Fratii mei, sd ne aducem amintede nemurirea sufletului. Se gtili cd suntem striini gi pe pdmdnt.

cdfdtori Auzilice zice Psaltirea: Nemernic esfeomulpe pdmanf gistrdin catoliparinliisdr. Nimeni nu rdmdnein lumea aceasta. N-am venit sdstdmaici. Aici este o trecerenecontenitd; gi asfinfim am risdritprinnagtere prin moarte.
llie Arhimandrit Cleopa

Arhimandrit Cleopallie

DHUMUL DUPA SUFLETULUI MOARTE

il

' ,lll

'i!

$
Il,il

' 'ii'tl"
I rl,,,,{il,

,Uii'

,tl;

D R U M U LS U F L E T U L U I D U P AM O A H T E Fralii mei, si ne aducem aminte de nemurirea sufletului. Ed gtilici suntem striini gi cdlitori pe pdmAnt. Auzilice zice Psaltirea: Nemernic este omul pe pdmdnt gi strdin ca toli parinlii sdr. Nimeninu rimAne in lumea aceasta.N-am venit sd stdm aici. Aici este o prin nagteregi trecereneconteniti;am rEsdrit prin asfinlim moarte. Sf&ntul acela, dumnezeiescul lov, zice aga: Din pAntecelemaicii mele am cfrzut fn groapd.Ali auzit? Atet i s-a pdrut viala pe p&m&nt, dup6 400 de ani. Cd Dumnezeu i-a mai ddruit 140 de ani de viali, dupd ce l-a incercat cu atAteachinuri gi boli; gi atdt i-a pirut, cd din pAntecele maicii sale a sdrit in groapil.O sf;ritur5 pdrut i-a viafa. Voi nu auzili cu ce ne aseamini Duhul SfAnt? Omul ca iarba, zilele lui ca floarea cilmpului; aga va inflori.$i iardgi:Zilele lui ca umbra frec. $i iarigi: Zilele mele ca umbra s-au plecat gi eil ca iarba m-am uscaf. $i iar5gi zice: S-au sfins ca fumul zilele mele gi

oasele mele ca uscdciunea s-au uscaf..$i iarigi: Zilele anilor nogtri ca pAnza pdianienului. Gu pAnza piianjenului s-au asem5nat zilelevieliinoastre. Adicd,cAt este de slabd pAnzapdianjenului, aga-i de slabi viala noastri pe pdmAnt; suntemumbr5,vis gi floarepe pimAnt! Dumnezeu zice lui lsaia: Ascultd, o, proorocule, strigd g! zi aga inaintea poporului: Tot trupul omului este iarbd Ei toatd slava omului este ca floareaierbii. Uscatu-s-a iarba Ei floarea ei a cdzut, iar guvilntul Domnului r\mAne in veac. Deci sd nu punembazl pe viala aceasta, c5-i umbri gi vis. $ti!i ce rdm0ne in veci? vedeli cd se face ldrAni. Ci Sufletul.Trup_ul gi ingropfim dezgropim mor[ii gi se fac in pulindvreme!5r&n6. Mai ales dupl o vreme nicioaselenu rnairdmAn; toatese fac nimic. Asta.:i gi poruncacea dintAi, cd pdmAnt esfi Fi in pdmilnt vei merge.Dar sufletulnu moare niciodat5. Sufletul r6m&ne in vecii vecilor, ci el esteduh gi nu poatesi moari. Agal-afdcutDumnezeu. Dar MAntuitorul ne-a inarmatcu o armi pentru toate veacurile, cAnd a zis aga: gi ,ua,r6gali,ed nu gtili ziua, nici P*yivegheali ceasulintru care Fiul Omului va veni!

t'

sus $tietoate!De aceeatotdeauna trebuiesd fim pregdtili. Dar, ca sd qtilice se intAmpl5 cu sufletul cAnd moare omul, am sd v5 spun care-i drumulsufletului imediat dupd moarte, dupd tradilia Bisericii Ortodoxe. gi p&ndla 40 de zile,cAnd De cind murim pafiiculard gi se are loc judecata a sufletului hotdrdgte de Dumnezeu unde o si stdm, la bine sau la rdu, p0nd la Judecata de apoi, este un timp de tranzilie,adicd un timp provizoriu, pentru pdcitogi. drepligi pentru CAndmoareomulgi cAndigi dd sufletul, in clipa aqeeaapar in fafa lui at6lia diavolicflte pdcatea avut omul gi atalia ingeri sfinli c&te fapte bune a avut el in viald. A$a aratd EfremSirul. SfAntul $i este o mare luptHatunci.Cd sfintele puteri se luptd cu diavoliicare vor s5 ia sufletul, ci diavoliizic cE este al lor, cd are pdcatemai multe;iar ingeriizic cd esteal lor, cd are mai multefaptebune.$i este o mare lupti gi de aceease temesufletul sd iasd din trup. I se leagd lim"ba cAndvede toate astea. El vede atuncimulte,dar nu poatesd spun5. El ar spune: cAlidiavoli au venit!" ,,Uite PfirinteleEftimiede la Agapia Veche a vdzutcu o siptdmAna inainteOea muri cum se luptauingeriicu diavoliipentrusuflet.

