3.1. Elementele comunic!rii 3.2. Caracteristicile emi"!torului 3.3.. Cultura, comunicarea #i personalitatea 3.4. Interviul în diade Obiective • Cunoa!

terea componentelor unei comunic"ri eficiente. • Definirea receptorului !i însu!irea calit"#ilor necesare unei strategii de comunicare • Con!tientizarea importan#ei culturii !i experien#elor de via#" în elaborarea. comunic"rii eficace. 3.1. Elementele comunic!rii Gary Johns, specializat în comportament organiza!ional, preia un sondaj de la Families and Work Institute din care rezult" c" factorul principal care a influen!at decizia subiec!ilor în a se angaja la o anumit" firm" a fost comunicarea deschis". Al!i factorii care au contribuit la aprecierea comunic"rii au fost: - Competi!ia general" - Specializarea activit"!ii - Ritmul crescut al schimb"rilor organiza!ionale. Importan!a comunic"rii a fost pus" în lumin" #i de analiza modului în care membrii organiza!iei î#i petrec timpul la serviciu. „Studii am"nun!ite asupra muncitorilor productivi arat" c" ei particip" de la 16 pân" la 46 de episoade de comunicare pe or". Chiar #i cifra inferioar" - 16 - arat" prezen!a unui episod de comunicare la fiecare patru minute. Urcând pe calea ierarhic", timpul destinat comunic"rii este din ce în ce mai mare. Pentru supraveghetorii direc!i ai posturilor de produc!ie studiile arat" c" între 20 #i 50 % din timpul de lucru este consumat de comunicarea verbal". Când se adaug" #i comunic"rile în scris cifrele cresc la 29, respectiv 64%. La nivelul managerial mediu #i la cel superior se constat" c" între 66 #i 89% din timpul managerilor se consum" în comunic"ri – discu!ii fa!" în fa!" #i la telefon. Din moment ce aceste cifre exclud alte forme de comunicare – cum ar fi citirea #i scrierea scrisorilor, a notelor #i a rapoartelor – este evident c" obliga!ia de a comunica este con!inutul aproape exclusiv al muncii multor posturi manageriale. De exemplu, într-un an, pre#edintele de la Honda a !inut 99 de discursuri angaja!ilor s"i pe tema necesit"!ii de excela în cursa pentru reducerea emana!iilor de gaze la e#apament.1 Informa!iile nu pot fi transmise în lipsa comunic"rii, iar procesul prin care se realizeaz" aceast" transmisie, numit proces de comunicare, de#i este esen!ial, porne#te de la o ac!iune simpl", elementar" – vorbirea. Totu#i, în ciuda u#urin!ei de a comunica #i a #anselor general umane de a putea s" transmitem semnale celor din jurul nostru, este o iluzie pe care elevii #i studen!ii #i-o cultiv" atunci când cred c" #tiu subiectul la un examen sau !tiu r"spunsul la o întrebare, ci doar nu pot s" spun", nu-#i g"sesc cuvintele. Una este s" ai, nativ, posibilitatea de a comunica, #i cu totul altceva este s" po#i comunica în adev"r, s" ai ce comunica #i s" !tii s" o faci, altfel decât prin articularea unor sunete, silabe, cuvinte, propozi!ii sau fraze. Nu #tim ceva decât în
1

Johns, Gary, Comportament organiza#ional. În#elegerea !i conducerea oamenilor în procesul muncii, Editura Economic", [1998], p. 327.

deci trebuie s"-mi încarc portofelul. Emi!"torul poate fi un individ. iar dac" n-au în!eles înseamn" c" ace#tia n-au fost capabili. printre altele.Chiar nu !tiu ce s" m" fac. Mahomet.2 care avea o încredere nem"surat" în cuno#tin!ele sale. $i pentru a le cunoa#te le-a v"zut trecând prin fa!a lui. receptorul trebuie s" #i le asume. ei l-au lansat. Istoria lui Carol XII #i Secolul lui Ludovic XIV. a ad"ugat expresiei #i cuvintele. Din acest drept de codificare. o informa!ie. sau o institu!ie.Nu pot s"-#i satisfac cererea de a-#i da ni!te bani. Expresia De omni re scibili et quibusdam aliis pare a explica în mod concis dilema #i confuzia. de asemenea. pe#ti. Aceast" atitudine este anticomunicare #i nu va contribui în nici un fel la comunicare sau la crearea unui climat de comunicare. dar dac" sunt difuzate în general. . A scris. de fiecare dat". este cineva care are un anumit motiv pentru a transmite mesajul. Micromegas. un sentiment devin ale noastre în m"sura #i în momentul în care le rostim sau avem capacitatea s" le numim în gând. Str"mo#ul nostru Adam a #tiut cu ce fel de animale. pe care #i-l asum" singur. cu valoare ironic". Giovanni (1463-1494). decurge îns" o serie de obliga!ii #i riscuri. le-a analizat #i a spus ce impresie i-au f"cut… Elementele care stau la baza unui proces de comunicare sunt urm"toarele: • Emi#"torul • Receptorul • Mesajul • Canalele de comunicare • Codificarea • Decodificarea • Feed – back-ul A#a cum am ar"tat. #i se pare c" nu f"r" temei. apoi se mir" c" persoanele din jur nu reac!ioneaz". Prima parte. pe care. au vorbit. cel pu!in un emi!"tor #i un receptor. S" lu"m un exemplu. Autorul tragediilor Zaira. p"s"ri are de-a face doar atunci când le-a dat nume. Romane filozofice: Zadig. comunicarea cere. Francois-Marie Arouet (1694-1778). vrând s" ne spun" c" dincolo de ceea ce crede omul c" #tie se afl" o infinitate de cuno#tin!e. gânditor #i scriitor francez.momentul în care putem exprima acel ceva. umanist italian din Academia platonician" florentin". în urma unei discu!ii mai lungi. de omni re scibili. apar!ine savantului italian Pico della Mirandola. indiferent de num"rul de persoane implicate în aceast" activitate. ele pot s" însemne: . 2 Pico della Mirandola. atunci au #ansa s" exprime ceva corect. un grup. Cineva roste#te cuvintele: ”Nu mai am nici un leu în buzunar” #i este convins c" a spus tot ce avea de spus. 3 Voltaire. azi nu am ce mânca. acesta urmând s" fie obiectul unor modific"ri.emi!"torul dore#te ca receptorul real sau presupusul lui receptor s" în!eleag" ceva. Dar Voltaire. îl impune ca pe una din cele mai reprezentative personalit"!i ale Rena#terii. iar mai departe este treaba altora ce-au în!eles. Reprezentant de seam" al Iluminismului. Emi!"torul este singurul în m"sur" s" codifice mesajul ce urmeaz" s"-l transmit". Candid. Dac" vorbele de mai sus sunt rostite în familie. de preferin!" exact ce consider" el c" trebuie transmis tocmai atunci sub forma unui mesaj oarecare. Un adev"r. Orice model de comunicare este constituit din succesiunea simpl" a urm"toarelor etape: Emiterea .3 mai lucid decât el. De hominis dignitate. Opera lui de c"petenie. Lui i se atribuie #i cuvântul de duh !tiu totul !i ceva pe deasupra. au spus ce aveau de spus. Spunem aceasta deoarece mul!i emi!"tori consider" c" treaba lor s-a terminat de îndat" ce au transmis mesajul. Lui dator"m celebrul Dic#ionar filozofic. . et quibusdam aliis – !i despre multe altele.Nu am bani în buzunar. . Emi!"torul este sursa mesajului.

un oftat. con#ine clor. dac" nu am luat #i m"sura ca persoane care nu #tiu s" citeasc" s" nu aib" acces la acest recipient. nu suntem l"sa!i s" tr"im cu iluzia c" am comunicat. dar care s-a dovedit inutil" din cauz" c" vorbeam o limb" necunoscut" interlocutorului.mesajul trece prin punctul de transfer. pentru eficien!". Am v"zut fiecare dintre noi chipuri radiind de fericire fiindc" acele persoane reu#iser" s" i-o zic". motiv pentru care ori de câte ori trimitem un e-mail la o adres" gre#it" ni se comunic" eroarea. Copilul le emite. Degeaba scriem un bilet cuiva #i plec"m lini#ti#i de acas". nu atinge. vizual". În sfâr#it. nu s-a sup"rat. temporal) el devine inutil.Am f"cut cheltuieli mari azi. aten#ie. mesajul. apostolul Iacov ne îndeamn" s" fim grabnici la ascultare #i înce!i la vorb": S" #ti!i. Dac" nu #tim cui #i pentru ce ne adres"m. . De pild". am rostit-o gândindu-ne c" mama. Momentul efectu"rii este relaxant. grafic". iar noi nu am cump"rat nici un bilet în prealabil. dac" cineva lucreaz" la radio #i transmite o emisiune. etc. La fel stau lucrurile cu un strig"t. dar #i pentru stabilirea unui climat psihologic adecvat. este inutil s" avem o informa!ie corect". Din aceast" cauz". dar dac" nu sunt în!elese de exact cine poate #i trebuie s" intervin".. Transmiterea – când emi!"torul este satisf"cut de codificarea mesajului acesta este transmis. dac" ea nu a fost receptat" la timp. Codificarea – mesajul este codificat de c"tre emi!"tor #i structurat într-o form" logic" – în cazul nostru sub forma limbajului. sau invers. . emi!"torul trebuie s" se întrebe încontinuu dac" îi este preluat mesajul #i s" nu comunice mai înainte de a avea certitudinea func!ion"rii canalelor de transmisie. simpla afirma!ie de mai sus poate trezi grave neîn!elegeri. când în realitate destinatarul pe care îl credeam la post nu exist" sau i-am dat un nume gre#it. f"r" o receptare corect" din toate punctele de vedere ( logic. dac". la nivel teoretic. num"rul telefonului apelat a fost gre#it etc. de la emi!"tor la receptor. #tiind c" am spus unor prieteni s" nu ne mai caute. de pild". s" spun" la telefon ce aveau de spus. mai este nevoie s" #i #tim c" ei au primit biletul. fiindc" suntem aproape concomitent #i emi!"tor #i receptor. nu ne ajut" la nimic s" #tim care sunt numele câ#tig"toare la loto. Receptarea . va interveni miraculos oferindu-ne o sum" consistent" auzind c" buzunarul nostru a devenit gol. $i pentru c" cei mai mul!i dintre noi vorbim mai u#or decât ascult"m. oricât de valoros ar fi. valoarea mesajului devine f"r" substan!". s"-i dea peste nas. iar apoi s" fie dezam"gite deoarece efectul scontat nu fusese realizat: persoana c"reia i s-a spus verde în fa#" nu a auzit. De obicei aceasta se realizeaz" prin intermediul canalelor de comunicare. etc. De asemenea. nu a în!eles. Forma de transmitere poate fi: verbal".E nevoie s" renun# ast"zi la pia#". Nu este nimeni dintre noi care s" nu fi transmis o informa!ie pre!ioas". mi-am epuizat fondurile. În caz contrar. Chiar #i în activitatea cotidian" cea mai banal" este nevoie s" ne asigur"m dac" am transmis bine mesajul sau dac" l-am recep!ionat corect. practic. aflat" în preajm". Nici un emi!"tor nu poate s" se scuze c" nu a fost luat în seam" aruncând vina doar pe canalul de transmitere. . iar acesta l-a perceput corect. A#adar treaba nu este încheiat" #i nu ne putem declara mul!umi!i pân" nu avem certitudinea c" mesajul a ajuns la destinatar. $i a#a mai departe.Va trebui s" împrumut ceva bani. nu poate fi lini#tit dac" personalul specializat nu ar avea certitudinea c" emisiunea str"bate eterul #i semnalele respective pot fi captate de acele persoane care de!in aparate cu anumite caracteristici tehnice care formeaz" obiectivul nostru. Este incorect s" credem c" ne-am f"cut datoria scriind pe o sticl" din buc"t"rie. din moment ce tragerea a avut loc. o privire. Este important ca acest cod s" fie cunoscut atât de emi!"tor cât #i de receptor. scris". Institu!iile specializate #tiu bine acest lucru.

gânduri. 1203. Ac#iunea . Altfel anun!ul unui #ofer care spune ce sta!ie urmeaz". d) volum uria#. codul este acela#i pe care l-a folosit #i emi!"torul. are nevoie de decodificare în multe situa!ii. Omul nu este o fiin!" care s" reac!ioneze imediat la stimuli precum c"!elul rusului Pavlov.4 Decodificarea .52. Bucure#ti. dar #i altele sunt adev"rate capcane. v"zut… Aceasta gândire este rodul unei necunoa#teri a procesului de formare #i educare. 128. 1980. aceasta din urm" devine „un mijloc pentru o atitudine activ". c) combina!ie între mesaj natural #i artificial. s" opteze. 6 Robert Escarpit. c"ci una este s" spun despre mama c" s-a dus. Rezultatul transpare la nivelul con!inutului care se modific" în natura sa. $tiin!ific" #i Enciclopedic". materialul comunicativ suport" urm"toarele metamorfoze : a) transmisie prin canalele tehnice. A duce.receptorul decodific" mesajul primit prin folosirea unui cod pentru transformarea mesajului. de pild". p. Paradigmele comunic"rii. Ed. aflat. devine simpl" mi#care a buzelor sau ceva sonor care gâdil" sau deranjeaz" urechea. Maria Cornelia Bârliba. În 4 5 Epistola lui Iacov. Cele mai complexe sensuri le au verbele auxiliare: a fi. #i cu totul alta s" adaug cuvintele s-a dus dup" ce tocmai povesteam unei cuno#tin!e c" mama a fost grav bolnav" în iarna care s-a dus… În#elegerea – Pentru o corect" comunicare este nevoie ca receptorul s" în!eleag" ideea transmis" de c"tre emi!"tor. Dup" Maria Cornelia Bârliba semnaleaz" „o amplificare a comunic"rii atât sub aspectul mijloacelor (introducerea calculatorului) cât #i sub cel al formelor mediate de acesta.”7 Intrarea receptorului în ac!iune nu trebuie îns" confundat" cu fapta concret". cel care transform" mesajul în idei. D. Bucure#ti. încet la mânie”. al crainicei din sta!ia de cale ferat". într-un context cunoscut de ascult"tor #i s" însemne s-a dus la pia#". Este necesar ca #i decodificatorul s" verifice dac" el este destinatarul. Receptorul este decodificatorul mesajului.receptorul intr" în ac!iune ca urmare a mesajului. trad. pentru formularea unor scopuri ale ac!iunii umane. Cercet"torii sunt de p"rere c" transferul informa!ional este o condi!ie necesar" dar nu suficient". al înso!itoarei de la bordul avionului. p. dup" ce a auzit.preaiubi!ii mei fra!i: orice om s" fie grabnic la ascultare. 55. L-a primit #i refuz" s" fac" jocul. practic" a subiectului. în Biblia sau Sfânta Scriptur". El prime#te informa!ia #i ia atitudine. Omul î#i ia r"gazul. A refuza s" ac!ioneze nu este totdeauna un semn c" nu a primit mesajul. confruntare cu o serie de bariere comunica!ionale specifice erei informatizate. Op. s" gândeasc". încet la vorbire. cit. la o infinitate de schimburi felurite care se încruci#eaz" unele cu altele. b) produs al b"ncilor de date. a avea. Editura $tiin!ific" #i Enciclopedic". lui trebuind s" i se al"ture în!elegerea. Este neproductiv #i în afara esen!ei actului comunic"rii s" te întrebi cu emfaz" !i la ce #i-a folosit c" ai auzit.. în urma procesului de decodificare. dac" a recep!ionat corect #i dac" a în!eles întocmai ce a dorit expeditorul. De la sociologia literaturii la teoria comunic"rii. reac!ionând. v"zut sau mirosit. ci înseamn" a participa. De regul". la toate nivelurile. Cornilescu. . Robert Escarpit este de p"rere c" procesul comunic"rii nu înseamn" numai a emite #i a primi. p.”5 În acest caz. „Transferul informa!ional devine comunicare atunci când informa!ia din mesaj este în!eleas" #i se întreprinde o ac!iune corespunz"toare. al vedetei de televiziune etc. 7 Maria Cornelia Bârliba. p. 1987.”6 În momentul în care comunicarea este conceput" ca având #i componenta în!elegerii.

