DREPT COMERICAL

1. A.P. (persoanã fizicã) si SC MM SRL (persoanã juridicã) au hotãrât sã constituie soci nume colectiv A.P.-MM . A.P. s-a obligat sã aducã la capitalul social suma de 5.000 le i, iar SC MM SRL un teren în suprafatã de 5.000 m2, în valoare de 100.000 lei. În actul c nstitutive al societãtii, asociatii au prevãzut ca asociata SC MM SRL, fiind o societa te cu rãspundere limitatã, sã rãspundã pentru obligatiile societãtii numai în limita capita ui social subscris. Este valabilã clauza inseratã în actul constitutiv privind rãspunder ea asociatilor pentru obligatiile societãtii? Clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pt obligati ile societatii este legala potrivit art.3 alin.1 asociatii raspund limitat in SR L, In SNC raspund solidar si nelimitat.(art.3-(2) Asociatii in societatea in num e colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in com andita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Credi torii societatii se vor indrepta mai intài impotriva acesteia pentru obligatiile e i si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la d ata punerii in intàrziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati). 2. SC ML este o societate în nume colectiv care a încheiat un contract de credit de 3 milioane lei cu societatea bancarã SC MB SA pentru a-si achizitiona o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatând cã societatea debitoare nu a achita t trei rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite în contract, cred itoarea, în baza art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, a chemat în judecatã pe asociatii debitoarei, respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicitân d ca acestia sã fie obligati solidar la restituirea creditului acordat societãtii. A sociatii rãspund în mod solidar pentru obligatiile societãtii? Asociatii au beneficiul de discutiune în cazul în care sunt actionati de creditorii societãtii? a)Raspund in mod solidar, fiind o societate in nume colectiv. Insa nimic nu-l im piedica pe debitor ca si ulterior celor 15 zile sa sa continue urmarirea societa tii si nu pe asociatii sai, se poate trece la executarea silita a bunurilor aces tuia pentru recuperarea creantei. b).Nu Beneficiul de discutiune este de fapt obligatia creditorului ca mai intai este actionata societatea debitoare pentru recuperarea prejudiciului si numai in masura in care aceasta nu-si acopera datoriile in termen de 15 zile stabilit de lege sa fie urmariti asociatii. L31/1990;Art. 3(2)Asociatii în societatea în nume colectiv si asociatii comanditati în societatea în comandita simpla sau în comandita pe actiuni raspund nelimitat si sol idar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor îndrepta mai întâi împotri va acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste în term en de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva a cestor asociati. 3. Prin ce modalitati se realizeaza punerea in intarziere conf contextului art 3 alin2 din L.31/1990, republicata si modificata? In cazul in care societatea nu-si achita datoria catre creditori pana la data scadenta, aceasta este pusa in intarziere (perioada de gratie) pentru 15 zi le, si daca dupa aceasta perioada datoria nu a fost achitata, creditorii pot act iona in justitie asociatii beneficiarului. Datoriile comerciale lichide si platibile în bani produc dobânda de drept din ziua în care devin exigibile. 4. SC MIXAM SRL este o societate cu rãspundere limitatã formatã din trei asociati, res pectiv douã persoane fizice si o persoanã juridicã. Asociatii persoane fizice s-au obl igat prin actul constitutiv sã aducã la capitalul social munca pe care o vor desfãsura în societate, respective activitate de marketing/publicitate, în vederea atragerii unei clientele stabile a societãtii, în valoare de 10 lei. Pe de altã parte, aportul l a capitalul social al persoanei juridice constã în actiunile pe care aceasta le deti ne deja la societatea comercialã FN SA. Totodatã, cei trei asociati au vãrsat ca aport l a capitalul social suma de 50 lei. Verificând continutul actului constitutiv si pr

obele depuse la dosar, instanta de judecatã a constatat cã existã neregularitãti în privin ta constituirii capitalului social al societãtii. Arãtati care sunt neregularitãtile sesizate de instanta de judecatã cu privire la capi talul social si la felurile aporturilor asociatilor. Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societa te. Art. 16-(4)Prestatiile în munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea c apitalului social. La infiintarea societatii cu raspundere limitata, sunt acc eptate doar aporturi in bani sau natura legea neadmitand aportul in creante. Nu este deci legal aportul in munca pe care il au cei doi asociati persoane fizice. (L31/1990) 5. Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu in care functioneaza mai multe societati ? Da. Art. 17-(2).(L31/1990) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe socie tati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in in caperi diferite; b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre soc ietati; c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii. 6. Trei persoane fizice, în calitate de fondatori, au hotãrât constituirea unei soci etãti pe actiuni prin subscriptie publicã, întocmind prospectul de emisiune în care s-a mentionat capitalul social, numãrul de actiuni, valoarea nominalã a unei actiuni si data închiderii subscriptiei. Numitul V.R. a subscris un numãr de 100 actiuni depunând la CEC valoarea actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment, verificând continu tul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecatã constatarea nulitãti i acestuia întrucât nu cuprinde mentiunea privind participarea la beneficii (pierder i) a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã. Actiunea în constatarea nul itãtii prospectului de emisiune întocmit de fondatori este întemeiatã? Argumentati solut ia. Decizia este intemeiata, deoarece, In cazul in care prospectele de emisune nu cuprind toate mentiunile din actul constitutiv, acestea sunt nule. (art.18 al.4 din Legea 31/1990 ; iar Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, daca a luat parte la adunarea constitutiva sau daca a exercitat drepturile si îndatoririle de actio nar.) 7. In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea u nei SA prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii soc in Registrul Comertului? Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o ci ncime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage. (a se vedea art.27 al.2 din Legea 31/1990).anuntandu-i pe fond atori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva. Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori i n termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie p ublica. 8. La data de 15 noiembrie 2005 a fost înmatriculatã în registrul comertului SC NABO S RL, cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. În scopul achizitionãrii unei con structii necesare desfãsurãrii activitãtii, asociatul V.T. a depus la bancã în contul soci etãtii suma de 200 lei, urmând ca societatea sã-i restituie acest împrumut în termen de 10 ani. Întelegerea cu privire la acordarea împrumutului si restituirea lui a intervenit între cei doi asociati num ai prin acord verbal. Este valabil acordul verbal încheiat între cei doi asociati privind împrumutul acordat

societãtii? În ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise? Acordul verbal este valabil intre asociati daca acestia pot face dovada actului / actiunii realizate. (L31/1990,Art.15) Contractele intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau perso ana juridica, asociat unic al celei dintai, se incheie in forma scrisa, sub sanc tiunea nulitatii absolute. 9. Într-o SRL în care pãrtile sociale apartin unei singure persoane existã ca organ de conducere adunarea generalã a asociatilor? Asociatul unic poate îndeplini mandatul de administrator al societãtii? Nu exista ca organ de conducere AGA, drepturile si obligatiile unei astfel de adunari revin asociatului unic. Asociatul poate fi administrator.

10. În actul constitutiv al SC OLVEX SNC s-a prevãzut ca asociatul L.E. sã procure clie ntelã societãtii prin deplasarea în tarã pentru a face publicitate acesteia, urmând sã part cipe la profit si pierderi în proportie de 30%. Activitatea la care s-a obligat a sociatul L.E. reprezintã aport la capitalul social al societãtii? Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalui social.( L31/1990). 11. În cazul unei societãti pe actiuni constituitã prin subscriptie publicã, avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii sã accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor? Avantajele acordate membrilor fondatori trebuiesc mentionate in actul constituti v pentru a fi valabile. L31/1990/ Participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori în folos ul lor, desi acceptate de subscriitori, nu au efect decât daca vor fi aprobate de adunarea constitutiva. Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prosp ectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecatorul delegat. Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediu l subscriitorului; numarul, in litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiu ne. 12. La constituirea societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã, aportul în naturã poate fi vãrsat numai în proportie de 50%? Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate (50%) din valoarea actiunilor subscrise la C.E.C. bank - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile aces tora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. Actiunile ce reprezinta aporturi în natura vor trebui acoper ite integral. 13. Precizati cine are competenta legalã de a examina si valida rãspunsul expertil or de evaluare a aporturilor în naturã, în cazul constituirii unei societãti pe actiuni prin subscriptie publicã. Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii: L31/1990/Art. 28,lit(b)-examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor în natura; (c)-aproba participarile la profit ale fondatorilor si operatiunile încheiate în con tul societatii; 14. SC MIX SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie p ublicã pe o duratã de 10 ani, prevãzându-se în actul constitutive cã fondatorii vor încasa p de 5 ani de la constituirea societãtii un procent de 6% din profitul net al soc ietãtii. Întrucât societatea nu a realizat profit în primii doi ani, actionarii au hotãrât izolvarea societãtii. Fondatorii cãrora li s-au recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvãrii hotãrâte de actionari?

In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daun e de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. Societat ea a fost infiintata pe un termen de 10 ani, ea s-a dizolvat dupa 2 ani este dec i o dizolvare anticipata. Au dreptul la daune, dar nu se pot opune hotararii AGA singura indreptatita la dizolvare. 15. Indicati situatiile în care, la constituirea societãtii pe actiuni, judecãtorul delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei expertize. L31/1990Art. 38-(1) La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, a vantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrar ea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-d elegat. Fondatorii vor depune raportul in termen de 15 zile de la data aprobarii sale la oficiul registrului comertului. Registrul comertului va transmite o notificare cu privire la aceasta depunere catre Regia Autonoma «Monitorul Oficial», pentru a fi publicata pe cheltuiala societatii.

16. Ce trebuie sã cuprindã raportul de expertizã întocmit de experti în cazul în care judec rul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea unei expertize necesarã înmatriculãrii unei societãti pe actiuni? Raportul de expertiza va cuprinde :descrierea si modul de evaluare a fiecarui bu n aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valori i actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. (L31/1990/Art. 38-(1)) 17. Arãtati care sunt incompatibilitãtile prevãzute de Legea nr. 31/1990, republicatã s i modificatã, privind calitatea de expert? (L31/1990/Art. 39)- Nu pot fi numiti experti: a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indepli nesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura; c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau d e familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a apor turilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia 18. Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii: Filiala reprezintã sediul secu ndar al societãtii comerciale mamã . Motivati: a) adevãrat; b) fals. Raspuns: FALS, deoarece L31/1990/Art. 42,Art.43(4)- Sediile secundare sunt dezmembraminte fara personali tate juridica si patrimoniu ale societatilor comerciale. In schimb filialele au personalitate juridica cu patrimoniu propriu. Ambele sun t insa constituite pentru nevoile specifice comertului. Societatea mama isi exer cita actiunea prin dreptul la vot la filiale si prin ordine directe in cazul sed iilor secundare. 19. Cinci persoane fizice si o persoanã juridicã au convenit constituirea unei soci etãti pe actiuni, semnând actul constitutiv, procurând toate actele necesare înmatriculãri i societãtii în registrul comertului. Pentru depunerea cererii la registrul comertul ui a fost desemnat reprezentantul asociatului persoanã juridicã care nu a efectuat p rocedura în termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv.

Fatã de împrejurarea cã cererea de înmatriculare în registrul comertului a societãtii nu a ost depusã de persoana împuternicitã, asociatii pot obtine o hotãrâre judecãtoreascã de obl re a persoanei respective sã efectueze procedura? Art. 47-(1)În cazul în care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut înmat ricularea ei în termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului com ertului efectuarea înmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomand ata, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire. In cazul in care acesta a avut o imputernicire semnata de asociati, poate fi tra s la raspundere pentru faptele sale.

20. SC MICA SRL a fost înmatriculatã în registrul comertului fãrã ca administratorul des at prin actul constitutiv sã fi depus specimenul de semnãturã. Totodatã, la dosar nu a f ost depusã dovada sediului social. Existã posibilitatea acoperirii acestor lipsuri c hiar si dupã înmatricularea societãtii? In cazul in care s-au constat neregularitati dupa inmatriculare, societatea are obligatia ca in termen de 8 zile sa rezolve problemele aparute.(art.48 al.1,L.31 /1990) Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea d e anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal. Daca se depune dovada sediului social si specimenele de semnatura, nulitatea nu va fi declarata. Dupa un an de zile de la inmatriculare dreptul la actiune de regularizare se pre scrie 21. S-a constituit o societate cu rãspundere limitatã în care unicul asociat a adus l a capitalul social un teren situat intravilan în localitatea unde s-a declarat sed iul social al societãtii. Dupã trecerea unui termen de doi ani de la data înmatriculãrii în registrul comertului, s-a constatat cã actul constitutiv nu a fost încheiat în forma autenticã, asa cum prevede art. 5 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 31/1990, republ icatã si modificatã, formulându-se o actiune în constatarea nulitãtii societãtii. Este întemeiatã actiunea în constatarea nulitãtii societãtii? Da. Actiunea in constatarea nulitatii este intemeiata deoarece nulitatea unei s ocietati inmatriculate in Registul Comertului poate fii declarata de tribunal ca nd lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica. Dupa un an de zile de la inmatriculare dreptul la actiune de regularizare se prescrie. (art.48 al.3,L31/1990) Totusi conform art.56 al.1 pct.a se specifica ca se poate cere nulitatea deoarec e s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat; 22. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societãti înmatriculate. Art. 56-Nulitatea unei societati înmatriculate în registrul comertului poate fi decl arata de tribunal numai atunci când: 1)lipseste actul constitutiv sau nu a fost încheiat în forma autentica, 2)toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii soc ietatii; 3)obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice; 4)lipseste încheierea judecatorului delegat de înmatriculare a societatii; 5)lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii; f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris;". g)s-au încalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si va rsat; h)nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege. 23. Pentru înmatricularea societãtii, asociatii F.G. si L.M. au încheiat un contract de închiriere privind un spatiu în care a fost declarat sediul societãtii. Dupã înmatriculare societatea a achitat o lunã chiria datoratã, dupã care a refuzat sã mai lãteascã chiria datoratã numitului M.N., motivând cã cuantumul este exagerat de mare. Aces

ta, invocând dispozitia cuprinsã în art. 53 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modifi catã, a solicitat asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivând cã acestia rãspund în mod solidar si nelimitat pentru actele încheiate în contul societãtii. Cui apa rtine rãspunderea pentru actele juridice încheiate de reprezentantii societãtii în faza de constituire? Motivati solutia în cazul de fatã. Societatea, dupa înmatriculare, platind chiria, a preluat asupra sa raspunderea as a cum prevede art. 53 alin. 1 din Legea 31/1990 si ca atare actele vor fi consid erate ca fiind ale societatii înca de la data încheierii lor. Fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat in numele unei societ ati in curs de constituire raspund solidar si nelimitat fata de terti pt actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care so cietatea dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra ei.Actele astfel preluate sunt considerate a fii fost ale societatii inca de la data inch eierii lor. (Legea 31/1990/Art. 53-alin.(1)si (2) -Daca societatea a preluat respectivele ac te juridice asupra sa, de ex. sediul social declarat dupa inmamtriculare, societ atea a achitat chiria pe o luna (prin plata chiriei pe o luna a preluat asupra s a actul juridic incheiat) , fondatorii nu mai pot fi raspunzatori, raspunderea r evenind societatii.

24. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea SC MON DOMAR SA pentru cã lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la aporturil e asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese înmatricul atã în registrul comertului la data de 1 septembrie 2000 si încheiase cu mai multe soc ietãti comerciale contracte de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de încasat o parte din pret. Nulitatea societãtii produce efecte asupra contractelo r încheiate pânã la data constatãrii ei? Care este calea de atac îndreptatã împotriva înche or pronuntate de judecãtorul delegat privitoare la înmatricularea sau la orice alte în registrãri în registrul comertului si în ce termen se exercitã? Nu, deoarece declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. Calea de atac impotriva incriminarilor judecatorului delegat est e recursul. Termenul de recurs fiind de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modifi cativ al actului constitutiv in Monitorul Oficial pt orice alte persoane intere sate. L31/1990/Art. 58(1)Pe data la care hotarârea judecatoreasca de declarare a nulitat ii a devenit irevocabila, societatea înceteaza fara efect retroactiv si intra în lic hidare. L31/1990Art. 59 (1)Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor încheiate în numele sau . L31/1990Art. 60 (1)Încheierile judecatorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înr egistrari în registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai re cursului. (2)Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii încheierii p entru parti si de la data publicarii încheierii sau a actului modificator al actul ui constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte pe rsoane interesate. 25. În cazul unei societãtii în nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul soc ial un numãr de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC OVEX SA, cu termen de ra mbursare la 15 august 2005. Societatea emitentã de obligatiuni nu si-a onorat obli gatiile, asa încât la sfârsitul anului 2005 societatea în nume colectiv s-a adresat cu s omatie de efectuare a plãtii asociatului care a aportat obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezintã obligatiunile? Este admisibil la o societate în nume cole ctiv? Societatea creditoare poate sã-l urmãreascã silit pe asociatul care a aportat ob ligatiunile respective? Obligatiunile reprezinta aporturi in creante si sunt admise la o SNC.Asociatul c are a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societat ea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost depuse, deci societatea creditoa

re poate sa urmareasca silit pe asociatul care a acordat aceste obligatiuni, ter enul juridic fiind art.84 alin 2. Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat asociatul in afara de daune raspunde de suma datorata cu doban da legala din ziua scadentei. L31/1990,Art. 16-(3) Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura, nefiind admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscri ptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu ra spundere limitata. Aporturile in creante sunt liberate, potrivit art. 84. L31/1990,Art. 84-(1)Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cât timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost adu se. (2)Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, în afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobânda legala din ziua scadentei cr eantelor.

26. Între douã societãti comerciale s-a încheiat un contract de livrare de mãrfuri, pentr u care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiarã a refuzat achitarea pretului desi a primit marfa, considerând cã produsele livrate nu corespund din punct de vede re calitativ si sustinând cã administratorul societãtii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunzãtoare cãtre societatea la care el, administratorul , avea calitatea de asociat. Societatea beneficiarã a produselor considerate calit ativ necorespunzãtoarea chemat în judecatã pe administratorul societãtii furnizoare pent ru ca acesta sã rãspundã. Actiunea îndreptatã împotriva administratorului este întemeiatã? vati solutia. Actiunea indreptata impotriva administratorului este intemeiata. Administatorul care are intr-o anumita operatiune direct sau indirect interese contrare interes elor societatii trebuie sa-i instiinteze despre aceasta pe ceilalti administrato ri si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia parte la nici o deliberare pri vitoare la aceasta operatiune 27. S-a constituit o societate în comanditã simplã în care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul cã sotia sa este asociat într-o societate în nume colectiv cu aceleasi o biect de activitate.Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea d in societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seamã cã nu i-a încunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte societãti în care sotia sa este asociat cu rãspundere nelimitatã. Poate fi exclus asociatul com anditat în situatia de fapt prezentatã? Motivati solutia Asociatul nu poate fi exclus, insa va fi tras la raspundere pentru prejudecatile aduse societatii si pentru faptul ca nu a instiintat ceilalti asociati asupra a cestui aspect, insa numai daca acest lucru este prevazut in statut.

28. Societatea în comanditã simplã MN si FL a fost obligatã, prin hotãrâre judecãtoreasc cã altei societãti de antreprizã de lucrãriconstructii suma de 400.000 lei pentru efectu area mai multor lucrãri de consolidare a clãdirii în care se aflã sediul societãtii debito are. Împotriva societãtii debitoare s-a încercat executarea silitã, dar s-a constatat cã a ceasta nu are bunuri cu care sã achite datoria, motiv pentru care societatea credi toare s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si V.M. Acestia au refuzat achita rea datoriei motivând cã hotãrârea judecãtoreascã este pronuntatã împotriva societãtii si, e, nu le este opozabilã. Apãrãrile asociatilor comanditati sunt întemeiate? Motivati so lutia. RC : Apararile nu sunt intemeiate, pentru ca asociatii sunt obligati nelimitat s i solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele pe care o reprezinta hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este op ozabila fiecarui asociat. L31/1990,Art. 85,alin (1)si(2)Daca asociatii comaditati MNsi FL au avut o procur a speciala pentru operatiuni determinate semnate de reprezentantii societatii, a cestia devin raspunzatori fata de terti nelimitat si solidar pentru toate obliga tiile. 29. SC LIR SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare participând

la capitalul social cu un aport în numerar de câte 2.000 lei,adicã un procent din cap italul social de 33% fiecare.În clauza referitoare la modul de participare la prof it si pierderi, asociatii au prevãzut ca asociatul L.M. sã participe în proportie de 2 0%, iar ceilalti doi, respectiv N.M. si V.P., cu un procent de câte 40% fiecare. E ste legalã clauza înseratã în actul constitutiv privind modul de participare a asociatil or la profitul si pierderile societãtii? Motivati rãspunsul. Clauza este legala pt ca asociatii sunt liberi sa decida modul de participare la profit si pierderi cu obligatia de a mentiona acest lucru in actul constitutiv. Sunt interzise clauzele leonine, adica acele clauze prin care unul sau mai mult i asociati sa suporte pierderile iar altii sa participe numai la profi. Daca aso ciatii nu prevad in actul constitutiv modalitatea de participare la profit si pi erderi numai atunci dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota d e participare la capitalul social varsat, dar ei sunt liberi sa aleaga. 30. În ce termen societatea comercialã este obligatã sã plãteascã asociatilor dividendele probate de adunarea generalã a asociatilor (AGA) si care este sanctiunea prevãzutã de lege în cazul neachitãrii lor? Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin ho tararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara afer enta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. 31. Arãtati care este momentul de la care se calculeazã termenul de 3 ani prevãzut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, privind prescri ptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor. L31/1990,Art.67,alin(5)-Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se pres crie în termen de 3 ani de la data distribuirii lor. => nu se refera la prescripti a dreptului material la actiune al asociatilor pt. plata dividendelor. 32. La data de 15 iulie 2003 s-a încheiat contractul de cesiune de actiuni prin care M.N. a cesionat lui V.D. un numãr de 100 de actiuni în valoare totalã de 100.000 .000 lei. Prin hotãrârea AGA din 15 martie 2004 s-a aprobat distribuirea dividendelo r aferente exercitiului financiar al anului 2003, fiecare actionar urmând sã primeas cã dividende în functie de numãrul de actiuni detinute si de cota de participare la ca pitalul social. Pentru exercitiul financiar al anului 2003, dividendele aferente celor 100 de actiuni au fost atribuite în totalitate numitului V.D., care detinea actiunile respective la data adoptãrii hotãrârii AGA. M.N. a solicitat achitarea divi dendelor aferente anului 2003 pânã la data de 15 iulie, iar dupã aceasta sã i se atribui e cesionarului V.D. Cererea de platã a dividendelor formulatã de actionarul cedent M .N. este întemeiatã? Da. Acesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate actiunilor, astfel ca in speta analizata actiunea este intemeiata, partile nes tabilind o alta modalitate de repartizare a dividendelor. L31/1990,Art. 67-(6)Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, în afara de cazul în care partile au convenit altfel.

33. SC MILAV SRL si SC ANVEL SRL au hotãrât sã fuzioneze prin absorbtia SC ANVEL SRL SC MILAV SRL. SC MILAV SRL are cinci asociati, cu un capital social de 50.000.000 l ei, divizat în 500 pãrti sociale a câte 100.000 lei fiecare. SC ANVEL SRL are doi asocia ti, respectiv SC MILAV SRL si L.M. (persoanã fizicã). Capitalul social al SC ANVEL SRL ste de 2.000.000 lei, divizat în 20 pãrti sociale a câte 100.000 lei fiecare, împãrtite în od egal între cei doi asociati. SC ANVEL SRL a înregistrat în ultimii doi ani pierderi în asa fel încât în conturile societãtii nu a mai existat nici mãcar capitalul social. Pentru a salva societatea ANVEL SRL, SC MILAV SRL a hotãrât absorbtia acesteia cu toate dator ile pe care le avea. În situatia de fapt se mai retine cã SC ANVEL SRL concesionase un teren în scopul construirii unei fabrici si încheiase un contract de asociere în part icipatiune cu numitii M.N. si L.A., contract în care nu si-a executat obligatia de

aportare a sumei de 200.000.000 lei pentru achizitionarea unor mãrfuri. Adunarea generalã extraordinarã a asociatilor fiecãrei societãti a hotãrât fuziunea prin absorbtie, -a întocmit bilantul de fuziune la fiecare societate având aceeasi datã si s-a întocmit proiectul de fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi aviza t de judecãtorul delegat si a fi publicat în Monitorul Oficial. Dat fiind cã societãtile care fuzioneazã nu-si înceteazã activitatea dupã depunerea proiectului de fuziune la re gistrul comertului, SC MILAV SRL hotãrãste majorarea capitalului social cu un utilaj p rocurat din strãinãtate, pentru care beneficia de facilitãti fiscale (vamale). Identif icati problemele de drept privitoare la posibilitatea legalã a fuziunii Conform art. 69 din Legea soc. com., la constatarea micsorarii activului net al societatii, capitalul social va trebui reintregit sau redus. Avand in vedere art . 222 si 223 ale Lg. Soc. Com, faptul ca societatea are un activ net sub plafonu l minim al capitalului social astfel ca societatea se dizolva de drept daca nu i si majoreaza capitalul la nivelul minim prevazut de lg. Soc. Com. RC : Art.237 (d) conf.caruia o societate nu are cum sa existe fara capital socia l, se solicita dizolvarea * se poate face absorbtia dar mai intai dizolvarea art. 207 (b), art 238 (1) pct . b si (4) (art. 237-(1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului Nat ional al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societa tii in cazurile in care: a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni; b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la of iciul registrului comertului; c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu in deplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta; d) societatea nu si-a comple tat capitalul social, in conditiile legii;si art. 207-(1) Capitalul social poate fi redus prin:b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale ;si art. 238-(1) Fuziunea este operatiunea prin care: b) mai multe societati sun t dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in nume rar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate,(4) Fuz iunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efe ctuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca aceste a sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuven i in urma lichidarii.

34. Reclamantii B.V. si SC V.S. SRL au chemat în judecatã pe M.C. solicitând ca prin se ntinta ce se va pronunta sã se dispunã excluderea pârâtului din societate, obligând societ atea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea cã M.C., în cali tate de asociat si administrator, a încãlcat Legea contabilitãtii prin efectuarea uno r activitãti care au fost de naturã sã fraudeze societatea. Pârâtul M.C., prin cerere reco nventionalã, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate, motivând cã situ atia falimentarã a societãtii se datoreazã culpei exclusive a acestuia. În urma probelor administrate, instanta de fond a admis atât cererea principalã si în parte cea reconv entionalã, dispunând excluderea din societate a reclamantului pârât, cât si a pârâtului rec ant, dispunând totodatã si dizolvarea societãtii în conditiile în care prin excluderea cel or doi asociati a mai rãmas în societate un asociat. Celelalte cereri privind preten tiile bãnesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceastã solutie, instanta de fond a retinut cã reclamantul a desfãsurat o activitate contrarã interesului societãtii, în sen sul cã a folosit în scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, plãtitã de M.C., a vândut pãrtile componente din utilajele societãtii fãrã încuviin celorlalti asociati. Pârâtul M.C. a fost exclus din societate, cu motivarea cã acesta a întreprins activitãti contrare scopului societãtii, în sensul cã a efectuat operatiuni contabile prin care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea sp ecimen de semnãturã în bancã. Instanta de fond a dispus si dizolvarea societãtii, în baza a t. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, deoarece prin exc

ludere societatea a rãmas cu unic asociat, aceasta fiind cauzã de dizolvare a societãt ii cu urmãtoarea motivare: 1. Dispozitia cuprinsã în art. 222 lit. c) nu se aplicã asociatilor unei societãti cu rãspundere limitatã, ci unei societãti în nume colectiv sau în comanditã simplã. 2. Nedepunerea la bancã a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de rãspundere pentru daunele produse. 3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezintã o faptã care sã însemne fraudã în dauna societãtii atât timp cât cu sumele respective au fost cumpãrate alte bunuri în folosul soc ietãtii. 4. Inabilitãtile manageriale ale administratorului nu se sanctioneazã cu exclud erea din societate, ci doar cu revocarea din functie si obligarea la daune cãtre s ocietate. Dispozitiile cuprinse în art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modifica tã, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si limitativ arãtate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecãrei dispozitii legale? Este cor ectã solutia de dizolvare a societãtii? Cf.art. 222 Lg. Soc. com - (1) Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în c omandita simpla sau cu raspundere limitata: a) asociatul care, pus în întirziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu raspundere nelimitata în stare de faliment sau care a devenit lega lmente incapabil; c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept în administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82; d) asociatul administrator care comite frauda în dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social în folosul lui sau al altora. RC:Apararea paratului=cerere reconventionala.nu este obligatoriu sa se dizolve,p t ca soc. se poate transforma intr-un SRL cu unic asociat.Clauzele de excludere sunt expres prevazute de lege-art. 222 35. Asociatii care au hotãrât dizolvarea societãtii pot renunta la aceasta, chiar si dupã publicarea în Monitorul Oficial a hotãrârii adunãrii generale extraordinare a asociat ilor? Da.Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii. Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare in termen de 30 zile de la data efectuarii publicitatii, iar asociatii care au hota rat dizolvarea pot renunta la aceasta chiar si dupa publicare. Opozitia se face in termne de 30 zile de la data publicarii in monitorul oficial. Opozitia se dep une la Of. Reg. Comertului care in terme de 3 zile o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente. Art 237 alin 5, art.62 pct 1. 36. Arãtati în ce constã contrarietatea de interese în cazul asociatilor unei societãti me colectiv. Contrarierea de interese asociatul care, intr-o operatiune determinata are pe co nt propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu p oate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasa operatie.(art.79, alin.1,L31/1990) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societ ati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni i n contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, f ara consimtamantul celorlalti asociati. 37. SC M SA si SC VL SA, prin reprezentantii legali, au încheiat un protocol prin ca re au hotãrât dizolvarea prin absorbtie a SC VL SA si transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societãtii SC VL SA cãtre SC M SA. Protocolul încheiat între cele douã societãti este suficient pentru realizarea transmisi unii cu titlu universal a patrimoniului SC VL SA cãtre SC M SA? Dizolvarea are ca efect lichidarea societatii, iar protocolul nu este suficient in cazul de fata. transmiterea universala a patrimoniului societatii VL are loc in cazul fuziuni i dintre cele doua societati. Pentru fuziunea a doua societati este necesara int

ocmirea de catre administratori a unui proiect de fuziune care se intocmeste pe baza hotararii AGA a celor doua societati. (art.240,L31/1990)

38. SC VL este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei divizat în 9.000 actiuni a câte 100 lei fiecare, atribuite celor cinci actionari în mod egal. În decurs de 3 ani de la constituirea societãtii activitatea acesteia a fost profita bilã, achizitionând trei terenuri, douã clãdiri si aparaturã de birou, astfel încât adunare eneralã extraordinarã a hotãrât majorarea capitalului social prin emisiune de noi actiun i cu primã de emisiune, valoarea unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodatã, actionar ii au hotãrât ca achitarea actiunilor emise cu primã sã se facã în proportie de 30% în mome l subscrierii si diferenta în termen de 3 ani. Este legalã hotãrârea de majorare a capitalului social în conditiile stabilite de action ari? Legea prevede intr-adevar ca actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoa rea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in M. O. al Romaniei, a hotararii adunarii generale. Insa daca emisiunea de actiuni noi in vederea maririi capitalului social presup une existenta unor prime de emisiune, valoarea primelor va trebui integral achit ata la data subscririi. Ca urmare, hotararea actionarilor in acest sens nu este valabila. (art.220,alin .1 si 3,L31/1990) 39. SC AC SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L., având un capital social de 60.000 lei divizat în 60 pãrti sociale în valoare de 100 lei fiecare . Dupã trei luni de la înmatricularea societãtii în registrul comertului asociatul A.L. decedeazã, având ca mostenitori sotia supravietuitoare si un copil minor. La prima s edintã a adunãrii generale a asociatilor a participat în locul asociatului decedat sot ia supravietuitoare în nume propriu si în calitate de reprezentant al copilului mino r, exprimându- si votul cu privire la majorarea capitalului social. Sotia supravie tuitoare are drept de vot în adunarea generalã a asociatilor în nume propriu si ca rep rezentantã a minorului asociatului decedat? Motivati solutia. Da, sotia are drept de vot in nume propriu si ca reprezentant al copilului in co nditiile in care prin actul contitutiv al societatii nu se specifica altfel. (ad ica nu se prevad conditiile alin 2 al art. 202,transmiterea catre persoane din a fara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezentând c el putin trei patrimi din capitalul social). 40. În actul constitutiv al SC L SRL s-a prevãzut cã modificarea actului constitutiv p oate fi decisã cu votul asociatilor care reprezintã majoritatea calificatã a capitalul ui social. Având în vedere dispozitia cuprinsã în art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modi ficatã, hotãrârea de modificare a actului constitutive trebuie sã fie adoptatã de toti aso ciatii? L31/1990,Art. 192-(2)Pentru hotarârile având ca obiect modificarea actului constitu tiv este necesar votul tuturor asociatilor, în afara de cazul când legea sau actul c onstitutiv prevede altfel. Astfel in cazul de fata cand prin actul constitutiv se prevede aprobarea modific arii actului constitutiv de majoritatea calificata a capitalului social, prevede rea este valabila, nu este nevoie de acordul tuturor asociatilor pentru modifica rea dorita. 41. Retragerea dintr-o societate comercialã este prevãzutã de legiuitor pentru asoci atii din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã sau cu rãspundere limitatã (art. 26 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã). Cu toate acestea existã posibili tatea legalã ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni sã se retragã? In concluzie actionarii se pot retrage din SC (fara nici o conditie sau impedi ment.) L31/1990,Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cum

pararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adun arii generale are ca obiect: a) schimbarea obiectului principal de activitate; b) mutarea sediului societatii in strainatate; c) schimbarea formei societatii; d) fuziunea sau divizarea societatii. (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data p ublicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptarii ho tararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d). 42. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate? L31/1990, Art. 134 (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certi ficatele de actionar emise potrivit art. 97. (4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de ret ragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce re zulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislati a in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat in co nformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de administrati e

43. S.M. si S.E., soti, au hotãrât sã constituie o societate comercialã SRL în care sã la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul situat în imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumpãrat de cei doi soti în timpul cãsãtoriei. În schimbul apo rtului la capitalul social al imobilului bun comun fiecare sot a primit în mod ega l pãrti sociale. Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comercialã? Est e necesarã impãrtirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul cã imobilul a fost adus la capitalul social în schimbul cãruia sotii au primit pãrti so ciale în procent de 50% fiecare înseamnã o partajare conventionalã a bunurilor comune, o peratiune interzisã de legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei? Sotii se pot asocia si nu este necesara impartirea bunurilor comune, fiind sufic ient sa fie ambii de acord cu aducerea ca aport a bunului imobil comun, neavand relevanta cotele participarii la beneficii, neechivaland cu o impartire a bunuri lor in sensul c. fam. Conventia este perfect valabila, in masura în care ambii soti si-au exprimat consi mtamântul în mod valabil pentru transmiterea bunului cu titlu de proprietate societa tii comerciale. Totusi, transmiterea bunului catre societate nu reprezinta o con ventie de partajare a acetuia ci este întrainarea acestuia, echivalenta cu o vânzare -cumparare. 44. SC MN SRL, în calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii introduct ive de faliment formulatã de creditoarea SC FG SA, arãtând cã în ultimele douã luni nu a fectuat plãti cãtre creditori deoarece el însusi are de încasat mai multe creante de la debitorii proprii. Totodatã, debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii arãtând cã în patrimoniul propriu existã mai multe bunuri mobile si imobile pe care credi torii le pot urmãri silit, potrivit dreptului comun, pentru a-si îndestula creantele . Cererea formulatã de debitoare de respingere a actiunii creditorilor este întemeia tã? Nu , intampinarea debitoarei nu este justificata, neavand relevanta faptul ca ar e mai multe bunuri in patrimoniu, ci important pentru deschiderea procedurii est e ca debitorul sa fie in stare de insolventa din cauza incetarii platilor fata d e creditori timp de cel putin 30 de zile. In cazul de fata, debitorul este in situatia de insolventa, in sensul ca el este in incapacitate temporara de a face plati, in urma neincasarii la randul lui a unor creante. respectiv prin sechestrarea bunurilor sale mobile, creditorul va p utea sa-si recupereze prejudiciul. Astfel, cererea de declansare a proceduriilor de faliment conf prevederilor Legii 85/2006, va fi respinsa de judecatorul sind ic deoarece creditorul nu se afla in insolvabilitate conform legii. Cererea form ulata de debitor este intemeiata.

.Hotararile jud. Sindic nu pot fi suspendate de instanta de recus. Sunt exceptat e de la interdictia suspendarii: hotararile privind respingerea contestatiei deb itorului, pronuntata in conditiile art. 77; hotararea de solutionare a contestat iei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasare a de creante, facute in temeiul art. 107. RC : Cererea este intemeiata. Chiar daca are de incasat este in stare de incetar e de plati. - de revazut si legea 300. 45. Arãtati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judecãtorului sind ic în procedura insolventei. RC : art.11 legea 85/2006 ART. 11 (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, s unt: a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simp lificata; b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a credi torilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschid erea procedurii; c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre pra cticienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosaru l cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorulu i care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu crite riile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa , precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnar ii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de t oate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depus e de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine; d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidato rului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adu narea creditorilor; e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai cond uce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de cond ucere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 1 38, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiun ilor prevazute la art. 143-147; h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichida tor pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori al e oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judi ciar sau de lichidator; j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichi dare, dupa votarea lui de catre creditori; k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului credito rilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in fal iment; l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului jud iciar sau ale lichidatorului; m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor; n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii. 46. Împotriva SC AC SA în calitate de debitor s-a deschis procedura de insolventã, la c ererea creditorilor SC OP SRL si SC PV SA, desemnându- se prin hotãrârea de deschidere rocedurii în calitate de administrator judiciar numitul M.A. Pentru data de 30 sep

tembrie 2006 a fost convocatã adunarea creditorilor de cãtre creditorii ale cãror crea nte reprezintã 20% din valoarea totalã a acestora. În cuprinsul convocãrii, creditorii a u mentionat cã la adunare se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de cãtre debitor, cât si alte probleme care vor fi trecute pe or dinea de zi în ziua desfãsurãrii adunãrii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale cãror creante reprezintã 75% din totalul acestora, hotãrând respingerea planului de reorganizare a activitãtii debitorului. Împotriva hotãrârii adoptate de creditorii prez enti, debitorul a formulat actiune în anulare pentru urmãtoarele motive: 1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocatã decât de administratorul judiciar sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 85/2006; 2. Ordinea de zi a sedintei nu prevede în mod expres toate problemele care vor fi discutate; 3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fãrã a avea procurã s pecialã. Actiunea în anularea hotãrârii adoptate de adunarea creditorilor este legalã? L85/2006/Intr-adevar, adunarea creditorilor poate fi convocata de catre adminis trator sau lichidator, dar si de catre adunarea creditorilor ale caror creante r eprezinta 30% din totalul acestora. -Adunarea convocata nu este valabila, fiind convocata de creditorii care detin d oar 20% din creditori. -Daca creditorii sunt reprezentati de terte persoane, aceste trebuie intr-adevar sa aiba procura speciala si legalizata, iar in cazul creditorilor bugetari si a delegatie semnata de conducatorul unitatii - pent l celorlalte persoane juridica ru exercitarea drepturilor acestora. -Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei(art.14,a lin.1). -Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu ex ceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor. art.14 ,alin.2) Actiunea de anulare a hotararii este legala. 47. Care sunt conditiile legale pe care trebuie sã le îndeplineascã o persoanã fizicã sa u juridicã pentru a fi desemnatã ca administrator judiciar în cadrul procedurii insolv entei? L85/2006 Art. 19. - (1) Practicienii în insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar în dosarul respectiv, l a care vor anexa dovada calitatii de practician în insolventa si o copie de pe pol ita de asigurare profesionala. În oferta, practicianul în insolventa interesat va pu tea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazu lui. În cazul în care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desem na provizoriu, pâna la prima adunare a creditorilor, un practician în insolventa ale s în mod aleatoriu din Tablo ul U.N.P.I.R. 48. Raportul întocmit de administratorul judiciar desemnat în cadrul procedurii ins olventei trebuie sã continã elemente, date privind situatia patrimoniului debitorulu i si a activitãtii sale. Ce aspecte trebuie mentionate în cuprinsul raportului administratorului? - Raport asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la aparitia insolventei deb itorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila. - Raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea s i, în acest caz, va propune intrarea în faliment. - În cazul în care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, ace sta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel p ropus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la întocmirea acelui p lan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau împreuna cu unul ori mai multi creditori. (5) În cazul în care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intr

are în faliment, judecatorul-sindic va dispune, în termen de 3 zile de la primirea r aportului, publicarea unui anunt referitor la raport în Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, într-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia. Raportul intocmit de administratorul judiciar. La fiecare termen de confirmare a procedurii administratorul judiciar va prezenta judecatorului sindic un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile precum si o ju stificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor chel tuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului. Baza de racordar e este una intreaga, raportul putand cuprinde mai multe luni. 49. Definiti starea de insolventã potrivit Legii nr. 85/2006. L85/2006,Art. 3. - În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos a u urmatoarele semnificatii: 1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigib ile: a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci când debitorul, dupa 30 de zil e de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; b) insolventa este iminenta atunci când se dovedeste ca debitorul nu va putea plat i la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei; 50. Care sunt conditiile pe care trebuie sã le îndeplineascã creantele creditorilor pentru a putea fi declansatã procedura reorganizãrii judiciare si a falimentului? Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a p utea fii declansata procedura organizarii judiciare si a falimentului: - creanta impotriva patrimoniului debitorului sa fie certa, lichida, exigibila d e mai mult de 30 zile - valoarea prag a creantei reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fii introdusa cererea creditorului de 10.000 lei pt creditori, 6 salarii medii pe economie pt salariati.

51. Delimitati conceptul de insolventã de cel de insolvabilitate si de refuz de platã Insolventa = presupune inexistenta fondurilor banesti pentru achitarea datoriilo r comerciale si fiscale ale societatii; -stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. -debitorul nu se afla insa in insolvabilitate avand la randul sau de incasat cr eante sau avand in proprietate bunuri care pot acoperi datoriile neachitate. Refuzul de plata reprezinta atitudinea debitorului fata de un creditor al sau, fara a fi in sfera insolventei. Simplul refuz de plata al unei datorii nu conduc e la deschiderea falimentului. Refuzul de plata poate fi intemeiat, in caz de insolventa, si poate fi neintemei at, cand debitorul detine mijloace banesti de achitare a datoriilor, insa cu rea -credinta nu-si achita datoriile. Temeinicia unor astfel de aparari (refuz de plata) se apreciaza de tribunal de l a caz la caz. 52. În cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiun i este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii cautiunii? L85/2006,Art.33 (3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, în termen de 15 zile, la o ban ca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restitui ta creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cau tiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu es te consemnata în termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa. RC: nedepunerea cautiunii nu are un efect asupra cererii introductive formulate

de creditori 53. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii reor ganizãrii judiciare si a falimentului? L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de adm inistrare - constând în dreptul de asi conduce activitatea, de a-si administra bunur ile din avere si de a dispune de acestea -, daca acesta nu si-a declarat, în condi tiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de re organizare. (2) Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt a plicabile si bunurilor pe care debitorul le-ar dobândi ulterior deschiderii proced urii. Deschiderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte: art. 34-suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realiz area creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale art. 36-suspendarea termenelor de prescriptie a actiunilor judiciare si extrajud iciare pentru realizarea creantelor a asupra debitorului sau bunurilor sale art.37-suspendarea calculului dobanzilor la datoriile debitorului; de asemenea, nu se poate adauga nici o alta cheltuiala cu privire la datoriile debitorului i nterzicerea instrainarii de catre administratorii debitorului fara acordul judec atorului-sindic a actiunilor detinute la debitorul aflat in faliment; art. 38-judecatorul- sindic dispune indisponibilizarea actiunilor in registrele speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic -interzicerea constituirii unor garantii personale sau reale de catre debitor, g arantii pentru obligatii asumate anterior sau chiar ulterior deschiderii procedu rii dar fara autorizarea judecatorului sindic, sub sanctiunea nulitatii 54. Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii: Deschiderea procedurii inso lventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constând în dre ptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile (averea) si de a d ispune de ele : a) adevãrat - in conditia in care acesta nu si-a declarat intentia de reorganizare ; b) fals. 55. Indicati categoriile de acte juridice încheiate de debitor în cei trei ani ante riori deschiderii procedurii insolventei, acte în care prestatia debitorului depãses te vãdit pe cea primitã. a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile în scop umanitar; b) operatiuni comerciale în care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea prim ita, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre credi tori sau de a le leza în orice alt fel drepturile; d) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei dator ii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare desc hiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina în caz de fa liment al debitorului este mai mica decât valoarea actului de transfer; e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era ch irografara, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii; 56. Indicati trei categorii de acte juridice încheiate de debitor în cei trei ani a nteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anulãrii. 1) operatiuni comerciale în care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea prim ita, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; 2) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre credi tori sau de a le leza în orice alt fel drepturile; 3) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei dator ii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare desc

hiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina în caz de fa liment al debitorului este mai mica decât valoarea actului de transfer; 57. Contractul de închiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfii ntat în cadrul procedurii insolventei? L85/2006,ART. 91Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este deb itor in prezenta procedura nu va desfiinta contractul de inchiriere, in afara de cazul in care chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata. Cu toate a cestea, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa refuze sa asigure prestar ea oricaror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul inchirierii. I n acest caz, chiriasul poate evacua cladirea si poate sa ceara inregistrarea cre antei sale in tabel sau poate detine in continuare imobilul, scazand din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. Daca chiriasul ale ge sa continue a detine imobilul, nu va fi indreptatit la inscrierea creantei in tabel, ci va avea numai dreptul de a scadea din chiria pe care o plateste costu l serviciilor datorate de proprietar. 58. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de veri ficare prevãzutã de Legea nr. 85/2006? Creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii amenzi si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora iar creantele bu getare care nu sunt supuse procedurii de verificare sunt acelea care rezulta din tr-un titlu executoriu necontestat in termenul prevazut de legile speciale. Nu sunt supuse acestei proceduri de verificare creantele bugetare rezultand dintrun titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale. 59. Care sunt efectele decãderii din dreptul de a depune cerere de admitere a cr eantelor în cadrul procedurii reorganizãrii judiciare si a falimentului, prevãzutã de Le gea nr. 85/2006? Titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune cerere de admitere a creantelor pana la expirarea termenului de 60 zile este decazut cat priveste creantele respective din urmatoarele drepturi - dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor - dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si falim entului - dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asoci atilor cu raspundere nelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior incl uderii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fii fost condamnat pentru bancr uta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se dii stabilit raspunderea pt efectuarea de plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand. 60. Care este continutul planului de reorganizare a activ. debitorului, conf.Leg ii nr. 85/2006? L85/2006,Art. 95. - (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redres are în raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloace le financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv în ceea ce priveste moda litatea de selectie, desemnare si înlocuire a administratorilor si a directorilor. (2) Planul de reorganizare va cuprinde în mod obligatoriu programul de plata a cre antelor. (5) Planul de reorganizare va mentiona: a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, în sensul legii; b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate; c) daca si în ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile în nume colectiv si asociatii comanditati din societatile în comand ita vor fi descarcati de raspundere; d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de crean te, în comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.

61. Precizati care sunt regulile potrivit cãrora se voteazã planul de reorganizarea activitãtii debitorului de cãtre creditori. Reguli prin care se voteaza planul de reorganizare: se admite si votarea prin co respondenta= la inceputul sedintei de vot administratorul judiciar va informa cr editorii prezenti despre voturile valabile primite in scris 62. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activitãtii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006? Art. 101. - (1) La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorulsindic, daca sunt întrunite cumulativ urmatoarele conditii: A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate în program ul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt soco tite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavoriza te sa accepte planul; B. în cazul în care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat în cazul în c are categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul; C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan. (2) Tratament corect si echitabil exista atunci când sunt îndeplinite cumulativ urma toarele conditii: a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respin ge planul nu primesc mai putin decât ar fi primit în cazul falimentului; b) nici o categorie sau nici o creanta apartinând unei categorii nu primeste mai m ult decât valoarea totala a creantei sale; c) în cazul în care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de cr eante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta d in ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu primeste mai mult decât ar primi în cazul falimentului. (3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat. (4) Confirmarea unui plan de reorganizare împiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricarui alt plan. 63. Indicati situatiile în care judecãtorul sindic dispune intrarea în faliment a deb itorului aflat în stare de insolventã. L85/2006,Art. 107. - (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa c az, prin încheiere, în conditiile art. 32, intrarea în faliment în urmatoarele cazuri: A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra în procedura simplificata; b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditoru lui de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi în stare de insolventa, iar c ontestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic; c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptatite nu a propus un plan d e reorganizare, în conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat; B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat; C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în conditii le stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului în dec ursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale; D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului în faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 ali n. (3). 64. SC X SRL este supusã procedurii falimentului si are cinci creditori, din care unul Y si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a douã automobile din patrimoniul debitorului. În urma scoaterii la vânzare a automobilelor s-a obtinut suma de 100.00 0 lei, insuficientã pentru acoperirea integralã a creantei creditorului Y , creantã de 30 0.000 lei. Cum îsi va recupera diferenta de creantã creditorul care a beneficiat de o garantie realã imobiliarã (gaj)?

Creditorii care beneficiaza de garantii reale vor fi satisfacuti din sumele de b ani obtinute din vanzarea bunurilor afectate de garantii. Daca din sumele obtinute din vanzare nu pot fi acoperite creantele garantate, pe ntru diferenta de incasat, creditorii vor deveni creditori chirografari. => Cre ditorul y intra pentru restul de 200 milioane, in concurs cu ceilalti 4 credito ri, ale caror creante nu au fost garantate printr-o garantie speciala si isi va recupera suma in ordinea de preferinta stabilita de lege. 65. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute în urma lichidãrii a verii debitorului? Distribuirea sumelor realizate în urma lichidarii L85/2006,Art. 121. - (1) Fondurile obtinute din vânzarea bunurilor din averea debi torului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii r eale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite în urmato area ordine: 1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vânzarii bunurilor respective, i nclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri , precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate în conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24; 2. creantele creditorilor garantati, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile. (2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente p entru plata în întregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pen tru diferenta, creante chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în cat egoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, si vor fi s upuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezu lta o diferenta în plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului. (3) Un creditor cu creanta garantata este îndreptatit sa participe la orice distri buire de suma facuta înaintea vânzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite d in acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi îndre ptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vânzarea bunului supus gar antiei sale, daca aceasta este necesara pentru a împiedica un astfel de creditor s a primeasca mai mult decât ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii. 66. Care sunt efectele hotãrârii judecãtoresti ale închiderii procedurii falimentului? L85/2006 Art. 135. - Sentinta de închidere a procedurii va fi notificata de judeca torul-sindic directiei teritoriale a finantelor publice si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Art. 136. - Prin închiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul/lichid atorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice îndatoriri s au responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, t itulari de garantii, actionari sau asociati. Art. 137. - (1) Prin închiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica va fi descarcat de obligatiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, însa s ub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori tra nsferuri frauduloase; în astfel de situatii, el va fi descarcat de obligatii numai în masura în care acestea au fost platite în cadrul procedurii, cu exceptia cazului p revazut la art. 76 alin. (1) pct. 3. (2) La data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de d iferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea înainte de confirmarea planu lui si cea prevazuta în plan. (3) Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a fidejusorului sau a codebitorului principal. 67 . Definiti infractiunea de bancrutã frauduloasã. L85/2006Art. 143 (2) Constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se sanct ioneaza cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:

a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte d in activul averii acestuia; b) înfatiseaza datorii inexistente sau prezinta în registrele debitorului, în alt act sau în situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savârs ite în frauda creditorilor; c) înstraineaza, în frauda creditorilor, în caz de insolventa a debitorului, o parte d in active. 68 Arãtati ce efecte produce înregistrarea în registrul comertului a firmei si a celo rlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicita inregist rarea. In momentul inregistrarii firmei in reg. Comertului ea isi dobindeste personalit atea juridica.Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant îs i exercita comertul si sub care semneaza si prin înscrierea acestora în registrul c omertului. se dobândeste dreptul de folosinta exclusiva asupra acesteia. L26/1990,art. 13 (1) Inmatricularea unui comerciant, persoana fizica, in registr ul comertului, va cuprinde: a) numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea ci vila, averea si modul de evaluare a acesteia si activitatea comerciala anterioar a; b) firma comerciala si sediul acesteia; c) obiectul comertului, cu precizarea domeniului si a activitatii principale, as tfel cum sunt prevazute in autorizatia pentru exercitarea comertului; d) numarul, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertulu i. (2) Cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare ale datelor pe c are le cuprinde. (3) Oficiul va inscrie in registrul comertului toate datele din cerere.

69. SC BM SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv SL si VN ,cu participare ega la capitalul social, fiecare detinând un procent de 50% din totalul pãrtilor sociale . Asociatul SL cesioneazã în totalitate pãrtile sociale celuilalt asociat, încheindu-se c ntractul de cesiune de pãrti sociale fãrã ca operatiunea de cesiune sã fie înregistratã în istrul comertului. Contractul de cesiune de pãrti sociale este opozabil si fatã de tertele persoane sau produce efecte numai între asociati? L 26/190-art. 5 (1) Inmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in registrul comertului ori de la publicarea lor in Monitoru l Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau in alta publicatie, acolo unde legea d ispune astfel. (2) Persoana care are obligatia de a cere o inregistrare nu poate opune tertilor actele ori faptele neinregistrate, in afara de cazul in care face dovada ca ele erau cunoscute de acestia

70. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sã cearã înmatricularea în regis trul comertului a activitãtii pe care o desfãsoarã si totodatã sã solicite înscrierea de me tiuni în registrul comertului? L 26/1990, Art. 1, (1) Comerciantii au obligatia ca, inainte de inceperea comert ului, sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunil or privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta delege. (2) In sensul prezentei legi, comerciantii sunt persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, regiile autonome si orga nizatiile cooperatiste. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplica meseriasilor si taranilor care isi desfac produsele din gospodaria proprie. 71. Care este regimul juridic al încheierilor pronuntate de judecãtorul delegat la o ficiul registrului comertului privitoare la înmatricularea sau la orice alte înregis trãri în registrul comertului?

Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecator ului delegat sau, dupa caz, a unei hotarari judecatoresti definitive, in afara d e cazurile in care legea prevede altfel. Ele sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii p entru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al act ului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice a lte persoane interesate.

72. Care este instanta de judecatã competentã sã solutioneze recursul îndreptat împotriva î cheierii pronuntate de judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului? L26/1990;art. 7 (1) Instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita oficiulu i registrului comertului, in termen de 15 zile de la data cand au ramas definiti ve, copii legalizate de pe dispozitivul hotararilor definitive si de pe incheier ile ce se refera la acte si mentiuni a caror inregistrare este ceruta de lege. (2) In aceste incheieri si hotarari instantele judecatoresti vor dispune si efec tuarea inregistrarilor in registrul comertului. 73. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a înmatriculãrilor sau a mentiunilor efectuate? L26/1990-ART. 25 (1) Oricine se considera prejudiciat printr-o inmatriculare s au printr-o mentiune din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei. (2) Judecatorul delegat se va pronunta asupra cererii de radiere printr-o inchei ere, cu citarea partilor. (3) Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la tribunal, in termen de 15 zil e de la data pronuntarii. (4) Tribunalul va judeca de urgenta recursul in camera de consiliu. 74. Definiti fondul de comert si arãtati care este temeiul juridic. Definitia acceptata în doctrina este: fondul de comert = reprezinta un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale(marci, firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial),, pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, în scopul atragerii clientelei si, implicit, obtinerii de profit. Din caracteristicile fd de com se desprind mai multe consecinte pe plan juridic: -Datorita obiectului lor, actele juridice privind fondul de comert sant fapte de comert obiective conexe (accesorii), si, deci, supuse regimului faptelor de com ert; -Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subr ogatiunii; -Pentru ca e un bun mobil, executarea silita asupra fondului de comert urmeaza r egulile prevazute de Codul de procedura civila pentru bunurile mobile; -se admite ca, în absenta unor dispopzitii legale, daca fondul de comert contine s i bunuri imobile, urmarirea lor are loc în conditiile prevazute de lege pentru exe cutarea silita a bunurilor imobile; - nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fara deposedare; -poate fi înstrainat cu acte cu titlu oneros si prin mostenire; -poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct. (Conform - Legea nr . 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modifica ta si completata prin Legea nr 298/2001). 75. Delimitati fondul de comert de notiunea de sucursalã . Sucursalele = sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor c omerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registru l comertului din judetul in care vor functiona. (L31/1990) Fondul de comert = este reprezentat de ansamblul de bunuri mobile si imobile, co rporale si necorporale, ca entitate de sine statatoare se regaseste atat in cad rul societatii, cat si in cadrul sucursalei, fiind element comun pentru acestea , fara insa a se confunda cu fiecare din ele. 76. Definiti firma si arãtati care sunt caracterele (trãsãturile) acesteia.

Firma este numele, sau, dupa caz denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. Caracterele acesteia sunt: - firma trebuie sa fie scrisa in primul rand in limba romana - este un atribut de identificare a comerciantului - noutatea firmei, conditiile de validitate - orice firma noua trebuie sa se deo sebeasca de cele existente - disponibilitatea firmei - sa nu produca confuzie si sa nu fie deja inregistrat a - nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii di n sectorul public. 77. Comparatie între clientelã si vadul comercial. Vadul comercial = reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela. Clientela = reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant. Dupa anumite conceptii clientela si vadul comercial sunt elemente distincte, af late in corelatie, clientela fiind o consecinta a vadului comercial , reprezenta nd o manifestare a potentialitatii vadului. Dupa altele, clientela inglobeaza doua laturi : - factorul personal, anume grupul uman fidel marfurilor si - factorul obiectiv - vadul comercial ce priveste popularizarea publicului pri n elemente de amplasament, atractivitatea produselor, utilitatea acestora.

78. SC OM SRL a încheiat un contract de împrumut bancar garantând creditul cu mãrfurile a late în magazinul situat chiar la sediul societãtii. Ulterior perfectãrii contractului de împrumut (credit) si al contractului de garantie realã mobiliarã, mãrfurile au fost vândute urmând ca pretul sã fie încasat în termen de 30 de zile de la predare. Este valabil contractul de vânzare-cumpãrare privind mãrfuri care fac obiectul unei ga rantii reale mobiliare (gaj)? In cazul in care obiectul garantiei reale mobiliare este inlocuit cu un alt obie ct, acesta din urma este considerat produsul primului si va constitui obiectul g arantiei respective. Creanta de incasare a clientilor in termen de 30 de zile va fi considerat ca si garantie pentru nerambursarea imrumutului bancar. Contractul de vanzare-cumparare este valabil. 79. Care este deosebirea dintre aportul în societate al fondului de comert si vânza rea acestuia? Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati com erciale, fiind un aport in natura de bun incorporal. Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia intrucat in cazul aportului, in locul fondului de comert, asociatul pri meste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in cazul vanzarii, vanzatorul pri meste de la cumparator pretul fondului de comert vandut. Nefiind o vanzare, aducerea ca aport a fondului de comert este supusa regulilor privind constituirea societatilor comerciale, 80. În situatia în care un contract de garantie realã mobiliarã (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de consimtãmânt, înscrierea garantiei în Arhiva Electronicã de Garantii Real e Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati rãspunsul. Art. 29, alin 2 L 99/ 1999 Astfel, nu se poate justifica, din punct de vedere le gal sau economic o eventuala intentie a operatorilor de a verifica actele juridi ce prin care s-a constituit garantia. Acest lucru nu va cauza decat intarzieri, costuri mai mari si nesiguranta. Motivul acestei concluzii este faptul ca inregi strarea unei garantii care rezulta dintr-un contract nul nu va oferi valabilitat e acelei garantii (art. 29 "(2) Înscrierea la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu confera validitate unei garantii reale lovite de nulitate.") Contractul de garantie reala mobiliara nu este valabil.

81. Este admisibilã cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert? Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este de fapt o vanz are a dreptului de folosinta, este admisibila in cazul in care nu este interzis prin contractul de locatiune. Este cerut consimtamantul locatorului - daca prin contract s-a prevazut acest lu cru; fiind o cesiune de creanta, cesiunea trebuie notificata locatorului sau acc eptata in forma autentica de catre acesta..

82. O persoanã fizicã A.M. împrumutã de la o bancã o sumã de bani. Pentru a acorda creditul banca îi cere un garant personal care sã se oblige sã plãteascã în cazul în care A.M. nu r urseazã creditul. În aceste conditii A.F. se obligã, în calitate de fidejusor, alãturi de A.M. Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este urmãrit la platã atât pentru cred itul nerambursat, cât si pentru dobânzile aferente. Ce sumã va fi tinut sã plãteascã fidejusorul? Argumentati. Fidejusorul este persoana care se obliga fata de creditor sa execute obligatia i n cazul in care creditorul nu o face. In dreptul comercial, de regula garantii personali ai debitorului raspund solida r, suprimandu-li-se dreptul de discutiune si de diviziune, impartire al datoriei cu alti fidejusori. Banca este deci indreptatita in actiunile sale. Fidejusorul este obligat sa plateasca intreaga datorie: credit nerambursat si do banzi aferente, dobanzi care erau prevazute in contractul incheiat (art. 42 ali n. 2 Cod comercial si art. 1657 Cod civil). 83 . Societatea comercialã Carol SA a început sã distribuie dividende actionarilor pen tru anul 2004 începând cu data de 4 martie 2005. Actionarul A.M., constatând cã nu-si pr imeste dividendele, a actionat în judecatã societatea comercialã la data de 17 aprilie 2005. De la ce datã poate cere si dobânzi de întârziere? Argumentati solutia aleasã. Art.67-(2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de partici pare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfe l. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sa u, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la da ta aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheia t. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara a ferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. Astfel, actionarul AM va putea cere dobanzi de intarziere incepand din data de 4 martie, data hotarata de AGA pentru distribuirea dividendelor. 84. AVAS încheie un contract de vânzare-cumpãrare de actiuni cu Compania Aneida Inter national SA. Nerespectarea unor obligatii contractual dã nastere unei neîntelegeri înt re pãrti. Cãrei instante urmeazã sã se adreseze pãrtile: instantei de contencios administr ativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleasã. Orice persoana care se considera vatamata într-un drept al sau ori într-un interes l egitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin neso lutionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencio s administrativ competente Art. 56(Cod com.) Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti c ontractantii sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, afara de d ispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel. Competenta revine sectiei comerciale. Daca ne referim la natura litigiu lui , litigiul este unul comercial, vanzarea de actiuni fiind o fapta de comert conexa si nu are relevanta ca una din parti este necomerciant (AVAS), caci si in acest caz (unul necomerciant, cealalta parte comerciant) litigiul este comercia l, fiind o fapta de comert unilaterala (art. 56 C.com.) De asemenea, litigiul nu este de competenta sectiei de contencios admini strativ, deoarece litigiul nu este legat de emiterea unui act administrativ.

85. A.M. încheie un contract de asigurare de viatã cu SC CAROM SA obligându-se sã-i plãt cã trimestrial primele de asigurare. Pentru cã nu si-a respectat obligatia de platã, s ocietatea de asigurãri intenteazã o actiune judecãtoreascã împotriva lui A.M. Cãrei instant i se va adresa asiguratorul, celei civile sau celei comerciale? Motivati soluti a aleasã. Art. 6 Cod Comercial Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obi ectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce p riveste pe asigurator. Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asig urarile asupra vietii sunt fapte de comert numai în ce priveste pe asigurator. Asa dar, aceste contracte de asigurare au caracter comercial pentru asigurator si ca racter civil pentru asigurat, de aceea sunt numite acte juridice de comert mixte . Deci, asiguratorul se va adresa instantei civile. 86. Regia autonomã de Gospodãrie Comunalã Galati si asociatia de locatari nr. 600 din Galati încheie un contract pentru executarea de lucrãri de reparatie a instalatiei d e încãlzire, canalizare, apã rece, apã caldã si menajerã la douã blocuri. Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, în calitate de reclamantã, se va adresa instantei civile sau celei comerciale? Motivati solut ia aleasã. Art. 56-Cod Comercial Daca un act este comercial numai pentru una din parti, t oti contractantii sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel. Contractul de lucrari este incheiat intre doua persoane juridice (Regia autonoma societate comerciala si Asociatia de Locatari care este persoana juridica in co nditiile Legii locuintei nr. 114/1996). Litigiul este de natura comerciala, - in acest caz (unul necomerciant, cealalta parte comerciant) litiglul este comercial, fiind o fapta de comert unilaterala (art 56). Prin urmare, Asociatia de Locatari se va adresa instantei comerciale.

87. A.T., comerciant, cumpãrã la data de 1 octombrie 2004 o garsonierã. La data de 20 decembrie 2004 o vinde, iar în 15 ianuarie 2005 îsi cumpãrã o nouã garsonierã. Au vânzãrile-cumpãrãrile încheiate de comerciant naturã comercialã? Argumentati solutia ale Art. 5-Cod Com Nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului, ori a fam iliei sale, de asemenea revinzarea acestor lucruri . Nu au natura comerciala, intrucat vanzarile-cumpararile (chiar continua activita te) nu sunt comerciale, intrucat art. 3 Cod Com. nu le prevede printre faptele de comert obiective, fiind excluse sferei comerciale, astfel ca, vanzarile cump ararile chiar intre comercianti sunt de natura civila. Art. 3 - Cod Comercial Sunt considerate fapte de comert: cumparaturile de p roducte sau marfuri spre a se revinde, fie în natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus în lucru, ori numai spre a se închiria; asemenea si cumpararea spre a se re vinde, de obligatiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulând în comert. I n concluzie, vanzarile cumpararile incheiate de comerciant in nume propriu nu au natura comerciala. Aveau natura comerciala daca erau contracte de vanzare cupar are in numele firmei. 88. A.T. si B.T., cãsãtoriti, având doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor sã desfãs oare o activitate economicã având ca obiect comertul cu flori, în cadrul unei asociati i familiale. Potrivit reglementãrilor în vigoare, este posibilã constituirea acesteia? Motivati solutia aleasã. DA. Art. 5 L 300/2004 Pot desfasura activitati economice în mod independent sau în cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care îndeplinesc, în mod cumulativ , urmatoarele conditii: a)au împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice ce solicita autorizarea pe ntru desfasurarea de activitati economice în mod independent si a persoanelor fizi

ce care au initiativa constituirii asociatiei familiale, respectiv vârsta de 16 an i, în cazul membrilor asociatiei familiale; 89. A.T. a fost condamnat prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã pentru evaziune fiscalã e când desfãsura o activitate economicã în mod independent. Poate el sã se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati solutia. Art. 5 L 300/20004 Pot desfasura activitati economice în mod independent sau în cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care îndeplinesc, în mod cumulativ, urmatoarele conditii: d)nu au fost condamnate penal prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva pentr u savârsirea de fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care prives c disciplina financiar-fiscala de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal; Prin urmare, A.T. nu poate fi reprezentant al unei asociatii familiale.

90. Comerciantul A.Z. s-a înmatriculat la registrul comertului din judetul Consta nta, având sediul principal în municipiul Constanta. Înfiintându-se o sucursalã în orasul M ngalia va fi nevoit sã facã o nouã înregistrare, de data aceasta a sucursalei? Motivati solutia aleasã. L31/1990,art. 43. - (1) Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate jurid ica ale societatilor comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activi tatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona. (2) Daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in acee asi localitate cu societatea, ea se va inregistra in acelasi registru al comertu lui, insa distinct, ca inregistrare separata.

91. Prin divizarea societãtii A , societãtile B si C , societãti pe actiuni, preiau pa ul societãtii A care isi înceteazã activitatea. Cu ocazia adunãrii generale extraordinare a societãtii B se aprobã proiectul de divizare si preluare a patrimoniului societãtii A cota-parte prevãzutã de proiect), precum si mãrirea obligatiilor actionarilor societãtii B , ca urmare a divizãrii, cu votul a 50% din actionari.Este legalã decizia AGA? Motiv ati. L31/1990; Art. 247.-Prin derogare de la art. 115, când fuziunea sau divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante, hotarârea se ia cu unanimitate de voturi. Decizia AGA nu este legala. 92. În termen de douã luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor soc ietãtilor care fuzioneazã prin absorbtie au loc adunãrile generale extraordinare ale s ocietãtii Impex SRL ce urmeazã sã fie absorbitã si a societãtii Coral SA ca societate abso rbantã. Ca urmare a aprobãrii de cãtre ambele a proiectului de fuziune prin absorbtie, are loc: a) dizolvarea cu lichidare a societãtilor absorbite, care isi înceteazã existenta; b) transmiterea universalã a patrimoniului Impex SRL cãtre Coral SA; c) atribuirea de actiuni asociatilor Impex SRL din actiunile Coral SA care si-a mãrit astfel patrimoniul. Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia. Art. 238. - (1) Fuziunea este operatiunea prin care: a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si trans fera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati, in schimbul repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera tot alitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repa rtizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in nu merar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate catre actionarii societatii divizate. Nu este corecta etapa :dizolvarea cu lichidare. 93. Judecãtorul delegat de la registrul comertului a refuzat sã autorizeze constitu

irea societãtii comerciale Tibles SA obtinutã prin fuziunea prin contopire a douã societã i care si-au încetat existenta: o societate în nume colectiv si o societate în comandi tã simplã. Judecãtorul delegat a motivat cã, deoarece în patrimoniul societãtii obtinute pr n contopire s-a adus ca aport un teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce reprezentantii societãtii comerciale nu au fãcut. Acestia au invocat lipsa a utentificãrii prin aceea cã imobilul fãcea parte din patrimoniul societãtii în nume colect iv, al cãrui act de constituire fusese autentificat, dar prin încetarea existentei a cestei societãti si prin faptul cã noua societate constituitã prin contopire nu mai es te o societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai trebuie aute ntificat. Cine are dreptate? Motivati. Judecatorul delegat are dreptate. Aducandu-se un teren ca aport actul constituti v trebuie intocmit in forma autentica. Art. 5,alin 6) Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci când : a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren; b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandita simpla; c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica. Actul constitutiv al societatii nou infiintate trebuie sa respecte forma pentru tipul de societate infiintat. 94. Adunarea asociatilor a respins ca nefondatã cererea reclamantului, asociat l a SRL aflatã în lichidare, de a numi un alt lichidator, pe motiv cã actualul lichidato r nu a întrunit unanimitatea voturilor asociatilor. Reclamantul a considerat neleg alã numirea lichidatorului, desi el întrunise cvorumul cerut de 3/4 din numãrul asocia tilor impus de actul constitutiv, sustinând cã Legea nr. 31/1990, republicatã si modif icatã, prevede cã numirea lichidatorilor la SRL se poate face numai cu votul tuturor asociatilor, fapt ce nu s-a realizat.De ce a fost respinsã cererea? Este corect? Cererea a fost respinsa deoarece numirea lichidatorilor în SRL va fi facuta de tot i asociatii, daca în contractul de societate nu se prevede altfel, insa in actul c onstitutiv al societatii s-a prevazut un cvorum de ¾ din numarul asociatilor. 95. Într-o SRL cu doi asociati, unul dintre acestia decedeazã. În actul constitutiv e xistã clauzã de continuare a societãtii cu mostenitorii, dar acestia nu consimt sã conti nue activitatea în cadrul societãtii în locul defunctului. Este aceasta o cauzã de dizolvare a societãtii? Ce vor primi mostenitorii? Nu este o clauza de dizolvare a societatii. Daca asociatul ramas nu doreste cont inuarea activitatii sub forma SRL cu asociat unic societatea se dizolva. 96. Lichidatorul unei societãti pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei financiare anuale, cã activul societãtii este în valoare de 300 milioane lei, iar pas ivul de 600 milioane lei. Ce trebuie sã facã lichidatorul când fondurile de care dispune societatea nu sunt sufi ciente sã acopere pasivul exigibil? L31,Art. 257. Lichidatorii care probeaza, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere p asivul exigibil trebuie sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimi tat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia sunt oblig ati, potrivit formei societatii, sa le procure sau, daca sunt debitori fata de s ocietate, pentru varsamintele neefectuate, la care erau obligati în calitate de as ociat.

97. Lichidatorul a întocmit situatia financiarã finalã a unei SA, arãtând partea ce se cu vine fiecãrei actiuni din repartizarea activului societãtii. Situatia financiarã a fos t depusã la registrul comertului si s-a publicat în Monitorul Oficial, si deoarece n iciun actionar nu a fãcut opozitie, situatia financiarã considerându-se aprobatã, lichid atorul a fost eliberat din functie. Ce se întâmplã în aceste conditii dacã dupã douã luni d a publicarea situatiei financiare niciun actionar nu si-a încasat suma cuvenitã prin repartizare? Art. 270. (1) Sumele cuvenite actionarilor, neîncasate în termen de doua luni de la

publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unit atile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile s unt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator. (2) Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinându-se ti tlul. 98. O persoanã fizicã, A.B., a introdus la data de 18 august 2004 o actiune în justit ie împotriva unei societãti comerciale aflate în lichidare. Lichidatorul si-a depus sp ecimenul de semnãturã la registrul comertului la data de 17 august 2004, dar societa tea comercialã este radiatã din registrul comertului la data de 20 decembrie 2004. I nstanta a respins actiunea reclamantei, considerând-o nulã pe motiv cã pârâta, societatea comercialã, a intrat în lichidare, moment la care nu mai are personalitate juridicã si nu mai poate fi atacatã în instantã. Este corectã solutia instantei de respingere a act iunii? Argumentati solutia aleasã. Societatea nu-si pierde personalitatea juridica pana la radierea din Registrul c omertului. Solutia instantei este gresita Art. 252 (3)În urma efectuarii publicarii prevazute la alin. (2) depunerii semnat urii de catre lichidator - , nici o actiune nu se poate exercita pentru societat e sau contra acesteia decât în numele lichidatorilor sau împotriva lor. (5)Toate actele emanând de la societate trebuie sa arate ca aceasta este în lichidar e. 99. În SNC Podgoria Nelu Stan , asociatii sunt N.S., S.I. si P.I., durata asociatiei fiind 10 ani de la înfiintare. Dupã un an de activitate, S.I. si P.I. au încercat sã mo difice contractul de societate, fãrã acordul lui N.S., în sensul cã au majorat capitalul social si au inclus în societate un nou asociat, prin act aditional autentificat, pe care l-au prezentat judecãtorului delegat de la oficiul registrului comertului , care a dispus înregistrarea modificãrii si publicarea în Monitorul Oficial. Ce poate cere asociatul N.S. în aceste conditii? Motivati solutia aleasã. Asociatul N.S. poate cere: anularea hotararii AGA prin care s-a hotarat modificarea contractului de asociere sau formularea recursului impotriva incheierii prin care judecatorul delegat a admis cererea de inscriere de mentiuni. Daca actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze împreuna, decizia tre buie luata în unanimitate; în caz de divergenta între administratori, vor decide asoci atii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social. Asociatul N.S. poate cere, in aceste conditii, retragerea din societate, avand d reptul la partea sa de interes, capitalul societatii reducandu-se corepunzator. 100. Asociatii A.M. si A.T. s-au opus dizolvãrii SRL înfiintatã de ei, pe motiv cã, desi la data de 15 mai 2005 expira timpul stabilit în actul constitutiv pentru durata societãtii, înainte de dizolvare, administratorul I.O. trebuia sã-i consulte dacã doresc sau nu prelungirea duratei societãtii, chiar înainte de împlinirea datei de 15 mai 20 05. Administratorul, în contradictoriu, sustine cã, în mod automat, la împlinirea datei prevãzute în actul constitutiv pentru încetarea activitãtii, societatea se dizolvã de plin drept.Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã. L31/1990,Art. 227 În cazul in care societatea se dizolva prin trecerea timpului stabilit pentru dura ta societatii, asociatii trebuie sa fie consultati de administratori, cu cel put in 3 luni înainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelung ire a acesteia. Deci, dreptatea este de partea asociatilor AM si AT.

101. Pentru cã cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o SNC nu au cãzut de acord asupr a persoanei care sã fie numitã lichidator al societãtii, instanta l-a numit pe I.O. sã înd eplineascã aceastã functie, cu toate cã A.M. s-a opus în mod constant la aceastã numire, m otivând cã I.O. s-a implicat în cauzã prin expertiza de evaluare a activului si pasivulu i societãtii întocmitã si însusitã de asociati. Este corectã numirea lui I.O. ca lichidator

L31/1990,Art. 262. (1) Numirea lichidatorilor în societatile în nume colectiv, în comandita simpla sau cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii, daca în contractul de societate nu se prevede altfel. (2) Daca nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta, la cererea oricarui asociat ori administrator, cu asculta rea tuturor asociatilor si administratorilor. (3) Împotriva sentintei se poate declara numai recurs de catre asociati sau admini stratori, în termen de 15 zile de la pronuntare. Da, avand in vedere ca asociatii nu au cazut de acord cu numirea unui lichidator , deci nu s-a putut intruni unanimitatea de voturi, numirea lichidatorului se fa ce de instanta cu ascultarea partilor. 102. Societatea comercialã Mobilrom SA s-a constituit cu 10 actionari si un capital social de 50 milioane lei, divizat în 500 actiuni la purtãtor a câte 100.000 lei fieca re. S-a constatat cã termenul de platã pentru 10 actiuni s-a împlinit fãrã ca actiunile sã ie plãtite în întregime. Deoarece actiunile sunt la purtãtor, se pune întrebarea cum se va determina cine sunt cei ce trebuie urmãriti la platã? Motivati solutia aleasã L31/1990,Art. 92 (2)Actiunile neplatite în întregime sunt întotdeauna nominative. 103. O societate comercialã pe actiuni, constituitã cu cinci actionari si cu un cap ital social de 50 milioane lei divizat în 50 mii actiuni a câte 10.000 lei fiecare, decide sã-si majoreze capitalul social cu suma de 70 milioane lei prin emitere de noi actiuni. Prezentând situatia financiarã a societãtii, administratorul precizeazã cã 10 0 din actiunile emise deja nu au fost integral plãtite. Ce va decide adunarea generalã extraordinarã? Motivati solutia aleasã. Adunarea generala va decide sa nu se mareasca capitalul social pana la plata int egrala a actiunilor din emisiunea precedenta. (L31/1990,Art. 92) 104. Adunarea generalã extraordinarã a unei societãti comerciale pe actiuni este întrun itã la prima convocare, fiind prezenti actionarii reprezentând 3/4 din capitalul soc ial si obtinându-se votul a 25% dintre ei, în vederea conversiei actiunilor nominati ve în actiuni la purtãtor. Hotãrârea AGA este temeinicã? Motivati solutia aleasã. Hotararea AGA nu este temeinica deoarece s-a obtinut votul a 25% din ¾ ceea ce re prezinta doar 19% din capitalul social.( L31/1990, Art. 115..)

105. O societate comercialã pe actiuni având un capital social de 90.000 lei a emis 100 actiuni la purtãtor în valoare de 0,03 lei fiecare. Fiecare actiune contine: denumirea si durata societãtii; data actului constitutiv, numãrul de înmatriculare în registrul comertului, codul unic de înregistrare si numãrul Monitorului Oficial în care s-a fãcut publicarea; capitalul social, numãrul actiunilor si numãrul lor de ordine, valoarea nominalã si vãrsã intele efectuate; avantajele fondatorilor; semnãturile administratorilor. Continutul actiunilor respectã prevederile legale? Motivati solutia aleasã. Da, continutul actiunilor respecta prevederile legale, fiind emise resp. Prevede rile Lg 31/1990 art 93 106. O societate în comanditã pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 din ele au fos t înmânate comanditatilor, purtând semnãturile ambilor administratori, iar restul de 500 au fost înmânate comanditarilor, purtând semnãtura unui singur administrator. Sunt îndeplinite conditiile legale la înmânarea actiunilor? Motivati. In conf. Cu Lg 31/1990 actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai CA, s au,pe cea a administratorului unic acolo unde este cazul.Prin urmare nu sunt ind eplinite conditiile la inmanarea actiunilor. 107. O societate comercialã pe actiuni având un capital social de 100 milioane lei e mite 750 actiuni nominative materializate în valoare de 100.000 lei fiecare si 100

actiuni la purtãtor în valoare de 25.000 lei fiecare. Corespunde aceastã repartizare prevederilor legale? Motivati solutia aleasã. L31/1990,Art. 94 (1)Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale. Felul actiunilor emise de societate este determinat prin actul constitutiv, numa i ca 750 de actiuni nominative in valoare de 100.000 lei fiecare si 100 de actiu ni la purtator in valoare de 25.000 lei fiecare totalizeaza 77,5 milioane lei si nu 100 milioane lei cat este valoarea capitalului social. Nu se respecta preved. legale. 108. Este legalã stipularea într-un act constitutiv al unei societãti pe actiuni potr ivit cãreia capitalul social de 80 milioane lei este divizat în 60 actiuni ordinare a câte un milion fiecare si 20 actiuni cu dividend prioritar a câte un milion fiecar e? Motivati. Avand in vedere ca cele doua categorii de actiuni au aceeasi valoare nominala si ca valoarea actiunilor cu dividend prioritar este de 25% din capitalul social, stipularea din actul constitutiv este legala. 109. Din cele 300 de actiuni nominative a câte 100 lei fiecare emise de o societat e comercialã în urma distribuirii lor cãtre actionari s-a constatat cã: 285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor; 24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de admini stratie; 51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori; 40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti. S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleasã. Repartizarea actiunilor preferentiale catre administratori si cenzori nu este le gala . Art. 95 "(3) Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titular i de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.

110. În actul constitutiv al unei societãti pe actiuni s-a prevãzut posibilitatea cons tituirii de adunãri generale speciale ale actionarilor ce detin categorii diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni nominative pr eferentiale fãrã drept de vot, stipulându-se numãrul minim al actionarilor ce se pot constitui în adunãri speciale si valoarea minima a tuturor actiunilor lor. Nu s-a prevãzut nimic în legãturã cu conditiile în care adunãrile lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) si numãrul de voturi necesare luãrii un ei hotãrâri valabile. În lipsa acestor prevederi contractuale, hotãrârile adunãrilor speciale pot fi nule? Dispozitiile privind adunarile speciale nu sunt lovite de nulitate deoarece aspe ctele invocate in intrebare sunt stabilite prin Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale aceleasi ca si pt. AGA.

111. A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societat e comercialã pe actiuni. Deoarece doreste sã le înstrãineze, odatã cu încasarea pretului lo , le înmâneazã cumpãrãtorului. Este valabilã transmiterea dreptului de proprietate cãtre cu r? Motivati solutia aleasã. Transmiterea dreptului de proprietate nu este valabila. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta în registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. 112. În actul constitutiv al unei societãti comerciale în comanditã pe actiuni se preved e expres cã actiunile preferentiale cu dividend prioritar, fãrã drept de vot, se pot t ransmite cãtre terti, cu conditia ca dobânditorii sã devinã actionari comanditati cu atr ibutii de administrare.

Este legalã stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleasã. Nu este legala stipulatia din actul constitutiv in conditiile in care tertii vor avea atributii de administrare: Actionarii comanditati cu atributii de administra re nu pot dobandi actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot . 113. A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea sã i le cesionez e lui I.O. Pentru aceasta, pe fiecare dintre actiuni A.M. mentioneazã declaratia d e cesiune si o semneazã alãturi de semnãtura cumpãrãtorului (cesionar) la data de 1 martie 2005. Predarea actiunilor si plata lor se face la 15 martie 2005. Din ce moment cesionarul poate sã devinã actionar al societãti i emitente? Motivati solutia aleasã. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta în registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin urmare, momentul transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor es te independent de momentul platii acestora si, în cazul spetei descrise, data la c are cesionarul devine actionarul societatii emitente coincide cu data semnarii d eclaratia ce cesiune si anume 01/03/2005. 114. A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comercialã, pe care le cesio neazã lui I.O. la data de 24 februarie 2005. Ulterior I.O. aflã cã actiunile nu erau i ntegral plãtite si este urmãrit la platã de societatea emitentã. I.O. refuzã plata argumen tând cã, potrivit legii, A.T. trebuia urmãrit la platã timp de 12 luni de la data consti tuirii acesteia. Pentru acest motiv considerã cã, deoarece societatea s-a constituit la 17 martie 2003, obligatia de platã s-a stins prin prescriptie, la 17 martie 20 04. Este întemeiat refuzul de platã al lui I.O.? Motivati solutia aleasã. Din enuntul problemei rezulta clar ca societatea si-a exercitat dreptul de optiu ne pentru urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, situatie în care in vocarea prescriptiei obligatiei este nejustificata. Mai mult, legea prevede ca subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzator i solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data când s-a facut me ntiunea de transmitere în registrul actionarilor (art. 98 (3)). Presupunând ca urmarirea la plata începe în intervalul de 3 ani de la data mentiunii ( adica în perioada 24/02/2005 24/02/2008) si tinând cont de cele prezentate mai sus, refuzul de plata al lui IO nu este întemeiat, acesta trebuind sa raspunda solidar cu AT. 115. O societate pe actiuni constituitã la data de 15 ianuarie 2004 constatã cã la dat a de 20 ianuarie 2005 10 actionari nu si-au executat integral obligatia de vãrsãmânt. Cum îi poate invita sã-si îndeplineascã aceastã obligatie? Motivati solutia aleasã. Când actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza în termenele prevazute de leg.in vig, societatea îi va invita sa-si îndeplineasca aceasta obliga tie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zil e, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-un ziar de larga raspândire. 116. Ce solutie va putea adopta CA în cazul în care, chiar în urma somatiilor colecti ve, actionarii nu si-au efectuat vãrsãmintele? Motivati solutia aleasã. In cazul in care nici in urma somatiei colective actionarii nu vor efectua varsa mintele, CA, respectiv directoratul, va putea decide: fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative.

117. O societate comercialã pe actiuni are trei actionari care în termen de un an de la înmatriculare nu si-au executat obligatia de platã a vãrsãmintelor restante. Dupã împli irea acestui termen, respectând dispozitiile legii, i-a somat pe cei trei sã plãteascã s i, constatând cã nici în urma somatiei nu-si îndeplinesc obligatia, a decis anularea act iunilor nominative ale celor trei. Din ce moment este opozabilã tertilor aceastã decizie? Motivati solutia aleasã. Decizia devine opozabila tertilor de la data publicarii in MO a deciziei de anul

are.(cu specificarea nr de ordine al actiunilor anulate)

118. Constatând neîndeplinirea obligatiilor de vãrsãmânt a unor actionari, si cã nici dupã matia publicatã în conditiile legii debitorii nu-si achitã datoria, consiliul de admin istratie al unei SA decide anularea actiunilor nominative neachitate. Ulterior s e publicã în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, numele actionarilor ale cãror actiuni a u fost anulate. Este legalã aceastã mãsurã? Motivati solutia . Art. 100 (3)Decizia de anulare se va publica în Monitorul Oficial al României, Par tea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate. Masura nu este legala. In M.O. se publica decizia de anulare su specificarea nr de ordine al actiunilor anulate, si nu cu numele actionarilor. 119. În cazul în care o SA decide si publicã decizia de anulare a actiunilor acelor ac tionari ce nu si-au îndeplinit vãrsãmintele restante este obligatorie reducerea capita lului social cu valoarea actiunilor anulate? Motivati solutia aleasã. Potrivit Legii 31/1990 , o astfel de masura este obligatorie abia dupa ce o seri e de pasi au fost parcursi, iar valoarea recuperata nu acopera integral varsamântu l ce ar fi trebuit efectuat de actionari. Micsorarea capitalului social nu este obligatorie decat daca nu s-au realizat su mele datorate societatii. În astfel de situatii, nu este obligatorie reducerea imediata a capitalului social cu valoarea actiunilor anulate. 120. Actionarul A.T. detine la o SA trei actiuni nominative, având numerele de or dine 34, 35, 36, în valoare de 10 lei fiecare. Pentru cã a întârziat cu plata acestora, consiliul de administratie decide anularea actiunilor si, dupã publicarea deciziei de anulare, emite noi actiuni, având numerele de ordine 40, 41, 42, în valoare de 1 00 lei fiecare, pe care le pune în vânzare. Este corectã solutia adoptatã? Motivati solutia aleasã. Daca societatea ar fi respectat prevederile legale ar fi trebuit sa atribuie noi lor actiuni emise aceleasi numere a actiunilor anulate, respectiv 34, 35 si 36 s i nu 40, 41 si 42, asa cum a procedat societatea. Prin urmare, solutia adoptata de S.A. nu este corecta. 121. În cazul în care societatea emitentã decide anularea unei pãrti din actiunile emise si revânzarea lor ca sanctiune a neplãtii vãrsãmintelor restante de cãtre actionarii titu lari, se pune problema ce sumã se va restitui actionarilor ale cãror actiuni au fost anulate? Motivati solutia aleasã. Potrivit Legii nr. 31/1990 suma ce va fi restituita actionarilor ale caror actiu ni au fost anulate reprezinta valoarea ramasa dupa deducerea din pretul obtinut din vânzare a urmatoarelor: - cheltuielile de publicare si vânzare - dobânzi de întârziere la plata a varsamintelor - valoarea varsamintelor neefectuate 122. O societate pe actiuni, ca urmare a anulãrii unui numãr de actiuni, a efectuat urmãtoarele cheltuieli: 2.000 lei pentru publicarea si vânzarea noilor actiuni emise în locul celor anulate, 6.000 lei pentru dobânzile de întârziere,iar din vânzarea noilor actiuni s-a obtinut doar suma de 3.000 lei. De la cine se va recupera suma neacoperitã? Motivatia solutia aleasã. Potrivit Legii 31/1990, în astfel de situatii societatea poate sa se îndrepte împotriv a subscriitorilor si cesionarilor. Daca suma ramasa neacoperita nu poate fi recu perata de la acestia, societatea va proceda imediat la reducerea capitalului soc ial. 123. A.T., dobânditor a 10 actiuni la societatea Impex SA, titular al acestora de la data înregistrãrii cesiunii în registrul actionarilor, respectiv 3 mai 2005, este urmãr it în mod solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru cheltuielile prilejuite de societate cu vânzarea de noi actiuni, ca urmare a anulãrii celor 10 actiuni cesionat e. Cheltuielile efectuate nu au putut fi acoperite pentru vânzarea noilor actiuni,

neexistând persoane interesate sã cumpere.Deoarece societatea comercialã s-a înregistra t în registrul comertului la data de 1 martie 2001, A.T. a refuzat plata pentru ca re era urmãrit în mod solidar, motivând cã obligatia era prescrisã. Este corectã argumentat a lui A.T.? Motivati solutia aleasã. Nu este corecta argumentatia deoarece obligatia se prescrie in 3 ani de la cesio narea actiunilor nu de la infiintarea societatii. Argumentele aduse de AT în sprijinirea refuzului sau de a raspunde solidar cu IO p entru recuperarea cheltuielilor prilejuite de vânzarea actiunilor noi emise în urma anularii actiunilor cesionate NU sunt corecte. Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 prevede ca (art. 98 (3)) subscriitorii si cesionarii ulteriori raspund solidar de plata actiunilor timp de 3 ani de la data înscrierii mentiunii de transmitere în registrul actionarilor. Mai mult, aceea si lege prevede ca daca vânzarea nu are loc din lipsa de cumparatori, societatea s e poate îndrepta asupra subscriitorilor sau cesionarilor pentru recuperarea tuturo r costurilor legate de vânzare. Mai mult decât atât, Codul Comercial prevede ca actiun ile ce deriva din contractul de societate sau alte operatiuni sociale se prescri u în termen de 5 ani (art. 949 (1) Cod Comercial). Agumentul adus de AT potrivit caruia refuza plata datorita faptului ca au trecut 4 ani de la constituirea societatii conduce spre concluzia ca rationamentul sau a avut la baza calcularea celor 3 ani începând cu data scadenta a varsamintelor nee fectuate (12 luni de la înmatricularea societatii) si nu de la data înscrierii menti unii de transfer în registrul actionarilor. Având în vedere ca data la care s-a început urmarirea solidara este înauntrul celor 3 an 03/05/2008), AT r i de la data transferului dreptului de proprietate (03/05/2005 aspunde solidar cu IO pentru plata actiunilor. 124. O societate comercialã pe actiuni a cheltuit cu publicarea si vânzarea noilor a ctiuni si acoperirea dobânzilor de întârziere a actiunilor anulate, ca urmare a neplãtii integrale a acestora, suma de 35 milioane lei, recuperând din vânzarea noilor actiu ni emise în locul celor anulate doar 10 milioane lei. Urmãrindu-i la platã pentru dife rentã în mod solidar pe actionarii subscriitori si cesionarii ulteriori au putut obt ine 15 milioane lei. Neputând acoperi întreaga sumã datoratã societãtii, AGA a decis reduc erea capitalului social cu suma de 15 milioane lei. Este legalã decizia? Motivati solutia aleasã. Decizia nu este legala deoarece suma cu care trebuia redus capitalul social este de 10 mil lei . 125. Actionarul A.T. detine 15 actiuni achitate integral si este mandatat sã votez e în AGA din data de 17 martie 2005 în locul unui alt actionar ce detine cinci actiu ni integral achitate. În lipsa oricãrei stipulatii contrare în actul constitutiv, câte voturi poate exercita A .T. la data de 17 martie 2005 în nume propriu? Motivati solutia aleasã. Potrivit Legii societatilor comerciale, actionarii nu pot fi reprezentati în aduna rile generale decât de alti actionari în baza unei procuri speciale iar fiecare acti une platita da dreptul la un vot în adunarea generala. Din enuntul problemei rezulta ca: Atât actiunile lui AT, cât si ale celuilalt actionar sunt integral achitate AT, care a fost mandatat de un actionar al societatii, este la rândul sau actionar Prin urmare, conditiile pentru exercitarea de catre AT a drepturilor de vot apar tinând celuilalt actionar sunt îndeplinite si poate exercita în AGA din 17/03/2005 un numar de 15 voturi în nume propriu si 5 voturi in numele celuilat actionar.

126. Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la SC Coral SA. Actul constitutiv al soc ietãtii prevede cã dreptul de vot al actionarilor ce detin mai mult de 40 de actiuni este limitat. Actionarul A.M. considerã cã stipulatia din actul constitutiv este ne legalã, deoarece Legea nr. 31/1990,republicatã si modificatã, formuleazã principiul prop ortionalitãtii, potrivit cãruia orice actiune plãtitã dã dreptul la un vot în AGA. Este tem inicã sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasã. Sustinerea lui AM nu este întemeiata. Având în vedere ca AM detine mai mult de o actiune (50), stipulatia de limitare a vo

turilor din actul constitutiv este perfect legala, iar principiul proportionalit atii invocat de acesta nu poate fi aplicat în circumstantele descrise de problema. 127. Constatând cã de la data de 15 iunie 2005 actionarul A.M. este în întârziere cu plata vãrsãmintelor, CA al societãtii comerciale care a emis actiunile decide anularea act iunilor lui A.M. la data de 17 august 2005, dupã ce, în prealabil, l-a somat sã-si exe cute obligatia la 15 aprilie 2005, respectând dispozitiile legii. De la ce datã este suspendat dreptul de vot în AGA al actionarului A.M.? Motivati solutia aleasã. Conform datelor din problema, potrivit legii, societatea l-a somat pe AM sa-si e xecute obligatia la 15/04/2005, data care reprezinta scadenta varsamintelor. Prin urmare, dreptul de vot al lui AM este suspendat de la 15/04/2005 cand actio narul nu si-a executat obligatia ajusa la scadenta 128. Conform testamentului lãsat de A.M., cei trei fii ai sãi mostenesc si actiunile lui A.M. la SC Relon SA. Tinând cont cã este vorba de 17 actiuni nominative, câte va mo steni fiecare din fii? Motivati solutia aleasã. În cazul de fata, cei trei frati vor mosteni câte 5 actiuni nominative fiecare (5x3= 15), iar pentru cele 2 actiuni (indivizibile) ramase vor trebui sa desemneze un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din actiune. 129. Doi frati achizitioneazã prin cesiune 29 de actiuni la purtãtor de la o societa te comercialã pe actiuni. Deoarece în contractul de cesiune nu s-a prevãzut de câte acti uni vor beneficia fiecare, cum se va proceda dupã plata pretului? Motivati solutia aleasã. Tinând cont de cele prezentate, cei doi frati vor beneficia fiecare de 14 actiuni (14x2=28), urmând ca pentru actiunea ramasa sa desemneze un reprezentant comun.

130. Ca efect al deschiderii succesiunii, A si B dobândesc certificat de mostenit or în cotã egalã a averii defunctei. Printre bunurile mostenite se aflã si 10 actiuni la SC Sara SA. Tinând cont cã defuncta avea de efectuat unele vãrsãminte restante cãtre soc atea comercialã, pentru cât din datoria defunctei poate fi tinut A si pentru cât B? Mo tivati solutia aleasã. Cum cele 10 actiuni sunt proprietatea comuna a celor doi mostenitori, atât A cât si B raspund solidar pentru întreg varsamântul restant. 131. Adunarea generalã extraordinarã a decis dobândirea de actiuni proprii în valoare de 5% din capitalul social subscris. Împotriva deciziei au fãcut opozitie 30 de action ari motivând cã Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, interzice expres dobândirea de actiuni proprii. Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã. Analizând datele problemei si comparându-le cu prevederile legale rezulta ca decizia luata de AGA extraordinara este perfect legala, iar opozitia celor 30 de actionari este nejustificata, deoarece: - decizia a fost luata de AGA extraordinara (exceptia de la regula generala de i nterzicere a dobândirii de actiuni proprii); - valoarea actiunilor proprii dobândite se încadreaza în procentul de 10% din capitalu l subscris impus de lege (conform enuntului, societatea rascumpara 5%) Având în vedere ca enuntul nu ofera informatii complete referitoare la celelalte dou a conditii (actiuni liberate si capital integral varsat si modul în care se va fac e plata) am considerat ca si acestea sunt îndeplinite

132. Adunarea generalã extraordinarã a unei societãti în comanditã pe actiuni a decis dobân irea de actiuni proprii, astfel încât, împreunã cu cele aflate în portofoliul sãu, reprezin 10% din capitalul social subscris. În cadrul adunãrii s-a arãtat cã, la data adunãrii, cap italul vãrsat reprezintã 90% din capitalul subscris. Este legalã decizia achizitiei de actiuni proprii? Motivati solutia aleasã. Decizia luata de AGA extraordinara este în afara legii deoarece nu respecta condit ia de capital social subscris varsat integral (conform datelor problemei acesta este de 90% din capitalul subscris). Referitor la aceasta problema, societatilor în comandita pe actiuni li se aplica a

celeasi reguli ca si societatilor pe actiuni.

133. În conditiile în care AGA extraordinarã, hotãrând dobândirea de actiuni proprii în con iile legii, precizeazã ca termen-limitã pentru efectuarea operatiunii 12 luni, depãsir ea acestui termen si realizarea efectivã dupã 20 de luni va atrage nulitatea absolutã a hotãrârii de dobândire de actiuni proprii? Motivati solutia aleasã. Realizarea efectiva dupa 20 luni va atrage nulitatea absoluta. Art. 103 (2) Daca actiunile unei societati sunt subscrise de o persoana actiona nd in nume propriu, dar in contul societatii in cauza, se considera ca subscr iitorul a subscris actiunile pentru sine, fiind obligat sa achite contravaloarea acestora. 134. În cazul în care un actionar garanteazã un împrumut bancar cu actiunile sale nomina tive materializate, unde trebuie înregistrat gajul constituit asupra actiunilor? M otivati solutia aleasã. Garantia trebuie inregistrata in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare. "Art. 106. - (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale ac tiuni de catre un tert. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operat iunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentr u salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminu area activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rez ervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv." 135. A.M. a dobândit de la I.O. 10 actiuni la purtãtor materializate la data de 1 ma rtie 2005. Pe data de 15 aprilie a fost somat sã restituie actiunile lui A.M., deo arece acesta le constituise ca garantii pentru un împrumut bancar pe care nu l-a r estituit. Ce poate invoca I.O. în apãrarea sa? Motivati solutia aleasã. Daca garantia nu a fost inregistrata pana la 1 martie 2005 in Arhiva Electronic a de Garantii Reale Mobiliare, AM poate invoca inopozabilitatea garantiei fata d e el care este tert.

136. Se considerã legal întrunitã AGA unei SA, publicatã în Monitorul Oficial, Partea a IV -a, fãrã sã se mai solicite publicarea si într-un ziar din localitatea în care se aflã sedi l societãtii comerciale, deoarece în acea localitate nu existã niciun ziar? Motivati s olutia aleasã. Nu este legala intrunirea AGA deoarece chiar daca in localitatea in care SA are sediul social nu se afla nici un ziar, anuntul se da in unul dintre ziarele de l arga raspandire din cea mai apropiata localitate.

137. În textul convocãrii pentru prima AGA se precizeazã cã, dacã nu se tine prima adunare , programatã la orele 12,00 în aceeasi zi, la orele 18,00, va avea loc cea de-a doua adunare. Este legal întrunitã AGA? Motivati solutia aleasã. Nu este legal,deoarece a doua adunare generala nu se poate întruni în chiar ziua fix ata pentru prima adunare . 138. A.M., actionar la o SA, sustine cã AGA din data de 16 aprilie 2005 nu a fost legal întrunitã, deoarece, desi convocatorul afisat la sediul societãtii a fost semnat încã din data de 1 aprilie 2005 de cãtre toti actionarii înscrisi în aceasta, numele sãu n se regãsea pe aceastã listã si, în consecintã, el nu a semnat. În replicã, administratorul ic al societãtii i-a amintit lui A.M. cã este în întârziere cu vãrsãmintele datorate societ si cã, pe perioada cât întârzie, dreptul sãu de vot este suspendat. Cine are dreptate? Mot ivati solutia aleasã. Chiar daca unul din actionari are dreptul de vot suspendat, convocatorul trebuia semnat si de el, caci nu pierde dreptul de a participa la acele adunari. El pie rde doar dreptul de vot.

139. Actionarul I.O. considerã cã hotãrârea adunãrii generale este ilegalã si ca atare nu-i este opozabilã, deoarece, desi el a votat contra, hotãrârea a fost consideratã adoptatã. Este temeinicã motivarea lui I.O.? Motivati solutia aleasã. Nu este temeinica motivarea lui IO. Hotarârile luate de adunarea generala în limitel e legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

140. În cadrul unei SA, actionarul persoanã juridica este reprezentat în cadrul AGA de organele sale de conducere, în spetã de vicepresedintele CA. În procesul-verbal al AG A s-a mentionat pozitia unui actionar, A.M., care considerã nelegalã participarea vi cepresedintelui CA, atât timp cât nu-si prezintã procura specialã care sã-l împuterniceascã articipe, în numele actionarului persoanã juridicã, la AGA. Este temeinicã sustinerea lu i A.M.? Motivati solutia aleasã. Nu este temeinica, intrucat persoanele juridice sunt reprezentate in AGA de repr ezentantii legali (presedinte, vicepresedinte etc) care nu trebuie sa aiba proc ura speciala daca face dovada calitatii de reprezentant legal. 141. Actionarul I.O. a atacat în justitie hotãrârea adunãrii generale a societãtii comerci ale pe actiuni a cãrui actionar este, invocând absenta sa la AGA, fapt consemnat si în procesul-verbal al sedintelor AGA, motiv pentru care considerã cã hotãrârea AGA nu îi est e opozabilã si nu poate produce efecte nici fatã de ceilalti actionari. Ce va hotãrî ins tanta de judecatã? Motivati solutia aleasã. Art. 132 (1)Hotarârile luate de adunarea generala în limitele legii sau actului co nstitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adun are sau au votat contra. Instanta va hotari ca hotararea AGA ii este opozabila si va produce efecte. 142. Actionarul A.M., detinãtor al unui numãr de actiuni reprezentând 51,31% din capit alul social, s-a adresat instantei judecãtoresti, solicitându-i sã autorizeze convocar ea adunãrii generale si stabilirea persoanei care o va prezida, motivând cã, desi erau întrunite conditiile din actul constitutive pentru convocarea AGA, administratoru l societãtii comerciale refuzã sã o convoace. Ce solutie va formula instanta? Motivati solutia aleasã. Instanta va admite cererea de convocare. (3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu con voaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliulu i de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adu narii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi inchei ere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta la art . 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana c are o va prezida. 143. Administratorul unei societãti comerciale pe actiuni a cerut întrunirea AGA ord inarã la o a doua convocare, considerând cã la primul termen nu s-a întrunit cvorumul le gal de actionari reprezentând cel putin jumãtate din capitalul social. Actionarii re prezentând întregul capital social au respins cererea administratorului, sustinând cã, d in cauza faptului cã prima convocare se datoreazã actionarilor reprezentând întregul cap ital social si deoarece niciunul dintre acestia nu au fãcut opozitie, adunarea se poate considera valabil întrunitã chiar fãrã întrunirea cvorumului legal invocat de administrator. Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã. AGA e valabil intrunita, actionarii au dreptate. Actionarii reprezentând întreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarâre de competenta adun arii, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei. 144. În fata instantei de recurs, actionarul A.M. a sustinut cã, în mod gresit, prima instantã i-a respins actiunea ca tardivã (intentatã prea târziu),deoarece, pentru actiun ea în anulare a unei hotãrâri a adunãrii generale contrare actului constitutiv, termenul general de prescriptie este de 3 ani, potrivit Decretului nr. 167/1958, iar el a atacat o hotãrâre a AGA, dupã 16 zile de la data publicãrii acesteia în Monitorul Oficia

l. Este temeinicã sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasã. Actiunea in anulare a unei hotarari a AGA contrare actului constitutiv (nu pentr u motive de nulitate absoluta) se introduce in termen de 15 zile libere de la pu blicarea hotararii in Monitorul Oficial. Actiunea lui AM nu este temeinica. 145. Dreptul de uzufruct al unui numãr de 10 actiuni nominative a fost transmis de A.M. lui I.O. la data de 17 mai 2005. Cine va avea dreptul de vot în AGA din data de 1 iunie 2005, A.M. sau I.O.? Motivati solutia aleasã. Dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine lui AM ca nud proprietar la a dunarea generale extraordinare de la 01.06.2005. 146. A.M., actionar al unei SA, si-a depus în gaj 10 actiuni la purtãtor la sediul B CR, ca garantie pentru creditul acordat de aceasta, rambursabil la data de 15 no iembrie 2005. Dacã la data de 17 octombrie 2005 are loc o adunare generalã extraordi narã, cine are dreptul de vot pentru cele 10 actiuni? Motivati solutia aleasã. Daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot apartine proprietarului, intrucat prin constituirea unei garantii nu are loc u n transfer al dreptului de proprietate. 147. Actionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat în AGA de tutorele sãu, îi dã procurã s pecialã împuternicindu-l sã voteze în locul sãu la adunarea din 17 martie 2005 pe actionar ul major I.M., deoarece la acea datã tutorele sãu nu poate fi prezent la AGA. Este temeinicã împuternicirea datã de A.T.? Motivati solutia aleasã. (2) Actionarii care nu au capacitate de exercitiu, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati/reprezentate prin reprezentantii lor legali care, la randul lor, pot da altor persoane imputernicire pentru respectiva adunare generala. (3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in t ermenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dre ptului de vot in acea adunare. Procurile vor fi retinute de societate, facandu-s e mentiune despre aceasta in procesul-verbal. Actionarii care nu au capacitatea legala pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la randul lor, pot da procura speciala altor actionari. In ca uza, imputernicirea nu este legala intrucit aceasta trebuia data de tutore. 148. La data de 17 martie 2005 actionarii neplãtiti îsi formuleazã cererea pentru plat a dividendelor, hotãrâtã în AGA din data de 20 decembrie 2003. Societatea emitentã si-a do bândit 9% din propriile actiuni în 2003. Poate ea sã se alãture celorlalti actionari cre ditori ai dividendelor? Motivati solutia aleasã. Actiunile proprii dobandite conform prevederilor L 31/1990 , in baza hotararii a dunarii generale extraordinare si cu respectarea conditiilor impuse prin lege, n u dau drept la dividende. => Societatea nu se poate alatura celorlalti actionari creditori ai plati divi dendelor. 149. Având la ordinea de zi a adunãrii generale ordinare a unei societãti pe actiuni a legerea membrilor consiliului de administratie s-a propus, respectând prevederile actului constitutiv, sã se treacã la vot deschis în vederea alegerii. Este legalã propun erea formulatã? Motivati solutia aleasã. (2) Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de admin istratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere si a cenzorilor/audi torilor interni, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare l a raspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere si de control al e societatii." Nu, intrucat votul secret este obligatoriu. 150. Ca urmare a hotãrârii AGA a unei societãti pe actiuni s-a decis modificarea actul ui constitutiv, în sensul majorãrii capitalului social si al schimbãrii sediului socia l. Pentru aceasta s-a întocmit un act aditional cuprinzând testul integral al clauze lor modificate. Pentru opozabilitate fatã de terti a hotãrârii AGA se va depune la registrul comertulu

i si se va publica în M.O. textul hotãrârii AGA sau actul aditional, sau si una si cea laltã? Motivati solutia aleasã. Art. 131 "(4) Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale vor fi depuse in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi ment ionate in registru si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. În cazul da fata aceste hotarâri implica modificarea actului constitutiv, deci se va putea publica numai actul aditional cuprinzând textul integral al clauzelor modif icate in Moal Rom, Partea a IV-a 151. În cadrul adunãrii generale ordinare, unicul administrator al unei SA a fost re vocat din functie. Un actionar a atacat în instantã hotãrârea adunãrii generale de revocar e. Deoarece o astfel de actiune se judecã de cãtre tribunalul de la sediul societãtii si, tinând cont cã cererea se solutioneazã în contradictoriu cu societatea, se pune întreb area: cine o va reprezenta pe aceasta dacã administratorul a fost revocat? Motivat i solutia aleasã. Art. 132 (5) Cererea se va solutiona in contradictoriu cu societatea, reprezent ata prin consiliul de administratie, respectiv prin directorat. (6) Daca hotararea este atacata de toti membrii consiliului de administratie, re spectiv ai directoratului, societatea va fi reprezentata in justitie de catre pe rsoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indepli ni mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va alege alta persoana. 152. Când se poate retrage un actionar al unei SA si care este procedura în acest ca z? Motivati solutia aleasã. "Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunari i generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii gen erale are ca obiect: a) schimbarea obiectului principal de activitate; b) mutarea sediului societatii in strainatate; c) schimbarea formei societatii; d) fuziunea sau divizarea societatii. (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data p ublicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c),si de la data adoptarii hot ararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin.(1) lit. d). (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97. 153. o SRL este actionar în cadrul unei societãti pe actiuni. Pentru cã nu a fost de a cord cu schimbarea obiectului principal de activitate, SRL, ca actionar persoanã j uridicã, se retrage din SA. Ce se va întâmpla cu actiunile la purtãtor detinute de SRL? Motivati solutia aleasã. Avand in vedere ca SRL, ca actionat pers.jd, nefiind de acord cu respectiva hota rare a AGA ce a avut ca obiect schimbarea obiectului principal de activ are drep tul de a se retrage din societate, solicitand cumpararea actiunilor lor de catre societate. Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retrage re va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezult a din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Actiunile detinute de SRL vor fi dobandite de societate care va trebui sa le i nstraineze în termen de cel mult un an în modul stabilit de adunarea generala extra ordinara. Cele neînstrainate în acest termen vor fi anulate, societatea fiind obliga ta sa reduca corespunzator capitalul social. 154. Cum rãspund membrii grupului de interes economic pentru obligatiile asumate d

e grup? Motivati solutia aleasã. Art. 119 L 161/2003 (1)Membrii grupului de interes economic raspund nelimitat p entru obligatiile grupului si solidar, în lipsa unei stipulatii contrare cu tertii co-contractanti. Creditorii grupului se vor îndrepta mai întâi împotriva acestuia pentr u obligatiile lui si, numai daca acesta nu le plateste în termen de cel mult 15 zi le de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva membrilor grupului. (2)Prin derogare, la prevederile alin. (1) si în masura în care actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligatiile acestuia, na scute anterior aderarii sale; hotarârea de exonerare este opozabila tertilor de la data mentionarii în Reg. Comertului si a publicarii în M.O. al României, Partea a IVa. De obicei, membrii grupului de interese raspund solidar si nelimitat pentru obli gatiile asumate de grup. Totodata, actul constitutiv poate sa prevada exonerarea de raspundere a unui no u membru al grupului pentru obligatiile nascute anterior momentului intrarii sal e in grup. Membrii grupului de interese, pot de asemenea invoca beneficiul de discutiune. De asemenea, pot exista intelegeri incheiate cu tertii co-contractanti prin care sa se stabileasca raspunderea doar a unui membru sau chiar si raspunderea la ni velul capitaluluui social. 155. Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate cons titui grupul de interes economic? Motivati rãspunsul. Art. 121 L 161/2003 (1)Grupul de interes economic se poate constitui cu sau far a capital. (2)În cazul în care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfa surarea activitatii grupului, aporturile membrilor nu trebuie sa aiba o valoare minima si pot avea orice natura. (3)Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile ; orice clauza contrara se considera nula. Grupul de interes economic se aseamana cu SNC prin faptul ca legea nu prevede un minim de capital, mai mult, grupul se poate constitui fara capital. Aporturile pot fi de orice natura: numerar, in natura, creante. Nu pot constitui ca aport sau element de majorare al capitalului social prestat iile in munca, ele putand fi considerate ca aport la patrimoniul societatii. 156. Grupul de interes economic se poate constitui si prin act sub semnãturã privatã? Motivati rãspunsul. Art. 120 L 161/2003 (1)Grupul de interes economic se constituie prin contract s emnat de toti membrii si încheiat în forma autentica, denumit act constitutiv. (2)Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determina nt în constituirea grupului sunt considerati fondatori. Nu, grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toti membr ii si incheiat in forma autentica 157. Într-o SRL cu doi actionari, unul dintre acestia, A.M., se retrage. Cererea d e retragere, formulatã la 13 ianuarie 2004, a fost supusã discutiei AGA din aceeasi zi, care, în unanimitate, si-a dat acordul în sensul retragerii lui A.M. Ulterior, s ocietatea comercialã nu si-a modificat actul constitutiv, potrivit noii situatii. La data de 19 noiembrie 2004, când are loc o adunare generalã a societãtii, în procesulverbal al adunãrii se consemneazã participarea lui A.M. în calitate de actionar. I.O., tert fatã de societate, introduce actiune împotriva societãtii comerciale, cerând dizol varea ei de la data de 13 ianuarie 2004, când nemaiavând numãrul minim de doi asociati , se încadreazã în cazurile special de dizolvare. Este întemeiatã cererea lui I.O.? Motivati solutia aleasã. Din speta rezulta ca nu au fost respectate dispozitiile legale, anume ca in term en de 9 luni de la data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal, acest numar nu este completat, dar actiunea pentru dizolvare nu este adm isibila neincadrandu-se in cazurile limitative cand o persoana interesata poate

formula cerere de dizolvare. 158. Într-o societate în comanditã pe actiuni, unicul asociat comanditat, A.M., este s i administratorul societãtii comerciale. S-a dovedit cã acesta, folosind în interes pr opriu semnãtura societãtii, a retras din contul acesteia suma necesarã achizitionãrii di n strãinãtate a unor utilaje si aparaturã electronicã, operatiuni care n-au fost evident iate în contabilitatea societãtii. Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauzã de dizolvare a soci etãtii în comanditã pe actiuni? Motivati solutia aleasã. Art. 189 (2) Adunarea generala, cu aceeasi majoritate si cu respectarea art. 13 8, alege alta persoana in locul administratorului revocat, decedat, sau care a i ncetat exercitarea mandatului sau. (4) Noul administrator devine asociat comanditat. Nu e o cauza de dizolvare a societatii, intrucat chair daca administratori pot f i numai actionarii comanditati, totusi in momentul numirii ca administrator a un ui comanditar acesta devine automat comanditat. 159. SC Moni SA avea la constituire un capital social de 90.000 lei. La data de 15 martie 2007, AGA extraordinarã decide reducerea capitalului social la 20.000 lei. Peste o lunã, la data de 15 aprilie, AGA extraordinarã decide transformarea societãti i în SRL. Este legalã decizia de transformare sau trebuia sã se dizolve de la data de 15 marti e 2007? Motivati solutia aleasã. Decizia de transformare este legala, deoarece s-a luat in termen de 9 luni, iar capitalul social existent corespunde formei de societate SRL 160. În AGA a unei SA s-a hotãrât dizolvarea societãtii comerciale. Deoarece nu avusese loc nici o repartitie din activ, dupã o lunã, tot adunarea generalã extraordinarã, cu cv orumul cerut de lege, decide ca societatea sã nu se dizolve, ci sã-si continue activ itatea. Este legalã o astfel de revenire asupra primei hotãrâri? Motivati solutia alea sã. Art. 231 (1)În caz de dizolvare a societatii prin hotarâre a asociatilor, acestia v or putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, a supra hotarârii luate, atât timp cât nu s-a facut nici o repartitie din activ. (3)Creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal împotriva ho tarârii, în conditiile art. 62. Da, este legala, deoarece nu s-a facut nici o repartitie din activ si s-a reveni t asupra hotararii cu majoritatea ceruta. 161. Când o persoanã detine actiuni la purtãtor ce va trebui sã facã pentru a-si exercita dreptul de vot în AGA? La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vo t numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin ins tiintarea de convocare, cu cel putin 10 zile inainte de adunare. Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi ret inute mai mult de 5 zile de la data acesteia. 162. Cum se stabileste care sunt actionarii îndreptãtiti sã încaseze dividende? Art. 123 (3)Actionarii îndreptatiti sa încaseze dividende sau sa exercite orice al te drepturi sunt cei înscrisi în evidentele societatii sau în cele furnizate de regist rul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta. Art. 67 "(2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de par ticipare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede a ltfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilo r sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de l a data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar inc heiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru peri oada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financia ra aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.

Toti actionarii primesc dividente daca AGA a stabilit si daca exista profit. Actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sunt cei inscrisi in evidentele s ocietatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor corespunzatoare datei de referinta. Actionarii beneficiaza de dividende proportional de cota de participare in capi talul social in cuantumul stabilit de AGA. 163. Dacã în actul constitutiv se precizeazã cã termenul de depunere al procurilor speci ale, prin care actionarii împuternicesc alti actionari sã voteze în locul lor, este de cinci zile înainte de data la care va avea loc AGA, iar în convocator se precizeazã u n termen mai scurt, respective de douã zile, care este termenul valabil? Art. 125 (3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunar e sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exerci tiului dreptului de vot in acea adunare. Procurile vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal. Termenul valabil va fi cel inscris in actul constitutiv. 164. Prin ce mijloace se face convocarea actiunilor când toate actiunile sunt nomi native? Motivati solutia aleasã. Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si n umai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scriso are transmisa pe cale electronica, avand asociata semnatura electronica extinsa( expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunariip) la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor. 165. Ce date trebuie sã continã în mod obligatoriu convocarea actionarilor la adunarea generalã? Motivati solutia aleasã. Art. 117 (7) Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actul ui constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor ." "Art. 1171. - (1) Au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea d e zi unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel put in 5% din capitalul social. Art. 118 (1) In intiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa ziua si ora pentru cea de- a doua adunare, cand cea dintai nu s-ar putea tine. 166. În ce constã dreptul la expertizã al actionarilor unei societãti pe actiuni? Art. 136 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna , cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, pr edat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliul ui de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare." 167. La data de 13 martie 2007 o societate pe actiuni a decis emiterea a 70 obli gatiuni de 500 lei si 100 obligatiuni de 750 lei. Este legalã decizia societãtii com erciale privind emiterea de obligatiuni? Motivati solutia aleasã. Emisiunea de obl igatiuni nu este legala deoarece obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa f ie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale. 168. Subscriind 10 obligatiuni în valoare de 750 lei fiecare, ce sumã va trebui sã ver se de la început A.M., subscriitorul? Motivati solutia aleasã. Cum valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata A.M. va su bscrie 7.500 lei. 169. Dacã se supun conversiei 100 de actiuni a câte 500 fiecare, care va fi valoarea totalã a obligatiunilor ce se vor obtine? Motivati solutia aleasã. Actiunile nu se pot converti in obligatiuni. In cazul in care se convertesc obli

gatiuni in actiuni, valoarea totala a actiunilor va fi de 50.000 lei deoarece va loarea nominala a obligatiunilor convertite trebuie sa fie egala cu cea a actiun ilor. 170. În cadrul AGA, reprezentantul detinãtorilor de obligatiuni a cerut sã se consemne ze în procesul-verbal cã se opune conversiei obligatiunilor în actiuni si cã el contestã d ecizia AGA deoarece nu i s-a permis sã voteze. Este întemeiatã pretentia sa? Motivati solutia aleasã. Reprezentantul detinatorilor de obligatiuni nu are drept de vot in AGA, el poate doar sa asiste la AGA, deci pretentia sa nu este intemeiata. 171. Obligatarul A.M., constatând cã s-au distribuit dividendele de cãtre societatea e mitentã, a solicitat administratorului sã i se plãteascã si lui dividendele, prezentând ca dovadã obligatiunea ce o detinea a cãrei scadentã se împlinise. Este întemeiatã pretentia ui A.M.? Motivatia solutia aleasã. Obligatiunile nu dau dreptul de a incasa dividente (drept al actionarilor), ci a u dreptul de a primi suma imprumutata si dobanzi. Nu este intemeiata pretentia lui AM 172. Este suficientã evidenta în registrul actionarilor a valorilor mobiliare emise de o societate detinutã public, tranzactionate pe o piatã reglementatã? Motivati solut ia aleasã. Nu, evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzacti onate pe o piata reglementata, va fi tinuta de o societate de registru autorizat a de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare 173. Cu cât timp înainte de ziua stabilitã pentru sedinta AGA administratorii trebuie sã prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari situatia financiarã anualã pentru ex ercitiul financiar precedent, însotitã de raportul lor si de documentele justificati ve? Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzoril or, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale situatia financi ara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de documentele justificative. 174. Cum se constituie fondul de rezervã al unei societãti pe actiuni? Motivati solu tia aleasã. - din profitul societatii se va prelua, în fiecare an, cel putin 5 % pentru formar ea fondului de rezerva, pâna ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capita lul social. - excedentul obtinut prin vânzarea actiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este întrebuintat la plata cheltuielilor de emis iune sau destinat amortizarilor. 175. Ce documente trebuie sã depunã administratorii în termen de 15 zile de la data ad unãrii generale la oficiul registrului comertului, precum si la Ministerul Finante lor? Motivati solutia aleasã. Sunt obligati sa depuna la Reg Com copii ale situatiilor financiare anuale, inso tite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, p recum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conf cu Legea contabilitati i 176. Care societãti comerciale au obligatia publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societãtii si prin grija oficiului registrului comer tului, a unui anunt prin care se confirmã depunerea situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului si Ministerul Finantelor? Societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane le i

177. În cadrul cãrei forme de societate comercialã administrarea este încredintatã unuia s au mai multor asociati comanditati? Motivati solutia aleasã. Art. 188 (1)Administrarea societatii este încredintata unuia sau mai multor asoc iati comanditati. (2)Asociatilor comanditati li se vor aplica dispozitiile prevazute la art. 80-83 , iar asociatilor comanditari cele din art. 89 si 90. Art. 88 Administratia societatii în comandita simpla se va încredinta unuia sau mai multor asociati comanditati. Administrarea societatii este încredintata unuia sau mai multor asociati comandita ti in societatea în comandita pe actiuni 178. Care registre ale societãtilor pe actiuni se pot tine manual sau în sistem com puterizat? Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau în siste m computerizat. 179. Ce documente trebuie sã rãmânã depuse la sediul societãtii si la cel al sucursalelor în cele 15 zile ce preced adunarea generalã, pentru a fi consultate de actionari? M otivati solutia aleasã Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sedi ul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea a dunarii generale, pentru a fi consultate de actionari. (2) La cerere, consiliul de administratie, respectiv directoratul, elibereaza ac tionarilor copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de c opii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora." 180. Impotriva SC INCOMET SA s-a pronuntat hot.judec. de declarare a deschiderii proced.insolventei. Au solicitat instantei sa le fie inreg. creante in tabelul definitiv de creante toti creditorii , cu exceptia salariatilor soc. care nu au depus personal declaratiile de creante. Salariatii debitorului , respectiv ai S C INCOMET SA ,au calitatea de creditori, chiar daca nu au depus personal declara tiile de creante? Da, in baza Lg 85/2006 sunt exonerati salariatii in a veni personal in a depune declaratiile de creante; din oficiu administratorul judiciar este obligat sa inr egistreze creantele salariale. 181. In baza art.94 si urmatoarele din L 85/2006, SC AL SRL a propus un plan de reorganizare a activitatii in continutul caruia a prevazut restructurarea corpor ativa prin modificarea structurii capitalului social si concomitent restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri aflate in patrimoniul sau. Cele doua ma suri de reorganizare a activitatii sunt compatibile? Cele doua masuri sunt compatibile deoarece planul va putea sa prevada fie restru cturarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare. 182. Numitii S.V. si A.B. in calitate de fosti administartori ai SC AV SRL , a u fost chemati in judecata pentru a raspunde patrimonial cu averea proprie, deoa rece soc. se afla in faliment, impotriva acesteia fiind deschisa procedura insol ventei. In aparare , numitii SV si AB au aratat ca la data declararii starii de insolvent ,nu mai indeplineau mandatul de admin., solicitand respingerea actiu nii. Actiunea formulata impotriva persoanelor care la data deschiderii procedurii ins olventei nu mai conduc activitatea debitorului este intemeiata? La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic p oate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in sta re de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadr ul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat s tarea de insolventa a debitorului

183. SC MV SA se afla in procedura insolv.,potriv.Lg 85/2006. Trei dintre action arii societatii sunt urmariti penal pentru savarsirea infractiunii de bancruta f rauduloasa, fapta prevazuta si pedepsita cf. Art 143 al 2 din Lg 85/2006. Proced ura insolventei, deschisa potrivit Lg 85/2006 se suspenda cf. art 19 alin 2 Cod proced.penala pana la solutionarea actiunii penale pornite impotriva celor trei actionari? Da in cf cu Legea 85/2006, de la data deschiderii procedurii se suspenda de drep t toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asup ra debitorului sau bunurilor sale. Si conform Cod.proc.pen.: judecata în fata instantei civile se suspenda pâna la rezo lvarea definitiva a cauzei penale. 184. Administratorul special in cadrul procedurii insolventei, prev.de Legea nr 85/2006 pornita impotriva debitoarei SC BV SRL a fost desemnat de creditorii ace steia cu votul a 50% din valoarea creantelor. Deasemenea administratorului speci al de catre creditorii debitori este in concord. cu dispoz.legale? Nu, ART. 18 Legea 85/2006 (1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor de bitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentan t, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte inter esele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitoru lui. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de adm inistratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele action arilor/asociatilor. 185. Creditorii unei SC au solicitat tribunalului sa declare deschisa proced.ins olv.impotriva debitoarei, deoarece de 60 de zile nu a mai achitat facturile de l ivrare a unor marfuri perisabile. In termen legal, resp.10 zile de la primirea c ererii creditorilor, debitoarea a formulat contestatie motivand ca nu a platit f acturile restante din cauza blocajului financiar care a det. Neincasarea propri ilor creante. Blocajul fin. si neincasarea creantelor proprii sunt motive intemeiate pentru ad miterea contestatiei? Contestatia va fi respinsa deoarece insa-si acest blocaj financiar duce la stare a de insolventa 186. Creditoarea SC AVI SRL a formulat cerere pt. inscrierea la masa credala pt . intreaga creanta imp. SC XV SA, dupa expirarea termenului stab. de judecatorul sindic, in temeiul Lg. Nr 85/2006. Cu toate acestea, creantele au fost recunosc ute de debitoare. Creditoarea SC AV SRL are dreptul sa participe la distrib. sum elor de bani in cadrul procedurii falimentului, in conditiile in care declaratia de creante a fost depusa tardiv, existand insa recunoasterea debitoarei? Nu. Toti ceilalti creditori trebuie sa depuna cererea de creanta in termenul pre vazut de lege, deoarece debitorul acceptand creante ulterioare poate cauza preju dicii celorlati creditori deja inscrisi la masa credala.( ART. 64 Legea 85/2006) 187. Prin sedinta comerciala pronuntata la data de 15 ian 2005 tribunalul a resp ins ca nefondate obiectiunile formulate de creditoarea SC AC SA cu privire la ra portul intocmit de lichidatorul judiciar BM. Pt pronuntarea acestei hot. tribuna lul a retinut ca, prin incheierea din data de 1 nov 2003, s-a dispus afisarea t abelului preliminar al creditorilor, SC AC SA fiind trecuta la pozitia nr 92- cr editori chirografari, cu o creanta de 72.125.000 lei. SC AC SA a solicitat sa se admita caracterul privilegiat al creantelor sale majorate cu suma de 50.000 USD , reprez taxe de stationare pt o perioada anterioara declansarii procedurii, com pletandu-si declaratia de creanta initiala cu o noua creanta dupa expirarea term enului de depunere a decl de creante. Avand in vedere situatia de fapt, precum si dispozitiile Lg nr 85/2006, hot pron untata de tribunal este temeinica si legala? Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita gene

ric accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschid erii procedurii. (ART. 41 Legea 85/2006) 188. Prin sedinta comerciala pronuntata in baza Lg 85/2006 tribunalul a dispus i nchiderea procedurii insolventei privind debitoarea SC MC SRL, dizolvarea si rad ierea societatii debitoare din reg.com. Pentru a pronunta aceasta hotarare, trib unalul a retinut faptul ca in timpul procedurii creanta solicitata de AFP a fost achitata, aceasta renuntand la judecata cererii. Lichidatorul judiciar a efectu at toate demersurile pt a identifica in fapt bunurile mobile din patrimoniul deb itoarei, bunuri inscrise in documentele de impunere fiscala. Impotriva hatararii pronuntate creditoarea SC MPO SRL a declarat recurs, solicit and casarea hatararii si trimiterea cauzei pt continuarea procedurii, deoarece d ebitoarea figureaza la Dir Venituri Buget Local cu trei autoturisme, iar raportu l lichidatorului judiciar nu corespunde realitatatii. Fata de situatia de fapt constatata de lichidatorul judiciar tribunalul poate sa dispuna inchiderea procedurii insolventei? (1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe ba za de plan va fi inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiil or de plata asumate in planul confirmat. Daca o procedura incepe ca reorganizare , dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa in conformitate cu dispozitiil e alin. (2). (2) O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprob at raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au f ost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma u nei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizan d procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si radierea acestora. Acest recurs poate fi intemeiat, deoarece procedura nu poate fi inchisa pana nu sunt distribuite toate bunurile. (ART. 132 Legea 85/2006) 189. O.E.I. asociat si membru fondator al SC ID SRL, a solicitat instantei de ju decata ca, in contradictoriu cu asociata OCL si SC ID SRL, sa se dispuna exclude rea din societate a paratei, cu numirea unui lichidator, optand ca lichidatorul sa fie chiar el reclamantul. 1. Excluderea unui asociat in conditiile in care societatea s-a constituit cu do i asociati este cauza de dizolvare? 2. Asociatul reclamant OEI poate fi numit lichidator? 1. Da cf prevederilor Lg 31/1990, SNC sau SRL se dizolva prin falimentul, incapa citatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorit a acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur. 2. Nu deoarece in acest caz este un conflict de interese cf. ART. 253 Legea 31/1 990 190. SC HERMINA SA cu sediul in Buc a fost constituita cu 5 actionari:A,B,C,D,E, aceasta din urma fiind desemnat administrator prin hotararea AGA din data de 1 3 mai 2007. La data de 20 dec 2007 administratorul E a publicat in M.O. si in zi arul Monitorul de Arad AGA pentru data de 17 ian 2008, cu urmatoarea ordine de zi: -infiintarea unei sucursale a societatii in mun Arad -aprobarea demararii negocierilor pt instrainarea unor bunuri din patrim soc, in ved dobandirii res fin necesare dezv activitatii in mun Arad -numirea unui al doilea administrator Actionarul A, absent de la lucrarile adunarii, a formulat actiune in anulare imp otriva hatararii adoptate, prin care s-au aprobat toate punctele de pe ordinea d e zi. Exista motive de anulare a hatararii adoptate de adunarea generala extraordinara ? Hotararea adoptata de AGA poate fi anulata deoarece nu a fost respectat termenul de 30 de zile dintre termenul de intrunire si cel de publicare a convocarii in M.O.al Romaniei

191. SC IL SA a fost obligata prin hot jud sa plateasca SC MN SRL suma de 1000 l ei cu titlu de penalitati pt neexecutarea la termen a obligatiilor contractuale, resp.de predare la termen a unor lucrari. SC IL SA, in calitate de debitoare a achitat in integralitate suma la care a fost obligata, in schimb creditoarea, in urma unei expertize efectuate, a consid ca debitul este mai mare ca urmare a ac tualizarii creantei in functie de rata inflatiei. In urma refuzului de plata SC MN SRL a formulat cerere de deschidere a proceduri i insolventei impotriva SC IL SA. Creanta stabilita pe baza expertizei efectuate este o creanta certa, lichida si exigibila? Nu. Expertiza fin-ctb determina intinderea obligatiei dar nu certitudinea, lichi ditatea si exigibilitatea acesteia, astfel incat ea nu creaza titluri executorii . 192. Cons. De adm al SC XM SA, cu sed in Buc, a hotarat cu unanimitate de voturi infiintarea unei sucursale a soc in mun Brasov. Actionarii soc au solicitat ins tantei de judecata anularea deciziei C.A, consid ca numai Adunarea Gen Extraordi nara a Act are dreptul sa decida infiintarea unor sedii secundare ale soc, cum a r fi a unei sucursale. Presedintele consiliului de adm a invocat in aparare prevederile din actul const it in care actionarii au prevazut delegarea atributiilor AGA catre CA, care a ac tionat astfel in virtutea si in aplicarea actului constit al soc. Hotararea CA este legala? Hotararea nu este legala deoarece acest atribut resp infiintarea de sedii secunda re, in baza Legii 31/1990, este exclusiv al AGA si nu este al CA. 193. CA al unei SA a dispus efectuarea unei expertize de evaluare in vederea maj orarii capitalului social, considerand ca, potrivit art 114 din Legea nr 31/1990 , republ si modif, atributiile AGA pot fi exercitate si de catre CA sa, dupa caz , de directorat, mai cu seama ca in cauza s-a efectuat si o expertiza evaluatoar e. In speta, CA avea posibilitatea sa hotarasca majorarea capitalului social? Majorarea capitalului social este una din atributiile AGA. In cf cu Legea 31/199 0 acest atribut poate fi delegat catre CA in temeiul deciziei AGA 194. Soc in nume colectiv IACOB SNC a incheiat cu SC. LFC SRL un contract de re paratii si intretinere a utilajului de prajit boabe de cafea. Termenul de achita re a pretului serv.prestate a fost prevazut pt data de 20 febr 2007. Vazand ca s oc beneficiara a serv-IACOB SNC nu a achitat la termen factura emisa de prest de serv- SC LFC SRL-, aceasta din urma s-a hotarat sa pretinda asociatilor acesteia , numitii AF si FC, suma datorata de societate, in virtutea art 85 din Legea 31/ 1990, republ si modif. Este corecta decizia soc LFC SRL de a pretinde de la asociatii soc IACOB SNC sum a datorata de aceasta? In temeiul Lg 31/1990 SC LFC SRL trebuie sa se indrepte mai intai impotriva soci etatii, si daca aceasta nu detine bunuri doar atunci se indreapta impotriva asoc iatilor . Decizia creditorului nu este corecta. 195. Asociatii unei SNC s-au intrunit, la sediul societatii, pt a hotara aprobar ea situatiei financiare pt anul 2007. Unul dintre cei trei asociati s-a opus apr obarii situatiei prezentate de administratorul societatii, care este si asociat al acesteia, imprejurare in care asociatul pretinde ca hotararea adoptata de AGA nu este legala intrucat nu s-a obtinut unanimitatea de voturi, fiind vorba desp re o societate comerciala de persoane, pt care este nevoie de votul tuturor asoc iatilor. Sustinerea asociatului care s-a opus aprobarii situatiei financiare, considerand ca hotararea adoptata este nelegala, are suport legal? Hotararea este nefondata, deoarece este necesar votul asociatilor reprezentand m ajoritatea asociatilor

196. Intr-o SNC, constit. cu 5 asociati, unul dintre acestia a hotarat sa-si ces ioneze partile sociale pe care le detine la societate unei terte persoane, stiin d ca in actul constitutiv s-a prevazut posibilitatea pt fiecare asociat de a tra nsmite liber partile sociale unor persoane din afara societatii. Desi s-a prevazut in actul constit aceasta posibilitate, totusi, doi dintre asoc iati s-au opus adoptarii hot AGA pt modificarea actului constitutiv, in sensul p rimirii in societate a tertei persoane cesionare. Este legala atitudinea celor 2 asociati de a se opune adoptarii unei hoatarari a AGA de cesiune a partilor sociale unei terte persoane? Motivati raspunsul. Avand in vedere faptul ca cesiunea este prevazuta in actul constitutiv atunci ac easta este valabila. ART. 87 Legea 31/1990 197. TV, asociat al FLUOR SNC, s-a obligat fata de societate sa aduca la capita lul social o creanta in suma de 20.000 lei pe care o are de incasat de la debito rul sau, numitul FC. Creanta asociatului era garantata cu o garantie reala (gaj) asupra autoturismului propr debitorului FC. La scadenta debitorul a refuzat sa achite datoria fata de soc. com (cesionara), motivand ca are relatii contractuale cu numitul TV si nicidecum cu societatea la care acesta este asociat. Refuzul debitorului de a face plata datoriei catre societatea cesionara este int emeiat? Motivati raspunsul. Refuzul debitorului nu este intemeiat ART. 84 Legea 31/1990 (1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat ca t timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse. (2) Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadent ei creantelor. 198. In actul constit al SOARE SNC s-a prevazut ca asociatii pot lua din casa so cietatii sume de bani pt cheltuielile lor personale. Prevedrea din actul constit contravine dispozitiei cuprinse in art 67 din Lg 31/ 1990 republ si modif, potrivit careia distribuirea dividendelor se poate realiza numai pe baza situatiilor finanicare aprobate de catre adunarea generala? In temeiul legii 31/1990 este permis ca asociatii sa poata lua din casa societat ii anumite sume pentru cheltuielile lor personale atata timp cat acest lucru est e prevazut in actul constitutiv. 199. Un asociat al ALIOR SNC a adus la capitalul social o creanta (o suma de ban i) pe care o are de incasat de la debitorul sau, numitul XZ . La scadenta debito rul a refuzat plata catre asociatul sau a sumei prevazute in titlul creantei, a dobanzii legale aferente si a despagubirii pentru prejudiciul ce i s-a cauzat. Prejudiciul consta in imposibilitatea participarii la licitatia pt achizitionare a unui utilaj necesar fabricarii prod de panificatie si pierderea posibilitatii de a fabrica si comercializa paine. Actionat in instanta asociatul a solicitat respingerea actiunii deoarece, potriv it art 1088 din Codul civil, soc creditoare nu poate pretinde un cumul intre dob anzi si despagubiri, deoarece dobanzile reprez tot despagubiri si ar insemna apl icarea de doua ori a aceleiasi sanctiuni. Motivele de respingere a actiunii aratate de asociatul debitor sunt intemeiate? Motivati solutia. Motivele de respingere nu sunt intemeiate. In materia dreptului societar este pe rmis acest cumul intre daune interese si dobanzi legale. 200. In actul constit al SC MIRUNA SRL s-a prevazut ca asociatul VX va aduce la capitalul social dreptul de folosinta asupra imobilului proprietatea sa, imobil constand intr-un apartament cu doua camere. Asociatul aducand in societate doar dreptul de folosinta, in evidentele contabile ale societatii imobilul respectiv nu a fost inregistrat printre activele acesteia. Societatea s-a dizolvat pe baz a acordului intervenit intre asociati, care au desemnat un lichidator. Lichidato

rul a inventariat bunurile aflate in patrimoniul societatii, inclusiv cele exist ente in capitalul social, inscriind si imobilul in cauza in bilantul de lichidar e si in propunerile de repartizare a activului in vederea lichidarii. Este corecta solutia adoptata de lichidator? Bilantul de lichidare este intocmit corect? Motivati raspunsul. Bilantul de lichidare nu este intocmit corect, deoarece in actul constitutiv s-a facut mentiunea ca transmite doar dreptul de folosinta. ART. 65 Legea 31/1990 (1) In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertul ui. 201. Asociatul MN a adus la capitalul social al SC pe care a constituit-o impreu na cu varul sau, numitul VN , suma de 50.000 lei, celalalt asociat, respectiv VN , obligandu-se la un aport constand in dreptul de folosinta asupra magazinului i n care si-a desfasurat activitatea anterior, ca persoana fizica autorizata. Cu suma de bani adusa la K soc de catre asociatul MN a fost cumparat un teren . MN aflandu-se in divort cu sotia sa, aceasta din urma a solicitat partajarea bun urilor dobandite in timpul casatoriei(...) Fata de situatia de fapt prezentata, sotia poate pretinde vreun drept de proprie tate asupra imobilului in cauza? Motivati raspunsul Imobilul este achizitionat de societate deci nu poate fi partajat. Aportul asociatului aflat în divort a fost în numerar, nicidecum nu a adus ca aport la capitalul social un un bun imobil. Bunul imobil a fost cumparat de catre soci etatea comerciala în temeiul vointei sociale si este distincta de patrimoniul pers onal al asociatilor. Sotia nu poate cere decât o eventuala partajare a partilor so ciale, de interes sau actiunilor sau a sumei de bani adusa ca aport la capitalul social. 202. Un teren aflat in patrimoniul unei societati com a fost restituit fostului propr in bz Lg 18/1991. Acesta revendica calitatea de actionar la societatea res pectiva, solicitand instantei de judecata obligarea soc com la plata dividendelo r cuvenite ca urmare a faptului ca societatea s-a folosit de terenul in cauza ob tinand in anul 2006 un profit substantial. Este indreptatit proprietarul terenului al carui drept a fost rec potrivit Lg 81 /19991 republ, sa obt dividende de la societate? Motivati raspunsul. ART. 37 Legea 18/1991 (1) Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietate de sta t, ca efect al unor legi speciale, altele decat cele de expropriere, si care se afla in administrarea unitatilor agricole de stat devin, la cerere, actionari la societatile comerciale infiintate, in baza Legii nr. 15/1990, din actualele uni tati agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiaza si mostenitorii acestor persoane. 203. SB perssoana fizica, detine la SC OLIMP SRL 100 parti sociale a cate 10 lei fiecare, parti sociale asupra carora a constituit o garantie reala mobiliara (g aj) pentru a obtine un imprumut de la banca, imprumut necesar construirii unei c ase de vacanta. Banca creditoare, vazand ca debitoarea nu restit impr, atrecut la executarea gar antiei constit asupra partilor sociale posedate de debitoare la SC OLIMP SRL. In acest sens, creditoarea s-a adresat instantei de jud pt a pronunta o hat care s a tina loc de act autentic de cesionare a partilor sociale, banca urmand sa devi na, astfel, asociat al societatii in cauza. Banca creditoare poate sa devina asociat al SC OLIMP SRL prin executarea obiectu lui garantiei, respectiv prin preluarea fortata a partilor sociale detinute de d ebitorul sau? Motivati solutia. Aceasta consecinta este o preluare normala ca urmare a neachitarii obligatiei. ART. 66 Legea 31/1990 (1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile l or numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contab

il, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidar e. (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societ atii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vin de actiunile debitorului lor. 204. Stabiliti valoarea de adevar a urm.afirmatii: Creditorii personali ai unui ac tionar pot obtine instituirea unui sechestru asigurator asupra actiunilor pe car e le detine la o societate comerciala si , apoi, le pot valorifica prin scoatere a lor la vanzare pt indestularea creantelor a)Adevarat - (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul d uratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde act iunile debitorului lor. b) Fals 205. Numitul MV are de incasat o suma de bani de la vecinul sau FL care este aso cit la SC MIRA SRL, detinand la aceasta 100 parti sociale a cate 10 lei fiecare, in valoare totala de 1000 lei. Pentru a se asigura cu privire la incasarea crea ntei, creditorul MV a obt instituirea unei propriri asiguratorii asupra partilor sociale pe care debitorul sau le detine la SC MIRA SRL. Deoarece debitorul nu s i-a achitat datoria fata de creditorul sau, acesta, numitul MV, a solicitat exec utarea silita a partilor sociale, resp vanzarea lor catre terte persoane. Creditorul unui asociat al unei SRL poate obt executarea silita a partilor socia le proprite? Da cf. ART. 66 Legea 31/1990 (1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile l or numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contab il, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidar e. (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societ atii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vin de actiunile debitorului lor. 206. Actionarii VOLTA SA s-au intrunit in ziua de 15 martie 2008 pt a aproba bil antul contabil (sit fin) pt ex fin aferent anului 2007. Cu unanimitate de voturi a fost aprobat bilantul contabil si celelalte situatii fin, actionarii hotarand ca dividendele sa fie platite in timp, in mom obtinerii de lichiditati si in or dinea cererilor formulate de actionari. Hotararea adoptata de actionari in cadrul AGA, cu privire la modul de plata a di videndelor de catre societate, este legala? Da este legala. in conf cu art 67 din Lg 31/1990 acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. 207. In situatia in care intre actionarii societatii exista neintelegeri, instan ta de judecata poate sa incuviinteze desemnarea unor experti pentru analizarea u nei operatiuni din gestiunea societatii? Posibilitatea legala recunoscuta actionarilor care, individual sau impreuna, det in cel putin 10% din capitalul social de a cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, pt a analiza anumite operatiuni din gestiunea societatii, se poate valorifica in cadrul unui proces? Da , atata timp cat acestia detin cel putin 10% din capitalul social ART. 136 Legea 31/1990 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel put in 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai m ulti experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societat ii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat ofic

ial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum s i cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare. 208. Actionarii SC SN SA, reprezentand 10% din capitalul social, au solicitat in stantei de judecata ca in baza art 136 alin (1) din Lg 31/1990 sa desemneze doi experti pt efectuarea unui audit cu privire la intreaga situatie economico-fin a societatii. Instanta de judecata va admite cererea formulata de actionari? Motivati rasp. Cererea formulata nu va fi admisa deoarece expertii desemnati sunt insarcinati s a analizeze doar anumite operatiuni si nu intraga activitate. ART. 136 Legea 31/ 1990 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, ce l putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea soc ietatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului d e supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare. 209. Potrivit art 141 din Lg 31/1990 Directorii si cenzorii sau, dupa caz, audito rii interni pot fi convocati la orice intrunire a CA, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe, fara a avea drept de vot, cu exceptia directorilor c are sunt si administratori Cenzorii societatii, desi nu au drept de vot, totusi, ar putea influenta adoptar ea hotararii CA? Prin ce metode sau procedee? Cenzorii pot fi actionari in conf cu Lg 31/1990 deci participa la AGA avand astf el drept de vot, putand astfel influenta hotararea CA. Exceptie fac cenzorii exp erti contabili. 210. Numitul AM a fost desemnat administrator al societatii achiar prin actul co nstitutiv. Prin hotararea adoptata de AGA asociatii au decis schimbarea administ ratorului AM. In termenul legal, administratorul revocat din functie a formulat actiune in anularea hot AGA, motivand ca d.p.v. procedural convocarea asociatilo r pentru AGA nu indeplineste conditiile legale, deoarece nu contine textul integ ral al propunerilor (ordinii de zi) ce se vor discuta in cadrul sedintei.Societa te parata s-a aparat, considerand ca nu era necesar sa se insereze in continutul convocarii toate propunerile ce urmau a se discuta in AGA, deoarece principala propunere era schimbarea administratorului. Actiunea in anularea hotararii adoptata de AGA este intemeiata? Motivati rasp. Administratorul nu are dreptate , pentru ca propunerea inscrisa pe ordinea de zi este cea de schimbare a administratorului. Art 111 din Lg 31/1990 (2) In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea ge nerala este obligata: b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai con siliului de supraveghere, si cenzorii; d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a dir ectoratului; 211. Actionarii A, B si C din cadrul SC VARTEJ SA au solicitat instantei de jude cata sa dispuna revocarea administratorului FN din functie deoarece se face vino vat de starea de insolventa a societatii si de faptul ca unul dintre creditori a solicitat tribunalului declararea deschiderii procedurii de faliment. Este admisibila inlocuirea administratorilor printr-o hotarare judecatoreasca? Raspuns: Da, excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea soci etatii sau a oricarui asociat.

212. Actul constitutiv al unei SA prevede ca AGA se va intruni atat la prima, ca t si la a doua convocare numai in prezenta unui cvorum de o patrime din numarul total al drepturilor de vot si va adopta hatarari cu votul unei majoritati de 60 % din actionarii prezenti. Prevedrea actului contitutiv se aplica indiferent daca este prima sau a doua con vocare? Motivati rasp. (Pentru cea dintai convocare este necesara prezenta a cel putin o patrime din nr total al actionarilor cu drept de vot. Pt cea de a doua convocare legea interzi ce prevederea in actul constitutiv al unui cvorum minim sau o majoritate ridica ta pentru cea dea doua convocare.) ART. 112 Legea 31/1990 (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara pr ezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drep turi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturil or exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate. (2) Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii cond itiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprim ate. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poa te prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata. 213. In actul constit al SC FX SA actionarii au prevazut ca societatea va avea u n consiliu de administratie, presedintele acestuia urman a fi numit de catre AGA . Doi dintre membrii CA, care sunt administratori neexecutivi, vor fi si directo rii societatii. Totodata, in actul constitutiv asociatii au prevazut ca reprezentarea societatii fata de teri apartine presedintelui CA chiar daca societatea va avea si un dire ctor general. Situatiile fin anuale ale societatii vor face obiectul unei obligatii de auditar e, potrivit legii. Prevederile din actul constitutiv al societatii sunt legale? ART. 143^2 Legea 31/1990 (1) Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in j ustitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de ad ministratie reprezinta societatea prin presedintele sau. (2) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori po t fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O a stfel de clauza este opozabila tertilor. 214. X doreste sa infiinteze o S.R.L. in care sa fie asociat unic. Fiind proprie tarul unui teren, X s-a hotarat sa foloseasca acest teren pt constituirea societ atii. Daca v-ar solicita pt a-i da un raspuns, care dintre variantele urm consid erati ca este/sunt legala? a) X va trebui sa incheie cu societatea un contract de vanz-cump b) X nu poate transmite terenul societatii pt ca va exista mereu o confuzie de p atrimoniu c) aducerea la K soc al societatii a unui teren nu este suficienta pt constituir ea si inmatricularea societatii - ART. 16 Legea 31/1990 -(1) Aporturile in numer ar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate. d) daca terenul are o valoare mai mare de 200 lei atunci este suficient ca socie tatea sa se poata constitui. Raspuns: Varianta c). 215. Stab care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate: a) intr-o SA administrata in sistem dualist este obligatoriu sa existe administr atori neexecutivi b) SA administrata in sistem dualist este supusa auditarii situatiilor financia

re c) intr-un sistem dualist de administrare este absolut necesar ca actionarii soc ietatii sa detina actiuni preferentiale d) dividendele trebuie platite la finalul fiecarui exercitiu financiar e) creantele unui asociat actionar impotriva societatii sunt admise ca aport la majorarea K soc al unei SA si al unei SRL f) la momentul constituirii unei SRL toate aporturile trebuie sa fie varsate int egral Raspuns: Afirmatii adevarate sunt: 216. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt false: a) la constituirea unei SA prin subscriptie integrala si simultana sunt admise n umai aporturi in natura b) aporturile in creante trebuie varsate in totalitate c) in momentul constituirii trebuie varsate cel putin 30% dintre aporturi d) inregistrarea in registrul comertului a vanzarii unui fond de comert este obl igatorie, fiind o modalitate prin care se asigura opozabilitatea contractului de vanzare-cumparare fata de terti e) in Codul comercial exista norme juridice aplicabile raporturilor civile f) fondul de comert cuprinde: bunuri mobile, imobile, corporale si incorporale a) fals, b) c). d). e). Fasa. , e). , f). fals Afirmatii false: a, c? , e, 217. In situatia in care o SA vinde unei pers fizice un nr de 10 actiuni pe care le detine la o alta societate comerciala, contractul incheiat este o fapta de c omert sau un act juridic civil deoarece dobanditorul este un necomerciant? Contractul incheiat este o fapta de comert, se incadreaza la - Art. 3 C.com. pct . 4 : Cumpararile si vânzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale ; 218. C emite un bilet la ordin in favoarea lui A, care insereaza mentiunea ca pl ata se face cel mai devreme in termen de 6 luni de la emiterea biletului sau de la data incasarii creantei in valoare de x lei impotriva lui B. Este valabil biletul la ordin emis? Motivati raspunsul. Raspuns1: nu este valabila ????? ART. 37 Legea 58/1934 Cambia la vedere este platibila la prezentare. Ea trebue prezentata spre plata în termen de un an de la data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen . Aceste termene pot fi reduse de giranti. Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie preze ntata spre plata înaintea unei anumite date. In acest caz termenul de prezentare c urge de la aceasta data. ART. 38 Legea 58/1934 Scadenta unei cambii la un anume timp de la vedere este determinata, fie de data acceptarii, fie de aceea a protestului. In lipsa protestului, acceptarea nedata este socotita fata de acceptant ca fiind facuta în ultima zi a termenului prevazu t pentru prezentare spre acceptare. Raspuns2 Cambia la vedere este platibila la prezentare. Ea trebuie prezentata sp re plata în termen de un an de la data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi ac est termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti. Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie preze ntata spre plata înaintea unei anumite date. In acest caz termenul de prezentare c urge de la aceasta data. ART. 38 Legea 58/1934 Scadenta unei cambii la un anume timp dela vedere este determinata, fie de data acceptarii, fie de aceea a protestului.In lipsa protestului, acceptarea nedata e ste socotita fata de acceptant ca fiind facuta în ultima zi a termenului prevazut pentru prezentare spre acceptare. ART. 39 Legea 58/1934

Scadenta unei cambii trasa la una sau mai multe luni dela data emisiunii sau de la vedere, e socotita la data corespunzatoare, din luna în care plata trebuie sa f ie facuta.In lipsa de data corespunzatoare, scadenta va fi în ultima zi a acestei luni.Când o cambie este trasa la una sau mai multe luni si jumatate dela data sau dela vedere, se socotesc mai întîi lunile întregi si apoi jumatatea.Daca scadenta este fixa ta la începutul, la mijlocul sau la sfârsitul lunii, se întelege prin aceste termene: Prima, a cinsprezecea sau cea din urma zi a lunii. Expresiunile "8 zile " sau "cinsprezece zile" se înteleg, nu ca una sau doua sapta mâni, ci ca opt sau cinsprezece zile efective.Prin expresiunea "jumatate luna" se în teleg cinsprezece zile. ART. 40 Legea 58/1934 Când o cambie este platibila la o zi fixa într-un loc, unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera fixata dupa calend arul locului de plata. Când o cambie trasa între doua locuri, având calendare deosebite, este platibila la un anume timp dela data emisiunii, scadenta se stabileste socotindu-se din ziua ca re, potrivit calendarului locului de plata, corespunde zilei de emisiune.Termene le de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulelor alineatului preceden t. Aceste reguli nu sunt aplicabile daca într-o clauza a cambiei sau numai din sim plele aratari ale titlului, rezulta intentiunea de a se adopta reguli deosebite. 219. Intr-o cambie s-a prevazut ca locul de plata sa fie la Bucuresti. Intre pos esorul cambiei si emitentul acesteia s-a incheiat o conversatie prin care s-a st ab ca plata sa se faca la Brasov. Ulterior posesorul a girat cambia. Unde va cer e girantul plata cambiei la Bucuresti, la Brasov sau in oricare loc? Motivati ra spunsul. ART. 42 Legea 58/1934 Cambia trebuie sa fie prezentata spre plata la locul si adresa indicata în cambie. In lipsa aratarii unei adrese cambia trebuie sa fie prezentata pentru plata: 1. La domiciliul trasului sau al persoanei desemnata în cambie sa plateasca pentru el. 2. La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate în ca mbie sa plateasca pentru acesta. 3. La domiciliul celui indicat la nevoie. 220. Diferenta dintre o intreprindere civila si o intreprindere comerciala const a in: a) gradul de organizare a activitatii X b) activitatea desfasurata c) asumarea riscului de catre intreprinzator d) numarul de angajati Indicati raspunsul corect. Raspuns : a). 221. Cum interpretati si aplicati dispozitiile cuprinse in art 182 din Legea 31/ 1990 privind intocmirea si verificarea situatiilor financiare anuale? ART. 182 Legea 31/1990 (1) Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege. (2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate s au auditate, potrivit legii. 222. Numitii FG si NO au fost desemnati cenzori de catre AGA. Cu ocazia verifica rilor efectuate in contabilitatea societatii au constatat inreg in evidentele co ntabile a unui calculator care fusese achizitionat de catre actionarul X pe nume le acestuia, fara sa existe un transfer de proprietate sau de folosinta fata de societate. Cenzorul NO intalnindu-se intamplator cu actionarul X ii relateaza acestuia ceea ce a observat in evidentele contabile ale societatii. Cenzorul a procedat corect comunicand actionarului in cauza situatia operatiunil

or inregistrate in contabilitatea societatii? Raspuns: Nu . Conf ART. 164 Legea 31/1990 (3) Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tert ilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercit arii mandatului lor. Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca si tuatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca a cestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s -a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilo r financiare. (2) Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzor ii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit 223. Actionarii IMPAX SA reprezentand impreuna 5% din K soc au hotarat sa reclam e cenzorilor societatii anumite operatiuni juridice incheiate de directorul gene ral, existand suspiciuni cu privire la seriozitatea si la valabilitatea pretului stipulat in continutul lor. Care este obligatia cenzorilor in situatia in care sunt sesizati de actionarii m inoritari despre fapte care trebuie verificate? (1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede c a trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala. (2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individua l sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca actu l constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor apr ecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebu ie sa ia o hotarare asupra celor reclamate. 224. In cazul unei fuziuni transfrontaliere, reglem de Lg 31/1990 daca societati le care fuzioneaza prin absorbtie sunt societati in comandita pe actiuni actiona rii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari? Raspuns; da ART. 251^2 Legea 31/1990 (4) În cazul în care societatea absorbanta este o societate în comandita pe actiuni, înf iintata si functionând potrivit legii române, actionarii societatii absorbite vor fi întotdeauna actionari comanditari ai societatii în comandita pe actiuni absorbante, daca nu se prevede altfel în hotarârea de aprobare a proiectului de fuziune. 225. O SRL are trei asociati: A, B si C. Asociatul A infiinteaza o noua societat e cu acelasi obiect ca si societatea in care s-a asociat cu B si C si unde avea si calitatea de administrator. Inainte de sesizarea instantei de judecata pt pronuntarea unei hotarari de exclu dere a asociatului administrator A, acesta se retrage din cealalta societate con curenta. Asociatul A poate fi exclus din societate, chiar daca s-a retras din cea de-a do ua societate concurenta cu prima? Motivati raspunsul. ART. 222 Legea 31/1990 (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: asociatul administrator care comite frauda in dauna societa tii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. ART. 82 Legea 31/1990 (1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alt e societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca oper atiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asema nator, fara consimtamantul celorlalti asociati.

226. Asociatul administrator la o SRL a retras din contul societatii o suma de b ani pt achizitionarea din strainatate de utilaje si aparatura electr fara a evid entia in ctb soc aceste op. Aparatura electr a fost cump pt interesul propriu, i ar utilajele pt nevoile societatii. Fapta administratorului poate constitui motiv temeinic pentru excluderea din soc ietate? ART. 222 Legea 31/1990 (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se servest e de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. ART. 80 Legea 31/1990 Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat s i sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate. ART. 81 Legea 31/1990 (1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a f ixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interes ul societatii. (2) Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luat e si de daune. (3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociatii pot lua din casa s ocietatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare. 3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, in afara de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat in contul ei sau sa ceara despagubiri. (4) Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua cand societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarare. 227. Potrivit art 225 alin 1 din Lg 31/1990 asociatul exclus ramane obligat fata de terti pt operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere. In situatia existentei unor operatiuni in curs de executare, cum isi poate exerc ita asociatul exculs drepturile cuvenite asupra patrimoniului societatii? ART. 225 Legea 31/1990 (1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere. (2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatu l este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni. 228. Fapta administartorului asociat al unei SC care consta in refuzul repetat d e a convoca adunarea generala a asociatilor constituie motiv intemeiat de exclud ere a acestuia din societate ? Raspuns: Refuzul administratorului de a convoca AGA nu constituie un motiv intem eiat pt a-l excude din societate. ART. 119 Legea 31/1990 (3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu conv oaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adun arii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi incheie re instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana ca re o va prezida. 229 .Este obligatoriu ca in cazul unei SA sa se prevada in actul constitutiv ca unul dintre membrii CA sa fie administrator independent ? Conf. ART. 138^2 Legea 31/1990 prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunar ii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai con

siliului de administratie trebuie sa fie independenti. 230.Cei 3 cenzori ai SC FLORIX SA au refuzat depunerea raportului cu privire la sit .fin. a soc. , motivand ca au nevoie de timp pentru verificarea amanuntita a tut uror documentelor aflate in posesia administaratorilor soc. CA,intrunindu-se de urgenta , a hotarat suspendarea din functie a cenzorilor pentru refuzul de a dep une raportul. CA are posibilitatea suspendarii din functie a cenzorilor ? CA nu poate suspenda din functie cenzorii. Aceasta este o prerogativa a AGA, cen zorii fiind in subordinea acesteia. 231. In caz de insolventa a societatii, creditorii pot solicita tragerea la rasp undere a cenzorilor? Daca raspunsul este afirmativ, aratati temeiul legal si forma sau formele de ras pundere aplicabile. Da. Daca este gasit vinovat de faptul ca nu a anuntat aspectele generale sesizat e care au condus la insolventa ART. 138 Legea 85/2006 (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sind ic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauz at starea de insolventa a debitorului, (2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni. (4) In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este s olidara, cu coditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau ant erioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinu t pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si a u facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste deciz ii. 232. I.J. , administrator si reprezentant al SC ULPIA SRL , urmeaza sa vanda un te ren aflat in proprietatea societatii. Stiut fiind ca instarinarea terenurilor es te supusa reglementarilor speciale , care prevad necesitatea intocmirii contract ului de vanz.-cumparare in forma autentica, este necesara o procura in forma aut entica din partea soc. pentru administartorul IJ care va semna contractul? (1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indep linire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate i n actul constitutiv. Actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati comerciale pot fi încheiate în temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii, dupa caz, pri n lege, actul constitutiv sau hotarârile organelor statutare ale societatii adopta te în conformitate cu prevederile prezentei legi si ale actului constitutiv al soc ietatii, nefiind necesara o procura speciala si în forma autentica în acest scop, ch iar daca actele de dispozitie trebuie încheiate în forma autentica. Deci, nu este necesara o procura in forma autentica din partea soc., vanzarea pu tandu-se incheia in temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai socie tatii. 233. O soc. europeana cu sediul social in Romania si inmatriculata in registrul com. Bucuresti a hotarit sa-si transfere sediul intr-un alt stat membru al UE. Creditorii acestei soc., ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proi ectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii, pot face opozit ie ? (1) Creditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei pub

licarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot face opozitie în conditiile art. 62. (2) Opozitia prevazuta la alin. (1) suspenda executarea operatiunii pâna la data l a care hotarârea judecatoreasca devine irevocabila, în afara de cazul în care societat ea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de credi tori ori încheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor. 234. Care sunt categoriile de pers.fizice care pot desfasura activitati economic e pe teritoriul Romaniei ? Aratati temeiul legal. ART. 3 OUG 44/2008 (2) Activitatile economice pot fi desfasurate în toate domeniile, meseriile, ocupa tiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera ini tiativa. (3) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica pentru activitatile prevazute de Cod ul CAEN a caror desfasurare în una dintre formele prevazute de art. 4 nu este regl ementata exclusiv potrivit unei legi speciale. ART. 4 OUG 44/2008 Persoanele fizice prevazute la art. 3 alin. (1) pot desfasura activitatile econo mice dupa cum urmeaza: a) individual si independent, ca persoane fizice autorizate; b) ca întreprinzatori titulari ai unei întreprinderi individuale; c) ca membri ai unei întreprinderi familiale. ART. 5 OUG 44/2008 Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familia le trebuie sa aiba un sediu profesional pe teritoriul României, în conditiile prevaz ute de lege. ART. 6 OUG 44/2008 (1) Orice activitate economica desfasurata permanent, ocazional sau temporar în Ro mânia de catre persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprind erile familiale trebuie sa fie înregistrata si autorizata, în conditiile prezentei o rdonante de urgenta. (2) Autorizarea functionarii, în conditiile prezentei ordonante de urgenta, nu exo nereaza persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale de obligatia de a obtine, înainte de începerea activitatii, autorizatiile , avizele, licentele si altele asemenea, prevazute în legi speciale, pentru desfas urarea anumitor activitati economice. ART. 3 OUG 44/2008 (1) În temeiul dreptului la libera initiativa, al dreptului la libera asociere si al dreptului de stabilire, orice persoana fizica, cetatean român sau cetatean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European, poa te desfasura activitati economice pe teritoriul României, în conditiile prevazute de lege.

235. Banca Comerciala « XY » a solicitat tribunalului deschiderea procedurii falimen tului impotriva SC « A » SA deoarece aceasta are calitatea de garant in contractul d e imprumut bancar incheiat intre intrprinderile familiale « MA » , « BM » si « MI » si cred toare. Debitorii principali nu au restituit imprumutul si dupa expirarea termenului de 30 de zile de la scadenta banca a formulat cerere introductiva de faliment impot riva garantului. Totodata, creditoarea a aratat ca debitoarea, in calitate de ga rant, a semnat in favoarea bancii 3 contracte de gaj fara deposedare, avand ca o biect doua tractoare si un atelier mecanic. In termen legal, debitorul garant a formulat contestatie impotriva cererii intro ductive de faliment formulate de creditor. Ce va decide instanta ? motivati solutia. ART. 33 Legea 85/2006 (2) In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa contes te, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Daca debitorul contesta st

area de insolventa, iar contestatia sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara. (3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic ii poate obliga pe creditorii car e au introdus cererea sa consemneze, in termen de 15 zile, la o banca, o cautiun e de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditoril or, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata in termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa. (4) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa, ii va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura general a, situatie in care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre adm inistratorul judiciar sau de catre creditorii detinand impreuna sau separat mini mum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia isi exprima intentia de a depune un plan in termenul prevazut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 6 0 alin. (2). (5) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolven ta, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice ef ect chiar de la inregistrarea ei. 236. Actionarii unei soc.pe actiuni au hotarat dizolvarea acesteia , respectandu -se majoritatea voturilor prevazuta de lege pentru modificarea actului constitu tiv. Pe ordinea de zi a sedintei AGA s-a prevazut numirea a doi lichidatori. Cu ocazia inventarierii activului si pasivului patrimonial lichidatorii constata ca soc.se afla in insolventa. Ce obligatie legala au lichidatorii potrivit art.270 din L 31/1990, republic.si modificata ? ART. 270^1 Legea 31/1990 In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lic hidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiil e legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii inso lventei fata de societatea aflata in curs de lichidare. 237. Care sunt reglementarile legale aplicabile unei soc.europene inmatriculate in Romania ? ART. 270^2 a) Legea 31/1990 Societatilor europene cu sediul în România le sunt aplicabile prevederile Regulament ului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul socie tatii europene, cele ale prezentului capitol, precum si cele privitoare la socie tatile pe actiuni, în masura compatibilitatii lor cu dispozitiile regulamentului c omunitar. 238. Care sunt conditiile prevazute de lege ptr. ca o soc.europeana sa fie inmat riculata in Romania si sa dobandeasca personalitate juridica ? ART. 270^2 b) Legea 31/1990 (1) Societatile europene cu sediul social în România au personalitate juridica de la data înmatricularii în registrul comertului. (2) O societate europeana nu poate fi înmatriculata în registrul comertului decât dupa încheierea unui acord privind implicarea angajatilor în activitatea societatii, în co nditiile prevazute de Hotarârea Guvernului nr. 187/2007. 239. Ce obligatii are lichidatorul patrimoniului unei S.C. potrivit L31/1990, re pub si modif ? Creditorii pot face opozitie in cazul in care nu sunt de acord cu sit.fin. intocmita de lichidator ? Obligatii ale lichidatorului patrimoniului unei SC: - Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societa tii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financi ari (ART. 268 Legea 31/1990) - Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mention ata, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al

Romaniei, Partea a IV-a. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, l ichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditi ile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii in solventei fata de societatea aflata in curs de lichidare. Orice actionar poate face opozitie,in cond prevazute de Legea 31/1990 240. In situatia financiara intocmita de lichidatori s-a prevazut partea ce se c uvine fiecarei actiuni din repartizarea activului soc., respectandu-se dispoziti a cuprinsa in art.268 alin.(1) din L31/1990, republicata si modificata. In ipote za in care actionarii nu-si incaseaza sumele de bani cuvenite si repartizate pot rivit actiunilor pe care le detin, ce regim juridic au acestea ? ART. 270 Legea 31/1990 (1) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la public area situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt no minative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator. 241. Avand in vedere regula prevazuta in art.106 alin.(1) din L31/1990, republic ata si modificata , potrivit careia o soc. nu poate sa acorde avansuri sau imprum uturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propr iilor sale actiuni de catre un tert , este posibil ca, totusi, sa se incheie o tra nzactie in vederea dobandirii de actiuni sau pentru salariatii societatii? Raspuns: ART. 106 Legea 31/1990 (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constitui e garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catr e un tert. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operat iunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentr u salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminu area activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rez ervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv. 242. In art. 166 alin.(2) din L31/1990, republic.si modificata, legiuitorul p revede ca revocarea cenzorilor se va putea face numai de adun. gen., cu votul ce rut de adun extraordinare. Este posibil ca in actul constitutiv sa se prevada ca numirea si revocarea cenzo rilor este atributul adun.gen. extraordinare ? Daca raspunsul este afirmativ, ex ista posibilitatea delegarii de atributii privind numirea si revocarea cenzorilo r de catre ad.gen. extraordinara catre cons.de adm.al societatii? ART. 166 Legea 31/1990 (2) Revocarea lor cenzorilor- se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare. ART 111 Legea 31/1990 (2) adunarea generala este obligata: b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai con siliului de supraveghere, si cenzorii; 243. Administratorul unei s.c. a decis ipotecarea unui bun imobil din patrimoniu l soc., cu scopul de a garanta o oblig contractata pentru redresarea finanaciara a soc. Contractul de ipoteca a fost incheiat fara sa fi fost cerut acordul ad. gen.extraordinare a actionarilor. Contractul de ipoteca este valabil incheiat ? DA - ART. 70^1 Legea 31/1990 Actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati comerciale pot fi încheiate în temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii, dupa caz, pri n lege, actul constitutiv sau hotarârile organelor statutare ale societatii adopta te în conformitate cu prevederile prezentei legi si ale actului constitutiv al soc

ietatii, nefiind necesara o procura speciala si în forma autentica în acest scop, ch iar daca actele de dispozitie trebuie încheiate în forma autentica. 244. Reclamanta AFP sect 1 a formulat opozitie impotriva hotararrii AG a actiona rilor soc. SC SE SRL prin care s-a decis dizolvarea soc. si numirea unui lichida tor, cu motivarea ca nu s-a stabilit modalitatea de achitare a debitelor sau nu au fost oferite garantii pentru plata acestora. Fata de motivele invocate de creditori, cererea de opozitie este intemeita ? ART. 262 Legea 31/1990 (1) Numirea lichidatorilor in societatile in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii, daca in contractul de societate nu se prevede altfel. ART. 235 Legea 31/1990 (1) In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspunder e limitata, asociatii pot hotari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritat ea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a soc ietatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patr imoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui i n acord cu creditorii. 245. Creditoarea SC E SA a formulat cererea de deschidere a procedurii insolven tei dovedind ca are o creanta certa , lichida si exigibila impotriva debitorului SC S SRL si ca debitoarea nu a platit datoria de peste 30 de zile. Debitoarea a formulat contestatie impotriva cererii introductive formulate de cr editoare , aratand ca ea insasi are o creanta impotriva creditoarei , solicitand astfel compensarea creantelor reciproce. Creditoarea , in aparare , invedereaza instantei de judecata faptul ca debitoare a nu a solicitat acest lucru (compensarea ) in procedura de lichidare a patrimon iului creditoarei insesi. Avand in vedere dispozitiile art.3,31, si 52 din L85/2006 ,se poate opera compen sarea intre creantele reciproce ale celor doua parti? Raspuns: Opozitia nu este fondata avand in vedere faptul ca Lg 85/2006 nu preved e nici o conditie cu privire la limitarea dreptului de compensare. ART. 52 Legea 85/2006 Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a inv oca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand condit iile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii. 246. Creanta reprezentand chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si contraval oarea lipsei de folosinta asupra imobilului este o creanta certa pentru a se dec lansa procedura falimentului? Nu, creantele constând în chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si contravaloarea l ipsei de folosinta nu sunt creante certe lichide si exigibile deoarece întinderea acestora trebuie constatate pe cale judiciara, ele neavând un cuntum clar si nefii nd exigibile si nici lichide. 247. Ce se intelege prin « capital autorizat » si care sunt reglementarile legal e privitoare la acesta ? Raspuns: capital autorizat = majorarea de catre AGA/CA/Directorat a capitalului subscris pana la o valoare nominala determinata, intr-o perioada ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii (val nom a K autorizat <= ½ K subscris :Valo area nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul soc ial subscris, existent in momentul autorizarii.) - reglem de Lg 31/1990 248. Actionarii soc.SC « AF »SA au hotarat majorarea capitalului social prin cesi une de noi actiuni cu prima de emisiune , stabilindu-se ca la data subscrierii s a fie achitate actiunile in proportie de cel putin 30% din val. lor nominala, ia

r diferenta in termen de doi ani de la data publicarii in M.O. a hot. AGA. Prima de emisiune se poate achita tot in procent de 30% in momentul subscrierii actiunilor ? Nu, cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie platita integral in m omentul subscrierii 249. Actionarii, cu majoritatea prevazuta de lege, au hotarat majorarea cap.s oc. al SC « MN »SA prin emisiune de noi actiuni in schimbul aporturilor actionarilor . Totodata , actionarii au hotarat ca in momentul subscrierii noilor actiuni acest ia sa achite 30% din valoarea lor nominala, iar diferenta in termen de trei ani de la data publicarii in MO a hotararii adunarii generale. Pana la implinirea termenului de trei ani actionarul X.Y. a instrainat actiunile numitului S.B. Prin vanzarea actiunilor cine va raspunde in caz de neachitare a acestora in ter menul de trei ani ? Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiuni lor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere i n registrul actionarilor. 250. Asociatul AB s-a retras din SC ML SRL , avand dreptul sa incaseza de la societate o suma de bani reprezentand valoarea partii ce i se cuvine din patrimo niul societatii. Chemata in judecat , societatea a refuzat achitarea sumei dator ate asociatului retra, mai cu seama ca acesta a solicitat si dobanda legala afer enta sumei pretinse de la data cand societatea trebuia sa-i plateasca. Asociatul retras are dereptul sa pretinda societatii atat suma datorata, cat si dobanda legala, sau numai suma reprezentand debit cert pentru societate ? Da, asociatul are dreptul ca pe langa suma datorata sa solicite si dobanda lega la, deoarece aceasta curge de drept din momentul in care debitul devine exigibil

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful