You are on page 1of 11

1.

ARHITECTI ROMANI:

2.

arh. Daniel Renard Cazinoul din Constanta (1907-1911) – stil 1900 vechiul hotel Athenee-Palace (1910) – stil 1900 Cazinoul din Sinaia – stil 1900 magazinul Orfeu din Bucuresti – stil 1900 complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) – stil Secession fosta primarie din Oradea (1907-1908) – stil Secession Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) – stil Secession complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) – stil Secession fosta primarie din Oradea (1907-1908) – stil Secession Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) – stil Secession Palatul Apollo din Oradea (1913-1914) – stil Secession liceul “Bolyai Farkas” din Tirgu-Mures (1908-1909) – stil Secession

3. 4. 5.

arh. Petre Antonescu arh. Leonida Negrescu arh. Deszo Jakab

6.

arh. Marcel Komor -

7. 8. 9.

arh. Kalman Rimanoczy-fiul arh. Sandor Baumgarten arh. Jozsef Vago arh. Laszlo Vago arh. Ferenc Lobl

10. arh. Petre Antonescu arh. Constantin Joja 11. arh. Dimitrie Ionescu-Berechet 12. -Biserica Casin ( cunoscuta drept “Manastirea Casin”) 13. -Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Argeş,construit în 1920 , în stil neoromânesc Mausoleul de la Mateias, în 1935 Parcul Schitului Dragoslavele,pe o suprafaţă de 2,5 ha. Este o amenajare peisagistică integrată anasamblului de clădiri edificat post 1925 în stilul arhitecturii naţionale 14. arh. Ion Mincu – primul diplomat roman al Ecole des Beaux Arts, Paris casa Lahovary din Bucuresti (1886) – stil Neoromanesc “bufetul” de pe soseaua Kiseleff din Bucuresti (1892, dupa planurile intocmite in 1889 pentru pavilionul romanesc la Expozitia universala de la Paris) – stil Neoromanesc scoala Centrala de fete din Bucuresti (1890) – stil Neoromanesc palatul administrativ din Galati – stil Neoromanesc banca comerciala din Craiova – stil Neoromanesc banca comerciala din Braila – stil Neoromanesc scoala primara Mavrogheni (1895) – stil Neoromanesc

15. arh. Giulio Magni – arhitect italian care a activat in Romania, continuator al lui Ion Mincu

Florea Stanculescu 22.- gara de la Curtea de Arges (1898) – stil Neoromanesc Ministerul Constructiilor din Bucuresti – actuala Primarie a capitalei (1906-1910) – stil Neoromanesc Palatul administrativ din Craiova (1912-1913) – stil Neoromanesc banca Marmorosch-Blank din bucuresti (1915-1923) – stil Neoromanesc imobilul pentru salariatii Bancii Nationale din Bucuresti conacul din Stefanesti. arh. Bucuresti – stil Neoromanesc case particulare in Ploiesti – stil Neoromanesc case particulare in Bucuresti – stil Neoromanesc case particulare in Sinaia – stil Neoromanesc 16. arh. Paul Smarandescu . Al. arh. Arges – stil Neoromanesc Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala (1912-1939) – stil Neoromanesc biserica greco-catolica din str. arh. Grigore Cerchez 20. Constantin Iotzu 24. Cristofi Cerchez 19. arh. jud. Polona in Bucuresti – stil Neoromanesc biserica Cutitul de argint din Bucuresti – stil Neoromanesc casa Rosetti din Bucuresti – stil Neoromanesc liceul din Rimnicu-Vilcea – stil Neoromanesc spitalul Polizu din Bucuresti – stil Neoromanesc vila Minovici din Bucuresti – stil Neoromanesc cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) – stil Neoromanesc corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni – stil Neoromanesc casa Disescu din Bucuresti – stil Neoromanesc cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) – stil Neoromanesc corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni – stil Neoromanesc casa Disescu din Bucuresti – stil Neoromanesc ansambluri de locuinte ieftine – stil Neoromanesc proiecte tip de locuinte rurale – stil Neoromanesc scoli rurale – stil Neoromanesc vami – stil Neoromanesc Palatul Agriculturii din Braila – stil Neoromanesc multe cladiri ale administratiei financiare in Bucuresti si alte orase – stil Neoromanesc Vama Postei din Bucuresti – stil Neoromanesc Casa corpului didactic. arh. Petre Antonescu 17. Statie Ciortan 23. Clavel 21. arh. arh. Nicolae Ghica-Budesti 18. arh.

Cristinel 26. Traianescu – stil Neoromanesc arh. arh. singurul care este legat de miscarile de avangarda europene (co-fondator al miscarii Dada. bd. Bratianu. Zurich. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern.D. imobilul ARO. in special in arhitectura expozitiilor proiectate. Horia Creanga – exponentul liniei formale celei mai radicale si cel care impune arhitectura moderna si intreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologiei imobilului de raport. pictor. G. Toma T. arhitect si publicist. Bucuresti (1934) – stilul Modernist imobilul Otulescu din Bucuresti (1934-1935) – stilul Modernist imobilul Malaxa din Bucuresti (1935-1937) – stilul Modernist vila Bunescu din Bucuresti (1932) – stilul Modernist Cantacuzino din Bucuresti (1934) – stilul Modernist stadionul ANEF din Bucuresti (1933-1939) – stilul Modernist uzinele Malaxa din Bucuresti (1931-1932 si 1936-1939) – stilul Modernist halele Obor din Bucuresti (1937) – stilul Modernist palatul Culturii de la Cernauti – 1935-1937 – stilul Modernist 28. Bucuresti (1929-1931) – stilul Modernist cinematograful din imobilul ARO. Face o arhitectura modernista cu clare orientari de factura expresionista. Bratianu. cu elemente de factura vernaculara. Bucuresti – stil Neoromanesc catedrala ortodoxa din Cluj – stil Neoromanesc Ateneul universitar Regele Ferdinand din Cluj – stil Art-Deco 25. Marcel Iancu. bd.- imobile de raport – stil Neoromanesc primaria din Banu Manta. imobilul Herman Iancu – 1926 – stilul Modernist imobilul Clara Iancu – 1931 – stilul Modernist imobilul Gold din Bucuresti – 1934 – stilul Modernist imobilul Bazaltin din Bucuresti – 1935 – stilul Modernist imobilul Haimovici din Bucuresti – 1937 – stilul Modernist vila Fuchs din Bucuresti – 1929 – stilul Modernist vila Chihaescu din Bucuresti – 1930 – stilul Modernist vila Iluta din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist vila Wexler din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist vila Juster din Bucuresti – 1931 – stilul Modernist vila Reich din Bucuresti – 1937 – stilul Modernist strandul FSSR din Bucuresti – 1929 – stilul Modernist sanatoriul Popper/Predeal – 1934 – stilul Modernist 29. George Matei Cantacuzino. arh. Socolescu – stil Neoromanesc 27. arh. personalitate culturala de mare cuprindere si autor al unei teorii de arhitectura originale. care pot fi atribuite modernismului de frontiera. arh. exponentul unui palladianism modern hala de avioane a uzinei IAR/Brasov – stilul Modernist . arh. I. 1916) si care introduce programatic ideile Miscarii Moderne in Romania. Face o arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene.

Walter Froy 38.C. Paul Emil Miclescu 32. care pot fi atribuite modernismului de frontiera. Van Saanen-Algy Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco Palatul Telefoanelor din Bucuresti – stil Art-Deco Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti – stil Art-Deco Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti – stil Art-Deco 36. arh. cu elemente de factura vernaculara. mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific 34. Duiliu Marcu – arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene care se resimte in arhitectura sa monumentala. arh. arh. reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera / modernismul eclectic arh. din Bucuresti – stilul Modernist de frontiera biblioteca si clubul nautic din parcul Herastrau. arh.- vila Ariana/Eforie – stilul Modernist hotelul Belona/Eforie – stilul Modernist 30. Tiberiu Niga 35. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern. Casa de credit si asigurari a magistratilor – 1935-1937 – stilul Modernist biblioteca Academiei – 1936-1937 – stilul Modernist Administratia autonoma a monopolurilor statului – 1934-1941 – stilul Modernist piata alimentara de la Buzau – stilul Modernist imobile de locuit si vile – stilul Modernist palatul CFR din Bucuresti uzinele Ford. este principalul reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera / modernismul eclectic clubul nautic de la Snagov – stilul Modernist cartierul U. Ioan Rosu 39. arh. Bucuresti – 1930-1932 – stilul Modernist sanatoriul Toria/Covasna – 1933-1934 – stilul Modernist spitalul Emilia Irza (1950) – stil functionalist Facultatea de Drumuri si Poduri (1950) – stil functionalist 31. Henriette Delavrancea-Gibory. Ion Niga arh. arh. arh. arh. arh. Octav Doicescu. arh. Grigore Ionescu 33. Bucuresti – stilul Modernist de frontiera o serie de vile – stilul Modernist de frontiera blocul de birouri Banloc din Bucuresti Opera Romana (1953) – arhitectura stalinista Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica.B. Louis Week 37. Radu Culcer .

cu elemente de factura vernaculara. Georgescu 43. arh. Bucuresti – stil Art-Deco muzeul Institutului de studii clasice din Cluj – stil Art-Deco prefectura din Satu-Mare – stil Art-Deco 41. Bucuresti – stil Art-Deco hotelul Ambasador din Bucuresti – stil Art-Deco hotelul Union din Bucuresti – stil Art-Deco Societatea Asigurarea romaneasca din Bucuresti – stil Art-Deco imobile de locuit din Dacia 15 si 66. Jean Monda 45. Victor Smighelschi 46. Ion Boceanu. N Badescu 51. Bucuresti – stil Art-Deco blocul edilitar cu teatru. arh. Bucuresti – stil Art-Deco judecatoria din Stirbei Voda.40. Bucuresti – stil Art-Deco corpul nou al Garii de Nord. arh. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern. Radu Dudescu Ministerul de Finanate din Bucuresti 48. Bucuresti (1946) – stil functionalist fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist prefecturia din Baia Mare (1970) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica. Cusnenco 42. care pot fi atribuite modernismului de frontiera. I. arh. arh. E. arh. Bistrita (1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica. Nadejde corpul nou al Garii de Nord. arh. arh. mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific hotelul si primaria din centrul nou. arh. 47. primarie. arh. E. Ascanio Damian Aeroportul international Baneasa. Aeroportul international Baneasa. Bucuresti (1946) – stil functionalist fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist 50. mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific 49. N. Bucuresti (1946) – stil functionalist pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau. Mircea Alifanti este unul dintre foarte putinii arhitecti romani pentru care expresivitatea arhitecturii rezulta si din pretiozitatea alcatuirii si construirii detaliului. Arghir Culina 44. arh. Bucuresti (1948) pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) – stilul “international” sau expresivitate structurala Primaria din Turnu Severin – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste Aeroportul international Baneasa. Bucuresti – stil Art-Deco judecatoria din Stirbei Voda. comert din piata Amzei. arh. Ghica-Budesti .

Napoca 62. Nedelescu 65. ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu 53. arh. dupa modelul orasului-gradina. Stern 54. D. arh. arh. Srulovici 55. cu blocuri mici 58. Sofia Ungureanu 57. arh. Titus Evolceanu 56. Hunedoara (1848) – stil functionalist locuinte unifamiliale. H. arh. arh. cu blocuri mici 60. arh. arh. V. arh. Vl. arh. dupa modelul orasului-gradina.52. ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu 66. arh. dupa modelul orasului-gradina. N. Horia Maicu . Teodorescu cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist. A. Ioana Grigorescu. Marinescu cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist. Nicolae Diaconu. Bucuresti (1948) bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) – stil functionalist bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) – stil functionalist cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist. arh. cu blocuri mici 61. arh. cu blocuri mici 59. T. George Cristinel 68. Fl. Elian cartierul Steagul Rosu / Brasov – stil functionalist. dupa modelul orasului-gradina. Moisescu 63. Gusti locuinte unifamiliale. Hunedoara (1848) – stil functionalist locuinte unifamiliale. Hunedoara (1848) – stil functionalist restaurarea ansamblului manastirii Neamt restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna restaurarea ansamblului manastirii Neamt restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna restaurarea ansamblului manastirii Neamt restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna Catedrala Ortodoxa din Cluj . Krohmalnic fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist fabrica de confectii APACA (1947) – stil functionalist pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau. arh. ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu 67. Eugenia Greceanu. arh. arh. arh. Perceac 64.

arh. arh. arh. L. restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala primaria din Pitesti (1970) – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste Sala Polivalenta. C. arh. arh. P. arh. arh. primarii si hoteluri in diferite orase. Gheorghe Patrascu 71. A. proiectat dupa modelul moscovit – arhitectura realism socialista (stalinista) Sala Palatului.Popovici 79. Niga 76. Leon Garcia 77. Bucuresti (1956-1959) – stil modernist mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff. Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista 69. Nicolae Porumbescu. arh. Rulea . Bucuresti (1953) – arhitectura stalinista Circul de Stat din Bucuresti (1960) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala casa de cultura din Suceava – arhitectura brutalista primaria din Botosani (sfarsitul anilor ’60) – arhitectura brutalista primaria din Satu-Mare – arhitectura brutalista casa sanatoriala Olanesti (1950) – arhitectura stalinista casa sanatoriala Olanesti (1950) – arhitectura stalinista teatrul de vara “23 August” (1953) – arhitectura stalinista teatrul de vara “23 August” (1953) – arhitectura stalinista 70. Gheorghiu-Dej.- Casa Scinteii din Bucuresti. Liliana Dinescu 72. arh. arh. Serban 78. Miclescu 73. Cezar Lazarescu este arhitectul oficial al lui Gh. Bucuresti (1956-1959) – stil modernist mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff. D. a promovat. Bucuresti (1976) mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff. arh. I. inematograful “Infratirea intre popoare”. arh. aeroportul international Otopeni. Solari-Grimberg 80. T. Marinescu 74. dupa o formula relativ analoga cu cea a brutalistilor japonezi. aflandu-se la sefia unor proiecte importante (sistematizarea litoralului Marii Negre – inceputa in 1956. o expresie arhitecturala mai indrazneata si cu o anume originalitate locala. etc.Em. Bucuresti (1956-1959) – stil modernist restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist restaurantul Perla de la Eforie (1959) – stil modernist 75.