#i doar cine are încredere în fiin!a uman" #tie #i poate s" a#tepte. A#teptarea. Dezavantaje Necesit" spa!iu de depozitare. R"spuns întârziat. teleconferin!e. Roadele comunic"rii nu se culeg ciclic. În aceast" faz" se adaug" o serie de alte stimul"ri care se adun". fie #i foarte scurt" de prepara!ie. cu un conferin!e video. Orice act sufletesc presupune o faz". ce fac ei cu propria lor via!". mai degrab". la ce este bun" muzica trebuie s" se întreba. odat" cu seceratul grâului #i strânsul porumbului. etc. fax– uri. Mijloace electronice Mesaje e–mail. dac" cel ce prime#te . Rezultatele comunic"rii #i ac!iunile în urma transmiterii unui mesaj se v"d în timp. pentru ce tr"iesc ei. Rapide. preluat din Management competitiv – vol 2.acest caz. De altfel. Pe baza experien!ei pe care o ave!i pute!i ad"uga #i altele. Când procesul de comunicare e#ueaz" este în pericol îns"#i integritatea organiza!iei. scrie psihologul român. Indiferent de canalul de comunicare utilizat nu uita!i c" este doar un canal. la ce este bun" cartea. Pericolul scurgerii de informa!ii confiden!iale. Canal de comunicare Po#t" Exemple !i Avantaje caracteristici Scrisori. Volum excesiv. memo-uri. presupune o serie de capacit"!i psihice. Mesaje consecvente c"tre to!i primitorii. se „someaz"” #i împreun" pot duce la desc"rcare. e). Codecs. Ea încarc" actul sufletesc care urmeaz" s" se efectueze cu un plus de energie”. Consum" timp pentru redactare #i citire. Lipsa implic"rii personale. ”A#teptarea normal" const" în a prepara printr-o durat" cât mai lung" posibil separarea între excita!ie #i consumarea actului în ac!iune. cei care întreab" la ce este bun radioul. Pot fi citite #i li se poate r"spunde la momentul potrivit. înregistr"ri rapoarte permanente. r"spunsul poate fi imediat. consum de hârtie redus. sugereaz" unele dintre avantajele #i dezavantajele fiec"rui canal de comunicare. avantajele canalelor de comunicare Urm"torul tabel. Posibil numai între cei care fac parte din re!ea. nici cel pu!in periodic ca pepenii sau castrave!ii. Este inevitabil" apari!ia unor e#ecuri dar. Este evident c" aceste canale nu se exclud reciproc. eseistul Mihai Ralea considera c" amânarea este tr"s"tura cea mai semnificativ" care-l deosebe#te pe om de animal. este important s" v" asigura!i c" procesul de comunicare corespunde tuturor celor interesa!i. preluând ideea de la Pierre Janet.

Fa#" în fa#" . eforturilor pentru Formale / informale Planificate/ neplanificate transmiterea Structurate/ nestructurate informa!iilor. Nu se fac înregistr"ri scrise. Mecanisme efective de concentrare a Consum mare de timp. contact personal Nu permit feed– care altfel nu ar fi back vizual. Convorbiri telefonice Pot asigura angajarea grupului fa!" de obiectivele stabilite. solu!ionarea problemelor. posibil. num"rul c"utat este a informa!iilor. Feedback vizual. Func!ie social". Este canalul preferat. Întruniri Întâlnirea a dou" sau mai multe persoane. Nu se fac Asigur" un tip de înregistr"ri scrise. imediat" #i direct" de mai ales dac" transmitere sau ob!inere r"spuns imediat. documentarea deciziilor. Cel mai utilizat si mai obi#nuit canal de comunicare. Pericolul divag"rilor de la subiect. ocupat.mesajul "este pe recep!ie". etc. Posibilitatea de a verifica în!elegerea mesajului #i a r"spunsului. Implicare personal". Adesea cost" mai pu!in decât trimiterile po#tale. Dac" nu sunt structurate. Modalitate concret". Consum de timp. Nu toate discu!iile prezint" importan!" pentru to!i participan!ii. Se poate ob!ine un Pot consuma timp. pot fi manevrate în scopul evit"rii lu"rii unor decizii.

!i superiorul ierarhic. Specifica#i ce dori#i sa realiza#i.Verific dac" mesajul este clar? Da Nu .$tiu care sunt necesit"#ile lor specifice în ceea ce prive!te comunicarea? Da Nu . Acum #tie vorbi.Utilizez un limbaj adecvat? Da Nu . ce pute#i face pentru a asigura desf"!urarea cu succes a procesului de comunicare !i cum urmeaz" s" monitoriza#i eficacitatea procesului. plânge fiindc" îi este foame sau are dureri pe care nu poate s" le comunice înc" prin viu grai. nimeni nu se apuc" . 3. cum inten#iona#i s" aborda#i procesul. altfel n-ar face risip" de hârtie #i nici nu ar #ti c" e urma#ul lui Dante Aligheri în ale scrisului sau al lui Romeo Montaque în ale sim!irii. Un tân"r scrie unei fete o poezie fiindc" s-a îndr"gostit. Caracteristicile emi"!torului Motiva#ia Pentru a transmite un mesaj este nevoie de un motiv.2.Ce altceva a! mai putea face? ……………………………………………………………………………………. dar a descoperit c" exist" #i un limbaj al trupului: smucirea mâinii înso!itorului.Am ales momentul potrivit pentru respectiva comunicare? Da Nu . De pild". de pild". $i o facem dintr-o anume cauza.Solicit un feed – back de la receptori? Da Nu . Copilul. $i dac" a#a stau lucrurile cu limbajul verbal. dar nu ar demonstra decât unul #i acela#i lucru: omul normal nu vorbe#te ca s" se afle în treab". . de asemenea.Codific corect mesajul? Da Nu . ci doar dac" are un motiv. putem s" extindem afirma!ia #i asupra altor forme de comunicare.…… … ***** Descrie#i elementele principalului schimb de informa#ii efectuat între dv.***** Alc"tui#i planul unei comunic"ri importante pe care o ave#i de f"cut in viitorul apropiat. Repeta#i exerci#iul definind elementele comunic"rii cu subordona#ii.Am identificat receptorul (receptorii) din cadrul acestui proces de comunicare? Da Nu . Avem. Când are câ!iva ani#ori î#i trage bunicu!a de fust" pentru a-i ar"ta un c"!el care traverseaz" uli!a. Exemplele pot continua la nesfâr#it. un scop.

iar cineva chiar s" se supere r"u c" nu i se ofer" ceea ce i se promite. au fost trata#i ca atare. nu vorbe!te capul. etc. Nu !inem seam" c" este nevoie ca înainte de a comunica s" gândim. mai bine s" fi tu!it. sau hainele de lucru. Iar persoana la care am mers #i de care avem nevoie a#teapt". Vorba-!i are !i ea vremea ei. datorit" schimb"rilor . spre exemplificare. Iar înainte de orice #i-au spus lor. de observa!iile pe care le-am f"cut privind în jur depinde enorm calitatea comunic"rii noastre. Omul are o suferin!". C"ci este bine s" nu uit"m nici o clip" c" încrederea se câ#tig" greu. iar odat" pierdut" recâ#tigarea ei cere eforturi uria#e. ne b"rbierim sau nu. Nu #tim nici prin ce se comunic". de pild". ne alegem haine scumpe. Vorbe!te satul. cele mai bune pe care le avem. un chirurg celebru nu sunt ceea ce sunt fiindc" au avut o #ans". În cele mai multe dintre cazuri nu suntem asculta!i fiindc". iar ei nu au dezam"git. Apropo de proverbul din fraza de mai înainte. Ne vom lua p"l"ria de pe cap ori nu. calitatea emi#"torului depinde de preg"tirea social". trebuie îns" s" câ#tig"m încrederea #i s" motiv"m #i pe al!ii în a primi mesajul. iar dac" o lu"m o vom !ine în mân". fie b"trâni. o vom mototoli ori o vom da gazdei care ne-a primit în u#" #i nu se vrea dat" la o parte. Nu mult. Vorbe!te ca surda-n clac". etc. a v"zut #i a auzit o mul!ime de experien!e. s-a gândit la multe. supus suspiciunii tocmai datorit" experien!ei anterioare. dac" nu ar #i face acest lucru. un inventator. s" #tim dac" o facem pentru a ne semnala prezen!a. dar ei #i-au însu#it sfaturile. este poate cel mai greu lucru de pe lume. Au comunicat cu seriozitate altora inten!ia lor de a deveni ceva. e gata-gata s" ne închid" u#a în nas. în adev"r nu #tim s" comunic"m. Vorbe!te cu picioarele. Imboldul a putut s" vin" de la p"rin!i. un sportiv de performan!". vorbea tot omene#te #i parc" tot despre lucruri pe care ar fi putut s" le spun" #i el. Acum el de ce nu este ascultat. în cadrul vorbirii intrapersonale. ci fiindc" s-au educat #i au fost educa!i întrun spirit anume. de felul în care ne-am format. este nevoie. a trecut prin multe. au optat #i au ajuns acolo unde #i-au propus. dar nu s" o trânte!ti când vrei. Nu ne este de nici un folos s" tragem concluzia c" al!ii reu#esc pentru c" au noroc. Iar dac" are chef de glume #i nu are nici un motiv s" #i realizeze ce a promis prin cuvinte. Vorbele pl"cute înmul#esc înv"#"tura. Trebuie s" ne fie limpede. pentru a câ#tiga simpatii. s-ar putea ca urciorul s" nu mearg" de multe ori la ap". pu!in. de la profesori. Un scriitor. fie tineri. În raport de aceasta ne îmbr"c"m. Vorba mult" s"r"cia omului. acest fapt nu este adev"rat: oamenii reu#esc pentru c" s-au preg"tit pentru reu#it". $i n-am deschis înc" gura. de care am amintit în alt capitol. Iat". Avem cel mult un minut-dou" la dispozi!ie. pentru a ne ar"ta disponibilitatea. Toate aceste componente sunt onorabile. educa#ie !i cultur" Este greu s" convingem pe cineva c" nu are nimic de spus. c" au un obiectiv înainte #i toate eforturile lor sunt îndreptate spre acest !el. de asemenea. unde #i cui vrem s" comunic"m. El a fost martor la o infinitate de împrejur"ri în care oameni ca el. De educa!ia pe care am primit-o. Dar nu a#teapt" pân" la asfin!itul soarelui. boga!i sau s"raci. iar acesta nu spune ceva de pe lumea cealalt". au fost asculta!i cu aten!ie. dar eficient.s" scrie pe pere!ii locuin!ei sale Vindem pe!te. privirile ascult"torilor au r"mas înm"rmurite a!intite asupra vorbitorului. pentru a oferi un ajutor. câteva: Vorba din gur" #i-o ie!it. A#a cum se #tie. pentru a câ#tiga ceva sau pentru a prelua #i transmite mai departe informa!ia primit". iar capitalul ob!inut atât de greu r"mâne în continuare fragil. folclorul nostru abund" în cuget"ri care stabilesc leg"tura dintre mesaj #i motiva!ie. Când transmitem un mesaj. dar se pierde extrem de u#or.

DeFleur. Dac" accept"m acest adev"r. 187. nu !inem seam" c" suntem produsul. Dup" cum frunza are dou" fe!e: una str"lucit". Popula!iile care se ridic" la o cultur" na!ional" au în ele particularitatea de a-#i cristaliza experien!a istoric" în institu!ii de natur" spiritual". nivelul de educa!ie. adic" tehnica material". bogat s"rac. Bucure#ti. vocea este prima poart" prin care putem stabili o leg"tur". odat" înr"d"cinate. tot a#a via!a omenirii are dou" aspecte: unul teluric – civiliza#ia. Suntem motiva!i de cadrul cultural în primul rând prin limb". Sandra Ball-Rokeasch. Mediului cultural îi dator"m îmbr"c"mintea. Limba matern" influen!eaz" gândirea. Civiliza#ie !i cultur". întoars" spre p"mânt (dar foarte însemnat". dup" normele dictate de voin!a lor. a câta genera!ie urbanizat". majoritar sau minoritar. cu universul moral care îl cuprinde. Mehedin!i. între om #i Dumnezeu. op. Mânc"m a#a cum am înv"!at. acum intervin criterii de diferen!iere de care este stringent" nevoie a se !ine seama: etnia. p. 1998. tân"r b"trân. între om #i Marele Spirit. celelalte componente ale culturii vin de la sine. La fel stau lucrurile cu gesturile. s" fie caracteriza!i în acela#i fel. ocupa!ia. este de p"rere c" nu toate popula!iunile sunt capabile de cultur" na!ional". scrie el în 1937. dup" S. cit. Constantin R"dulescu-Motru. apartenen!a religioas".socio-economice din societatea contemporan". preiau conducerea vie!ii lor suflete#ti. p. . râdem zgomotos sau ne exprim"m bucuria discret. timpului. Chiar !i aici este nevoie de talent 8 9 Melvin L. cât #i manifest"rile de sub influen!a factorului geografi. de pild". Se uit" destul de u#or c" individul este. crea!ia mediului cultural.. sau crea!ia. 1999. în general. când de influen!a mediului geografic. destul de bine. Ea este. Cultura nu este apanajul oamenilor dedica!i #colii sau bibliotecilor. „au ap"rut structuri sociale foarte diferen!iate.” 8 Persoanele din aceste societ"!i alc"tuiesc categorii sociale nu doar numeroase. prin care omul caut" s" intre în echilibru cât mai deplin cu restul crea!iunii #i.Motru. ci #i foarte diferite. mediului. alta mai întunecat". ”Sunt. Editura Trei. voin!ei noastre.12. Popula!iile acestea reu#esc s" dirijeze. în bun" parte. Editura Paideia. Ele tr"iesc într-o ve#nic" copil"rie. În dorin!a noastr" de a fi originali sau de a ne dovedi personalitatea. S.”10 Indivizii pot #i ei. Psihologia poporului român !i alte studii de psihologie social". Mehedin!i. de la om la om. spre soare. 10 Constantin R"dulescu . dac" poate contribui atât de mult la comunicarea pe vertical". în concordan!" cu educa!ia #i cultura grupului. având sufletul când de influen!a eredit"!ii biologice. dar #i al spa!iului cultural din care provenim sau în care am acceptat s" convie!uim. schimb"ri desf"#urate mult mai alert decât în timpurile #i societ"!ile precedente. sau suma tuturor produselor suflete#ti. institu!ii carte.119. Bucure#ti. Realitatea este.”9 Fiind cultura adev"rata punte între terestru #i celest. fiindc" prin aceasta planta respir" #i se hr"ne#te zilnic). În locul diferen!ierilor clasice – b"rbat femeie. popula!ii care tr"iesc mii de ani f"r" în sufletul lor s" prind" r"d"cini caracterele institu!ionale. de unde rezult" #i mai pregnant c" nici to!i indivizii nu ar fi chema!i s" contribuie la însu#irea #i dezvoltarea ei. atât manifest"rile care stau sub influen!a factorului ereditar. orientarea politic". altul ceresc – cultura. estetice) care înlesnesc individului adaptarea la mediul social. etice. nu ne este greu s" deducem rolul pe care ea "l are în comunicarea pe orizontal". dac" ne-a deranjat primul nume predicativ. suma tuturor crea#iilor suflete!ti (intelectuale. în adev"r mai complex" decât dorin!a unora de a o introduce în scheme simplificate. iar când este vorba de cultur" este nevoie #i de nuan!are #i de ascultarea mai multor opinii.

cum. a experien!ei anterioare exist". atunci nici nu ne mai intereseaz" cine este autorul #i cine eroul lui. dar. Este situa!ia din O mie !i una de nop#i. fie c" este romancier. el o face cu sentimentul c" modul în care a perceput acea experien!" este unic. Scriitorul Marin Preda a fost. atunci când comunic"m este de cea mai mare importan!" s" facem deosebire între real #i imaginar. 11 Marthe Robert. unul din scriitorii români ce-i mai c"uta!i de confra!i. „Dac" nu accept" s" dea înapoi spre prima copil"rie istorisindu-#i basme incredibile chiar pentru el. Mul!i oameni se mir" de ce nu sunt asculta!i atunci când î#i povestesc diverse întâmpl"ri din via!". Este drept. sim!it sau gândit mai înainte. $i poate nu vom fi surprin#i s" afl"m c" scriitorul nu face altceva decât s" povesteasc" experien!a lui anterioar" de copil. sau nu a fost s" fie. Fiindc" dac"-i d"m crezare lui Flaubert. preten!iile de mai înainte nu ni s-ar p"rea absurde. dac" ne-ar p"sa de semenii no#tri #i am avea capacitatea de a sim!i ca ei #i pentru ei. Cei mai abili în a transmite experien!a anterioar" sunt scriitorii #i nu ar fi r"u dac" am înv"!a de la ei cum s" vorbim despre noi #i despre trecutul nostru. chiar ne mir"m cum poate tr"i cineva f"r" s" ne asculte. Sau a autorului. 1983. c" #i semenii no#tri au partea lor de vin": nu au înv"!at s" comunice! Nu au abilitatea de a începe exact de unde trebuie relatarea. cum de nu pricepe dintr-o dat" c" avem de spus ceva nemaiauzit. mai ales. ca s" nu p"rem mai altrui#ti decât suntem. Atunci când aceast" abilitate în transmiterea mesajului. ascult"torii nu lipsesc. dac" am #ti cum s" grad"m autenticul în combina!ia sa cu imaginarul. #i suntem tenta!i s"-i d"m. Iar din toate genurile de literatur". Bucure#ti. c"ci altfel… Altfel. cum ar fi zis Constantin Noica. când povestea o întâmplare forma pe care o d"dea acelei povestiri era memorabil". aici. individul dore#te s" comunice o experien!" anterioar".Fie c" este reporter la un ziar. dac" am face deosebirea între adev"rat #i verosimil. când m"rturise#te c" el este Madame Bovary. el nu se poate împiedica în acela#i timp s" încerce s-o cunoasc" #i s-o st"pâneasc" cu atât mai mult cu cât aceasta e singura lui speran!" de a câ#tiga asupra lucrurilor concrete m"car o parte din puterea de care se crede frustrat. Con#tient sau nu. realitatea are dou" fe!e. #i oricât de mult ar vrea s" se izoleze de lumea care-l decep!ioneaz". nu pot sintetiza experien!a. romanul este cel mai elevat în a vorbi despre experien!a anterioar" a personajului. Editura Univers. nu reu#esc s" transmit" esen!a mesajului. p.”11 Pentru noi. nu poate totu#i fi atât de absorbit de visuri încât s" nu evoce pân" #i în vis progresele observa!iei sale. Sau a celor doi. dar. începuturile romanului. probabil. Se poate sc"pa de la moarte dac" #tii povesti. fiind simplu muritor (f"r" preten!ia de a l"sa urme sub soare. R"spunsul este mai mult decât simplu: nu #tiu s" povesteasc". 88. alta care îi promite putere #i care îl intereseaz" în cel mai înalt grad. Ce a v"zut. Romanul începuturilor. C"ci. . dimpotriv". nu se mai satur" ascultând sau citind. iar interlocutorul trebuie s" împ"rt"#easc" acea experien!" original". El nu era un bun vorbitor #i nici un interlocutor pl"cut. cum este cazul celor numi!i mai înainte #i care doresc s" devin" nemuritori prin faptele vie!ii lor). Este interesant faptul c" dac" am avea r"bdare #i am #ti s" ascult"m. la fel de memorabile erau #i replicile lui sau observa!iile legate de comportamentul anumitor arti#ti pe care îi cuno#tea. auzit. dac" va fi fiind vreo deosebire esen!ial" între autor #i personaj. între a fost #i era s" fie. cu toate acestea. de aceea copilului nu-i reu#e#te mica oper" de educa!ie sentimental" #i social" dac" !ine cont de aceast" duplicitate. f"când un compromis ingenios între tendin!ele antagoniste care-i domin" gândirea. una care r"ne#te #i trebuie anulat".

vârsta interlocutorului. l"sa!i grijile vie!ii deoparte. dup" machiaj. Nimic nu este mai frumos decât s" strângi la piept prietena abia cunoscut". cu milenii în urm". s"-i aprinzi !igara #i dup" ce be!i împreun" câte o sut" de coniac. #i se pare c" a#a stau. Este mult mai bine s" v" preg"ti#i intrarea în scen" printr-o documentare adecvat". gândi!i-v" ce ve!i face desear". Nici alte am"nunte nu se recomand" : banii insuficien!i pentru plata unui dejun. de caracteristicile determinate de sex. Este #i aceasta o gre#eal". nu uita!i s" da!i adresa corect" de la apartamentul unuia dintre voi…” Dar poate socoti!i c" nefiind reporteri nu ave!i nevoie s" v" pozi!iona#i fa!" de al!ii. când am observa c" fostului amic nu-i plac amintirile. Din aceast" cauz" nu vom reu#i niciodat" s" comunic"m adecvat dac" nu vom #ti care este rela!ia dintre noi ca emi!"tori #i ceilal!i. ci chiar la anularea lui. curând ve!i g"si #i un taxi. Scuza pe care ne-am g"si-o. nevoi. cu atât mai pu!in îi cunoa#tem pe al!ii. iar realizatorul de emisiuni vrând s" arate c" este tân"r !i jovial. Individul a sunat s" se plâng" de stare economic" a pensionarilor. într-o emisiune interactiv". dar nu ne cunoa#tem cu adev"rat. de asemenea. s" zicem. dup" parfumul folosit. nici pentru câteva clipe. în adev"r. de genul a uitat c" eu l-am scos din încurc"tur" nu este de natur" s" repare gafa. Ignorarea acestei datorii duce nu doar la perturbarea mesajului. #tie s"-#i tr"iasc" via!a #i poate s" recomande #i altora propriu-i stil de existen!". ci fiindc" noi nu #tim s"-i abord"m. din felul în care persoana c"reia v" adresa!i s-a tuns #i s-a piept"nat. în calitatea lor de receptori. S" nu ne în#el"m: oameni evit" s" ne vorbeasc" sau se fac c" nu ne aud nu fiindc" sunt ingra!i. este ritmul de evolu!ie social". de#i am luat cuno#tin!" de sfatul lui. când nu am întâlnit de mult acea persoan". Încerca!i s" deduce!i cine este destinatarul mesajului din studiul îmbr"c"mintei. suntem egoi#ti. ar spune:” e sâmb"t" dup" amiaza. Iar dac" lucrurile stau astfel. ploaia toren!ial" care ne-a surprins f"r" umbrel". este nevoie s" verific"m dac" amintirile pe care le p"str"m în memorie se suprapun peste amintirile receptorului. s" ne cunoa#tem pe noi în#ine. S" ne închipuim ce s-ar întâmpl" dac" un crainic de la un post de radio. Este. egocentri#ti #i hipersensibili. dup" cum zâmbe#te. $i nu #tim s"-i abord"m . Dac" vrem s" ne groz"vim c" noi #tim bine cine a fost dumnealui cândva #i-i atragem aten!ia c" am întâlnit-o mai zilele trecute pe fosta lui so!ie avem toate #ansele ca alt"dat" s" nu ne recunoasc". telefona!i unei prietene #i pune!i de-o discotec". s" dansa!i. de pild". Din p"cate. nu ar !ine seama de. Un prim element de care trebuie !inut seama. Se pare c" exist" ceva #i mai r"u decât aceasta: nu vrem s" recunoa#tem c" nu ne cunoa#tem. dup" cât de insistent prive#te oameni necunoscu!i.• rela#ia personal" Socrate ne-a îndemnat. Dac". #oferul de taxi care ne-a repro#at c" nu I-am dat bac#i#. nu este cazul s"-i amintim c" ne-am tutuit cândva sau am c"l"torit împreun" cu o nefericit" de ma#in" hodorogit". v" descurca#i la fa!a locului. A #ti în ce rela!ie se afl" cu receptorul este una din cele dintre primele obliga!ii ale emi!"torului de mesaj. nu v" face!i griji unde v" va duce. stare social". L"sa!i-v" purta!i de aburul alcoolului. fiindc" ne#tiind cu cine vorbi!i ave!i toate #ansele s" gafa!i. necesar s" verific"m dac" rela!ia stabilit" cândva cu o persoan" înseamn" #i pentru ea ceea ce credem noi c" a însemnat. hainele #ifonate în timpul unei c"l"torii cu trenul la ultima clas". nu-l punem în aplicare: suntem interesa!i de noi. cuno#tin!a de acum cinci sau zece ani a urcat pe scara social" #i a devenit demnitar. dac" este sau nu interesat" de ceea ce vorbi!i.

dac" lumina cade peste gâtul redactorului nu pe fa!a lui. func!ionari publici care lucreaz" în leg"tur" direct" cu indivizi care au nevoie de aprob"ri. avoca!i. Ed. p. tinerii de-acum nu !tiu s" asculte… Iar între ei era doar o diferen!" de cinci ani! Am în!eles. de obicei. În acela#i timp. cu voie sau f"r" voie. dac" sunetul este dereglat. la rândul ei. 54. Cu alte cuvinte.3. nici obiec!ia de mai sus. fiindc" aceste componente ne introduc în sistemul de valori al celui studiat. Nimic mai gre#it #i mai grav. Dac" nu este respectat" aceast" cerin!". Îmi amintesc c" am apelat cândva la fiul meu cel mare s" vorbeasc" el cu fratele lui mai mic. comunicarea #i personalitatea Nu de pu!ine ori judec"m oamenii dup" cum vorbesc sau cum sunt îmbr"ca!i. drept care. cu o u#urin!" adesea iresponsabil". cât din ceea ce este el îi apar!ine sau este hain" de împrumut. bine remunerate. întrucât pe mine nu mai m" ascult". . Am fost surprins s"-i aud replica: nici nu pot vorbi cu el. în loc s" fim aten!i la ce ni se spune. Bucure#ti. pentru aceasta ne-am a#ezat în fotoliu. se taie pun!ile. $i nu gre#im de fiecare dat". fie c" ne convine fie c" nu. legat" de cine vorbe#te nu este lipsit" de sens: persoanele care emit opinii în numele unor institu!ii. dac" prezentatorul este fomf"nit. ne spun de unde vine. între p"rin!i #i copii: fiecare genera!ie este convins" c" nu este în!eleas" #i c" ruptura este atât de mare încât nici nu ar fi posibil" o cale de comunicare. e adev"rat. cum gânde#te. oricât de dornici am fi noi de actualit"!ile politice. Cultur" !i comunicare. Se poate comunica simplu: s" pleci de la premisa c" tu nu în!elegi. chiar dac" ne iluzion"m c" noi am deschis canalul pentru a afla ce s-a mai întâmplat sub soare. dac". incapacitatea de a înv"!a s" vorbim pentru al!ii !i de a asculta pentru al!ii. cump"tare sau nevoile curente c"rora nu mai putem s" le facem fa!" oameni cu meserii cunoscute ca fiind. ale c"rei elemente sunt împ"rt"#ite #i transmise de membrii unei societ"!i date”12 A#a cum 12 Ralph Linton. ci atitudinea.pentru c" nu ne pozi!ion"m corect rela!ia cu receptorul. Nu ne este indiferent" prezentatoarea de la #tirile de televiziune. un rol primordial în comunicare. dar dac" prezentatoarea este urât" sau antipatic". Dup" o asemenea exclama!ie. Cultura. dac" hainele sunt cu dou" numere mai mari sau culoarea lor contrasteaz" cu decorul. organiza!ii sau reprezint" opinia public" trebuie s" fie în afara oric"ror suspiciuni c" n-ar fi potrivite s" se exprime în subiectul în cauz". dac"…atunci vom c"uta un alt canal. c" nu diferen!a de vârst" face comunicarea imposibil". lu"m în calcul doar receptorul. Cartea Româneasc". apud Jean Caune. • atribute psiho-fizice Ia te uit" cine vorbe#te!. Emi!"torul joac". cu vremea. Nu mic" trebuie s" fie nici grija ar"tat" calit"!ilor fiziologice: n-o s" accepte nimeni ca despre alimenta!ia ra!ional" s" vorbeasc" o gr"san" #i nici s" fac" reclam" apei minerale un individ cu nasul ro#u pe a c"rui fa!" se cite#te f"r" ochelarii biletul de trimitere la dezalcoolizare abia semnat de medic…Tot la fel. 2000. nu doar pentru a ne convinge c" al!ii nu au dreptate. receptorul în loc s" vad" sau s" aud" ce dorim va fi cu gândul la defectele emi!"torului. este o uimire care ne caracterizeaz" reac!iile ori de câte ori nu vrem s" !inem seama de con!inutul mesajului. într-un fel sau altul: medici chirurgi. 3. Cel mai vizibil" este lipsa capacit"!ii de comunicare în familie. nu este recomandabil s" vorbeasc" despre s"r"cie. este o „configura!ie a comportamentelor înv"!ate #i a rezultatelor lor. Aceasta. este limpede c" vrem s" spunem c" nu avem nevoie de un asemenea emi!"tor. ci nu c" tu nu e#ti în!eles. este cultura. Omul este ceea ce dore#te s" fie #i prima component" la care se refer".

Polirom. este de importan!" major" s" se recunoasc" faptul c" în orice societate exist" un conflict – grav sau latent – între diversele grupuri sociale. Ralf Dahrendorf a analizat problemele puse de aceast" situa!ie #i a propus un tip de societate care include conflictul #i schimbarea ca probleme esen!iale. de dialog. Ed. Se poate considera c" o societate este alc"tuit" din categorii #i grupuri de oameni ale c"ror interese difer" clar unele fa!" de altele. dar cazul nu este izolat . 2. iar aceste conflicte sunt sursa principal" a schimb"rilor. a#a cum am mai afirmat. de pild". f"r" a trece cu vederea pozi!ia pe care receptorul o de!ine în momentul comunic"rii efective sau în plan socio-cultural. Planul rela#iei individ . To!i ace#ti membri ai societ"!ii încearc" s"-#i urm"reasc" propriile interese în competi!ie cu ceilal!i sau s"-#i conserve interesele. . Competi!ia dintre acestea #i urm"rirea intereselor lor se desf"#oar" într-o re!ea complex" de constrângeri. propriile structuri organiza!ionale #i. nu în ultimul rând.„mijloacele de comunicare sunt reprezentate de organiza!ii concurente. în defini!ie accentul cade pe caracteristicile unei personalit"!i construite. un conflict acerb între stat ca de!in"tor al unor 13 14 Jean Caune. teoreticienii comunic"rii de mas" au elaborat urm"toarea sintez": 1.. conflictele nu se desf"#oar" doar în acest cadru. De asemenea. al c"ror scop este s" realizeze profit. Exist". coduri morale ale societ"!ii. Înc" din 1958. cit. 46. presa #i guvernul sunt recunoscute ca vechi #i ireconciliabili adversari”. ci printr-un proces de continu" schimbare.observ" #i Jean Caune. deoarece membrii s"i încearc" s" ob!in" noi avantaje sau s"-#i conserve interesele: conflictul. acest model abstract se manifest" printr-un anumit stil de via!". Sandra Ball-Rokeach. impuse de tribunale. O societate astfel organizat" va experimenta permanent conflicte.14 Evident. agen!ii federale. 4. de asemenea. în rela!iile cu vecinii. 54. Op. În Statele Unite ale Americii. dar #i de specificul micro al grupului. Ia#i. În plus.mediu. cu alte cuvinte. fiind matricea în care se modeleaz" personalit"!ile individuale”. colegii. 2. de cei care îi sus!in financiar. pag. de leaderschip. Teorii ale comunic"rii de mas". Se ivesc zilnic tensiuni între presa care vrea s" #tie tot #i cet"!eanul care are nevoie de intimitate #i vrea s" fie protejat în casa lui. 3.aceast" realitate caracterizeaz" în general orice societate de tip vestic . p. astfel c" „personalitatea de baz" este traducerea în termeni psihologici ai culturii grupului. s-au distins: 1. Dintre ele. Al grupului.. 1999. opunând rezisten!" la eforturile competitive ale societ"!ii. !ine de componentele macro ale societ"!ii. Din acest proces al competi!iei #i conflictului rezult" un proces permanent de schimbare. Melvin L. Pe urmele lui. societ"!ile nu sunt caracterizate printr-o stare de echilibru. El se remarc" în situa!ii de schimb. Numit" de speciali#ti personalitate de baz". este omniprezent.13 Întrucât cultura. prin anumite moduri de a ac!iona. DeFleur. Ceea ce r"mâne esen!ial este adev"rul c" în procesul de comunicare este obligatoriu s" !inem seam" de to!i factorii care definesc individul sau grupul din care face parte. Aici termenul de mediu este perceput ca incluzând #i reprezentarea individului despre acesta. fenomenele de comunicare pot fi analizate pe mai multe planuri. so!ia #i iubitele clandestine. care vine dintr-o colectivitate #i care favorizeaz" integrarea individului în grup.

a insultat oameni. Op. cit. Op. a desf"cut c"snicii. 457. este format" #i modelat" de o ceat" de nerozi ignoran!i #i îngâmfa!i. 17 Mihail Eminescu. . iar acela s" fie supravegheat… de poli!ie..”17 De-a lungul timpului presa. apud Melvin L. încât un om care pricepe întrucâtva chestiunile scolastice trebuia s" admire u#urin!a cu care oamenii la noi discut" lucruri despre care nu pricep nimic. cit. înc" din 1873: „Acea putere teribil". Samuel Clemens scria. DeFleur.. s"-#i dea acordul pentru apari!ia unui singur ziar. DeFleur. în cel mai bun caz. în acela#i timp. Aceasta fiind realitatea nu mai este cazul s" ne mir"m de ce presa este. America. p. 67. Jurnalismul de senza!ie. Sandra Ball-Rokeach. p. Ia#i. 18 Melvin L. n"scut în principal din dorin!a de a m"ri tirajul publica!iei.secrete de importan!" na!ional" pentru siguran!a lui #i presa care se consider" parte integrant" a procesului de salvare a statului. DeFleur. Opere complecte. A College Book of American Literature. 18 Ceea ce sper"m s" se întâmple cât mai curând #i în presa româneasc". Libr"ria Româneasc".16 Dar s" vedem #i opinia lui Eminescu despre… o anumit" parte a presei: ”În vremea din urm". Op. 135. astfel încât o #tire ap"rut" în ziar s" fie #i adev"rat" #i s" poat" declan#a #i cercet"ri #i decizii la nivelul competen!elor implicate.15 Ce mai faci? I D Samuel Clemens. De ce sunt atâ!ia cet"!eni cinsti!i printre noi dispu#i s" solicite dispari!ia ei sau. Magna!ii presei erau pu#i în fa!a amenin!"rii de a pierde încrederea publicului #i în fa!a posibilit"!ii #i mai groaznice de a primi ordine din afar". Treptat presa a devenit mai pu!in senza!ional" #i mult mai responsabil". a creat complexe. Solu!ionarea conflictelor a dus la noi aranjamente #i acorduri sociale. apud Melvin L. 1914. opinia public" a acestei na!iuni. a devenit uneori din ap"r"tor al democra!iei chiar for!" tiranic". Louise Pond #i George W.. cit. jurnalistica bucure#tean" începuse a comite articole care de care mai insipide asupra instruc!iunei publice. Aplica#ii Intreb"ri inchise – intreb"ri deschise Caracteriza!i fiecare din intreb"rile de mai jos incercuind raspunsul corect: I – inchis. 135. Un ziar este un joc În care eroarea marcheaz" victoria juc"torului În timp ce aptitudinile altuia sunt câ!tigate de moarte.15 Un ziar este o pia#" În care în#elepciunea î!i vinde libertatea Iar câ!tigurile sunt încoronate de mul#ime. pag. Sandra Ball-Rokeach.Rokeach. a împins persoane spre gesturi fatale. cu o prefa!" #i un studiu introductiv de A. luând contact cu for!a ei. un num"r de editori de seam" au fost obliga!i s" fac" ordine în propriile birouri. Mark Twain`s Speeches. Spohn. Reac!ia nu este nou" #i nu caracterizeaz" doar Balcanii! În minunat" !ar" a libert"!ii. pag. care nu sunt buni la s"pat #an!uri #i la cizm"rie #i s-au oprit la jurnalism în drumul lor spre azilul de s"raci”. C. D – deschis: 1. Sandra Ball . 16 Milton Ellis. Cuza. Din aceste motive. iubit" #i urât".

4.3.32.39. a#a-i? V-a!i sculat devreme.13.? Ave!i probleme cu colegii? I I I I I I I I I I I I I I I D I I I I I I I D I I I I D I I I I I I I I I I D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D Gândi!i-v" cum a!i putea transforma întreb"rile închise în întreb"ri deschise.31.9.20.7.17.12.37. dup" opinia dv.22.36. Chiar #i cu aceast" lume mutual" (sau .40.19.30.27. nici tu nu te po!i transporta în lumea mea. Deoarece nu m" pot transporta complet în lumea ta.11.14. a#a-i? Sunte!i obosit? I A!i avut o zi grea sau m" în#el eu? G"sesc un cinematograf în josul str"zii? Vre!i s"-mi spune!i unde este cinematograful? Ce v-a sup"rat cel mai mult la #eful dv? Nu v-a!i în!eles cu #eful.35.16.10. pentru a cunoa#te acea persoan" suficient de bine astfel încât s" o po!i prezenta celorlal!i.6.29. #i dac" vom comunica trebuie s" definim o lume mutual".21.23. Introducere: Fiecare dintre noi este centrul propriei sale lumi.33. s-ar c"s"tori acum? De ce crede!i c" sunt b"trânii defavoriza!i? Sunt romii neîndrept"!i!i? Unde crede!i c" am exagerat? I Crede!i c" nu am dreptate? Sunte!i str"in? De ce oare am eu impresia c" sunte!i str"in? Nu v" place muzica modern". facilitând continuarea discu!iei.25.26.- Va place la noi? Ne cunoa#tem de undeva? E foarte cald ast"zi sau mi se pare? Va place ora#ul nostru? A!i mai fost pe la noi? Cât crede!i c" va mai dura seceta? Cum v" ve!i petrece concediu? De ce v-a deranjat afirma!ia dinainte? Dac" a!i fi în locul meu cum a!i proceda? Vi se pare scump? De ce vi se pare scump? O s" mai veni!i pe la noi? Când crede!i c" mai veni!i pe la noi? V-a!i sup"rat? De ce v-a!i sup"rat? Când a# putea s" v" deranjez? I Nu-i a#a c" nu v" place actualul prim ministru? Ce crede!i despre guvernul actual? Iubi!i câinii? Regreta!i c" a!i întrerupt studiile? Ce s-ar întâmpla dac" fiica dv.2.5. desigur? De ce nu pute!i veni la ora programat"? V" ajunge salariul? În ce ar consta un venit decent. la care s-ar putea r"spunde mai pe larg.34.28.18.38.8. d.24.15. Interviuri în diade Scop: De a intervieva o alt" persoan".

Bucure#ti. Cu ce este un interviu diferit de o conversa"ie obi#nuit!? 3. care cel mai probabil nu este aceea#i cu cea pe care o ai tu despre tine.. 16 20 Cf. Alege!i un partener #i schimba#i listele de întreb"ri cu acea persoan". ed.. sunt doar la fel de clare #i revelatoare ca #i întreb!rile de pe lista ta? Au fost întreb!rile tale oneste? Au fost formulate cu grij!? A"i pus special pe list! întreb!ri care ar ocoli sau anula un aspect important al vie"ii tale? Cât de deschise crezi c! au fost întreb!rile partenerului t!u? Bibliografie • Anghel. face!i o list" de 10 întreb"ri. Pe o foaie separat" de hârtie. Acela#i lucru trebuie s" fac" #i partenerul dumneavoastr" în timp ce v" pune întreb"rile de pe lista dumneavoastr". Dup" aceea tu #i partenerul t"u forma!i un grup de #ase persoane cu alte dou" cupluri. cum pot s" aflu despre tine cel/cea real/"? Pun întreb"ri. Acum dup! ce a"i petrecut mai multe minute cu un coleg de clas!. Scrie!i r"spunsurile partenerului dumneavoastr" la întreb"rile pe care i le pune!i de pe propria sa list". Petre. pe parcursul prezent"rii sale c"tre grup. cit. Întreb!ri Dup! ce fiecare persoan! #i-a prezentat partenerul. Strategii eficiente de comunicare.de comun acceptat"). 79-98. 16. . 2005. 2. Cit. folosind informa!ia pe care ai primit-o în timpul interviului. Fiecare partener poate corecta sau modifica impresiile create intervievatorului s"u. 3. p. Crezi c! impresia pe care ai ob"inut-o despre persoana pe care ai intervievat-o este clar!? De ce? 5. nu pot s"-mi dea o imagine cu acurate!e despre cum te vezi tu. care v-ar place s" vi se pun" de c"tre altcineva. 19 J. A"i observat o situa"ie în care conversa"ia s-a axat pe o singur! parte? A fost un schimb egal de informa"ii? De ce? 2. Atunci. Ce întreb"ri ar trebui s" pun pentru a ob!ine o percep!ie cu acurate!e despre tine? 19 Procedur": 1. Prezint"-!i partenerul restului grupului. de fapt vorbesc unei imagini pe care o am despre tine. discuta"i pe baza urm!toarelor întreb!ri20: 1. r"spunsurile mele c"tre tine sunt dictate de percep!ia mea despre mine. pentru c" întreb"rile sunt bazate pe propriile percep!ii. 4. în care v" ve!i intervieva reciproc. Totu#i. ce sim"i despre el/ea? Îl/o cuno#ti? 4. Communication Research Associates. A workbook for interpersonal communication. William Pleiffer. Când vorbesc cu tine. p. p. Informa"iile pe care partenerul t!u le-a primit prin intervievarea ta. apud Communication Research Associates A workbook for interpersonal communication. Ave!i la dispozi!ie timp de 30 de minute. ed. Editura Eita. 5.

.52-54. Bucure#ti. Ia#i. Ed. Melvin L. Robert. Romanul începuturilor. 54. 88-89 . Bucure#ti. Linda. Editura Economic". Cartea Româneasc". Gary. 1999. Johns.Motru. Jean. 2000. Escarpit. p. Polirom. [1998]. 327-332. Cultur" !i comunicare. p. Bucure#ti. Bucure#ti. DeFleur. Teorii ale comunic"rii de mas". 1987. p. 1980. p. Caune. Editura $tiin!ific" #i Enciclopedic". editor. 16-29. Psihologia poporului român !i alte studii de psihologie social". R"dulescu . p. Editura Paideia. A workbook for interpersonal communication. 128-129. 1983. Communication Research Associates. Comportament organiza#ional. începuturile romanului. p.• • • • • • • • Bârliba Maria Cornelia. Constantin. Sandra Ball-Rokeach. Bucure#ti. p.12-14. 1998. În#elegerea !i conducerea oamenilor în procesul muncii. cit. Robert. ed. Ed. De la sociologia literaturii la teoria comunic"rii. Paradigmele comunic"rii. Editura Univers. 46-67. p. $tiin!ific" #i Enciclopedic". Ed. Joesting. Marthe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful