Mar.." "#ar nu mă simt 3i%nită"$ răs unse ea at&t de 3i%nită &nc&t se făcu alidă 'i o mare tristeţe i se a'ternu e chi ul ei care e. Tatăl ei$ cu humorul adesea str&m! 'i ascuns al intelectualilor s eciali'ti$ nu*i s usese că am fost universitar$ ci un sim lu strun%ar$ ceea ce e fată o uluise. #u ă cafele mă retrasei 'i &i %ăsii e tinerii soţi la mine &n odaie." ". "Cum$ zise el$ dar oric&nd.a oi un r&s colosal a treia zi c&nd ne &nt&lnirăm la masă 'i aflai des re ce era vor!a.. #ar$ oricum$ aveam o confirmare$ e adevărat nu &ntrea%ă$ cu o um!ră de incertitudine izvor&tă din chiar ." Nu mai avusei &nsă ocazia să discut cu ea des re caietele mele. Reie'ea că dată fiind re%ătirea mea de fost universitar$ nu mai eram un 8euer!ach modern$ !a chiar$ dacă fiica lui ar fi 'tiut$ nu i s*ar mai fi ărut demne de vreun interes &nsemnările mele 'i desi%ur nici nu le*ar mai fi luat cu ea acasă$ &n orice caz nu 'i*ar fi ermis$ &n tim ce fiind vor!a de un sim lu muncitor ne%li3ase !unele maniere. Acum s&nteţi necă3ită 'i n*a'i vrea să a!uzez de ocazia e care mi*aţi oferit*o citindu*le$ să vă un c&leva &ntre!ări."Realmente m*au fascinat$ zise ea %&nditoare$ 'i &ntr*adevăr r&sul dumneavoastră m*a 3i%nit." Adică nu acuma." "#a= de ce nu i*ai s us des re ce e vor!a$ să nu se facă ridicolă2" "Ca să &nveţe să nu fie"$ zise in%inerul cu o ironie a licată." "A'i fi !ucuros dacă mi*aţi lăsa*o$ zisei$ e at&t de lăcut să lucrezi e ea1 E foarte comod. Rămăsei o cli ă tăcut$ ca să &nţele%. Cum2 #e ce2 Muncitor ca 'i acela$ zise ea cu o e-tremă sfială &n %las$ a3unsesem să*mi formez o conce ţie des re lume 'i rin cultură să arvin s re sferele %&ndirii filozofice. . "Nu fi co il$ te ro%$ e o %lumă de*a lui$ doar &l cuno'ti$ n*a vrut să te 3i%nească..oţul tinerei doamne o!servă la soţia lui ceva care nu se o!serva$ se ridică de e scaun$ veni l&n%ă ea 'i &i 'o ti la ureche.oţii se riviră. "#acă vă 3enează lan'eta mea$ s use sensi!ila doamnă$ am utea s*o luăm.rima o at&t de vie sensi!ilitate &nc&t cerea arcă o rotecţie er etuă e care &ntr*un mod la fel de er etuu o res in%ea$ lucru care &i im rimase nu numai &n rivire$ ci 'i &n mi'cări o ve'nică suferinţă 'i timiditate. E adevărat că 'i eu am %re'it că le*am luat fără să vi le cer.n mod sincer &mi are rău. Mai curios era că ărinţii rămaseră indiferenţi c&nd ca dre t orice răs uns la 'oa tele soţului /un t&năr domn cu un chi ferm 'i atră%ător0$ dădu tac&murile la o arte din faţa ei$ ca 'i c&nd ar fi &m iedicat*o să se ridice$ se ridică 'i fără un cuv&nt ărăsi &ncă erea. "7tii că e urmă face mi%renă care o ţine trei zile la r&nd"$ zise doamna in%iner$ cu un %las uscat$ fără vreo căldură entru fiica ei. Ce eram eu2 (n 8euer!ach modern."Tre!uie să iasă odată din co ilărie$ zise in%inerul &nfulec&nd cu at&ta oftă &nc&t mereu &i răm&nea m&ncare e la colţurile %urii."= 'i mă &ntreru sei iz!ucnind &n r&s. .. Micuţă$ delicată 'i tăcută$ t&năra doamnă se făcu liliachie auzind hohotele mele$ &n tim ce in%inerul$ sur&z&nd cu o satisfacţie ironică$ &i s unea a!ia acum că domnul Petrini a redat c&tăva vreme la catedra de filozofie$ alături de marele oet 'i filozof$ 'i că &m re3urări nefericite$ care nu erau le%ate de re%ătirea sa$ &l determinaseră să a3un%ă &ntr*o uzină.'i En%els 'i chiar inde endent de He%el. "#oamnă$ zisei$ mă scuzaţi că am r&s &ntr*un fel at&t de stu id$ dar am avut o desamă%ire$ &mi făcusem iluzii faţă de interesul dumneavoastră entru caietele mele. 7i se ridicară..tăteau de vor!ă lini'tiţi.... Peste 'ase luni na'te 'i cum oate un co il să crească alt co il2 #e ildă acum$ n*a m&ncat nimic 'i o %ravidă tre!uie să măn&nce..== . 7i nici eu nu s&nt.. Mă &n'elam &nsă. N*am u!licat nimic din aceste &nsemnări 'i nu le*am dat nimănui &nă acum să le citească. A'i fi vrut să discut cu dumneavoastră mai e lar%.

ntr*o zi$ la o adunare %enerală sindicală a secţiei &l auzii e re'edinte rostind+ "Are cuv&ntul tovară'ul Chel!a'u$ se re%ăte'te tovară'a Nineta 4oian%iu.." "Poţi să 'tii2="= zise ea e %&nduri 'i ne urcarăm &n auto!uz. M*ar amuza să fie adevărat1"= 'i iz!ucni &ntr*un r&s de un cinism vesel$ ca 'i c&nd ar fi fost o %lumă reu'ită să mai adau%e la victimele e care le făcuse &n viaţa ei aventuroasă &ncă una$ iar entru mine 'i mai distractiv că am utut să*mi ratez cariera din ricina unei.. "Cum ai a3uns tu aici$ o &ntre!ai$ 'i &ncă !i!liotecară1" "#ar tu aici2 Ce e'ti2" ". Ea se &ntoarse 'i făcu ochii mari.rima vechile ei %&nduri$ filozofia ei /filozofia tu!ului cu ilule uci%ătoare clin %eantă$ care ot fi luate 7uand l(amour est desser'i8. un " ărăsesc" fiindcă nu fusei concediat$ ci us &n situaţia s*o fac tocmai entru a nu fi dat afară. Ai fi zis că reflectase 'i ea la acest su!iect 'i nu reu'ise să afle din ce arte &i venise ratarea. IL Nu trecu &nsă mult 'i tre!ui să ărăsesc uzina. #e la distanţa aceea mi se ăru neschim!ată Nineta$ dar lucru incredi!il era felul cum vor!ea$ %lasul nu mai semăna cu cel de odinioară nici &n tim!rul lui$ nici ca mi3loc de a e.." "Tre!uie să fii mă%ar filozof1" zise de la rezidiu re'edintele 'i se roduse rumoare veselă &n marea sală de 'edinţe a clu!ului uzinei. "Am vrut să s un$ reluă Nineta fără timiditate$ că nu asta e alternativa.trun%ar". "Petrini1" e-clamă 'i ea 'i &ntr*o cli ă chi ul$ su! resiunea amintirii 'i a sur rizei$ redeveni cel ce fusese atunci$ c&nd o cunoscusem eu la "Mama răniţilor"$ inocent$ neatins de amorurile ei tim urii 'i frenetice. .. Avea$ cum se zice$ a a%al. "Nineta1" o stri%ai. . ." Hm1 e-clamai &n sinea mea$ săraca Nineta Romulus$ e unde*o fi1 . Nu$ acum Nineta &'i &nsu'ise stilul sec al dărilor de seamă$ al criticii 'i desi%ur 'i al autocriticii$ vor!ea des re realizările care &i stăteau &n sarcină$ !i!lioteca 'i manifestările culturale 'i ale echi elor artistice /sfinte #umnezeule$ a'adar ea era !i!liotecara &n chestiune20 'i chiar a'a 'i făcea$ critica &ntr*un fel voalat 'i a!il e tinerii care &'i ne%li3ează nivelul cultural 'i s&nt a!senţi din fi'ele ei$ "dar e 'i vina mea că n*am %ăsit suficiente mi3loace de convin%ere$ fiindcă nu ne% im ortanţa s ortului$ minte sănătoasă &n cor sănătos$ cum s uneau cei vechi$ 'i s ortul are această menire$ dar nici fără cultură nu s&ntem &n de lină formă$ nu s&nt artizana zicalei care s une dec&t filozof ofticos mai !ine mă%ar sănătos..&nt&m larea$ dacă cu adevărat i s*ar mai fi ărut fascinante &nsemnările mele 'tiind că s&nt scrise de un fost universitar$ că universitar sau muncitor autorul tot a ca tat totu'i interesul viu al unei cititoare. 9roiai să a3un%i filozof$ rofesor..e oate face 'i s ort 'i cultură1" 4ravo$ Nineta. "Numai at&t2 Nu ţi*ai terminat studiile2 Te omene'ti că ai fost eliminat din cauza mea 'i ţi*ai ratat cariera. Mă hol!ai+ era chiar ea$ numele de 4oian%iu fiind desi%ur al !ăr!atului ei.n$ numai raţa nu ratează$ un om$ adică$ oricine ar fi el$ are totdeauna ceva de ratat$ totdeauna desco eră că a vrut ceva$ chiar fără să 'tie recis ce anume$ i*o s un alţii la urmă c&nd nu mai e nimic de făcut$ chiar dacă el ar dori să nu 'tie. "Nu$ &i răs unsei$ n*am ratat nimic$ dacă considerăm că ratarea ne vine din interior..ntorsei totu'i ca ul c&nd Ninetei de aici i se dădu cuv&ntul.. Nu e o!li%atoriu să răm&i doar mă%ar sănătos. #ar chiar &i venise2 Ce utuse rata Nineta2 )$ dacă ar fi să*l credem e filozoful rom. 7i desco erii du ă aceea$ c&nd 'edinţa se termină$ că nu*i ierise totu'i s ontaneitatea de altădată. .

. Aici$ &n mediile de 3os$ ratarea se confundă adesea cu nereu'ita$ care oate foarte !ine să ţină erfect &n icioare un om fără noroc$ care să nu se considere adică $un ratat. (n !ăr!at mai !ătr&n$ dar lini'tit 'i &nţele t$ oate răm&ne multă vreme un om care utea fi iu!it. 7i acum mă chinuie dorul de ei$ de anii c&nd i*am făcut 'i ală tat$ cei mai frumo'i din viaţa mea..au+ n*a fost nimic de ca ul tău$ alţii au făcut 'i au dres. . "Nu 'tiu cum se făcea$ mărturisi Nineta$ că &n cli ele acelea &l vedeam 'i eu c&t e de !ătr&n$ cu toate că nu era$ era !ine făcut$ su!ţirel 'i svelt 'i c&nd se &m!răca !ine /'i 'tia să se &m!race0 chiar &ntinerea arcă$ nu*'i arăta v&rsta$ nu de cincizeci 'i ceva c&t avea$ ci de atruzeci" ." "4ine$ &i zisei$ dar cine te &m iedică să te duci să*i vezi2" Cine o &m iedica1 Nineta avea aerul ca &'i unea ea &nsă'i această &ntre!are entru &nt&ia oară.." "7i !unica2" "A murit demult1" "7i CMama răniţilorD2" "Totul1. Ce aflai de la Nineta2 Că ratase lovitura cu tu!ul+ &l aruncase du ă ce născuse doi co ii."8rumoasă odaie$ zise intr&nd$ dar fără să se uite la mo!ilă$ cum ai %ăsit*o 2" "#e ce$ zisei$ nu stai !ine2 Ce s*a ales de vechea ta casă de l&n%ă CMama răniţilorD2" ".. 8usese is itită să devină mamă$ să fie ca alte femei$ să ai!ă !ăr!atul 'i casa ei$ să fie !ine văzută &n ora'ul &n care se măritase cu acel ne%ustor !o%at.. Am divorţat de comun acord 'i mi*am a!andonat &n mod ires onsa!il co iii. Nu*i asă. #ar un !ătr&n smintit$ care cedează is itei de a fi %elos$ e des%ustător." "7i 4oian%iu2 Te*ai recăsătorit2" "Nu$ a fost de acord să*i ăstrez numele$ să semene cu al co iilor. ) invitasem la mine$ du ă ce luasem masa &m reună la restaurantul care se numea &nainte "Hi%h*?ife" 56ailaiful unde se dusese 'i 9intilă odată să*'i vadă amicul cu o formida!ilă ti esă$ care avea a oi să*'i lase urmele tăl ilor e eretele %ara3ului unde se z!en%uise a oi 'i el cu ea0 'i Nineta mă urmă firesc$ ca 'i c&nd invitaţia mea nici nu tre!uia făcută$ se &nţele%ea de la sine că o să &ncheiem seara la unul din noi. .i sca ă &ntr*o zi soţiei$ care a acumulat multe nemulţumiri &m otriva ta de*a lun%ul anilor$ chiar dacă ai fost an soţ model 'i ai muncit din %reu să*i ţii e toţi.. Ne%ustorul deveni %elos+ dar dacă soţia lui nu s*a schim!at2 7i dacă maiorul acela din 4ucure'ti o %onise entru rele urtări2 El 'i a'a era mai !ătr&n dec&t ea 'i &n cur&nd va deveni 'i mai !ătr&n$ &n tim ce ea nu dădea deloc semne că o să &m!ătr&nească foarte cur&nd$ arăta tot a'a ca &nainte$ de'i &ndurase două sarcini.. #ar ne%ustorul &nce u să afle$ de'i nu dorea$ fiindcă fa tele chiar dacă nu venim noi s re ele$ vin ele s re noi$ că trecutul Ninetei$ a'a 'i e dincolo$ o istorie care durează de totdeauna 'i va dura$ adică li sa de linie drea tă &n viaţa ma3orităţii oamenilor$ cu alte cuvinte căderi$ erori relun%ite$ schim!area !ruscă de !ară care na'te nesi%uranţa$ im revizi!ilul$ nelini'tea. . Nu e vina lui1 Mai a ro iată cauzei ratării e ara!ola cu talantul &n%ro at$ c&nd alte tentaţii dec&t acelea de a*ţi fi urmat drumul e care ţi*era dat să*l urmezi te*au &nvins fără vina nimănui.. 9or!ind des re co ii$ chi ul ei &m!ătr&nise$ ca să zic a'a$ su! ochii mei$ se dăduse 3os din at 'i &nce use să se &m!race....*a dus$ zise$ s*a dăr&mat cu &ntre% cartierul$ s*au construit !locuri..cuza mea de atunci$ continuă Nineta$ era că tatăl lor$ om !o%at$ &i va cre'te mai !ine dec&t mine.Au acest o!icei scum ii no'tri semeni$ să &nre%istreze cum arătai tu odinioară$ să %hicească$ să intuiască acel lucru e care ai dori să*l realizezi$ să*l ţină minte este ani 'i &ntr*o !ună zi să*ţi s ună cu dis reţ+ ratatule1 E'ti un ratat1 Chiar un ideal cu totul mărunt$ foarte modest$ a rinde e chi ul urtătorului lui o mică aură 'i c&nd această aură iere$ adică o anumită licărire a rivirii$ o anumită tinereţe a chi ului$ atunci se o!servă /fiindcă la cei ce reu'esc le răm&ne arcă ve'nic e chi tinereţea c&nd au avut idealuri0 'i rataţii s&nt ierduţi< chiar cei dra%i nu se ot a!ţine să nu s ună soţului$ fratelui sau rietenului+ e'ti un om de nimic.Nu stau !ine$ zise Nineta$ mi s*a re artizat o cameră tocmai .

.cena se re eta aievea 'i entru ea. . Ki*ai fi-at o direcţie$ mer%i e ea 'i 'tii dinainte este ce o!stacole o să treci$ rin ce ăduri ne%re sau ustiuri fără a ă. .mi dădeam seama$ se uita la mine cu mii de sticliri de s eranţă ne!ună &n rivirea ei mistuită realmente de focul ei interior$ arcă nestins$ nestins de v&nturile 'i furtunile care suflaseră at&ta vreme &n el. #e ce nu2 %&ndeam cu o ad&ncă convin%ere e care mi*o insufla tru ul ei minunat$ de ce n*am utea noi doi s*o luăm de la ca ăt2 Cine ne*ar utea o ri2 &nce ui s*o sărut cu atimă 'i multă vreme continuarăm a oi să răm&nem &nlănţuiţi. c&nd ea. "Ei$ zise ea &ntr*un t&rziu$ tot mai vrei să mă iei de nevasta2" "#a$ zisei$ ar fi at&t de !ine1 Tu ai co ii$ am 'i eu o fetiţă 'i viaţa noastră s*ar &m lini rin iu!irea care ne*a li sit. ." "#a$ murmură 'i ea$ ar fi at&t de !ine.. Ca să treci rin ele 'i să*ţi atin%i ţinta nu tre!uie să iei cu tine tot ce*ţi tre!uie2 )r$ noi n*aveam nimic.la mar%inea ora'ului$ &n cartierul acela nou$ arcă e un orfelinat$ c&nd mă a ro ii de el chiar &mi aduc aminte că nu mai am e nimeni e lume." "#e$ zisei$ dacă n*ai vrut să te măriţi cu mine2 #ar nu e tim ul trecut$ Nineta"$ &i 'o tii$ %&ndind că dacă o lăsam rea mult e anta lamentărilor$ nu se va mai a ro ia de acel tim de odinioară$ sin%urul &n care ne uteam refu%ia 'i iu!i$ ci$ dim otrivă$ se va &nde ărta tot mai mult 'i de acel tim 'i de mine. #a$ du ă$ va utea să se lamenteze &n voie$ mai %&ndii 'i &nce ui s*o m&n%&i e chi ul ei &n care rivirea &i 3uca rătăcită$ ca 'i c&nd ar fi fost sur rinsă$ uluită$ că du ă at&ţia ani 'i du ă ce eu &nsumi trecusem rin at&tea$ n*o uitasem 'i mai aveam entru ea at&ta tandreţe$ de'i e.. Adevărurile astea s&nt verificate$ sărăcia roade orice ideal$ uţini rezistă." "Eu a'i fi rezistat1" /%&ndind+ 'i oate că schim!&ndu*se astfel ordinea cli elor mele$ nici restul$ &nchisoarea$ e'ecul cu Matilda$ n*ar mai fi urmat0. "Cum oţi să 'tii dinainte2 zise Nineta. ." "Ai să vezi că nu mai s&nt$" sur&se ea cu ironie senină 'i &nce u foarte &ncet să se dez!race.ărăcia e un cancer. "Prea t&rziu$ Petrini$ zise ea cu melancolie$ tu a'i utea s une că ai rămas acela'i$ cu toate că ai suferit 'i &n viaţă 'i ca !ăr!at &ndră%ostit 'i de mine e vremuri$ 'i e urmă 'i de nevastă*ta care te*a ărăsit$ dar nu oţi s une des re mine că s&nt aceea'i.erienţa ar fi tre!uit să*i s ună că semănăm &n acele cli e cu flăcăul de la ţară care co le'it de dorinţă &i s une fetei că o s*o ia de nevastă$ numai s*o &ndu lece$ sau &n orice caz s*o ameţească 'i să*i &nmoaie %enunchii rea str&n'i. cine iu!e'te mai uţin.nce ui să fac la fel 'i c&nd ritualul se termină$ o luai &n !raţe$ o dusei &n atul meu auster &n care dormise at&ţia ani o fată / rima mea cititoare10 'i$ urmărit de scena de odinioară c&nd ne iu!isem &nt&ia oară noi doi 'i &nt&ia oară eu cu o fată$ o retrăii cu utere această ma%ică iniţiere 'i nici o cli ă nu mă %&ndii 'i nu simţii că Nineta nu mai era aceea'i. C&t tim te*a'i fi utut iu!i s ăl&ndu*ţi rufele$ %ătindu*ţi$ frec&nd odelele 'i &m!răc&nd o sin%ură rochie e care a'i fi s ălat*o &nă la izineală2 7i ţie călc&ndu*ţi &nă la luciu acela'i costum de student sărac2" "#a$ zic$ 'i tu cum uteai 'ti dinainte că va fi chiar a'a2" Ea tăcu o vreme$ a oi zise+ "4usola$ Petrini$ &ţi arată cu acul unctele cardinale. ?u ii te măn&ncă chiar dacă e'ti &ndră%ostit lulea$ 'i dacă mai ai cu tine 'i co ii$ &i măn&ncă 'i e co ii.. Mi'cările ei &mi ăreau sacre$ at&t erau de si%ure 'i de armonioase." "Nu e adevărat$ te iu!eam tot at&t de mult ca 'i tine$ dar cu toate că nu ăream at&t de %ri3ulie cu mine sau cu alţii$ m*a s eriat %&ndul traiului rău$ &n sărăcie 'i chiar &n mizerie. Pentru că$ să 'tii$ 'i eu te*am iu!it e tine 'i te mai iu!esc 'i acum$ nu*mi vine să cred că nu te*am utut uita$ dar să 'tii că te*am ărăsit tocmai fiindcă simţeam că ne &nde'te o mare rime3die dacă nu ne des ărţim$ ne*am fi le%at rea tare 'i tu n*ai fi utut să*ţi mai termini studiile 'i din ce am fi trăit2" "#a$ zisei$ ovestea care se re etă$ temerea de totdeauna care ru e vra3a$ 'i o ru e c&nd el." ")ricum$ ." "Pentru mine$ zisei &n 'oa tă &nă!u'ită$ tot Nineta de atunci.

. % propos de !ăutură$ n*ai nimic aici2" "N*am$ dar ot să mă duc să iau de la restaurant. #ar n*are de %&nd să moară$ arată !ine$ de'i are acum 'aizeci de ani$ !a chiar$ al dracului$ ai zice că a &ntinerit< co iii &i dau forţa asta$ &l un la muncă$ alear%ă$ se s!ate$ se !a%ă &n tot felul de com!inaţii să c&'ti%e ceva !ani$ fiindcă cu leafa lui de v&nzător n*ar utea cum să*i ţină.... Ti u*acela nu era un 3idan2 N*avea ărul ro'cat2" "4a chiar1" "7i*a !ătut 3oc de mine. Naţionalizarea i*a luat ma%azinul 'i a!ia a utut să a3un%ă 'i el sim lu v&nz. P&nă ai fi reu'it tu$ te*ai fi trezit l&n%ă tine cu o !a!ă 'i m*ai fi ărăsit. Tre!uia să se decidă dacă vroia sau nu să*mi ovestească. #ar el nu vrea.. 9ai de ele1 #ecad e urmă$ &nce să !ea sau se mărită cu un ticălos care le su une la un nou calvar$ dar fără nici o com ensaţie.. "Cine mă &m iedică să mă duc să*i văd2 Nimeni nu mă &m iedică$ ei 'i2 ?a ce &mi a3ută că &i văd2 Mai rău &mi face1 . ." "Mai !ine nu1 zise ea. "#a$ r&se 'i ea$ te*a'i fi a3utat$ dar tu e mine2" Tăcui. #e fa t vroiam să 'tiu dacă era adevărat ceea ce auzisem eu des re ea de la teolo%ul Asanache 'i ceea ce aflasem eu &nsumi c&nd o căutasem la acea revistă literară$ unde fusese an%a3ată să "&m!unătăţească com oziţia socială a redacţiei"$ cum &mi răs unsese cu un sur&s cinic un ti de*acolo$ 'i că nu mai lucra la acea revistă.." "7i ce făceai acolo2 s usei a roa e s ontan..zisei$ n*ar fi fost a'a de rău$ fiindcă văd că ai redis oziţie s re filozofie. Co iii nu simt sărăcia$ se 3oacă$ r&d$ se !at$ se duc la 'coală$ iar la mine se uită nu ca la o străină$ dar nici ca la o mamă.n fond orice &ntre!are ui cuiva care se află su! semnul unei &ntre!ări unice 'i ca itale$ tot s re ea tra%e sau se roduce o tur!urare &ntocmai ca &n a ro ierea unei mari mase ma%netice ascunse$ c&nd toate oscilo%rafele tresar &n mod misterios. Tot a'a arcă tresări Nineta c&nd &i s usei+ "7i tu de c&nd te*ai &ntors &n ora'ul natal2" Tăcere$ ca 'i c&nd c&teva cli e ar fi suferit de o amnezie. Am a3uns să doresc ca tatăl lor să moară$ s*o %onesc e sora lui 'i să*i aduc aici." #ar %hicise că această curiozitate va ersista 'i alte &ntre!ări vor veni. . ) femeie$ de la cea idioată 'i ur&tă$ &nă la cea inteli%entă 'i frumoasă$ se na'te &ncă din !urta maică*sii cu 'tiinţa asta 'i numai o mică arte din ele$ sufletistele$ fac e-ce ţie 'i &ndură calvarul care urmează du ă ce s&nt ărăsite$ de'i cunosc 'i ele adevărul de care &ţi s uneam.&nt a'a de frumo'i 'i m*a'i une &n atru la!e &n faţa tatălui lor să mă &ntorc acasă 'i să trăiesc cu ei$ să am %ri3ă de ei$ 'i să fac să se 'tear%ă 'i din mintea lor 'i din a mea anii c&nd i*am ărăsit. "E o oveste lun%ă$ zise Nineta. #e ce sur&sese el astfel2 7i &i ovestii Ninetei 'i o &ntre!ai de ce r&n3ise el astfel$ fiindcă sur&sul cinic devenise r&n3it. Totu'i rezistă$ nu mai adău%ă nimic du ă ce răs unse+ "#in 4ucure'ti." "7i de unde ai venit2" Alarmă !izară+ "Ce im ortanţă are asta entru tine2" "Nici una$ o sim lă curiozitate. M*ai fi a3utat1" 'i r&sei. Nu*l uitasem e acel ti ." #ar nu cumva le 'i avea$ aceste %&nduri$ fără să*i survină &ncă2 Tocmai vrusesem s*o &ntre!$ dar mă o risem la tim $ &ntruc&t steaua ei fusese mai !enefică ărăsindu*mă e mine2 Pe o cale insesiza!ilă refle-iile ei ulterioare o duseră &nsă tot s re această &ntre!are ne usă. Nu s*a recăsătorit.. E unul e*a roa e. "Ei$ aia e1 s use ea cu un senin sarcasm. #e anul trecut.. A oi răs unsul+ "Nu de mult. Numai asta te interesează2" "Mă interesează tot ceea ce oţi tu ovesti..nt&i el$ e urmă toţi$ &n frunte cu directorul revistei." 7i Nineta se &ntoarse &na oi 'i o!sedată$ uită de istoria de la acea revistă 'i &m!ătr&ni$ cum am s us$ su! ochii mei$ c&nd &nce u să*mi ovestească de co ii.tor undeva &n alt ma%azin$ li s*a luat 'i casa$ trăiesc %reu$ el 'i o soră rămasă nemăritată /ea i*a crescut e co ii0$ dar nu s*ar zice că nu se descurcă sau că se l&n%." Nineta se &m!răcase$ dar nu leca$ stătea &n fotoliu 'i continua astfel des re co ii 'i .. Mă simt at&t de !ine1 Eu !eau ceva numai c&nd am %&nduri ne%re.

. "Cine a aflat2" ")laru1" "Care )laru2 A$ da$ 'eful cadrelor. Numai cel mic$ care &mi e cel mai dra%$ c&nd am rămas numai cu el m*a &ntre!at inocent$ semn că fostul meu !ăr!at nu mă one%rise &n faţa lor+ mamă$ de ce nu vii tu acasă2 #e ce nu viu2 Nu 'tia nimic$ săracul$ credea că eu a'i utea veni 'i nu vroiam..nce ui să mă lictisesc$ iar dorinţa mea dinainte$ de a mă căsători cu Nineta$ mi se ăru ridicolă+ chiar dacă$ rin a!surd$ 'i*ar fi recă ătat co iii$ ar fi trăit nu entru mine$ ci$ ca să zic a'a$ entru c&'ti%area inimilor lor. .7i %ăsii destul de re ede$ mă calificai conta!il.ecurităţii statului$ e'ti 'i tu.n tim ce eu nici măcar rin a!surd / oate doar moartea Matildei0 n*a'i fi utut s*o am cu mine e . "I*am &ntre!at eu$ zise Nineta &nsenin&ndu*se ca &n faţa unei fatalităţi$ 'i nu mi*au s us chiar nu$ a fost mai rău$ au tăcut$ nu mi*au răs uns nimic$ semn că entru ei hotăra tatăl$ de'i c&nd le*am us &ntre!area el nu era de faţă. E mai !ine2" A'a deci$ %&ndii$ de'i 'tii că omul e căsătorit$ ai acce tat să trăie'ti cu el1 Nu m*ar mira să aflu$ Nineta$ că 'i turnătoriile care ţi se un &n c&rcă s&nt adevărate 'i că$ dacă )laru este$ rin funcţia lui$ ca orice 'ef de cadre$ foarte str&ns le%at de serviciul . Nu at&t de ra id cum mă calificasem strun%ar$ dar nici nu fui silit să urmez cine 'tie ce cursuri de durată. 7i c&nd aflai că Nineta era e-act ceea ce %&ndisem fără să fiu si%ur$ nu mă mirai..ilvia. Acest adevăr !rutal o &m iedica să deschidă un roces 'i să c&'ti%e entru ea măcar unul.resie tur!ure. Chiar nu mai era$ &i vedeam rivirea a!sentă$ ierdută &n trecutul ei vinovat care o &m!ătr&nea$ 'i &nţelesei că tre!uie să &ncetăm.. Era mai !ine1 . "#e ce2" "A aflat"$ zise cu o e..ncercarăm &n să tăm&nile următoare să re&nviem vechea noastră dra%oste$ dar se dovedi că ea avusese dre tate c&nd &mi s usese că nu mai era aceea'i.ovestirea ei nu mai &nainta$ să aflu 'i eu ce făcuse at&ţia ani du ă ce &i ărăsise$ nu uţini ani$ oate chiar zece.. 4a chiar$ %&ndii$ o fi 'i mai mare &n %rad ca acel )laru$ e si%ur$ altfel individul s*ar fi răz!unat e mine$ m*ar fi dat ur 'i sim lu afară fără mena3amente 'i &ncă v&r&ndu*mi &n dosar o iesă !ine ticluită.. Era clar+ Nineta nu &ndrăsnise să &n%hită acel tu! salvator e care &l urta odinioară &n o'etă 'i care &i dădea e atunci at&ta si%uranţă de sine< mai !ine n*ar fi avut niciodată această idee smintită$ care &i &m insese viaţa s re o rea &naltă frenezie< acum era silită să sufere$ o suferinţă ca o !oală mortală$ dar care nu*'i %ăsea soluţia nici &n moarte. . Ei 'i2" "Nu ţi*am s us$ zise$ e &ndră%ostit de mine1" "." . )r$ nu fu astfel$ lecai cu el curat 'i cu menţiunea de transfer$ adică aveam dre tul să nu ărăsesc uzina &nă nu %ăseam ceva &n altă arte. 7i acum ie'i afară1" Eram furios$ &mi dădea a doua lovitură. N*ar fi utut &ndura să*i audă e co ii &n instanţa o t&nd entru tatăl lor.. .. Cu at&t mai vinovată deci 'i fără scă are cu c&t$ &n afară de fa tul că &i născuse$ nu făcuse nimic entru ei..ncetarăm$ dar &ntr*o zi veni la mine acasă fără veste 'i &mi s use că tre!uie să lec din uzină.ndră%ostit sau trăiţi &m reună2" "#a$ trăim &m reună1 Nu 'tie nimic si%ur$ dar a aflat că am fost cu tine &n seara aceea la CHi%h*?ifeD1 #acă vrei să nu te dea afară$ mai !ine leacă sin%ur. "4ine$ Nineta$ &i răs unsei$ o să lec. 7i fără motiv a arent iz!ucni deodată &ntr*un l&ns intermina!il$ asemeni unei 8antine ai cărei co ii se aflau su! uterea unui Thenardier mizera!il$ numai că nu era nici !olnavă ca aceea$ nu*'i v&nduse dinţii 'i arul ca să le trimită !ani$ iar tatăl co iilor era de arte de a fi un Thenardier..

#a$ a'a este$ aceea a fost cli a$ fiindcă &nă atunci$ tim de c&ţiva ani n*a mai a ărut &n viaţa mea nimic decisiv$ des re care să ot s une că i*ar fi utut schim!a cursul." "A'a vi s*a s us2" "E-act1" "E adevărat$ i*am răs uns$ a'a are$ că a'i fi a ăsat eu$ dar &n realitate a a ăsat Pa a< nu i*a su ortat dene%ările care &i anulau a!3uraţia 'i l*a ars e ru%. "Mă scuzaţi că vă mai &ntre! ceva+ nu cumva n*aveam dre tul să u!lic$ din ricina condamnării mele2" "Nu mi s*a s us nimic.. #e o!icei ni se s une dinainte 'i atunci$ !ine&nţeles$ articolul nu mai a are. Eu o voi une &nsă$ chiar &n noa tea de du ă ronunţarea sentinţei.. )r$ al dumneavoastră a a ărut$ a'a că." )r$ at&t oamenii c&t 'i o tica se schim!ă %reu$ sau dacă se schim!ă mai re ede nu e .. A'a simţeam atunci$ că nu mai era osi!il1 #ar să vedem... "Nu1" 8oarte clar1 7i fără urma vreunui re%ret." "7i nu mai ot cola!ora$ chiar dacă a'i trata teme care să nu se reteze la nici un fel de am!i%uităţi2" "#a. #ar oate că ar tre!ui să alun% această o!sesie a ordinei cli elor$ fiindcă$ iată$ dacă la 9raca. . .PARTEA A 7APTEA I Nu era mai !ine1 Această &ntr*adevăr fatală Nineta /fiindcă Tamara avea doar aerul$ nu fusese fatală nimănui0$ această securistă care &'i l&n%ea ca o Ra'elă co iii ierduţi$ mă &m inse &n conul de um!ră al unei or%anizaţii re%ionale de achiziţionare a cărnii /)RACA0 din care aveam să e'uez &n această celulă$ ca să sf&r'esc &n moarte /nu voi 'ovăi să mi*o dau10$ Nineta &mi trecuse mie ideea cu tu!ul$ adică ideea e care ea nu avusese cura3ul s*o ună &n ractică. Amăicăliţului nu arăta chiar a'a cum mi*l descrisese Micu$ oate doar fizic$ dar s*a urtat cu mine sincer 'i corect$ fără vreo a%resivitate$ de'i fusese criticat din ricina mea.. Am c&ntărit fa tele fără să*mi ermit vreo am!i%uitate.ntr*adevăr$ doar atunci1 8iindcă mai t&rziu$ zilele$ orele$ cli ele se &nlănţuiră str&ns$ 'i nicăieri nu mai a ăru entru mine veri%ă desfăcută sau mai sla!ă care utea fi ru tă 'i li!erul meu ar!itru$ li!ertatea mea să rea ară 'i să ies din 3ocul hazar* dului. "7i nu ot cola!ora mai de arte2" l*am &ntre!at. &ntr*o dimineaţă$ a'i fi luat din vasul lui inocentul fir de floare care a ăruse e !iroul meu 'i ur 'i sim lu l*a'i fi aruncat /am avut acest im uls$ dar mi s*a ărut fără sens$ de ce să arunc o floare$ ce rău oate să*mi facă un !o!oc ro'u de trandafir< acum &mi s un că uteam să*l ăstrez 'i să alun% doar su%estia lui oetică$ vinovata intruziune a m&inii care &l usese acolo0$ atunci &nsă s*ar mai fi utut schim!a ordinea cli elor e-istenţei mele...." A urmat o tăcere.e mai schim!ă o tica$ sur&se el$ mai s&nt schim!aţi oamenii." "Adică2 C&t de t&rziu2" "Mai t&rziu1 re etă el cu o su%estie &n %las$ adică &ntr*un t&rziu nedefini!il$ mai &ncolo$ c&nd o să se uite articolul a ărut. Nu am făcut nimic cu Amăicăliţului$ de'i am &ncercat$ am scris un articol des re >iordano 4runo 'i m*am dus la el să mi*l u!lice$ mi l*a u!licat$ dar e urmă c&nd am vrut să continui cola!orarea$ insul m*a rimit rece 'i mi*a s us că au fost criticaţi entru el$ din ricina viziunii mele sum!re asu ra filozofului. "4ine$ i*am s us$ dar a fost ars e ru%$ cum am utea avea o viziune luminoasă des re un final at&t de tra%ic2" "Aţi a ăsat rea tare 'i &ntr*un fel rea am!i%uu e as ectele a!3urărilor lui.. #acă ea ar fi folosit acel tu! n*a'i mai fi re&nt&lnit*o 'i$ desi%ur$ n*ar mai fi tre!uit si ărăsesc uzina unde &nce usem să mă simt !ine 'i$ era clar$ ordinea cli elor vieţii mele ar fi fost alta$ viaţa mea nu s*ar fi fr&nt. dar ceva mai t&rziu.

A!andonai deci e >iordano 4runo definitiv. dirladada! &n tim ce noi sfidăm moartea$ ne !atem 3oc de ea. .ra ticăloşilor. 7i &n nici un caz n*a'i fi ucut ărăsi 9raca mai cur&nd de c&ţiva ani. Tre!uia să*mi ale% entru &nce ut$ să e-tra% adică din ea una mai modestă. . Au creierul inflamat.. astfel &mi veni &n minte titlul noii mele lucrări... Nu secolul$ nici mileniul$ ci Era$ care utea fi mult mai mult.e cred totu'i stă &ni e destinul lor 'i s&nt$ din această ricină$ de o trufie fără limite. 7i oate că entru &nt&ia oară &n istoria cantitativă a omenirii$ eli!eraţi de credinţa &n #umnezeu$ de chin%ile unei morale căreia i se su uneau fiindcă 'tiinţa nu sf&'iase &ncă vălurile divine care le ins irau vina 'i teama$ ticălo'ii se simţeau din ce &n ce mai &n lar%ul lor 'i domnia care li se a'ternea &nainte$ care li se re ara su! ochii no'tri$ nu era &nsoţită de nici un fel de ameninţare 'i formele de ticălo'ie &nce eau să a ară e ăm&nt dre t cele mai fascinante s ectacole$ e-* resia de 3u!ilaţiune a ticălo'iei mai uternică$ mai atractivă$ mai cura3oasă faţă de moarte /eterna tra%edie10 dec&t cea a con'tiinţelor ure$ tot mai rarefiate 'i cărora li se r&n3e'te+ ei !ine$ a'a este$ recunoa'tem$ s&nteţi uri$ aveţi revelaţiile voastre su!lime$ dar rezistă ele %&ndului că &nă la urmă o să muriţi &ntr*un mod tot at&t de scandalos ca 'i noi 'i les edea morm&ntului va &nchide odată cu tru urile voastre 'i idealurile care v*au animat 'i ideile %eneroase entru care aţi lu tat2 Nu e-istă dincolo un em ireu &n care să vă re%ăsiţi. Ha$ ha$ ha1 #incolo nu mai e-istă nimic1 %dio. .si%ur că se schim!ă 'i entru mine1 7i nu &ncercai nici să*i reamintesc lui Micu ro* misiunea e care mi*o făcuse că dacă u!licam o carte ar fi utut să mă a3ute să reintru &n &nvăţăm&ntul su erior la 4ucure'ti. )r$ tocmai de acolo avea să ţ&'nească.. #u ă aceea a'i fi e-tras alta$ dacă forţa %&ndirii mele n*ar fi slă!it. #ar tocmai &n următorii ani veni entru mine o erioadă &n care &nce ui să lucrez cu o asiune lini'tită 'i ad&ncă asu ra temei mele des re o nouă %noză$ e care o terminai..erimenta e noi /'i nu se 'tia dacă şi entru noi sau doar entru altă lume$ la asta urma să răs und0 le%i !izare$ insonda!ile$ ameninţări misterioase$ transformări ra ide care aruncau &n aer vechi credinţe 'i structuri naturale$ alături de mituri !ar!are 'i rimitive care &nvol!urau oceanul uman$ ocean &nă &n acest secol at&t de lini'tit. Tema intră &n mintea mea &n e!uliţie 'i du ă c&tva tim &mi dădui seama că era rea vastă$ nu fiindcă n*a'i fi utut*o stă &ni$ ci entru că$ a'a cum s une Nietzsche$ mi*ar fi cerut o mare &ncordare a s iritului$ care s*ar fi transmis 'i cititorului 'i l*ar fi o!osit. dirlalai. #e arte &nsă de a mă simţi e uizat$ du ă terminarea acestui studiu$ des re care rietenul meu$ Ciceo$ s use du ă lectură că l*a citit e nerăsuflate 'i că dacă ar utea să a ară ar avea un succes*!om!ă$ adică ar fi un best#seller filozofic care ar st&rni mare v&lvă$ dorinţa mea de a scrie mai de arte crescu cu o utere e-traordinară. A'adar &rtia aceasta e cursul vieţii mele nu utuse fi urmată$ chiar dacă m*a'i fi &ncă ăţ&nat să insist. Mi se ăru firesc să consider că oamenii$ de'i erau oameni care %&ndeau ca 'i mine$ nu erau con'tienţi că$ de mii de ori mai mult ca &n trecut$ s&nt co!ai. tont est fini.. 7i nu tre!ui să treacă mult 'i &n reveriile lim!ărilor mele solitare e otecile 'i drumurile &n%uste din afara ora'ului avui la &ntre!area ce mi se unea cu o dulce !eţie$ ce să scriu$ revelaţia sim lă dar nu mai uţin co le'itoare+ ce altceva dec&t des re ceea ce &mi s unea mie tim ul e care &l trăiam2 4ine&nţeles$ nu un roman 'i nici o ovestire fie ea 'i directă a vieţii mele$ ci tot filozofie$ adică esenţă des re viaţa mea 'i a semenilor mei$ a'a cum &mi a ăruse ea mie$ dar 'i altora$ viaţă de co!ai ai divinităţii$ care e. Cum am s us$ caietele mă %hidau.

.&nt eu oare at&t de sce tic$ sau oate at&t de &ns ăim&ntător2 mă &ntre!ai du ă ce această veche idee ce &mi &ncolţise &n minte &ncă din adolescenţă$ citindu*l e Platon$ se cristaliza &m!o%ăţită de ro ria mea viaţă. #acă ne*ar rinde cu ciocanul &n m&nă$ sau la arat$ sau &n toiul oricărei alte munci &n care ne*am dărui cu toată fiinţa 'i am muri &nainte ca !ucuria dăruirii să se s ul!ere$ această dăruire ar fi ca un scut$ am muri tot at&t de &m ăcaţi ca &ntr*un somn$ care ne*ar do!or& irezisti!il 'i ne*am scufunda euforic$ ca 'i c&nd am fi dro%aţi /'i nu este oare somnul minunatul dro% e care natura l*a dăruit &ncă de la &nce uturi fiinţei monocelulare din care am devenit a oi con'tiinţe20. Totu'i$ cei virtuo'i nu aveau chiar nici o 'ansă să domine$ să evite$ să scruteze această domnie$ această frenetică eră a ticălo'ilor2 4a da$ tre!uiau afirmate vechile valori.. #e aceea du ă o credinţă o ulară mor %reu ticălo'ii$ adică cei care n*au trăit dec&t entru ei$ sau au făcut rău altora /.e ia dre t contem lare nemi'carea !ătr&nilor. Nu se des rind.e roduseseră &n ea astfel de mutaţii catastrofale2 A3unsese ea chiar at&t de fundamental diferită2 Nu$ dar ceva %rav se rodusese totu'i. C&t de a ro iată$ de familiară e moartea$ c&t de amestecată e ea rintre tre!urile noastre 'i cu c&t humor sim lu stăm de vor!ă cu ea$ ca Ivan Tur!incă$ acest erou care &i tră%ea de*at&tea ori cla a. .. Ei .e mai s une că adesea ticălosul are somnul ad&nc 'i lini'tit 'i că uţin &i asă de &ndrăsneţele lui fărădele%i comise este zi.0 Ad&ncimea infinitului mic2 9astitatea infinitului mare2 Nici vor!ă$ !ătr&nul contem lă tot viaţa$ a lui 'i a altora$ e m&ndru că a atins o asemenea v&rstă 'i 'i*a trăit !ine viaţa$ sau e de rimat dacă nu 'i*a &nţeles*o. iritul !&3!&ie &ncerc&nd să ătrundă ne%rul cosmos$ din care miliardele de stele nu ot alun%a &ntunericul.e zice contrariu des re !ătr&ni$ care$ chi urile$ "se des rind" de ea$ se lini'tesc. Ticălosul e le%at de viaţă$ nu "'i*o trăie'te"$ cum e el ferm &ncredinţat$ căci viaţa &nseamnă 'i moarte$ or cu moartea el nu e &n re%ulă$ de'i o sfidează tot tim ul %ălă%ios 'i cinic. 4ucuria unei &m liniri ne &nvăluie sufletul 'i &l a ără de %roaza morţii.e des rind ca să vadă ce2 #incolo de viaţă e neantul$ nimicul$ s un ticălo'ii. N*o să trăiesc c&t lumea 'i n*o să mor de două ori$ se mai s une.. Natura umană fusese studiată cu mult &naintea mea de toţi marii filozofi 'i arti'ti. Ce să contem li2 /. . . #e aceea &i e at&t de %roază să răm&nă sin%ur &n tăcerea odăii sale.. Aici e aici1 ?umină nu e dec&t e ăm&nt$ universul e de catran. Cine n*are con'tiinţă n*are nici tur!urările ei.. . Teama de moarte cred că e cu at&t mai mare$ %&ndeam$ cu c&t s&ntem$ de ildă$ mai uţin le%aţi de viaţă. E un %&nd de om$ le%at de viaţa lină$ sin%ura care e-istă 'i care continuă 'i du ă noi$ &n tim ce ticălosul e ede sit să se s erie necontenit. . )menirea va som!ra &n urma acestei ere sau va re&nvia2 Iată &ntre!area.ha:es eare le aduce &n acele cli e &naintea ochilor fantomele victimelor lor0$ dar nu numai marii sceleraţi au co'marul sf&r'itului$ ci 'i e%oi'tii de toate nuanţele$ de la cei care au trăit e s inarea altora$ &nă la cei care n*au iu!it e nimeni. Aţi o!servat2 C&t de &nţele ţi devenim &n orele c&nd muncim1 Moartea nu mai e-istă dec&t ca o ură idee.. Cum am utea să nu ne s eriem de sf&r'itul nostru2 Nu ne s eriem fiindcă ne na'tem cu !ucuria de a fi$ iar această !ucurie se alimentează din noi &n'ine 'i ne une &n mi'care să ne dovedim că s&ntem. #acă mor$ &i vine lui %&ndul$ n*o să mai ot &nfuleca 'i !ea la nesf&r'ite etreceri$ n*o să mai ot să ţes intri%i &m otriva altora$ n*o să mai ot să*mi aduc &n at &n fiecare noa te altă muiere. Nu se lini'tesc$ dorinţele răm&n$ cum mi*am dat seama din starea de s irit a !unicului. Nelini'tea tre!uia să se insinueze &n s iritul cititorului. N*a'i crede1 Con'tiinţă are orice om$ &n sensul ro riu al ticălosului$ zace &n &ntuneric. 8iindcă &mi dădeam seama+ ar fi &nsemnat să s erii e semenii mei cu o astfel de viziune asu ra ru turii echili!rului nostru interior care ne a3utase să trăim totu'i e laneta noastră cel uţin un milion de ani.

C&t des re ro ria lui suferinţă &n !oală 'i &n %hearele morţii nici atunci nu va fi sur rins$ căci el &i cunoa'te demult e ace'ti inamici im laca!ili$ &n tim ce ticălosul se crede nemuritor 'i &l va a uca &n acele cli e groa a cea mare.. Esenţa unei solidarităţi$ chiar descom use$ se to e'te$ 'i %&ndul eliminărilor reci roce$ chiar rin crimă$ &ncolţe'te$ 'i chiar dacă rar devine fa t &m linit$ răcore'te sufletul devastat.. Nu va intra &n derută că e res ins &n dra%oste$ &'i va iu!i co ilul 'i &n moarte /nu va fi dis erat că nu l*a iu!it &n viaţă$ că n*a avut %ri3ă de el$ că l*a a!andonat mizeriei fizice 'i morale0. Ni se oate răs unde că 'i virtuosul oate avea aceea'i soartă 'i dra%ostea lui oate fi res insă$ 'i co ilul lui oate muri 'i că micro!ul$ virusul sau cancerul nu ale%. E adevărat$ e-istă 'i virtuo'i chinuiţi 'i ticălo'i care 3u!ilează o viaţă &ntrea%ă 'i mor fără chinuri &n c&teva secunde. /Celor care au revelaţia a!surdităţii e-istenţei nu le*ar strica munca dură &ntr*o mină de lum!$ sau la un canal$ 'i fără osi!ilitatea de a se retra%e 'i mai mult &n domeniul a!surdului rintr*o condamnare a!surdă< nu$ să răm&nă li!eri 'i să desco ere foamea 'i setea 'i !ucuria somnului demult ierdute$ sau să iară$ alternativă firească$ deloc li sită de sens10 Nu$ rieteniile se desfac$ interesele su erioare devin diver%ente$ amintirile comune se colorează &n ne%ru$ sărutul iu!itei devine sim!olul trădării$ idealurile comune se retra% 'i ura acer!ă$ ura tenace 'i totală$ &nsoţită de surorile ei !une$ ranchiuna nedomolită 'i invidia infernală$ &'i fac a ariţia. . II Nu e %reaţa de a e-ista 'i nici nu e vor!a$ cum cred unii$ de un c&t de mic deficit al forţei noastre vitale. 7i cu toate acestea sin%urătatea care ne face semne de de arte$ semne rietene'ti$ ale unei tandreţi infinite$ nu ne s erie / e unii &i s erie$ fiindcă frumoasa zeiţă nu*ţi romite nimic care nu e-istă &n tine &nsuţi0.'i2 Nimeni nu*i %arantează că o mică &nt&m lare$ un fa t ne&nsemnat$ un %&nd viclean care i se 'o te'te la ureche de către un alt ticălos /unul mai mare10 nu i*o va trezi c&nd &i va fi lumea mai dra%ă.. #a$ ni se oate răs unde$ dar am văzut virtuo'i chinuindu*se e atul morţii 'i ticălo'i murind fericiţi &n !raţele unei femei sau &n toiul unui chiolhan.. El ins iră o veselie de care amintindu*ţi te a ucă &nt&i o va%ă nelini'te$ a oi o insu orta!ilă %reaţă.... #a$ dar con'tiinţa lui nu va fi surprinsă. Nu$ %reaţa survine dintr*o ornire cu care s&ntem dăruiţi de a res in%e amestecul &n care am fost is itiţi să intrăm$ a'a cum un ficat sănătos aruncă !ila &n s&n%e c&nd &i trimiţi$ rin stomacul care rime'te orice$ o fleică %rasă 'i r&ncedă.. #ar cine &ţi %arantează că vei avea acest rarisim noroc să fii mereu ferit de chinurile con'tiinţei 'i să &nchizi ochii entru totdeauna str&n%&nd &n !raţe o muiere2 #im otrivă$ infinit mai multe 'anse s&nt să dai$ ne re%ătit$ de !elea. 7i e urmă cine s une că a fi virtuos &nseamnă să nu str&n%i &n !raţe o muiere 'i să nu iei arte la un chiolhan2 #a$ dar felul cum o face un ticălos are o coloratură a arte.. Hm1 dar ticălosul se oate 'i &ndră%osti 'i oate fi 'i res ins$ oate avea un co il care să*i moară$ oate cădea la at 'i oate fi str&ns fără milă &n cle'tele im laca!il al suferinţei &ndelun%i cu sf&r'it doar &n moarte.. Pentru că nici măcar nu utem să s unem contem l&nd o ceată de ticălo'i &n toiul unui chef$ asemeni oetului &n faţa st&rvului asaltat de viermi$ că ăstrăm totu'i &n noi esenţa divină a solidarităţii noastre descom use.

.n drum s re cunoscutul "4ufet" intrarăm &ntr*o !ode%ă." "Te omene'ti$ zisei$ că 'i 4acalo%lu a o!ţinut cine 'tie ce succese.. #u ă at&tea a!stracţiuni$ simţeam nevoia unor &n3urături !ir3ăre'ti... #a1 9intilă$ cel cu verva lui ine uiza!ilă$ ru!icondul care ăstra &n con'tiinţa lui ca un !lazon$ ca un trofeu$ %&ndul că o frumoasă doamnă din ora'ul nostru trecuse$ &nainte de a se mărita /'i măriti'ul &l aran3ase tot el10 rin %ara3ul său unde se h&r3oniseră &m reună lă*s&ndu*i e zid urmele tăl ilor ei %oale. "Calistrat$ &mi ovesti el$ care vă amintiţi$ dom= rofesor$ fusese tehnician &nainte de istoria lui din de lasare$ făcuse un memoriu 'i reu'ise să redeschidă rocesul lui de viol$ fiindcă nu luase un an$ un an făcuse$ dar de condamnat &l condamnaseră la 'a te. 7i &ntr*o zi &i dădui un telefon lui 9intilă 'i &ntr*adevăr cheful se re etă$ dorinţa mea coincisese cu un eveniment e care ei tocmai vroiau să*l săr!ătorească.Totu'i$ e l&n%ă im ulsul de a &nce e noua mea carte$ simţeam nevoia să mă destind$ 'i nu oricum... Erau urmele fascinaţiei. C&nd aţi fost rimit 'i dumneavoastră &n uzină$ a fost re rimit 'i el$ cu toate dre turile$ !a chiar i s*a lătit din urmă 'i ceva din salariu. #oream eu &nsumi o etrecere$ un chiolhan$ o distracţie violentă. A'a$ fără a i se admite oficial ro!ele$ &nţele%eţi că condamnarea &i rămăsese acolo la dosar$ 'i cum să mai fii rimit &n meseria ta cu o !elea ca asta e ca 2 7a te ani1 Că te*a uci tu să e." "#aaa$ făcu 9intilă fără vreo admiraţie$ dar cu o sensi!ilă consideraţie faţă de rietenul său de cartier din co ilărie. Avocatul făcuse recurs$ care se res insese$ dar totu'i du ă un an &i dăduseră drumul. #u ă at&ţia ani %rasul Calistrat$ care fusese condamnat la un an &nchisoare fiindcă violase &n de lasare o curvă$ &mi a ărea acum dre t un inocent$ 4acalo%lu un ranchiunos mai de%ra!ă comic$ iar fa tul că &'i lăsase tatăl să cer'ească afară &n faţa orţii$ du ă ce &i m&ncase averea$ &mi a ărea dre t una din acele istorii e care le oţi auzi &ntr*o anumită lume$ ca o ara!olă$ foarte adesea o invenţie o ulară menită să a ere codul moral de dezordinea de care se simt adesea is itite unele vlăstare rele din na'tere... Curiozitatea mi se ascuţi... 9intilă mă re%ăti. fiul cel rău.. Alo$ atenţie$ domnul Calistrat. . A'i fi vrut ca acel chef să se re ete... ... Iar "strelitul"= Pantelimonescu * un naiv$ ade t al unei secte ale cărei rece te reli%ioase nu uteau fi dec&t o fr&nă entru firea lui com le-ată /aflasem că citise mult 'i desi%ur că nu*i u'or să &nvin%ă &n el resentimentul &m otriva oamenilor care &l dăduseră afară de la o 'coală rimară unde era &nvăţător 'i &l trimiseseră la &nchisoare$ a oi la deratizare0.mi amintii 'i de 4acalo%lu$ cel care ne ţinea fi'e la toţi$ cu su%estia că$ la venirea an%lo*americanilor$ acele fi'e &'i vor s une cuv&ntul. Ce vină avusese el$ dom= rofesor2 Că i se făcuse &n uzină o fi%ură2 8i%ura cu 'tecărul e care i*l v&r&se &n ful%arin cine 'tie ce !esmetic$ ca să r&dă de el2 Nu vă s un . (n sur&s interior &nsoţea amintirea etrecerii care urmase &n chiar ziua &n care fusesem an%a3at. #a 'i e Calistrat$ %rasul 3ovial cu rivirea sa orcină 'i cu filozofia lui că &i !ă%a &n !ida mă*sii e toţi care se le%au de salariul lui /de'i nimeni nu se le%a 'i n*avea această intenţie0$ de Pantelimonescu$ "strelitul" care mă iniţiase &n tainele vieţii 'o!olăne'ti.......... Aveam să aflu mai multe..lici că ai fost %raţiat$ iertat$ că nu e'ti vinovat$ c&rnaţi+ ce scrie aici2 7a te ani2 Ei2 Cine stă să te*asculte2 Nimeni$ dom= rofesor$ 'i atunci avocatul a făcut recurs e-traordinar 'i a dovedit cu ro!e că individa era demult rietenă a clientului lui$ adică %a%ică$ 'i a c&'ti%at$ i s*a anulat sentinţa 'i a fost re rimit &n uzină. Ei$ să vedeţi cum s*a cuminţit Calistrat$ a lăsat*o mai moale cu !eţiile$ s*a &nscris la studii fără frecvenţă 'i 'i*a luat di loma de su!*in%iner$ desenator tehnic. Istorie veche$ maniheistă$ fiul cel !un. #ar cu cine2 Cu Ciceo 'i cu nevastă*sa2 Nici vor!ă1 7i atunci &mi amintii de 9intilă 'i fo'tii mei cole%i de la deratizare.

A oi+ "Noroc$ dom= rofesor1" 'i continuă+ ". 7i aia se uita la el cum se z!ate 'i hi*hi*hi$ ha*ha*ha$ r&dea$ &nchi uiţi*vă$ dom= rofesor$ uite*a'a$ ha*ha$ cu %ura &nă la urechi. "Totu'i$ zisei$ am im resia că 4acalo%lu n*a ro%resat rea mult$ chiar dacă e 'ef$ tot rintre 'o!olani a rămas. "Ei$ zisei$ 'i ce*a făcut Costaichie2" ". /Tui %ura mă*sii dacă n*o a ucam de icior 'i o ţineam cu ca ul &n a ă &nă &nce ea să scoată !ol!oci10 A$ dar n*a3un%e 1" ..că individul a fost el rins vr&nd să scoată e oartă un electromotor2 A mărturisit$ dom= rofesor$ 'i istoria cu 'tecărul$ nu 'tiu cum$ fiindcă s&nt s eciali'ti la anchetă care te fac să s ui 'i ce n*ai făcut$ darmite ce*ai făcut.*a &nsurat &ntre tim .. Am avut un rieten care 'i*a luat doctoratul &n siholo%ia e'tilor. #ar nu vă s un$ dom= rofesor$ adevăratul motiv entru care dă Calistrat o masă... 5ici că mă iu!e'ti2 mormăi el cu dis reţ$ arăt&nd cu ca ul &ncolo$ s re o al!ie fictivă de r&u. "#a$ zise$ &ntr*adevăr cu multă consideraţie$ 'i Pantelimonescu a fost re rimit &n &nvăţăm&nt..tat entru un strun% făcut de ei$ un colectiv de su!in%ineri din care făcea 'i el arte1" "Nu mai s une1" "Pe cuv&nt de onoare1" ") să*mi s ui acum că 'i Pantelimonescu e director e undeva$ sau oate chiar rofesor universitar$ zisei %&ndindu*mă că 'i eu fusesem romovat 'ef*conta!il$ iar 9intilă era el &nsu'i 'eful unui A rozar. #e ce nu 'i &n a 'o!olanilor$ care s&nt mult mai interesanţi dec&t e'tii2" Mă uitai la el cu coada ochiului$ să văd dacă mai era acela'i$ &n stare să sesizeze din z!or o ironie 'i s*o am lifice. Mă duc$ zice feti'cana$ să schiez. Nu .e o ri din ovestit 'i e-clamă cu multă milă entru noi doi$ uit&ndu*se la hal!ele %oale dinaintea noastră+ "7i nu mai utem să !em 'i noi c&te una2" "4a da"$ zisei.Ah$ c&t de rost oate să a3un%ă un !ăr!at c&nd &i cade a'a$ &n mod unilateral$ cu tronc$ du ă o muieru'că.. Ei$ 'i feti'cana ce*'i zice ea+ da$ &mi las eu !ăr!atul$ asta nu e %reu$ da= ia să văd dacă mă iu!e'te tot at&t de tare ca 'i el$ ca să te un la ro!e. Ei$ aruncă*te &n a ă1 Că h&r$ că m&r$ 4acalo%lu nu 'tia să &noate$ dar &i era ru'ine să s ună." "#e ce &i zici fată dacă era măritată2" "Păi entru că nu arăta$ dom= rofesor$ avea ea a'a o aliură de feti'cană.. . A %ăsit o fată$ dom= rofesor$ dumnezeiţă$ 'i 'i fata &l lăcea era măritată 'i a desmăritat*o !ietul Costaichie. Nu rea mai avea haz1 #acă 'i ceilalţi suferiseră aceea'i transformare aveam să mă lictisesc &n mod si%ur. "." 9intilă se &nduio'a. Nu te*arunci2" susură el imit&nd*o e feti'cană ca 'i c&nd ar fi avut o lim!ă de 'ar e 'i a oi tăcu osomor&t..*a aruncat$ dom= rofesor$ a'a cum era$ &m!răcat 'i &ncălţat$ era să se &nece... Nu chiar1 #evenise res ectuos entru alţii$ entru cur!a e care o arcurseseră 'i fire'te 'i entru el &nsu'i. A rimit Premiul de .e face iarnă. 7i s*a revizuit 'i condamnarea lui 4acalo%lu1" "7i ce e el acum2" "7ef$ dom= rofesor1" "Mare2" "Ei nu mare$ dar e 'ef1 7tiţi unde 2" "Ei$ unde2" "Tot la deratizare$ 'tiţi$ &n locul ăluia micu$ de la ." "#ar nu e 'ef 1" "Nu e$ dar e !ine$ dom= rofesor1" răs unse el cu o admiraţie care &mi su%era că strelitul de care r&deam noi$ e1 e12 &nvăţător1 e un domn$ nu un !esmetic oarecare1 Era 'i el$ 9intilă$ un asemenea domn$ &n costumul său !ine croit$ care dădea restanţă mersului său de min%e e două icioare$ căci &n ace'ti ani 9intilă se &n%ră'ase con* sidera!il$ semăna &n acest sens cu rietenul meu Ion Micu$ arcă nu mai avea &n mi'cările lui aceea'i vioiciune de altădată.. 7i*o fi luat$ te omene'ti$ chiar doctoratul &n siholo%ia 'o!olanilor.fat$ care ne trimitea e noi e teren..e lim!au a'a e mar%inea r&ului." "#e ce2 #e ce &i zici !ietul2" ") să vedeţi1 P&nă să divorţeze$ fata.. "Hm1 făcu$ !ietul 4acalo%lu$ săracul Costaichie$ a ăţit*o cu nevastă*sa1" "Păi arcă nu era &nsurat1" "." 7i lui 9intilă deodată &i reveni verva$ &'i iz!i uluit fruntea cu alma 'i se vaită indi%nat..

Eheee1 &l aud e Costaichie e drum. Mă re ed să*l iau. 7i a'a s*a sf&r'it iu!irea lor$ &ncheie 9intilă mereu vesel. Ai zis că te duci la coafor. Ei$ 'i du ă un tim se satură ea de fi%urile e care le făcea 'i hai să ne &ntoarcem. #u*te$ zice$ dar ce drac de cismar ţine el deschisă du%hiana &n seara de Revelion2 Kine$ ţine$ ciri e'te ea 'i o &ntinde.ă*l a'te te$ credeţi2 Nici nu a uca ăla să se a ro ie$ să stea 'i el uţin 'i să*'i tra%ă sufletul 'i %a%ica &ntorcea schiurile$ se ro tea &n !eţele alea$ i*arăta curul 'i h&&&r'ti$ valencia1 Credeţi că Costaichie a tras vreo concluzie ne%ativă de*aici2 A luat*o &n continuare la %oană du ă ea 'i*a'a s*a re etat fi%ura &nă 3os$ zece :ilometri. A dat*o afară din casă chiar atunci$ de faţă cu invitaţii$ i*a scos rufele$ hainele$ !ulendrele. Numai că re ede Costaichie a desco erit o discre anţă &ntre s usele ei 'i realitate. At&ta solicitudine din artea lui$ merita 'i el un %est frumos. >a%ica$ !ăţoasă$ foarte !ine$ zice$ fiindcă oim&ine tot a'i fi lecat eu1 Im otentule1" "7i2 zisei. 7i ornesc ei s re T&m a 'i %a%ica &i dă schiurile să i le ducă &n s inare. Nu 'tiu$ zice ea 'i aici 9intilă r&se domol 'i admirativ$ de astă dată ca 'i c&nd i s*ar fi im us 'i lui su erioritatea ti esei. Eram la el$ mă invitase. Amuţe'te. 4esmeticul &nsă a luat*o la %oană du ă ea. 9intilă$ zice$ hai la cismar$ care dracu cismar$ &ntre!$ &l 'tiu eu$ zice$ nu e rea de arte. A'a au făcut$ dom= rofesor 'i e toamnă s*au luat.. Eram l&n%ă Costaichie. 7tiu eu unde e ea acum$ &ntr*un ta-i$ !ea 'am anie1 7i &mi oveste'te tot ce v*am s us eu acum.zice$ nu &ntrea!ă$ mă$ !leandă$ tu 'tii să schiezi2 Hai cu mine1 #acă 'tii e*n re%ulă$ dacă nu$ cum ără*ţi schiuri 'i te &nvăţ eu. Mer%em noi la cismar$ c&rnati$ cismarul$ care avea două odăi deasu ra du%henei$ a dat din umeri$ &nce useră să*i vină 'i lui musafiri+ doamna n*are nici un antof la mine$ zice$ e adevărat că o servesc oric&nd$ dar nu mi*a adus nimic &n ultima vreme. Pe urmă l*a răs lătit$ dom= rofesor. Nu1 7i ăsta$ nătărău$ %elos /dar %elos e cine20$ mer% 'i eu$ zice.... A3un% ei sus /era &ntr*o duminică0$ iau masa la ca!ană 'i du ă*masă &nce e ea ni'te iruete a'a$ ni'te cristianisme 'i el se uită 'i stă e*a roa e de ea să*i admire silueta sveltă. Cum venea de se &ncolăceau ser entinele alea$ ea &l vede$ a'a$ de 3os &n sus$ i se face milă de el 'i se o rea să*l a'te te. 8i.. A căzut &n doa%a asta1" "Ce doa%ă2" "Nu vă s un1 r&se el$ ca 'i c&nd mi*ar fi su%erat că ţinea . C&nd au a3uns e teren neted 4acalo%lu %&f&ia să*'i dea sufletul$ cu lim!a scoasă de*un cot 'i fata zice$ alo$ nu a'a &nţele% să*mi arăţi că mă iu!e'ti$ da= cum$ zice ăsta. #ar asta era$ că de rins n*o rindea. 7i e urmă odată &i cade fisa1 Revelion$ ora zece$ arcă 'i lui i se &nt&m lase la un Revelion o chestie e-act la ora zece." "7i 4acalo%lu2" "Hm1 4acalo%lu$ o să*l vedeţi1 Nu mai mă &nsor$ 9intilă$ zice.. 7i a luat*o s re co!or&re$ e ser entinele alea$ dar nu$ zice< co!or un ic 'i te*a'te t$ i*a dat drumul &n viteză$ adio$ 4acalo%lu$ adio del passatto. Ce*a mai făcut e urmă dumnezeiţa$ du ă al doilea divorţ2"= "Păi s*a măritat chiar cu ti ul la care ie'ise &n ta-i să !ea 'am anie$ zise 9intilă$ un in%iner$ cam &n v&rstă$ cu ăr$ a'a$ %rizonat$ dar distins ca !ăr!at$ foarte serios$ i*am &nt&lnit odată e stradă 'i am stat de vor!ă. #e Revelion ea &i zice+ nu ot să fac Revelionul cu tine$ s&nt &ncă măritată$ dar vom roceda &n felul următor+ seara$ e la ora zece$ cum eri o sticlă de 'am anie$ iei un ta-i 'i vii la mine$ a roa e de casă$ eu urc$ ornim$ destu ăm sticla$ ciocnim 'i o !em entru un an nou$ fericit$ c&nd o să ne căsătorim 'i o să fiu numai a ta. Costaichie se osomoră'te. Trece anul 'i vine iar Revelionul.la ora zece$ individa &i s une lui Costaichie+ dra%ă$ 'tii că antofu*ăla cu toc &nalt s*a ru t cuiul chiar du ă*masă 'i l*am ru%at e cismar să facă tot osi!ilul să mi*l drea%ă chiar &n scara asta. 7i s unea o minciună oarecare$ %reu de controlat$ chiar dacă tre!uia să aco ere o du ă*amiază &ntrea%ă. A avut el va%a !ănuială că nu era numai a lui. Milă2 . Certuri$ scandal. Nu te*ai dus1 4a m*am dus$ dar li sea coafeza mea 'i atunci. Au 'i*un co il.

tat.mi &ntinse o m&nă fle'căită e care 'i*o retrase &n chiar secunda c&nd i*o str&n%eam.at&t de mult la mine$ &nc&t nu vroia să mă li sească de lăcerea de a desco eri sin%ur ceva e-trem de interesant... 8le%mă mare$ mă mirai că nu*mi &ntinse doar un de%et$ cum se s une că făcea Carol I cu mini'trii săi. Aici &'i aco eri chiar %ura cu alma$ de'i$ uit&ndu*se &ntr*o arte$ se convinsese că nu*l aude nimeni străin 'i*mi 'o ti+ "..mi lăcu de el$ era %rav$ lini'tit$ chiar modest$ faţă de is rava entru care luase Premiul de .n acest tim urmăream contorsiunile %urii lui$ care nu 'tiu de ce &mi su%era$ ca 'i &n rimele cli e c&nd &l cunoscusem$ un nedefinit sentiment de re ulsie$ .fatul Po ular$ ci al &ntre%ului ora'< el era re'edintele1 . 7i mai ales era treaz." .. Mai a'te tau e cineva2 >rasul Calistrat ciu%ulea din farfurii c&te*o măslină$ c&te*o felie de salam de .. "9eniţi du ă mine"$ zise 9intilă intr&nd 'i trecu rintre mese 'i mă duse &ntr*o &ncă ere$ un se areu$ acolo li se rezervase masa. Eu am fost su! influenţa unei femei$ %rozave din toate unctele de vedere 'i din ricina ei am făcut 'i &nchisoare 'i nici nu m*am utut &nsura.cuză*mă$ n*am memorie vizuală 'i s&nt at&ţia ani de c&nd nu ne*am văzut. ) să vedeţi1" re etă. Ca 'i &n rima zi c&nd ne cunoscusem$ la deratizare$ famenul$ alidul Pantelimonescu$ strelitul$ mă aca ara vor!indu*mi ca 'i atunci &n 'oa tă 'i uit&ndu*se din c&nd &n c&nd &ntr*o arte să vadă dacă nu*l auzea cineva$ de'i nu*mi s unea nimic secret. 8emeia asta &nsă avea ceva &n ca $ o idee universală 'i formida!ilisimă. . Era normal+ acum &i ucidea rin inter u'i 'i ai fi zis că nu era un sim lu 'ef al ecarisa3ului la .. Mă a ro iai de el$ &l felicitai$ dar se făcu sau chiar nu auzi ce*i s usei 'i mă lăsă cu m&na &ntinsă continu&nd ciu%uleala.&nt convins că n*o să a'te ţi mult$ mă %hidez du ă cazul meu$ care n*a fost at&t de %rav ca al dumitale$ n*am făcut dec&t vreo 'ase luni$ dar oricum nu mai s eram să fiu re rimit să*i &nvăţ iar carte e co ii.. III "4ufetul" &nsă nu mai e-ista$ fusese dăr&mat 'i &n locul lui se construise un hotel$ iar la arter un ele%ant restaurant cu !raserie. Erau la ţuici 'i nu se a'ezaseră &ncă e scaune.." . Erau &m!răcaţi !ine$ costume de comandă$ stofă en%lezească$ antofi de 2JS lei$ craveţi de mătase la %ulere !ine a retate. cum s un francezii$ ăsărici vor!ăreţe 'i ză ăcite. Mai ales dacă scă ăm de erorile noastre. #om= rofesor$ toate celelalte mi se ăreau ni'te oiţe stu ide$ cu %lasul lor cristalin care era doar meritul e i%lotei$ su! el un vid a!solutamente total$ des tetes de linotte.i!iu 'i arăta at&t de mulţumit de sine &nc&t nici nu o!servă venirea mea 'i a lui 9intilă$ ca 'i c&nd ar fi uitat că el mă invitase la masă. >&ndii că tre!uie să mă car imediat$ dar interveni 9intilă+ "Mă !esmeticule$ dă m&na cu dom= rofesor"$ 'i atunci Calistrat tresări 'i &'i fi-ă rivirea sa orcină asu ra mea 'i !ol!orosi+ "#umneata cine e'ti2" Ca să*mi dau seama că nu era nici treaz$ cum crezusem$ 'i nici afumat$ ci !eat ul!ere$ dar cum dracu de se ţinea at&t de !ine e icioare2 "A$ zise$ dumneata erai2 .. Pot să v*o s un$ s&nteţi rofesor de filozofie$ o s*o &nţele%eţi 'i o să mă &nţele%eţi 'i e mine.osiseră toţi$ li sea$ !ine&nţeles$ ţi%anul$ ăsta$ esemne$ nu ro%resase deloc.e !ucura$ &n mod sincer$ zise$ că scă asem de uzină 'i a3unsesem 'ef*conta!il$ oricum$ &nă la reinte%rarea mea &n &nvăţăm&nt o soluţie mai !ună dec&t să. . Mă a'te tasem să*l %ăsesc de3a afumat 'i lesnind de veselie. ..n schim! 4acalo%lu era mult mai semeţ 'i mai infatuat dec&t e vremea c&nd se ocu a cu uciderea directă a 'o!olanilor.

. ) variantă a celei din care faceţi arte se ridică .ă admitem$ entru demonstraţie$ a zis el$ că natura se echili!rează sin%ură du ă le%ile ei secrete.n le%e are altă denumire$ entru rostie ură le%ea nu condamnă e nimeni$ dar rostia cul a!ilă cade su! ara%raful cutare care ede se'te sectele dăunătoare. Nu v*am insultat$ am s us e nume motivul entru care vă condamnăm...alvarea ei &ncarcă omenirea cu ro!leme insolu!ile rin sim la e-istenţă &n lus a unei fiinţe e care natura a decis s*o &nlăture$ entru ca marele furnicar uman să nu ai!ă de suferit.. 4ănuiesc că era 'efa dumitale1" "E-act1" "Ce meseria avea2" "Tot &nvăţătoare.. Aveţi &n faţă un co il sănătos 'i frumos 'i deodată &ntr*o zi răm&ne aralitic.trelitul se uită ne&ncrezător 'i &n drea ta 'i &n st&n%a." "#om= rofesor$ v*o s un$ orice fiinţă umană dacă tre!uie să moară$ tre!uie s*o lăsăm să moară$ indiferent că e co il$ adolescent sau matur. #acă o să constatăm$ du ă ce veţi fi li!eră$ că nu vă a3un%e$ o să ne mai vedem 'i &n orice caz nu veţi mai utea să*i &nvăţaţi e co ii$ un model de rostie cum s&nteţi. 4oala se nume'te oliomielită. Altfel cre'te furnicarul 'i atunci chiar natura lui intrinsecă decide să moară altcineva$ sau alţii$ dar rin mi3loace mai a!omina!ile$ crime ori!ile comise de indivizi contra altor indivizi$ sau crime comise de state &m otriva altor state1 Ce ziceţi211" "#a$ zisei$ chiar formida!ilisimă ti esă. ." "N*are co ii$ dar s*a &m!olnăvit ea odată$ era să moară$ a refuzat orice medicamente. Natura e erfectă 'i n*avem noi ce să ne amestecăm c&nd ea decide ceva. A refuzat vaccinarea co iilor$ le*a s us să nu vie &n ziua res ectivă la 'coală 'i atunci ne*a arestat e am&ndoi. "Ei$ zisei$ care era ideea aceea universală 'i formida!ilă2" .l &ntreru sei+ "#ar de ce nu ne a'ezăm la masă2" Nu auzi. .de murdărie$ 'i o dorinţă de a mă des rinde de el$ cu toate că insul &mi făcea destăinuiri care ar fi tre!uit să mă aca areze. 7tiţi c&nd mi*am dat seama că ideea asta e com let %re'ită2" "Ei$ c&nd2" ". "8ii mai concret$ zisei$ revino la ideea universală 'i formida!ilisimă a acelei ti ese. Mă &nde ărtai$ luai de e masă un sandvi' cu icre$ &l m&ncai$ dădui este ca un ăhărel de ţuică 'i revenii l&n%ă strelit cu un alt sandvi' &n m&nă.n instanţă1 Am avut noroc cu un 3udecător inteli%ent care i*a us ei o &ntre!are. . Putem noi acce ta să nu*l vaccinăm2 Cui folose'te un infirm2 Care ar fi sensul condamnării lui să nu se oată 3uca$ să nu oată aler%a 'i el ca alţi co ii 'i să stea tot tim ul &n cărucior2 7tiţi ce i*a răs uns ea2 El ar &ntruchi a cantitatea de suferinţă e care oamenii o merită 'i de care$ cu a3utorul medicilor$ fu% de ea din ce &n ce mai mult. #ar deodată renunţă la orice fel de recauţii 'i vor!i li!er$ ca orice om." "Ar fi fost interesant$ zisei$ dacă i s*ar fi &m!olnăvit ro riul ei co il$ ce*ar fi făcut. Poate vă vindecaţi21 Aveţi dre tul să mă condamnaţi$ a zis ea atunci$ dar nu să mă insultaţi. Nu moare$ răm&ne schilod.. Pe mine m*a dat este ca $ e ea nu. Că noi nu 'tim de ce face natura anumite lucruri. #ar eu vroiam să vă s un ceva des re ărăsirea erorilor. Era directoarea 'colii.. "#om= rofesor$ zise de astă dată arcă rea tare$ noi lu tăm /su!linie acest cuv&nt0 &m otriva unor rele$ dar cine ne s une că relele acelea nu s&nt s re !inele nostru 'i a'a*zisele victorii$ &n tehnică$ &n st&r irea %&n%ăniilor$ chiar a 'o!olanilor$ a ciorilor 'i lu ilor 'i mai ales &n medicină &m otriva micro!ilor 'i viru'ilor$ a'a*zisele vaccinuri$ n*o să ne izoleze din ce &n ce mai mult de natură 'i o să ne ericlităm ro ria noastră natură2 Iată$ să luăm de ildă v&natul$ s*a mole'it nemaiav&nd lu ul e urma lui$ cine ne s une că n*o să ne mole'im 'i noi distru%&ndu*ne toţi du'manii2 Ei$ cine2 Măsurăm noi !ine consecinţele acţiunilor noastre2" Era clar$ strelitul &n%hiţise 'i el c&teva ţuici. 4ine$ a zis atunci 3udecătorul$ o să vă !ă%ăm la &nchisoare 'i o să &ntruchi aţi ersonal cantitatea de suferinţă de care oamenii fu%.

ărutări de m&ini res ectuoase /&ntr*adevăr$ nici un re ro' că &nt&rziaseră mai mult de*o oră$ deci nici scuze0$ scaune trase$ )lim ia$ 333$ stai l&n%ă mine$ te=n !ida mă*tii$ eram decis să vă dau e u3ă afară$ dar te iu!esc 'i te iert$ doamnă ?aura . Ne a'ezarăm$ 4acalo%lu alături de Calistrat$ eu &n faţa lor$ cu 9intilă 'i strelitul la drea ta 'i la st&n%a. Kuicăreala continuase &n acest tim 'i antreurile dis ăruseră din farfurii.. CEi$ zice$ c&t &ţi tre!uie să renunţi la ele2 A2 7ase luni e rea mult2 Ei$ hai$ să*ţi dăm 'ase luni 'i dacă &n &nchisoare o să faci o declaraţie că e'ti com let resta!ilit$ ţi se va da drumul imediat.. Ceremonial." "#ar tot o iu!e'ti1" "#a$ nu ot s*o uit$ sau mai !ine s us nu %ăsesc alta care s*o ecli seze1" Iată deci că ţicneala nu*i trecuse. Nu oţi s*o faci chiar acum$ această declaraţie2 Te duci acasă1D N*am utut s#o fac$ dacă ea n*ar fi fost de faţă$ a'i fi făcut*o. Qudecătorul r&dea 'i el.". Nu &nţele%eam &nsă de ce stăteam mereu &n icioare "Ce facem$ domne2" zise 4acalo%lu iritat 'i lictisit$ adres&ndu*se %azdei$ laureatul Calistrat. Aici$ &n sală$ s*a r&s$ formida!il ti 3udecătorul ăsta$ un om de v&rsta mea$ se vedea că e de trea!ă 'i ar fi vrut să nu mă condamne rea tare. A'a deci1 A'te tau$ ceremonio'i$ ni'te doamne$ desi%ur nu soţiile lor$ altfel ar fi venit &m reună$ cine avea$ !ine&nţeles$ adică doar 9intilă 'i laureatul$ fiindcă 4acalo%lu divorţase 'i nu mai vroia să se &nsoare cum &mi s usese 9intilă$ iar Pantelimonescu a!ia &mi ovestise de ce nu utea s*o mai facă.tă &ne e situaţie$ nu numai aici$ ci a'a &n %eneral 'i oriunde.. Mă răsucii 'i văzui atru doamne care intrară cu o e. "7i tot formida!ilisimă a rămas2" "A!solutamente$ răs unse el$ &n%hiţind o nouă ţuică$ dar nu ne mai utem vedea$ să nu ne condamne din nou. Avui un şoc 'i mai rămăsei e scaun c&tva tim $ uluit de sur riză$ nu erau doamne$ ci ni'te t&r&turi$ una mai res in%ătoare dec&t alta. Cred că era cam ţicnită 'i mă ţicnisem 'i eu trăind cu ea. "7i*a terminat condamnarea$ e funcţionară la un C. . "7i ce face ea acum2" &l &ntre!ai. Nu nea ărat &n vechea direcţie$ dar &n alta$ s&nt destule idei care circulă li!ere &n aer$ a'a cum circulă micro!ii 'i virusurile. . #ar u'a se deschise 'i toţi se ridicară imediat d&nd scaunele &na oi. 7i dumneata2 mi s*a adresat el mie.C. #ar dacă n*ar fi fost de faţă n*a'i fi utut să*i aud răs unsul la &ntre!area cu co ilul 'i nu mi*a'i fi dat seama de ceea ce &nseamnă eroare.. Ironia lui era afectuoasă. "Eu zic să ne*a'ezăm la masă$ le !a% &n !ida mă*sii$ nu le mai a'te t 'i dacă mai &nd&r%ie$ c&nd vin$ le dăm e u3ă afară"$ zise Calistrat a cărui voce se alterase &n sf&r'it 'i &mi suna &n urechi cum i*o cunoscusem odinioară. E curios lucru cum o femeie te oate ză ăci la ca 1" mai s use strelitul cu o uimire care su%era că nici acum nu era in afara acestei rime3dii$ adică de a se ţicni din nou.au oate chiar femeia &l vră3ise entru toată viaţa2.. .&m otriva instrucţiunii co iilor$ să răm&nă adică analfa!eţi$ am de istat cazuri de astfel de ărinţi !i%oţi care interziceau co iilor să se ducă la 'coală.D CAcum$ acum &n rezent$ a zis el$ le mai nutre'ti2D CNu ot să sca de ele dintr*odatăD$ i*am răs uns 'i &n sală s*a rodus iar veselia mare.usţii acelea'i idei ca ale doamnei2 )ricum$ a r&s el ironic$ e'ti !ăr!at$ oate %&nde'ti$ hm1 conform virtuţilor entru care urtăm noi antaloni 'i căciulă..resie comună de veselie 'i si%uranţă că mai uteau &nt&rzia un ceas 'i nimeni din cei de fată n*ar fi &ndrăznit să le facă vreun re ro'. Nici măcar tinere1 Curve &n ra%ul ofilirii 'i desfi%urării totale$ c&nd z!&rciturile 'i vineţeala leoa elor$ rictusul vul%ar al %urii$ odinioară fra%edă$ o!razul altădată mat 'i fără ori a!ia mai uteau fi ascunse su! fardul %ros 'i ru3ul sidefiu /nu violent ro'u$ nu mai era la modă0. C#om= 3udecător$ i*am s us$ recunosc că am nutrit 'i eu acele idei.E. .

e are că da.. Co ii n*aveau 'i totu'i &ntr*o zi$ e-as erată$ &i s use că vrea să divorţeze.. 8usese veselă 'i c&nd nu era văduvă2 . "4ine"$ zise resemnată. Avea oroare de !eţiile lui din ricină că mare arte din no ţi 'i le etrecea sin%ură. "4ine$ &i zise$ diseară vii cu mine." Nu$ cum să mear%ă$ rotestară toţi$ acuma se vor de lasa la %ară$ acolo e deschis &nă la 'a te. . Mă%duţa$ stai$ domne$ l&n%ă mine să mai mi*alun%i melanholia$ te*am a'te tat ca e o amantă$ cu toate că eu nu mai cred &n femei$ s&nteţi toate ni'te curve$ 'i ar fi mai !ine$ domne$ să declaraţi asta deschis$ ar fi mai sim lu$ am evita mii de suferinţi$ dom= rofesor /'oa tă0$ v*am avertizat$ chestia cu doa%a$ urmăriţi cu atenţie1 Claudia$ dă*l &n !ida mă*sii e zdrelit$ ăsta i*a le%at diavoliţa chestia 'i a devenit im!otent$ o tra%edie care ne a'tea tă 'i e noi$ dar 333$ mai t&rziu$ nu foarte t&rziu$ du ă chilele e care le !a%i &n !utoiul tău$ strelitul are un suflet sensi!il 'i eu o să*l salvez de individa aia 'i o să mă mărit cu el$ o să vedeţi. #a$ amicii ă'tia aveau un haz ne!un$ dar e la orele trei ica de somn.. 7i %ura lui ca un !uzunar se leo'ti &n semn de dis reţ$ nimic nu era !un$ dacă stătea el acolo ărăsit 'i &i era foame.. Muzicianul căzu e %&nduri.. .nt&i aflai$ &n tim ul conversaţiei care nu l&ncezi$ că )lim ia$ care se a'ezase l&n%ă %rasul Calistrat$ era văduva unui cunoscut com ozitor diri3or din ora'ul nostru$ diri3or care fusese rieten de ahar cu tatăl lui Calistrat$ un vestit chelner meloman 'i amator de artă$ avea &n casa lui ta!louri /nu uţine0 de mari mae'tri rom." Amici2 Era curioasă$ de'i &i era somn. I9 Cum am mai s us$ nu numai somnul raţiunii na'te mon'tri$ ci 'i o luciditate rea mare.. Ce face$ domne$ chelneru ăsta$ stăm cu farfuriile %oale$ mie mi*e foame..ni ai enelului 'i discuri cu inter retări rarisime str&nse 'i ăstrate de decenii din leafa 'i !ac'i'urile lui de chelner 'i e care veneau să le asculte chiar 'i ersonalităţi străine ale muzicii$ &n trecere rin ora'ul nostru$ e care &i aducea soţul doamnei )lim ia$ acum aci de faţă 'i văduvă veselă..n orice caz de !ăut &nce use să*i lacă dinainte 'i anume du ă ce soţul ei se trudise din %reu s*o &nveţe. Nici urmă din melanholia declarată$ dar arcă 'i a etitul &i era nesincer$ fiindcă &nce u să mestece 'i să clefăie fără chef c&nd chelnerul ne aduse ăstrăvi la %rătar$ a oi turnedo Rossini.. "8ănică$ &i zise$ acum mer%em acasă." "Ai văzut$ &i s use 'i el$ n*am !ăut nimic1" "Ce vrei să s ui2" "Păi acum mer%em 'i noi undeva unde e deschis &nă la trei 'i unde s&nt amici 'i !em 'i noi cu ei un ahar..tro ind din !el'u% cu vin ro'u acest turnedo care &i lăcuse$ sau mai !ine zis &l re arase c&ndva Rossini$ desco erii că nici )lim ia$ nici ?aura$ nici Claudia$ 'i nici Mă%duţa nu erau ceea ce s iritul meu$ saturat de aerul rarefiat 'i a!stract al rece telor filozofice &n care trăisem cel uţin un an$ văzuse &n ele$ &n cli a c&nd intraseră &n se areu$ adică ni'te t&rfe &n ra%ul decăderii." 7i o duse la restaurant./9intilă0$ faceţi cuno'tinţă cu dom= rofesor Petrini$ hai zictir$ 333$ a vost !e vremuri rofesor 'i atunci din %re'eală$ ta3!ă$ !esmeticule$ vezi că e'ti %azdă 'i tu l*ai invitat e dom= rofesor$ n*a venit el aici fără invitaţia ta s ecială$ %are invitaţie s ecială$ oa=să lece dacă nu*i convine$ nu mă inderesează$ !a a'a mi*ai s us$ transmite*i filozofului invitaţia mea s ecială$ mi*e dor de el$ dar acum vrei să faci e %rozavul faţă de doamna ?aura$ nu ţi*a3un%e doamna )lim ia. . M&ncară$ el !ău cu moderaţie 'i e la uns rezece ei i se făcu somn. "8ănică$ mer%em. "P&nă .

" 7i aici Calistrat ărăsi furculiţa 'i cuţitul$ se dădu e s ate 'i r&se la noi &ntr*adevăr cu o ulenţa unui orc e care vinul l*ar fi transformat rin miracol &n om. Crezi că e u'or2 ... Povestind$ doamna )lim ia era de o veselie tandră 'i senină$ ai fi zis că soţul ei n*a murit 'i va ica 'i el aici cur&nd.nvăluită rintr*o anumită 'tiinţă de a fuma &ntr*un nor de rotocoale de fum$ se uita la mine cu acel sur&s 'i acea rivire care &ţi su%erează că de'i cineva te vede entru &nt&ia oară$ te cunoa'te de mult 'i ce !ucuroasă ar fi să se afle sin%ură cu tine$ la ea acasă sau la tine$ cu o cafeluţă alături$ l&n%ă o veioză otolită$ care să te facă să n*o vezi că nu mai e$ desi%ur$ o fetiţă$ dar nici at&t de !ătr&nă cum ar face*o o luminăţie a giorno su! care uneori 'i tinerii arată ridaţi$ 'i să de eni cu ea vechi amintiri$ dintre cele care s oresc tandreţea sufletului$ to esc as erităţile$ nasc dorinţa unei intensităţi rezente a cli ei$ mai &ncărcată de volu tăţi dec&t &m!răţi'ările tinerilor care nu au un trecut 'i nu*i cunosc valoarea.. Era o cioară$ dar cu un decolteu care lăsa să se vadă ni'te s&ni ce &ţi intrau a!solutamente su! nas 'i din ricina lor revenii la atac." Adică tocmai acum să mear%ă acasă2 ) luau de la ca ." "#e !a% &n !ida mă*tii %u !ăr!atu*tău$ %u tot$ eu nu l*am văzut niciodată !ă drea ta &nd&ia 3= adoua$ %ă doar de la %ine am &nvăţat$ da%ă nu de la el 'i de la tata.. Cafea2 #a$ !ăură$ dar a!ia du ă aia veniră ni'te sticle s eciale$ line de ăian3eni 'i de raf$ le ăstrase entru ei un chelner care &l cuno'tea e muzician.. "#e ce %onzideri2" "8iindcă treci re ede este tre tele cele mai frumoase c&nd !ei$ ca să a3un%i la ultima &n care să te com laci.. ) nevastă a'a %a tine1 >red că noa tea vine 'i de tra%e de icior să !ei un !ahar %u el1 Era zim atic1 Ca fost !eţiv de rima clasă$ de #umnezeu va fi ierdat... "Cioară$ &i 'o tii$ cioară dra%ă$ ai ni'te s&ni minunaţi$ ei$ de ce te uiţi a'a ur&t la mine$ da$ arăţi ca o cioară$ nu fiindcă e'ti !runetă$ că .." "7i %are ar fi dre tele alea2 Nu %unosc dre te.la 'a te2 N*o să stăm &nă la 'a te"$ zise ea &n%rozită. Cum de mi se ăruse2 Numai &n )rient 'i &n E-tremul )rient femeile erau &nlăturate de la treizeci de ani 'i !ăr!atul &'i aducea &n casă o floare de lotus de 'ais rezece$ care se ofilea 'i ea cur&nd 'i &i urma o a treia.. E dre t$ &mi %er scuse$ tu nu tre%i ni%iodată de drea ta &nd&ia$ e'ti un &n%er 'i de*aia de iu!esc$ un !orc 3i un &n%er$ 333... Aici &nsă e'uai total $se uită la mine at&t de mirată /mirată că un astfel de ti $ care nu*i s unea chiar nimic$ &'i făcea iluzia că ar utea să*i lacă0$ &nc&t mă a ucă un r&s dis ro orţionat &n hohotele lui faţă de li sa unui motiv a arent. "8ănică$ mi*e somn$ hai acasă1" "Nu$ stai să vezi 'i tu cum e$ zise 8ănică... Era !ine &m!răcată văduva muzicianului$ călătorea c&nd vroia &n străinătate$ omenea des nume de ersonalităţi din ca itală$ oameni de cultură$ dar 'i din sferele res onsa!ile$ care &i dădeau toate a ro!ările să schim!e valută 'i să lece.... Era cam trecută2 Nici vor!ă." "4ăr!atu*meu s unea+ la rima sticlă te simţi ca un &n%er$ la a doua ca un leu$ la a treia ca un orc. Nuuu1 o asi%urară ei$ nici vor!ă$ or să !ea c&te o cafea 'i %ata...... "Ce*'i oate dori mai mult un zoţ mort2 zise Calistrat...." "&n tim ce e tine #umnezeu n*o să te ierte$ că e'ti !eţiv de*a doua clasă"$ zise doamna )lim ia. Tu a3un%i re ede &n faza asta$ sin%ura care &ţi lace.." "E 'a te2 Cum$ zise muzicianul$ dar acum se deschide este tot..." "4ine$ nu mai divorţez$ dar acum hai acasă$ e 'a te. #ar ce 'tie o astfel de floare de lotus faţă de o floare de ma%nolie$ cum arăta la atruzeci de ani văduva muzicianului2 Mi*o fi %hicit acest %&nd$ această com araţie2 ...ă*ţi dai 'i tu seama 'i să nu te mai %&nde'ti să divorţezi. #ar &n loc să*i răs und la rivire &nce ui să mă ocu de vecina mea$ cea care &'i usese &n %&nd să*l sca e e strelit de formida!ila lui ti esă$ din ricina căreia toate femeile ăleau &n ochii lui.

.. Nu ot să s un că nu m*a iu!it$ altfel nu mă chema ea s*o s ăl e ca $ mititica mea fetiţă.. He$ he$ he... #ar ar tre!ui$ doamne$ să ne urtăm cu ele ca &n evul mediu$ să le unem o 'tam ilă de foc e s inare$ cu litera T să vadă 'i cel care s*ar mai &ndră%osti de ea cine e 'i să nu*'i facă iluzii T sau C$ curvă$ fiindcă trădătoare oa= să nu s ună mare lucru$ flecara credem că l*a trădat e altul$ dar e mine nu.... h&&&. Cli e nemuritoare. 8ii cioară dră%uţă 'i o să te fac să le simţi orum!iţă. Atenţie1 Am iu!it*o ca nimeni e lume$ am s ălat*o e ca $ nu era femeie$ era un co il 'i stătea cu ca ul a lecat &n !aie 'i i*am luat ca ul 'i am dat cu să un$ i*am frecat ărul ei mătăsos 'i i*am simţit &n alme năsucul$ %ura care se deschidea su! 'uvoiul du'ului de m&nă 'i s atele &ncovoiat cu inelele s inării dulci 'i fra%ede$ să*ţi dai viaţa entru ea.. une*mi ce mi*ai s us mie.. .. Ce te le%i tu de el$ mă$ !esmeticule$ ca 'i c&nd tu nu te*ai născut tot &n mahala.. Ho* aaa1 Mă Costaichie$ ascultă aici la mine$ n*are valoare dec&t o sin%ură dimensiune........Alo$ alo$ filozofule$ nu de da la fedele noastre$ nu z&nt de nazul tău$ ai destule fede &n mahala da%ă cu nevastă*ta$ o distinsă doamnă$ n*ai fost !a a!il să te &m aci.n tim ce tu &mi laci mie$ !ăiat t&năr$ de.. Ki*am us o &ntre!are1 8ii !un 'i răs unde la ea1 . Măr%ele$ %a!lonţzuri$ erle artificiale....cuză*mă$ Costaichie$ răs unde la &ntre!are....adică$ domne$ chiar a'a$ &n acela'i fel$ de Revelion$ &ntr*un ta-i$ cu o sticlă de 'am anie.. #omne$ dar omul mai trăie'te 'i su! o dimensiune metafizică. H&$ h&1 H&&&. &mi lăsa !ileţele... #a$ cu lacrimi$ să vedeţi cum o să*i cur%ă 'iroaie$ ca la o !a!ă.. desene cara%hioase cu mine 'i ea... A'a zicea.. 7tiţi ce mi*a s us mie$ dom= rofesor2 ?*am &ntre!at+ mă$ o. Aoleo$ Costaichie$ i*am s us$ %rizonantu*ăla cu care te*a schim!at avea el secretele lui$ nu*ţi răm&ne dec&t să te faci ederast$ altceva nu ţi*a mai rămas. #oamnă ?aura$ savuraţi confuzia$ ha$ ha$ nu vă su ăraţi$ a auzit 'i el...... 7i &ntr*o zi m*a do!or&t.." ". re ede1 Cum re ede$ mă !esmeticule2 Re ede$ zice$ imediat....... 7i eu s&nt un om !un$ domne$ la toţi am vrut să fac !ine 'i am fost rimit cu ietre$ h&$ h&. C&nd c&r&ie ele &ntr*un anumit fel$ s un ceva$ dacă 'tii să le asculţi. 9rea mereu sur rize... 9ezi c&t de modeste s&nt2 7i mai au 'i darul remoniţiei. . At&da &i s un$ să nu se le%e de fedele noastre. Mă Costaichie$ dar a'a o sur riză !ine sculată$ să mă scuze doamnele$ &i făceai tu2 #u*te$ mă$ &n !ida mă*tii$ tu crezi %ă asta e totul2 ... 7'''1 8iţi atent1 Acum o să dea iar &n l&ns... (nde e credinţa$ domne$ chiar a'a$ toate s&nt curve2 Ce oţi să mai faci dec&t să*ţi iei lumea &n ca 2 #ar unde dracu să te duci$ fiindcă oriunde te*ai afla$ tot de ele dai... #ar ce$ !ă$ toate s&nt ale tale$ ha$ ha$ vezi că. Alde lucruri z&nt &n fond mai im ortante de%&t e-!erienţa ta de armăzar !uduros..ai fi ţi%ancă$ ci fiindcă mie &mi lac ciorile$ cum ciu%ulesc ele un !o! de orum! nedi%erat dintr*o !ali%ă$ sau ăduchii din coama unui cal e care se a'ează. .. dar nu asta am vrut să s un. 'i dedesu!t$ iscălit cu scrisul ei lat 'i !ăr!ătesc$ uteai să ariezi e orice că nu era al ei$ mititica ta fetiţă..... Azi nu mi*ai făcut nici*o sur riză$ mieuna ea......... N*ai nici o 'ansă cu strelitul$ oţi să*i arăţi 'i un auto!uz 'i el tot e ti esa lui o vede....ă mă ierte doamnele$ doamnă )lim ia$ nu vă su ăraţi$ doamnă Mă%duţa$ stimată doamnă ?aura$ he$ he$ ermiteţi*mi$ am avut o 'edinţă$ nu fac vreo aluzie la ersoanele de faţă$ dar discutam 'i noi li surile 'i scăderile noastre &n comerţul de stat 'i unul că e !ine$ altul că e foarte !ine$ altul că e satisfăcător cu li suri 'i ia cuv&ntul un ti din rezidiu 'i ne mustră$ tovară'i$ zice$ să nu ne culcăm e ?aura.... dom= rofesor$ dom= rofesor$ ce v*am s us....... Aler%am$ căutam.. ha$ ha. 4ă$ im!e%ilule$ nu mai l&n%e aici ca o oaie %ufurită$ . E-izdă 3i o mahala aristo%ratică. Ce sur rize uteam să*i fac2.... ...imţeam 'i eu că am entru ce trăi..2 #a$ zice$ dar se desf... Costaichie$ tu te l&n%i că n*aveai ce sur rize să*i faci..

. "4ine$ mă Calistrat$ a'a e cum s ui$ dar de ce nu recuno'ti tu că l*ai invitat e dom= rofesor 'i erai treaz c&nd mi*ai s us că .. Nu te su ăra$ dar ce !ine i*ai făcut tu ro riului ărinte care te*a adus e lume 'i a muncit entru tine2 I*ai aruncat o !uca= de &ine c&nd l*ai văzut cer'etor la oarta lui 'i &n loc să te a ro ii 'i tu cu o vor!ă !ună 'i să*i s ui tăicuţule$ hai &n casă$ nu mai sta tu aici că se uită lumea la noi 'i să chemi o femeie să*l des!race 'i să s ele 'i să*i faci 'i lui o su ă %rasă 'i fier!inte să*'i mai vie &n fire$ tu i*ai zis$ c&nd el a s us$ !o%da roste$ Costaichie$ !o%da roste$ i*ai răs uns tu$ să fie &n c... El nu simţi această %&dilătură$ dar simţi a%resiunea 'i sări &n icioare. morţilor Nu te su ăra$ cum armonizezi tu fa ta asta cu ideea e care ţi*ai făcut*o că e'ti un om !un2 /8iţi atent$ dom= rofesor10 Asta a'i vrea să 'tiu de la tine 'i altceva$ e cuv&ntul meu dacă mai am să*ţi re ro'ez ceva." 7i &n cli a următoare str&nsei aharul &n m&nă foarte calm 'i i*l aruncai &n ca .n sf&r'it reu'i să um le aharul fără să*l verse.. Mă Costaichie$ scuză*mă$ s ui că e'ti un om !un 'i că ai vrut să fac !ine la toţi... "Poţi să*i re ro'ezi orice$ m&r&i el$ fără să se mai !&l!&ie$ cu condiţia să*l dai afară e filozof e care nu l*a invitat nimeni.n cli a aceea$ Calistrat use m&na e o felie %roasă de &ine 'i i*o trimise lui 9intilă dre t &n o!raz. Ceea ce se 'i etrecu$ mă omenii cu o loaie de umni &n ca $ ni'te măciuci moi$ care mă năuciră. .r&de filozoful de noi$ %are nu 'tiu %um a !i%at aici. Că stai$ domne$ zicea 4acalo%lu cu dis reţ că făceam tot eu e sifonatul$ du ă ce rimul aruncasem cu ahare$ 'ter%e*te$ domne$ e o!raz$ nu simţi că e'ti lin de s&n%e2 "N*are nimic$ numai %ine n*are s&n%e nu*i %ur%e"$ zise Calistrat care văz&nd că nimeni nu vrea să*i toarne &n ahar usese m&na e*o sticlă 'i &'i turnă sin%ur$ a arent si%ur e mi'cările lui$ dar vărsă aharul 'i vinul ro'u se &ntinse ca o !ăltoacă e faţa al!ă de masă. Nu*l nimerii$ se s arse cu z%omot sec &n erete$ a ucai un altul$ care i se făcu ţăndări &n frunte 'i &i deschise imediat o 'uviţă de s&n%e ca o r&mă ro'ie 'i ezitantă$ nu 'tia &ncotro s*o ia$ s re nas sau s re s r&ncene.. .ă nu ne%i$ fiindcă tu mi*ai s us$ ha ha.." "#omnilor$ zisei ridic&ndu*mă$ vă urez &n continuare etrecere lăcută$ a fost o ne&nţele%ere$ n*am fost invitat direct$ ci rin 9intilă$ lucru e care nu tre!uia să*l acce t$ o invitaţie nu se rime'te rin intermediari dec&t &ntre rieteni. #ar &n tim ce eu mă rea'ezam %&f&ind la masă$ individul ărea să fi uitat cu totul de sine$ se vedea că nu mai 'tie ce i se &nt&m lă$ at&t de !eat era...." . "Ce e asta$ dra%ă$ zise doamna )lim ia scandalizată fără să se mire$ l*ai invitat sau nu l*ai invitat2" "#u*te &n !ida mă*tii$ zise Calistrat cu o seninătate nefirească$ toarnă*mi 'i mie un !ahar de vin.ăriră toţi 'i ne des ărţiră$ nu &nainte să ne a ucăm de %ulere 'i să ni le ru em$ cu cravate cu tot.*(niversal%enev$ c&rnaţi$ ha$ %ata$ mari inventatori. 8iindcă te*am ţinut o vară &ntrea%ă cu &ine$ e care nu mi*ai lătit*o nici acuma$ c&nd ai luat Premiul de .. .tat1 9ai de remiul tău$ v*aţi a ucat 'i voi acolo$ ni'te 'mecheri$ aţi demontat iesă cu iesă un strun% nemţesc$ l*aţi desenat$ i*aţi adus ici*colo c&teva modificări neesenţiale 'i du ă ce l*aţi !otezat rototi ul M." "4a da$ stri%ai$ tu m*ai invitat$ ro!a!il cu intenţia ca e urmă să mă 3i%ne'ti.l invid să se care !&nă nu*mi ies din !e eni. Rămăsei lini'tit la locul meu$ a'i fi vrut s*o &ncasez$ ca e urmă să ot să*i mut fălcile... Avea o m&nă moale 'i fier!inte$ care mă convinse mai mult dcc&t rotestele celorlalţi." . "7i$ de ce*ai dat tu$ mă Calistrat$ cu &ine &n mine2 r&dea 9intilă." "#a$ a%um &ţi !lac filozofii$ duţ %ura mă*tii$ toarnă*mi tu un !ahar de vin$ zdrelitule.n cli a aceea cioara mă a ucă de m&nă 'i mă trase 3os." "A'a se face !ro%resul$ zise Calistrat ameninţ&nd să toarne iar &n ahar$ !rima roată dinţată s*a făcut din lemn 'i fie%are a co iat e aldul !&nă &n zilele noastre.." "#a= ce s&nt eu$ maică*ta21 Toarnă*ţi sin%ur$ iar eu am lecat.(. ...

Hi$ hi1 Recuno'ti că e'ti cam tralala1 .ra. #e fa t mă distram$ de'i ciocnirea mea cu Calistrat$ li sită de un fond de conflict real$ avea &n ea ceva %ratuit$ va% a!stract.. Pornii rin noa tea răcoroasă de sf&r'it de se tem!rie.ă*ţi s un de ce+ ăsta e un rete-t$ fiindcă de la &nce ut$ &nă să vie fetele$ te*ai urtat ur&t.. . Paharul care i se făcuse ţăndări &n frunte era &nsă foarte concret$ un cio! i*ar fi utut nimeri &ntr*un ochi 'i la %&ndul că s*ar fi utut să răm&nă individul chior$ mă &n* viorai 'i nevoia mea de violenţă 'i vul%aritate se otoli.. Era si%ur$ se s eriaseră$ fiindcă ridic&ndu*mă de e scaun 'i s un&nd sec !ună*seara$ nici una nu*mi aruncă vreo rivire 'i nici 9intilă nu s use ceva să mă reţină.nce eam să mă lictisesc..." "E'ti cam tralala$ a'a ţi s*a năzărit 'i rima dată c&nd am !ăut noi toţi &m reună la deratizare$ că dom= rofesor se lea%ă de salariul tău.mi s uneam că Gno a va fi ro!a!il actuală &n cli a c&nd dominaţia ticălo'ilor va determina o reacţie a artizanilor vechilor valori 'i noua reli%ie su%erată de mine$ du ă ce un uternic %eniu o va relua /fiindcă nu eram smintit să cred că 'i eu a'i fi un astfel de %eniu10$ se va răs &ndi 'i va intra &n conflict cu artizanii lui 4elial /a'a au fost numiţi de un vizionar american cei care au determinat odinioară distru%erea Atlantidei< noul 4elial ar urma să*'i facă a ariţia$ fiindcă terenul este re%ătit0. Iar "fetele" tăcute$ foarte atente$ stăteau arcă &n a'te tarea a ceva.. 4acalo%lu$ a cărui ranchiună$ rin ridicarea lui la ran%ul de 'ef al ecarisa3ului$ se to ise$ n*avea nici un haz cu desamă%irea lui &n amor 'i cu dorinţa care i*ar fi sărat inima lui !lea%ă$ să 'tam ilăm femeile cu T sau C." El r&se+ "Nu*i nimic$ lăsaţi.trelitul$ nu 'tiu de ce$ tăcea$ 'i !ăutura && &nvineţise arcă$ ai fi zis că vinul alun%a viaţa din el$ &n loc s*o !iciuie. "#om= rofesor$ zise$ 'i acuma ce faceţi2 9ă duceţi acasă2" "#a$ zisei$ o iau e 3os 'i mă duc acasă. Mă conduse &nsă &nă afară.. ..... să roiectezi o astfel de viziune minuţioasă 'i realistă asu ra viitorului nostru2 Nu e nimic a ocali tic &n ceea ce s ui tu$ !a chiar s*ar utea afirma că e o viziune ractică$ %os odărească$ &nsă %rea de un resentiment care te a asă la urmă ca o iatră de moară.. Nu etrecerile aran3ate s&nt cele mai reu'ite. Nu rea m*am distrat." . . 9 Cum se &m acă &nsă ideea armoniei con'tiinţei noastre cu cosmosul$ din rima mea carte$ cu ideea a ariţiei erei ticălo'ilor din a doua$ &n care descriam o mutaţie catastrofică &n con'tiinţa actuală a omului2 Nu se &m ăcau$ dar nu mă nelini'tii.. Poate eu &i &m iedicam e toţi să intre &n universul secret al %ru ului lor2 A%resiunea mea contra lui Calistrat &i deran3ase2 8iindcă el nu făcuse dec&t să s ună cuvinte$ care &n anumite &m re3urări nu mai au nici o im ortanţă$ mai ales dacă omul e !eat$ &n tim ce eu asv&rlisem cu aharul 'i "fetele" văzuseră s&n%e." Parcă mi*ar fi romis el o altă distracţie mai %rozavă$ de care &nsă nu era si%ur ca să se an%a3eze..ţi*e dor de el 'i te*a uci acuma să*l 3i%ne'ti2 Asta e urtare la tine$ de om civilizat2" "Nu 'tiu$ nu mă inderesează$ dar să nu se le%e de fedele noastre. "Cum ai utut$ &mi s use Ciceo uimit du ă ce termină de citit . 7i acum e !ine2 #acă răm&i cu o stea &n frunte2 8iindcă rănile &n frunte nu se vindecă fără urme 'i de c&te ori o să te !ăr!iere'ti o să*ţi vezi &n o%lindă semnul de !ăr!at chi e' cum e'ti$ o să te &nfurii 'i o să s ar%i o%linda$ ha$ ha.ă 'tii că nu e'ti ori%inal$ cineva mi*a vor!it de o astfel de carte a ărută &n America ?atină$ n*am reţinut ...

Ki se are enorm ceea ce &ţi s un2" . Istoria aceasta universală a infamiei ce este$ un tratat2" "Nu$ cică$ s&nt ni'te ovestiri1" "Iată$ deci$ a mea e totu'i altceva$ se referă la viitor 'i e un tratat. 9reau să s un că ne a'tea tă o nouă aventură &n căutarea esenţei noastre$ deschisă de fizică rin desco erirea tranziţiei cuantice$ a'a*numitul colaps. ?acunele mele de informaţie$ &n ceea ce rive'te rezultatul ultimelor cercetări &n toate 'tiinţele$ vor fi decisive entru destinul acestei cărţi. ?umea su!cuantică$ ornind de la aceea'i teză+ con'tiinţa este esenţa universului$ nu numai a fiinţei vii$ ci 'i a lumii fizice. Are rioritate numai cel care le*a dat o mai mare forţă de e.lica ceea ce a aratele sale nu arată0$ 'i numai astfel mai utem raţiona$ că &ntre noi 'i evenimentul numit tranziţie cuantică nu s*a rodus o atin%ere de care at&t e.erimen* tatorul c&t 'i fotonul s&nt conştien&i" ?umina refuză să se lase "văzută" a'a cum e-istă ea &n univers$ ca realitate com lementară /undă*foton0$ form&nd un sin%ur fenomen. Nu m*a'i mira să aud &ntr*o zi că nici Gno a nu e ori%inală..au mai recis$ fără intervenţia unei con'tiinţe2 P&nă acum am considerat lumina dre t dulcea undă venită din soare să ne &ncălzească chi urile 'i să %ermineze ăm&ntul. #e3a de la Aristotel$ rin 2i ica. ." "Ce ciudat$ zise Ciceo$ ai scris o astfel de carte nea%ră 'i totu'i nimic nu &mi are &n tine ne%ru".erienţă &i semnalează rezenţa$ adică o C rive'teD$ ea dis are 'i cum dăm de cor uscul /cele două entităţi ale luminii$ fiind$ du ă cum 'tie orice elev$ unda 'i fotonul$ care e o articulă0$ el nu mai e-istă 'i a are iară'i unda$ eveniment misterios 'i ilo%ic$ care a fost numit tranziţie cuantică$ sau colaps..resie 'i le*a scris &ntr*o lim!ă de mare circulaţie. aflăm că Ana-imandru afirma acela'i lu* cru$ e care instrumentele noastre de e. 7i deodată aflăm.autorul$ dar titlul e Istoria uni'ersală a infamiei. 8izicienii &nsă 'i*au văzut de trea!ă$ i%nor&nd ne utinţa filozofilor. .cho enhauer$ cu ironie$ că &n viaţa lui intimă nu era deloc esimist 'i că s*a !ucurat de ea c&t a utut..n fond e vor!a tot des re misterul omului$ des re care s*a scris tim de două mii de ani &nă s*a a3uns la e'ecul actual al filozofiei care a &m!răţi'at dis erarea 'i a!surdul." "#esi%ur$ zisei$ ideile unui tim lutesc &n acel tim 'i mai mulţi oameni ot %&ndi acela'i lucru fără să se cunoască. fenomen fundamental al &ntre%ului univers fizic... Nu e un fenomen !un entru lo%ica noastră$ fiindcă de'i au trecut a roa e atruzeci de ani de c&nd se cunoa'te com ortarea stranie a luminii$ numai unda ei e-istă$ at&ta tim c&t n*o rive'ti$ dar &ndată ce un a arat de e..mi răm&ne or%oliul de a fi scris*o totu'i cel dint&i. acauzal &n esenţa sa 'i s iritual$ con'tient 'i volitiv$ rea are du ă două mii de ani lăs&ndu*ne semne !izare &n a aratele noastre de e.chrodin%er$ du ă at&ta tim deci tot nu se 'tie mai mult des re acest fenomen acauzal. %peiron# ul ceea ce %recii numeau nelimitatul. Putem noi să evităm să %&ndim$ ie'ind din fizică / entru că fizicianul nu oate e. us su! ecuaţie de .erienţă.erienţă l*au desco erit+ nici a a 'i nici un alt element nu stă la !aza lucrurilor$ ci ceva diferit care e fără mar%ini 'i din care nasc$ s re a e-ista$ 'i cerurile 'i toate lumile din ele. "Nu e nimic ciudat$ s*a s us 'i des re . Chiar nimic2 Asta nu vrea cumva să s ună$ adică acest 3oc de*a v*aţi ascunselea al luminii$ că nimic nu se etrece &n natură fără ca cineva Csă 'tieD2 ." "7i ce vrei să scrii acum2" "Acela'i lucru$ des re con'tiinţă$ dar &ntorc&ndu*mă acum s re infinitul mic acauzal$ oceanul rimordial al haosului din care se na'te tot ceea ce rinde formă. #e ce dis are fotonul &ndată ce dăm de el 'i a are unda2 7i a oi rea are fotonul2 Ai zice că e o 3oacă de*a v*aţi ascunselea. Poţi să ai un frison1 Noi care considerăm că doar viaţa vie oate avea astfel de reacţii$ că lucrurile "moarte" s&nt moarte de*a !inelea$ oţi să te uiţi la o iatră c&t vrei 'i nimic nu se &nt&m lă &ntre tine 'i ea. Acauzat2 7i totu'i universul mare cauzal$ 'i călăuzit de le%i$ se s ri3ină e el.

=" "7i entru1 Toate la un loc.oţia lui Ciceo era 3uristă." Iz!ucnirăm toţi trei &n r&s." "7i ce s*a &nt&m lat de nu l*aţi mai rechemat2" "Am cerut Re'iţei să ne deta'eze tem orar un maistru oţelar 'i ne*a trimis unul care nu e chiar Cre%ele oţeluluiD$ ca maiestatea*sa Truţan >heor%he$ dar care a acce tat totu'i să*'i desvăluie secretele !ăieţilor de e latou 'i să ne formeze cadre.." "#a$ &n s eranţa că ne va forma cadre noi.."= "Totu'i oţelarii lui au de us favora!il. "Nu tocmai1" răs unsese ea."= "Ei$ c&t cere2" "Mult1 #e atru*cinci ori salariul tarifar." "4a vreau să 'tiu$ zise ea$ n*o fi vor!a de !au*!au1" "Chiar !au*!au$ dar nu entru co ii$ ?avinia$ zise Ciceo$ e vor!a de o nouă dovadă a e-istenţei lui #umnezeu$ dar demonstrată rin com ortarea fără lo%ică a elementelor.. Părea %&nditor. Curioasă &nsă$ doamna Po $ care &'i cuno'tea !ine !ăr!atul$ o!servă$ desi%ur$ că soţul ei nu mai %&ndea cu toată mintea 'i reveni+ "Ce era cu sandvi'iirile acelea2" ".." "Plătiţi*i salariul din urmă conform hotăr&rii noastre 'i lăsaţi alte or%ane să*l dea &n 3udecată entru orientarea lui olitică. "Adică cum să crezi$ sur&se el$ că uit&ndu*te la o iatră$ iatra 'tie 'i ea de chestia asta2 Auzi$ dra%ă$ se adresă el nevesti*sii care tocmai ne aducea un latou cu sandvi'uri$ ce zice Petrini$ că sandvi'urile astea la care ne uităm noi acum 'i o să le m&ncăm 'tiu 'i ele de noi. Nu mai e !unul ărinte care să ne !a%e &n rai sau &n iad du ă fa tele noastre2" .nseamnă că l*aţi mai lătit." "A'a deci1 e-clamase t&năra 3uristă$ credeţi că nu ne*am %&ndit2 #acă ." "#eci v*aţi mai loconit2" "N*am avut &ncotro." "8acem dis3un%erea necesară$ dintre conflictul de muncă 'i o iniile u!lice$ &i lătiţi salariul din urmă 'i &n ceea ce rive'te re rimirea lui &n uzină faceţi recurs 'i invocaţi motivele olitice$ nu at&t de %rave &nc&t să facă o!iectul unui roces ca atare$ dar incom ati!ile cu o rean%a3are." "Ar &nsemna să*l !ă%ăm la zdu $ lucru e care nu*l dorim$ răs unsese 3urista." ".." "#umnezeu e ilo%ic acum2 zise doamna ?avinia.. "Chiar s*a demonstrat chestia asta2" zise el cu acea !ănuială a omului o!i'nuit că multe drăcovenii se ot s une$ dar nici una nu rezistă %&ndirii ractice 'i o!i'nuite care$ ca să &nţelea%ă ceva$ orne'te totdeauna de la cauză la efect. .M..Ciceo nu vroia să arate că e aiurit de ceea ce auzea. "Consideraţi că hotăr&rea noastră a &ncălcat le%islaţia muncii2" o &ntre!ase el. Ciceo chiar se aiurise$ multă vreme du ă aceea$ de'i schim!asem su!iectul$ o lumină de stu oare &i stăruia &n riviri 'i vedeam clar că dacă a'i fi continuat e aceea'i temă l*ar fi a ucat nelini'tea. E un vestit maistru oţelar$ dar face e tiranul la cu torul .e cunoscuseră ca "adversari".$ nu ţine seama de nimeni$ nu formează cadre$ ăstrează CsecretulD numai entru el 'i face C%revăD c&nd nu i se lăte'te c&t cere." "A'a deci1 Totu'i nu entru acest diferend olitic l*aţi dat afară. Ea a ăra interesele unei uzine faţă de un salariat care c&'ti%ase &n instanţă să i se lătească salariul din urmă e tim de un an c&t tim fusese concediat e nedre t< uzina refuza totu'i să e-ecute hotăr&rea 3udecătorească< salariatul i se adresase ersonal lui$ lui Ciceo$ care 3udecase conflictul de muncă$ &ntre!&ndu*l foarte nedumerit ce valoare are un verdict &n 3ustiţie$ dacă ractic$ totu'i$ o uzină nu ţine seama de el2 7i atunci se &nt&lniseră ei doi$ 7tefan Po $ 3udecător$ 'i ?avinia Mure'ianu$ 'efa serviciului 3uridic al acelei uzine.. E un maistru mai t&năr$ căruia nu*i um!lă %ura toată ziua lăud&ndu*'i vechii atroni 'i artidul socialist &n frunte cu Titel Petrescu$ e care noi$ comuni'tii$ cică$ l*am fi curăţat." "#a$ dar nu vă &ntre!aţi de ce a a'te tat un an de zile &nă să ne dea &n 3udecată$ du ă ce l*am concediat2" "Nu$ de ce2" "A a'te tat să*l chemăm &na oi$ să ne loconim &n faţa lui$ cum se mai &nt&m lase. "Aveţi du!ii2 Atunci de ce n*aţi făcut recurs2" "Avem du!ii asu ra orientării olitice a salariatului.ă le lăsăm$ confirmă el su oziţia mea$ altfel nu mai dorm la noa te..

4ăuseră la nuntă vin trimis de "re%ele oţelului"$ din ivniţele lui de la ţară..ncă n*am văzut*o$ dar am recitit*o... Am vor!it cu el1 Ar renunţa la salariul din urmă dacă l*am re rimi.. ." "8ir*ar să fie1 e-clamase 'i t&nărul 3udecător. ." "7i mai aveţi curiozitatea desnodăm&ntului2" "4ine&nţeles1 Mă &nc&ntă mereu sur riza re licilor 'i oezia care cur%e din ele.$ dar fără rero%ativele de altădată 'i mai ales du ă ce 3udecătorul &l avertizase că un nou conflict cu uzina$ 3ustiţia nu*l va mai soluţiona &n favoarea lui. A'a e el$ un astfel de ti 1 Nu*l interesează ce s*a schim!at &n 3urul lui.mi ovestiseră toate acestea cu mult mai multe amănunte 'i cu acea undă secretă de emoţie &n %las cu care &nvăluim adesea tot ceea ce s*a &nt&m lat cu noi c&nd am &nt&lnit fiinţa iu!ită. A'a fac totdeauna &naintea unui s ectacol cu iese mari$ nu ot urmări de!itul actorilor$ care au tendinţa să &n%hită e nerăsuflate te-tul$ ca să*'i ună 3ocul lor &n valoare 'i nu sensurile ad&nci ale iesei. Ce e de făcut2 Totu'i$ ce vă &m iedică să*i lătiţi salariul din urmă2" "Nu at&t salariul vrea el$ fiindcă e un om cu stare$ are casa lui$ !ăieţi rofesori care c&'ti%ă$ 'i mai ales /aici e !u!a10 nu 'tiu c&te iu%ăre de ăm&nt la ţară$ multe$ e care le cultivă nevastă*sa< e ame* ninţat să fie trecut la chia!uri dacă se află că nu mai e oţelar..e s une &nsă că s ectacolul ăsta ar fi chiar !un.. P&nă la urmă fusese re rimit la cu toarele .." "Re rimiţi*l1" "Nu vrea directorul1 Nu mai are &ncredere &n el$ l*am mai re rimit$ cum v*am s us$ de c&teva ori1 Are dre tate$ !ătr&nul nu*'i mai oate schim!a mentalitatea$ am avea numai necazuri cu el 'i &nă la urmă tot aici am a3un%e." "C&t e de !ătr&n2" "Cincizeci de ani1 Arată mai !ătr&n$ din ricina m&ncării 'i a !ăuturii$ e un fel de Qohn 8alstaff$ dar e care nu l*a văzut nimeni r&z&nd.. )ţelul$ altceva nu 'tie$ 'i Titel Petrescu1 9ă &nchi uiţi că rocurorul nu e us acolo să facă e filozoful$ să*'i dea seama că !ătr&nul oţelar e de fa t un om sim atic 'i inocent &n iluziile lui social*democrate." "4ine$ cole%a$ dar atunci de ce v*aţi rezentat at&t de ne re%ătiţi la roces2" Aici t&năra 3uristă tăcuse un tim $ a oi e-clamase+ "Nu vă amintiţi2 Martorii no'tri au trecut de artea lui 'i erau aceia'i !ăieţi care veneau la direcţie 'i se l&n%eau că maistrul Truţan nu*i &nvaţă 'i e ei nimic$ &i &n3ură de mamă 'i le tra%e mereu 'uturi.ha:es eare." "Aţi văzut iesa2 Cum e$ domni'oară$ mă refer la inter reţi$ !ine&nţeles1" ". Mă 'i enervez c&nd &i văd cum nu %&ndesc deloc la ceea ce le iese din %ură 'i atunci recitesc iesa dinainte$ mai ales c&nd e vor!a de .rimat nu su%erau că este această oveste &n care un 3udecător 'i o 3uristă se &ndră%ostiseră unul de altul$ cu chi urile a lecate &ntr*un dosar /care conţinea o semnificativă e-istenţă &nt&rziată &ntr*o lume la care nu se utea ada ta0$ nu trecuse nici o furtună$ nici un nor %reu care să le z%&lţ&ie sau să le &ntunece senina lor iu!ire /de'i ceva trecuse$ c&nd el &'i dăduse demisia ca 3udecător 'i &nce use să ractice avocatura+ s*ar fi utut să n*o ractice$ să fie adică res ins ele !arou 'i el 'tiuse că o astfel de rime3die fusese reală0$ &i &ndisem ani &n 'ir &n tim ul vizitelor mele+ era cu utinţă$ &mi s uneam$ să nu se ascundă &n s atele acestei armonii le bourdonnement sourd du desordre fatal care zace &n orice fiinţă umană$ a'a cum desco erisem eu &nt&i la Nineta Romulus$ a oi la Că rioara$ du ă aceea la Petrică$ 'i total$ din lin$ co le'itor$ la Matilda2 P&nă 'i mama fusese silită$ ca să*'i reca ete lini'tea$ să o ru ă &n floarea v&rstei$ .invocăm motivele astea$ el va fi de faţă 'i nu numai că nu le va ne%a$ ci 'i le va susţine ridic&nd %lasul cu vehemenţă." "#omni'oară$ &mi ermiteţi să vă invit eu la acest s ectacol2" #omni'oara acce tase 'i du ă un an se căsătoreau... #ar dacă actorii s&nt chiar ro'ti$ sau rău distri!uiţi &n roluri$ mi se &nt&m lă să 'i ies din sală..M. Ceea ce mi se ărea &nsă incredi!il mie$ care e'uasem cu at&tea fiinţe iu!ite$ era fa tul că eroii acestei reu'ite erau aci de faţă 'i nici un %est$ nici o um!ră &n riviri$ nici o &ndă a unui %&nd nee.

E-istă$ cum 'tim de fa t foarte !ine toţi$ frumuseţi ascunse.0 Nimic &nsă nu răz!ătea &n afară din viaţa acestui cu lu$ &n afară de o continuă lenitudine &n &nţele%ere.. Casa lor$ orele de s&m!ătă seara e care le etreceam &m reună erau entru mine$ cum am mai notat aici$ locul de refu%iu$ oaza &n care reveneam să mă odihnesc 'i să uit de nisi ul de'ertului vieţii mele afective.. ) ură anatomie nu ne oate s une mare lucru$ de'i rima noastră reacţie se roduce comiţ&nd o du!lă eroare$ datorită iluziilor e care le investim !rusc &ntr*un chi zis frumos$ 'i re ulsiei la fel de in* stantanee &nt&lnind un chi ur&t. Era frumoasă ?avinia2 ?a &nce ut mi se ăruse că nu$ dar nici o femeie nu e &n mod a!solut frumoasă sau ur&tă &nă n*o cuno'ti. #ar 'i ur&ţenii la fel de !ine ascunse$ a arenţele$ cum se zice cu &ndre tăţire$ s&nt &n'elătoare. zisei. #esi%ur$ flacăra nu era s ectaculoasă$ dar le lumina$ cum am s us$ din lin$ micul lor destin..resie iz!itoare de căldură umană 'i devotament care &ţi s unea din rima cli ă$ dar fără emfaza !i%otă a unor soţii$ ci cu rietenie+ s&nt dăruită !ăr!atului 'i co iilor mei< dacă vrei să ţii la noi toţi &m reună$ te vom iu!i 'i noi. . Că rioara nu fusese frumoasă c&nd o &nt&lnisem2 C&nd mă ărăsise &nsă desco eream c&t e de ur&tă. #umnezeu e ilo%ic 'i acauzal.. de ce nu utuse redeveni senină acce t&ndu*l a'a cum era2 entru că resimţise ce era &n ea$ murmurul$ rumoarea din ad&ncuri a desordinei$ o auzise &n acele cli e de trădare 'i$ desi%ur$ se s eriase. /) chinuia %&ndul că omul de care ea se &ndră%ostise o m&n%&ia 'i o săruta de faţă cu ea e sora ei mai mică 'i nimic n*o utea face să creadă că se mulţumiseră am&ndoi doar cu aceste sărutări a căror vinovăţie era rău mascată de rudenie< 'i e ea o sărutase astfel$ cu aceea'i rivire a rinsă$ cu aceea'i 3u!ilaţiune oar!ă a instinctului triumfător< nu acce tase să i se tur!ure entru toată viaţa sufletul1 mai !ine nu1 mai !ine fără el$ dec&t să ună stă &nire e cli ele ei viermele sc&r!os al %eloziei. #ar cine oate ne%a că un chi oate fi frumos entru că e ur&t2 7i altul ur&t tocmai fiindcă e at&t de frumos2 Nu se oate e. Asta nu &nsemna că nu &ncercam să*i tur!ur$ cum făcusem acum relat&ndu*i lui Ciceo strania com ortare a luminii &n a aratele de e. 8rumuseţea 'i ur&ţenia fizică se metamorfozează 'i se retra% &n faţa unor realităţi suflete'ti care s ectatorului &i sca ă.lica astfel de ce$ de ildă$ o ur&tă %ăse'te un su er! !ăr!at 'i una frumoasă uime'te e toată lumea acce t&nd unul 'i !ătr&n 'i idiot 'i !eţiv 'i infidel. eculaţiile &mi a arţineau. N*o ot descrie$ o !runetă %ravă 'i lini'tită$ fără vreun cusur fizic$ cu o e. Ceea ce se 'i &nt&m lase.erienţă$ fără să fiu &nsă iniţiat$ ca un fizician$ &n acest fenomen. #ar acum am &nce ut să dăm de urmele lui .*a s us asta tim de două mii de ani /avem dovezi destule$ de ildă$ a'a*zisa lui dre tate$ sau fla%rantele lui nedre taţi< A!raham căruia &i cere să*'i 3ertfească fiul ca să*i dovedească credinţa e o istorie naivă$ de adormit o oarele$ &n realitate n*a venit nici un &n%er care să o rească m&na fanaticului$ co ilul a fost &n3un%hiat 'i nu numai o dată &n tim ul erei noastre 'i fără ca această 3ertfă să folosească cuiva0$ dar l*am 'i intero%at adesea 'i aceia dintre noi$ care se credeau cu rin'i de starea de %raţie$ ne*au răs uns totdeauna că nu utem$ cu mintea noastră$ să ătrundem ceea ce e de ne ătruns. .fără să se des artă$ cu tatăl meu. 9I "#a$ ?avinia. ?avinia$ du ă ce am cunoscut*o mai !ine$ era deose!it de frumoasă.

" "#a$ 'tiu$ >alilei$ eppur si muo'e." 7i tăcu.. Restul e un 3oc or! al ener%iei$ cauzal sau acauzal$ din care$ e adevărat$ am ie'it noi.. &nă la urmă o să*mi s ui$ Petrini$ că vreau să ne retra%em rin ăduri$ să !em la te de ia ă 'i să ne radem cu o !ucată de coasă. A fost du ă aceea studiat 'i ce s*a aflat &n le%ătură cu radioactivitatea sa intensă2 . Ce*am aflat2 Că s&ntem rizonieri &ntr*un ocean de %aze.'i ce credeţi că a făcut c&nd i*am forţat c&teva secrete2 A fost silit /ăsta e cuv&ntul10 să se arate. ?avinia$ ca 'i soţul ei$ arăta incredulă$ dar nu an-ioasă." "Mă &ndoiesc$ zise Ciceo deodată decis să nu acce te inacce ta!ilul.*a calculat at&t de e-act tim ul desinte%rării ei &nc&t s*a &nscris cifra BASM de ani$ c&nd din două %rame mai răm&ne unul$ ietricica se reduce adică la 3umătate. Cum2 .ă*ţi ovestesc$ ?avinia. Co iii$ care 'tiu c&nd tatăl are humor$ r&deau.. Răm&ne totdeauna o 3umătate care se reduce la 3umătate$ tim de mii de miliarde de ani &na oi s re haosul infinitului mic. 9reau doar să s un un lucru sim lu$ că afl&nd că cerul care mi*a &nc&ntat co ilăria nu mai e acela'i$ nici eu n*am mai rămas acela'i$ &n tim ce !unica stătea 'i se uita la el ceasuri &ntre%i &n 'ezlon%ul ei$ fericită. Astea s&nt fenomene din mecanica universului$ care oric&t de misterioase ar fi$ tot fenomene mecanice răm&n. #ar nu asta e at&t de fra ant &n com ortarea radiumului radioactiv.. "#ar arcă$ ridică el %lasul$ tot mai mare chef am să !eau un ahar de vin dec&t să*mi s ar% ca ul cu. "Nu$ re etă el$ fiindcă 'i a'a$ &n ceea ce mă rive'te$ s&nt furios e savanţi că m*au silit să aflu că cerul nu e mai &nalt de două*trei sute de :ilometri. Conform cărei determinări2 Am utea fi tentaţi să emitem i oteza că &ntre cele două nuclee ar e-ista o deose!ire e care noi n*o o!servăm$ dar alte cercetări au silit e fizicieni să admită i oteza indeterminării$ manifestată 'i &n alte fenomene$ cum ar fi cel al tranziţiei cuantice. Parcă mă 'i sufoc c&nd mă %&ndesc$ &n tim ce &nainte mintea &mi z!ura fără hotar 'i cerul era lăca'ul minunilor.. 7i a'a mai de arte$ du ă fiecare erioadă$ din 3umătatea care a mai rămas$ se reduce 3umătate. "Hm1 Cineva care C'tieD.nt&i că atomii săi se dezinte%rează &ntr*o manieră foarte ciudată$ de'i nucleele s&nt a!solut identice$ unele e. Iar eu %&ndesc$ chiar c&nd e al!astru ca eruzeaua+ e .. Co iii ascultau 'i ei curio'i acest !asm modern din care nu se &ntruchi a &nsă nimic care să*i fascineze$ că lumina !a a ărea$ !a dis ărea$ nici o minune$ asta uteau face 'i ei cu o lanternă.. #a$ dar asta e mereu$ &nă la sf&r'itul lumii. apeironul!" 7i &l 'i !ău$ cu sete$ acel ahar$ demonstrativ. Cercetaţi$ cercetaţi$ arcă ne*ar s une CcinevaD cu ironie$ că o să vă lămuriţi !u'tean." "Nu1" răs unse el cu acela'i %las rin ale cărui modulaţiuni co iii discerneau ceva nes us de vesel$ &ncă ăţ&nare infantilă$ asemănătoare cu a lor$ furie instinctivă &m otriva a%resiunii acestui apeiron. Eram mult mai fericit c&nd credeam că e fără limite$ dec&t eram c&nd 'tiu că e doar o o3%hiţă 'i dincolo de el$ vidul$ un &ntuneric &ncărcat de orcării mortale$ iradiaţii care ar ucide &ntr*o cli ă e oricine ar &ncerca să intre &n el. Cum am ie'it$ e interesant de aflat$ recunosc$ dar arcă. .. (niversul n*a dat &nă acum ceva mai !un dec&t omul. #u ă alţi BASM de ani$ se reduce iar la 3umătate." 7i reluai s eculaţia fantezistă des re 3ocul de*a v*aţi ascunselea al luminii.lodează$ altele nu. #e C'tiutD nu 'tim dec&t noi." "Adică acest CcinevaD cine ar fi2" zise ?avinia. I s*a desco erit eriodicitatea desinte%rării$ care$ du ă cum o să vedeţi$ ne dă de %&ndit." "E'ti un om de ti medieval$ zisei$ refuzi să acce ţi că ăm&ntul se mi'că. Avem &n faţă o astfel de ietricică radioactivă să zicem de două %rame. ?a urma urmei$ ărea ea să s ună$ totul oate fi adevărat$ dar &ntruc&t ne*ar schim!a chestia asta destinul2 Tot vom muri1 7i atunci2 "9ă amintiţi v&lva e care a rodus*o desco erirea radiumului2 reluai eu. "A'adar$ Ciceo$ zisei$ nu vrei să mer%i mai de arte.

Asta &ntr*adevăr ne oate nelini'ti+ dacă nu mai e acela'i$ e &n !ine sau &n rău2 .nainte omul era mai mult un aventurier &n căutarea fericirii$ astăzi a devenit un aventurier &n s irit$ vrea nea ărat să afle$ cu mi3loacele 'tiinţei 'i nu rin ură s eculaţie filozofică$ cine e$ ca să oată 'ti ce*o să devină.. #ar nu mai utem da &na oi$ e rea t&rziu1 (nii s un asta cu e-altare+ nimeni nu mai oate da &na oi roata istoriei$ incluz&nd &n asta 'i ro%resul 'tiinţelor$ o !inefacere1 #a$ dar 'i o nelini'te mai mare. . 7i atunci inamicul a %ăsit un trădător care a zis veto 'i le*a invadat ţara." "Ai vrea să fie fi-2" "4ine&nţeles1 Adică să fie &n mi'care fi-ă$ cum e soarele 'i lanetele.." "#a$ %ala-iile$ ni'te melci$ des re care ni se s une acum că fu% unele de altele cu mare viteză. "#a$ zise ?avinia$ lui nu*i lac chestiile astea1 . Cu această ers ectivă$ e clar că nu mai utem contem la$ fermecaţi$ )rionul. #ar el+ nu vreau să văd luna de*a roa e. . #ar de3a această aventură ne costă$ * o insecuritate mai mare$ e care nimic n*o com ensează$ fiindcă marile uteri au us m&na e acele desco eriri ale savanţilor$ cu a3utorul cărora &'i ot nimici adversarul &n c&teva minute. Iadul1" "#e ce$ zisei$ e firmamentul. )rion$ o catedrală de lumină$ Calea ?actee. Am auzit de unul care a vrut să ună :otul &ntr*o ecuaţie. Cha%all$ Picasso$ Chirico$ #ali s&nt ultimii mari ictori$ iar scul tura s*a a!stractizat 'i ea$ &n căutarea . Cred că savanţii ă'tia s*au ţicnit la ca .ţi aducea o casă de la un :ilometru chiar su! nas$ vedeai rin fereastră ce fac oamenii &n ea ca 'i c&nd ai fi fost cu ei &n odaie.au cum s&nt norii$ care se mi'că$ dar nu dis ar$ nu s&nt &n Ce." "#a$ zisei$ a s us adineauri ceva foarte adevărat$ că omul nu mai e acela'i du ă ce desco eră ceva.ă arate că un măr din care tai felii e c&t ăm&ntul. . 7i &ntr*o seară m*am uitat cu el la lună 'i l*am stri%at+ 7tefane$ vino să vezi luna de*a roa e$ e e-traordinar. Tim li!er &nseamnă să faci ce vrei$ adică să dai curs &n voie oricărei tentaţii$ fără sentimentul de cul a!ilitate că &n felul acesta &l ierzi$ acel tim .. Cum o să ie'im din această aventură fără recedent$ chiar &n i oteza că omenirea va 'ti să &nlăture ameninţarea !om!ei cu hidro%en2 9reau să s un$ &n afara asiunii de a cerceta$ ce ne mai lace să facem2 8iindcă tocmai ascultam astăzi la radio un fel de rele%ere$ e care individul o ţinea cu aerul cel mai firesc din lume că s une ceva util 'i raţional+ cum să ne or%anizăm tim ul li!er1 8ără să*'i dea seama că farmecul tim ului li!er tocmai &n asta constă$ să nu*l or%anizezi$ fiindcă din cli a aceea a &ncetat să mai fie li!er. Ai zice că nici nu merită să iei &n seamă asemenea rostie$ dar s&nt 'i oameni care du ă orele de muncă nu simt !ucuria dis oni!ilităţii$ ci un fel de vid$ cu atracţie s re ceea ce UCor%anizeazăD alţii$ aran3amente$ &nt&lniri undeva$ 'i tocmai lor li se adresa individul de la radio$ &n loc să*i lase &n ace să desco ere sin%uri ceea ce i*ar &nc&nta să facă. să stea acolo unde*o 'tiu eu1 7i n*a vrut$ dar co iii mureau de curiozitate. #ar de ce2 A'a1 ?as*o acolo$ unde e.ncotro dracu fu%2 Cică universul e &n e. Ideea din su!te-t era$ desi%ur$ %ri3ulie$ nu cumva omul fără tim li!er or%anizat să facă vreo rostie$ să a%aţe vreo fată e stradă$ să se &m!ete sau să facă scandal..ansiune. Asta mai mer%e1 ... (n olonez1 P&nă la urmă a &nne!unit1 G'tia totdeauna au vrut să arate că s&nt mai %rozavi dec&t alţii$ au format o dietă &n care orice de utat utea avea dre t de veto asu ra ma* 3orităţii.frumos$ dar dincolo de el e un &ntuneric de smoală..ansiuneD.i%ur că &n tim ul tău li!er oţi or%aniza$ să zicem$ o e-cursie$ dar numai dacă ai chef. Aici e temerea+ erfecta or%anizare a vieţii omului de m&ine$ cu diminuarea uterii ima%inative 'i dis ariţia artelor.ntr*o zi am %ăsit la Consi%naţia un !inoclu mare de c&m $ nu vroiam să*l cum ăr$ dar m*am uitat rin el 'i l*am luat. .. #e e acum muzica simfonică a ărăsit armonia 'i e-celează &n disarmonie$ roduc&nd asu ra ascultătorului nu vechea ma%ie$ ci o tur!urare nervoasă de istată de medici dre t nocivă$ iar ictura a căzut &n decorativ.

" "Poate că n*o sesizăm noi21 zise ?avinia. zise Ciceo. 7i a c&ntat*o1 Acela'i lucru$ oric&t ai fi fost de atent 'i tot nu uteai să distin%i vreo temă melodică.ilvestri s re sală$ era la Ateneu$ 'i zice+ domnilor$ e o iesă %rea$ deose!it de !o%ată 'i dificilă$ ermiteţi*mi s*o mai c&ntăm o dată.. Ti*ti$ ti$ f&$ f&$ f&$ su*'u*sum fi$ fi$ fi$ n*am &nţeles nimic$ da= nu numai eu$ nici n*a durat c&teva minute 'i totul s*a terminat. Mă amuză$ dim otrivă$ are multă ima%inaţie. Mie 'i*acum &mi !ate inima1D 7i &'i făcea v&nt cu !atista$ at&t de tur!urat era. Nu cumva cuno'tinţa voastră era com ozitor2" "Nu 'tiu$ era com ozitor$ 7tefane2" "#a$ zise Ciceo$ un t&năr com ozitor. Tre!uia să vie un al doilea$ a oi o ameninţare$ a oi &nt&rziatul &n sărutări care tre!uiau să fie at&t de tandre 'i insistente &nc&t Ciceo$ dar mai ales ?avinia să*'i iasă u'or din e eni+ haide$ dra%ă$ a3un%e odată$ 'i le smul%ea !raţele str&ns &ncolăcite de %&tul ei 'i le ardea una la fund$ chiar scoasă de*a !inelea din sărite." Nu &nt&rziară să se ridice dec&t at&t c&t să arate că nu se su un ei numai la un sin%ur &ndemn... #ar dacă mă ui chiar să imit$ cu modelul alături$ un Moise de Michelan%elo$ &ţi declar că nu ot oric&t m*a'i strădui$ du ă cum nici o frază mozartiană$ &n tim ce o simfonie modernă m*ar is iti$ fiindcă sunetele ei nu e. CNu v*a lăcut$ sau n*aţi &nţeles2D CAm &nţeles erfect$ zice 7tefan$ dar nu ne*a lăcut1D C#a21 s une cuno'tinţa noastră.n auză$ uţină 3enă rintre melomani. Nu mai fac artă entru marele u!lic$ ci numai entru ei &n'i'i. #ar nu erau nici fluiere$ fiindcă se sufla &n ele dintr*o arte.ilvestri. A'a că vezi1" "?avinia$ am o !ănuială$ zisei sur&z&nd. . "%propos. 9*a lăcut2D CNuD$ zic eu.tuorul"." "*i. 7i oate că &ntr*o zi o să ne lacă 'i *i tuorul. "#a$ ceva cu suflători$ dar arcă nu erau nici flaute$ nici clarinete$ un fel de !eţe. 9II .ala$ %heaţă1 Nici un fel de a lauze$ o tăcere neo!i'nuită la noi$ unde se a laudă at&t de u'or. 8etiţa 'i !ăiatul o 'ter%eau chicotind.*a a laudat ici*colo.rimă nici un mister$ adică nici o coerenţă." "4a să s un dre t$ mie &mi lace arta rimitivă$ zise ?avinia.travins:i$ dar n*a'i lua*o cu mine &ntr*o insulă$ e un disc$ dintre cele zece care m*ar constr&n%e i oteza unui e-il"$ răs unsei. . . CEi$ zice el asudat$ ro'u la faţă. N*aveai ce să &nţele%i$ fiindcă &ndată ce suflătorii ai fi zis că voiau să &nche%e o melodie$ cum s ui tu$ c&t de c&t coerentă$ diri3orul o reteza !rusc 'i iar o luau de la ca cu 'i*su*su 'i fi*f&*fi1 7i atunci se &ntoarce . Pe rimăvară eram la 4ucure'ti &ntr*o s&m!ătă 'i ne*a invitat o cuno'tinţă la un concert &n care se c&nta entru &nt&ia oară la noi ceva de Enescu. #iri3a . 9ăd că vine s re noi cuno'tinţa care ne invitase$ era cu nevasta$ aveau locuri &n altă arte.. ." "Totu'i Enescu e mare$ zise ?avinia$ 'i nu numai &n 3apsodii. N*ar fi rău dacă am %&ndi+ femeia e un ou$ dar o %ăină e mai de%ra!ă un ou dec&t o femeie 'i &ncă acest ar!itrar al esenţelor ne*ar deran3a cel mai uţin dacă n*am %&ndi+ rostia asta oate s*o facă 'i un co il1 * ceea ce a 'i dus la admiraţia m&z%ăliturilor co iilor 'i a artei rimitive. #esi%ur$ esenţa formelor oate is iti$ dar &n ractică ele se confundă$ un ca de femeie re rezentat rintr*un ou ne duce cu %&ndul 'i la un ou$ re rezentat rintr*o femeie." "#re t să*ţi s un$ zisei$ nu 'tiu ce să*ţi răs* und$ dar dacă mă ui la am!iţie &ţi fac 'i eu$ din lemn$ un vră3itor african de care oţi să te 'i s erii$ nu numai să te amuzi. zise Ciceo$ ai mai fost e la 4ucure'ti2 7i fiindcă nu răs unsei &ndată$ co ii$ zise$ %ata$ la culcare.ntre ei$ com ozitori$ ictori 'i chiar romancieri$ se &nţele% erfect." "E normal1 zisei.CesenţelorD." "Nu zic că 'i mie &mi lace Pasărea de foc a lui .

. #ar ce*o să se &nt&m le mai t&rziu2 7i iar mi se str&n%ea inima+ dacă &n sufletul acestui co il$ silit să afle de tim uriu rea multe$ nu va a ărea ceva dur &m otriva . ". Totul era &n faza inocenţei. Era clar$ nu se certau des$ nu se duceau des la rece ţii$ dar atunci c&nd se certau 'i se duceau la rece ţii erau &m reună 'i e ea o uitau.n acele ore$ !une sau rele$ mama nu mai era a ei. 7i nu mai era a ei nici c&nd o duceau la culcare 'i ei doi răm&neau sin%uri. Astfel$ sin%urică$ fetiţa mea tre!uia să adoarmă de fiecare dată cu o nedumerire &n sufletul ei inocent+ unde e tata2 7i mama$ ce face ea acolo cu omul ăla 'i nu doarme cu mine2 Cum se a ăra ea de această nedumerire2 Putea ea a oi$ &n tim ul zilei$ să mai fie veselă 'i &ncrezătoare2 Mai utea ea sur&de2 Tandreţea ei s ontană mai utea ţ&'ni2 7i să se adreseze cui2 Tatăl nu era a roa e 'i venea s*o vadă doar duminica$ iar e mama tre!uia s*o vadă cum &i servea acelui om ceaiul$ dimineaţa$ cum se %ătea a oi să lece de*acasă 'i leca &m reună cu el cu ma'ina$ entru ca la &ntoarcere să*i ună su ă &n farfurie$ să stea de vor!ă cu el$ nu mai terminau de vor!it1 "#a$ &mi mărturisea ea$ ci vor!esc$ ci nu mai termină$ ci cu at&ta vor!ă1" 'i alteori seara să se %ătească "se %ăte'te mama$ se uită &n o%lindă$ ci nu mai termină ci$ ci cu at&ta %ătit" 'i s*o lase sin%ură. .Erau e-cedaţi de dra%ostea co iilor &n tim ce eu tre!uia să &ndur &n fiecare seară arsura unui %&nd care mă făcea să*mi ima%inez &nă la halucinaţie o scenă ale cărei detalii &mi alun%au somnul 'i &mi făceau sufletul rizonier fără scă are+ .ilvia mea stătea la masă cu un străin 'i tre!uia să vadă a oi cum e dusă la culcare 'i mama ei se retră%ea &n dormitor cu acel străin. "Tata se %&nde'te la tine tot tim ul$ &i s uneam$ 'i c&nd o să te faci mai mare o să oţi veni la mine 'i să stăm tot tim ul &m reună.ă nu*i s ui mamei ce vor!im noi1 E un secret al nostru." "#a$ ta*taaa$ dar$ ci nu mai termină cu at&ta certat.. Ascundea multe acest dar$ &nsă am &nţeles că mica ei fiinţă se a ăra !ine$ era veselă$ m&nca 'i dormea !ine 'i &ncetul cu &ncetul se !lindase &m otriva a ceea ce la &nce ut o nedumerise$ ca nu mai utea să se &ncreadă &n &ntre%ime &n dra%ostea mamei$ se &nde ărta de ea$ &ncolţeau &n inima ei sin%urătatea 'i inde endenţa$ sentimente remature$ dar nu a ăsătoare$ !a chiar &i lăceau$ &nce use să fie o!raznică 'i &ncă ăţ&nată$ &'i retră%ea 'i ea afecţiunea entru mama e-act &n măsura &n care mama 'i*o retră%ea entru a i*o dărui lui Mircea$ e-as er&nd*o e Matilda$ iar acel minus din viaţa ei zilnică$ tata$ n*o făcea să sufere$ dim otrivă$ ai fi zis că &i ărea !ine$ iar &m re3urarea că erau trei care se ocu au de ea &i s orea sentimentul de inde endenţă 'i li!ertate..." At&t$ nu riscam să*i s un să vie de e acum$ s*ar fi utut să n*o mai văd niciodată$ căci tim ul c&nd ea ar fi a3uns la v&rsta să o teze era incomensura!il$ 'i ru tă de mine at&ţia ani s*ar fi &nstrăinat de mine 'i o ţiunea ar fi fost cu totul nesi%ură..e ceartă cu Mircea..." Ne lim!am rin ora'$ ca mai &nainte$ dar un alt ora'$ cu mari !ulevarde 'i cu o nesf&r'ită mulţime de oameni e străzi.e &nt&m lă să se mai 'i certe lumea.." "#ar ce2" Nu mai 'tia ce vrusese să s ună cu acel dar." "Ta*taaa$ dar de ce nu vii 'i tu mai des2" "Eu stau de arte$ mi*e %reu să viu.." "Chiar2" Nu răs undea." "Ei$ ce mai e2" ". 9om fi numai noi doi$ tata nu se mai &nsoară." 9a să zică a'a &i s unea ea acelui Mircea$ e nume1 Adevărat$ cum i*ar fi utut s une+ tată &n nici un caz$ domnul nu$ dar nici nenea1 "Ei 'i2 .. să se ducă la "o rece ţie". "#es2" "Nu rea des$ ta*taaa$ dar.. Trecuse mult tim &nă să mă lini'tesc$ &nă să*mi dau seama că nu mai era nimic de făcut$ sufletul .." "Păi ia trenul1" "Iau eu trenul$ dar am serviciu 'i nu ot li si dec&t duminica." "#ar mama te iu!e'te$ se oartă frumos cu tine1" "#a$ dar...ilviei era de3a scindat$ tata rămăsese el ta*taaa$ dar cu mama se &nt&m lase ceva$ n*o iu!ea numai e ea$ ci 'i e Mircea$ care 'i el se urta frumos cu ea$ dar.

"Ci$ ci tata$ Mircea are doi !ăieţi mari$ ci s&nt studenţi &n An%lia.ilvia &nsă avu o com ortare nelini'titoare$ &n tim ul mesei &nce u să se 3oace cu lin%ura &n su ă$ să se f&ţ&ie e scaun$ să clefăie intermina!il carnea &n %ură 'i să arate o surzenie totală faţă de ameninţările mamei. "Nu"$ zisei$ de'i m&ncasem." "Ci nu &nţele%1"= "Ci mi*e %reu să*ţi e.ansiune a sufletului 'i chiar reedita &ntr*un anume fel scena de e v&rful dealului cu Petrică. M&hnire &nsă simţeam 'i &ntr*adevăr tre!uia să lec dacă nu vroiam să*i fac ei 'i mai mare . Matilda se omenise silită să se %&ndească sin%ură /adică fără mine0 la ceea ce făcuse. P&nă atunci ori moare mă%arul$ ori iere samarul." ".lic1" 9rusesem să*i s un că &nă atunci ori nu va mai fi &n situaţia s*o oată trimite 'i e ea &n An%lia$ ori se va des ărţi mama ei de el 'i*o să fim iară'i &m reună. >&ndisem c&tva tim acest lucru$ fără să mă !izui la &nce ut e vreo certitudine$ &n afara fa tului că sur rinsesem adesea o nostal%ie e chi ul Matildei. Mă rimi ca altădată &n orele ei de mare e. Nu era un re ro'$ 'i nici nu*i s usesem aceste cuvinte ca să*i su%erez vreo m&hnire din arte*mi$ scont&nd un re%ret din artea ei. P&nă ce &ntr*o zi &mi dădui seama că nu mă iluzionam. "Nici noi. Ci dacă 'i eu o să &nvăţ !ine$ ci mă trimite 'i e mine &n An%lia1" "I*auzi1 Mai e &nă atunci.ur rinsă$ scoasă din sărite$ &nă la urmă$ Matilda o lesni$ dar . "4ine atunci$ eu am lecat$ zisei$ dacă nu*ţi lace să stai cu mine la masă".. 9ictor$ ia urecheaz*o tu niţel$ o fi crez&nd că dacă e'ti tu cu ea$ o să*i iei a ărarea. "Tu ai luat masa undeva2" mă &ntre!ă. Mă invită deci la masă 'i acce tai.ncă de la această v&rstă a ar &n noi stări sihice foarte coerente 'i de mare inerţie$ nu ot fi de lasate nici rin vor!e$ nici rin ameninţări 'i nici rin ede se.resia de im ertinenţă de e chi ul ei nu se 'terse.rima rin cuvinte desacordul+ &l e. El sin%ur oate urta &n suflet acea$ conflictul$ ne ăsarea$ lini'tea$ s!&rlirea$ ieirea$ dis ariţia cu o!razul li it de mama lui$ ăm&ntul$ e su rafaţa căruia str&n%&nd &n m&ini !ul%ării$ oate muri r&n3ind cu sfidare sau cu dra%oste care să*l facă din ticălos$ frate al tuturor e-tincţiilor. #a$ co ilul nu mai era cu totul inocent$ era clar că simţise nefirescul invitaţiei maică*sii 'i nu*'i utuse e..rimase &nsă &n felul ei. Chiar la rima mea vizită$ du ă 'ase luni /fiindcă &mi era insu orta!il %&ndul să*i mai văd vreodată chi ul0$ o %ăsisem veselă 'i cu riviri care se fi-au asu ra mea ca odinioară$ fără să se sinchisească de !ăr!atul ei care era de faţă$ ca &ntr*un 3oc ce reedita arcă &n mod straniu situaţia &n care ne aflam noi doi c&nd ea era măritată cu Petrică.resia de &nstrăinare$ nu*'i mai li i cu tandreţe ca ul de o!razul meu. "Ce e cu fata asta2 e-clamă Matilda uluită$ e din zi &n zi mai o!raznică. .ilvia$ zisei$ ce e rostia asta2 Ai 'ase ani$ nu mai ai atru$ e'ti fată mare1" 7i o luai &n !raţe de e scaun 'i o usei e %enunchi$ dar cor ul ei era ţea ăn$ e.ilvia nu se tur!ură c&tu'i de uţin$ vărsă aharul cu a ă e masă 'i e. . )dată des ărţiţi$ ura ei &m otriva mea se stinsese 'i urmase o tăcere asemeni unei vetre &n c&m care a devenit deodată cenu'ă 'i asu ra căruia s*au lăsat$ misterioase$ dar nu moarte$ marile tăceri ale haosului$ lumea străină de efemerele noastre atimi$ cerul &nstelat$ noa tea vie cu adierile ei de v&nt fo'nind rin ier!uri$ &n mi3locul cărora numai omul oate fi &m ăcat$ %&ndind+ să uiţi totul$ să nu uiţi nimic 'i să nu*ţi ese. Mircea a!ia a venit" /de unde venise2 Era duminică$ a$ da$ 'ta!ii ă'tia s&nt adesea chemaţi nu numai duminica$ ci 'i la miezul no ţii10. .oamenilor$ cinismul$ ironia necruţătoare$ ne&ncrederea &n fidelitate 'i răceala &n iu!ire21 7i mă străduii multă vreme s*o vor!esc de !ine e mama ei$ s*o asi%ur că numai e ea o iu!e'te$ că 'i Mircea e un om !un. #esi%ur$ soţul ei nu se urcă &n vreun co ac$ ci &'i ăstra o im enetra!ilă 'i calmă fi%ură.

" "7i al !ăr!atului2 El ce rol are2" ". Asta &n mod a!solut 'i nu nea ărat doar &n sens cre'tinesc 'i nu e-clusiv &ntre se-e." "Nu*nu1 Altfel nu*l lăsam e Petrică.ilvia se &nsenină c&nd auzi 'i deodată &mi sur&se+ "Pa$ tata$ ci c&nd mai vii2" ) luai iar &n !raţe$ o sărutai$ s usei !ună ziua lui Mircea 'i o a'te tai a oi e Matilda &n stradă. Ca 'i la &nce ut. #ădu din ca scurt cu rivirea imo!ilă+ nu1 Nici nu tre!uia s*o &ntre!$ era clar că nu utea atunci să mă ierte entru că acce tasem să iau masa cu maică*sa 'i cu Mircea.ă*ţi s un un secret1" ". ") fi vreun !lestem"$ zisei. un doar că e %reu de conce ut că doi oameni care nu se iu!esc se ot &nţele%e. Ar &nsemna că te iu!e'ti mult e tine$ lucru res in%ător$ care nu oate atra%e dec&t tot e un ins res in%ător. Tolstoi se &ntre!a+ ce*i ţine e oameni &n viaţă2 Răs unsul cred că e al lui$ nu al meu+ iu!irea. #ar &ţi ie'i din fire c&nd celălalt &ncetează 'i el să te mai iu!ească." "7tiu că nu*l iu!e'ti1" "#ar mă iu!e'te el ca un ne!un1" "#a$ 'tiu că te iu!e'te ca un ne!un1" "?ucru e care nu l*am simţit la tine dec&t la &nce ut." ". . .au 'i mai rău$ am a3un%e să ne iu!im doar e noi &n'ine$ devenind mon'tri." "Nu$ vroiam un co il 'i am avut !ănuiala că Petrică$ cu !oala lui$ nu utea să mi*l dea." "#a$ vezi$ nu ne*am &nţeles1" "Nu e-istă &nţele%ere1" "Nu2" "Nu1" "Atunci ce e-istă2" "E-istă iu!ire$ acolo unde ea se na'te$ e-istă 'i &nţele%ere." "Nu$ nu m*ai iu!it deloc 'i asta s*a văzut &ndată ce ne*am căsătorit.&nt le%ate. Avea dre tate$ locul meu nu era acolo$ micul ei suflet nu acce ta amestecul$ ca 'i c&nd$ cunosc&nd*o !ine e maică*sa cu antenele instinctului$ ar fi intuit eroarea &n care ne*ar fi atras e toţi &ntr*un 3oc &n care ea refuza să intre." "#a$ fiindcă am rămas la ărerea că rolul femeii e să iu!ească 'i să &ntreţină flacăra iu!irii$ de*aia i*a dat natura frumuseţe 'i farmec. .ncă unul2" "#a$ eu nu ot să iu!esc1" "7tiu că nu oţi să iu!e'ti.chim!aserăm &nsă mii de cuvinte$ a roa e &n 'oa tă$ cuvinte incolore$ ca ni'te etichete e sticle %oale$ care nu se mai ciocneau &ntre ele$ nu mai scoteau sc&ntei ca altădată$ ci ne icurau doar o mare lini'te &n inimă$ o mare destindere 'i o va%ă$ o nedefinită 'i li sită de temei s eranţă. #acă o mai iu!esc." "#a$ ai %re'it că l*ai lăsat1 Mi*ai s us*o de at&tea ori. Toţi avem &n noi ceva care st&rne'te re ulsia$ dar nu uita că 'i virtutea /vor!esc de cea .e mira cum de*am a3uns noi aici." "7i eu1 Te*am iu!it$ dar n*a li sit 'i remeditarea. )r nici rimul tău !ăr!at$ nici Petrică$ nici eu 'i nici acest Mircea nu s&ntem in'i res in%ători.ă*ţi s un un secret+ nu*l iu!esc e Mircea. Poţi$ de ildă$ iu!i omenirea$ sau natura$ sau doar co iii$ sau animalele$ fiindcă fără iu!irea de ceva am redeveni fiare." "Mai !ine$ utea ie'i un co il cu ereditate &ncărcată." "#a$ &mi ies din fire$ nu ot să trăiesc fără să fiu iu!ită1" "Mare desco erire1 Cine oate trăi fără să fie iu!it2" "Tu$ de ildă$ n*ai nevoie 'i tu 'tii asta 'i am &nce ut să te urăsc c&nd am desco erit acest lucru.rău. "9ictor$ zise Matilda$ mer% eu la lim!are$ am să*ţi s un ceva1" . ." "Nu$ m*am interesat$ !oala asta nu e ereditară. Nu %re'eam$ ne lim!arăm vreo două ore 'i &ntr*adevăr nu*mi destăinui nimic. "Mer%i cu mine la lim!are2" o &ntre!ai ridic&ndu*mă." "#a$ se oate ca tu să nu fi văzut &n mine dec&t ceea ce am res in%ător. "7i eu m*am %&ndit$ zise. . #esi%ur$ &i s usei. Nu e adevărat că tu nu oţi iu!i$ fiindcă altfel n*ai mai da na'tere la iu!ire &n altul. #a$ 'i ea simţea acela'i lucru. 7tiam că n*avea nimic să*mi s ună 'i dacă avea nu acum &mi va s une$ vroia doar să*'i dea seama entru &nce ut dacă mai uteam comunica." "Toţi ceilalţi da$ nu s&nt$ dar tu e'ti. .*o ocrotească1 #e*aia e &nzestrat cu forţă 'i echili!ru." "Nu l*ai simţit nici la &nce ut$ ţi s*a ărut. #esi%ur$ nu lua asta &n sens a!solut$ nu totdeauna unde e-istă iu!ire e-istă 'i &nţele%ere." "Parcă oate cineva să 'tie cu recizie totală ce e ereditar 'i ce nu e1 #eci am dre tate$ m*ai iu!it cu remeditare$ ca să faci un co il.

Chiar dacă n*ar e-ista ." "Nu el ţi l*a luat$ ci eu1" "7i asta crezi că se oate uita2" "Am să re ar această %re'eală cum o să ot.ilvia.au mai !ine zis ai vrut să mă schim!i rin distru%ere$ rin anihilare1" "Ha*ha1 Ai văzut tu destul &n tine un om a cărui trufie nemăsurată retindea să i se ridice &n fiecare zi c&te o statuie. Ce nu mer%ea21 Ce rime3die simţise că o ameninţă2 Nu era o eni%mă$ ." "Călătorie s r&ncenată s re ţinta voastră$ visul uitat al matriarhatului." "7i voi nu roduceţi.. . Pe urmă tu o să te căsătore'ti 'i o să ai co iii tăi$ e'ti &n lină tinereţe$ n*o să*mi s ui că o să te resemnezi 'i n*o să*ţi refaci viaţa1" A'adar$ asta era e. #ar cu ea2 Acest lucru nu*l afirmai. )amenii de 'tiinţă au desco erit că s&nteţi mai vitale dec&t noi 'i o luaţi &n serios.ilvia se &nde ărta de ea$ fie că &'i desco erea tatăl$ de'i se s une că asta vine mai t&rziu$ fie că o făcea de e acum să lătească$ %hicindu*i &n mod o!scur vinovăţia de a fi adus &ntre noi un străin. Răz!oaiele le facem noi1" "Răz!oaiele le face #umnezeu 'i se clocesc 'i &n ura dintre !ăr!at 'i femeie.nt&i că va 'ti$ fiindcă &ţi %hicesc %&ndul+ ace 'i armonie &ntre noi trei$ lucru im osi!il$ fiindcă nu se oate uita că acest 'ta! mi*a luat co ilul$ &n tim ce 'tia că el mai avea doi." "N*am a3uns$ zisei$ fiindcă n*o să răm&n conta!il 1us7u(ă la fin de mes 1ours. . M*a lăsat1 7i &n tim ce eu eram la ocnă$ re%ătea terenul să*mi ia co ilul.licaţia stării ei de s irit$ totu'i vrusese &ntr*adevăr să*mi s ună ceva ie'ind cu mine la lim!are.ilvia va afla 'i cui datorez eu această favoare$ lucru care mi se are sca!ros1 Prefer să 'tie că voi fi iar universitar rin ro riile mele sforţări1" "#ar .ntre oameni civilizaţi lucrurile astea se aran3ează.ilvia nu va 'ti niciodată1" ". 9itale$ da$ dar nu &n s irit$ unde roduceţi numai dezordine." "#eci eu s&nt o ticăloasă1" "#a$ cam e'ti1" "7i totu'i mi*ai s us că mă iu!e'ti &ncă1 Iu!e'ti o ticăloasă2" "Iu!e'ti un ins res in* %ător2= "#a$ cu s eranţa să*l schim!1" "Nu s*ar zice că ai avut vreodată &n suflet s eranţa1 . )ric&t am vrea noi să credem că s&ntem des ărţiţi$ &n realitate nu s&ntem 'i nu utem fi total des ărţiţi. E normal1 Iu!esc am&ndoi aceea'i femeie.ituaţia nu mai e aceea'i ca acum cinci ani1" "Hai sictir1" "Asta e o rostie1 ." Matilda căscă &ndelun% 'i cu mare voio'ie.'i a rinse o ţi%are 'i %&ndii că m&inile &i tremurau$ dar nu un tremur erce ti!il$ mai de%ra!ă o anume disarmonie &n mi'cările de%etelor. )rice a'i fi crezut$ zise ea a oi du ă ce intrarăm &ntr*un mic !ar 'i ne a'ezarăm$ că oţi să a3un%i$ afară de conta!il.." "Tot mai s eri2" "Nu s er$ s&nt si%ur1" "#acă ai acce ta ca Mircea să se ocu e de cazul tău$ ar fi at&t de sim lu 'i. ) is itii+ "Consider viaţa mea refăcută$ nu mă interesează să mai trăiesc de*aici &nainte cu o femeie &n aceea'i casă..ilvia să 'tie că tatăl ei e rofesor universitar2" "4a da$ dar . 8osta soţie &'i a3ută fostul soţ$ fostul soţ o a3ută 'i el e ea$ actualul soţ &l a3ută 'i el e fostul soţ.adevărată0 oate fi res in%ătoare entru un ticălos. ) să ţi*o trimit e . #eci nici &ntre!ările dacă o mai iu!esc nu fuseseră at&t de %oale. Ce !izar$ credeam că m*am des ărţit de ea definitiv 'i iată că a fost suficient ca Matilda să se a ro ie iar de mine$ chiar &n acest fel care nu mă &ndre tăţea cu nimic să*mi fac iluzii$ ca să uit tot ceea ce &mi făcuse 'i să*i su%erez$ rin declaraţia mea$ că voi trăi sin%ur$ că ...." "9*aţi emanci at 'i iată ce iese din voi1" "#a$ nu mai vrem să vă %&dilăm la tăl i. n*ai mai sta &n acest ost nici măcar o să tăm&nă. o să 'tiu eu$ 'i asta &mi face sc&r!ă1 Mai !ine 'i*ar fi făcut altă dată datoria 'i nu m*ar fi lăsat să fiu condamnat. /Mi*ai s us că mă iu!e'ti ca la &nce ut10 #ar c&nd mai e-istă 'i un co il21" "Aha$ de*aia m*ai invitat tu la masă1 8ormăm aceea'i familie2" "Nu fi rost1 9reau să s un că avem interese comune1 Nu ţi*ar lăcea ca .ilvia &n vacanţe de c&te ori o să vrei$ 'i c&nd o să se facă mare nu va mai fi ro!lema că fetiţa ţi*a fost luată. 7i e urmă chiar dacă . "Mă dor icioarele$ zise$ hai să intrăm undeva 'i să !em o cafea$ continuăm acolo1.ilvia nu va 'ti că Mircca m#a a1utat.

"4ine$ &mi s use$ o să trăie'ti sin%ur &n casă$ de'i eu nu cred fiindcă nu te*ai des rins de tot de mine 'i nu oţi iu!i e cineva cu rămă'iţele alteia &n suflet$ dar ce te &m iedică să acce ţi ro unerea mea2 Crezi că e un rău mai mare să te la'i a3utat$ dec&t să aduni cifre 'i să faci !ilanţuri conta!ile o t ore e zi$ tu care arzi de dorinţa de a avea iară'i &n faţă studenţi$ 'i să le vor!e'ti des re ceea ce te asionează2 ?asă vanitatea deo arte$ fă o se araţie &ntre trecut 'i viitor 'i raţionează+ de fa t cine m*a dat e mine afară din (niversitate2 . 7i tu reacţionezi ca 'i c&nd n*am trăi &ntr*o lume dată /nu cea mai !ună$ acum$ dintre lumi$ totu'i dată$ cu realităţile 'i le%ile ei !rutale0$ tu %&nde'ti mereu că e-istă chiar acum osi!ilitatea unei lumi ideale 'i &i 3udeci e oameni du ă această viziune a ta uto ică.lica!ilă$ străină de ea$ nefirească$ asemeni unei maladii misterioase de care$ du ă divorţul nostru$ se vindecase.lic." "#a$ a'a este$ a'a reacţionez$ dar instinctiv 'i nu raţional$ fiindcă a'a simte fiinţa mea că oate e-ista &n armonie cu ea &nsă'i. #a$ se face$ o orul e &nţele%ător &n totalitatea lui$ el are o filozofie e care o e. Cine &mi %arantează$ ce forţă$ ce mecanism social constituit 'i eficace$ că odată ce &mi dau %irul /odată1 &ntr*o situaţie %rea$ e-ce ţională0 nu vom face a oi noi a!uzuri de uterea 'i situaţia &n care s&ntem u'i chiar 'i fără situaţii unice$ dificile$ date" Nu*mi %arantează nimeni$ fiindcă legea nu e &ncă . 7i totu'i nu &nţele%$ adică nu ot să*mi asum %re'elile altuia$ de'i le &nţele% sau mai !ine zis mi le e. Mi*ar fi u'or s*o fac$ dar instinctiv mă dau &na oi$ fiindcă ar &nsemna$ rin &nţe* le%erea mea$ să*mi dau %irul entru noi erori.au aceste erori s*au născut din altele$ mai mari$ consecinţe ale determinărilor olitice$ %eo%rafice 'i istorice$ cu rădăcini e-tinse 'i ad&nci 'i foarte &nde ărtate. Chiar doream această &ntoarcere2 #esi%ur$ &nsă &n condiţii ideale+ să revină la starea ei de dinaintea căsătoriei noastre$ lucru care nu mi se ărea im osi!il$ at&t de &ncredinţat eram că mă iu!ise cu adevărat$ &n cei doi ani$ că eu rămăsesem acela'i 'i că schim!area ei ulterioară era ine.." "#eci$ zisei$ să*i ofer eu lui 'i ţie o mai lini'tită con'tiinţă. &ndrea tă o %re* 'eală." "A'a %&nde'te el2" #a$ a'a %&nde'te. Chiar &l auzi e c&te unul+ ce era să fac$ dra%ă$ asta e situaţia1 A'a %&ndesc 'i eu raţional. P&nă va a ărea acea societate ideală &n care fiecare vom lăti rom t entru erorile noastre$ o să mai cur%ă a ă e #unăre$ acum nici măcar dacă moare unul nu e o ortun să*i răscolim erorile$ fiindcă asta ar duce la desco erirea altor erori 'i asta la altele1. Nu erau erorile lui! ..." "Nu fi naiv$ crezi că at&t el c&t 'i alţii se er elesc &n somn fiindcă ar avea ceva e con'tiinţă2 Politica a!stractizează fa tele 'i le &nlănţuie de la cauză la efect$ asta s*a &nt&m lat entru că altceva s*a &nt&m lat mai &nainte 'i o să se mai &nt&m le c&t tim oamenii vor trăi e ăm&nt+ toţi s&ntem vinovaţi$ nimeni nu e vinovat. Re et$ e'ti &ndre tăţit să*l 3udeci cum vrei$ fiindcă oricum ai dre tate1. Iar as iraţia lui$ a acestui Mircea$ este să ne &nsu'im 'i noi ca indivizi ceea ce 'i*a &nsu'it el 'i alţii ca e..oric&nd se oate &ntoarce. Raţional ai$ adică acest Mircea$ are dre tate$ fiindcă altfel ar tre!ui să nu mai fie ceea ce este$ asta e soarta lui$ e care 'i*a asumat*o 'i chiar dacă$ să zicem$ ar fi 3udecat 'i condamnat$ el n*ar recunoa'te că a trăit &n eroare.. A3un%em de arte1 7i cine ar %aranta că nu se vor roduce astfel reacţii im revizi!ile$ care ar st&rni nenorociri 'i mai mari$ e o scară chiar catastrofală." "Ai vor!it tu cu el1"$ "Nu$ zise Matilda hotăr&tă$ dar s&nt si%ură că oate 'i vrea s*o facă.onenţi.rimă 'i cel mai umil individ anonim+ asta e situa&ia! 8ilozofia acce tării rin &nţele%ere..n ultima instanţă factorul olitic$ re rezentat rintr*un anume Mircea$ care din la'itate$ a'a 'i e dincolo$ oţi să*i s ui cum vrei$ a &nchis ochii c&nd tre!uia să*i deschidă. Ei !ine$ acum$ acela'i om vrea să*'i &ndre te %re'eala$ at&t c&t se oate$ fiindcă anii de u'cărie nu mai oate nimeni să ţi*i dea &na oi$ &nţele%i2 Nu te a1ută.

" "#eci nu vrei1" zise Matilda. %tunci a'i utea chiar să acce t ca domnul Mircea să &ndre te ceva din eroarea e care n*a utut să n*o comită faţă de mine1 9ezi ce &nţele%ător s&nt1 Nu s&nt a!surd1" 7i iz!ucnii &n r&s1 Mă credeam$ ca altădată$ soţul ei$ uteam r&de 'i 3u!ila stă &n$ a'a*zic&nd$ e situaţie. Matilda 'i soţul ei &mi &nchideau telefonul fără un cuv&nt$ iar servitoarea avea laca ei+ nu s&nt acasă$ s&nt lecaţi.ilvia. "Acum &n nici un caz1" "#e ce2 ?asă teoriile 'i s une a'a$ omene'te$ ce te &m iedică1" "A$ da1 e-clamai 'i eu arcă aduc&ndu*mi aminte de ceva ca 'i c&nd a'i fi fost de acord că &nă atunci mă ţinusem de teorii$ străine de fa t de adevăratul motiv al reacţiei mele. Am s us acum fiindcă s&nt convins că lucrurile se vor schim!a.ncercai nu duminica$ ci &n zilele lucrătoare$ 'i anume dimineaţa$ c&nd 'tiam că ei s&nt chiar lecaţi. 9III "Tot n*ai reu'it s*o vezi2 zise ?avinia du ă ce rămaserăm sin%uri. . A arent %oală de sens sau dătătoare de lini'te$ ace ad&ncă &ntre două inimi &nstrăinate$ dar care s*au iu!it odată$ discuţia mă lăsă cu un sentiment tur!ure că eram ameninţat fără scă are. 7i c&teva duminici rimii acela'i răs uns. Reacţia ei &nsă fu de o !rutalitate totală 'i a!solută.zeiţă$ &n această inevita!ilă 'i dureroasă erioadă de tranziţie. .ncercai zadarnic c&teva luni$ cei uţin s*o rind la telefon. Acum mi se ăreau ridicole re licile mele$ ca 'i &ntre!ările ei dacă o mai iu!eam. Această &nt&lnire fusese de mult re%ătită$ mi se ro usese ceva 'i eu res insesem or%olios această ro unere. ?a urma urmei de ce nu acce ţi să te a3ute 'i să te &ntorci la (niversitate2 >&nde'te*te la co il$ zău a'a$ ce oţi să faci2 Asta e situaţia1" "7i mie mi s*a &nt&m lat de multe ori &n viaţă$ zisei$ să &nt&lnesc oameni care erau la un as de iz!ăvire 'i mi se ărea de ne&nţeles de ce nu fac asul acela.. ) să*mi răs unzi că asta nu e ceva nou &n lume$ de acord$ s&nt tot at&t de filozof ca 'i acest Mircea$ dar eu &mi asum alt destin 'i nu ot fi /nu din virtute$ ci din ne utinţă0 com licele lui sau al oricărui altuia1" "Ce să zic$ e-clamă Matilda cu ironie$ i*ai ede sit de i*ai omor&t1" "#a$ 'tiu$ Petrică m*a &nvăţat ceva e vremuri &n ale rofeţiei$ nu va trece mult 'i victime 'i călăi se vor &nt&lni la acela'i !anchet$ vor ciocni unii cu alţii aharul$ vor etrece 'i se vor str&n%e reci roc de umeri cu emoţia sinceră &n suflet că s&ntem toţi oameni 'i erorile$ de fa t$ nu s&nt ale noastre$ sau s&nt ale tuturor.nţelesei+ n*aveam s*o mai ot vedea e . #ar fetiţa2 (nde e fetiţa2 7i ea era lecată.mi vine &n minte o com araţie sau mai de%ra!ă o &ntre!are+ resorturile ad&nci . #ădui &n cele din urmă din umeri. #ar duminica următoare %ăsii u'a &nchisă.n rimul r&nd$ continuai$ entru că lucrez$ 'i lucrez !ine$ al doilea$ s&nt informat ce se redă acum la (niversitate &n materie de filozofie$ nu mă interesează. (nde2 Nu 'tia. #ar servitoarea dădea din ca re et&nd aceea'i lacă. . .. . Atunci$ e loc$ nu zise nimic$ urmă o tăcere &n%heţată 'i străină$ ne ridicarăm de la masă 'i ne des ărţirăm. .in%ură ai s us că nu e oportun să 3udecăm chiar toate erorile. Cine e acolo2 auzeam %lasul c&nd al Matildei$ c&nd al acelui Mircea$ c&nd al servitoarei. M*a'i alătura 'i eu$ sincer vor!esc$ la etrecerea aceasta a uitării %enerale$ dacă$ hm1 Mi*e %reu să*ţi s un$ o să mă mai %&ndesc 'i dacă vă interesează /adică e tine 'i e Mircea0 o să vă s un. Ie'i doar$ &ntru t&rziu$ servitoarea$ care &mi s use că nu e nimeni acasă$ au lecat undeva &ntr*o e-cursie.

n fine$ ro!lema nici măcar nu mai are un caracter acut$ fiindcă am reu'it duminica trecută s*o văd e .tatele (niie o anumită cantitate de dolari$ indiferent cine e'ti 'i cum i*ai o!ţinut$ vreau să s un indiferent rin ce soi de afacere$ te aruncă imediat &n casta celor !o%aţi$ care datorită ra%matismului ei e li sită de re3udecăţi stu ide.. . #e ce să risc eu s*o forţez2 ) să*mi s uneţi că nu s&nt concesiv$ că nu oate fi vor!a de ceva %rav. #a$ dar c&nd m*am a'ezat la masă s*o scriu$ m*a a ucat furia. "Răs &ndit su! forma asta nu e &n nici un caz$ zisei$ dar e-istă$ s&ntem a roa e toţi sno!i su! forme atenuate$ acce ta!ile. Astfel fac 'i unii oameni /sau li se face10$ nu simt$ nu*'i dau seama de cli a c&nd a are &n ei o rezistenţă+ forţează$ mai au a oi un tim oarecare iluzia că trăiesc$ măn&ncă$ dorm$ chiar r&d$ dar de fa t s&nt morţi.mi are !ine1 Cum ai reu'it2" 7i turnă vin &n ahare$ cu adevărat !ucuros că utusem &n sf&r'it să*mi văd co ilul.ilvia 'i să stau de vor!ă cu ea vreo 3umătate de ceas$" "Ei$ tresări Ciceo. "#e acest Mircea nu mă mir$ nu e co ilul lui$ continuă el$ de'i e de mirare ca un om &n toată firea să se reteze la un astfel de 3oc /Ciceo avea aerul că n*a reţinut ideea mea cu sno!ismul acestui 'ef0$ dar Matilda$ cum oate ea să*'i ună ro!lema că . Ia hai să !em$ ?avinia. Nu s un deci că s*ar utea &nt&m la ca resorturile mele ad&nci să fie ameninţate acce t&nd să cola!orez cu ace'ti sno!i !izari care au 'i &nce ut să se creadă eterni$ dar s un că rezistenţa e care o simt e reală 'i rofundă. Adică cum2 Ai divorţat*o e alteţa*sa Matilda de un conta!il2 Chiar a'a2 A fost măritată 'i a făcut co il cu un conta!il de la 9raca" Hm1 Hm1 Hm1 Nu e !ine1 A$ rofesor universitar21 #a1 (it&nd că atunci c&nd fa tul era osi!il$ c&nd am ie'it afară 'i eu am cerut acest lucru$ m*a dat afară din !irou. Avem co ii1 Crezi că am acce ta cu u'urinţă să*i vedem căsătoriţi cu ersoane mult inferioare lor socialmente$ chiar dacă dra%ostea ar fi rezentă2" "Ai dre tate$ conveni Ciceo$ fiindcă nici n*ar fi !ine.. Prima mea !ătaie zdravănă am rimit*o c&nd am &ntors ceasul lui tata &nă am o!ţinut o mi'care infinită< da$ dar ceasul a mai mers doar c&teva ore 'i e urmă s*a o rit. N*a'i utea să s un cu certitudine că chiar a'i muri suflete'te dacă a'i acce ta să*i fac e lac Matildei 'i acestui Mircea$ căruia i se are că a &ntemeiat o dinastie 'i n*ar vrea să fi%ureze &n ar!orele ei %enealo%ic numele unui oarecare individ$ conta!il de meserie$ fost soţ al alteţei*sale Matilda 'i tată !un al rinci esei ." zise totu'i Ciceo$ semn că reflectase asu ra su oziţiei mele. Cum să te crezi diferit de ceilalţi$ c&nd &ntr*un fel nu rea u'or revizi!il oţi fi trimis oric&nd la munca de 1os" Ce rostie1" "Nu chiar$ zisei$ oamenii au avut totdeauna tendinţa de a se constitui &n caste. 7i eu m*am %&ndit 'i am fost la un moment dat %ata să le trimit o scrisoare.nv&rtim e*ale ceasului &nă ce simţim că a are o rezistenţă.ale fiinţei noastre ot fi ele &ntoarse la infinit2 .. "Nu$ nu ea direct$ zisei$ servitoarea mi*a relatat din ce*a tras ea cu urechea.no!ismul acesta e real2 vreau să s un e răs &ndit2 'i nu ţi se are neverosimil să fi a ărut at&t de ra id &n. (n !ăiat destoinic 'i lin de calităţi e u'or rimit &n r&ndul celor !o%aţi$ fiindcă se %hice'te &n el o forţă otenţială$ adică un rice ut viitor om de afaceri 'i numai rar asta oate să .. Atunci ne o rim... (n sim lu muncitor$ !ăr!at admira!il$ dar fără cultură$ s*ar simţi rost &n antura3ul unei soţii care ar fi o intelectuală. Numai &n .ilvia.ilvia s*ar simţi &n3osită dacă ar s une la 'coală că tatăl ei este conta!il2 Parcă a'a ne*ai ovestit că ţi*ar fi s us1"." "Aha$ data trecută n*ai recizat. #ar nu des re asta e vor!a$ mă refer la sno!ismul unei cate%orii rin s ecificul ei insta!ilă &n ceea ce rive'te soarta fiecărui mem!ru al ei luat &n arte. ". ." "#a"$ zise ?avinia$ 'i se duse să ne re%ătească un nou r&nd de cafele. 7tii$ h&rtia e care tre!uie să*ţi a'terni %&ndurile.

." "I*am citit$ zise Ciceo$ vreau ceva nou$ modern. nu rea s ecifică... E o altă )disee." &n cli a aceea ?avinia se ridică !rusc 'i se &ndre tă decisă s re dormitorul co iilor de unde auzirăm de &ndată zdu ăituri 'i chicoteli." "?o%ica femeilor$ răs unse Ciceo sarcastic$ se oate &nv&rti &n %ol la infinit.. E vor!a de un anumit %en de idioţi dintre cei ca a!ili să citească 'i nu de idioţii care n*au luat niciodată o carte &n m&nă+ culţii ervertiţi$ sătui de vechile valori. "9ă arăt eu vouă"$ stri%ă ea 'i &ntr*adevăr auzirăm a oi alme date 'i ţi ete mult e-a%erate de durere nesinceră$ fiindcă oric&t ar fi fost de &ndesate$ almele mamei demult nu mai aveau asu ra lor vreun efect.. "E !ună$ zice Ciceo$ americanii au simţul e icului$ e care euro enii l*au cam făr&miţat." "Cică se &nt&m lă$ zise ?avinia$ cutare scenă din Homer e descrisă 'i aici$ dar altfel1"" Ei$ altfelul ăsta$ zise Ciceo$ mă scoate din sărite$ descrie e a%ini &ntre%i cum eroul ia dimineaţa un ur%ativ$ se duce la toaletă 'i simte cum se u'urează." "Nu s&nt numai %ăini1" "#a$ mai s&nt 'i curci$ %&'te$ raţe. 4ăr!ieritul$ de ildă$ e o chestie$ nu mai e un sim lu !ăr!ierit.." "E foarte interesant$ zise Ciceo$ dar mi*e mereu %&ndul la titlul e care i l*a dat$ 4l0sse.. Cum să le s un atunci2" "Păi ai zis !ine$ sătui de vechile valori.n cazul ăsta ar &nsemna că 4l0sse e foarte accesi!il idioţilor.... #ar să 'tii că nu s&nt nici ervertiţi.." ".." "4ine$ nu s&nt.. Cum tu n*o să admiţi niciodată că e'ti idiot$ zi că e el 'i &ntoarce*te la 4alzac 'i Tolstoi.. Ei$ QoIce e cel mai modern$ ce*i faci2" "Păi nu mă las &nă nu*l citesc e isălo%u*ăsta"$ zise Ciceo cu o iritare care i*ar fi distrat mult e co iii lui< 'tiau ei de ce nu vroiau să se ducă la culcare ca de o!icei. a'a că n*o să facă nimic$ Ciceo$ n*o să*ţi lacă oric&t te*ai strădui.." "#a$ r&se ?avinia$ 'tiu la ce te %&nde'ti$ mi*a adus mie o rietenă 4l0sse de Qames QoIce$ eu nu l*am citit$ &l ţin de 'ase luni e no tieră 'i n*am trecut de a%ina o sută......" #e'i Ciceo era relativ so!ru &n lim!a3$ de astă dată auzind toate acestea$ trase$ cu uternic accent ardelenesc$ &n3urătura rin care trimitem noi e cineva anti atic la ori%ine..rovoace o tra%edie americană." "Te referi la romanul lui #reiser2" "Cum e cartea asta2"$ zise ?avinia intr&nd cu cafelele. (ite$ de ildă$ eu s&nt sătulă de ora'$ mi*ar lăcea să trăiesc la ţară$ &mi lac animalele 'i natura$ &nseamnă că s&nt o oră'eancă ervertită2" "4ine&nţeles$ altfel te*ai fi măritat cu un ţăran 'i te*ai fi ocu at de %ăini." ".e s une adesea+ vreau să*mi dau seama care din noi doi e un idiot$ &n cazul de faţă eu sau irlandezul ăsta2" "#eose!irea ar fi că el e cele!ru 'i tu nu e'ti"$ zise ?avinia."#a$ conveni Ciceo$ 'tiu$ e-istă idioţi cele!ri 'i oameni cu !un*simţ anonimi$ &nseamnă că idioţii anonimi au reu'it 'i ei să dea un e.onent %lorios. "la m&ne*sa$ să se &ntoarcă de*acolo mai !un." "4ine$ r&se ?avinia$ admit sim lificarea$ să revenim la 4l0sse.. ?a ce cores unde asta din Homer2" "#e ce te &ncă ăţ&nezi s*o cite'ti2" r&se iar ?avinia. "Nu e isălo%$ intervenii /citisem 4l0sse &ncă de e vremea studenţiei0$ QoIce fărămiţează ersona3ele 'i lucrurile 'i asta oate să enerveze$ el nu mai oate să descrie !ătălia de la Austerliz ca Tolstoi$ &n schim!$ să mă scuze ?avinia$ rinde$ de ildă$ femeia &n tim ul ciclului ei lunar 'i ne arată alt c&m de !ătălie$ nu mai uţin senzaţional dec&t ceea ce vede savantul c&nd une materia vie su! microsco ." "Nu e'ti consecvent$ zise ?avinia$ &n 'tiinţă vrei să lăsăm luna acolo unde e$ &n artă vrei ceva modern." "Nu$ că numai s&m!ătă seara &i a ucă$ zise ?avinia$ 'i numai c&nd vii tu e la noi$ mi se adresa$ &ncolo &'i văd de*ale lor$ !a chiar fac 'i trea!ă du ă ce &'i termină lecţiile$ &i . "Ascultă la u'ă$ zise ?avinia revenind$ du*te tu$ dra%ă$ 'i otole'te*i." "A1 făcu ?avinia$ dar să 'tii că ă'tia nu s&nt idioţi. Micul de3un cu rinichi 'i alte momite durează c&t aventura lui (lisse e insula Circei$ unde oamenii lui s&nt transformaţi &n orci. ". de ce i*a s us el a'a$ c&nd &n cartea lui nu se &nt&m lă nimic.&nt 'i ei curio'i$ zise Ciceo$ ce oţi să le faci$ a'a eram 'i noi.

Nu rea aveam chef$ că nu rea am fost !ună la 'coală$ dar$ fetiţo$ zice ăla$ nu e vor!a de carte$ dar de ce e vor!a$ mena3$ zise$ să &nveţi să %ăte'ti$ 'tiu să %ătesc$ zic$ n*am nevoie de 'coală s ecială$ m*a &nvăţat mama$ nu ouă ră3ite$ zice$ 'i nici cum să faci mămăli%ă$ alte chestii mai com licate$ n*o să*ţi strice$ ai să vezi. . Nu avea chiar ais rezece$ ci o ts rezece ne&m liniţi$ mă corectă ea c&nd o &ntre!ai." ".. M*am %&ndit eu+ 'i c&t ţine2 Nu mult. "#oi in'i &nce useră să mă cunoască &n vizitele mele$ soldatul din %heretă care făcea de ază la casa 'ta!ului 'i$ cum am s us$ servitoarea.." "#a$ te*a ucasei să s ui$ * ne luarăm cu vor!a. >ri3a ta era să*i aduci aminte$ zise 'oferul$ acuma eu tre!uie să mă &ntorc iar la mare$ că le vrea nea ărat &n seara asta 'i e urmă iar să fac un drum &ndărăt$ că nu vrea să mă cazeze &nă m&ine dimineaţă$ asta &nseamnă că tre!uie să aler% cu viteză o mie de :ilometri din ricina ta1 ) să dai de z!en%a$ ai să vezi1.... #ar de ce să mă !a%e ea la u'cărie2 Am furat ceva$ ce crimă am făcut2 9ara asta au lecat la mare$ e mine m*au lăsat acasă cu fetiţa$ care făcuse cu o lună &nainte he atită 'i medicii au s us că analizele nu s&nt &ncă !une 'i ..e &ntoarse du ă o 3umătate de oră 'i ne &nde ărtarăm mult de casă &nă ce &nce u să vor!ească.fatul Po ular 'i m*a &ntre!at dacă nu vreau să urmez o 'coală. "Tocmai$ s usei$ a &nce ut 'i ea &n anu*ăsta 'i a'a am reu'it s*o văd.... Nu 'tia cum să lece$ adică de lecat nu utea$ ce să facă s*o dea afară.trimit la iaţă$ s ală vasele. Ai mei$ zice$ du*te$ 8lorico. #u ă*masă$ a'a$ se &ntoarce 'oferul$ l*a trimis doamna &ndărăt să*i aducă nu 'tiu ce !i3uterie e care o uitase din ricina idioatei ăleia$ a'a mi*a zis$ e care c&nd s*o &ntoarce o s*o trimită nea ărat dre t la u'cărie.. Nu era sin%ură$ erau vreo sută$ toate ca 'i ea$ frumoase de icau 'i tinerele$ toate fecioare$ au fost &ntre!ate$ e-aminate medical$ dacă n*aveau 'i vreo !oală$ ele sau ărinţii lor$ dinţi stricaţi sau auzul 'i vederea slă!ite din cine 'tie ce ricini ereditare. Te !a% la u'cărie1 7i uite*a'a$ de la o vreme$ din te miri ce$ te !a% la u'cărie. Adică e mine1 #a= de ce s&nt idioată$ &i s un 'i eu 'oferului$ de !i3uterii nu mi*a s us nimic$ sin%ură 'i le*a ales 'i a lecat cu ele.. #a= ce s&nt eu21 #acă nu*i lace de mine n*are dec&t să mă !a%e la u'cărie$ n*o să stau acolo toată viaţa 'i e urmă %ăsesc eu un restaurant unde să rriă an%a3ez ca icoliţă$ eu idioată nu s&nt 'i nu m*a făcut mama să n*am voie să cunosc 'i .oldatul nu era totdeauna acela'i$ dar servitoarea da. Au lecat$ cum ar fi$ dimineaţa$ cu ma'ina. 7i entru ce2 Ai să vezi$ dacă nu*ţi lace$ te &ntorci la sa ă. ) fată stilată$ cum se s unea e vremuri$ foarte t&nără &nsă$ ai fi zis că avea ais rezece ani...D Au luat*o cu o ma'ină 'i au dus*o la 4ucure'ti la acea 'coală. Nu se urtau ur&t cu ea$ de %ătit %ătea doamna$ că &i lace să %ătească$ ea doar o a3uta$ avea %ri3ă de toaleta ei$ făcea curăţenie$ a3uta la descărcatul camionetei care le aducea de toate$ avea %ri3ă de .ilvia nu e &ncă la 'coală2" zise Ciceo.. Ea se uită &n cu totul altă arte dec&t la mine$ &n tim ce &mi 'o ti să lec 'i s*o a'te t mai &ncolo$ du ă colţ$ să n*o vadă soldatul." zise Ciceo turn&nd iar &n ahare.. Nu se dădea dusă din faţa orţii$ de unde &nţelesei că &ntr*adevăr ei nu erau acasă 'i că a'i fi utut s*o fac să mă a3ute să*mi văd fetiţa$ &i mărturisii acest lucru.. C7i a'a frumoasă$ &i făcui eu curte$ 'i te*ai hotăr&t să răm&i la meseria asta2D CParcă eu m*am hotăr&t2D zise ea mohor&tă. #e ce$ o &ntre!asem$ se hotăr&se să se an%a3eze aici2 A silit*o cineva2 C4a nu m*a silit$ a venit cineva de la . Ce 'coală2 #e mena3$ mi*a s us.ilvia$ dormea alături de ea &ntr*o odaie 'i...ilviuţa n*are voie anul ăsta să mear%ă la mare. că de ce a răcit fetiţa2 #e unde să 'tie ea de ce a răcit2 #in ricina ta$ ai lăsat*o să se desvelească noa tea$ ai scos*o &n fri% 'i nu i*ai &nnodat !ine fularul la %&t. . #u ă cursuri au fost re artizate e la !ufeturi &nchise$ la mari instituţii$ trimise la rece ţii să*i a3ute e chelneri$ la mare &n tim ul concediilor rin diferite vile 'i &n cele din urmă e ea au re artizat*o aici la tovară'ul.

. Ai fi zis că du ă destăinuirea ei se vidase interior$ sau că &mi dădea de &nţeles că nu mai avea nimic să*mi s ună 'i nici să &ncerc s*o &ntre!. Eu &n locul dumneavoastră n*a'i mai da e*aici 'i fetiţa$ n*aveţi %ri3ă$ o să*'i aducă ea aminte 'i n*o să vă uite.usă0$ &n tim ce noi ă'tia$ nelini'tiţi$ im licaţi &n drame care ne des!inau 'i care ne lim!am &ncoace 'i &ncolo su! im ulsul unor %&nduri 'i sentimente fără rost$ eram cei care ieream$ care ne destrămam ca ful%ii de ă ădie e care &i vedea ea e c&m z!ur&nd la cea mai mică suflare a vintului. Nici unul dintre ărinţi nu .. /. Poate mă face vinovată tot e mine 'i mă dă afară2 (nde n*ar fi1 Hai să vă arăt unde e că tovară'ul a discutat cu doamna că e mai !ine s*o dea la 'coala din raion 'i nu la 'coala lor s ecială$ e !ine să cunoască fetiţa co ii o!i'nuiţi fiindcă acolo lui nu*i lace$ a auzit că nu rea se ţin de carte 'i au rins fel de fel de fumuri.tătea a!solut nemi'cată cu !raţele la ie t av&nd arcă$ foarte lini'tită$ convin%erea că e ea se s ri3ină lumea$ e icioarele ei voinice$ e umerii ei zdraveni$ e ceafa ei de cariatidă$ e umerii ei &ndoiţi$ dar nu &ncovoiaţi$ ca să*'i aco ere cu !raţele s&nii /altă avere care nu tre!uia e. #acă ţine la tine mai treci eu vederea$ mai &n%hiţi că nici tu nu e'ti sf&ntă.. Că dacă mă rinde că nu mai s&nt fecioară$ mă trimite &na oi la sa ă1 Nu mai ot1 arcă nu m*am născut cu sa a &n m&nă..resie deloc reconfortantă entru un om mare$ că noi nu mai contăm 'i dacă mai aveam vreun rost acela nu era altul dec&t să*i slu3im e ci$ să le cum ărăm aceste costume ele%ante 'i !ine călcate$ aceste rochiţe 'i %ulera'e !ine a retate$ serviete 'i %hiozdane moi de iele. A'a căţea n*a'i fi$ să*l las să stea la oarta mea$ chiar dacă a'i a3un%e &m ărăteasă 'i el un nenorocit. Numai să nu sca e vreo vor!ă că aţi văzut*o1 Ei 'i dacă sca ă$ ce2 N*o să trimită miliţia să vă &m iedice...... 9ă s un eu cum uteţi s*o vedeţi$ zilele astea a &nce ut 'coala$ o &ndiţi la ie'ire 'i %ata..... #e ce2 Nu l*ai făcut cu el2 C&nd l*ai făcut nu 'tiai cine e2 Acuma nu*ţi mai lace$ ai a3uns sus2 7i fetiţa*aia ce zice2 C&nd s*o face mare crezi că n*o să afle 'i n*o să*ţi &ntoarcă curul2 ?a noi$ te*ai măritat$ ai luat un !ăr!at$ ăla e$ tre!uie să te &nţele%i cu el$ să*l asculţi$ că de*aia e !ăr!at 'i să nu dai dosu dacă vine 'i el odată acasă cu chef 'i &ţi tra%e o !ătaie$ a'a e de%ea!a..eu un !ăiat 'i să mă distrez.. Ei$ na1 Cum oi fi eu$ dar n*o să a3un% vreodată să*mi las !ăr!atul 'i să*i iau co ilul 'i să nu*l las să*l mai vadă.. 5idul e care ot să*l ună aceste fele de la ţară &ntre ele &n lume$ c&nd lumea asta nu e e lacul lor$ im une res ect$ e un zid %ros$ de netrecut$ menit să le a ere de orice intruziune care ar utea să le ia sufletul$ av&nd o foarte coerentă con'tiinţă de sine că acest suflet e sin%ura lor avere$ &n tim ce alţii &'i !at 3oc de*al lor 'i de*al altora$ &ntr*un desmăţ neru'inat. El e un om care niciodată nu mi*a zis nimic$ !a$ c&nd mă rinde c&teodată că nu ot să mă stă &nesc 'i răs und$ las*o &n ace$ zice$ las*o &n ace$ dacă zici că nu se rice e. 8lorica era 'i ea acolo$ tăcută$ cu !raţele la ie t$ osomor&tă.n chestia asta cu 'coala 'ta!ul nu se dovedea că ar fi sno! 'i dacă 'i*a trimis co iii la )-ford asta a făcut*o oate entru că &ntr*adevăr acolo se &nvaţă carte 'i chiar 'i fiul rimului ministru al Marii 4ritanii oate s*o &ncaseze dacă face e ne!unul cu rofesorii$ cine ar &ndrăsni aici să facă astfel2 care rofesor20 A'a că m*am &nvoit de la 9raca să li sesc lunea trecută 'i e la ora douăs rezece eram la 4ucure'ti &ndind ie'irea co iilor &ntr*un %an%* oartă lin de ărinţi. Nu$ erau co ii lini'tiţi ace'ti !ucure'teni 'i a roa e toţi !ine &m!răcaţi$ unii chiar rea !ine 'i arcă rea maturi cu mica lor trufie lini'tită e chi uri$ cu acea e. ) imitai 'i mă o rii 'i eu din mers 'i rămăsei nemi'cat 'i nu rea a roa e de ea$ ca 'i c&nd$ desi%ur$ nici n*a'i fi cunoscut*o$ &n acest tim &n curtea 'colii iz!ucniră deodată co iii$ dar fără rumoarea de altădată$ du ă cum mi*aminteam eu că făceam c&nd %oleam clasele$ cu stri%ăte 'i ţi ete ascuţite al căror vacarm se auzea de arte &n cartier. .

. #a$ 4o!o 'i cu Irinel s&nt rieteni cu >i%el.. .ilvia ovesti$ dar Matilda reacţiona indi%nată. CCi nu m*am !ătut1D C4a te*ai !ătut$ ai dat cu sandala. clandestin.ilviei drumul din m&nă. "7i data viitoare1 zise ?avinia. Nimeni nu mai era &n urma ei..au cine 'tie ce*or să inventeze să te &m iedice s*o vezi2" "Ceva &mi s une că ..*o fi rătăcit2 ) fi aflat ceva Matilda 'i o fi venit s*o ia mai &nainte2 #ar deodată o zării &n de ărtare.ilvia nu venea$ de'i %rosul co iilor care se scur%eau e dinaintea mea rin %an% &nce use să se su!ţieze. Chiar a'a$ un ta!lou sf&'ietor$ tatăl ei mer%&nd alături$ nu rea a roa e$ !a chiar &n urmă$ fără să*i vor!ească$ fără să mă lase s*o iau &n !raţe 'i s*o sărut.n acest tim $ 8lorica se a ro iase$ &i &ncheie sandaua t&r'&ită /se vedea că multă vreme mersese cu ea astfel0$ &i aran3a rochiţa la %&t al cărei %ulera' era 'i el cam str&m! 'i &i drese ărul su! an%lica !leu care nu*i mai trecea chiar e deasu ra ca ului.D.ilvia o să ăstreze secretul$ zisei. "Cum$ zise ea$ e'ti ne!un2 Ki*a interzis cineva vreodată s*o vezi2 Cum a'i utea eu să*mi ermit să &m iedic co ilul să*'i vadă tatăl2" 7i*mi făcu un semn flutur&ndu*'i de%etele la t&m lă$ adică eram cam tralala1 7i*mi &ntoarse s atele 'i intră &n casă arăt&ndu*mi ca odinioară lui Petrică un fund dis reţuitor &n care &i co!or&seră arcă din ca ideile+ dre t cine o luasem s*o cred . Cum ai s*o mai oţi vedea2 #acă 8lorica asta o să facă chiar a'a cum ai s us2 . #ar unde e ..ilvia2 .. )ricum$ o să văd eu1" IL 4ine&nţeles că ..arăta ca mine at&t de smerit 'i cu nelini'tea &n mine..ilvia$ %&ndii$ ce cavaler o să 'tie să reţuiască acest mers al tău c&nd o să a3un%i domni'oară2 ) să fii desa%rea!ilă la lim!area &n doi$ cu acest le%ănat al tău care mie mi se ărea at&t de dulce 'i care cere at&ta rotecţie1 Ei$ cine o să te rote3eze2 A'a era$ fularul &i at&rna 'i el &ntr*o arte$ %hiozdanul &l ţinea rea a roa e de ăm&nt ca &ntr*o rela-are du ă o %rea trudă$ sau ca 'i c&nd ar fi %&ndit că totul &i era e%al$ o sanda avea cureaua desfăcută$ mică lăl&ie care se o ri &n faţa mea 'i stri%ă cu o tristă o!oseală 'i sur riză nedefinită+ Ctaaa*ta1D Parcă mi*ar fi s us+ unde*ai fost &nă acuma$ adică 'tiu$ dar iată*te$ 'i se lăsă luată &n !raţe &n tim ce ea nici nu se li i de mine$ nici nu*'i &ncolăci !raţele e du ă %&tul meu$ &nchise doar ochii e 3umătate 'i se făcu moale$ o ărere$ nu un cor $ at&t era de im ondera!ilă. Nu răs unse... . #a$ ea era la coadă. 9ultura' /ei da10 cum2 din moment ce ărinţii lui erau ni'te vulturi 'i el era un vultura'1 7i tatăl infatuat$ un itic care amintea mai de%ra!ă de un c&rcio%$ o c&rtiţă$ dec&t de 'oim$ &l luă su! rotecţie să*l ducă re ede s re cui!ul din care avea să z!oare mai t&rziu un nou retendent la cucerirea lumii. &n nere%ulă cu ro riul său co il. CTe*ai !ătut$ ce*ai făcut2 D &i zise... 9enea$ ca să zic a'a$ cu s&r%$ avea 'i ea o ţintă$ dar mer%ea ca o răţu'că$ fără s or /c&nd că ătase ea mersul ăsta20 'i arcă nu mai crescuse de c&nd maică*sa n*o mai lăsase s*o &nt&lnesc sau oate aceste s aţii mari &n care eu n*o văzusem niciodată de la distanţă mă făceau să desco ăr c&t era ea de micuţă e această lume &n care i se dăduse drumul2 Ei$ . #ar că$ !ine&nţeles$ nu i*a dat . Iar ţi*a furat An%ela creionul... Era o!osită2 9a% &nstrăinată2 N*am stat mult cu ea$ să oată 8lorica să răs undă dacă fetiţa va ovesti Matildei că m*a văzut$ că ea n*avea cum să mă &m iedice s*o a'te t la oarta 'colii. Costel$ hai$ mamă1 /treacă*mear%ă$ Costel$ de3a năsos ca maică*sa$ nu ro* mitea nimic &nălţător0$ ?enu' /o1 ?enu'$ se vedea c&t colo că nimic nu i se refuză0...

. ". Am mai rins*o acuz&ndu*mă de tot felul de t&m enii.ilvia 'i trecui e la mama.'i văzu de trea!ă ca 'i c&nd nimeni nu era l&n%ă ea.mi s usese că ea se &ntoarce &n aceea'i zi. Te uiţi la ea$ ai zice că e normală 'i sănătoasă$ ca să desco eri e urmă foarte re ede că &n mintea ei zace o ţicneală." . Nu se &m!olnăvise dintr*odată$ &nce use rin a se &nstrăina de mine$ &n acel fel at&t de nelini'titor al inimilor sim le de retra%ere din viaţă c&nd nimic din ceea ce au iu!it nu le mai face să tresară. Mă dusei eu la ea. "Ce e cu mama$ ce i*ai făcut2" &l luai la rost e tata..mi are rău că n*am luat*o cu mine$ Mircea n*a vrut.ilvia cu mine at&t de multă vreme lini'tită$ fără să s orovăiască tot tim ul cum face acasă..ilvia e tot o era ei$ altfel nu*mi e.ntr*o zi$ c&nd 'tiam că tre!uie să vină la mine$ nu venise." "Păi asta 'i vrea$ zisei$ cică n*o lăsaţi1" "N*o lăsăm211 E de*o rezumţie stu idă$ nu ne*a s us niciodată că ar vrea să lece.ca a!ilă de o asemenea infamie2 Poate eu a'i fi fost &n stare să mă ort astfel dacă soarta ar fi făcut să*mi fie &ncredinţată fetiţa1 7i mai &nt&rzie c&teva cli e cu m&na e clanţă adău%&nd cu %las tare$ dar tot fără să se &ntoarcă+ "Te omene'ti că ai de %&nd s*o ră e'ti 'i cauţi motive1 #ar ia*o$ dra%ă$ 'i du*te cu ea 'i e*acasă$ ţine*o c&t vrei$ nu e 'i co ilul tău2 Adică nu c&t vrei$ că nu oate li si mult de la 'coală$ dar ia*o totu'i &ntr*o vineri 'i ad*o &ndărăt marţi$ &ţi dau 'i o ma'ină cu un 'ofer care să vă ducă 'i să vină e urmă s*o ia.." "#a$ 'tiu$ dar cu servitoarea de ce e o!raznică 1" "A$ servitoarea$ r&sei eu$ ăi dacă te aude e tine că &i zici+ te !a% la u'cărie2" "Ki*a s us asta2 e-clamă Matilda sincer sur rinsă. "8ormida!il$ zise Matilda$ e ne!ună$ o dau afară.. Nici tu nu e'ti zdravăn. "Hai$ răţu'că"$ &i s usei 'i o luai &n !raţe 'i mă a'ezai cu ea l&n%ă 'ofer." Mama era %rav !olnavă$ a roa e e moarte$ dar nu*i s usei nimic Matildei$ vroiam s*o ţin e ." "#a$ zisei$ 'tiu că se oate aran3a foarte re ede. "Ce e cu ea$ ce orcărie i*ai făcut$ re etai$ nu cumva ai dat &n ea2" El făcu un efort arcă neomenesc$ să &nţelea%ă 'i &mi răs unse+ "Nu vor!e'te1 Nu i*am făcut nimic1" 7i mă lăsă să &nţele% că a'i utea să*l calc &n icioare dacă eu$ desco erindu*i vreo vină s usă de ea$ a'i fi is itit să*l ede sesc< &'i desfăcu !raţele cu sensul că era %ata să . Te omene'ti că &i im uneam res ect$ e ea n*o mai ascultă.'i făcu totu'i tim 'i vinerea următoare lecarăm &m reună cu ma'ina. "Ce istorie21" .toarse &nsă cu vi%oare rufa$ o scutură 'i o use alături de altele$ a oi &'i v&r& iar !raţele &n clă!uci. "C(est normal.. #ar ce mă mir+ e o mitomană. . #u*o 'i e la 9asia. N*avea nimic$ s ăla ceva$ dar nu*mi răs unse c&nd o &ntre!ai+ "Ce$ e mamă$ ce s*a &nt. ." 7i tăcerea se a'ternu iar este noi$ e care o ru se tot ea$ uimindu*se &n franţuze'te$ să nu &nţelea%ă 'oferul cum de oate să stea . . &i răs unsei cu afectare$ te 3udecă &n sinea ei 'i să nu te a'te ţi să fie altfel.lic cum ai utut să crezi.. . Pentru &nt&ia oară el rămase &n faţa mea cu ochii lar% deschi'i$ de vinovăţie fără vină 'i se s erie de duritatea vocii mele.. ) luai e . Acum &mi dau seama$ fată ca Ana n*o să mai %ăsesc.'i aduce aminte de !unică*sa$ du*o la ea să stea acolo$ că la tine nu te rice i tu să ai %ri3ă de un co il$ nu oţi s*o la'i sin%ură c&nd te duci la serviciu.ilvia la mine 'i nu la Tasia unde ea ar fi utut*o trimite.i ovestii.e duse cu ea acolo$ eu refuzai$ dar lecă a doua zi dimineaţa. . Te omene'ti că istoria cu interdicţia mea să n*o mai vezi e .m lat2" Nici nu &ntoarse ca ul.ă 'tii$ &mi zise du ă vreo oră de mers &n tăcere$ chestia aia$ c&nd te decizi$ se oate aran3a foarte re ede.. Cum să*i s un eu a'a ceva2 #oamne iartă*mă1 se &nchină Matilda..." "#ar istoria cu !i3uteriile2" o &ntre!ai. Mircea zice că la toate le li se'te c&te o doa%ă$ e l&n%ă că s&nt 'i hoaţe 'i uturoase$ c&nd nu s&nt 'i !eţive$ mai ales alea mai !ătr&ne. "Ce e cu tine$ re etai$ te*ai su ărat de ceva2" . a'i veni 'i eu$ dar n*am tim . Poate o fi auzit de la alta$ că se &nt&lnesc &ntre ele 'i discută.

ilvia$ a ro ie*te"$ insistai." .. Marţea care urmă$ Matilda veni s*o ia$ ne %ăsi acasă 'i se arătă &nc&ntată de camera mea 'i nu se miră c&nd &i s usei că . Cli e de fericire1 7i simţii o sf&'iere la %&ndul că s*ar fi utut ca aceste cli e să se re ete entru mine zilnic$ dacă am fi rămas toţi trei &m reună.ilvia a stat tot tim ul cu mine$ chiar 'i la !irou$ unde a st&rnit admiraţia funcţionarilor. "Mamă$ &i s usei$ a venit .. .ilvia nu fusese !runetă$ ci !londă$ 'i acum era 'atenă. #ar mama ne &ntoarse s atele 'i fetiţa ie'i afară &naintea mea 'i$ c&nd ie'ii 'i eu$ &mi a ucă m&na 'i$ redevenind veselă$ făcu o săritură &ntr*un icior.ta forţă 'i ne%aţie &nc&t dacă n*a'i fi văzut*o eu &nsumi c&t utea fi de im ertinentă$ a'i fi crezut*o$ !a chiar a'i fi fost indi%nat că iată cum e nă ăstuit un co il. Ki*nchi ui$ de la &nălţimea aia1 7i*a revenit ea$ am dus*o la (r%enţă$ i s*a făcut o radio%rafie$ avea o mică fisură.. Revenii l&n%ă al!ia unde ea s ăla rufe." "Nu$ s use mama$ la doctor vă duceţi voi$ eu &l am e cel de sus!" Totu'i se umili să vadă cum dro icoase 'i tinere la!orante &i luară s&n%e 'i se e.e su use 'i acestei măcelăriri$ se simţi !ine o vreme$ du ă care &nsă se făcu covri% 'i nu se mai ridică din at." #ar co iii simt c&nd nu s&nt iu!iţi 'i fetiţa nu se mi'că...*a făcut !ălană1 7tiam că e !runetă1" Era tocmai e dos.ilvia cu tot sufletul din ea$ ci ce vină am avut eu2" Am&ndoi$ Matilda 'i cu mine$ ne uitarăm &n altă arte$ să nu se vadă e chi ul nostru sur&sul$ tandreţea infinită e care ne*o st&rnea inocenţa a!solută a rotestului ei...use 'i unui e-amen %inecolo%ic la care nimeni nu se %&ndise.ilvia$ zisei$ sărut*o e !unica. "Nu ţi*am s us că era să moară. Avea dureri mari$ e care 'i le otolea cu morfină$ venea o soră 'i &i făcea in3ecţii. "Chiar21" "Acum c&teva luni am schim!at !ecul din !ucătărie$ am us unul mare de 2MM$ nu 'tiam ce mă enerva seara c&nd vroiam să re ar ceva$ n*aveam destulă lumină. #esi%ur$ Matilda era . "Mamă$ &i s usei$ să 'tii că eu mă descurc$ dacă e'ti o!osită nu mai veni.e &nchide re ede$ nu vă alarmaţi$ zise doctorul. . (ite*a'a$ mai s use Matilda$ te chinuie'ti să cre'ti un co il 'i vine un idiot$ făcut re ede electrician$ 'i ţi*l omoară1 El crede că ce im ortanţă au acolo ni'te 'uru!uri1 ?e str&n%i$ nu le str&n%i$ entru moment stă el a%ăţat %lo!ul2 Ei$ dacă stă$ e &n re%ulă$ &ncasează ciu!ucul sau leafa 'i &'i vede de trea!ă1 ..ilvia. 7i e-act este ca ul tău1 adău%ă Matilda." #ar ea veni$ &nsă fără să mă a'te te$ lucru care mă alarmă. "Hai s*o ducem la doctor$ &i s usei tatălui meu$ are ea ceva. Ki se are a!surd ce*ţi s un$ ai2 Află că nu e chiar at&t de a!surd1 Nu tre!uie să fii acolo unde$ o cărămidă se re%ăte'te să cadă de e un aco eri'.ţi dai seama că a'i utea să te !a% la u'cărie2 /ăstuia chiar i*am zis*o10 Nu e'ti ca a!il măcar să str&n%i ni'te 'uru!uri$ atunci ce fel de electrician e'ti2 #acă murea fetiţa2 #u*te dracului din faţa mea$ ieftin n*o să sca i$ &ţi romit. "4unica$ . Auzi ce zice mama1" "Ci nu s&nt o im ertinentă1" rotestă ea cu at... Cum să nu te alarmezi2 ?*am chemat &n aceea'i seară e electrician 'i i*am s us+ ce*ai făcut$ t&m itule2 .nt&rziat mintal1 #ă vina e o!iect$ că a'a s&nt făcute1 #acă a'a s&nt făcute de ce nu s ui dinainte2.e &ntoarse 'i se uită la ea &ndelun%. N*o m&n%&ie. A doua sau a treia zi %ăteam ceva 'i odată aud ooc1 'i c&nd mă uit o văd e . Ei$ .ilvia$ %ata$ mer%em1 Că 'i tu te*ai %ăsit să treci e su! !ec tocmai &n cli a c&nd cădea %lo!ul..is ă'ească.. Eu auzii sentinţa+ o eraţie$ &mi s use avizatul medic 'i &mi arătă un foarte mic unct e o nea%ră h&rtie. Refuză să se interneze. Totu'i s use ceva$ o constatare+ ". "N*o răsfăţa$ &mi s use$ fiindcă o să devină 'i mai im ertinentă dec&t e. E%oismul ei &n moarte nu se zdruncina nici la vederea unei inocente fetiţe$ ro ria ei ne oată." "Ci*ci$ mama$ rotestă . ". #ar a tre!uit să schim! 'i %lo!ul$ a venit un electrician cu unul mai mare$ s*a urcat e scară$ a me'terit acolo 'i s*a cărat..." "Hai$ răţu'că$ la revedere.ilvia la ăm&nt$ le'inată$ &i căzuse %lo!ul dre t &n frunte." zise Matilda." .

ilvia oric&nd ai vrea. "Nemernicule$ &i s use ea &ntr*o zi /'i nu &ntr*o zi oarecare$ ci &ntr*una &n care i se făcu rima in3ecţie cu morfină 'i se ridică &n ca ul oa* selor triumfătoare$ ca 'i c&nd durerile$ care &i ţinuseră sufletul &n chin%i$ ierind$ credinţă că se va face !ine renă'tea năvalnic0$ ei$ lasă$ &i zise$ că mă dau eu 3os din at 'i o să*ţi lătesc entru toate$ de*o să zici$ mamă$ de ce m*ai făcut.. Nici măcar at&ta simţ n*ai avut &n tine să nu mi le dai tot mie să ţi le s ăl". Numai la asta mă %&ndesc c&nd zic să acce ţi numirea$ să fii a roa e de ea 'i$ de ce să nu*ţi mărturisesc$ 'i ea de tine1" "Mai vedem1 s usei$ nu entru că aveam vreo &ndoială$ ci ca să n*o contrazic$ să se oată re eta venirea ." L 9raca &mi dădu zece zile din concediul meu e anul viitor s*o ve%hez e mama.ilviei să fie a roa e toate miraculoase$ 'i doar uţine rele. Iar soarta făcea ca sur rizele . #a$ dar acum nu mai eram nici eu !ăiatul ei$ du ă cum &ncă demult tata &ncetase să*i mai fie soţ. Ca să te las să &nţele%i c&t e'ti de nemernic1 E'ti$ ai fost 'i o să răm&i. "#e ce le*ai s ălat dacă 'tiai 2" &'i retrase tata deodată toată duio'ia de mai &nainte. . Matilda intui starea mea de s irit. "#acă te*ai hotăr&$ &mi s use &n franţuze'te$ ai fi la 4ucure'ti 'i n*ar fi o ro!lemă s*o vezi e . Era de*o luciditate inumană.ă*ţi ie'i din fire 'i să simţi tot tu desamă%ire$ ranchiună chiar$ un &ncă ăţ&nat sentiment de frustrare2 Ranchiună &m otriva ro riei tale mame e atul morţii2 .. Mai vedem$ re etai de astă dată cu mai multă hotăr&re$ mai am ceva de scris$ să termin 'i atunci o să iau o hotăr&re. "#e ce le*am s ălat2 zise mama. Eu mă l&n% de ea numai a'a$ de fason$ dar e un co il e-traor* dinar de !un$ o minune. ".astfel fericită$ fiindcă un co il$ &nă la o anumită v&rstă$ e o ve'nică sur riză. A'adar$ tu stai e scaun &n faţa ei$ e'ti &n lină tinereţe 'i utere$ ochiul tău vede lumea 'i erce e &n ad&ncurile ei toate miracolele$ te scalzi &n lumină$ lute'ti fermecat de armonia z%omotelor$ te le%eni urtat fără să 'tii de noi s eranţe de fericire 'i %&nde'ti$ mai oţi %&ndi$ mai e-istă &n tine loc să %&nde'ti că tot ea$ mama ta$ căreia &i datorezi totul 'i care va tre!ui să moară &ncă t&nără /'i nu c&ndva$ ci chiar acum su! ochii tăi0$ ar fi e%oistă &n sin%urul lucru care &i mai a arţinea$ dis ariţia ei iminentă2 /7i nu &nvăluită &ntr*o aureolă$ a'a cum a fost tot tim ul c&t a trăit$ ci chinuită$ &m iedicată de dureri atroce să se &m ace cu lumea 'i cu sine 'i să moară a'a cum trăise$ ca &ntr*un vis0. E%oismul ei &n moarte deveni &ns ăim&ntător 'i afirmaţia mea ar utea fi considerată de asemeni cum lită.ă te faci !ine$ că n*o să l&n% eu de ce*o să*mi lăte'ti tu1" "Aha$ crezi c*o să mai muncesc ca o roa!ă$ să*ţi fac de m&ncare$ să*ţi ţin casa curată 'i să*ţi s ăl rufele tale murdare$ murdărite &n atul curvei &n care te*ai !ălăcit o viaţă &ntrea%ă. (n animal de cocină1 7i &ncă . (n nemernic$ fără scă are." 4l&nd$ cu ochii umezi / l&nsese mai &nainte l&n%ă atul ei$ * fiindcă 'i el 'tia adevărul$ că ea n*avea scă are * im resionat de %emetele ei$ credea oate că chiar atunci &'i va da duhul0$ tata intră &n dialo% cu ea$ &nt&i %eneros$ a oi din ce &n ce mai iritat.ilviei la mine$ aceste trei zile. eriat$ tata fu%i$ lecă de*acasă 'i mă lăsă sin%ur cu ea$ du ă ce toate uterile lui &l ărăsiră 'i care se dovediră at&t de mici faţă de cele ale mamei$ arcă deslănţuite$ ţinute su! o!roc at&ţia ani$ su!limate ai fi zis entru totdeauna &ntr*o nesf&r'ită dra%oste entru !ăiatul ei. #acă n*a'i fi avut*o$ &ţi s un sincer$ cred că mă sinucideam.

" "Pentru ce2" "N*o să te a uci să*i mai s ui 'i entru ce$ s*o &ntăriţi 'i mai mult$ &ţi ceri iertare că n*ai utut s*o faci fericită$ iată$ 'i nu te mai simţi tot tu 3i%nit. 9ă sărutaţi su! ochii ei. . A'a s*a simţit ea !ine$ du ă ce m*a născut$ să*'i &ncheie ciclul. Pot să*ţi s un că a ţinut la tine tot tim ul$ altfel . Ai să vezi că o să mi le s ună 'i mie$ dar tre!uie să ne stă &nim.nseamnă că a'a a %&ndit ea des re mine o viaţă &ntrea%ă1" "N*a %&ndit sau au fost ni'te %&nduri e care ea le*a alun%at totdeauna$ dovadă că nu ţi le*a s us niciodată. Tata vru să*i răs undă$ dar &i usei o m&nă %rea e umăr$ mă ridicai 'i ie'ii afară. Ki s*a ărut că nu era de nasul tău să*l vezi sim lu muncitor &n uzina &n care tu erai mare maistru. #ar nu era acum tim ul să i se recunoască vreun merit$ nu &nţele%ea că nu des re asta era vor!a$ ci de trădarea lui iniţială$ cu ro ria lui cumnată$ a doua trădare n*o mai interesase e mama$ nu mai era demult !ăr!atul ei 'i de aceea &i s ălase rufele cu aceea'i necesitate cu care curăţa coteţul ăsărilor 'i al orcului. ?*ai dat afară din casă$ c&nd oate simţea 'i el nevoia unui s ri3in$ că n*avea un alt tată la care să se ducă." 4ăli%i de su! el$ &i dă să măn&nce1 Asta suna entru tata murdăria de sub el. Tata &nsă nu se lăsă im resionat+ "#e%ea!a zici tu$ a'a a %&ndit o viaţă &ntrea%ă1 C&nd mor$ oamenii iartă e toată lumea. 'i*i dăduse să mănînce ca unei vite1 ..e făcu ro'u de ad&nca 3i%nire$ dar tăcu co le'it.. )are el nu 'tia că ea 'tia2 "7i !oul munce'te$ 'uieră mama$ 'i entru asta ţăranul are %ri3ă de el$ &l ţesală$ &i r&ne'te %ra3dul de !ăli%i de su! el 'i &i dă să măn&nce. Asta n*o să mă ierte nici &n cli a c&nd o s*o ia #umnezeu. Mă trecu un fior+ nu mă va cruţa nici e mine$ astfel de furii nu mai s&nt ărtinitoare$ fiindcă revolta care le susţine e totală 'i nu mai lasă loc nici unei &n%ăduinţe.mi trecui alma este faţă 'i &mi re rimai l&nsul care mă tur!urase &n ad&ncuri$ simţind instinctiv &n măruntaiele fiinţei mele că dacă i*a'i fi dat drumul nu mă a'te ta o eli!erare$ ci un chin fără soluţie. Ce să zic$ foarte mare1 mai mare dec&t un rahat cu moţ1"= Iată deci ce violenţe ascundea mama &n tăcerile ei remonitoare !olii. Nu zic &nainte$ c&nd era mic 'i el a %re'it$ dar măcar atunci c&nd a fost la anan%hie." "4ine$ a'a tre!uie să s ui$ eu te cred$ dar uite că ea de aceea te*a ărăsit. E !olnavă 'i 'tii 'i tu că o să moară. A făcut metastază. 7i nu ţi le*a s us fiindcă 'tia 'i ea că s&nt nedre te. El &nţelese 'i mă urmă. ... A fost 3i%nită1 7i de tine 'i de soră*sa1 Nu toţi utem să trecem este astfel de lucruri1" "7i a trăit cu ideea asta &n ca at&ta amar de vreme21" e-clamă el sincer uluit."== "Nu vor!i a'a$ &i s usei osomor&t.animalul ăla &l tai 'i &l măn&nci$ fiindcă a'a a lăsat #umnezeu$ tu n*o să fii de folos dec&t viermilor$ fiindcă o să mori 'i tu$ n*o să trăie'ti c&t lumea1" "#a21 murmură tata lovit entru &nt&ia oară de violenţa unui dis reţ at&t de total 'i nea'te tat. "Nici măcar cu ro riul tău fiu n*ai 'tiut să te orţi ca un om$ continuă mama necruţătoare. Ea n*o să mai fie"$ mai adău%ai 'i iz!ucnii &n hohote." "Cum$ se indi%nă el$ dar era soră*sa$ cum uteam eu s*o &m iedic să*mi sară de %&t ca o smintită2 C&nd mi*am dat seama i*am s us să*'i vadă de trea!ă. "Nu$ tată$ ărerea mea e că asta a fost entru ea un rete-t." "Hai$ tată$ e mult de*atunci$ n*are rost să mai des%ro ăm morţii$ Cecilia e acum 'i ea o !a!ă$ mama e e moarte$ ai face mai !ine să*i ceri iertare." "E o rostie mai mare 'i dec&t tine 'i dec&t ea$ să credeţi că a'i fi &n'elat*o &nainte să mă ărăsească &nt&i ea e mine... "?as*o să s ună$ zisei. &ţi dai seama c&t a ţinut la tine dacă chiar 'i entru ni'te sărutări$ cum s ui tu$ cam smintite$ a utut să se &nstrăineze de tine ca femeie.. 9a să zică n*am fost de folos nimănui1" zise el cu milă entru el &nsu'i$ ca 'i c&nd entru &nt&ia oară ar fi avut revelaţia că munca$ strădaniile lui de a*'i ţine familia ar fi fost &n van.. 7tii !ine că e'ti vinovat 1" "Eu2 #e ce21" "Ai &n'elat*o cu mătu'a Cecilia1 7i nici măcar nu v*aţi ferit." "#a$ dar n*auzi ce s une2 &mi răs unse el a rins la faţă.

. ." ". Nu entru că mă &nsurasem cu Matilda 'i ie'ise rău$ ci entru că suferisem entru ea cum nu suferisem vreodată entru mama care mă făcuse.. 7i tu suferi 'i acum entru ea$ !ăr!at ca !radul$ c&nd te văd că mer%i cu ceafa a'a$ &ndoită$ &mi vine să te iau la !ătaie." "Nu suferi2 a roa e că stri%ă mama.. Poate era cu adevărat vinovat2 Poate chiar trăise cu smintita Cecilia$ dar crezuse că mama nu 'tia2 ." "#ar ce2 Nu era arhitectă2 N*avea vilă &n centrul ora'ului2 Te !oierise'i1 Ei$ .i!ila$ asta era fata su!ofiţerului ensionar$ care se măritase t&rziu cu un !ătr&n desfr&nat 'i adusese e lume acel co il de co'mar care mi se arătase mie &n vis cu mult &nainte ca el să se fi născut...ar fi divorţat 'i chiar s*ar fi 'i recăsătorit..i!i2 /.e smulse din loc 'i cu a'i hotăr&ţi$ dar cu ca ul &n ăm&nt+ da$ a'a avea să facă1 Mă &ntorsei l&n%ă mama uit&nd de resentimentul că nici e mine nu mă va cruţa$ sau oate atras de o curiozitate din ad&ncuri+ ce*ar fi utut să*mi s ună2 Că o 3i%nisem &n adolescenţă lovind*o este m&na cu care mă &nchina seara &nainte de a adormi2 Că trăisem /. #ar răceala 'i dis reţul ei fără nuanţe$ răceală de %heaţă$ dis reţ fără s eranţă$ a'a este cum &mi s unea 'i altfel nu va fi$ &mi ăstrai &nsă firea 'i tăcui$ cu at&t mai mult cu c&t recuno'team &n sinea mea că dacă Matilda s*ar fi &ntors a'i fi rimit*o. Ai văzut tu vreodată o fată mai frumoasă 'i mai !ună ca .0 #e ce n*ai luat*o e ea2 "Mamă$ dar era cu cinci ani mai mare dec&t mine2" "7i Matilda nu era2" "#a$ dar. "Ei$ e-clamai$ nici eu n*am %ăsit o Cfemeie curatăD$ că dacă a'i fi %ăsit*o n*avea nici tu %ri3ă că a'i fi luat*o1" "Pentru că e'ti or!$ se &ntoarse ea deodată s re mine / &nă atunci &mi vor!ise cu s atele0. 7i e l&n%ă toate o mai lăsasem să*mi ia 'i co ilul. du*te 'i !ea ceva1" .ă*'i ceară iertare2 Nici vor!ă1 Pentru ce2 A'a$ de%ea!a2 Nu l&nsese el mai &nainte$ asta nu era un fel de a cere iertare2 7i cum &i răs unsese ea2 #a$ o să moară$ toţi o să murim 'i ce utem face2 "Nu te mai %&ndi$ &i s usei$ că nu te %&nde'ti !ine. "Ce uteam să fac$ zisei$ contra hotăr&rii tri!unalului2" "#a2 s use ea sarcastică$ 'i ce utea să facă tri!unalul contra unui tată care ia cu forţa co ilul din m&inile unei descreierate2 #e ce nu te*ai dus la roces cu martori că nu e sănătoasă la ca 2 Pentru că nu e$ zise mama cu o tonalitate 3oasă$ care mă &n*fioră.. Tăcui.."co il curat" cum eram0 cu o fată care nu avea nume !un2 Pentru asta se des ărţise ea de tata 'i &'i o rise ochii numai asu ra mea$ ca la sin%ura divinitate de e această lume entru care merita să mai trăie'ti2 #ar mama mă lovi e nea'te tate &n viaţa mea mai a ro iată 'i &ntr*un fel incredi!il. >&nde'te*te1" #ar el nu ărea dis us să se %&ndească." "#acă a'i fi %ăsit un !ăr!at curat$ n*ai tu %ri3ă că a'i fi fu%it1 Măcar ăsta a muncit entru noi$ altul.nt&i că nu sufăr$ zisei$ al doilea nu mer% cu ceafa &ndoită." #ar nu mai s use ce i*ar fi utut face altul.. "Ce să fac$ mamă$ &ţi semăn+ 'i tu te*ai des ărţit de tata$ dar n*ai fu%it din casa lui$ cu toate că mai t&rziu ai aflat că trăia cu aia.tătea nemi'cat$ &n icioare$ l&n%ă st&l ul verandei$ cu ceva dur e chi $ o &nd&r3ire vanitoasă de mascul care nu re%reta nimic 'i se uita$ fără să vadă$ este norii de toamnă !l&ndă e care un v&nt uternic$ care nu se simţea aici$ &i aler%a din urmă$ des letindu*i 'i făc&nd să a ară 'i să dis ară soarele care &'i deschidea cu utere$ rintre %oluri$ ochiul al!$ incandescent. Atunci de ce nu te*ai &nsurat &nă acum2 ) a'te ţi să se &ntoarcă$ a'tea tă$ ca un ne%hio!$ &nă o să*ţi treacă tinereţea 'i o să iei 'i tu e la cincizeci de ani /că n*o să &m!ătr&ne'ti sin%ur ca un c&ine10 o !a!ă ca 'i tine$ vai de viaţa ta1" Rostite fără dis reţ$ aceste cuvinte uteau ărea tandre1 o mamă su ărată care &'i dăscăle'te$ din %elozie$ fiul care se to e'te du ă alta.ilvia. Nu e mama a'i fi convins*o$ acum c&nd %&ndurile ei tăiau ca un cuţit.. Numai e mine m*a'i fi utut convin%e că o făceam entru . Tăcui$ totu'i mă omenii vor!ind.

." "Nu$ 'i*a venit &n fire1 A divorţat 'i arată iar ca la douăzeci de ani..e utea &ndre ta o s inare &ncovoiată2 &nflori un o!raz decolorat2 Prinde ro'eaţă o %ură ve'tedă2 "Nătărăule$ du*te 'i chiar dacă nu*ţi lace$ ad*o aici$ numai e ea vreau s*o mai văd e lumea asta$ tu ia*o e urmele lui tac*tău 'i să nu veniţi la &nmorm&ntarea mea. Nu era zi de la #umnezeu să nu mă %&ndesc ce &l &m iedica să*'i lece 'i el fruntea odată 'i să vină l&n%ă atul meu să*mi s ună doar at&t+ am %re'it$ iartă*mă1 ?*a'i fi iertat$ fiindcă eram 'i eu t&nără 'i ţinusem la el mulţi ani$ dar nu venea dec&t c&nd era !eat. Mă lăsă sin%ur s*o văd chinuindu*se 'i !iciuindu*mă. Iar co ilul a murit1 #u*te s*o vezi.. Acuma lasă*mă să dorm 'i nu mai veni1 dacă e să mor$ cu voi sau fără voi$ tot acolo o să mă duc$ de unde nu s*a &ntors nimeni.... Atunci rindea cura3 'i credea că o să*l iert ca 'i c&nd sufletul meu ar fi fost de ceară să se to ească numai entru că mi*era 'i mie dor de el. 7i arcă acuma$ dacă 'tii$ o să &nţele%i ce e de făcut2 Pentru că de'i e'ti co ilul meu$ e'ti or! ca 'i ăla$ trufa'$ vai de trufia voastră$ nu 'tiţi e cine iu!iţi$ nu 'tiţi e cine luaţi$ nu 'tiţi cine vă măn&ncă zilele...(ite*aici l&n%ă mine a l&ns să*'i dea sufletul. #ar n*o să te duci$ !ine că o să mor$ să nu mai văd ce*o să se alea%ă 'i de ca ul tău1 7i se &ntoarse iar cu s atele. #a$ 'tiu că nu utea$ dar nici măcar nu i*a trecut vreodată rin ca că a'a ar fi tre!uit să facă$ să*'i lece 'i el uţin fruntea 'i eu să &nţele% că &'i cere iertare$ nu să*l aud că zice1 Ki*ai %ăsit1 Nu era el &m ăratul2 A'a că nu de el zic$ de tine1 Am muncit$ am avut %ri3ă să a3un%i un ." "#e ce neroade$ mamă2" "Pentru cine am muncit eu$ din zi &nă &n noa te1 Nu zic de el$ care a luat umilinţa mea dre t rostie 'i &n loc să &nţelea%ă$ să sufere 'i să se &ntoarcă la mine$ a a'te tat ce*a a'te tat 'i e urmă s*a &nhăitat cu alta.0 Numai eu 'tiu c&t a ţinut fata asta la tine /'i mai ţine 'i acum10 'i cum era să se omoare c&nd a auzit că te &nsori .unde e acum arhitecta$ intelectuala$ s use ea cu o intensă ironie$ 'i unde e vila$ unde fi*o co ilul2 /#eci 'i mama crezuse ca 'i Petrică odinioară că entru a arveni o luasem eu e Matilda1 o tristeţe ad&ncă mă răscoli..i!i2" "Nu.." "#e ce2 Ce uteam să*i răs und2 Că nu cred &n re&nvierea nimănui$ că o văzusem !ine e .u! morfină %emetele ei &ncetau 'i mă fi-a cu o rivire teri!ilă+ "Ai fost$ mă &ntre!a$ s*o vezi e ... Mi*era1 dar ca să oţi ierta e cineva tre!uie să ai e cine$ să fie alt om$ care să nu mai facă ce*a făcut$ să*'i lece el fruntea1 Crezi că n*am &nţeles că nu utea2 8iindcă un !ăr!at leacă dec&t c&nd &l rinde &n laţ o afurisită * ei$ uite de ce &mi are rău$ că n*am utut să fiu 'i eu din c&nd &n c&nd afurisită. ." "Cum$ mamă$ dar am văzut*o acum c&ţiva ani$ e o s erietoare 'i co ilul ăla al ei e un monstru1.. Nu mi*a s us nimic$ dar am &nţeles eu ce era cu ea. Nu uteam eu să mă &n'el1 Mai &nt&i ce căuta ea mereu e la mine2 Rude nu s&ntem$ cu ai ei nu s&nt rietenă$ n*am vor!it niciodată.i!i acum c&ţiva ani$ chi ul ei odată frumos$ ofilit acum 'i !răzdat de cute ad&nci 'i amare2 .. 7i dacă vrei o să*ţi s un 'i de ce a &nălţat ea fruntea+ a aflat că ai divorţat1 Atunci a divorţat 'i ea." LI Tata fu%i cu adevărat de acasă$ at&t de tare se s eriase$ sau mai de%ra!ă at&t de tare &l stă &nea ranchiuna &m otriva celei care niciodată nu*i s usese 'i nu*i dăduse de &nţeles că &i era &n vreun fel otrivnică. ) să mă ro% tatălui ceresc să vă ede sească entru vieţile voastre neroade. N*am utut$ nu că n*am vrut1 Nici măcar n*am &ncercat$ cred că m*ar fi !ătut1 Eu nu eram ca asta din s ate$ să mă las t&rnuită$ să dau 'i eu 'i să mai cred că ăsta era trai.

. Care 'i aia 'i*a !ătut 3oc de el$ !ăiat e care &l credeam m&ndru 'i i*a dat un antof &n fund &n lină stradă$ ca la cel din urmă nenorocit. Mă lim!am rin curte$ &ncerc&nd să ." Mama se o ri cu o e. Ce deose!ire ar mai fi &ntre el 'i ă'tia din s ate2 E rofesor universitar$ nu %unoier1 Ca să*mi dau seama$ acuma$ e atul morţii$ că ai fost$ adică nu că ai fost$ e'ti 'i acum$ fiindcă 'i acuma sus ini du ă ea$ e'ti mai rău dec&t un %unoier$ fiindcă tot n*o uiţi.. .. 4ine$ mă duc chiar acum.resie de uimire e-tremă e faţă. A oi scoase un ţi ăt ca 'i c&nd ar fi fost &n3un%hiată$ &nţelesei+ morfina n*o mai utea feri de durerile mari$ din fericire &ncă de scurtă durată...i dădui drumul. Istoria ei cu . /Ce !izar suna &n %ura mamei acest cuv&nt din 3ar%onul u'tesc$ valencia10 Ai ră!dat$ cum am ră!dat 'i eu. Ai &n%hiţit ca 'i mine1 )1 e-clamă ea arcă &ns ăim&ntată$ c&t ai mai suferit1 Te omene'ti că i*ai cerut 'i iertare$ ţi*oi fi lecat 'i fruntea l&n%ă atul ei.. Ar fi călcat*o &n icioare 'i valencia$ 'i*ar fi us căciula e*o ureche 'i e*aici ţi*e drumul."$ "Nu$ mamă$ fii lini'tită$ nu mi*am lecat nici o frunte$ zisei foarte de%a3at$ a roa e vesel. Aruncă la o arte cuvertura$ ărăsi atul$ ie'i &n curte 'i se &ntoarse du ă un tim cu mi'cări si%ure 'i se &nveli. Nu mai uteam s*o fac să mă audă..i!i se uita lun% du ă tine10$ e ne'tiutor.i!i2" "9rei să mă &nsori$ mamă2 s usei cu un %las a!sent$ ca 'i c&nd a'i fi citit$ &n acest tim $ o carte... 8usesem avertizat de medic. ) fiinţă străină$ o entitate invizi!ilă 'i du'mănoasă &ncerca$ 'i reu'ea$ s*o facă re ulsivă$ trezind &n ea o forţă fizică &m insă rea mult dincolo de utinţa unei comunicări &n %&ndire. Nu e nimic$ te*am a ărat$ săracu !ăiat$ mi*am s us$ cine 'tie$ nu l*or fi l..ării &n sus$ co le'it de teri!ila ei &nstrăinare de mine$ mă a'ezai l&n%ă ea e at$ &i a ucai m&inile care se smuciră &ntr*un violent s asm să se de%a3eze$ &i căutai rivirea at&t de dra%ă &n care lucise totdeauna entru mine e-trema devoţiune 'i &i 'o tii+ "Mamă o re'te*te$ nimic nu e adevărat din tot ce s ui$ te*am iu!it tot at&t de mult ca 'i tine 'i te asi%ur că niciodată sufletul meu n*a suferit cum crezi tu1 A'a ărea$ dar nu era adevărat1 Te*ai &n'elat$ s&nt lini'tit$ s&nt fericit$ nu s&nt nici at&t de sla! ca să semăn cu tine$ nici at&t de or! ca tata ca să nu*mi dau seama de cine mă iu!e'te 'i să fiu trufa' c&nd nu tre!uie.c&nd fetele /cu toate că .. #esi%ur$ se %&ndise la acest lucru mai &nainte$ sim lu %&nd fără ad&ncime$ altfel mi l*ar fi s us. A'i fi făcut*o$ dacă ar fi folosit la ceva1" ")1 c&t ai suferit$ nătărăule$ de c&te ori veneai *aici &ţi vedeam ochii tur!uri$ care se uitau la mine ca la o străină$ nici c&nd lecai de*acasă nu erai &n stare s*o uiţi$ stăteai uţin 'i te &ntorceai l&n%ă ea.emeţ &n rostie..i!i mi se ărea o sim lă invenţie$ o fi-aţie.. Altora li s*a &nt&m lat mai rău$ să*'i toace averile cu c&te*o căţea de*asta cu fundul a rins. P&nă 'i tac*tău !ă%a de seamă 'i mă &ntre!a de ce n*o lasă el e cotoroanţa*aia2 Te a ăram+ o fi ţin&nd la ea1 4ine$ zicea$ dar atunci de ce nu*i tra%e o !ătaie s*o facă să zacă e*o van%ă o lună de zile2 7i la ce*ar a3un%e2 &i s uneam.." A!stract$ rea a!stract1 Ea se z!ătea să*'i eli!ereze m&inile 'i nu mă auzea.'i trase răsuflarea. "Te duci$ zise$ s*o aduci e . Pierdusem acest dre t entru totdeauna$ du ă ce at&ta vreme nu*l folosisem.. ....... 4ine că nu l*a um lut de !oli lume'ti. "#a$ sla! ca mine$ continuă ea$ dar nu semeţ ca taică*tău$ am %re'it c&nd am s us că e'ti semeţ. Nici nu mă %&ndeam$ dar simţeam că nu mai am utere s*o ascult.om care să nu fie sla! ca mine$ dar nici semeţ ca taică*tău1 . 8iindcă el n*ar fi ră!dat să*i !a%e muierea m&na &n ăr 'i să*l %heruie e faţă." ." 7i mă ridicai. 7i c&nd credeam 'i eu. Cum era mai rău1 #e mic n*a mai %ăsit 'i el o fată$ dec&t o curvă..

. Ce !ucurii &i adusesem eu &n viaţă2 #oar at&t$ că e-istam 'i că mă iu!ea$ fiind at&t de smintit să %&ndesc că &i făceam o favoare lăs&ndu*mă iu!it 'i &n%ri3it.. Era rece$ dis reţuitoare$ lină de ranchiună /care mi se transmitea 'i mie0$ vanitoasă$ lină de trufie$ toată %ama de sentimente care ot hărţui e cineva$ fără ie'ire$ 'i e care niciodată c&t trăise nu le e.. . #ar c&nd s*a născut .i!i.i!i2 Ai zis că te duci..lic.ilvia2 Ce etrecere am dat2 relua ea neo!osită &n această răscolire a vieţii mele."#a$ mamă$ da$ mamă$ murmuram$ s&ntem ni'te săl!atici$ s&ntem vinovaţi faţă de tine1 #ar 'i tu e'ti$ fiindcă ne*ai lăsat să credem că nu ai tu nevoie de toate astea1" "N*am avut 'i nici acum n*am$ florile mele o să crească sin%ure e morm&nt"$ &mi răs unsese ea cu un %las ră%u'it de astă dată de ceva care era 'i ură 'i dis erare nea%ră 'i sin%urătate care n*o consola$ &n tim ce eu %&ndeam că mica noastră %rădină era totdeauna lină de flori 'i de aceea nu*mi trecuse rin ca vreodată să mă duc la florărie 'i să*i aduc un !uchet de ziua ei.i făcusem vreodată un cadou$ &i adusesem măcar flori de ziua ei2 Nici măcar nu 'tiam care erau ziua 'i anul ei de na'tere. Cum să*i s un astăzi că nu chemasem e nimeni$ c&nd desco eream că ea crezuse tot tim ul că am etrecut 'i am chefuit numai cu rudele ei2 7i la urma urmei de ce mă ferisem eu să săr!ătoresc &nsurătoarea mea2 Pentru că 'tiam că Matilda o mai făcuse ele două ori &n viaţa ei$ rima dată cu evreul$ a doua oară cu Petrică.&nţele% 'i să mă lini'tesc.i e rău mamei2" .e făcu alidă. Nesf&r'ite &i erau recriminările care mă &n3oseau &n ro riii mei ochi$ %olindu*mi sufletul de uterile mele e care mi le 'tiam at&t de !lindate. ) făcea acum$ ca 'i c&nd ar fi vrut să recu ereze ceea ce re rimase &n ea toată viaţa. Petrecere de ţi%ani1 P&nă 'i ă'tia din s ate erau "mai va" dec&t mine 'i dec&t "intelectuala" cu care mă &nhăitasem1 #acă nu venea nenorocirea să fiu arestat 'i trimis la ocnă a'i fi a3uns să mer% &n atru la!e &n faţa ei1 A'a$ a dat #umnezeu 'i m*am trezit$ %reu 'i du ă aia$ dar mi s*a mai luminat mintea 'i m*am des ărţit de ea. #ar tot n*o uit1 "Am uitat*o$ am uitat*o$ &i răs undeam. Ca altădată$ &nt&m larea făcu s*o &nt&lnesc chiar la ci'mea$ cu căldarea de a ă &n m&nă. . "Ce s*a &nt&m lat=2" zise. . Mă dusei s*o văd e . #e ce nu te duci21" Re eta asta e toate tonurile$ s un&nd că o chinuiesc 'i n*o las să moară$ fiindcă n*o să moară &nă nu mă duc$ dar niciodată cu un %las din care să &nţele% ce rost avea acest dus.rimase ca soţie /să*l facă e !ăr!at să ridice !raţele 'i să*'i ia lumea &n ca 0 'i nici ca mamă să st&rnească &n co ii aceea'i reacţie e-as erată. #e ce vroia ea$ cu at&ta &nd&r3ire$ să sfarme icoana e care i*o urtam &n suflet2 Ca 'i tatei$ firul rece al unei !ănuieli &mi da t&rcoale+ 'i dacă %&ndise a'a des re mine tot tim ul2 #acă fusese de fa t străină de mine sau a roa e 'i ceea ce arătase ea lumii 'i ro riului ei fiu era doar o !l&ndă mască a devoţiunii$ cu care se lu ta$ se lu ta oate zilnic$ să se identifice2 Mă &ntorceam l&n%ă atul ei cu s eranţa că &n cele din urmă o voi re%ăsi 'i &n acela'i tim 'tiind că acest lucru nu se va &nt&m la$ rins &nsă &n acest 3oc al morţii 'i al distru%erii$ care mă fascina. Am uitat*o$ mamă1" "#a21 Atunci de ce nu te duci s*o vezi e . Considerasem sufletul ei !o%at &n a!solut$ dincolo de tim 'i de s aţiu$ unde cadourile 'i florile trăiesc &n s irit iar sufletul e etern$ mama era ea &nsă'i această eternitate$ ea n*avea zi de na'tere 'i nici nu va muri vreodată. Nu chemăm e nimeni$ &i s usesem Matildei. Nu$ n*are nici un rost$ răs unsese 'i ea$ fără să*mi dau seama că rudele ei săr!ătoriseră de două ori evenimentul$ &n tim ce mama &l a'te tase 'i n*o chemase nimeni 'i nici măcar n*avusesem %ri3ă s*o avertizez 'i să*i e. Cor ul &i era !olnav$ dar uterea$ im ulsurile vitale 'i ale %&ndului ăreau neatinse. Ce mai uteam %&ndi2 Era adevărat că la căsătoria mea cu Matilda n*o chemasem 'i e mama.

.. A ţinut la tine$ dar acuma tu tre!uie să trăie'ti 'i să*ţi vezi de viaţă.. Kine*ţi firea.. 4ine&nţeles că runcuci%a'a nu ăţise nimic 'i nici nu &nne!unise. &nţelesei+ monstrul e care &l născuse vrusese s*o devore. Căzui &n %enunchi l&n%ă fruntea ei 'i iz!ucnii &ntr*un hohot de revoltă dis erata care mă z%udui cu o violenţă nimicitoare.. Pentru cine o mai muncească 'i el... Mamaaa.... Tac*tău e mai lini'tit$ cu toată că 'i ce*o fi &n sufletul lui$ săracu.." "N*a avut cancer2" "4a da$ dar a murit$ de uremie...e &m!răcase &ntr*un taior ne%ru$ !ine croit$ 'i &'i făcuse un coc sever$ care &n loc s*o &m!ătr&nească$ dădea chi ului ei o at&t de firească distincţie &nc&t tresării cu utere c&nd o văzui de*a roa e$ ca$ totdeauna &n faţa unei femei cu coc cu o frumoasă fi%ură$ venită arcă de e altă lume."#a$ foarte rău1" "4ine$ mă &ntorc &ndată1" 7i se &ndre tă$ schim!ă din mers %ăleata &n cealaltă m&nă 'i fără să*'i arate faţa se corectă$ vine &ndată$ să ia ceva e ea$ s*o a'te t acasă.. . I*am văzut ultimele analize+ avea uremie. &nt&rzie 'i c&nd o văzui intr&nd e oartă$ rămăsei uluit+ a'a era$ cum s usese mama$ cu acela'i mers mlădios de odinioară$ fără s inare adusă cum mi se ăruse că avea c&nd o văzusem ultima dată$ chi ul cu aceea'i melancolie senină de fată visătoare 'i lini'tită căruia acum a!senţa s eranţei &i dădea arcă o !ucurie ad&ncă a eli!erării de o ovară. Ru!edeniile e care ea nu vrusese să le vadă /" lecaţi de*aici$ n*am nimic$ o să*mi treacă1"0 um leau acum odaia 'i veranda... Am fost cole%i la liceu$ e urmă ea a a!andonat. Mama nu mai era frumoasă fără viaţă$ moartea n*o transfi%urase$ arăta mai !ătr&nă cu zece ani$ 'i a'a*zisa lini'te 'i &m ăcare nu a ăruseră e chi ul ei. "#a$ a'a mi*a s us$ să veniţi m&ine 1" "Mă %one'te12" "Nu vă %one'te$ dar e !ine de*aici &nainte să stea l&n%ă ea o femeie 'i nu un !ar!at.r e ude$ cum făcuse una din cartier.. . fiindcă tu o să ai rostul tău$ dar el." Mă scoaseră afară din fumul lum&nărilor$ dar lumina soarelui viu de octom!rie mă sf&'ie arcă mai rău dec&t l&nsul.. 4ine că murise1 #ar oare era adevărată 'i a doua afirmaţie a mamei$ că fata asta fusese dis erată c&nd eu mă căsătorisem2 7i că divorţase c&nd divorţasem 'i eu2 Nu cumva &'i omor&se 'i co ilul2 Nu tre!uia entru asta să*l arunce &ntr*o co că e un r&u &n%heţat$ ca Mar%areta din 2aust. 9eniţi m&ine1" "A'a a s us2" tresării. Muri a treia zi$ ve%heată de .. (rcă s rintenă scara verandei 'i trecu e l&n%ă mine fără să*mi arunce vreo rivire... "Ce e asta2... #oamna Petrini$ mama dumneavoastă$ a murit de fa t de tristeţe. Nu era un co il$ ci un v&rcolac$ cu faţa de !rumă 'i ărul mucezit.. Totdeauna a fost ea a'a mai retrasă$ i se s unea ..... (n domn$ e care a!ia &l recunoscui /era medicul din cartier0$ stătea l&n%ă mine. Mama. 4ine că nu s*a chinuit mult. ci era suficient să*i facă o !aie 'i să*l uite e ni'te c.mi venii &n fire 'i vrusei să intru &năuntru$ dar ... ". A răcit$ a făcut neumonie$ se &nt&m lă$ mai răcesc co iii$ mai mor.. Cancerul e !oala tristeţii." "#e ce2" "Plecaţi chiar acum"$ re etă ea ca o oruncă$ fără să*mi e.. Tot ceea ce avusese ea &n s irit ierise$ moartea fusese victorioasă asu ra ei$ silindu*mă 'i e mine să contem lu &n%rozit un chi chinuit 'i &ntunecat.. 7i atunci m&ini decise 'i uternice mă smulseră de*acolo 'i 'oa te care rotestau ener%ic mă &ncon3urară. ) %ăsii &ntinsă &n atul ei$ luminată de lum&nări.i!i.. #ar intuise că chi ul mamei$ care nu mai arăta cum &l 'tiam toţi 'i tre!uise să &ndure chiar ea această sluţire$ mă &ns ăim&ntase.ă nu vă mai uitaţi la mama dumneavoastră$ zise el.." 9or!ea$ 'i el ca să nu tacă... Credeam că mama mai avea &ncă de trăit cel uţin luni..lice mai mult. "#e cancer ro riu*zis$ continuă el$ adică unele forme$ care nu atin% dec&t t&rziu un or%an vital$ !olnavul se chinuie$ mult. Alţii zac ani de zile 'i nu se &ndură #umnezeu de ei....i!i tocmai ie'ea 'i &mi 'o ti+ "Mer%eţi acasă 'i vă culcaţi$ mi*a s us că n*aţi dormit deloc toată să tăm&na. )m &ncă t&năr$ a rămas sin%ur..

..n ziua c&nd murise &ncă mai era lucidă.. Păi de ce$ doamnă Petrini$ vă face !ine....e răsucise s re noi 'i deschisese lar% ochii. Nu mai era a'a cum mi se ăruse c&nd urcase tre tele verandei$ dar desi%ur nici e . #ormisem$ dar l&n%ă ea &n fotoliu." "Era foarte interesant1" continuă el %&nditor$ desi%ur ca să mă a!ată de la cli a de faţă.i!i &mi ovesti că &ndată du ă lecarea mea s usese că &i e sete de*un ahar de vin$ &l !ăuse$ &ntr*adevăr cu mare sete$ se uitase a oi la el %ol$ &ndelun%$ i*l &na oiase$ a oi se &ntorsese foarte hotăr&tă cu s atele 'i e-clamase tare$ arcă &n %lumă$ făc&nd a'a un %est &n urmă$ dar insistent de &nde ărtare$ adică să nu se ţină nimeni du ă ea$ 'i &ndelun%+ "Mor1 Adio$ viaţă1" "Altceva n*a mai s us2" "Nu$ at&t a s us$ dar eu am crezut că nu era nimic$ !a chiar$ #oamne iartă*mă$ mi*a venit să r&d$ fiindcă a'a era %lasul ei atunci$ arcă vesel$ arcă ne*ar fi s us a'a cu m&na flutur&nd că nu dă e nimeni nici o cea ă de%erată. ..n tim ce ovestea$ de l&n%ă . Acum$ o aud că zice$ lasă*mă să mor lini'tită1 Ceva m*a s eriat din %lasul ei$ m*am ză ăcit$ nu 'tiam ce să mai fac$ e urmă mi*am zis eu să aler% să vină rudele. Mă chinuia mai ales %&ndul că nu fusesem l&n%ă ea &n ultimele cli e 'i că nu reu'isem să*i s un c&t de mult &nsemnase ea entru mine 'i că nu se trudise zadarnic să facă din !ăiatul ei un om." . #ar ai fi zis că dormea. re seară revenisem$ mama &nsă nu mai era.. N*am de ce mai trăi1 7tiu eu$ n*o să mor$ mai am de ătimit1 #ar nu de lumea asta mi*e mai dor$ ci de cealaltă1" Mă &ntorsesem la !irou$ fiindcă fusesem cu o zi &nainte căutat acasă 'i ameninţat să dau drumul la !ilanţul &ntreru t acum zece zile$ dacă nu vroiam să mi se desfacă contractul de muncă.i!i &i s usese să mă duc să mă culc$ fiindcă nu dormisem de*o să tăm&nă. . 7i totu'i$ rintre chinurile ei &mi trimisese o rază din vechea lumină+ c&nd venise . "#a$ s usese$ mult mai !ine.. Care !ăiat$ doamnă Petrini2 4ăiatul meu1 zice$ adică dumneavoastră1 M*am mirat de vor!ele astea$ dar i*am s us !ine$ acum. 7i a!ia atunci$ la lumina crudă a zilei 'i dincolo de starea de 'oc &n care mă aflam fără să 'tiu ve%hind*o e mama$ ima%inea . Ce mai faceţi2 schim!a el vor!a du ă o tăcere. ?a al doilea raznic$ du ă c&teva să tăm&ni$ ..i!i se uita la mine un ins mai de%ra!ă t&năr cu trăsături as re$ dar cu rivirea !l&ndă$ rotectoare$ care &mi lăcu 'i !ănuii că tre!uie să fie o rudă de*a ei. un asta fiindcă 'i mai &nainte cu o zi stăm noi de vor!ă 'i zice$ . . #e la !irou venisem direct la ea.. Arăta neschim!ată$ !a chiar . ..i!ilei se echili!ră &n ochii mei.." .... Chiar a'a murise$ lini'tită. Au venit imediat$ am trimis un co il de e stradă care a luat*o la %oană. Eu m*am &ntors acasă 'i am a rins o lum&nare. Credeam că doarme. 4a chiar &nce să simt că mi*ar ărea rău să mă des art de moarte.i!i &mi s use că se simţea mai !ine.. 9*am citit studiul des re >iordano 4runo$ ro!a!il e un fra%ment21" "Nu$ răs unsei$ e un accident. ..e căsătoriseră$ zise ea$ de cur&nd$ el era un nou*venit &n cartier$ un &nvăţător care reu'ise să se deta'eze aici la noi dintr*un sat din a ro iere...i!i$ nu vă cunoa'teţi$ soţul meu.... C&nd m*am a lecat este ea i*am văzut ochii deschi'i$ dar daţi a'a &n ărţi.călu%ăriţa$ 'tiţi$ caracterizări din astea naive ale fetelor care le e %&ndul mai de%ra!ă la dans 'i la serate$ dec&t la ceva mai &nalt. Nu mi*a răs uns1 Numai c&teva &n%hiţituri$ am insistat.i!i$ zice$ 'i la &nce ut n*am 'tiut la cine s*a referit$ ai %ri3ă de !ăiatu*ăla1 Am crezut că se referă la !ăiatul meu mort$ că uitase că murise demult. Am ie'it uţin să mă duc acasă să*i aduc ni'te su ă$ am venit 'i zic$ doamnă Petrini$ hai$ luaţi uţină su ă /fiindcă &nă atunci mai luase0. Am auzit că o să reintraţi &n &nvăţăm&ntul su erior.i!i$ !ăr!aţii nu fac nici c&t o cea ă de%erată 'i cu %estul ăsta al m&inii$ a'a$ 'tiţi$ de silă. Am &nţeles. 7i desi%ur nu m*ar fi alun%at dacă udoarea n*ar fi &m iedicat*o să mă 'tie alături c&nd uterile o ărăsiseră 'i n*o mai ţineau icioarele să se dea 3os din at. "A$ zise .i!i$ zice$ nu mai măn&nc nimic. ..

nchideam cartea uitată &n m&ini tresărind cu utere$ mă &m!răcam 'i ie'eam afară. E luat rin sur rindere2 ... .n mod straniu mă făceau să mă simt etern nu numai &n %hidul meu$ ci &n &nsă'i fiinţa mea vie 'i intimă.*ar utea s une &nsă că &ndoiala e a tru ului care iere 'i nu va mai rena'te niciodată$ s aima$ revolta 'i re%retul lui că n*a fost$ c&t a trăit$ dec&t sclavul s iritului$ acest tiran al !ucuriilor vitale 'i frenetice... &nchideam ochii 'i uitam totul 'i ceea ce acumulasem at&ţia ani cu asiune mi se ărea at&t de uţin faţă de co le'itoarea !o%ăţie a acestei lumini care &mi inunda sufletul. ..de arte cum arătase ea acum c&ţiva ani cu hido'enia ei de co ii &n !raţe. LII A'adar$ mama suferise tot tim ul de e'ecul meu cu Matilda 'i murise cu %&ndul că crescuse zadarnic un co il care se dovedise la fel de sla! ca 'i ea2 Cedase deci ideii comune des re slă!iciune 'i utere2 Cred că nu$ mi*ar fi s us*o$ fusese doar %eloasă că o iu!isem at&t de tare e Matilda$ sau mai !ine zis$ că Matilda mă iu!ise mai uţin 'i mai ales că du ă des ărţire &nt&rziam să mă recăsătoresc /de aici %&ndul că nu &ncetam s*o mai iu!esc &ncă 'i nu mă des ărţeam &n sufletul meu de ea$ cum nu se des ărţise ea de tata$ dar analo%iile$ de'i ne is itesc totdeauna cel mai tare 'i ne chinuie cel mai mult$ s&nt 'i cele mai false dintre toate is itele care ne fascinează s iritul0... fiindcă ultimele lui cuvinte$ ărinte$ &n m&inile tale &mi dau duhul$ s&nt mai de%ra!ă e. Nu mai scriam nimic$ citeam foarte uţin 'i$ fără să am silă de cuv&ntul scris$ dorinţa comunicării cu cel care &mi vor!ea rin aceste semne ale cărţilor se eva ora arcă &ntr*o lumină celestă. Mama cedase doar e atul morţii$ c&nd &ndoiala e mai uternică dec&t certitudinea care ne*a călăuzit e-istenţa. ?a urma urmei nu vom 'ti niciodată dacă Nazarineanul$ c&nd a stri%at e cruce+ #umnezeul meu$ de ce m*ai ărăsit$ a mai avut utere să*'i aducă aminte de sensul divin al e-istenţei 'i sf&r'itului său. El$ &nsă$ s iritul$ nu se &ndoie'te de sine 'i dacă tace &n faţa acestei revolte finale a celui &n care s*a &ntru at nu &nseamnă că el nu 'tie că nu e niciodată mort. .. Această stare era tot at&t de uternică 'i totală$ cum e aceea a celor care se simt tot tim ul muritori$ 'i nu uită de acest lucru nici c&nd măn&ncă$ nici c&nd !eau$ nici c&nd etrec 'i nici c&nd ţin &n !raţe femeia iu!ită< contem lă ochii ei minunaţi 'i %&ndesc+ ace'ti ochi &ntr*o zi se vor &nchide entru totdeauna. /Multe dintre ele mă făceau să mă %&ndesc cum de nu*mi dădusem seama &nă atunci că aceste cărţi nu*mi cereau nici mai mult$ nici mai uţin dec&t să le acord zile$ ani din viata mea< le citeam din nevoia im erioasă de acumulare$ .resia unei resemnări$ dec&t a unei certitudini. Nu at&t de ne&nsemnat$ fiindcă nu uitam !ucuria cu care eu &nsumi &mi scrisesem cele două cărţi /'i 'tiam că &ntr*o zi o să revin să scriu altele0 'i &mi ima%inam$ intuiam c&t de mare tre!uie să fi fost a celor ale căror semne stăteau e rafturile !i!liotecii mele$ semne ma%ice$ care aveau uterea să re&nvie &n noi ro riile lor iluminări ca să comunicăm cu ei rin veacuri$ dar acum această iluminare venea numai din mine 'i mi se ărea unică$ nedeterminată 'i eternă.au a 'i ărăsit tru ul 'tiind că &n cur&nd acest tru se va &ntoarce &n ţăr&nă$ această informă lămadă a haosului2 Cur&nd %&ndurile mele deveniră senine$ chi ul mamei redeveni icoană 'i &nrămai o foto%rafie de*a ei 'i o usei e !iroul meu.... Ploile toamnei care urmară unor lun%i 'i frumoase zile$ a oi ninsorile iernii cu v&nturile ei reci nu reu'iră să mă smul%ă arcă din intem oral.

.&n%rămădind este sufletul meu viu cuno'tinţe< acum le deschideam 'i du ă c&teva minute mă adresam autorului de e co ertă+ tu vrei să*ţi dedic zile din viaţa mea< nici nu 'tii c&t e'ti de retenţios< te*ai %&ndit !ine c&nd te*ai a'ezat la masă 'i ai str&ns &ntre co erţi at&tea mii de a%ini2 Te*ai %&ndit că ri'ti să te un la loc &n raft2 ca 'i c&nd ai vrea să vor!e'ti cuiva 'i e'ti dat e u'ă afară2 te*ai %&ndit c&t e de desa%rea!il2 #a$ 'tiu$ e'ti un mare savant$ dar e'ti savant rin acumulare a ceea ce au %&ndit sau trăit alţii. #ar nu e oare asta fericirea &nsă'i2 Această iluzie du ă care %onim e vastitatea unei c&m ii e care lăsăm$ moarte$ !ucăţi din sufletul nostru$ &nă c&nd ne ierdem$ istoviţi$ dincolo de orizont2.... Afară desco eream că totul era or!itoare lumină$ chiar dacă cerul era lum!uriu 'i e 3os &naintam rin la oviţă....i!i &l %ăsise e &nvăţătorul ei chiar la 'coală$ unde reu'ise să fie$ du ă cum aflai$ numită su linitoare. Cine ne &m iedică să trăim rin intem oralul din noi2 mă &ntre!am stă &nit de o totală ne utinţă de a &nţele%e ne&nţele%erea.. Ce doresc unul de la altul2 Ce vrea să smul%ă unul din celălalt2 Nimic altceva dec&t ceea ce e celălalt$ ceva indefinit$ neclarifica!il$ dar care &l &m iedică e el să fie definit$ clarifica!il. . s re el$ să se deschidă 'i să*i &n%hită e am&ndoi. Iar c&nd ful%ii de ză adă s ul!eraţi de v&nt mă rindeau &n hora lor 'i mi se to eau e o!raz &mi aminteam că am cunoscut c&ndva$ &n altă viaţă arcă$ o femeie e care o chema Matilda$ e care o iu!isem 'i suferisem entru ea 'i un %&nd mititel$ vesel 'i 3ucău' mă &ntre!a de ce nu ne utusem noi &nţele%e$ c&nd e at&t de u'or 'i de sim lu să te &nţele%i cu cineva. 7i du ă victorie2 Re&nce &n alt s aţiu e ic al lu tei entru fericire$ &ncărcaţi de e. Era &ncă roas ăt &n suferinţa lui 'i s re a se eli!era &i ovesti totul su linitoarei$ a cărei !l&ndă renunţare deveni s eranţă.... #a$ ea de ce nu*'i deschisese entru sine unul nou2 Nu %ăsise cu cine$ dar oare căutase2 Pentru a %ăsi$ lumea nu e niciodată rea mică$ nici măcar uliţa &n care trăie'ti.....erienţă$ nu mai multă viclenie$ cu mai multă ră!dare$ 'i cu arme mai uţin vizi!ile 'i s ectaculoase$ dar mai otrăvite$ mai !ine ascuţite 'i care rănesc mai adine 'i mai nevindeca!il.. cu c&t tot ceea ce e viu &n noi artici ă. #ar &l &m iedică2 )$ da$ tinde chiar să*l reducă &n fiece cli ă a neant$ e măsură ce cli ă de cli ă celălalt &ncearcă să se constituie$ să ia cuno'tinţă de ro ria sa identitate.. .erienţă ca itală te*a s%uduit care m*ar utea cutremura 'i e mine20.. Ceva limitat$ fra%mentar$ tem oral.... Aici e eroarea$ co!or&m &n tem oral.ăraca mama$ ar fi vrut să deschid 'i eu entru mine un nou s aţiu e ic$ crez&ndu*mă &ncătu'at &n celălalt$ ca 'i c&nd astfel a'i fi utut chiar %ăsi fericirea.. 3os.. Ne&nţele%erea e ca dansul mirific al acestor ful%i$ o !ucurie 'i nu o suferinţă$ dacă totul se etrece dincolo de s aţiu 'i de tim . tem oralul e infernul. /#ar arcă mama n*ar fi utut &nt&lni unul care să ai!ă ce*i ovesti 'i ea să &nţelea%ă că un om care a suferit se va feri multă vreme să facă altora ceea ce i se făcuse lui cu v&rf 'i &ndesat2 Multă vreme$ 'i de ce nu niciodată2 'i nu nea ărat că ar fi fost mai !un ca alţii$ ci din inerţia ororii &n care fusese aruncat mai &nainte2 să nu re&ncea ă să n*o ăţească iar2 #ar mama nu*l utuse .. mai &n 3os....... din ochi ţ&'nesc ful%ere$ din %ură oto de cuvinte a căror violenţă smul%e 'i lucrurile din inerţia lor$ scaunele se ră!u'esc$ candela!rul se clatină$ o!iectele z!oară rin %eamuri$ tru urile se &ncle'tează$ ca etele atin% ăm&ntul. Preda de un an$ &nă ce veni titularul$ care de*acolo din satul lui fu%ise nu de 'coală$ ci de o femeie de care tocmai divorţase... tu$ de la tine$ ce aduci2 Ce*ai trăit2 ce e. Ne&nţele%erea e ine-istentul$ ceva care nu se oate conce e cu at&t mai.

.2 o &ntre!am altădată ca 'i c&nd tot ea tre!uia să*mi redea iz!ăvirea... Ai uitat ce ţi*am s us c&nd ai stat l&n%ă mine !olnavă2 Am fost rea ca să nu*ţi to esc uterea cu moartea mea$ am vrut să vă &nd&r3esc e am&ndoi$ 'i e tine 'i e taică*tău$ 'i !ine am făcut 'i !ine aţi făcut c&nd v*aţi &ntors acasă$ că aţi utut să m&ncaţi 'i să !eţi.... ... 7i mi*o dădea. 7i deodată toate acestea mă cutremurau..... &ncă la noi &n casă$ de'i era &ntinsă e at 'i cu chi ul de ceară$ era totu'i mama$ murise dar era aici$ casa &n care mă crescuse era &ncă lină de rezenţa ei$ acum urma să nu mai fie deloc$ %roa a era %ata 'i alături oameni ca 'i ea$ &nsă vii$ voinici 'i hotăr&ţi$ cu lo eţile &n m&ini$ 'i care n*aveau să ezite s*o &n%roa e. Cine mi*o usese2 Poate femeia de serviciu.lăsa e*al ei$ ea s erase$ crezuse că nu se oate ca un !ăr!at$ altfel !un$ să nu fie &n stare să ronunţe doar un sin%ur cuv&nt$ unul sin%ur care ar fi e%at*o de im laca!ila ei hotăr&re.... 7i atunci vedeam arcă aievea rana ur&tă a morm&ntului să at care o a'te ta c&nd corte%iul a intrat &n cimitir.. . Acum ea e &n ăm&nt$ %&ndeam$ 'i cerul melancoliei mele se sf&'ia 'i iz!ucneam &n hohote 'o tindu*i numele$ chem&nd*o$ &ntre!&nd*o unde e ea acum... Nu mă mai l&n%e$ arcă &mi s unea$ e'ti !ăr!at$ trăie'te*ţi viaţa 'i adu*ţi aminte de mine numai c&nd e'ti fericit. ........ncerc astăzi să &nţele% de ce entru mine răul &'i ierduse sensul$ de ce at&t de total &n această euforie stăruitoare$ deloc efemeră care se instalase &n mine arcă definitiv 'i care mă făcea să văd totul scăldat &ntr*o eternă lumină2 Era cumva o su!limare a durerii e care moartea mamei mi*o lăsase &n suflet2 Poate1 8iindcă adesea răm&neam ore &ntre%i &n faţa chi ului ei$ cu coatele e masă$ contem l&nd stăruitor trăsăturile dra%i$ &nă ce un sin%ur amănunt /care &mi amintea %esturile ei rituale0 se deta'a 'i devenea viaţă$ rivea tăcută 'i &ncărcată de uimită dra%oste c&nd mă vedea că intru e oartă$ ea 'i c&nd nu i*ar fi venit să*'i creadă ochilor că e-istam 'i eram al ei$ m&inile &ntinse cu sfială de*a lun%ul rochiei$ &ntr*o cli ă$ la foto%raf$ să*i rindă &ntr*o ima%ine fiinţa efemeră$ dar atunci vie$ menită să*i su ravieţuiască$ ve'nica ei rezenţă &n curte$ ve'nicii ei umeri a lecaţi asu ra rufei$ ve'nicele ei !raţe ridicate &n sus să le &ntindă e fr&n%hie$ rufe curate rin care uit&ndu*mă de l&n%ă coa sa ei vedeam soarele &n irizări al!astre 'i aurii.0 Nu*mi dădeam seama atunci /dar acum văd totul dar0 că ne utinţa mea de a &nţele%e ne&nţele%erea 'i care &mi icura &n suflet o veselă$ luminoasă$ stranie 'i dulce melancolie$ deschidea &ncet 'i e nesimţite u'a secretă &n care stătea ascunsă &ntrea%a mea utere de a fi fericit &n sin%urătate....ă faceţi la fel şi la 'ase 'i la nouă luni. că nu el$ ci marele cosmos a făcut a ele 'i soarele$ animalele 'i oamenii$ fără de care el$ ăm&ntul$ ar fi rămas sin%ur cu vulcanii lui$ sinistru astru ne%ru$ mai mort dec&t moartea... Atunci voi simţi că n*am murit nici eu........ această cută ură a o!razului care cu anii se ad&ncise fără să devie amară$ acest ăr castaniu niciodată coafat$ str&ns e l&n%ă t&m le &ntr*un coc savant e care nu*l văzusem niciodată desfăcut /c&nd o sur rindeam că 'i*l s ală mă %onea cu o im erioasă voce0$ ace'ti ochi mari$ ne%ri$ de o strălucire o acă$ &n care arcă lumea nu se reflecta$ asemeni unei fint&ni &n care nu se zărea cerul răsturnat$ ochi care erau 'i ai mei$ ai fi zis du'măno'i dacă lar% deschi'i n*ar fi su%erat inocenţa... Arătam eu &ndurerat c&nd &ntr*o dimineaţă %ăsii e !iroul meu de la 9raca o floare2 Nu$ dar &mi smulse un sur&s......... Atunci am simţit entru &nt&ia oară că ăm&ntul e hidos$ că &n nici un fel nu e mama noastră$ că e or! 'i du'man 'i că ne hrăne'te nu entru că vrea el$ ci entru că noi &i smul%em roadele... Ea avusese un .. )$ mamă$ cum te*am lăsat noi sin%urică acolo &n cimitir 'i am venit e urmă acasă 'i am m&ncat 'i am !ăut......

. Era !ătr&nă2" "Nu$ nu era !ătr&nă1" ")$ săraca$ te omene'ti că o fi chinuit*o vreo !oală.."$ mai s usese această fiinţă umană care răs undea la numele de......*a chinuit mult2" mă &ntre!ase cu acea 'tiinţă naivă des re viaţă 'i moarte care nu consideră rele nici viaţa nici moartea /ne s&nt date10$ ci suferinţa$ e care n*o merităm$ fiindcă nimeni n*a vrut să se nască 'i nimeni nu crede că nu tre!uie să moară$ dar de ce să suferim$ oric&te rele am fi făcut e acest ăm&nt.. Nu$ nu ca &mi usese e !irou acea floare1 Trecuseră de atunci 'a te luni. .0 "Nu$ i*am răs uns$ nu s*a chinuit mult1" "Mama e tot ce avem mai scum . Cine utea fi2 ****************************************** . "Mama dumneavoastră2 e-clamase.2 /.%est cu m&na la %ură /care semăna cu al mamei0 &n ziua c&nd venisem cu semnul de doliu la haină...e vedea că de'i &n v&rstă$ nu cuno'tea 'i n*ar fi crezut dacă i s*ar fi s us măcar unul dintre marile rele de e ăm&nt comise de oameni 'i care ne aduc o suferinţă e care o merităm.