arh. Bucuresti (1973) Palatul Radiodifuziunii.sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica.- Circul de Stat din Bucuresti (1960) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala Academia Stefan Gheorghiu. arh. Irina Rosetti 85. Silvia Granet 82. Teonic Savulescu gara din Constanta – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala gara din Brasov – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala gara din Constanta – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala gara din Brasov – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala gara din Predeal (1969) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala gara din Predeal (1969) – stil modernist cu o expresivitate de factura structurala Palatul Radiodifuziunii. Dinu Gheorghiu 92. Eugen Arvanitache hotelul Nord. arh. Machedon 94. arh. Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste cladirea Televiziunii romane. arh. Iancu Radacina . Ignace Serban 89. Leon Garcia 87. Bucuresti (1975) – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste 81. Alice Lepadatu 95. Bucuresti (1960) – arhitectura moderna solemn-decorativiste extinderea hotelului ARO. arh. arh. Ilie Radulescu 84. arh. Serban Manolescu 93. arh. arh. Bucuresti – modernism de factura fascista Sala Palatului. Mihai Ricci – 1960 88. Em. Brasov (1963) – stilul “international” hotelul Alpin din poiana Brasov (1969). Bucuresti – modernism de factura fascista Sala Palatului. arh. arh. arh. Bucuresti (1965) statiunea Aurora (1974) statiunea Jupiter spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala 91. Tiberiu Ricci 86. Bucuresti – modernism de factura fascista Palatul Radiodifuziunii. mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific 90. Florin Ionescu 83. arh. arh.

arh. 104. Steble aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala arh. Margareta Dimboianu Institutul de inframicrobiologie. 102. Muresan . Mircea Enescu pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) – stilul “international” sau expresivitate structurala arh. arh. spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala spitalul din Suceava (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala arh. Cherea 98. Mina Laurian Teatrul de vara la Mamaia (1962) – stilul “international” sau expresivitate structurala arh. Bunescu 99. M. Serbescu Institutul de inframicrobiologie. Silvia Granet spitalul din Baia Mare – stilul “international” sau expresivitate structurala arh. 108. Fackelman liceul de muzica din Timisoara (1965) – stilul “international” sau expresivitate structurala arh. Bucuresti – stilul “international” sau expresivitate structurala arh. Alex. A. Romeo Belea teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista arh. Gabriel Cristea aeroportul international Otopeni (1970) – stilul “international” sau expresivitate structurala arh. 103. C. 101. arh. St. 111. Radu Tanasoiu teatrul national din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura brutalista arh. Mihai Enescu 100. 110. 109. Cleopatra Alifanti 97. 105. Gringerg Teatrul de vara la Mamaia (1962) – stilul “international” sau expresivitate structurala arh. 106. arh. A. 107.- spitalul din orasul Onesti (1965) – stilul “international” sau expresivitate structural 96. Bucuresti – stilul “international” sau expresivitate structurala arh.

mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific 120. mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific arh. Alex. mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific arh. N. Paraschiva Iubu Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica. 115. Const. 122. Costin Pastia Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica. mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific teatrul din Craiova (1974) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica. Stefan Lungu Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica. Savescu teatrul din Tirgu Mures (1974) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica. - arh. mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific 117. - arh. Nicolae Perianu Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica. Carol Hacker Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica. Stefan Lungu Casa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982) . mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific 118. mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific 121. mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific 119. - extinderea Academiei Comerciale din Bucuresti (1967-1970) – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste arh. Iotzu – 1974 hotel Ciucas din Poiana Brasov – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica. 114. - arh. Serban Sturdza restaurarea pietii Unirii din Timisoara arh. - arh. Vladescu Casa de cultura din Tirgoviste – arhitectura stilului international cu elemente brutaliste arh. 113. - arh.112. - arh. mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific 116. Petre Svoboda Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) – sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica.

128. 127. 125. Marasti si zorilor din Cluj – Napoca arh. Em. 126.123. P. Anca Petrescu Casa Poporului Arh. Florin Dico si Serban Tiganas Stadionul Cluj Arena Stadionul Doctor Constantin Radulescu Cluj . 129. Bucuresti (1986) arh. Petre Ciuta Casa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982) arh. - arh. Cosmatu hotelul Bucuresti din capitala (1980) arh. 130. Barbu Popescu Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986) arh. Emanuil Tudose Cartierele Manastur. Zoltan Takacz Postavaria romana. Dorin Stefan Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986) arh. 124.