?nainte a spuscAndva QUo sdpttrmAnd muri, cdcia fostun om alesal lui Dumnezeu, maicile. cum spuneau Dar nu toli vid taina gi sd o poatil aseasta o v[d, dar nu o spune; potspune. Atunciin ceasulmorliiare maretndrdznealdinggr-ul de la botez.CAnd vine acesta, tolise daula o parte. pe careil avemde la Sfdntul Botez fnggtlrl putere. are mare De aceea,cAndvI rugali acas6,dupd ce a{i terminat rug5ciunile, sd facefi gi c6tevainchindciuni la ingerul pe gi sd ziceliaga:,,Sfinte care-l ave$ de'laBotez pizitorul ?ngere, vielii mele, roag6-telui pentru pdc6tosul Hristos Dumnezeu mine, sau pdcitoasa!" PentrucI acestinger,nu numaici ne I pf,zegte lJ gi in vremea acum, darel ne phzegte e_tcilitoregte cu noi prin vimile ry1orfii, p&ni la 40 de zile" vf,zduhului, giil avemde la dumnezeiescul Botez mareocrotitor. Dacdnu ar fi el,diavolul face ar cu noicear vrea. Auzi{i ce zicein Psaltite: Nici sd dormiteze gi iarHgizice: Tdbdrl"va c,e.l ce te pdzegfe. ingerul Domnuluiimprejurulcelar ce se tem pe ei. de Ddnsulgi-ivaizbdvi Decieste cfar cd ingeruleste cel ce ne pizegtegi in vialade acumgi dupS ce murim, pAnd la40 de zile.

vorbi cu sufletul aga: uNu te teme, frate de Nyssane spune suflete!" $fAntulGrigorie ci gi ingerul gi frate. zice Pentru ce-i de de sine stdpAnisufletulsunt fiinle ralionale, gi sunt duhuri,cum zice toare,cuvAntitoare SfAntaEvanghelie: $r vor fi toli ca ingerii lui Dumnezeu. $i ziceingerul: trupul tiu! la aminte,frate sutlete, ,,1414 in care ai trupul tdu,aceasta-i cas_A'!a acesta-i stat pAni acum. Cu acestate-ai z5mislitin pAntecele maiciitale,cu acestate-ai ndscut, cu acestaai triit 20, 60, 80, cAli ani a vrut Dumnezeu s6-!i dea pe p5mAnt; cd la Dumnezeu iar nu la noi. estevia{a, la aminte, frate suflete, c&nd va suna tr6mbilaJudecafii de apoi, intr-o clipealSa ochilorare si Tnvie acesttrup,cum il vezi, gi gi ai sd mergila judecati, ai sd intriintr-insul cum spune ApostolulPavel: Toli vor sta inAnlea divanului iudeedliilui lisus Hristos,ca sd ia fiecaredupdcum a lucrat,bine sau rdu". va judecagi La Judecata de apoi Hristos pe oamenigi pe ingeri, adicd pe diavoligi lumii. toatepopoarele AtuncicAnd va veni Fiul Omuluiintru slava Sa, va pune pe pdcfitogi de-astAnga Sa gi pe drepfide-adreapta$a gi va rdsplSti fiecdruia dupdfaptele lui.

grldind, sau sd aducigAgtele de la pdscut, sau sd faci o treabdcfrt de mic6 in ograd5. Uite,aga g6ndeai tu atunci;aga inlelegeai tu atunci". $i incepe sd-i aducfi aminte din mica copilErie ce binea fdcutel cu trupulacestagi ce rdu a fdcut. aga ai fdcutcAnderai in clasa intii ,,Uite, la gcoali, fn a doua,a treia;uite aga fdceai! Dupi ce ai iegitin lume,cAnderai fatd mare sau fl6ciu, cAndte-aiinsuratsaum6ritat, uite aga f5ceaf'. $i-i aduce amintedin prunciegi pAni la moartein fiecare zi gi ceasce a fdcut. G6 suflelul, dup6ce iesedin trup,foartetare Nu-l mai line minte.Este ca razelesoarelui. ingreuneazipdmAntul, nici trupulca sd uite. Toate le vede ca in oglindi. Aceasta se int6mpl5 in ziuaint6idupf,moarte" In ziua a doua dupd moartese intfirnpld un lucru mai infricogat. in ziua a doua dupd moarteil ia ingerulp-dzitor gi-lducepe undea umblat omul toatd viala. Atunci se intdmpli ceea ce spunein Psaltire: Pentruce md tem ln ziua cea rea? Cd fdrddelegea cdtrcAiutui meu md va inconiura.

se descoperd a IpaF ipqflIr_R ernului _yl"e!ii doua zi dupi moafle. Darai s5-mi spui: ,,Cum, pdrinte, poate sufletul omului sEmeargiintr-o zi pe undea mers toati viata?"

pdmAntul cAtai clipidin inconjoard $uflelul pdzilormerg gi ingerul ochi. Sufletulnostru in cumspune fulgerului, mairepede ca razele Doamne, fn grabd pi mai Biblie:Alerga-vor, dreplilor repedeca razelefulgerelor,sufletele proorocul la la Tine, citim vor fntoarce se gi Tn locuri. lezechiel multe gi nicinu am Sufletul estefii4li gAnditoare gi gAndul am gi zis Cu^limba un cuvant cu inconjurat pimArttul mai ?nainte de a-l pronunla; Pekin, eu acum: uitecuma$ spune Bucuregti, NewYork,Moscbva, Sihfistria. Aga de repedemergesufletuldupd ce si se duci iegimdin trup.$i nu-io greutate ef, in ziua a doua, cu ingerulpe unde a gi a gi umblat toatdviala.El numaigAndegle cdcimerge ca gAndul. ajuns la locul acela, Il ducepe ducein ziuAa doua? $i unde-l unde omgltoatd vialagi-iaratE undea umblat gi flcut fdcut riu. nu-i bine undea aratd a $i decit adevdrul. jucat,aicite-aiimbdtat, aiciai "Uite,aiciai femeisaucu birbafi, aici desfr6nat cu at6tea aici ai avortatatAlia ?njurat, aici ai fumat, ai copii,aiciai oc5rit,aiciai furat,aiciai cAntat, pe cineva. aicite-ailenevit, aicite-airf,zbunat Ai.batjocorit, ai blestemat, ai bitut.

Dumnezeu, aici ai citit sfintelec5(i, aici ai

ribdat necazurile cu bucurie, aici ai dat un folos la cuvAntde altul, dincoloai fEcut pe cel gol, ai addpat ai imbrdcat milostenie, pecefinsetat, pe celstrf,in". ai primit ii aratdtoate,toate,gi sufletul sdraculnu pbatezice nimic, cd nu-i arati decAtnumai pentru cd ingerul sd mintd. adevdrul, nu poate gicelebune gi celerele. li aratd sulletul foarte gi il $i se minuneazd intreabipe inger: - Sfinteingere,cum de gtii tu acestea toate? dac5pururea amfostcu , - Cumsd nugtiu, eu nu pot manca; tine?Tu ai mAncat, tu ai tU_Ai dormit, eu nu am dormit; biut, eu nu pot bea;tu ai stat degeaba, eu nu pot. Eu nu-s duh care poatemflnca, sau bea sau dormi. Eu purureaam fost treflz cum zice in Psaltire: IVicisd dormiteze cel ce te pdzegte. Cf, daci nu ag fi fosteu cu tine,diavolii ar fi ficut mareprdpid,impreund tf,i cu vrdjmagii gi nev5zuli. vdzufi Eu!e-ap apirat gi pururea am fost l&ngi tine gi mereuam scris ce g&ndegli tale gi ce -!V.Ce eu gtiu g&ndurile gi ce facitu, vorbegtitu binesaur{u". Asta se intAmpld in ziua a doua.il duce pizitor pe ingerul suffetpe unde a umblat toatdviala.

gAndegte numai la el gi zice: atunci ,,EirimAn pe p[m&ntgi se vor pocii, ci maiau vreme md duc? sd facSfapte bune.Dar eu undeCine m[ va ajuta pe mine acolo?"$i a$a in ziuaa douape undea merstoati merge viala. I lucrugi maiinfricogat. lar in Ziuaa _!f_e.ja, gasq nostru sufletului se mai dau insolitori purtdtoride lumini gi cu cel de la ing_eri ca sd treacdinfricogatele Botez,sunt gapte, dupficum afi auzitde v6mi ale vdzduhului, 24 de vdmialevdzduhulu.i, cele pentru cei care sfuibe Qelemaiimportante general59i SfAnta x[Iqr sunt spovedania precum gi impdcarea cu to!i.lar lrnpf;rtdganie, se face40 dezileSfAnta imediat dupdrnoarte gi milostegi parastase cu dezlegdri Liturghie cel mai nie la cei sdraci,care ajuti .gUtlettll fiind cAnd trece vf,mile.Ce Biserica, m-ult s€ roagd acum mama noaslrl spirituald, pentru fiul ei dupi dar din bietul suflet, care-i Botez, s5 treacf, ugor atunci vdmile vdzduhului. pAndce va trecesufletul Ce se intAmpl5 vedeomulcit de vizduhului? Atunci vfimile folosii eralui qafie-mfl$Ufipjt curatde pdcate" intre El gi noi Dacdnu ar fi l5satDumnezeu taina$finteiSpoveda4ii, nici un om nu s-ar lacov cd: To{i mAntui.Ce zice Apostolul grepim gi multe nimeni nu-ifdrdpdcat.

Darintrenoigi Dumnezeu s-a l6sattaina Spovedaniei, carei al,dgilea botez,curnzice preotul;ali auzitcd zice la mdfturisire: ,,De vreme ce cu al doilea botezte-ai botezat, Tainelor dupdrfinduiala cregtinegti". Acum, trece vdmile, cAnd vedesufletul cit ii erade folosdacf, eramdrturisit. De aceea,vd rog sd }inetiminte:CAnd vezi Ci s-a imbolnivitin casd mama,sora, fratele,solia, nepbtul, tata, fiica, nu copilul, int&i adu preotul gi-l aduce int&i doctorul; spovedegte curatde toatepdcatele. trebuie sd se mdrturiseascd obligaQn_U.l toriu de patruori pe an toati viala, in cele patru posturi,cAt triiegte el, dar {nAj p_u cAnd vezic5 s-aimbolndvit riu. Atunci se-ame preotul cheamE repede s5-lspovedeascd. f[u cind i s-a legat limba sau gi-a pierdut ci din.-vrerne, cunogtinfa; cfind are mintea clar5gi line minte.$i-i spune: mam6, ,,Tat6, totce-aifHcut!" b6iete, $pune Pune-lsd scriepe un caiet,dacd gtie,gi sd-giaduci amintetot, ci daci ai reugitsi facio spovedanie bund, ai cAgtigat sufletul lui. Ci ce spunSfinliiPirinfi?Chiar de a avut cinevapicate de moarte, foafie grele,daQi a murit-spovedit, il scoateBiserica.El std pAnH Tniad numai se curdldde picat, pentru

cd spune SfAntaEvanghelie: Nimic necurat nu va intra in lmpdrdliacerurilor. Ai auzit ce spuneaun sffint?.Ela v6zut o tllqre de fldcdri gi din marea aceea iegeau Porumbei albi ca zdpadagi eburaula cer. $i acolo era iadulgi auzealipetegi vaiete. ,,Cum, Lloamne, ies porumbei din foc?",s-a intrebat el. Porumbeii drepti, oamenilor erau sufletete cores-au curilit princanonst6ndin iad gi au Pl{tittot ce au avutde pldtit. intervlne de pe pf,mAnt Pentru cd Biserica cel mai mult prin $fAntaLiturghie. Cd jertfagi rdscumphrarea noastrese face prin Sfingele lui lisus Hristos. Cum zice gi Apostolul: SdngeleLuine curdll de oice pfrcat. Cregtinul, dac* a muritmirturisitgi dacH,. Hoamneferegte,are p6cate grele gi nu gi-a tacutcanonul,el ?giface canonuldincolo,in iad. Dar din iad tl icoate Biserica prin SfAnta Liturghie, gi tot la prin dezlegdri gi milostenie raimerge. lar dac5 a murit cineva nespovedit din tineretegi a avut pdcatede moarte,grele, e aProapecum ar muri nebotezat. Toate slujoele care se fac pe pimAnt pentru un r$emeneasuflet,foafie pulin il ajutF,fiindca nirnic necurat nu va intri intru. impirHlia cerurilor.

*, pflnd se va Tmplini numErul T-golog ingerilor c6zu!i,din sufleteledrepfilor, Nu citili la Psaltire?Plini-va cdderilede su$, zdrobi-va capetele""ffi*pgrnent ate multora. AtAtline fumea.Pflnfise tmplinegte numf,rul ingerilor careau cdzut, mulli; cfl au fostfoarte parte a treia din ingeri, cumziceApocalipsa: Am vdzutun diavolmare,ro1u, carea trascu coadalui a treiaparte le-a din stelete ceruluipi pe pdmdnt. aruncat A.cEzUt o treime de ingeridintoatecetele; gi dinheruvirni gidinserafimi, dintoatecetele, gAndcu satana, care Quj9€L-de-Jrn ca s[ se lui au facflasernenea Dumnezeu, $i deaceea at6ta ur6 diavolii, cH gtiu ci fiecaresuflet, dacH-trece la cer,cum$pune Evanghelia: $r vor fi toli ca tngeriilui Dumnezeu, vo-rfi in loc*Ul lorgi le vorluadreg5toriile. De aceeastauin vdzduhgi zic: ,,latf pe jos din cer, iar noi ne-a dat Dumnezeu sufleteleacesteavor sH treacf,pe aici la gi ne vor lua locul!"$i atunci Dumnezeu Dumnezeu le-a dat voie, cu dreptate, diavolilor si stea in calea sufletelor, cdci gi Dumnezeu gi este drept, nu numai milostiv, au fdcut acestestalii sau vfrml,intre cer gi pdmflnt, ca s5 arunce in iad pe cei ce mor grele p&cate. nepocii{i, Tn

V-ama;nlffeste $i iatfi cumsuntagezate: pentruvorbirea de rfiu;vamaa dgua,pentru pentrurn&nie, apoi varnaa..!1eia, clevetire; gi aga mai departe, de la cele mai lHcomia la celemaimari" micipicate pAn6 $i cine n-a vorbitde r6u? Cine nu s-a Cine nu s-a m*niat?Cine nu s-a l6comit? pahar rnalmultTn Sine n-a bdutun lenevit? viald? $au cine n-a c&zutcu gAndul,cu gi chiar"cu in fapta?ndesfrfinare, imagina{ia gi in celelalte belie, indoialdin credinld pf,catetrupegtisau sufletegti, in cum citif.nAli v6zut ce a spus viale SfinteiTgod"ora? Teodora betiei? SfAnta a ajuns fav.ama Cfi.nd imi aduceau foarte ci dr.acii ,,Mi minunam dg.fachiugi de vin aminte de-tpate_-Egfarelp pe care le-amb-*utin via!fi.$i-mi arfltaugi gA$ am b5ut,["9"eclipegi gg_qing am {ostgi gi de c&te ori am de cfite ori m-amTmbfitat pe sfinfiiingeri: baut.$i ii intrebarn * Cumdegtiudiavolii toaleacestea? * Dacd ei autostTngeri! gtili pe lfingE C6 s5 ingpfUl cf, de la Fotez, dreapta mai care std de-a cregtinului, are Fun, stdpAniilor iadului,uil 91. in"gprdin -c-eata pe care diavol umf,rul Acelascrie stfl stAng. gi tg!-cpai fficut,lu ce v_s"&it_ rHugi toate ai .tf,u pdcatele ce le-aifficutin via!f,.lar inge;ul,hun scrie gi cele bunegi cele rele,cum spune acolo.

Acumsd vedem ce se intfimplicu sufletul celuimirturisit, cAndvine diavolul cu.zapisul undesuntscrise toatepflcatele omului. Nu le mai gisegte scrise! Atunci diavolii urld,

rdcle-gcAi se mAniecd pe acest $ulfetcare preacurvii, avea pdcate mari- avorturi, furturi, Tnjurdturi, befii gi altele- nu-l mai gisegte scriscu nimic.Qandc_regtinul a fost dezlegat preot pe pd.mqqt, de DuhulSfAnta gters de acolotoatepdcatele lui. Cuvantul lui Hristoscare zice. Tot ce va dezlegapreotulpe pdmilnt, va fi dezlegatgi in cer. N-a!i auzit?Ce va lega el pe pdmAnt, estelegatgi in cer. Deci spoygd"Anta, taina ace-asta este aga de -r-nare, incit are puteresi-l curefe pe om de orice phcat,sd-i dezlegetoate pdcatele. Numai dacd omul a fost cuminte in viafd, dacd s-a spovedit curat, acela trece ugor infricogatele vSmiale vdzduhului a treiazi. i se cAntdre_-sc faptele cele bunecu cele $i rele. Faptele ceJq. sunt in formdde pietfe bgne scumpe, iar faptele cele rele in formf, de pietresimple saualtegreutdli. S_ufle_tul estefoarteinlelept.El vede singur incotro merge. Dacd la vdmi vede cd trag pficatelemai greu,incepea plAnge foartegi a se intrista,mai ales cd vede la vdmi mii de djaVqicarevor sd-l ripeasc6la fiecarevamd. pdzitor: $i-i ziceingerul Nu te teme, frate suflete,cd nu gtii judecdlile lui Dumnezeu! Nute terne!

gi spaimd a Toti murim de atAta urAciune ingeruluicdzut.lar qufletul, c&ndvede atAtea gi mii de draci,se bagd sub aripileingerului zice: - Domnii mei?ngeri, nu md lisafi!Tarem5' tem de acegtia! . $i-i zicingerii: - Nu te teme,fratesuflete, cd egticu noi! garda Noi suntem lui Dumnezeucare te feregte, insolimpe tine!Doamne la 40 de zile lor! Dar acum sd nu cumvasd cazi in mAinile grij5, n-ai cfi noite pizim! In ziua a treia sufletulnostrutrece vdmile gi exacta treia zi de cAnda iegit vdzduhului primadat6la din trup,in aceeagi clipdajunge gi Preasfintei scaunul de viali fdcdtoarei Treimi. $i ce vede el acolo?Cd Sfinta Scripturd. spune: Pe Dumnezeu nimeninici odinioard nu L-a vdzuf.Dar ce vede sufletulatunci?Ci pe Dumnezeu, lisus Hristos, L-a vdzut toati lumea. $i n-a fost Dumnezeu?L-a vdzut Avraam,L-a vizut Moise;dar L-a vdzut cu' pogordmAnt, dupi inchipuire, cum a vrut sd Se arate.Darfiinlalui Dumnezeu nimeninu a vdzut-o gi nici nu o poate vedea, nici nlci serafimii. heruvimii, Flinlalui Dumne3eu este inaccesibilioricdreiminli ralionaledin cer gi de pe pimdnt.
t

nostrua treia zi, Decl,ce vede sufletul cAnd ajunge prima datd la tronul lui latd ce vede,dup6mdrturisirea Dumnezeu? Vede strdlucind Pirinli. o lumind Sfinlilor negr6it6,de miliardede ori mai tare ca gi mireasma DuhululSf&nt.Aude soanele, gi apar gi c&ntirile heruvirnilor serafimilor sprerdsdrit nigte noride aur azurii, mergAnd pe ei, impreund gi ingerii ingenuncheazi cu sufletul. Tnloc citre rdsdrit. Cd $i odati se opresc de aceea,sd lineli mintg, ne inchindmla pentru cd risirit cAnd facem rugdciunile; tronullui Dumnezeu estela ris5rit.N-aivdzut ce zice Sfdnta Scripturd? $i Dumnezeua N-a1i sdditrai in Edensprgrdsdrituri. auzitce Lui.N-a1i spunelsaia?Rfsdritul estenumele pe ce spune Psaltirea, care o auzit aveli in casd? DumnezeuS-a suit peste cerurile cerurilor, spre rlsirituri. Deci la risbrit este Treimi. tronul Preasfintei gi ingeriicare se opresc noriiacegtia $i care-i la fel cu ei. stauin genunchi cu sufletul $i a treia zi aude acest glas pe limba lui Adam: sufletulacesla in Rai $ase "Ducefi zile".Cl gase zile trece sufletulnostruprin gflndului. Rai,cu iuleala ingerii AtUnci ceibuni ?l iau cu iutpalafulgerului$i-l duc cdtre grddinile Raiului.

lumii,decit toate podoabele toate popoarele gi bogaliile cd acea veacului de acum;pentru nu se mai floare are via!f, in ea gi niciodatd vegtejegte nu moare. sau Acolo vede el, cum am zisn ,,Raiul NouluiSion",,,lerusalimul desfdt5rii",,,Palatul gi Scripturd. ceresc" cAtespuneSfAnta Dar o negriiti bucurieeste cind sufletul aude cAnt6rilea milioanede ingeri, de gi de drepti,care c&nt6acolo.Apoi heruvimi vedecorturile drepfilor, desprecarese spune .la panahidi, cum spune gi Sf&ntulCosma, care a fost prin Flai. Numai acolo cfitd 'frumusefe este! Ajungein nigtelivezi,nigtepometuri care n-au margini.Apar nigte pomi cu frunza de aur, cu florilede aur gi sub fiecarepom este un cort qi in cort este o masf,de aur, gi in pomiiaceiac6ntdpdsdri aripinimeni ale cfrror nu poatespunecAtde frumoase sunt;gi acele pisiri nu mai morin veacul veacului. sufletul, cd la unulcortul $i se minuneazd este de argint,la altul este de mirgfiritar, la la altul de onix, la altul altul este de iachint, este de sardonix,la altul de ametist,la altul este de rubin, la altul de safir gi de celelalte pietre scumpe, de care se spune la ApocalipsS.

El vede cd gi meselenu-stoatela fel. $i copaciirodescpe o singurdramurdcAte 70 pomilor, feluri de roade.QglF."Si frunzels* pAsflrile; curg rAuri gl-lorllelor, c&ntd.Si c"A.nle prin aceleaca livezile de miere gi de lapte pe Sf0nt, mireasmi Duhului Esteo a oglinzile. care omul nu o poate spune.Dar cea mai prin Rai alta mare bucurie cAndtrecesufletul cu neamurile lui. este.Se intAlnegte Voi, fralilor,s5'gtili cd din ne_amul no-S_!ru avemgi in Rai,avemqi in iad,cd Dumnezeu este drept.Cine a fdcut riu, s-a dus in iad; cine a f*cut birte,s-a dus in Hai. $i cAndai ajuns acolo in Rai, nu cunogtinumai pe bunicul saupe stribunicul. Dacd te-a$ intreba acum pe mata: ,,Q!$ggtipe stribunicul de 300 de ani in dacdil urmaZ;De undesi-l qtiilCd de-abia pe cel de 50-60de ani in urmd.Acolo cunogti unii cu allii. in Rai, insd, se cunoscoamenii loan Aur SfAntul Gurd de zice: ,,Md intrebi in Rai? la amintela dacdse cunoscsufletele gi sfiracul Evanghelia Lazfir.Cflnd cu bogatul a murit bogatulgi cAnda muritAvraam?Cu gi vorbeau". gi se cunogteau mii de ani inainte Acoloin Raiili ies Tnainte neamurile.toate care sunt la binegi au palatede aur gi pietre mdi,tu nepoate, scumpegi livezigi zic: ,,MAi, tu egti a cutdreia,din lara egti al cutflrula,

cutare, din satulcutare. Noi suntem nearnuri cu tine.Noi am muritTnaintea ta cu 500 de ani,cu 1000de ani.Tu egtial cutiruia, tu nu pe ne cunogti noi,-darnoi te cunoagtem. Noi gtim unde mergitu, Tu mergi la judecBta particulard a sufletului. La 40 de zile se va hotdri cu tineunde mergi, in Raisauin iad. Devei aflamildla Dumnezeu gite va da la bine,sE vii la ldcagurile noastre, cd iatd ce frumuseli gi ce minunf,lii, avemaici,ce palate pecarenu poate sd le inleleag5 omul. petrec il aga neamurile lui gi ingerii, $i prin Rai gasezile. Sufletul mergAnd atunci r1f[icu totul cd a trditpe planeta asta,cd a avutmamd, cd a avutsori, ci a avutfrate... qtriinecu totul CI el vedeacoloaltebucurii, de lumea astatrecitoafe. ingerul de $i atunci la Botez, vedecd el se bucuritare,cdci cAnd acolonimeninu poatesta intristat de atAta bucurie, se apropie de el gi-ispune aga,dacE gtiecd estedrept ,,Frate iat6,la 40 de suflete, zileai si vii sAocupi un locde aici!" lar da-cA-l .gtiecf,-i picatos ii zice:,,Frate suflete, nu te bucura; nu te-amadussd rdmdi aici. Te-am adus si vezi ce-ai pierdutin pulini vremecAtai trEitie pdmAnt, dacEn-ai avutfricf,de Dumnezeu gi nu te-aimdrturisit gi n-ai postitgi n-ai mers la bisericd pi n-ai fdcut faptebune!"

cil nuva r[mflnein Rai CAnd audesufletul - cf,ciel credea iri veci-, acolo cd va rHmAne c&t de mare bucurieeste Tn Rai, el se giincepe cuamar. m&hnegte a pldnge - Cum,n-qm intreabiel pe sd rdmfln aici? ingerul sduptrzitor. : - Nul ii rdspunde Pe aici_tr.eci Tngerul. pulini vreme ce au ngmai ca sd vezi in gi ce cAgtigat oamenii cu fricalui Dumnezeu care nu s-au au pierdutcei ngcredinciogi, luiDumnezeu! inchinat Aga trecesqfletul $asezile prin Rai gi cu trei, care au fost pAnAau ajuns la tronul Preasfintei Treimi,se fac noud.lar la nou6 zile vin iar5gi, ca fulgerele ceruluipe nori, gi-laducinaintea in Treimi, ?ngerii, Preasfintei gAnditoare. Ef n"U luminacea neapropiati pe Durnnezeu, nu-L v_gde cd nici heruvimii gi negrditd, carenu v6d;numai lumind tuminfi poate spune. se $i se oprescnoriiacegtia $i lA nouflzile dacf,sufletul este drept: aude acestcuvAnt, gi cea suttetsl aibtrdesfdtarea bucuria ,,Acest margini noul lar fird ceteingeregti!" a celor dac6-ipdcitos: ,,Sufletul acestasd nu aibi gi slava celor nou6 cete parte de fericirea il audela noul zilegi AcestcuvAnt ingeregti!" prin apoiaude,zic&nd: acesta suflstul ,,Duce!i iad30 de zile".

ducIngerii la iad,_Uede acoloce spuns$fAnta $cripturH: ,,iadulcel mai de ios", ,JAntAni

migefln"paBte-St*sfi tre-apus, -tatscu{ile-iaclufiri c3qnuaumargine. gi atunci sufletul, cAnd li

. Atunci il iau ingerii gi-l intorc cf,lre

gi ,iezerulfa Ap"p.gghpse. adancului'l de foc"d-e. neadormit,"despre el viermele cel vede Acolo vede nostru; Dumnezeul carea spusHristos, de gheena, negru care-i foc foculcel nestins, miliarde de ori mai tierbinte ca tocul adflricimea gi caren-aremargine pimAntesc dinafarf,, mai cel tntunericul iui.Acolovedeel dinlilor gi scrfignirea csl mai dinf,untru, Liturghie cAtemai auzilila Sf&nta tartarul, 9i in Scriptur6. "el atAtea teluri, de".munci 9i $i cflnd vede muncindu-ee vede acolo feluride.iraci, atAlea in maiinainte lui,cumvedea $i 0g.Agturi.de;filff pe trece unde nai. $i*neanuije-Sliu $i-i ips nepotule, inainte pi strigi cdtre el: ,,Frate, vf,rule,mopule,matalete duci la iudecata adu--{i particularf," din inimf," .aminle Te"rug6m ngi, lui Dumnezpu-pentru", de,noi gi te-rnagFaici nF dac6te va dalaline, Ulte,--11oi" mu-ncim. de.500 da atAliaani, de.2$0de ant.d-e300,de anifiscaref] in maiinainte sufletul Dup6cum$ghucura lui la bine,agase Flai, c6 gi'a vflzutneamurile de aceste neamuriale lui, acum sQarbe$te lor, au fost rflnduitela cafe, pentrupfinatele. de zile cu iuleala osAndfr. $i trecceletreizeci gi fivede."nenum fulgerul, gfindului, sufletul ca de zile Decitreizeci munciale.-iadului. iatele. gi foet prin iad cu noufrcare au cflnd s-a Tntors din Raisunt39 dezile.

la 40 de zile,audeacestglasin $i atunci, Iirnbaaramaic6 a lui Avraam,daci sufletul estedrept,,Duce!i in GanEden!'n, acest suflet f6ri margini; adic6?ndesfitaregi bucurie iar dac6, Doamne feregte, este plcdtos, aude: sufletul acestaF $eol $au Hades", "Duceli giTn iad Ingerii fn munc5, lui Dumnezeu, adicd ?nsfl, dacdle c6t suntde bunigi preamilostivi, Dumnezeu dfr poruncd sf,-l ducfi la greu,il greu, il ducin iad. ducla DacH ar vedea alunci cum$e roagd cineva sullelul nostru la ingeri, cfindyedecfi-lducla plflnge temeliilepf,mfntului.Se chinuri,ar gizice: bagf,subaripile ingerilor - lngeriilui Dumnezeu cei cei preasfinli,^ preabuni, nu md ldsali!Undemi duceli? Intrale cui mAini md ducefi? Cineare sE m5 rn3i scoatdpe minede acolo? Ginemai are mil6 acumde mine?Cinegtiede pe fala p6mAntuluiince chinuri mf,duceuacum? plAng gi-ispun: laringerii Frate suflete,noi sunlem.slugilelui Dumnezeu, noiavemporunc6. Nu putem face nimic mai mult, decAt cum poruncegte Ziditorul: sHte ducem la binesaula r6u! duc, daci, Doamne feregte, a sufletul $i-l gi firi pocdin!f,, trfritrflu,in pdcate il ducla r5u sau,dacf,-i bungi a pf,zitporuncile Domnului, potrivit il ducin Rai, cu{aptele luibunesaurele.

se intAmpldla 40 de zile dupd Aae-asla moarte. De aceea Biserica,mama noastr6 cea duhovniceascd, are mare g,ftiaSi*facd pomeniri dupd fiecaremort la 3 zile, la I zile gi la 40 de zile, pentruc& gflg1gi se hotdrigte va sta nostru, sufletul la bine sau la Ulde greu. De la 40 de zile mai rimAne q "Singqe portiledeschisi pentrusuflet.Daci sufletula gi a fost fiu adevlrat fost in credin{a ortodoxS al Bisericiilui Hristos,gi dacd n-a cizut in vieo sectfi sau in alte r5t6ciri, sau pficate grele gi dacd a fost spoveditgi impdrtdgit, Bisericail poate scoatedin chinurileiadului prinsfintele gi prinmilostenie. slujbe Biserica este mama noastri spiritual5, care ne-a ndscut pe noi la dumnezeiescul Botez prin ape gi prin duh. Biserica este stfilpul gi intirirea adevdrului,Bisericaeste trupul lui Hristos, Biserica este mireasa Mielului, cum spunela Apocalipsd. De aceea are mare ?ndrdzneald cdtre Gap-ul ei din ceruricare este Hristos. Afi auzit ce $pune Hristos in Evanghelie: Eu sunt - gi buciumul, vifa - adicdtrunchiul copacului voi sunteli,ramurile; toatfr vila care rdmAne intru Mine, aduce roadd multd, iar care. nu rimAneintru Mine, in foc se arunc6. Deci,bdgalide seami! Cinenu rdmAne in nu rdmAne'in trupul lui Hristos.Cine Fiqg.rlgfl,

careau iegit p;p r-upt de Biserici,toli seclanlii peste 800de gi au imp&nzit lumea cdcisunt -r sunt acegtia in Europa secte numai in grAu, acegtia sunt seminlele ne-ghine satanei! Doamne,zice Evanghelia,n-ai. sdmhnld bund in larina Ta? Dar de semdnat unde are neghind?Un om vrdimag,adic* a fdcutaceasta. diavotul, Dacd coPacul la si vE dau"o imagine: pdni in virf sau acestaar fi incircat cu flori gi dacdo mlddili cu roade,un copacroditor, s-a rupt de acolo cumva gi a cdzut cu greutatearoadelorsale jos, mai rodegte gi o punem Seusuc5 Cese int&mpl6? aceea? pe foc.Aga-i caresraruptde Bisericd. sufletul S-a rupt de trupul lui Hristos.Ce Biserica trupul Apostol Pavel, marele este,cum spune luiHristos. $i acea mlidi!fl,acelsufletcare s-a rupt veacufui nu mairodegte de Bisericl,in veacul gi nicimAntuire nu are.Pentru c5 DuhulSfAnt prinpunerea gi sevaDuhului vinenumai Sf3nt m&inilor, de la Apostolila episcopi,de la gi de'lapreolise lucreaziin la preoli episcopi prin Tainelecare le-a rdndul credinciogilor hotfrrfltDumnezeu si le lucrezepreotul,ca Pe alti cale tuiDumnezeu. iconom al Tainelor nuvineDuhul Sfintin Bisericd.

Feri!i-v5! Fugilicflt putefi, ca de diavoli, de acei care vi invatl sd nu vd inchinati Sfintei 'sfintelor Cruci, sau tvtaiciiDomnului,sau icoanesau sd nu mergelila Bisericd, sau si nu ascultalide preot.Aceia vin cu satanain inimi gi-n mintesd vd rupd de Bisericd, de adevirul nostrudogmatic, de credintanoastri ortodoxfi, care esteneschimbati de 2000 ani, de la Hristos. Pdzili-vi de orice sect6, rdmdneli fii ai Bisericiilui Hristos,cum au fost p6rinfii gi vogtrigi strdmogii bunicii din veac. RimAneli in Bisericd, lineli-vi de mama 'noastrd, care este Biserica.CA, Doamne feregte, chiar dacdomul mergela iad pentru pdcatelelui, Bisericail poate scoate prin prin pomeniri, dumnezeiasca prin Liturghie, gi prinjertfe. milostenii FErd Bisericdnu este m6ntuire! Cipe a iegit din Bisericd,nu mai are pe Hris-tos, ci Bisericaeste Trupul lui Hristos.Cine a iegit din Bisericd, nu mai este fiu dup6 dar al lui Dumnezeudin Botez,ci este fiu al satanei, cici s-a rupt de la mamalui duhovniceascd gi a luat-odupi capullui gi s-a pierdut. Dumnezeu sd vd ajute. Cu aceasta inchei gi vi rog din toat6 inimasd aveli frica lui Dumnezeu, sEnu uitalirugiciunea. Amin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful