You are on page 1of 7

Iubirea de placeri (senzualitatea)

de Mitropolit Hierotheos Vlachos

Fragment din Psihoterapia Ortodoxa - continuare si dezbateri aca obser!am atent oamenii de astazi si in general" societatea" !om !edea imediat ca este stapanita de patima senzualitatii# $poca noastra este prin excelenta senzuala# %i omul inclina continuu spre aceasta groznica patima" care ii distruge toata !iata si il pri!eaza de posibilitatea comuniunii cu umnezeu# Intr-ade!ar patima senzualitatii este aceea care in&esteaza lucrarea mantuirii# 'n su&let senzual este cu desa!arsire nepotri!it sa de!ina !as al Preas&antului uh si sa simta in el prezenta lui Hristos# (hestiunea este &oarte importanta si in cele urmatoare !om analiza aceasta patima# Vom !edea mani&estarile ei" !om examina cauzele din care pleaca si !om urmari sa descriem modul scaparii noastre si al eliberarii noastre de aceasta# )a inceput trebuie sa &ie spus ca senzualitatea este una dintre cauzele centrale ale intregii neoranduieli sprituale si trupesti# e la aceasta pornesc toate relele si se a!anta in su&let si in trup toate patimile# %&antul *heodor" episcop al $desei" in!ata ca trei sunt patimile generale prin care se nasc toate celelalte# +ceste trei patimi sunt senzualitatea" zgarcenia si mandria# in acestea se nasc alte duhuri de !iclenie si in continuare ,din acelea se naste mult roi de patimi si &eluri de rautate mani&estata in di&erite moduri,# %i deoarece dragostea pentru a!ere si sla!a ascunde multa placere pentru a!ere si sla!a" de aceea putem sa spunem ca senzualitatea este cea care naste toate celelalte patimi# +ceasta este cauza denaturarii &ortelor su&letului# +celasi lucru il subliniaza si %&antul Ioan amaschinul- ,.adacina tuturor acestor patimi" si precum ar spune cine!a intaia cauza este senzualitatea" mandria" zgarcenia" din care se dobandeste tot raul,# +st&el" cine !rea sa se elibereze de patimi" in realitate cine !rea sa schimbe patimile" acesta trebuie sa se lupte intai si intai impotri!a patimii senzualitatii" care este cea mai importanta dintre toate celelalte# Placerea este &orta motrice care conduce su&letul# +nalog cu cu calitatea placerii merge si su&letul" sau impotri!a &irii sau in &a!oarea &irii# aca ne gandim ca placerea este aceea care inrobeste mintea" atunci putem sa intelegem marea importanta pe care o indeplineste in mantuirea noastra# /ume si de&initii %tudiind scrierile ascetice ale %&intilor Parinti" putem sa intalnim di&erite nume" care caracterizeaza patima aceasta" precum placere" senzualitate" !oluptate" des&atare# Placere inseamna multumirea" bucuria pe care o simte omul din trairea unui lucru a unei idei etc# %enzualitatea este dragostea pe care o simtim pentru aceasta practica si prin extindere" pentru obiectul sau ideea care pro!oaca aceasta multumire# +celasi lucru" aproximati!" putem sa spunem si despre !oluptate# Voluptatea este des&atarea si des&raul in principal al su&letului# upa Ilie Presbiterul" ,!oluptuos este cel in care lucreaza pacatul gandului,# Impatimirea este !icleana materie a trupului" in timp ce !oluptatea este !icleana materie a su&letului# ,Materie !icleana a trupului este impatimirea0 a su&letului" este !oluptatea, (Ilie Presbiterul)# +st&el" desi cel patimas este ,cel care are pacatul mai !iolent al cugetarii," chiar daca nu pacatuieste in a&ara" cel !oluptuos este ,cel care are lucrarea pacatului cugetarii chiar cand su&era inauntru, (Ilie Presbiterul)# (u alte cu!inte" !oluptatea este in principal boala interioara a su&letului" care doreste si &aptuieste pacatul in interior# Mai general" asa cum !a &i spus mai 1os" patima senzualitatii" care actioneaza atat in su&let cat si in 2

trup" este cauza oricarei &apte pacatoase# (el !oluptuos si senzual inclina spre rau" gandeste continuu raul" este su&ocat si stapanit de acesta# %u&letul lui este necurat si spurcat# Impartire si &unctionare a placerii %&intii Parinti au expus ade!arul ca patimile sunt miscarea su&letului impotri!a &irii# Prin urmare" nu sunt simplu &orte rele care au patruns in su&letul nostru si pe care trebuie sa le dezradacinam" ci sunt actiuni ale su&letului impotri!a &irii# $nergiile &iresti ale su&letului prin incitarea dia!olului si cu liberul nostru consimtamant sunt denaturate# +celasi lucru poate sa &ie spus despre placere# Placerea" cum o traim noi" oamenii patimasi"este miscarea placerii &izice denaturate# Pentru %&antul Maxim placerea are o dubla semni&icatie# %&antul Maxim obser!a intelesul poziti! al placerii- ,caci stie o singura placere" con!ietuirea su&letului langa ratiune," care ,este dupa natura o nazuinta a mintii catre umnezeu,# O ast&el de placere este ,necesara la constituirea naturii, si de aceea pentru dobandirea !irtutii este ,&olositoare,# e cele mai multe ori insa placerea &unctioneaza in mod negati!" care este impotri!a &irii# Potri!it cu calitatea" adica sanatatea sau boala su&letului" se misca si placerea uneori in &a!oarea &irii alteori impotri!a &irii# %emni&icati! este exemplul pe care il mentioneaza %&antul Ioan %inaitul# (ine!a i-a po!estit o neobisnuita si limita a neprihanirii# ,Frumusete cine!a !azand" pe (reatorul in chip maret )-a sla!it de la aceea0 si de la o singura pri!eliste a &ost miscat spre dragostea de umnezeu si la iz!or de lacrimi0 si era uimitor sa !ezi ca cloaca celuilalt de!ine pentru altul pricina de cununi peste &ire,# e aceea %&antul Ioan %inaitul recomanda sa ne pazim cu sarguinta ca nu cum!a placerea care sur!ine si se dez!olta in su&let ,de amari si per&izi medici sa &ie amestecata in chip !iclean,# +dica" placere poate sa produca in su&let umnezeu" dar si dia!olul# %i deoarece dia!olul lucreaza cu inselatoare !iclenie si de multe ori se trans&orma si ,in inger de lumina," de aceea este posibil uneori sa pro!oace o placere spirituala aparenta ca sa inrobeasca mintea omului si sa-i stirbeasca dragostea# e aceea nu trebuie sa acordam mare importanta nici placerilor spirituale" de !reme ce suntem stapaniti de patimi" pentru ca este posibil sa de!enim obiecte ale inselaciunii si rapirii dia!olesti# Placerea de umnezeu nu are nici o tulburare interioara" in timp ce placerea dia!olului" chiar si aparent buna" ascunde o tulburare# +dam a &ost inrobit de ideea indumnezeirii# +ceasta idee o&erita de dia!ol a pro!ocat placere# $ra insa inselatoare si i-a adus necaz si durere" moarte spirituala si trupeasca# e aceea se spune de catre %&intii Parinti ca ,mincinoasa si inselatoarea placere i-a adus caderea si moartea lui +dam# Placerea este legata cu durerea# es&atarea relei placeri" adica lucrarea impotri!a naturii si miscarea ei" a creat su&erinta si tristetea# +st&el exista o stransa legatura si dependenta a placerii si durerii" a !oluptatii si su&erintei# Placerea aduce su&erinta si trairea su&erintei este respingerea placerii# %&antul Maxim spune ca" asa cum noptile succed zilelor si !erile succed iernilor" tot asa se succed ,desertaciunea si placerea" tristetile si durerile" &ie in prezent" &ie in !iitor,# es&atarea placerii creeaza tristete si durere" atat in prezent" cat si in !iitor# (u cat cine!a isi satis&ace placerea lui in !iata aceasta" cu atat !a su&eri in cealalta !iata# $ste &oarte caracteristic ca" asa cum in!ata Ilie Presbiterul" dupa cadere in su&let a intrat dorinta si tristetea" iar in trup placerea si durerea# %i chiar ,cauza a durerii este placerea,# + &ost spus si anterior" este ne!oie si in acest punct sa &ie repetat# upa in!atatura %&antului Maxim- ,placerea si durerea in &irea trupului nu au &ost create impreuna," ci ,le-a nascocit, incalcarea# %crie %&antul Maxim, in cauza placerii irationale care a sur!enit in &ire durerea a patruns con&orm ratiunii prin intermediul multor patimi" in care si din care moartea,# +st&el irationala placere a adus con&orm ratiunii durerea si ca rezultat moartea omului" atat spirituala" cat si trupeasca# %u&erinta pe care o simtim" durerile" sunt consecinta des&atarii impotri!a &irii si impotri!a ratiunii placerii# %i %&antul 3rigorie Palama in!ata ca placerea in lumea incalcarii" in starea de dupa cadere" placerea in casatoriile legale pentru nasterea de copii nu poate sa &ie chemata ,dar dumnezeiesc,# ,(aci este darul trupesc al naturii" si nu al harului" desi umnezeu a &acut natura,# 4

esi umnezeu a &acut natura" totusi placerea in casatoriile binecu!antate de 5iserica - cu toate ca nu este condamnata - nu este dar dumnezeiesc" ci trupesc si natural# e altminteri modul in care este conceput omul" este tinut in pantece si se naste apoi constitute tunicile de piele pe care le-a purtat dupa cadere# Modul acesta nu a existat inainte de caderea omului# eci este de dupa cadere si nu dinainte de cadere# esi una este placerea care se ascunde in noi" ea este caracterizata in multe &eluri# Placerea" spune Ilie Presbiterul" este situata in toate membrele corpului" ,nu pentru toate pare in egala masura de sacaitoare,# /u sacaie la &el pe toti oamenii# +celasi lucru putem sa spunem si despre su&let# )a unii irita partea !olitionala a su&letului" la unii partea psihica a su&letului si altii cea rationala# +ceasta inseamna ca putem sa impartim placerea in di&erite categorii# $ste placerea cugetarilor" a rationamentelor" placerea dorintei si placerea realizarii unei &apte# $xista oameni care se multumesc cu &aptul sa !iseze cu ochii deschisi si sa dialogheze# $xista placerea partii rationale a su&letului# In categoria aceasta intra si aceia care se multumesc cu &aptul de a teologhisi prin logica si prin cugetarea omeneasca# $ste si aceasta o satis&acere a patimii placerii" de aceea %&intii Parinti in!ata ca pura teologie o o&era omului linistea si neprihanirea# %tudiul meditati! al ade!arurilor credintei este expresia si trairea placerii care exista in noi# Oamenii patimasi" care nu !or sa &aca pacat la !edere" pentru ca acest lucru il impune pozitia pe care o detin" gasesc iesirea in gandirea teologica care ast&el" in ultima analiza este" cum a &ost spus" satis&acerea placerii# $xista" de asemenea" oameni care se multumesc cu &aptul ca doresc o &apta" nu !or insa pentru di&erite ratiuni sa o realizeze# +ceasta placere intarata toate energiile su&letului# In a&ara omul acesta este moral" in interior insa este imoral6 %atis&acerea acestui &el de placere nu lasa omul sa aiba !iata spirituala curata# esi se roaga" desi se spo!edeste" dar atunci nu este deschis" mai mult isi satis&ace placerea lui# e aceea in in!atatura %&intilor Parinti gasim ade!arul ca rugaciunea trebuie sa &ie legata cu toata in!atatura ascetica a 5isericii" alt&el nu a1uta omul sa se curateasca in interior# e asemenea" oamenii care sunt stapaniti si sunt imbibati de aceasta interioara senzualitate ascunsa nu pot niciodata sa &aca spo!edanie curata# /umai cand hotarasc sa scape de aceasta ascunsa senzualitate" atunci &ac spo!edanie curata# aca ne gandim ca" dupa in!atatura %&intilor Parinti" in partea rationala a su&letului sunt inscaunate patimile ereziei" ateismului" ingratitudinii etc# In partea !olitionala a su&letului exista patimile cur!iei" lacomiei etc- si in partea psihica a su&letului se dez!olta patimile urii" maniei" ranchiunei etc#" intelegem ca placerea care se dez!olta in cele trei parti ale su&letului are legatura mare cu aceste patimi# Placerea nu este in legatura numai cu cur!ia si numitele patimi trupesti" ci si cu erezia" ura" ingratitudinea" ranchiuna" ateismul etc# $ste o &iara cu multe capete placerea" de aceea nici nu este usor intotdeauna sa &ie caracterizata# In unele mari si gra!e greseli este usor sa distingem placerea" dar este destul de greu sa distingem cand este in legatura cu ura" ingratitudinea si erezia# Omul in mod obisnuit isi satis&ace placerea cand lupta cu umnezeu si are ura impotri!a &ratelui sau# e alt&el dispozitia de a dobandi sla!a si bunuri materiale ascunde in ea satis&acerea placerii# Vrem sla!a" putere" a!eri ca sa satis&acem patima placerii impotri!a naturii# Insa placerea nu este numai &iara cu multe capete" ci si una &oarte stranie# +re propriile ei &unctiuni care o dez!aluie" care &ac simtita prezenta ei" dar in acelasi timp o si ascund# /u imi !oi pierde timpul cu chestiunea aceasta" pentru ca s-a aratat putin in cele de mai inainte# )ucrul pe care !reau sa-l accentuez este ca" precum in!ata %&antul Ioan %cararul" care s-a do!edit in!atatorul !ietii duho!nicesti" deoarece ne-a dez!aluit toate miscarile ascunse ale su&letului" ,de multe ori cei care sunt inclinati spre senzual" compatimitori si milosti!i si smeriti par sa &ie,# $ste in&iorator acest discurs al %&antului Ioan care arata ca este posibil ca dedesubtul !irtutilor aparente sa &ie ascunse rau mirositoare patimi" indeosebi patima senzualitatii# (um poate insa sa distinga un milosti! si smerit ca are patima senzualitatii 7 %&antul Marcu +scetui in!ata ca ,cel senzual se intristeaza la mustrari si su&erinte" iar cel iubitor de umnezeu" la laude si lacomii,# (and cel senzual este acuzat si calomniat" atunci arunca !esmantul de oaie" !esmantul compatimirii si al pioseniei si se trans&orma in &iara" in lup rapitor# /u poate cel senzual sa suporte chinul si acuzatia" in timp ce dimpotri!a" cel 8

iubitor de

umnezeu se intristeaza la laude si lacomii#

Originea placerii (ele cate au &ost expuse arata si originea placerii" cum creste" si cine raspunde pentru aceasta# esigur trebuie sa &ie subliniat in chip cu!enit ca un rol important in cresterea placerii il 1oaca libertatea noastra# (and noi in mod liber acceptam asaltul" cum in!ata intreaga *raditie patristica" atunci sunt de&ormate toate puterile su&letului si sunt dez!oltate placerile impotri!a naturii atat trupesti cat si su&letesti# +cest lucru nu trebuie sa &ie uitat# $ste indispensabil# %emanatorul placerii este dia!olul# upa %&antul Maxim" ,dia!olul este si semanatorul placerii prin patimi !oluntare si aducatorul durerii prin cele in!oluntare,# Patimile !oluntare sunt cate noi sa!arsim cu libertatea noastra si patimile in!oluntare sunt durerea si su&erinta care sunt rezultatul placerii iar uneori sunt independente de placere# +st&el dia!olul este semanatorul placerii si aducatorul durerii# +cesta este amarul medic care otra!este su&letul prin placere si de!ine pretext pentru in&aptuirea pacatului# Insa dincolo de aceasta" %&intii Parinti in!ata ca ,toata placerea trupeasca este din comoditatea care acapareaza# Iar comoditatea o naste necredinta, (%&antul Marcu +scetul)# Fiecare comoditate trupeasca" adica somnul" mancarea" bautura" repausul exagerat" satis&acerea simturilor" exagerata si urata distractie etc#" toate acestea care caracterizeaza con&ortul si e!itarea su&erintei nasc placerea# (omoditatea o naste necredinta# (and omul nu crede in umnezeu" cand nu asteapta a oua )ui Venire si o neaga" atunci cade in comoditate si !iata senzuala# %i de acolo incepe placerea" care dez!olta mai mult necredinta# %&antul Ioan %inaitul" scriitorul ,%carii," ne arata si alte cauze din care pomeste senzualitatea" in care se !ede si ,ciudatenia, ei# 'neori" scrie" melodia simetrica descompune su&letul si alteori melodia asimetrica si inoportuna ,se insoteste cu senzualitatea,# +st&el senzualitatea porneste si din melodia asimetrica# e aceea %&intii Parinti recomanda sa e!itam orice lucru care dez!olta in noi patima senzualitatii" chiar daca este aparent bun" precum psalmodia# %&antul Ioan recomanda ,asadar regland timpii" asa sa ne &olosim de aceasta,# $ste ne!oie de cumpatare si in psalmodie" pentru ca in situatie de asimetrie atata senzualitatea# In alt loc acelasi s&ant spune ca cei cu!iosi sunt miscati de melodii si de cantece ,spre !eselie si dragoste dumnezeiasca" si lacrimi" si din cele din a&ara" si din laude duho!nicesti" iar cei senzuali dimpotri!a,# +st&el toate depind de dia!ol si de dispozitia su&letului# (el senzual satis&ace senzualitatea lui si prin cantarile bisericesti# %e cere atentie deosebita si in acest punct# (onsecintele senzualitatii upa ce am descris in ce consta senzualitatea si din ce porneste" a1ungem acum sa !edem putin ce rau &ace !ietii noastre# (are sunt ingrozitoarele si des&igurantele consecinte ale patimii acesteia# *oate relele pornesc din aceasta" cum am !azut anterior# upa %&antul Marcu +scetul" ,in!ersunata senzualitate si multele placeri care amagesc su&letul, sunt ,cauza oricarei rautati,# *oate patimile de acolo isi trag originea lor# %enzualitatea este inaintasul si stramosul oricarei patimi# ,Orice pacat din cauza placerii se naste, (%&antul *alasie)# Pentru ca este cunoscut ca orice gand care !ine are ca scop sa aprinda placerea" drept care placerea inrobeste mintea omului# In situatia aceasta" mintea inrobita este dusa si purtata in orice pacat# Ilie Presbiterul in!ata ca omul !irtuos poate sa &aca raul din cauza rapirii" &ara s-o !rea cu ade!arat" iar ,in adanc senzualul,# +dica cel senzual are in pro&unzimea su&letului lui raul care il impinge de &iecare data la realizare# +st&el el insusi se nenoroceste pe sine- ,cel senzual s-a nascut sa se distruga pe el insusi, (%&antul Ioan %inaitul)# in satis&acerea senzualitatii !ine tristetea" durerea si su&erinta# +sa cum a &ost expus mai inainte" in ,harul ascetic, al Parintilor" exista o legatura intre placere si durere# +cela care peste cu!iinta se bucura de placeri ,!a plati abundenta cu su&erinte insutite, (%&antul Marcu +scetul)# +st&el" cel care se mahneste si su&era multe in !iata lui sau mai ales se intristeaza de relele sur!enite" acesta arata ca in el exista patima senzualitatii# 9

+poi gandul celui senzual sta pe cantar# %e gaseste" adica" pe un cantar si mani&esta di&erite stari# ,(and plange si se 1eleste din cauza pacatelor" cand lupta si se contrazice cu aproapele urmand placerile, (%&antul Marcu +scetul)# +dica" uneori cel senzual plange si se caieste pentru pacate si alteori urmeaza satis&acerea placerilor si de aceea lupta si reproseaza aproapelui# /e a&lam intr-o situatie schizo&renica" iar cand mani&esta pocainta si atunci este super&iciala# $ste gata dupa putin timp sa satis&aca acele placeri pentru care anterior se pocaia# (el senzual este si zgarcit si in general iubitor de a!eri# Vrea sa aiba multe ca sa-si satis&aca placerea# ,(el senzual iubeste banii ca prin acestia sa se des&ete, (%&antul Maxim Marturisitorul)# Intr-ade!ar ca sa poata sasi satis&aca placerea are ne!oie de bunuri materiale" de bani# e aceea alearga spre dobandirea multor bunuri si a!eri# %atis&acerea senzualitatii" inca si nesatis&acerea ei" aprinde patima maniei# +cest lucru apare sugesti! in perioada adolescentei# (and adolescentii !or sa realizeze o placere si gasesc piedici din partea mediului lor &amilial" imediat se in&urie" se aprind" nu pot sa intampine calm si linistit aceasta situatie# +cest lucru la &el se petrece la noi toti# (and ne satis&acem placerea se creeaza mahnirea si mania# (and nu putem s-o satis&acem" atunci ne aprindem# *oate merg rau# Fiara placerii care se a&la in noi cauta satis&acere" hrana# /esatis&acute" urla# e aceea a!!a orotei in!ata ca ,mania se naste din alte cauze si mai ales din senzualitate,# +st&el" un s&ant" cum zice a!!a orotei" spunea ,resping placerile" ca sa tai cauzele maniei,# Placerea care dureaza" realizata sau nerealizata" conduce mintea la indolenta# Indolenta inseamna indi&erenta" negri1a !ietii !esnice# In starea indolentei" omul nu !rea sa se lupte pentru aplicarea legii lui umnezeu" nu are po&ta pentru rugaciune" chiar nu are dispozitie sa lucreze# +1unge omul in indolenta din senzualitate# ,In placere sau intristare petrecandu-si timpul" mintea in patima indolentei repede se prabuseste, (%&antul *alasie)# in senzualitate !ine negli1enta si din negli1enta !ine uitarea lui umnezeu (%&antul Marcu +scetui)# +st&el" paralel cu indolenta !ine si uitarea" adica alungarea amintirii lui umnezeu# ,Iubirea de sine si senzualitatea si mandria alunga din su&let amintirea lui umnezeu, (%&antul *heodor" episcopul $desei)# e !reme ce nu exista amintire de umnezeu nu exista nici locuirea lui umnezeu in noi# Incetam sa &im templul Preas&antului uh# e aceea senzualitatea este lepra# +st&el o caracterizeaza %&antul iadoh al Foticeei# In!ata ca" atunci cand su&letul este acoperit de lepra senzualitatii" nu poate sa simta teama de umnezeu" chiar daca zilnic cine!a ii &ace re&erire la &rica si puternica 1udecata a lui umnezeu# Omul este acoperit de lepra in aceasta situatie" cu desa!arsire mort# /u poate sa aiba nici o simtire si &rica de umnezeu# Pentru ca zeu pentru acesta este placerea# Pe aceasta o !enereaza zilnic# 'rmarea acestui lucru este ca cel senzual e!ita linistea# /u poate sa ramana deloc singur cu el" nu poate sa traiasca in liniste" care este ,stiinta cugetarilor,# +tat linistea trupeasca" cat si cea su&leteasca este neperceptibila si neputincioasa# (um pestele e!ita carligul" asa ,si su&letul senzual se scarbeste de liniste, (%&antul Ioan %inaitul)# (ea mai groaznica stare a omului senzual este mani&estata in timpul iesirii din !iata aceasta# Viata prezenta cu toate &armecele si des&atarile a de!enit hrana a su&letului si a trupului sau# /u poate sa traiasca &ara acestea# (and !ine timpul sa le piarda" in timpul iersirii" deoarece nu a cautat bucuria duho!niceasca si nu a &ost des&atat in !iata aceasta de dulceata iubirii dumnezeiesti simte o groaznica suparare# e asemenea su&letul" obisnuit sa &ie satis&acut prin placere" cauta si atunci satis&acerea prin patimi# +st&el patimile in ceasul acela si dupa iesirea su&letului din trup" neputand sa &ie satis&acute" stranguleaza in sensul propriu al cu!antului su&letul# %i daca acum un gand este in stare sa sugrume su&letul" cu cat mai mult se !a intampla aceasta atunci cand toate patimile !or cauta satis&acerea# e aceea %&antul Marcu +scetul scrie- ,Inima senzuala" temnita si lant de!ine pentru su&let in timpul iesirii" iar cea harnica este poarta deschisa,# In general cel senzual nu poate sa traiasca in el !iata pentru umnezeu# :eul lui este creatia" pe care o adora mai mult decat pe (reator# $ste cu desa!arsire imposibil sa traiasca cel senzual lucrarea lui umnezeu# /u il lasa patimile# ,%a traiasca dupa umnezeu este imposibil" cel care este senzual &iind si zgarcit," i-a spus cui!a a!!a Isidor Presbiterul# /u exista nici o speranta sa intalnim pe Hristos slu1ind placerilor trupului# ,(u care nade1de sa intalnim pe Hristos" slu1ind noi pana acum placerilor trupului 7, (%&antul *alasie)# e aceea ;

%&antul Maxim este clar si categoric- ,/imeni sa nu te amageasca" monahule" ca este posibil ca tu sa &ii mantuit" &iind scla! placerii si mandriei,# +cest cu!ant este catapulta impotri!a multor teologi care in!ata multe si super&iciale lucruri cu pri!ire la chestiunea placerii si se straduiesc sa concilieze lucrurile cu desa!arsire neconciliabile# +de!arul este ca omul care slu1este placerii si mandriei nu poate sa se mantuiasca# Vindecarea senzualitdtii +tata timp cat senzualitatea este patima centrala de la care pornesc toate celelalte patimi" toata rautatea" este necesar sa se indrepte omul care doreste cu ardoare libertatea mintii sale" spre eliberarea de tirania patimilor trupului# %&antul /ichita %tethatos in!ata ca acela care incepe ostenelile credintei si este incepator in razboiul patimilor ,impotri!a duhului senzualitatii ridica toata lupta lui si puternic prin orice su&erinta impotri!a lui duce razboiul,# +dica se lupta in principal impotri!a patimii senzualitatii# e la senzualitate incepe lupta libertatii interioare# /u este insa de a1uns sa aiba numai dorinta sa se elibereze de patima senzualitatii# %e cere in acelasi timp sa &ie cunoscatorul acestui razboi# Fiecare razboi are modalitatile lui proprii# %i o regula a acestui razboi interior este lupta impotri!a cauzelor care pro!oaca patimile# )a &el se intampla cu senzualitatea# (ercetam din ce porneste" de ce este pro!ocata aceasta patima si ne indreptam impotri!a acestei cauze# ,(aci sunt sterse cele gresite cand cauzele acestora" prin care au &ost implinite" urandu-le" noi impotri!a acestora am pornit razboi, (%&antul *eognost)# /u numai sa e!itam cauzele" dar trebuie sa le uram# +cest lucru il &ace ade!arata pocainta si de acolo !ine !indecarea reala# In a&ara de combaterea cauzelor care pro!oaca placerea se cere si trairea su&erintei# +m mentionat de1a ca in ,harul ascetic, al Parintilor exista o legatura intre placere si su&erinta# .ealizarea placerii creeaza su&erinta si trairea su&erintei dezice placerea# Firesc cand spunem trairea su&erintei intelegem po!erile in!oluntare si asceza !oluntara" adica boala" pri!atiunea" moartea" cumpatarea" postul" !eghea etc# %&antul Maxim in!ata ca ,moartea placerii este su&erinta,# $ste ne!oie sa su&erim" pentru ca ast&el ne !indecam de placere# ,*rebuie sa su&erim intru totul din cauza amestecarii dintre &ire si placere de la protoparinte, (%&antul Maxim)# e asemenea" %&antul Maxim in!ata ca aproape orice pacat este din cauza placerii si combaterea placerii se &ace prin su&erinta si tristete# %i cand !orbeste despre su&erinta si mahnire intelege" pe de o parte" !oluntariatul prin pocainta" pe de alta parte po!ara iconomica ,produsa prin pronia lui umnezeu,# Placerea este !indecata prin su&erinta sau prin !ointa" care este pocainta sau impunerea" care sunt di&icultatile prezente in !iata noastra# Pocainta ca tristete dupa umnezeu combate placerea# ,Indepartarea placerii" in!ierea su&letului este, (%&antul *alasie)# )a &el putem sa spunem si despre di&icultatile din !iata noastra# Intampinam toate cele ,ingrozitoare, sur!enite de la dumnezelasca Pronie cu rabdare si su&let mare" crezand ca ast&el scapam de patima senzualitatii# /oi" ortodocsii" nu respingem su&erinta# (unoastem ca su&erinta este element al renasterii# +ceasta sterge placerea trecutului si ne &ace capabili sa !edem +de!aratul bine al su&letului nostru# /umai ca %&intii Parinti indeamna sa a!em mare rabdare in lupta aceasta# +sceza are ne!oie de rabdare si ingaduinta ,caci ra!na de durata surghiuneste senzualitatea, (%&antul *alasie)# %u&letul trebuie sa &ie ra!nitor" sa iubeasca osteneala# %i ,rabdarea inseamna ra!na su&letului0 iar unde este ra!na" senzualitatea este surghiunita, (%&antul *alasie)# In ra!na este cuprinsa si toata ascetica !ietii ortodoxe" adica cumpatarea" rugaciunea" postul" !eghea" ascultarea etc# Ilie Presbiterul in!ata ca este distrusa impatimirea din su&let prin post si rugaciune si !oluptatea prin !eghe si tacere# %&antul *alasie spune ca placerile trupesti si su&letesti sunt uscate de ,cumpatarea impreuna cu rabdarea si dragostea impreuna cu indelunga rabdare,# /ichita %tethatos in!ata ca duhul senzualitatii il &acem nelucrator cu posturi" !egheri" rugaciuni" umilinte" osteneli ale trupului si cu suprimarea dorintelor noastre ,prin smerirea su&letului,# In acelasi timp il tinem imobil si nelucrator cu lacrimile pocaintei" ducandu-l pe acesta in inchisoarea cumpatarii# +st&el" deci" asceza trupeasca si su&leteasca a1uta la !indecarea de patima senzualitatii# ispretuirea placerilor se &ace sau prin &rica" sau prin nade1de" sau prin cunoastere" sau prin dragoste in umnezeu (%&antul Maxim Marturisitorul)# +dica" cand prin &rica si dragoste &ata de umnezeu sau cu <

cunoasterea existentiala a lui umnezeu" care este comuniunea omului cu umnezeu" sunt dez!oltate placerile interioare" atunci scapam de placerile exterioare# (resterea simturilor interioare pro!oaca libertate in su&let# +st&el" in *raditia ortodoxa se !orbeste necontenit despre schimbarea placerilor# umnezeu si !iata intru umnezeu umplu su&letul nostru si nu-l lasa sa caute implinirea lui in placere# eoarece noi toti suntem incepatori in aceasta intrecere si nu cunoastem exact ce trebuie sa &acem in &iecare situatie concreta a !ietii noastre" sau in care punct sa orientam atentia noastra" de aceea se cere ascultare de randuitul staret" care !a !edea cu experienta lui personala" dar si cu harul lui umnezeu" patimile care se ascund in noi si le !a !indeca# %&antul Ioan %cararul scrie ca a&landu-se intr-un loc pustiu" in a&ara unei chilii de pustnici" i-a auzit ca se luptau impotri!a cui!a care nu era prezent si se pronuntau impotri!a lui cu amaraciune si &urie ca si cum era prezent# %i atunci i-a s&atuit sa paraseasca pustiul ,ca sa nu !a &aceti din oameni demoni,# e asemenea" a !azut altii care traiau in chino!ie si desi erau des&ranati" totusi erau ,iubitori de &rati," adica in a&ara erau politicosi" iubitori de &rati" amabili# I-a s&atuit sa urmeze !iata isihasta" ,ca sa nu cada lamentabil din &irea rationala in cea irationala,# +dica" in prima situatie exista pericolul ca pustnicii sa de!ina demoni" in a doua impre1urare sa de!ina animale irationale# + intalnit insa si altii care" continua %&antul Ioan" cad si in ambele rele" uneori in &urie si alteori in senzualitate# I-a impiedicat sa aiba programul lor propriu si i-a s&atuit sa se supuna staretului si sa &aca ceea ce acela ii s&atuieste# +ceasta arata ca senzualitatea este o patima &oarte periculoasa care se mani&esta intr-un mod di&erit de &iecare data" de aceea este necesara o abordare di&erita de &iecare data# 'neori a1uta linistea si alteori !iata comunitara# +cest lucru poate sa-l stabileasca inteleptul si nepatimasul staret# +cesta este medicul" care !indeca sigur ranile su&letului nostru# *otusi" este ne!oie sa luam parte la lupta pentru !indecarea noastra de lamentabila patima a senzualitatii" care ne inchide in propriul lat si nu ne lasa sa !edem clar lucrurile" sa &im deschisi lui umnezeu# Fiind senzuali nu putem sa &im iubitori de umnezeu# %enzualitatea este pacatul oamenilor zilelor de pe urma# +postolul Pa!el scrie catre *imotei- ,%i aceasta sa stii" ca in zilele din urma !or !eni !remuri grele" caci !or &i oamenii iubitori de sine" iubitori de arginti" iubitori de des&atari mai mult decat iubitori de umnezeu, (II *im# 8" 2" 9)# (ei iubitori de placeri nu pot sa traiasca !iata duho!niceasca# /u pot sa simta dulceata iubirii dumnezeiesti# /u pot si nu !or sa !ada !iata dincolo de simturi# %unt inchisi in dragostea pentru ei insisi" nu au spo!edanie curata" ci" marturisindu-si pacatele lor" se intorc numai spre peri&erie si niciodata nu pot sa !ada problema &undamentala" de aceea nici nu !ad !reun &olos# %enzualitatea este trairea iadului din !iata aceasta si conduce la o insuportabila amaraciune si durere a iadului !iitor# Fie sa ne scape Octombrie 2=><
http-??AAA#razboiulne!azut#org?articol#php7artE48

omnul de tirania ei6