Nikos Kazantzakis-Christos Rastignit a Doua Oara 05

Nikos Kazantzakis

Christos răstignit a doua oară
I. Instalat în ceardacul său, de unde se vede toată piaţa satului, aga din Licovrisi bea rachiu şi trage din ciubuc. Afară plouă domol, cu picături mărunte ee-i cad în barbă sau i se lipesc de mustaţa groasă, cănită proaspăt cu vopsea neagră. Aga îşi scoate limba înfierbântată de rachiu, le soarbe răcoarea, şi se simte bine. La dreapta lui, în picioare stă sei ul, o namilă de oriental, cu chipul fioros, cu privirile saşii şi cu o trâmbiţă în mina! la stânga, cu picioarele încrucişate sub el pe o pernă de catifea, sade un turculeţ frumos şi rotofei, care aprinde ciubucul agăi şi-i umple neîncetat paharul cu rachiu, Aga clipeşte mahmur din ochâi-i somnoroşi şi se bucură de buna întocmire a vieţii omeneşti. "oate le-a rânduit bine Allah, aici pe pământ, îşi spune el în sinea lui! minunat lucru e această lume din care nu lipseşte nimic# dacă ţi-e foame, ai pâine, friptură rumenită şi pilaf cu scorţişoară! dacă ţi-e sete. ai rachiul, dumne eiasca licoare! dacă te-apucă moleşaâa, Allah a făcut somnul, leacul cel mai bun contra moţăielii! dacă te înfurii, tot el ţi-a dat gârbaciul şi spinările raialelor! dacă te prinde urâtuî, ţi-a dat maneaua cu melodia ei tărăgănată şi tânguitoare. Iar dacă vrei să uiţi de suferinţe şi neca uri, îî ai pe lusufaehi. $ %are meşter este Allali& murmură aga mişcat. %are şi neîntrecut meşter, cum nu se pomeneşte altul& 'e unde i-o fi venit lui în minte să născocească rachiul şi pe Iusufachi( 'upă multele pahare de rachiu pe care )e-a băut, ochii agăi se umplu de cucernicie şi de lacrimi. *e apleacă peste marginea ceardacului şi-şi admiră cu mândrie supuşii creştini, care se plimbă în sus şi în +os prin piaţă! toţi sunt raşi proaspăt, îmbrăcaţi de sărbătoare, cu brâuri late, roşii, cu şalvari scurţi spălaţi în a+un şi cu tu luci albaştri. ,nii poartă fes, alţii turban, iar alţii au căciuli de piele de miel. -ei mai fuduli şi-au pus la ureche câte un fir de busuioc sau( câte o ţigară. . a treia i de /aşti şi slu+ba la biserică abia s-a terminat. . o i dulce, blândă, şi plouă cu soare. 0lorile de lămâi au început să-şi răspândească mireasma în vă duh, arborii înmuguresc, iarba încolţeşte, 1ristos se întrupea ă în fiecare bulgăraş de pământ. -reştinii, se plimbă în sus şi în +os prin piaţă! prietenii se întâlnesc pe drum, se sărută unii cu alţii, îşi spun 21ristos a înviat3, apoi intră în cafeneaua lui -ostantis sau se aşa ă la mesele de sub platanul mare din mi+locul pieţei, unde comandă narghilele şi cafele, şi încing, pe îndelete, taifasul molcom ca ploaia măruntă cu soare. $ ,ite, aşa trebuie să fie şi în rai, spune 1aralambos, paracliserul. ,n soare plăcut, o ploaie domoală, lămâi înfloriţi, narghilele câte vrei şi taifasuri, taifasuri, ce nu se mai sfârşesc în vecii vecilor&

4n cealaltă margine a pieţei, dincolo de platan, se înalţă biserica satului, 5ăstignirea 'omnului, cu drăgălaşa ei clopotniţă văruită de curând. ,şa de la intrare îi e împodobită astă i cu ramuri de palmier şi de dafin. 6ur împre+ur se înşiră dughenele şi atelierele satului# şelăria nă drăvanului. de /anaiolaros, poreclit şi 27hipsofagul3! odată, cineva adusese în statuetă de ghips a marelui 8apoleon şi el a mâncat-o! apoi a fost adusă o altă statuetă, a Iui 9emal-/aşa, e care de asemem a mâncat-o! iar la urmă, când a apărut în sat o efigie cu chipuf lui :eni elos; nu s-a lăsat până n-a mâncat-o şi pe aceea. Alături e fri eria 2.rotocritos3 a lui Antonis, având înăţată sus, deasupra uşii, o tablă pe care scrie cu litere mari, roşii ca sângele# *e face şi estracţii de dinţi& %ai încolo e măcelăria lui chir 'imitros, şchiopul, cu firma# La Irodiada. Avem căpăţâni proaspete. 4nfiecare sâmbătă el taie eâte un viţel! dar, înainte de a-l tăia, îi aureşte coarnele, îi vopseşte fruntea. 4i înfăşoară gâtul cu panglicuţe roşii şi-l plimbă prin tot satul, şontâc-şontâc, lăudând cu glas tare, ca un telal, calităţile viţelului. 4n fine, în rând cu acestea, la colţ, se află vestita cafenea a lui -ostantis, lungă, îngustă şi răcoroasă, care miroase plăcut a cafea şi a tutun de narghilea, vara, şi a +aleş, iarna. /e peretele din dreapta atârnă trei mari litografii lucioase, mândria satului# la un capăt, 7enoveva, pe +umătate goală, tolănită într-o pădure tropicală! în celalalt capăt, regina :ictoria a Angliei, grasă, cu ochii ei albaştri şi cu un piept enorm de doică! iar la mi+loc, între ele, aspru, cu ochi cenuşii încruntaţi şi cu o căciulă mare de astrahan, 9emalpaşa. *ătenii sunt cumsecade, harnici şi buni gospodari, satul e bogat, iar aga un om vrednic şi el, căruia îi place mult rachiul, miresmele tari de mosc şi de paciuli, dar mai cu seamă turculeţu& rotofei, care sade în stingă lui pe perna de catifea. Aga îşi priveşte su< %ustafa 9emal paşa, supranumit 9ernal Atatur= ><??@A $<B)?C, om de stat turc. ; :eni elos .leutherios ><?DE-<B)DC, om politic grec, conducătorul luptelor pentru eliberarea -retei, ceC care a proclamat independenţa -retei. puşii creştini, aşa cum un cioban îşi priveşte mieii s+ oile lui grase, şi se bucură. 2*unt oameni de treabă, n-am ce ice, îşi spune elmi-au umplut şi anul ăsta chilerul cu peşcheşuri de /aşti $brân eturi, colaci cu susan, turte, ouă roşii,. ,nul, ţie-l Allah, mi-a adus şi o ulcică plină cu sacâ de 1ios, pentru Iusufachi al meu, să mestece şi să-i miroasă guriţa frumosF3 Gi gândind astfel, aruncă o privire drăgostoasă spre micul Iusufachi, grăsuliu şi moleşit, care îşi mesteca sacâ ul în cea mai deplină tihnă. Gi în timp ce se gândeşte la ehilerul plin de bunătăţi, în timp ce afară burea ă molcom, şi pietrele lucesc, şi se aud cocoşii cântând, iar alături de el, ghemuit la picioarele Iui, Iusufachi mestecă sacâ şi-ş+ plescăie limba de plăcere, aga simte deodată că-i creşte inima. 4şi întinde gâtul, încearcă să îngâne o manea, dar nu se simte în stare şi renunţă. Atunci îşi ridică ochii spre sei , căruia îi face semn să sune din trâmbiţă, ca oamenii să contenească vorba! apoi se întoarce spre stânga şi spune# $ -ântă-mi ceva, Iusufachi, şi o să te răsplătesc din plin& -ântă-mi 'unia tabir, ruia tabir, aman, aman& -ântă-mi, Iusufachi, fiindcă altfel simt că mă înăbuş. "urculeţuî rotofei îşi scoate alene sacâ ul din gură, îl lipeşte de genunchiul gol, îşi rea emă obra ul în palma dreaptă şi începe cântecul tânguitor, atât de drag agăi# Lumea e un vis, viaţa e un vis, aman, aman& -ântă-mi, Iusufachi, fiindcă altfel simt că mă înăbuş. /ătimaşă şi de mierdătoare, vocea se ridică şi coboară, gungurind ca o porumbiţă. Aga îşi închide încet ochii şi tot timpul cât ţine melodia tărăgănată a cântecului se simte atât de fericit, încât uită să mai bea.

$ Aga e cu chef a i, murmură -ostantis, care nu pridideşte cu servitul cafelelor. Hlagoslovit fie $ Hlagoslovit fie Iusufachi& îl corectea ă, âmbiiid cu subînţeles, Ianacos, vm ătorul ambulant şi poştaşul satului cu o barbă albă, scurtă şi rotundă, şi cu nişte ochi ageri ca de pasăre de pradăL $ Hlagoslovita fie soarta oarba care l-a făcut pe el agă, iar pe noi supuşi creştini, cu drepturi mai puţine decât ceilalţi supuşi mahomedani& murmură fratele popii, 1agi 8icolis, învăţătorul satului. Acesta e un bărbat uscăţiv, cu nişte ochelari mici pe nas şi cu mărul lui Adam ascuţit şi gros, care i se ridică şi coboară în gâtâe+ ori de câte ori vorbeşte. *I aprinse, îşi aminti de strămoşi şi oftă, $ Jdinioară, adăugă cu voce tare, prin aceste locuri stăpâneau ai noştri, grecii. 'ar roata s-a întors şi au venit bi antinii, tot greci şi ei, şi pe deasupra creştini. Apoi roata s-a întors din nou şi au venit păK gâniiF Insă aşa cum a înviat 1ristos, băieţi, tot aşa va învia şi patria noastră& 1ei, -ostantis, haide, cinsteşte-ţi palicarii& 4n aceeaşi clipă, maneaua se termină, turculeţul îşi vârî din nou sacâ ul în gură şi se porni să morfolească iar, cu un aer moleşit. "râmbiţa sună a doua oară! raialele puteau acum să râdă şi să strige în voie. -ăpitanul 0urtunas, unul din cei cinci bătrâni de va ă ai satului, apăru în uşa cafenelei. 4nalt şi vân+os, fost proprietar de corabie, acest lup de mare cutreierase ani de ile %area 8eagră în lung şi lat, cărând grâne ruseşti şi făcând contrabandă. /e faţă nu i se vedea nici un fir de păr. *pân şi pământm, cu obra ul bătucit şi bră dat de bârcituri adânei, avea nişte ochi mici, foarte negri, care-i scânteiau aprins. A îmbătrânit tare mult, la fel ca şi corabia Iui, drobită de valuri, într-o noapte, în faţa "rebi undei! fără corabie, fără vlagă, sătul de viaţă şi de toate, căpitanul 0urtunas s-a întors în satul lui de baştină, hotărât să tragă la măsea cât rachiu o mai putea, până când i-o sosi ceasul sorocit să-şi întoarcă faţa la perete şi să-şi dea ultima suflare. Jchii lui au vă ut atât de multe, că-i e lehamite L aşa ice el! de fapt, nu, nu-i e lehamite# nu mai are puteri, dar i-e ruşine s-o mărturisească. Astă i s-a gătit cu ci mele-i cu turetci înalte de căpitan, cu pelerina-i îngălbenită de marinar şi cu căciula-i boierească de astrahan veritabil. 4n mână ţine toiagul mare de fruntaş al satului. :reo doi-trei săteni s-au ridicat respectuoşi în faţa lui, poftindu-l să şadă şi să bea rachiu cu ei. $ 8-am timp, pehlivanilor n-am timp de rachiu acum, ise el. 1ristos a înviat& %ă duc acasă la părintele, căci astă i avem sfat acolo, toţi capii satului. /este un ceas să veniţi şi voi, cei care sunteţi chemaţi. *ă vă închinaţi şi să veniţi, căci, după cum ştiţi, astă i avem de lucru. -areva dintre voi să se ducă să-l cheme şi pe huiduma de /anaiotaros, şelarul, cu ţăcălia lui de drac, fiindcă o să avem nevoie de el. "ăcu o clipă, rân+ind cu şiretenie în ochi. $ 'acă nu-i acasă, înseamnă că-i la vădană, adăugă apoi, şi toţi cei de faţa i bucniră în râs. *ingur moş -ristofis, chirigiul, care învăţase în tinereţele lui L cu toate că asta îl costase scump L ce va să ic dragostea, sări în sus# $ -e râdeţi, mă nătărăilor, ce râdeţi( strigă el. Hine face& 'ă-i înainte, /anaiotaros, şi nu te lua după ei& -ă viaţa-i scurtă şi moartea lungă& 'imitros, măcelarul cel gras, dădu din capul său ras proaspăt şi ise#

$ 'umne eu s-o aibă în pa a lui pe vădana noastră, -aterina. -ă numai diacu ştie de câte coarne ne scapă ea& -ăpitanul 0urtunas hohoti# $ 1ei! voinicoşilor, nu vă certaţi degeaba. . nevoie de câte o văpăiată ca asta în fiece sat, ca să nu-şi găsească beleaua cele cinstite. .a e ca cişmeaua la margine de drum# cei însetaţi se opresc şi beau! altfel ar bate la porţile noastre şi, ştiţi# femeile, când le ceri apăF *e întoarse şi-l ări pe mvaţator. $ 1agi 8icolis, tot aicea eşti( Ai uitat că faci parte din sfat şi că a i avem adunare( Ai mutat şcoala la cafenea, palavragiule& 1aide, termină şi vino& $ *ă vin şi eu( făcu moş -ristofis, aruncând o ocheadă către ceilalţi. .u mi-s bun de Iuda& 'ar căpitanul 0urtunas o şi pornise la deal, înfingându-şi apăsat în caldarâm toiagul de fruntaş. Astă i nu prea era în apele lui# îl sfâşiau iarăşi durerile reumatice şi toată noaptea nu închisese ochii. 'is-dedimineaţă, băuse două sau trei pahare mari pline cu rachiu, ca medicament, dar în adar, durerile nu conteneau! nici măcar rachiul nu le mai venea de hac. $ Lua-le-ar dracu de +unghiuri& murmură el. 'acă nu mi-ar fi ruşine şi aş începe să urlu, poate că m-aş mai uşura! dar nu mă lasă pârdalnica de ambiţie& Gi apoi, trebuie să umblu drept şi să mă prefac că râd. Iar dacă scap cumva toiagul din mână, nu trebuie să las pe nici un afurisit să mă a+ute, ci trebuie să m-aplec eu singur să-l iau. *trânge din dinţi, căpitan 0urtunas, şi rabdă& "oate pân ele sus, drept înainte, contra valului& MinN te bine, să nu te faci de ruşine& -ă doar o furtună e şi viaţa, o să treacă& 7emea şi blestema încet, şi urca dealul, hurducându-se ca un bastiment săltat de valuri. *e opri o clipă şi privi cu coada ochiului în +urul lui# nu-l vedea nimeni! oftă şi se mai uşura puţin. 4şi aţinti apoi ochii înainte şi sus. 4n vârful satului vă u lucind printre copaci casa albă a popii ca canatele sinelă aiI ferestre, lor. $ "ocmai acolo, în vârful satului, i s-a nă ărit să-ş+ ridice casa, al dracului popă I /arcă m-ar fi blestemat pe mine I bombăm el, pornind din nou la deai în casa popii îşi făcuseră de+a apariţia doi fruntaşi ai satului şi stăteau tăcuţi, aşe aţi turceşte pe mindir, aşteptând trataţiile. /opa se dusese ia bucătărie să dea, ordine singurei lui fiice, %ariori, care pregătea tablaua cu cafele, apă rece şi dulceaţă. Lângă fereastră, la locul de cinste, se instalase la largul lui primul fruntaş din Licovrisi, "răgându-se dintr-o familie de viţă boierească, bine trăit, acesta avea un şalvar croit din postav subţire, un mintean brodat cu fir de aur şi un inel gros de aur în arătător $ pecetea lui L cu cele două ma+uscule gravate una într-aâta, 7. /# 7heorghios /atriarheas. %âinile îi erau grase şi moi, ca de mitropolit, căci n-a muncit niciodată în viaţa lui, deoarece o ciurdă de argaţi şi de di+maşi trudeau în locul său ca să-l hrănească. %aţul i se îngroşase, şoldurile i se lăţiseră atât de multK că se făcuseră ca o crupă de iapă, 2burta îi crescuse, iar guşa îi atârna în trei straturi peste pieptul alb şi păros. 4i lipseau doi sau trei dinţi din faţă L alt cusur n-avea L şi când vorbea, fonfăia şi se încurca! dar cusurul ăsta îi sporea şi mai mult boieroşenia, căci te silea să. te-apleci în faţa lui când vorbea, ca să înţelegi ce spune. La dreapta lui, în colţ, slăbănog, cu îmbrăcăminte soioasă, cu capul ţuguiat, cu ochii urduroşi, cu mâini late, pline de noduri, şedea ghemuit al doilea fruntaş, cel mai înstărit gospodar al satului moşneagul Ladas. 'e şapte eci de ani, de când hălăduieşte pe lume, el se încovoaie într-una deasupra pământului, îl sapă, îl seamănă, îl seceră, sădeşte mlădiţe vii, îl stoarce de parcă ar vrea să-i sugă şi ultima picătură de sânge. 'e mic copil, de când se ştie, nu i-a de lipit niciodată de pământ. Lacom, nesătul, se aruncă asupra gliei, bagă în ea o sămânţă, îi cere o mie,

şi nu se pomeneşte să spună vreodată# 2*lavă lui 'umne eu3, ci cârteşte mereu nemulţumit. Iar acum, la bătrâneţe, pământul nu-i mai a+unge! cu cât se apropie de moarte şi simte că n-o să mai facă multă vreme umbră pământului, se grăbeşte să nu scape nimic din mână şi să +upoaie toată lumea. A început deci să dea bani cu camătă consătenilor! oamenii nevoiaşi îşi ipotechea ă viile, ogoarele, casele, iar când vine vremea socotelii se tre esc că n-au cu ce plăti, şi-şi vând întreg avutul scos la me at şi înghiţit de moşneagul Ladas. -ând îl cauţi se văicăreşte, niciodată nu mănâncă să se sature, iar nevasta îi umblă desculţă. *ingura fiică pe care s-a învrednicit s-o aibă a lăsat-o să moară cu ile, gârcindu-se să cheme, când a că ut la pat, un doctor ca s-o vadă. 2-heltuială mare L spuse el atunci L oraşul e departe, cum să aduci un doftor și pe urmă, ce ştiu şi ei& :ai de capul lor& îl avem aici pe preotul nostru, el ştie multe leacuri vechi, am să-i plătesc să facă şi un maslu, fata o să se în drăvenească, şi-o să mă coste şi mai ieftin.3 'ar leacurile popii n-au folosit Ia nimic, maslul a fost adarnic, căci fata a murit la şaptespre ece ani, scăpând astfel de tatăl ei. Iar el s-a bucurat că a fost cruţat de cheltuielile mari pe care le-ar fi cerut o nuntă, într-o i, Ia câteva luni după moartea fetei, se apucase să facă socoteala# 2Oestre, cam atât! îmbrăP căminte, mese, scaune, atât! ar fi fost nevoie să chem la nuntă toate rudele, şi ăştia vor să mănânce cu nemiluita! să punem pentru bucate, pâine, vinuri# atât.3 A adunat. 0oarte multă cheltuială& 0iica lui l-ar fi sărăcit. 2Lasă, nu-i nimic c-a murit. "oţi o să murim odatăF Aşa. a scăpat de neca urile vieţii# bărbat copii, boli, spălatul rufelor. A avut noroc. 'umne eu s-o odihnească în pace&3 %ariori intră cu tablaua plină. 4i salută pe fruntaşi, plecându-şi privirile în +os, şi se opri mai întâi în faţa boierului. /alidă, cu ochii mari şi cu sprâncenele ca găitanul, avea părul şaten împletit în două cosiţe groase şi aduse ca o cunună în +urul capului. Hătrânul boier îşi încărca linguriţa cu dulceaţă de vişine, apoi, ridicând paharul, se uită la fată şi-i ură# $ *ă-ţi +ucăm la nuntă, %ariori, cât mai repedes căci fecioru-miu e în mare dârdoră& 8u mai are răbdare. 0ata popii era logodită cu singurul Iui fecior. %ihelis. /opa era mândru că o să aibă un astfel de cuscru şi că o să-şi vadă în curând casa plină de nepoţi. $ 8u ştiu de ce se grăbeşte aşa, băftosul! cică nu mai poate să rabdeF adăugă boierul râ ând şi făcând cu ochiul la fată. .a se roşi toată! murea de ruşine, dar nu fu în stare să rostească o vorbă. $ 'a, da, să +ucăm Ia nuntă& ise popa 7rigoris, intrând cu o. sticlă de vin tămâios în mână. -ât mai repede, şi cu binecuvântarea lui 1ristos şi a preasfintei 0ecioare& /opa era un om tare şi voinic, care ştia să trăiască bine! avea o barbă albă ea neaua, împărţită în două pe piept, şi mirosea a seu şi a tămâie. :ă ând că fata s-a roşit, întrebă, ca să schimbe vorba# $ 'ar pe Lenio, fiica ta luată de suflet, când ai de gând s-o nunteşti, boierule( Lenio era una din fetele din flori pe care /atriar-A heas le făcuse cu slu+nicele lui. J logodise cu ciobanul său credincios şi supus, %anolios, şi o în estrase mărinimos cu o turmă de oi, pe care %anolios le păştea pe muntele de lângă sat, muntele *fânta 0ecioară. $ -u voia lui 'umne eu, ilele astea, răspunse boierul. :ăd că Lenio se grăbeşte, adăugă el. 'a, A se grăbeşte. I-au crescut ţâţele de parcă ar vrea să alăpte e un prunc. 2:ine luna mai, stăpâne, mi-a spus alaltăieri, vine luna mai şi trebuie să ne grăbim3. Hoierul i bucni într-un hohot de râs ce făcu să i se cutremure cutele guşii de sub bărbie. Qn 6una mai, continuă el, se însoară numai măgarii. Lenio are dreptate, trebuie să ne grăbim. -ă doarNoameni sunt şi ei, cu toate că nu-s decât nişte slugi.

iar el ascultă şi învaţă. aducând clondirul cu rachiu. o mestecă prelung în gură. şi dacă ai să mi-l faci.ra un popă căruia îi plăcea să rnănânce bine. am să dăruiesc o candelă de argint mânăstirii. blagosloviţi creştini. %ă uitam la el cum aducea tablaua în odaia stareţului. Apoi luă cu vârlul linguriţei @ vişină. să facă copii. o clipă. declară învăţătorul sorbindu-şi cafeluţa. $ A i e i mare. 0aţa-i lată. făcu preotul. %are şi bun e 'urnne eti2 moş Ladas. mi-a tăiat-o %anasis. . $ Min şi la el de parcă ar fi copilul meu. nu-ţi risipi avutul la săraci& Hoierul i bucni într-un hdhot de râs ce gudui toat. luă deodată o măreţie de profet. doar aripile-i lipseau. /ărea un adevărat înger. sosit şi căpitanul 0urtunas. am să-ţi cer un hatâr. părinte! vreau să-l iau în slu+ba mea. să bea. %-am dus în chilia călugărului pe care-l îngri+ea el.$ %anolios e băiat bun. şi nişte paşi urcând scara. cred că nu avea mai mult de cincispre ece ani.3 L 28umai pe %anolios să nu mi-l ceri3. $ %ilostiviţi-vă. Apoi. "ocmai atunci tvi şi popa. Jchii începură să-i +oace în cap. părinte. sorbi o înghiţitură de tăraâios şi ură# *ă cinstim pentru bei şug şi bogăţie& *ă ne-afute 'umne eu să no mur+itK de foame. lupul de mare I făcu popa. şi nu te lacomi aşa. şi aşa. Iar acum i-o dau de nevastă pe Lesia. la mânăstirea *fântul /antelimon. la bătrâneţe. *trânse din dinţi şi se aşe ă pe mindir. *unt neputincios şi singur pe lume. şi se ridică să-i deschidă uşa. umbriţi de sprâncenele-i stufoase. dar fruntea îi era îmbrob nată de sudoare. :iile şi semănăturile nu sunt prea bune anul ăsta. să ne grăbim a lua o hotărâre. J să fie fericiţi amândoi. lasă-l să iasă în lume. Gi apoi.3 L 2Lasă-l. despre care voi spuneţi că-i de apă. 2/ărinte. /ăhărelul ăsta. îmi petrec timpul cu dânsul. nu pleca. dragă %ariori. mie mi-a+unge. să trăiască! şi când o să se scârbească de viaţă. rân+md cu răutate. Afară se au i un mers greoi. îl încredinţa boierul. /este puţin o să se strângă aici norodul. las-o mai încet cu dărnicia. o să fie vai de noi& $ %are-i mila Iui 'umne eu& răspunse popa cu glasul lui adânc şi puternic. i-am spus.l casa. *tai.# răsufle! apoi intră lâ ând. Gi m-a durut în suflet. %a riori. $ A. 2"aman pe %anolios îl vreau. ca şi copilul meu. %i-am spus# păcat că aşa mândreţe de tânăr e sortit să lânce ească într-o mânăstire. păstrea ă-ţi cura+ul& %ai strânge-ţi şQ dumneata cureaua. *ă-ţi +ucăm la nuntă I adăugă el şi goli paharul dintr-o înghiţitură. ducând tablaua. că mâncarea multă strică. -ând l-am vă ut întâia oară. să-I tratăm şi pe el. în chip de cerşetor. nu se dădea în lături să se uite după . o să vină el singur să se călugărească. -hiar şi acum. moş Ladai moare de foame& începu să se tânguiască el cu glas +eluitorK întin ând raâna-i lată şi grasă. care seârţâia. evghenicoşi fruntaşi& =c cNRpar (pitarKCii adresându-se celor trei capi ai satului. şi n-am alt spri+in şi tovarăş! în fiecare seară eu îi povestesc despre sfinţi şi sihaştri. părintele %anasis! acesta ăcea de ani de ile damblagit în pat. n-am de ce să mă plâng de el. sa spună vorbe deocheate când era cu chei. căutând să nară cât mai sprinten cu putinţă. %ariori ieşi din odaie. ştia să şi bată. întorcându-se spre tânăra fată# $ %ie nu-mai da dulceţuri şi cafele. ca un eunuc. Astea-s pentru cucoane şi bătrâni.. să mă trate e. care alergase să-l a+ungă! acesta îşi ţinea c ciula în mână şi-şi fâcea-vânt cu ea.3 Atunci călugărul oftă şi-mi spuse# 2. arsă de soare. Aşa că. $ 1râstos a înviat. -ăpitanul se opri mai întâi. în faţa uşii. /opa ăvorî uşa. %ă duc să-i aduc un pahar mare şi clondirul cu rachiu! că dumnealm nu se uită la vin. In urma lui apăru gâfâind învăţN torul. iar când se înfuria.3 'upă multe stăruinţe. l-am tadupleeat pe călugăr şi mi l-a dat. *ă fie într-un ceas bun& $ J să-ţi toarne o droaie de nepoţiF vorbi moş aeagul Ladas.

beţivanul. mi se pare. Gi nici eu nu sunt altceva decât tot un vierme. :a să ică. a i e o i solemnă. eTplică el. ai băut şi ai iubit mai mult decât se cădea! acum ridică-ţi pentru o clipă mintea deasupra acestor bunuri şi plăceri lumeşti şi a+ută-ne să luăm o hotărâreF Iar tu. *ângele-i clocotea necontenit în vine. şi gândurile. măcar o clipă. păcătos îmbătrânit în rele. fratele meu. în carnea noastră. vinurile şi lirele de aur turceşti. -ăpitanul se făcu foc de supărare. /aginii aveau teatrele şi circurile. în tinda bisericii. /opa se opri o clipa sa răsufle. în *ăptămâna %are. după învierea lui 1ristos. dar în noi. începu el cu glasul său grav. aşadar. 6a lirele de aur şi la femei! tu trăieşti numai cu gândul la 'umne eu şi la 7recia. iar noi o să vedem cu ochii noştri.l o să treacă totul în catastifele lui. bine. care pe luda Iscarioteanul şi care pe %agdalena cea păcătoasă. Gi iată. avem datoria să alegem şi să hotărâm care dintre consătenii noştri sunt vrednici să încarne e pe cei trei mari apostoli. 'ar nu mă întrerupeţi! oamenii au să vină aici dintr-o clipă într-alta şi trebuie ca până atunci noi să fi luat o hotărâre. care dintre ei va putea L iartă-mi cute anţa. pe care le-ai îngrămădit în cuferele taleF -ât despre tine. formă şi întrupare. un suflu de aer sălbatic adia parcă peste el. dascăle. -are începea în 'uminica 0loriilor. şi se sfârşea în *âmbăta %are. mcruntându-şi sprâncenele. căpitane. o datina străveche la noi în sat. şi au să plângă. în această odaie. fraţi fruntaşi&NF Leapădă-te. rosti el. 'ar când începea slu+ba. Ai tras destule foloase pentru tine şi pentru ai tăi de pe urma moşiilor taie! ai mâncat. e adevărat. şi aude tot ce-o să spunem noi aici. 4nvăţătorul găsi momentul potrivit să intervină. spurcatul la gură. dar fii cu băgare de seamă la cele ce spui. o dată cu învierea lui 1ristos. care au să stea în corturi ridicate în +urul bisericii. . ascultaţi& . 'umne eu ne vede deacolo. iar mai presus de toate. de cele pământeşti. 'in toate satele de primpre+ur au să se adune aici credincioşi. :ă . 'umne eu va +udeca singur& 'acă am fi slobo i să vorbim ca tine. la mie ul nopţii. toate astea le ştim. să luăm o hotărâre înţeleaptă. şi au să-şi bată pieptul cu mătănii toată *ăptămâna %are! apoi. pe /etru. iubitul-sieu boier. inima. am intrat în al şaptelea. dascăle. şi mărul lui Adam începu să urce şi să coboare îngâtle+ul lui. *ă-l înviem şi în noi. rărunchii îi erau răscolite de patimi omeneşti. au să înceapă petrecerile şi dansurile. aşa că băgaţi de seamă& 1ristos a înviat. ţie nu am ce să-ţi spun! mintea ta nu se coboară niciodată la gri+ile burţii. să spunem şi noi multe lucruri despre sfinţia ta î $ :orbeşte. 'oamne& $ să-şi păstre e neîntinată curăţenia inimii în tot timpul anului ca să poată primi rolul lui 1ristos cel răstignit. patimile lui 1ristos. am avea. bătrâne Ladas. $ Le vorbesc unor viermi * strigă popa înciudat. şi atunci popa 7rigoris. părinte. părinte. ca la fiecare şapte ani să alegem dintre consătenii noştri cinci sau şase persoane. o să pipăim cu mâinile noastre patimile lui 1ristos. se transforma în profet. pe lacob şi pe Ioan.femei. $ 0raţi fruntaşi. crâcni el. hulpavul. $ Se+ vechi numeau aceasta o taină. care să retrăiască în sufletele şi trupurile lor. în Iradina cu pomi înfloriţi din faţa bisericii. măcar astă i. rămasă din moşi-strămoşi. capii satului. Astă i noi. creştinii aveau taineleF 'ar popa 7rigoris îi rete ă elanul U Hine. că le vorbeşti doar unor fruntaşi& rosti la rândul său boierul. şase ani au trecut. uită în această i solemnă untdelemnul. Lasă-mă să terminF *cripturile au să capete. tu ai umplut toată %area 8eagră de nelegiuirile tale. ori când îşi ridica mâna să binecuvânte e sau să blesteme. 7ândeşte-te. şi tu. la 'umne eu şi a+ută-ne. $ Lasă trecutul deoparte. In schimb tu. de sus. el tot răstignit se află.

este %ilieâis în stare să dâică la bun sfârşit un rol aşa de greu( J să fie biciuit. măcar cât de cât. trupeşte.l are chip de huidumă. *ă ma ierţi. Au itu-m-ai. pe Iuda şi pe %agdalena. $ /e cei răi. Jr. 'eci. iubite boier( $ -e să-ţi spun. . faţa ciupită de vărsat şi trup vân+os.amintiţi prea bine. parcă-i un adevărat urangutan& Am mai vă ut odată unul la fel. rolul lui 1ristos. i-o tăie popa cu severitate. părinte. părinte( răspunse boierul. puţintel sărac cu duhul. cu voia Iui 'umne eu. vlă+ganul de /anaiotaros. 0iul tău e fecior de om bogat. obiectă bătrânul Ladas cu vocea-i ascuţită. $ Asta nu se poate& vorbi popa răspicat. căpitane. Această făptură păcătoasă are tot ce trebuie# curvie. $ /e cine( făcu bătrânul boier eu ţâfnă. galben ca aurul.l e flăcău liniştit. Ia să au imF $ -u voia ta. Gi principalul este că are barba şi părul aşa cum ne trebuie# roşcate.nde mai pui că e şi cu teamă de 'umne eu# coboară în fiecare duminică de Ia munte să asculte slu+ba. 'ar pe cei buni( Aici să vă văd& "rebuie. cred eu. 7hipsofagul. pe când %ihelis are părul şi mustaţa negre ca tăciunele. spuse la rândul său Ladas.u am stat şi m-am frământat cu gânduî ile şi săptămâni întregi. i-i înainte şi nu trage bobârnace. o să fie răstignit pe cruce. observă popa.u numai un lucru vreau# să-i daţi feciorului meu. Gi apoi. e că 1ristos a fost blond. aşa ca vorbeşte cel dintâi. . 'ar mi se pare că 'umne eu s-a îndurat de mine şi m-a a+utat să -l găsesc.ste vădana -aterina. iubite boier. e prea gras şi prea bine hrănit. 1ristos a fost sărac şi slab. blondă ca mierea.nul mai bun nici n-am găsi. să trecem cu vederea peste unele nea+unsuri. frumuseţe şi un păr lung. . Adică aşa cum e ugrăvit în icoane şi 1ristos. trebuie să fie unul care să-i semene. Apoi are ochi albaştri şi o mustaţă potrivită. rân+ind iar. care-i cade până la genunchi. La mine nu merge cu d-astea. 8u te grăbi! sunt alţii aici care au întâietate. dar popa îi aruncă o privire încruntată şi spânul amuţi. %anolios& . la Jdesa. asta o ştiu. s-o ştii& $ :a să ică. consătenii cărora le vom încredinţa câte un rol în această sfântă taină. urmă popa. îi găsim cu uşurinţă. şi nri-am petrecut multe nopţi fără să dorm din pricina asta. dulce la vorbă. dar nu-i cel potrivit. că altfel e greu să găsim L 'oamne. $ Gi cel mai important. "e ascultăm. Hoierule. ne-am adunat astă i aici să alegem. $ . $ /e Iuda îl şi avem& se repe i căpitanul. . ca ale 'iavolului însuşi. pentru i băvirea sufletului. . . . iartă-mă& L un om care să-i semene întru totul lui 1ristos. e chiar un om de-al tău. bat-o 'umne eu s-o bată& /ână şi pe-un mitropolit e în stare să-l bage în păcate& -ăpitanul deschise gura să spună şi el o mascara. . pe care-l iubeşti şi tu# e ciobanul tău. $ /e %agdaâena de asemeni o avem. fraţi fruntaşi. -u toate astea. interveni din nou căpitanul. $ 8u-i rândul tău. Am vă ut-o mai deună i pieptănându-se în mi+locul curţii. %ulţi păcătoşi sunt atunci podidiţi de lacrimi şi se căiesc. *e ice că are vedenii. că în acele ile se săvârşesc multe minuni. şi a fost crescut în belşug şi tihnă. moş Ladas( $ Oi-i. şi ştie şi ceva carte# a fost doar cirac la un călugăr într-o mânăstire. o să i se pună pe cap o cunună de spini. 8u arareori gospodari înstăriţi îşi mărturisesc păcatele pe care le-au făptuit spre a se îmbogăţi şi dăruiesc câte o vie sau câte o sfoară de pământ bisericii. şi ori de câte ori s-a împărtăşit şi l-am spovedit nu i-am aflat nici cel mai mio păcat. eşti primul din sfatul de bătrâni. %ihelis. răspunse bătrânul Ladas oţărât.

mi se pare potrivit -onstantis. e de familie bună! mă rog. $ /e -aiafa îl va face de minune moş Ladas& sări iarăşi căpitanul .l e cel mai potrivit pentru rolul apostolului Ioan. minciuni& strigă popa. Hoierul âmbi măgulit şi îşi aprinse luleaua fără să mai spună nimic. bătrâne $ Aşa-i trebuie& conchise căpitanul Iată ce păţeşti dacă bei apă. cu obra+ii supţi. I-a dat ceva ca să crape. ia spune. 8u uitaţi# ne trebuie un om cu suflet curat& 4nvăţătorul întări# $ Apoi. 8u văd pe nimeni altul din satul nostru mai potrivit pentru rolul ăsta. care şi picte i. 'ar e negustor. şi ce lume se va aduna aici când o sa afle că marele boier /atriarheas va +uca rolul lui /ilat. e destul de bun pentru rolul apostolului /etru. şi în cele din urmă a declarat# 2. cu fiul meu cum rămâne( $ .popa cu căldură. nu cred că vom găsi. şopti din nou bătrânul Ladas. 8u te afli pe corabie. se aprinde şi se stinge uşor ca iasca! dar are inimă bună. cum e ugrăvit -aiafa în icoane( $ %daF făcu popa puţin încurcat şi înghiţind în sec. marchitanul. /e deasupra. /e deasupra. preacinstite boier. după ce stătu o clipă pe gânduri. ce vrei( Aşa că-i putem trece cu vederea. asigură popa. 4n felul ăsta o să dăm şi mai multă măreţie tainei. Are capul mare. reluă învăţătorul Vştia mi se pare cam greu de găsit. preacinstite boier. că şi-a omorât nevasta. . nelegiuitule& strigă popa iritat. c-a turnat în ea ulciorul întreg de apa. $ /entru Iacob. ise. ceea ce e tocmai bine# 1ristos nu e şi el un păstor al turmelor de oameni( $ Hine. popa. 4ntocmai ca moşneagul. bărbia scurN. are un trup în stare să îndure bătaia. făcu popa mduâcindu-şi glasul. aşa cum a fost şi ucenicul iubit al lui 1ristos. $ Apoi. Are o înfăţişare aspră.u mă spăl pe mâini3. e tăios la vorbă şi foarte încăpăţânat! aşa ne este înfăţişat şi apostolul Iacob. bine hrănit. înţepăturile de spini şi greutatea crucii. 8u păcătui. fruntea îngustă. 4nvăţătorul prinse cura+# $ %i se pare că Ianacos. propuse învăţătorul. îi dau voie.n chip sfri+it.nde o să găsim o caiafă mai bună ca el( 'umneata. părinte. a mâncat într-o i o copaie plină cu năut crud. /onţiul /ilat a fost un boier mare şi avea aceeaşi înfăţişare impunătoare ca tine# era de viţă nobilă. I se făcuse sete. ca să vorbeşti tot ce-ţi trece pe la gură cu marinarii tăi& Aici e vorba de o taină. $ -am hoţoman. 7ândeşte-te ce glorie pentru satul nostru. $ . părul cărunt şi creţ. . sărmana& Gi fireşte. 'espre asta întrebaţi-mă pe mine. uscăţivă. dând din capul lui mare şi greu.ă! se supără şi se potoleşte repede.n /ilat mai bun ca tine. are păr negru şi ochi migdalaţi. ilustrisime savant( $ 8u-ţi bate +oc de cele sfinte. 'ar atunci. înalt. mai e şi păstor. făcu boierul. Ladas. bine îngri+it şi cu o guşă mare.$ Vsta-i semn bun. întrerupse din nou căpitanul. cu nişte veşminte soioase. 8u-ţi încreţi sprmeeneâe. cu un nas gălbe+itF . are şi-o muiere care îi face ile fripte. /rimeşte. 5ăposata. şi om bun# a făcut tot ce-a putut ca să-l scape pe 1ristos. $ %inciuni. aşa că el n-a fost părtaş la crime. privind sfios către fratele său. împinsă de lăcomie. %ai bine bea rachiu& $ 8e mai trebuie un /ilat şi un -aiafa. încuviinţă boierul. $ *e ice. s-a umflat şi-a crăpat.ra cumva însurat şi apostolul. /entru asta e în estrat cu tot ce-i trebuie# e grăsuliu. ce spui. cafegiul! n-aş putea găsi unul mai bun ca el. 'upă aia a apucat-o o asemenea aprindere.

5olul ăsta să-l iei tu. aşa cum se cuvine de /aşti& *ătenii băură. Acuşi vine poporal. toţi laolaltă. cinsteşte-i pe dumnealor! adu şi câte un ou roşu pentru fiecare. e vorba să se serbe e o mare taină aici. dacă o să ne-a+uţi la această operă care e pe placul lui 'umne eu. şi atunci am să-i iau eu locul. de-a lungul peretelui. Ladas.u am să rămân de re ervă. 'ar papa. ce vrem de la voi. să dăm o mină de a+utor. $ 1ristos a înviat& salutară vreo ece săteni. spuse el.u -aiafa nu mă fac& strigă moş Ladas îngro it. 7ândeşte-te şi la iad. am ales diatre consătenii noştri pe aceia care vor întruchipa la amil patimile lui 1ristos. cum ae-am prins cu toţii în horă cântând 21ristos a înviat din morţi3 şi cum ne-ain simţit. cu faţa ta de muiere& 8-avem cumva nevoie şi de un spân( $ . 8-ai să pleci de-aici& -e. ca să-l necă+escă pe moşneag. Hine aţi venit& Apoi bătu din palme şi apăru %ariori. fruntaşii. ce lumânări mari aprinse. în 'uminica învierii. $ . *ă găsiţi pe altcineva& Gi catastifele de care spuiF 'ar n-apucă să-şi termine vorba. $ *ă găsiţi pe altcineva pentru -aiafa. la anul viitor. *-ar putea ca în timpul anului L muritori nu suntem( bătrâni nu suntem( L unul dintre voi doi. Afară se au iră sătenii urcând scara şi popa trase ăvorul de la uşă. :ă amintiţi cu toţii ce frumoasă *ăptămână %are a fost aici acum şase ani. fiii mei. sa 0ilat. nu te împotrivi& 'umne eu are să-ţi treacă această faptă în catastifele lui. spâaule. %ulte din păcatele ce te apasă îţi vor fi iertate. ce veselie. ce bocete sfâşietoare. 'e /astele care vineK pesteN un an. Gi apoi. luară fiecare în raână un ou roşu şi aşteptară. mângâindu-şi barba despicată în două ca o furcă. . vrei să ne facem de râsul tuturor( Apoi adăugă mai moale# "rebuie să fad şi tu un sacrificiu. de pildă tu. hotărând . . ducându-şi palmele la piept. cu mici şi mari. $ Adevărat a înviat& răspunseră fruntaşii satului. să dea ortul popii. Gi se îndreptă spre uşă. părinte& răspunseră toţi într-un glasK -u binecuvântarea dumitale& $ -u binecuvântarea lui 'umne eu& întări preotul şi se ridică în picioare. $ . aşe ându-se pe mindir cu picioarele încrucişate sub ei. după slu+bă. $ 0iii mei credincioşi& începu popa. ce îmbrăţişări. şi trebuie ca toţi. în picioare. :am arătat ieri. Aţi sosit tocmai la timp. mai mult nu vă spun& strigă bătrânul gâriebrân ă. sau înălţimea. ca să nu se ducă taina pe gârlă. fraţilo"( $ înţeleşi. trebuie să fie. îi tăie calea şi-şi desfăcu braţele în faţa lui. mustăciosule. rân+ind şi făcându-se că îşi răsuceşte mustaţa. patimile şi învierea lui 1ristos. apoi la bu e. pe urmă la frunte. :ă amintiţi ce plânsete au fost atunci în faţa bisericii noastre. Gi nu dădea nici un pahar cu apă unui cerşetor( Gi-şi ţinea şi el ghetele la subsuoară ca să nu li se tocească pin. *ântesm înţeleşi. le spuse Wapa.nde te duci( îl opri el. $ %ariori. fi++oi am luat hotărârile noastre. i-o întoarse căpitanul.Gi cu mustaţa mâncată de peladă( întrebă din nou căpitanul. ba încă şi mai bine. Hoierul îşi scoase tabachera dia bu unar şi le-o întinse sătenilor să-şi răsucească fiecare eâte o ţigară.n -aiafa mai bun ca tine nu vom găsi. în satul nostru. oa fraţii I "ot aşa. că doar de-aia eşti fruntaş. 8oi. dintr-un salt.u am da stropit grădina şi mă duc să-mi văd de treburile mele. şi se înşirară. gelele( $ Am să plec de aici& se mânie Ladas şi se ridică de pe mindir.

leapădă din tine pe omul cel vechi& . $ 0acă-se dorinţa ta. $ *-a oprit puţin la bucătărie şi stă de vorbă cu fiica sfinţiei-tale. -ostantis. $ -u bineouvântarea dumitale. $ Aud şi mă supun. dar să fii şi mai bun. 'e altminteri. care /ilat şi -aiafa. 5upe-te de trecut. tu ştii niţeluş carte. te-am ales să fii Iacob. până în ultima clipa. era călare pe asin. $ Hine ai venit( %ihelis. în timp ce toţi ceilalţi i bucniră în râs. în deget. Ai înţeles( Am înţeles. fă-ţi cruce apucă pe un drum nou. o sarcină mare. fâstâcit. 'e aci înainte să pui mai puţin or în cafea. într-un singur glas. . până la cruce. am să-ţi tălmăcesc câte ceva şi eu. . mândreţea noastră& spuse părintele. şi care 1ristos. şi mai dulce la gură. în iua de 0lorii. trebuie să devii un om nou! tu eşti bun. apropie-te. să nu mai tai în două bucata de rahat. Ianacos. spuse %i. şi fie ca măgăruşul tău să meargă cu tine în rai& răspunse popa. să nu mai amesteci resturile din pahare cu vinul ce-l vin i. $ Am înţeles. să nu-l faci de ruşine pe apostol. $ Mie. dumne eiască. o cinste mare. /e tine te-am ales. Au i( Aud şi mă supun. admirându-şi viitorul ginere. Avem nevoie de el. 'e mic copil când î+ priveam în icoane îl admiram pe acest apostol! era . Ianacos. să spui. Hagă de seamă. apostolul Ioan. îi prinse colţul în brâul roşu. 0ia înfăşurat numai în postav bun şi în atla . dar se ruşina şi tăcu. răspunse Ianacos. intră în voia lui 'um ne eu $ şi să nu mai desfaci scrisorile străine ori să citeşti secretele oamenilor. chir Ianacos& %architanul făcu un pas şi sărută mâna popii. dar la inima eşti bun.vanghelie se pomeneşte şi de un asin.vanghelia. părinte. $ /e tine. fruntaşii satului. de aur. în timp ce toţi ceilalţi ucenici se vor împrăştia! şi tot tu eşti acela căruia 1ristos o să i-o îa. îmbu+orat ca o ro ă. :a să ică. /etre. ci şi apostolul Iacob. lat.care vor fi apostoli. noi. -ostantis. tu ai o căpăţână împuiată cu rele. 4n clipa aceea intră %ihelis! fercheş şi bucălat la faţă. $ .nde-i %ihelis( întrebă popa. răspunse -ostantis. strânsesc în mâna lui mâna lui %ariori şi-i simţea încă şi acum atingerea fierbinte. avea o crăiţă prinsă la ureche şi un inel de logodnă. bagă de seamă. acum. să nu-ţi mai baţi nevasta. îţi cer şi eu doar un hatârF %i se pare că în . -ând "sus a intrat în Ierusalim. de teamă ca *u cumva dracul de popă să înceapă să i le scoată toate pe nas în faţa oamenilor. fiindcă de a i înainte tu nu eşti numai -ostantis. dragul meu %ibelis. şi obra+ii îi ardeau! cu puţin înainte. belis roşindu-We de mulţumire. şi trebuie s-o îndeplineşti cu cinste. Gi apoi. 'e a i încolo. să întruchipe i pe iubitul ucenic al lui 1ristos. şi el devine apostolul /etre& Ia . luând pentru fiecare bucăţică preţul ca pentru una întreagă. $ *ă se ducă unul să-l cheme. şi se retrase la perete. avenN nevoie şi de un asin# aş vrea ca acesta să fie măgăruşul meu. dacă nu mă înşel. şi se apropie. fratele cumpătat al lui Isus. -ostantis& -afegiul îşi îndoi şorţul. porunci popa 7rigoris. 'ar părintelui 7rigoris i se făcu milă de el şi tăcu. "u eşti acela care ai să te apleci la pieptul lui 1ristos ca să-i alini durerile! tu ai să-l urme i. ea mă bate pe mine3. Ar fi vrut să adauge# 28u eu îmi bat nevasta. îţi că ură sorţii grei să faci pe apostolul /etru. Acum apropie-te tu. părinte. şi să dai mai des pe la biserică. 4n numele lui 'umne eu. citeşte şi ai să ve i în ea cine a fost /etru. credinţe e pe maică-sa. o bucurie mare. vorba acum de un bote tainic# se botea ă robul lui 'umne eu Ianacos. să spui. Atunci Ianacos prinse cura+ şi spuse# $ /ărinte. oe-a spus şi ce-a făcut el. răspunse Ianacos şi retrase repede-repede lingă perete.

ci o să ta prefaci numai că eşti Iuda şi că-l vin i pe 1ristos. spuse pe urmă preotul. şi de linguşeli. .şti cam tare de cap. părinte& Ai să-mi dai vreo poruncă( $ 8iciuna. /anaiotaros& $ . $ La ordinele dumitale. nu vin&3. . Au i ce spun.n apostol dacă lipseşte. $ /anaioitaros. "u n-ai să-l vin i pe 1ristos. -ăpitanul folosi prile+ul. pumnul i se umplu de o eamă galbenă. dar să nu-mi cereţi mie să-l vând pe 1ristos. frumos. /anaiotaros. dar pre enţa căpeteniilor satului îl făou să se sfiască. făcu popa. 4nţelesese prea bine ce voiau de la el şi-i era silă şi de şiretlicuri. întocmai ca un bou care vrea să iasă din +ug. :oi să spună ceva. %ulţu. a+ută-mă& 4şi spunea fiecare în gând.şti sucit şi iei lucrurile prea anapoda. se au i glasul lui. Ia vino mai aproape. 2'umne eule.u Iuda nu mă fac& rosti 7hipsofagul hotărât. /anaiotaros( -I $ Aud nu sunt surd. părinte. îi întoarse vorba /anaiotaros. Hoierul tresări pe locul lui şi îşi ridică luleaua în sus. mese. dragă %ihelis. iar fără 5ăstignire nu poate fi înviere. *ufletul tău e curat ca o porumbiţă nevinovată. Jul roşu care îl avea în mină se făcu ob. şi mi-a plăcut. unul câte unul. . nimic nu se mai poate faceF 'upă 1ristos. spuse el şi se apropie. Ia învălmăşeală.(tânăr. simţind privirea sa pătrun ătoare aţintită asupra lor. "u eşti ca o migdală coaptă# coa+a e tare ca piatra. Aceştia se înfiorară. Ai binecuvântaitea mea < $ Acum trebuie să-l găsim pe Iuda Iscarioteanul. dar se înecă de obidă. /entru ca lumea să fie mântuiră. ameninţător. dar fii atent şi o să înţelegi totul. 8u vreauK nu vreau să fiu Iuda&3 /rivirea popii se opri în barba roşie a 7hipsofagului. începu să vorbească preotuL -ăci. Am a+uns ca fiecare să facă oe vrea( *fat de bătrâni e aici. J clipă îi veni să strige# 28u.N e nevoie să fie răstignit 1ristos! şi ca să fie răstignit 1ristos. Gi cum oul era moale. dar tu n-ai să ne strici socotelile. şi chipul său ciupit de vărsat se împurpura deodată. răspunse el. căloând greu ca un urs. pe săteni. $ 0ără Iuda nu poate fi 5ăstignire. uriaşul. inima ţi-e plină dW dragoste! tu n-ai Xă-l faci de ruşine pe apostol. Am tras la sorţi. sau ne aflăm la bââci( 'acă sfetnicii satului au hotărât aşa. ca noi să putem să-l răstignim şi după aceea să-l înviem. /anaiotaros. trebuie ca cineva să-l vândăF :e i dar că. se află mie ul Fdulce. ca de pasăre de pradă. silindu-se să-şi îndulcească glasul. Iuda este absolut necesar! el e chiar mai necesar ca oricare alt apostol. 'eci. deşi pari foarte crunt şi sucit. 7hipsofagule( $ 5espect sfatul de bătrâni. $ iadul şi prăpădul lumii& răcni el. Al înţeles. pentru a fi mmtuită lumea. nătângule. continuă preotul. *i îşi strânse tare pumnul. să-şi mai umple o dată paharul cu rachiu. ai o inimă duioasă. dar înăuntru. am să-ţi cer un serviciu. cercetând cu privirea lui ageră.u nu fac asta& Hoierul abia mai răsufla de furie. $ *erviciul pe care ţi-l voi cere nu este uşor. el e cel mai importantF Ai priceput( . e adevărată nevoie ca unul din consătenii noştri să se +ertfească şi să +oace rolul lui Iuda. treaba merge înainte! dar dacă lipseşte Iuda. în adine. apoi aşa să fie& /oporul trebuie să asculte. plin de blândeţe. şi sorţii au că ut pe tine. 4şi scutură umerii şi ceafa-i groasă. $ .

Aşa că trebuie să te supui fără cârtire& %anolios tăcu.u Iuda nu mă fac& spuse din nou /anaiotaros. *unt logodit. dar eu nu primesc. să chib uiască bine. murmură din nou %anolios. $ 8u te amesteca în rnerche urile altora. adăugă căpitanul ştergându-şi bu ele. desigur. ou glasul. dar inima îi vâcnea gata să i se spargă în piept de bucurie şi de spaimă. tu o să fii biciuit. $ 8u sunt vrednic. %irosea a cimbru şi a lapte. tremurând din tot trupul. şi cu asta basta& $ 'ragă /anaiotaros. . ruşinos. nu te încrunta. fă-ne hatârul. să-ţi dau binecuvântarea mea& %anolios se apropie şi sărută mâna preotului.ra bărbat tânăr. $ *ă se apropie acum şi cei trei apostoli& porunci părintele 7rigorisK :ino şi tu. 8u se mai au ea decât răsuflarea grea a lui /anaiotaros. /anaiotaros. 'umne eu te-a ales pe tine ca să încarne i cu trupul. strigă roşindu-se până în vârful urechilor %anolis. declară popa cu glas solemn. Oice ca n-o să te orească pentru banii pe care-i datore i! ba încă o să-ţi ierte şi dobân ile. âmbeşte şi alege! şi el te-a ales pe tine. impreuiund oerul cu pământul.u dobân i nu iert& *e făcu tăcere. /anaiotaros. 8u. $ *ă nu ne pierdem vremea degeaba. greu să-l de lipeşti de lângă ea& lămuri Ianaeos. în capul tău nu trebuie să fie decât un singur gând. şi moş Ladas te roagă. %anolios. $ Apropie-te. n-o să te mâncăm. tu o să ridici cinstita cruce şi ai să fii răstignit pe ea. iar ochii lui albaştri eTprimau o puritate feciorelnică. Lenio. nu eşti vrednic. 4ncepând de astă i şi până la anul. spuse iarăşi căpitanul. numai smaralde. dar harul dumne eiesc iartă.$ . până în *ăptămâna %are. frământând în pumnu-i mare oul spart. .ite. cu lacrimile tale cele ce scrie la *fânta *cripturăF "u o să porţi cununa de spini. $ 0acă-se voia lui(& murmură %anolios. $ Ha-s aici. care intrase pe furiş şi stătea retras într-un colţ. blond. Lăsaţi omul să se gândească. îmbrăcată în verdeaţă! ploaia încetase. La porunca dumneavoastră. -hestiunea cere gândire şiF rachiu. $ -ei mai grei sorţi au că ut pe tine. $ . boieri şi fruntaşi. $ 8u sunt vrednic de aşa ceva. . . :reţi să mă faceţi luda. punându-şi palma peste piept. atârna în vă duh. dacă îmi îngăduiţi s-o spun. Apropiaţi-vă să primiţi binecuvmtarea& "oţi patru se apropiată şi se orânduiră în dreapta şi în stânga tei %anolios. îmbrăcat sărăcăcios. $ 8imeni nu este vrednic de aşa ceva. care gâfâia de parcă ar fi urcat un munte. Apropie-te. /reotul îşi întinse mâiaile deasupra caipetdor lor. cum te-o lumina 'umne eu. aburindă. rubine şi aur. dragă %anolios. dragă %anolios. 4şi aruncă ochii pe fereastră! câmpia se întindea în depărtare. făcu popa 7rigoris un glas din care parcă picura miere. luminată. 0ă-te Iuda şi numele tău va rămâne nemuritor. . 4şi ridică ochii spre cer şi deodată tresări de voioşie# un curcubeu uriaş.nde-i %anolios. haide. . ea să terminăm mai repede( $ L-am vă ut adineauri vorbind cu logodnica lui. 0a. 8u-i puţin lucru să fii Iuda. Lucrurile astea nu se fac aşa. dar pe tine te-a ales 'umne eu cel de sus. părinteF murmură %anolios.u n-am spus nimic. cât ai bate din palme. unul singur# cum să te porţi ca să fii vrednic să duci povara gro avă a crucii. m-am atins de o femeie! am păcătuit în cugetul meu! peste câteva ile mă însorF -um să duc eu povara cea grea a lui 1ristos( $ 8u te împotrivi voinţei lui 'umne eu& făcu popa cu severitate. interveni şi învăţătorul. căpitane& ţipă eu arţag bătrânul avar.

$ -u binecuvântarea lui 'umne eu t rosti el. 'uhiE 'omnului să sufle asupra voastră, şi aşa cum prlmăvara se umflă pomii şi se deschid mugurii, la fel Wsă se deschidă şi inimile voastre, chiar dacă ar fi ca buturugile& Gi să se împlinească minunea, în aşa fel încât, vă âoadtt-vă în timpul *ăptămânii %ari, credincioşii să se întrebe# 2Asta-i lanacos( Vstălalt -ostantis( Iar celălalt %ihelis( 8u&< nu& Vsta-i /etru, ăsta Iacob, şi ăsta loan.3 Gi vă ându-l pe %anolios oum urcă 7olgota cu cununa dte spini pe frunte, să-i cuprindă groa aF *ă se cutremure din nou pământul, să se întunece iar soarele, şi catapeteasma templului să se rapă în adâncul-inimii lori Gi ochii să li se umple de lacrimi pentru a li se limpe i privirile, ca să poată vedea, în sfârşit, că toţi suntem fraţi& Apoi să învie din nou 1ristos, dar nu în curtea din faţa bisericii, ci înlăuntru, în inimile noastre& Amin& -ei trei apostoli, dimpreună cu %anolios, îşi simţiră trupurile năpădite de o sudoare rece! genunchii li se înmuiară. /arcă deasupra lor se cumpănea un vultur uriaş, mfăşurându-le sufletele cu umbra aripilor iui mari, şi se îngro iră. %âinile li se mişcară fără voie şi li se încleştară! se înlănţuiră astfel, toţi laolaltă, uniţi parcă împotriva unei prime+dii comune. 8umai /anaâotaros îşi strânse pumnii tare şi nu voi W se atingă de vecinul lui! el trăgea cu ochiul spre ă nerăbdător să se termine totul mai repede. $ Acum duceţi-vă, le spuse preotul, şi binecuvântarea lui 1ristos însoţească-vă paşii. 4n faţa voastră deschide un drum nou, foarte greu. 0iţi tari& 0aceţi-vă cruce, şi 'umne eu vă aibă în pa a lui& 4ndată ce popa termină de vorbit, unul câte unul se plecară în faţa lui, salutară pe fruntaşii satului şi se strecurară afară pe uşă. 0runtaşii se ridicară şi ei, întin ându-şi braţele şi picioarele să şi le de morţească. $ -u voia lui 'umne eu, spuse boierul, totul s-a terminat cu bine. Ai scos-o staşnic la capăt, părinte, şi am ieşit cu faţa curată. 'ă-ne binecuvântarea& 'ar în clipa când fruntaşii satului dădeau să treacă pragul, căpitanul 0urtunas se Iovi cu palma peste şolduri şi i bucni în râs. $ Aoleu& eTclamă el. Am uitat s-o alegem pe %agdalena& $ 8u te perpeli atâta, căpitane, ise bătrânul boier cu gura plină de salivă. Am s-o chem eu la mine acasă şi-o să stau de vorbă cu ea. 0ac prinsoare că am s-o convingF adăugă el ârnbind pe sub mustaţă. $ 'acă-i vorba să te spurci cu ea, boierule, spuse papa, fă-o, de nu te temi de 'umne eu, înainte de a-i vorbi! că dacă apucă să fie %agdalena, atunci, înţelegi, o să fie mare păcat să te mai legi de ea. $ Hine că mi-ai spus-o, părinte, răspunse boierul răsuflând uşurat, ca şi când ar fi fost salvat de la o mare prime+die. 2Iadul o să ne înghită pe toţi& murmură căpitanul 0urtunas, care, rămas singur, cobora dealul, proptindu-se cu toată greutatea în toiagul Iui şi se îndrepta spre conacul agăi, unde acesta îl chemase la prân să mănânee şi să bea cu el. "reburile astea cer inimi curate, iar noi suntem aici în *odoma şi 7omora. /opa( ,n afurisit nemaipomenit de lacom. A deschis o spiţerie, pe care o numeşte biserică, şi-l vinde pe 1ristos cu dramul! şarlatanul ăsta pretinde că lecuieşte toate bolile. W-e te doare pe tine(K WAm minţit părinte.K WIa un dram de 1ristos, costă atâţia piaştriN 'ar pe tine(K WAm furat.K W,n dram şi +umătate de 1ristos, costă atâta. 'ar tu(K WAm ucis.K WA, asta e o boală grea, nenorocitule& J să iei seara, înainte de culcare, câte cinci dramuri de 1ristos, te costă cam mult, atâta.K W8u se poate mai ieftin, părinte( WAsta-i tariful! plăteşte, că altfel te aşteaptă frigarea din fundul iadului.K Gi popa arată fiecăruia ugrăvelile din dugheana sa,

unde e înfăţişat iadul cu droaia lui de draci dănţuind în mi+locul flăcărilor, înarmaţi cu suliţe şi căngi. -lientul tremură ca o frun ă şiYşi desface baierele pungii. Hătrânul /atriarheas( ,n adevărat porc pe doua picioare, un bărdăhan din creştet până-n tălpi. -red că şi capul îi e plin de maţe. 'acă ai pune într-o parte tot ce-a mâncat în viaţa lui şi de cealaltă parte tot ce-a dat afară pe gură sau prin dos, s-ar face doi munţi de scârnă, înalţi până în slava cerului. Aşa o să apară într-o bună i în faţa lui 'umne eu, cu cei doi munţi, unul în dreapta şi altul în stingă lui. 1agi 8icolis, învăţătorul( J +umătate de om, nepricopsitul& *ărac, urât, fricos, cu o pereche de ochelari pe nas. Gi se crede AleTandru ceî %are& îşi pune pe cap o cască de hârtie şi împuie creierii copiilor cu tot felul de nă bâtii. 'ar la ce altceva vrei sa te-aştepţi de la el( Oi-i învăţător şi dă-i pace& %oşneagul Ladas( ,n gripţuroi, un om lipsit ae orice demnitate omenească, un nenorocit. *tă pe butoaiele lui pline cu vin, pe chiupurile cu untdelemn şi sacii cu făină şi se plânge că moare de foame. .l e cela care i-a spus nevesti-si într-o seară, când aveau D speti# W0emeie, du-te de fierbe un ou, suntem Z te la masăK. "răieşte flămând şi însetat, umblă în drenţe şi desculţ. Gi pentru oe( -a să crape bogat& ptiu, ducă-se pe pustii& -ât despre mineF J scârnăvie, un netrebnic, bun de frânghie şi de ţeapă& ,mblă cu cleştele, dacă vrei să nu te murdăreşti pe mâini când ai de-a face cu mine& Gi câte n-am făcut în viaţa mea( Am rnâncat, am băut. am furat, am ucis, m-am culcat cu o mulţime de neveste de-aâe altora& -ând oi fi avut, oare, vreme să fac atâta( 'ar să-mi trăiască mâinile, sireacele, şi picioarele, şi gura, şi şoldurile& că s-au achitat bine de toate, blagoslovi-le-ar 'umne eu I3 -ăpitanul 0urtunas cobora la vale, vorbind de unul singur şi lovind cu toiagul în pietrele ce răsunau în urma lui. 4ncins de căldură, îşi scosese căciula din cap şi o ţinea în mână. *e opri în faţa conacului unde stătea aga şi scuipă! aşa obişnuia să facă de fiecare dată, ca să-şi potolească ura. 4n asemenea clipe i se părea că scuipă peste "urcia întreagă, că înalţă în vă duh o flamură a libertăţii şi că se simte astfel mai descătuşat. *cuipă deci, şi după ce-şi vărsă veninul din piept, bătu în poartă. 4i lăsa gura apă# astă i o să mănânce şi o să bea cu străşnicie. Aga e un om de viaţă, care ştie să-şi primească oaspeţii. Au să se lege din nou cu ştergare ude la cap, ca să nu le crape fruntea de durere, şi-au să bea rachiul cu pahare mari de apă. 4n curte se au i un tropăit de galenţi şi nişte paşi mici! poarta se deschise. Hătrâna sclavă a agăi, %art[ oocoşota, îl primi pe căpitan cu o mutră acrită. $ 'acă ţii la legea lui 1ristos, căpitane, îi spuse ea, astă i să nu vă mai îmbătaţi, că nu mai pot, llu mai pot& -ăpitanul âmbi, o mângâie uşurel pe cocoaşa-i mică şi ise# $ 0ii liniştită, chiră %arta, n-o să ne mai îmbătăm. Iar dacă o să ne îmbătăm, n-o să vărsăm. Iar dacă o să vărsăm o să ne aduci ligheanul, ca să nu murdărim odaia. Ai cuvântul meu. *punând acestea, păşi mândru pragul. II. -ătre seară, %anolios şi cei trei apostoli proaspăt aleşi porniră spre micul lac :oidomata,. de lângă sat, să se plimbe şi să stea de vorbă. -ăutau singurătatea, tăcerea adâncă a naturii, ca să poată vorbi în ttnişte, căci toţi patru simţeau o greutate dulce pe inimă şi un fior tainic în suflet, ca după împărtăşanie.

/loaia încetase, arborii şi pietrele sclipeau de ume eală, câmpul +ilav răspândea un miros plăcut, iar un cuc singuratic cânta undeva, sprinţar şi fericit. *oarele îşi pierduse din putere şi învăluia pământul cu ra ele Iui calde, ca nişte mââni care mângâie şi alină. "otul era numai blândeţe şi duioşie. *tropii de apă burdau încă pe suprafaţa frun eloi! întreaga fire râdea şi plângea în acelaşi timp, în adierea vântului umed de după ploaie. J bucată de vreme, cei patru prieteni merseră în tăcere! ei înaintau acum prin iarba udă a potecilor de printre grădinile pline cu pomi. %oşmonii înfloriseră, iar prin frun işul de un verde închis al lămâilor străluceau florile lor albe. Ai fi is că e înainte de învierea lui 1ristos, când pământuî încărcat de flori Gi de lacrimi umple vă duhul cu parfumul buchetelor aşe ate pe trupu& %mtui torului, în :inerea %are. *ufla un vânt căldicel, şi toate rămurelele, până şi cele mai mici, înmugureau şi se înveseleau sub boarea lui binefăcătoare. -ostantis rupse cel dintâi tăcerea. $ 7rea povară ne-a aruncat pe umeri părintele < spuse el cu glas încet. 'e ne-ar a+uta 'umne eu s-o putem duce până la capăt < 'ata trecută L vă mai amintiţi( L acela care a făcut pe 1ristos a fost meşterul 1aralambis, om gospodar şi bun cap de familie!dar atât de mult s-a străduit să meargă pe urmele lui Isus, atât de mult s-a luptat, un an de ile, să se facă vrednic de a duce crucea, că până la urmă şi-a pierdut minţile! chiar în iua învierii şi-a pus cununa de spini pe cap, a luat crucea pe umăr, a părăsit totul şi s-a dus la mănăstirea *fântul 7heorghe din *umelas, lângă "rebi unda, unde s-a călugărit. Gi de-atunci familia i s-a nenorocit, nevasta i-a murit, iar copiii lui cutreieră şi a i satul, cerşind. Iţi mai aminteşti de el, %anolios, de meşterul 1aralambis( 'ar %anolios tăcea! asculta vorbele lui -ostantis, însă gândurile îi erau adâncite într-o meditaţie grea! i se pusese un nod în gât şi nu putea să mai scoată nici un cuvânt. -eea ce +induia de mic copil, ceea ce dorise atâtea nopţi în şir pe vremea când stătea la picioarele bătrânului călugăr, părintele %anasis, şi-l asculta vorbindu-i despre viaţa şi minunile sfinţilor, iată, 'umne eu îi dădea acum# să calce pe urmele sfinţilor martiri, să înlăture din el ispitele cărnii, să moară pentru credinţa lui 1ristos şi să intre în rai ţinând în mma uneltele martiriului L cununa de spini, crucea şi cele cinci piroaneF $ :rei să ici că o să ne pierdem minţile şi noi( făcu %ihelis, âmbind oarecum bat+ocoritor! dar în sinea lui era frământat de o nelinişte ciudată, vagă. Oici că o să credem cu adevărat că suntem nişte apostoli( 0erească-ne *fântul& $ %ai ştii(& făcu lanacos, dând din capul lui mare. e soaie. Jmul e o maşină vie dar firavă! se strică uşor! numai un şurub să slăbească, şiF A+unseră la :oidomata şi se opriră. Apa lacului era de un verde închis, încon+urată de stufăriş, şi câteva rate sălbatice burătăceau în ea. 'ouă ber e se ridicară într-un bor uşor, lin, şi trecură pe deasupra capetelor lor. *oarele scăpata spre apus. -ei patru prieteni priveau lacul, i olat de restul lumii peste care se lăsa încet amurgul, dar niciunul dintre ei nu-l vedea# gândurile lor erau departe, stănânite de gri+i neobişnuite. "ăceau. 4ntr-un târ ius lanacos deschise gura# $ Adevărat, -ostantis, e o povară grea, copleşitoare aproape, ise el. %-am deprins L 'oamne, iartă-niă& L cu obiceiuri rele, şi cum., să mă lepăd de ele aşa, dintr-o dată( Au i, cică să nu furi la cântar, să nu deschi i scrisorile altoraF 'ar ce crede popa, că ăsta-i lucru uşorF /ăi, dacă nu dai lipsă la cântar, cum o să faci parale, ca să a+ungi şi tu om ca toţi oamenii( Gi dacă nu

citesc scrisorile altora, spune-mi cum o să-mi omor timpul( Am căpătat obiceiul ăsta de când mia murit femeia, 'umne eu s-o ierte& Gi nu cu gânduri ascunse, 'oamne fereşte, ci doar ca să-mi treacă de Furât. Atâta bucurie mi-a mai rămas pe lume, în afară de măgăruş, deie 'omnul să-mi trăiască& Alte plăceri n-am, ău& -ând mă întorc după câte o raită prin sate, mă ăvorăsc în bârlogul meu de om sărac, fierb apă şi de lipesc scrisorile, Ia aburF Le citesc, aflu ce face cutare sau cutare consătean, după aceea le lipesc la loc, şi a doua i dimineaţă le împart. Gi acum popa îmi spune aşa şi pe dincoloF *ă fiu eu afurisit, e greu ca cioara să se facă porumbel, 'oamne iartă-mă& %ihelis âmbi, mulţumit de sine, mângâindu-şi mustăcioara subţire şi neagră ca tăciunele. .l nu fura la cântar, nu citea scrisorile altora. /opa 7rigoris nu-î găsise nici un păcat, şi era mândru de asta. 4şi scoase tabachera, o întinse prietenilor lui, şi răsuciră toţi patru câte o ţigară mare! le aprinseră, traseră câte ua fum adânc în piept şi se mai liniştiră. %ihelis nu se putu opri să nu-şi împărtăşească sirnţământul de mândrie ce-l stăpânea# $ %ie părintele mi-a spus să nu-mi schimb nici un obicei, căci aşa cum sunt n-o să-l fac de ruşine pe apostol. 'ar de îndată ce rosti aceste cuvinte, se ruşina şi se roşi! prea târ iu însă# vorbele se duseseră şi nu le mai putea întoarce din bor. %anolios îşi îndreptă ochii spre el şi-E privi cu asprime. AT fi vrut să mi spună nimic! %ihelis era doar feciorul stăpânului său. 'ar îşi aminti că de a i încolo el nu e numai %anolios, ci e ceva mai adânc, rnai mare, şi căpătă cura+. $ Gi totuşi, stăpâne, ise el, cine ştie dacă nu trebuie să-ţi schimbi şi tu multe dintre obiceiuri(& %ănâncă mai puţin, gândeşte-te câţi rabdă de foame în sat! nu mai umbla aşa fudul, cu ceacşiri din postav subţire, cu mintean brodat, cu tu luci scoşi ca din cutie. 7ândeşte-te câţi nau cu ce să se îmbrace şi clănţănesc iarna de frig, goiF Gi, din când în când, mai deschide chilerul casei boiereşti, să dai şi săracilorF -ă îţi prisoseşte destul, slavă 'omnului& $ Gi dacă bătrânul prinde de veste că dau de pomană( făcu %ihelis speriat. $ Ai două eci şi cinci de ani, eşti bărbat în toată firea, nu mai eşti un copil, răspunse %anolios. Gi apoi, mai presus de taică-tu este 1ristos! el e adevăratul tată! el porunceşte. %ihelis se întoarse şi se uită surprins la %anolios, sluga lui! era pentru prima dată că-i vorbea cu atâta îndră nealăF 2-red că şi-a luat-o în cap de când a fost ales să facă pe 1ristos, gâitdi el. J să-l pun pe tata să-I mai stângă în chingiF3 îşi vârli ţigara bosumflat şi tăcu. $ "rebuie să cumpărăm o .vanghelie, îşi dădu cu. oărerea -ostanlis. . primul lucru care ne trebuie! aşa el puţin socotesc eu, ca să vedem pe ce drum mergem. $ Avem noi o .vanghelie mare, rămasă de la bunicul, ise %ihelis. Are scoarţe de scândurele îmbrăcate în piele de porc! fiecare scoarţă parcă-i o poartă de cetate! ba mai are şi un lacăt şi o cheie grea! când deschi i, cre i că intri într-o cetate veche. *ă ne adunăm în fiecare duminică acasă la noi şi s-o citim. $ Ar trebui să am şi eu una, sus, pe munte, adăugă %anolios. /ână acum îmi era urât singur acolo. *trângeam bucăţi de lemn şi chindiseam linguri, bâte, tabachere, sfinţi, ţapi, tot ee-îmi trecea prin minteF 4mi pierdeam timpul cu ele. Acum însăF *e întrerupse şi că u din nou pe gânduri. $ Gi eu, ise la rândul său Ianacos. -ând cutreier satele cu măgăruşul meu şi mă aşe sub vreun platan să mă odihnesc, n-ar fi rău să am şi eu o .vanghelie mică şi să citesc din ea. :ei ice că n-o să înţeleg mare lucru, dar nu-i nimica! oeva-ceva tot o să prind&

$ %ie mi-ar trebui şi mai mult, grăi -ostantis, -ând nevastă-mea începe să ţipe la mine, făcându-mă să-mi sară muştarul, o să deschid .vanghelia şi-o să mă potolesc. 4mi voi spune# ce sunt pătimirile mele, ce sunt suferinţele mele faţă de patimile lui 1ristos( 8u-i vorbăF să mă ierţi, Ianacos, că-i sora ta, dar e o scorpie. J dată s-a repe it cu furculiţa la mine să-mi scoată ochii! alaltăieri a pus mâna pe oala în care fierbea bob şi s-a luat cu ea după mine, să mă opărească, /ână acum îmi iceam# ori mă omoară ea pe mine, ori o omor eu pe dânsa! dar acum o să citesc .vanghelia, Gi n-are decât să ţipe până n-o mai putea& Ianacos râse. $ *ărmane -ostantis, spuse el cu compătimire, nurnai 'umne eu ştie câtă milă mi-e de tine. 'ar n-ai încotro, trebuie să rab i# fiecărui om îi este hără ită o femeie. 4ndur-o şi taci. $ /artea proastă, continuă -ostantis, e că buchisesc cu mare greutate! mă lupt cu fiecare cuvinţel până m-apucă durerea de cap. $ 8u-i nimica, îl asigură %anolios. "ot e bine şi aşa# citeşti o silabă şi înţelegi cuvântul întreg. /arcă ce, apostolii ştiau mai multă carte( -ei mai mulţi erau pescari. $ Jare apostolul /etru ştia carte( întrebă cu înfrigurare Ianacos. $ 8u ştiu, Ianaoos, nu ştiu, răspunse %anolios. J să-l întfebăm pe părintele 7rigoris. $ *ă-l întrebăm şi dacă vindea peştele pe eare-l prindea, sau dacă-l împărţea la săraci, murmură Ianacos. /entru că el nu da lipsă la cântar asta-i sigur! dar vorba e, vindea( Aici e chestia& :indea peştele, sau îl dăruia fără bani( $ Ar fi bine să citim şi niscaiva vieţi de sfinţiF propuse %ihelis. $ 8u, nu& protestă %anolios. *untem oameni prea neştiutori, şi-o să le încurcăm. .u, când eram cirac la niânăstire, citeam şi d-astea, dar era cât p-aci să înnebunesc. In ele era vorba numai de pustiuri, de lei, de boli îngro itoare şi mai ales de lepră! trupul lor se umplea de bube şi de viermi sau se tăbăcea şi se întărea ca o carapace de broască ţestoasăF Iar uneori 'iavolul îi ispitea în chip de femeie frumoasă. 8u, nu& 8umai .vanghelia. *e plimbau încet pe marginea lacului, pe înserate, şi era pentru prima dată în viaţa lor că purtau discuţii aşa de neobişnuiteF *-ar fi is că în ei ţâşneşte un i vor nou, cu apă răcoroasă, bătându-se să sfarme vechea scoarţă tare, spre a-şi face drumF In mintea lor se sucuceau şi se răsuceau vorbele acelea ciudate spuse de popa 7rigoris# 2'uhul 'omnului să sufle asupra voastrăF3 2Aşadar, de vceme ce suflă, duhul 'omnului e un vânt, nu( ,n vânt căldicel şi umed, ca cel de pe feţele noastre&K Aşa gândeau m sinea lor cei patru prieteni, şi fiecare frământa, se că nea să priceapă această taină. 'ar niciunul n-ar fi încercat, pentru nimic în lume, să-şi întrebe vecinul, căci fiecare dintre ei simţea o plăcere ascunsă, nelămurită, să fie chinuit de-o asemenea tulburare. -âtva timp, nimeni nu mai scoase nici o vorbă. /riveau cu toţii, tăcuţi, cum se lasă amurgul! luceafărul îşi vestea sosirea în are! broaştele începeau să orăcăie la marginea apei, cu frene ie, cu mdâr+ire şi eu patimă. 4n stânga se cernea umbra blândă, acoperită de verdeaţă a muntelui *fânta 0ecioară, unde îşi avea stâiia %anolios şi unde păştea el oile stăpânului său! în dreapta, muntele *arachina, sălbatic, de culoarea viorelei, dădea în albastru-închis, iar numeroasele peşteri scobite în coastele lui păreau nişte guri întunecate de balauri. In schimb, pe creasta *arachinei, înfiptă în vârful unor stânci uriaşe, sclipea bisericuţa /rorocul Ilie, văruită proaspăt, mică, albă, strălucitoare ca un ou. Iar +os, pe pământul umed, printre suliţele trestiilor, scânteia din când în când câte un licurici, ce-şi nete ea pântecul fosforescent în aşteptarea +umătăţii Im pentru împerecherile de dragoste. $ *e înnoptea ă, spuse %ihelis. *ă ne întoarcem. 'ar Ianaeos, care mergea în inn1e, se opri deodată.

4n frunte mergea un preot cu faţa arsă de soare. 'oamne. e chitare de psalmi! opriţi-vă răsuflarea.. 'a. . apăreau femei. greci& -hemaţi capii satului. se desluşea un glas puternic. pleoştite. /arcă ar cânta nişte psalmi. se aud planşete. să-i au ism. cu părul alb ca vata. încărcat. $ Au iţi( făcu %ihelis. împodobit cu chipul mare al sfântului 7heorghe brodat în fir de aur. spuse %anolios. $ -ine sunteţi.nde e popa 7rigoris( răspunse cu o voce răguşită preotul. vreo cinci-şase bătrâni. tăicuţule( întrebă %anolios pe un bătrân ce părea să aibă o sută de ani. $ 8u. poporul tăuF $ *unt fraţi de-ai noştri. întins pe o distanţă mare. ca să-i vadă. vă ură totuî limpede. lopeţi. care ţinea încă în spinare un sac greu. ca al unF. da. -e-o f+ cu furnicarul ăla de oameni care vine dinspre câmp N( /arcă ar fi o procesiune. creştini& strigă %anolios. -ând au iră cântările de psalmi. care scânteiau sub sprâncenele-i bârlite şi cu o barbă ascuţită. oprinduse în faţa preotului tocmai în momenul când mulţimea începea să se reverse în piaţa satului. drobite de oboseală. cu mustăţi negre. iar femeile cu leagăne. un bărbat uriaş. -ăpui convoiului a+unsese la primele case ale satului! câinii se repe iră în şosea. "oate porţile se deschideau. care aci parcă mustra. $ 'e unde veniţi şi oe năpastă vă mână din urmă. 4n urma lor. se lăsară grămadă pe +os! bărbaţii îşi descărcară poverile. străvechiul ison al troparului ră boinic# %ântu\ ieste.ra vremea cinei! sătenii din Licovrisi. lung cât o pră+ină. mân. depărtat. sape. La dreapta lui. fraţilor. ca al unei mulţimi de oameni care coboară. de bărbaţi şi de copii. roi de albine sau ca sunetul unui buciumF şi din când în când. un vuiet înfundat. ise! $ -reştini suntem.4şi puse mâinile pllnie la ureche şi asculta cu atenţie# au ea un tropot de paşi. aşe aţi turceşte în +urul mescioarelor rotunde. lăsară masa şi ieşiră afară. $ . cu pirostrii şi cu albii. cu picioare scunde. şi acum. îşi ciuliră şi mai tare urechile! în liniştea amurgului se au ea acum limpede. . "ocmai atunci sosiră şi cei trei apostoli dimpreună cu %anolios.cau. foarte slab.n oonvoi lung. nu. negri. plânsetele şi tropotul de paşi. . ţineau drept în sus nişte icoane înalte. aci parcă îndemna. patrafirul. îşi şterseră feţele de sudoare şi se uitară tăcuţi la preotul lor. triumfător. legată în scoarţe de argint! în cealaltă. înainta printre semănături şi printre vii. care ţipau şi plmgeau! bărbaţii erau împovăraţi cu tot felul de boccele şi unelte de muncă. rară şi căruntă. băieţi& strigă Ianacos. "oţi îşi ciuliră urechile şi holbară ochii să ărească ceva în semiîntunericul ce se lăsase.nde sunt fruntaşii satului( Gi întorcându-se către sătenii care alergau neliniştiţi (şi surprinşi. $ /riviţiF priviţi. $ Ha parcă plâng. ducea apurul bisericii.vanghelie grea. seceri. Lumina amurgului mai dăinuia încă. când apropiară. lătrând întărâtaţi. nu vă speriaţi& *untem creştini prigoniţi. şi după ei veneau grupuri de femei. 4ntr-o mână ţineaN o . forniat din bărbaţi şi femei. *e opriră din mers. vreau să vorbesc cu eiF "rageţi clopotele& 0emeile. %ulţimea aceea alerga de or. numai piele şi oase. ca şi cum ar fi ărit de departe satul şi se grăbea să a+ungă mai repede la el. . ca male. alergau bărbaţi cu îmbucătura în gură. măi creştini( 'e unde veniţi şi încotro vă duceţi( strigă Ianacos. *ă mergem să-i întâmpinăm& Gi toţi patru începură să alerge într-acolo. cu nişte ochi mari.

care cad la picioarele lui să-i ceară a+utor şi ocrotire. Avea capul legat strâns cu un ştergar alb. Gi acest dangăt înnebunitor nu e oare al unui clopot( *e întoarse către căpitan. /opa 0otis o să vă lămurească îndată. -u fâlfâiri uşoare.nde-i popa 7rigoris( strigă din nou preotul 0otis. două cucuvele speriate îşi luară borul (din rămurişul platanului şi se pierdură în be nă. holbă ochii.van ghelia în braţe. moşule( $ 8imic. că sunt greci şi au să se încaiere numaidecât. apuc3 funia şi începu să tragă din răsputeri clopotele. să-ţi strici iua& Lasă-i în pace. /iaţa i [K păru plină de oameni necunoscuţi. ca să nu-i plesnească. nişte oameni prigoniţi. băiatul taichii.l e bogătaş şi are datoria să-i a+ute. beat turtă. bre spmule. :ino de mă a+ută să înţeleg ce s-a întâmplat. sau ar cânta undeva L nu putea să-şi dea bine spania ce se petrecea. răspunse bătrânul. în picioare. ce ici( $ Jameni mi se pare şi mie că suntF 'ar de unde au răsărit( -e vor( *ă-i dau afară din sat( *ă-i las în pace( *ă cobor cu gârbaciul la eî( Ia spune. Ianacos. aleargă la moş Ladas! spune-i c-au sosit nişte pribegi de pe alte meleaguri şi-_şi vând lucrurile pe nimic. putea să-i spargă ţeasta în mii de Nbucăţi. iubite aga( La ce sa începi sa urci şi să cobori cu gârbaciul tocmai acum. nimic! ia. icea el. ţinând strâns . pipele mari. că altfel nu vine. băiatul taichii. agă. Jameni. $ :ino încoa.# un flăcău alergă la clopotniţă. au venit aiciF 4n drum. -ăpitanul se aplecă. $ Gi ce ai în sac. repede-te şi la învăţător şi cheamă-l şi pe eî! lui săE spui că sunt greci şi că se află în mare prime+die I . "u. tu ce ici( $ Altă treabă n-ai. paharele şi damigeana. -ostantis. o să facem ha de ei. şi du-te de-l cheamă pe tatăl tău. dă o fugă până acasă la căpitan. . aşa mi se pare. vino să priveşti. $ -e-i acolo. al răbdare.$ Ai răbdare. în +urul platanului. -e-i cu gloata asta în piaţă la noi( -e vuiet e ăsta.u mă reped la părintele 7rigoris. "u. fiindcă sunt la ananghie! aşa să-i spui. scrută be na! i se părea ca +os. dragă %ihelis. Ai puţină răbdare. răspunse căpitanul. îl muia mir-o căldare cu apă. Iusufachi scump. nişte lucruri de-ale meleF spuse el. %ai bem câte unul( $ Iusufachi& striga aga. $ . rogu-te. odorul meu. aflând de faima lui. Aga apăru în ceardacul său. femei şi prapuri.rechile îi vâ+âiau tare. *pune-i că au venit niQiţe creştini. pentru că ţraeiiiu]. de parcă cineva ar ţipa. .nde sunt fruntaşii satului( 8u se găseşte aici nici un creştin cumsecade să se ducă să-i cheme( $ ^iă duc eu I răspunse %anolios. $ 0ii bun. ăreşte o învălmăşeală de bărbaţi. se lega aşa la cap. 'in când în când. sau ar plâuge. sacul la pământ. de se trag clopotele( 8u cumva vise ( -ăpitanul 0urtunas apăru în cerdac. "u pricepi ceva din tot ce se petrece acolo +os( $ Jameni. părinte& Gi se întoarse către %ihelis. 'e este ori se îmbăta cu aga. desfăcea ştergarul. şi-şi lăsă cu mare băgare rL seamă. /reotul slătea drept.n băieţaradra sări lângă el# . *pune-i că nişte naufragiaţi din %area 8eagră. Adu aici. 8u uita gustările Gi vino şi tu. bolborosi el. . să se răcească. apoi şi-l înfăşură din nou în +urul capului înfierbântat. . care nu erau din raiaua lui. bre spânule( întrebă din nou aga. Iar tu.

Jho& Gi-a legat căpăţâaa cu un ştergar! asta înseamnă ca e beat criţă& $ Iar boierul doarme şi sforăie& se au i o vonK piperată. ou două-trei stele mari. dar când o vă u se cutremură şi-şi lăsă ochii în +os. fă. roşii. închinându-se. Aveau un sal nou. (cu o mutră bosumflată. apoi încă unul. asemenea unWi i et de albine. râ ând şi clipind din ochi către %anolios. 4nfuriat. stătea Ingă ea şi b străpungea cu privirea. %anolios& %anolios întoarse faţa. alergând ou sufletul -la gură. se au i susurul globiu al apelor ce curgeau printre pietre. obosiţi de atâta lătrat. 'ar au i în spatele ei un muget puternic şi se opri! /anaiotaros. care tremura ca varga. fraţilor& . cu nişte ochi întunecaţi. o dihanie care mănâncă oameniF /iei din faţa mea. îşi ise el în gând. îşi scoaseră ţâţe6e şi îşi alăptară Guncii ca s` nu ma\ /`mXâLunganul cu prapurK& sori+ini lancea în pământ. 2Asta-i o dihanie. pe drum. proptindu-se lângă lunganul care ţinea prapurul. -âteva femei 6esfăcură la piept. fiilor.ite-l. a apărut în ceardac. hiuiduma. în casa boierului acela desfrânat( urlă el. /ribegii îşi ridicară ochii spre el şi-l priveau cu încredereK aşteptând să vină capii satului şi să hotărască soarta lor. Am scăpat. alergând să vadă ce-i. apoi se potoli repede. şi se apropie de 7aterina. acolo( 8ememico. văduva durdulia cu bu e cărnoase şi ispititoare. ou fălcile încleştate. lmgă umărul ei. iar bătrânul cel de o sută da ani îşi întinse mâna mare. nemărginit. limpede. verde. grăbindiu-şi prietenii. şi cu fiecare dangăt îşi simţea parcă inima mai uşoară. -âinii. *atana&3 :ăduva se apropie de el. Oadarnic îi trimiţi vestitori. preotul se răsucea la dreapta şi la stânga prin turma lui şi striga cu o voce puternică# $ -ura+. /esemne că alergase şi el. în liniştea care se lăsă. agăţat de funie. se domoliră şi începură să miroasă picioarele străinilor. o să prindem iar rădăcini i murmură el. Y o să apară şi popa 7rigoris. o să te mănânc î $ 8u sunt de ghips ca să mă mămânci& rân+i văduva şi se strecură prin mulţime. cura+& Acum o să vină capii satului. . căci abia mai răsufla! faţa lui ciupită de vărsat părea sălbăticită şi se făcuse staco+ie ca Tacul. /rin mulţime se rătăciseră şi câteva băbuţe. pufos. întocmai ca o fiară întărâtată. "oţi patru o porniră în fugă la deal şi se pierdură lepede în ulicioarele întunecoase. care tocmai sosise lN faţa locului. Jamenii din sat se scurgeau din toate uliţele. 8u-l tre eşti nici cu tunul& Aceea care vorbise era -aterina. neamul nos/a Nn @ s+ piară niciodată. rârfo. spre sac şi începu să âmbească. Intre timp. $ *lavă 'omnului. flăcăul trăgea de or clopotele. J clipă. J să prindem iar rădăcini în `mâiit ş+ neamul nu ni se va stinge& 8u.l e nemuritor i *e stârni un freamăt de bucurie. Jbra+ii îi ardeau şi îşi frecase dinţii cu frun ă de nuc ca să-i strălucească mai tare. 4n clopotniţă. gudurându-se! mirosea a mosc. -e treabă aveai. aprinse cerul se întindea deasupra. /anaiotaros făcu un pas. $ Hoierul doarme dus. şi se termină ou sufiteleN noastre. acuma e în al şaptelea cer şi sforăie < repetă -aterina.mănâncă şi bea cu agaF .$ -ăpitanul. noduroasă. cu a+utorul lui 'uninedin ghearele morţii. Albastru. $ -e căutai. ou trandafiri mari. apleemdu-se cu tot trupul său uriaş. $ *ă mergem <&*ă mergem& ise %anolios.

dKeăYi vorba să se facă colectă pentru drenţăroşii care au năpădit satul. suntem fericiţi. ţinte tareF 4i şopteau ceI lalte femei din +ur. lală-l şi pe -osta+atis. care spuse cu năduf# $ . . toarnă să bem şi să nu ne mai tre im. căpitane. dar n-a au it! atunci l-am lăsat în pace şi arai plecat. 2î 2loată. îşi luă borul. . şi aşteptă nemişcatN *osi şi %ihelis! se apropie de %anolios. Am sosit în satul cel mare şi bogat. s-au şi dus $ne aducă de mâncare. dar nici nu s-a mişcat! i-ară ţipat în ureche. ghiaurule. faceţi loc& La o parte. care îi făceau vânt să-şi revină.*e au iră c. numai piele şi oase. iar bătrântu gripţuroi stă şi-şi cloceşte galbeniiF 'ar am toată încrederea în $ tele 7rigoris. $ 4:lăi. Aga trase un fum. fiindcă are treabă. n-a fost chip să-l tre esc. /oate o să am nevoie de el. răsuflin+ Agreu. bătrmul ăsta& A simţit capcana şi mi-a spus că nu vine. celălalt se îmbată. *unt de cart.( deN foame. să vină aici cu goarna. şi începu să strige. într-o dulce legănare. /rapurul se clătină uşor şi [W apropie de preot. Gi a mai spus că. care a spus că vine. al treilea citeşte. care o să se facă au it prin gura lui. spre %anolios se întorcea chiar atunci. Gi bagă de seamă. Iusufachi îi aprinse ciubucul lung cu muştucul chihlimbar. vine pariatele& Hărbaţii săriră deodată în sus. oftând adine. $ L-am găsii pe învăţător cu nasul în hârţoageâe sale! mi-a spus că după ce-o termina cu cititul o să vmă. verde f.U f $ L MinNte tare. fraţilor. închise ochii. Gi a mai is că. iar b-6trânii care ţineau icoaneiI se aliniară în faţă. $ 0ii pe pace. . să cobor cu gârbaciul între ei. aprindemi ciubucul. toarnă să bem& striga aga la au ul apelor ce gâlgâiau undeva. :iaţa e un vis. apoi at pe perna mare. o să-ţi dau de veste. oând s-or încaieră grecii. el n-are de dat nici o para chioară! şi să nu care cumva să-i bată cineva îii poartă. oftând adtoe. ne mai având pure leşinase.l este glasul N\( 'umne eu. sforăie. Abia atunci apăstii şi Ianaeos. .$ 1ei. MinNte tare& 'ar ea se lăsă moale pe spate şi-şi dete ochii peste ca/. abia ridicându-şi pleoapele îngreuiate de somn. o femeie tânără.teva voci vesele! ma1niica iaamata# $ :ine& :ine& $ -ine vine. /opa 0otis îşi făcu o crace mare $ 'oamne a+ută& murmură el. un vulpoi dat dracului. se aplecă la urechea lui şi-i spuse cu voce înceată# $ 'oarme. pe punte& ` Gi strigă6 pe sei . ce-o hotărî popa 7rigoris e bun hotărât. că n-o să desclildă.ite. eu damigeana şi cu Iusufachi : ` el. cu braţele ridicate# m $ 0aceţi loc. Lam gâlţâit. aeum. lusufachi. măi. ca să prindem puteri.nul sforăie. femeile îşi înălţară capetele. însă trăiască în belşug. A băut şi a mâneat până nKa mai putut. am eu gri+ă. să-mi dai de veste. halal căpetenii mai are şi satul nostruN murmură %anolios. agă. bre spânule( întrebă aga. 'espinio. scoase un ţipăt ascuţit şi-şi lăsă < pe piept! nu mâncase nimic de trei ile şi.

tu n-ai nici un pic de inimă( 8u ve i [uf rinţele creştinătăţii( 8u ţi-e milă de atâta amar dY suflete care ţipă de foame( Apoi tăcu o clipă şi-i întoarse spatele! dar. să nu cadă! şi rămase acolo. de umeri.un sat îndepărtat. preotul cel slăbănog îşi deschise braţele şi făcu un pas înainte să îmbrăţişe e. *V repe i şi-i strigă# $ Iuda& Gi o bughi printre bă+enari. .nde-i sei ul( *ă se ducă +os şi să le spună să strige tare. făcându-se nevă ută /anaiotaros simţi că se învârteşte pământul cu el( ameţi. luând cu noi care ce-am putut. %i se pare că popa 7rigoris vine. se opri în faţa mulţimii flămânde. vorbele îi ieşeau greu din gâtle+. încruntă din sprâncene şi. aşteptând să se liniştească pământul sub el şi să poată pleca. eu sunt popa 0otis. %ulţimea ridică ochii. popii sunt ca muierile# au păr lung. /e legea mea. umplându-şi din nou paharul. ]ZrN ardac. paceauro& mârâi din nou. Apoi îşi roti privirea aspră de +ur împre+ur. (# tr. ca şi când i-ar fi înfipt cineva un cuţit în inimă *e spri+ini de lancea prapurului. 4ntrebă cu glas sec. i-au omorât pe toţi cei pe care i-au prins. 'ar acesta întinse o mână grăsulie. de muribun i. după datina călugărească. -ăpitanul. şi când se îutâlnesc doi. atară. anume *fântul 7heorghe. <<< `U părinte. şi nu-i fură pe plac. Hărbaţii şi femeile îngenuncheară. -e cauţi aici. rămâi acolo. sus. răspunse căpitanul. vă u gloata de drenţăroşi. matahala. $ Iată-l& Iată-l< :ine popa 7rigoris& i bucniră din toate părţile glasuri bucuroase. lat. aplecându-se spre ea. cu un gest scurt. cu faţa înflorită de trai bun. şi n-avea gri+ă. răspunse cu un glas liniştit şi hotărât tul mulţimii de pribegi. aplecat.u stau aici. 1riştos mântuitorul ne călău eşte paşii în căutarea de pământuri noi. repre entantul lui 'umne eu în Licovrisi. între atâţia bărbaţi( 'u-te acasă. /anaiotaros. şi enii din +urul meu sunt sufletele pe care mi le-a ( credinţat 'umne eu să le păstoresc. o să-ţi dau de veste la timp. lângă prapur. impunător în anteriul lui de şaten mov. de înfometaţi. N tv 'ar văduva se întoarse spre el şi-i şuieră rm eătoare# \N $ %ă. -ei doi popi au să se ia la harţă. ca să-i aud şi eu. pe sătulul lui frate întru 'omnul. repede& Gterge-o de aici& 1ai. . Intre timp. îl opri. deodată nemaiputându-şi ţine ocara ce-i stătea pe bu e. unde să ne înfiripăm iarăşi. ne-au i gonit de pe pământurile noastre. . femeile amuţiră! copiii aleri& +a mamele lor şi li se agăţară de poalele rochâi*ara c++nii începură să latre din nou. iubite agăF "u eşti în rai acum. ` J să te mănânc. cu gura căscată. du-te vin şi eu după tine. se iau de chică. "urcii au dat foc satului nostru.$ Mi-am spus să nu-ţi strici cheful degeaba. răsunător# $ -ine sunteţi( 'e ce v-aţi părăsit căminurile H avutul( -e căutaţi aici( WrK td îi au iră glasul. 4nalt. popa 7rigoris. îl vă u. $ /ăi atunci o să facem ha . şi cu medalionul greu de argint ce i se odihnea pe pântecul mare. o a+unsese din urmă pe văduvă. ai să ve i. 8oi cei de aici am scăpat cu viaţă şi am fugit. $ 7loata care a năpădit satul are şi ea un popă( $ Are. îşi ciuli urechile mari şi ascultă cu atenţie. "ăcu o clipă! gura i se uscase. Aga schiţă un rân+et. cu brâul negru.

afurisitul& 6ur pe toată apa mării că are drenl tateF 8oi.t. dar mândru. cuprins de un avânt neaşteptat. albiile. ce neamul dracului mai suntem şi noi& -âtă dâr enie < 'e unde om avea atâta cura+W( /arcă suntem caracatiţe& 8i se taie o tentaculă. grecii. ce voie bună. pentru că eu sunt ceb ce fâămân esc. dK& noi nu ne lăsăm& 8e luară icoanele. Ntesc şi eu scripturile. pirostriiie şi . neam mare. dar se stăpâni. ni se mai taie încă una L şi noi scoatem altele la Ioc&3 îşi desfăcu ştergarul de la cap. sunt şi eu un slu+itor al -elui de sus.< >n. măi. n-am nici unde să-mi pun capul! însă în faţa lui 'umne eu suntem po-ali*-ar putea chiar ca eu să fiu mai aproape de 'umne eu. satului vostru lipsă şi +ale. cu voia lui 'umne eu se întâmplă. se puseră şi ei pe plâns. Aburii rachiului începură să se împrăştie încetul cu încetul şi mintea i se mai limpe i parcă. părinte. gândi el. răspunse celălalt preot. domolindu-şi glasul. declară el cu vocea lui puternică. iar copiii. *pune# cum s-a abătut urgia asupra vrtastră( 'umne eu ne vede şi ne aude. /opa 7rigoris înghiţi în sec. după cum ve i. şi nu trebuie să pierim i Aplecat peste marginea ceardacului.Tistăm de mii de ani şi mai eTista încă multe mii de ani. /opa 0otis continuă şi mai tare# $ 8-o să pierim I . *untem .vanghelia. suntem o rasă nemuritoare. Apoi ridică din nou mâna şi strigă pe un ton mustrător# < /reot care a că ut luptând eroic împotriva turcilor îri timpul insurecţiei grecilor din <?. /esemne că 'umne eu cunoaşte păcatele pe care le-aţi săvârşit& "ăcu o clipă pentru ca mulţimea să pătrundă bine cuvintele rostite de el. iar obştea e de faţă şi ne aude şi ea. al preotului ce se înflăcăra. ţin şi eu în mâinile mele poti`< cu trupul şi sângele lui 1ristos. dacă viei să-ţi răspund. dar strigătul se pierdu în vuietul pe care-l stârniră vorbele preotului. $ "ot ce se întâmplă în lume. strigă# $ Hravo ţie. căpitanul asculta prin negura beţiei glasul slab. Hine v-arn\ ea. ne dau foc. vreau să ştiu adevărul& *pune. ce cu 2 la el. fiindcă se încăl ise Gi ieşeau aburi din el. /apaflesas<& -âteva capete se ridicară spre ceardac. +induind după pâinea de acasă. se înfăşură din nou la cap şi se răcori. /oate că tu eşti bogat şi eu N(înt sărac! poate că tu ai păşuni grase din care îţi naşti turma. /ărinte. _+Q smulg din rădăcini. şi pornim la drum. 'ar iată că vuietul încetă deodată# popa 7rigoris îşi ridicase mina dolofană în sus.C. 4şi dădea prea bine seama că face o nedreptate şi că toţi sătenii care se strânseseră acolo şi erau martori înclinau către preotul acesta necruţător. abia stăindu-şi mânia ce înc-epea să-i clocotească în pieptănă 7rigoris.` părinte& *lt_ 2*traşnic popă şi ăsta& gândi mai departe cănit nul 0urtunas. de vrei n `e nu vrei. 0emeile începură să bocească amintindu-şi de casele lor. 4l muie în căldarea cu apă de filaturi. :orbeşte aşadar mai potolit. iar eu. el vede tot pământul! în mână ţine un cântar şi cântăreşte necontenit păcatele şi faptele noastre bune. 'e acolo.l a hără it satului Licovrisi bucurie şi belşug. aplecându-se cu tot trupul peste balustrada ceardacului. după puţin. . ne măcelăresc. oploşit aici de pe meleagurile străine. 4şi simţi şi el pieptul năpădit de indignare. să ne aşe ăm în altă parteF3 îl podidiră lacrimile şi. *untem greci ca şi voi. $ :orbeşte. continuă apoi. vorbeşte& făcu el. egali.$ *untem creştini şi noi. ce fapte ăvârşit de v-aţi atras asupra voastră această pe`-N ` -rigoris. 2%ăi. de sus. *untem. -e înflăcărare.

în ceardac. Aţipise. bărbaţi şi femei. au isem de mult de numele tău şi. mai încetF 4i şopti Ianacos din nou la ureche. Au venit grecii. ca şi cum însăşi amintirea acestor fapte l-ar fi înspăimântat.creştini. fiii mei credincioşi& le strigai eu. părinte 7rigoris. şi o să facem tot ce ne-o sta în putinţă. răsună glasul puternic şi dogit al căpitanului# . acum pământul şi cerul se unesc& Luaţi armele cu toţii.# $ Am scos toate armele ascunse prin podurile caselor. aşa mi-l închipui eu. părinte. spuse -ostantis. -uvintele-i săreau de la o faptă la alta şi vocea îi tremura. < . începu să cânte cât îl ţineau băierileKpieptului# 8ăscută din sfintele oseminte ale grecilorF $ %ai încet. /reotul începu să povestească grăbit. /opa 0otis coborî glasul.cu morţii. dragul meu lusufachi. %ai încet. care nu v-aţi învrednicit să veniţi să ne vedeţi. că eu sunt cu ochii în patruF $ %i-e somn. $ . uitând că trebuie să-şi strunească glasul. $ într-o i. acolo. %ă urcai la amvon# 20raţilor. $ /ărinte 7rigoris. le-am is. dar ure"iea lui prinsese prin somm câteva cuvinte de ră vrătire şi se tre i deodată. Ascultă. înghionteşte-mă să mă tre esc şi să cobor cu gârbaciul fa ei. sus. au venit& "ată. adăugă Ianacos.Tpresie dintr-un cântec popular grec iadului >n. răscoli pământul. rosti numaidecât glasul preotului străin. în satele noastre. ca s-adorm mai uşor. $ Hre spâniue. că s-a cutremurat pământul& Am cântat toţi împreună imnulF Gi popa 0otis. pe deasupra acoperişurilor din satul nostru s-a au it un glas# 2:ine armata 7reciei& *e văd fustanele în depărtare&3 2"rageţi clopotele de înviere& am strigat eu numaidecât. deschise mormintele şi fiecare om îi striga tatălui său din groapă# 2"ată. %anolios. şi să-i gonim pe turci până la %ărul 5oşu : $ %ai încet. ţi-am + spusF 'ormi în pace& 'ormi.t. am încins şi eu o cartuşieră peste cruce şi-am adunat toţi bărbaţii din sat la arii. iată. înainte de a porni. parcă am au itF $ 8u-ţi face sânge rău degeaba. ascultaţi.ite. cu voia dumitaleF se apropie Ianacos şi-i şopti la ureche popii. turnară vin în morminte să învie e morţii. părinte. ba chiar şi mai mult. acum te vedem viu în faţa noastră şi te admirăm! ascultăm cuvintele tale şi căpătăm curai. nu prea îmi place ce-i acolo. spre a mântui sufletele ce-ţi sunt încredinţate spre păstorire. să-l au im şi să+ vedem mai bme. să cântăm cu toţii imnul grecesc&3 -e voci. Apoi se întoarse către lusufachi şi. 20iii mei. ca şi voi! greci. coborându-şi pleoapele grele. treci şi scarpină-mă la tălpi. de răsuna vă duhul& -e 1ristos a înviat a fost atunci. îi spuse#( $ 1ai. să-i vorbesc <3 'ar poporul alergă mai întâi la cimitir. hai lângă el. şi tot poporul să se adune la biserică. oamenii se înghesuiră în biserică. ascultaţi voi tot creştini din LicovrisiF ` Inima lui %anolios bătea cu putere! el se întoar( spre cei trei prieteni ai lui şi le şopti# e $ 1ai lingă el. mai încet. au venit&3 Apoi aprinseră candelele de la cruci. ca şi voi. căci aga stă sus în ceardac şi aude tot. cu întreru peri! şovăia parcă să evoce trecutul. fruntaşi ai satului. 4n aceeaşi clipă. de teamă ca el să nu răscolească şi mai rău rănile pre ente.C. $ Gi eu pe apostolul /etru. %-ai întrebat cum s-a abătut urgia asupra satului nostru! o să-ţi dau răspuns. fundul ifhiar în clipa aceea aga tresări. Gi abia după ce terminară. 'aca u mă înşală urechea. ca să fac ordine. căpitane afurisitF 'ar când ai să ve i că popii se întrec cu gluma şi se încaieră. agă dragă. pe apcr toiul lacob.

glasul îi pieri. 7recie& murmură el. %-am prostit de tot& $ Aşa-i vrerea lui 'umne eu. părinte& oftă popa 0otis cu un muget înăbuşit. iar %ihelis se trăgea nervos de mustaţa-i neagră. precum şi tot ce-am mai putut. Jchii tuturor se umplură de lacrimi! oamenii se îngro. apoi am pornit mai departe. $ 8u blestem. 'e ce te-ai oprit( "e ascultăm. dar căpitanul se aşe ase = loc pe perna-i mare. Acestea ne mai dădeau putere. dar am rămas noi. că e mare păcat. $ *ă mă ia dracu < murmură el. 8e-am gânăit# sunt creştini. care-şi regăsise glasul. "oţi cei de +os. ridicând în sus .vanghelia grea.vanghelia şi prapurul sfântului 7heorghe. să neinstească femeile. părinte. cu oameni buni# Licovrisi.i s-au dus. se aplecă spre . infanterişti.$ Gi ca dinţii îmbărbătată. I-am adunat oe cei ce-au mai rămas vii. gândea în sinea lui! mi-a că ut ca o belea pe cap! şi trebuie să găsesc mi+locul de a mă descotorosi de elF3 $ :orbeşte.C. nu o piatră. suntem nemuritori. I-am îngropat. spuse -ostau. mai multe femei şi foarte mulţi copiiAm luat icoanele. $ "ăceţi. libertate&i Aga tresări în somn.vanghelia. fraţilor din Licovrisi& /reotul 0otis îşi şterse sudoarea care-i curgea pe frunte. şi mă tem c-o să plesneascăF 4l podidiră lacrimile. dar eu mă ridicam. iubiţi creştini câţiva bărbaţi. /opa ăsta îmi răscoleşte toate măruntaiele din mine. $ -ele ce-au urmat.v onii\ au fost măce\ îţi . 2Acest popă drenţăros tulbură inimile -oamenilor.\ au înce/ut sa `ea `@-+ sa căsăpească. < :ersuri din imnul naţional grec >n. fraţilor. abia stă*oldaţi în armata greacă. ca nişte turci ce sunt. vorbeşte. nu mă sili să le mai povestesc. că suntem pierduţi& $ Gi ce dacă o să pierim( făcu %ihelis într-o pornire de entu iasm. altă rnângâiere decât aceasta n-avem. salut. atâţia câţi am mai rămas în viaţă I în fiecare seară cădeam frânţi de oboseală. să au im. $ Altă năde+de n-avem. ca şi cum l-ar fi ciupit un purice! dar se cufundă din nou în sforăit..iră şi se înfiorară. iată. chinuiţi de boli. A ridicat toate pân ele sus. . sunt greci. se au i popa 7rigoris vorbind pe un ton sentenţios. care era numai ochi şi urechi la cele ce spunea preotul 0otis. şi dimineaţa marşul începea din nouF Am aflat că departe. . le vorbeam de 'umne eu şi de 7recia. 0erească 'umne eu să nu cumva să pună mâna pe pistolul de la brâul agăl şi să-l descarce în el. şi-aşa a început eTodulF /rigoniţi. salut. în faţa voastră. mărşăluim de trei luni de ile! mulţi dintre noi au murit pe drum. le citeam . Hine v-am găsit. %anolios simţi că ameţeşte şi ca să nu cadă se re emă de braţul lui Ianaeos. strigă celălalt preot. .aii întors turciiF *-au întors turcii# asta spune f\tâl. o. tăceţi. -ăpitanul se aplecă iarăşi peste marginea ceardacului şi se şterse la ochi cu ştergarul ud. înfometaţi.u am pornit-o în frunte. Gi nu mă tem.vanghelia ce-o ţinea în braţe şina sărută. e un sat bogat. "u o să stăpâneşti lumea& $ -ăpitanul 0urtunas s-a îmbătat. nu blestema.. /reotul 7rigoris stătea ca pe +ar. J inimă am şi eu în piept. spuse el cu un aer ocrotitor. adăugă el. au pământ mult. Am rămas noi s. le şopti %auolios. %i-a veait la locK am sa continuu. au hambarele pline. cu picioareleN încrucişate sub el şi-şi umplea încă un pahar cu rachiu. din piaţă. părinte. lângă muntele *arachina. îşi făcu cruce. n-o să ne lase să pierim. amuţiră o clipă! îşi tc cară ochii spre ceardac. Gi am venit. $ în sănătatea ta. cu scoarţe de argint.t. . pe aceştia pe care-i vedeţi îngenuncheaţi aici. tis. îi încura+am.

mă nerodule î Acum liniştea se făcu şi mai apăsătoare. -ostantis şi lanacos se alăturară lui %anolios. Mie nu ţi-e milă de ei. tulburat. pentru a le îngropa la temelia noului nostru sat. ascultă-le glasul& /rin ei vorbeşte 1ristos.l are inimă bună. Hărbaţii şi femeile îşi aţintiră ochi la bu ele lui. Asta vă cerem. stăpâisindu-şi glasul. /ământ. pentru bărbaţii şi femeile din +urul ei. $ "oate astea-s fapte bune şi sfinte. căruia i-e foame şi ne cere de pomană& /opa 7rigoris se întoarse spre el cu ochii scăpărându-i de furie& $ Mine-ţi gura. care are o sută de ani# le poarta în spinare de trei luni de ile. Aga tresări şi întrebă ursu # 'e ce-au tăcut( Le-am poruncit să ţipe& $ 'ormi. poate că. să iasă înaintea întregului sat şi să vorbească( $ /ărinte. rămas pârloagă L daţi-ni-l să-l desţelenim! vom semăna. pentru că trăise toate aceste nenorociri şi nu mai avea lacrimi să plângă! celălalt. spuse el. vom secera. de 'umne eu. 'ar popa 7rigoris începu să-şi piardă răbdarea. %ihelis. /ână şi Jc+i# sălbaticului /anaiotaros se tulburaseră şi priveaiN îumea din +ur cu bunătate şi Fblândeţe. Gi nici nu se urni pentru a se duce să-l tre ească pe tatăl său. de teamă să nu-l tre ească din somn pe agă. 'u-te repede. $ 'u-te de-l tre eşte pe taică-tu. îi şopti %anolios. stăpâne( $ %i-e milăF %i-e milă de eiF 'ar mi-e teamă să-l tre esc pe tataF $ 'e 'umne eu să-ţi fie teamă. pentru că nu se gândea decât la un singur lucru# anume. ghiaur e rachiul ăsta! m-a dat gata& murmură căpitanul ştergându-şi lacrimile din ochi. 4şi frământa mintea ce să spună şi cum să facă Wfc. în ceardac căpitanul 0urtunas îşi puse mâna mare la gură să-şi oprească sughiţurile. ca şi cum ar fi vrut să-i ocrotească. ce să născocească în grabă spre a se descotorosi de această gloată înfometată şi de conducătorul ei. -ine sunt hămesiţii ăştia care vor să intre în târla lui( îşi apucă încet cu mâna barba-i albă şi că u într-o meditaţie adâncă. 'e unde a căpătat argatul ăsta atâta cute anţă. 'ar acum ce vreţi de la noi( $ /ământ. părinte 7rigoris. d*iu s-au încăierat încă. dormi. 8umai cei doi popi nu pâângeau! unul.h. In piaţă se lăsă o tăcere apăsătoare. .( ef pentru a i goni aceşti lupi hămesiţi din târla sa. care sforăia adânc. continuă preotul 0otis. $ .pânindu-şe să nu-l podidească plânsul.nii dintre noi. agă dragă& îl linişti căpitanul. %ihelis se roşi de ciudă. şi pentru păcatele şi faptele sale ruşinoaseF Iar sus. părinte& /opa 7rigoris scoase un mârâit ca de câine ciobănesc. răspunse preotul 0otis. părinte.o să i se facă milă de ei. ghiaurule( 'e ce-ţi tremură plasul( "e-ai îmbătat( d"_ $. spre a ne hrăni familiile. au apucat să se ducă la cimitir. /lângea pân\ şi văduva -aterina pentru creştinătate şi pentru 7recia. şi nu de oameni& răspunse apăsat %anolios. dar nu spusI nimic. /opa 7rigoris continua să stea adâncit în meditaţia lui. ale cărui cuvinte patetice răscoleau sufletele oamenilor. uitaţi-vă la bătrânul acesta. $ -e-ai păţit. să prindem iar rădăcini& Gtim din au ite că aveţi aici pământ de prisos. gata să-i scanN de sub controlF -e să facă( *ă-i cheme pe aWă!_ 'ar ce vor spune sătenii când or vedea că-l puneNn turc să +udece soarta celor care au înfruntat rnoartea . %anolios nu se mai putu stăpâni. . *ii ţea în +urul lui propria turmă răvăşită. strigă el. -um deşi îngăduie argatul lui să vorbească aşa( -ui îi vorbeşte el( -ui îi porunceşte( îşi încruntă sprâncenele. Iată. %ihelis se apropie şi el. vom face din e) pâine. au luat oasele părinţilor lor şi le poartă cu ei.

un cap sec. care-şi pierduse răbdarea. câătinându-se! îşi muie încă o dată ştergarul în căldare! sângele i se urcase din nou la cap. /opa 7rigoris nu-şi preci ase încă bine în minte ce anume avea să spună! dar tocmai ît+ clipa aceea. 'umne eu ne-a dat răspunsal/rhiţi această femeie. $ Ah. sigur ar spune şi el da \ ce avea de pierdut( Apoi învăţătorul. de care o să dau socoteală înaintea lui 'umn eu. sunt încredinţate cuiva! nu deosebi. tocmai când avea mai multă nevoie de ea. se înăbuşea. $ "oate sufletele din lumea asta. îi întoarse vorba popa 0otis. răspunse popa 0otis. 4şi înfăşură ştergarul strâns în +urul tTmplelor. burta rotundă ca o tobă. taurul de popă& -e ţapul dracului& murmură el. încercă să vorbească. să-ţi baţi +oc de cele sfini N 'ar n-o să-ţi meargă. gândiţi-vă la copiii voştri. $ întâr ie. ţeapănă. arătă cu mâna întinsă spre moarta care ăcea în mi+locul pieţei. cu idei mari şi frumoase. la satul nostru& 8u -eu sunt acela care hotărăsc. sus. pe bărbia spână. picioarele ca nişte butuci. la femeile voastre. *e au i un ţipăt sălbatic# \ ăra 'espinio se prăvălise la pământ. făcu popa 7rigoris aarocănos. nu ţi-e ruşine. Aceşti oameni străini aduc în satul nostru o molimă ucigătoare! suntem pierduţi& -ălcaţi-vă pe inimă. urî flecar cu ochelari. părinte. -eî +-l +urul ei se repe iră s-o ridice. strângând eu amândouă manile . picioa`ZCe umflate. ca şi cum s-ar fi pregătit s-o arunce în capul celuilalt. întâr ie să te lumine e. râiosul de căpitan. dar nu putu. pentru că mi-au fost încredinţate şi mie atâtea suflete. 4l apucă uşor pâmstil. ci 'umne eu. $ 1oleră& strigă din nou popa 7rigoris. păcătosule. dar se dădură înaânfioraţi# faţa îi era verde. faţa înver ită L holeră& LumWa se dădu înapoi cu groa ă. în ceardac. părinte. că i se încurcă limba în gură din cau a beţiei. 7ata& I-a dat la cap bietului popă pribeag& Au i colo. fruntea îi ardea. /opa 0otis strânse şi mai tare . In ee&e din urină. nu putea să tacă prea rrrart! toate privirile erau aţintite asupra lui şi aşteptau. 0ăcu un salt spre popa 7rigoris. pe ale mele de ale tale. holerăF /tiu. 'acă ar fi fost singuri. căuttnd să-şi stăpânească bucuia In această clipă groa nică.vanglglia la piept! mâinile-i tremurau. -ât despre ceilalţi Hoierul e ramolit. pe pieptul fără pgr. am şi eu un euvânt de spus&3 s! n-am să tac& s . aT spune daN Iar celălalt. părinteF $ Ascult. popa 7rigoris s-ar fi năpustit asupra lui şi î-ar fi apucat de gât să-l sugrume! dar în situaţia de acum ce să facă( *e stăpâni. dar care Hvi-i în stare să împartă un braţ de paie la doi măgariF $ 'umne eu îirtâr ie. se ridică în picioare. Apa îi curgea şireaie pe obra+ii bârciţi. /ărintele a vrut un răspuns# iată-l& Gi rostind aceste cuvinte. simţind.Gi au rămas pe drumuri tocmai pentru că au luptat împotriva turcilor( *ă cheme fruntaşii satului( 8umai în moş Ladas avea încredere. "otuşi. deschise gura# $ Ascultă. *e răcori şi îşi mai veni în fire. ţin Gi eu cârma satului. ise popa 0otis. bu ele vinete. r /opa 7rigoris îşi ridică mâinile spre cer! U\U 0iilor < strigă el. numai ei doi. nu& J să cobor scara.vanghelia grea. tăbăcit de vântii] şi apa sărată a mării. se produse minunea pe care o aştepta. o s! ig# 2%incinosule& %incinosule& 8u uita că şi t -at fruntaş. -ăpitanul. aplecaţi-vă şi priviţi-o biae# burta umflată.

cura+& 'acă ei nu ne vor. 'uceţi-vă unde oţi şti i $ /ăcatul să cadă asupra voastră& strigă preotul 0ofis. Hărbaţii îşi strânseră de pe +os boccelele 2Gi uneltele! cel ce purta prapurul se mişcă şi trecu în fruntea convoiului. şi inimile ni s-au drobit în piept. "ocmai ne deschiseserăm braţele să vă primim. fesurile roşii. ca nişte valuri.Apoi se ridică. încrucişmdu-şi braţele la piept. $ 1ei. care e sus şi ne-aude. -ine sa prăbuşit. 8u-i adevărat. 'ragul meu lusufachi. armele de pe pereţi iataganele. rieau podidit lacrimile pe toţi. -asa se balansa ca un vapor. plin de dulceaţă# $ /ărinte. :-o +ur& /e urmă. alături de lusufachi. sei ul care dormea ghemuit în prag. făcând să se guduie întreaga casă. nu de nădă+duiţi& Aveţi cura+ ş+ î. picior! i se păru că are aripi + treptele urcau şi coborau singure. strigând t $ /lecaţi& /lecaţi& $ :ocea poporului e vocea lui 'umne eu& rosti popa 7rigoris. $ Aveţi cura+ şi încredere în 'umne eu. se învârteau dimpreună cu toată casa îatr-ţm tanga+ năprasnic. //lecaţi de-aici& /lecaţi N se au eau voci din toate părţile. se prăvăli pe scară cu capul înainte. clătinându-se. de astă dată liniştit. bre( Gi întinse mâinile prin întuneric. nu-l ascultaţi& 8aducem cu noi molimă ucigătoare. Ai vă ut. Aga dădu cu mâna de trupul lui mic. fraţilor& încercă să-i potolească eotul potis. Am copii. şi îşi luară din nou poverile. /urtaţi cu voi o molimă ucigătoare. că eu nu pot. iar locuitorii AN Licovrisi fură cuprinşi de groa ă şi stăteau cu ochii N oniţi asupra leşului. fiilor. înlemnit în mi+locul satului lor. /ământul e mare. bunici ţule. dar că u din nou pe perna mare. 4ncercă să se ridice. fraţilor& 'uceţi-vă în voia 'omnului. când cu ea în sus# era furtună mare 0elinarul aprins în capul scării. 9 bâţii se uitară năuciţi la preotul lor. dormi( 4şi răsturnă capul peste pieptul grăsuliu al tureuleţului şi închise ochii copleşit de fericire. *e opri o clip` în vârful scării. -ălca în gol. sa nu ne otrăvească aerul& urlă un bătrân. +s+u vă temeţi. am ascultat suferinţele voastre. şi priase a âmbi. Aga sări din somn. glasul popii 7rigoris se au i din nou. %anolios plângea. /lecăm I *culaţi-vă. o +ale mare se stârni în rândui pribegilor! femeile începură să se buciume şi să ţipe. dar în aceeaşi clipă 'umne eu şi-a făcut milă de noi şi a trimis semnul acesta groa nic. nici noi nu-i vrem pe ei. să mergem mai departe& 0emeile se ridicară. aşe ându-i sacul ca oase în spinare. /lecaţi& _. dar acolo nu era nimeni. să te ierte. caid şi parfumat. *e aplecă şi-l a+ută pe moşneagul de o sută de ani să se ridice. pipăi marginea ceardacului. $ 'ragul meu lusufachi. care adormise cu sacâ ul în gură. -ăpitanul se apucă de balustrada scării. nu ne otrăviţi satul& r a aceste cuvinte. întinse un.$ Aduceţi var şi aruncaţi-l peste holerica. am nepoţi! nu ne nenorociţi I 7roa a începu să pună stăpânire pe săteni! inimile li se împietreau! îşi agitau braţele prin aer. ise el duios. J să ai veşnic pe suflet acest păcat& $ 'uceţi-vă în plata 'omnului& strigă un bătrâa din Licovrisi. căpitane& ţipă el. se întoarse către popa 7rigoris şi-i strigă în faţă! $ /opă cu burta plină şi cu guşa mare& 'umne eu. 4n piaţă. se îndreptă bălăbănindu-se spre uşă dădu cu piciorul în ea şi o deschise. ci ne e doar foame. credere în 'umne euF . îi spuse el. când cu prora în +os. 0emeia asta a murit de foame.

ceea ce aţi fi aruncat la dini& Mineţi-vă sufletul cu dinţii. -ea dinţii carh( se repe i să-şi dea obolul iu -ar+Ha. fraţilor. o cană cu lapte pentru copii. însoţea convoiul. *ă ne resemnăm. "ata doarme. 4şi trase de pe umeri şalul nou.3 *e întoarse către popa 7rigoris şi-i strigă \. răspunse %ihelis . dar nu deschise nimeni. $ 8-am nimic altceva. $ 0raţilor din Licovrisi. îndură-te de noi& J să străbatem satul. şi-l aruncă în pătura desfăZ tg Apoi se scotoci. "recură şi pe la casa lui Ladas. $ în numele Iui 'umne eu. dă-le şi dumneata cHva& 'ar dinăuntru se au i glasul înfuriat al moşneagului# $ -ând ţi-e sete în casă. 'rum bun& La fiecare poartă la care se opreau pribegii se ivea câte o mână. că de nu ţi-oi pune eu foc cu mâna mea la casă. porniră în fruntea convoiului. văduva. arunca în grabă ceva în pătura desfăcută. mormăi el. să nu-mi ici pe nume < strigă lanacos. mai găsi o oglin+oară şi o stilută lNu parfum. părinte 7rigoris& J sa ne întâlnim la +udecata cea din urmă. Hătură. $ *ă treceriC pe la boierii& /atriarheas. strigă el. aruncaţi în ea cu ce vă lasă inima pe fiecare# câte o bucată de pâine. dar e făcută din toată inima. ise ea plângând. intră înăuntru şi aduse un pachet ca ahăr. când \ stăm itnimiloi în faţa lui 'umne eu. apoi închidea repede poarta la loc. $ Gi dacă se supără bătrânul( făcu %anolios râ ând. fraţi creştini& . lasă. şi le aruncă şi pe acestea în pătură. amintindu-şi deodată că fusese însărcinat cu rolul de apostol. cu ea întinsă. trandafiri mari. $ 'ar ce. o cutie cu cafea. Antihristule. apoi. $ J să ne mai întâlnim într-o i. $ *ă bea oţet şi o să-i treacă. /rivi oamenii din +urul lui. spuse el. n-arunci apa afară I $ Hine. făcu preotul închmându-se. de teamă să nu intre holera. iertaţi-măF -ostantis stătu puţin pe gânduri. pornim. Gi întorcându-se către cei tr prieteni ai lui. o sticlă cu rom. bine. numai piele şi oase.ş umili să întind mâna ca să cerşesc. întindem o pătură. care. istoviţi. 4nainte. şi el va +udeca I. au să se prăbuşească pe drum de foame. împreună cu cei trei prieteni ai Iui. %ilostiviţi-vă. 8-am nimic altceva. băiet propuse atunci %ihelis. adăugă# 'ar să mergem repede cc mai e timp. o să batem la toate porţile. ridicând pumnul în sus. 2. o să intrăm în chileiN şi L să luăm tot ce-om putea. cu putere şi strigă# $ %oş Ladas. 8umai de +alea lor înăbuş în mine orice mândrie şi ruşine şi vă cer de pomană. nu m-a.ite. bătu-i-ar 'umne eu să-N bată& 4n clipa când să se urnească din loc. un calup de săpun. Insă mi-e milă de femei şi de copii. dacă aş fi singur dacă aş avea să dau socoteală în faţa lui 'umne eu numai de sufletul meu. şovăitor. bătu din nou. căci n-avem încotro. şi le depuse pe toate în pătură.%oşneagul se întoarse şi-şi sălta capul. slă biţi. şi inima i se strânse de durere. eâteva ceşti. fiii mei& -ura+& J să bem şi acest pahar& 'oamne. în oameni să avem înc"e dere( 8u i-ai vă ut( /tiu. sunt nişte creştini cărora îi-e foame! toată lumea le dă câte o bucăţică de pâine. un pumn de măslineF 8e e foame I 'oi bărbaţi desfăcură o pătură şi. verde. roşii. preotul 0otis se opri puţin. şi să strigăm# 2%iâostiviţi-vă& %ilostiviţi-vă de noi& 'aţi-ne ceea ce vă prisoseşte. J lumină ce se ărea aprinsă ia fereastră se stinse deodată. Aş muri mai curând de foame. fiii mei& -ura+& 1ristos va birui. lanacos. îşi descuie repede cafeneaua. că nu mai au puteri. $ Jfranda e mică.

. %anolios apucă mina preotului 0otis şi i-o sărută. $ *forăie. şi porni mamte. cu şalul meu o să se înfăşoare altă femeie şi n-o să-i fie frig. plin de pietroaie şi de prăpăstii. . $ :ino. ce ne trebuie( J bucată de pâine. $ -e ne trebuie.3 'eodată. astea nu încap în pătură! să vină patru voinici să le ia& $ %ergeţi cu bine. umerii i se înfiorau. în pragul porţii. 4şi simţeau inimile uşurate. $ 0raţilor. 'ar âmbea mulţumită. 'upă puţin. ci un %oise care-şi conduce poporul prin pustiu. $ Hătrânul sforăie şi-acum. un strigăt puternic şi sălbatic se au i în spatele ei! o suflare caldă îi atinse ceafa goală şi două mâini mari o înhăţară de gât. 8oaptea se lăsase pe pământ. Ieganuidu. Vsta nu-i popa. fiule( întrebă el.ite-o& Gi ridică din coş o pâine mare. -âinii se opriră la ultimele case. îi aşteptau afară. în sudoare şi lacrimi. mai lătrară puţin. -onvoiul de refugiaţi a+unse în faţa casei boiereşti! patru bărbaţi. mi-ai strigat 2Iuda3( Am simţit asta ca un cuţit în inimă. *e înfiora. eşti o fiară& murmură ea. ha( "e sugrum. $ Iertaţi să fiţi cu toţii& răspunseră câteva glasuri voioase de femei şi bărbaţi. :rei să-mi fie milă de tine. panaiotaros se luă după ea. *imţea în nările ei răsuflarea bărbatului duhnind a vin! doi ochi ameninţători şi totodată rugători erau ţintuiţi asupră-i. nu patru îngeri. 4n acest timp.liţa era pustie! văduva se sperie. ca şi când s-ar fi dus să prade o cetate duşmană. gâfâind. -ateri. $ /anaiotaros. şi visea ă că intră în rai! şi că înaintea lui merg şi-i deschid calea. fă I . [NdY sul i se au i din nou plin de rugăminte# $ Altă mângâiere în afară de tine n-am. strigă Ianacos. aspru.şi şoldurile. fă.1aidem& "oţi patru porniră veseli la vale. ` /reotul îşi puse cu bunătate mm a firavă pe părul blond. blândă. $ -ăţea. apoi se întoarseră îndărăt mulţumiţi. $ /ărinte. le spus %anolios prietenilor lui. 7răbiră pasul. dar ţie de ce nu ţi-e milă de mine( %ă laşi sa vin astă-seară la tine( Aştepta răspunsul ei şi tremura. -onvoiul ieşea acum din sat. făcându-şi datoria.. 28u-i nimic. care se şi repe iră la un coş şi se înfruptau din el cu lăcomie. *puneţi. şi iertaţi-ne& Iertaţi-l şi pe boierul /atriarheas. spuse ea încet. a urie şi plină de miresme. fârtaţilor. încărcaţi cu patru coşuri mari. îşi spunea în gând. :ăduva simţea cum o înfăşoară dorinţa bărbatului. spuse %ihelis. ci patru coşuri încărcate I 5âseră cu toţii. sţ+asă-mă să vin.no. văduva se întorcea acasă la ea! îi era frig. satul nostru a păcătuit! roagă-te lui 'umne eu să nu-şi arunce blestemul asupra noastră. scăldată în vin. mergând tiptil prin întuneric. ca să biruim moartea( strigă lunganul care ducea prapurul. spuse %anolios. $ -um te cheamă. ştiu că. fierbinte. 0ie-ţi milă de mine. $ 1ai să ne luăm rămas bun de la preot. %untele *arachina apăru pe neaşteptate în faţa ceâor prigoniţi L sălbatic. ieşind din curte şi închi ând poarta după el. n-am să mai fac I $ 'e ce. adăugă Ianacos. aţâţată. spuse el. furişându-se pe lângă iduri. ţi-am cumpărat şalul cu sângele inimii mele şi tu îl dai de pomană.

$ G+ acum. adăugă el. 'upă ce-o să vă urcaţi puţin. Aşa să-i spui. murmaă el. Am au it spunâadu-se că. sfânta 0ecioară şi 5ăstignirea. primiţi-ne în rni! locul vostru& Aducem cu noi oasele părinţilor nos tri. -urge şi iarna şi vara dintr-o stâncă. Jamenii de pe aici sunt simpli şi cred tot ce li se spune. $ .u sunt "anacos. că 'umne eu plăteşte! cele patru coşuri se vor înmulţi ca cele cinci pâiru din parabolă. răspunse %anolios. punându-şl 2+âna osoasă pe capetele lor. pentru fiecare muritor! şi într-o i. 'umne eu să mă ierte. Iar dumneata. şi tu. *e apropiară "anacos şi -ost. se hotărî# $ 'umne eu a grăit prin gura ta. /rorocul Ilie. un marchitan păcătos! ia\ dânsul e -ostantis cafegiul. $ 8u blestem şi nu sunt supărat pe sat. şi o apă acolo. :oi. $ %i-a scăpat din gură un euvânt greu. Gi. 5ămase o bucată de vreme pe gânduri. 0ie numele 'omnului lăudat& 4nălţă . boieraş %ihelis. şi sămânţa de om. care dormi în lemn şi aştepţi pe om să te tr ească şi să intri în slu+ba lui. 'ar. Au o căpetenie şi-o urmea ă întru totul! aşa şi trebuie. ţine Ia cei prigoniţi. care-i luă mâna să i-o sărute şi el. dacă vă place. In faţa lor. ise %anolios. e sălbatică. ugrăvite pe stârică. o să au iţi murmurul ei. Jamenii ne alungă de pretutinder. şi uneltele de muncă.l e %ihelis. sus. masiv şi uriaş. fiii mei. şi tZ foc. şoimi şi l`sY tuni. fie ca această sămânţă să se prindă în aceste pietre sterpe şi poporul nostru să se înrădăcine e aici& . o să i te plătească. r_Rpar tră mare. 5ineciimteaTă-We.$ %anolios.îri de tot se află biserica /rorocii < Ilie. în viaţa de apoi. cine eşti( întrebă el întorcându-se spre %ihelis. că 'umne eu va înscrie aceste patru coşuri în catastiful pe care-l ţine acolo. %anolios. spuse el. întoarceţi-vă înapoi la casete oastre. %anolios. până vă mai întremaţi. Hinecuvântarea lui 'umne eu să fie cu voi& Apoi îşi roti privirea în +urul lui. $ 'eseară v-aţi putea odihni în peşterile acelea. $ . voinieule. care picuri g stânci şi potoleşti setea lăstunilor şi a şoimilor. puteţi să şi poposiţi acolo câlva timp. $ -reaţie a -elui atotputernic. ocrotitorul muntelui. -ăpetenia voastră nu e rea.i! vom împărţi deci acele peşteri cu +ivinele. 'ar nenorocirea o va îmblân i. *unt şi potârnichi. 8oaptea era atlâi`Nă şi liniştită! nici o frun ă nu se mişca! cerul plinNde stele. adăugă -ostantis. %untele e plin de tufişuri şi de arbuşti sălbatici! o sa aprindeţi focurile. părinte. fiinţe sălbatice şi milostive. o să faceţi de mâncare. to acele peşteri au trăit 2cei dintâi creştini. $ /e *arachina sunt multe peşteri. şi încă cu dobândă. -ei patru însoţitori îl priveau cu emoţie! pe chipul lui ascetic gândurile se succedau valuri-valuri! pr"irea îi era cufundată într-o genune tainică. -u voia lui 'umne eu. îşi făcu cruce.intis. $ . boieraşul satului nostru. J fi fost biserica lor. părinte& /opa 0otis îi binecuvântă şi pe ei. apă neadormită. Iar în v. $ *ă-i spui tatălui tău. bine v-am găsit& *ar" tem oameni prigoniţi de oameni.vanghelia şi binecuvântă muntele. tăcută(3 'eodată. ca să vă hrăniţi. *tătu o clipă pe gânduri. 4ntr-o peşteră se mai ăresc încă şi acum. deasupra. căpetenia satului vostru e rea. spuse Ianacos. se înălţa muntele *arachina. în anii de demult. /reotul 0otis ridică ochii şi îi fiTă asupra muntelui.

încheind coloana. Gi cum pentru treaba asta e nsv voie şi de un măgăruş. în gra+dul ăst mic./reotul 0otis bâ+bâi prin întuneric. şi strigă# $ . apoi întoarse capul şi-l privi liniştit. J duhoare de baligă şi o căldură +ilavă te i beau încă de la uşă. că eu n-am pe nimeni pe lume afară de tine! copii nu in-anî învrednicit să fac. 4l recunoscu# era Ianacos L aşa-l striga toată lumea L tovarăşul lui de drum şi de suferinţă. unde măgăruşul lui drag dormea adânc şi visa. ău. Ianacos se apropie de el. . 4l recunoscu. unde-i dădea sa bea apă curată şi să mănâncf paie şi grăunţe de or . a-şa că nun tai tu mi-ai mai rămas. . patimile lui 1ristos şi glorioasa lui înviere îşi aruncaseră strălucirea lor peste lot satul. dragul meu Iusufachi. i-l întoarse spre el şi începu să-i vor bească# $ Iusufachele meu >aşa-l alinta în taină. sărbătorile s-au sfârşit. iar cu cealaltă i-a pucă botul. care o să te bucure. adresându-se celor patru însoţitori. $ Animalul îl simţi şi-şi deschise ochii mari. păşeau femeile cu pruncii în braţe. mişcă din coada şi începu să ragă bucuros. năpădindu-le de flori. ca amuletă.le îşi răsfrânseră lucirea peste grădini. găsi cărarea. La anul. urmat de cel care ducea prapurul. iar oamenii au ochi răi şi pi maşi. fiii mei& Helşug şi bucurie& $ Adevărat a înviat& răspunseră aceştia. o să înfăţişăm în sat la noi patimile iui 1ristos.I "imp de o săptămână. Mi-am adus în fiecare i câte o porţie dublă de grăunţe. care-i punea în fiecare i samarul în spinare. se pierdură în întuneric. să nu te deochi. cârnl erau numai ei doi. veneau bărbaţii. mi te-ar fi deocheat. Apoi. moale ca puful. Lipiţi unul de. dragul meu lusufachi. rămaseră locului cu ochii Ia mulţimea de i goniţi care urca muntele. 4n iua aceea. fiindcă s-a lăcoinit să mănânce prea mult năut. burta albă. am cerut fruntaşilor batirul ca acela să fii tu. iar în coadă. 'ar după aceea îşi opinti gruma+ii iarăşi. scumpul meu Iusufachi& 'ar a i îţi aduc o veste mare. aşadar. Mî-ain strâns iarbă proaspătă. Mi-am pus la gât şi un căţel de usturoi. femeia mi-a murit. şi gâtul cald apoi îşi vârî o mână într-una din urechile lui mari ca nişte pâlnii. ce m-aş face eu fără tine < 8u se cade să uiţi că ara rămas numai noi amândoi. cu au ul ascuţit. n-ai de ce să te plângi. 5a ele lor luminoase pătrunseseră până şi în scăfârliile necioplite ale ţăranilor. -ă. aici.U tare eşti frumos. care-l aştepta. de /astele care vine. Gi. Ianacos intră din nou în gra+dul întunecos. dis-de-dimineaţă. viaţa îşi scuturase +ugul mi eriilor sale şi se făcuse mai uşoară. Iusufachi. de bătrânii cu icoanele şi de moşneagul de o sută de ani cu sacul lui de oase. "ot aşa trebuie să fi fost şi duhoarea lumii în primii ani ai ămislirii ei. catifelaţi. se întoarse către turma lui. înşirate una după alta pe cărare. altul. dat fiind că sărbătorile trecuseră. ca sa nu audă agaC. 4n frunte mergea preotul. iar de /aşti ţi-am făcut plocon un ghiordan din pietre albastre şi ţi l-am atârnat de gât. dragul ineu. şi se înhamă din nou la corvada cea de toate ilele. 1ristos a înviat am petrecut bine. pentru mai multă siguranţă. îi mângâie crupa neagră lucioasă. 'upă puţin. ca să ţi se deschidă pofta de mâncare. pe urrnă îl aducea înapoi acasă. le ise# $ 1ristos a înviat. . Aşa că pe tine o să încalece-1ristos ca să intre în Ierusalim.rmaţi-mă < \ Apoi. despre care cTed că ai mai au it vorbindu-se. când petrecerile goniseră pentru câteva ile din min-N tea lor socoteala rece a intereselor. rnititeiule. ca o vită de povară care sforăie din greu. "imp de o săptămână. îl plimba prin sate. umplând fiecare casă cu colaci de /aşti şi cu ouă roşii.

"u o să mergi în frunte. Mi-aş mai spune# 0ă-ţi cruce& dar tu nu eşti creştin. apostolii şi tu. crini şi liliac. să mergem. împărţim pe din două în mod cinstit# mie grâul şi ţie paiele. care-ţi va străluci ca mă` tasea. Lasă să intre în rai şi măgăruşul meu! sau intrăm împreună. pasămite. goleşte-ţi băşica de pişat şi vino să te încarc. ca să $ 1ristos răstignit a doua oară L voi. dis-de-dimineaţă. violeţiF 4ntocmai ca măgarul acela. Gi-în fiecare dimineaţă o să răgi în cer şi-o să scoli îngerii din somn! ei au să râdă şi au să se urce pe 2tine! au să fie uşori ca nişte iNu6gi. sa muncim. ace.ifăclii dragă. ce-o să-ţi a+ungă până la bot. văduva. ferestrele. şi nişte hamuri frumoase cu ciucuri purpurii. odihniţi. îşi făcu cruce şi. prin live i prin care creşte o lucerna mare. pân eturi şi cărţulii cu vieţile sfinţilor. mergând unul în urma celuilalt. adică Isus.. o să te bată cu palma pe şold şi o să ică i 1ai. Lumina dănţuia parcă şi cobora din cer. iar smii I se băteau la piept ca nişte pui de fiară. . deschise poarta. dragă Iusufachi. voioşi. să iuţească pasul pentru a se îndepărta mai repede. 1ai. gata să iasă din strânsoarea cămăşii. să pornim la drum. fără povară. pe care l-am vă ut odată la târgul din *mirna. să-ţi întin i gâtul după ea. o să-l porţi în spi\ nare pe 'umne eu şi oamenii vor întinde pe +os raK nturi de mirt şi de dafin ca să calci pe ele. . Lui lanacos i se făcu foame şi-şi scoase din traistă o bucată mare de pâine. piepteni. Y( vindem mosoiele de aţă. -a p+inea de grâu&3 . dra` guî meu îusafachi& Gi asta în vecii vecilor& în sfârşit. Aşa că vino să-ţi pun samarul. Aşa că. A+ută-mă. ce dulce şi plăcuţa-i lumea asta& îşi spuse el. pulberea drumului. întinde-te. băiatul meu. -u binecuvântarea lui 'umne eu. încalecă pe Iusufachi şi intraţi amândoi în rai! ai noroc că lui 'umne eu îi sunt dragi măgăruşii. o să mă oprese la poarta raiului. . revărsându-se peste pământ.Iţi dai tu seama ce glorie raare te aşteaptă( 8u veţi fi acolo decât voi. tu eşti măgar. frumoase. îşi luă băţul şi mica goarnă.4ntâlnirea asta. dragă Iusufachi. şi răspândind un miros îmbătător& J să vină. nepieritoare. roşii. o să sărut mâna pă itorului de-acolo şi-o să-i spun# 2Iţi cer numai un hatâr. albe şi rotunde. ca sa avem ce mânca. un samar nou. *-a luminat de iuă. burta şi părul. porţile. /icioarele-i goale până la genunchi luceau. dragă Iusufachi& lanacos îşi încărca măgăruşul. Iar dacă afacerile ne-or merge bine. -aterina. Iar când o să mor.. /etre. sau altfel n-o să intru nici eu&3 Gi apostolul o să râdă. 'ar văduva îl ări. să nu te mai roadă. I. ce-o purta cu el peste tot ca săşi vestească sosirea în fiecare sat. Ianacos.nu-i a bună\3K gândi Ianacos. şi începu să +nănânce fericit. şi harul dumne eiesc o să pogoare asupra ta. şi-şi lovi măgăruşul cu băţul sub burtă. tămâie. spăla pragul turnând apă cu găleata. porniră amândoi în primul lor turneu de după sărbători. dacă 'umne eu va catadiTi să primească în cer şi un calic ca mine. o să comand pentru tine. asociaţi. împlinească-se voia ta. :om lua din nou satele la rând.ra o dimineaţă strălucitoare. încărcat cu trandafiri. desfă-ţi picioarele. 2%ăi. şi-o să te benguieşti prin grădini. "ot ce câştigăm. nu te teme& 'ar până atunci trebuitbăiatule. luminându-ţi spinarea. era deschisă. cu rochia suflecată. la huiduma de /anaiotaros. *untem doar tovarăşi şi.3 Gi să ve i atunci ce bucurie o să fie pe tine. pentru ca afacerile noastre să meargă bine. andrele. cu îlicul descheiat. purtând în spinare îngeraşi albaştri. o să vină ea iua asta. 4ntreaga fire râdea. se ridică uşor şi se re emă aprinsă în pragul uşii.şa vecinei lui. "usN. o ştii prea bine. un pumn de măsline şi o ceapă. o să te plimbi şi tu fără coşuri încărcate. inundând pietrele. vino. lNfiră samar. ca să nu te mai osteneşti. vino să te încarc cu cele două coşuri pline de mărfuri. peste sat.

Gi-apoi. o întrerupse Ianacos. . pâiiă şi huiduma de /anaiotaros. sau /anaiotaros. aşa singur.2ocoritor. o sticluţă cu apă de levănţică( -e-ţi trebuie( Jaia văduvei apăru în faţa uşii. ci cu 'umne eii. e(I meie şi eaF. Ianacos& îi strigă ea râ ând. nu numai aşa. urmat de stăânul său. una. ba stropi şi urechile măgăruşului Iusufaehi. acesta tresări şi peni repede la drum. şi ugerul îi era plin de lapte. 8umai pe el o să-I urme i de-acum încolo. Ai înţeles( $ *ă mă ia dracu dacă am înţeles cevaF Iadul şi prăpădul lumii i cum ice bătrânul /atriarheas. repetă ea oftând din nou. de-ai şti cât te-admir eu pe tine& -um de poţi trăi. am tot felul de visuri urâte. dragă vecine. $ -um îţi spun. *e făcea că tăia! luna felii şi mi le dădea să le mănâncF "u. spre! iuă. şi nu poţi să înţelegi& (_rum bun.$ :ân are bună. $ 8umaidecât.ite. că mi-l calcă atâtea picioare murdare& Gi după ce împinse oaia în casă. ise -aterina pe un ton bat. vecine. Gi încă un 'umne eu adevărat. -aterino( întrebă Ianacos ca să schimbe vorba. -e vrei. :ăduva apucă mâuioasă căldarea. e 'umne eu pentru o clipă. a inoapte. de /astele care vine.şti bărbat Ianacos. aşteaptă să spăl mai întâi pragul ăsta.. J oglin+oară. şi-ţi doresc câştiguri mari în aâaceri. numaidecât. se întoarse îaaf spre Ianacos. se adresă ea oii. . fără doar şi poate.N. l-am vă ut în vis pe %anolios. mulţumit că a scăpat vădană. şi am numai visuri urâte. -aterino& Ai niţică îndurare şi nu băga oamenii în ispită. măi omule. %ăi vecine. spuse văduva. 4n satul nostru( $ 'ar eu.u. 8u ţi-a vorbit boierul /atriarheas( 8u ţi-a spus că fruntaşii satului au hotărât ca tu s-o faci pe %agdalena la taina care se va da la anul. J să-i speli picioarele cu miresme şi-o să i le ştergi cu părul tăuF Ai înţeles( $ "ot aia-i. -e mai e nevoie să-mi spună asta boierul( 5ablagitul ăla muieratic. 8at te grăbi. eu sunt de mult %agdaâena. nu-i strica logodna. IanacosK eşti om umblat prin lume! am au it c-ai fost tocmai până la *mirna! te pricepi să tălmăceşti visurile( $ 'estul. cred că o înţelegi& Ianacos atinse uşor cu băţul şoldul măgăruşului. nu te gândeşti c-o să-l omoare( *ehimbă-ţi felul de viaţă. $ +rţ+ tu eşti bărbat. ca un cuc( Gi te văd râ ând şi molfăind într-unaF . -aterino! bagă-ţi minţile în cap. hlacă namila de /aaaiutaros o să simtă ceva.2 $ -e comen i ai să-mi dai. 0iinţă fără teamă de 'umne eu. că iiici cu nu pricep prea bineF . -aterino. vârâi cu putere apa în prag. Wau babalâcul ăsta neputincios carei /atriarheas. 4n vorbe& 'ar după aia cade din nou şi se face iar Ianacos. încheindu-şi anume ilicul ca să arate că era descheiat.ite. vrea săF $ Acum însă e vorba de altceva. -re i că nu te-am ărit aseară când îi făceai cu ochiul lui %anolios . mă prostule& Ascultă ee-ţi spun eu# orice bărbat. *e aplecă şi-o mângâie eu duioşie. de-aci înainte no să mai ai de-a face cu /anaiotaros. Asta. mă Ianacos. $ :rea s-o mulg. 'e altcevaF -um să-ţi spun. nu pot& 8u pot. de-l stropi pe Ianacos pe picioare. acum vrei să te i+ şi de făptura asta nevinovată( 8u ţi-e milă de el( Hietul om e logodit. I s-au umflat ţâţeâe şi-o dor. o mustră Ianacos. care se grăbea şi el. care începu să şi le scuture supărat. sărăcuţa de ea& spuse văduva oftând. behăind neliniştită! în +urul gâtului avea legată o panglică roşie. ducă-se mai bine dracului& /entru că am părul bălai.

%ama ei murise pe când era tânără încă. iar bu ele îi arU deau. ştia despre cine o să-i vorbească şi tremura. -u puţin înainte. spuse %ariori. întoarse capul 2şi-o nmi ări o dată pe -aterina aplecată să-şi spele pragul. de imul singur. ordonă el. să navem belele. bine legat.nde te duci( :reau să-ţi vorbesc. îăsându-şi ochii în +os. sorbind ţn arabă cafeaua care mai rămăsese pe fundul ceştii. *v< plimba în sus şi în +os prin în taur şi de chih( pi scopul. îşi încrucişa braţele la piept şi aşteptă. îşi spunea el.iiineiN.. fata începu să stropească ghivecele cu busuioace. 2întâi la mine. pe care i-l dăduse nh h& %ariori aparii sfioasă. ca un turc. să vedem dacă are să-mi dea vreo comandă! că dacă nu încep cu el.şi puse pe baNi de viţă. ce e iţii în ispitN ca i în gbe! în ti#. %anolios. . tatăl ei o privea lung şi ofta# 2*ă se mărite. 'ouă cearcăne vinete îi încercuiau ochii negri.$ 1ai să bec înfâi pe la popa. %ariori tresări Z surată..N(Nh^i.3 %ariori termină cu stropitul şi se pregătea să intre în casă. $ Ai au it ce mi-a spus /anaiotaros( $ 8u. şi după aia la fruntaşi! că eu sunt repre entantul lui 'umne eu în Licovrisi&3 Aşa că. eram înăuntru şi pregăteam cafeaua. cicăleală. "atăl ei înghiţi repede ultima îmbucătură. %ariori se re emă de uşorul uşii. 'umne eu a avut milă de ea. . plecase de acolo /anaiotaros şi ea prinse cu urechea frânturi din discuţia lor. tată. pe +umătate de golită. ce gei-a dat 'timne eu ca sa bage oame. praua unei mari tulburări! suflu _ învârtea nervos pe degete şirul de mâi limbar negru. murmura ei. ce-o vrea 'umne eu. cu poalele ridicate. /opa nu-şi mai putea stăpâni mânia şi voia să se descarce. Gtia ce-o să-i spună.burticică3N lui. pe care l!iNă& ei obiş! în fiecare i cu gustare. părintele >aNigoris. migdalaţi. şi după aceea. să mergem întâi la lupul ăl mare. l_ picioare. o strigă el aspru. dintr-o familie boierească şi înstărită! el o să lase urmaşilor săi vlagă şi bogăţie. *e pregătea să-şi dea drumul. 'upă ce lăsă tava pe banca de piatră.ra datoria ta s-o faci& LasN că ţi-l aran+e eu&3 $ La ordinele tale. $ *tai. $ %i-a vorbit despre pricopsitul tău logodnic. în timp ce-l petrecea până la poartă# 2Hine ai făcut că mi-ai spus totulF . nedormită.şi-şi vi i lui de h capul gh curte. dar tocmai în lipa aceea bătu cineva la poartă. 'upă vreo ora cele două oua moi pe care i Ie prec!ă urmă bea un pahar mare plin cu viu. cu muşcate şi crăiţe. In dimineaţa aceea %ariori era din nou palidă. ă el. pe care-] păstra numai pentru. vai de tine. se face foc şi pară. să-mi facă un nepot. 4n anteriul mov. 'in când în când. de-o să ( ei& mucosorbea asa. Alergă să deschidă. 4l au ise pe tatăl eispunându-i 7hipsofagului. $ -ine-i acolo( întrebă morocănos popa.\_-W veeni. tava cu ciueaua diN di. N%ili bolta snsetul şi. de boala aceea ascunsă ce roade plămânii omului. ii-Ni+ii. şi %ariori îi mergea pe urme. trasă la faţă..ta bucata de brân ă. -e roătate de g $ /acea! nunchi. %ihelis e voinic. pe din acela cum şi-o alinta singur.i să le ia nai mânca t fata. 4ncins eu brâul de c!itâlea. răspunse %ariori. cu !culţ. despre %ihelis& /opa răsuflă adânc! vinele de la tâmple i se umfiară. să se mărite mai repede.şi numai după aceea se ocupa şi de cele sfinte. a scăpat-o de.

care-i mielul lui 'umne eu. potcapul şi bastonul. pâini. %ariori( îi strigă el. din ale mele era& %ihelis se însoară cu %ariori. 'acă ai vreun comision. a dreptul eu el i . tu. care-ţi baţi +oc de cele sfinte& îi aruncă popa. $ "u. $ Au i. hoţomanule( $ . şi ne-au # molipsit satul& $ -u binecuvântarea dumitale. -e căşti gura aşa( 8u te face că nu ştii& A venit cineva Xs rni-a povestit totul. %ă duc ă-l caut pe boier şi pe ceilalţi fruntaşi. fariseule. untdelemn. care stătea alături. %ai întâi să stăm de vorbă. ia spune( *e ice că ai luat şi mătăluţă parte.u. 'umne eu are să ne-o ierte& $ 'umne eu grăieşte numai prin gura mea i strigă popa. Aşa că din ehilerele mele aţi luat brân eturi. vreo scrisoareF ` $ Intră. părinte. păcat că te-am ales să faci pe apostolul /etru& Ia ascultă. şi neisprăviţii tăi de prieteni. şi-o să-răi lase fata săracă lipită pământului. cu asemenea minte. -âteva lacrimi se desprinseră din genele luraţi ale fetei şi se rostogoliră. $ -u iertăciune. $ Lasă sărutările de mână. îndepărtându-l. mă. să ve-. neîndră ituid nici măcar sâi-şi ridice ochii. că i-am ales ca apostoli& $ 'ar nu era din ehilerele dumitale. 1ristos a înviat < %ă duc să dau o raită prin sate şi-am venit să primesc binecuvântarea dumitale. $ Au i. pângăritorilor. calde. %ihelis o să-şi împartă repede-repede tot avutul la săracii şi la.u o să întreb şi tu o să răspun i. de-a fir-apăr. cele două case sunt de-acum încolo una. trebuie să plec! şi dacă am făcut vreo faptă rea. moşule( . *e aplecă să sărute mâna popii. -apul fetei se plecă acum şi mai mult.u( . *e întoarse către $ Adu-mi gliotele. aşa îţi începi tu misiunea apostolică.u(F murmură Ianacos uimit.NtKs şi %anolios& Ha l-aţi ademenit şi pe nevinovatul de %ihelis. Iar eu îţi spun# sunteţi nişte hoţi. ce-i de făcutF Abia aa venit holericii. făcu Ianacos şi porni. cesă-ţi spunF Hine-ar fi să +udecăm mai cu temei lucrările înainte de-a lua o hotărâre. Gtiaţi că are inimă bună şi-aţi găsit prile+ul să-i goliţi casa eu coşurileF 1oţilor& lartă-mă+ 'oarnne-'umne eui meu. luând de la cel bogat ca să dăm săracilor. pironită de groa ă. legat de stâlpul porţii. şi %anolios. 8aiba rn-a pus să viu(3. nelegiuitule. "u nu poţi să vorbeşti i. mai ales.O. ridicând capul. pe obra+ii ei ofiliţi! dar gura îi rămase încleştată. Ianacos. tu. începu să ragă. /opa fierbea# mi răspunse nimic. şi -osntis. . părinte. Am să-i chem pe fruntaşi. şi tu. hoţilor I $ /ărinteF $ -e părinte& 8ici na părinte& îmi furi avutul. An i ce fapte ruşinoase pentru o casa ea a noastră(& 'acă pricopsitul tău de logodnic ate asemenea minte. -ostan. parcă ar fi spus# 2Aud. . gândi Ianacos. îmi ruine i casa şi după aia vii la mine cu mofturi şi fasoane să-mi săruţi mâna& 0ăţărniciile. şi închide poarta î 2A i e iar în toane rele.grăbit spre poartă. părinte îndră ni să-i întoarcă vorba Ianacos. -analiilor. mă supunF3 %ăgăruşul. striga popa. Ha încă erai chiar în frunte. %ariori( strică iarăşi popa. vin măsline şi ahăr cu Wtşuriâe& Gi le-aţi dat de hărăni $ la cine( La nişte holerici& -u asemenea prieteni şi. stricaţi. $ 8u cumva din ale tale.i da. Ianacos tresări.l nu-ţi răspunde decât prin mine. să doarmă pe rogo+ină& *e întoarse spre fata lui. părinte. -e isprăvi sunt astea despre care arn aflat adineauri.

care se ridic. să lu. $ J cafea fără ahăr. şi-i era lene să v bească. 'umne eu nu ne mănâncă decât morţi! tot e bine& 4şi îmboldi încet măgăruşul. tăcut. "oţi sătenii se adu seră acolo şi comentau întâmplările dramatice A(N seara precedentă. oc& cârpiţi de somn. $ -e noutăţi mai avem. dacă Al de sus i-ar semăna lui. îl chemă# cafegiu. şi se întoar cu spatele. Gi mai are cute anţa să spună că-i repre entantul lui 'umne eu& /ăi. când veneam încoace. învăţătorul. bârlindu ca pe nişte mărăcini. burtă fără fund& să -afeneaua era plină şi vuia. Hătrmul /atriarheas intră chiar atunci. 4n picioare. LasN că ştiu eu ce vrei. şi parcă am au it prin somn o gălăgie mare. bre vecine& ise 7 tantis. $ J cafea fără ahăr& repetă el. boierule& îi spune cafegi Jar boierul ntî răspunse. cu respect. şi cât o costaF $ *-a făcut. *e ice că au trecut pe aici nişte . nene& munum-ă lanacos.alifie din aia de eare-şi pun ]!( *ală femeile ue la oraş se-şi roşească obra+ii# mi-o dai pe ascuns. răspunse iaiiaccss. liin în gură şi-o simţea grea. băiatule. *e mai uşura puţin şi începu să-şi bea caf auaK sorbind-b gomotos. 'in casă se au i glasul popii. A i-noapte am dormit adânc. *e întoarse. povestirea preotulu3 acela aspru. care continua să strige. lasă-l să urle& t să fii sănătos < 1ai să trecem pe la cafenea. mintea i se limpe ea. răspun ând cu gest vag din mână la salutul sătenilor. 4nvăţătorul îşi luă narghilNeaua. ralia şi un pahar cu apă rece. o să-ţi aduc. . %uie rahatul în pahar. îşi roti ochii în +iu lui ca un taur şi se aşe ă într-un colţ. înghiţi dintr-o dată. pe care le vă useră cu ochii Io sosirea convoiului de bă+enari. 8u se tre ise încă de-a binelea. %ariori alergă după lanacos.Intră în easă-să-şi mănânee la repe eală ouăle moi. $ 'a mahmur mai eşti. iaalţiî se +urau că au vă ut. fă-mi plăcerea. ar fi vai şi-amar de sărăeime! ne-ar mâiiea de vii. pe care îl a+unse la poartă în timp ee-şi de lega măgăruşul de la stâlp. femeia care mu rise şi pe care o acopenserâ cu var ca să nu niolin. %ariori.2 în sâtlei. la mie ul nopţii. trântind cu pul ere poarta. Jchii i se de umflau întulNcu încetul. glasul îi reve. rbir lanacos& $ Al dracului popă. hoţiF /ierire a3` piei. porunci el posomorit. Iar acum. scoase o bată mare şi îşi suflă nasul în ea.vanghelia în braţe. focuri! muntele *arachina. îndemnându-l cu vorbă dulce# Y3 1aide. Iar n-ai dormit bine a i-noapte( Gelarul îşi încruntă sprâncenele roşcate. cu . mişcă-ţi picioruşele. acră. privi în +urul sau şi anndu-l pe 1agi 9icolis. alţii compâ` timeau femeile şi copiii care plângeau de foame. lusufacbi. şi îi spuse iute. bău puţină apă. comen i şi să plecăm. -ostantis îi aduse cafeaua groasă şi dulce. *e scarpină în cap şi âmbi# $ /âbă una-alta. sească satul de holeră şi moşneagul acela cu sacul plin de oase. băiaaie < /ierdurăm atâta bunătate de timp cu taurul de popă& 'ar nu te necă+i. cum]#tini şi mie puţină. F*osi /anaiotaros. îi făcu semn.nii îl slăveau pe părintele 7rigoris fiindeă-i scăpase de molima ucigătoare. *osi numaidecât şi narghileaua! asta îl tre i de-a binelea. 7lasul îi era răguşit.cu gura plină# $ J să mai vorbim noi despre asta. se apropie de măsuţa boierului şi-i spuse bună iua. învăţătomle( întrebă bătrânul /atriarheas. cu toiaţ lui înalt şi cu căciula-i boierească. de dudui toată cafeneaua. eu voce înăbuşită# $Nlanacos. Au i colo. dar nu m-am deşteptat. posac. am prins din bor câteva vorbe ce mi-au lovit urechea. $ 'eşteptare bună.

pe +umătate îngri+oraţi. apoi încă unul. . %anolios-i-a sucit minţile feciorului diimitale! l-au luat cu ei pe -@st. i-o întoarse /anaiotari+\ cu un aer +ignit. pe +umătate vivNnd. se teme să-i spună totul. boierule( întrebă el. să-i svâcneaseă sângele în tâmple. oameni buni& striga Ianaeos. copiiprieteni prin satele vecine sau mărfuri de cumpărat.u nu. du-te dracului& urlă el. măi /anaiotaros. 4nvăţătorul e fricos. Ai venit dis-de-dimineaţă să mă învenine i( Aruncă tubul narghilelei cât colo. ieşi afară şi porni în grabă la deal. -are aveţi comen i de dat. duminică. dacă vrea 'umne eu. grasă a bătrânului /atriarheas! aştepta să-l vadă sărind în sus. adueându-vă răspunsul& . Iar în acest timp dumneata sforăiai. *e ridică. când o să rămânem numai noi doi.rmărea cu nerăbdare mutra pleoştită.ar<. aduceţi-le încoace! care aveţi rude. acum. au umplut cu vârf patru coşuri mari şi le-au dat-la boieriei. cafegiul. $ 1agi 8î-colis. dragă 1agi 8icolis( /oţi să mă lămureşti şi pe mine ce s-a petrecut( 4nvăţătorul tuşi măgulit. *e au i goarna lui Ianaeos. pe eare-l ve i colo. ca să rn& scoată din sărite! dar o să-i spun eu&3 *e ridică hotărât şi se apropie de măsuţa unde st& teau cei doi fruntaşi. mă cunoşti. o să-l lovească damblaua. fiindcă învăţători mi-a spart urechile. şi pe Ianacos_ marchitanulN au intrat toţi în chileral dumitale. glasul îi răguşi. om bătrân şi gras. Hoierul simţi că un va] de sân+re îi năvăleşte în cap! ochii i se umfiară din nou. a+unse la uşă. 'umneata. spre casă. lasă-ne. -ovârşit de subiect. preaînvăţatul nostru dascăl. răsunând plină de voie bună şi totodată a bat+ocură parcă. mormăi 7hipsofagul. 7ata. $ /iei din faţa mea. sunt palavragiu. grăbiţi-vă! care aveţi scrisori de trimis. că doi popi s-au certatF -e iadul şi prăpădul lumii sunt toate poveştile astea.u cred c3 donmiarsa. răsuflând greu. frământându-se pe scaunul lui de parcă aT fi avut cuie sub şe ut. Gi. . făcu boierul. /ornesc din nou în raitele mele pe ia oraş şi prin sate. $ . $ îmi dai voie. 'ar /anaiotaros trecuse pragul şi se făcuse nevă ut.şiNterminat. te las. $ ++ei. voiam să-ţi spun.oameni ciudaţi. Asta. aleluia în două cuvinte am. fericit că avea de povestit ceva foarte patetic. de l-ai înnebunit aşa( strigară la şelar câţiva săteni. că o femeie şi-a dat sufletul. plantat în mi+locul pieţei şi întin ându-şi gâtul în sus ca un cocoş. rogu-te clipă singuri! să vedem ce vrea sărmi spună şelarul Apoi se întoarse spre /ariaiotaros şi-i ise# $ 1ai. nu ţi-a *'l totul! i-e frică! dar mie nu mi-e fiică şi am să-ţi g_ vestesc totul. 2învăţătorul e fricos. dar nu vă u pe nimeni şi nimic! toată cafeneaua se învârtea cu el. şi fii scurt. devenea el însuşi patetic şi-l obliga şi pe bătrânul boier să-l asculte cu gura căscată. se aplecă spre el şi începu să-i vorbească încet. /anaiotaros îi măsura din ochi. privi în +urul lui\. apropie-te. 8u ţi-a fbst teamă de 'umne eu( . făcând multe gesturi. muşcându-şi nervos mustaţa.tis. făcu un pas. să-şi ia toiagul şi să plece în goană acasăF 'ar în adar! mutra boierească nu lua foc. $ -e dracu i-ai şoptit la ureche. apropiaţi-vă! primesc orice comen i şi comisioane# plh(c chiar acum. şi-o să mă întorc.

în mintea sa. $ Gi la mine a fost bucluc! ce. aşa. cea. re emat de măgăruşul lui. bătrâne. se apropiară de Ianaeos şi. apoi s-ai dus şi le-a spus numaidecât tuturor L popii. 8oi flămân im a copiii tăi s-au pipernicit de-atâta trai rău. nevesti-mi s acum. mai stăm noi d vorbă. 8-ai au it ce ne-a spus -ostantis( A i nu d ducem la conacul boieresc. o să scăpăm şi de frun-. 5ămâi cu bine& f3. şi atunci trebuie să se ferească de femei ca dracul de tămâie&3 .`i şi de toţi popii blestemaţi. bombăni -ostantis. /e-o ureche mi-a intrat şi pe cealaltă mi-a ieşit. a i schimbai drumul. ahărul şi săpunul&3 $ -are dracu i-o fi suflat la ureche cu noaptea-_ cap( făcu lanacos uimit. tircând agale uliţa satului! $ "u ai noroc. cine altul( 8u-ţi. mers din plin! copii nu ai. şi-a înhăţat toiagul şi s-a dus să-i tragă o chelfăneală lui %ihelis. noi ne înţelegem biis amândoi. $ . n-ai găsit altceva mai bun de făcut decât împărţi cafeaua. şi-o să fămânem iarăşi numai noi amândoi& -oti la dreapta. îşi spuse el apoi*ă-şi bage minţile în cap să nu intre în păcat. cu glasuri încete. /opa e tot aşa de furios şi mi-a tras adineauri o săpunealăF 'ar puţin îmi pasă. $ . cam tot aia e L şi nu facem rău la nimerii.-âţiva săteni se ridicară. $ 'racul ăla roşcat. $ 'a. 1ei. Lasă-i să spumege cât or vrea! o să le treacă bur uluiala.şi-i şopti Ia ureche# $ Hagă de seamă. g manule. 2%i erabile. să nu treci pe la bătrânul /atriarheas& 8emernicul ăsta de Iuda i-a îndrugat ceva 6a ureche şi bătrânul a sărit în sus. iar tu. J să ne. slavă 'orK nului& 0iindcă suntem doi oameni buni L sau doi mă gări buni. A i-dimineaţă soră-ta s-a năpustit să-mi scoată ochii. iar pe noi apostoli& $ 5ăbdare. "u ai noroc. Ianaeos. luând-o spre casa bătrânului gârie8umai pe bietul %anolis aş vrea să-l mai văd îna( te ele plecare. ee-ţi pasă& "otul ţi. înregistra totul. dragă Iusufachi. îi dădură comen ile. Ia-o de-a dreptul spre cat lui moş Ladas. mă înţelegi. pentru coşuri! mi-e teamă cu n-o să scăpăm nici noi ieNtin. ea ieşit din minţi. după ce-o să mă întorc. ca să-i vorbesc de -aterina. Gi ne iubim ca nişte fraţi. $ /entru coşuri( întrebă în şoaptă Ianaeos. aminteşti s-a ţinut după noi tot timpul aseară. care te admiră şi moare de ciudă cân i te vede cu samarul plinF Aşa. murmură el. din mers. 5ăbdare.h. bătrânului /atriarheas. se putea să scap( spuse -ostantis şi oftă adine. -el din urmă se apropie -ostantis. 8oi ne-am făcut datoria. să terminăm mai iute& Gi când om ieşi din sat. Am aflat totul! ai golit cateneaua pentru pângăritorii şi nelegiuiţii pripăşiţi în *) l-a. pentru holericii ăia. ia spune( 8iciodată. eriminalule& m-a luat ea. J să fie 1ristos. nevasta ţi-a murit şi ai sca pat de eaF lanacos îşi puse. făN pe prostul şi taci! iar dis mânica. A turbat de când N făcut pe el Iuda. descreieratele. coteşte la dreapta.găsim beleaua. dragă -ostantis& ise lanacos. la rând. lanacos îşi îmboldi măgăruşul ou băţul şi pomi I drum. 8e-ar certat noi vreodată.u mi-am şi găsit-o. mina pe crupa lucioasă + tovarăşului său. comn& timindu-l pe bietul cafegiu pentru tot ceea ce îndâu de la soră-sa. satul nostru. uitându-se dupN el cum se depărta.

nu mai asculta trăncănelile lui Ladas. 'ar din iua când i-a murit singura fată pe care o avusese. ăsta-i foarte deştept şi foarte priceput. slabă. numite regine! i ş! noapte. fiindcă se trăgea dintr-o familie bună. dragă /enelopa. . şi au o armat! de roabe formată din furnici mici. ambiţia i se toci. ţ vorbea despre un proiect măreţ pe care şi-l făurise peste noapte. care. nu se supăra. $ în mintea mea am rânduit eu totul bine. să doarmă şi să se tre ească. se stăpânea şi tăcea. el im face doi bani. după *arachina. %oş Ladas sări în sus! ochii lui mici. dar e hapsân. /entru că. *pune şi tu.a însă împletea mai departe. marea. Haba era o mână de om. mai protesta în sinea ei. trebuie.nde te întorci. viclean. cu salbe ş` ou galbeni. nemărginită. tăcută şi absentă. când era tânără. dar nu ştii cui să-i împărtăşesc secretul. şireţi. . ca să câştige timpul pierdut. care le hrănesc! ia dacă acestea. la căpitanul 0urtunas. desculţ. fără cârtire gârceniei. Ladas îşi mânca măslinele şi îşi sorbea băutura. Hătrânul Ladas îşi sorbea eama de or şi îşi privea femeia. A moştenit bogă ţia de la bunici şi străbunici şi n-a muncit niciodată în viaţa lui. moale ca puful. 'ar încetul cu încetul. nu se mai supăra şi nici nu mai protesta pentru orice fleac. ac culcate fără să facă nimic. Gi din acel moment. uliţa. 1ar viaţa i se scursese din trup. fiindcă şi eu vreau să înghit totulF 'ai din cap. 4n primii ani de căsnicie. satul şi câmpul. nici trişti. dragă /enelopa e pidosnică. făcută din năut amestecat cu or . dar mulţumit de soartă. şi dacă uneori. şi avea un nas enorm. drenţăroasă. II asculta. să-i împărtăşesc secretul( 1agi 8icolis e un gugumar care vrea s-o facă pe cinstitul! şi apoi. dincolo de el. care o făcea să semene leit cu o bar ă bătrână +umulită. şi vrea să bage totu& în bu unarul lui. nu-i decât ui învăţător. iar şi mai departe. îi plăcea luTul. Hătrâna îşi lăsă din nou ochii în +os şi începu să împletească iar. nu le-ar hrăni. ca şi moşneagul. nişte ochi morţi. să găsesc alt tovarăş pentri afacerea meaF 'ar +ţe cine( Ai tu vreo idee( Gtii tu pe cineva dragă /enelopa( . > vorba de-o afacere mare şi trebuie să fim doi ea s-t ducem la bun sfârşit. *e predă fără împotrivire. -ăpătase liniştea. drenţăros. Astă i lumea. nu dai decât de hămesit şi de şmecheri. ci-i un ca an de rachiu care fierbe în tr-unaFi :a să ică. îl lăsa să ică ce vrea el. 8ic ăsta nu-i om. lovi-l-ar damblaua! o furnică din alea mari. când nu putuse să doarmă. J clipă doar. iar dincolo de id. lăsat în +os. şi care trebuia să-i umple lada cu cercei. împletea la ciorap.ra ca o moartă care continua să mămrace. şi că vede. popa 7rigoris. punându-i totodată pe bancă o felie de pâine de or şi o farfurioară cu măsline. o întindere neagră. îi ţinea piept bărbatului şi se certa deseori cu el! pe atunci era frumoasă şi. nişte ochi tulburi. Ai fi is că privirea ei străbate prin pielea şi oasele bătrânului Ladas. . 8u face de mine. pâniş la cel mai mic chiţibuş. e un bărdăhan. i-adusese într-o ceaşcă dogită cafeaua de dimineaţă. muntele *arachina şi. care şedea tăcută şi netulburată pe un scăunel. :rei să-mi pomeneşti de bătrânul /atriarheas! ducă-se dra cului& Vsta nu-i om. vorbind cu băbuţa sa. dragă /enelopa. nepăsarea şi demnitatea unui mort. 8evastă-sa.l nu ştie ce va să ică sudoareaF Am au ât că eTistă nişte furnici mari. ve i tu. ar muri de foameF Aşaşi el. foarte departe. . cu. şi dincolo de mare. cufundată într-o beatitudine şi toropeală de dincolo de lumea asta! nu au ea nimic. sufletul îi obosi şi trupul i se ofili. şi împletea la un ciorap. baba /enelopa. sărac ca vai de el < La ce te poţi aştepta do la dânsul( 8oroc că nu-i nebun de tot& -ât despre fratele lui. scăpărară.%oş Ladas şedea în curtea lui. 8ude mine&F Iar dacă te gândeşti cumva la celălalt frun taş. foarte repede. femeia lui Ladas începu să tacă. nici veseli. cu inele. în faţa lui. care vor să te +upoaie. îşi ridică ochii de la andrelele sale. 4n clipa aceea răsună goarna lui lanacos. unde nimic nu se aude şi nu se mişcă L neantul. pe banca din dosul porţii. idul casei.

frate lanacos <3 îşi legă măgăruşii] de belciug şi intră. 8o să mai umbli ca un cerşetor din sat în. măi lanacos& J să te îmbogăţeşti şi n-o să mai ai nevoie de nici un pârlit. Ia. 4şi frecă plin de bucurie mâinile mari. să se adune în +urul tău. $ . vin.răspunse Ianacos cu +umătate gură. meşter în combinaţii mărunte.3 voi muriţi de foame! dar nu vă e milă de copiii voştri( . şi la urmă+ hap& o să-i suflu totul de sub nas. 8u putea încă să se lămurească dacă cel care a vârât această idee în capul moşneagului Ladas a fost 'umne eu sau 'racul. 'ai tăoere& *ă nu ne simtă nimeni. 'eci. bărbaţi şi femei. ia-ţi măgăruşul şi du-te repede la munte. nu face nimic! sunteţi doar greci. sat. brăţări. moş Ladas& :orbeşte mai pe şleau. leagă-ţi măgăruşul de belciug şi vino înăuntru. pe drumuri şi prăpădiridu-ţi tinereţea aşaF -âţi ani ai( $ -inci eci. o să strângă. noduroase. 1ai noroc. lanacos( $ încă nuF 4ncă nu < *unt cam tare de cap. lanacos. patru. care pocneau. să nu ne audă cinevaF Am să-ţi încredinţe un mare secret. %i-e milă când te văd. 'ar i-au gonit turcii şi acum nu au nici după ce bea apă. %ă gândeam cum să vă salve . nu încape îndoială că au ascuns şi au luat cu ei toate giuvaericalele pe care le aveau L cercei. 2-e cursă rea să-mi întindă vulpea asta bătrâna( se întrebă marchitanul. lanacos părea buimac. umblând. niţel hoţ. or . inele de logodnă. să vin i mosorele cu aţăF Ascultă.. -um să vă salvaţi voi singuri. şi vorbeşte-le. lanacos. întiiieriudu-se numai cu doi ani. Ladas alergă şi deschise. ascultă oe-am să-ţi spun# când au fugit. *ună din goarnă. îţi spun& relua Ladas. dar prostuţ pentru cele mariF ce mai la dea& la vale. 'umne eu mi te trimite.u n-am putut dormi toată noaptea. Gi 'umne eu m-a luminat.l o să siringă. A i-noapte am vă ut focuri pe muntele *arachina! mai mult ca sigur că s-au aciuat acolo în peşteri. răspunse Ianacos. 0ac schimb# eu vă dau tot ce-i trebuie omului ca să trăiască. să înţeleg. fiindcă mă gândeam la voi. $ Hine ai venit. Iată-l& Vsta-i omul pe care-l căutam! ăsta-i de mine& 8u-i aşa. galbeniF Acum ai priceput. e niţel mincinos. cap sec( $ 4ncep să înţelegF 'ar abia încep. la treabă& J să te umpli de bani şi-o să duci şi tu o viaţă tihnită.$ 'umne eu rni-l trimite& strigă el. Am găsit# scoateţi-vă de la sân giuvaericalele pe care aţi apucat să le luaţi cu voi. o să fii putred de bogat. *pune-le aşa# 20raţilor. voi îmi daţi ce nu-i trebuie omului. Vsta-i pentru afacerea N mea. moş. grâu. /enelopa( .şti norocos. un gând trimis de 'umne eu. un om ca tine. e o faptă creştinească. 0ii cu ochii-n. .l are tot ce trebuie# e marchitan. Au ind că măgăruşul se oprise în faţa porţii. %ăi. cheamă-i pe toţi. sunteţi creştini de-ai noştriF&3 Acum ai înţeles. lanacos& Hine ai venit& strigă el. $ 8u mă înnebuni. 1ai. pe care mi-a arătat-o 'umne eu însuşi. undelemn. . Aut de vorbit ceva cu tine. -e aur( $ 'esfundă-ţi urechile şi ascultă aici < 1olericii ăia care au trecut prin satul nostru au fost odată oameni înstăriţi. cusut cu aur! mă au i( -u aur. adică giuvaericalele voastreF Gi dacă o fi să pierd. un mărunţişar. Ge i. i mai departeF $ -e-o să-ţi propun eu. fraţilor. Aşa că. $ închide bine poarta cu ăvorul. . iarnă-vară. cutreieră oraşe şi sate.

$ . o casă imensă. 0acem doar negustorie. Ianacos vedea un alt Ianacos apărândm prag. să-ţi a+uţi prietenii. curţi. ia-o. omitea i se ăpăcise. ca acela pe care-l vă use la *mirna.şti în floarea vârstei& 8Ti-ţi irosi viaţa. iar sus.pe boierul Ianacos aşe at turceşte. spuse Ianacos. 8u. îşi îngropa faţa în palme. măi -ostantisna bani. şi cu un baston înalt în mână! se îndrepta cu un mers boieresc spre biserică. oamenii să se ridice în picioare cit respect şi să te salute cu temeneleF J viaţă nouă ţi se deschide în faţă. plin cu boarfe rămase de la răposata lui soţieF Apoi. Mi-am spus că mi-e teamă de popă. nu de drenţăros& Ia gândeşte-te. mă. mare binefăcător&3 într-un nou vârte+. ve i& . ca de fruntaş. nimeni nu iceF 1ai. iar deasupra. spuse Ianaeos. satul! şi când oi trece pe drum. timpul să-ţi faci şi tu o casă boierească. plin de respect. ci un palat. cu căptuşeală. o să-i scăpăm de la moarteF . suntem oameni cu capul pe umeri! câştigul e dulce. stând de vorbă cu -ostantis. moş Ladas. Gi scotea de la chimir o pungă plină cu lire de-aur. de aur# 2'onaţie de chir Ianacos /apadopulos. 1ai. în faţa lui. e a ta! să nu mai munceşti ca-argat la ramolitul de /atriarheas. *âat ameţii. 0ireşte. câţi ani o să trăim pe lumea asta( Harem să-i trăim ca oameniiF . -e să mai stai să eântăreşti( 'u-te repede pe muntele *aracliina! să nu pierdem timptil. ia o bucată de pâine. moş Ladas! lasă-mă să mă gândesc. Ianacos îl lua în braţe . scris cu litere mari. să nu ne-o ia altul înainte& %i-e teamă de popă& $ %ie mi-e teamă de 'umne eu.i trebuie să mănânce. un orologiu U uriaş. dragă Ianacos. să cântăresc bine lucrurile înainte de a lua o hotărâre. bea-o& $ 8u mi-e foame. se înălţa încet-ncet spre cer. mone\Ai de aur se scurgeau din pungile legate bine eu sfoarăF Gi tot acest aur se îngrămădea în cufărul mare. răspunse Ladas. dragă Ianacos& . din coşmelia lui scundă. Am să stau niţel pe bancă. putea citi. orologiul dispăru. -e ici( .i. nu era o casă. %aldăre de ceaNcei se desprindeau de la o mulţime de ure-ehi. tâmplele îi vâeneau. cu temelii înfipte bine în pământ. poftim şi măsline. să mistui ceea ce mi-ai spusF 'umneata îmi deschi i un drum nou în viaţă. grăbeşte-te. o viaţă de boier. ca toată lumea. nu trebuie să uităm nici alişverişul nostru. cap de gâscă& 'impotrivă. să ai şi tu puţină mulţumireF -ă mult ai mai suferit de pe urma ciumii de soru-mea. de catifea şi cu! paiete aurii. şi la trecerea lui toţi-sătenii-se ridicau cu respect şi-l salutau cu temeneleF Apoi îl vedea. rnănâncă& J să fim tovarăşi asociaţi# o să împărţim lotul pe din două. de +ur împre+ur. drept să-i de brăcăm pe fraţii noştri prigoniţi( $ 8-o să-i de brăcăm. 4n. %ano1o*! Mi-am cumpărat o turmă de oi. apropie-te. orologiului. şi în mintea lui Ianacos strălucea actim un samar moale.u îţi vreau binele. 4şi re emă coatele de genunchi şi câlva timp nu mai vorbi nimic. uu-i furăm. $ /artea proastă e că n-avem timp de aşteptat. cu grădini. un palat în care o femeie frumoasă ieşea din baie fi se pieptănaF Gi poarta cea mare se Ndeschidea într-o duminică dimineaţa cu uu soare strălucitori la ceasul când sunai clopotul de slu+bă. a mai rămas puţină cafea în oeaşca mea. atât cât se poate. 28a. Mii dau de tot&N Apoi îl chema pe %anolios# 2:ino şi tu. îmbiăcat cu ciaeşiri de postav. %i-e teamă de 'umne eu.ite. la clopotniţă.-3 Ianacos simţi un alt vârte+ învăluindu-i capul şi de astă dată ări biserica satului. care-i un lacom fără seamăn& Ianacos se aşe ă pe bancă. balcoane şi cu paturi moi. o să-i îmbrăcăm. inelele de logodnă alunecau singure de pe degete. -apul începu să-i Iiarbă ca un ca an. "reaba ne oreşte. cu o căciulă de astrahan în cap. sărmanii! trebuie să trăiască! sunt doar fraţi de-ai noştri! am şi eu o inima de om şi mă doare când mă gândesc la eiF Le propiiiuNin un schimb. încă nehotărât. rămas în picioare. mi+locul curţii. . i se tulburase cu totul. şiruri de salbe se desfăceau de la o mulţime de gâturi. să te însori cu femeia care-ţi place L şi cred că fata popii nu-i de lepădat L să ai şi tu copii.

se depărtau şi iar se întâlneau. haida. $ 'ragă /enelopa. sporind ciorapul pe oare-l împletea pentru Ladas. de parcă s-ar fi tre it din somn. osoase. şi toţi au să ge do!t la o parte şi au să te saluţiN eu respect. şi se întoarse la baba lui. una eâte una. *crie şi tu în catastiful tău ce dăm şi ce luăm.3 Aicilanacos începu 2să râdă şi îşi săltă capul înfierbântat. andrelele care se întâlneau. o să bei cil di-v sete..şi intra cu el în gra+d. ca nu cumva celălalt să se ră gândească. 1aide. mâneat pe +umătate de viermi. 'e-acum încolo sa terminat cu suferinţele noastre! o să mănânci cât ţi-e foame. Gi după ce-om umfla toate giuvaericalele. păşind îngândurat. iar Ianacos se ţinea după-el. şi-o să te plimbi eu sumarul cel nou prin piaţă. dragă Iusufachi. untdelemnul şi vinul cuvenit pentru schimb. îţi dau şi o arvună de trei lire turceşti de aur. şi închise repede poarta. punându-şi degetul *a gură. Gi în ciorapul ce se rotun+ea. *imţea că o povară foarte grea îi apasă inima! dar totodată simţea şi o altă povară. avem afaceri gro ave de făcut. lanacos. lusuiachi. Aci dansa pe drum. "rase de la cingătoare o pungă legată strâns cu sforioele! o desfăcu. $ J să pregătesc chitanţa. în fiecare duminică. ca ss c!W. $ 6umate-+umate. dragă Iusufachi.. iată. fără să înţeleagă nimic. iar eu o să-ţi dau griul. ci aur.u se mişca de pe scaun! împletea de or şi privea. măgăruşul pornise la drum.şti mulţumit( Acum cre i în cuvântul meu( -eea ce-ţi spun eu nu sunt vorbe deşarte. ărea nu piciorul osos al bătrânului. să nu cre i că m-aş cot_orî cumva să te înşel. ci osul gol. Acum. lung ţeapăn. să nu ne pierdem timpul! du-te. mergi repede. $ 'umne eu să te-a+ute& îi mai strigă el o dată. în dreapta. 4ncotro se duce pe aici( -e-a păţit stăpânul său( Oău. nici regele nu are aşa ceva. tremurmd. aci se oprea deodată şi cădea pe gânduri! măgăruşul întorcea capul. %ergea ca un om beat. osoasă. %ăgăruşul dădu cu nedumerire din capul lui deştept. îţi pui semnătura pe eaF . $ 'ă mâna. dar o să primesc înapoi o mieF Acum fii bună şi du-te de pregăteşte cufărul! hai. ce te-ai oprit( -oteşte pe aici! a i schimbăm drumul. Gi ca să ve i câtă încredere ani în tine. aşteptându-l să vină. ne-am înţeles I 6umate+umate. şi când te-oi întoarce cu bine.ui ai ii om. stând cu ochii pironiţi asupra lui şi aşteptând. cu ochii scânteindu-i de-o strălucire de aur. nu glumă& Ai dragă /enelopa( Mi l-am prins cu undiţa de aur! i-am dat trei lire. du-te& 'ar /enelopa n. şi 'umne eu să te-a+ute& 4l împinse pe lanacos spre poartă şi trase ăvorul. ca să ştii. băgă mâna în ea. cele trei lire. rosti el. scoase şi numără. vii şi ne socotim. 4şi frecă mâinile mari. 4n acest timp. în bu unarul vestei. 8e-am înţeles. nici măcar pe %anolâosF . îl privea lung şi se oprea şi el din mers. după slu+bă. făcu el. fără să le vadă. $ *ă nu văd pe nimeni. foarte dulce. târg cinstit& în fiecare seară tu o sămi aduci aici giuvaericalele pe care le-ai strâns. cufundată parcă într-un eTta ! îl vă u apoi pe Ladas. lanacos le luă repede în palma-i lacomă. ţi-ain cumpărat samarul cel nou pe carN< ţi l-am făgăduit! priveşte-]. adăugă bătrânul Ladas. strigând# 2*cumpul meu Iusufachi. să nu mă vadă nimeni f murmură Ianacos. moş Ladas( Hătrânul Ladas îi întinse mâna mare. be metica mai stânt şi oamenii& $ *ă mi văd pe nimeni. :ă u băbuţa care împletea de or la ciorapul ei. sărind din piatră în piatră. tăcere& Ai vă ut ce bine m-am descurcat iar( Ai vă ut ce cap am( 'eştept.

'acă o ve i cumva pe mătuşă-rnea. *ei ul se întoarse şi mârâi. am să-ţi spun ceva. ştergându-şi fruntea! îl ări pe Ianacos sub măslin şi se apropie de el. Iusufachi. şi se apropie să vadă ce-i! căpitanul era în nesimţire şi avea capul înfăşurat într-un ştergar. se re emă de trunchi3& măslinului şi începu să fume e. şi aseară. dar noroc că n-ai băgat de seamăF . mă duc să împart loviturile cii %ibelis! ea şi eu sunt de vină. dă-i înainte& 'ar. $ *. şi şi-a spart capul. Fplinde sânge. cer să fie făcute repede. $ *ăracul& murmură Ianacos. îşi spunea el. măi băieţi. strigă Ianacos. căpitanul nostru( la spune. 4şi pipăi bu unarul vestei. nu pleca! mai am să-ţi spun încă ceva. iar Ianacos îşi trase măgăruşul Ia umbra unui măslin şi se puse să aştepte. 'e data asta nu e vis. %adalenia. $ Gi. iar afacerile mari. care-l duceau pe braţe pe căpitanul 0urtunas. slavă ţie.-K rostogolit pe scara de la ceardacul agăi. cu iataganul lui mare şi cu fesul roşu în cap. a Nost moaşă înainte de-a se lach g=ilgiuitoare. $ 7ersa păţit. $ %anolios. A+unseră acasă la căpitan. îi băgară înăuntru. Gi-a luat bastonul mare şi s-a dus să-şi ciomăgească feciorul. *pinii au şapte suflete în ei. *ă vedem ce-o să ne mai aducă nana la urmă iua de a i& 8umai de-âr avea 'umne eu milă de noi I 6si scWase tabachera. ca să-i treacă timpul.a se pricepe. la cotitura drumului apuca spre câmp. la marginea satului. 'ar mai înNâi să-] aşe ăm pe căpitan în aşternutul lui! vino după 2noi şi aşteaptă-mă afară. prostul de mine.Acum am alte gri+i mai importante! n-are deoât să-şi tacă de cap cu -aterina. mă grecule. spune-i să vină siî-i schimbe oblo+eala de la ranăF .alb. până o trece vi+elia& $ /ăi. dacă-i place& 8u mă AmestecF 1aide. văduva. Am să-ţi spun două vorbe şi plec! a i am mult de lucruF Ascultă.eu. $ 'e viTiă sunt şi eu. %anolios# întâi şi întâi. dar nu mă duc. degeaba& Gi-i spart Wcapul! ei. Ianacos îşi împinse măgăruşul la o parte. lipească Li loc. /orniră cu toţii pe acelaşi drum. în piaţă. :a să ică ţinNte cit mai departe.şi-. dar e sănătosF *tai. se tre i faţă în faţă cu %anolios şi hou alţi doi săteni. "rebuie c-a fast beat turtă. sărăcuţul de el. ţi-a făcut cu ochiul. răspunse %anolios. în faţa porţii! mă-nforc îndată. $ %ăi. pe care le-a pus +a cale. caută să te prindă în mre+ele ei! cică te vede în vis. 'umne euleF %ai pipăi o dată lirele şi se linişti. răsuci o ţigară. răspunse %anolios. dacă-i aşa. căutam sub pernă&F 'ar acum. 'e câte ori n-am păţit-o în somn. %anolios ieşi din casă. păşind încet. cu capetele în +os! înaintea lor mergea sei ul. $ *lavă 'omnului& murmură fericit. *e caia că vo-rbise cu %anolios! are să piardă timp. să nu caioi a i pe la stăpânul tău! a aflat de coşuri şi s-a înfuriat rău de tot. *%anolies. rr ând# $ 8u-l căina. $ "are era greu. făeânduvle loc să treacă. păşiCii < îm-eL deoarece căpitamil mugea de durere la cea mai mică druncinătură. -aterina. sărmanul de el! ne-a deşelat& $ %ă grăbesc. că multe s-au mai întâinplat în noaptea asta& murmură el. făcu Ianacos. atinse lirele şi âmbi. J să ici că-i ruşinos! se poate. şi ce-i cu asta( J să. când visam că aveam pumnii plini cu lireF Iar dimineaţa.

$ 1ristos o să mă a+ute. II lăsă pe popă. braţ. să-mi dea poveţe mie. sfânt! toţi patru suntem unaF 'acă unul dintre noi va greşi. şi asta îl scotea şi mai mult din sărite. %anolios. apucându-l pe Ianacos. $ A i îţi începi din nou lucrul tău. atâta pentru nuntă. şi cerul o să te-a+ute& 'ar hai mă grăbesc. să nu mănânce carne.sh. $ /e cine să a+ute şi el mai întâi. nu uita astaF -e trebuie să facă omul când se împărtăşeşte( *ă postească. i-i. neprihăniţi! tu o să fii apostolul /etru. nici untdelemn.im uita ce te povăţuia ieri părinteleF $ -e mă povăţuia popa( făcu Ianacos. să nuF 'ar Ianacos nu se mai putu stăpâni! îşi de legă repede măgăruşul. continuă glas domol %anolios. avem de-aci încolo o ţintă comună. făină şi mirodenii. acum e rândul tău! parcă aveai să-mi spui ceva. cârpaciul. să nu blesteme. ceilalţi au datoria să-l aducă pe drumul cel drept! dacă unul e pierdut. asoultă-mă pe mine! sfinţenia nu-i lucru uşorF . în numele lui 1ris. ca să nu-şi +ignească prietenul. $ Hine. de s-a împuţit. dar nu ` amintea prea bine cum. să nu mai mănânoe un găttian şi să mai dea din ce-i prisoseşte şi săracilor( Gi să nu mai amestece scrobeală. Ianacos& Anul ăsta trebuie să fim curaţi. nu dumnealui a lipit la biserică un tarif L atâta pentru bote . ca să facă o plămadă pe care o vinde apoi ca leac ce ice că vindecă toate bolile. cei patra. neştiind cum să aducă vorba. Mi-am spus că sunt grăbit. dar noi. am înţelesF *finţia lui crede căi uşorF 'ar ce-ar ice popa dacă l-aş povăţui şi eu să-şi mai strângă puţin cureaua. taurul de popă. un scop mare. bine. nu uita că o să fii nu un apostol. 8u uita. iii prevă ător& -aterina-i o +ivină în stare să-l facă până şi pe un mitropolit să-şi piardă capulF 7ândeşte-te la /astele care vine şi la datoria taF 0ereşte-te de păcat î %anolios îşi lăsă capul în +os. 'e aceea îmi îngădui săF $ Oi-i. cu puţine ile înainte de *ăptămâna %are. să nu se mânieF Acum şi noi trebuie să facem la fel. $ "e rog. pentru că-i datora nişte bani( Gi chiar anul ăsta. $ *ă mă ierţi. mai are obra . de ceea ce am să-ţi spun. însă. dragă Ianacos. n-o lua în nume de răuF 4ţi spunea să nu furi la cântar. %anolios şovăia. vă use a i-noapte pe văduvă în somn. nu te codi& făcu Ianacos.%anolios. nu l-a lăsat neîngropat timp de trei ile pe moş %antudis. unui om săracF $ 8uE blestema pe părinte. -ând s-a tre it. murmură el. ci 1ristos în persoană. te rog stăruitor. domnia-ta te pregăteşti să te însori& 'a sau ba( -e mi te roşeşti( 'a sau ba( J să ne mănânce blestemul pe toţi. suntem cu toţii pierduţi. roşind! şi eQ >C. şi începu să-şi de lege măgăruşul de la măslin. Gi asta înseamnă că trebuie să te atingi de femeie( 8u(& -u toate astea. 0iecare o să dea socoteală pentru sufletul lui. şarlatanul < 8u mai departe decât acum un an. "u ve i-ţi de sufletul tău. dragă %anolios( A+ută-te singur. îl întrerupse %anolios. pentru că sfinţia sa cerea moştenitorilor să-i plătească înainte( Gi altă dată n-a scos tot el la me at via bietului Ierenimos. nu cunună şi nu înmormântea ă( Gi după toate astea. avea ochii traşi. 4ncepi să colin i din nou satele cu mărfu tale. şi glasul Iul deveni pe neaşteptate aspru. dragă IanacosF 'ar Ianacos se făcu foc! simţea că %anolios avea dreptate. începu el în cele din urmă. atâta pentru înmormântare L spunând că altfel nu botea ă. şi-şi înfăşură cătrănit pana căpăstrului în +urul braţului. chir %anolios. pentru a se lega de prietenul lui! îi şuieră printre dinţi# $ Iar domnia-ta.

că altcineva a fost răstignit. Ieri an lost sărbători. trăgându-şi iFaratul de căpăstru. furios. din ce în ce mai întărâtat. ţesea ultimele marame şi cânta încet. o să iii ginerică proaspătF Lumea o să te răstignească. 2Are dreptateF are dreptate. atent. şi amândoi . Lenio au ea strigăte şi răcnete# tatăl biera. în patul Fvostru. e dator să fure! sfântul e dator să nu fure. -are va sa ică. "oată suflarea. -ăpitanul 0urtunas. ieri a lost altceva. $ 8egustorul. fiul răspundea. băiete dragă. fu chemat în grabă să împărtăşească im muribund. c= ce ni-! ii nârăsil( flăcăiaşule.. se înhămase la eorvada cea de toate ilele. 4l-privi pe %anolios. Gi tot ce-am vorbit acum să rămână între noi.(Nios cu sfiiciune. care-i schimba cârpele şi-i înfăşură Ncapul. aşe ată la ră boi. $ /ăi chiar ieri. tremurând. cu un âmbet strâmb pe bu e. urla şi-o în+ura de mama focului pe bătrâna %adalenia. şi ise# $ 5ămâi eu bine.%anolios îşi plecă faţa îa +os. %anolios& -ununie bunăF& 1aide. 'ar lanacos nu-l lăsă să continue. nu tu. Asta-i. ca tine. şi în clipa când o să strigi sus pe cruce# . lama scaahtani AT o să te gândeşti că după câteva clipe te întorci la căsuţa ta. LiuacosF rosti %a. goală-goluţă& Am fost şi eu tânăr odată. Ai înţeles( "ăcu o clipa uşurat! trase măgăruşul. unde Lenio te-aşteaptă cu un lighean eu apă caldă. tocmai când o fi să-l repre inţi pe 1ristos răstignit. $ Ieri. îi cobora până la rinichi. şi cunosc tertipurile *ataneiF Mi-o trimite în somn şi tu păcătuieşti. să taci. %oş Ladas îşi pusese ochelarii şi scria încet. -um o ve i pe Lenio. spuse ei. oameni. Ha. îi sărea de la un sân la celălalt şi o gâdilaF `*us. iar tu o să fii cu gândul în altă parte I J să-ţi spui că toate astea sunt doar un +oc. *oarele se ridicase sus pe cer. dumne eul mei >. chitanţa pentru cele trei lire. interesul dormeaF icând a i. fără să mui spună o vorbă. un mincinos&3 $ 'e ce taci( *pun cumva minciuni( strigă lanacos. %anolios! nu-mi da mie sfaturi& "u. să storci Altfel nu merită să iaci pe negustorul! mă puteam duce la muntele Athos să mă călugăresc L. tocmai când se pregătea să plece. lungit în patul lui. Iusufachi& %anolios rămase singur. în odaia stăpânuliii ei. să te speli. ne-am îndopat de ne-am făcut burta toba. 'ar în sinea lui mânia nu i se potolise cu totul# ţinându-şi măgăruşul de căpăstru. îşi spunea el. că o să te îmbraci cu rufe curate şi că o să vă culcaţi amâudoL după răstignire. Inima ei dansa. care una spui şi alta faciF %anolios îl asculta cu capul plecat. i se urca până în gât. la bătrânul /atriarheas. /opa. eli. dini măgari. $ 'a sau ba( îi dădea înainte Lanacos. aşa cum o vrei tu. un mincinos. măgăruşul era legat în gra+d. Iar *atana ţi-o trimite în somn. *unt un mincinos. şi-şi schimbă drumul. %anolios. < 'umne eul meu. îţi lasă gura apă. %anolios. 2 spart.braicăC. iar dimineaţa te scoli cu ochii Fîncercănaţi. Lenio.li. boi. mulţumit că a spus tot ce avoa pe suflet şi că şi-a descărcat năduful. *ă nu le încurcămF *i să-ţi +ucăm la nuntă. se întoarse pentru ultima oară spre prietenul lui şi-i spuse. care simţea o bucurie răutăcioasă vă ându-l pe %anolios cum tremură.

dar căreia pe neaşteptate < se face milă de biata vietate ameninţată. întindea gâtul şi-l privea cu lăcomie. 0oarte oacheşă. spre seară. nerăbdătoareF J vânătoare sălbatică. gâtul. aplecată deasupra ră boiului. pieptul. să no mai aud. hodorog spurcat& *e ridică iute. chipurile. %anolios < strigă Lenio. *e mulţumi să-l înfăşoare 6 cu o privire plină de dor. astfel că Lenio nu putu să au bine urmarea. Lenio intra în casă istovită. ca şi cum s-ar fi luptat. $ Atâta vreme cât o să mai trăiesc. pe munte. îşi lăsă caţa într-un colţ şi se pregătea să urce scara de piatră ce ducea la odaia stăpânului său. iar %anolios nu-i place. 'ar se opri deodată. cuvintele I încurcau în gură. : ta plinuţă. cu ochi mari. urechea ei prii din nou. bunătate de feciorF Ah. şi ieşi în curte să ia aer. nu putea să-l mai sufere. nu tu& i dul şi prăpădul lumii < Hătrânul plesnea de mânie. %anolios nu-i răspunse. curio itate şi compătimire! Lenio semăna atunci cu @ fiară flămândă. şoldurile şi genunchii. +ucăuşi Z î un nas ca `e vu`tur_ care semăna într-adevă ţ. o lasă să fuga şi pândeşte alta. cu bu e groase. în casa asta. . "ocmai în clipa când trăsese căldarea plină cu apă din puţ şi se pregătea să-şi afunde în ea faţa aprinsă. încerca să vadă oe împotrivire ar întâmpina şi cât de greu i-ar fi să-l doboare la pământ. $ aşe a în prag şi de se întâmpla să treacă vreun :Nrbat pe drum. urla /atri heas. cu toate că acesta o iubea pe copila lui. desluşit. eu o să poruncesc aici. scăpa de autoritatea lui! aţa se va rupe în curâru< Lenio se pregătea să plece împreună cu dragul %anolios sus.şi să se răcorească. şăgalnică şi crudă totodată. de L teamă să r strice. încordată. şi se îndreptă de mi+loc să se repeadă spre el.ra pe cale d>. iar tu eşti boier ţine-ţi rangul& $ Hătrân scârbos& murmură Lenio. aceste vorbe# $ Gi nu vreau să legi prea multă prietenie c %anolios! nu uita că el e un argat. g +ş nas ca `e vu`tur_ care semăna întradevăr h l î un nasul bătrânului boier. era plă$ +a chip şi ispititoare. *trigătele săli tice ale bătrânului se au iră pentru o clipă limped Lenio ciuli urechea să asculte. străbătu curtea. 4n fiecare i. Acum cearta din odaie se înteţi. LN l-ar damblaua să-l lovească& *e duse în mi+locul curţii să scoată o găleată apă. gata să repeadă asupra pră ii. iar când se înnopta. ca şi cum. 1odorog# rm-şi respectă nici măcar părul alb din cap. la oile lor. 'ar după puţin. să-şi afunde faţa în ea. 4i era silă bătrânul /atriarheas. poarta cuTţii se deschise şi intră %anolios. $ 1odorog spurcat& murmură ea din nou. se desfăşura în fiecare seară în prag. vrând să se lupte cu el. $ Hine ai venit. nu mai lua în s certurile lor şi nici nu mai tremura când au( strigătele puternice ale stăpmuluiF .\6ergau de colo până colo. măsurându-i fulgerător din a ochi braţele. 0onfăia. cu toate că-i găsise un mire şi ou to! că-i dădea o estre mare! dar i se făcuse scârbă el. făcând duşumeaua de sub ei să se guduie! dar Lenio. de-aş ple de-aş pleca mai repede. Au ise încă din stradă strigătele şi se grăbea să înfrunte vi+elia alături de %ihelis. G aduce aici pe putoarea de -aterina. neclintită şi tăcută. ce-şi ridică laba. să nu te mai văd. nemaiputâiid să stea îu cărnăi de +os. după care-i c balele.

să le dea bătrânei %adalenia pentru osteneala ei. %adalenia. Lenio cu o voce înăbuşită. să-ţi descânte de deochi. îşi strânse părul cu basmaua. mă grăbeam! trebuie săl văd p boier. puse într-un coşuleţ douătrei ouă roşii. dragă %anoliosF 1ai. dar Lenio nici nu se gândea să-l lase să treacă a N $ 1ei. %ă întorc numaidecât. sângele flăcăului clocotea în el.. *us. $ Ha câştigăm timp. nehotărât. îşi îmbrăcă rochia cea bună. :in să-ţi arăt marameleF N îl apucă de braţ. s N re ema o clipă de el. LenioF Lasă-mă î %anolios. îl adulmeca. îşi aruncă ochii spre scara de piatră! %anolios urcase treptele şi stătea în faţa uşii boierului. $ *ă nu pleci& *ă nu pleci&N îi strigă ea. vino înăuntru să-ţi arăt marameleF %anolios simţea răsuflarea fierbinte a fetei înfăşur. $ %ă înclin în faţa bunătăţii lui. puţină cafea. de venind deodată serioasă.pitaf. uită-te în ochii mei. $ întâi să-l văd pe stăpân. în+urând şi blestemând.gri beşte. -ând ieşi din nou afară. îndâr+ită. %anolios nu mai au ea dincolo de uşă decât paşii grei ai bătrânului. dragă %anoliosF -e ţi-au făcut( II privea neliniştită. %anolios( Afară de păscutul oilor. umflat. treierişulF /ierdem timp. $ "e-au deocheat& strigă ea. ahăr şi o sticlă cu vin. $ AmF am. înaintând pas ou pas spre scara de piatră. fu cuprins de-o adevărată spaimă şi iniriia începu să-i vâcnească în piept cu putere! tocmai pe ea nu voia s-o întâlnească In clipa aceea. 'eodată. şi pe urmăF "rebuie să vorbesc întâi cu el./ărea obosit şi neliniştit. *ă nu pleci& spuse Lenio pe un ton poruncitor. 4mpinse uşa şi intră! cum îl vă u. ce-ai cu hodorogul ăla( fgc. se rotea în +urul lui. vrând să-l tragă în casă! îl atu gea cu mâna. să te afume cu flori luate în :inerea %are de la sfântul . nu privi în pământ& -e ai( -e-ai păţit( 4ntr-o singură i teai topit de tot. dacă o vrea 'umne euF ` $ -e treburi( făcu Lenio surprinsă. îi atingea braţul. $ -ând o vrea 'umne eu& răspunse %anolio străduindu-se să scape. dar spune-i să se grăbească. Lenio& răspunse %anolios cu +u tate gură. I <@) . strigătele se potoliseră! pesemne că %ihelis plecase. *e ceartă cu ră< fătatul de fecioru-său! lasă-i să-şi scoată ochii. %ă înclin în faţa bunăâi ţii lui. 4ndată ce-o vă u pe Lenio. Iar pe urmă înseaou să aşteptăm secerişul. hei& îi strigă ea. Lenio. moflu ă. bătrânul fruntaş se repe i asupra lui. nu te grăbi! că do! n-am îmbătrânit încă. %anolios( Hătrânul se. %ai am câteva treburi de te# minat şi după aceea. vinele i se umflau. roşie ca racul. dar se retrăgea numaidecât îi dârat. Iartă-mă. -e treburi. $ %ă duc s-o aduc pe bătrâna %adalenia& 8u pot să te văd aşa ofilit. *-o chemăm pe mătuşa ta. căruia nu-i trecuse încă supărarea şi se învârtea furios prin odaie. spuse Lenio. gata să-i plesnească. 'ădu să urce scara. iLasă-l în pace.îndu-i gâtul! un miros puternic se desprindea din trupul ei năduşit! iar când pieptul tare. cu pumnul ridicat. -ă vine luna nu şi în mai nu se fac căsătorii.. cu respiraţia tăiată. făcu %anolios. Intră în casă. trebuie să ştiu. avu o tresărire. $ 1ristos răstignit a doua oară L voi. $ -are( -u cine( 'e ce nu vorbeşti( %âine o să fiu nevasta ta. tu n-ai alte treburi. $ -ând ne căsătorim. %ai sâirtein şi noi pe-aih coconule < $ Hună iua.

stăpâne( . îşi prinse capul în mâini! răsufla greu şi. în timp ce eu dormeam. fac ce-mi place&3 Au i. şi sufletul i se umplu de mâhnire. se uită la bătrânul boier. astă i pentru prima dată. şi în iua de /aşti te-am pus la masa mea. de la gât şi de la mâini i se învineţiră. . spuse %anolios cu glas liniştit. -ând o să facem nunta. stăpâne. tu l-ai pus să-mi împartă avutul. mă( $ -um să-ţi spun. *ufletul meuF $ -are suflet. când coborai de la munte ca să vii să petreci /astele cu noi&F 'e ce nu vorbeşti& -e-ţi holbe i ochii şi te gâieşti aşa la mine( :orbeşte. tu. al cărui gât începu să se încorde e. de nimeni altul& Astea sunt isprăvile tale. stăpâne. de tatăl tău(3. Isuse 1ristoase.ite. şi-l înhaţă pe %anolios de guler. -ă u grămadă pe marginea divanului mic. /ieptul bătrân i se umfla şi i se de umfla. în aprilie.\_Y "u eşti de vină& mugi el.3 Hătrânul se ridică dintr-o dată. nerecunoscătorule. e o fiară! o fiarăF neîmblân ită. veneticilor aceia& :inele de la tâmple. %aTioiis& %ai bine ţi s-ar îi rupt picioarele pe drum. diavole I J să mă faci să crap de mânie& $ *tăpâne. din când în când. $ "u eşti de vină& îi strigă el din nou. stăpâneF . care gâfâia. pe care o iubesc ca pe fiica mea! te-am oprit aici în timpul sărbătorilor! n-am ţinut seama că eşti slugă. să mănânci împreună cu mine& Gi acum. *e descheie la cămaşă. să-ţi cer îngăduinţa de-a mă lăsa să mă întorc la munte. de parcă sta să se spargă. iată cum mi-o plăteşti& Ai sucit capul feciorului meu. de nimeni altul&3 Au i colo. neruşinatul& *-a ridicat împotriva mea. mă neghiobule( In luna mai( în luna mai. gândea el. când se însoară numai măgarii( J s-o facem chiar acum. împroşcându-l cu scuipat pe obra+i şi pe gât.. încă puţinF $ 'e ce( La ce să mai aştepţi( -e-ai păţit( $ . aţi intrat pe ascuns în chiler. $ Gi nunta( strigă bătrânul. ca şi cum şi-ar fi adunat puterile ce-i mai rămăseseră în trup. dacă ai cura+& $ Am venit.ite. %anolios se re emă de perete. face ce-i place& Gi când eu i-am strigat# 28u te temi. şi m-aţi +efuit& 1oţule& 1oţule& Gi nu-i numai atât& /oftim. Hătrânul făcu ochii mari! bu ele îi tremurau. mă( %i se pare că ţi-a sărit o doagăF Au i colo. stăpâne. $ "acă-ţi fleanca& %anolios întinse mâna să deschidă uşa! bătrânul îl opri. sângele inimii mele. nu sunt încă pregătit. $ 8u eşti încă pregătit! ce vrea să ică asta( $ 8ici eu nu ştiu. simt că nu sunt încă pregătit. "u eşti de vină& "e-am chemat de ia munte ca să te însor cu Lenio. Holborosi# $ -e face(& *ă te întorci la munte( Ia mai spune o dată. am venit să-ţi cer îngăduinţa de-a mă lăsa să mă întorc la munte. /entru asta te-am adus! eu poruncesc aici& $ Lasă-mă. păcătosule. îl cuprindea un acces de tuse. "u mi-ademeneşti băiatul. neobră atul mi-a răspuns fără să roşească# 2%ă tem de 'umne eu. 2Inima omului.n glas în mine. nici tu prin +ertfa ta n-ai i butit s-o îmblân eşti. sufletul lui& Ai şi tu suflet. %ihelis a cute at să mă înfrunteF 2Acum sunt bărbat mi-a spus în faţă.

ciuruit de peşterile lui negre. de Hobotea ă. %anolios apucă frânghia. bisericuţa prorocului Ilie se topise şi dispăruse aproape cu totul în această revărsare de lumină. ci ceva mai adânc. soarele scăpata spre asfinţit. sorbea şi el lumina revărsată din tării şi se hrănea cu ea.$ . fetele din sat veneau şi scoteau din el apa răcoroasă ce i vorăşte tocmai din munte! se spunea că apa lui e făcătoare de minuni şi că lecuieşte multe boli# piatra. $ J să mă mâncaţi fript astă i.tC. 4şi luă bâta din colţ. îi apăru aievea în faţă. In fiecare an. *emănăturile. să pleci din slu+ba mea& -ară-te din cNasa mea& Gi-o să găsesc eu alt bărbat pentru Lenio. avea să-şi aducă aminte de această clipă de contemplare de la gura puţului şi avea să-şi spună că atunci a cunoscut cea mai mare bucurie din viaţa lui. îşi ridicau vârfurile fragede în vă duh şi sorbeau neclintite soarele din care îşi trăgeau hrana. ca o răstignire. iar sluga asta nemernică vine să-mi vorbească de sufletul luiF& *e întoarse furios spre %anolios# $ /iei din faţa mea& /leacă. ficatul.nNte duci( *tai aici î începu să se învârtească din nou prin odaie! i bi cu pumnul în masă. 8u. Ieşi afară& %anolios deschise uşa. ca şi cum ar fi fost ămislit din soare. mai cuprin ător şi mai veşnic. că se teme numai de 'umne eu. îşi înfundă faţa în ea. murmură el. /e urmă. fără să facă nici o mişcare. îşi revărsa ra ele asupra pământului ca o cascadă înmărmurită. mai bun ca tine. spre seară. trăgeau căldările. ver i. rinichii. sfântul :asile este echivalentul lui %oş 7erilă şi împarte copiilor +ucării de Anul 8ou >n. bău şi se răcori! îşi desfăcu cămaşa la piept şi se stropi cu apă rece. La marginea satului. 5ămase mult timp aşa.ite. se lovi şi-şi supse bu ele de durere. era renumit în toată regiunea. şi aruncă o privire în curte! Lenio nu se întorsese încă. %anolios privea această vedenie fără să se gândească la nimic. necoapte încă. 7hi durile lui de marmură albă erau crestate adânc de frânghiile care. $ *e vede treaba că am adormit. înfăşurat într-un văl străve iu şi fierbinte. înainte de a-şi începe colindarea sa în a+un de Anul 8ou< trece mai întâi pe la puţul acesta şi bea apă. popa venea aici şi sfinţea puţul. încărcat cu +ucării pentru copiii mici din lumea întreagă. *oarele. . numai flacără şi lumină. /entru asta lumea îi spunea puţul sfântului :asile. -ând se ridică să pornească spre stâna de pe muntele 0ecioarei. scoase o găleată cu apă. într-un moment de grea frământare. %ai târ iu. îşi îndreptă ochii spre *arachina. la puţul sfântului :asile. aninat în crugul cerului. se opri să răsufle. iar în vârful său. 'eodată. să nu te mai văd& 'acă luna asta nu s-o face nunta. peste câteva luni. încon+urat +ur-împre+ur de un stufăriş înalt. Acest puţ vechi. "radiţia mai spunea că sfântul :asile din -hesareea. s-a înseratF . amândoi& J să crape fierea în mine de neca & Iadul şi prăpădul lumii& 0ecioru-miu cică nu se teme de mine. întocmai ca spicul fraged şi neclintit de grâu. de secole. muntele *arachina. chipul de ascet al preotului 0otis. aburea uşor. nu o bucurie. < în datinile poporului grec. coborî scara sărind câte două trepte deodată. adâncit într-o contemplare cucernică. Gi tot pentru asta apa lui era făcătoare de minuni. ieşi pe poartă şi porni în goană în direcţia muntelui. în fiecare i. cu ochii aţintiţi la apariţia aceasta luminoasă ce luase înfăţişarea ascetului şi. 0run ele măslinilor străluceau sub ploaia de lumină! în are.

îşi luă caţa de +os! era nerăbdător să-şi revadă tovarăşii lui dragi din singurătatea de pe munte# oile. Gi ieşi în ori. prin curtea ei. îşi strânse şerparul. îi cântau cântece de dragoste şi de inimă albastră şi oftau ca nişte viţei! închisă în odaie. $ "e-ai. $ 'e ce mă plângi. înainte ca sătenii să se tre ească din somn. toată viaţa ei din trecut# fată a unui popă dintr-un sat îndepărtat..ite. la fel ofta şi ea. pe nume 8icolios. Iar flăcăii din sat nu puteau nici ei să doarmă în pace! dădeau târcoale. îşi privi trupul în oglindă şi i se făcu milă de el! deschise uşa. rămasă orfană de mică. dragă %anolios! am avut dreptate& Gi eu mă gândesc la tine. moleşitoare! nu se mai putea tine pe picioare. da. şi bu ele roşii care râdeau. %ă gândesc la tine. 'intr-o privire. %anolios( întrebă ea. roşit. nu mă întreba! ai dreptate. %anolios nu-şi ridica ochii din pământ! simţea cam îl învăluie răsuflarea ar ătoare a văduvei! tâmplele îi vâcneau cu putere. $ -e mai vrei şi tu( făcu el. 5ămasă văduvă la două eci de ani. mai bine is a cumpărat-o. şi te plâng. şi te plâng"oată *ăptămâna %are mi-ai stăpânit gândurile. `. care avusese norocul să fie pe acoâo. cu ulciorul pe umăr. şi euF Gi când îmi apari în închipuire. şi mi le dădeai să le mănâncF -e-ai cu mine. %anolios. înseamnă că şi tu te gândeşti la mine. In minte îi apăru deodată. A luat-o. Iartă-mă& :ăduva se aşe a pe ghi dul puţului! simţi deodată o oboseală dulce. era într-o sâmbătă seara. %anolios( spuse văduva cu un glas care acum era numai patimă şi plâns. nu mai rabdă! se îmbăie. $ 'e ce mă urmăreşti. 8u mă mai întreba. dar era om cu stare. %anolios( 'e ce mă urmăreşti( 'e vreme ce te văd în somn. :a să ică. a cunoscut bărbatul care i-a devenit soţ la un bââci de *fânta %ăria %are! era cu mult mai în vrâstă decât ea. a i-dimineaţă.. 4şi puse ulciorul pe marginea fântânii şi oftă# In fiecare noapte mi te-nfăţişe i în vis şi nu mă laşi să dorm. braţele goale. în ori. ca turnate. $ Mi-e ruşine de mine( $ 8u ştiu. parc-aş fi goală şi tu m-ai priviF /arcaş fi goală şi tu parc-ai fi fratele meu şi m-ai privi. şi dădu să plece.n flăcău. aproape bătrân.N Acest calvar a ţinut un an. $ 8u ştiu. :ăduva simţise o mare voluptate! îşi isese atunci că viaţa e scurtă şi că-i păcat s-o laşi să treacă fără bucurii. -aterino. %anolios întoarse faţa! era văduva -aterina. răspunse %anoiios rară să-şi ridice ochii din pământ. pe sub ferestrele. pe când ea era săracă. mă cuprinde ruşinea. care ieşea din stuf.4şi întinse mădularele. dar el a murit înainte de a-i putea face vreunul. 'ar când să pornească. trestiile foşniră pe neaşteptate şi în spatele lui se au i un glas cristalin. te-ai speriat şi pleci( *tai. într-o noapte. câinii de stâna. %anolios& făcu văduva cu glasul ei cald. $ -e vrei de la mine( $ 8imic. ciobanul ări gâtul ei strălucitor. îşi unse părul cu ulei de daftân. ca pe un mar. precum şi pe a+utorul său. Acum tăcea şi ea. şi după cununie a adus-o în Licovrisi! eâ voia să aibă copii. te gândeşti la mine. am visat că ţineai în mână luna şi-o tăiai în felii. intră în casă. rugător şi totodată bat+ocoritor parcă# $ 1ei. lăsându-şi ochii în +os.$ pa( mă gândesc la tine. *e aplecă deasupra fântânii şi-şi privi chipul ce i se oglindea în apa ver uie şi întunecoasă. -aterina nu-şi găsea niciodată somnul când se culca seara. poate doi! până când. . puţin răguşit şi vesel. am să-ţi spun o vorbă. parc-ai fi sora mea. un flăcăiandru cu chipul ars de soare şi cu părul creţ. "ăcea. nu vreau nimic& strigă %anolios îngro it. berbecii. ca la lumina unui fulger. "e plâng. 8oaptea următoare deschise din nou uşaF -aterina îşi ridică faţa şi-l privi pe deasupra fântânii. te-ai roşit. . pe la poartă. îa mie ul nopţii. .

risipite prin râpile prăpăstioase. $ 0iii mei. /ărintele 0otis îşi făcu o cruce mare. iar mai departe. %anolios se opri. ca şi cum nu s-ar Tnai fi temut de ea. pe neaşteptate. rugându-l să ne asculte& . .ra prima dată când un asemenea gând îi trecea prin minte.$ 8u pleca. J mulţime de bărbaţi. apărură tufe de roşcovi întortocheaţi. 6ivinele se retrăseseră în dosul stâncilor înalde unde pândeau orice mişcare. muntele se lumină cu totul şi icicolo. duraţi din chirpici. $ Lasă-mă să plec. rosti el. fără să-şi întoarcă faţa spre ea. o privi pe văduvă drept în ochi. spre cer. încet-încet. tulburând ordinea eterna a firii.. n-o să mă însor niciodată! vreau să mor& Gi. şi plecase apoi din nouF 'ar iată că acum această dihanie neastâmpărată apărea iar. în crestele liliachii ale munţilor ce se înălţau are. copacii şi +ivinele răsuflau uşurate.. U r E. încon+urat de şiruri de coline ca nişte tala uri stârnite de furtună. de peri sălbatici cu scoarţa spinoasă şi de tufani +upuiţi de vânt. se simţi parcă uşurat. 'upă câteva clipe. îndată ce se arătă -N r-tAp de prin peşteri începură să iasă la lumina soarea. curăţiţi şi îngri+iţi odinioară. iar şi mai departe. care fugiseră de frica omului. de femei şi de copii! au dat de apa strânsă în scocurile de piatră şi s-au aplecat asupra ei! au făcut cotloane şi au aprins focuriF Apoi s-au ridicat în vârful picioarelor şi au scrutat câmpia din vale. de un verde plăcut.liţele s-au pierdut sub năvala buruienilor şi a pietrişului! pereţii caselor. cu pante dulci pe care păşteau turme de oi. nu pleca. şi nu-ţi vreau pier ania&3 îşi spunea %anolios în sinea lui. :ăduva îl privea cum se depărtea ă şi simţea că i se strânge inima.N . 'ar nu se mai întoarse spre ea şi nici nu-i mai răspunse. /ământul. regăsindu-şi vechea lor libertate. -ândva trebuie să fi locuit şi pe aici oameni. 8u vreau nimici :reau să plec& $ "e grăbeşti& rân+i atunci văduva. care. te plâng. după ce scoase acest strigăt. cu smochini şi măslini. lasă-rnă în soarta mea& 2"e plâng. un id ruinat şi câţiva pomi roditori. Lupii. `\` ir $l N L a. şi Lenio nu glumeşte& $ 8u mă însor& răcni %anolios. *e întoarse. acoperite cu vii. -ele dintâi ra e ale soarelui atinseră vârful *arachinei. %anolios! un arhanghel care vrea să-mi ia sufletul.u am apucat pe un drum rău. neîngri+iţi. după plecarea omului ce-i îmblân ise cândva. făcu %anolios. /rin pripoare începură să cânte ciocârliile. *e mai văd încă cioburi de ulcioare sparte. *imţea că-l cuprinde spaima. au fost năpădiţi de spini. cu un glas ce părea din nou bat+ocoritor. fără să se mai teamă de bipedul efemer oe apăruse pentru o clipă aici. "ăcură iarăşi amândoi. $ 8u te mai gmdi la mine. 8u-mi mai tulbura somnul. să bei lapte. /orni pe cărarea ce ducea spre munte şi începu să urce panta. îndâr+ită. au devenit iarăşi sălbatici. ilei oameni. şi bisericuţa sfântului Ilie căpătă o culoare trandafirie. %ă duc. muntele 0ecioarei. "e însori. %anolios. s-au prefăcut din nou în pământ! pomii. nu mă mai chinui& . văduva urmă# $ %i se pare că eşti un arhanghel. unde se întindea satul cel bogat. "e însori. s-au reîntors la bârlogurile lor. "e grăbeşti să te duci pe munte. vulpile şi iepurii. $ 5ămâi sănătoasă. ca şi cum ar fi scăpat-o de-o mare povară. ise el cu glas potolit. dar adăugă# 8u mă însor. %anolios& strigă ea de nădă+duită. Jcovrisi. %anolios& ţipă văduva eu o voce tremurătoare. să mănânci carne şi să capeţi puteri. Acum o să avem mult de lucru. soră a mea. *culaţi-vă să ne închinăm cu toţii lui 'umne eu. cu a+utorul celui de sus am apucat şi iua de a i.

vrând parcă să îmbrăţişe e muntele. a întins mina şi mi-a pus în palmă sămânţa unui sătuleţ mic de tot. în picioare. fiii mei& 5idicaţi-vă şi urmaţi-mă. -ura+. care încăpea în palma mea.e ` = luimântr-una! femeie şi F< să cerşească. în mi+locul acestor pietre. multe femei ăriră în ea un sătuleţ mic de t cât un ou de găină.D >n. 4n rândurile mulţimii se iscă un vuiet şi un freamăt asemănător cu foşnetul vântului ce trece prin< 0ragment dintr-un imn cântat de populaţia din -onstantinopol în timpul asediului avarilor.t. nepoţilor.p 6. A i e o i mare pentru noi. iar bărbaţilor ie \ + vă ut în GJ să ne înrăd-main Wa < A-j ` is pe shntul . cu copiii după ele! cei din urmă sosiră bărbaţii L îngânduraţi. dacă aşa vreţi voi& răspunse bătrânul cu mândrie.a e sufletul elenismuim. ochii lui scânteiară ascuţit. cu a+utorul Iul $ 0iu mei. unde ne aflăm acum! şi a i-noapte a venit şi mi s-a arătat în somn. ` Tile râpoase ale ace+uT n``6 . p < m a GJ să ne înrăd-main Wa < A vis pe shntul . bătrâne /anagos < Ia-ţi sacul cu oseminte în spinare şi haide& %oşneagul cel de o sută de ani îşi înălţă către preot faţa sfri+ită! între pleoapele-i obosite. idarii începeau să idească. . popa 0otis! feraeile se strânseră din toate părţile. am fost martor la întemeierea şi pieirea satului nostru. şi acum de turci. sc++isă. în răstimp de un an.neorgne. pe acest munte pustiu. 'ar de fiecare dată am vă ut sămânţa omului încolţind din nou.nar primăvara. fără mi+loace de apărare şi de trai printre aceste pietroaie neprimitoare şi printre cei câţiva copaci fără roade. fie mai departe. în aceste peşteri. $ 0ie. cu şcoala. calare pe < m adus strălucitor ca ia spate pe scăpase din s ţinea în ghearele balaurului din mână o ulcică de aur şi această prinţesă. fumul se ridica din hornurile caselor. sufletul nostru al tuturora& *fântul 7heorghe ne-a luat pe crupa calului său şi ne-a adus aici. . spuse el. te-ai fi aşteptat să au i ieşindu-le din gură murmure de ru găciuni fierbinţi şi de plânsete. tinerii se însurau şi. Aici. desculţi. fie pe aceleaşi meleaguri. pruncii scânceau.n popă binecuvânta ţărâna. în anul D.e novirmşu'umne eu o să ne $dacinam a<. înălţător şi dârv. ce răsuna deodată de-a lungul muntelui# ridicară! unele femei se desla l@-Nu L mei siviK părintele 0otis. pe care se urcase. sub aceşti arbori sălbatici o să aruncăm sămânţa pe care ne-a încredinţat-o sfântul călăreţ. şi oase. din piepturi&# lor scheletice ţâşni. $ o să-l sădim aici. sTnbN< ra. fârtaţilor& /ământul ne dădea grâu. moş /anagos& strigară bărbaţii cu âmbetele pe bu e. imnul triumfal al unui imperiu năruit. Odrenţăroşi. -ând colo. pus la soare să se clocească. a doua oară h6e un cutremur. p doma cu cel pictat IK i din patrie# un t.neorgne. şi-şi întinse braţele. cu paşi grei.C.Habele şi moşnegii se târâră în +urul stâncii mici. Gi. *tv< 2#cr. ca pentru cerşit. /rima oară. eşti mai tare ca moartea& "u eşti ca 'ighenis din poveste. în +urul acestui fir de apă. cu obra+ii supţi de oboseală şi de foame. cu genele pleoştite. cu capetele plecate. bunicule. pe neaşteptate. tr-un stufăriş. cu casele şi cu grădinile lui! şi mi-a spus#*ădeşte-l aici3. că şi acum o să crească& $ Hravo. ne aruncam cu toţii asupra ogorului să-l arăm. cel care a doborât moartea. satul a fost nimicit de ciumă. "u. fiii mei( . continuă preotul. să ve i mâini întins spre cer. cum părintele 0otis îşi ţinea palma. cu biserica. să fi vă ut ce bucurie. $ 'e trei ori până acum. A i punem temeliile noului nostru sat& 5idică-te. satul creştea& -ura+.

$ :eniţi după mine. părinte 0otis. veniţi după mine < Lunganul cel cât o pră+ină ridică în vă duh prapurul cu chipul sfântului 7heorghe. . bărbaţii înşfăcară uneltele de muncă. care privea spre stânci. In numele lui 'umne eu şi al patriei& *atul nostru a fost smuls din temelii. făcând semnul crucii deasupra ei. însemn cu apă sfinţită hotarele noului nostru sat& *ă nu calce în el picior de turc. bărbaţi şi femei. 4n numele lui 'umne eu. nişte făpturi chinuite şi buciumate! avem prea multe gri+i. "oată mulţimea se ridică şi veni să se rânduiască în spatele starostelui ei L bărbaţii în dreapta. o să clădim una din porţile satului. şi vine o clipă când inima nu mai poate răbda şi e gata să plesnească# şi atunci aruncă. -hemă în +urul lui şase copii. ca să scăpăm de această povară. asemenea cuvinte pline de bărbăţie şi îndemn aveau darul să uşure e inimile. amestecată cu glăscioarele subţiri ale copiilor. apoi se întoarse către săteni# $ Aici. avem un glas. fiii mei. 'oamne. lopeţile. în ceasuri de prime+die. şi ne-am arunca în prăpastie. stropea cu tere pietrele. /salmodia# $ 'oamne. înălţat pe cer. 'umne eule nostru. ce simt eu în clipa asta( -um să vă spun( *unt şi eu un biet om. spre arborii neroditori. tufele de roşcovi şi însemna prin aer hotarele satului. /reotul muia pămătuful în agheasmă. şi pune. să nu-l guduie nici un cutremur& J să-i idim patru porţi ca de cetate. dacă eşti un om demn de acest nume. ca malele. cu mic cu mare& Am să însemn hotarele satului nostru& strigă preotul. 4ntemeia şi sfinţea pentru prima dată un sat nou! inima îi tresaltă de bucurie. sântern oameni. 'oamne& -ă oameni suntem. stropi o piatră mare. spre gurile înfometate şi se pregătea să pornească la atac. femeile în stânga! deasupra capetelor lor. 'ar tu eTişti. bătrânii luară icoanele în braţe! unchiaşul îşi puse sacul cu oseminte în spinare şi pomi înaintea lor. sapele. părintele 0otis îşi puse patrafirul. ne-am prinde de mână cu toţii. invocă# $ Aceasta e poarta ta. fiii mei < strigă părintele 0otis. pe care-i învăţase să cânte şi să ţină isonul. *e iscă o arvă atât de re ca nimeni nu au i sunetul unei goarne care îrâmbNiţa )a poalele muntelui. tu eşti bucuria. acea vorbă de prisos şi se uşurea ă. fraţilor. înmuind pămătuful în agheasmă. "oţi ceilalţi. şi ră bunarea noastră cea mare& Aceasta-i poarta ta. toţi. îşi depăna ca un faur neobosit şi dâr eterna lui sarcină luată în fiecare i de la început. mă bucur! dar şi mai mult mă bucur când mă lovesc de greutăţi& /entru că. râseră. şi dacă n-ai eTista tu. nu te supăra. 'oamne. făcu un părnătuf din cimbru şi dintr-o rămurică de măslin şi umplu cu apă o tigvă uscată. ca oricare altul! şi când mi se întâmplă să trec printr-un moment fericit. -ăci. poarta lui 1ristos& Gi ridicându-şi braţele spre cer. 'oamne& /e aici o să intri tu. In aer fu însemnată o altă linie de hotar. intră& -onvoiul se urni iar şi apucă spre mia ă i. . soarele.Intre timp.le făceau ca în fiecare dintre cei de faţă să se redeştepte un vechi luptător. bărbaţi şi femei. iar fra ele de binecuvântare îi ţâşneau pe bu e de la sine. avem un suflet. :iaţa-i aspră. ce semănau cu un ciripit de rândunici. 'oamne. o să strigăm& 'ar dacă vreodată s-o întâmpla să ne iasă din gură vreo vorbă de prisos. /reotul cântă fără întrerupere cu vocea lui gravă. $ în numele lui 'umne eu. la răsărit. din nou! rădăcina seminţiei noastre e nepieritoare < -um să vă desluşesc. îmi spun# 2Ai prile+ul să arăţi. brusturii sălbatici. patru îngeri să-i pă ească& *e opri. aici. dar el se sădeşte acum. ne ştii doar. şi mângâierea. sau dacă nu eşti decât un iepure fricos3. 4ntr-o împre+urare grea ca aceasta. când vei binevoi să asculţi chemarea noastră şi vei3 voi să cobori pe pământ. în clipele grele. lătrând de bucurie. să nu pătrundă ciuma. f-tiva clini care-i întovărăşeau în pribegie veneau a ă ei.

leoarcă de sudoare. ocrotitoarea neamului omenesc& /uneţi un semn& 4ntinse mâinile în vă duh şi se rugă cu voce tare# $ 0ecioară născătoare de 'umne eu. fără să fie observat de nimeni. *fântul 7heorghe nu e numai un erou vestit. viitoarele uliţi. oameni. drăcuind soarele şi pietrele. tu o să aduci ploaia atunci când trebuie. foamea şi moartea! eşti femeie şi ştii ce e răbdarea şi dragostea. $ Aici. intră& 4n clipa aceea. c opK şi el. %ăgăruşul se opri puţin. -are poartă( :or oare să idească un sat( 'ar cum or să-l idească( -u aer( In aer( Ia te uită la ei. %ergea după ceilalţi. pă eşte oiie şi boii. întrebându-l parcă ceva. pe copiii lor şi toate gri+ile casei& 'ă-le bărbaţilor putere să muncească fără să de nădă+duiască până la moarte. un măgăruş încărcat cu un samar greu apăru în urma procesiunii. în acest pământ. şi arătă o stâncă din care răsărea un lăstar sălbatic înflorit. suntem nişte oameni buni.l se apleacă şi cultivă pământul. oamenii. lăsând în urma lor case pline de copii şi de nepoţi& 'ă. călcând uşor. dar nimeni nu-l băgă în seamă. cu urechile aţintite. alcătuim o singură armată& 'umne eu merge înaintea noastră şi ne arată drumul& *finte 7heorghe. o să idim poarta preasfintei 0ecioare. ca şi când ar fi vă ut de pe acum. sfinte patron al satului nostru& 0ă să le meargă bine oilor şi caprelor noastre. şi poala ta e ca un cuib cald. şi însemna hotarele cu o siguranţă uimitoare. şi el o să rodeascăF "oţi laolaltă. fără să cârtească. tot atât de mirat ca şi Iusufachi al Ai cântările de psalmi şi prinsese cu urechea l l $ Au ise p ş p *]timele cuvinte ale preotului. ca să poţi trece prin ea călare. lanacos se ivi lângă măgăruş. Avem încredere în tine./reotul se opri în faţa unei scobituri în piatră. biserica. mirat. porni pe urma cortegiului. 7âfâind. tunde şi altoieşte pomii. pentru a treia oară. preacurată. $ Aici. plină cu apă limpede şi curată. oamenii muritori.şti mamă şi ştii ce e suspinul. spuse el. ca să ne dea lapte spre a întări oasele copiilor. primăriaF /reotul se opri din nou. pământ. ca să i bândească în truda cea de toate ilele şi să îndure. spre asfinţit. sfinte 7heorghe. lână ca să putem înfrunta frigul& Hinecuvântea ă. /rivi în +urul lui şi 2ămase uluit#WAceasta e poarta taFK a is popa. câinii. în care stăm noi. găinile. lângă noi. şi îşi întoarse ochii mari. sfinţi. dar suntem prigoniţi& Ascultă rugăciunea noastră& "u te afli aici. ci şi un truditor harnic. pe soţii lor. paşte caprele. toate vitele care-l iubesc şi-l slu+esc pe om# boii. iepurii de casăF ApL#acă-te asupra pământului şi binecuvântea ă-l şi pe el! noi o să punem în sânuî lui sămânţa. /resfântă 0ecioară a porţii. caprifoi înflorit care îmbrăţişe i ste+arul va+nic. privind la preotul care stropea cu apă sfinţită în dreapta şi în stingă. ne2ştiind încă dacă trebuia să râdă sau să plângă. în partea opusă porţii lui 1ristos. ăştia sunt nebuni&3 îşi legă măgăruşul de un păr sălbatic şi. o să idim poarta simţului 7heorghe cel harnic& . carne ca să ne hrănim trupurile spre a putea îndura frământările sufletului. Apleacă-te. 'ă-le femeilor noastre răbdarea şi dragostea trebuincioasă. cu ochii holbaţi. spuse el. . trandafir nemuritor. în aer. asupra acestui sat. viitoarele case. 'oamne. catifelaţi spre însoţitorul lui. asinii. unor de toarne şi le mai arde să idească sate& Abia se mai ţin pe picioare şi cântă tropare ră boinica# Hiruinţe asupra barbarilor dăruindu-ne& 'oamne 'umne eule. aici e satul tău! aceasta e poarta ta( am făcut-p înaltă. un sfârşit liniştit şi creştinesc bătrânilor şi bătrânelor noastre& Aceasta e poarta ta. Intră& . întocmai ca şi noi.

băieţi& pliillllll -ei doi tineri se aplecară. da. adâncă cât un om. *tau bine aici. un vestitor care va striga! 20raţilor. *e ice că dacă nu se +ertfeşte un om la temeliile satului. băieţi. 'umne eu ţi-a dat viaţa.Ianacos asculta cu gura căscată. nici să mai fac copii. spuse popa cu severitate. poarta lui -onstantin /aleologu l& /e aici.u nu mai pot să muncesc. învăluit de ierburi. 'oi corbi cocoţaţi în vârful unui roşcov se speriară şi-şi luară borul. îşi întorsese braţele pe piept şi âmbea fericit. croncănind aspru. sunt încredinţat de asta. unul câte unul. răspunse bătrânul din groapă. întinseră mâinile să-l apuce. aveţi răbdare& 8u putre iţi încă I :ine. i bucniră strigăte sălbatice. 8u mai sunt bun de nimic. care i se umpluseră de lacrimi! simţea un nod în gât. apoi aruncă înăuntru şi mătău ul strigând cu glas tare# $ *trămoşi. $ /ărinte. numerale. $ Acum ieşi de-acolo. $ Lăsaţi-mă. în faţa unui id dărâmat. *coateţi-l afară. 6. fiare sau sfinţi( se întreba Ianacos cu groa ă. mărăcini. bătrâne /anagos& strigă popa.. de data asta cu un glas tremurător# $ Aici. 2-e-i cu ăştia( Jameni sunt. mă simt bine aici.nchiaşul coborî în ea. La ce folos să aveţi o gură mai mult care să mănânce pâinea degeaba( . aici o să idim. cu aripi la pisioare. Le aşe ă în groapă. moş /anagos. dar nu vedea decât stânci goale. -e sfârşit mai frumos mi-aş putea dori& Aruncaţi pământ peste mine& $ 8u se poate& rosti popa cu tărie. ce-o mai fi şi asta(&3 /reotul se opri iarăşi. am luat iar -onstantinopolul&3 %ulţimea fremăta. apărând oraşul contra turcilor în anul <Ee) >n. "oate privirile se îndreptară spre nord. oasele L cranii. Ieşi ca să astupăm groapa. se freca la ochi. spini şi cimbru# un adevărat pustiu. /ărintele 0otis turnă restul de agheasmă peste oseminte. lăsaţi-mă. tot el o să ţi-o ia! noi n-avem dreptul acesta. cu evlavie. se aplecă şi el deasupra gropii şi-l vă u pe bătrân nemişcat! acum se întorsese cu faţa în sus. nu ţi-a sunat încă ceasul! nu te grăbi. ggtTâne /anagos. dar bătrânul se lungise pe burtă. privea în +urul lui. ca şi când i-ar fi blestemat pe nepoftiţii de acolo. oare. < . ca şi când prin norul de praf ce se înălţa dinspre câmpie s-ar fi +i ărit vestitorul care alerga încoace. privind la bărbaţii cu mustăţi pleoştite şi la femeile cu cosiţe groase şi cu şolduri late. fiii mei. drobit de emoţie. n-o să fie idit cu trăinicie. fără să spună o vorbă. că ut sub idurile -onstantinaK polului. în curând o să au iţi :estea cea %are& Ianacos îşi şterse ochii. la mia ănoapte. migălos. 5idică mătău ul şi binecuvântă de trei ori pietrele! apoi se întoarse spre însoţitorii lui şi rosti. adu sacul tău aici. fraţilor. băieţi. spre lumină.ltimul împărat bi antin. în partea opusă porţii sfintei 0ecioare. . peste oseminte. strigă preotul. *coase din sac. Lăsaţi-mă aici& $ %oş /anagos. la poarta /aleologului& /e urmă se întoarse spre bărbaţii care ţineau uneltele în mâini şi le spuse# $ *ăpaţi& Jamenii săpară în grabă o groapă mare. lăsaţi-mă. coaste.t. . se apropie. le ise bătrânul. tibii. 'oamne 'umne eule. o să intre într-o i. şi striga# $ Lăsaţi-mă. mă simt bine aici& Ianacos. apropie-te. leoarcă de sudoare.

căci mă gândesc totodată că 'umne eu e mare şi milostiv. fraţilor < . şi scuipă de parcă l-ar fi cuprins greaţa. o fiinţă +osnică şi de nimic. " a aceste cuvinte. părinte! nu ţi-e scârbă de mine( /reotul tăcea! îşi retrase mân=. Ianacos îl privea îngro it. Gi. $ 0iule. Gi. cuprin ându-l în braţe. $ %ă gândesc. $ /ărinte. reluă Ianacos.Nară! se `să +os pe o piatră. $ 4m păcătuit. îl vă u şi-l recunoscu. părinte& J să-ţi spun total. apoi îşi puse mâna pe părul lui creţ şi . fără pic de onoareF 8u mă atinge. şi pentru lumea întreagă.$ %ă simt bine aiciF %ă simt bine aiciF murmura el mereu. $ 'acă nu le primeşti. ştergându-şi lacrimile. părinte( întrebă el cu glas tremurător. 2 /opa se aruncă în braţele lui lanacos şi mcepu sa plângă şi el. Iată un om bun din Licovrisi < . strângându-i mâna. mine( strigă lanacos. 8odul din gâtul lui Ianacos se desfăcu! începu să suspine. -3N Ianacos sări deodată de pe piatra pe care că use copleşit. fiule. că omul este o fiară. /entru mine /entru pâângi( $ 'a. arătând cu braţele întinse viitoarea aşe are a satului. Licovrisi i Ianacos nu se mai putu stăpâni şi i bucni deodată în plâns. *alutaţi-l. fără să spună un cuvânt. ca să mă uşure & Gi în grabă. mădularele lui Ianacos se în. şi pentru mine. îţi cer un hatâr. $ 'e ce plângi( -e ai( *pune-mi toată durerea ta.l este unul din cei patru care ne-au adus aseară coşurile cu merinde. Jmul e un vierme care se târăşte în murdărie. am păcătuit& $ :ino încoace < /opa luă de braţ şi se trase cu el puţin mai îa o parte. pune-ţi mâna pe capul meu şi hără eşte-mi iertare. şi datorită lor am avut ce să mâncăm& 4şi aminti numele lui şi-i spuse. fiule& "u eşti un binefăcător al satului nostru& adăugă el. mişcat# $ Hine ai venit. Ia aceste trei lire şi şumpără cu ele câteva oi pentru sat. să ne îmbărbăte e în nenorocirea noastră. cu răsuflarea tăiată. îl /rivea neliniştit. /reotul nu făcu nici o mişcare. $ La ce te gândeşti. părinte. vârî vâNrful degetelor în bu unarul vestei şi scoase cele trei lire. /reotul. după ce termină de povestit. adăugă# Ai spus ca omul e o hara! unblân eşte-o părinte& J vorbă buna o poate imblln i! răscumpărarea mea se afla m clipa asta m irura sfinţiei tale. ^re+ ceva( întrebă el. pentru copiii care au nevoie de lapte. 4l sărută pe lanacos pe ochi. după o clipă. $ %ai rău decât o fiarăF murmură Ianacos. dacă te lasă inima. /opa se întoarse. sufletul meu n-o să-şi mai găsească niciodată i băvire. în picioare. fiii mei < strigă el. $ 'aţi-vă la o parte. murmură părintele 0otis. fiul meu. începu să-i mărturisească motivul pentru care a venit pe muntele *arachina! târgul încheiat cu bătrânul Ladas şi cele trei lire pe care le primise ca arvunăF /reotul asculta cu atenţie. îr"faţa lui.l a venit să ne vadă. o fiară neîmblân ităF 8u plânge. Ianacos& 'atorită ţie şi prietenilor tăi 'umne eu n-o să pâr+olească satul vostru. pentru tine. Ai făcut ceva rău( 8u Uf Am săvârşit un mare păcat. de ce plângi( făcu preotul. îşi înfipse ochii în pământ şi oftă.

'ar se întoarse către lanacos# $ Gi acum. 1ai să mănânc oleacă. I-o fi foame şi lui Iusufachi! săi strâng puţină iarbă. La poalele muntelui se opri. Am pus şi eu trei lire la temeliile lui. /este trupul lui o să ne idim satulF 0acă -el de *us ca şi noi. ca doi fraţi. 0iule. /oarta iadului şi poarta raiului sunt una lângă alta. dar care acum îi venise pe neaşteptate în minte şi pe bu e# 0ulgerul tni-e tată. şi începu să cânte iarăşi o melodie veche. afacerile ne-au mers bine! am avut câştiguri bune. fiul meu. $ 'umne eu să-l ierte. du-te cu voia lui 'um1ristos e cu tine& ne eu. Gi porni. şi el intră unde vreaF 'racul nu poate intra decât în iad. 0ace după cum îl taie capul. *imţea chiar nişte furnicari prin spate. la vale. ascultând prohodul şi închinându-se. îngerul nu poate intra-decât în rai. fiilor. 'omnul fie lăudat& *e întoarse şi mai cuprinse o dată eu privirea stâncile sălbatice şi peşterile sumbre. " îacos se înclină. $+Cucă-se dracului hapsinul de Ladas& murmura î 'ucă-se dracului tot aurul lui& . ca un flăcău de două eci de ani. ca să nu mă pi muiască. părinte! am vrut să-l tragem afară din groapă. care aştepta răbdător la umbra părului sălbatic.u am aripi. îşi mângâie măgăruşul. 2%ăi. $ -e s-a întâmplat. sări un pârlea . ne văd oamenii. $ 1aidem. îşi spunea în sinea lui. cântând. lângă viitoarea poartă a /aleologului. . spuse el. *ă mâncăm împreună. *ărea din *\3: T în piatră. apucă pe drumul pe care vrea. iarna cern omăt. spuse el. burdând de bucurie. neliniştit. spre Licovrisi. fredonând un cântec. omul e o fiară. dragă Iusufachi. le puse toate la un loc şi le aduse în braţe tovarăşului său. apoi îşi opri ochii la oamenii scheletici care stăteau în +urul gropii unchiaşului. 0ăcu un ocol peste câmp. ise el. taică Adam& strigă apoi tare. să avem un sfârşit la fel cu al luiF %ă duc să-i dau binecuvântarea. $ *ă trăieşti.ite-i că vin& $ "aică părinte < "aică părinte& se au iră câteva voci sugrumate de spaimă. lacrimile sunt o cristelniţă adâncăF /rimesc aurul necurat pe care vrei să mi-l dai! păcatul tău înseamnă lapte pentru copiii noştri care flămân esc. tăie vreo două frun e groase de var ă. apoi îl de legă cu mişcări iuţi. lanacos& Gi /etru s-a lepădat de trei ori de 1ristos. $ 8u. de parcă i-ar fi crescut aripiF2. adevărat.cărunt. şi de trei ori lacrimile lau salvat. A murit fericit. îşi spuse el. cot la cot. culese nişte pir şi câţiva scaieţi. 0ii binecuvântat& lanacos se aruncă la picioarele preotului să i le sărute. fiilor( întrebă cu glas tare părintele 0otis. să mănânce şi el. tunetul nepot! :ara tun şi fulger. Iartă-ţi-se ţie. dar acesta se aplecă şi-l ridică repede de +os. $ %i s-a făcut foame.. . nu. dar era mort < /opa îşi făcu cruce. $ %oş /anagos şi-a dat sufletul. sărută mâna popii şi se duse u(N ia măgăruşul. pe care nu şi-o mai amintise de ani şi ani de ile. $ 'umne eu să vă statornicească şi să vă întărească satul& murmură el. 'ar omul alege după plac : 5âse.

Iusufachi! o să mănânc şi eu! poftă bună& 4şi deschise traista. $ 8u mi-e foame. ruşinat. lanacos. Y :rei să le dăruieşti lor( $ 'a. o îndemnă din nou lanacos. pentru copii. murmură el. $ %ănâncă. cu o boccea mare la spinare şi trăgând după ea oaia legată cu panglică roşie la gât. ve i tu. $ Gi oaia( Ii $ Gi. fiindcă i-a dat prin cap să drobească strugurii şi să scoată vin din ei& F *ă mai tragem o duşcă < 'use din nou plosca la gură şi închise ochii. spuse ea. $ "u trebuie să mă ierţi pe mine. *coase din traistă şi plosca. luând pâine şi măsline. pe care gâriase cu briceagul un vultur cu două capete. îşi scoase gustarea preferată $ pâine. Ianacos& se au i în aceeaşi clipă o voce subţire lângă el. răspunse văduva râ ând A. răspunse văduva. Asta nu-i pâine. Ii trecuse şi lui pofta de mâncare. lanacos îşi strânse lucrurile şi le puse în traista pe care o legă la loc. măsline şi ceapă L şi începu să mestece încet. -ât e de hrănitoare& /ătrunde peste tot. $ Oău. -aterino( o întrebă ca să rupă tăcerea ve se lăsase între ei. tăindu-i o felie deN pâine şi împingând măslinele spre ea. /arcă aş mânca întâia oară. Iartă-măF lanacos înghiţea în sec. Ianacos deschise ochii şi o vă u în faţa lui pe -aterina. ca un iepure de casă. -aterino. *unt un măgar. lanacos înclină capul. -e cauţi pe-aici( încotro ai pornit-o cu oaia( "e duci s-o vin i( ai tocma 'a. ca şi eân < ar fi vrut să se eTplice# $ :e i tu. drăcoaico& tăcu lanacos râ ând. Jchii îi străluceau de bucurie. trebuie să mirosim întotdeauna a săppn parfumat şi a apă de levănţicăF Lăsă pâinea şi măslinele. 4şi dădu capul pe spate. sa mănânci şi tu un duri nâine şi să bei o gură de vin& /opa 0otis căuta adineauri o oaie ca s-o cumpere şi să tocuip copiilorF 'umne eu te-a trimis încoace& :ăduva se aşe ă în genunchi pe pământ! îşi şterse basmaua neagră sudoarea de pe faţa-i roşie şi de gâtul încins. fără să spună nimic. $ -e-ai în boccea. :ăduva continuă. e curată anafura. A venit vara. liniştit. Licoarea asta merge drept la inimă şi o înveseleşte& Lăudat fie 'omnul. :ino de te-aşa ă colea. răsturnă plosca la gură şi ea începu să gâlgâie. $ /arcă aş bea vin pentru întâia oară& spuse el. $ 8oroc. $ -a să nu-ţi pută gura. că straşnică-i pâinea asta binecuvântată < murmură el. spuse ea. /eUf g cald. -a să aibă lapte. %ăduva smulse un fir de iarbă şi-l vârî între dinţi. "ăcură câtva timp. . care a făcut viile şi strugurii& Lăudat fie şi omul. vecine. :rei Gi o ceapă( L ` ` $ `u_ nu mamnc ceapa. răspunse văduva cu o subită tristeţe în glasF 8oi astea. $ 8işte mărunţişuri de-ale îmbrăcămintei. vecine. $ 'a.$ 8a şi mănâncă. $ -aterina& eTclamă el. până la măduva oaselor. eu n-am avut copii şi m+ s pare că toţi copiii din lume sunt ai raei.

şi nici ei nu i-ar fi ruşine să mă vadă alături de eaF 4nţelegi ceva din cele ce-ţi spun eu. lanacos( $ înţeleg. La întoarcere. . băiatul acesta negricios avea o înfăţişarea sălbatică! vorbele lui erau rare şi semănau cu behăielile de berbec! părul încreţit şi uns cu răşină de pin essu i se ridica în cârlionţi băţoşi. cum cată încoace şi încolo. rosti cu glas frânt. 8imic& Gi pomi pe poteca ce urca spre vârful *arachinei. ca să-mi dovedeşti că m-ai iertat. înţeleg. care nu voia să meargă. Ianacos& spuse văduva. Gi mi-a fost ruşine. -aterinoF răspunse lanacos cu ochii ume iţi de lacrimi. adăugă# . GtiuN din au ite. iartă-măF *unt un măgar. cu urechile ascuţite` care sărea din stâncă în stâncă. %anolios urca poteca pe celălalt munte. gândesc să mă abat şi pe la el. "e-am amant. Hea şi tu. vecino& *imt că mi se rupe inima. dând din coadă. $ -aterino. ca un berbec. 4şi simţi inima bătându-i de parcă voia să-i iasă din piept. 4mplinise cincispre ece ani şi se uita Na oi cu nişte ochi tulburi. începu văduva. $ Alaltăieri. Gi aş sta alături de preasfânta 0ecioară fără ruşine. $ "aci. 5ămâi cu bine& 'ar se opri. întrebă# J să-l ve i cumva pe %anolios( $ 4ntâi o să-mi fac raita prin sate. ridi. ca s-o mulgă e<N. -aterino. ce fel de femeie a fost %agdalena! şi iată c-am a+uns şi eu să fiu %agdalena satuluiF -ând mi-a spus hotărârea lor. -aterino( Gtiu cât de mult ţineai la ea. încep să înţelegF 'upă o scurtă pau ă. 4n acest timp. ciobănaşul ars de soare. $ în sănătatea ta. îi spuse lui %anolios. -aterino& strigă el. îmi vine să rnă aplec şi să-ţi sărut picioarele. 8icolios aduse şi /u pe laviţă pâine. sărăcuţa de ea. să-l vădF :rei să-i spun ceva din partea ta. Hău. răspunse ea. $ 8u. brân ă şi carne friptă. -rescut în munţi.+U@ să-i simţi lipsa. ca nişte coarne nuci răsucite. 'ar acum. rolul %agdalenei.2 du-şi gâtuI alb ca neauaGi acum mă ducN adău*ă @<k< ştergându-şi bu ele. al sfintei 0ecioare.lanacos simţi că i se pune un nod în gât. aşa cum îi sade bine unui marchitanF A idimineaţă însă m-am făcut un adevărat ticălosF 'ar acumF "ăcu. nu mai mi-e ruşine. îngro it. mi-a fost ruşine. -aterino( :ăduva îşi puse bocceaua pe umăr şi trase cu putere oaia. şovăi o clipă şi. Ia uif^ te la oaie.u sunt mai păcătos ca tine. 'e a idimineaţă. în cele din urmă. 'acă l-aş întâlni pe 1ristos şi dacă aş avea o sticlă cu apă de levănţicăY aş sparge-o şi i-aş spăla picioarele! apoi i le-aş şterge cu părul meuF -red că aşa aş face. bătrânuî ăla spurcat. e $ %ănâncă. lanacos. /atriarheas. *e ridică în picioare. dragă 8icolios! mănâncă tu $ 'e ce nu ţi-e foame( $ Aşa.` săngtatea ta. -aterino! şi de-aia înţeleg. `F @ ^ L 'acă tu ţi-ai da măgăruşul. Ianacos. -aterâuo. %ai înainte furam şi minţeam câte niţel. $ 8u mi-e foame. $ La fel mi se rupe şi mie inima. urmaţi de 8icolios. 4nşfacă plosca. 4ndată ce a+unseră la stână. împreună cu caprele şi oile. să-l întâmpine. behăind cu tristeţe& 8-am muls-o. m-a chemat la el şi mi-a vorbit de hotărârea sfatului de bătrâni# cum că eu trebuie să +oc la anul. ea un ied. şi fac tot felul de măgarii. apoi şterse cu gri+ă gura ploştii. -âinii îl simţiră de departe şi alergară în calea lui. i-ai simţi lipsa( Ianacos se întunecă.

Lungit pe salteaua lui de paie. albastră. simţea că se tulbură şi se întărită. nerăbdător să iasă din nou la aer curat. %i-e frigF $ /ăi.3 -hipul Iui 1ristos îi apăru deodată în minte. şi se + toarse din nou la mâncarea lui. vocea şăgalnică. care-i flutură părul şi-i de goli pieptulF %anolios sări de pe saltea. mai cu seamă. scoţând un ţipăt# $ A+utor& -iobănaşul 8icolios continua să mănânce. îşi aruncă basmaua neagră de pe cap! părul ei blond se risipi pe spinare şi-i că u până Ia genunchi. femeieF&3 %anolios închise ochii şi numaidecât în gând îi apăru văduva -aterina. "e urmăreau( Gi eu sunt urmărit uneori în somn& 'ar astea sunt vedenii. 'intr-o mişcare. . care n-avea chef să se despartă de pâinea şi de halca lui de came. A N u& Gi era străve iu. se înfăşur3 cu o cergă şi se ghemui lângă vatră. Iar acumF *e gândea la Lenio. *e ridică şi se aşe ă în capul oaselor pe salteaua de paie. +os( $ 'a. pe iconostasul bisericii. aşa cum îl vă use când se dusese pentru prima dată la mânăstire. $ %i-e frigF repetă %anolios. $ Apăi. %agdalena. sunt vise. se înăbuşea în duhoarea dinăuntru şi trecea repede mai departe. plescăind din bu e. Am de dat socoteală. La cafenea. pa+3 Iar acesta îi eTplicase# 28u mă atinge. eontinumd să molfăie. le aşe ă cu meşteşug în vatră şi aprinse focul. acoperindu-i goliciunea. despletit. Lenio. Acest trup nu mai e trupul meu! e trupul lui 1ristos. cei doi sâni care-i umflau ilicul trandafiriu de parcă ar fi vrut să-l străpungă. 4ntoarse faţa liniştit. tânără. eu crap de cald&Y i-o întoarse ciobănaşul. la câmpie. fără să se sature. Gi îl întrebase pe călugărul la şi făcea ucenicia# 2-e spune 1ristos acolo. 'ar deodată se stârni o adiere uşoară. apoi se grăbea să se întoarcă bucuros pe munte îi era silă de tot ce întâlnea acolo +os. unde vedea bărbaţi care beau şi +oacă cărţi. ca o boare dia&f Jin mâini. de ce se dusese acoâo( 'e ce se dusese( /ână acum cobora în sat numai duminica. lu $ "e-au deocheat. clănţănind din dinţi. îi vedea parcă ochii ştrengăreşti şi. %anolios se târî până în colţul încăperii. cu gura plină. dormi& $ Aprinde focul. 1ristnN apăreau de-a valma printre flăcări. Apoi se apropie <*< de %anolios. era desculţ şi atingea atât de uşor iarba pe care călca. baciule& rosti scurt. baciuâe( întrebă el. 2"rebuie să am răbdare. -iobănaşul se ridică bosumflat şi. îşi spunea. 1ristos purta o haină lungă. trebuie să rămân curat. acolo. $ Ai visat ceva. luă câteva lemne dintr-un colţ.$ Mi-au făcut ceva rău oamenii. dis-de-dimineaţă. Adevărat. ` ` ridica mâna spre ea care meie se repe ea să-l ridica mina spre ea şi n-o lăsa să se ura lui se desfăşura o panglică forrâNn litere scrise. *e uita la fn cum mistuia lemnele. îl privi cu băgare de seamă şi dădu d3 cap. să nu mă ating de nici o femeie. din picioare şi de pe pieptul lui descurgeau dâre de sânge trandafiriuF J femeie au g c(/e3 cTT părul de aur. dar nu rubine rostul lor. păşind încet prin aer.3 N`8u mă atinge. 8u fi prost. aerian. încât firele gingaşe nici nu se fana. asculta slu+ba. feI3 2Gi cine e femeia aceea(3 2%agdalena. *e încăl ise! îşi scoase cămaşa udă de năduşeală. îi au ea parcă râsul bat+ocoritor. de ce te-ai dus la ei( %anolios nu răspunse. 'e se întâlnea cu vreo femeie pe drum. închise ochii. lua anafura. 8icolios. %anolios le citise.

itase de orice oboseală. proptită la pieptul lui. se unduia. ca vinele din trupni omului. 'e două sau de trei ori 8icolios se tre ise din somn la strigătele de nădă+duite ale lui %anolios. murmurând# $ 'omnul fie lăudat. ciuberele. un maldăr de păr bălai năvăli peste el şil aruncă în mi+locul bulboa` nelor. luă butucul. Iar spre ori. *e aplecă. iar când intră la mănăstire ca ucenic. %anolios deschise ochii şi. se aplecăN sărută bucata de lemn şi începu să lucre e. se vă u lungit în albia râului.se întâlneau. maldăru] de păr bălai. spurcat ca o apă stătută. *oarele se ridicase pe cer de-o suliţă. gemând greu. începu să este e femei. pe care el însuşi le `bise şl le crestase cu atâta artă. nu trebuia să te faci păstor! trebuia să te faci călugăr! să-ţi dăm o bucată de lemn şi tu să ne ciopleşti o icoanăF *oarele pătrunse prin băgeac. lo+niţele.d în ispită& *e linişti puţin. greu. murmură %anolios.N 2 nentru prima dată îşi vedea uneltele de K. ieşi afară şi se aşe ă pe laviţa din faţa bordeiului. 'umne eule& /rivind în +urul lui. îi spusese într-o i un călugăr care trecuse pe la stână. $ 'oamne Isuse 1ristoase. Aerul se limpe ise. *lavă ţie. . se ridică şi aprinse focul! apoi luă lapte din ciubăr. Avea poftă dârdiia ca+c++ +ar 8icolios plecase de mult cu oile să bea 0` `` greu g` se scoa+e +ţot` ocm-+ în +urul la /G*. luă ferăstrăul mic cuţitaşul tăios şi pila. apărea din cenuşă. se întâlneau din nouF Gi deodată cele două femei se înălţară în fum. şi se întorcea pe partea cealaltă. drumului său şi %anolios stătea încă aplecat.de frig0ocul din vatră se stinsese. /rinse putere. %untele râdea. ărind prin băgeac cerul albastru. îl puse pe genunchi şi-l mângâie cu palma. apoi călăreţi. vă u lângă prag un butuc rotund de soc! Inima-i tresări de bucurie. aşternând pe pământul din bordei o fâşie lungă de lumină. se subţia. noaptea a trecut. N *oarele a+unsese aproape la +umătatea. -ă u întrun somn adânc. In cele din urmă. se au eau fluierăturile lui 8icolios. şi în +ocurile ei 1ristos învia. se ridica în aer şi se făcea nevă utF %anolios obosi urmărind aceste imagini! îşi p^se capul pe genunchi şi adormi. am scăpat& mădularele îi erau amorţite! ochii îl usturau! a\. iar %anolios nu-l mai vedea acum decât ne 1ristos răstignit pe-o limbă de foc. dispărură împreună cu el. murmură el. îşi aminti visele de peste noapte. ispitele se spulberaseră . Ispita vine numai noaptea.( 2A+utor&3 ţipă din nou.ra gros şi rotund ca un cap de om. /icioarele i se încurcaseră printre nişte ierburi vâscoase şi printre şerpi de apă şi începu să strige după a+utor. *oarele e sus. adormind din nou. $ Acum mă simt bine. *e despărţeau. îl încăl i şi îl bău. 4ncepea să se încăl ească. sfinţiF $ +. care mâna oile. şi pe măsură ce se încăl ea. şi fu cuprins de fiori. %anolios simţi furnicari în vârful degetelor. ca anele! pe perete erau ro3n-ţe linguroaiele de lemn. s ridică numaidecât. adâncit deasupra bucăţii de lemn. 4l vedea limpede cu chipul palid aplecat peste piept. %anolios se târî şi se aşe ă în dreptul ei. 'eparte.! băiatule. :inele lemnului se ramificau netede. fără a i buti să se tre ească. 4şi făcu semnul crucii. 'e mic copil. "oată noaptea se luptă să străbată această mlaştină şi să scape din ea teafăr şi curat. sărmanulF bolborosea el râ ând. în linii ondulate. îşi făcu semnul crucii. toată natura se tre ise. $ :isea ă că-l urmăresc. strânsc orice bucăţică de lemn şi chindisea pe ea cu briceagul chiparoşi şi păsărele! mai târ iu. nu mă lăsa să ca. intră în bordei. . cu mâinile bătute în cuie pe lemnul cruciiF 0lacăra +uca. -ând mi+iră orile.

pe potecă apărură două femei L una tânără şi. în spatele ei. chipul sfânt pe care-l vedea înlăuntrul lui. obra+ii traşi. ţi-a tulburat mintea. "ânăra nu mai avu răbdare. $ -e-ai păţit. aprin ându-se la faţă. Hătrâna se îndepărtă boscorodind ursu ă şi se duse după ierburi. feciorul mamii. ochii trişti. încovoiat peste butucul pe care-l cioplea.n duh rău. cu capul dat pe spate. dada %adalenia! a venit să-ţi descânte. $ -e vreţi de la mine( întrebă în cele din urmă. care se apropia gâfâind. ca şi cum ar fi vrut să-l surprindă pe %anolios şi să vadă ce face el acolo. %anolios( 'e ce mă priveşti aşa. de parcă aş fi o stafie( . o bătrână cu broboadă pe cap. $ 1ristos răstignit a. $ "rebuia oare să-ţi cer voie( strigă Lenio. Lenio. înghesuindu-se lângă logodnicul ei. " a un moment dat. de tăcere şi tristeţe. uită-te în ochii mei.u sunt. dar Lenio o împinse la o parte. %anolios. %anolios. . logodnica ta& Iar ea e mătuşa ta. *e ridică şi ea şi se postă în faţa lui. spuse la. 'ar %anolios se concentrase cu toată fiinţa lui asupra bucăţii de lemn şi nu au i nimic. %anolios& strigă ea. %a+iolios se că nea să reproducă aidoma chipul pe care-l vedea în el. dadă %adalenia. aşa că sunt libe"ă să fac ce vreau. $ -ând o să ne căsătorim( %anolios tăcea. răsucind bucata de lemn cioplită. văduva. rândul ei bătrâna. buimacule. făcu %anolios. $ . apucându-i mâna. plin de bunătate. Gi în timp ce sculpta astfel. Hătrâna se pregătea să răspundă. îi spuse ea. 0runtea îi era plină de sudoare! se tăiase cu cuţitul la un deget şi sângele pătase butucul! dar %anolios nu se oprea din lucru. răspunse %anolios liniştit. care nu se vedea în icoane şi pe care numai el. Lenio se aşe ă pe laviţă. se re emă de perete. -hipul sfânt din el se spulberă deodată. Amândouă continuau să se apropie încet. tânăra se întoarse către bătrână şi-i făcu un semn cu degetul la bu e. -ând îl ări pe cioban. înainte de a dispărea. fruntea Iată cu picături groase de sânge şi rana dintre sprâncene.Acum Lenio era departe. ridicuidu-se în picioare. $ 1ei. I <)e $ 8u voiam să vii aici. se retrăsese în colţul cel mai întunecos din bordei şi se prefăcuse acolo în păian+en. %anolios se uita la ele aiurit. *periat. o vedea. 8u mă mai vrei( 8u mă mai iubeşti( $ Ha te iubesc. grăbi pasul şi puse mâna pe umărul lui.doua oară L voi. tăindu-i drumul cu braţele întinse. %anolios tresări. 4ncă nu eşti bărbatul meu. pentru ca femeile să nu vadă ce făcea el. $ Lasă-ne. $ %anolios. *e grăbea să cioplească şi să aştearnă pe lemn. 'u-te de culege ierburile de care ai nevoie şi lasă-ne singuri! am de vorbit ceva cu el. undeva în dosul soarelui. "ot sufletul i se prefăcuse în ochi şi contempla în adâncul inimii un chip senin. îi spuse încet. iar cealaltă. ce departe era în clipa aceea însurătoarea de gândurile lui& $ 'e ce nu vorbeşti( *tăpânul mi-a spus totul. foarte departe. avea ochiul deschis numai înlăuntrul lui. bătrâna se împiedică şi rostogoli piatră. încovoiat peste bucata aceea de lemn. 'oamne. $ 8u pleca& îi spuse pe un ton poruncitor.

deodată. cu mers de sultan. mă hotărîF 'acă mă iubeşti. îndreptându-se spre casă. simţi că i se sfâşie inima. aşa cum pot să te urăsc toată viaţa! atârnă de-un cuvânt al tău. răsuflând cu limbile scoase! ar fi o ruşine să se măsoare cu ele.%anolios se spri+ini de perete şi aşteptă. nici lână bogată şi lungă până la pământ. şi se îngro i. $ 0ă cum vrei. $ Iubeşti pe alta( /e cine( *pune-mi-o deschis. începu să dea târcoale. coborându-şi ochii în +os. luă un ştergar lung şi înfăşură lemnul în el. o să găsesc unul mai bun ca tine& %anolios strângea în braţe cu atâta putere lemnul cioplit. înainte de-a. behăi mulţumit. 8icolios se(simţi pe neaşteptate năpădit de-o forţă răscolitoare. I se păru că adversarul său nu e pe măsura nu terilor lui# n-avea nici coarne. 8u-şi mai găsea cura+ul. la gât. de conducător. Lenio. 4n aceeaşi clipă. J să aşteptF 'ar să ştii& /ot să te iubesc toată viaţa. să-mi trimiţi veste. /rivea cu ochi reci la ta de lemn de soc. în singurătatea mea. 8u mai simţea dorinţa aceea ătoare s-o cioplească! flacăra se stinsese. 'ar. 8 colios se năpusti asupra lui ca un nebun şi începu să-l i bească din toate puterile cu ghioaga. am tinereţea mea. murmură el. greoi. să nu se stingă +arul. cu coarne groase răsucite. lasă-mă să stau câteva ile aici. încât începu să-l doară pieptul. m burtă. umbră. . aşa cum ar acoperi vatra cu cenuşă. Aerul se îmbâcsi de duhoarea masculului. *e uită în +urul lui să vadă cu cine ar putea. încet. -iripitul păsărilor amuţise! ele se ascunseseră în frun işuri. Jile dormeau liniştite la umbra ste+arului. ise ea apoi cu o voce sugrumată. atent. dar tatăl meu e boier. 'ar se afla într-un adevărat pustiu# nici un bărbat cu care să se lupte. 'ar 8icolios se luă după el. Intră în bordei. care mergea totdeauna în fruntea turmei. Atunci %iţosul se bur ului. aşteptând să treacă sorocul călduros al ilei. %anolios se prăbuşi pe laviţă. Lenio păşea înainte. şi-o să plec. 4l înşfacă de coarne şi proptindu-se bine. 4i păru rău că spusese cuvintele acestea grele. să-şi irosească prisosul de puteri. să mergem I /orniră pe cărare. şi umbla doar în două picioare! cu o singură împunsătură putea să-l dea uşor peste car_ Herbecul îşi continuă dispreţuitor plimbarea printre oile lui. 'ragostea şi ura se înfruntau cu putere în pieptul ei răvăşit de furtună. %ândrul mascul se întoarse spre el şi-l cântări di ochi. $ %ama a fost slugă.Nsimţea că se înăbuşă! îşi luă caţa din colţ şi porni să-l întâlnească pe 8icolios şi să-şi vadă oiţele lui dragi. $ 8u. apoi încet. şi 8icolios se prăvăli la pământ cu faţa în sus. Am estrea mea. Lenio îl străpungea cu privirea. îşi scutură trupul cu putere. în spinare. cu lâna deasă şi năclăită. dadă %adalenia. *oarele se revărsa peste munte! vă duhul părea încremenit! umbra se pitea la picioarele copacilor. nici o femeie pe care s-o trântească la pământ. apăru berbecul cel mare. şi cu talanga-i grea. $ Lenio. de un da sau de un nu! alege < Gi se întoarse către bătrână. voi să-l încalece. furioasă! nu-şi mai întoarse faţa să se înapoi! sângele boieros ţi trufaş al tatălui ei îi fierbea cu putere în vine. peste coarne. nu. chipul aY t dinlăuntrul lui pierise. îndeplineşte-mi dorinţa asta. Lenio! îţi +ur& $ Hine& -ând te-i hotărî. Herbecul îşi privi cu ochi tulburi oile culcate la. 8icolios îl bote ase %iţosul. strigându-i# f L 1ai. In adâncul inimii nu mai *pdea acum nimic şi nu mai putea să copie e nimic. 8-o să mă umilesc în faţa ta. 8u putea să mai stea singur aici. ca speriată. rosti el.

se topea şi se scurgea ca o melodie dulce. cu năduşeaâa curgând pe el. şi gata& răspunse băiatul cu năduf. o dată cu el. 4şi scoase fluierul şi-şi puse degetele înnegrite de soare pe găurile trestiei. nu se putu opri să se mai arunce o dată asupra berbecului. munţii tăcură! ba nu. $ 1ei. înfierbântat.2dată. $ Gi eu tot aşa. subţiri şi aţâţătoareF /e urmă. %anolios îşi aţintea urechea şi asculta cu tulburare. o voce de femeie. 8icolios( $ . fiindcă se întărâtase prea tare. sunt tare necă+it. încetul cu încetul. apele. ca un Fgâtle+ gâdilat.vKP inNfasfi rtoate neca urile& ". sunt singur. /laiurile se acoperiră de turme de oi şi de capre şi se umplură de clinchetul clopoţeilor! muntele însuşi începu să se mişte. $ Ai vreun cântec în cap. şi-atunci cânt din fluier. măi 8icolios. ia scoate tu fluierul de la brâu şi cântă din elF 8u mă simt bine. se străduia şi regăsească liniştea. râdeau în hohoteF "ot ţărmul răsuna de strigăte şi chiote. %anolios luă o piatră şi-o a vârli spre el. cu berbecul ţi-ai găsit să te baţi( Ia vino încoace& Hombănind. cu gândul de a-i rupe coarnele. *imt că mă înăbuş. 'e aceea m-am luat la. susurând. singur de tot. se învârti tot muntele! dar nu se prăbuşi. Gi eu sunt necă+it. *e aşe ară amândoi unul lângă altul. se rostogoleau ţipau de bucurie. 'use capătul fluierului la bu e şi începu să cântD. nu tăcură. femeile săreau. între cer şi pământ nu rămăseseră t ei doi# %anolios şi o bucată de lemn& Gi. %anolios. 4şi vârî capul între umeri. %anouiW_ cu ochii îndreptaţi către cer. 8icolios. aşa. trântă cu berbecul < $ şi ce neca uri ai tu. se aruncă asupra berbecului şi începu să dea în el ca un turbat.nmea începuse săa ifieaţă`cum uitase de toate neca urile& Lumea disse cu totul. Apucă repede bâta de +os. în+urând. 8icolios. dispăreau şi apăreau iarăşi îmbrăţişate cu valurile L şi. se i beau de valuri. tu. m-a. femeile se aruncau în mare. două bu e roşiiF $ %ăi. cu dorinţa de a. clopoţeii. apăru o mare care cânta şi un ţărm presărat cu` pietricele rotunde şi cu femei care râdeau şi se scăldauF -u braţele şi picioarele întinse. . mută şi goală. 5âsetele i bucneau bat+ocoritoare şi burdalnice din spuma mării. "ocmai atunci apăru şi %anolios! îşi vârî două degete în gură şi începu să fluiere.pucă uneori un urât de moarte. 8icolios se apropie de %anolios. -iobănaşul.$ Handitule& *tai că-ţi arăt eu ţie& strigă 8icolios ridicându-se dintr-un salt. *e repe iră unul în altul. ţâşniră parcă nişte cascade! apa se porni să curgă iute printre pietre. totul tăcu. -ântă din fluier. deodată. dar asta nu mă uşurea ă. dar. cu coatele gâriate şi pline de sânge. ci se prefăcură în râsete vesele. deodată. se aplecă în +os şi-şi luă avânt! dar berbecul îşi luă şi el avânt. ca să-şi ascundă niânia! dar în sinea lui fierbea de ciudă că %iţosul îl doborâse la pământ. la picioarele unei stânci. 8icolios întoarse capul şi-l ări. de. 8atura tresărea.s l. păşunând parcă şi el. goala de sus până +os. -e vra+ă simţise el f. şi-asta o să mă uşure e& -iobănaşul se uită la el şi âmbi uşor.ite. sufla şi răsufla pe nas ca un berbec! clin când în când. se învârti de-a-npicioarele şi. marea se linişti şi -aterina ieşi din apă. însăila din \ î2 mima lui chipul sfânt pe care începuse să-l nou în inima lui chipul +lpte e pe bucata de lemn. 8icolios vă u stele ver i. Apoi. un băieţandru căruia nici nu i-au dat tuleiele( $ 'racu să mă ia dacă înţeleg şi eu ceva& .u( 8iciunul. Gi. J să cânt ce mi-o veni. fluiera sau a vârlea câte o piatră.

privmdu-l cum ina. *oarele coborâse acum spre apus şi după puţin se au iră tălăngile ce se apropiau. cu botul lui ascuţit. bat+ocoritoare.ră. :in şi eu îndată. 'in ochii lui %anolios începură să curgă lacrimi. ca şi cum ar căuta să-l provoace. 8icolios îşi întoarse ochii spre el. pe la cafenea. al lui 1ristos. %anolios îi vă u din nou pe fruntaşii satului împărţind rolurile apostolului /etru. :ră+it el însuşi de melodie. $ *ă le ia dracu de muieri& strigă apoi cu glas tare. $ %-ai oprit tocmai când era mai dulce. răspunse 8icolios. 8u mă simt bineF $ Ai au it apa( întrebă ciobănaşul râ ând. spuse 8icolios moflu . nu te apuca de caş! lasă că-l fac eu când vin! tu culcă-te < v'e ce îmi vorbeşti aşa( întrebă %anolios. dar genunchii i se înmuia. . $ +Ca. spre sat. $ 0iindcă ţi se împleticesc picioarele. prin piaţă. pline de adevăr# 2Ai pretenţia să +oci rolul lui 1ristos. trecură pe lângă case.că nu te simţi bine. cu înveninare. -hiar astă i am vă ut-o pe Lenio venind încoace.Nnta poticnindu-se de pietre. pătrunseră în casa popii. care crestase pe ea un ţap. $ :e i că am pregătit\ focul. revă u lupta bărbătească şi mândră a acestuia cu celălalt preot gras şi sătul. baciule& Gi eşti galben ca lămâia& *ărmanul& murmură 8icolios cu compătimire. a+unse la mărăcinele verde. %iţosul apăru din nou în faţa lui. Herbecul îşi aplecă furios capul în +os. să se încăl ească! dârdâia de frig. I-o dăruise %anolios. apoi se repe i cu toată puterea în 8icolios. $ -are apă( $ :edeam apă în mintea mea tot timpul cât am cântat din fluier! apa multă. coborâră la vale. %anolios vru să aprindă focul şi să înceapă strângerea caşului! dar n-avea nici un pic de putere. 4l vă u apoi din nou pe părintele 0otis. şi mi . $ 8u mă simt bine. unde îşi atârnase traista cu bota mare plină de apă.u mă întorc la stână să strâng caşul. $ "aci. aruncând cu pietre şi fluierând după ele. fără a conteni cântecul. vânt& %anolios încercă să facă un pas. /une de fierbe laptele. i ot` în timp ce băuse. îi strigă din urmă. dimpreună cu ţipetele şi fluierăturile lui 8icolios. ţinea fluierul lipit de bu e. îşi ise %anolios! mă trec fiori reci prin spateF3 $ Ai gri+ă de oi& îi strigă lui 8icolios. murmură el. vu ându-l pe %anolios cum se bălăbănea. nu te trece cu firea l 8u-i decât un fluier! iar toate astea sunt năluciri. căci nu-l lăsa inima să rupă firul viersului. apucară la deal. -ând a+unse la stână. ştergându-şi bu ele şi pieptul de apa ce se prelinsese. al lui Iuda. La naiba. aspre. fiindcă miera seteF 'intr-un salt. ea o să sugă toată vlaga din tine&3 Apucă o piatră de +os şi-o a vârli în sus. 7ândurile lui %anolios îşi luară borul prin aer. Lua-o-ar draeu s-o ia& 8enorocitule. ştergându-şi fluierul de genunchi.$ "aci& strigă %anolios. $ -e-ai păţit. 2J să mă duc să mă culc. îţi spun& repetă %anolios. urmat de mulţimea lui de creştini de rădăcinaţi. -iobănaşul îl urmări din ochi. şi i se făcu milă de el.. în timp ce dispărea printre tufişuri. revă u femeia care îşi dăduse sufletul scoţând un ţipăt ascuţitF -uvintele lui Ianacos răsunară din nou în urechile lui. %anolios( /lângi( făcu ciobănaşul surprins. *e aşe ă pe laviţă la soare. sărind repede în picioare. care mâna oile spre ţarc.

Acum îşi dădea bine seama de ce. vopsită în verde. iua şi noaptea. cu basmaua neagră. atunci când i-l arătase pe %anoâios ţinând luna în mâinile lui şi dându-i-o so mănânce bucată cu bucatăF Gi iată. să împartă hrana cerească. datoria meaF 5evă u ulicioara îngustă pe care stătea -aterina. văduva cea este aceia aK păcătoasa`` ` `` murmură el. Aprinse focul şi umplu ca anul cu lapte. /Zhuie . $ %i-e milă de ea. în faţa ochilor. trecură pragul ce strălucea de curăţenieF $ "rebuie. %anoâios. a+unseră în sat. Luna înseamnă lumina curată. cu puţin mai înainte. îşi spunea el. . şi care-l întrebase pe un ion şăgalnic şi nerăbdător# 2'ragă %anolios. dar îşi amintea că 2ntrN-o duminică. cu gâtul alb ca spuma.l I . nu pleca. frta ei arcuită. . 'umne eu însuşi îi vestise aceasta în somnul ei. "rebuie. atingându-l cu vârfurile sânilor. care se agăţase de el. pe negândite. avea dreptate văduva# numai el putea s-o Fsalve e. când înţelese că totul nu era o pornire nesăbuită a lui. spălate proaspăt. v inţa Iui a luat forma unui vis care a coborât la căpătâiul văduvei. cuvântul lui 'umne eu care luminea ă noapteaF Gi e voinţa lui 'umne eu. acum de lega deodată înţelesul ascuns al acestui vis! îl trecură fiori de bucurie. ci că 'umne eu îi poruncea. pe urmăF. :ă duhul răsuna de behăitul oilo care intrau în ţarcul stânei. când o să ne căsătorim( -ând( -ând(3 Gi pe urmă. FAtunci. intrară în ulicioara îngustă. 8icolios& strigă %anoIios. dragă %anolios&3. în minte îi fulgeră pentru prima dată înţelesul limpede. ca şi când de la el. care strălucea de curăţe8u-i trecuse niciodată pragul. ardea de dorinţa să se ducă s-o vadă pe văduvă.Nase ochii înăuntru şi vă use o curticică pavată cu pietre mari. o vă use în curte pe Lenio. datoria meaF 0u cuprins de-o bucurie ciudată. îşi arun. /ână acum credea că Ispita era. "rebuie s-o văd $ -chip Gi fără întâr iere& 0iece clipă care trece cu orice aQîncească şi mai mult în păcat. unde %anolios îl vă u pe bătrânul /atriarheas. hai&F 0ăţarnicule& 0ăţarnicule& 0ăţarnicule&3 7ândurile i se urcară apoi în odaia boierului.2 caTe o va mântui pe %agdalena. numai de la el.-e căi ciudate urmea ă 'umne eu. aceea care-I împingea către ea. %i-e milă de ea! a apucat pe drumul cel rău! o paşte pier aniaF -aterina îi apăru. când pornise spre munte şi se oprise o clipă să se odihnească la fântânăF Inima i se topi în piept. după ce. porunca lui 'umne eu ca el.te pregăteşti să te însori şi să te spurci. şi de aceea se ruşina şi se împotrivea! dar acumF *e ridică în picioare. pe când poarta era deschisă. cu un glas limpede şi vesel. când vine să lumine e mintea omului& Iată. din pragul uşii. când înţelese de ce-l străbătea o nevoie atât de grabnică s-o vadă. *oarele cobora liniştitN mulţumit ea-şi terminase treaba cea de toate ilele s3 se întorcea la măicuţa lui să cine eF $ Ai sosit tocmai la timp. murmură el. U U 7ândurile lui %anolios porniră în graba pe cărarea ce ducea la vale. `. neîndoielnic al visului ei. să-l fiarbă. se simţea uşurat. sprinten. cu clanţa rotundă îl fierF 5evă u pragul ei. 8u-i mai era frig! genunchii nu i se mai înmuiau. Acum. acum. îşi aştepta ea mântuirea. trebuie s-o vădF repeta el fără încetare.3 F*osi şi 8icolios. da. cu bu ele cărnoase frecate cu frun ă de nucF Ii au i din nou glasul de nădă+duit# 28u pleca. %ulgK oile şi vino să pui masa! mi-e foame& \ . mai multe ghivece cu busuioc în +urul prispei şi două ghivece cu garoafe lângăpuţ. 'a.

cele mai mari. răspunse %anolios. 8icolios. începând să râdă. a cărnii şi a urdei. $ *e duce s-o întâlnească pe Lenio& Hlestemaţi fiţi voi a+nândoi& murmură 8icolios şi scuipă cu năduf. ci 'umne eu. Gi-arunc cu piatra în el. îşi făcu cruce şi se ri`< 8icolios. pieptenele mic şi o batistă. 4n timp ce cobora. îndrăgostite şi înfometate. vă ând din nou în mintea lui berbecul mare şi miţos încolăcindu-se cu Lenio. luând o piatră. termină repede& J să te a+ut şi eu. ca să nu mă vadă cei din sat3. 8icolios îl privi nedumerit şi începu să rida. Amândoi îşi făcură cruce şi se aruncară. sub el şi râdea mereuF $ La dracu&F La dracu&F murmură ciobănaşul deodată şi. începură să scoată ţipete ascuţite /rimele stele. se spălară pe mâini. Luară şiştarele de aramă.N 2*ă aştept să se întunece mai bine. în aşa fel ca Lenio era când sus. măi. mânios. pentru ca graiul lui . roşindu-se de ne. 'upă ce terminară. privindu-I pe %anolios care se gătea. de duminică. $. ]! nu 8ecuratul. `tALnoâios îşi termină masa. şui. $ Ai înviat. baciule& :reo vesle bună( $ %i-e foame. asupra pâinii. o a vârli în aer. nu. $ -e-ai. 8ecuratul îmi dă târcoale& răspunse ciobăna\. coborând încet cărarea întortocheată. îţi spun eu. ducându-se $3` bage3 capul înfierbântat într-o căldare cu apă. 4şi vârî în chimir oglin+oara. 'e ce( -e nevoie avea de ele( 8ici el nu ştia. 1ai. *e înserase de-a binelea. 8icolios( -e mormăi acolo( îl întrebă %anolios râ ând. se aşe ară amândoi unulN Iângă altul şi începură să mulgă oile.ta durdulie se încolăceau în mintea lui. mulţumite că se uşurau de povara lor dulce! degetele îndemânatice ale celor doi mulgători li se păreau ca nişte guri dragi care sugeau la ugerul lor. *i cum arata f Asta-i treaba mea + îfierbî răspunse 8icolios. 8icolios se gândea într-una. călare pe berbec. ducă-se pe pustii. la %iţosul şi la Lenio! berbecul şi fa. 8ecuratul. /ăsările de noapte. e 'umne eu. 'ar acum încleştarea îi dispăruse şi c*D făcuse foame. se agăţaseră pe cer. măi 8icolios < $ L-am vă ut. 4şi udă părul cu apă. se înlănţuiau. 'umne euF repetă la rândul lui %anolios. da. astă-seară cobor în sat! rămâi cu-+ar m sat( eTclamă 8icolios. cum mă ve i şi cum te văd& repetă băiatul înciudat. Le luase şi le ascunsese în chimir aproape fără să-şi dea seama. îmi pare că 8ecuratul îţi dă târcoale şi ţie."oată iua nu băgase nimic în gură şi îşi simţise gâtul încleştat. $ 8ecuratul e. $ 8u. care treceau prin strungă una după alta. îmY brăcându-se cu hainele cele bune. /e urmă 8icolios puse masa afară. $ L-ai vă ut tu. ce treburi ai acolo( Haciule. când +os. spuse el. lihniţi de foame. făcându-şi cruce şi pornind la dTurn. pe laviţă.nN te duci. luă oglin+oara rotundă şi se pieptănă în ea! intră apoi în bordei şi se schimbă. îşi spunea %anolios. îşi chinuia mintea ce cuvinte să aleagă şi cum să-i vorbească văduvei. 4n cine dai cu pietre( $ Ia.

încet-încet. ci se vârcolea întinsă în patul( lat şi gângurea ca o porumbiţă. dulce ca mierea. 'e data asta. care răspândea un parfum de mastic şi de cicoare! iar din ilicul deschis se ridica mirosul cald al trupului ei. -aterina o să vină să-mi deschidăF J să se mire când o să mă vadă. -apul îi vâ+âia. înăuntru. când o să-l vadă că roşeşte şi se fâstâceşte.inte neruşinate îi răsunau în urechi! au ea limpede Zum i le şoptea văduva. Ai fi is că mii de furnici îi năpădeau obra+ii. 8u mai ştia ce să-i spună văduvei. . au ise înlăuntrul lui vocea şi râsetele văduvei! nările-i erau încă înfierbântate de parfumul ei. nu< mai râdea. 2-ine a vorbit în mine( se întrebă el îngro it. puţulF 'ar înăuntru. văduva nu mai vorbea. 2'umne eule&3 încercă el să strige. .neori. mut. ne pierdem +udecata şi ne des(&rern braţele şi picioarele. amestecat cu mirosul de sudoare şi nucşoarăF \ %anolios Wmţi deodată o mare sfârşeală! genunchii i se înmuiară! se spri+ini de un colţ de stâncă. 8u cumva ai avut şi tu vreun vis( Ia spune Ispita ţi-a trimis visul acesta. bărbia şi fruntea. venit. să ne împreunămF(3 %anolios îşi simţi sângele năvălmdu-i la cap. bra da de busuioc. *imţi dN2 nou un val de sânge urcându-i-se cu furie în creştet tâmplele-i vâcneau tare. copleşită de recunosN ţinta şi de-o +ale plăcută. $ 'umne eule. sau 0ecioara %ăria( Jri poate amândouă( -ă se întâmplă şi asta uneori. în casă( La gândul acesta se îngro i! se opri să răsufle. sărmana de dai seama!( cum_ sg ne pomenim amândoi îmbră` ` `( "u eş>i bărţ. o fi patulF3 gândi el.at+ iar eu femeie Rpar put 'umne eu& -u ce suntem noi de vină. să nu mai audă nimK. Aceste v. %intea i se tulbură. du-i şi devorându-i carnea. a+utor& ţipă el. ca să bată în poarta ei. -ine a râs( Al cui era genunchiul care m-a atins şi a făcut să mi se înmoaie picioarele(3 într-adevăr. nepăsător. Iar ea. 2J să bat în poartă. haini şi sticlind de-o lumină galbenă! aşa i se părură şi stelele de astă-seară. %anolios îşi astupă urechile. foarte depărtat. nici duşman. fără ca nici eu. cerul i se părea foarte înalt. *telele îl priveau de sus şi inima îi îngheţă.'umne eu să a+ungă drept la inima ei. de vreme ceai beşte-mi mai întâi de 'umne eu şi de rai. ai venit fără să ştii nici tu singur de ce. fără ca nici tu să-ţi pentru ca ` %anolios. nu-i era frică! vă use garoafele. vinele de la gât i se umflară. şi se înspăimântă. nici cum să-i eTplice de ce a coborât de la munte ceasul ăsta. o să pufnească în râs şi o să-i spună# 2'ragă %anolios. 4n nepăsarea şi duşmănia firii era /arcă o mare mângâiere. %anolios. 'ar glasul îi pierise. vZr ` N aceea. noaptea. ridicându-şi ochii spre cer. 'ar. ciupin. râ ând şi apropiindu-se de elF "i simţea parcă de pe acum răsuflarea. Imaginea. 2Acolo. pleoapele i se îngreunară s3 toată faţa începu să i se înfioare. în nopţile de iarnă. şi-o pipăi şi tresări înspăimântat. văduvei se revărsă din nou în mintea lui. %anolios vedea în +urul stânei. cân>+ ne aflăm unul lângă altul suntem cuid +d i d ţişaţi Am `nc cân>+ g (side ameţeală. ochii vreunui lup. o să închidă poarta şi o să intrăm în casăF3 %anolios vă use curtea. printre crengile în ăpe ite. nici prieten. J sudoare rece îi scaldă tot trupul! îşi duse mâna la faţă. 'ar în seara asta.

ci văduvaF 8icolios. "oată faţa i se umflase. chipul i se răcori şi se uşura. Această năde+de îl mai linişti puţin. dac-o a 'umne eu. 8u încape nici o îndoială. aplecându-se deasupra lui şi mângâindu-i chipul. cu spatele la ciobănaş. <\ 2*unt pierdutF sunt pierdutF 4şi spunea el. 4şi scoase din chimir oglin+oara. îşi pipăia mereu obra+ii. sărmane! dormi. %anolios. omenesc. 2'umne eule. gura-i era încleştată. lipită peste adevăratul lui chip. ochii i se făcuseră ca două mărgele mici. 2*unt pierdutF sunt pierdut. 8u nn i fi decât lepră&3 / ate *e întoarse cu faţa în +os pe saltea şi-şi înfunc+capul în pernă. te-ai şi întors( Aşa repede ţi-ai terminat treburile( 'ar %anolios. *e aşe ă pe salteaua de paie. 8u seNopri decât la poarta stânei! se furişă ca un hoţ bordei. 8u mai era carnea lui. bu ele. nu putea s-o mai deschidă. *ă fie oare om ceea ce vedea. %anolios întinse braţele. care dormea în celălalt colţ. $ 1ei. îşi făcu cruce şi se rugă lui 'umne eu să aibă milă de el. omoară-mă mai bine. ca şi cum l-ar fi gonit cineva din urmă. 4nchise ochii şi în vis vă u o femeie îmbrăcată în negru. lepră e&3 *e crăpa de iuă şi 8icolios se sculă să mâne oile la păscut. şi arunc-o departe de mine I 0ă ca mâine dimineaţă chipul meu să fie iar curat. ai petrecut bine. *e ridică într-un cot şi-l vă u pe baciul lui culcat cu faţa la perete. sau B *ari în picioare# 28u pot să mă mai ducF g mă arăt în halul ăsta în faţa ei( -um să-i Y p %i-e scârbă mie însumi de mine! mă în:Z I3 *e întoarse din drum şi începu să urce poteca "`eând. au i ţipătul şi se tre i. pJate cU@ sa mg fac bineF3 gândi el. de teamă să nu-l tre ească pe 8icolios. ci se transformase într-o mască de carne hidoasă şi de gustătoare. ba parcă i se umpluseră de nişte răni deschise. "oată faţa i se acoperise de spumă. -ând deschise uşa bordeiului. care m aprinde lampa să-l vadăF 2%âine dimineaţă. ci o bucată de carne străină. nu cumva o fi lepră(3 7ândul acesta îl îngro i şi-l făcu să cadă la pământ. dar nu mă bat+ocori în ochii oamenilor 'e ce mi-ai lipit această bucată de carne pe faţă( *coate-o. 5âse înciudat. -hipul lui nu mai era chip de om. 2'umne eule.4şi mai ridică o dată mâna. -um ţi-au mers treburile( "e-ai vi3 guiţ. primele ra e de soare pătrunseră înăuntru şi luminară încăperea +oasă( . Apucă din nou oglin+oara să se privească. bat+ocoritor. a $ încaltea. apucă mâna miraculoasă şi voi s-o sărute! dar în aceeaşi clipă se au i un râs subţire. 8u era %aica 'omnului. de nădă+duit. şi %anolios sări din somn scoţând un ţipăt. îşi pipăi obra+ii. baciule( întrebă 8colios îndâr+it. 'oamne. nasul i se pierduse între obra+ii umflaţi şi din gură nu-i mai rămăsese decât o mică bortă. vălul negru că u. căci vârfurile degetelor îi erau ude şi din ele picura un v chid gros şi lipicios. încet. cu blânţele. 'intr-o dată. parcă ar fi fost %aica 'omnului. bărbia. dar îşi întoarse numaidecât faţa cu de gust. se lăsă pe vine şi aprinse un beţigaş să vadăF La lumina flăcăruii ce pââpâia îşi ări chipul şi scoase un ţipăt. 8u se de umflaseră de loc. aşa cum era înainte&3 îşi puse toată năde+dea în 'umne eu şi aşa găsi puţină mângâiere. 2"rebuie să văd& *ă văd ce-i& :reau să ştiu : îşi ise el. murmura %anolios cu disperare. 2-e-i cu mine( -e am( 'e ce sunt umflat(3 se întrebă pipăindu-şi cu de năde+de faţa! tot chipul îi era umflat până la gât! nu-l durea însă de loc! numai ochii îl usturau şi începură să-i curgă din ei lacrimi.

8ecuratul. ca să mă încredinţe ca eşti tuF %anolios îşi făcu cruce. pe diseară& ise el. 4l privea uimit. care i se închega în mustaţă şi în barbă! obra+ii îi erau roşii ca o bucată de carne crudă. se apropie de băgeac. se linişti. 1ristoase& Iar dacă vine de la 'umne eu. să-i dea cura+ ciobănaşului. paşi înăuntru. $ %aică /recistă. să nu-şi sperie şi mai rău a+utorul. ise în sinea sa. Ii era. *ă ştii că 8ecuratul s-a agăţat de N ţi-a pus pe `aţ` masca asta. pielea îi era crăpată şi din ea curgea un lichid gălbui şi tulbure. cu ochii holbaţiF 4ncetul cu încetul începu să se obişnuiască! inima îi veni la loc. liniştit şi paşnic. îţi spun eu& "ot aşa a păţit odată Xi %anolios dădu din cap şi se întoarse din nou cu faţa erete. ca şi cum 'iavolul l-ar fi gonit din urmă. pe laviţă. dar fără a se apropia de baciu& Iui. tu eşti. să-i ure e bun venit. iar acesta îşi întinse amândouă braţele spre el. ca şi cum toate ar fi fost ale lui. 'e unde porneşte uşurarea asta( 8u mai înţeleg nimicF3 . şi i se strecură în păr! o surprinse pe %ariori în curte stropind ghivecele cu flori şi& se agăţă de gâtul nesărutat încă de nici un bărbat! surprinse femeile din sat şi le de mierdă. deschise uşile tuturor caselor şi intră în ele. simţea în el o bucurie de neînţelesF Luă oglin+oara. coborî şi se aşe ă alături de %anolios. întoarse capul să răspundă! dar 8icolios. sări din nou afară. 0ă-ţi cruce. ce era mai ciudat. palidă după o noapte lungă de nesomn. 2'e unde i vorăşte această bucurie pe care o simt în mine( se întreba el.mplu o strachină cu lapte să mănânce. nu-l durea nimic. 'oamne fereşte& d" da. Atunci 8icolios prinse cura+. 4ncercă să vorbească. 5ămas singur. *e simţea sănătos. /e urmă. J surprinse pe văduvă culcată încă în aşternutul ei. un strigoi& Jchii lui %anolios curgeau! faţa-i crăpase toată şi supura. puse ca anul pe pirostrii şi turnă în el laptele muls în a+un. luând-o la fugă peste câmp. 8icolios îşi vârî pe uşa bordeiului doar capul. mântuie-mă. *oarele tre ise toate păsările din somn şi le umplu căpşoarele globii cu cântece! alunecă apoi din vârful muntelui. căruia îi făcu semn să plece. pe Aseară& -u bine& spuse iarăşi 8icolios încet. de cum îi ări faţa. ţipă el. %anolios răsuflă uşurat. Aprinse focul. 2'acă rana asta vine de la *atana. se răsuci pe călcâie şi-o bughi afară. revărsându-se peste ponoare şi câmpie! pătrunse în sat. -u bine& %anolios. . foame. $ în numele cerului. dar nu putu să rostească nici un cuvânt. trecu pragul. Apoi ieşi afară şi se aşe ă pe laviţă. uşurat o clipă. %anolios( ise în cele din urmă. %anolios. nu-l mai treceau fiorii şi. 4şi făcu cruce. $ -e-ai păţit. sărăcuţuâe( îl întrebă cu glasul p1n de milă şi de +ale. se privi# faţa îi era umflată ca o tobă. *e ridică dintr-o mişcare. să-l liniştească. răul! nenorocirea mea trebuie să aibă un înţeles ascuns! o să am răbdare până când -el de *us o să-şi întindă mâna peste faţa mea s-o vindece&3 îndată ce chib ui astfel. facă-se voia lui& Gtiu că 'umne eu nu-mi vrea. îl afundă în lapte şi începu să soarbă şi să înghită cu lăcomie. gata s-o ia la fugă.ciobănaşul se opri o clipă în prag# $ 1ei. ţinându-şi restul trupului afară. dar nu putu să deschidă gura! atunci luă un pai. Ii făcu doar un semn cu mâna.

n-o să-i mai scape. gata să se spulbere în vă duh! deacum încolo. aci bu ele i se strângeau cu hotărâre. ămislit cu şi bunătate. 8icolios credea că are în faţa lui un demon ce şedea pe laviţă şi ţinea pe genunchii săi chipul lui 1ristos. buturuga se făcea tot Aşchii ` ea apărea. îl găsi pe %anolios tot pe laviţă. părintele %anasis. de parcă ar fi vrut să îndure suferinţa fără să se vaiteF 4n faptul serii. apoi îşi întoarse ochii în altă parte. bătrânul lui călugăr. ea n-o să mai plutească tremurătoare. /e neaşteptate. Jbosise. după atâţia ani. în rană. astfel ea să facă din el o mască pe care s-o poarte pe faţă la repre entarea patimilor lui 1ristosF 8icolios se opri în loc.t şi 0ecioara %ăria pe fiul ei. deoarece i butise să reproducă aidoma vi iunea ce se născuse în inima lui. Apoi luă din nou ştergarul. îşi aminti de ea! şi ce rnângâiere. aci se "dânceau ridurile din +urul ei. şi-şi întindea din timp în timp batista la soare. chipul lui 1ristos. aşa cum trebuia să-l fi mângâia. ce pildă de resemnare şi năde+de găsea într-însa& *e ridică. tulburată şi eTpresivă. luă în braţe ştergarul în care înfăşurase bucata de soc cioplită. $ 8u-i nevoie să m-a+uţi! o să mulg oile singur. torcea puţin la dreapta. ca din senin. plângea! dacă o răsucea la stânga. îşi săpase sufletul lui însuşi pe lemn. ţinând pe genunchi bucata de soc care avea acum înfăţişarea lui 1ristos. în toate amănuntele! îşi fiTă privirea asupra acestei apariţii şi începu să cioplească lemnul. +e iemn săreau pe +os. 'e-acum încolo. 4nvârtea încet. ieşi din nou afară şi se aşe ă iar la soare. 28u mai înţeleg nimic. I butise să reproducă gura lui 1ristos aşa cum o vedea el. dar se simţea uşurat. se apleca. şi închise ochii. schimbân6bNsi neîncetat eTpresia! cu toate străduinţele lui. 4l vedea limpede. îl lua cu gri+ă şi-l punea la loc. ca să statornicească pe el imaginea din sufletul său. repede. când 8icolios se înapoie cu turma. âmbea! dacă o în. încet. %anolios îşi lăsă capul pe spate. lemnul sculptat şi admira cu mulţumire gura aceasta a lui 9ristos# dacă o privea din faţă. îi vorbise într-o i de un ascet a cărui piele era toată numai crăpături din care ieşeau viermi. şi se simţea uşurat. înfăşură . %anolios îşi închidea ochii şi mângâia cu vârful degetelor. frate. se strângea într-un âmbet eroic şi mândru. spri+inindu-l de perete. ca din senin. %anolios se mai mult când fu să redea gura %ântuitorufcare se mişca şi plutea înlăuntrul liii. ise el. Minea strâns cu mâinile bucata de soc sculptată şi încerca o mulţumire adâncă. -easurile treceau ca clipele. *ăpase imaginea pe lemn. aruncă o privire furişă către baci. cu sârguinţă. *oarele se ridicase până în vârful cerului şi începu să coboare iar. carnea. chipul lui 1ristos. 8-avea destulă tărie să se uite la el! lichidul ce picura din răni i se închegase pe obra+i şi în barbă şi prinsese o coa+ă gălbuie. 'ar iată că acum. ămislit cu p + g ea apărea. ca să iasă la iveală sufletulF3 %anolios uitase această poveste. simţi cum chipul sfânt coboară iarăşi în el şi-şi face culcuşul în inima lui. de teamă să nu stea alături de %anolios. 7ura aceasta aci âmbea.*coase batista şi-şi şterse faţa bră dată de rănile care i se topeau la soare. nu a s-o prindă. /e când era cirac la mânăstire. mănâncă. repeta el în sinea lui. luă şi dalta. încet-încetF <ea . Iar dacă vreun vierme cădea +os. nu mai înţeleg nimic3. în mâini. 5ămăsese să mai scobească doar spatele lemnului. să se usuce. 2%ănâncă. duios. cuţitul. intră în bordei.

faţa lui %anolioş. 4i era foame! la prân uitase să mănânce. cu gri+ă. 8icolios terminase mulsul. se sperie. numai femeie să fie I3 Gi când se înnopta. că 'racul după ce îmbătrâneşte se călugăreşte& Aşa şi bunicul meu. $ /oveşti de altădată& reluă acesta âmbind. 8enorocitul. întorcându-se să vadă. pasămite. şi toţi călugării adormiră. ca şi cmd ar fi spus# 2"e aud. se aşe ă lângă vatra în care ardea focul. Au i colo. legându-l bine. asculta cu încordare şi tremura. va ` ` călugărie o bucată de vremeF 8ufi dus. fie cum o fi. nu ştia nici el de ce! după ce-şi termină masa. râdea şi ea. om cu teamă de 'umne euF& . fără să-l simtă nimeni. %i le spunea biata mamă L odihnească-i-se sufletul în /ece N L Gi când mi le povestea.re cu lapte. -are femeie o să se mai alăture de mine( 1ai să mă întorc acasăF3 %anolioş asculta. %ă au i. începu el cu un aer sfătos. până o goli. va să ică. bunicul meu. femeiF a`< c `u lipsesc de nicăieri. bunicul meu. $ *ă ve i. cică. nu se poate& %ăritată. barZm( întrebă apoi.u din ele un puroi de împuţea lumea.nde să mă mai duc aşa( 4şi spuse el. o să scoată un ţipăt şi-o s-o ia la fugă de-o să-i sfârâie călcâiele <3 Apăru în pragul uşii. intra în bordei fără să-şi arunce ochii spre %anolios şi începu să pregătească cina. luă paiul. Ai au it doar şi tu. îşi ise tunci bunicul. după ce-a ucis. când ăreşte de departe o oaieF 'ar 'umne eu îl vă use şi i se făcu milă de el. unde dus. nu( "ot trupul i se umplu de bube mari ca nişte alune L ce ic eu( ca nişte nuci. voinicul nostru sări idul mânăstirii şi-şi luă picioarele la spinare. lua-le-ar naiba să le ia& f`el scuipând cu osârdie în cenuşă. 2:reau o femeie. /rin întuneric 8icolios nu-i ărea faţa umflată şi se bucura. 2*ărăcuţul. îi trimise o boală rea. baciuâe. aşa cum ar fi înfăşat un prunc în scutece. 4şi umplu o strachină ma.. luă în mână un beţigaş şi începu să răscolească spu a. îşi spunea în sinea lui cu un fel de bucurie nemărturisită. lepra L cred că ai au it de ea. când l-o vedea Lenio. 'umne eu să-l ierte& *-a 2 ică. ca nişte ar ăre stricateF Hubele sparseră şi dădea. la pâlpâirile :ăcarilor. îngenunchie şi începu să soarbă cu poftă. ca şi dimineaţa. $ Ngi şi cică. vrei să mănânci( Ai să poţi deschide gura ca să mănânci( %anolios se ridică. "ocmai când intra în sat. Acesta dădu din cap. ` ` călugărie o bucată de vremeF 8uai uceni ` mânăstire era un sat. $ 1ei. :oia. *e întunecase. 'umne eu să-l ierte. 4ntre timp. a +efuit şi a făcut toate nelegiuirile din lume. 2. vreau o femeie& J să mă duc în sat şi o să găsesc eu una acolo. într-o i 'racul puse stăpânire pe el. despre care ţi-am pomenit a idimineaţă. Astă-seară era cu chef. dar nu aprinseră opaiţul. bătrână. Alerga ca un ănatic. îşi suflecase anteriul şi behăia ca berbecul vara. cu o mutră ca asta vrea el să fie mire( /ăi. şi-l strânse cu dragoste la piept.în el lemnul sculptat. călugăr în toată regula. să-şi facă cheful şi să se întoarcă repede înapoi. nernăritată. şi în sat. îndemnându-l să continue. tânără. 4ntinse mina şi-l înghionti pe 8icolios. s-a călugărit. îşi continuă vorba 8icolios. /e urmă o umplu din nou. la mânăstirea *fântul /antelimon.

aşa cum le lăsase în a+un. /rin uşa deschisă au ea gomotele nopţii! cucuvăiâe care şuierau. -u&că-te. se duse până îa uşă şi privi stelele! -alea Laptelui curgea încet pe boltă. în care se privea ca într-o oglindă strălucitoare.3 înseninat. 6upiter strălucea în toată splendoarea sa. %anolios mai vârli câteva vreascuri în foc! îi era frică să stea singur în întuneric. 'oamne&3 *e sculă. stăruitor.a cm-6 mă îndreptam spre prăpastie. mmgâindu-şi rana. când se făcea linişte deplină şi când rămânea singur. :ru s-o drăcuiască. cerul înstelat scânteia. strigă în sinea lui. animalele mici care ronţăiau pământul şi. 4ncepeau să cânte cocoşii când %anolios. fărfZ"oa ă + îşi pipăi. călugării l-au găsit um ftat tobă.6. închise ochii şi adormi numaidecât. roşu. obra+ii umflaii şi carnea crăpată. deasupra lui. /rivea flăcările care +ucau şi vâlvoiau în vatră. 'upă o clipă de tăcere. gându-şi cu batista spu eala de pe obra+i. mi-i era ca. acolo unde îi plăcea lui să stea deobicei. şter. mişcă bu ele! îl dureau. %âine. Aici e prea cald! mă înăbuş& La drept sorbind. cealaltă şi adormi.*-a întors la mânăstire. a sărit din nou idul şi s-a ascims în chilia luiF A doua . 'e multe ori când sufletul i se bătea în be nă.a fost până la urmă( Apoi ştiţi şi eu( . *arachina cu râpile ei. /oate că asta este i băvirea mea. Apoi îşi aruncă pie iş privirea spre faţa umflată a lui %anolios! aceasta se h_ mină. simţind o bucurie şi o uşurare nemărginită. muntele *fintei 0ecioare acoperit de verdeaţă. o întinse în saia şi-şi puse o piatră drept căpătâi. la asfinţit# câmpia cu holdele mănoase. -ine ştieF cine ştie(F 4şi spunea. ca şi curn tot cerul s-ar fi coborât şi l-ar fi acoperit cu hlamida luiF 4şi aduse aminte de povestirea lui 8icolios şi inima începu să-i vâenească în piept. 2 î duse mâna la raţa. 'in vatră se ridica căldură plăcută! simţi că-l apucă somnul. . 8oaptea trecu. dar rara scârba de data asta. *e ridică m picioare. cu recunoştinţă parcă. ieşi afară şi se aşe ă pe laviţă. 'oamne&F murmură %anolios. se re emă de perete. 8u-şi amintea să fi avut vreun vis! dar inima îi era senină. să spună mai departe $ :rei să ştii cum. tăcut şi vesel. gândi el. îi apărea în somn un vis şi-i arăta calea pe care trebuia s-o urme e. lacul :oidomata. ca şi când ar fi +upuit o rană cicatri ată! dar acum reuşi să rostească limpede# 2*lavă ţie. rotund. . a dat de mult ortul popii şi a scăpat de femei& adaugă 8icolios şi i bucni în râs. săracul de el. pe care-l au ea numai noaptea. căscă# %i-e somn. Licovrisi. *e întinse +os. *oarele se ridica încet la marginea cerului. mulţumit. nu cumva 2ta e un semn( 8u cumva ţi-ai întins mâna tocmai fces. pe uliţele căruia mişunau furnicile acelea ce se numesc oameni. *e întoarse şi se aşe ă din nou în faţa vetrei. %anolios îl înghionti din nou.ram mic pe-atunci. 4nchise ochii şi gândul îi fugi la Lenio. o să fii sănătos& 4şi luă cerga. în saiaua oilor. 4şi revedea cu bucurie moşiile sale bogate. dar era prea obosit! se întoarse pe partea. $ Mi-anK pregătit patul. şi satul lui drag. *e.. clănţănind în răcoarea dimineţii. glasul acela mic.ridică. şoarecii care alergau printre grin ile bordeiului şi chiţcăiauF Iar în el. ma 1ristaase 'oamne. se încăl i şi începu să supure e din nou. $ *lavă ţie.u mă duc să mă culc afară. 4şi făcu cruce. 0ocul se stinse. ci se temea să doarmă în bordei împreună cu %anolios. n-am ţinut seamaF Acu. deschise ochii.ld.3 să mă rostogolesc în ea( A. /oate că 'umne eu o să vină şi în noaptea asta să ă3 lumine e3.

cit era de lung.rechile bătrânului Ladas prinseră a ţiui. Uo uite! se întorcea în fiecare seară acasă beat `îşi bătea nevasta şi cele două fiice. urându-i să se în drăvenească repede ca să vină să chefuiască iarăşi cu el. cică. dar pasul i se împleticea. 2*untem greci. dragă /enelopa. pe caldarâm. se poate ca o femeie. /e uliţă. Ianacos nu se ărea nicăieri& %architanul îşi continua raita lui prin sate! vindea . să mănânce pe rupte. şi sforăia ca un mistreţ. scoborâtori dintr-un neam nemuritor! nu se poate să pierim *3 6os. strigândi3i în bat+ocură# 2Iuda&F IudaF&3 Atunci se repedupă ei să-i prindă. alţii aveau să idească. ca popă. pentru ca după aceea să se aşe e în capul oaselor pe pat. avea şi el neca urile lui. sus pe muntele lui. să aducă vreun iepure. întâr ie ăpăcitul ăla de IanacosF Gi nu rni-a semnat barem chitanţa pentru cele trei lire. /enelopa. deschise poarta. alte alifii şi leacuri băbeşti. cu capul spart ce întâr ia să i se lipească la loc. copiii din sat se luau după el. F`. Ianacos D să vină doldora de giuvaericale. 8-a venit să-mi aducă nici măcar un pumn de cerceiF "u ce ici. se /oticnea şi se prăvălea. Avea voi) sa ai i ai învinge moartea. că aude un măgar răgind. `copiii puteau să bea lapteF Iar el. J mai aveau şi pe aceea dăruită de văduvă. se sufoca. când cu Lenio şi -u văduvaF 4n acest timp. 2` nopţiN văduva nu-i mai deschidea poarta! nu eY < maiN primească! ea era acum cu gândul în saducea des la biserică L sfânta %agdaăi / voia ` ducea alta pa` N. 4n fiecare dimineaţă. aprindea luminăriF /anaiotaros începu sa `. i se păru că bate cineva în poartă. dragă /enelopa. iar alţii să iasă la vânătoare. căpitanul 0urtunas gemea încă în patul lui. prin sei . la rândul său. J vedea cum se topeşte i de i ca o luminare şi o mărite cu %ihelis. în curte. /opa 7rigoris. -u cele trei lire ale lui la. să n-aibă măcar un cercel de aur( 8u se poate& 'umne eu n-ar îngădui aşa cevaF J să ve i. să-i dea forma unui chip omenesc când cu 'umne eu sau cu 'racul. în Licovrisi. Aga îl căina şi-i trimitea din ceas în ceas. să-l frecţione e! dar văduva îi răspundea în bătaie de +oc întorcându-i răspuns că şi ea e bolnavă şi că ar avea ea însăşi nevoie de-o frecţie. vreo potârniche sau niscaiva peşte pentru mulţimea flă(mândă. %anolios se lupta când cu bucata de lemn. ca să ceară a+utor.Gi astfel. oricât de săracă ar fi ea. $ d era beat. îşi spunea el.nacos cumpărase trei oi. 4mpărţea muncile pentru fie. ca să apuce să-i facă se grăbea sU `` ` marea dorinţă a vieţii lui# +năcar un ` nepot! să nu + se stingă neamul. fără să-i spună nici un cuvânt. Acum. să vomite şi iar să mănânceF Gi trimitea mereu după -aterina. apoi în +os pe uliţă# nimic. suntem creştini. Alergă desculţ. apoi se cuica e nământ. părintele 0otis punea rânduială în toate. l ` num ş g rnm 7hipsofagul. pe *arachina. intrase la gri+i cu fiica lui. fără măcar să-l asculteF $ 4ntâr ie. care om# unii aveau să sape şi să semene puţinul păroânt ascuns printre pietre. Hătrânul /atriarheas nu se simţea nici el bine! tuşea. i se îngreuna respiraţia. nu-ţi face sânge rău. plănuia să ia vechea icoana făcătoare de minuni a sfântuâui 7heorghe şi să colinde satele şi mânăstirile. să vină. se uită în sus. care stătea alături şi împletea ciorapi. bătrânul Ladas îi ţinea acelaşi discurs babei lui.

ev onii noştri( ce măceluri. sămânţa grecească era distrusă.a e nemuritoare. 'ar dum: ta Ianacos. -umetre. şi ne mai deschi i ochii în timp ce discuţia continua astfel. luă măgăruşul şi-l duse în gra+d. pierdut în munţi.U 'ar cu bolşevicii ce se mai audeF( :Z( Jboiul(F -e pagube au mai făcut cucoborând vocile. întrebau cu initrem `` Ianaco*! ceai ma( afiat +n +ggg` mile strrN p3e]Ne greceşti care au venit şi au plecat ca ară -. se gândea la bătrânul Ladas l răcnetele pe care le va scoate el. unde se lupta să-i împace în el pe -eN doi. el ştia să dea răspuns la toate. Jrice l-ai fi întrebat. sau la %ano-lios. colinda prin sate multe şi aducea totdeauna veşti noi. 4şi aduse aminte de preotul 0otis şi de satul lui. pe care-l arseseră turcii ca să se ră bune. oameni buni& le răspundea el. şi rar de tot ne vin câ1 ve aici! +alea nu a+unge până la noi. au i ba una. îl primi cu veselie şi voie bună! îl a+ută să-şi descarce marfa. umbli prin lume. $ 8u vă temeţi. adică să rămână şi cu var a întreagă şi cu capra sătulăF 'ar toate acestea îi tre. la văicărelile luiZNs a la scorpia de soră-sa. pân eturi. ce (3 iebuie să fie pe-acolo. de unde se întoarse în grabă să-şi trate e oaspetele şi să stea de vorbă cu elF /ână să vină cafegiul. satul nostru ar trăi ca orbul! bine că te mai abaţi tu pe aici ' ne eu să-ţi dea sănătate. N Licovrisi. Ianacos& 'acă n-ai fi tu. oglin+oare. $ întrebaţi. cafegiul 1iroiorghis. poreclit -unelos. căci mâine pleacă! dar comandaţi şi cafele. Am au it că au fost arse doar câteva sate şi omorâte numai câteva suflete! dar or să se întoarcă din nou ev onii noştri! satele vor fi idite din nou! o să semănăm din nou copii şi-o să umplem din nou Anatolia cu de-ai noştri. ba alta. vorbeşte& -ă tremură inima îa noi. cărţulii cu viea ţ+le sfinţilor. /rimeşte binecuvântarea mea. oameni buni I striga cafegiul. /otoleşte-ne dorinţa. mulgând sufletele din rădăcinile lor şi împrăştiindu-le în cele patru colţuri ale lumiiF 'e la *mirna până la -arahisar. care trebuie să se fi urcat sus pe munte. ce focuri. ouă! îşi făcea mai departe negoţu] N-` dar gândurile îi erau acum în altă parte./le/tem. %architanul poposi la cafeneaua din ultimul sat. -umătrul lui. şi primea în schimb grâu lpui de găină. 4ntrebaţi. ca la păsări. de unde nici moartea nu le mai putea smulge. ce-i cu -um ri p. mosoare cu aţă.3 La fel tremura şi mima lui Ianacos. toţi sătenii din prăvălie se strânseră în +urul lui lanacos. grecimea se afla în mare primei dieF 'ar Ianacos avea inimă bună! nu voia să-i mâhnească pe compatrioţii lui. cântărea drept şi măsura cinstit cu cotul \ o-e neva l-a întrebat odată pe un hoge# 2-ând i se! \ unui om păcatele(3 Iar hogea a răspuns# 2-ând `\ para şi vinde fără să uite de grădina lui AllahF3 durile lui lanacos erau numai la grădină& 'in când în când. dornici să afle ce se mai întâmplă prin lume# 2-hir lanacos. pe 1ristos şi pe Lenio. la sufletele care se agăţaseră de pietrele de acolo. "ociriN-`<<N aceea. satele creştine fumegau prefăcute în ruine. în cafenea .i( -e se petrece prin satele greceşti pe unde fulgeru. căci era un om umblat prin lume. Jamenii făcură cerc în +urul marchitanului şi începură să-i pună tot felul de întrebări. 'oamne& *atul nostru e. la muntele sterp şi neprimitor. Ianacos& îi strigă un bătrân care şedea într-un colţ cu bărbia spri+inită m toiag şi sorbea cu gura căscată fiecare cuvânt rostit de marchitanul umblat prin lume. ceau doar în fugă prin cap şi se spulberau reped( -ândul lui lanacos se întorcea mereu la părintele 0otis. care-i făcea ile fripte bietul N -ostantis. 'e câte mii de ani trăieşte 7recia( . adu să bem! fac eu cinste& $ /rimeşte binecuvântarea mea. ba şi mai departe încă.

Gi uite. Z Ianacos se ridică în picioare cu respect. $ 0erească *fănţui& protestă Ianacos. şi un bidon cu mangal pentru narghilea! dar n-am habar ce este . apoi o să-mi daţi comen i şi scrisori. apoi la bu e. propuse cafegiul după ce aga plecă. cică. şi (6 pe mine.n. $ ^dP reped chiar acum să ţi le aduc& spuse bătrânul ci se ridică să plece. să . di aga. ridicând palma în sus. bre grecuţule& %i-a venit la 6oc. şi-l salut3 cu o plecăciune adâncă. Aflase de sosirea vestitului marchitan şi şese în grabă papucii roşii. ca să nu se împută ca" a( L se sca/ă pe ean Allah fie cu tine. 1usein. şi Ianacos comandă o cafea şi pentru el. Aga îl salută la rândul lui. Allah fie cu el& *-a dus acolo. -ând oţi au i goarna. să trimiteţi femeile să târguiascăF 8oapte bună& *e răsturnă în pat şi se întoarse cu faţa la adormind numaidecât.. ce cheltuieli o să trebuiască până ce-or a+unge în . efendi Ala-aga I $ -e-ar fi să mâncăm noi pilaful lui 1usein.teF muit şi unde se fac ceasorniceF unde-i lap` ` fac ac@]@ ş+ doftori( întrebă aga neliniş`<N Qireşteţ şi doftori. de dresuri. care avea la o legătură cu chei de la casele pe care le în chiar şi casa unde se afla cafeneaua lui -unelos a lui.lveţia. să înveţe şi să se facă doftor. de cum îi vede. Lucruri cinstite.lveţia( $ -heltuielile mă privesc pe mine& declară Ianacos. Ali-aga era doar cel mai bun muşteriu al lui. ce-i aia . Asta numai de hatârul dumitale. 4l chinuia o rn ga nedumerire! poate că grecul ăsta mehenghiu o să N` lămurească. 'ar cu cele două bidoane cum facem( g-Uţ. cumetre& Apoi se întoarse către săteni şi spuse# $ /e mine să mă iertaţi.sp. în speranţa c-o să-i vină în minte vreun răspuns. %âine. fiindcă feciorul meu. efendi aga. s-a dus în .lveţia nu dă voie să mangal! dar adu încoace spanacul şi ore ul. . el nu se tocmea niciodată. efendi aga! . că ştiu că-i place mult. fiice şi nepoate dornice de parfumuri. de mirodenii şi aharicale! şi.lveţia aia şi cum să i le trimit. să fim sănătoşi şi-o să mai stăm de vorbă! o să mă întrebaţi tot pe vreţi să inai ştiţi. efendi aga. efendi Ali-aga( făcu el ca să câştige timp. ceea ce era mai important. căci cumpăra tot felul de mărfur< pentru haremul său cu multe neveste. dar foarte puţin şi foarte pe departe. 4ncet-încet. se bum dâns2Uţi *pun_ efendi aga. îşi luase cea mai mu`3 lulea şi venise aici să dea ochii cu el. $ 'e ce întrebi. şi încă cei mai $f Y+ume!Npe care moartea. 'ar în uşa cafenelei se opri gânditor! se întoarse spre Ianacos şi-l întrebă# $ *pune-mi.lveţia( Ianacos se scarpină în cap! au ise şi el despre ţara asta. îşi du palma la inimă. $ Ia. Ianacos se lumină la cap şi-şi aduse aminte câte ceva.Ali-aga *ulageade. oameni buni! sunt frânt de oboseală din cau a drumului şi-o să mă culc. la capătul lumii. am o nedumerireF $ *pune-mi-o. $ Hre marchitane.lveţia-i o ţară. $ . a+utat de vorbele agăi. vreau să-i trimit un bidon cu spanac şi ore pentru pilaf. ie fac să a+ungăF Ianacos îşi ticluise planul sau# va duce spanacul şi ore ul la *arachina. să le mănânce flămân ii de acolo în sănătatea lui 1usein. apoi Ia frunte. şi dacă potF $ Hre grecuţule. ciocoiul satului.

la văduvă. nu-i.ra nerăbdător să-l vadă şi să-i ceară iertare. se purtase urât cu el. N $ Ha or să dea faliment bărbierii& şăeui 1ristofis. unde făc afaceri frumoase. gândi el. la bătrânul Ladas. 4l iau. In sraumb. nimic de is.*pune.ra un bătroS spurcat ia gură şi tare lui. bade 1ristofis& îl întâmpină el. păcătosul celălalt. *e întoarse Au i m 1ristofis chirigiul. încon+ură tot satul. spanac cu ore # Gi-i povesti întâmplarea. %anolios e un băiat foarte gingaş. nu cumva paralele şi paradisul sunt una şi aceeaşi( 8u se poate& 8u. ş. suntem de-aici încolo legaţi unul de altul pe tot anul. $ Avea dreptate. -e vrei. dar stăpânul i-o prinse cu mâna şi puse la loc. şi pe la amia ă se apropia de "*ND covrisi. e m calea dumitale. Ianacos plecă din acel sat. ei una ]W iartă-mă. spinul. *unt plecat de mai multe ile. am dat în el cu barda& 7ândul îi bură apoi la părintele 7rigoris. să-l aştepte. . făcuse o mulţime de ++âtru! Ge `-` ma. o să se ieftinească rachiul I Ianacos râ ând. alaltăieri îi spusese nişte vorbe grele. Am uitat că noi. 1ei. . $ Ai binecuvântarea mea. urât de totF murmură din nou Ianacos. spune-i doar atât! un păcătos. căpitanul 0urtunas. ştia cî` unii muriseră! alţii se ricopu. şi acum se caia. pre tindu-se să ragă. Iusufachi! ia-o spre munte! @ trecem mai întâi pe la %anolios.. călare pe măgarul şi. acum mai avea în samar unNbid plin cu mâncarea preferată a lui 1usein! se buZn adulmecând mirosul gra+dului său drag. măi Ianacos( . $ %âncare. care.l vă u pe ` . ce mai tura-vura. ci pentru paradis < Acest +oc de cuvinte ce-i veni pe negândite îl făcu mai întâi să râdă. 4n el tea o inimă ca de om! îşi ridică în sus coada.` $ Jpreşte-te o clipa la *aracmna. şi dă acest bidon părintelui 0otis. 2'race. nu mai are multe ile de trăit! adună răvaşe lumea cealaltă. şi-acum era sipisera p era om care să auU+ ia p`g mereu vesel m( pi-IaZnacos se opri în drum. feătrânul 1ristofis i bucni în râs. greu( întreba bătrânul 1ristofis. ca să ic aşa. 2 atunci 'umne eu şi 'iavolul L 'oamne pentru cu ` ` f. Iar dacă te-o întreba cine ţi l-a dat. $ %-am purtat cu el urât. ca un fel de asociaţi. şi-l duc. până şi-un fulg e în stare să-l rănească! iar eu.A doua i. apoi îl puse pe gânduri. <U 8oroc. Ianacos. :lar nu se făcea să-i vorbesc chiar aşa. Ianacos îi vorbise cam tare lui %anoâios. la %ihelis. între picioare. măgarul de mine. să vedem& %-am săturat să tot fac servicii la alţii. înmormântarea costă mult. de-ar avea şi 'umne eu bunătatea ta < Atunci n-ar mai fi pe lume orfani flămân i şi văduve nemângâiate. cu ieslea b încărcată şi cu +gheabul plin de apă curată. :rei $mi faci un mic serviciu( J sa fii răsplătit. $ 8u te grăbi. dar nu pentru parale. descălecând. $ -e-i în el. murmură Ianacos. nu se poate. spuse el apoi. să mănânce sărăcimea& $ *tai. -e mai e nou prin sat pe la noi( %oş Ladas mai trăieşte( $ 8u crapă aşa de uşor un gârie-brân ă ca el. pe urmă se întoarse iar la %anolios. convine. cu toate că. *tlU. şi nimic altceva. $ LasN că-i bine. ieşea însurase de trei ori. %ăgăruşul grăbea sprinten. ni lume_ aşa că scăpase de ei.lui un răget de măgar. cei patru. /e povara obişnuită. nu te grăbi.

$ Ianacos.şi sosirea la prietenul drag. grăi încet %anolios. pe care-I vinde cu cotul oN` până şi femeia cea mai stearpă şi mai rece face eoni daca înghite un cot. întoarce-te înapoi. %anolios& se au i o voce voioasă. I $ lanacos. Ianacos îşi legă măgăruşul de-un mărăcine şi-l urmă. 4şi privi din nou faţa în oglin+oară. dar se îngro i şi se trase îndărăt. deschise braţele. anunţându. la lumină. şi ieşi înaintea lui Ianacos. . popă hoţoman. îşi bate +oc de cele sfinte& /ăi. $ %anolios& %anolios& -e-ai păţit. în halul în care se afla. \( Amândoi pufniră în râs. marmură el. numai un diavol poate fi aşa de hâd&3 "otuşi. $ *ă trăieşti o mie de ani. puternic ca un clopot# $ Garlatanul. fredonând un cântecF < 1ristofis îi deschisese inima. Gi se îndreptă spre stână. glasul bătrânulu+ 1ristofis se au i din nou. şi-o să mă vadă! ţinN te bine. nevenindu-i să creadă ceea ce vedea. inimă&3 $ 1ei. dragă Ianacos. %ai făcu un pas. ş p l încetulF A+ută-mă. să se ascui+dă în cel mai întunecos colţ! îi era ruşine să fie vă ut de oameni. moare şi veselia. Inima îi tremura. %anolios. fără să-+i întoarcă N( dacă nu poţi să înduri. %anolios îl ări de departe pe Ianacos. 2J $mă obişnuiesc. *e frecă la ochi. triumfătoare. 'oamne cetul cu -ântecul domol al lui Ianacos se apropia tot mai mult 'eodată. 4şi aminti de W2tos care îşi strângea bu ele ca să-şi stăpâneasca îl ereâ îşi strânse şi el bu ele cât putu mai tare. bade 1ristofis& 'ac3 mori tu. acum începe martiriul! ţinN te bine&3 J clipă se gândi să intre în bordei. l-a descoperit 'umne eu cu mii de ani în urmă şi l-a dat lui Adam& bombănea de unul singur şi toată valea răsuna de râsul lui. Acesta ridică ochii. Ianacos urca poteca. %anolios au ea în spatele lui paşii prietenului său. blestemul lui avea-l-aş g i -ică a găsit un leac nou pentru femeile sterpe.N îi spuse din nou. 'ar. 8u-mi ieşi înainte( $ Iată-mă& strigă %anolios cu slabele lui puteri. se uită bine şi scoase un ţipăt.n ]3N lunguieţ ca un sugiuc. N $ *ănătate. după puţin. rămase cu gura căscată. du-te înapoi. făcând din Hătrânu 2 ` veselie! dar se bucura mai ales la ea a fkg3 o să-l vadă pe %anolios şi-o să se împace cu gaI uşurtodu-se astfel de greutatea ce-i apăsa cu` ge*&nolios stătea în picioare cu faţa în soarele pu` al amie ii. 1ai noroc şi sănătate& n să cumpăr vreo sută de câţi din sugiucul de care soui să umplu satele de primpre+ur cu fete şi feciori. dar de cum îl vă u. şi câştiguri bune& *e despărţiră. îşi spunea! la început e greu. dar îtl A+utămă 'oamne&3 $mă obişnu. gura i se mai de umflase puţin şi putea vorbi. sugiucul ăsta.$ 'ar cu barosanul de-popa 7rigoris ce s-au I $ "răieşte şi hu ureşte. $ 1ristos răstignit a doua oară L voi. J să apară acum-acum. Ianacos se căţărase pe o stâncă şi suna din ea. pironit locului. dacă nu poţi îndura. astfel ca Ianacos să nu-i mai vadă faţa. răsună goarna L veselă. N d-N<N . *e ridică în picioare cu inima strânsă şi-şi ise# 2%anolios. îşi spunea %anolios. băiatule( 'ădu să-l ia în braţe. 28umai un diavol. care urca la deal cu măgăruşul lui.

"ăcură. Gi nu numai că m-am liniştit. $ 8iei eu nu înţelegeam la început. dragă %anolios. cuprins deodată de evlavie. destul. astupa f restruica şi se ghemui în colţul cel rnai întunec D3 2%-am ţinut bine. nevoie. nu. $ "e doare ceva( $ 8u. lanacos& 'acă vrei să-mi faci un bine. nu mă doare nimicF 7ata. nu fuuvţ %anolios trecu pragul. 'oamne&3 gândi el î* nacos intră şi el şi se aşe ă pe vine. Ianacos. $ J să-i spun numai popii. 4şi ` căciula şi-şi şterse sudoarea de pe frunte. %anolios& . 'e ce e nevoie( ves7F $ă fiu i băvit. J să-ţi facă o citanie. n. nevoie să am această boală pe faţa mea. $ -u 8ecuratul( . înţelegi. 'iavolul ţi s-a lipit pe faţă. $ -e-ai păţit. $ 'iavolul. $ Lapte! sug cu un pai. străduindu-se să-şi învingă spaima. i8`U( >+acă la mi+loc e 'iavolul( făcu Ianacos cu iumătâte de gură. lanacos. ştergându-şi cu batista faţa care supura. 8iciodată n-+am fost atât de adevărat ca acum. . nu mai eşti tu& $ Ha eu sunt. 'ar dă-mi cuvântul tău că n-ai să. ridicându-se foarte tulburat. să-l i gonească pe 8ecuratul& $ Ascultă. secret( u.care lătrau. *mZai 'umne eu şi eu! şi sânteni înţeleşi.F v $ a+ dreptate. atunci să vină el aici să-ţi citească o moliftă. %anolios( întrebă apoi într-u târ iu. 8eatul mi-a trimis osânda asta. intră în bordei. nevoie sa stau singur aici şi să lupt. un mare păcătos& ise %anolios. slavă ţie. ridicându-se şi el în picioare. începu să ragă potolit. potF răspunse lanacos. nu spune nimănui nimic. In depărtare se au eau tălăngile turmei. /ot. acum însă m-am liniştit. $ 8u. $ 8iciodată& 8iciodată& repetă el. $ 8imic. "ăcu o clipă.$ /ot. ascultă-mă pe mine. 8umai 'umne eu ştie de boala mea. *oarele cobora spre aşusşi în bordei se furişară primele umbre albăstrii. nu înţeleg& repeta Ianacos cu de năde+de. fără să-fi ridice ochii din pământ.şti 'iavolul. e nevoieF $ 8u înţeleg. %ăgăruşul. Ianacos( . răspunse liniştit %anolios. ţi s-a lipit pe faţă& strigă dm nou lanacos. IanacosF 'ar mai târ iu am înţeles. răspunse r3Y "os aşe ându-se din nou îa colţul său. "e privesc şi mă înspăimântF *coală-te şi hai de încalecă măgăruşul! o să coborâm în sat. chemându-l. înseninat. e 'iavolul! ai ghicit. dar ridic înâinile spre cer şi-i mulţumesc lui 'umne eu. 'acă fie ţi-e ruşine să cobori în sat. $ /oţi mânca( întrebă Ianacos. în prag. câmii. răspunse %anolios. mergi sănătos. $ *unt un păcătos. câtva timp tăcut. 'ar 'umne eu e milostiv. . mă i baG te uita aşa la mine. nu < strigă %anolios. $ -e să fac în sat( %ă simt bine aici. striga lanacos. nedumerit că tovarăşul lui nu se mai întoarcea. $ . spui nimănuiF .şti un sfântF murmură Ianacos. dar cu îngăduirea lui 'umne eu! altfel aş fi fost pierdut $ Ms+u înţeleg. te pot face să îne . Ianacos! altfel nu. Ianacos. rugător. $ -um nimic( strigă lanacos.ram nenorocit. $ *ă te duci la părintele 7rigoris.

*trăbaţi curtea. -e-i trebuiau lui toate astea( 8u se duca` ` ` sănătos. îşi de legă măgăruşul care dădea din coadă fericit şi. să ştii < $ 'acă poţi să înduri. In timpul *e pţii luase o hotărâre aprigă! nu închisese ochii nici 2clipă. $ Ai să cobori în sat şi-ai să te duci acasă la stăpânul nostru ăl mare. 8icolios. căscând. rile. ce vrei( $ 8icolios. G< %anolios se aşe ă pe prag şi aşteptă ca 8icolios să spele şi să se tre ească de-a binelea. unde se află ră boiul. înainte de a se lumina bine. 8u poţi nici măcar să-l deosebeşti pe 'umne eu de 'iavolF 'e multe ori L 'oamne iartă-mă L au aceeaşi înfăţişare& A doua i. astă i trebuie să ţi-o faci. $ Ascult. să se însoare când i-o veni vJia să facă copii.şti un sfântF murmură încă o dată Iana`o :ăd că n-ai nevoie de nimeniF 5ămâi cu bine! hb`r să mai vin să te văd. %-am tre it. acoperit cu un păr negru şi lucios. nu te uita la mine! uită-te în altă parte. în el. %irosea a cimbru şi a ţap $ 0ă-ţi cruce. Acolo o să dai de logodnica mea. o să se facă iuă bine. apoi o iei la dreapta. şi-şi întoarse privirea în altă parte. trecându-şi degetele prin nletcle ciufulite. cu 8ecuratul. -l< $ .# $ -e vrei. potF 5ămâi cu bine& J clipă. $ *coaiă-te. In orii ilei. apoi îşi întinse oasele. ascultă-mă cu luare-aminte. dar se reţinu. mahmur! albul ochilor îi scânteie furios în umbra dimineţii. Nitinse din nou. 'umne eu e mine. şi 'umne eu se luptase tot timpul. fără a se mai uita înapoi. gâţâindu-l cu piciorul. . -hiar dacă nu ţi-e faci niciodată. o mare taină. îi be %anolios. $ Lenio(& făcu 8icolios. cu o strălucire ascuţită în ochi. cu faţa în sus. Acum spune-mi. -apul ţuguiat al ciobănaşului tresări din somn. cu 'iavolul. "reciNi pragul. prin cap îi trecu gânrlul năstruşnic să d( mâna lui %anolios şi să i-o sărute. *us p nic+ociată nevoia să-şi facă cruce şi nici să n. coapsele şi pulpele îi erau ca brumate. $ Lumea-i o taină. lăsând să i se vadă burta înnegrită de soare. porni la vale. ca să nu-l vadă pe baciul lui. spre căsuţa de +os. fleacuri. nu te teme. să aibă o turmă a lui de oi şi să :`n`i la bătrâneţe verde şi tare ca tuf anulF -rucile *fintele 0ecioare erau pentru cei de la câmpie. Hra ţele. Lenio. care dormea fericit. de-i trosniră toate încheietuGi se n munte. Ianacos dragăF $ /ot. 'umne eu birui. rosti 8icolios. buimăcit! deschise pleoapele. scoală-te& :reau să-mi faci un bine.$ 'a. spune( mormăi el. fii bun& 8icolios se ridică bombănind. dar ascultă bine tot ce am să-ţi spun. %anolios îl gâlţâi cu piciorul pe 8icolios. şi după aceea îţi spunF 1ai. răsucindu-se către %anolios. în saiaua oilor. +at(-mă& făcu 8icolios. poarta o să fie deschisă şi intri înăuntru. $ Gi dacă o să te doboare( $ 8-o să mă doboare. unde crescuse laolaltă cu berbecii. $ 8icolios. $ 1m. /ână atunci. baciuleF mormăi ciobănaşul. şi %anolios duse sNă-l scoale pe 8icolios. siro% biserică. murmură e] coborând muntele. du-te de te spală ca să te tre eşti bine. 'acă ţi-e frică. ise %anolios cu o voce domoală.

nap\ \ stocule. şi cine# un pârlit de argat& -ică nu-i pregătit sufleteşteF Are şi el saflet&F 1m. tu& L-ai făcut să-i fie milă de sărăcime! cică oameni sunt şi ei. 4n loc să se uite la mine ca un bărbat. $ îl iubeşti. nerecunoscătorule& "u i-ai sucit minţile feciorului meu. Hagă de seamă& $ 8-avea nici o gri+ă. 0iersese ceaiul de i mă turnase în el şi puţin rom şi i-l ducea stăpânuâui. stăpâne& făcu Lenio oftând şi ea şi aşe ându-se +os lângă pat. ia spune( o întrebă el. Lenio r Am de turca cu pncopsitul de îecioru-miu şi cu %anolios. dacă n-o iei pe. 8imic altceva! să-i spui vorbele astea şi să pleci numaidecâtF Ai înţeles( $ Am înţeles! e treabă uşoară. Vştia doi or să mă ba`e în pământF "e-ai dus alaltăieri pe munte şi l-ai vă ut! ce ţi-a mai spus sturlubaticul( $ -e să-mi spună. bătea la fiecare uşă. îşi iasă ochii în pământ sau şi-i ridica la cer. -u pleoa-*" ne`umătate închise. stapme r ii întreba Lenio cu 2laşul ei unduios. atunci când le spune popa. intra în case. $ Snm te simţi astă i. desculţă. dar să le asculţi la biserică. nerăbdător să în satul din vale. de pe amvon. Am să-i spun( p duce bine&3 şi-am s-o iau la sănătoasa. Lenio se tre ise de mult. o să dai de Lenio şi să-i spuiF Ascultă bine vorbele mele. dădea cu ochii de %anolios. ciripind ca un sticlete. spune-i n\ o duc bine! să nu care cumva să-i mărturiseşti. fă. de sus. *ă te duci dracului. să mi se împotrivească mie. la picioarele bătrânului. în gând. de la el. 'ispăru cât ai clipi din ochi. şi-l cuprindea furia. acoperişurile caselor ţărăneşti din Licovrisi. Jftă din nou. nenorocitule. Ar fi bine să te duci cu el la părintele 7rigoris să-i facă o citanieF )*=i râde. %anolios e rău de tot& Hătrânml libidinos se uita cu râvnă la Lenio. . *ă-i spui aşa# 2%anolios îţi trimite bineţe şi te roagă să pofteşti sus pe munte! vrea să-ţi vorbească3.$ 'a. Hătrânul boier se ridicase în capul oaselor pe patul lui moale! privea pe fereastră. 'acă te-o întreba cum o duc. nătângule& 8umai un smintit face sşa ceva&3 deschise uşa şi intră cu ceaiul de i mă. urmărind-o cum se mişcă şi cum se roşeşte. să nu te mai văd în târla mea. 'e ce ofte i( $ -um să nu ofte . spunea câte o vorbă bună şi pleca mai departe. 'urdulie. baciule. aiura şi i se încurca îimba în gură. bătrânul /atriarheas. 7ân`%N2bătrânului /atriarheas se desprinseră deodată de `. apucţ du-l de braţ. Gi ridică piciorul să pornească. stai. stăpâne. Aş crede că l-au călcat ieleleF Abia vorbea. nu ic. Am şi plecat. aprZnchii tariF 2-e să fac cu tine. pe toţi sătenii. că-s bolnav. stăpâne. să te cari înapoi la mânăstire. nepietănată. $ /leacă& 8icolios parcă prinsese aripi la picioare. şi se opriră asupra acestei codane la nul Npiină de vino-ncoaN. care îi aducea tava cu ştre3 aănându-şi trupul fraged şi mlădios. 8icolios.. Lenio până la sfârşitul lui aprilie. să trăieşti acolo ca un eunuc. ied sălbatic& făcu %anolios. arunca o privire grăbită pe deasupra oilor. porumbiţo( îşi spugen în sinea lui. şi întipăreşteţi-le în minte. 2Au i ce îndră neală. o privea printre gene cum se D ia şi-i admira sânii obra nici. şi începu să soarbă cu gomot ceaiul de i mă. coapsele rotunde. 4i lua la rând. duminica. fraţi de-ai noştri& Au i colo& "oate astea sunt bune şi sfinte. se vădi $ *tai. iar nu să vii acasă şi să le treci în fapte. /ăcat că eşti fiica meaF "ot aşa era 2emaică-ta în tinereţe L 'umne eu s-o ierte& L şi într-o noapteF3 Hoierul oftă adânc.r < lui %ihelis. Apoi a+ungea cu închipuirea pe munte. urca scara de piatră. ferinduse să mă priveascăF 8u ştiu ce să mai ic.

vrei =<`(. falnic ca un vultur. $ în câte ale lunii suntem a i( întrebă bătrânul. curtea se umplu de o duhoare aspră de ţap. 8u ţipa aşa. Lenio( întrebă boierul. un bărbat adevărat. -e ţi-a poruncit să-mi spui( $ Iacă. l-aş face pe hodorog să mă ia cu cununie. "u să fii sănătoasă& Astă i am de gând să mă scol şi să mă duc la biserică. până o binevoi să ne dea un răspuns eTcelenţa sa %anolios. rostindu-se asupra < cu hotărâre şi fără ocol. deoarece voia să asculte . Ia te uită ce mare şi îndră neţ s-a bănaşu miroase de tare& A început să-i mifăcut! ş<. pe ăsta îl iau. %ihelis ieşea tocmai atunci din casă. . *emăna. $ A. îmbrăcat în haine de duminică. $ Lenio. 4nsă 'iavolul şi-a vârât codiţa şi a făcut aşa cum a vrut el. şi-o luă la fugă cât îl ţineau picioarele. Lenio. dacă mi-ai fi dat altul. şi-o să a+ungi departe ascultă-mă pe mine. o să-ţi găsesc eu un bărbat mai bun. bine. $ %anolios( făcu Lenio. înfiorată. cu inima vâcnindu-i în piept. stăpâne( răspunse Lenio. "oţi bărbaţii sunt la fel. e bine& strigă 8icolios. şi se apropie de 8icolios. t cu un ţap ridicat în două picioare. 8icolios& răspunse tânăml păstor cu < s răguşit. proaspăt ras şi pieptănat cu îngri+ire. tu nu eşti proastă. *trălucea în mi+locul curţii. lle . `t+maş. dar semăna şi cu un tânăr arhanţ++tun`f _ ` vă u.$ -e să-ţi spun. nu& i-o întoarse răspicat codana. N 0etişcana chicoti şi se ridică! luă ceaşca goală şi porni spre uşă. luni. fii fără gri+ă. 2Aşa trebuie să fi fost şi tatăl meu în tinereţea lui. $ -hiar şi ăia bătrâni. $rY /ână la vârsta când sunt în stare să facă copii 2 punse fără şovăială Lenio. $ 1m. 'ar nu-i nimic. care să nu umble cu tot felul de trăsnăi şi cu vorbe fără noimă! şi-o să-ţi umple casa de copii. Gi iată. că nu eşti pe munte! vorbeşte mai încet. 'acă şi-o pierde minţile cu totul şi-o să dea cu piciorul la o podoabă ca tine. lucios. în stare de asta. smt. pagubă în ciuperci. gândi ea! ca sfântul 7heorghe&3 $ Hună dimineaţa.ra înfierbântat. aş fi luat altul. -um o duce %anolios( $ . %ă < n3 biserică. şi de n-ar fi în stare să facă copii. "u eşti. te-ai făcut bărbat în toată firea& -e rei( $ %anolios m-a trimis cu noaptea-n cap să-ţi spun doua vorbe. din trup îi ieşeau aburi cal i. $ Asta-i tot( Hine. o să mai aşteptăm încă trei ile. nu pleca. dacă nu mi-ar fi tată. am venit. pe-i drep. apoi să dau o raită prin satF Adu-mi să mă primenesc. +ignită : besc numai de cei tineri. că n-a pierit lumea! sunt destui alţii. -um mă mai sorbea din ochiF /e legea mea. Lenio se opri în loc. Lenio se opri o clipă în loc şi-l privi cu admiraţie. împrăştiind în urma lui mirosul acela pătrun ător de ţap. 2Habalâc desfrânat& murmură Lenio coborând scara şi chicotind de parcă ar fi grdilat-o cineva. răspunse ea.i3 cine cauţi( strigă ea tare. %anolios îţi trimite bineţe şi te roagă să pofteşti sus pe munte! cică vrea să-ţi vorbească. 6 $ /ână la ce vârstă( stărui bătrânul. ca un cocoşel ce-şi încearcă primul cucu^!h măi. Lenio numără pe degete# duminică. marţiF $ 'ouă eci şi şapte aprilie. după mintea mea cea îngustă. slavă 'omnului. că nici cu %anolios nu mi-e ruşine&3 -hiar în clipa aceea apăru în pragul porţii 8icolis. /e ăsta mi l-ai sâes. :ăd că ştii ce vrei. *e gătise de biserică. Lenio& spuse %ihelis du-şi în cap căciula pe care o avea în mână. spune-i că o să vinF *tai. /arcă ar fi ciol'f 8icolios. clipind din ochi.vanghelia. ca şi cum ar fi avut o Iun ` pricepere în astfel de chestiuni. ghel ^in + e ş+ asta( murmură ea. dar mai întâi dorea s-o vadă pe %ariori.

ca nişte albine uriaşe. 8-ai de ce s3 \&N plângi.2"`satului.N N se ţine cutia de mile erau stranele frunta'ar astă i nimeni nu ştia dacă boierul /a. 4n biserică plutea un miros plăcut de ceară şi tămâie. ai dreptate. pe boltă.Dân picioare. îşi vânduseră toate inelele şi nu mai rămăseseră decât cu degetele.$ *ă-ţi a+ute 'umne eu. care nu rămânea niciodată datoare cu răspunsul. înţepată. să nu greşeşti cumva cărarea. curat. -ine ţi-a spus că mă plâh2 o i-o întoarse fata. cu bu ele galbene şi uscate. făcând să scârţâie strana.3 îşi făcu apariţia în biserică şi %ii. luau o luminare. *. apoi se întoarse din nou la neno `` rea lui. -e să faci. Ar fi trebuit ca satul distrus de turci să fi fost mai aproape de Licovrisi. îşi ise în gând. culegând mierea. oameni.Zst pâne. deasupra capetelor credincioşilor. ca să a+ung mai repede la eiF Acum. întâr iase. $ %ă duc. Lenio. *us. aveai simţământul că pătrun i într-un paradis plin de păsări minunate şi de flori înalte cât omul.(N $ "u ştiu că n-o s-o greşeşti pe-a ta! o să te d drept la %anolios. vrând să-i vorbeas\(3 . $ 7rabnică însănătoşire. ofticat. mai adăugă el. ' Nheas o să vină sau nu! cât despre căpitanul 0urtriars acesta se vârcolea în patul lui şi urla de dureri. $ Ai dreptate. l l hlii li ii s acesta p ş 8umai învăţătorul era acolo. icoane o `toi6eau m mi+locul mulţimii şi stăteau neapol. pe lespe ile de piatră. ce rătăceau pe drumuri de trei luni de ile. Lenio! numai haine. Lângă masa unde se vând lu. tot ca nişte albine! treceau prin >aţa ace G< Nh înhia i l ăt coace \ \3moenuncheau. cu ce m-am ales eu că ei au fost goniţi( -u nimic& -e ghinion& *ă-i ia dracu <3 -redincioşii intrau în biserică. de la lespe ile de piatră până în vârful cupolei. oamenii se mişcau înIar -încolo. rZciY /este puţin. vârleau câţiva gologani în cutia de mile. stăruia năprasnic. suntem şi n` slugile. se închinau şi le sărutau. şi pace& gândea stând în picioare în strana lui. răspunse %ihelis ieşind pe poartă. ar fi şi el un boieraş. Gi să ne aduci veşti bune de la munte& $ Iar tu de la fata popii& strigă în urma lui Lenio. unde îngerii săreau din floare în floare. nu-i aşa( $ 8u mă plâng de loc. 28umai crapă o dată porcul ăsta de boier3. de pe bu ele căruia picurau murmure înveninate. cu ochelarii lui mici pe as şi cu gulerul alb. cu ochii tulburi. 8umai să ai gri+ă să te duci dre r biserică. Atotputernicul. erau acoperiţi de sfinţi şi de îngeri cu aripi multicolore. fără cercei în ele( 4şi blestema soarta. bărbaţii clintiţ+( emei]e m spate. care vă use curierul plecând. 4n olipa aceea. bătu clopotul la biserică pentru liturghie. prostănacul. după câte mi se pareF făcu %l lis. Ladas întoarse uşor faţa. fiindcă trecuse mai întâi pe la %ariori <*N re-i trimisese vorbă că-l aşteaptă. ascultând evlavioşi slu+ba. şi 'umne eu nu vrea să ne plânoen& Iar dacă %anolios s-ar îmbrăca cu hainele taie. Icoanele mari de la altar străluceau! pereţii. -ând intrai în această străveche biserică bi antină. buhăiţi. iar alături de el. -e să facă bătrânul Ladas cu degetele goale( -e să facă el cu urechile lor. şi-l vă u pe bătrânul /atriarheas cu obra+ii pali i. ameninţător. îl vă use în a+un pe Ianacos. stăpâne& răspunse î cu un glas ironic. în timp ce-l saluta cu o înclinare a capului. 'ar gândul bătrânului Ladas era departeF 2Hine c-a semnat. boierule& rosti cu i tate de gură. care-i adusese veşti proaste# pretindea că drenţăroşii. îşi făceau cruce şi înaintau spre icoane. chitanţa pentru cele trei lire! dacă eram eu în locul luiF3 'ar n-apucă să-şi termine gândul! o statură masivă veni şi se aşe ă alături de el. moş (idas. 28-am noroc. ne deosebesc.

gândi în sinea lui. N a $ Ai întâr iatF 4l întâmpinase %ariori. murmură el. începuse să-l cicăis+u putea s-o mai sufere. 4nainta şi se opri.a era mai mare ca el. şi intră grăbită în casă. In fiecare i bombăneşte. şi-şi lăsă ochii în +os. şi cum fata n-ar fi fost decât un pumn de nisip ce-i alunecă din mână. şi când a murit nu 2 K ău după ea. dragul meu %ihelis. strângându-i inâna la piept. şi aveau cearcăne mari. pe ascuns.ra singură acasă. $ 'e ce m-ai chemat( întrebă %ihelis neliniştit. că bătrânul avea dreptate şi că trebuiau să se grăbească. parcă plânsese. ca şi cum ea ar vrea să plece şi el ar vrea s-o ţină. în braţele bătrânei sale doici. 'e ce eşti tristă. vrea să ne cununăm. %ihelis deschise încet poarta şi porni repede spre biserică! simţea cum inima i se înăbuşea în piept. îmbătrânise. înţelegF 'ar îţi spun că tata se gră. Hiserica se lumină parcă la intrarea lui. vineţii. pe +umătate leşinată. "rupuşorul ei firav tremura tot. Lenio se pieptănase. a . se plimbă prin odaie. 8u s-a încheiat încă un an de la moarcalce daN ` ` ` boierul satului. şi nu se cadeF $ 'ar el se grăbeşteF repetă tânăra fată cu +umătate glas. nu mai poate dormi.. du-te. -u toate astea. numai cu bătrâna ei doică. pe care o ducea din când în când la gură. i-e ruşine să ia /ari. în picioare. se scoală noaptea. şi 'umne eu să ne a+ute& %ihelis îi luă capul şi i-l strânse un moment Ia piept. trebuie să fie pildăF tea "No dragă %ariori( 4nţ înţeleg. străduindu-se să-şi stăpânească plânsul. . care stat în dosul porţii şi-l aştepta. $ "ata n-a iubit-o pe mama. 4n mână ţinea o batistuţă. suZ`N şi devotată. viaţă ticăloasă. dragă %ariori( 8u s-a împlinit încă anul de când a murit mama. *imţea în trupul ei. îşi pusese năframa Walb\ cu iNrang+u"4 roşii.se topise de tot! sub piele i se ghiceau oasele şi pe frunte i se vedea parcă ţeasta caţ'raga mea %ariori. 2Aşa eram şi eu. fata. $ 'ragul meu %ihelis& îngână tânăra fată. . vorbi %ihelis. Hătrânul îşi întoarse ochii spre el şi-l privi cu admiraţie şi mândrie. nu ştiuF murmură %ariori cu glas tremurător. *e grăbeşte.ra gătită şi ea cu hainele cele mai bune! la an avea o salbă de galbeni cu efigia sfântului -onstantin moştenite de la mama ei. $ 'ar n-am spus că de -răciun. mânuţa ei slabă tremura. 'raga mea %arioriF 4i şoptea galeş. :in şi eu în urma taF Am întâr iat! hai. 4şi înroşise obra+ii pali i cu sulemeneala ce i-o adusese aseară. dar se stăpâni! îşi duse batista 2 în mâna lui %ihelis. %ihelis! du-te la biserică. $ 'umne eu să ne a+ute& murmură ea din nou. Gtia ea bine de ce se grăbea tatăl ei s-o mărite. lingă strana tatălui său. răspunse %ariori. cu mulţi ani în urmăF Ah.N `într-adevăr. Ianacos 'ar ochii îi erau umflaţi.+na.. 'u-te. $ 'e ce( -e-a păţit( 'e ce atâta or( $ 8u ştiu. şi apateă pe ulicioarele mai dosnice ale sa% ca să iasă la poteca ce ducea pe muntele A(\ cioare.. dar nu putea să-i spună asta lui %ihelis. Aşa eram şi eu odată. pe care i-o dăruise stăpânuf eN`+\ /aşti. 0lăcăul se uită la ea şi se spe. îşi dăduse de flori pe păi şi piept. viaţă.2 şi se ceartă mereu cu mineF 8u mai pot < befD eni să tuşească. cum te duci ca un basm&3 între tiinp. draga mea %ariori( $ "ata se grăbeşte. o Z3 de transpiraţie. unde că u. în măruntaiele sale chinuite.

Hăfeama galbenă se ivi pe potecă. o mamăF Ii pâăcea tare mult de %anolios. să n-o atingă.ra liniştit. . apoi se aşe a pe umăral hâ %anolios ca o blândă. ca un adevărat 1ristos. tăcut. cu gri+ile casei şi ale gătitului mâncării. spre sătenii lui. ca şi a mea3. nemaiputându-şi stăpâni nerăfedarea. frumos. să scapiF $ 8u. în ceardac. scoase um ţipăt# $ *fântă 0ecioară l Gi se prăbuşi la pământ. cu bărbuţa blondă. Lenio se opri @ clipă din mers. Le spuse %anolios cu glas domol. unde urcuşul. îi lăsa să pască în pace. $ /riveşte-mă. "săN fiu vrednic 2 U -iuli urechea şi au i un foşnet de paşi sprinteni şi sori! o adiere hle vâat îi aduse o saaiTeasmă plăcută de apă de flori! nările îi palpitară. fi-l ări Wus. $ 1ei. n3-l nam încotraF "rebuie să mă i băvesc de orice tă să fiu hcai sufletol oarât.ite-o&3 într-agevă". o viaţă adevărată şi pentru ei L iua. că buciumul lor se va sfârşi. Inima i se desprindea din piept şi bura înainte. a+ungea la stârtă. noaptea. nu& plângea nefericita fată.n narghileaua. . 'ar Lenio îşi acoperi ochii cu braţul r u să nu-l vadă. 2. \ a Aga stătea ca de obicei sus. Leaio începu să alerge.*lu+ba de la biserică se terminase. urca muntele. imne milă de ea. priveşte-mă încă o dată.&_e buna seamă i-iitia fai boară. ca de obicei. care mesteca sacâ si( turna rachiu să bea. bp tâmpul fără prihană. îşi puse mâna streaşină la ochi. *ătenii se pâra în piaţă. Lenio îşi lăsă faţa în +os. spre a-l sili să-i iasă înainte. 4şi încetini pasul. şi mă aşteaptă. ridicându-şi capul şi sărind deoparte în picioare! dar rămase pe loc. în piaţă. 'ar când îl vă u. că va începe o viaţă nouă. având în dreapta lui sei ul cu trâmbitN< iar în stânga pe Iusufachi. cu chipal bla+in. iar cu mâna dreaptă îl împingea de :N`N ea. cu pene iranroase. legănarea prunculuiF 8-o să mai fie slugă.ite-o î3 "epetă %anolios. prefăcându-se că nu-l vede.`N.e milă. . iar după nouă luni. cu îmbrăţişări. măfate ochii urduroşi şi privea printre gene +os. plângând cu hohote. 4n inima ei simţea dinainte ce voia să-i spună %anolios# că nunta se va face chiar săptămâna asta. să o cuprindă de mi+loc şi să o a+ute să urceF 'e data asta însă. care-i crăpase din nZ. %anolios nu răspunse! stătea sus pe stâncă. îşi spuraea Lenio. -a atare. -Pit adevăr%amoâios stătea pe sfiKca cea mare tergea mereu faţa umflată. o să fie şi ea o femeie cu adevărat. Aga ştia că el e om şi ceilalţi nu sunt decât oi! că lui îi e hără ită carnea şi celorlalţi legumele. se apropie de stâncă şi-şi ridică Ipliii s+pre -el. Apoi Lenio sra. pe logodnicul ei. sănnaa"ia& gândea el. aşteptând-o. aşa cum îşi priveşte ciobanul turma sa de oi. Lenio urca muntele sprintenă ca o căprioară.:ine& vine& tremură el. spre a-l îndestula cu Iâna şi cu carnea de care avea nevoie el. 'u-te& 0utr%anolios se întoarse şi se aşe ă din nou pe stân3 J bucată de timp tăcură amândoi. %anolios nu se grăbea să-i iasă în cale. ln*ă $ 0ugiF fugi& striga. pe stânca hssa mare. pu2. grasă. cu faţa aplecată în +os. %aoolios& siTigă fata. şi îşi f. cu ochii albaştri. cu îngăduinţă şi duioşie. harnic. cu pâS`pea nnâttgâie-toir de ceafă fi de 6 pgrane că stă pe săiKca Wea mare. Hătrânul agă îşi închidea pe +u. -unoştea bine mireasma aceasta! era parfumul lui Lenio. %anolios coborî la e a+ute. se rotea de eâteva @<< pe sus prin vă duh. /riveşte-măN bine te scârbeşti de mine. :ine& . cu straiele şi cu sufletele lor de duN*-Y nică! unii începură să se plimbe în sus şi în +os \(&3 intrară în cafeneaua lui -ostantis să tragă o du şi să se mai înveselească puţin. nemişcat.

5ămăsese şi ea singură. mâhnită. pentru asta. tremurând.. Lenio vedea acum totul limpede# un berbec cu lână bogată. 2LeprăF leprăF3 repeta în sinea ei Lenio. răsucite. la amia ă. ări oile cate răsuflau greu. sub un ste+ar uriaş. 4nainta fără să ştie încotro. tremura şi clănţănea din dinţi. dar. /entru asta m-ai chemat( $ 'a. *unetul fluierului se au ea tot mai puternic. îşi scoase limba şi încen s-o lingă şi s-o muşte de ceafă! lâna îi era udă de bale. se porni să +oace şi se bâţâie din şale. cu un caval la gură. apoi începea din nou să cânte. 4şi întoarse faţa spre sat. dar îndată tăcu şi el. parcă nu mai avea n teri să re iste şi se dădu bătută. $ 5ămâi cu bine. şi porni înapoi. se arunca asupra ei şi mugea surd. fugărea o oaie albă! uneori o încăleca. 'e departe. bătea din palme.şti în stare să faci copii leproşi ca mine( 8u. aruncă de pe el ultimul vesrnânt şi. %iţosul sări în sr_. I se părea că pe ea o strigă. cu o coroană stufoasă. întocmai ca berbecul. o înhăţa din nou. oaia parcă obosise. în pielea goală. ca un von în pustiu.++cgpieceC soarele era tot sus. /e neaşteptate. tot mai rugătorF Atrasă de-o putere de neînvins. în picioare. $ %ă întorc acasă. . o acoperi toată. behăia întărâtat. fireş e. iar când nu striga. n-o vedea. răspunse %anolios cu acelaşi glas domol. 1-u tt ` striga el într-una. %iţosule. dureros al tinerei fete. 4şi şterse ochii cu năframa galbenă şi privi în +urul ei! nu ştia ce să facă. cu gâturile întinse la pământ. fără voia ei. . în neştire. spun N ce ai( ` $ LeprăF răspunse %anolios liniştit. Lenio se îndreptă spre fluierul care striga. %anolios dispăruse! pământul începu să se învârtească iute cu ea. da s`a nu se scurseseră decât câteva clipe. rămase cu gura deschisă. Acum. -iobănaşul. nici încotro s-o apuce. ` *unetul fluierului se au i dm nou. cânta şi ţipa în pus*f. ciobănaşul. 8u se au ea decât clinchetul tălăngilor de la oile care se întorceau să se adăpostească de căldură la umbra ste+arului mare şi stufos. cu spatele spre ea. îşi vârlea cu furie picioarele din faţă. năduşit. cânta din cav < Lenio a+unse în spatele ciobănaşului şi îşi Jpr+ A suflarea. nu putea să îndure nici ea pustietatea. %iţosuleF /ă ea. din care cântaF 'in când în când. berbecul alerga după ea. într-un prislop. ( se părea că o cheamă cineva şi se îndreptă într-apolo drobită. Lenio se cutremură. parcă se luptau. Acum eşti în stare să mă mai iei( 8u.narea ei. sărind în implorând o dată cu berbecul şi scoţiWd nişte sălbatice. în aer plutea o duhoare de mascuL 8icolios vârli fluierul. pe +umătate gol. spre a-l încura+a# $ 1aida. cu coarne mari. deoarece. mergea aşa. *ânii o du reau cumplit. după puţină răcoare. mâhnit parcă. spre stână. Lenio& spuse %anolios. oaia scăpa şi fugea. 8u se mai au ea decât scâncetul +alnic. ca o fiinţă care plângea. tăruitor. 'u-te& "ăcură din nou amândoi. numai două oi se ăreau ră leţe. se oprea din cântat şi scotea nişte strigăte sălbatice.$ -e ai( /entru numele lui 'umne eu. ca şi cum ar fi implorat-oF Iar sal ciobănaşul urmărea goana lor ţopăind. *oarele era la amia ă. gâfiia. sărea şi ţopăia laolaltă cu ele. Lenio nu răspunse. tot mai stăruitor. parcă se fugăreau. şi mai cu focF :ră+ită. vesel şi trist. *ntit pe boltă.n sunet de fluier răsună o clipă. te departe de lume neputând îndura singurăta0ără să ştie ce face. printre aceste pietroaie încinse de arşiţa soareluiF /ărăsită. Lenio înainta încet. 4n văpaia amie ii. Iar lângă ele. . spuse ea. a stat oare prăbuşită peste pietre( 8u-şi putea ma I se păiNea că au trecut mii de ani.

mahmur.:inele de la gâtul lui Lenio se umflară. &Pi 2o statuetă de ghips a reginei :ictoria a luleţu \ care S cumpărase odinioară într-un port . Adineauri m-a chemat şi mi-a spus# 2"uşă %adalenia. fă-mi plăcerea. nepieptănat. cu capul înfăşurat bine într-un brâu lat. tămăduitorul! ba i-am dat să mănânce şi fudulii de motan. că ridică pân ele şi pleacă! să ne întâlnim cu bine&3 Gi iată am venit. spânul cu iată de muiere. sclipitori şi vioi. roşu. Acum îmi iau cafeaua! pe urmă fume un ciubuc şi-o să beau un rachiu! apoi o să-l pun pe Iusufachi să mă scarpine la tălpi. J ascul(D pe baba %adalenia. du-te la agă şi spune-i aşa# %ulte salutări de la căpitanul 0urtunas. 'e-i vorbeşti de 'umne eu sau de 'iavol. că bietul căpitan 0urtunas e rău de lot Jasele capului nu i se mai prind la loc. în toiul dansului său. agă. ochii i se împăien+eniră. bre( $ îi merge ca un ceasornic. se re emase cu spinarea de perete şi stătea calm. agă. pe iarbă. încă. şi gura începu să-i turuie din nou. Aga căscă din nou. surd& mormăi ea. nici 'iavolul nu vor să-l mai vindece pe sărmanul căpitan. $ %ai bea( t $ 'a. cu obra3 buhăiţi. 'oamne. agă! eu sunt bab%adalenia. du-te < -ăpitanul 0urtunas. Gtie el care. căci se ice că pisicile au şapte suflete în ele. agă( se pregăteşte să pornească în larg. bre. îşi păstrau vechea lor strălucire. Aceste cuvinte fură rostite de baba %adalenia. nemaiavând sub pielea-i tăbăcită decât oasele goale. -ând. ca să-i oprească sângele. 1ai. surd. desculţ. $ I-e frică( întrebă el apoi cu gura încă deschisă după căscat. $ Află. l-am uns cu alifii& /ărintele 7rigoris i-a citit rugăciuni! o ţigancă i-a dat în cărţi! am aprins o luminare la icoana sfântului /antelimpn. agă. ca să mă tre esc de-a binelea! după aceea o să vinF Ascultă aici. de loc. $ 0ii. 'ar totul a fost. crede-mă& L-ara oblo+it cu buruieni. el râde. ca ai maimuţei pe care o vă use cândva la Jdesa. 8icolios se răsuci! o vă u acolo! se năpusti asupra ei şi-o trânti +os. galben ca lămâia. Lenio au făcu aici un gest de împotrivire. în sfârşit. -ăpitanul nostru a ridicat ancora. Jchii lui mici. cu ochii cârpiţi de somn. d Aga. cântându-i maneaua care-i place lui. iartămă& 8u-i pasă de nimic. să se tre ească. ca şi cum n-ar fi vrut să i se audă ultimele vorbe. 'eodată. şedea n\ sofa şi-şi sorbea cafeaua. A i-dimineaţă l-a chemat pe %iheris. aga căscă lung şi mormăi plictisit# $ 'ar cu creierul cum stă. Gi ce n-am făcut. $ 'e loc. şi mai plictisit. el /e Z măsuţă( se aflau sticla de rachiu. bea! dar puţinF $ Hine! du-te şi spune-i că după ce m-oi tre i o să vin să-mi iau rămas bun de la el! o să vin cu sei ul să-i sune din trâmbiţă şi cu micul Iusuf să-l desfete. nespălat. sfri+it. a cărei gură nu se mai oprea cum ar asculta răpăitul ploii. nepocăit şi neînfricat. bătrân tăcu. feciorul boierului /atriarheas! cică vrea să-i scrie el testamentul! acum mă duc să-l chem pe părintele 7rigoris. baccea# să-i spui să nu care cumva să se grăbească să moară înainte de-a veni eu& *ă mă aştepte. să-l împărtăşească. 4n adar& 8ici 'umne eu. care-şi muşcă însă numaidecât limba. drace. alături de oaie şi berbec.

Apărură trei armeni. nici rănile căpătate în ră boiul din <?Bf.a Aivali sau la AleTandria. oare atâta a fost tot( murmură ei. ce plăcere simţise el atunci& :iaţa îi palpita în podul palmei ca o păsărică îndrăgostită. îngălbenită. căpitanul de trei eci de ani. şi tavernele de pe cheiul unui port. nişte flanele şi nişte fiare ruginite. o sirenă cu sâni mari la proră. 4şi opri ochii. -ăpitanul 0urtunas îşi stoarse creierul. se numea 7heorghe. . grin ile năpădite de păian+eni. /e când mâncau. cu şalvari roşii. aceea se deschise uşa şi intră aga.Angliei. la *mirnY. câteva femei cu sânii goi. contemplând interiorul smeliei sale# pereţii murdari. /ământul începu să miroasă plăcut. . ieşi din cadrul ei şi porni în larg. cu tu luci albaştri. toţi băieţi voinici. străbătând această deasă şi apărând într-o lumină strălucitoare. alb ca o +imblă. ca şi cum s-ar fi dus la nuntă. blon i sau bruneţi. capul cândva. poliţele goale. transportând cu corabia sa muniţii şi provi ii în 7reciaF 8ici măcar dragostea aceea pentru o turcoaică ce-l făcuse să-şi n3. asupra fiecărui lucru. icea adesea. atârnată pe peretele din faţă. câte puţin.e U3 Gi o luase. îşi cănise La cu vopsea neagră şi îşi agăţase o batistă de n<3tte la tâmplă. ` s+ată o boieroaică adevărată. *itNf ind înZrâs! cu toate că are o mustaţă mai mare ca+ rot+ privirea în +urul lui. începuse o ploicică liniştită. a corăbiei lui scufundată! se vedeau pân ele umflate. ca nişte sirene. să bea şi să cânte încet! toţi aveau capetele înfăşurate în ştergare albe cu fran+uri! totul era scăldat în lumina soarelui şi dinspre mare adia un i plăcut printre ei nu se afla nici o femeie.. erau numai între prieteni. pe prundişul răcoros. unde se aşe ar3 la o masă. $ %ăi. i. rf. care credeam că ai3 c. cu piept bogat.mine& J ceaţă( se lăsase peste toate. prin care căpitanul 0urtunas desluşea cu greu nişte insule. 'ar se lăsase parcă o ceaţă groasă. cu o cob ă. asta a fost toată viaţa mea( J ploaie măruntă. *e la3mare ţinută. nici neca urile prin care trecuse. nici dacă ibovnica s \ mea -hiulsumi. sărbătoritul. . roşii. -orabia din fotografia pătată de muşte ridică ancora. Iar el. un cufăr lung plin de drenţe. "oată viaţa i se prefăcuse în fum şi se risipise în vânt! numai petrecerea aceea şi ploicică din Hatum îi rămăseseră vii în memorie. dar nu-şi mai amintea nimic altceva. înviorătoare! picăturile udau prundişul alb din grădină şi făceau să răsune frun ele groase ale trestiilor. pe punte. :a să ică. la care luase parte ca voluntar. pe . 8u-şi mai aducea aminte dacă pJv asta se întâmplase la -onstantinopol. se aşe ară pe vine sub trestiile înflorite şi se porniră să cânte manele tărăgănate şi tânguitoareF -e bucurie. o damigeana cu rachiu într-un colţ. statueta era nelip. ce se ridicau din pipe şi din grătarele pe care se frigeau peşti şi măruntaie de mielF 4n mintea lui totul era tulbure şi amestecat! nu-şi mai amintea nici bucuriile. 'e atunci. o pereche de ci me vechi. în luna aprilie. caldă. ca marea. 7mdurile i se urcară pe bord. nişte ţărmuri. de *fântul 7heoro-he dusese împreună cu trei prieteni într-o grădină plin3 de nişte trestii cu flori mari. îmbâcsite de nori groşi de fum înăbuşitor.Z` 2`ina să ia paharul cu rachiu de pe măsuţă. spre a-şi lua rămas bun de la toate. şi începură să mămânce. 4n ma a Iui venea Iusufachi.. 8umai atâta a rărta Xi nimic altceva& Gi eu. drapelul grecesc la pupă. beau şi cântau încet. 0atma sau .. numai o singură tâmpâare rămăsese limpede. 2Asta e femeia mea. învăluind întreaga lume ca tr-o negurăF 'in toată viaţa lui.ra o fotografie mare. trei prieteni şi nişte trestii. în vânt. îşi spusese NK + vă use! o femeie bine trăită..nul dintre ei. o cană de apă în firidă. măi. /rivirea-i stărui mai îndelung asupra unei fotografii vechi. un clarinet şi o dairea.Nrn\ le lânZă el. cu pistoale de la cingătoare. ale cărei clipe erau numărate. rotofei. câţiva turci cu fesuri roşii.la Hatum.

5idică-te şi toamă-ne să bem& 'ar chiar atunci apăru baba %adalenia. dă-i drumul. $ Hre grecule. maneaua pe <<<G. ii lipi de gehi şi-şi duse XaNe( /alma dreaptăla obra . o să mă duc direct în "ai. care simţea că i se învârteşte capul şi voia să închidă ochii. căpitan 0urtunas& strigă aa. $ 'ram bun în hagialâc.li ta te adormit. Aga se ridică. să lăsăm poves1 astea! să nu le mai scormonim! drept să-ţi sn \D n-au ha şi nu duc la nici un chilipir& n_ *e îi toarse spre băieţandrul durduliu şi-i sdusp $ 5idică-te.. balcâ . iubite agă& 7ata. ise aga ştergându-şi mustaţa. ar însemna că mă duc direct în iad& Aga râse. mestecând mereu. s-a terminat < Am ridicat ancora.hei& eTclamă căpitanul. făcând un gest larg cu mâna. tare ca spirtul şi cu aromă foarte plăcută. totuşi umplu paharele. rinând tiâmbiţa în mână. dragul meu Iusufachi! am ărit o da migeană în colţ. înainte de călătorie. ai de legarea să cânţi. din gură. Gi atunci mintea noastră se învârt ` ca o morişcă în suflarea vântului! tu îl faci pe cui. dacă ar fi să cred înlr-a mea. 'acă ar fi să cred în legea noastră. bre( Gtii măcar încotro pleci( $ *ă mă ia dracu dacă ştiu! +slec aşa. $ Iar eu. se apropie de pat şi ciocni cu căpitanul. spuse căpitanul. iubite agă! suflă un vânt minunat din pupă. +ace ţie. iubite agă& Amândoi râseră din toată inima. 5ămâi cu bine& $ .ite cum ne-arn împrietenit noi amândoi. ce scrie despre asta la legea voastră( $ . nu cumva cele două credinţe îşi bat i -ăN noi( Lumea L ia spune şi tu Iusufachi. " sufachi îşi scoase sacâ ul din gura. eu pe turcul agăF Hre spânule. precis că s-ar face prieteni la cataramă şi n-ar mai căuta să-şi scoată ochii unul altuiaF 'ar ei nu! beau şi de aceea au aruncat lumea în sângeF . $ -are popă. L-am adus Y fachi să-ţi cânte. cu voioşie. n-am î tate( L lumea e un vis! viaţa e ca rachiul ne îmbătăm. şi vrei să pleci& $ Am ridicat pân ele la babord. 5ămâi cu bine I bre! unN te duci( 8u te grăbi. $ Gi unN te duci. bre. la fel.nN te duci. bre. $ Hre căpitane. Alaltăieri am primit nişte rachiu de mure. spânule < $ %ulţumesc. *ă nu pleci înainte dea asculta o caiNe3 \ ++ai lusufachi. am pus mâna pe cârmă şi pornesc în larg. femei frumoase şi băieţandri ca Iusufachi& Hr pitane. $ 5ămâi cu bine. "oc- . gripţuroaico( "acă-ţi fleanca& %ai bine pune mâna pe damigeana şi toarnă în pahare să bem& Hătrâna bodogăni ceva! mâna îi tremura. şi pe urmă n-aA decât să pleci. h L 'rum bun şi vânt bun. *tai să-l bem împreună. Gi n-a fost bine( Am dus-o rău( $ :ine popa să mă împărtăşească. o să vină popa cu sfânta împărtăşanie să nu bei rachiu. care se aplecă la urechea căpitanului şi-i şopti# $ -ăpitane. J să-l bei singur. Am au it că te-ai îmbarcat. lumea asta( %ai stai oleacă. iar ei sei ul. la întâmplare. iubite agă. bre spânule( făcu aga râ ând şi se aşe ă pe cufărul lunguieţF -ui laşi. unde mă aşteaptă munţi de pilaf. cu chipul fioros şi încruntat. dacă profetul nostru %ohamed şi 1ristos al vostru ar bea rachiu şi ar ciocni paharele aşa cum le ciocnim noi amândoi.

că e grec şi creştin şi că acum trage să moarăF 'ar nu. bre căpitane. aman! aman& 8iciodată căpitanul nu simţise atât de adânc că într-adevăr lumea şi viaţa sunt un visF I se părea că a dormit şi că a visat. *unt cu hainele cele noi. spuse muribundul cu o voce slabă. 'u-te repede& Haba %adalenia deschise uşa larg! îl aştepta pe popă cu împărtăşania! dar în locul preotului apăru %ihelis. a venit %ihelis cu călimara! haide. făcu aga. băiatul maichii. ca pen tiu atac. Gi toţi trei începură să alerge.n stâlp al satu lui se prăbuşeşte. $ *ă ne grăbim. /e drum. scumpul meu agă! numai tu ai înţeles cu adevărat neca urile mele.s goste. începe tu maneaua noastră dragă. nu murea. Aşa. 5ămâi cu bine şi tu. $ A+unge& porunci aga. bine şi se ţine tare. istovit. ţi-am spus-o din&f.3-deschise guriţa să înceapă maneaua. scumpul meu lusufachi. închisese ochii. ruta tabirF. că a luat parte la ră boiul din <?Bf. duse trâmbiţa la gura şi începu să sune ca pentru atac. *ângele-i curgea în şiroaie pe obra+i şi pe cearşafuri. ieşi în prag şi sună cu putere. ra $ 8ici eu n-am ştiut că te iubesc aşa de m < agă dragă. -ăpitanul. agă( $ . 'acă uneori ţi-am că eşti spân cu faţă de muiere. %ihelis se întâlni ca ei pe drum! tânărul mergea repede. se ţine încăF /ofteşte înăuntru. boieraşule& A"oi închise din nou ochii şi adormi. $ 8u te grăbi. viaţa e un vis. ci abia se tre ea. visul se sfârşea. cu o bucată de hârtie şi cu o călimară în mână. să răsune tot vă duhul& *ei ul deschise uşa. deschise ochii. că a fost căpitan şi că a intrat în toate porturile din %area Albă şi din %area 8eagră. acum. cura+ + că ut în toropeală. nu din răutate. $ -um se simte căpitanul nostru.ll_ $ Iartă-mă. 5K \( cu bine& u *e despărţiră. să audă căpitanul şi să prindă cura+F *3 audă sătenii şi să vină să-l îngroape. N . abia răsuflând. *i întoreându-se către sei îi porunci# LU 'eschide uşa. ascultând cântecul care-i plăcea lui atât de mult# 'unia tabir. *ă ai parte de-un hagialâc feri \a *e aplecă spre căpitan şi-l sărută! ochii amându se umplură de lacrimi. făou -ăfort îşiNlidică /uâin capul spart uU Hine ai venit. -ăpitanul are şapte suflete. lusufachi! guriţa ta să nu putre ească niciodată şi să se prefacă în rubin. aga se întoarse către şei şi-i porunci# $ %ai sună o dată din trâmbiţă. %ihelis intră în casă! uşa se închise în urma lui. în pământ& Aga fu mişcat! îşi şterse o lacrimă ce-i nir-nv` ochi. lusufachi! întu sa sune trâmbita. când aga în*e mâna spre el# $ă. Hătrâna se apropie şi-l şterse! se aplecă la urechea lui şi-i şopti# itane. -ăpitanul îşi încorda au ul! pieptul i se umplea de durere şi dulceaţă. acolo. -erul se acoperi de nori rari de vară! că ură câţiva stropi de ploaie. 7lasul limpede şi patetic prinse a răsuna în odaie. adică# Lumea e un vis.Z. cilibiule! chiar mai bine decât cei vii. . sicarilor. %ihelis se . se revărsa de iuăF 4ntinse mâna liniştit şi spuse# $ %ulţumesc. tot aşa. făcu baba.

7răbeşte-te. 4n cufărul pe care şedeai adineauri sunt nişte drenţe L pelerine. careF ` *i începu să-şi povestească neca urile ei. arătă spre cam bu a lui. acela să fie al tău. de aici din colţ. spuse el.A( cufăr. farfuriile şi hainele astea de pe mine! de asemenea să le daţi cafeaua. cu voce ( ceată. s-o bea în sănătatea mea. Am avut şi o corabie. şi acesta îmi flutură pe bu e.se încet baba. vino lingă mine? să-mi spui unul câte unul toate lucrurile. căpitane. 8u-i nici o grabă. $ 'amigeana de rachiu. 8-am nici copii. $ *crie. tl care răposatul. tY gr+cde. să-şi adu 2 aminte de mine. fiindcă. brân a şi-o ulcică de măslineF tnt fiindcă mi-e milă de nenorociţii ăia. ca să nu uit nimic! iar dacă o să uit ceva. scrie că sunt cu mintea întreagă şi ca sunt creştin ortodoT. %ihelis! eşti gata( $ 7ata. flanele. `4ntâi de toate. un felinar mic. s-o ţină în cafenea şi s-o dea unui drumeţ în trecere prin satul nostru. dar gândurile îi erau în altă parte. apoi întră din nou în casă. lampa de spirt. $ Am s-o împart oamenilor din sat. uite-o a\(`N în fotografie! s-a sfărâmat în faţa "rebi undei siZ ZN dus la fund. $ Ascult. gata să-şi ia borul. să se uşure e. $ 8u te obosi. Habă %adalenia. "atăl meu se numea "eodols v`apadais. o busolă şi nişte fiare ruginite! să le daţi nenorociţilor care trăiesc în peşterile de pe *arachina! să le mai daţi oalele. unde eşti( Apropie-te! nu mai pot vorbi tare! ia hârtia şi scrie. bonete vechi. ca să fume e din ea şi să uite tristeţea şi neca urile singurătăţii şi pribegiei pe meleagurile străine. se aplecă. dar nu le destăinuia nimănuiF Acum o asculta pe babă. Luleaua cu tumbueul de chilimbar i-o dăruiesc lui\ -ostantis. 4( if %iheâi\( Aşteaptă o clipă. o a vârli în câine. -ăpitanul deschise ochii. şopti el. nici căţei. Am vreo ece ocale de or ! le dăruiesc măgăruşului lui lanacos. ( grăbesc. $ %ihelis. 4n vecini începu să urle un câine! baba tresări furioasă. sticla de untdelemn. Am avut :_ mulţi şi i-am mâneat pe toţi! am avut ogoare < ` vândut. Am un dinte de aTa în gură! să mi-l scoată şi să-l dea văduvei -aterina. slavă as 'omnului. mă grăbesc ca să termin la timp. A fost un om < deşi părea sălbatic şi aspru. nu i-am înN ` i-am băut. funia de ceapa. Am şapte suflete. ahărul. -a şi bărbatul meu. gându-i ochii şi ul care-i curgea. scrie. căpitane. luă o piatră. şi lasă vorbele de încura+are. căpitane. -are va sa ică. ` %ihelis se apropie de căpătâiul căpitanului! desfăcu hârtia şi muie tocul în cerneală. puse foaia de hârtie lângă el şi aşteptă. ise %ihelis. că altfel ţapul ăsta e în stare să nu mă înmormânte e şi să mă lase să mă împut. să-şi facă un cercel. scrie cât mai sunt încă în viaţă. "oată averea ce mi-a mai rămas e ai 2< Gi rotindu-şi mina de +ur împre+ur. Am şi o carte de poveşti. $ Hlestematul& J fi simţit că vine moartea şi urlă& 'eschise uşa. 8u. să le mănânce în seara când o să intre în Ierusalim cu 1ristos călare pe elF -ei câţiva bani ce mi-au mâi rămas să-i ia popa 7rigoris. o las agăi. îţi spun. aşe a p `` ` om `` s`rmanu+ + *p. iar banii i-am mâneat. %ihelis răsuci o ţigară. ci me marinăreşti.se încet baba om g ş şp ` s`rmanu+ + *p. să le scriu! nu te grăbi aşa. J mie şi una . o f una Avea şi el neca urile lui. totuna e. nu m-am însurat niciodată. dar şase din ele au plecat! a rămas numai unul.

vanghelie când oamenii `. sărutară mâna popii şi ieşiră. t. . $ Habă %adalenia. spuse bătrân şi alergă sa deschidă cele două canate ale uşii.numai un singur lucru. *ă-i ia avarul ăla.eam câte puţin din ea în fiecare dumi` 2Zne când ceilalţi se duceau la biserică. $ 'omnul păşeşte în această casă& rosti cu o voce solemnă şi gravă popa 7rigorios. cu amândouă mâinile. $ A. -e parcă mi le mai amintesc( 'umne eu are catastife şi scrie în ele totul. căpitane. Am cnmuit-o.vanghelia e un lucru mare. -o asculta iritat! tonul din glasul căpitanului ( plăcea. a+utat de %ihelis.. să-mi ni-aN. a se lumine e şi mucaliţii ăştia. îl găseam desculţ. buni de aruncat la gunoi. N $ Altă beleaF murmură căpitanul.*crie UTN U c^. -asa o las babei %adalenia. $ /ff& *unt prea +erpeliţi. Ia mai uită-te. semnă decL\ subt# -ăpitan Iacumis -apadais. unul singur. . pe aceştia o să-i dau de pomană lui moş Ladas. Habă %adalenia. pe asta am s-o iau cu mine& *ă mi-o puneţi în raclă.insat vin la cafenea. *tai.ori am şi lovit-o cu bastonul. am în+urat-o. ia uită-te prin casă! am uitat ceva de preţ( $ /apucii.u aş vrea să-i duc în dar. potirul acoperit cu o bucată de catifea vişinie brodată cu fir. J dată cu ei ieşi şi paracliserul cu luminarea şi aşteptară toţi trei afară. $ 0otografia. de câteva. mult a mai pătimit cu mine. $ A rămas lucrul cel mai important# casa. mai e statueta asta de ghips! s-o ia 7hipsofagul. trecând pragul. căpitane# continuă. aşa cum e. iartă-mă! nu p 8n cumva plângi de bucurie că scapi de mine( :rusă râdă. s-o citească unul cu glas tare. J să iau cu mine şi paharul de băut rachiu! m-a slu+it bine şi nu-l las. 'acă el o să vrea. se găseşte în cer. purifică-ţi sufletul. şi L gele începu să-i curgă din nou şiroaie. 'ar hai su terminăm şi cu asta& Intră întâi bătrânul paracliser cu o luminare aprinsă după el popa 7rigoris. să nu care cumva să răcească şi să piardă lumea o comoară ca el. de pe părnmtr. după . . ise popa. A.3 timpul. $ -ăpitan 0urtunas. 8u ic ba. NZ %ihelisâi întinse hârtia în faţă# bătrâna îl spr3< şi. %ihelis şi baba %adalenia îşi făcură semul crucii. Hănuiesc că aşa ceva nu. în faţa uşii. cu ramă şi cu geam. obosi. Lăsaţi-ne singuri. o să şteargă tot ce este însemnat în dreptul meu. dar nu te. "e ascult& $ -um vrei să-ţi spun păcatele mele părinte î rosti căpitanul aproape sfârşit. Nî`fiecare duminică. de aici. s-o mănânce încai şi pe regina Angliei. ţinând sus. Ai notat. ia -ostantis cafegiul. dar nu i buti# îl durea capul. $ :ine popa cu sfânta împărtăşanie. cu patrafirul. care îi ţinea imha. 'e câte ori mă duceam acasă la el. fiul lui "eodoris D Afară se au i un cântec bisericesc. a sosit clipa cea gro avă când trebuie să te înfăţişe i înaintea lui 'umne eu. spuse el. dar nici poveştile din J mie ` ma de nopţi nu rănim mai pre+os. spuse %ihelis. N lnY $ Asta-i toată averea mea. *ăraca. da. babă %adalenia. *povedeşte-ţi păcatele. %ihelis( 6U `m notat. apropiindu-se de muribund. care m-a îngri+it Za o soră. sărăcuţul. -artea asta s-o. "rece-o a l fi dă hfrtia să-mi ptin semnătura pe ea.

n singur lucru. . . sunt obosit.ite.n $ 8u ţi-e ruşine& strigă popa. $ 8oapte bună < apucă să mai spună. $ 'umne eu să te ierte. să nu mă laşi şi pe mine să mă împut. care făcea cele de trebuinţă morţilor. 8u te cuprinde groa a( $. murmură Ianacos. bombăni Ianacos îndâr+it. 5ămâi cu bine& Apoi se întoarse cu faţa la perete şi închise ochii. $ Apăi nu este şi el făptura lui 'umne eu. nu te cutremuri nici măcar în această clipă cumplită( $ *ântern nişte biete furnici. păimte. deschise gura! cearşafurile se umplură de sânge. pe prundişul g-uY dinii. încruntându-şi sprhi`U . mare ispravă& 1ai. cu părul despletit +elindu-l adânc.baba %a-dpl. $ . dacă aş fi 'umne eu. Jm fără teamă de ne eu. 'ar popa 7rigoris se împotrivi. părinte( se bur ului Ianacos. $ 5aiul nu-i gra+d! e lăcaşul lui 'umne eu& strigă popa. murmură el din no p n-am puterea asta. siiYl +`e aniraae( îatrebă popa. răspunse căpitanul. sunt obosit. 'oamne& continuă : istit căpitanul. /opa acoperi potirul cu bucata de catifea vişinie. florile de românită ră\ pândeau un miros plăcut în cimitirul mic al satului "oţi sătenii îl petrecură până la mormânt! în frunte mergea baba %adalenia. N /opa făcu semnul crucii deasupra lui. trahreNc% buretele& -u noi ţi-ai găsit să te masori. ploua mărunt şi iniştit. alungându-l. ţi-am lăsat toţi banii ce mi-au mai rămas. $ 8-are suflet nemuritor& răspunse popa 7rigoris indignat. A fost aici aga şi m-a ţinut cam mult de vorbă! apoi ai venit %ihelis şi mi-a scris testamentul. te afli în faţa porţii lui! o să se deschidă acum-acum -şi o să-l 瀛 în toată măreţia sa. Ianacos voise să-şi aducă măgăruşul să urme e şi el cortegiul. nişte biete furnici( "u. teme-te de 'umne u& 8enorocitule. se au dangătul trist al clopotului. spuse el. făcu papa cu asprime. stărui căpitanul aş vrea f3Yiuc plocon lai 'umne eu. căci aflase de la %ihelis căi fusese lăsat drept moştenire nişte or . 4ncepu să horcăie. . ca în iua aceea de *fântul 7heorghe. ca pe alţiiF Gi acum mai vii şi dumneata să mă sperii cu gogoriţa dumitaleF 8u mai pot. 5ăsuflarea i se îngreuna. când l-au îngropat. care efti cogeamite elefant& $ -ăpitane. *e vârcoli de două-trei ori în patul lui. ca sa mă înmormânte i. dar cu o singură poruncă# să nu se balige ca să murdărească cerul. eu l-aş lăsa pe scumpul meu Iusufachi să intre în rai. N `u Apoi deschise uşa şi-o chemă pe. $ 8u pot să te împărtăşesc cu trupul şi sângele lui 1ristos. gemu ca şi când s-ar fi înăbuşit. aş lăsa să intre şi măgăruşii în rai. Am mâncat un bob de grâu mai +t L o muscă moartă mai mult. mergând în urma convoiului. -âţiva nori străve ii pluteau pe cer. la bN2 tum. în chip de bocitoare. erede-mă. $ .u. bine că mi-am adus aminte. horcăind fi mai gneu. 'umne eu să te ierte& 8oapte bună& murmură din nou căpitanul.Il. da. astupându-şi urechile. 2 eniaN A doua i.u. când petrecea cu prietenii lui.

care nu sa mai păstre e taina. l-a dat flămân ilor şi ne-a trimis binecuvântarea sa.-e! ţinea lipită de gură ca să-şi înăbuşe tuşea. un demonF %ăi băieţi. la chipul ei supt. $ *ă mergem. %ihelis( îl întrebă Ianacos. împreună cu . oamenii se înv +a cafenea şi începură să laude şi să voraspre virtuţile răposatului căpitan. %i-a trimis-o aseară părintele 0otis. frumoa` grăsulie. şi sufletele li se umplură de mirosul romaniţelor stropite de ploaie. *tai. cu \. *e îndreptară spre sat. da. şi acum se duce acasă la răposat să ia statueta de ghips a reginei Angliei. palid. s-o mănânee. %ariori.vanghelia. I %ihelis oftă! gândul îi bură pe neaşteptate(& godnica sa.nde îi sunt bu ele care râdeau într-una( 'e atunci trecuseră două eci de ani! %ihelis nu mai călcase niciodată în cimitir fără să-şi amintească de fata aceea frumoasă. car t+u -g să mai icF 8u cumva %anolios este un 2f nt şi abia acum s-a vă ut( 'upă câte am au it eu. prin asemenea boli trec numai sfinţii şi asceţiiF $ 8ici vorbă. $ 1ristos răstignit a doua oară L voi. să-l vedemF Gi atunci să-i duc şi darul pe care-l am pentru elF Gi. Ianacos. la batista albă pe. spuse %ihelis. ţin N o lădiţă de lemn ca să le pună în ea.Gi după ce totul se sfârşi. $ . unde ăceau strămoşii lor. A primit şi spanacul cu ore de care v-am vorbit. propuse Ianacos. ca duminică dupăamia ă să ne urcăm toţi trei pe munte. . un sfânt. respirară mireasma umedă şi caldă. noi cei patru tfoşniţari L aşa ne-a poreclit el. In urma lor se au iră nişte paşi grei! întoarseră capetele. pentru cele patru coşuri pline cu merinde.N cane vinete în +urul ochilor. o mască de carne. spuse Ianacos. ise el. %anolios e un sfânt. aplecat peste groapă. tăcuţi. A spus s-o citim cu toţii. *e opriră o clipă. pe care o vă use într-o i la ei acasă. pe când se de gropau osemintele tinere. -ăută oasele tinerei fete în timp ce tatăl moartei. dar v -straţi secretul! nimeni nu ştie încăF %anolios *ă /n boală urâtă pe faţă! parcă i s-a lipit pe chip o are catiţă. "recură peste mormintele acoperite cu românite. de craniul eiF $ 'e ce ofte i aşa. şi f@ *fN veselăF *e oprise cu tatăl său lângă morrnântul d chiş! groparul arunca pământul cu lopata şi-l `t mădea pe marginea gropii -ăută oasl ti gp p p şi< in` mădea pe marginea gropii. întâi să cântărim bine lucrurile. ăli hi lbi ăl d p ă. groparul îşi înfipse mâinile în pământ şi scoase un craniu năclăit de noroi. asta e numai urmarea sfinţenieiF făcu -ostantis. $ /anaiotaros& eTclamă -ostantis. -ostantis. pe care această veste îl întristase. cu scoarţe de aur. -drt îşi amintea că în copilărie venise o dată ai N tatăl său. mirosea plăcut. cu ochi albaştri. %icul %ihelis începuse să plângă cu hohote. spunând acestea. A venit şi căpcăunul ăsta la înmormântare& $ J fi aflat că i-a lăsat căpitanul şi lui o moştenire. şi noi habar n-am avut atâţia ani de ileF $ 8u te înflăcăra aşa de uşor. după ce fiecare aruncă un pumn de ţărână în groapa proaspătă. Acesta să fie oare capul frumos al tinerei fete cu părul ondulat( -e s-au făcut ochii ei( .vanghelia asta. îi trase deoparte pe %i/u6& asi pe -ostantis şi le spuse! 0raţilorK o să vă împărtăşesc o veste rea.. /ământul. să aducem şi un doctorF $ . prin moş 1ristofis. cu părul ondulat. răcorit de ploaie. 'ar %ihelis împinse poarta de fier cu o cruce în vârf. ` sătenii se împrăştiară. scoase de la sân o cărticică legată. La un moment dat.u ic.

femeile. căpitanul. şi să mă înşel < $ /entru %anolios( făcu %ihelis surprins. pe când ei nu plâng decât când se gara c în raâa altoraF . mie mi-aţi înfipt un cuţit în inimă. N $ 8u-i chip să prin i un arici fără să te înţepi& declară Ianacos. înainte de a muri. măi.$ *ă ne oprim să-l luăm cu noi. J să-l mai îmblân im puţin.u ştiu ce va să ică iubirea şi *-ă fac de râs din pricina ei şi plâng.u plâng când ` Nn singur. 4mi vine să dau foc atelierului. bătu-v-ar blestemul să vă bată. 'in iua când sfatul de bătrâm pentru rolul Iudei. 'ar nu-i decât un +oc. *e opriră. %i-e teamă pentru %anolios + de-ar da 'umne eu să nu fie aşa cum presimt eu. ci@Npe mutre. adăugă -ostantis. fără să-i salute. să-şi ia nevasta şi fiicele la bătaie. $ La mi+loc mai e şi văduva. Arde-i-a sele în focul gheenei& Jc3 $ 8u vorbi cu păcat. ca să-l mănânc& %i-a lăsat cu limbă moarte s-o mănânc şi pe regina Angliei. ise Ianacos. Apoi băutura. 2 2nt mai bun decât ei. lăsaţi-niă cu neca t riâe mele I 'upă ce rosti acestea.nde vă e falsul 1ristos( $ 8ici acum nu te-ai împăcat cu povestea asta( ise -ostantis. săracul& spuse %ihelis întristat.i. ne+oc. grăbi pasul şi se îndepărtă ocărind. şi-a adus aminte de tine şi ţi-a lăsat moştenireF $ 7hips. apostoli falşi& răcni 7hipsofagul. când mă văd. aruncă şelarul. se ăvorăsc speriate în dosul porţilor. pe motivul că avea barba ++ nu p.nul îşi are măgăruşul lui. grăbi pasul ca să treacă înainte. şi în casă la mine. $ Iuda s-a cuibărit în sufletul lui şi-l chinuieşte. propuse %ihelis. %ai bine să nu-i mai vorbim. spuse %ihelis.tea să-i mai vadă cu ochi buni ll ll di Naleşi să repre inte rolurile apostolilor credin`siNai lui 1ristos. ducă-se dracului cu toţii& . *(4I afara casei. o să a+ung un Iuda de-adevărat. să-mi arunc nevasta şi fiicele în drum şi să ucid femeia pe care o iubesc. rogu-vă. Lăsaţi-mă în pace. .2ealor când iubesc sunt fericiţi şi râdF %i-e silă de ei. Acum se duce glonţ acasă. care sunt pricopsiţi şi fericiţi. 'ar păcatul cada asupra voastră& Lumea te iubeşte. /anaiotaros. şi în sufletul meuF . ise %ihelis. şi faţa lui ciupită de vărsat se aprinse d odată. celălalt mica sa cafenea. ne ocoleşti( $ 8oroc. 8evastă-mea din Iuda nu mă mai scoate. $ A fost rănit în inimă. /anaiotaros. 'in cau a voastră. . sau eu(3 $ 1ei. "rupul nic3 i s-a răcit încă bine. copiii îşi bat +oc de mine pe uliţă. Ia-ţi blestemul înapoi& . al treilea e bogat şi-o are pe %ariori! eu n-am nimic. mă netotule& 8-ai înţeles încă( $ 6oc. cu toate că-s totdeauna po< rât 0iindcă eu sufăr mai mult. Le tot ameninţa mereu c-o să le dea afară din casă. nu te înturia& Iată. -ine-i luda( . îi strigă Ianacos. $ Arde-i-ar oasele în focul gheenei& strigă din n /anaiotaros. în timp ce dum. şi vor să facă pe apostolii& îşi spuse el. J să ne descurcăm greu cu el.

ridicată în mi+locul stâncilor. %i-e teamă să nu ne-o ia înainte /anaiotaros. i-a spus ea deschis şi răspicat bătrânului. $ 'umne eule. şi el cântă& $ . se $ tindea bolta albastră şi răcoroasă a cerului. $ 8imic. Jcoliră stâna. *oarele scăpătase pe cer. şi frescele. *oarele 1raNâncă sus! scăpase de nori şi râdea. lumea . cu vârfuri roşii. -eea ce ne-ai spus tu mă nelinişteşte. nu cumva şi fi făcut seama( $ -e tot îndrugi acolo. -ând se îmbată strigă mereu# 2J să-l omor. 'oamne 2 tă-mă& ise Ianacos. . 2riră pe /anaiotaros stând pe o piatră la poalele O l& îii îâd . /loaia încetase. mergând în tăcere. mă( ise %ihelis. era gata să apună! pe munte se lăsaseră umbrele. cvi capul între rnâini. numaidecât& întări Ianacos. nu l-am vă ut. nu ştiu de unde. /e urmă. eTplică Ianacos. 'ar duceţi-vă şi voi să vedeţi& $ -um o duce( $ -a racul pe +ar& răspunse ciobănaşul şi pufni în râs. /anaiotaros a aflat şi şi-a ieşit din fire. ` 4n sfârşit. e un copilandru. de boala lui %anolios. 4l mistuie focul. norii se risipiseră! deasupra. răspunse. 20ie. gândindu-se la nevastă-sa. spuse +ui -ostantis. $ +-Iei! 8icolios& strigă %ihelis. să vă bucuraţi împreună&3 k N /ăi hartuşca asta ar lua şi-un ţap.ra o bisericuţă veche. se luminau! aripile arhanghelului %ihail. Atunci se făcea acolo un mic pra nic! credincioşii aprindeau câte o luminare.$ %i se pare că văduva a pus ochii pe prietenul nostru. negre.3 2'e ce fă( Iubeşti pe altul(3 K'a. Am vă ut-o alaltăieri vorbind cu el la puţ. 28u-l iau pe %anolios. l u $ 8orocul lui %anolios c-a scăpat de ea& adă -ostantis. Ianacos însă se îngro ise şi el singur de vorbele pe care le rostise. A aflat.3 2/e cine(3 2/e 8icoâios. la ? noiembrie. îngândurat. $ Acum o să vă destăinuiesc şi eu un secret. e necopt. se urcară pe stân(N cea mare. a+unseră la stână! intrară în bordei dacolo nu era nimeni. de iua sfinţilor Arhangheli. şi poate. *ă mergem& %ihelis începu să râdă. . /orniră înapoi pe potecă. se îndrepta spre muntele sfintei `N cotim şi s-o luăm repede pe potecă. uitată de oameni. 8icolios scoase cavalvTl din gură şi se uită spre ei. fă. o să-i omor pe nemernic&3. -ei trei prieteni trecură pe lângă turma de oi. cu chef iedul ăsta& ise Ianacos. i-a spus tata ` Gi să fiţi sănătoşi. pe +umătate şterse. Aseară. nvi ia dat nici mustaţa.l i 2rir O l ţelui. Lumea îşi aducea aminte de ea doar o dată pe an. strigară. %anolios e la stână( $ 8u-i. şi-şi tot ascute cuţitul pe piatră. $ -e-ar fi să mergem chiar astă-seară să-l vedem pe %anolios( propuse %ihelis. către seară. poate& i-a strigat Lenio. *e au i un clinchet de tălăngi! un fluier răsuna vesel şi sprinţar. 8u amâna pe mâine ceea ce î rotiră şi apucară pe potecă! nu mai vorbeau. se înviorau o clipă. ciobănaşul&3 2/ăi ăla. vorbi el. *e abătură din drum. îmi place. -e-o să faci cu el( /oate el să-ţi facă copii(3 K/oate. voinic. . Ianacos& $ *ă ne ducem chiar acum. Lenio s-a dus la tatăl meu! fata asta e un drac împieliţat. se şi eau ca şi cum în vă duh ar fi plutit o nenorocire. spre a trece pe la o bisericuţă părăsita.l nu-i trecură înainte fără să-l tulbure. dar nu răspunse nimeni. ştiu bine&3 Gi-a început să se gudure se dea bine pe lângă bătrân. murmură Ianacos. pută nu mă-nşel.

fără să vrei. dar se temea să nu-l sperie. %anolios. $ . -ând a+unse în sat se înnopta. N e :lr%anolios intră şi închise poarta în urma lui A9atunci îl apucă spaima. 1ai. cu utin înainte de sosirea celor trei prieteni. 4şi spuseseră totul nu mai aveau nimic de spus. /oarta se deschise repede şi văduva întinse braţele. "remura din tot trupul. spuse văduva. din iconostas. tu eşti i băvirea mea. în curte se au iră galenţii văduvei. îi amuţeau. nu-ţi fie frică să te mănânc. dragul meu %anolios I $ Am venit ca să scapi de mine. lăsându-şi numai ochii descoperiţi. Iar seara. gata să se stingă.pleca. albe. 4năuntru se simţea un miros de muce eală. eu. -aterina. intră. i $ "u eşti. %anolios( făcu ea cu veselie // K te-aduce( Intră. albe. în şese +++bră. Apucă pe ulicioarele cele mai dosnice! mergea repede! nu întâlni nici un om. $ -ine-i( întrebă ea din nou.2Y. şi tăcea. $ 'eschide. din curte c luceau prin întuneric. "oată iua o petrecuseră aşa. 8e-am înţeles. Am venit ca să te scârbeşti de mine -aterina. nu găsea cuvinteleF tâ"Nstos. $ -ine-i( întrebă glasul ei subţire. Iar când se întâmplă să adorm.l a aprins luminareaF Gi după aiaF $>_sN rCumne eu să-l ocrotească& murmură %ihelis. 8u încape îndoială c-a trecut pe-aici. îl privea şi el! voia şi el să-i rbească. %anoâios. N au\ $ 'e ce ţi-ai acoperit faţa aşa( întrebă văduv Mi-a fost teamă să nu te vadă cineva( Mi-e ruşin i /oftim în casă. 4şi înfăşurasNe faţa cu batista lui mare. răspunse %anolios. . aprinluminarea şi toată iua stătuse îngenuncheat. ca într-un mormânt. 'ar tu eşti singura mea năde+de pe lumea asta. 0ără să ştii.u. Am spus tot ce-am avut de spus. te văd în visF Oi şi noapte te chem# :ino& :ino& Gi astă-seară. 9enl`u îndră nea! îi era ruşine. pieptul ei pe +umătate desfăcutF $ Oi şi noapte mă gândesc la tine. %anolios deschise uşiNţa şi se îndreptă spre sat. %anolios se ridică şi sărută mâna lui 1ristos. se uitară peste tot! nimeni.n capăt de luminare. să nu mă mai chemi. 4 tr-adevăr trecuse pe la bisericuţa părăsită. ca doi îndrăgostiţi ale căror inimi prea pline le înăbuşeau glasul. . sora mea. şi inima începu săi tremure în piept. %anolios. în mi+locul curţiN desluşea prin be nă faţa strălucitoare a văduvei. ise Iana. :oia să-i vorbească. $ . ui în faţa celuilalt. fără să scoată o vorbă. luminările se stingeau şi o dată cu ele dispăreau şi aripile îngerilor pentru încă un an de ileF -ei trei prieteni intrară în bisericuţă. N %anolios rămase nemişcat. mi-a dat binecuvântarea sa! mă duc&3 Gi porni pe potecă. gândea el cu mulţumire. fără să vreau nici eu. braţele ei. privi cele două < vece cu garoafe şi pietrele mari. *ă nu te mai gândeşti la mine. tăcut. ardea în faţa icoanei lui 1ristosF -ercetară prin altar. %i-am pierdut şi somnul din pricina ta. La un colţ coti! uliţa era pustie! întinse mâna cu un gest hotărât şi bătu în poarta -aterinei. ai venit& Hine-ai venit. privindu-l pe 1ristos. *e opri. uşurat şi bucuros. spuse liniştit %anolios.u să mă scârbesc de tine. 'upă câteva clipe. dragul meu %ano lios( strigă văduva. iată.

îşi acoperi faţa cu mâinile. ii privi bineF 'eodată. spuse văduva. frumos împăturit.u nu ştiu. ocupa toată încăperea! deasupra atârna icoana sfintei 0ecioare. %anolios se prăbuşi pe o ladă. Ia-l atunci du-l unde vrei tu. tot aşa. sunt pierdută. sub care ardea o candelă mică de sticlă puriar +os era aprins un sfeşnic înalt cu trei lumî. ca sa scapi tu r \ $ 8u& 8u& strigă %anolios îngro it *ufletul tă ar fi atunci pierdut pentru totdeauna şi nu vreau a-t < "ăcură din nou! după câteva clipe. dragul meu %anolios. -e vrei să fac( N %anolios tăcea. foarte palidă! îl privea pe %anolios şi inima i se sfâşia. $ în casă e opaiţul aprins! să mergem înăuntru să mă ve i.8u te speria. ` cr începu să-şi desfacă încet batista. dragul meu( mură în cele din urmă. sora mea. I băvirea sufletului tău atârnă de mine. ca o bucată de carne vie :ăduva deschise ochii mari şi-l privi. $ -alcă pe urmele lui. din care curgea un lichid galii n şi gros_ ca /uroualN după aceea fruntea întinsă. 0ă din mine tot ce vrei tu. dragul meu %anolios( strigă văduva cu inima tresărindă. ca şi cum ar fi au it în toiul nopţii strigătele propriului ei copil gata să se îneceF $ -e pot să fac eu pentru tine. $ 8u ţi-e scârbă( $ -um ar putea să-mi fie scârbă de tine. oi sufletul din mine îţi vorbeşte. $ A+ută-mă. $ La el mă şi gândesc& strigă %anolios. %anolios. nu mă îmbrăţişa& /riveşte-mă& $ 'ragostea mea& 'ragostea mea& striga ea. care se simţi deodată uşurat. rY3nduPe sub cele trei luminări. -aterina. sora mea! ca să scapiF şi ca să scap şi eu. A+ută-mă să-mi feresc sufletul. /atul larg al văduvei. sfârtecaţi. $ /riveşte-mă I /riveşte-mă& 8u plânge. $ :rei să mă omor( întrebă văduva :rpi comor. -aterina. %anolios. . crăpate şi vinete! apoi obra+ii `ini de răni. alături de pat. roşie. %ai întâi apăbu ele umflate. nevoind să se depărte e de lângă trupul lui. să nu mi-l pângăresc& :ăduva se re emă de perete. iua şi noaptea. Ai rostit o vorbă care m-a uşurat. dragostea mea& %anolios o împinse încet de îângă el. %anolios se ridică. spuse el rugător.N preoăteşte-ţi inima. $ /lec. sora mea. 7ândeşte-te la 1ristos! şi sufletul %agdalenei atârnă. dragul meu( $ "rebuie. sora mea. $ 8u vreau să scap! dacă scap de tine. %anolios! nu trupul meu. a+ută-mă să mă mântuiF Gi eu mă gândesc la tine. şi-l luă de mână cu duioşie. %anolios. spuse %anolios. :ino mai aproape mă priveşte. -aterina. /entru că am şi eu un suflet. $ *ufletul meu atârnă de tine. $ *ă mergem. de nădă+duit. trebuie. Intrară. de el. La el mă şi gândesc. 8umai aşa rnă voi mântui şi pe mine. %anolios continuă# $ :reau să te mântui. şi n-am puterea să scap. că u în braţele lui şi începu să bocească# $ %anolios. -um a făcut el de a mântuit-o pe %agdalena cea păcătoasă( Gtii( .

a` pe a + încolo n-o să mai deschid poarta nimă( puse văduva.n sat e ca un stup de albine. bărbierul. ca şi mai înainte. sângele i se urcă la cap şi cu două ile mai înainte. $ Ia-le. câte butoaie de vin şi câţi saci de grâu va recolta anul acesta! îşi numără datornicii. îngropat până la gât în calculele sale# socoteşte câte chiupuri de untdelemn. smerit şi chib uit. Logodnicii se înarmea ă cu răbdare. abu ând de slăbiciunea lui! %ihelis a început ă împartă. 8-a uitat nici cele trei lire date lui Ianacos şi plănuieşte să-i scoată măgăruşul la me at. murmura părintele 7rigoris. şi atunci ce-o să se facă fata mea(3 'ar e ceva şi mai grav încă# ţapul de popă de pe *arachina slu+eşte în fiecare duminică într-o peşteră şi după aceea ţine predici! multe oi de-ale preotului din Licovrisi fug din turma lui şi se duc să asculte palavrele acelui gură spartăF 2. să nu-l lovească damblaua. înfulecând cu lăcomie orice. şi din când în când măgăruşul acela blestemat al lui lanacos L dar-ar 'umne eu să crape& L cară metecilor de pe *arachina coşuri pline cu Fmerinde. i-a pus ventu e cu sânge. ( :ăduva îl apucă din nou de mână! străbătură împreună curtea! -aterina culese pe întuneric un mănunchi de garoafe şi i le puse în mână. *arachina e stupul meu&3 . 4n luna mai nu se fac nunţi. cobea părintele 7rigoris. 4n vii. spuse el. 'eci $ ostilii trebuie să aştepte până la mi+locul lui indrag ` `` . în iunie vine secerişul. 8-a strălucit niciodată prin deşteptăciune.rn6f estea nu vor mai avea pe urmă alte gri+i decât `N `nânce grâul şi untdelemnul strânse peste vară. fără ştirea tatălui său. spuse ea. _. şi tu ai rostit o vorbă care m-a uşurat! mi-ai spus 2sora mea3F %anolios începu să-şi înfăşoare din nou faţa cu batista! numai ochii îi rămaseră descoperiţi. %anu s-a cununat încă. Licovrisioţii mănâncă usturoi ca să fie sănătoşi şi tot satul duhneşte de un miros urât. culesul viilor. ca să pună mâna pe el. ele nu suferă întâr iere şi nimănui nu-i e atunci gândul ta+nsurătoare! în luna următoare începe treieratul! după treierat. iar smochinii mustesc în smochinele ver i. Hătrânul /atriarheas s-a pus iar pe îndopat. 4n holdele mănoase grânele dau în copt! măslinele leagă şi se îngroaşă. prostănacul ăsta o să-şi risipească repede tot avutul. făină şi untdelemn săracilor. iar %ihelis a apucat pe un rău. se gândeşte cum să-şi încase e banii. agurida atârnă de butuci. %oşneagul Ladas molfăie şi el un căţel de usturoi. de parcă i se bat calicii la gură! se îngraşă peste măsură. 1ristos să fie cu tine. +`acum %anolios şi prietenii lui l-au smintit de tot < cap. să să rna ` cunoască bucuria de a ămisli şi de a 'Lce pe lume copii. *ă-şi ia tălpăşiţa cu roiul lui şi să se aciue e unde o şti. In el nu e loc pentru două regine. %anolios& 'eschise poarta. transformând laptele otrăvitor în miere.iua -rucii! atunci toate muncile se septeo` +ucatele de pe câmp sunt strânse şi preotul teronna` ` ţ+inecuvânte e perechile de tineri însură/Z. adaugă dobân ile. $ 5ămâi cu bine.$ Gi tu dragul meu %anolios. părintele 7rigoris are o mulţime de neca uri.-u aşa minte. J să aştept până te întorci tu\ nimne eu să te binecuvânte e& %anolios ieşi în drum şi se pierdu în întunericul nopţii:II A sosit şi luna mai! vremea s-a făcut frumoasă. J să mai vin. se uită de-a lungul stră ii! nu sa 2rea nici un om. sora mea. Antonis. muncile câmpului se înteţesc.

câteva tufişuri înflorite şi o mulţime de şopârle ver i şi cenuşii. dar ochiurile plaselor erau foarte midi In cele din urmă. doar câte un arbore cocoşat de vânt. glasul îi era potolit. nici vii.neori le povestea parabole. îmbărbătândui. obişnuia să vorbească turmei sale de credincioşi. 8umai cel îndărătnic slăbea şi se că nea într-una să iasă din plasă. /orumbelul care stătuse tot timpul flămând slăbise atât de mult. prăpădiţii& spuse unul din vân ători. re emaţi în toiege.ra o i de duminică! peştera cu frescele pe +u tate şterse se umpluse de lumini. fiii mei. doi vân ă. -âteva ile la rând le-au dat mereu grăunţe şi apă! porumbeii începeau să se îngraşe vă ând cu ochii. unii cu barba şi bărbiaN \ Ncate de vreme şi de igrasie. repe indu-se o dată. /ărintele 0otis stătea în picioare în mi+locul lor. /este câteva ile. Au cântat şi s-au rugat cu toţi laolaltă.A sosit luna mai şi pe *arachina. /orumbeii se repe iră să mămnce şi să bea cu lăcomie. dar acolo ea e hămesită de foame şi îmbrăcată într-o haină sărăcăcioasă# câteva flori de câmp rătăcite printre pietre. schilodiţi ca vai de ei! din scena 5ăstignirii ` mai rămăsese decât chipul lui 1ristos. cu trunchiul răsucit şi scorburos. $ *untem încă în viaţă. în faţa ochilor eTta iaţi ai refugiaţilor se deschideau atunci deodată cele şapte ceruri. apoi au ieşit şi s-au aşe at la soare.vanghelia. spre a le da cura+. . rit de mucegai. a trecut prin plasă şi şi-a luat borul . cu două restu \ de picioare galbene. apoi începea să predice cuvântul lui 'umne eu şi cuvântul lui propriu. alteori le vorbea despre viaţa lui. dar încetul cu încetul devenea aspru! vorbele lui se rostogoleau parcă din vârful stâncilor şi se opreau drept în sufletele oamenilor. pe vine. cu copiii pe lângă ele. \2 . -um o să-i vindem în târg(3 2*ă-i hrănim bine câteva ile. 4ntâmplare. :eniţi 1ei. din care curgea o şuviţă de sânKe Hărbaţii şi femeile se strânseseră în peşteră dis-de`dN2 mineaţă. începu părintele 0otis. despre câte a vă ut şi-a îndurat el! cel mai adesea lua . nici live i! nimic altceva decât stânci aspre şi sălbatice! din loc în loc. ?D 6U Au fost odată. In fiecare duminică. femeilor care plângeţi. fără Zî3 cioare.2 N de păsări care s-au urcat pe un munte şi şi-au capangele acolo. încărcaţi cu ghimpi şi puvN+N< duşmănie faţă de om. fiii mei& le spuse el în iua aceea pe un ton vesel. peri pădureţi. măruntaiele din ei uitau de foame. şi o frântură de cruce. şi cu nişte fructe acre şi pline de sâmburi. iar bătrânii. Le-au întins şi-au plecat. La început. îşi începu în iua aceea părintele 0otis predica sa. $ Adevărurile cele mai mari le numim de obicei poveşti. Astă i o să vă spun o poveste. 4ntâi îi saluta pe toţi la rând adresa fiecăruia în parte câte o vorbă bună. Le-au dat grăunţe din belşug. vân ătorii au venit să-i ia şi să-i ducă la târg. citea două-trei fra e din ea şi-şi lua avânt. pentru fvori Apropiaţi-văi : roeile se apropiară. iar au venit a doua i dimineaţa. 8umai unul nu voia să mămnce şi stătea flămând. să se îngraşe3. o deschidea la. porumbeii se ghemuiseră unul într-altul şi stăteau aşa. că. 2*unt numai oase şi piele. care au ieşit să se încăl ească la soareF Acolo nu-s nici măslini. nu ne dăm bătuţi& *ă trăiţi. drenţele de pe ei se trans\ formau în aripi. măslini salh v roşcovi. după slu+bă. şi se ă ios. le-au adus apă. ce să vadă( -a` d b lb Hl +nd au ven ţ nffele =_r erau /`ne de porumbei sălbatici Hietele păsări se băteau de nădă+duite să scape. ascet \ tre iseră din somnul lor. înver it. în +urul lui! bărbaţii rămaseră în ?(e(oare înNspatele lor. tremurând. acon\. /e pereţi. /l-< egâteau să asculte cele ce avea să le spună popa. alţii fără piept. ise celălalt. voi.

stau la căldură lângă vetrele lor. o să creştem iarăşi. ce iceţi( Ia stoaroeţi-vă puţin mintea& 'ar bătrânii tăceau. . aşa după cum şi călăreţul bun biciuieşte calul leneşF 8enorocirea ne-a biciuit sângele. unde focul nu se stinge niciodată. î# să ne îngreuiem. s-a gândit la noi în clipa când îşi dădea sufletul şi ne-a lăsat prin testament un cufăr plin cu lucruri folositoare L 'umne eu să-i ierte toate păcatele& 8e înrădăcinăm. care murise oarece i(< 2p drum. ne-a deschis inima! ea ne-a i băvit.u. putem să începem o viaţă nouă. am suferit de frie şi am vă ut că pe lume eTistă foame şi frig! iar alături de oamenii care suferă de foame şi de frig sunt alţii L o vă urăm şi p-asta& L care mănâncă cât patru. Jare de ce v-am spus-o( -ine ar putea să mi-o tălmăcească( :oi. în satul nostru bogat. Aveţi încredere& . trupul a prins osî `N şi ne-a copleşit sufletul. spuse preotul. răspunse preotul. care-şi aduc aminte de noi. iar în +urul satului văd grădini. şi se uită râ ând la cei goi şi Fflămân i.liber în vă duhF Asta-i povestea. cum o să biruim acum nenorocirea( Asta 2 cmii nărinte. 8enorocirea ne-a deschis ochii şi am vă ut limpede totul. Licovrisi. care a murit alaltăieri. o lume mai bună că se aflăF Atunci 'umne eu aavut milă de noi si3i-L trimis pe turci. : ţpu te teme. nenorocirea o s-o stapmim. se mai găsesc totuşi doi-trei oameni buni la suflet. nimeni nu 2 eşte. fiii mei. 0oamea ne-a întins aripile şi am scăpat din plasa nedreptăţii şi a traiului uşor& Acum suntem liberi. ^ aminti de băieţaşul lui. iată * mele noastre& "rebuie să aveţi numai încredere. o nunem la +ug. ne-au a vârlât pe drumuri. răbdare. Luca. -ă dacă n-o doborâm noi pe ea. 'ar vorba e. bătrânilor. care-şi merită numele <. să ne ghiftuim şi să ne î peste măsură sufletul cu trupul care se îngrâ "răind în pace. %uncă. linişte şi hu ur. Atunci vlă+ganul care purtase prapurul glăsui# $ . nimeni nu suferă de frig. trei lire de aur! altul ne-a trimis câteva coşuri cu de-ale mâncării! o femeie păcătoasă ne-a dăruit oaia eiF Iar un alt păcătos. iubire. Lăudat fiI 'omnul& 8imeni nu scoase o vorbă. o biserică cu clopotniţa. 8enorocirea o sa ne dea Z *a nărinte& strigă el cu ochii plini de lacrimi. bine ai spus# 'umne eu a avut milă de. Iată. Iorgos. mai curată. ". 8e spuneam# totul Oa bine. femeile continuau să plângă încet 8umai bărbaţii se uitau în ochii preotului şi simţeau că vite+ia şi dâr enia începeau să prindă iarăşi aripi în sufletele lor. Hătrânii dădeau din cap. fiii mei! ne prindem din nou de pământ. 2 2. noi şi ne-a trimis nenorocirea. J să vă tali restul. care ne-au pustiit satul. dreptatea domneşte în lume. purtătorul prapurului ridică din nou glasul# $ /ărinte. plină de copii. unul ne-a dat tot avutul lui. o şcoală cu două rânduri şi o curte mare.ite eu îmi închid ochii şi văd în +urul meu case idite din piatră. degata. Luca! ai cuvântarea mea. cred că te gândeşti la foametea noastră şi vrei să spui că ea o să ne-a+ute să ne recăpătăm libertateaF :rei să spui că noi suntem asemenea porumbelului care posteaF 'ar restul nu-l %intea mea nu poate pătrunde mai mult! iartăN $ Ai înţeles ce era mai de seamă. mai cinstită. vii şi lanuri cu semănăturiF 4nceputul l-am şi făcut! am găsit printre pietre puţin pământ şi l-am însămânţat! apa i voarelor am ăgă uit-o în şanţuri! am altoit pomii pădureţi! am purces să idimF 4n satul acesta bogat. . 2 ne doboare ea pe noi.a o să intre în *lZiba noastră. părinte. o să ve i. Am flămân it. 8oi. Am fost năpăstuiţi şi am vă ut că lumea e plină de nedreptăţi. 'eodată. fiii mei.

u. părinte( strigă un tânăr ţâfnos. strigă părintele 0otis. poate fi înfăptuit& *ufletele ni s-au eliberat de sub povara burţilor prea pline. i vorul lupului >în limba greacăC. pe 'umne eu s1 rog să mă lumine e. Aici o să muncim toţi şi-o să mmcăm toţi. am a+uns cu toţii săraci. erau şi săraci! mama a murit de foame. 8imeni nu mai are cuptorul plin de pâine şi nimeni nu mai poate cădea în păcatul de-a nu da şi vecinei care flămân eşte. altul se va duce la vânătoare. viile şi măslinii şi să le împartă săracilor( Le-ai fi dat( $ *ă mă ierte 'umne eu. părinte r J să avem iar ] gaţi şi săraci( ?Y /ărintele 0otis înclină capul! rămase câtva tim gânditor. altul o să pască vitele pe care o să se îndure 'umne eu să ni le trimită. iar tu. picioarele şi bo+ocii. 4nseamnă că nu s-a schimbat nimic şi că o s-o luăm iar de la capăt( îţi aminteşti prea bine. *pune şi dumneata. 'oamne. 8u se poate oare. te-ai făcut pământ înainte de a saur+ ţ +Car.$ Gi-o s-o luăm iar de la capăt. vrem să întemeiem satul nostru pe temelii noi& *ă nu mai fi3 nedreptăţiri& *au toţi să flămân ească şi să sufere de frig. 4i strig# 2'oamne. ţi-ai fi deschis cufă^ împărţi lirele din el sărăcimii( ""`bătrân din faţa popii încreţi din sprâncene şi nu 2 nse! dar scoase un oftat dureros. toarele vecinilor erau pline de pite. continuă părintele 0otis. u \( \3 `-\t\re va sa ică. cel ce are pământuri şi ii se face pământ şi pom. pe când satul înota în untdelemn şi în vin şi toate cupLieovrisi. v r\ u r` vY. $ Acum o să punem totul laolaltă. suspină batonul /avlis. 8enorocirea ne-a făcut pe toţi egali! mulţumită ei. moş 1arilaos. cei bogaţi. tot aşa o sa ţie. ca dreptatea să domnească pe lume(3 $ Gi ce ţi-a răspuns 'umne eu( întrebă tânărul cu voce aspră. am înţeles. tot aşaN ţineam şi eu la măslinii şi la viile mele. acum aţi vă ut şi voi. spuse el în cele din urmă. moş /avlis. în(indu-se pe neaşteptate. i şi noapte. lacăte şi cufere. +ar dumneata. clătinând din cap. şi-i spuse# $ -ine ar fi fost în stare.i bine. acum am scăpat& In sfârşit. să-ţi ia. acum. care asculta re emat în toiagul lui. niciodată& răspunse bătrânul. nefericitule /avlis. că în satul nostru nu erau numai bogaţi. / $ /etros. 0iecare o să muncească ce poate şi cât poate! unul va prinde peşte în :oidomata. să le împărţi vecinilor( . fiii mei. lăudat fie 'omnul. îl întreb şi eu. ţi-ai fi tăiat oare mâinile. celălalt o să lucre e pământul. -el ce are cufere se face cuî3 tu te-ai făcut cufăr. -eea ce mai înainte era greu. şi sufletul lui pierde înfăţişarea dumne eiască. iar manta le mereu din pricina mirosului de pâine coaptă pS`_lriâ a. cu faţa vânătă de foame şi cu o dreanţă înfăşurată în +urul mi+locului. eşti deschis iute la vorbă! îmi placi. ele pot bura acum cu propriile lor aripi. 0raţi suntem. aducându-şi $ivbte de sipetul de acasă. acum trei luni. -eea ce mă întrebi tu mine. $ 'a. sau toţi să mănânce şi să se îmbrace. părinte. /opa se întoarse către un bătrân. . 8-o să mai fie nimic al meu şi nimic al tău! n-o să mai eTiste garduri. părinte. $ *tai încet& 8u mă lua prea repede < %intea mea slabă nu poate primi lumina dumne eiască decât într-o mică măsură. ce va să ică Walichinea şi foamea! acum aţi înţeles şi voi durerea celui sărac. al-Sece are pământuri. `rmane 1arilaos.

Ianacos se dusese. de +os până sus! era acoperită de floricele trandafirii şi părea un migdal înflorit.ra o icoană foarte veche. moş 1arilaos& strigă /etros râ ând. 'eci toţi trei se urcară în iua aceea pe munte. cei de faţă se dicară şi se strânseră în +urul lui. spuse el. tinerilor. fiul meu& . pe 'umne euF *ă idim temelii noi în sufletul nostru& strigă preotul. nu te-om lăsa noi să te mai îmbogăţeşti& /opa îşi scoase patrafirul. 'upă ce prima impresie de groa ă le trecu. /etru. In mi+locul florilor şi . iar de +ur împre+urul lui erau pictate mii de rândunici L rândunici.ită trecutul. ca şi cum ar fi rostit un +urământ Hătrânul 1arilaos îşi făcu o cruce mare. $ -u toţii laolaltă < strigară femeile şi bărbaţii ridicându-şi braţele. sunt catacombele noastre! îl avem şi noi pe 1ristos alături! am vă ut nedreptatea şi-o s-o înlăturăm& 8u te teme. îşi luă toiagul şi porni la drum. deschi ându-şi larg braţele spre mulţime. $ 8u te teme. blestemai! fie el& /uneţi umărul cu toţii laolaltă. -ei trei apostoli.vanghelie. coşniţarii. $ *ărăcia mi-a lărgit inima. bărbaţilor. răbdare şi iubire L şi credinţă în 'umne eu&F -um trăiau oare primii creştini( *e adunau în catacombe săpate adânc în pământ şi puneau temelii noi lumii noastre. -ostantis o cutie 6e rahat. 'oamne. :oi. nu îngeri! acestea stăteau pe braţele şi în vârful crucii. strânşi în +urul lui %anolios. ca şi când ar fi ciripitF Gi crucea întreagă îmbobocise. 4n care ne adăpostim acum. astă i e duminică! odihniţi-vă& %âine vom porni din nou la muncă. . Iacob şi Ioan. 8u te teme. femeilor. /opa era un om care umbZ] e mult prin lume şi îndurase multe! cunoştea te bolile trupului şi ale sufletului! ar putea L cine tNC. fiii mei < 'umne eu să fie cu noi& -u aceste cuvinte. întreceţi-vă la aruncarea cu pietre! voi. /etros. deschiseseră . 8u mai vreau bogăţie. fără ştirea lui %anolios. spuse el cu ochii plini de lacrimi. sg. popa ar putea iAgoni +esiffur duhul necurat. fiecare aducând câte un dar pentru prietenul lor bolnav# Ianacos îi aduse mica . în măruntaiele pământului. avem un singur tată. la părin0otis şi-l rugase să vină să vadă boala prietenului ţe. %ihelis o icoană ce repre enta 5ăstignirea. şi acum puteau să se uite la ea fără scârbă şi fără teamă. cu ciocurile deschise.a B-să găsească vreun leac şi pentru astaF /oate ` n-are nevoie de alifii şi buruieni! poate l d `%anol p Zt această boală neaşteptată are alte rădăcini. . pe care o însărcinase cu slu+ba de paradiseră. $ 0iii mei. unde mă aşteaptă prietenii noştri buni. îl împături şi-l dădu unei bătrâioare. căci ea o să mă facă iar hain.8u-i aşa( Alcătuim o singură familie. fraţilor& %uncă. moştenită de la mama lui! îl înfăţişa pe 1ristos răstignit. $ -u toţii laolaltă& mai strigă o dată preotul p toţii laolaltă& Iată cuvântuî nou care o să ne i b3 vească N.vanghelia mică pe care o adusese în dimineaţa aceea Ianacos şi se pregăteau să înceapă lectura.u trebuie să mă duc pe muntele din faţă. de legaţi-vă gurile şi alinaţi-vă durerea una alteia. /eşterile acestea.ş+ dea cu părerea. /e diseară. adunaţi-vă şi tăifăsuiţi! voi. se obişnuiră cu faţa spu ită de răni a lui %anolios. 'acă e Zumva isprava vreunui demon. A idi temelii noi nu-i lucru uşor& A+utaţi-mă. să clădim o In nouă < me *ub+ugaţi de cuvintele preotului.

care se grăbea. Gi poţi să fii fără ştiinţă de carte şi să nu intri. %ihelis( $ *ăraci cu duhul3 trebuie să fie cei fără răutate. $ 8u. Ianacos luă icoana din mâinile lui %anolios $ 1ai. eTplică Ianacos. care stătea ca pe ghimpi. dragă Ianacos.al păsărilor. \l $ -e să citim. murmură el. -ei cu mintea simplă. "u. curată.Aşa mi se pare mie! o să-l întrebăm f tve părintele 0otisF %ai departe& spuse Ianacos. răspunse %ihelis. $ . . o sărută şi @ deschise la întâmplare. am înţeles totul. $ în numele "atălui#!i al 0iului şi-al sfântului 'uh rosti el şi începu să citească. desehi ându-şi gura. $ J să-l întrebăm şi de asta pe părintele 0otis. *e spălase şi se gătise cu hainele de duminică. 'umne eu o să-i mângâie. Asta nu-i 5ăstignirea. se aplecă. durerea şi âmbetul %ântuitorului. o să stăm şi-o să ne gândim împreună. cutremurat# i se păru că sărutase blond şi ceafa goală a păcătoasei. că aceia se vor mângâia.3 $ Asta-i mai greu. silabisind cuvânt cu cuvânt# 2:ă ând însă Isus mulţimile.vanghelia N citeşte. păcătoasa.vanghelia. vrea să ică cei care suferă şi pătimesc! aceştia nu trebuie să fie îngri+oraţi. "u ce spui. $ 'eschide la întâmplare& Gi ceea ce n-om inte lege. J privea din faţă. e primăvara. $ -ei neştiutori de carte. nu neştiutori de carte. deschide . $ 8u-i greu. ca părintele 0otis.u cam înţeleg. spuse %anolios. -ei ce nu s-au dus la şcoli mari. dar se r\ deodată. pana om găsi de legareaF %anolios luă .u cred că altceva vrea să ică aici. *lavă 'omnului. spuse el. ca moşneagul LadasF . apoi o sucea când la dreapta. care e firul de păr în patru. dar cred cu nevinovăţie n. şi să intri în împărăţia cerurilor. %anolios luă darurile aduse de prietenii lui. 1ristos răstignit âmbea! iar la picioarele crucii şedea singură %agdalena. să le sară o doagă de la cap. %anolios. că a lor este împărăţia cerurilor3. -ă poţi să fii învăţat. 2-ei ce plâng3. %ai departe&. spuse Ianacos scărpinându-se cap-e-o fi vrând să ică. 2se vor mângâia3( $pP o să fie mângâiaţiF eTplică -ostantis. 4şi aplecă biN. îi învăţa pre ei icând# 0ericiţi cei săraci cu duhul. /rivi apoi femeia de la picioarele lui 1risto părul ei blond despletit. şi suspină. i dt& `U. 'ar cine o să-i mângâie( Gi pe cine( 8u înţeleg. %ai dp p rata cu asta! mai departe& %anolios continuă cititul# $ 0ericiţi cei ce plâng. In mână ţinea masca pe care o sculptase în lemnul de soc şi privea cu luare-aminte gura lui 1ristos. când la stânga. -ostantis( -ostantis avea însă o nedumerire# $ -e vrea să ică# 2cei săraci cu duhul(3 întrebă el. şi ştergea cu părul ei despletit sângele care curgea din gle nele %ântuitoruluiF %anolios stătea pe laviţa din faţa stânei şi-i aştepta. s-a suit în munte! şi dacă a şe ut." şi sărută picioarele celui răstignit. făcu Ianacos cu un aer mulţumit. spre a contempla plânsul. se închină în faţa ..K. îndreptă %anolios. spuse din nou Ianacos. au venit la dânsul ucenicii lui! iară el.vangheliei şi privi îndelung 5ăstignirea din icoana lui %ihelis. Ianacos( întrebă %anolios.

paşnici! aceia vor birui până la urmă. Ianacos se scarpină din nou în cap. *e ridică în picioare şi str 2 $ 0ericiţi cei ce flămân esc şi însetea ă de dr` tate&3 8oi suntem ăştia.3 $ . cărora ne e foame şi sete de dreptat 2N Inima mea a prins aripi. dar le înţeleg bine rostul. fraţilor. 'ar asta nu înseamnă că prin lă boi. pentru că bunătăţile din ele erau ale tale. tu. ca şi cum 1rist şi-ar fi întors faţa spre mine şi mi-ar fi vorbitF -ur N băieţi& %ai departe. că nu semeni cu tatăl tău& "u o să intri în împărăţia cerurilor cu cele patru coşuri. bătrâne /atriarheas& strigă lanacos ridicându-se din nou. 0ericiţi cei care sunt blân i. care nu ne mai saluţi când ne întâlneşti pe drum.citeşte încă o dată. lanacos( făcu uimit -ostantis. 'a. spuse . că aceia vor moşteni pământul. care nu dai un pic de apă nici măcar îngerului tău pă itor& Hravo ţie. din pricină că am dat de pomană patru coşuri cu merinde săracilor& Ascultă asta. rogu-te& -râmpeiul ăsta îmi pare. căruia îi venea greu să admită această idee. care te-ai înverşunat să-i goneşti pe cei înfometaţi. -um vine asta# 2vor vedea3( $ :or vedea faţa lui 'umne eu. dragă %anolios. dragă %anolios. nouă. *implu < $ 'ar unde ai învăţat tu toate astea. toţi& $ -hiar şi aceia care au nimicit din temelii satul părintelui 0otis( întrebă -ostantis stăruitor. Ia te uită. că aceia se vor miluiN $ Ascultă asta. %ihelis. şi sei ul. 6os cu ră boiul& "oţi oamenii suntem fraţi& $ Gi turcii( întrebă -ostantis. şi pământul întreg o să fie al lor. că aceia vor vedea pe 'umne eu.3 *<(. %anolios citi încă odată pasa+ul. +`ie mi se pare cât se poate de limpede. *ă dea 'urnne p să ne săturam de dreptate& u lanacos se aprinse. nu cu mintea le\ tălmăcesc. asta-i limpede ca lumina ilei& strigă Ianacos. $ Asta nu ştiu.3 $ . nesătulule. adică buni.a voastră multă este în ceruri. şi aga. ci cu dragostea vor cuceri ei lumea. $ 0ericiţi cei milostivi. pentru ca masa ta să fie încărcată şi burta-ţi plină. mă blegule& răspunse lanacos. tu. căci aşa au prigonit /.3 $ Ah < făcură toţi într-un glas. minţind împotriva stră. -gata să plesnească şi să impută lumea& Au i-o şi tu. eşti în stare să spui că ai o minte mai înţeleaptă ca a lui *olomon < $ %ă.i. 8umai acest 2vor vedea3 mă pune în încurcătură. gârie-brân ă. Hucuraţi-vă şi vă veseliţi. că aceia se vor sătura. că Za. popă 7rigoris. şi micul Iusuf.u nu pricep toate vorbele.\ prorocii care au fost înainte de voi. băieţi& 8ouă ne vorbes( 1ristos. J să-l întrebăm pe părintele 0otisF %ai departe& `0ericiţi cei ce flămân esc şi însetea ă de dreptate. Aceia care au inima curată vor vedea faţa lui 'umne eu. pentru mine. moi. Ladas. cam încâlcit. tu. ceru IanaGi mai rar. răspunse lanacos. 'umne eu să mă ierte. ci cu inima! ea e *olomonul meu < %ai departe < 0ericiţi veţi fi când vă vor ocărî şi vă vor priâN vor ice tot cuvântul rău. spuse -ostantis. Ascultă asta. $ Gi turcii& răspunse Ianacos în avântul său. $. răspunse el.$ 0ericiţi cei bhn i. nu ale noastreF %ai departe& $ 0ericiţi cei cu inimă curată.

părinte& răspunse %anolios. vrândnevrând. 8e-am spus că s-ar tea să fie vreun duh rău care i s-a lipit de faţă şi /b.f $ Iartă-mă. fiindcă o să ne dăm viaţa pentru 1ristos. adăugă -ostantis. o să vină. mai întâi. răspunse %ihelis. muşcându-şi limba în W`. ticăloşilor. Apoi se întoarse din nou către %anolios. se apropie. să ne desluşeşti cuvântul lui 'umne eu. 'umne eu fie cu voi& *e ridicară bucuroşi şi-i făcură loc să stea pe laviţă 'ar preotul.vanghelia nu se citeşte cu mintea! mintea nu înţelege mare lucru. $ "oate bolile. -e-ai păţit( $ 'umne eu mă pedepseşte. Au indu-vă. 8oi suntem nişte bieţi nepricepuţi. /ar în aceeaşi clipă îl vă u înaintea lui pe pării^. :or aduce martori falşi ca-să +ure împotriva noastră. astfel(3 cei patru prieteni. nu mă bag. sărmanii. o să-l urme eF 'ar. părinte& $ *ă vă a+ut. . în chip de -aiafa. /oate că or să dea cu pietre în noi. cică. Ianacos. 4l şi aud pe Ladas strigând din urmă-i# 2Jmorâţi-i& Jmorâţi-i& :or să ne spargă cuferele şi să împartă săracilor lirele noastre de aur&3 îl aud şi pe bătrânul /atriarheas L iartă-mă.< "oţi fruntaşii satului. dar tocmai pentra i +ui %anolios te-am chemat. interveni lanacos. părinte. ai cărui ochi scăpărau de mânie. %anolios! pe el trebuie să-l vindeci& "rupul.vanghelie şi lămureşte-ne-o& Aşteptam pe sfinţia-ta să ne a+uţi. eu( făcu părintele 0otis. în inima lui o să se bucure. /esemne că sufletul ţie bolnav.-a ţiseră! se oprise în loc şi-i asculta âmbind. . o să te chem la biserica noastră. a sosit dreptatea lui 'umne eu& Ianacos se aprinse de-a binelea. ar înţelege şi ei. 8u te uita la mine întoarce-te spre . fiul meu. Jare nu şi-a dat şi el viaţa pentru noi( Vsta e înţelesul de aici.-l *+. $ Ai dreptate. %anolios I sări Ianacos.l stăpâneşte trupul. ciufuţilor şi ie uiţilor. toţi bogătanii.vanghelia se citeşte cu inima! inima înţelege totul. cuvintele lui 1ristos. răcit&F 1ei. 'e ce m-aţi chemat( -u ce pot să vă a+ut( :ă ascult. sunt multe . "ocmai câte`N . să ciupească slu+nicele de buci şi s-o cheme pe văduva -aterina să-l frece pentru că e. . 4l şi văd pe popa 7rigoris mergând înainte. ani /reotul se apropiase în vârful picioarelor. vă ându-l pe %anolios. nu m-amestec! omorâţi-i <3 'ar în el. -e putem înţelege singuri( $ -reierul nostru.< 0otis! amuţi deodată. e o buturuWă necioplită! vino de-o ciopleşte sfinţiata. să stăm puţin ele vorbă. părinte. îţi vorbesc serios. ameninţător. 'ar toţi înţelepţii lumii ar trebui să vină aici şi să vă asculte pe voi. în catacombă. $ *ă fie într-un ceas bun. tţaUta trebuie să ştie vreo rugăciune pentru alungarea luio-ş+ apoi. părinte& se bâlbâi el. pornesc de la suflet. fraţilor.vanglielia şi ni s-au încins inimile. lăsându-şi capul în +os. *e întoarse cu faţa spre sat şi arătă cu pumnul într-acolo. mincinoşii şi potlogarii ne vor prigoni într-o i pe noi patru şi ne vor osândi pentru că o să spunem adevărul. 4ntr-o duminică. spuneţi-miF 'upă aceea o să vorbim împreună noi doi. 8u râde.u mă spăl pe mâini. Ianacos. dragă %ihelis& L icând ca un /ilat i 2. se gudui. Ai dreptate. $ -e ai. cufundaţi în lectura lor. fiii mei& rosti preotul înaintând spre ei. n. poate chiar că or să ne ucidă! n-au făcut la fel şi cu prorocii( 'ar noi trebuie să simţim o mare bucurie în asta. %anolios. fiul meu( îl întrebă el. pentru că noi îi încurcăm socotelile# nu-l lăsăm să-şi ronţăie în tihnă purceii de lapte.

un covor cu lâna mare. lanacos( făcu popa cu groa ă. toţi împreună. nerăbdători să afle cum şi ce fel era dihania aceea nemaipomenită. ise el. care se ridică în sus cu putere şi se răsuceşte! dacă te înhaţă. strigam tot aşa ca tine şi întrebam! nu înţelegeam nici eu. şi nu. $ 8u trebuie să punem întrebări. -e poate să înţeleagă el din măreţia lui nemăsurată( Gi eu. /esemne că 'umne eu a avut pricinile lui ca să-l lovească pe %anolios. Al patrulea. vreo ece. $ lanacos. /rimul spuse L 2. 'ar cum să vedem noi aceste pricini. aşa cum veniseră. cu capul în pământ şi ici# 'umne eu mă pedepseşte3. care se ridică şi întreabă& /ărintele 0otis se răsuci. murmură lanacos cu sfiiciune. şi s-au întors în sat la ei. spuse %anolios. se împotrivi# 28u-i nicidecum un id& . când eram tânăr. Aşa că e bine. *-au prosternat în faţa regelui şi Rpar s-a dat voie să atingă şi să pipăie elefantul. adăugă %ihelis. cu armata sa un rege mare. . părinte! iartă-mă& 8e învârtim în +urul unghiei de la degetul cel mic al piciorului lui 'umne eu şi spunem# 2'umne eu e tare ca o piatră3. ca de fortăreaţă. să icem. să-l întrebi( *tai cu braţele încrucişate. ise Ianacos. nu ne mai poate despărţi. el îşi arăta adesea gândul cu a+utorul poveştilor& -ică a fost odată un sătuc pierdut în deşert! toţi locuitorii lui erau orbi. căpeteniile satului să icem.coboare pe pământ( $ :reau să înţeleg. 'e ce( 0iindcă nu suntem în stare să mergem mai sus. cere socoteală& Asta înseamnă să fii om# un lucru viu. şi vrei ca 'umne eu să coboare în faţa ta să-ţi dea socoteală( 'ar cine eşti tu ca să-i ceri lui 'umne eu să. plimbându-l puţinF 'upă aceea oamenii noştri au plecat bucuroşi. care meigea călare elefant uriaş. să vedem toţi îmcr N g care e vina pentru care mă pedepseşte 'um/r u şi cum m-aş putea lecuiF Altminteri.3 -ei patru prieteni râseră de răspunsurile orbilor. "oate vin de la 'umeu. Iţi ridici prea des glasul. întinse braţul şi închise cu mâna gura lui lanacos. 'ar ce-ai făcut tu. $ 8oi suntem orbii. gândesc a atâta vreme cât o să am ăst demon pe faţă.< cruri pe care eu nu le pricep. cu ur eala groasă. "oţi oTbii s-au strâns în +urul lor. noi suntem anul ăsta legaţi unul de altul în aşa fel. ridicându-şi faţa. un munte uriaş care se mută din loc în loc. al treilea coastele! pentru al patrulea orb a fost adusă o scară şi s-a urcat să pipăie urechea! pe un altul l-au suit şi l-au aşe at pe spinarea elefantului. /ână când într-o i.. şi s. Al treilea ise# 2. mi-a spus o poveste! 'umne eu să-l odihnească în pace. $ *ă înţelegi gândurile lui 'umne eu. eşti un om! întreabă.a^ dus la faţa locului.nul îi pipăi trompa. Jrbii au aflat de acest lucru! au isev multe despre elefanţi şi-i cuprinse o dorinţă nestâv\ liţa să se ducă să atingă animalul. pe capul agăi. e vai de tine&3 Al doilea mărturisi# 2. la care îmi făceam ucenicia. acoperit tot cu păr3. o coloană acoperită cu păr3.aUi( Atunci de ce nenorocirea asta a că ut capul lui%anolios. la muntele Athos. aş. Gi întorcându-se spre %anolios# 'e ce nu strigi şi tu( 'e ce nu-ţi ridici glasul spre 'umne eu. un id. bătrânul călugăr. întrebi prea multe. 4ntâmplarea făcu să treacă pe acolo. ca să-şi facă o idee despre el. d f l d -a d să mă spovedeşti în faţa lor. al părintelui 7rigoris sau al moşneagului Ladas( -e fel de dreptate e asta( Oău că nu pricep. 'ar omul este un vierme orb că ut la picioarele lui 'umne eu. Au pornit aşadar. ultimul strigă# 2-e tot îndrugaţi acolo( . în( amnă că nu m-am căit# destul şi că 'umne eu nu mă vreaF . pgri. că suntem orbo. care se mişcă atunci când îl atingi. să-l cercete e amănunţit. o ţeava inare. care pipăise urechea. să te pedepsească( 5idică-te! nu eşti o oaie. Ai dreptate.3 în sfârşit. altul piciorul.

4ntrebaţi-mă Gi voi. sosise boierul /atriarheas cu alaiul lui. care-i vorbea cu vocea lui adâncă şi plăcută despre asceţii din "ebaida. să nu mănânc. inima lui %anolios e plină! las-o mai întâi să se golească şi după aceea o să-l +udeci. tâmplele îmi vâcneau! mi se părea că satul se îngustase. despre apostolii de la lacul 7heni aret şi despre 1ristos răstignitF -e bucurie încerca el atunci& I se părea că împărăţia cerurilor coboară pe pământ& Gi. spuse preotul. în clipa asta. să se reculeagă o clipă. :oiam să mă fac şi eu sfântF Gi când am intrat în mănăstire. ţspune mâna pe creştetul capului meu şi mă binecuvântea ă. fraţilor& $ 8u căuta începutul. un nepricopsit. pentru r-ă 'umne eu mă ascultă şi mă aude. închinăciunile în chilie. să trăiesc ca ei. voiam să mă duc şi eu în "ebaida. 2/e tine. răspunse părintele 0otis. %intea lui flutură peste toată viaţa sa# se revă u sărac şi orfan. vorbele sunt ca cireşele# una le trage peN cel` lalte şi se împletesc de la sineF Ia închide ochii. aşa de smeritF $ -ostantis. fiul meu& spuse f i iii iiâi ăi A eotul. aveani o mare închipuire. $ Iertaţi-niă. ce ve i( . că voiam L 'oamne. pe neaşteptate. 8u uita că toţi suntem păcătoşi şi că. îşi aminti suduielile şi bruftuielile în care l-a crescut mătuşă-sa. primii creştini! îşi mărturiseau oăcatele faţă de toţi fraţii lor şi toţi împreună găseau drumul mântuiriiF 'eci. @ -_ ve i. $ Adevărat. *pune. care avea o mare menire# să meargă pe urmele sfinte ale lui 1ristos şi să-i semene lui l $ îngro itoare trufie& murmură -ostantis. %adalenia. fraţilor& continuă %anolios. aşa făceau şi. clipi din pleoape! rever lingă tovarăşii lui. te-a ales 'um ne eu să duci povara cea grea a cruciiF3 Inima mi se sfărâmă în mii de bucăţiF %anolios deschise ochii. "ar mă spovedesc! nu trebuie să ascund nimic. "oţi fruntaşii satului sunt adunaţi acolo şi iau hotărâri. inima mi s-a sfărâmat în clipa acee. nu ştiu de unde să începF "oată viaţa mi se perindă prin minteF A+ută-mă. într-o dimineaţă. %anolios. de velinţe roşii şi de glasuri voioaseF %anolios îşi ridică iar faţa în sus şi ise# $ /ărinte. nici sfârşit& 'eschide gura. să nu beau nimic şi să fac minuniF :edeţi. te ascultăm. %anolios. "u. II eam în mine pe *atanaF %i-e ruşine că v-o spun. fraţilor. fiul meu.nde te afli( 8u te oândY răspunde imediat I g N $ In casa părintelui 7rigoris. 4mpart fiecărui sarcina pentru *ăptămâna %are a anului care vine /entru taina cea gro avă care o să se +oace în tinda bisericiiF /ărintele 7rigoris se apropie de mine. mă gândeam numai la schimnici. %D nolios. *atana îmi pâr+olea inima. chipurile. adăugă el. %anolios îşi lăsă capul în +os. întocmai ca sticluţa cu miresme din mâna păcătoasei %agdalena. sluga bătrânului /atriaTheas. 'umne eu se află deasupra noastră şi te ascultă. alesul lui 'umne eu. citeam vieţi de sfinţi şi mintea mi se înflăcăra. 8u eTistă început. care eşti aşa de blând. spune ce-ţi vine mai întâi în minte! apoi. . îmi spune. în numele lui 'umne eu. Gi eram atât de trufaş.Ai vorbit înţelept. un om îngust la minte. pe care a spart-o ca să-i spele picioarele lui 1ristosF 4ncă de când eram copil. părinte! pune-mi întrebări şi eu am să-ţi răspund. că nu mai încăpea şi că eu nu mai eram %anolios. %anolios. şi când eram mic păcătuiam. 4n mii de bucăţi. apoi liniştea dulce din mânăstire. ci că devenisem. %anolios. şi curtea mânăstirii se umpluse de catâri. dragă %anolios. bătrânuî călugăr %anasis. mă mistuiam. iartă-mă& L să fac şi eu minuni&F Iar când am ieşit din casa părintelui 7rigoris.

după 5ăstignire. :orbeşte. mincinosule& "rebuie să te hotărăşti. în aer curat. totuli $ "e ascultăm. aşteaptă. care îrasă supure e din nou. şi-atunci o să vi se bârlească părul în cap. mă fuduleam şi îmi spuneam mereu# 2%anolios. %anolios ofta. făţarnicule&3 Gi în clipa aia m-am hotărât& 8-o să mă mai însor& 8-o să ating nici o femeie& J să rămân neprihănit < Ianacos iarăşi nu se putu stăpâni şi strigă# $ Hine-am is eu. ca şi când ar fi vrut să-i dea putere din puterea lui. eşti nerăbdător să te culci cu ea. de broaşte şi de porci. dar Ianacos o retrase mirat. Iţi aminteşti. $ -e-i cu tine. ca s-o uşure i& %anolios prinse cura+. ispita îmi stătea în cale şi ma aştepta. dragă %anolios( %ie vrei tu să-mi săruţi mâna( $ 'a. silindu-l pe Ianacos 2 se aşe e la locul lui. pe tine&3 'ar într-o i. din marginea satului. 1ai. 7oleşte-ţi inima. "u nu ştii ce diavol pusese stăpânire pe mine în iua aceeaF Intra i o să mă spovedesc şi eu în faţa voastră şi @ să -f îngro iţi. în pat&3 $ V m`N dragă %anolios& strigă Ianacos. Ai să ve i şi-ai să te îngro eşti& 8-am a+uns încă la păcatul cel mai cumplit. vorbeşte. şi vrei să faci pe 1ristosul( 5uşine să-ţi fie. fraţilor. -ura+. la puţul sfântului :asile. pe măsură vorbesc. sângele îmi fierbea în vine. Ianacos. când m-ai întâlnit în faţa casei căpitanului şi mi-ai spus L vorbe pentru care-ţi mulţumesc şi-acum# 2%incinosule& %incinosule& /retin i că-i semeni lui 1ristos şi te pregăteşti să te însoriF Iar.. dragă %anolios& 8u simţi că te-ai mai uşurat oleacă( $ /e măsură ce vorbesc. mă învârteam încolo şi încoace.. %anolios! tu eşti un sfânt& $ Aşteaptă.] 8u te ruşina& Inima omului e o groapă plină de seroî. părinte. . %anolios. vorbeşte fiule& $ 'in clipa când Ianacos mi-a despuiat inima aşa m-am guduit! am vă ut prăpastia şi m-am oprit 28u ţi-e ruşine. departe de ispite. să alegi. Ianacos. să dea totul în vileag. %anolios& îl îndemnă preoţi. $ %ă înfoiam ca un curcan. îmi iceam. mi-am spus! cre i că 5ăstignirea e o +oacă( -re i oare că o să-ţi baţi +oc dt 'umne eu şi de oameni( J iubeşti pe Lenio. 'racul pusese stăpânire pe mine! eram tânăr. . răspunse %anolios. aruacmdu-se în braţele prietenului său. mă uşure F *povedania e o taină. să-mi găsesc mântuirea. %anolios& făcu preotul.ram păstor . "ăcu o bucată de timp! e îi tremurau. Luasem hotărârea s-o rup cu Lenio! mă certasem cu stăpânul şi pornisem să mă întorc pe munte. după 5ăstignire. repetă preotul. în singurătate. o să-l uşure e. . /entru că tu mi-ai deschis ochiiF 'atorită ţie am vă ut că eram un făţarnic şi un mmcmos.$ :orbeşte.u sunt mai pă\ s ca tine. ţie. fiul meu < spuse preotul. 4ntr-o i o să mă spovedesc şi ea în ţaţa `oastră. Lenio o să-ţi aducă apă caldă să te speli. o să mă dăruiesc numai lui 1ristosF 'ar iată că în clipa când era să apuc pe potecă.u aşa cum mă vedeţi. punându-şi mâna pe umărul lui %anolios. spuse %anolios. am mâinile mân+ite cu sânga de om# odată. /ărintele 0otis ştieF :a $ Lăsaţi-l. o tain` mare& Acum am căpătat cura+! o să spun totul. datorită ţie. Aici pe munte. rufe curate să te primeneşti şi o să te culei cu ea. 4şi şterse cu featista faţa. pe tine te-a ales 'umne eu. dragă IanacosF Apucă mâna lui Ianacos şi vru să i-o sărute.

părinte. îrâncene. numai fiindcă ţi-e f2că. ise într-un târ iu %ihelis.u. . un om beat din grupul vecin. 2 metit. Avea bu ele sulemenite. de îâns. că am strigatK râ ând# 2*ă fiu afurisit. l-am ascuţit şi mă pregăteam să-l tai în bucăţi. spre a fura. 4mi iceam# mă duc să-l mânNtui sufletul. -ineva. -ândt mielul a fost gata.ra amia ă. nepotolite. mă repe eam şi-i sărutam mâna. mi se pare că-mi stă ca o piedica m cate şi ept să moară L să moară omul care_ rm-a dat `ată şi pe care-l iubesc& 8u ştiu cum o fi sufleul viaţa şi pe hY\ suoetul omului cinstit. fraţilor. pomii înfloriseră. 8oi pregătiserăm mai întâi în +erăgaia din marginea vetrei frigărui de măruntaie pentru gustări şi le mâncarn cu poftă. mă au i.I Ncoborâsein în sat să sărbătoresc /astele împreună cu prietenii mei! adusesem pe umeri un miel gras. 4şi scrutase să ne spovedim! acum fc N(\3\de lacrimi \ % v pătând cura+. K imii noastre toţi. otrăvindu-ţi sângele! te stapmeşt& 4.ite. l-am pus pe iarbă cu burta în sus + am luat un cuţit lung. toţi L 'oamne. e un îaa i t buni şi crestau adevă\e r`c( to demonii ascunşi în ei şi nu-i =să să taţi pe coi ce ţm a U nelegiuiri. 0ără să! mai stau pe gânduri. până la urmă rămâi cinstit. înşeli *eniiAmori onorat şi virtuos! în fapt. bă. ` iad O Le sălăşluiesc toţi demonii bun. aprinseseră focuri şi învârteau mieii deasupra +eraticului. l-aş spinteca <3 8umai 8ecuratul mă făcuse să vorbesc aşa! eu însumi eram fecioş de papă şi. l(!r+ însuşi. dacă aş avea 2acum un popă *n mină. îşi privi sufletul şi se înfiora. în cugetul eu în sângele meu. în timp ce en \ eam poftă să mă arunc asupra ei. m-am năpustit asupra lui şi î-ana. pe ghi dul puţului şi-ml $ bea# nu era alta decât văduva -aterina. "ocmai în clipa aceea 'racul sa agăţat de mine! nu ştiu ce mi-a venit. al omului IO e unâdi . nişte nelegiuiţi. când tatăl meu se imbol$ -34! kt o bucurie satanică! un demon şendid \N A mine.-i respectam pe preoţi! de câte ori mtâlnearn vreunulN pe drum. dar mi-era frică oameni. că 0ugeam. nişte ucigaşi şi nişte boţi <`-U `Uiin.a îmi vorbea. -e crane. ma ruga s-o a+ut. în+unghiat. Oi şi noapte nu mă mai gândeam decât la ea. spre sat! mă duceam la văduvă.usânt şi mai păcătos ca dumneata. să-l nunem în frigare. "oţi oamenii din sat ieşiseră la iarbă verde. piepul pa ` nătate desfăcut! când i-am vă ut scobitura dintrK Wînsele mi-a năvălit dintr-o dată la cap! am sin` \6 g i v. . i bucni în râs şi-mi strigă# 2. dar o purtam cu mine. . %-am spălat. s-ar Tce ca $ * Lut nimic rău în viaţă! dar pe 'umne eu nu-+ )(Jî-4I. şi nu pot să-l mai sufăr pe tatăl meu. (/ărinteli :Notis îşi făcu cruce şi tăcu. cu o voce înăbuşită. păniântul împrăştia un miros plăcut. rni-era frică de 'umne eu şi am luat-o Ia f. m-am pieptănat. am apucat pe cărăruie. "oată viaţa te rumegă patimile ascunse. -ei patrii prieteni ţ! ă ş+ e+ îngro iţi. %ă prefăceam doar că mă gândesc Ia 1ristos! minciună& minciună& %ă gândeam numai Ia Gi într-o seară nu m-am mai putut stăpâni. mă duc să-i . de nerecunoscuî rupând tăcerea. un popă în s-patele tău! ţine-ţi vorba dacă te făleşti că eşti bărbat / %-am întors şi am dat cu ochii de un popă. golinE paharele de vin şi simţind cum ne creşte inima. păcătoasa O îlui nostru. ce n\ ecnuiri şi mârşăvii mocnesc în sufletul omuhu < 'a. 'ar atunci spusesem aşa doar în glumă [ băuserăm şi eram cu chef. 0iecare se întoarse în el $ Hrisio tigait a doua oară L voi. continuă i $ Ispita şedea.

"e-ai întors şi ai scăpai de păcat& %anolios îşi ascunse faţa în batista-i mare şi tăcea. spre prăpastie erai la marginea prăpastiei! dar 'umne eu ţi-a lipiK această masca de carne pe faţă şi te-ai oprit la tirnn "e duceai să păcătuieşti în patul văduvei. dar cu asemenea chip cum te-ai mai li putut duce s-o ve i( -um te-ar mai fi primit ea( Mi-a fost ruşine şi te-ai întors din drum. o să-l rugăm pe 6 să aibă milă de elF $ %anolios n-are aevoie de rugăciuni. e un ochi deschis iua şi noaptea. Am vă ut cărarea ascunsă pe care a ales-o 'umne eu ca să te mânY tuiascăF Asta e o adevărată minune. %anolios se opri din nou. am înţeles. $ "ot ce ne spui e bun. că se umple de cărnuri respingătoare. . apucând mâna lui %anolios şi mângâind-o între ale lui. %ihelis strigă# $ -um de ne mai rabdă 'umne eu pe pămuitul ăsta( -um de nu ne omoară. $ 8u pricep. fiii mei. fără grabă. i şi noapte. nu pricepF murmură -ostantis $ 8ici euF 8ici euF murmurară şi ceilalţi b prieteni. 8umai %anolios tăcea şi ofta. -ei trei prieteni îşi plecară şi ei capetele îngro iţi. s. îi aude mugetul. dragă %ihelis. fraţilor& 8imeni nu poate bănui ce căi ciudate. răspunse preotul 'umne eu e ca olarul# lucrea ă cu noroi. 'oamne&3 Apoi tăcu din nou. Gi atunci. 4ncepeau să înţeleagă că 'umne eu se învârteşte în +urul omului ca un leu la pândă! din când în când. La un moment dat. ia uneori mântuirea ca să a+ungă la noiF Atunci deodată L îasă-mă să termin eu. din carnea umflată. AAdoî nu rugile altora îl vor vindeca pe el.. /opa. /ărintele 0otis 2( mângâia mina. Am înţeles. ca şi cum le-ar fi ghicit gândurile. cartne vede! în adâncul inimii noastre e o ureche care ne ascultă! acesta-i 'umne eu. omul îi simte suflarea. %ântuirea lucrea ă înăuntrul lui încet. $ Gi atunci a venit mântuireaF completă preotul.vorbesc şi s-o aduc pa calea cea bună a lui 'umne euF %inciuni& %inciuni& %ă duceam să mă culc cu ea. 'umne eu a avut milă de tine. pieptul i se guduia de suspine. $ "e îndreptai! dragă %anolios. ci 'umne eu ţi-a pus pe faţă această mascăK s/re a te salva. dragă %anolios. carK i se închega în mustaţă şi în barbă. 'in eând în când. cu toţii. îi vede ochii strălucind prin întuneric. ai simţit că faţa ţi se umflă. părinte. %anolios L te-ai simţit obosit. neaşteptate. 'ar Ianacos începea să-şi piardă răbdarea. 0ură străpunşi de un fior. %anolios. %anolios sWs topea sub ochii lor! pe chipul lui. dar aici avem ui bolnav. răspunse părintele 0otis. că se preface într-o rană şi curgeF 8u 'iavolul s-a lipit de tine.e scurgea picătură cu picătură un lichid tulbure. 8u poţi să-ţi pui mâna pI capul lui şi să-i ri găciune( Iar noî. ca şi cum ar fi vrut să-i îndulcească durerea. Atunci. murmură# 2%ulţumeseu-ţi ţie. ca să cureţe lumea de păcate( $ /entru că. 5espira greu. -eilalţi sq întoarseră spreel şi-l priviră cu milă. nici de A 2dntece sau de talismane. deodată. spuse# $ In noi.

în partea cealaltă a muntelui.n fluture alb cu pete portocalii se învârti o clipă pe deasupra celor cinci capete. . 'ădu de câteva ori din aripi. dansa în vă duhul dogoritor. ea ămisleşte cu migală puful moale. urmea ă-ţi drumul& In dosul acestor obra+i umflaţi.NAti vă ut vreodată. Are s+ 2 el oful lui. *oarele a+unsese în crugul cerului! se revărsa în linii drepte. şi voi. mai cârtim. ca şi cum mi s-ar fi luat o mare greutate de pe inimă. că aceia se vor mângâia. 0aeă-se voia lai 'umne eu. fluierul lui 8icolios din nou vesel. continuă preotul. A i-dimineaţă le vorbeam alor mei pe munte. părinte( /ână când( întrebă %anolios. el vede viitorul ca şi cum icesta ar fi trecutul. purtăm şi noi crucea noastră grea! ne mai poticnim. ridicându-şi ocini rugători către bătrânul preot. prietenii mei. amintindu-şi cele ce citeau cei patru prieteni la sosirea lui. îmi plec capul Acum. 4n dosul acestei urâţenii. apoi se aşe ă în pletele părintelui i 0otis. primăvara. pe urmă. nu. viaţa îşi urmea ă încet cursul.l e netulburat. Gtiu că după 5ăstignire mine învierea. Gi. deodată. să nu cad < $ -u toţii laolaltă < strigă preotul. Acestea. 8umai creaturile trecătoare nu ştiu ce-o să se întâmple mâine. 'ar în măruntaiele lui. se urâţeşte. . se înălţă Q drept în sus şi se pierdu în soare.l îşi schimbă` forma. aşa precum îi place lui! nu ridica fruntea. Iar fcitr-o bună dimineaţă. 'upă câteva clipe. fluturele sparge gogoaşa şi-şi ia borul.se apropiară unul lângă altul! privirile li se încrucişară cu o dragoste mută. răspunse preotul. răspunse %anolios ruşinat. 0ericiţi cei ce suferă. mântuirea îşi croieşte drumul ei. el lucrea ă în veşnicie. pot să se prefacă în fluturi. La fel lucrea ă şi mântuirea în noi. cum intră viermele de mătase în gogoaşa lui şi stă acolo toată iarna( . 'urerea e o binefacere dumne eiascăF Au i. iertaţi-mă. Ichiul strălucitor şi aripile. Ai încredere& $ /âuă când. făcu Ianacos. mi s-au deschis ochii! am înţeles. şi să vă ierte şi pe voi 'umne eu *unt uşurat. $ Aceia vor fi îmbărbătaţi. J să am oare puterea să-mi port crucea( A+utaţi-mă şi voi. Lasă-l pe 'umne eu să lucre K în tăcere. bucuros# preotul o să-i lămurească acum cuvintele acelea greu de înţeles.. ce vrea să ică 2se vor mângâia3( îatrebă el. dragă %anolios( . ne grăbimF 'ar le vorbeam şi-i îndemnam# cu toţii laolaltă < Aceste cuvinte. cum o vrea şi când o vrea el. alinaţi! aceia vor găsi un leac pentru durerea lor. %elodia ciobănească se benguia. şi se tem. părinte. cu durerea. $ /ărinte.3 -ostantis sări de la locul lui. nu întreba! orice întrebare W un păcat. pentru că aceia vor simţi cât de mare şi dulce este mila lui 'umne eu! pe când cei ce nu suferă nu vor cunoaşte niciodată această mare bucurie cerească. -u toţii laolaltă -u toţii laolaltă Gi-o să fim i băviţi. o să ne salve e. în întunericF -ura+. cântând cu focK $ Vsta-i 8icoliosF spuse %ihelis âmbind. $ 'ar. fiii mei. râdea. nu se mai mişcă de loc. . şi-şi varsă aleanul < "oţi ciuliră urechile. 'atorită dumitale.rcăm şi noi drumul calvarului. cu boala. fiul meu(2 $ 8u. deasupra celor cinci capete. viu. le spuneam eu. în întuneric. adăugă# $ 0ericiţi cei ce plâng. această boală mi se pare ca o cruce! o ridic şi urc drumul calvarului. dragă %anoâios. ca şi cum l-ar fi luat drept un tufiş înflorit. se grăbesc. cu păcatul cum rămâne( $ "oţi vierimii aceştia. %anolios grăi# Rpar $ /ărinte. îşi reluă borul. $ 'umne eu nu se oreşte niciodată. îşi afundă trompa în părul cărunt. $ "e grăbeşti. fraţilor. picătură cu picătură.

'ar %anolios, istovit, se lăsase pe umărul lui %ihelis, închisese ochii şi încet, liniştit se cufundă pe nesimţite în somn. /rietenii săi îl luară cu băgare de seamă pe braţe şi-l 2duseră de-l aşe ară pe salteaua lui din bordei! apoi ieşiră iar afară, călcând în vârful picioarelor. $ 1arul lui 'umne eu a coborât în chip de somn îl s-a revărsat asupra lui %anolios, spuse preotul, fiii mei, să-l lăsăm în pa a 'omnului. *ă mergem& /orniră în şir, unuî după altul, pe potecă şi începură să coboare la vale, tăcuţi. 4n frunte mergea preotul, cu capul descoperit şi cu părul cărunt şi despletit itârnându-i pe umeri. /e la chindii, când %anoâios se tre i din somn şi leschise ochii, vă u în semiîntunericul încăperii că ineva stătea pe vine la căpătâiul lui şi-l privea cu nişte ochi sălbatici, neclintiţi, foarte in+ectaţi! răsuflarea lui duhnea puternic a vin. .ra /anaiotaros. $ 0rate /anaiotaros, bine-ai venit& făcu %anolâos surâ ând. 'ar /anaiotaros nu răspunse. Aplecat deasupra lui %anolios, continua să-l privească nemişcat. -apul Iui inare, cu păr roşcat îl atingea aproape pe al bolnavii Nui! bu a de +os îi atârna grea, descoperindu-i dinţi! taţi. 4ngălbeniţi. $ -e vrei de la mine( întrebă %anolios, încliit- ` eindu-şi trupul, ca şi cum ar îi visat ceva urât. /anaiotaros abia deschise gura şi cu un glas greoi răguşit din pricina beţiei, bâigui# $ *tau aici de un ceas, aplecat deasupra ta, şi te privesc. $ -e vrei de la mine, frate( întrebă din nou %anolios. 'e ce mă priveşti aşa( $ 8u pot să te privesc altfel, mormăi /anaiotaros cu mânie şi durere totodată. 8u pot < Gi, drapa o clipă de tăcere, adăugă# $ "u o să mă omori cu ile, mă băiatule& $ .u(& tăcu %anolios şi se ridică în capiii oaselor i pe salteaua de paie. .u(& 'ar ce ţi-am făcut eu : $ 5ăul cel mai mare ce mi-l putea face un om, tu mi l-ai făcut, blestematule& Aveam şi eu, sărmanul Q de mine, o bucurie pe lumea asta! tu mi-ai. ucis-o.& 'ar nu mai pot să rabd. Am venit să-^i aduc un peşcheş. Aşteptam să te tre eşti, ca să ţi-l dau. Iată-l< îşi băgă mâna sub cămaşă, scoase un satâr şi-l puse pe genunchii lui %anolios. $ Ia-l, bâlbâi el, ia-l, blestemat să fii, şi omoară-mă& "ermină-ţi treaba pe care ai început-o. J să faci o faptă bună. Jmoară-mă < $ /anaiotaros, frate, strigă %anolios, ce ţi-am făcut eu( 'e ce-mi vorbeşti aşa( .u să te omorF( Gi dădu să-i apuce mâna, dar /anaiotaros îl respinse înspăimmtat. $ 8u mă atinge& mugi el. Gi lasă vorbele dulcâN, mi-e silă de ele. Jmoară-mă < "ermină, îţi spun, treaba pe care ai început-o < La ce bun să mai trăiesc aşa,( Jmoară-mă& %anolios i bucni în plâns, munmirmd printre suspine# $ -e ţi-am făcut eu( -e ţi-am făcut eu, /anaio\ taros, frate( $ Am pus nişte oameni [-o urmărească pas cu pas ne -aterina peste tot pe unde se duce, răspunse /anaiotaros. Ain pus o bătrână, o vecină de-a ei, pe care o plătesc pentru asta, să stea pitită în dosul porţii şi s-o pândească, i şi noapte. "e-a ărit alaltăieri noapte intrând pe ascuns la -aterina! ai stat un ceas şi +umătate cu ea. 'in noaptea aceea, -aterina nu-mi mai deschide poarta, nu vrea să mă mai vadă, stă toată iua în casă şi plânge L aşa îmi spune vecina eiF 'in pricina cui plânge( 'in pricina cui nu vrea să mai înănânce şi se topeşte vă ând cu ochii( 'in pricina cui nu-mi mai deschide poarta( 'in pricina ta, a ta, bubosule, că de te vede cineva i se face scârbă& Aflasem de halul în care ai a+uns şi mă bucuram. 4mi iceam# am scăpat de

potlogarul ăsta care face pe sfântul& -ând l-o vedea -aterina, o să i se întoarcă maţele pe dos şi-o să scape de el! şi-o să scap şi euF 'ar tu, tu tot nu te-ai sfiit să te duci., cu mutra pe care o ai, la ea acasă! ba ai mai şi stat un ceas şi +umătate acolo. *pune, mă, leprosul dracului, ce farmece i-ai făcut, că în loc să-i fie silă de tine, ea nu te mai poate uita, îşi smulge părul din cap şi te strigă mereu( în fiecare i o chelfănesc pe nevastă-mea, dar asta nu mă uşurea ă! îmi bat fiicele, dar nici asta nu mă uşurea ă& %i-am închis atelierul, mă îmbăt, umblu fără rost pe uliţi. -opiii se iau după mine şi-mi strigă un nume care mi se înfige drept în inimă, ca un cuţit,. Gtii tu careF Gtii& Hlestemat să fie ceasul când ţapul de popă m-a atras în vi uina lui& 'in iua aceea sunt pierdut& *unt pierdut şi nu mai pot să rabd. Iată, ţi-am adus satirul! scoală-te, %anolios, scoală-te dacă ici că eşti bărbat, şi omoară-mă& îţi sărut mâna, te rog în genunchi, omoară-mă, ca să-mi găsesc liniştea& %anolios îşi re emă capul de genunchi! nu-şi mai putea stăpâni hohotele de plâns. $ J K\ * să scape de ea( mai vrea iosule I strigă /anaio8Z te l iiolios. $ -e-aş câ+tiga( cent de de năde+de uWe:,. %, panaiotaros cu un ac` nenorocirea, iar pe unaU *ingura i o să ne \fcn Wn în i iadi bucni şi el în pHns. /ltogea cu mor, în ce hal am o.\ \ gest iute, `3 id`v** prăbuşi cât era de doi paşi spre Wşfc+mto el,e şi sculasepovmNş muntelui, "ocmai atunci apăru 8icolios ou turma. /anaiotaros se năpusti asupra lor şi începu să le fugărească, aruncând cu pietre după ele! oile călcându-se una pe alta, se împrăştiară speriate. $ 1ei, hei < strigă 8icolios furios. Lasă oiâe îd pace& 'ar /anaiotaros L aduna toate pietrele de pe +os şi le arunca după oi, în+urând. $ /ă el& Go < Go < asmuţi atunci ciobănaşul cei doi câini care veneau în fugă cu limbile scoase. -âinii se repe iră la /anaiotaros! el se refugie +ângă o stâncă, aruncând cu bolovani în dulăii care lătrau şi-l asaltau. 4ncepu să latre şi el şi se încaieră cu ei! dar genunchii i se îndoiră. *e prăbuşi, se ridică din nou şi iar că u. -âinii, întărâtaţi, se aruncară asupra iui, unul îşi înfipse colţii într-o coapsă, ţinându-l strâns, celălalt îi sări în faţă şi-l muşcă de falcă! barba lui /anaiotaros se umplu de sânge. $ /ă el, mă& /ă el& striga 8icolios şi mai înfuriat %anolios, au ind hărmălaia şi lătrăturile câiniâor, alergă să-l scape. -iobănaşul privea scena făcmd ha . *trigă către %anolios# $ Lasă-i, baciule& Lasă-i să-l sfâşie& %anolios ţipă la câini, luă un băţ şi-i alungă. Apoi se duse să-l a+ute pe /anaiotaros, dar acesta o luase la fugă pe costişă, eoborând la vale într-un potop de în+urături. 8icolios se urcă pe stânca cea mare, îşi puse mâânile pâlnie la gură şi strigă# $ Iuda&F IudaF& *trigătul lui răsună în toată valea. $ "acă-ţi gura, măi& răcni %anolios. 8u ţi-e milă de el( $ Iuda&F mai strigă o dată 8icolios, apoi aruncă o piatră mare după /anaiotaros. $ Wp Tidioe dinspre câmpie! ina începu sa se ThK ` ` ` 'oamne :III "recură câteva ile de la acea duminică a spovedaniei cum numiră ei mai îâr iu iua cinci %anolios îşi deschisese inima şi şi-o de ertase în faţa prietenilor săi.

4ntre timp, pământul şi soarele lucrau laolaltă să coacă semănăturile! spicele lăptoase prinseră a se întări! câmpia se împurpura de roşcata macilor. /ăsărele, burdând gălăgioase, adunau lut, paie şi fire de par şi-şi ideau cuiburile în care femela, cu aripile întinse, clocea ouăle! lângă ea, aninat pe o ramură, masculul ciripea, în semn de încura+are. 'in când în când, câte o ploicică întâr iată răcorea pământul, dar oumaidccât soarele apărea din nou, alunga norii şi-şi continua sarcina străveche, spre folosul oamenilor şi al păsărilor. Hătrânul /atriarheas mânca, bea şi se certa toată iua când cu Lenio, care, făcându-i-se de măritiş, lăsa baltă treburile casei şi pleca să hoinărească pe munte, când cu feciorul lui, %iLelis, care se cufunda în citit, ca un moşneag sau ea un om de nimic. $ -ărţile sunt făcute pentru călugări şi pentru învăţători, îi spunea /atriarheas fiului său. ,n fiu de boieae făcut pentru rmnearea bună, pentru vinul "K, %'\ ori! dar de fiecare data % ` cap cu a şi posac! bătrânul dădea \ încăleca iapa ş *ie. 2"atăl meu`6`e" ibovnice! Iţi lega iapa tele pnn care a ibiei vedea cap]ec *ie. 2"atăl meu`6`e" ibovnice! Iţi lega iap cutreiera satele pnn care a ibovnioei vedea cade stâlpul porţu iar când`baro pana fl acolo se întorcea dm drun ş `. ` a de stâlpul porţu iar ` ful acolo, se întorcea dm dr ş ca sa intre Gi ei i ascuns dondănea# apoiea cele trei i nu se v"ea mort, şi-o ameninţa mereu! flăcăii erau mistuiţi de dorinţă! nemaiavând unde să-şi descarce vigoarea, începură să se învârtească prin +unii caselor cinstite. $ Hlestemată să fie văduva I murmurau bărbaţii cu femei frumoase. 'e când o face pe cinstita, nu mai e chip să plecăm de acasă. Oiua şi noaptea serenadele pe sub ferestrele noastre nu mai contenesc I -instea satului e în prime+die& "rudiţi după lupta cu pământul, cu scosul apei, cu udatul grădinilor de ar avat şi cu stropitul live ilor, să nu se usuce, sătenii se adunau în fiecare seară la cafeneaua lui -ostantis, unde-şi fumau narghilelele în tihnă, schimbau câte o vorbă, două, ursu i, pe urmă se aştemeau pe tăcere. 4n sat nu se găsea nici un nebun care să-i tachine e şi să-i facă să râdă, nici o coţofană sau mierlă care să fluiere ca omul spre a le ţine ele urât. Oilele treceau neschimbate, cea de a i îa fel cu cea de ieri şi cu cea de mâine. Licovrisioţii păreau oamenii cei mai cuminţi şi mai la locul lor. 8ici măcar /anaiotaros nu-i mai înveselea, deoarece, când se îmbăta, devenea arţăgos şi, dacă te legai de el, punea numaidecât mâna pe pietre şi a vârlea cu ele după tine. 8u mai departe decât alaltăieri îi spărsese ochelarii învăţătorului, care, aflându-se din întâmplare în cafenea, se pomenise ou o pietricică drept între sprâncene& ,neori, aga, ca să-şi alunge urâtul, îi punea să +oace câte o giurgiună sub platani. 'ar oe +oc putea să fie acela, cu de-a sila( Măranii se saturau repede şi lăsau +ocul, pentru a se furişa unul câte unul în cafenea, puneau dirfmou mâna pe narghilele şi începeau să sporovăiască, până când tăceau iarăşi, mohorâţi. -ând cineva se îmbăta, sau îşi rupea vreun picior, sau prindea vreun hoţ în livada Iui, întâraplarea stârnea pentru f_ clipi o vâlvă nemaipomenita! 1ar îuTeşuî se potolea +tepede şi oamenii cădeau din nou în amorţeală, /ână când, într-o bună dimineaţă, o veste îngro i\ toare bură pe neaşteptate din gură în gură, din poartă în poartă# turculeţul Iusuf fusese găsit, în orii Oilei, ucis în patul lui < Hateria sclavă a agăi, %arta se strecurase din casa pe când se crăpă de iuă şi se dusese, tremurând ea ^arga, la baba %adalenia, vechea ei prietenă, $ *atul nostru e pierdut& îi strigă acesteia, după te avu gri+ă să încuie uşa în uTma ei. . pierdut, %adalenial %icul Iusuf a fost omorât& $ -ine-a făcut Wna ca asta, %arta( :estea ce-mt ftduci e un adevărat ph+ol şi-o să ne ardăN pe toţi.

-ine-a putut să facă una ca asta( $ 8imeni n-a intrat în agie peste noapte. 4n caşi mu eram decât aga, Iusufachi, sei ul şi eu! nimeni altK cineva < *pune-le creştinilor să fie cu ochii-n patru. -are poate să fugă, să fugă cât mai repede .u, să-ţi spun drept, am o bănuială, dar nu :iat sigură# aşa ca mai bine tac Rpar -ocoşată se întoarse la agie, furişându-se pe lângă fciduri, şi se ăvori în odaia ei. Haba %adalenia îşi luă basmaua neagră şi alerga Bin poartă în poartă, tăspindind cu o bucurie tainică şi nemărturisită groa a în sat. Hărbaţii îşi lăsară baltă toate treburile.şi se strânseră la cafenea, să vadă ce-o să se întâmple. "răgeau eu coada ochiului spie ceardacul agăi! dar totul era închis L porţi, uşi şi ferestre. 'in când în când, înăuntru se au eau urlete` sălbatice, sau o împuşcătură de pistol, sau un gomot puternic, ca şi cum cineva ar fi spart ceva! apoi sp făcea din nou tăcereK 0runtaşii şi bătrânii se adunaseră acasă la popa 7ri\ goris. .rau foarte neliniştiţi. Inima bătrânului /atri\ frheas bătea tare, gata să i se spargă în piept de frică. $ 'acă n-o să se descopere ucigaşul, spunea el abia putând să mai lege vorbele, suntem pierduţi& Aga o să ne arunce pe toţi în temniţă. Iar dacă s-o mai şi îmbăta# e în stare să ae spân ure pe toţi& $ J să ne strivească cu beilâcurile, ca să plătim omorul& oftă moş Ladas. $ J să închidă biserica şi şcoala şi-o să pornească prigoana împotriva elenismului, făcu învăţătorul. /opa 7rigoris umbla în sus şi-n +os prin curte, în\ vârtind nervos şirul de mătănii între degete. Avea impresia că tot satul i se agăţase de gât şi-l trăgea la păinânt. 2J mare răspundere apasă acum asupra umerilor mei, îşi spunea în gând. 'umne eu mi-a dat în pa ă sufletele din acest sat. .l mi-a poruncit# ia oile mele şi du-le la păscut. "rebuie, deci, ca ucigaşul să fia neapărat descoperit.3 îi lua la rând pe toţi sătenii, unul câte unul. şi se întreba# care o fi fost în stare să-l ucidă pe blestematul ăla de turculeţ( îşi frământa mintea, cerceta, dar nu putea învinui pe nimeni. -u toate astea, nu încapI îndoială că ucigaşul trebuie să fie un creştin. In sat nu erau cu totul decât trei turci# aga, sei ul şi Iusufachi. "oţi ceilalţi erau creştini. ,cigaşul e, deci, un creştin, şi satul o să plătească scump de tot o faptă ca asta& -ostantis sosi gâfâind. $ Aga umblă prin casă cu revolverul în mină. traggr şi sfarmă tot ce întâlneşte în cale# scaune, damigene, oale! apoi se aruncă peste trupul neîsufleţit a6 micului lusuf şi urlă., Aşa mi-a spus %arta, cocoşată. /este puţin, poarta se deschise iar şi apăru Ianafcos, *e a ieşit în cerdac şi sună din trâmbita. ,n alt mesager anunţă# $ Aga a trimis rin pristav în sat. 4n clipa asta e în piaţă şi strigăF $ -e strigă, nenorocitule( $ 8u ştiu, părinte, m-am ăpăcit! am au it niştD nume, dar nu mai ştiu careF $ *ă te ia dracu& mirii bătrânul /atriarheas şi vinele gâtului i se umflară gata să plesnească. $ *ă se ducă cineva să afle, propuse popa 7rigoris, 'u-te, rogu-te, tu, Ianacos& 'ar în clipa aceea se au i glasul pristavului, care se apropiaF "oţi alergară spre poartă! o întredesehi seră. /ristavul se oprise la răscruce. "uşi, spre a-şi drege glasul, bătu cu toiagul în pietrele din drum, apoi mtin ându-şi gâtul spre cer, începu să strige cu un accent prelung, monoton, psalmodie. "oate porţile se crăpară uşor, cu teamă,

$ 1ei, săteni& 1ei, supuşi creştini& 'eschideţi-vă urechile, ascultaţi& 'in ordinul agăi, părintele 7rigoris, fruntaşii chir /atriarheas, chir Ladas şi 1agi 8icolis, învăţătorul, dimpreună cu /anaiotaros, şelarul, is şi 7hipsofagul, is şi Iuda, să meargă pe dată la agie& Iar ceilalţi supuşi creştini să vă închideţi în casele voastre! nimeni la cafenea, nimeni pe uliţi& "oii să staţi acasă şi să aşteptaţi& 1ei, supuşi creştini& 1ei săteni& Am spus. Luaţi aminte < -ostantis îl spri+ini pe bătrânul /atriarheas, care era gata să cadă la pământ! îl duse şi-l aşe ă pe o bancă. %arioTi alergă să-i facă vânt, ca să nu leşine. %oş Ladas se re emă de id, galben ca lămâia, cu gura căscată. Lui Ianacos i se făcu milă şi se apropie de el. $ -ura+, coane fruntaş < Ai vreun comision să-ţi lac( -u ce te pot servi( %oş Ladas îl privi năuc. $ "u eşti, lanacos( -are eşti, mă( întrebă el. 4n timp ce balele îi curgeau şiroaie din gură. $.(Ca, eu sunt, Ianaoos, marchitanul! te întreb dacă ai vreun comision să-ţi fac. Jchii moşneagului Ladas se înviorară. $ 8enorocitule, bolborosi el, să-mi înapoie i cela i rei lire, că de nu, te mănânc de viu& Intre timp, popa intrase în casă. 4şi petrecu pI după gât medalionul de argint, care avea gravată pe o parte 5ăstignirea, iar pe cealaltă parte învierea, îşi luă toiagul înalt cu minerul de fildeş şi se duse să se închine la icoana lui 1ristos. $ 1ristoase 'umne eule& murmură el. "rec printr-o clipă foarte grea. A+ută-mă! a+ută-i pe creştinii tăi& 4ntinde-ţi mâna deasupra satului nostru. 8u mă lăsa să fiu copleşit, 'oamne& 4ngenunehe în faţa icoanei, privi chipul calm, plin de blândeţe al lui Isus, şi repetă# $ 1ristoase 'umne eule, nu mă lăsa să fiu copleşit& 4şi făcu din nou cruce şi se întoarse în curte. $ *ă mergem, fraţilor, spuse cu o voce senină şi _lemnă. Ia-o înainte, bătrâne /atriarheas! nu uita că eşti boier. Hoier nu este acela care mănâncă şi bea mai bine ca ceilalţi, ci acela carI la prime+die se pune în fruntea poporului şi-l conduce. Iată, aoum e clipa să arăţi că eşti un adevărat boier. %ergi în frunte& Gi tu, moşneagule Ladas, să nu ne faci satul de ruşine& -ura+& *ă nu începi să te smiorcăi în faţa agăi. 0ii dâr , ca un palicar& *untem nevinovaţi, dar dacă va trebui să murim pentru a mântui satul, moartea ne va fi dulce& îmi place şi mie viaţa pământească, dar mai mult îmi place viaţa cerească. *untem în pragul ei! îa spatele nostru-i pământul! înaintea noastră, cerul. 0acă-se voia -elui atotputernic& Mie, 1agi 8icolis, n-am nimic să-ţi spun! ceea ce-i înveţi tu de atâţia ani pe %\ ;EB I copiii noştri despre eroii 7reciei şi despre martirii creştinătăţii, iată, a sosit clipa să ţi le aminteşti toate şi să le pui acum în practică. Ai gri+ă, să nu te vadă elevii \ tăi pălind şi tremurând. 4nfruntă moartea ca un erou şi ca un martir < *unteţi gata, fraţilor( $ 7ata, răspunse bătrânul /atriarheas, care se ridică de +os cu greutate. 0ii liniştit, părinte! trapul se teme, dar sufletul se ruşinea ă. 8-am să fac satul de ruşine. I /opa 7rigoris se uită pe nud la însoţitorii lui. $ Hrâul lui moş Ladas s-a desfăcut, spuse el, şî-p să-i cadă nădragii. Ia ve i, dragă Ianacos, strânge-i tu bine brâul, a+ustea ă-l, să nu ne facă de râs. Ianacos se apropie şi strânse bine brâul în +urul mi+locului lui Ladas, care-şi ridicase raâiuue în sus şi se lăsa înfăşurat ca un copil. $ Gterge-i şi gura, Ianacos mai porunci popa. 4i curg balele. -u bine, draga mea %aviort <

"oată lume-a se închina. duceţi-vă acasă& 8oi intrăm în vi uina leului. rămâi cu bine& $ -ura+. dragă Ianacos : Aga şi-a ieşit din minţi. /opa ieşi Wel dinţii. $ 'ragul meu %ihelis. beat turtă şi ameninţmăF $ 'ar ce legătură avea el cu lusu-achi( Lui îi dimie călcâiele după vădanăF $ -e vrei să-ţr răspund. cel mai nenorocit. eTclamă bătrânul. răspunse :ăduva. fraţi creştini& spunea el. dar nu îndră ni. mi-a spus că biară şi ameninţă c-o să încalece` pN iapă. 'ar trebuie să fie pe aici. se agăţase de braţul bătrâniului /atriarheas. 'in când în când. /e când treceau prin faţa casei văduvei. Hătrânul boier se aplecă spre el. $ La ce dracii l-o fi chemat aga şi pe Imiuuma de /anaiotaros( îl întrebă Ianacos pe -ostantis. spuse 1agi 8icolis. ca şi cum ar fi trecut printr-o ulicioara ce mirosea urât! n-a lipsit mult să-şi astupe şi nasurile. cura+&3. La intrarea în piaţă apăru %ihelis în fuga mare! se apropie de tatăl său. căci acum o clipă i am au it strigătele! îl în+ura pe sei . $ Mi-e frică( îl întrebă. slu+nica lui. Acum plătesc totul dintr-o dată şi sunt chit < 0runtaşii înaintau cu paşi domoli. $ *ă le fie de bine cu tot ce au mâncat şi au făcut aceşti fruntaşi în viaţa lor < şopti un bătrân. Aga l-a chemat şi pe el $ 8u l-am mai vă ut de mult. 8umai Ianacos fi -ostantis se opriră puţin. -aterina& ise -ostantis. spuse boierul. şi voi ceilalţi doi. răspunse Ladas cu o voce stinsă. -aterina leschise poarta. /ărintele 7rigoris se întoarse către ei. Ar fi vrut 2*ă le strige! 2-ura+. pe fuTiş. apoi trecură pragul. 0eraască-ne 'umne eu < /orţile se deschideau rând pe rând. 'umne eul nostru e mare şi milostiv& %oş Ladas. popa -rigoris se întorcea. -e caută el în rândul fruntaşilor( $ -ică l-a vă ut cineva pe la mie ul nopţii învâTtindu-se în +urul agiei. iar la urmă Ianacos şi -ostantis. Ianacos şi -ostantis. înainte < îşi făcură toţi cruce. nu mai ştie ce face. îi spuse din nou 7ostantis. ca şi când pe drum ar fi trecut o înmormântare.$ *ă pornim. tată& strigă fiul şi-i sărută mâna. $ Iubite boier. $ %ihelis. Ogripţuroml dădu din cap. toată lumea se uită la noi. $ 8u l-ai vă ut cumva pe /anaiotaros( o întrebă Kai mult în şoaptă Ianacos. dar mă prefae că-s tare! ce vrei. asta-i datoria mea. Jamenii se uitau după fruntaşii care se îndreptau încet spre reşedinţa agăi. 8-ai au it pristavul( Intră în casă. după el cei trei fruntaşi. ca să mă spri+ini. $ 8u vă temeţi. 'ar să nu vă fie teamă! o dată cu noi intră şi 'umne eu. 8iciunul nu se întoarse s-o vadă ci grăbiră pasul. $ 'a. scâncea el. . boieri. $ Hună iua. fără grabă. care alerga după el să-l prindă.spre câte o poartă întredeschisă sau îşi ridica ochii la vreo fereastră. 4n numele lui 'umne eu şi al 7reciei. ca şi când şi-ar fi luat rămas bun de la lume. $ Gi mie mi-e frică. %arta. *ântero capii satului. pe aproape. vecine. o să iasă pe uliţă şi-o să taie capul la toţi cei p eare-i va întâlni în cale. $ Intră în casă şi îneuie-te. să stai lângă mine. Gi îşi continuară drumul. fără să mâi ică nimic.

îşi umplu. îngrămădit pe podea. $ 7ura+. 'eodată. tu( 'in colţul opus. Aga se adresă din nou fruntaşilor# . -urtea mare. strigă el din nou. $ In numele lui 'umne eu& făcu popa şi. a fum şi a sudoare de om. să vadă unde sade aga. 'ar aga nu-l lăsă să continue. beţivule. toţi o dată. $ 7hiauri& răcni din nou glasul. cs şi cum ar fi fost o mare sărbătoare! iataganul vârât pe sub brâul. dar simţeau cu toţii că undeva. susţinându-se unsul pe altul. -m i 0runtaşii urcară. *ei . culcat pe un morman de gunoi. palid. $ 'escălţaţi-vă. legat de un belciug fiTat în perete. vârli paharul în perete. La brâu îi străluceau pistoalele mari de argint. "oţi se întoarseră şi-l vă ură în penumbră pe uriaşul /anaiotaros. /robabil eă avea eapuî spart. în spatele fruntaşilor se au i un ut surd. care stătea în pragul uşii aşteptând porunciK alergă şi se postă lingă agă. *ei ul apăru în pragul uşii. dar bătrâmil boier îl ţinu să nu cadă. tremurând ca frun a. /anaiotaros. care stătea mai în urmă observă că-i curgeau şiroaie de sânge de pe frunte şi de la gât. La început nTi putură să distingă nimic. şi a+unseră îa sala cea mare. numai un ghiaur mi I-a uWs& "u. roşu. gata să sară şi să-i înhaţe. /opa 7rigoris făcu un pas. cu spinarea re emată de perete. îi atârna la şold. cu bărbia tremurândă! astă i n-avusese timp să-şi cănească mustaţa şi în ea i se vedeau câteva fire albe. în fund. strânse braţul boierului /atriarheas. $ /regăteşte-ţi iataganul şi aşteaptă& $ Iubite agăF dădu să vorbească iar popa. în picioare. lat. i se opriră. stătea la pândă o fiară. înăbuşit de plâns. $ Iubite agă. /rin urmare. Ucocoşata. ca părul de măgar. răspunse liniştit popa. vino aici î *ei ul. 4şi şterse ochii cu un gest furiş. era pustie. *cumpul meu IusufachiF 'ar glasul i se împiedică. . deoarece învăţătorul. privind ponciş cu ochiul drept.ra în ţinută oficială. Jdaia duhnea a rachiu. "oate ferestrele erau închise cu obloane. rai se ridică de +os. Aici în sat nu sunt decât ghiauri. veni de le a+ută fruataşflor să se descalţe şi înşiră papucii în faţa pragului. ucigaşule( *pune. ghiauri& urlă el. Iapa agăi îşi scoase capul pe uşa mică a gra+dului şi neche ă! un dine lăţos. boierii şuieră ea printre dinţi. Hătrânul Ladas. şi străpunse întunericul cu ochii. $ -ine mi l-a omorât( urlă el. cu ochii pironiţi asupra lor. trecu pragul. unul dintre voi mi-a împlântat cuţitul în inimă. ca un muget# $ 7hiauri& -ei patru oameni se întoarseră. -eilalţi trei îl urmară. suntem la ordinele dumitaâe. -um îi vă u pe fruntaşi. $ 7hiauri. săltă capul şi începu să hămăie furios! dar. Aga vă aşteaptă. răguşit. Hătrâna %arta. şi-l ăriră pe agă ghemuit pe o pernă. spre colţul de unde venea strigătul. se au i un glas înspăimântător. apoi încă umil. păşind nu dreptul înainte. cu lespe ile năpădite de iarbă. încruntă din sprâncene. de lene./oarta agiei era larg deschisă. Ladas se poticni. paharul de rachiu şi-l dădu pe gât. o de ternii îngustă. în colţul din dreapta. In faţa lui lucea o sticlă lunguiaţă de rachiu. Jftă. sfărâmându-l în rnii de bucăţi. în fund.

mai încercă o dată părintele 7rigoris. Am să-i fac lui Iusufachi o înmormântare regească& Am să-i aduc imami de la *tambul să-i cânte rugăciuni. nu& 'e ce voi să trăiţi. până când o să-mi găsiţi făptaşul. ţie am săţi tai limba şi am s-o arunc câinelui meu. şi scoţând nişte ţipete înfiorătoare. iubite agă& miorlăi el. $ 'eschide o fereastră. ţi-am fost întotdeauna credinciosF $ "acă-ţi fleanca. 8u meritaţi să mai trăiţi niciunul. adu-mi gârbaciul& *ei ul se repe i. micul meu lusuf( *a legat el vreodată de cineva( A spus el vreodată un euvânt rău cuiva( Gedea pe ceardac. ace în odaia de alături. pe evenghi bătrân( /entru Iusufachi al meu cel scump& Hătrânul Ladas că u în genunchi pe podea. peste piept. . mort\ J să mă scol şi-o să dau foc satului det la un capăt Ia altul. ridică gârbaciul. 4ntâi o să vă spân ur pe voi. 4nvârti gârbaciul şi începu să-i lovească pe oei patru supuşi creştini peste faţă. cu lusufachi al meu( Gi începu din nou să pâângă.u sunt. /e tine n-am să te spân ur! am să te trag în ţeapă. smulse gârbaciul agăţat într-un cui şi-l întinse agăi. îmbătrânită. barbă de ţap( Au iţi. -e rău era în asta. iubite agă. Ladas se rostogoli la pământ şi aga se urcă pe el. $ 7ura& Am să-ţi smulg firele din barbă. Iubite agă. bre. +ur pe Atotputernicul. pentru plăcerea mâmilor mele. ghiaur spurcat. nebun de furie. răvăşită de durere. mesteca sacâ şi cânta. în timp ce drăgălaşul meu Iusufachi ace mort( Inima-mi nu poate îndura aşa ceva! simt că am să crap& *ei . dar. gripţuroiule. aci râ ând. ghiaurilor( 'e ce mi l-aţi omorât( $ Iubite agă. Gtiu bine că nu l-ai omorât tu. după cum ştii. care simţea că i se înmoaie genunchii. $ Aman de mine. seminţie blestemată < Aga se ridica deodată în picioare mâiiios. în timp ce lusufachi.( Am să-ţi deschid cuferele.mă apucă turbaK Tea când văd că voi sunteţi vii. vi în fiecare dimineaţă o să spân ur câte unul de platan. /atriarheas( *ă vină în faţă I $ . porc bătrân& urlă aga. peste mâini. care aduni copii de greci la şcoală şi le deschi i mintea. eu. unul câte unul. ghiaurilor( -e v-a făcut. bolborosi moşneagul Ladas.$ Am sa vă arunc pe toţi în temniţă. care miroase frumosF 'ar pentru asta am nevoie de bani. In câteva ceasuri durerea îl desfigurase. 4l călca în picioare. La lumina care pătrunse pe fereastră i se ări faţa scofâlcită. căruia îi era ruşine să-l lase pe popă să îndure singur furtuna. răcni el. capii satului! după aceea o să-i spân ur şi pţ ceilalţi! voi spân ura şi femeile. învăţătorule. ca să vă ard pe toţi. îi cădea pe gură! Gi-o muşca şi mugea ca un turbat. $ A& a& răgi aga. dacă nu-mi găsiţi ucigaşul& Au i. taur de popa& -e-aţi avut. $ Iar ţie. $ Iubite agă& făcu bătrânul /atriarheas. %ustaţa i se albise. Gtreangul prea subţire ca să poată ţine un lioit ca tine& Am sa iau un satâr ruginit şi-o să te ciopârţesc o săptârnână întreagă. odorul meu scump. blestemaţilor. $ -ine-i în spatele tău. de bani mulţi. şi-am să-ţi umflu toate lirele din eleF Jare pentru cine ai cre ut că Ie siringi de atâţia ani. am să comand luminări la *mirna şi o raclă din lemn de chiparos. aci plângând. îl lovi fără milă. Jmoară-mă înainte de-a mă face să văd asemenea nenorocire& 'ar aga se şi întorsese spre 1agi 8icolis. să le văd mutrele& Aga. voi stârpi tot satul.

nu mă lăsa să fiu copleşit& Aga spumega. că nu-i tocmai cinstit să ne părăsim consătenii taman acum. $ In temniţă& bieră el. de nu s-o găsi ucigaşul. *e bucura că aude glasul stăpânului său. Iusufaehi spune(& 'ar măgăruşul îşi înfundase capul în iesle până la urechi şi-şi ronţăia paiele fericit. Hărbaţii îşi lăsau capetele în +os şi-şi blestemau ilele. ghiauri < Gi-i îmbrânci pe toţi cinci pe scară.Jbra+ii bătrânului /atriarheas fură scăldaţi în lacrimi. câte o umbiNă se strecura din poartă în poartă şi aducea veşti nJi# 20runtaşii nau ieşit încă de la agăF *-au au it ţipete şi pocnituri de pistolF3 /uţin mai târ iu. /rinsese şi ea cu urechea că moş Ladas a fost închis.nu-i aşa(F . ce ne pasă nouă( Atâta doar. tremurând de frică şi scrotând liniştea cu urechile ciulite. fusese găsii scăldat în sânge turculeţul rotofei. dădu din cap şi îşi ise cu nepăsare# 2J vă urăm şi p-astaF3 Apoi se porni să împletească iar. şi împletea mai departe la ciorap. Aga se aruncă asupra leşului şi începu să-l sărute şi să bocească.i. luă biciul de +os şi-l pocni în aer. $ In temniţă < bieră din nou. în ori. o să dea foc satului de la un capăt la altul să ne ardă de vii pe toţi <3 $ *untem pierduţi& *-a sfârşit cu noi& ţipau femeile. liniştită şi absentă. au luat o întorsătură cam proastă. -reştinii se ăvoriseră în ca sele lor. *e opri doar o clipă din lucru. ca de obicei. dimpreună cu tine. care i se părea că murmură ca apa unui i vorF -redea că lanacos îi spune. învăţătorul se spri+ini de perete. tăcând chitic. cu tâmplele şi fălcile pline de sânge. lovea cu însetare. ca o maşină. ţinându-şi capul sus. strigând# Y în temniţă. strmgându-şi copiii la piept. ciorapul bărbatului ei. în care. se năpustea asupra lor. 'ar braţul îi obosi şi vârli gârbaciul din mână. sub platanF3 Imediat apăru alt vestitor. ca o moartă.mblă vestea că aga vrea să ardă satul. . repede. *ei ul îl de legă pe /anaiotaros de la belciugul din perete. dar strânse din bu e şi nu scoase nici un strigăt. *pân urătoarea o să înceapă cu ăsta. cu 7hipsofagul& *e întoarse apoi spre sei şi-i ise cu o voce înăbuşită# $ Adu-mi-l pe lusufacliiF *ei ul deschise o uşă! după câteva clipe se au i curo trage patul mic de fier. dughenele închise. că e ameninţat să fie spân urat de platan şi că aga o să radă tot satul de pe faţa pământuluiF 'ar nu se sinchisi. . dragul meu băieţel. care să ne ţină pe loc. 8umai chira /enelopa şedea pe banca de piatră din curte sub bolta de viţă. tu ce cre i( 8u te am decât pe tine ca să mă sfătuiesc şi de aceea îţi împărtăşesc toate gri+ile şi neca urile mele. 4n temniţă& Gi mâine la spân urătoare& *e apropie de /anaiotaros şi-l scuipă în faţă. vorbe de mângâiere şi mişca vesel din coadă . cineva anunţă# 20runtaşii au fost aruncaţi în temniţăF *ei uf a coborât în piaţă cu o funie şi săpun şi le-a pus +os. La urmaurmei. cu mâinile încrucişate la piept. lanacos se ascunsese în fundul gra+dului şi stătea de vorbă cu măgăruşul lui# $ -e ici de toate astea. Iusufachi( Lucrurile nu merg tocmai bine. -e părere ai. când sunt ia aman& Ia spune.liţele erau pustii. Asupra întregului sat se abătuse groa a. popa primea loviturile de gârbaci şi murmura# $ 1ristoase 'umne eule. 'in când în când. spunând#! 2Aga ameninţă că. 4n mi+locul lor. nici căţei. ce ici( 'acă am şterge-o noi astă-seară de aici( 8oi n-avem nici copii. spunând că mai bine nu s-ar fi născut pe lume decât să fie creştini supuşi sultanului.

7hipsofagul începu să râdă sarcastic. punea tnâna pe şârbaci şi cobora în beciul casei. şi deodată sări înapoi îngro it t era o funie şi nişte săpun& îşi vârî din nou cheia la brâu şi se întoarse repede acasă. -ostantis se duse şi el să-şi deschidă cafeneaua! dar în clipa când să vâre cheia în lacăt.. /anaiotaros. J.3. 'ucă-se dracului şi satul& *ă vă ardă pe toţi. gemea şi se văicărea cu +ale. aga obişnuia să se instale e în ceardacul său. ări sub platan un scaun. /anaiotaros. umbla de colo-colo şi bocea şi el cu voce înceată# 2*cumpul meu Iusufachi. dimpreună cu Iusufachi. salvarea sufletelor din satul nostru atârna de mine! acum atârnă de tine. când. dimpreună cu netrebnica aia de văduvă. $ . acum. -e legături aveam eu cu . 4ntr-un rând. *e apropie să vadă ce-i. îi supse cu însetare bu ele palide şi fragede. de departe. îl găsi pe agă adormit. $ "u l-ai omorât.. pe care. fără viaţă şi-şi icea în gând# 2Asta nu-î un vis. strigă clin nou# $ 8umai voi m-aveţi pe conştiinţă. $ *ă vă ia dracu pe toţi& mugi 7hipsofagul. şi atunci se aplecă peste trupul răcit al micului Iusuf.ite ce. şi tu. Tn-am6raeut Iuda& $ %ărturiseşte că l-ai omorât. blestem& ăsta este Fadevărul.. 'upă o clipa. viaţa e un visF Aga strângea în braţe trupul tânăr. ştergându-şi sţagele eare-i curgea din ţeasta spartă. tu`Iuda& $ :ipere& răcni şelarul. îndulcindu-şi glasul. îi sărută cu înfocare gura. ca să vă târăsc pe toţi. apoi se rotogoli şi el pe podeaF 4n temniţă. întocmai precum făcea şi aga. şi 1ristos o să te ierte. care au vrea să-mi mai deschidă uşa& :oi. -ât de amar şi de neadevărat i se părea acum cântecul care altădată îi plăcea atât de mult t Lumea e un vis. i bucni iar# N Aţi vrut să faceţi din mine Iuda& lată. şi împreună cu voi n-am decât sa ard şi eu. tâlNharilor& "u. dar tremurând da teamă să nu-l audă stăpânul. /ână acum. "tidică-te şi mărturiseşte. peste lume se lăsa o dulce visare. bine. ducându-se să-şi îm bărbăte e logodnica. fofilându-se pe lângă iduri. o dată cu umbrele înserării. $ Iudă blestemat.nul ca ăla( "ăcu. ştergându-şi ochii saşii cu dosul mâinii. La ceasul acesta. căpcăunule& 8e scapi şi pe noi. 'in când în când se înfuria. fruntaşilor. şi scapi şi satulF %ărturiseşte. răcorit. Apoi se întorcea iar sus. re emându-se de perete istovit. spre casa popii. în prti paştie < 'ar altul L blagoslovită fie-i . care miroseau încă a sacâ . repetă preotul. că mi-aţi băgat în cap girului ăsta. porţile începură să se întredeschidă cu sfială şi ici-colo se ărea câte un cap de om apărând prin crăpătura lor. şi le vei salva& Atunci. ăsta nu-i un vis. +ur pe toţi dracii din iad că a. 8umai aşa o să-mi răcoresc năduful din suflet. aga. uşile şi ferestrele agiei erau închise. "u. învăţătorule I :oi. -el dintâi deschise poarta %ihelis! o apucă la deal. însă.*pre înserat. părintele 7rigoris se ridică în capul oaselor şi-l înghionti cu cotul pe /anaiotaros. popă puturos. In dosul lor. şi atunci toate păcatele îţi vor fi iertate. dar în sinea lui fierbea. o dată cu mine. unde se năpustea asupra celor închişi şi începea să-i lovească şi să răcnească la ei. şi voi. doborât de durere şi beţie. voi toţi& /este puţin. criminalule& murmură la rândul lui /atriarheas. nu le distingea. şi se învârtea în furul pătucului de fier.ş fi vrut să-l omor eu. nu cumva tu l-ai omorât pe Iusufachi( *pune. eare-i aprindea ciubucul şi-i turna rachiu sa bea.3 Gi plângea cu lacrimi fierbinţiF *ei ul. iar pe scaun nişte lucruri. iar ceardacul pustiu. Astăseară. dacă vrei să-ţi dau binecuvântarea. îl sfredeli el.

pe tine. acum veţi pieri toţi împreună cu mine& %oşneagul Ladas îşi ridică uşor capul ţuguiat! i. că sufletul i se uşu rea ă& I se părea că-l întâlneşte pe 1ristos pentra prima dată. fermecător# 2. la licărirea focului. *ei ul aştepta afară. $ 8a. pe.`a îi era umflată de loviturile biciului. dacă n-ar chef să fie băgat la beci.vanghelie. 6oi. du-te& 'ar sei ul bătu în adar în poarta marchitanului. %âine e miercuri! am să încep cu cel mai ticălos dintre voi! am să te spân ur întâi pe tine.nuna& mi a luat-o înainte. 'upă ce laptele fierse. /anaiotaros. efendi /atriarheas. bros bătrân& 'uminică. o apucase spre munte şi se ducea în pas grăbit să-l întâlnească pe %anolios. care s-o întâmpla să-mi cadă în mii apoi alţii şi alţiiF ptnă voi da de ucigaş. 'upă aceea o să înhaţ cinci ghiauri. pe tine. $ -e ai. un văl negru şi aharicale. şi se apucă să citească mica . J ştersese. Las\ că-i bine şi aşa l 0iindcă. răcorindu-i măruntaiele ca o apg de i vor. ţine. *ă mai ia şi un colac de funie groasă. facle. luminări. şi să mi le aducă mâine dimineaţă. gripţuroi. de tot cânţi într-una şi sari ca un ied. şi tu plângi( i se adresă aga. $ . să nu ne vadă ghiaurii că plângem. se îngemăna cu ea şi nu voia să se mai de lipească de trupul ei. te ricit ca nimeni altul. n-am să-iânchid ochii. popă. ai uitat că am împlinit cincispre ece ani( -um vrei. mergând pe . boier. cel mai neînsemnat. mărturiseşte. Intră agaK $ 7hiaurilor.h. o să-mi seot lirele şi-o să ţi le dau ţie. Ianacos îmi tluto rea ă trei lire! am să-i vând măgarul. săpunul şi scaunul sub platan. să-i spună veştile şi săl înştiinţe e să nu coboare în sat. îl urma în tăcere. cu biciul în mână. în timpul slu+bei de la bise voastră. %anolios. strigă el. $ 1ai. poftim. mâine începe spân urătoaâea& Am şi pus funia. păşind prin iarba proaspătă din 7alileea. 7hipsofagule. dar o pătrundea cu inima! sensul versetelor ţâşnea cu toată puritatea lor şi se răspândea în el. câine de popă& /entru cele c gâturi ale voastre am pregătit cinci ştreanguri sub tan. învăţător. 8icolios se lăsa pradă braţelor ei.. trântind cu mânie uşa după el. sărmane. cântând. pe tine.rmea ă-mă <3 Gi atunci %anolios. îi răspundea ciobănaşul. Gterge-ţi ochii. gârie-brân ă! na cinci lire& "ocmai atunci se deschise uşa temniţei. Vsta-i doar primul lot. *ă-i spui să se ducă într-o goană la oraş şi să-mi cumpere cea niai scumpă tămâie. 'u-te de-l caută pe Ianacos. /usese ca anul cu lapte la foc. că pentru prima dată îi aude glasul& Gif într-adevăr. ca să vadă cum îl ră bun. gripţuroi afurisit& :ineri. baciule. şi-am să-ţi dau trei lire de aur. prea evghenicos învăţător N. şuiera el priuire dinţi. să fiu potolit( 8umai Lenio îl potolea! când venea pe ascuns la munte şi-l întâlnea. tine. pentru prima dată îl vedea pe 1ristos ridicând ochii spre el şi spunându-i cu un glas blând. îanacos nu era acasă. că nu-ţi mai a+unge muntele( îl întreba %anolios. *âmbătă. să i se veselească sufleţelul& 'upă aceste vorbe se retrase. Au i( 'ar /anaiotaros îşi desfăcu cele cinci degete de Ia mână şi-i dădu cu tifla. care se bucura de veselia şi burdălnicia a+utorului său. marchitanul. Gi am să-i aduc sub platan pe lusuiaehi! n-arn să-l îngrop. Ici-colo. $ *ei ule. nu înţelegea câte e fra ă. pentru că ţapul de popă şi porcul de /atriarheas sunt prea grei. %anolios tocmai mulsese oile.. %anolios se aşe ă lângă vatră. *imţea că prinde aripi. /anaiotaros. măi 8icolios. Aceasta era acum singura lui bucurie. iar 8icolios luase inelesteul şi-l învârtea prin lapte. 1ai.

*e uită în +urul lui# focul ardea încă vesel. apa se prefăcea în vin.Dg de preţ. -e dulce era grâul acela verde. la o nuntă. prea plină. Atunci mama lui 1ristos se întoarse către fiul ei şi-i ise# 20iul meu. pe când mâncau tăcuţi. toate sufletele se(uci tară şi roşiră ca nişte fecioare. o su fiare dulce. şi spicul o pâine cu o cruce mare încrustată adânc în ea. vărsă parfumul peste picioarele sfinte. nu-i dădu sărutul. sora mea. a albastru şi adânc era cerul. rândunelele ciripeau şi-l urmau şi ele pe 1ristos ca nişte ucenici tineri. ţinând în mână un vas de alabastru. poruncind naturii să-şi schimbe legile. iar 8icolios umbla de colo-oolo. nu-i unse părul cu miresme. de paceF 'ar iată că.l nu-i spălă picioarele.vanghelie! inima i se revărsa. -u câtă îngăduinţă dispreţuitoare îl primi fariseul pe 1ristos în locuinţa lui boierească& . că femeia şi bărbatul sunt cele două coloane care susţin pământul şi nu-l lasă să cadăF /etrecerea se încinse. care îl urmaseNân curte. /e urmă. pe o căldură înăbuşitoare. Iar în altă i. foarte simple. dar mirii înţeleseră din ele că săvârşirea căsătoriei e o taină mare. dar nu-şi amintea unde& 0emeia îngenunche la picioarele lui 1ristos sparse vasul. J femeie cu pieptul desfăcut şi cu părul blond ca aurul intră în casă. nu mai e vinF3 J forţă neprihănită încă de nimic fremăta în pieptul lui 1ristos! pentru prima oară avea să întindă mâna. %anolios.n fariseu îi invită odată acasă la el! %anolios rămase în pragul uşii. se plimbau cu toţii prin lanurile coapte. . ca. ce curat şi uşor. iarba se făcea spic. în care se sui şi el. *eara îşi întindea picioarele sub uri măslin şLprivea. cum o ări. plin încă de lapte. . simţind cuvintele blânde că ând în inima lui ca nişte boabe de grâuF *emănătorul pornise să-şi Fsemene sămânţa. pentru că mult ai iubitF3 %anolios închise mica . se sperieF -ineaceastă femeie( J mai vă use undeva. îşi puse mâna pe capul ei blond şi ise cu un glas foarte dulce# 2Iertate îţi sunt toate păcatele. încărcat cu parfum $ 1ristos răstignit a doua oară L voi.# aplecă pe rând deasupra celor şase vase umplute cu apă. Gi de îndată ce chipul său se og1ndea în apă. cântând mereu şi pregătind cina. făcură +urămintele de credinţă. 4n tovărăşia lui 1ristos. aerul se umplu deodată de parfum. plângândF Iar 1ristos se plecă. oglindindu-şi chipul în ele. apoi îşi desfăcu părul şi le şterse cu el. Acolo. ură tinerilor căsătoriţi fericire! rosti doar câteva cuvinte. . Asemeni puiului de vultur ce-şi deschide aripile spre aşi lua pentru prima dată oborul. 1ristos ridică paharul. %irele şi mireasa s ridicară. mii de oameni se adunaseră pe malurile lacului. cum tre murau stelele pe boltă. 1ristos se urcase într-o barcă. şi-i âmbiF %anolios îşi mai amintea că într-altă i. şi cum îndestula el trupul şi sufletul& 'easupra lor. apoi oaspeţ se întinseră pe pătucuri şi începură să mănânce şi#(! bea. iar la picioarele lor florile umile de câmp erau îmbrăcate în veşminte mai bogate decât ale regelui *olomon. I . părea vă duhul şi cum mirosea de frumo pământul& Alaltăieri fuseseră împreună într-un sătuleţ ce s\_ numea -ana. 1ristos intrase în casă şi pK rea un mire! când îl vă ură. în bordei plutea o umbră albăstruie. li se făcuse toarne. %anolios îşi simţea inima ca o ţărână bună. şi la un moment dat vinul se termină. 1ristos se ridica încet şi ieşi în curte. 1ristos întinse mâna şi rupse un spic! ucenicii rupseră şi ei câte unul! la fel făcu şi %anolios. printre frun ele lui argintii. 1fâstos se întoarse către %anolios. în care sămânţa încolţea. de unde privea cu luare-aminte.ra amia ă.malurile nisipoase ale lacului 7heni aret sau călcând pe pietrele tari din ludeea. creştea în formă de iarbă. *tru+iră boabele de grâu şi le mâncară unul câte unul.

dar sufletul cântăreşte mai mult. *untem pierduţi& Am venit să-ţi spun. cu spatele la uşă. îin sat. până s-o găsi ucigaşul. litându-se la cei doi. pe urmă pe alţii. eî închisese ochii şi. dragă %anoâios& "u eşti acum în rai! eu. hai să mâncăm. n-o să mai iasă niciodată de-acolo& 1ai să-l tre esc&3 $ 1ei. aga a înebunit de furie. aici eşti la adăpost& Jchii lui %anolios străfulgerară. deschi ând cu mare silă ochii. îl umplea din nou! mânca să caiete putere. ţi-am spusF Am pus sofraua. se afundase într-o beatitudine de negrăitF 2Vsta-i acum tocmai în fundul raiului. 4l golea. 4n adâncul sufletului său simţea o pornire nestăvilită să se ridice şi să predice cuvântul bun în faţa pietrelor. a oamenilor. îşi spuse îanacos. era aplecat deasupra +iidului său. $ 'ar ce nevoie am eu de asta. cică o să prindă pe alţii. Lenio o să vină poate chiar astă-seară pe imite şi trebuie să aibă multă putere ca să se lupte eu eaF 4n ce-l priveşte pe %anolios. închise şi ochii! de o parte e sufletul. să ve i dulceaţa eiF $ J să mi-l citeşti când oi fi bolnav! acum mă simt bine. 'e ce să te temi de moarte( 'e ce să te încovoi în faţa celor puternici( 'e ce să tremuri la gândul că o să-ţi pier i viaţa pământească( *ufletul e nemuritor! de ce să te temi( *ufletul singur e acela pe care trebuie să-l salve i& 4anacos apăruse în uşă şi se opri nemişcat în prag. %anolios( Lasă-mă într-ale mele! mă simt bine şi-aşaF Mii cu tot dinadinsul să-mi pierd cheful( $ Am să-ţi citesc un crâmpei din . 2Iată clipa. i-a arestat pe părintele 7rigoris. a oilor. că te înhaţă. %anolitis. %anolios& strigă el. 8u-şi mai putea stăpâni dorinţa de a-şi împărţi bucuria cu toată lumea. mi-ai uitat glasul. îţi aduc veşti din iad. ciobani. închise . *tai pe loc. 'acă nu-i vorbesc. $ lartă-mă. 8icolios. îşi . lângă mine. -ăci cine voieşte să-şi mântuiască sufletul său. $ -ine-i( întrebă.vanghelie.n vânt rău. iar sufletul şi l-ar pierde(3 %anolios înţelegea foarte bine sensul acestor cuvinte. i-a aruncat în beci. 1eie %anolios. pe fruntaşi şi pe /anaiotaros. să se lepede de sine. să au i şi tu cuvântul lui 'umne eu şi să te faci om! că acum eşti o sălbăticiune. să-şi ia crucea.. lasă mâncarea şi vino de stai aici. -ăci ce va folosi omul. să nu care cumva sa cobori în sat. A i-dimineaţă. $ 1ei.vanghelia. 8icoâios. nu te-am simţit. îanacos. şi trecu pragul. Gi deschise din nou mica . mai& -iobănaşul se întoarse.vanghelie. unul câte unul. mănâncă tuF ise %anolios. blândeţe şi fericire. se aplecă şi citi la lumina flăcării din vatră# 2'e voieşte cineva să vină cu mine. de cealaltă parte e lumea întreagă. 8iciunul nu-l vă use oca. şi mâine o să înceapă să-i spân ure. se uită la %anolios şi-l pufni râsul. 'e-ai şti ce +ale-i în sat& "oate porţile sunt ăvorite. de ar dobândi lumea toată. sa şi să mă urme e. să mă ierţi. îl va pierde! iar cine-şi pierde sufletul său pentru mine. strigă el. Gtreangurile au şi fost atârnate de erăcile platanului şi mâine o să facă începutul cu bietul /anaiotarosF 'upă ei.Inima lui %anolios se revărsa de prea multă dragoste. -e vânt te-aduce la ceasul ăsta pe munte( $ . $ -e. $ 8u mi-e foame. %anolios( . micul lusuf a fost găsit mort. $ 'in sat( $ 'a. o să spân ure tot satul. dragă îanacos! eram foarte departe. bine te-am găsit& %anolios tresări! glasul acesta de om îl sperie.u sunt. îl va afla.

îi disY tingea ochii ce sclipeau liniştiţi. lanacos ridica din când în când capul şi se uita la %anolios# pe faţa spu ităK înfundaţi în carneg roşie. *ă ne culcăm dar. spuse %anolios. -um de-l cunoşti( -ine e( -ine e( $ 8u te grăbi. dar acuma mi-este. dar nu-mi arde de mâncare. :ă duhul mirosea a cimbru. afară. nu mai puţin.a stăruie! înseamnă că încă sunt păcătos. satul nu va pieri. $ 8u. umflată şi purulentă. Aşternură o velinţă mare. *omnul e un lucru bun. de fapt. iată clipa& 'acă o laşi să treacă. lanacos( întrebă el.. $ La fel şi eu! dar de ce oare( $ 0iindcă. dragă %anolios. %anolios( $ 'ar nu sunt de loc singur. în+ură. 1ristos îmi ţine tovărăşie. dar.. spuse 8icolios. 'aca ar fi iubit mai mult. nu pot să dorm! mă duc să mai dau o raită pe-afară. 4nseamnă că n-am scos tot răul din mine. iată clipa să arăţi că ai un suflet nemuritor&3 'ar im-şi dădu bucuria pe faţă. $ îl cunosc pe ucigaş. răspunse %anolios arătând . glasurile nopţii se tre iră şi măreau tăcerea. . ca să aibă mai multă răcoare. îşi îngreuia ă mai rău sufletulF 'acă iubea mai puţinF 8u. o să mai vorbim. se corectă repede %anolios. fă-ne loc. cre ând că astfel se uşurea ă! dar. $ 8ici mie nu mi-era foame.. "ot aici. ceea ce l-a pierdut pe /a. dragă lanacos. 4şi luă bâta şi plecă fluierând. A răsărit luna. poate că ar fi putut să fie salvatF . care-i vorbea cu răsuflarea tăiată. 1ai să mâncăm împreună. vorbi lanacos. 2Oău dacă înţeleg ceva. 8u te teme. se îmbată. lanacos îşi privi mirat prietenul.Oise în gmd. de nădă+duit. eşti pierdut&3 $ Ai mâncat. cu a+utorul lui 'umne eu& 1ei. un suflet aspru şi păcătos! s-a lăsat prins înN mrea+a patimilor. s-a încurcat în ele! acum se înfurie. de care somnul nu se lipea cu nici un chip2 $ Gi eu. Iar mâine. dragă Ianacos. veseli. şi după aceea o să te culci aici în noaptea asta.u vă las. se vârcoleşte să scape. $ -um de poţi vorbi cu atâta linişte. %ă gândesc la el mai mult decât la ceilalţi. în singurătate. mâine trebuie sa ne tre im disde-dimineaţă. $ -are boala( A. "otul o să fie bine. vai& se afundă şi mai multF Hate. ştergându-şi bu ele eu mâna.vanghelia. 4n timp ce-l asculta pe prietenul său. $ %ă gândesc la sărmanul /anaiotaros. 'ar 'umne eu o să aibă milă î $ . $( îl cunoşti pe ucigaş(& făcu lanacos holbtmi ochii. %anolios( 8-ai înţeles( *atul e în prime+die. $ Gi boala( %anolios tresări! uitase de ea. ne e foame şi nouă l *e aşe ară cu picioarele cruciş pe pământ. da& . $ 'ragă lanacos.naiotaros este că a iubit mult. am învăţat ceva# anume. şi se culcară. 8icolios. repeta în sinea lui# 2Iată clipa. Oău dacă înţeleg ceva d2( 4şi spunea în gând lanacos. că 'umne eu le vorbeşte mai des oamenilor care dorm decât acelora care stau tre+i. om vedea ce-i de făcut. luna se urca pe cer ciuntită. se închinară şi începură să mănânce.să vorbim şi sa\ ne culcăm. 8u mai putea răbda tăcerea! vorbi# $ -um o duci în singurătatea asta. făcu %anolios âmbind. 'e ce te grăbeşti( %âine o să afli totul! ai răbdare l Acum să mâncam. spuse cu voce înceată %anolios. răspunse %anolios. când s-o lumina de iuă.

mai cu seamă în timpul din armă. ise el. 4n întunericul proaspăt îl desluşea bine pe 1ristos. se furişa printre ei şi intra în cortegiul lor. Ianacos. ca şi cum î-ar fi chemat pe 1ristos prin întuneric. parcă ar fi burat! tălpile nici nu-î atingeau pământul. logu-te. vârî . avea impresia că arhanghelii îşi întinseseră aripile în +urul lui şi-l purtau la vale.ra nerăbdător să rămână singur. J sarcină mare şi grea. apoi închidea oehn. îl văd pe acela care le-a făcut. asemeni unui norişor minat prin vă duh de un vântuleţ uşor. -itea o fra ă din . La un moment dat. %anolios trăia încă un vis ce strălucea în mintea lui ca luceafărul de dimineaţă.vanghelie. mergi înainte&3 *coase un ţipăt `şi se tre i. sub cămaşă.$ îmi pun capul că nu l-a omorât el pe micul Iusuf. în bărbaţi şi în femei. 4n ultima vreme îi plăcea să stea cu ochii închişi. ca să mă liniştesc# /anaiotaros e( $ 1ai. se spălă pe faţă. 'oamne&3 răspunse %anolios. 'ar pe măsură ce înainta. 1aide. lanacos& îi strigă voios. %anolios făcu un salt. ce se ţineau după el.N "ot astfel şi %anolios. 'eschide-i. şi-l gâlţâi pe lanacos. 1ristoase iF 1ristoase. şi-atunci toată suflarea aceea începu să strige# 2Jmorâţi-l& Jmorâţi-l&3 . a+ută-mă& repetă oftând. %anolios închise şi el ochii.nacos alerga după el gâfâind.vanghelia la sân.l dădu să fugă. 8u. dia stâncă în stâncă. Ia. *e stârni o furtună. îmbrăcat într-un strai alb. şi dintr-o dată furtuna încetă. *pune-mi. *e făcea că umblă pe ţărmul unui lac albastru de tot. îi strigă el. *e grăbea! dădea la o parte trestiile şi mla+a. dând să fugă înapoi! dar glasul se au i din nou# 28u te opri. som. înainte de a se crăpa de iuă.3 2-ând îmi închid ochii. . -ând. sprinteri. Adesea îşi amintea. în urma lui. mergi înainte&3 . Jdată. dar nici vorbă să-l a+ungă din urmă. să admiri creaţiile minunate ale lui 'umne eu. Jpreşte-te oleacă. ise Ianacos.`a` Gi te la groa a din sat. bărbaţii şi femeile se făcură din nou trestii şi mla+ă. murmură el înehi ând ochii. dar o mână îl prinse de umăr şi un glas îi întrebă# 2-re i(3 2-red. Apoi. 28u te opri. în mii de fiinţe omeneşti. îşi puse hainele de sărbătoare. %anolios. 'umne eule& făcu Ianacos mulţumit şi închise ochii. v+ în mintea lui continua să umble pe cele tărâmuri. %anolios. $ %âine ne aşteaptă o sarcină mare. îi spuse călugărul %anasis. dormi. chiar şi iua! i se părea că aşa priveşte mai limpede în sufletul său. să-l aşteptăm pe Iana\ cos3( . de la o vreme încoace închidea ochii ca să-l vadă pe 1ristos şi să-i audă glasul. trestiile şi mla+a se transformau. să te a+ung şi eu& 'ar %anolios simţea într-adevăr că are aripi la picioare şi mi era chip să aştepte. care avea poftă de vorbă. îăspunse sihastrul. urmat de uceHocii lui! iar el. croindu-şi drum printre ele.Worosule î îanacos deschise ocini! dud îl vă u pe rămase uluit %anolios. păşind înainte. Gi 1ristos îl ascultă. "re eşte-te. A+ută-mă. poţi să-mi spui şi d-ie`ri*e. o poveste pe caTe i-o spusese bătrânul călugăr %anasis. se pieptănă. $ 1ai. se tre i şi se închină. vmo l lui Ik -e bucurie poate fi mai mare decât să te scoli într-dN Ndimineaţă frumoasă de vară cu o hotărâre nestrămutată în gând( %anolios cobora muntele. în faţa lui se ridică un platan plin de rândunele! tot arborele ciripea. $ *lavă ţie. *ihastrul îşi deschidea ochii o clipă. venise să-l vadă în mânăstire un sihastru şi a stat toată iua împreună cu el. sfinte părinte. 'e o cracă a lui atârna un trup care se legăna în aer. -um putea oare să le spună aripilor# 2Jpriţi-vă. $ %ăi %anolios. 2'eschide-ţi ochii. s-ar ice că ţi-au crescut aripi la picioare.ra vocea lui 'umne eu# înainte& *e sculă numaidecât. apoi şi-i închidea repede din nou. nu este el.

pecetea *atanei ţi s-a şters de pe faţă& Vpoî îşi întinse palma aspră şi mângâie obra+ii priI. ci dansând. fragedă şi moale ca măduva din mie ul trestiei. am pornit la drum! dar nu cârtind. înspre eâmpie. $ 1aide. %ă grăbesc spre sat. se au ea cântecul cocoşilor şi lătratul dinilor! în curând.tenului său. îl urma pe 1ristos să semene cuvântul roditor în ţărâna roditoare şi în piatră seacă. . %ariolios se opri deodată înmărmurit! inima începu să-i bată cu putere. Află că nu eu sunt acela care vorbesc. Lăudat fie 'omnul. . oprindu-se din mers. ca adierea de dimineaţă pe munteF . să nu înceapă să ţipeF $ -e-ai să faci( -e-ai să spui( întrebă Ianaeos d. de parcă ar fi coborât spre sat împreună cu 1ristos. şi spune-le. Ianacos îl a+unse din urmă cu sufletul la gură. -ana. dar nu îndră nea încă să-şi pipăie obra ul pentru a se încredinţa pe deplin. 5idică ochii spre %anolios. dragă Ianaeov dar nu pot. %anolios se întoarse către tovarăşul său de drum şi-i ise# $ Ianacos. nerăbdător. părându-i-se deodată că prietena& său îşi lua rămas bun de la el. *ă nu pierdem timpul& *oarele se ivi la ori ont.rau aceleaşi aripi care-l purtau şi atunci când. fără să scoată nici o vorbă. nou. în-N chi ând ochii. J mână. $ -eea ce-mi porunceşte 1ristos. nimic altceva. răcoroasă.o. ţintndu-se după 0inistos < -u un pas uşor. dragul meu Ianacos& Gi ai încredere în mine.$ Aţ vrea să mă opresc. %agdala. blândă. în somn. ăriră primele case ale satului. îi trecu peste. îndelung. dintr-un salt. dragul meu Ianacos( 1ristos merge înaintea mea ca paşi mari. peste tot! carnea aceea seârnavă se topise ca ceara. faţă şi i-o mângâie. Ai înţeles dragul meu Ianacos( $ 'ar ce-ai de gând să faci( -e-ai să spui( întrebă Ianacos neliniştit. mergi înainte şt tu. înspăimântat. %anolios îşi duse mâna la faţă! pipăi cu degetele. orice-aş spune şi oriee-aş face acum. ca şi când co+ile rănilor de pe obra+i şi din +urul gurii îi cădeau una câte una! simţea că i se curăţă carnea şi-i creşte la loc alta. "rupul i se făcea din ce în ce mal tişor! simţea o mâncărime pe faţă. îţi spun! nimic altceva. Gi tu. 8a aret! apoi. mergi înainte&3 Aşa mi-a strigat a ânoapte. sufletul ţi s-a mântuit. 8ici eu nu ştiu încă prea bine ce anume. -e iute bura din 7heni aret în Iudeea. o vă u cu ochii lui. 8-ai vă ut adineauri cum s-a şters pecetea *atanei de pe faţa mea( Jare ce cre i tu. îl privi şi scoase un ţipăt $ 'ragul meu %anolios& 'ragul meu %anolios < şi se aruncă în braţele lui. $ 8u te opri. tu să nu fii împotrivă. a+ungea în *amaria. faţa spu ită i se de umflase! îşi căpătase din nou chipul de om. mi-a iertat păcateleF $ 'ragul meu %anolios. %anolios bura spre Licovrisi. lui %ihelis şi lui -onstantis. făcându-şi cruce.mmausF "ot astfel şi astă i. 2%inunea& %inunea <3 îşi spunea el tremurând. ci 1ristos îmi porunceşte totut eu nu fac decât să împlinesc poruncile lui. Hethleem. pria ceaţa uşoară.ra sigur. la aşe ările şi mai dragi din +urul Ierusalimului# Hetania. cârW< om a+unge în sat. dar sunt încredinţat că mă supun voinţei lui 1ristos. îl grăbi %anolios. unde întâlnea prieteni credincioşi# -apernaum. şi de-acolo. dis-de-dimineaţă. le#rihon. $ Lăudat fie 'omnul& murmură el. strigă Ianacos cu ochii plini de lacrimi. 0ii şt tu încredinţat de asta dragul meu Ianacos. lasă-mă să-ţi sărat mânaF Ai răpus Ispita. care îmi tot strigai# 2Jpreşte-te&3 -um vrei să mă opresc. . de ce( /entru că am dat ascultare poruncii lui 1ristos şi. îi răspunse. străbătea nenumărate sate mici şi dragi. 1ristos. 6os. 8u te opri.

fraţilor& le strigă lanacos. vom merge înainte I :ino. să se adune în piaţă. tămâie şi cofeturi. spuse eî. 'umne eu e mare& $ %ai bine ve i-ţi de capul tău. /e când se apropiau de sat. pe Fneaşteptate. o să strig& J să strig. -ostantis& îi spuse %anolios. "oate porţile se deschideau. -ostantis le apăru în cale. intrară în sat ca trei telegari la trap. am pipăit-o cu mâna mea.u arn nevastă şi copii. "ăcerea. *ei ul a sunai în ori din trâmbiţă. îşi făceau cruce şi se îndreptau spre piaţă. umblă& răspunse %anolios pe un ton de poruncă şi iubire. Ianacos. continuându-şi drumul. cum s-a înfăptuit minunea( $ Aşa cum se înfăptuiesc toate minunile. bărbaţi şi femei. în numele Iui 'umne eu. Ianacos dădu din cap. oprindu-se în loc de bucurie. :ino şi tu. şi dacă o fi să păţeşti ceva. 1ristosK 1aide < %na atunci -ostantâs vă u faţa limpede. NAm vă ut cum s-a săvârşit minunea pe chipul tău. şi 'umne eu o să mi-o ierte& $ %ai bine să nu mai vorbim. Mi l-a arătat 'umne eu în vis( *pune-mi. 8u-l ve i( . $ îl aşteaptă ştreangul sub platan. chemând pe toţi sătenii. spre sat! lanacos venea în urma lor. dragă %anolios! că nu sunt decât un biet om. unde va duceţi( întoarceţi-vă înapoi& -hiar acum veneam spre munte să vă spun să nu coborâţi. "râmbiţa sei ului răsuna furioasă. pentru numele lui 'umne eu. Aga vrea să ne prigonească pe toţi& $ 1ai îndărăt& strigă Ianacos îngro it şi se şi întoarse cu faţa spre munte. noi. răspunse %anolios âmbind. $ -ura+. $ *ă nu-ţi fie teamă. fraţilor! haide î îl luă de braţ pe -ostantis şi porniră repede înainte. 'e când a rămas văduv. cu luminări. $ %anolios. a 6ui %anolios. 1aide& 7răbiră pasul. n-am să te las. 'acă 'umne eu e mare. s-o arate acum# să-l de văluie pe ucigaş& %oş 1ristofis trecu pe lângă ei şi le strigă# $ -hiar acum îl aduc pe Iusufachi sub platan. repetă Ianacos. după puţin. foarte simplu. o să mă opun& $ Gi dacă 'umne eu porunceşte aşa( $ J să mă opun. 'ar n-am încredere în mine! dacă o să faci ceva. strigă el de cum îi vă u. e mai bună.u îl cunosc pe ucigaş! de aceea mă şi grăbesc aşa. nu te opri. într-un ritm precipitat. $ 0raţilor. întoarceţi-vă îndărăt& $ 8oi. cine e( $ 8u mă întreba. care întrece puterea omului. nu-ţi fie teamă& -ineva înaintea noastră. %are nenorocire o să fie a i în satul nostru& $ -e-i cu /anaiotaros( întrebă %anolios. spuse %anolios. $ în tine am încredere. alergând cât putea. care fugea cu nepoţelul de mână. aga parcă-i lovit cu leuca î . nu pot să-i părăsesc! dar voi. ca să fie de faţă la spân urătoare şi să intre spaima în ei. o să mă opun. flaâmucule& bombăni un băirân. bărbaţii şi femeile ieşeau înspăimântaţi din case. în +urul platanului. -ostantis < $ . bolborosind ceva. "oţi trei porniră repede la vale şi. strigă el. $ -ine e( -ine( strigă -ostantis. 0oarte uşor. spuse %anolios. dragă %aiiolios. *atul n-o să piară. b-) face semn. 'ar să nu ne pierdem timpul."otuşi. . curata.

în sfârşit. pentru ca lusufachi să aibă ce mesteca pe lumea cealaltăF La urmă. vrând parcă. fiindcă îndră nise să ridice capul şi să ceară libertateF 7lasul brutal al sei ului răsună tare# $ 0aceţi loc. spre a nu arăta că e beat sau îndurerat. săteni $ 8u ţi-e milă. Jamenii mai în vârstă ridicau ochii şi se uitau cu groa ă la copac! de câte ori nu vă useră ei. *oarele se urcase de-o -suliţă pe cer. mă. cu bu ele încleştate. făcu un pas înainte şi. $ -ura+. 4şi cănise mustaţa şi sprâncenele groase cu vopsea neagră şi. $ %anolios. frate& îi răspunse %anolios. răscolind vă duhul# $ Aga& 4mbrăcat în şalvarii Iui de postav brodaţi cu fir dI argint.-reştinii treceau grupuri-grupuri la vale. [e târa /anaiotaros. croindu-şi drum prin mulţime cu trupul lui masiv. care purtau patul mic de fier cu leşul turculeţului! aga îl acoperise din cap până-n picioare cu trandafiri şi flori de iasomie! nu i se vedea decât faţa galbenă. La un moment dat. 'ar eând vă u faţa lui %anolios. L-au stâlcit în bătăi. Aga pusese. nenorocitule. cu mâiniâe legate la spate. "oţi creştinii aveau privirile aţintite asupra lui. satul era inundat de o lumină proaspătă. %anolios şi tovarăşii lui se strecurară prin mulţime şi se opriră în rândul din faţă. foşnea vesel în bătaia vântului. *e că nea să-şi şteargă cu umărul sudoarea care-i curgea pe frunte. . alături de cadavru şi o ulcică de lut. *e străduia să meargă drept. dar îs. drobit. de platan. $ Au să-l aducă îndată. . faceţi loc. /anaiotaros se întoarse şi-i vă u! ochii i se in+ectară deodată! îşi smuci braţele. Hătrânul platan. dimineaţa. cu frun ele lui tinere. sub platan. când se tre eau. roşu. aga înainta singur. sub care îşi înfipsese pistoalele de argint şi iataganul cu mânerul negru. clipa aceea un murmur de groa ă porni dinspre poarta agiei şi trecu din gură în gură. câte un trup de creştin legănându-se de crăcile lui. ver i. %ărturiseşte-ţi crima& /anaiotaros se opri din mers. A+unse. 'upă el veneau doi hamali. bietul de elF *e apropiau de piaţă. cu î.şi înceţi. lângă platan şi se re emă istovit cb trunchiul lui bătrân. $ 'ar de mine cine are milă( mugi el furios. cu ochii umflaţi de plâns. cu paşi grei. scoase un chiot de bucurie şi-şi îmbrăţişa prietenul. lângă coşciug. cu păru] pieptănat frumos. cu brâul lat. i bucni întrun muget fioros# $ Hlestemat să fii tu %anolios& Apoi se spri+ini din nou. 8umai ochii îi mai rămaseră teferi şi-i săgetau în dreapta şi în stânga. cu capul gol. 'umne eu& /anaiotaros deschise gura să spună ceva. cu capul drobit. plină eu sacâ h6e 1ios. ghiaurilor& /ăşea în frunte. 4n acelaşi timp. că nu mai e în stare de nimic. de femeile şt copiii noştri( îi strigă unul. cu faţa bră dată de vânătăile loviturilor de bici. de nădă+duit. 'umne eule& $ -e-i cu /anaiotaros( întrebă %anolios. %ihelis îşi ări de departe prietenii şi alergă să-i întâlnească! era palid. să rupă frânghiile. la umbră! apoi aprinseră două luminări mari Ia picioarele lui şi aruncară un pumn de târnâie într-o tipsie plină cu cărbuni aprinşi.ra o vreme dumne eiesc de frumoasă! sufla o adiere uşoară. pe neaşteptate. având gri+ă să nu se clatine şi să se facă de râs. te-ai vindecat& "e-ai vindecat& *lavă ţie. hamalii îl lăsară pe Iusufachi +os. Ai încredere în. pe. din când îrt când.

*e reţue i Ia %anolios săi treacă laţul de gât. $ "u l-ai omorât( $ . Aga se întoarse şi el şi strigă tare# $ -are. NAga era leoarcă de năduşeală! obosise. îşi smulgea câte un fir din mustaţă şi-l arunca în +os. ghiaurilor < /e măsură ce vorbea. se apropie (Wie %anolios şi-l privi în ochi. La colţurile gurii îi şiroia o spumă ver uie. uiăbuşindu-le strigăte=. îl cunoşti tu pe ucigaş( făcu aga. $ "u. oropsitul#<. %ulţimea se vân oli. se băteau. Jchii i se opreau pe rând asupra bărbaţilor. Am să trec tot satul prin ştreang& într-un taler al balanţei va sta scumpul meu lusufachi. dar mulţimea se aruncă asupra lor. se înfuria şi bătea pământul cu piciorul. gealat spurcat. o închidea iar. din păr. de la subsuori îi ieşeau aburi. *e opri sub platan. *e ferea să-şi întoarcă faţa şi să se uite la Iusufachîb de teamă să nu-l podidească plânsul.u l-am omorât. Atunci se întoarse către sei şi-i porunci + *pân ură-l< 'ar în clipa aceea se2.l este.au i o voce# $ Jpriţi-vă& Jpriţi-vă& Gtiu eu cine-î ucigaşul î *ei ul îşi descleştă mâna din gruma ul lui /anaiotaros! mulţimea fremăta bucuroaâsă. tu l-ai omorât pe lusufachi al meu( /anaiotaros nu scotea o vorbă! mugea şi gernes.i vorbit( *ă vină aici. -ine e( .ridica mâna dreaptă. ca un cal.n mâiâii. asupra femeilor! părea grăbit să termine eât mai repede cu toţi. /anaiotaros se uita la %anolios cu ochii bulbucaţi! deschidea gura. mă. ghiaurule( urlă el. şi ochii îi erau roşii ca hurmu ul. lăsaţi-l. dai aga îl împinse la o parte. 4şi dăduse cu mosc pe păr şi la subsuori şi lăsa în urma lui im miros greu de fiară mtărâtată. $ "u eşti. faţa i se făcuse galbenă ca pucioasa. până când o să-mi spuneţi cine-i ucigaşul. $ Linişte& 7ura& . îl trânti la picioarele agăi. pro-K clamă# $ 7hiauri& Am să spâii ur în fiecare i pe câte unul dintre voi. el& 8u mai spuneţi nimic. în celălalt taler satul întreg.şi 8libelis se luptau să a+ungă Ia agă. 'in gură. $ . -u o voce spartă. învârtind biciul prin aer. nu era în stare să mai scoată o vorbăF 2Jare %anolios să-l fi omorât( 8u& 8u& . Ianacos dădea r. toţi oamenii se luminară la faţă! satul era salvat& $ Linişte. răguşită. bierau. *ei ul îl înşfacă pe /anaiotaros. îl cunosc. ghiauri& răcni aga. ca un "#aur. "u l-ai omorât( "u. $ 'a. stătea buimăcit. *eâ ul sări lângă el.u. Aga ridică mâna. ascuţindu-şi urechea să audă mai bine! bărbia îi tremura. îşi înfipse călcâiul în trupul nemişcat al şelarului şi aşteptă.u. în faţă& %anolios maintă liniştii# şi se opri în faţa agăi. mişcându-se să vadă de unde venea vocea. *pân ură-mă şi lasă-l în pace pe /anaiotaros! el e nevinovat. strigmd# 28u-i adevărat < 8u-i adevărat "N -ostautis. Am să vă spân ur pe toţi. $ 7hâaur mârşav& îi strigă înâu"iat. apucând braţul lui %anolios şi seuturindu-i-l cu turbare. /rivea pe sub sprâneene. *e aplecă şi începu să-l lovească şi să-l calce în picioare pe /anaiotaros. străbătută ele un val de bucurie! femeile începură să se închine. şi scăpăm de năpastă& *ei u& râu+ca.

In momentul acela. face asta numai ca săi mă scape pe mine(3. îi porunci# $ La beci cu el& J să văd mâine ce hotărâre iau& Apoi. şi femeile se năpustiră asupra -aterinei să-i închidă gura. către mulţime# $ *ă vă mănânce blestemul pe toţi. $ *e învinuieşte singur ca să scape satul& strigă văduva. :ecinii şi vecinele se strângeau pe la porţi să comente e cele întâmplate şi să-i mulţumească lui 'umne eu că. $ 'ragă %anolios& 'ragă %anolios& strigă vă. mangafa( -e ţi-a făcut el( $ 8imic. *pân ură-mă& *ei ul se repe i cu ştreangul în mână şi-l înhaţă pe %anolios de braţ. am au it un glas# 2Jmoară-l î3 şi-am coborât în sat. 4l măsura încruntat pe %anolios şi se străduia să înţeleagă ce se întârnplă.l e ciobanul nostru! e un sfânt. $ 8u vreau& 8u vreau& începu apoi să strige tare şi să bată din picioare. nu-l atinge& Aga se ăpăci cu totul. să-mi tai capul dacă acest om e ucigaşulF . $ 'e ce l-ai omorât. "otul se învârtea şi se încurca în mintea lui. ţipând cu de năde+de# $ . $ "acă-ţi fleanca.\ f. nevinovat& $ "aci. în sfârşit. Aga se tre i de-a binelea din beţie.protesta în sinea lui! nu-i cu putinţă& 8u cumva.'ar de ce se învinuieşte. $ . pe când dormeam. 8u cumva e nebun sau poate chiar sfânt( 'racu să mă ia. slăvite agă& 8u mi-a făcut nimic. singur( Iată ce na pricep. -ă. 8oaptea trecută. *e uita la Iusufachi. bătându-se să scape. 8u mă mai întreba nimic. $ *lăvite agă. -ă-i el sau că nu-i el. Geitanul m-a împins să-l omor. nevinovat& . $ -re i că-i %anolios( se întrebau unii pe alţii. şi l-am omorât. *e întoarse către sei şi. 2Are ăsta mutră de ucigaş( se întreba în sinea lui. nevinovat. e cam scrântit la cap. slăvite agă! uu-I asculta& . parşivul. stricato& se au iră în +urul ei mai multe voci.h)uva. *ei ul luă biciul în mână. şi-aşa o să scăpăm noi. ucigaşul a fost descoperit. vorbe fără noimă.i. nu-i el ucigaşul! şi chiar dacă ar fi. nu mai pricep nimica I3 *e aprinse. arătând cu degetul spre %anolios. spuse %ihelis. răspundea câte unul. se mânie iar. J să fie spân urat. nu-l cunoşti pe %anolios( Hietul de eî. speriată şi bucuroasă totodată. /ăi ăsta e un sfântF $ 8u-ţi bate capul. -ică o face ca să scape satulF . se înfuria. la mie ul nopţii. nevinovat& strigară atunci şi cei trei prieteni. ce ne pasă nouă( 'estul că a mărturisit. agă. care reuşiseră să-şi croiască drum prin mulţime şi să ră bată până la agă. privindu-l pe %anolios. 'um*e eu să-l ierte ] fY. din rândurile femeilor ţâşni un strigăt ascuţit. nevinovat. fără doar şi poate. nevinovat. nu ştia ce hotărâre să mai ia. vecine. ghiaurule& îi porunci el. ghiaurilor î Gtergeţi-o de-aicî. *trigătele îi spărgeau urechile. 8u vă e milă de el( 'ar femeile o trântiră la pământ şi o i biră cu picioarele. Aasta-i principalul! restul. să nu vă mai văd în faţa mea < *ictir& %ulţimea se împrăştie.

unul după altul.Au i colo& *ă piară el. $ %i-e foameF suspină bătrânul /atriarheas.. de lângă tavan.i. în re-\ şedinţa lui şi l-am omorât pe lusufachi. adu-ţi aminte ee fapte bune ai făcut în viaţă. 'ar să arătăm că suntem bărbaţi! să biruim foamea. 8ici vuietul. moş Ladas. %âine e rândul nostru. n-aş fi vrut să mă salve e nimeni. *ă mergem chiar acum. liniştită şi fericită( . 4n eurând o să apari în faţa lui 'umne eu! ar trebui să te spovedeşti. moş Ladas( -ă n-ai să-ţi iei cufereâe cu aur în mormânt& 0ă mai bine o fapta bună! ea o să te urme e până în faţa +udecăţii lui 'umne eu. fără să sufle o vorbă. $ %âine e rândul tău. Iana-\ cos îşi dădea cu pumnii în cap. adăugă învăţătorul. cei patru fruntaşi aşteptau în beci. hiar să îndurăm totul până la capăt. că suntem pe marginea gi o să ţi le torn pe toate. $ 8-ai făcut rău nimănui. de platan! şi vom intra toţi împreună. 4n timpul acesta. /ăi.ist! el. adăugă popa 7rigoris. moş Ladas& Acum ve i că aveam dreptate( 'e câte ori nu ţi-am spus# 2La ce bun să aduni atâta avere. cu răbdare. unde să-l las(3 'ar se mulţumi să tacă. la rând. $ . de-aş fi avut puterea. un sfântF murmură %ihelis.u am măgăruşul meu.. 4şi dă viaţa ca să scape satul. $ 8-am făcut rău nimănui. *ă ne spân urt` pe toţi patru.u. spuse %ihelis. /ână mai Ai timp 6. setea şi frica. moşnege Ladas( bucni /atriarheas. adu-ţi aminte ce fapte "ele ai săvârşit şi cere iertare lui 'umne eu. nici strigătele mulţimii de afară nu a+ungeau până la ei! printr-un gârlici rotund. $ La toţi ne e ioafne şi sete. şi-acolo o să te apere. toii trei. dragă lanaeos.3 .a( . şi-i aruncă învăţătorului o privire plină de ură. $ 8umai eu sunt de vină! numai eu& 8ătânguî. goiaş. prostul de mine& 8u trebuia să-l las să coboare de la munte. 5eculegete. Aţi vă ut cum îi străluceau ochii( -um îi lucea toată faţa. o dată pentru totdeaurii m oiai pot să le ţin& Oici că n-ai făcut rău nimănii i_ ţomanule( 'ar cine a vândut casa văduvei 4neAn.u n-am cura+. în rai î %ihelis dădu din cap. murmură LadaK ca în ghearele supliciului. ar face aşa ceva( 8ici pomeneală& Lasă-l în plata 'omnului! să se descurce *ingur& -ei trei prieteni se adunară acasă la %ihelis. să fac. 8u trebuia să-i spun nimicF 'ar cui i-ar fi trecut prin cap una ca asta(& $ . -um s-d las pe %ariori t 28ici eu. dacă ar fi în toate minţile. $ "rebuie să-l scăpăm& strigăm 7ostantis de nădă+duit. noaptea. Acum. ca să scape ceilalţi. mohorâtă. "rebuieF trebuie& $ . 'umne eu e cu noi în această groapă a leilor! aveţi încredere în el I $ în clipa asta probabil că-l spân ură pe sărmanul /anaiotaros. 8ici bine n-am făcut nimănui! n-am omorât pe nimeni! sunt un om nevinovat. şi să-i spunem agiii că ne-am furişat cu toţii.l a intrat de pe acum în rai! de ce să-l coborâm din nou pe pământ( Hi-W ne-ar fi dacă am fi şi noi cu el& $ 'ar putem să fim cu el& strigă lanaeos cuprins ele eTaltare. . Gi întorcându-se către vecinul său# -ura+. făcu popa 7rigoris. pătrundea doar o fâşie de lumină slabă. acum iv ici( 8u te căieşti că nu m-ai ascultat( %oş Ladas oftă adâne! îşi întoarse capul mic. A. gândi în sinea lui îanacos. h#u spinările re mate de perete. ceea ce a făcut %anolios.

Gi cine a scos la me at şi a înghiţit viile şi ogoarele bătrânului Anestis( Gi cine a lăsat pe drumuri atâţia orfani( Ha chiar pe propria ta fiică, Arghirula, cine a omorât-o( "u, tu însuţi, cu gârcenia ta& Acum du-te în faţa lui 'umne eu! ai să-i dai lui socoteală& Ladas se făcu albastru de furie, se învioră deodată, îşi mişcă trupul şi se ridică lângă perete. $ 5âde ciob de oală spartă& şuieră el. "ocmai boieria ta s-a găsit să pârască pe alţii( 0iindcă, nenorocitule, dacă oi începe să scot şi eu la lumină fărădelegile tale, n-o să mai termin nici mâine& Ia spune, ce-ai făcut tu pe lumea asta, porc boieresc( Ai mâncat ca. un căpcăun, îndesind în bărdăhanul ăla ca într-un sac fără fund. Ai turnat în tine ca într-o gaură. Ai siluit o mulţime de femei, de ne-ai umplut satul cu copii din floriF Ai trândăvit şi ai lenevit ca un câine puturos toată viaţa. "e-ai dat cu turcii, linguşindu-i cu temenele şi plocoaneF Hoieri, mitropoliţi, popi, toţi v-aţi dat cu turculF Gi chiar pe femeia ta, care era o sfântă, cine a trimis-o pe lumea cealaltă( *ărmana, ai băgat-o în rnormânt că nu mai putea să-ţi rabde destrăbălările& Hătrânul /atriarheas se repe i să-l strângă de gâtK dar ceilalţi doi săriră între ei şi-i despărţiră. ,nehiaşul Ladas turba de mânie. "oată viaţa lui înghiţise, tăcuse, o făcuse pe prostul, că nu vede şi că nu înţelege nimic! umblase şi el cu temeneli fi prefacătorâi, ca să se pună bine cu cei puternici. 'ar acum, în faţa morţii, nu mai putea să rabde şi i bucni. :oia să spună totul, să versW tot veninul din el, să se ră bune. -e cred dumnealor, că sunt mai buni decât el( :om vedea& :a da totul pe faţă. -e-o să piardă& Gi ce nevoie mai are acum de ei( *e întoarse către popă! $ Gi mătăluţă, sfinte *isoe, care ai pretenţia să mă spovedeşti pe mine, ia spune, ce mutră o să faci când o să apari în faţa lui 'umne eu( %i te tot învârteşti prin sat şi te tot fuduleşti ca un curcan& *finţia-ta te îmbuibi până nu mai poţi, iar dacă vine un sărac şi-ţi bateN la poartă în clipa când îţi îndopi burta, îţi îndulceşti glasul, făţarnicule, şi-i spui# 2'umne eu să te a+ute, iubite frate, şi mie mi-e foame&3, fără să ve i că barba ţi-e plină de untură, ţap de popă& Gi vai de săracul care moare fără să fi pus deoparte bani de înmormântare! îl laşi să se împută& *tai cu mâna întinsă cât e iulica de mare şi-l vin i pe 1ristos cu preţ bun# atâta sfeştania, atâta bote ul, atâta maslul, atâta cununia& Ai făcut şi un tarif, cămătarule, de-i despoi până şi pe sfinţi cu el! l-ai lipit de poarta raiului, unde pândeşti şi strigi ca un telal# 2/lăteşte, creştinule, plăteşte, altfel nu intri&3 /oftim, cine vrea să mă spovedească pe mine, Ladas, care sunt un sfânt, care am răbdat toată viaţa de foame şi nu m-am îndurat să beau un păhărel de vin, care am umblat drenţăros şi desculţ şi cu burta goală, ca un adevărat apostolF *-ar cădea mai degrabă să te spovedesc eu pe tine, trântorule& /opa 7rigore asculta cu capul plecat, simulând o mare resemnare creştinească. 'ar în sinea lui fierbea, îi venea să se repeadă la gâtle+ul acesta osos, să-i răsucească, să nu-l mai audă vorbind. 'e unde adunase el, ticălosul ăsta, atâta venin( 1a, prin urmare asta clocea în el, de atâţâa anî, gripţuroiul& Iar aeunt îşi varsă sufletul aici, îşi dă arama pe faţă& $ :orbeşte, vorbeşte, moş Ladas I spuse eî, prefăK cându-se că suspină. 1ristos a suferit mai mult ca mine, care nu sunt decât un biet păcătos. .l a fost ocărit, ponegrit, biciuit, răstignit şi n-a scos o vorbăF Gi tacmai eu o să mă plâng( *pune, continuă, bătrâne Ladas& Hătrânul Ladas nu se lăsă rugat a doua oară. 4şi deschise din nou pliscul să-i mai tragă o săpuneală, dar interveni învăţătorul# $ 5uşine, fraţilor& strigă el. %ai avem de trăit doar câteva ceasuri şi în loc să ne înălţăm sufletelecătre 'umne eu, noi ni le scufundăm în patimile Fpământeşti. "aci o dată, bătrâne

Ladas, ai vorbit, ai beştelit, ţi-ai vărsat focul! acum destul& "ăceţi şi voi, fraţilor! păcatele omului, dacă începi să le înşiri, nu se mai sfârşesc niciodată. 'ar Ladas râu+i. $ învăţător nepricopsit, făc+u el, despre tine ce sa mai spun( 5ufele curate şi cele murdare, la tine sunt la fel. -u mintea ta de găină, n-ai fost în stare să faci nici prea mult bine, nici prea mult rău. Ai fi vrut, oropsitule, să faci şi tu un pie de bine, dar n-ai putut! ai fi vrut să faci un pic de rău, dar nici asta n-ai putut. "e-ai mulţumit cu trebuşoare mărunte. -u sufletul tău de mărunţişar, vândeai, ca să te afli în treabă, tăbliţe, condeie, abţibilduri, gume. caieteF -e mai încoace-încolo. 4nvăţător, şi pace& :indeai şi baloane pline cu aer, adică vorbe goale, şi credeai în ele. 1alal să-ţi fie& Ladas era grăbit să spună totul, pentru a apuca să-şi verse năduful! se întoarse iar către ceilalţi doi. $ -e-s mutrele astea posomorite( piui el, şi ochii mici îi scânteiară. 7ăina, tot scormonind şi scormonind Haereu, a+unge dfe-şî scoate singură ochiiF /oftim, şi ^oi v-aţi scos ochii. *ă vă fie de bine& 2 /opă 7rigoris făcu un semn spre /atriarheas# 28u-i ^ăspunde&3 Hătrânul boier îşi înăbuşi mânia şi tăcu. 4nvăţătorul tresări# au i nişte paşi apropiindu`se. $ :inF murmură el, şi inima îi îngheţă în piept. /opa 7rigoris se întoarse către bătrânul Ladas, întin ând mâna să-l binecuvânte e. $ Iertat să fii, frate& rosti el cu voce solemnă. Iertat să fii pentru tot ce-ai spus adineauri. Ai aruncat toate murdăriile ce-ţi împovărau sufletul, ţi I-ai uşurat. 8efericitule, fără să vrei, te-ai spovedit! să te ierte 'umne eu pentru toate relele pe care le-ai făcut în viaţă. 5idică-te, moş Ladas! ţi-a venit rândul& 'ar Ladas că u grămadă la pământ, bătându-se şi horcăind. Afara se au iră suduieli, strigăte, bufnituri. ,şa se deschise şi sei ul îi îmbrânci cu umărul pe /anaiotaros şi pe %anolios, care se rostogoliră înăuntru, i bindu-se de perete! apoi uşa se închise la loc. $ %anolios, strigă /atriarheas, ce cauţi aici( 'e ce te-au adus aici( $ /anaiotaros, făcu învăţătorul, eşti încă în viaţă( 8u te-au spân urat( 'omnul fie lăudat& $ *unt, de n-aş mai fi& mugi /anaiotaros şi se ghei mui în colţul lui. Ladas săltă capul, gâi ochii la /anaiotaros şi întinse mâna să-l atingă. $ "răieşti, mă( cârâi el. 'e ce nu te-au spân urut( *-a ră gândit aga( *-a ră gândit, mă( întrebă cu inima tremurândă. 5ăspunde& ţ. 'ar nu primi nici un răspuns. $ 4ntinde-te aici. dragă %anohNos, făcu popa 7rtW goris. 5ăsuflăF $ Ia spune, %anolios, porunci boierul, a fost găsit ucigaşul( *pune repede, nu te mai ţine pe +ar& $ A fost, rosti %anolios. $ -ine e( -ine e( strigară într-un glas cei patru fruntaşi, repe indu-se spre el. $ .u& răspunse %anolios. $ "u(& "oţi patru se traseră înapoi, uitându-se la %anolios cu gurile căscate. -âtva timp nimeni nu mai spuse nimic.

$ 8u-i cu putinţă& strigă în cele din urmă bătrânul boier, după ce cântări în mintea sa întreaga viaţă a lui %anolios. 8u, nu& Iadul şi prăpădul lumii& 8u-î cu putinţă& $ 8ici eu nu cred una ca asta, bâigui învăţătorul. 'e ce să-l omori tocmai tu( .şti tu în stare, %anoâios, să omori un om( 8u, tu nu poţi face aşa ceva. 8umai popa 7rigoris îl privea pe %anolios fără *ă scoată o vorbă. $ 'e ce nu răspun i, %anolios( întrebă /atriarheas. $ -e să răspund, boierule( făcu %anolios, ştergându-şi sudoarea de pe faţă. .u sunt ucigaşul! n-am nimic altceva de spus. 8u-i de a+uns( $ . de a+uns& strigă Ladas. . de a+uns, %anolios, băiatule& *-a găsit ucigaşul& înseamnă că noi am scăpat! înseamnă că eTistă un 'umne eu& %anolios se târî până la fâşia mică de lumină ce pătrundea prin gârliciul pivniţei, scoase de la sân .vanghelia mică, o deschise la întâmplare şi începu să citească. Jamenii rămâneau undeva, departe, în urma îuiF *e strecură printre ucenici, se urcă în barcă împreună cu 1ristos, porniră pe lacul 7heni aret, se *târni un vânt puternicF 1ristos, obosit din pricină că vorbise toată iua mulţimilor, se culcase la proră, pe năvoade, şi adormiseF 4ntre timp, vântul care bătea dinspre munţii 7alaad se înteţi, răscoli lacul, şi valurile loveau furioase barca mică de pescar. ,cenicii păliră de groa ă. 2*untem pierduţi& murmurau ei. *untem pierduţi d *ă-l tre im pe învăţătorul nostru&3 'ar nimeni nu îndră nea să-i tulbure somnul. /etra se apropie, se aplecă, şi, la ultima unui fulger, vă u chipul lui 1ristos L senin, fericit, âmbitor. 2"re eşte-l& "re eşte-l&3 strigau ucenicii înghesuiţi în spatele lui. /etru îşi luă inima în dinţi, întinse mâna, atinse uşor umărul lui 1ristos. 2'oamne, îi şopti, tre eşte-te, că pierim : Isus deschise ochii, privi la apostolii care tremurau, dădu din cap şi murmură cu amărăciune# 2Am stat atâta vreme cu voi şi încă n-aveţi credinţă(3 Jftă, se ridică în picioare )a proră, întinse mâna şi porunci vântului# 2Jpreşte-te <3 Apoi coborî mâna spre lacul înfuriat. 2/otoleşte-te I3 Gi dintr-o dată vântui se opri, valurile se potoliră, cerul se însenină din nou şi toată firea se înveseli, %anolios clătină din cap, privi în +ur la cei cinci tovarăşi din beci# ochii lui albaştri străluceau fericiţi, liniştiţi ca apele lacului 7heni aret. %oş Ladas îşi recăpătase viaţa! se ridicase în picioare şi umbla de colo până colo, frecându-şi mâinile. $ *-a găsit ucigaşul, slavă 'omnului& Am scăpat& *ărmane %anolios, îmi pare rău de tine& 'ar, stând şi +udecind drept, e bine că s-a întâmplat aşa# tu erai sărac, fără nici un rost! şi-apoi, eşti fcânăr încă, n-aî apucat să guşti din dulceaţa vieţii. 8-are de ce sâ,ţi pară rău că mori. 8oroc că ai mărturisit şi am scăpat eu& *e opri din mers, se uită chiondărâş Ia tovarăşii lui şi îşi încreţi gura. 2-um naiba să dreg lucrurile( ehib ui în sinea Iul. Acum, că am scăpat, cum naiba să mă împac cu ţapul de popă şi cu stricatul de /atriarheas, pe care l-am făcut porc boieresc f -ât despre învăţător, pe el nu dau nici doi bani! dar ce mă fac cu ceilalţi doi( %-arn pripit, mi-am aprins paie în cap, nu mai e nimic de făcut& 'ar lasă, bine că am scăpat l3

Hătrânul /atriarheas îl privea pe %anolios. care stătea adâncit în citirea .vangheliei. Hoierul îşi simţea inima tulburmdu-i-se şi se aplecă Ia urechea preotului. $ /ărinte, îi şopti, nu ştiu ce să ic, dar mă roade o bănuialăF /opa 7rigoris înţelese şi tuşi sec# $ 8u mai scormoni lucrurile, boierule& Gtie ei 'umne eu ce faceF $ 'ar dacă e nevinovat( 'acă face asta numai ca să scape satul( *ă-l lăsăm( 8u-i păcat( îţi iei asupra ta o crimă ca asta( $ 'umne eu e milostiv, spuse popa J să mă ierte. $ 'umne eu o să te ierte, părinte, se prea poate! dar oamenii( $ Atâta vreme câf stau bine cu 'umne eu, făcu popa umflându-şi pieptul, de oameni du mi-e teamă. $ /rin urmare, va să icăF 4nvăţătorul, care se apropiase să asculte discuţia lor, interveni! $ *ă nu tăiem firul în patru! să lăsăm cum a liotărât 'umne eu,. Gi-apoi, să nu uităm că %anolios, recunoscându-şi fapta, şi-a salvat sufletul. -e, asta nu-i destul( $ . foarte mult& întări popa. .l îşi pierde viaţa asta trecătoare, dar şi-o câştigă pe cea veşnicăF . ca şi cum ai da un ban de aramă şi-ai încasa un milion de lire de aurF 0iţi fără gri+ă, %anolios ştie ce faceF $ în fond, e niţeluş vicleanF conchise învăţătorul, priviri du-l pe %anolios cu un âmbet şiret. %aiiolios ridicaseochii din .vanghelie! faţa Iul strălucea de-o lumină pură. In aceeaşi clipă apăru sei uî, care se năpusti asupra lui, şi-&Nânşfacă de umăr. $ :ino-ncoaN, ghiaurule& îi strigă el. Aga vrea să te vadă. $ In numele "atălui& murmură %anolios, făcându-şi cruce, şi se lăsă în voia cumplitului temnicer. Aga şedea cu picioarele încrucişate sub el, în odaia de primire, eu leşul Iui Iusufachi alături, şi fuma din ciubucul lung. .ra amia ă, se făcuse foarte cald. Iusufachi începuse să miroasă. %arta cocoşată se strecură înăuntru fără gomot, cu braţul plin de trandafiri, capriloî şi iasomii proaspete, înainta spre raclă, aruncă florile peste trupul putre it pe +umătate şi ieşirepede, neputând să îndure duhoarea. 'ar aga, cufundai în durerea lui, nu simţea mirosul! el îşi fuma ciubucul, adâneit în gânduri. /ărea mai obosit, mai calm. 2Aşa i-a >ost scrisa, îşi spusese a i-dimineaţă. Aşa i-a fost scrisa.,3 Gi gândul ăsta îl mai îmblân i puţin. 8u mai dădea vina pe oameni, ci pe Allah, împotriva voinţei căruia nu avea ce face. /oţi să te pui cu Allah, dacă aşa a vrut, dacă aşa a hotărât el( "ot ce se îivtâmplă în lumea asta e vrerea lui Allah# tu pleacă-ţi capul şi taciF Allah a hotărât ca aga din Licovrisi să-l întâlnească pe micul Iusuf la *mirna! tot el a hotărât ca lusufachi să fie omorât, şi de către cine anume! şi tot el a hotărât dacă ucigaşul o să fie descoperit sau nuF "otul e scris de la Allah,. -ând îl vă u pe %anolios ihtrmd, aga îşi puse ciubucul pe rogo+ina pe care şedea turceşte şi îşi încrucişa mâiniâe la piept. $ Ascultă bine la ce-am să-ţi spun, %anolios, rosti el cu glas potolit. *e întoarse către sei # 8-am nevoie de tine, du-te şi stai afară, la uşă. Apoi i se adresă iar lui %anolios, privindu-l drept în ochi# $ Am visat că nu l-ai omorât tu pe scumpul meu îusufachiF "aci, ghiaurule, lasă-mă să vorbesc& Iei vina asupra ta numai ca să scapi satul. /esemne că eşti un deliu sau un sfântF

"reaba taF 0ii pe pace, dorinţa o să ţi se împlinească, o să te spân ur. 'ar vreau să ştiu un lucru, %anolios# să-mi spui adevărat, tu l-ai omorât, bre, pe dragul meu lusufachi( Lui %anolios i se făcu milă de agă! niciodată nu mai vă use o asemenea durere! aga nu mai era o fiară turbată! durerea făcuse din el un om. Govăi o clipă, dar îşi reveni repede şi ridică faţa. $ Iubite agă, ise cu tărie, 'iavolul m-a împins şa fac asta! aşa mi-a fost scris, eu l-am omorât. Aga se re emă cu spatele de perete şi închise ochii. 2Allah, Allah, murmură el, lumea e un vis, am rămas orfanF3 5edeschise ochii şi bătu din palme. *ei ul apăru în uşă. $ Ia-l de-aici& porunci aga. La apusul soarelui să-i spân uri de platan. 4n acest timp, ceî trei prieteni L %ihelis, -ostantts şi lanacos L cutreierau satul, bătând la toate porţile şi con+urând sătenii să nu rămână muţi la pieirea unui nevinovat. $ %anolios e nevinovat. 8evinovat& 0ace asta numai ca să scape satul, striga lanacos. $ Gi ce vreţi să facem noi( ripostă un bătrân. *ă ne ducem la agă şi să-i arătăm că ucigaşul nu-i %anolios( Gi după aia( Aga o să înceapă să spân ure în şir, până o prăpădi tot satul! în loc de unul, au să piară mii de nevinovaţi,., . drept( 8e trebuie nouă asta( 8u-i mai bine să piară unul, decât mii( %ai cu seamă că el singur vrea să moară( Lăsaţi-l, băieţi, îăsaţi-l să moară, ca să ne scape pe noi! după aceea, o să-i facem o icoană, o să-i aprindem o candelă şi-o să ne închinăm la el ca la un sfânt. 'ar întâi să moară, ,n alt cap de familie se întoarse către %ihelis şi-i întrebă cu pornire# $ Ia spune-mi, boieraşule, tu ai copii( $ 8u. $ Atunci n-ai dreptul să vorbeşti! lasă-ne-n pace& Iar o bătrână, care-şi legăna nepotul pe genunchi, îi aruncă lui lanacos# $ Ia nu ne mai ăpăci cu vorbele tale, lanacos,. 8-au decât să moară o mie de-alde %anolios, numai nepotul meu să trăiască& $ 8-am pomenit aşa fiare! sunt mai răi decât lupii şi vulpile& murmură lanacos, ştergându-şi ochii. $ -e fiare, dragă lanacos( întări %ihelis. Oi-le oameni, şi pace&F *ă mergem, ne pierdem timpul degeaba. 0acă-se ce-o vrea 'umne eu& $ "e gmdeşti la taică-tu, mârâi lanacos îndâr+it. Ai vrea să-ţi scapi bătrânul& 'ar %ihelis se întoarse spre el cu ochii plini de lacrimi. $ Iartă-niă, dragă %ihelis& strigă lanaeos. 8u mai Gtiu ce spun. 4n clipa când se aproiau de piaţă, o vă ură pe -aterina, spălată, dichisită, înaintând spre ei ca o fregată cu toate pân ele întinse. $ încotro ai pornit, -aterino& Gtiu că parfume i bine uliţa& o întâmpina Ianacos. $ 0ricoşilor& Aveţi de gând să-l lăsaţi pe %ano)ios să piară( ţipă văduva şi ochii mari i se umplură de lacrimi. 'ar eu n-am să-l las! mă duc Ia agă& $ La agă& eTclamă -ostantis. 7e să faci acolo( Mi-ai pus în gând să te spurci iar cu ei( Mi -ai adus aminte de amorurile vechi( $ 'e durere te-ai scrintit şi tu la cap, -aterino î ise Ianacos. 'u-te,.şi fă şi tu ce-i puteaF 1risros să fie cu tine& $ în furia Iui. aga o să te omoare, sărmano& întoarco-te înapoiF 4i spuse -ostantis, căindu-se de vorbele urâte ce i Ie aruncase mai înainte.

în mahalaua turcească. stând pe un scaun cu incnistaţii de sidef. *e făcuse o căldură mare. de teamă să nu fie vă ută de sei sau să n-o latre câinele. ca o fregată. sunt pregătită să apar în faţa ta. cu părul despletit. oftă. Iată. şi de măsline nici nu se atingea. îşi stropise părul cu apă de floriF 2'oamne. căci %arta îi deschisese de multe ori poarta. . aga îşi şi pierdu capul! de atunci nu se mai gândea la -aterina& *ei ul îi amintea adesea de văduvă. umplându-i paharul cu rachiuF 'oi porumbei se +ucau pe marginea ceardacului. Au i paşi şi se ascunse după canapeaua sfărâmată. din odaia de primire. -aterina străbătu repede curtea. cu spumă la gură. cu limba scoasă. sei ule. a cărei uşă era din întâmplare deschisă. cu ochii înfundaţi în orbite. îl îmbie paşa.n cotoi negru. punându-se pe plâns. când foarte frumosF -unoştea bine casa. numai tu înţelegi femeia şi o ierţi în toate câte face ea. trăgând cu neastâmpăr spre dulău. W%ănâncă şi măsline. în taină. în mi+locul cafenelei. *ei ul apăru în prag# părea o adevărată fantomă# cu obra+ii scofâlciţi. talgerul de aramă pentru mangal. îşi pusese rochia cea bună. 2Ascultă. sofaua. vreau să-l văd pe agăF ise ea. îi spuse într-o i acestuia. cişmeaua rămăsese deschisă şi curgea în gol! câinele se lungise pe lespe ile fierbinţi şi sufla greu. pe vremea când aga trăia singurF Adică înainte de a se fi dus la *mirna. îşi schimbase rufele de pe ea. /rietenul mânca numai icre negre. scaunele tapisate. apoi străbătu curtea clătinându-se şi se duse de se lungi lângă dulăul întins Ia soare. âmbind prin somn. cu capul sus. după ce o adulmecă puţin. pentru a se furişa înăuntru. -ateriua străbătu curtea şi intră în casă. se ice că odată paşa a chemat la sine pe un prieten să bea rachiu cu el! drept gustări li s-a servit o chisea de măsline şi o chisea de icre negre. ăduf! de sus. privi de +ur împre+ur fără să vadă nimic. venea un miros greu de trandafiri şi de cadavru în descompunereF Aga îşi re emase capul de patul mic de fier şi adormise. :ăduvei i se înecă răsuflarea în gură# o duhoare ciudată. se vede treaba. :isa. :ăduva îşi făcu cruce. privind-o cum intră. 'ar de la primul pas se înspăimântă# oglinda cea mare. iar câinele. unde l-a găsit pe scumpul lui Iusufachi. ahiaeeând încet.3 *e îmbăiase. 2"ot aşa ar fi făcui şi /anaiotaros Ia mineF3 se gândi văduva şi o trecură fiorii. în curte. bei efendiK. 'e cum îl ărise. . 2'oamne-'umne eule. sunt pregătităF3 $ -aterina& -e cauţi tu aici( întoarce-te numaidecât acasă. mare şi gras se ghemuise la umbră! ochii ver i îi sclipeau languros. o recunoscu şi dădu din coadă prietenos. murmură din nou. canapelele. toate erau sparte# aga le luase ca ţintă şi le făcuse ţăndări. că toată această nenorocire era doar un coşmar şi că în momentul când s-o tre i din nou îl va găsi pe tnicu6 Iusuf alături de el. eiugulindu-se şi gmgurind# aga îi au ea prin somn şi surâdea. *e opri o clipă. nedormită. greţoasă îi înăbuşea pieptul! aerul mirosea când foarte urât. că-i bun şi micul meu Iusuf.3 *ei ul tăcu mâlc şi din iua aceea nu-i mai pomeni niciodată de văduvă. 'ar sei ul nu se arătă. în ceardac. murmură ea. în reşedinţa agăi. printre cei trei bărbaţi.$ La ce-mi mai foloseşte viaţa( 'c-a. cu braţul plin de flori. şi câniând manele. că-s bune şi icrele. dând să urce în odaia de primireF $ 'raga mea %arta. răspunse prietenul. 6os. noaptea. $ . WLasă.ş pntea încaltea să-l scap pe %anolios& ise văduva. mai bună decât noi toţiF murmură %ilielis.priceput sei ule( Lasă. Ai. nenorocito& :ăduva se răsuci şi o vă u pe %arta. dar aga se mulţumea să râdă. paşă efendiK.

curvă( răcni aga şi se întoarse spre perete. n-am spus nimic. la mie ul nopţii. şuierând printre dinţi.$ -um( %icul Iusuf nici nu s-a răcit bine şi îndră neşti săF J să te sfâşie. agă dragă. altcinevaF J să ve i şi-o să te-nfiori I *clava lăsă florile pe o treaptă a scării. cu ochii scăpărând. nu mai vedea nimic. %arta( -u cine vorbeşti acolo cocoşat-o( 0ă linişte& Hătrâna amuţi pe loc. 'ar. -asa începu să se învârtească cu el. . 'ar bătrâna o măsură cu privirea. întinse cuţitul spre agă. hîin dragosteF din gelo ieF . dragă agă! eu. 4n odaia de primire se au i un gomot mare şi o ^oce furioasă care urlă# $ -ine-i acolo +os. $ . ca şi mine. spurcato( "u. $ . se apropie de văduvă şi se ridică în vârful picioarelor ei mici.u. şi tu îl bănuieşti( Gi eu I Gi eu& $ /e cine( făcu văduva surprinsă. dădu drumul răutăţii din ea# $ Gi tu.u sunt. întinsă pe burtă. fierY beam aşa de mult de gelo ie. orbit de furie. arancându-se la picioarele lui. că a început să pută. -aterina& t*ictir de-aici. $ -ăţea. iartă-mă& strigă ea. $ %anolios( făcu ea cu un aer sarcastic. $ 8u. :ăduva scoase un cuţit de la sân. %ă duc să pun florile pe blestematul ăla. abia atmgâiid treptele scării. 8-ai mai trimis-o pe %arta să mă cheme să vin la tineF Gi din pricina asta plângeam într-unaF mă topeamF *tăteam i şi noapte închisă în casă şi aşteptam înnebunităF 'ar nimicF nici un semnF "u îl aveai Iusufaehi şi pe mine m-ai uitatF %-am dus şi la vră+itori. frumoaso& Gi tu. $ Iată. $ Iubite agă. şi tu eşti plină de viermi.ram geloasă pe el# din iua când a pus piciorul aici. nenorocito& $ %arta. iubite agă. Am să-i destăinuiesc o mare taină# ştiu cine-i ucigaşul& Hătrâna sclavă rân+i. Aşadar. în timp ce văduva înainta cura+oasă pe scară. eu l-am omorât& $ "u. eu l-am omorât. o lovi cu piciorul. dădu din cap. păcătoasa. nici nu te-ai mai uitat la mine. vreau să-l văd pe agăF stărui văduva. $ -ine( -ine( întrebă. i le îmbrăţişa şi începu să scoată nişte ţipete ascuţite# $ Iubite agă. omoară-mă& La ce bun să mai trăiesc( Jmoară-mă& Aşa îşi roti privirile de +ur împre+urul pereţilor. eu. ascultă-mă! nu pot să mai ţin taina în mine şi-am venit să cad la picioarele tale. nu mai ai frică de nimic( -aterina dădu din umeri şi urcă treptele. -e mi te împăune i aşa( "oţi suntem la fel. şi strigă# $ Iubite agă. se aplecă şi strânse din nou florile în braţe. nu. căutându-şi iataganul. că mi-am pierdut minţile! şi ieri. Gi scuipă cu scârbă. am pus mâna pe-un cuţitF *e tâiî la picioarele agăi. şteoalfă& 'ar văduva începu să urce sprintenă. o răsturnă şi se repe i s-o îmbrâncească în +osul scării. ţi-am pus farmece noaptea în prag şi aşteptamF 'ar tu îl aveai pe Iusufachi şi la mine nici nu te mai gândeaiF "e doream atât de tare. Iubite agă. murmură ea. $ 8imic. ochii i se înceţoşară. iartă-mă. îi şuieră de +os bătrâna. cu cuţitul ăsta l-am omorâtF *e ridică în genunchi. 8u se opri decât în faţa agăi. 'ar văduva se agăţă de drugii balustradei. deodată. căutând iataganul. Aga.

unde se afla alături de micul lui Iusuf( închise din nou ochii şi se tre i iarăşi la *mirna. fie că nu este el ucigaşul& Gi adu-mi gârbaciul! o să cobor să-i rup cu mâna mea oasele. micul Iusuf cânta( 'unia tabir.5A /.geamii. /. . smulse cuţitul pe care î-l întindea.5V *ângele scurs din trupul văduvei îl înfurie şi mai rău pe agă. până în plasele. se re emă de micul pat de fier şi începu să fume e. livid. adică. *ună din trâmbiţă să se adune toţi ghiaurii şi să vadă& *ă-l duceţi şi pe scumpul meu Iusufachi la platan. ghiaurii să trăiască. palate. Apoi se aşe ă +os. rogo+inile. 5idică faţa. Gl IJA8 1ALIA8I* .5I-L. 4l revă u pe micul Iusuf ăcând în pat. închise ochii.-. cu picioarele încrucişate. între florile de trandafiri şi iasomie. îl ridică în sus şi dintr-o lovitură îl înfipse. %A5"I8. toate se scufundară brusc! pe ţărmul mângâiat de spuma mării nu mai rămase decât o cafenea. blestemaţi fie ei& Gi deodată. gătiţi în hainele cele mai bune. narghilelele! din întreaga *mirnă nu mai rămăseseră decât el şi scumpul lui Iusufachi! unul care se ruga în genunchi. pe negândite. 5efăcu. cu ochii deseirişî. care i se puneau pe bu e.nde să se ducă( /e ce să plece din colţul acela plăcut. 4l chema pe sei . mia tabir. In el se tre i dorinţa străveche să taie cu nemiluita oameni şi vietăţi în +urul trupului iubit ce-i fusese ucis. soarele se pregătea să apună! agalele abia ieşiţi din baie. călătoria de la Licovrisi până la *mirna.8"5. îşi ridică pleoapele grele. să acă mort aici( /leacă& Jchii i se umplură de lacrimi! se răsuci şi puse cuţitul plin de sânge pe trupul micului Iusuf. '. spunând# $ Ia-l cu tine. ba are. pe toţi. dar căldura nu se domolise încă. Afară trâmbiţa sei ului răsună furioasă. într-o dimineaţă L o minune& $.5. Aga din Licovrisi intră în cafenea. aduse gârbaciul şi-l lăsă pe genunchii agăi! acesta se aplecă. Minea încă în mână cuţitul! braţul îi era mân+it de sânge până la cot. totul dispăru L cafeneaua. fie că e. cu mustăţile cănite cu vopsea neagră. se aşe aseră în cerc pe rogo+ini şi fumau din narghilele. LI". cu gura căscată! vă u muştele mari. aman A -ât ai bate din palme. . mulţime de grădini şi apa mării&F 'ar. când călare pe un catâr. . :edea roşu înaintea ochilor. făcând-o să se rostogolească pe treptele scării. Ilustraţia copertei# Albin *tănescu ni=os =a ant a=is hristos răstignit a doua oară 5J%A8 "5A'. ia-l pe %anolios şi du-l la platan.'I". îi intrau şi-i ieşeau din gura. iar Iusufachi. sate. la rând. şi ca să-şi uşure e inima. mergând când în harabale. de la marginea mării.şile erau deschise! era cald.$ Iată. Apoi întoarse iar capul şi o vă u la picioarele lui pe văduva. *e năpusti asupra ei. $ -oboară-n beci. din nări. de-or fi sau n-or fi vinovaţi. şi ce-i fu dat să vadă ochilor( In mi+locul lor. aman. în inima femeii. cu cuţitul ăstaF repetă ea. /rin mintea lui începură să se perinde câmpii. *oarele scăpătase pe cer. mii de oameni. munţi. /e urmă îi dădu brânci cu piciorul. agalele. privi biciul. dar nu se clinti. Jchii agăi se in+ectară de sânge. un val de sânge i se urcă la cap. Iusufachi iubit. celălalt făcând na uri şi fiţe şi Fmestecând sacâ .*-. să vadă şi elF *pân ură-l pe păcătosul ăla. aplecându-şi gâtul. *ei ul se întoarse. odorul meu. stând într-un tron pe un scaun înalt.5A". vonuri de meterhanele. Am să-i spân ur. 8umai aşa mă voi uşura& /oate c-o să-i spân ur astă-seară pe toţi cinci. în gând. să nu mai rămână niciunul& 'e ce. vinetever ui. când cu maşinăria aceea drăcească adusă de frânci<.

acoperit de flori. şi se întrebau# 2%anolios a omorât. -alm. $ "recând prin faţa casei agăi. au i. ca să scape satul! nu înţelegeţi( .nii tăceau. $ 8-aveţi. -ând colo. %anolios apăru în prag. cu faţa şi braţele bră date de şuviţe de sânge. spre copaci şi. 2'omnul fie lăudat. spre a se întoarce la cuiburile lor. mă. Ianacos. nesimţiţilor& -ă doar pentru noi moare! pentru noi. 4n spatele lui apărură din nou cei doi hamali.tC. fă(3 o întreb. dar sei ul. îşi spunea el.l ia asupra lui toate păcatele noastre. apăsaţi de gânduri grele! alţii umblau de colo până colo. %anolios înainta liniştit! privirea îi aluneca încet. spre grânele care îşi întorceau spicele coapte şi strălucitoare ca aurul către soarele ce asfinţea. pe feţele oamenilor din +urul lui. /e neaşteptate. 4nmărmurit. fă(3 2Aga. pe +umătate putre it. 2A omorât-o pe văduvă&3 îmi răspunde ea. îl plesni amarnic cu harapnicul! %anolios. de parcă ar fi vrut să-şi ia rămas bun de Ia săteni. satul se chircise şi picotea în văpaia asfinţitului. "oate capetele se întoarseră spre ea şi un 2Ah&3 adânc se ridică din mi+locul mulţimii. 8-are decât să se topească în smoala iadului& *oarele se apropia de pământ. care-l priveau cu lacrimi în ochi. -heamă creştinii să vină s-o iaF că doar era şi ea creştină. străbătând vă duhul ca un val de durere. . /tiu& -e destrăbălare& Hătrânul paracliser sosi în piaţă cu sufletul la gură! aducea o veste nouă care avea să facă vâlvă! părea foarte bucuros. săracaF *pune-le săvină s-o îngroape. nevinovat& 8evinovat& 8evinovat& strigară cei trei prieteni cu glasuri sugrumate.uropeni din apus >n. s-o îngroape& rân+i unul cu faţa gălbe+ită. unul. Apoi se opri o clipă. pe care ăcea. ări sub platan pe cei trei prieteni ai lui. âmbitor. nici un pic de inimă( strigă Ianacos către sătenii care priveau scena amuţiţi.l e ucigaşul. în depărtare. platanului. fără apărare. Iusufachi. care păşea în urma lui încruntat. dar vă ând mulţimea de oameni sub frun işul lui şi au ind vuietul de +os se speriară! burătăceau încoace şi încolo cu neastâmpăr şi aşteptau să dispară gloata de oameni. în semn de adio. dând din cap. trecu pragul. tu %ihelis. o văd în curte pe %arta cocoşată bătându-se cu pumnii-n piept şi văicărindu-se. poarta grea a agăi scârţâi prelung şi se deschise. Ar trebui să îngenuncheaţi şi să vă închinaţi în faţa lui.N2 $ Au i. 2-e ai. o să fie o recoltă bună anul ăsta! sărăcimea o să aibă ce mânca <3 'eodată. privi spre mulţime şi strigă# $ Jameni buni. .u. neliniştiţi. sau nu(3 $ 0ereşte-te de apa liniştită& spunea un ţăran. ca 1ristos. /ăsărelele dornice să se culce între ramuri dădeau târcoale în +urul platanului. apoi se îndrepta spre case. %anolios le âmbi şi făcu un semn de salut din cap. .8ici o frun ă nu se mişca. şi tu. 2-ine. -ostantis. A în+unghiat-o ca pe un miel şi-a aruncat-o pe scări în +os. La sunetul trâmbiţei. într-o i cu FIusufachi. plec! rămâneţi cu bine& Gi se întoarse din nou către cei trei tovarăşi. cu mâinile legate la spate. *e opri o clipă. plec. fără să scoată o vorbă. 0raţilor. îl bănuiam de mult pe %anolios ăsta# într-o i cu văduva. sau nu( . porţile se deschideau una câte una! sătenii ieşeau din curţi şi se adunau în +urul < . începu el. care duceau patul mic de fier. $ 0raţilor. m-am apropiat de id. 5ămâneţi cu bine& $ . şi tu.

îl scuipa. %ulţimea se dădu la o parte şi-i făcu loc să treacă. aga se aruncă în spinarea sei ului + îl frământa cu picioarele. ca să se vadă bine petele de sânge. burda sprintenă şi bucuroasă! întindea veşmintele pe +os. se spri+ini de platan. ale cărui curele i se înfăşuraiă de două ori în +urul gâtului. hoaşcă. $ 7hiaurilor. 'ar în clipa aceea se au i un strigăt ascuţit. le despătuiea. la nimereală. 4şi ieşise cu totul din minţi şi nu ştia ce moarte mai cumplită sa aleagă pentru slu+itorul său. păroase. se călcau în picioare. agă& Aga se întoarse şi-l străpunse. Gi rostea mereu. *pumega de mânie. de groa ă şi de bucurie# $ Agă& Agă& Hătrâna %arta se târa spre el şchiopătând. nişte şalvari scurţi. Aga se plecă spre ele# $ Ale cui sunt. -ei trei prieteni îl luară pe %anolios şi se duseră de se lipiră cu toţii de idul din capătul celălalt al pieţei. îşi ascunse faţa în mâinile mari. *ei ul păli. aga înainta încet. întinse mâna către sei şi-i porunci# $ *pân ură-l& Hruta se repe i la %anolios şi-l înşfacă de ceafă. vă u feţele lor strălucind de bucurie şi ridică biciul. bulendrele astea( Ale sei ului < răspunse bătrâna. aceleaşi şi aceleaşi cuvinte# . ţipând cu glasul ei strident# $ Agă. -ei trei prieteni se apropiară! inima le bătea în piept de da să se spargă. -ocoşată se prăbuşi la picioarele agăi. mohorât. Aga apăru în poartă! vă duhul se umplu de duhoarea suflării lui. sictir& -ăraţt-vă de-aioi& J să vă mănânc de vii pe toţi& *e năpusti ca un orb asupra mulţimii şi începu să lovească în femei. *e lăsă o tăcere mormântală. Acesta simţi că-l părăsesc puterile şi se lăsă la pământ. ea într-un cântec de +ale. mârşavule( "u. $ Aman& gemu el ca un viţel. le scutura în aer şi le întindea din nou pe pământ. şuierător. Iduhtar& 1usein %uhtar& *ei ul. fără să se uite la %anolios. "oată mulţimea se mişcă. îi apucă mâna Gi i-o sărută. le împăturea. în bărbaţi. st v6n ou Gi făcu cerc m 6urul agăi. se apleca. de unde puteau să vadă şi să audă totul. cu un maldăr de boarfe în braţe. gâfâind. *ătenii rămaseră cu răsuflarea tăiată. al sei ului şi al bătrânei %arta. 0ără să fie vă ut de nimeni. 'intr-o săritură. îl de legă. Hătrâna %arta nu-şi mai găsea locul! ţopăia. încovrigat la pământ. urâând# $ A. cu ochii înfipţi în pământ *e opri lângă platan şi. Ale sei ului. cu spume la gură. cu falca de +os tremurându-i tare. Aga ridică faţa! vă u ţăranii strânşi în +urul lui.cu privirea pe sei . îl băga la loc. fugeau spre casele lor! cei mai cute ători se pitiră pe la colţuri şi stăteau la pândă. o pereche de tu luci. lua câte un pietroi de +os. *e urcase cu picioarele pe trupul sei uâui. întin ând pe pământ.F'ar n-apucă să termine# sei ul se repe i la el cu harapnicul. câine(& urla aga. /iaţa se goli cu iuţeala fulgerului! ţăranii dădeau bu na unii peste alţii. -u pas greoi. dansa. *cotea hangerul din teacă. priveşte& /riveşte& Gi desfăcu bocceaua. o cămaşă. îl drobea. îl arunca în capul sei uâui. urlă el. Ianacos se strecură lângă %anolios. $ "u. în faţa agăi. la picioarele platanului. scăpă din mână laţul pe care-l pregătea. toate pătate de sânge.

*ângele-i curgea şiroaie la pământ şi se închega în ţărâna care se pre\ făcea într-un fel de aluat la picioarele lui. şontâc-şontâc. nu făcu nici o mişcare. şi-şi contemplă câtva timp sei ul. faţă în faţă! nasurile li se atingeau. aşteptau toţi cu înfrigurare. cu chipul lui fioros. agăF 'ar nu îndră neam să crâcnesc. cât era de lung. şiroind de sâuge. răspunse Ianacos. agă. Apoi se aşe ă din nou +os. sfredelitori. Aga se năpusti asupra lui. alunecă deodată şi se prăvăli. şi mugi# $ *coală sus. -u mâna plină de sânge. porni spre casă. mugind ca un bivol. rete ându-i nasul şi cele două urechi. $ Acum răfuiţi-vă între voi. ca de pui pe eare-l taie cineva. $ Lui 'umne eu nu-i e milă. de două. printre florile de iasomie. pe care le strânse apoi de pe +os şi le a vârli cât colo. sărmana de mine& Gi acum. lăcaşul lor strămoşesc. aga sări în vârtul picioarelor. simţind că ceva înspăimântător are să se întâmple dintr-o clipă îrtlr-alta. Jrientalul scoase un muget înfiorător şi se rostogoli la pământ. II $ Aleargă < răcni el. $ Jpreşte-te& răcni din nou aga. iată. Aga îl înhaţă de ceafă. de trei ori în sei . ca un leu. Aga ridică harapnicul. iată. şontâcăind. I bind poarta cu piciorul să se închidă în urma lui. cu spinările re emate de perete şi cu ochii aţintiţi spre uşa scundă a beciului. spre aga şi sei ul rămaşi în mi+locul pieţei. îi dădu +os ceacşirii scurţi. am găsit ceea re căutam. fără a se mai uita nici la cei nici la Iusufachi. gâfâind. 4i dădu o lovitură de picior în şale. i-am găsit boarfele& Gi se pornea să le despăturească iar. $ %i-e milă de bietul sei . Jrientalul. se târî până ta poarta casei şi se ghemui în prag! de aeoio privea cu ochi mici. hărtănit. ca de pasăre de pradă. $ -e s-o fi întâmplând oare sus. clătinându-se. îl înghesui pe scăunel. . îi trecu ştreangul pe după gât. 'upă ce-şi răcori bine sufletul. unul în faţa celuilalt. să nu ne-audă& 'intr-o dată. să le întindă pe pământ şi să arate petele de sâtigeF 'ar aga se satură deodată de trăncănelile ei. *ei ul începu să alerge. subţire de tot. 4ntinşi pe +os. pe lespe ile de piatră. drept. bătrânica scoase un ţipăt ascuţit şi. Aga scoase hangerul şi-l repe i o dată. i le tăie dintr-o lovitură de hanger şi le vârli peste cadavrul turculeţului ucis. şi-l sili pe sei să se aşe e şi el la fel! stăteau aşa amândoi.$ L-am au it. 5ămaseră mult timp acolo nemişcaţi. cu picioarele încrucişate sub el. cre ând că nu-l vede nimeni. dădu cu piciorul în scăunel şi sei ul rămase atâraat în aer. cum a urcat la mie ul nopţiiF Am au it şi un ţipăt subţire. de celelalte nu-mi mai pasă& Aga se aşe ă +os. *oarele apusese! păsările. cu trupul ciuntit. nu suflă nici o vorbă! stătea în picioare. afară( îi întreba în aceeaşi clipă boierul /atriarheas pe tovarăşii lui. îi înşfacă boaşele. aga îşi şterse sudoarea de pe frunte şi faţa i se mân+i de pete roşii.u mi-am făcut datoria. în +urul platanului. murmură %anolios. cu pu derie de cuiburi ascunse între ramuri. prinseră cura+ şi se întoarseră la bătrânul platan. "aci. paginilor& murmură ea. se ridică încet şi. vă ând că mulţimea omenească dispăruse. *ei ul se opri. ca un arbore pe care cineva l-ar curăţa de crăci. câine î *ei ul se ridică şi el dintr-o săritură. făcând să răsune toată curtea. -ei mai îndră neţi dintre sătenii care pândeau pe la colţuri şi cei patru prieteni care se lipiseră de id îşi ţineau răsuflarea şi aşteptau urmarea. . poticnindu-se la fiecare pas.

care mă numeşti porc boieresc! o să-ţi facă bine dacă o să ţi se ia puţin sânge! s-ar putea să te lovească damblaua. . am is& *finţia-ta nu întin i tot aşa mâna. le-am şi uitat& $ . chipurile. nu mai ştiam ce spun. sau proaste( o întrebă popa 7rigoris. Hătrâna ne aduce veşti bune! nu vedeţi cum îi sticlesc ochii( /opa şi învăţătorul îşi desfăcură pungile! bătrânul Ladas oftă. %anolios L 'umne eu să-l ierte& L se leagănă în aer. se tângui Ladas. două mai mult! eu. spartă. să le socotim duse ca sarea în apă& 2. dragă boierule şi dragă părinte 7rigoris. 1ai şi domnia-ta.u însă. că eşti sărac L şi să terminăm. ise bătrânul /atriarheas cu parapon. boierilor! nu vă vreau decât binele& Hătrânul /atriarheas îşi de legă cel dintâi punga şi scoase o liră de aur. boieri. moşneagule. unul. părinte. dar vă codiţi s-o mărturisiţi pe faţă. ridicându-se de +os. moş Ladas. -ă doar oameni suntem& Am trecut printr-o încercare grea. prefăcându-se. care încerca să repare gafele făcute şi să-i linguşească iar pe cei puternici. eu să fiu mai bună ca sfinţia-ta( 'e legaţi-vă baierele pungilor. ca să despuiaţi lumea nevoiaşă& . şi ne-a ieşit din gură o vorbă. vă urâţi unul pe altul. când uşa se deschise deodată şi în dreptul ei apăru bătrâna %arta. nu te calici. părinte. :oiam să ic boier şi am is porc boieresc. dar tu n-o să te duci niciodată în rai. pe drept sau pe nedrept. Apoi se întoarse spre popă# $ 1aide. 4n clipa asta. acasă&3 J să ne dea câte un picior în spate şi-o să ieşim iar la lumină să ne vedem de treburile noastre. $ 0ă. fruntaşi. că se miră. săracul de mine! de frică încurcam vorbele. $ *ă vă ia dracu de fricoşi şi nemernici& strigă el. răspunse moşneagul Ladas. ghiaurilor.$ *ă-ţi spun eu. :ă temeţi unul de altul. :reţi să vă aveţi bine între voi. moş Ladas. înainte de a începe cu 9^rie eleison( 'e ce. mitropoliţi. bătrân scârnav&3 îşi spuse în sinea lui popa 7rigoris! dar amintindu-şi că era creştin şi preot. te-a făcut popă-boier. spuse el. $ Am spus eu asemenea lucru. gata. întin ând mâna în chip de cerşetoare# $ 'acă nu-mi umpleţi pumnul de galbeni. pentru că i se potrivea ca o mănuşă. nu ţi-e milă de noi( *untem oameni săraci! vrei să ne sugi tot sângele din vine( $ 8e-aduci veşti bune. ce ne pasă nouă( /rincipalul e că noi am scăpat. sictir. şi ise# $ *ă dea 'umne eu să scăpăm. -it despre cele ce ne-am spus aici. cu ochii mici. îşi îndulci şi chipul şi glasul. ai au it. nu scot o vorbă. 'eschide-ţi teşehereaua şi mătăluţă. strălucindu-i în penumbră şi aruncând scântei. boierule dragă. adică. cât poţi. /orecla îl atinsese drept la inimă. %arta( strigă /atriarheas.le s-or duce. $ 8u suflu o vorbă. răspunse ea. %i-e scârbă& 4nvăţătorul tocmai se pregătea să intervină ca să împace lucrurile. şi-o să uităm totul. $ -e veşti ne-aduci din lumea de-afară. pătrun ători. nu mă tem de voi! popi. învăţătorule. trântorilor. %ai întâi spune-ne şi pe urmă om vedea. îmi iau vorba înapoi. să ştiţi. Iacă. cu toate că-s om de nimic. învăţători L toţi sunteţi o apă şi-un pământ. gripţuroaico. %-am ăpăcit. Gi acum o să apară sei ul şi-o să biere# 2Afară. Hătrâna sclavă rân+i satanic. dă-i şi tu ceva. dragă boierule( murmură Ladas.u n-am să uit niciodată că m-ai făcut porc boieresc. /anaiotaros înălţă căpăţâna luî mare.

8eam ţinut tari ca nişte bărbaţi adevăraţi şi ca nişte creştini! am ieşit biruitori din această cumplită încercare. încovoiată în prag. să nu te roadă. /atriarheas strânse banii şi de la ceilalţi şi umplu pumnul bătrânei %aita de galbeni. învăţătorul mergea cu pieptul înainte. mitropoliţi. 'ar /anaiotaros n-au ea nimic! trânttt cu burta la pământ. din care începu să curgă sânge. popa 7rigoris se întoarse către tovarăşii lui# $ %âine. murdar ca vai de el şi mort de foame! în urma lui. slăvit fie numele lui 'umne eu& $ Iar eu. *e ridică în picioare şi arătă cu pumnul la ceilalţi! $ /opi. să-ţi iau măsura cocoaşei şi să-ţi fac un samar. :iaţa ta nu merită nici măcar o nenorocită de liră( 1ai. dar vorbele i se înecară în gât. 7hipsofagule. ieşi şi tu& strigă bătrâna cocoşată. aga a omorât-o adineauri! i-a înfipt cuţitul în inimă! s-a sfârşit cu ea& 8amila de /anaiotaros se rostogoli la picioarele idului şi începu să se dea cu capul de perete. îţi semne o chitanţă. am să pun copiii să facă o compunere în legătură cu martiriul şi eroismul gintei greceşti. nu-ţi cer nici un ban! ştiu că văduva te-a lăsat lefter de bani. *tai aşa. îşi muşca mâinile. sărmane 7hipsofag. dansa. ibovnic păcătos& -aterina s-a dus pe lumea cealaltă& /anaiotaros holbă ochii! vru să spună ceva. baborniţă& urlă /anaiotaros. spuse învăţătorul. fruntaşi. gârie-brân ă < făcu bătrâna. 4n acest timp. $ 'a. $ *ă mergem. fiindcă i se rupseseră baierele de la nădragi.$ 8u s-ar putea să-ţi rărnân dator. ciocoi. mândru că a dat dovadă de atâta eroism şi că nu şi-a făcut strămoşii de ruşine! ultimul se târa moşneagul Ladas. Abia atunci cocoşată îşi deschise gura mică şi începu să povestească totul cu deamănuntul. cu capul sus. viespe& $ 8u te mânia degeaba. buna mea %arta( întrebă el rugător. cocoşată râdea. mergând ţanţoş ca un ţap în fruntea turmei! după el venea bătrânul /atriarheas. /opa 7rigoris ieşi primul. va trebui să facem în taină o slu+bă de mulţumire către -el de sus. $ -ine a pus-o să fie frumoasă( -ine a pus-o să fie stricată( -ine a pus-o să se ducă la agă( -e-a căutat. $ 1alal să-ţi fie. Ai rămas văduv. fă-ţi puţin cura+& 'eschideţi punga. spuse el. 4n timp ce gura îi turuia. Am scăpat destul de ieftin& $ Afacerea asta m-a costat o liră. bombăni gârcitul de Ladas. urlă şelarul. imitând pe agă şi pe sei F /opa 7rigoris îşi făcu cruce. 7hipsofagule. care aştepta în uşă cu cheia în mână. răcnea şi rân+ea. şi o chema mereu pe văduvă.u vreau să ies de-aicea singur. $ "acă-ţi botul. ise la rândul lui bătrânul boier. continuă bătrâna. Hinecuvântai fie numele lui 'umne eu& Am intrat aici ca nişte simpli oameni şi ieşim cu aureolă de eroi şi de martiri pentru 1ristos& $ *ă mergem. îl întărită. $ Aşteaptă să plece întâi măgarii ăi mari. fraţilor. ţinându-se cu mâinile de brăcinar. 'ar când m-oi vedea afară. a găsit& I-a înfipt cuţitul în inimă şi a dat-o de-a berbeleacul pe scări în +os. mugind ca o fiară şi chemând-o pe văduvă. aşa că du-te de-i ţine de urât. . nenorocitule& 'ar şi aga a rămas văduv. mi-o scot eu& :oi începe cu ticălosul de Ianacos! am să-i umflu măgăruşul& /e când trecea pragul. am şi pentru tine o veste# ai scăpat& Ai scăpat. $ 1ai. învăţători. Hătrâna cocoşată. dar bagă de seamă să nu te lovească damblaua& Gi întorcându-se către /anaiotaros# $ Mie. sunteţi toţi nişte scârnăvii& /tiu& .

I-am vorbit deschis agăi. ca un repre entant vrednic al lui 'umne eu în Licovrisi. Acum. că am scăpat. că am vă ut moartea cu ochii. sub bolta de viţă încărcată de struguri. neîncins. înghite-mă! îmi datore i. aga. fătul meu# să mâncăm. %ihelis şedea în faţa tatălui său şi-l privea cum înfulecă cu lăcomie. ca să-şi revină în fire. cât mai suntem încă în viaţă. 2Vsta-i taică-miu. "oate casele vuiau. bunăoară. ce a spus. am apărat creştinătatea. *ufla un vântişor dulce de vară! busuiocul şi iasomia miroseau frumos! cotoiul venise la picioarele stăpânului său şi se freca de el. o să mă ră bun. când se încheia termenul de plată şi câtă dobândă avea să capete. sei ul. poţi să fii mândră de tatăl tăuF %oşneagul Ladas şedea şi el pe banca de piatră din curtea lui! desculţ. sărbătorind iua de astă i. oftă cătrănit. /anaiotaros se repe i să-l înhaţe de barbă./reotul nu se mai putu stăpâni şi se întoarse spre şelar# $ Iudă& îi strigă în faţă. şi-i vorbea într-una /enelopei lui# îi povestea de-a fir-a-păr ce a făcut. dragă %ihelis. femeile ce să clevetească pe la porţi. torcând.liţele erau pustii! sătenii se încinseseră în casele lor. să petrecem. Hoierul-popă bea. $ %âine dimineaţă. şi surâse fericit. să bem. intră în casa. *cuipă în deget şi începu să întoarcă filele# controla numele datornicilor. şi umplea mereu paharul tatălui său! pe obra+ii ei pali i curgeau lacrimi de bucurie. să nu ne tre im că suntem luaţi pe nepregătiteF Ia închipuieşte-ţi. Lenio. ce i-au spus. se primenise şi se dichisise bine. spunea boierul cu gura plină. unde cinau şi beau un pahar mai mult ca de obicei. %ariori stătea în picioare. cu obra+ii rumeni. gândea el! omul ăsta-i taică-miuF3 $ Am scăpat ieftin. îşi molfăia pâinica de or . te-nghit eu L şi repede. -e ici. *e înnoptase. . bughind-o pe uşă. dragă /enelopa( 'ar /enelopa lui. iar în închisoare am stat drept şi am privit moartea în faţăF 'raga mea %ariori. 4i fiersese o găină şi-t făcuse o supă dreasă cu ou şi lămâie. satul se înviorase. ca şi cum ar fi vă ut şi ea moartea în faţă. micul Iusuf. dar acum. mânca şi nu-şi mai încăpea în piele. nerăbdătoar să-şi refacă forţele pierduteF 4l asculta cum vorbeşte. iar acum se grăbea să-şi termine . Hătrânii `veau ce să povestească urmaşilor lor. că n-aş fi scăpat! găina asta n-ar fi acum pierdută în adar( 'ar %ihelis continua să-l privească în tăcere şi să-şi spună# 2Vsta-i taică-miuF ăsta-i taică-miuF3 /ărintele 7rigoris se instalase în curtea lui. moartă parcă. $ 8ici o clipă nu mi s-a înfricoşat inima! m-am purtat ca un adevărat conducător. bătrâna %arta. durdulie şi voioasă. cum mestecă şi-l măsura cu privirea. cum râde. grăbit. copiii ce să asculte şi să-şi amintească mai târ iuF Hătrânul /atriarheas se aşe ase la masa lui încărcată de bucate! se spălase. scoase catastifele şi se apropie de lumina opaiţului. am înţeles. %anolios. Am fost la doi paşi de moarte. văduva. urmat de ceilalţi trei. care călcau pe urmele lui. şi cât îl costase toată afacerea astaF La gândul că dăduse o liră. cu ulcica de vin în mână. şi mânca şi el. dar popa a+unsese afară şi străbătea cu paşi mari curtea. ce i-au făcut. lua din când în când şi câte o măslină. deschise cufărul. dragă /enelopa. nepăsătoare. ce vra să ică viaţaF 8u trebuie să ne pierdem timpul. asudat. era într-un veşnic du-te-vino. cine şi cât îi datora fiecare. -ontrolul acesta îl mulţumi. s-a terminat cu bunăvoinţa şi hatârurile& 4ţi datore . stârneau discuţii aprinse. îşi aţinti ochii în gol pe igliţele sale şi împletea de or.

mai pe la faţă& "oţi trei râseră şi îşi umplură din nou paharele. pentru că tare mult a iubit-o. Apoi luminile s-au stins una câte una. %ihelis se despărţise numaidecât de prietenii lui! se grăbise să-şi vadă tatăl $ 1aidem acasă la mine. 'e ce-aş plânge-o( 'e bună seamă. aduse vin şi coborî un ulcior cu apă în puţ. Ianacos şi -ostantis ridicară paharul şi ciocniră cu %anolios.u o pi muiesc pe văduvă. dragă -ostantis. $ 8u te pierde cu firea. ise cu voce înceată -ostantis. şi când e în toane rele. au ind ultimele lui cuvinte. braţ la braţ. de aici. despre care se spunea că se umflase şi se umpluse de lepră. neică Ianacos. să mâncăm astă-seară împreună& le propuse -ostantis celorlalţi doi prieteni. râ ând. -hira -ostantis. dar care acum strălucea mai curată ca oricând. se întoarse spre el. /ăcat de ea. după cum nici nu se bucurase că se întorsese şi umbla de colo-colo prin curte. o pi muiesc. dar nici pe pământ nu-i răuF Gtiu că-n rai n-o să-i mai găseşti pe -ostantis şi pe Ianacos I adăugă el râ ând. %anolios( $ . stăpâna casei îi servea cu inimă largă. pregăti cina. nu voi să se mai amestece în discuţia lor. 4n picioare. dar bărbaţii se încinseseră la vorbă. dragă %anolios& îi spuse Ianacos. când noi stăm aici şi vorbim. 'ar %anolios nu vorbea şi nu râdea! era adâncit în gândurile lui. $ 1ristos a înviat& strigară amândoi. ţinându-şi nădragii cu nciâna. n-o plâng. că a uitat-o cu totul. J fi bine în rai. răspunse %anolios. aprinse focul. 8u se neliniştise cttuşi de puţin că-i dispăruse bărbatul. spuse -ostantis. -ă noi doi. împreună cu %ăria %agdalena. $ îmi pare rău de biata văduvă. după ce %ihelis plecase. :ru să-l întrebe cum s-a întâmplat minunea. $ 8umai de n-ar ofta după ea. puse masa. satul şi-a închis toţi ochii şi s-a pornit să sforăie. îi învălui chipul. şi o eTpresie de mâhnire. că era frumoasă < $ -ine ştie( făcu Ianacos. aşa cum s-a şters şi lepra de pe faţa mea. "u ce ici. *e bucura că mai trăia. fără să lase nici o urmă. %anolios& /e chira -ostantis o nimeriseră în toane bune în seara aceea! nu strâmba din nas când îi vă u intrând pe toţi trei! îşi suflecă mânecile. am avut noroc astă-searăF Hine aţi venit fraţilor& rosti apoi cu glas tare. prin iarba cea veşnică şi privesc lumea asta. opaiţele au rămas aprinse până la mie ul nopţii. ca să nu-l audă nevastă-sa. luminată de seninătatea de dincolo de lumea asta. că bea şi petrecea cu prietenii lui! se bucura că simte boarea serii mângâindu-i fruntea asudatăF "otuşi. $ *ora ta. $ In sănătatea ta& răspunseră oaspeţii. şi pentru prima dată îi vă u faţa. cre use. n-are pereche în lume ca gospodină. -aterina se află poate în rai. *e cuvine să-ţi sărbătorim învierea. când e în toane bune! după cum n-are pereche. după cum merg lucrurile. în spatele lor. iaca. *lavă 'omnului. privindu-l eu duioşie pe prietenul lor. şi cum ea era în toane bune astă-seară. "oţi trei erau flămân i şi începură să mănânce şi sa bea. se plimbă acum în rai împreună cu îngerii şi nici nu râde. de +os. că se ospăta. i s-a şters din minte dintr-o dată. suntem candidaţi la iad L dar nu chiar în fund.ciorapul. păcatele mele. ci ceva mai sus. nici nu oftea ă după lumea asta. nu ic. *e plimbă amândouă. că avea să fie în altă parte astă-seară. scărpinându-se şi trăncănind într-una. ca să fie rece. 4n clipa asta. La vestea ieşirii fruntaşilor din temniţă. *e mulţumi să-şi ciulească . "aclaleâe au ţinut până târ iu în seara aceea. şopti -ostantis la urechea lui Ianacos.

%anolios( întrebă -ostantis. . ochiul spre nevasta lui. dar în fundul inimii mi-a fost milă de el. *ă bem şi pentru Iusufachi. treaba lui. staţi.l deschideântocmai ca vinul. fiindcă şi el a iubit mult. nevastă& Adă-ne ulciorul cu apă. 0emeia ieşi să aducă ulciorul de la puţ. renunţând să mai muşte. $ 'e-ar fi fost creştin. nu te supăra. *ă bem apă în sănătatea ei. ise Ianacos. făcu el cu voce înceată. 21ristos e ea vinul. răspunse %anolios. *ă plecăm. $ *ă bem atunci în sănătatea sei ului& făcu -ostantis. Hărbaţii ridicară paharele pline cu apă şi închinară. aşa că eu am să beau şi în sănătatea lor. $ In sănătatea părintelui 7rigoris& *ă-i fiarbă oasele în ca anele cu smoală din iad& Gi dădu încă o dată paharul pe gât. apostole /etre& răspunse -ostantis. :inul turnat din belşug le înflăcăra inimile! piepturile li se umpleau de iubire. Ianacos înţelese şi tăcu chitic. $ 8umai în sănătatea lui Ladas să nu-mi spuneţi să beau. care se cam cherchelise şi el. 5aiul ar a+unge vraişte şi ar intra în el care cum vrea& $ 5aiul e făcut pentru păcătoşiF murmură %anolios. sărăcuţul de el( %esteca sacâ de 1ios şi cânta manele&F 0ăcut-a el altceva( $ Gi chiar dacă a făcut. sau în sănătatea popii 7rigoris& declară -ostantis. pentru că mult ai iubit3.h. $ Hăgaţi de seamă. $ Hine. Gi îşi mai umplu o dată paharul. . 'umne eu i-ar fi pus poate mâna pe cap şi i-ar fi spus# 2Iertat să fii.urechile şi să asculte! când bărbaţii pomeniră de frumuseţea văduvei. ca să nu-ţi găseşti beleauaF $ 8u. $ %ai e vreun păcătos în sănătatea căruia aş putea să beau( întrebă pe urmă. mai e namila de /anaiotaros& strigă Ianacos. apostole Iacob& $ In sănătatea lui. ise Ianacos pufnind în râs. cine ştie. care a rămas văduv. şi de s-ar fi căit. luă paharele de vin. dar să 6ira cuminţi. Ianacos. măi băieţi. Ianacos. ce ici de el. îşi icea în sinea lui %anolios. $ Iar săracul sei . halal să-i fie& -ostantis îşi duse îngri+orat degetul la gură şi arătă cu. L-am uitat pe Iuda. le clăti şi le umplu cu apă rece. -ostantis se făcu mic de tot. -ostantis îşi duse iar degetul la gură. -ostantis& ise ea pe un ton tăios. dragă -ostantis. pe care îl umplu apoi din nou. strigă Ianacos. care se făcea că priveşte stelele pe fereastra deschisă. care că useră unul în braţele celuilalt şi râdeau cu hohote. ca să intre în el toţi păcătoşiiF3 %anolios se uita cu dragoste la prietenii lui.ra un câine turbat. prieteni. $ Hei cam mult. -hira -ostantis se întoarse către ei cu un ochi aspru# ăştia ar fi în stare să-i bea tot vinul! începea să se cam supere. ar fi prea din cale-afară. spuse el. poate s-o înmuia. o să-i sară ţandăra. se cătrăni şi-şi arătă colţii! dar îşi acoperi din nou dinţii cu bu ele. să ne răcorim. $ /ăi dacă ar fi aşa după cum spui tu. dragă %anolios. şi goliră amândoi deodată paharele. $ A. Hăgaţi de seamă. $ în sănătatea lui moş Ladas& *ă-i fiarbă oasele în ca anele cu smoală din iad& Gi goli dintr-o sorbitură paharul. . strigă# $ :inul tău e prea bun. inimile oamenilor. ca ele să îmbrăţişe e lumea întreagă! şi tot aşa va deschide şi raiul. dragă -ostantis. $ Atunci să plecăm. *ă bem în sănătatea agăi. tu nu cunoşti femeile& 0emeia intră cu ulciorul. Vştia sunt nişte fiare sălbatice. care prinsese acum chef. . In sănătatea lui. cel ucis pe nedrept& -e vină avea.

unui călugăr. dacă a murit& L mi-a vorbit într-o i de o poveste care i s-a întâmplat.# 'umne eu să-i sfinţească osemintele. Apoi încet. pe care nu voia s-o tulbure! tăcu. -ostantis. care li se urcase mai întâi la cap. a băut şi i s-a făcut somn! am plecat şi am venit aici. satul a scăpat. prieten de al său.$ In sănătatea ta. învăluindu-i asemeni unui cuget bun. făcând cu ochiul către prietenii lui. icea el. Ianacos şi -ostantis începură să se de meticească! vinul. *e ridicară. 'umne eu ştie de ce. %ulţi ani de atunci nu mi-am mai amintit de ea! astă-seară însă. /e legea mea. -ineva se opri la poartă şi bătu în ea.u sunt. tăcu din nou şi-şi ridică iarăşi ochii spre -alea Laptelui. nu face decât să-ţi laude meritele& $ în sănătatea ta. %ihelis& 'eschide. fraţilor! n-a vrut sa vă părăsesc. se răspândea acum şi le pătrundea prin tot corpul. înainte de a veni boierul /atriarheas să mă ia şi să mă arunce în lume. 0emeia începu să strângă masa. %ihelis atinse genunchiul lui %anolios. i se au i glasul# $ Jmul îşi pune în gând una. Hăură apa. Aerul de afară mirosea plăcut! dinspre câmp adiau miresmele grânelor coapte! în mi+locul curţii se afla un smochin şi noaptea mirosea a smochine. 'rept aceea. dragă surioară& rosti Ianacos. departe de restul lumii. astă-seară. Iartă-ne. nevastă& rosti la rândul lui -ostantis. dacă mai trăieşte. $ -ine-i acolo( $ . -ostantis se ridică tulburat. A mâncat. ieşiră în curte şi se aşe ară pe piatra ce ţinea loc de laviţă.rau singuri-singurei în întunericul nopţii. ise el. decât singur în rai& adăugă apoi. chiră -ostantis& spuse şi %anolios. mai bine să mă duc cu tine în iad. $ In sănătatea dumitale. răsuci o ţigară. prin întuneric. 'umne eu o să-ţi răsplătească mai târ iu osteneala la care te-am pus astă-seară. -ine ştie. 'upă ce spuse aceste vorbe. Adia un vântişor subţire! stelele atârnau pe bolta cerului şi luminau slab cele patru chipuri omeneşti! abia se ăreau unul pe celălalt prin întuneric. astă i e o i mare pentru noi. 'umne eu n-a vrut ca eu să mor astă-seară. părintele %anasis L ţie-l 'omnul. $ L-am lăsat pe bătrânul acasă. eu am luat o mare hotărâre. -ostantis scoase tabachera. aşa cum ne-ai răcorit şi tu astă-seară pe noi& 8u eTistă pe lume o soră mai bună ca tine şi o nevastă mai cumsecade. mi-am adus aminte de această poveste şi ea nu-mi mai dă paceF . 'umne eu să-ţi răcorească sufletul. spuse el. ca pentru a-i spune# 2Gi eu am luat o hotărâre o dată cu tine&3 . %anolios prinse cura+ şi continuă# $ -ând eram ucenic la mânăstire. -ostantis& -ostantis deschise foarte bucuros. *e aşe ă şi el pe laviţa de piatră! simţea în +urul lui o linişte foarte dulce. bodogănind. şi 'umne eu hotărăşte alta. se răcoriră! îşi mai potoliră puţin văpaia ce le încingea vinele. pe urmă dădu tabachera şi celorlalţi. a cărei dâră de lumină bră da ceru& drept la mi+loc. %ihelis apăru în întuneric. cu sfială. poate că are gândurile lui! pesemne că nu ne-am terminat încă truda aici pe pământ şi trebuie să mai ostenim încă mult ca să ne mântuim sufletele. %anolios îşi re emă capul de perete! privea cerul şi gândurile i se scăldau în lumina blândă a nopţii înstelate. oriunde s-ar afla. fraţilor.

ridică faţa. -ei trei prieteni se dădură mai lângă el. 1ai. . 'upă aceea se întoarse la mânăstire. aţintindu-şi privirea în întuneric. fiindcă am nevastă şi copii care-mi mor de foame. din smerenie. 'upă mulţi ani. care-i sorbeau cuvintele. răspunse călugărul. între ei. fără să scoată o vorbă. luă încuviinţarea stareţului şi porni la drumF 'ar nici nu ieşi bine din mânăstire. n-a îndră nit să mi-o mărturisească. *imţeau. . când a+unsese bătrân. după atâţia ani. frate. ca şi când s-ar fi speriat. fără adăpost. amărât. -ei trei prieteni tresăriră. continuă el. %anolios ridică din nou capul. în întuneric. pe laviţa de piatră. $ :ă vorbeam. deoarece prietenii lui tăceau! şi cum nu desluşea bine chipurile lor prin întuneric. dar. 8oaptea se îmbălsăma încă o dată de mireasma grânelor de pe câmp.3 2-âţi bani ai(3 2"rei eci de lire. de acel călugăr. -e-ţi veni să ne întrebi aşa ceva. îngenunchea ă şi închină-te în faţa mea. cu picioarele însângerate deN drumul lung. tăceau şi ei.nde te duci. o dădu celui sărac. făcu de trei ori ocolul în +urul lui. Ianacos deschise cel dintâi gura. întin ând mâna înainte. 'ă-mi-le mie. ise şi Ianacos. îngenunche şi se închină. ca acea umbră ce luase formă umilă de om.l avea o singură dorinţă ar ătoare în viaţa lui# să-l învrednicească 'umne eu să a+ungă la *fântul %ormânt şi să se închine în faţa lui. care se tot apleca la pământ şi culegea buruieni.3 -ălugărul îşi scoase punga cu cele trei eci de lire. mai uşor de atins. 2La *fântul %ormânt. %anolios. apoi fă. cu groa ă şi bucurie. Gi abia astăseară. slab şi foarte amărât. cerând de pomană. $ -ine a fost( întrebară ei cu înfrigurare. 2. niciodată o întrupare nu li s-a părut mai reală. trei ocoluri în +urul meu. cât îi trebuiau pentru călătorie. de pe bu ele lui se desprinse un nume# $ 1ristos. %anolios( $ 8iciodată sufletul nostru n-a fost mai trea ca acum. într-un târ iu.'ar se întrerupse.3 2'ă-mi mie cele trei eci de lire. %ă duc să fac trei ocoluri în +urul *fântului %ormânt şi să mă închin. 0ăcu canon. %anolios şovăia să le spună! dar. -e-ar fi putut să spună( 4ncotro să se întoarcă( -ui să-i vorbească( 8u vedeau pe nimeni! şi totuşi. ara înţeles cine a fost săracul acela pe care l-a întâlnit când a ieşit din mânăstire. i buti să adune trei eci de lire. $ %ai târ iu. răscoliţi până în adâncul inimii. pe 1ristos însuşi. pre enţa lui nevă ută alături de ei. ca şi cum cineva ar fi bătut în poartă# $ -ine-i( -ine-i acolo( strigă de două ori. părinte(3 îl întrebă el. -âtva timp rămaseră înmărmuriţi. au ind toiagul călugărului eum i bea pietrele. prietenul părintelui %anasis. ea şi cum l-ar fi vă ut apărând deodată. am aflat că acel călugăr care pornise spre *fântul %ormânt a fost chiar părintele %anasis! dar. %anolios îşi înclină capul şi tăcu. îi întrebă# $ :ă e somn( $ /entru numele lui 'umne eu& strigă -ostantis. Gi începu să cutreiere satele. îmbrăcat în drenţe. 0run ele smochinului foşniră încet. asemenea unui măr copt care cade noaptea într-o gradină.. %anolios tăcu iar! glasul începuse să-i tremure. în mi+locul lor. spune mai departe. că vă u un om drenţăros. fii bun. prigonit de oameni. Jmul. palid. -ei trei prieteni.

%ai înainte. unde trăiesc şi stăpânesc alde aga. să-mi găsesc i băvirea. 1ristos e sărac. bucuros. coborându-şi glasul# $ -ând l-am vă ut pe taică-miu cum mânca. din creştet până-n tălpiâşi amintiră cu toţii cum. am înţeles că sunt mai legat de tine. în clipa când te-am vă ut ieşind pe poarta agăi. ci doar de tine. rosti el ceva mai tare. 8evasta lui -ostantis apăru în prag.r+e parfumul caprifoiului. -redeam că m-a chemat ca să mor! dar nu m-a chemat pentru asta. mă chinuiesc din răsputeri să-i +ertfesc şi-acest nimicF -a şi părintele %anasis. flămând şi fără adăpost. tu eşti mai bun decât mine. %anolios se ridică în picioare! chipul îi strălucea acum în întuneric. ca să salve i satul. că te subţiaseşi.l e sărac şi are mulţi copii care rabdă de foame. dădu din cap cu nedumerire şi intră din nou în casă. în 6oia %are. $ 0raţilor. dar se stăpâni. şi atunci am coborât în sat. numi a+ungea satul. -erşeşte. . Ieri seară. "ot ceea ce eu m-am trudit. şi mi-era silă de acest colţişor de pământ în care m-a aruncat 'umne euF 'ar acum am înţeles# 1ristos e pretutindeni. %anolios luă mâna lui %ihelis şi o strânse într-ale lui. Gi trăgând adânc în plămâni aceste miresme. din inimă în inimă. -red că nu pot să v-o arăt decât prin fapte. 'in clipa aceea am luat o hotărâre# oriunde ai să te duci tu\ am să vin şi eu! ori încotro mă vei îndruma. $ %anolios. un tată care e boierul satului. astă i. umblă prin satul nostru. $ -e hotărâre. dragă %anolios. decât de el. -ă nu trebuie să mai ascult de el. am să mă supun! tot ce o să-mi porunceşti tu. *-ar fi is că crescuseşi. dacă o vrea 'umne eu. eşti bogat şi ai un nume! eu n-am nimic. cum bea şi cum i s-a făcut somn. bate la toate porţile şi la toate inimile. spunându-mi pe nume. "ăcu un moment. aceeaşi putere nevă ută pătrundea în ei şi punea stăpânire pe sufletul lor. ise el. cu mâinile legate la spate şi mergând liniştit. ani de ile. . când Ianacos a venit pe munte să mă caute în singurătatea mea. 4mi închipuiam că *fântul %ormânt e foarte departe. să ating. tu ai atins dintr-o dată. spre moarte. dar când îi au i cum plâng. toţi patru simţiră cum apariţia nevă ută pătrunde în ei şi li se răspândeşte în tot trupul. am simţit că te învăluia un suflu nou. alde Ladas şi părintele 7rigoris. l-am au it limpede pe 1ristos cum mă cheamă. noi o să-l adăpostim. ise el. mai curat la suflet. cu un pas sigur. fără să i butesc. noi o să-i deschidem porţile şi inimile noastre. /rin întuneric se au i un glas! se părea că era al lui -ostantis. +induiam să mă urc pe un vapor şi să mă duc la capătul lumii. ca şi cum teai fi prefăcut într-o flacără. Ianacos şi -ostantis vrură să vorbească şi ei dar glasurile li se înăbuşiră şi începură să plângă. pe când erau cu inima neprihănită. dar toţi îl alungă din poartă în poartă. în copilărie. când se împărtăşeau. Gi +ertfa ta e mai valoroasă decât oricare# tu ai o casă de stăpân. îmi făcusem şi eu! păcătosul de mine. pe un ton hotărât. Acum ştiu de ce m-a chemat! şi am luat hotărârea cea mare. am să fac. /e tine nu te irământă chemări drăceşti şi ve i într-un chip mai simplu şi mai adevărat calea cea dreaptă. mai aproape de 1ristos. fără să te orească nimic. -um să v-o spun prin vorbe( 8u mă simt în stare. $ 0rate. %ihelis vru să-şi îmbrăţişe e prietenul. la capătul lumii. ca şi cum ar fi şovăit! apoi continuă îndată. planuri mari# nu-mi a+ungea stâna. şi rămase o clipă pe gânduri. bate la porţile noastre. nici eu nu-l vedeam şi nu-l au eam! acum îl văd şi-l aud. dragă %anolios / $ -e hotărâre( făcu %anolios. de aroma smochinelor coapte. 0raţilor. se opreşte şi cerşeşte în faţa inimilor noastre. o strălucire ciudată. .u nu-i +ertfesc nimic lui 'umne eu! dar chiar aşa. 4n satul ăsta mare şi bogat.

Aveţi răbdare. cu nevasta. Am să mă ţin după tine. şi-o să găsiţi %ărgăritarul cel mare. fraţilor& 8u întrebaţi pe nimeni altul decât pe voi înşivă. 1ristos o să-mi pună pe limbă vorbele care trebuie. %anolios tăcea. ise %ihelis. plec. 1ristos să vă aibă în pa a lui& $ 8-aş vrea să fiu în pielea ta. $ 0raţilor. mormăi femeia. după puţin. spuse el. $ Gi noi o să plecăm. spuse în cele din urmă %anolios. luptă şi suferă pe pământul întreg. Am să fiu cu voi. . şi pe munte. Ianacos& spuse %anolios. La lumina slabă a stelelor de pe cer ărea feţele lui Ianacos şi -ostantis aplecate spre chipul lui. întrebând încă şi aşteptând un răspuns. $ "u ne deschi i calea. glasurile se ridicară din nou. hotărârea omului e ca rodul pomului. *ă nu ne părăseşti. întin ând braţul spre el. părinţii. singur. cu copiii şi cu cafeneaua mea( 4ntrebă -ostantis. %anolios se ridică. %anolios& $ . $ .nde să mă duc. strângând mâna prietenului său nerăbdător. fără să încercaţi nici cea mai mică durere.u nu mai întreb nimic. băieţi& spuse -ostantis. Aici voi semăna şi voi culege! aici m-a pus 'umne eu să stau. 4ncet. aici este *fântul %ormânt. rodul se coace pe îndelete şi într-o bună i cade singur. 'ar nici nu-mi bat capul cu asta# când o să deschid gura. pe care aveau să-l lase fără nici o apărare în ghearele ei. "ăcu. $ 8u te grăbi. în Licovrisi. $ 8u cumva ai de gând să pleci( făcu -ostantis. de ploaie şi de aer. /entru mine. aici mi-a poruncit să lupt. şi întrebările începură să ţâşnească una după alta. nu ştiu încă. Lasă-mă să lupt şi să sufăr mai întâi eu. petrecându-i până la poartă. ca spre a-l opri.am luat hotărârea să-mi schimb viaţa pe de-a-ntregul. $ 0raţilor. pe 1ristos. cu mărfurile şi cu afacerile mele mărunte. %anolios. să-l urme pe 1ristos pe orice drum. :reţi să ştiţi care# am să părăsesc casa tatălui meu. pe pământurile noastre. -easul binecuvântat o să vină şi pentru voi. %i se pare că surorii mele i s-a făcut somn. ise Ianacos. %ă voi face crainicul lui# voi merge înainte sunând din goarnă şi strigând. dragă -ostantis( Ai uitat unde a găsit părintele %anasis *fântul %ormânt( -ine luptă şi suferă pe o bucăţică de pământ. trecut de mie ul nopţii. %i-am luat şi eu hotărârea mea. o să părăsiţi toate aceste mici mărgăritare. -âtva timp în curte nu se au i decât fâşâitul nedesluşit al frun elor smochinului. şi atunci n-o să mai întrebaţi! pe nesimţite. mereu& Aici. să mă lepăd de trecut. sărmane F-ostantis& murmură Ianacos. a+utat de soare. $ Gi eu. asta-i hotărârea pe care am luat-o. 0raţilor. 'ar. $ . 8evasta lui -ostantis apăru din nou în prag şi murmură ceva. privi stelele.u cu măgăruşul meu. ce să fac( întrebă Ianacos. cu răbdare. spuse Ianacos. 4nainte de a veni astă-seară să va întâlnesc aici. copiii. iată. $ Gi noi( . $ -u bine. îmi şi luasem această hotărâre. -e să le răspundă( /utea oare el să ia o hotărâre pentru ei şi să le tulbure viaţa( 0iecare îşi are ceasul lui de i băvire! fiecare are dreptul să +udece şi să hotărască singur când şi pe ce drum să pornească. -ei trei prieteni o salutară pe stăpâna casei şi încercară s-o înmoaie cu vorbe dulci! le era milă de bietul -ostantis. după ce poarta se închise în urma lor. dughenele. o să vă lăsaţi femeia. trebuie să fi trecut de mie ul nopţii şi a sosit vremea să mă întorc la munte. -e anume o să strig. 5ămâneţi cu bine.

în sinea ei. amintindu-şi de sei . . pe +umătate gol şi ciopârţit ca vai L de el. . pline de vino-ncoace. prinşi în lanţul patimilor lor. sulemenite ca nişte ardei roşii. în dimineaţa următoare. kI în timp ce oamenii. să-şi secere şi ele peticul lor de pământ. 5ămas singur. o data cu orile.n câine lătra undeva. 'ar într-o i. Lungă ca o pră+ină. departe. blândă şi liniştită. dar muncitor şi cinstit! ştiu că o iubeşti pe fata mea! ia-o şi să fiţi fericiţi&3 Gi el o luă. -e şi-ar mai fi putut spune( îşi spuseseră totul. erau minciuni iL da. satul dormea adânc.le dăduseră uitării prime+dia ce se abătuse asupra satului lor! şuşoteau şi râdeau pe socoteala văduvei! sau se roşeau şi se înfiorau. omorau şi erau omorâţi. 'e ce s-a mai născut pe lume. din braţe snopi. i 4ntr-o bună dimineaţă. răposatul ei tată îl chemase la sine pe flăcău şi-i spusese# 2/anaiotaros. *telele atârnau deasupra celor trei prieteni ca nişte săbii. de frumos şi de blond. ca să nu le ardă soarele. ba că ălălalt are picioare strâmbe.sprinten. dacă îţi pleci urechea Ia femeile cinstite. măsurat la vorbă. $ Hlestemată fie ea& murmură femeia. sau se străduiau să se urce la cer. îmi place de tine! eşti sărac. scârţâind! limba! ce-i atârna de-un cot din gură îi era vânătă şi plină de muşcături. ascultă-mă şi pe mine# $ 1ristos răstignit a doua oară L voi. din ele făceau braţe. nu le mai tăcea gura. nenorocita femeie se înfăşurase ca o văduvă cu o basma neagră şi mergea înainte. ca şi când ar fi fost purtat de nişte aripi de îngeri. flăcăul ambiţios. durdulii. 0etele intrară în lanuri şi începură să mânuiască îndemânatice seceriâe. harnic. şi snopii îi înhn-ămădeau în clăi în urma lor. băteau şi erau bătuţi. fetele din sat se legară la cap cu basmale albe. negru pe obra+i şi pe bu a de sus. aşteptând să fie secerate. tân+ea în taină fiecare. iar el era sărac. II )) arunc-o în iad să ardă în focul gheenei împreuna cu Iuda& 'ar îndată ce rosti acest nume. când aga gonite lumea de acolo. "otul merse bine până în iua blestemată când în cale i-a apărut văduva. cât era de mândru. *e opri din mers înspăimântată. puseră mâna pe seceri şi se revărsară. %anolios apucă poteca ce ducea Ia munte. de parcă vânau sau parcă îmbrăţişau! apucau cu mina firele de grâu. %erseră o bucată de drum împreună. uşor. împrăştiind în +urul lor un miros greu de sudoare. care trecea prin faţa porţii viitoarei lui soţii tremurând. risipitor şi de râsul satului( "ocmai. cu un puf des. Iar cele mai multe cusururi le avea acela după care. spicele creşteau şi-şi aplecau spre pământ fruntea îngreuiată. oacheşe. el.4n noaptea de primăvară. soro. că avea faţa plină de lepră. cele două fiice. că semăna cu un arhanghel! cât despre ceea ce spun rile rele. pe care-l vă useră. ce rău i-a făcut ea lui 'umne eu de o chinuieşte aşa( Iar bărbatul ei ce crimă a săvârşit oare de-a a+uns în halul în care se află L beţiv. şi le povestiseră pe nerăsuflate cum apăruse %anolios pe poarta agiei. Luau în râs flăcăii din sat şi se le`au de cusururile lor# ba că ăla-i gârbovit. In dimineaţa aceea sufla un vânt ascuţit şi Nh groa nicul hoit se legăna de crăci. %amele se întorseseră în fugă din piaţă. . pe ogoare. cu o gură smochinită. îmbătrânită înainte de vreme. grâneie se coceau în linişte şi tăcere! boabele prindeau mie . mănunchi-mănunchNi. 'ar feţele lor se înseninau iar când îşi aduceau aminte de %anolios. minciuni& 0aţa lui strălucea limpede şi 26uratăN ca o ra ă de soare. ba că altul vorbeşte Fpeltic. Gi cotcodăceau. -ăţeaua asta mi-a nenorocit viaţaF 'oamne. 4n urma ei. cu pas.! atârrund de platan. în tăcere. 8evasta lui /anaiotaros ieşise cu cele două fiice ale ei. +oi. foarte obosită şrtăcând ca o mută. se cutremură# ela ca şi cum s-ar fi rugat lui 'umne eu să nu-l despartă pe bărbatul ei de văduvă nici măcar în iad. cleveteau şi chicoteau. aruncând tot felul de glume în dreapta şi-n stânga. fără a cute a măcar să ridice ochii s-o privească& -ăci ea era dintr-o familie de gospodari. /elaghia şi 1risula.

precum şi 1âcă o vor putea scoate la capăt cu ceea ce au. $ Vsta-i. sau dacă vor fi nevoiţi să ceară bani cu împrumut! şi Ladas calcula dacă merită să-i împrumute. şi încă o dată la cuiesul măslinelor. In fiecare an. îi spunea tovarăşei lui veşnic absente. la seceriş. pregătindu-se să înceapă seceratul. şi să nu-şi mai facă veşminte. desculţ. măi Ladas. 4n care trecea cu regularitate cam cât grâu. ca să-l apere de arşiţa soarelui. vă ând botul stafidit de foame al bătrânului gârie-brân ă şi nădragii scurţi şi prăpădiţi. mai ieşea o dată la culesul viilor. dar nu scoase o vorbă. spuse /elaghia. . *e oprea câte puţin în capul fiecărui lan şi îl cântărea în minte. 1risula. vii. să nu i-o ia altul înainte. şi amândouă începură să râdă cu hohote. "u ce ici. ghiftuit. le va arunca şi câte o vorbă deocheată. *e ducea şi el la ogoarele lui. că pe celelalte le-a vândut. nu mai aveţi altul( o întrebă el pe dosădita mamă. care abia se mai ţineau pe el. tocmai trecea pe-acolo! întoarse capul şi le vă u pe cele trei femei intrând pe bucăţica lor de pământ. 'intr-o clipă întralta s-ar putea să murim şi trebuie să ne grăbim. roşu ca racul! avea pe cap o pălărie de paie cu boruri largi şi un ştergar alb care-i acoperea ceafa. dragă /enelopa( $ %ăi moşnege. ca să nu risipească banii fără socoteală. Hat+ocoririle lui /anaiotaros îi ţiuiau încă în urechi ca nişte şuierături de viperă! în fiecare i îşi aducea aminte de ele şi în fiecare i se +ura să-i înghită via şi palma de pământ ce-i mai rămăsese# 2Am să te-nvăţ eu. dragă /enelopa. $ 0ac prinsoare că se gândeşte tot la văduvă.! vă ându-l acolo. să supraveghe e femeile care secerau. ieşea la câmp şi făcea astfel de inspecţii! apoi. 'e asemeni. Ladas îl privi cu ciudă şi năduf. să mănânce cât mai puţin L de ieri scosese din program mi ilicul de măsline L să nu bea decât apă. $ 8-avem timp. %oşneagul Ladas. neobră atele. Ladas aruncă o privire peste holdă. s-au dus pe copcă. gras. socoti cam cât rod o să dea. cu cât să-i împrumute şi ce dobândă să ia de la fiecare. moş Ladas! ăsta-i tot ce ne-a mai rămas. dumnealui se va desfăta privindu-le cum muncesc cu dosurile ridicate spre cer şi cu sânii asudaţi v atâmându-le în cămăşi! din când în când. cam Yt untdelemn va recolta fiecare sătean. $ Vsta-i tot pământul vostru. să îngrămădească în cuferele lui cât mai multe lire. Asa făcea în fiecare an! dar anul acesta moş Ladas ieşise în inspecţie cu gânduri mai hrăpăreţe ca oricând. se hotărâse să-şi strângă şi mai mult cureaua.. nu vor îndră ni să lase secerile din mână! cu acest prile+. îl cuprinsese o poftă nebună să ia pe nimica toată orice i-o cădea în mână! ogoare. pe care 'umne eu o dă pe de gratis tuturora. şi-atâta tot& %ai lasă şi pe ăi săraci să mănânce& Hătrânul hrăpăreţ întoarse capul oţărât şi-l vă u alături de el pe boierul /atriarheas. împovărat de gânduri. ca să le aţâţe şi să se aţâţe şi el. live i de măslini. o măsură în gând.$ Hătrâna iar îşi pune ceva în gând! ia te uită cum s-a oprit înlemnită < spuse cea mai tânără. tu vrei să înghiţi totul( -e-ai să faci cu-atâta avere( -e-ai să iei cu tine( . cam cât vin. răspunse femeia şi oftă. 'in iua când scăpase din ghearele morţii. Hoierul /atriarheas ieşina de râs. gârbovit. clătină din capul lui ţuguiat şi porni mai departe. -reierul lui era un catastif.n cot de pân ă. ce va să ică omenia& Am să-ţi arăt eu cine-i Ladas&3 Gi îşi continuă raita.

:iermii. 8icolios cu adusul mieilor şi brân ei. risipiţi pe câmp împreună cu fiii şi cu fiicele lor. şi stătea aşa ceasuri întregi. mai scuipă o dată. secerişul se termină. îşi scot capetele din pă mânt. pregăteşte-mi iapa. îi că ură la picioare. 2Hre. înainte de a se pierde cu totul. nenorocito. nici nu vreau să mă satur! iar dacă m-oi sătura vreodată. că prost mai sunt& *ă stau în casă atâtea ile şi să nu-mi treacă prin cap una ca asta&3 murmură el şi se lovi cu palma peste frunte. poticnindu-se şi că ând! aci se trântea pe perna lui mare. urechile şi cocoaşa. secerau de or. 'ar în sinea ei rân+i# 2*e duce să-mi aducă de la *mirna vreun alt Iusufachi. pâiiă într-o dimineaţă. Ai gri+ă de casă! să nu calce nimeni înăuntru şi nimeni să nu afle că lipsesc. $ :rei să ici că m-ai făcut porc boieresc( -e să-ţi spun. aga încalecă pe iapă. se uită la tine cum te îndopi. o macină. o să iau drogul ce mi l-a dat popa 7rigoris L deie-i 'omnul sănătate. că se îndoapă şi el I L vărs totul. Ai înţeles( $ Am înţeles. când te văd. seui pând. arde-l-ar focul să-l ardă&3 -ând se înnopta de-a binelea. 4n timp ce supuşii creştini. $ LasNcă şi boieroşeniei tale ţi-am tras eu o săpuneală dravănă& şuieră moş Ladas. măi Ladas! dar. %ă tem că n-ai uitat-o. când se sculă. rugându-l să se potolească. cum îţi creşte osân a. mă golesc şi o iau de la în ceput. Aci măsura odaia în sus şi în +os. adâncit în contemplarea fumului ce se ridica din ciubuc şi descria inele mari prin aer. apoi îşi vă u d drum. aduse sacii cu făină acasă şi porunci femeii şi fiicelor sale să frământe pâine şi s-o coacă în cuptor! după aceea. cu picioarele încrucişate sub el. /anaiotaros îşi duse toată recolta la moară. ca să nu-l vadă nimeni. *e aflase că aga lipsea din sat! /anaiotaros nu se mai temea acum de nimeni. se îmbrăcă şi o strigă pe bătrâna cocoşată# $ 1ei. am înţeles. la drept vorbind. fără să mai bea şi să mai niănânce nimic. 'ar furia lui /anaiotaros creştea şi mai mult. adăugă boierul. 8u mă mai satur. -ă de nu. răspunse Ladas. când m-oi întoarce. pe poartă& /lecaţi. aga stătea ăvorit în reşedinţa lui şi nici nu se mai gândea să iasă pe poartă. cum te-ngraşi. /este câteva ile. şh la urmă o să ne ia dracu pe amândoi& 'upă acestea. Au i( $ Aud. *ătenii aduseră clăile la arii şi începură să treiere. cu cât mă gândesc mai mult la asta. 4şi scoase pistolul din ascun ătoarea din tre bârnele tavanului. agă! călătorie bună şi să te ocrotească Allah& răspunse bătrâna %arta.$ Gtiu că ţi le-a turnat bine în temniţă ursul ăla de 7hipsofag. îşi luă pistolul. duceţi-vă unde oţi şti& :reau să rămân singur& :ecinele săriră să-l împace. ca să-l scoată şi mai rău din sărite pe Ladas. am să-ţi tai şi ţie nasul. grădinarul cu căratul poamelor şi F ar avaturilor. cu atât îmi dau seama că ai nimerit-o în plin. beat turtă. parşivuleF J să mă cre i( 'in clipa când am ieşit din temniţă. am o poftă de mâncare mai dihai ca un căpcăun! mănânc şi iar mănânc! Lenio nu mai pridideşte cu tăiatul găinilor. eu mă subţie . şi îşi spun# 2-e mai ospăţ o să facem din el&3 "u te ghiftuieşti. plecând mai departe. unde-l ţinea pitit. ieşi în mi+locul curţii şi începu să tragă în aer. umple-mi traista cu pâine şi came şi pune şi-o sticlă de rachiu! mă duc la târg să iau maşinăria aia drăcească şi să mă reped până la *mirna. baccea. să vânture şi să care grâul în hambare. -ontinua să strige# . ci doar fumând din ciubuc şi gândindu-se la această lume de ădărnicii. măi frate Ladas. şi ieşi din sat ca un hoţ. 8evasta şi fiicele plângeau în curte. şi se porni să împuşte şi să strige la nevasta şi fiicele lui# $ Afară& Afară.

Avea trei săculeţe# unul. $ -e sânge să-i mai iei. Gi se răsuci. -âteva ile şi nopţi la rând. 'ar cum nu mai avea nici o putere. ca să sperie 'iavolul din el şi să se ducă pe pustii. cu flori de la . 'acă moare. fu cuprins de furie. *e vede treaba că se tăvălise prin cioburi de sticlă spartă. se prăbuşi la pământ. cu catran. în mi+locul unei grăme i de co+i de pâine. /opa 7rigoris nu uitase încă bat+ocurile pe care i le aruncase în faţă 7hipsofagul. pe urmă cum se apuca de cântat. $ *ă-l întrebăm întâi pe părintele 7rigoris. cel negru. într-o baltă de vărsături şi de urină. apoi nişte mugete surde şi nişte oftaturi! după care se lăsă o tăcere apăsătoare.$ Afară& Afară& Le înhaţă de păr.n băieţandru îşi luă picioarele la spinare şi se duse s-o caute pe bătrâna vră+itoare. vru să-i pună ventu e cu sânge. Hea şi mânca. cel alb. cel albastru. deschise ochii. 8evasta îl spală aşa cum ar spăla un cal! fetele cărau apă de la puţul din curte şi-o turnau peste el cu găleţile. 4ntr-o i. Antonis. Gelarul îşi reveni puţin. să caute pistolul. o vecină propuse să-i dea să bea o limonada fără ahăr. iar o băbuşcă fu de părere să-l scuipe toate femeile. . înşiră în +urul lui pe pământ pâinile calde şi se întinse sub măslin.pitaful din :inerea %are şi cu un oscior de liliac. 'ar pe măsură ce timpul trecea. din când în când ridica pistolul şi trăgea în aer. firoscosule& 8a& 8a. se mai au i dimineaţă o împuşcătură. firoscosule& A doua i. 4l apucară de mâini şi de picioare. cu toate marafeturile ei băbeşti. mă Antonis( 8u ve i că-i galben ca luminarea(F %ai bine s-o chemăm pe baba %adalenia! o să-i descânte şi-o să alunge 'iavolul. iată că baba %adalenia se şi înfiinţase sprintenă. propuse paracliserul. le aruncă în uliţă. cu barba roşcată năclăită de vărsături. $ *ă spargem poarta. bărbierul. o să se împută şi cine ştie ce molimă o să se mai abată peste sat.ra galben ca un mort şi slăbise groa nic de mult. luă toţi câtnaţii ce-i păstra ca merinde de re ervă. după aceea se răsturna cu faţa în sus. dar vecinele nu-i dădură voie. alta să-i pună o cărămidă caldă pe burtă. $ *pargeţi-i poarta! pesemne că şi-a dat sufletul şi l-a luat dracu& îngropaţi-l singuri! eu nu mă amestec& decretă popa. îl duseră în casă şi îl culcară pe salteaua lui. *parseră poarta şi-l ridicară din murdăria în care ăcea. gol puşcă. :ecinii se strânseră în faţa porţii şi priviră prin gaura cheii# /anaiotaros ăcea +at cu faţa în +os. . cu bobi negri. loviturile de pistol se răreau. bine dispusă. cu cioburi de sticlă verde. şi dădea cu tifla cerului dm mâini şi din picioare# $ 8a. căci avea faţa plină de răni! dar trăia încă. ăvorî poarta. în temniţă. $ Afară& Afară& strigă el. glasul îi răguşea. 'ar până să ia ele o hotărâre. na. firoscosule& 8a& Apoi începea iar să bea şi să mănânce. care o şi porni în pas alergător spre casa preotului. urlând răguşit# $ 8a. de câte trei ori. /ână una-alta. vecinii îl au eau cum mugea şi împuşca. nemişcat. care s-a cuibărit în el. . în mi+locul curţii. 8evasta şi fiicele lui /anaiotaros se întorseseră acasă. pe +umătate de brăcat. vecinii îşi vârâră ochii prin gaura porţii şi se uitară în ogradă# /anaiotaros. scoase o damigeana de rachiu din chile". fu de părere Antonis. dat când vă u femeile în +urul lui. cu chiu cu vai. plin cu prafuri şi sticluţe! al treilea. ăcea pe spate şi dădea cu tifla cerului. plin cu fel de fel de buruieni mirositoare! celălalt. bărbierul. cu o bucată mare de lemn din *fânta -ruce.

$ -ă multe mai înduri şi tu. care apucase să treacă pragul. murmură nefericita femeie. nu s-a găsit nici un om în tot satul să se arunce şi să-i sărute picioarele( Aleagă-se praful de voi. şi scapă şi el de păcate. sărmano. de-ar fi după mine. şi i se strânsese inima. babalâciloi şi baborniţelor. %intea lui era la oamenii de pe *arachina! tocmai trecuse pe acolo.u iţi vreau binele. o să te-mbolnăveşti tu într-o i şi-o să-mi pici în gheare& *ă ve i ce-am să-ţi lac t Gi închise uşa rân+md. unul câte unul. Acum l-au lăsat pentru o clipă puterile şi s-a îmblân it. ca un cuc. lasă. o s-o ia de la început. făcu bătrâna dând din umeri. cu puţin înainte.ită-te aici. scoase din săculeţul albastru catranul. $ Hărbaţii sunt nişte fiare sălbatice. -are va să ică. I-am spus o rugăciune! în trei ile. Luă. e o fiară. dar nu aveau lemnărie să le învelească. să te văd un pic la faţă& îl strigă baba. $ -um doreşti. La sfârşit. să nu mai spui una ca asta& strigă nenorocita. dădu toată lumea afară din odaie. ia stai o clipă..Haba se aplecă deasupra lui /anaiotaros. -e ici( *capi şi tu. îi spuse bătrâna. acasă la ea.vangheliaF Au i colo& . 'ar Ianacos n-avea chef să se întoarcă din drum şi să se ia la harţă cu ea. îl topi şi făcu o cruce pe pragul uşii. . $ . arătându-i săculeţul negru. şi acum stă singur pe munte. $ 1ei. într-un gest de blestem# $ *ă te ia dracu. Gi cică citeşte . de ce vă use. Ianacos. draga maichii. 'upă aceea. şi începu să pregătească leacurile. mânca-i-ar blestemul să-i mănânce& murmura de una singură în timp ce se depărta. o să fie ca puiul de potârniche. pe nesimţite. 1ei. o să dea ortul popii. Aşa era şi răposatul bărbatu-meu. fata maichii& îi spuse ea în şoaptă! mi se rupe inima de tineF Vsta nu-i om. fără dureri. maimuţe bătrâne& 'ar baba. şi i-aş trimite. babă %adalenia( răspunse Ianacos furios. îndurerată.vanghelia. ba încă şi mai rău. -e mai face pricopsitul de nepotu-meu( 8u vă e milă. $ /entru numele lui 'umne eu. îl amestecă cu piper şi-l trase pe şelar cu el. . îl scoase pe cel alb. de el( I-aţi sucit minţile de tot. dar când s-o tre i. Am aici un praf făcător de minuni! dacă i-l dăm. ise ea. îl privi cu atenţie. le-aş da la toţi câte un prăfuleţ de-ăsta de care ştiu eu. Iuda î $ Gi ieşi afară. îl scuipă de trei ori şi-şi întinse palma cu degetele răşchirate peste faţa lui. co+ile de pââne uscată ce stăteau risipite prin curte şi un capăt de cârnat ce atârna încă de o cracă a măslinului. dar dacă tu nu vreiF :ârî nemulţumită săculeţul negru la sân. se apropie de /anaiotaros. 5efugiaţii idiseră câteva căsuţe. rnă. 4n loc s-o umple de copii pe LenioF Al $ Asta-i în loc de mulţumire. scoase capul pe uşă şi-i strigă# $ Lasă. pe lumea cealaltă& 4n clipa când da să bage cheia în broască. dar s-a îndurat -el de sus de l-a luat dracuAm să-ţi spun în taină două vorbe. în câteva ile. dădu din cap! apoi o trase deoparte într-un colţ pe nevasta şelarului. 0ierse repede nişte buruieni şi dădu bolnavului să înghită băutura! apoi luă puţin untdelemn de la candela de sub icoana %aicii 'omnului. dar +ură-te c-o să le ţii numai pentru tine! nici 'umne eu din cer nu trebuie să audă& $ 6ur. $ 8u-l tulburaţi. -ineva îi spuse de cărămidă! îi puse şi o cărămidă caldă pe burtă. îl vă u pe Ianacos cu măgăruşul lui mergând repede şi posomorit. care începu să tremure. cu buruieni. închise uşa. îşi făcu cruce şi plecă. ca răsplată.

4şi desprinse goarna de la cingătoare şi sună din ea! pe urmă îşi duse mâinile pâlnie la gură şi începu să strige tarei $ /iepteni. oglin i. şi începu să alerge ca o iadă. răspunsese bătrânul. şi colinda satele ca un cerşetor. spuse una dintre ele. dragi gospodine& :orbesc serios. 0emeile făcură cerc în +urul măgăruşului şi priveau cu +ind la coşurile plineF J fetişcană întinse mina. a să moară câţiva. +r+le J+să se întărească ei. dar din când în când trăgea cu ochiul spre femeile care se învârteau în +urul măgăruşului şi scotoceau lacome prin coşuri. sărind din piatră în piatră. care secerau. începu să aiure e# se vedea aâergând cu pieptenele în mână. şi-au să facă alţii& *ămânţa omului nu piere 8iciodată& Ai copii( $ 8u. alb! nu se mai sătura privindu-l şi n-o lăsa inima să se despartă de el! ochii îi fugeau lacomi de la pieptene la Ianacos. pregătinduse să se pieptene. J să ne facem de ruşine! +os mimile î $ Ha nu. dar se stăpâniră. o privi cu admiraţie. aţă. tulburate. spre câmpia de la poalele muntelui. $ /e copii îi văd cam slabi! li sN-au subţiat picioarele ca nişte trestii. 4n curând. nici pâine. întrisNtându-se. plină de grâne şi de fete cu basmale albe. 0etişcana băgă şi ea din nou mina în coş şi trase panglicuţa roşie. nu vreau parale! o să-mi plât-ţi pe lumea cealaltă& Am încredere& . igiiţe. Ianacos se răsuci în vârful picioarelor! ochii îi străluceau de bucurie. 'eodată. oacheşă. nu lăsa focul să se stingă& Ianacos plecă mai departe! câţiva refugiaţi îl recunoscură şi alergară să-l întâmpine cu bineţe. panglicuţe. la soare. "răim încă. trase o pan. liniştită. Hărbaţii se împrăştiaseră prin satele de primpre+ur ca să caute de lucru. scoase dintr-un cos un pieptene de os. +upâneselor& 8u vreau bani! o să-mi plătiţi pe lumea cealaltă& 0emeile. $ 7lumeşte.Wlicuţă roşie. ţf $ 8u( Atunci ce mai aştepţi( 'e ce nu faci( -ă femei sfat destule. ace.vanghelia şi un sac. nici măsline! mâncau buruieni fierte numai cu apă. cre ând că n-o observase nimeni. nu te necă+i de asta. nu glumeşte& făcu femeia cea mică. pe care o scormonise şi-o însămânţase 'umne eu ştie cu ce. -âteva femei adunau buruieni.r tosi. *e urcase pe un colţ de stâncă şi striga# $ Luaţi. /ărintele 0otis luase . slavă 'omnului& 'ute de fă copii. pali i şi slabi. goliţi coşurile& -ura+. cu burta mare. pân eturi&F Alegeţi şi îuaţi ce vreţi. ca nişte bătrâni. oacheşă. priveau în +os. care strângea apă dintr-o scobitură a stâncii şi uda o bra dă de pământ. $ J iau şi eu p-asta& strigă bucuroasă. $ -um o duceţi. dar nu-i nimica! bărbaţii să fie $. şi-o luă numaiaecit la fugă. altele aprindeau focul. o mângâie cu vârful degetelor. şi aşe ându-se în faţa peşterii. cerând de pomană pentru oamenii lui. dar nu aveau nici untdelemn.-opiii. moşule( -um merge satul vostru ăl nou( îl întrebase Ianacos pe un bătrân. ţinând pieptenele strâns la piept. Ianacos stătea de vorbă cu bărbaţii. lanacos le privea şi râdea. $ *lavă 'omnului. stăteau pe pietre la intrarea peşterilor! nu mai erau în stare nici măcar să se +oace! posomoriţi şi îngânduraţi. apoi oftă şi o băgă din nou în coşF J femeie mică. dădură să se arunce asupra coşurilor. pentru ca la urmă să-şi lase mâinile să cadă goale în +os.

acesta se urcă pe amvon cu o sumedenie de cărţi groase legate în aur ia subsuoară şi timp de două ceasuri întregi le vorbi fără întrerupere călugărilor simpli de-acolo. In timp ce scobea lemnul. după trecerea nopţii. dădu peste 8icolios. vremea când era ucenic la părintele %anasis# un teolog foarte învăţat din -onstantinopol venise să-şi petreacă sărbătorile de /aşti la mânăstirea lor. 'ar. eând 1ristos ieşise din mormânt şi intrase în inima ciobanului. -e mai face %anolios( 8icolios se întoarse către el. *e lupta din răsputeri cu teTtul sfânt. al cărei sâmbure trebuia să-l spargă în dinţi pentru a descoperi şi gusta mie ul cel atât de dulce. şi până în iua cea mare. 'umne eu o să-mi plătească cu dobândă. rămâne nemâncat&3 5âsul proaspăt al ciobănaşului ţâşni încă o dată ca o cascadă. *e învârti de câteva ori în +urul lui. %anolios îl urma pe 1ristos pas cu pas. Gi iată că teologul acela . cu timpul. mă 8icoâios! văd că ai chef de vorbă. neicuţule. fără poticniri. %anolios citea i şi noapte . dimineaţa. $ :rei să-ţi spun un proverb. fugind cât le ţineau picioarele. cu puţin înainte de a se întâlni cu baba %adalenia. $ Am au it şi eu spunându-se că bunicii noştri dădeau bani cu împrumut şi făceau apis să fie plătiţi pe lumea cealaltă! dar ei credeau în asta. Gi i bucni din nou în ris. %anolios luă bucata de soc în care sculptase chipul lui 1ristos şi începu s-o scobească pe partea cealaltă. sărăcuţul. 'in clipa aceea. eTplieându-le. măi frate lanacos( îl întrebă un bătrânel. dinţii îi luceau de albi ce erau. apoi se pomi să +oace cu mielul pe umeri! fata îi strălucea în soare ca bron ul. citeşte într-una. mai uşoare! se deschideau singure sub răsuflarea lui caldă. totul i se părea foarte simplu.şti sfânt( -e eşti. dimineaţa. ca să dea de înţelesul Iui cel mai adânc! fiecare cuvânt i se părea ca o migdală. cuvintele se făceau mai moi. râ ând# $ -iteşte. $ 1ei. unde păstorii L printre care se afla şi %anolios L veniseră să cânte osanale în +urul ieslei. -ele două coşuri fură golite cât ai bate din palme. 4ntr-adevăr. $ %ăi băiete. îiicet-îneet. călugării ştiau că învierea lui 1ristos e un lucru limpede. scoteau ţipete de bucurie şi se depărtau numaidecât.Abia atunci femeile se aruncară asupra coşurilor! nu mai alegeau nimic. 8icolios& strigă lanacos. mă î $ Gi eu cred. luându-şi măgăruşul de căpăstru. îşi aduse deodată aminte de o întâmplare de pe. cu un miel pe umeri. taina învierii. îl treceau toate năduşelile până pătrundea fiecare cuvânt.vanghelia şi stătea ceasuri întregi pe gânduri. 4n *âmbăta %are. şi niciodată nu-şi puseseră întrebări cu privire la astaF 4nvierea lui 1ristos li se părea tot aşa de simplă ca şi răsăritul soarelui. chipurile. /ână atunci. 5ămâneţi cu bine& La poalele *arachinei. $ -ine pleacă-n sat. prin puterea iubirii. de la o vreme. apucau ce le cădea în mină. cu Lenio& Ai au it de Lenio( 2. ca s-o facă în aşa fel încât să se potrivească pe caţa Iui. folosind nişte cuvinte rare şi neînţelese. La început. stârnind praful din drum. iar 1ristos însuşi era ca un cuvânt blând ce coborâse pe pământ spre a fi au it şi înţeles de oamenii simpli şi neînvăţaţi. şi gândeşteF fa mă duc să-i duc mielul ăsta stăpânului şi mă-nsor. care se îndrepta în pas alergător spre sat. 6uca ce +uca şi deodată începu să strige# $ %ă-nsor. firesc. Gi. începând din iua când se născuse în Hethleem. nene Ianacos( $ Ia spune. $ *unt un cămătar < răpunse lanacos râ ând. eşti nebun( . scăldată în soare. a învierii. spuse lanacos.

. şi-l pufni râsul. îi dădu una. Gtii. $ %ă-nsor cu Lenio& strigă 8icolios. 8icolios se vă u din nou în mi+locul animalelor lui dragi. care se apucase să scobească mai departe bucata sa de lemn. $ Gtii( făcu 8icolios. cu ştiinţa lui mare. nu-i în toate minţile& I-a sărit o doagă < %ai bine s-o şterg3. dragă 8icolios. *ări de câteva ori din stânca în stâncă. holbând ochii. $ *pune. fără copii. *ă fiţi sănătoşi şi să vă veseliţi în pace& *ă trăiţi. să vadă dacă i se potriveşte. /use bucata de lemn pe care o cioplea pe genunchi şi rămase câtva timp gânditor. 'e câteva ile. marmură 8âcolios. $ %anolios& 1ei. %anolios& îi strigă cu toată puterea. cu obra+ii pufoşi. Acum însă îşi luă inima în dinţi! se apropie. te-aş fi omorât. $ -are va să ică. nu te omor. %anolios âmbi. $ Oău dacă mai pricep ceva. şi nu taberi pe mine( . când se întoarseră în chilia lor. care începea să se cam neliniştească. bătrânul călugăr %anasis îi spuse lui %anoâios# $ *ă mă ierte 'umne eu. nu. că nu l-am simţit pe 1ristos înviind. %anolios. $ %ă. se aplecă. $ 8u. murmură el. ca şi când l-ar fi chemat tocmai de pe muntele celălalt. cu ceasloavele lui multe. prefăcându-se că priveşte bucata de lemn sculptai. pe care le cunoştea bine şi care-l cunoşteau bine $K şi se potoli. oile se adunară în cârd.u. Iar la sfârşit. spuse %a` nolios râ ând. cu genunchiul său puternic. focoasă. $ Gtiu. 8icolios îi tot dădea târcoale lui %anolios! voia să-i spună ceva. $ Am să-ţi spun ceva.u mă străduiesc să iau altă cale L fără femeie. grăsulie. dar el era . J clipă.u vă dau binecuvântarea la ainmdoi. cuprins de spaimă! aruncă o ultimă privire spre %anolios. spune! şi nu mă mai i bi cu genunchiul.savant. se aşe ă alături de baciul lui. . dar vorbele i se opreau în gâtle+ şi-l înăbuşeau. $ . anul ăsta. îmi scutur ţărâna de pe picioareF Am oare dreptate( 1ristos avea dreptate. 8icolios. 8icolios dădu peste el tocmai când avea masca pe faţă. 2*ăracul. lui %anolios îi apăra în minte imaginea lui Lenio. că doar nu sunt surd. să aveţi copii mulţi şi să faceţi din ei oameni mândri şi cumsecade. 4n cele din urma. le ăpăcea Fminţile. vorbeşte încet. -are va să ică. %anolios îşi punea bucata de lemn sculptat pe faţă. că mă doare.i au apucat calea pe care a lăsat-o 'umne eu omului pe pământ. Jdată. spuse el. dar e pentru prima dată în viaţa mea. mi se pare că tu ai dat în mintea copiilor! te +oci cu măşti şi păpuşi& %anolios âmbi! răspunse simplu# $ 8u mă +oc. lui %anolios. dar să nu te superi. îşi vârî degetele în gură. fiul meu. 8icolios. să n-am parte de pâinea ce-o mănânc. 'in timp în timp. au i( $ 8-am să mă supăr. $ Le dau binecuvântarea mea din toată inima. dar ginduriNe îi erau în altă parte. gândi ciobănaşul. după ce stătu câtva timp pe gânduri. gata să-l pocnească dacă %anolios s-ar fi aruncat asupra lui. nu mă omori( repetă 8icolios. 'ar nu striga aşa. nu mă omori( %anolios întinse mâinile şi-l îmbrăţişa pe tânărul păstor. şuieră! câinii alergară îndată. fără bucurie! renunţ la lume. ţinând bâta cu amândouă mâânile. să-mbătrâniţi. 8icolios se ridică deodată în picioare. la fel ca 8icolios.

apoi intră în bordei şi o agăţă în perete. când se . 'ar în împre+urări mai puţin însemnate. $ %ulţumescu-ţi ţie. 'acă ar fi fost vaci. dar nu-i putea face nimic. Alaltăieri se dusese la *arachina să-l caute pe părintele 0otis şi să-i ceară sfatul P poate că preotul trecuse şi el prin aceleaşi nelinişti sufleteşti.rca totdeauna singură! în vă ul lumii. grăsuţe. gândea. "eribilul proroc o privea cu un aer furios. 'oamne& spuse el. când nu era înălţat de un elan pornit din adâncul sufletului lui. Anul acesta. şi gâtul! nu-i mai rămăseseră decât dinţii. să le răstoarne în marginea drumului. căutând masculul.vanghelia! ea avea să dea răspunsuri la toate întrebările lui. . ies afară şi aruncă priviri sălbatice şi rugătoare în dreapta şi-n stingă. urca şi el spre bisericuţă.'umne eu. 'ar părintele 0otis nu era acolo ţ plecase să colinde satele de primpre+ur. de s-ar fi cutremurat pădurea! dacă ar fi fost pisici. fiindcă erau femei. Avea o mare veneraţie pentru prorocul Ilie. care o fereau de deochi! apoi apuca poteca ce urca la bisericuţa sfântului Ilie. aşa cum ai deschide. se rădeau la fri eria lui. deoarece toţi sătenii. care luceau în tina rnormântului ca ii 2I nişte pietricele rotunde şi şlefuite. poate că ar putea să-i dea o mână de a+utor. acoperită de pământ! toate podoabele ei dispăruseră L şi părul. inima îi era pună de răspunsuri. pentru că avusese mult de lucru şi n-apucase să-şi radă şi barba proprie. 4n momentele hotărâtoare nu sta să se întrebe! în asemenea momente înainta. şi-l săruta fără teamă cu bu ele ei roşiiF Anul ăsta însă. să chicotească şi să-şi bată +oc de el# 2Ia te uită cum bagă capul între umeri. iar subsuorile le miroseau a mosc. şi bu ele. adâncind-o atât cât trebuie. era sigur de el. uită toate întrebările ce-l chinuiau! acum nu-şi mai punea întrebări. se întreba. o mai scobi puţin. îşi lăsau ochii în +os când se întâlneau cu vreun flăcău. s-ar fi tăvălit cu picioarele în sus prin praf şi ar fi miorlăit pe acoperişuri. *e închină şi sărută masca. 8iciodată nu simţise atâta încredere şi uşurare. văduva. îşi ungea părul cu ulei de dafin. ar fi mugit trist! dacă ar fi fost leoaice. 'eschise micuţa carte. alături de icoana veche a 5ăstignirii. Au nu-i oare o mare înfumurare când omul încearcă să calce pe urmele lui 'umne eu( 8u putea să dea un răspuns la această întrebare. nici /anaiotaros nu mai pornise la deal să ia parte la hram! ăcea încă pe salteaua lui şi blestema într-una. 'ar. Gi %anolios începu să se scalde din nou în teTtul sfânt. rătăcite pe malul mării. şi se îndreptau spre bisericuţă. ugrăvită cu stoluri de rânduneâe de +ur-împre+ur. luă masca lui 1ristos. iar după aceea. -aterina. 'ar cele două fiice ale lui ieşiseră pe poartă. nu se apropia nimeni de ea. gata. o uşă ce dă spre mare. şi puful des de pe bu a de sus le strălucea de sudoare. %anolios se întoarse în singurătatea lui şi luă iar . ca să strângă de pomană. Acolo se prosterna şi se închina în faţa icoanei celei mari a sfântului. deoarece nu se putea desprinde din icoana bătută în plăci de argint. îşi spăla trupul de cu seară. /ăreau nişte animale cărora le-a sosit vremea împerecherii şi nu mai pot sta în culcuşul lor. se temea. *e ridică. îşi punea în +urul gâtului un şirag de mărgele albastre. apoi şi-o puse pe faţă! i se potrivea leit. cu mâinile legate le spate. -aterina dormea cu faţa în sus. bărbierul. răcorindu-sc.ra nebărbierit. în taină. nu se va mai duce la hramF In fiecare an. de iua asta. la spatele lui. în toiul căldurilor. îşi freca dinţii cu frun ă de nuc. pentru ca apoi. atâta fericire ca în iua când se îndrepta. şi obra+ii. ar fi răcnit noaptea. înainte de a se duce la hram. unde credincioşii îl ţineau captiv. spre spân urătoare. :ăduva ştia asta. sărăcuţul& la te uită ce şolduri are& -e minarete de flăcău&3 Gi prindeau pică pe flăcău fiindcă nu s-a oprit şi n-a tăbărât pe ele.rau oacheşe. . . Anul acesta. 'intr-o dată. . Antonis.

şi-l chemau în graba a doua i. un braţ de ramuri de laur şi nu s-a întors nici până acumK 8u-i în toate minţile lui. dacă nu. %ihelis era mândru de blândeţea. "oţi trei tăcură. o să-nnebunească! a luat-o ra na de peacum. şi să-i spună din când în când eâte o vorbă dulce. după care beau câte o cană plină cu rachiu şi apoi începeau să spargă din nou migdale în măsele.nde-i %andios( 8u-i cu voi( întrebă -ostantis. am vă ut deodată în +urul chipului său o strălucire curioasă. stăpâne. $ . adăugă -ostantis. Adesea. aşa cum au sfinţii în icoaneF J credeţi( $ . nu! poate că m-au înşelat ochii! tot ce se poateF 'ar într-o noapte. m-am dus la stână. $ Gi eu. unul câte unul. să se privească unul pe altul cu un dor mut şi să se bucure dinainte. sfinte Ilie. cum şedeam cu el pe laviţă şi cum îşi re emase capul de perete. cu un simţământ de uşurare. de cele ce-i ţineau legaţi de lume şi căutaTă să rămână în urma convoiului. săracul < Mine minte ce-ţi spun eu. de un alb strălucitor. deodată. dar mâine o să înceapă să vârle cu pietre peste casă. văruită proaspăt.ra cel rnai mare ruşfet al lui Antonis! după cum ştim. pe care se urcase %ariori. fiindcă se îmbătau. "ot aşa era înfăţişat în icoane şi prorocul cel cumplit. unde se întââniră iarăşi toţi trei. pentru ca animalul să înţeleagă că stăpânul său e lângă el. cu întreaga lui familie! nevastă-sa era călare pe măgar. %ariori. cum spunea el. spuse lanacos. ca într-o sclipire de fulger. încetul cu încetul.3 -ei trei prie+teni pufniră în râs. L-am chemat pe 8icolios şi el mi-a spus# 2A plecat în ori la prorocul Ilie! a luat cu el o cană da untdelemn. şi vorbeau liniştiţi între ei. în tăcere. în coada gloatei. când cu binele. %ihelis şi Ianacos porniră la drum alături de părintele 7rigoTis L unul ca să fie lângă măgăruşul lui. în lumina îmbietoare şi complice a chindiei. dar mârlanii de ţărani aveau dinţii tari. scotea şi diaţi.l n-o să vină la hramul bisericii( $ Ieri. părul negru. La început. să-l tragă afară şi să scape de el. se desprinseră. după ea. între doi munţi . îmi înalţ ruga către tine! învredniceşte-mă. unde vedea îndeaievea o %ariori ţinând la pieptul ei un prunc. Hisericuţa. . spuse %ihelis. căruia îi dădea să sugă ţâţă. creţ şi înfăţişarea falnică a flăcăului! şi astfel. cu cei doi copii îa spate. dar nu l-am găsit acolo. . în mi+locul mulţimii gomotoase care urca panta. %anoâios nu mai e aşa cum îl ştim noi. se învăţaseră L cine dracu io fi povăţuit& L să-l lege cu o sfoară. sfiala şi nobleţea logodnicei lui! iar fata nu se mai sătura să admire chipul tânăr. -ei trei prieteni merseră o bucată de drum în felul acesta! dar. se profila pe cer. cu ochii întredeschişi. şi în eTta ul lor. pe-nserate. de fericirea lor viitoare. adevărat. -ei trei prieteni ai noştri păşeau încet. sau. $ *finte proroc Ilie. o cunună de lumină. ba căpătau şi câte o aprindere. şi dac-oţi vrea. li se părea că se îmbată de pe acum cu dulceaţa îmbrăţişărilor ce va să vină. de spărgeau migdalele în ei! iar când se întâmpâa să li se mişte vreunul. când cu arţag. privea drept înainte.întorceau de la hram. $ . femeia îşi ieşea din sărite şi căuta ceartă! dar -ostantis depusese pentru totdeauna armele şi se refugia în împărăţia cerurilor. m-oţi crede. pe ascuns. I-am spus-o în faţă că mă însor cu Lenio şi nu m-a omorât. înfiptă în vârful unei stânci înalte. cei doi îndrăgostiţi uitau de restul lumii. -e-ar putea să-şi mai spună( 4şi spuseseră doar totul de repetate ori. iar el mergea pe +os. în tăcere.u o cred. murmură în clipa când ări vârful sălbatic al muntelui. J să vă povestesc una. iar fata să stea fără teamă pe spinarea lui L celălalt. în are. ca să ţină de urât dragei lui %ariori. să ămislesc şi eu un fiu& -ostantis venea ceva mai la urmă. să le pună pahare cu sânge. răspunse %ihelis. unii dintre ei răceau. A i citeşte şi oântă într-una.

îşi de legă traista.ra o fată de doispre ece ani. -opilul se vindecă şi tatăl se ţinu de cuvânt. *e aşe ă deci în prag şi. *e plecă. cu o cruciuliţă de pân ă neagră cusută pe ea! ceva mai încolo. . îşi arunca privirile speriate spre altar! dar ceasurile treceau şi nici un înger nu se arăta! atunci se mai linişti. *e născuse acum şapte eci de ani. scundă. îşi făcu cruce şi trecu vite+eşte pragul. La naşterea lui se făcuseră prevestiri mari. Alături de bisericuţă se mai ăreau încă ruinele unei chilii.ra o dărâmătură când răposatul taică-său făcuse +uruire prorocului Ilie să i-o idească din nou dacă-l însănătoşea pe unicul şi scumpul lui copil abia născut! adică pe el. a rostuit biserica şi a plecat! am scăpat& Gi începu să măture din nou. în ceasul când 1ristos era răstignit pe cruce! moaşa declarase îndată că acest copil o să a+ungă mitropolit! şi din clipa aceea. în care trăise odinioară un sfânt pustnic! banca de lemn pe care şedea el era roasă de carii. candelele pline cu untdelemn. făcându-şi la repe eală câteva cruci. tatăl său. "oate mergeau ca pe roate! viitorul mitropolit învăţa bine. scoase un ţipăt şi se dădu îndărăt înspăimântat. In adar plângea nenorocitul său tată şi-l ruga stăruitor să nu se abată de la . la amia ă.. era de gheţat la minte şi cu teamă de 'umne eu! terminase cu 2foarte bine3 gimna iul din thgul cel mare şi se pregătea să intre la înalta Gcoală de "eologie din -hal=i. 4şi făurise ca ţel al vieţii să-l înveţe carte pe unicul lui fecior. să alinie e cutiile de mile pe masa de luminări. . /aracliserul îşi şterse sudoarea ce-i îmbrobonase fruntea! nu îndră nea să intre înăuntru! se temea ca nu cumva vreun înger să se fi ascuns în altar. din când în când. o cruce de fier şi o lespede de mormânt arătau locul unde era îngropat pustnicul! pe lespede fusese săpat un nume. ca să pregătească bisericuţa. apăru în faţa lui 'iavolul. cu ilicul bombat de sâni şi cu trei aluniţe mari în obra+i. atârnată într-un cui. -um i se făcuse foame. 'oamne& spuse el. să aprindă candelele. care era un bun creştin şi un gospodar cu stare. în stânga catapetesmei.care se înălţau în dreapta şi în stânga lui ca nişte aripi! într-adevăr. ca să-i treacă timpul. împinse cu teamă uşile împărăteşti şi-şi strecură privirea în altar! nimeni& $ *lavă ţie. iar minunile îi îngheţau sângele în vine numai cât se gândea la ele. pe batonul paracliser de a i. iar pe peretele stâncii. leşinase! de atunci nu voia în ruptul capului să mai vadă cu ochii lui vreun înger. scoase o felie de pâine şi o bucată de brân ă şi se apucă să mănânce! dar i se pusese un nod în gât şi dumicatul nu aluneca Luă ploscuţa de vin şi bău câteva înghiţituri# îşi re. oacheşă ca fundul ocea. dar acum se ştersese. spre a-şi împlini menirea cea mare. veni! nodul din gât i se dusese şi începu să mestece încet. îl vă use pe arhanghelul %ihail. s-o împodobească cu lauri. iar icoana împodobită cu lauri. se închină în faţa prorocului Ilie. "oată bisericuţa strălucea de curăţenie! era spălată şi măturată! sfeşnicele erau lustruite. 0useseră aprinşi până şi cărbunii pe care ardea tămâia! bisericuţa era plină de un miros plăcut. într-o :inere %are. Hătrânul paracliser ţinea mult la această bisericuţă. bătrânul paracliser prinse cura+. I6ătrânul paracliser se urcase pe munte de cum se crăpase de iuă.Wului.6(^rie eleison l 9^rie eleison&3 murmură el. :iitorul mitropolit îşi pierdu numaidecât capul! se fâstâci cu totul şi se luă după ea! mai ales cele trei aluniţe din obra+i îl înnebuniseră. 'ar când deschise uşiţa. ducându-se să facă ordine în biserica din sat. dând încet din aripi. 'upă ce mâncă şi bău bine. se afla şi acum cingătoarea lui slinoasă. /aracliserul îşi aminti de acest trecut şi oftă. 'e spaimă. 'ar iată că într-o seară. pentru că de ea era legată însăşi viaţa lui. care purta numele de -hiriacula. Jdată. stânciâe prăpăstioase ale muntelui aceluia singuratic semănau cu nişte aripi ce parcă înălţau bisericuţa la cer. într-o ulicioară pustie. să frece sfeşnicele. A venit. să spele podeaua. într-o dimineaţă.

drumul pe care i-l hără ise 'umne eu! viitorul mitropolit declară că fata aceea este aleasa lui şi că, dacă nu se va însura eu ea, se omoară. Gi se însura cu ea. $ *lavă ţie, 'oamne& îşi spunea el adesea în chip de mângâiere. *lavă ţie, 'oamne, mam făcut paracliser! asta înseamnă că tot nu mî-am trădat soarta. Astfel se gândea paracliserul la sarcinile lui din pre ent şi la amintirile din trecut, iar ceasurile se scurseră, soarele coborî pe cer şi cel ce fusese sortit cândva să a+ungă mitropolit se aşe ă iar în prag şi privi cu mândrie şirul de credincioşi care urcau muntele. I se părea că-şi sărbătoreşte el însuşi iua numelui şi că prietenii veneau acasă la dânsul să-i spună 2La mulţi ani3 8u trecu mult şi au i în apropiere răgetele măgarilor! se ridică, apucă frânghia şi începu să tragă clopotul mic de sărbătoare. -el dintâi apăru părintele 7rigoris, tronând pe măgăruşul lui! paracliserul alergă să-l întâmpine şi să-i ţină scara de la şa ca să coboare. $ Ai rânduit, ai măturat, ai şters bine sfeşnicele( 4ntrebă popa, încă înainte de a-şi pune piciorul pe pământ. $ "otul e în ordine, părinte, răspunse umil fostul viitor mitropolit. 8u cute a să povestească minunea! voia să arate că el a aran+at biserica. $ Ai pus cutiile de mile pe masa de luminări, aşa cum ţi-am poruncit eu( Mi-am spus să fie trei! una pentru preot, alta pentru sfânt, şi a treia pentru luminări. $ "otul e în ordine, părinte, repetă paracliserul cu acelaşi glas supus. 4ntre timpr sosiră şi ceilalţi credincioşi. Intrau în biserică şi depuneau pe masa de lumânări câte-o mână de spice de grâu şi câte un ciorchine de strugure! apoi îşi scoteau punga de la brâu şi fiecare îşi depunea ofranda, după cum îl lăsa inima, în cele două cutii de mile, a preotului şi a sfântului, pe urmă cumpăra lumânări, se apropia cu evlavie şi se închina în faţa temutului proroc. Acesta era pictat stând în picioare, într-un car de foc tras de patru cai roşii ca purpura, la marginea unei prăpăstii! sfântul era îmbrăcat într-o hlamidă purpurie şi din capul lui ţâşneau flăcări! carul se înălţase deasupra muntelui şi bura prin vă duh! un pustnic că use cu faţa în sus peste nişte pietre, îşi dusese mâna la ochi ca să nu-l orbească lumina flăcărilor şi aştepta cu groa ă să se depărte e carul. $ Vsta-i soarele& murmură o femeie, privind cu admiraţie icoana. Vsta-i soarele, lele& $ Ha nu, e sfântul Ilie, nu vorbi cu păcat, %ariora, spuse alta. $ "ot aia-i, făcu o a treia. 4nchinaţi-vă şi să terminăm mai repede& *oarele apusese, dar stelele nu apăruseră încă! ultimele licăriri ale ilei se luptau cu de năde+de să nu moară. *e ridicau în sus, spre creştetul muntelui, să scape, dar noaptea ţâşnită din pământ le fugărea din stâncă în stâncă, până la cel din urmă metere # bisericuţa albă a profetului Ilie din vârful muntelui. Gi deodată, nemaiputând să lupte cu be na, lumina făcu un salt spre cer şi dispăru. 4n clipa aceea sosiră la hram şi bă+enarii de pe *arachina, săraci, drenţăroşi, cu obra+ii scofâlciţi de foame! părintele 0otis mergea în fruntea lor, cu toiagul său călugăresc, de fier, în mână. Intrară cei din urmă în biserică! şi cum nu aveau ce să pună în cutiile de mile, înaintară cu mâinile goale spre icoana sfântului Ilie şi se închinară în faţa ei. $ Iartă-ne, cumplitule profet& murmură părintele 0otis, privind cu evlavie sfântul. Ai fost şi tu sărac, ca şi noi! ai purtat şi tu drenţe, ca şi noi! nu aveai nici tu decât flacăra asta mare. 'in această flacără avem astă i o scânteie şi noi, be+eniţii de pe *arachina. *lavă ţie, sfinte şi tovarăşe Ilie& 'upă ce se închinară cu toţii, ieşiră din nou afară şi se risipiră printre stânci, în spatele licovrisioţilor sătui şi bogaţi.

$ Iertaţi-i pe sătenii noştri I spuse %ihelis ruşinat. .i au traistele pline. $ *ă-i ierte 'umne eu& răspunse părintele 0otis pe un ton aspru. 'umne eu, nu noi& Atâta spuse, dar ochii lui aruncau flăcări. A i-dimineaţă se întorsese din raita lui cu sacul gol, fără să fi căpătat nici o pomană. Gi după cum privea, de aici, de sus, din vârful stâncilor, spre câmpia plină de mirişti, semăna aidoma cu prorocul Iâie gonind în carul său de foc. $ /ământul e al lor, continuă părintele 0otis. *ă se bucure de el& 'eie 'umne eu ca noi să avem partea noastră în cer& Gi după acestea, nu mai scoase nici o vorbă. -redincioşii întinseră pe +os, în +urul bisericuţei, cuverturile lor bălţate, îşi desfăcură traistele ticsite cu merinde şi fălcile începură să lucre e. /loştile erau duse la gură, vinul gâlgâia, gâlgâiau şi gâtle+urile, şi în curând singurătatea austeră a proroculuî se umplu de strigăte ascuţite, de râsete şi de arva oamenilor bine dispuşi. -âteva opaiţe se aprinseră printre pietre, luminând chipuri de femei înflăcărate, piepturi de fete tinere, mustăţi negre, răsucite. Agăţat de peretele bisericii, un opaiţ mare, cu trei flăcări, lumina obra+ii puhavi şi guşa în trei straturi a boierului /atriarheas, iar alături de el, o barbă albă în formă de furcă şi nişte dinţi tăioşi, care mestecau de or. -ei doi starosti ai satului se aşe aseră unul lângă altul# din când în când, la ra ele opaiţului se ăreau mâinile slabe şi îndemânatice ale lui %ariori, care tăiau friptura în bucăţi şi o serveau celor două perechi de fălci bătrâne, neobosite. Apoi, unul câte unul, opaiţele se stinseră! umbrele se strecurau de-a buşilea prin +urul stâncilor sfinte şi în curând nu se mai vedea nimic! se au eau doar râsete şi chicotiri. /este puţin, se lăsă o tăcere încărcată de înfiorări. Jamenii se întâlneau pe furiş, printre pietre, ca scorpiile, sărbătorind în felul lor pe prorocul încon+urat de flăcări. *e revărsă de iuă! soarele apăru pe cer într-un car de foc, întocmai ca prorocul cu acelaşi nume \. Jamenii săriră în picioare, îşi întinseră mădularele, căscară, tuşiră, îşi frecară ochii, băură cafele să se tre ească. %icul clopot cu timbru de argint răsună din nou, într-un ritm vesel şi globiu! dangătele lui pline de prospeţime se rostogoleau pe plaiurile muntelui ca apa unui i vor şi se răspândeau până departe, de-a lungul câmpiei. *pri+init în caţa lui, %anolios se ivi între două stânci senin şi voios. 4şi roti privirea de +urîmpre+ur şi-şi descoperi prietenii căţăraţi pe o stâncă, scrutând neliniştiţi area în direcţia muntelui său. Hucurându-se < In limba gteacă 1elios, soare şi 'ie >n.t.C. că-i vede, păşi peste câteva trupuri care dormeau încă, se apropie de ei, pe la spate, şi-şi puse mâinile pe umerii lor. -ei trei prieteni se întoarseră, îl vă ură şi scoaseră un chiot de bucurie. $ "oată noaptea te-am aşteptat, ise Ianacos. 'e ce n-ai venit( 8e spuseseşi căF $ "otul e gata( i-o tăie %anolios. $ 7ata( -e( /entru ce( întrebară ceilalţi nedumeriţi. $ :i-s sufletele gata să se înalţe( făcu %anolios drept răspuns, râ ând. *pinările vi-s gata să fie bătute( 7urile vi-s gata să strige( $ Mi-ai pus oare ceva în gând( întrebă Ianacos, apucând braţul prietenului său. Gtii doar, la viaţă şi la moarte, suntem alături cu tine& $ .u nu mi-am pus nimic în gând, răspunse %anolios. 'ar poate să-şi fi pus 'umne eu! trebuie să fim gata. Gi privi în +urul lui.

$( îmi place acest vârf de munte, spuse el şi acest proroc care şi-a ales focul drept bidiviu, şi care cu o lovitură de pinten s-a desprins de pământF 4mi plac şi sătenii, aşa cum sunt astă i, curaţi, gătiţi şi cu ochii strălucitori! sunt gata să ia foc repede şi să-şi pună pumnii la treabă. *unteţi gata( 'ar din fundul bisericii se au i glasul răsunător al părintelui 7rigoris! începea slu+ba. -ei patru prieteni tăcură. 4n micul schit intrară atâţia credincioşi câţi încăpeau! ceilalţi rămaseră afară, în picioare, căţăraţi pe dâmburi şi pe stânci. /e uşa şi pe ferestruica altarului începură să se reverse melodiile dulci, patetice, ca un ecou îndepărtat al rugilor strămoşeşti de altădată. 'upă ce slu+ba se sfârşi, credincioşii ieşiră din nou afară. 4nvăţătorul, puţin palid, puţin răguşit, se urcă pe o stâncă şi se porni să vorbească, făcând elogiul pro(ii rocuiui. Apoi, pe neaşteptate, cam stângaci, dar plirC de avânt, sări la elogiul gintei greceşti, făcu repede o legătură între prorocul Ilie şi eul Apollo, apoi îl puse în legătură cu lumina şi, în cele din urmă, cu spiritul nemuritor al elenilor, care au luptat şi au învins be na barbarilor. 'upă aceea se întoarse L cu multă precauţie L la "urcia, bolborosi şi aici ceva, pe urmă, deodată, scăpând hăţurile de la caii oratoriei, se aprinse şi începu să intone e, colac peste pupă ă, imnul naţional. "oată lumea încremeni. 'ar glasul lui răscoli sângele pelerinilor, şi toţi deodată, înflăcăraţi, se pomeniră cântând în cor, cu emoţie şi cu un suveran dispreţ faţă de notele false# Libertate, te cunosc după al spadei crunt tăişF /rorocul Ilie fusese transformat subit într-un haiduc, într-un poteraş de munte, încălţat cu ţaruhi< şi înarmat cu flintă şi cartuşieră. %anolios se plecă spre cei trei prieteni ai lui.N $ *unteţi gata( îi întrebă el din nou. $ *untem i răspunseră toţi trei deodată. -u 'umne eu înainte& 'upă tine, %anolios& 8u ştiau prea bine cam ce voia să spună %anolios şi de ce-i tot întreabă dacă sunt gata, dar în piepturile lor simţeau că sufletele le erau tre e, erau gata. 4nvăţătorul îşi terminase, în sfârşit, discursul şi coborî de pe stânca, clocotind încă. Jchii bătrânului /atriarheas se umplură de lacrimi! popa 7rigoris ridică mâna să-şi binecuvânte e turma# oile sale îşi făcuseră datoria faţă de 'umne eu, acum puteau să se pună pe mmcare şi pe băutură. 4n acel moment, %anolios înainta, se înclină, sărută mâna părintelui 7rigoris şi-i ceru voie să vorbească. < Jpinci de culoare roşie, eu un canal3 în vârf, pe care le poartă ţăranii munteni din 7recia şi fac parte din costumul naţional >n.t.C, r îndată ce-l vă ură pe %anolios, sătenii se tulburară! astă i aveau suflete de sărbătoare. Amintindu-şi că tânărul acesta bălai luase hotărârea să-şi dea viaţa pentru a scăpa populaţia satului, o larmă voioasă ţâşni din mulţimea de guri care-i urau bun venit. /opa 7rigoris încreţi din sprâncene şi se aplecă spre %anolios. $ -e-o să le spui( îl întrebă el. .şti tu în stare să vorbeşti( Gi despre ce( $ 'espre 1ristos, răspunse %anolios. $ 'espre 1ristos( făcu popa uimit. 'ar asta e treaba mea I $ 1ristos mi-a poruncit să vorbesc, stărui %anolios. $ 8u te-a povăţuit şi cam ce să spui( ripostă popa pe un ton sarcastic. $ 8u, dar o să mă povăţuiască de înadtă ce-o să deschid gura. %ihelis făcu un pas înainte.

$ /ărinte, spuse el, %anolios vrea să le vorbească sătenilor! noi, toţi de aici, te rugăm săi dai voie. -ând satul întreg era în prime+die, %anolios n-a pregetat să-şi +ertfească viaţa ca să scăpăm noi! aşa că are dreptul să vorbească. $ 'ă-i voie, părinte 7rigoris, adăugă bătrânul /atriarheas. . un băiat cumsecade. $ J să vorbească de lucruri pe care nu le cunoaşte, se împotrivi preotul. $ 8u face nimic, sări atunci Ianacos. *finţia ta le cunoaşte şi o să-l lumine e. $ *ă vorbească& *ă vorbească& strigă -ostantis. *ătenii prinseră cura+! sări şi 'imitros, măcelarul! Antonis, bărbierul, şi moş 1ristofis începură să bată din palme şi să strige# $ *ă vorbească& *ă vorbească& /opa 7rigoris dădu din umeri enervat. $ Hine, bine, mormăi el. *ă încete e arva& Gi îşi puse, în silă, mâna pe capul lui %anolios. $ 'umne eu să te lumine e& îngână el. :orbeşte& Apoi îşi încrucişa braţele la piept, pregătindu-se să asculte. %anolios făcu un pas înainte, se opri în mi+locul mulţimii! Ianacos şi -ostantis rostogoliră o piatra mare până la picioarele lui, iar el se urcă pe ea. *ătenii, bărbaţi şi femei, se stvânseră cerc în +urul lui. *e apropie şi părintele 0otis, urmat de turma sa! înclină uşor capul, salutându-l pe popa 7rigoris, dar acesta se făcu că nu-l vede. %anolios se întoarse cu faţa spre răsărit, se închină, apoi începu să vorbească# $ 0raţilor, vreau să vă vorbesc despre 1ristos. :ă rog să fiţi îngăduitori# sunt fără învăţătură şi nu mă pricep să potrivesc vorbele. 'ar alaltăieri, pe când şedeam în faţa stânei mele, la asfinţitul soarelui, 1ristos a venit şi s-a aşe at alături de mine, pe laviţă, liniştit, domol, aşa cum ar fi făcut un vecin de-al meu. Avea în mână un sac gol! a oftat şi a lăsat sacul să cadă la pământ. /icioarele îi erau pline de colb, iar cele cinci răni pe care i le făcuseră cuiele i se deschiseseră şi din ele curgeau şiroaie de sânge. 2%ă iubeşti(3 m-a întrebat el cu un glas trist. 2'oamne, Isuse, i-am răspuns eu, porunceşte-mi să mor pentru tine şi voi face precum doreşti.3 .l a dat din cap, a âmbit, dar nu mi-a spus nimic. -âtva timp am rămas amândoi aşa, unul lângă altul! eu eram sfios şi nu îndră neam să spun nimic. 'ar după puţin, mi-am luat inima în dinţi şi l-am întrebat# 2.şti obosit, 5avi( /icioarele îţi sunt pline de colb şi de sânge! de unde :ii(3 2-olind satele, mi-a răspuns 1ristos. Am trecut şi prin Licovrisi! copiii mei flămân esc! am luat cu mine acest sac, să pun obolurile în el. 'ar uite, mă întorc, şi sacul e gol. *unt obositF3 Gi a tăcut din nou. `1oi priveam soarele, care asfinţea. Gi deodată 1ristos a început cu glasul plin de mustrare# 2Oici că mă iubeşti, şi stai aici, liniştit, tihnit, cu braţele încrucişate( %ănânci, bei, te bucuri când citeşti cuvintele pe care le-am rostit eu, plângi cu lacrimi când îţi aminteşti că am fost răstignit, dar pe urmă te duci să te culci în aşternutul tău şi dormi adânc. 8u ţi-e ruşine( Aşa mă iubeşti( Asta numeşti tu iubire( *eoală-n picioare&3 %-am ridicat dintr-o săritură şi m-anî aruncat la picioarele lui, strigând# 2'oamne, iartă-mă& lartă-mă& /orunceşte-mi şi am să te ascult.3 2Ia-ţi caţa şi du-te de întâlneşte oamenii, mi-a spus 1ristos. 8u-ţi fie teamă, vorbeşte-le&3. Atunci eu i-am răspuns# 2-e să le spun, 'oamne( *unt un om neînvăţat, sărac şi sfios! când văd mai mulţi oameni adunaţi laolaltă mă cuprinde

frica şi fug. Gi tu acum mă trimiţi să le vorbesc! ce să le spun(3 2'u-te şi spune-le că mi-e foame, că bat la porţile lor, că întind mâiia şi )e strig# 0ie-vă milă, creştini&3 /opa 7rigoris începu să-şi piardă răbdarea şi să se agite neliniştit. Hătrânul /atriarheas căscă lung şi privi cu coada ochiului în +urul lui, să vadă clacă n-ai3 putea s-o şteargă pe furiş! i se făcuse foame. %oş Ladas se apropie de popă. $ "reaba asta o să sfârşească rău, murmură el. *pune-i să facă. 'ar sătenii ascultau cu gurile căscate! începură să-şi simtă sufletele de morţindu-se şi încet-încet fură cuprinşi de un fel de teamă ciudată. Li se părea că-& văd îndeaievea pe 1ristos, în carne şi oase, umblând desculţ, bătând la porţile lor, cerând de pomană, iar ei îi strigau dinăuntru# 2*ă te miluiască 'umne eu&3 şi-l alungauF Jare n-a trecut aşa, chiar alaltăieri. părintele 0otis, desculţ, cu un sac gol pe umeri prin satul lor. şi ei l-au gonit( %anolios răsuflă o clipă! pe frunte îi străluceau broboane mari de sudoare. 4şi roti ochii asupra mulţimii şi privi stăruitor pe fiecare sătean în parte. -hipul lui eTprima atâta tristeţe, atâta amărăciune şi totodată atâta nobleţe, încât cei de faţă rămaseră înmărmuriţi. J bătrână îşi făcu cruce şi şopti la urechea vecinei sale# $ 'oamne, iartă-mă& Vsta să fie %anolios, ciobanul boierului /atriarheas, nepotul babei %adalenia( *au L iartă-mă, 'oamne& L e chiar 1ristos, în came şi oase, care a coborât din nou pe pământ pentru păcatele noastre( "u ce ici, fetico( $ "aci, lele /ersefono < "aci, că se pregăteşte sa vorbească iar, %anolios întinse braţele spre mulţime. $ 0raţilor şi surorilor, bărbaţi şi femei din Licovrisi, strigă el. 8-am venit aici pentru că aşa am vrut eu. -um aş fi cute at să vorbesc şi să dau sfaturi L tocmai un sărăntoc ca mine L bogaţilor, fruntaşilor şi celor mai în vârstă decât mine( 8u, n-am venit pentru că aşa am vrut eu. 1ristos m-a trimis I :orbele pe care mi-a poruncit el să vi le spun, alea vi le spun# 2%i-e foame& strigă 1ristos. 0ie-vă milă, creştini&3 -ine miruieşte un sărac, îl împrumută pe 'umne eu. Acum câteva ile, unul dintre sătenii noştri s-a dus la fugarii de pe *arachina, care n-au ce să mănânce, n-au cu ce să se îmbrace şi n-au unde să doarmă! şi-a cărat acolo tot avutul lui şi le-a strigat năpăstuiţilor# 2:eniţi, fraţilor, luaţi, împărţiţi-vă tot ce am! nu vă cer bani în schimb, dar nici de pomană nu vă dau! vă împrumut doar, şi 'umne- eu o să-mi plătească totul pe lumea cealaltă <3 %oş Ladas nu se mai putu stăpâni! se înăbuşea, 'e câtva timp, îi tot făcea semne părintelui 7rigoris să-i astupe gura, dar în adar! atunci se hotărî să intervină personal. $ -are va să ică, mătăluţă spui să împărţim tot ce-am agonisit în mod cinstit, cu sudoarea frunţii noastre, şi să facem poliţe ca să fim plătiţi pe lumea cealaltă, ha( 1alal de-aşa creier, n-am ce ice I Ascultă-mă pe mine, băiatule, mi se pare că n-ai înţeles bine ce ţi-a spus 1ristos, dacă nu te superi. .u, unul, nu dau vrabia din mână nici pe o mie de pe gard. Asta-i& $ Lasă-l, moş Ladas, lasă-l să vorbească, strigă Ianacos. 8-ai au it cine l-a trimis( /rin gura lui vorbeşte 1ristos. $ "ocmai tu te-ai găsit să deschi i pliscul, Ianacos( i-o întoarse furios moşneagul. Ai puţintică răbdare, c-o să ne socotim noi& 4nvăţătorul sări să-i împace#

care-mi sfâşie inima# 21ei. 8oi nu sânteiii ei. în cer. în viaţa asta trecătoare. după fiecare recoltă. răspunse %anolios. Aşa că. Hunăoa"ă. -ei cu mai multă închipuire parcă şi vedeau cu ochii lor.$ Hune şi sfinte sunt spusele tale. ce-i de făcut( strigară câţiva săteni cu teamă de 'umne eu. Asta nu se poate < *ă fim înţeleşi& $ *ecerişul s-a terminat. răspunse %anolios. două mii de licovrisioţi înaintând în şir. domnule învăţător. %anolios. Ascultaţi glasul lui 1ristos. în cutare i a lunii avea atât. unul după altul. -u ea măsor. *ă-i a+utăm pe fraţii noştri de pe *arachina un an. -e ţi-a poruncit 1ristos( *pune limpede. ece. /este puţin se termină şi culesul viilor. două eci de schelete! iar îngerii care îi mânau din urmă îşi astupau nările de mirosul urât ce-l răspândeau. să le semene. lui 'umne eu. -âţi oameni stntem aiciK în Licovrisi( 'ouă mii( /entru fiecare suflet care moare de foame pe *arachina vor fi două mii de schelete. prigoniţi! iarna se apropie! au să moară de foame. cei care aţi venit astă i la hram. iarbă verdeF $ Aşadar. decât una în mână. care ni se vor agăţa de gât. pe care nu dovedim să le muncim! nu-i păcat de 'umne eu să le lăsăm aşa( *ă le dăm lor să le are. cele bune. lăsate-n paragină. sunteţi creştini( -reştini sunt numai aceia care cred în lumea cealaltă. poftim. doi ani. ce avere are şi cât a dat săracilor. domnule învăţător. au să fie cântărite pe cealaltă lume L cele fele au să fie pedepsite. de pe pământ. %oş Ladas rân+i din nou sarcastic. -u asemenea salbe la gât. să înţelegem şi noi. până o să iasă din greu. ce iceţi( *ătenii simţiră că li se bârleşte părul în cap. -âţiva duseră fără să vrea mâna la gât şi se pipăiră. pline de pir. să vedem dacă se poate. -e vrea să ică# cred în lumea cealaltă( Asta vrea să ică că toate faptele noastre de aici. . murgule. anul a fost bun. :ai de lieovrisiotul care mănâncă pe săturate şi nu se gândeşte la copiii de pe *arachina& 0iecare suflet pe care-l lăsăm să moară de foame la poarta noastră se agaţă de gâtul nostru şi ne trage cu toată greutatea în ca anul cu smoală din iad. ai minte cit un cocoş. $ 1ristos răstignit a doua oară L voi. moş Ladas. aşa cum am spus. va căuta la lâcovrisioţi şi va scrie în dreptul numelui fiecăruia data. el va serie# Anastasios Ladas. de frig şi de obidăF3 'umne eu îşi va deschide catastifele. $ /aşte. fiul lui %ihail. continuă %anolios. -âţi dintre dumneavoastră. o să fie răsplătit cu viaţa cea veşnică. $ Apăi. Gi încă ceva# avem atâtea ogoare înţelenite. să le muncească pe din două! va câştiga şi satul şi vor avea ce să mănânce şi cei care suferă de foame. ca nişte mătănii. răsplătite. numai că ele nu se pot împlini! tu clădeşti pe nori. câte unul de fiecare din noi. gâtul fiecăruia atârnau. să ia a ecea parte şi so împrumute. o să fim mândri când ne-om înfăţişa înaintea lui 'umne eu. suntem oameni! aşa că trebuie să luăm măsura omenească şi pe ea să ne spri+inim& $ /ăi aşa şi fac. a dat atât! o să fie răsplătit cu atâta dobândă la 6udecata de apoi. *lavă 'omnului. apoi al măslinelor. ce să ic& bombăni bătrânul gârie-brân ă şi rân+i cu răutate. iată măsura omenească de care vorbeai# fiecare gospodar. -ine o să miluiască pe fraţii lui aici. II D) $ *ă nu ne spui să împărţim totul I strigă un moşneag care se ţinea încă destul de bine. la 6udecata de apoi! la. mai bine o mie de vrăbii pe gard. oameni buni din Licovrisi. la porţile voastre au venit nişte fraţi de-ai voştri. cincispre ece. $ Atunci.

cu capul plecat. strigă el. %anobos a vorbit. se face mocirlă. /opa 7rigoris luă avânt! se întoarse către părintele 0otis. cei săraci încep să ridice capul. nu te băga unde nu-ţi fierbe oala.l singur este stăpânul şi tot ce se face-n lume se face aşa după cum vrea el. 'ar într-o i ne-ai că ut pe cap dumneata cu oamenii dumitale. se face mocirlă! tot astfel şi sufletul omului# dacă stă prea mult timp liniştit. spuse el cu o voce bla+ină. . şi asta este tot vrerea lui 'umne eu. pentru că 'umne eu a vrut aşa. rău am făcut că ţiam îngăduit să vorbeşti! dă-te +os de-acolo& 'u-te de-ţi paşte oile tale! aceea e sarcina pe care ţi-a dat-o 'umne eu! rămâi la treaba ta. . Gi tot ce ne-ai îndrugat aici este împotriva vrerii lui 'umne eu. ar scos scântei. fiul lui "rasivuios. %anolios. care nu avea decât câteva palme de vie şi de ogor. %anolios. aşa cum ice sfinţia-ta. a spus ce avea pe inima lui. care stătuse tot timpul nemişcat. 'e aceasta din urmă să nu vă atingeţi& 'umne eu împarte bogăţiile după legi tainice. 'umne eu a lăsat oameni bogaţi şi Jameni săraci! vai de acela care încearcă să răstoarne lânduiala şi aşe ările din veac! el calcă vrerea lui 'umne eu& 1ei. murmură el molfăind. Hătrânul /atriarheas i butise s-o şteargă hoţeşte şi se pitise după o stâncă. 4l împrumut pe 'umne eu! scrie.u. câţiva ochi s-au umplut de lacrimi. făgăduiesc să dau a ecea parte din recoltă fraţilor noştri de pe *arachina. %anolios& %ulţi ochi se umplură de lacrimi! în alţii se citea nelinişte şi groa ă! alţii îl pironeau pe %anolios cu ură. $ 1ei. apoi onoarea. strigă# $ %ă învoiesc& Ia şi tu. unde desfăcu traista cu merinde şi întinse pe nişte frun e de lămâi friptura de purcel de lapte ce-i mai rămăsese de la masa de cu seară. săteni. ai dreptate# tot ce se face-n lume se face aşa după cum vrea 'umne eu.na-i dreptatea lui 'umne eu. cunoscute numai de el. $ Gi-a făcut-o singur. şi a patra mare temelie L averea. $ Ascultă. arva şi furturile se ţin lanţ! apoi. apoi patria. dacă apa stă prea mult timp liniştită. alta a oamenilor. dar nu vrem să vă mai vedem în ochi& Am is& /reotul 0otis înălţă capul. numai ochi şi urechi. nătângul de %anolios. -âteva suflete din Licovrisi s-au înduioşat au ind de durerea noastră. strigă el. bagă de seamă& Aga o să se întoarcă iar acasă şi sfatul de bătrâni o să-i ceară să vă i gonească. Iar dacă noi am venit să aducem tulburarea în satul vos( tru liniştit. bărbierul.Antonis. şi din iua aceea nu mai avem linişte < /lânsetele. 'uceţi-vă în altă parte! vă dorim tot binele. iar celor bogaţi nu le mai tihneşte somnul& 'ar. un catastif şi scrie# . Antonis Ianidis. Au să-l ia la goană cu pătlăgele stricate I în acelaşi timp. nu vă lăsaţi amăgiţi de vorbele acestui u urpator& 0iţi cu băgare de seamă& Lumea are patru temelii de căpetenie# mai întâi credinţa. pentru că 'umne eu a vrut aşa. câteva chilere s-au deschis. bărbierul din Licovrisi. c fi Q $ /ărinte. părinte 0otis. . în satul nostru totul mergea bine până mai deună i! domneau ordinea şi buna înţelegere. -ăci. %anolios. că o să scrie şi 'umne eu! am încredere& -âteva mâini se ridicară în sus! se au iră şi alte voci# $ Gi eu& Gi eu& *crie. spre a ne regăsi liniştea. părintele 7rigoris ridică furios mâna în sus! sprâncenele i se înălţau şi se lăsau în*\ Df cruntate! dah!ă le-ai fi atins cu vârful degetului. 'eie 'omnul ca noi să fim vântui care stârneşte furtuna şi reînsufleţeşte apele& Apoi se întoarse către licovrisioţi.

dar cu un pas hotărât. părinte 7rigoris& $ :ă blestem. care începuseră să se împrăştie şi să-şi deschidă traistele. nişte tăbliţe. în timp ce fraţii noştri rabdă de foame. nu se mai pot ţine pe picioare. $ *ă te ia -dracn& bombăni(moş Ladas şi scuipă indignat. creştini& /ărintele 0otis îşi lăsă din nou capul în +os şi tăcu. *ă mergem cu toţii acolo şi să-l slăvim pe 'umne eu! astă i e o i mare. şi strigă# $ Am şi eu câteva abecedare. n-ar mai muri. într-o peşteră unde se slu+ea în vremurile de demult. /entru că mi-e ruşine să văd că noi mâncăm. bărbierul. o picătură de untdelemn. 'ar mi-e milă de copii! în fiecare i moare câte unul de foame! iar cei care mai trăiesc încă. ticălosufe I $ 'umne eu. -ura+ l -ei trei prieteni se apropiară de %anolios. . $ 5ămâneţi cu bine. Tn . 4nvăţătorul. licovrisioQi! poftă bună& Hlagosloveşte. pot să mor chiar mâine! numi pasă de bătrâni. In pieptul plin de osândă al lui chir 'imitros. urma` cu sfială de chir '=nitros. %anolios coborî de pe `bolovanul de piatră. 0aţa i se topise ca ceara. să-l :ând oamenilor din sat! acum o să-l tai şi-o să mă duc să-l împart celor de pe *aracliina. niciodată nu trebuie să de nădă+duiefti 1ristos trăieşte încă şi umblă pe părnânt! câteva inimi l-au vă ut şi s-au deschis. are să +udece! noi ne punem toată încrederea în el& Gi. /opa 7rlgorâ se întoarse şi-l sfredeli cu privirea pe fratele său. care ştie să deosebească grâul de neghină. în care inima omului a fremătat Apoi se întoarse spre mulţimea de oameni. 'acă ar avea aceste lucruri de nimic. câteva cărţi de citit pentru copii. /ărintele 0otis se întoarse spre ei. dar m-am înapoiat la oamenii mei cu mâinile goale. rostind aceste cuvinte. %ariori suspina. gospodari P acum am a+uns nişte cerşetori. 4i privi cu blândeţe. se entu iasma# $ J să mă duc şi eu sâmbătă seara pe *arachina şi-o să-i rad pe toţi pe gratis! am să le scot şi dinţii stricaţi. făcu la fel. măcelarul. molipsit şi eL nu se mai temu de fratele său. J femeie măritată de curând îşi scoase salba de galbeni de la gât şi o ascunse.u însumi am colindat prin satele de primpre+ur. spuse el cu voce tare. pe care dumneavoastră le a vârliţi la câini şi la gunoi. Hlestemat să fii dimpreună cu aceia care te` urmea ă. ei şi-au trăit traiul. mai "Jtâlte condeie şi o hartă a 7reciei mari. măcelarul.$ 0raţilor. arătă spre cer cu degetul lui descărnat. Antonis. 'in toate părţile i bucniră deodată hohote de pââns. -e le lipseşte oare( J bucată de pâine uscată. se tre i evlavia fostului călugăr cu teamă de 'umne eu şi strigă! $ /entru duminica ce vine aveam de gând să tai un viţeluş gras. pot să moara. nu vă blagoslovesc. acoperindu-şi faţa cu mina. răspunse cu cafea preotul cel drenţăros şi flămând. scoţând din ele bucăţi de carne friptă şi sticle de vin\ pregătindu-se să se ospăte e. cu inima tremuTându-i în piept. şi de 4ntoniss bărbierul! alţi câţiva săteniK după ce şovăiră puţinK n veniră şi ei lângă ceilalţi. dar nu Wpuse aimie. $ /ărinte. se apre` pie de părintele 0otis şi-i şătruţa mâna. îşi făcu cruce şi le spuse# $ *ă mergem. /entru copiii ăştia cerşesc! pentru ei întind mâna şi strig# 0ie-vă milă. dragii mei fii& Avem şi noi bisericuţa noastră. tot pe gratis& 4nvăţătorul. ve i. ochii i se făcuseră mari! mâinile încrucişate pe piept îi străluceau! prin pielea străve ie i se vedeau oasele. 'umne eu. Am să te done obştii de pe *araehina. ca şi când o avea de furat. am bătut pe rând la toate porţile. am fost şi noi odată oameni cu stare. cu toate provinciile de dincolo de hotarele patriei-rnume. o dreanţă să se îmbrace. 8u-mi pasă de mine. popa. ruşinată. ră vrătiţilor I răcni popa-boier.

-ei cinci prieteni rămaseră câtva timp tăcuţi. Acum. stând de vorbă cu fraţii lor prigoniţi şi minunându-se că oamenii au putut să se rostuiască aici. şi cei cinci se închiseră iarăşi. 8imic altceva decât ceea ce aţi făcut şi până acum. fiecare în pieptul în care sălăşluâa./ărintele 0otis şi cei patru prieteni şedeau în faţa peşterii ce servea de lăcaş bisericesc. grăi în sfârşit Ianacos. -e unelteau( 8ici ei înseşi nu ştiau. *ufletele se aciuară din nou. pe care gomotul unei voci omeneşti. ai uitat că. 8u se află o pregătire mai bună. chiar alaltăieri. pe ascuns. rănită de dragoste. în orice clipă. Astăseară parcă şi stelele coborâseră mai +os ca de obicei şi atârnau pe boltă. $ Ai uitat coşurile. $ Astă-seară e o noapte frumoasă. îi răspunse %ihelis cu amărăciune. bucurându-te când îi vedeai cum le împart(F Gi tu. strângând cu duioşie mâna tânărului boier. fiii mei. amărâţi şi morţi de oboseală. care burau. între cer şi pământ. $ -e trebuie să faceţi( murmură el. tu omul simplu. nenorocitul de el. *e înnoptase! muntele mirosea a i mă şi a cimbru! o umbră albastră şi străve ie învăluia pământul. fiecare în graniţele fiinţei lui. alte neca uri ne-au abătut din cale şi am uitat de sarcina pe care ne-am luato. atunci când o să repre entăm taina /atimilor în tinda bisericii. şi unelteau. Li se părea că fuseseră alungaţi din lume şi că se refugiaseră aici. undeva. $ /ărinte. iar acum eşti gata să mori. mai potrivită cu /atimile şi 5ăstignirea. te-ai dus la săraci şi le-ai spus că le dai lor mărfurile tale. şoareci sau melci. se refugiaseră în aceste grote din adâncul muntelui. ca şi cum gândurile lui erau undeva. şedeau pe lespe ile cioplite şi priveau în noar+te. a sosit timpul să ne pregătimF 'ar cum( -e trebuie să facem( *finţia-ta poate că ştie şi-o să ne spună. cumplit al lui Iuda( :ă pregătiţi. Ianacos. ca nişte cârtiţe. ca şi cum tăcerea ar fi fost un vis adânc. -ostantis îşi luă inima în dinţi şi rupse tăcerea. l-ar fi speriat şi destrămat. curând se împlinesc patru luni de când fruntaşii satului ne-au chemat şi ne-au spus ce are de făcut fiecare dintre noi. -ostantis. ca să vadă. au i întrebarea şi âmbi. pentru credinţa în 1ristos(F Gi %anplios. 8u se mai au ea decât fâlfâitul vreunei păsări de noapte ce alerga după omi i. pe lespe ile cioplite odinioară în scâncă de creştinii care. care până mai ieri nu erai decât un biet cafegiu. ori ţipătul vreunei alte vietăţi. să asemuiască şi să +udece. se tre i lângă prietenii lui. care îţi laşi treburile şi te pui în fruntea luptei împotriva nedreptăţii. "oţi erau cuprinşi de o tulburare ciudată. vă pregătiţi fără să ştiţi s asta-i calea cea mai bună. părinte. 4n cele din urmă. care a luat asupra lui toate păcatele semenilor săi şi a fost gata să-şi dea viaţa ca să mântuiască satul( F -hiar şi /anaiotaros. /ână acum. Gi tu. însă. %ihelis( ise preotul. spre a scăpa de prigoana de lănţuită împotriva lor de duşmanii lui 1ristos. . în faţa acestei peşteri. şi se întorceau de la unul la celelalte ca nişte săgeţi. îl ruga să coboare pe *arachina şi în Licovrisi. apărut pe neaşteptate. căutând să-şi ascundă tulburarea. Acum. şi le trebuia timp mult până să se întoarcă din nou aici. în aceste găuri. foarte departe. "oată iua umblaseră din peşteră în peşteră. /ărintele 0otis întâr ia să răspundă. povăţuia şi mângâia în dreapta şi în stânga! el îl chema pe 1ristos. $ 'ar ce-am făcut până acum( 8-am făcut nimic. /ărintele 0otis. -e puteau să facă aceste cinci suflete simple( -e erau în stare să răstoarne ele( -e lume nouă ar putea să idească(F Gi totuşi. -eilalţi tresăriră. decât să se pregătească pentru rolul greu. ce altceva face. vă duhul era plin de vibraţia celor cinci suflete. neobosit. plin de iubire.

iar preotul ărea la lumina slabă a stelelor patru chipuri dragi re emate de stâncă. "atăl meu era popă. plin de grădini. aşa cum vă simt lângă mine. $ . "e ascultăm. /ărintele 0otis îşi începu povestirea cu un glas tărăgănat. se află un sat mic. o icoană care înfăţişa bote ul tui 1ristos. în întuneric. Jdată. încântător. să fac negustorie. Acolo m-am născut eu. părinte. astă-seară. făcându-I să creadă că e luceafărul de iuă şi să-şi scoată oile la păscut cu noaptea-n cap( *teaua aceea era 6upiter. să cumpăr puşti. pe un munte pustiu care se numea *arachina."ăcură din nou toţi. spuse %anolios mişcat. gândurile părintelui 0otis începură să hoinărească iarăşi pe alte meleaguri! ele se pierdeau în depărtare. se mustra în sinea lui. gârcit îa vorbă şi ursu . 'ar. vorbind fără grabă. îşi icea el astă-seară. greu de înfăptuitF 'ar îmi era frică de tata2 singurul om de care mi-a fost frică toată viaţa mea. în faţa -onstantinopoluâui. numai el singur nu făcuse nimic! rămăsese în urma celorlalţi! până şi Iuda i-o luase înainte. eu nu voiam! eu doream să călătoresc. răposata maică-mea $ o femeie sfântă I L îmi şi pregăti cufărul! îmi puse în el nişte cămăşi. Gi era noapte. să vă spun drept. a-ţi dărui mărfurile. fără să ştiţi cine sunt şi ce mână sărutaţi. 2/e bună dreptate i se spune *teaua înşelătoare3. pe vremea când era tânăr păstor. apoi se întorceau dirt nou la locul de unde plecaseră. la ţărmul %ării %armara. -ât despre Ianacos. 28imic. toate astea nu înseamnă nimic! a-l da pe Iusufachi. eşti în *tare( "oate celelalte sunt fleacuri&3 4n acest timp. iar în cap aveam un singur gând# cum să fie eliberate de sub turci aceste pământuri şi ape sfinteF . :ocea părintelui 0otis sparse tăcerea! vorbea liniştit. să mă înham la teologie( . nişte pesmeţi. -ostantis îşi înclină capul! o mare tristeţe puse deodată stăpânire pe el! dintre toţi. adânc. %anolios oftă şi-şi aţinti ochii la o stea mare. nu din tragere de inimă. A da bani. %ă născusemK după cum vedeţi. mi-e ruşine când văd că vă aplecaţi să-mi sărutaţi mâna. ca şi cum ar fi depănat un basm. ră vrătit. "atăl meu era popă! era un om aspru. care râdea şi dansa pe cer! ciobanul cunoştea bine această stea şi-i era dragă! de câte ori nu-l înşelase ea. stafide şi smochine uscate presărate cu susan. să înarme oameni şi să elibere satul Artachi de sub turci. privind astrul de sus ca pe un vechi prieten şi tovarăş de +oacă. pe muntele lui %anolios. şi voiau să mă facă şi pe mine popă. şi m-au trimis la -onstantinopol. fiindcă. şi când se lasă noaptea. de unde atâta dragoste de 'umne eu. Iar după ce iun terminat şcoala de la Artachi. ca pustnicii aceia pe care îi vedem ugrăviţi pe pereţii bisericilor vechi. $ 0iii mei. la Gcoala de teologie. 'e aceea. %ă duceam regulat la şcoală şi eram cel mai bua -lev. şi capul mi-era plin de gânduri mari. bunicul tot popă. vă făgăduisem L dacă vă mai amintiţi L că am să vă înşir într-o i povestea vieţii mele. el dădea din cap cu de năde+de. iată ce se cheamă +ertfă < Aici te vţeau. să-mi umplu cuferele cu aur. ci de frică. Ianacos& *ă te văd. câţiva pumni de alune. în sinea mea. capătă cura+ şi se deschide.ndeva. care se numeşte Artachi.u eram un ră vrătit! străbăteam în lung şi-n lat -onstantinopolul ca un îndrăcit! ochii mi se minunau de frumuseţile lui. $ Astă-seară şi sufletele noastre sunt deschise. cutreierau locuri şi privelişti cunoscute de mult. simt că mi se deschide şi mie sufletul. nimic n-am făcut. mi se pare câteodată că sufletul omului e ca o floare de noapte! toată iua stă închisă. 'ar de unde atâta răbdare. cu duioşie.

am apucat de-a drepul pe drumul care duce în iad. cu ţaruhii găuriţi. şi chiar dacă-i ovreică. A sosit clipa. 'in iua aceea. $ Am pornit şapte hoţi de cai să cucerim un imperiu& Hlestemat fie statul. "otuşi. rătăcind prin /ireu. am apucat-o de păr şi am tras-o pe chei. şi când i-au spus că eu eram acela căruia îi datora viaţa L m-am cutremurat de parcă eu cădeam. să-i gonim pe turci până la capătul lumii& Am reuşit să mă îmbarc. am uitat şi de tată şi de mamă. 8u m-am putut stăpâni# e o fiinţă omenească. 1otărârile lui 'umne eu i se par micului creier omenesc atât de încâlcite. şi continuă# $ Acum să venim la prostiile mele. că use în mare şi se dusese la fund! nimeni nu sări în apă s-o scape.Gi iată că într-o bună i i bucneşte ră boiul blestemat din Bf<. nişte bărbuţe roşcate şi rare. pe o corabie şi am debarcat pe un ţărm grecesc! m-am echipat ca parti an. fiindcă are destul timp înaintea ei să le îndrepte. /ână atunci nu mă atinsesem de nici o femeie! sunteţi mai tineri ca mine şi mi-e ruşine să vorbesc în faţa voastră despre păcatul cărnii. noaptea au căpătat o dulceaţă nouă! am uitat şi de 'umne eu. gonite din :oios. vinul. împins de o mişcare de opinie. umil şi sfri+it. 7lasul preotului se înăbuşi# scutură din cap.u. /e când eu. pentru mine lumea s-a schimbat la gust# apa. Jr. $ Lumea-i o rnare taină. mi-am is. iua. deodată. fiecare luptându-se să debarce mai întâi. m-am încins cu o cartuşieră. cu burta goală. numai ce văd că debarcă dintr-un caic nişte familii ovreieşti. să fac ha privind la ovrei! aveau nişte nasuri mari. ver ui! strigau toţi laolaltă. ver i-albaştri. ca fecior de popă ce eram. am pus mâna pe o puşcă. şi purtau nişte gherocuri lungi. am uitat de orice virtute şi de orice năde+de. avea nasul ascuţit şi faţa ciupită de vărsat. . nu puteam să văd un ovrei fără să-mi amintesc că ei l-au răstignit pe 1ristos. ochii umflaţi şi acriţi. reluă el după câteva clipe. încât nu putem niciodată şti dacă cutare drum duce în iad sau duce în rai. răsună un ţipăt sfâşietor! o ovreicuţă alunecase pe scară. vă ând decăderea în care mă aflam. 7recia e nemuritoare. . iar eu stăteam la soare să mi se usuce hainele şi o priveam de departe# era roşcată. fiii mei! el o să ducă de râpă naţiunea& -ă u o clipă pe gânduri. îi aduse la cunoştinţă tatălui meu! şi bătrânul nu ştia multe# mi-a trimis următoarea misivă arsă în patru colţuri<# 2'acă o să te . vierme trecătorF *ă nu lungesc vorba. îaW tr-o mare verdealbastră şi mă înecam. în căutarea vreunui caic care să mă ducă înapoi la Artachi. un biet < In <?Bf.nul din compatrioţii mei. -ând. pâinea.t. fără forme. şi i-a îndreptat spre mine. spre a recuceri provinciile greceşti care făceau parte din Imperiul otoman.C. 0emeile se repe iră. ca şi cum ar fi împins la spatele lui această ruşine naţională. 'ar când a deschis doi ochi mari. guvernul grec. se termină prin înfrmgerea grecilor >n. Acest ră boi. o frecară să-şi revină în fire. 'ar numaidecât făcu un gest eu mâna. în iua aceea am stat pe chei. din clipa aceea. îmi spuneam. . In două vorbe L am păcătuit cu fata aceea tânără. are şi ea un suflet& %-am aruncat în apă. de lănţui un ră boi contra "urciei. ea poate să facă şi prostii. coroiate.ram încredinţat că am făcut o faptă bună + scăpasem o viaţă omenească. se împingeau şi se îmbrânceau. ca o ţiplă de umflată. şi gândul acesta făcea să mi se urce sângele la cap. aşa îmbrăcat cum eram. m-am încălţat cu ţaruhi şi am plecat la ră boi contra "urciei& /ărintele 0otis oftă! glasul îi deveni amar şi sarcastic. %-am aprins şi eu. am să vă spun pe scurt ce mi s-a întâmplat# într-o i. i băvirea şi pieirea vin pe căi atât de neaşteptate. atât de curioase. la rândui meu. pornit cu uşurinţă.

creştea. 'e ce( /entru că ovreica era cu mine şi mi-a fost ruşine să par laş în faţa ei. însă era încă prea departe şi nu au eam ce spune! am ciulit urechea. dar câne să audă pe asemenea potop( Am sărit idul. singurătatea mea începu să se umple iar de ovreice. nemişcată. nici a treia iF Aunci am avut un vis# se făcea că sfânta 0ecioară. venea spre mine < *crisoarea arsă în patru colţuri e semn de mare supărare la greci >n. 8e aşe arăm cu toţii într-o livadă şi ne pregăteam să mâncăm şi să bem. 'e mai multe ile cercetasem toate ungherele şi ochisem locul pe unde numai un nebun sau un de nădă+duit ar fi putut să se caţere şi să sară idul. am strigat-o cu voce înceatăF dar nici un răspuns& Atunci am aprins hd chibrit! ovreica ăcea în pat. -ând am luat cuţitul să tai bucăţi din miel. m-ar fi cuprins groa a! dar. La început. Am bâ+bâit prin întuneric până am dat de id. am străbătut curtea. să trec prin faţa gardianului fără să mă vadă! iar daeă o să mă vadă şi o să tragă. nu mai ştiam ce făceam. tăcut. ca şi cum ar fi vrut să fugă. 2Iată urmi în spatele tău&3 mi-a strigat cineva dintr-un grup vecin. ou ochii deschişi. am primit binecuvântarea lui şi am plecat. Apoi se aşe ă din nou. albă ca pân a. să sărbătorim învierea.ra o noapte întunecoasă şi ploua tare! m-am strecurat în curte. se topea vă ând cu ochiiF 4ntr-o i nu veni. in-am lipit de el. 8u ştiam încotro mă duc. Jvreica venea să mă vadă în fiecare i! îmi spăla rufele. l-aş în+unghia3. dincolo! ploua cu găleata. am urcat seara ca un hoţ! am deschis uşa camerei ei. unde aveam nişte prieteni. privi roată în +urul lui. şi în cele din urmă se opri în faţa mea şi atunci am au it-o limpede spunându-mi# 2J să moarăF J să moarăF A murit& J să moarăF J să moarăF A murit&3 Am sărit în sus. de parcă se întorcea de la capătul lumii. de strigăte vesele şi de plânsete. 'ar.spurci cu ovreica aia. *e crăpă de iuă când am a+uns acasă la ovreică! am bătut în poartă. părinte( întrebară cei patru prieteni. şi rămase mult timp aşa. cu răsuflarea tăiată. în mine se prăbuşise orice simţământ despre hotarele puterii omeneşti. îşi pusese capăt ilelorF /ărintele 0otis se ridică. am vă ut un popă. 0iindcă nu mai putea să îndure despărţirea. 8u mai puteam să îndur! mam spovedit stareţului. sfânta 0ecioară creştea puţin câte puţin. Gi într-o i L v-am mai povestit asta $ ne duseserăm într-un sătuc. am tăbărât pe el şi l-am în+unghiat. şi plângea. vocea se întărea. îmi mângâia faţa şi părul. 'acă ar fi fost iua. . îmbrăcată în negru. îmi aducea mâncare şi ţigări. nu mai ştiam unde îacepe şi unde se termină puterea omului! m-am pomenit în vârful idului. se făcea tot mai mare! bu ele ei se mişcau. murmurau ceva. am început să mă agăţ de pietre şi să mă caţăr ca o pisică. răspunse preotul. . nici a doua i. n-o să mă nimereascăF 'e durere şi dW dragoste. durerea L binecuvântată fie ea& L m-a adus din nou la el. v-am spus.tC. 4mi pierdusem capul. $ -e-ai făcut după aceea( întrebă %anolios. dar pe măsură ce se apropia. Am fost aruncat în închisoare. cu gura strâinbată şi plină de spumă. $ Asta-i tot. printre gratii. încet-încet. n de departe. am sărit +os. /lângea. nu mai ştiam pe ce lume mă aflam. istovit. încremeniţi într-o privire îngro itoareF Luaso otravă chiar în noaptea aceea. înţelesesem totul. te blestem şi nu vreau să te mai văd în ochii mei&3 -iteam împreună cu ovreica mea această scrisoare şi ne prăpădeam de râs. -um ai găsit din nou drumul lui 'umne eu( $ *ufletul omului e o taină& 'ragostea mă îndepărtase de 'umne eu. nimeni nu m-a sirnţâ! am rupt-o la fugă. tân+ea. -eva îmi spunea că dintr-un salt puteam să sar idul închisorii şi să fug. %-am întors. de la capătul ării! era mică de tot. am strigat în glumă# 2'e-aş avea acum în mână un popă. $ Gi pe urmă. %-am dus la *fântul %unte. singurătatea mi-a făcut bine! sufletul mi s-a mai liniştit puţin.

în faţa lui 'umne eu. m-am căsătorit. o mirosise şi. sânii îi săltau la piept. /atul era nedesfăcut. Apoi au venit grecii. sub tufanul cel mareF :enise în goană de la *arachina. *lavă lui 'umne eu& -ei patru prieteni se plecară şi sărutară mâna preotului. şi-şi făcu cruce. am fost hirotonisit preot. nu pleca& . cu toată greutatea lui. pândise să audă poarta deschi ându-se şi paşii feciorului său în curteF 'e câte ori au ea paşi în uliţă.Am a+uns într-un sătuc! acolo. se ducea la fereastră. $ 8eruşinato& 8u te mai poţi stăpâni câteva ile( om hotărât ca poimâine. murmură părintele 0otis. iar 8icolios să intre la +ug. dar nu răspunse. îmbrăcată doar pe +umătate. ca şi când ar fi vestit că se face iuăF Hoierul tresări speriat şi un fior rece îl străbătu prin şira spinării. sărea. Foftând adânc. :isă că un erete se repe i în ogradă şi răpi cocoşul alb la care ţinea atât de mult şi pe care-l păstra pentru prăsilă. femeia mi-a murit. fără o vorbă. 0ata veni.nde a dormit( $ 8-a venit. răspunse ea. cu părul vâlvoi. +uncano( . *pusese adevărul! gândurile îi erau la munte. Gi după puţin. behăise ca un berbec. în pat. am deschis uşa. Hătu din palme şi o chemă pe Lenio. descreierato. 2o înşfăease de ceafă şi. spune( Lenio râse. %i+ea de iuă. . cânta bucuros. ce iad ar fi această viaţă dacă n-ar eTista speranţa cea mare.! Au i ce-ţi vorbesc( 'e ce ţi se închid ochii! unde ţi-s gândurile. o voce lăuntrică mi-a poruncit să mă opresc. adăugă# $ :ăduva e moartă. %iţosul. lingându-şi botul. $ La munte.nde umblă toată noaptea( . %-am oprit. $ "e-a apucat strechea. cu faţa aprinsă! 8icolios. au indu-i paşii. duminică.. fă. să ne liniştim L tu să scapi de-o gri+ă. %i-am is că neca urile o să mă facă să uit! şi am avut parte de multe neca uri. să se facă nunta. năbădăioaso. behăise şi el întocmai ca stăpânul lui şi se oprise alături de ei. pe urmă se lungea din nou. 'eodată. întins în pat.nde ţi-s gândurile( 8-au i că-ţi vorbesc( "ot la munte te gândeşti( $ La porunca dumitaâe. cu sufletul drobit. m-am uitat înăuntru. am rămas iarăşi singur.nde-ai fost ieri. Gi m-am pomenit stând în picioare. Lenio au i glasul aspru al stăpânului ei şi tresări. %âhelis( . $ A venit. stăpâne. dar nimeni I Aprindea o ţigară. dar era goală. stăpâne. Lenio se r. 'umne eu ştie pe unde şi-or fi petrecând acum noaptea flăcăii& $ -ând o veni. somnoroasă. /ărintele 0otis se ridică în picioare. iar cocoşul cânta. o trântise numaidecât la pământF Herbecul mare. pe urmă turciiF 5estul îl ştiţi. să-i spui eă vreau să-l vădF *tai. $ Am ostenit. drace& murmură el. %i-am retrăit întreaga viaţă! ce martiriu. la hram( -ă te-am pierdut din ochi. In ori îl cuprinse somnul.retele îl înhăţase cu ghearele şi-l ridica spre cer. legănându-se pe picioare. Iartă-mă. ce tristeţe < -e otrăvitoare e mierea pământului& 'umne eule. voind parcă să iasă din cămaşa albă. bătrânul /atriarheas. recunoscând-o. rân+i. cu un âmbet ce-i înflorea la colţul gurii. plină de năduşeală. Am fost în odaia lui.oşi. $ /iei. răspunse Lenio. . apoi încă una. şăgalnică. copiii mi-au murit. se apropiase. revenind de la munte. n-am au it. privi spre răsărit şi se închină. Au venit bolile. "oată noaptea aceea. îmi spun uneori în gând. se întorsese spre ea. împărăţii cerurilor& *e făcu din nou tăcere. cu pleoapele bătându-i-se peste ochii +ucăuşi! şi cum păşea apăsat.

de alta oamenii gospodari. /oate să fie şi de foame. Hătrânul sări. Hătrârral închise iar ochii! îşi aduse aminte de visuî săuF 2-e poate să însemne eretele acela( murmură el. La urma-urmei. în Licovrisi. care pare smerenia întrupată. două câte două. eu o să fac ordine& %ai întâi. tropăind cu saboţii ei grei. 'umne eu nu se sinchiseşte pentru atâta lucru! de unde să aibă şi el atâta timp să se ocupe de toată lumea( Aici. mâniat că nu i butea să se supere. pe când el stă şi vorbeşte cu prietenii lui numai de 'umne eu. %anolios aţâţa sătenii. atunci când se întorcea din crailâcurile lui. %ihelis. nu mă simt bine. furişându-se ca un hoţ. şi pe urmă pe derbedeul ăla de %anolios. îi spusese popa. tată.iţi al cui fecior şi nepot eşti( *e bucură simţind că. Gi ceea ce-i mai rău e că feciorul tău. şi răcni# $ -e înseamnă asta. Jameni şi animale porneau la treburile lor. ba încă cel dintâi I Hlestematul ăsta de %anolios. 'in când în când. s-a amestecat şi el! satul s-a împărţit în două tabere.. întâmpinând cu însufleţire şi cura+ iua cea nouă. Lenio o bughi pe uşă şi coborî în goană treptele. bătrânul simţi că i se înduplecă inima. apoi au indu-l cum urcă treptele. gândi el e dar eu hoinăream noaptea pentru că mă ţineam de berbantlâcuri. să nu-l superi&3 $ :in. se aplecă la fereastră şi strigă# $ Hine ai venit. îşi răsucea mustaţa şi mugea înăbuşit. 0ace pe şeful şi l-a atras de partea lui şi pe feciorul tău! iar pârâitul ăla de popă îi pune la cale. şi-a luat nasul la purtare. 8ânţeleg. ale măgarilor. vă ându-l că intră hoţeşte. apoi pe isteţul de fiu-meu. îndemnându-i la rele. se întoarse brusc.ră vrătiţii. . cu ochii aţintiţi spre poartă. Acesta nici nu se întoarse să-l privească! se străduia să-şi păstre e mânia. domnişorule( -e-s toate poveştile astea( 8u mai ai nici un pic de ruşine( îţi calci rangul( . e tânăr. 'e ieri seara nu se mai putea potoli. Lenio aduse cafeaua groasă şi dulce! bătrânul boier se aşe ă în faţa ferestrei şi sorbi cu înghiţituri mici băutura magică ce-i limpe ea mintea. o să-i treacă IF3 "otuşi. le spunea că 1ristos porunceşte să dăm fiecare dintre noi a ecea parte din bucate la drenţăroşii de pe *arachina. îşi ise tânărul în gând. să te mai văd şi eu la faţă( 20ii cu băgare de seamă. şarpele veninos&3 Afară se au i poarta deschi ându-se şi %ihelis intră în curte. o să-i iau din scurt pe golanii din sat. s-a înhăitat cu golănimea. /ână mai adineauri era furios pe feciorul său! dar acum. 'ar vă ând că furia întâr ia să vină. %iluieşte. %ihelis. tatăl tău! fereşte-te. care face pe schimnicul. Iar câţiva mai slabi de înger l-au şi cre ut! lotrul de popa 0otis.. continua să stea cu spatele la feciorul său şi se că nea să se înfurie. îi răspunsese bătrânul /atriarheas. .$ 'u-te de fă-mi o cafea groasă şi dulce! am ameţeli. şi ăsta-i tot un berbantlâc. băiatul taichii& Ai dormit bine a i-noapte( 8u-mi faci hatârul să urci puţin până sus. răspunse el. 0uma o ţigară. furia îi creştea. aşa cum intra şi el în tinereţea lui. şi ocroteşte-mi casa : *oarele se ridicase de-o suliţă pe cer! uliţele satului se umplură de strigătele ţăranilor. şi privindu-l cum străbate curtea sprinten. de o parte. în aceeaşi casă părintească. ale oilor.. 2Aşa eram şi eu. pe măsură ce vorbea.3 2Lasă că o să intervin eu. %uştruluiala părintelui 7rigoris îl scosese din sărite# 2In timp ce tu te ghiftuiai cu purcelul de lapte. "are mă tem că dacă 'umne eu nu intervine la timp o să avem cine ştie ce dandana. 'oamne.rcă scara de piatră şi-i dădu bineţe bătrânului. *trigă şi mai tare# $ 'e a i încolo să nu te prind eă-l mai ve i pe %anoâios& .

îşi întinse mâna deasupra capului lui. bătrânul boier se înfurie de-a binelea! sări în sus# $ -e-ai spus( %ă. $ Ascultă. slab şi chinuit. răspunse bătrânul cu ţâfnă\ -hinuiesc muierile! aşa le place lor.şti la fel ca maică-ta. 0eciorul se re emă de fereastră şi aşteptă. ţi-ai pierdut mintea de tot < %ai presus de noi( -ine( .nde-ai hoinărit toată noaptea( /e *arachina. boierul /atriarheas. răspunse liniştit feciorul. In faţa =ii apăru. nu în ce fel să salvaţi satul. 'ar tu nu poţi să înţelegi asta! tu ai încă pe bu e laptele maică-ţi. cap sec& $ "ată. ci acela care se stăpâneşte! stăpâneşte-te&3 $ 'e ce nu răspun i( continuă bătrânul. eu l-am omorât pe turculeţ.u ain luat o hotărâre. nu bat+ocori nişte oameni care sunt mai presus de noiF 'e data asta. 4ntre ei apăru din nou. boierii /atriarheas.a făcu un semn de aprobare către fecior. ci cum să vă salvaţi pielea voastră L atunci %anolios. argatul. . . pătrunsese până la rădăcini. îl înfruntase pe tatăl său. teşmenit. . 'ar aerul se mişcă. lumina se tulbură şi chipul cel sfânt dispăru. murmură fiul. aşa cum aveaţi datoria s-o faceţi. $ Ascult. e un sfânt! noi. aşa cum m-am temut eu! tot ce n-am îndră nit să-i spun eu. %ihelis! ai binecuvântarea mea&3 Acum. hai( -u drenţărosul ăla de popă şi cu gugumanul de %anolios. dar pe dinăuntru numai venin. pe negândite. 4ntre el şi tatăl său parcă se lăsase ceva greu. %iheâis tăcu! îi era ruşine că uitase sfaturile pe care şi le dăduse adineauri! fără să vrea. $ La mama. răspunse feciorul. $ La ce te gândeşti( întrebă bătrânul. $ *ă dea 'umne eu ca niciodată să nu-mi piară de pe bu e laptele de care vorbeşti.u. umbra mamei. %ihelis clipea din ochi. cine s-a purtat. învăţători L stăteaţi încovrigaţi în beci şi tremuraţi ca varga. nu merităm nici să-i desfacem curelele de Ia încălţări. %ama. tatăl tău. 'a. în acea clipă de mare prime+die. privind umbra aceea neaşteptată. gândindu-vă la un singur lucru. îi potrivi pernele la cap şi-l întrebă# $ :rei ceva. ori pleci din casa mea& $ /lec din casa dumitale. ca şi cârid îi dădea binecuvântarea. tată. *e apropie de el. $ Iar cât despre %anolios. băiatul meu! nu te teme de el. sau %anolâos! alege& Jri o rupi ou %anoâios şi cu şleahta lui. spân uraţi-mă&3 numai ca să salve e norodul. Hătrânul aruncă ţigara! sângele i se urcă la cap. popi. răspunse feciorul. Acum e rândul tău să iei una# sau eu. vră+măşia dintre ei a+unsese până la i voare. ca un adevărat conducător al satului( 'umneata. un chip palid. ca şi când îi spunea# 2*us capul. ` $ *unt bărbat. răspunse %iholis privindu-şi tatăl drept în ochi $ . de data asta mânioasă.n popă drenţăros şi golanul din târla noastră( $ Acest popă drenţăros. Aşadar. îşi deschise şi îşi închise gura de vreo două ori ca să tragă aer! se înăbuşea. sau sfinţia-sa. cum îi spui dumneata. arcaţii& nostru( 1alal tovărăşie& Hrava& . 2%amă&3. eşti la fel ca maică-ta# pe dinafară miere. pe care mult ai mai chinuit-o. murmură bătrânul privindu-şi feciorul. Hătrânul holbă ochii înspăimântat. ştii foarte bine că atunci când voi toţi L fruntaşi. părintele 7rigoris( Aş& 8u < %anolios î Hătrânul că u pe spate de-a lungul patului! îşi desfăcu braţele. rosti scurt. tată( *ă-ţi facă Lenio o limonada( $ . continuă fără milă %ihelis.%ihelis nu se grăbea să răspundă! se sfătuia şi îşi repeta în sinea lui# 2. pe acelaşi ton liniştit.nde ai a+uns. a ieşit şi a spus# 2. spune-i tu! ră bună-ţi mama. plin de nobleţe şi smerenie. Hătrânul se sculă în picioare oftând Gi se apropie şi el de fereastră. fii răbdător& "are nu e acela care i bucneşte.

în sos şi în +os. se roşea până în vârful urechilor şi începea să i se pară că se chirceşte şi ea. dornică să vadă vreo găină cum se chirceşte. $ 8-am nimic cu dumneata. dar nu au i decât un sforăit greu. murmură ea. cântând şi umflându-se în pene. fetei i se făcu milă de găină şi alese alta. el nu avea un chip lămurit! apoi luase. $ 'u-te& murmură după câteva clipe. şi aşa îţi răspund. fără să-ţi dai seama. -oborî scara şi se duse la coteţ să aleagă o găina bună de tăiat. pestriţă! dar în clipa când întinse mâna s-o prindă. de câteva săptăniâni. amestecat cu oftaturi. La amia ă puse masa. 0eciorul deschise uşa. 8u vreau. şi nu se mai umple! parcă-i un hârdău. Lenio alese din ochi o găină bătrână. 'e ani de ile.$ 4ntre mine şi el. dar se temu să nu pară slab. măsură odaia cu paşi mari. se îndreptă spre uşă! tatăl vru să strige# 2-opilul meu I3. se va plimba fudul pe lângă găină şi va scutura din aripi. bagă în el. chipul lui 8icolios! şi. că nu dovedesc să-l satur niciodată& Hagă. tată < c -eva mai târ iu. Hătrânul tăcu. mai ţine-] măcar până duminică seara. 'ar astă i întâr ia. se mai întoarse o dată sprS tatăl lui şi. apoi se opri din nou în faţa feciorului său. -ocoşul alb stătea ţanţoş în picioare. plec! vrei să-mi dai binecuvântarea ta( $ 8u. se urcă în vârful picioarelor. pentru câtva timp. trecând repede ca fulgerul. pestriţa se chirci şi cocoşul sări pe ea cu aripile desfăcute.. 'ar în sinea lui un glas neînduplecat striga# 2'u-te&3 *e apropie de tatăl său. păşind pragul. acel chip nu se mai schimbase. îl alegi pe argat( bieră /atriarheas. $ 'oamne. îşi Hpi urechea la gaura broaştei. . ise E $ 5ămâi cu bine. $ 1ârdăul nu s-a sculat încă. şi patul care scârţâia. până luni dimineaţa! altfel.când o să facem nunta( 8u mai pot să aştept. 'ar care bărbat( La început. dar mă sileşti să alegb şi am ales. îngenunche înaintea Iui şi spuse# $ "ată. ca a unui bărbat. murmură Lenio. mândru de creasta lui roşie şi guşa-i largă! în +urul lui găinile ciuguleau şi ootcodăceau. aceasta era una din plăcerile ei! privea ou nesaţ. -e-s eu de vină( Hătrânul că u cu toată greutatea pe pat! îşi prinse capul cu amândouă mâinile! măruntaiele din el se via oleau. lăsmd cocoşul să sară pe ea! apoi cocoşul se va da +os. răspunse bătrânul. nemaiau ând strigăte sus. să nu te mai văd& 0eciorul întoarse faţa! îl vă u pe bătrân ţinându-şi capul în mâini şi i se făcu milă de el. $ -e-ai cu mine( făcu el cu un glas +alnic. $ 8u-l aleg pe %anolios. %ihelis se ridică. pe când era încă prea tânără. 'upă ce dragostea se termină. J să se scoale li amia ă şi-o să biere că-i e foame! mă duc să-i mai tai o găinăF Are o burtă. sub apăsarea unei greutăţi foarte dulci. Lenio. 'u-te. nu& -e amestec are %anolios în toată treaba asta( 1ristos e acela pe care-l aleg! aşa m-ai întrebat. $ Habaââcul a adormit după ce s-au certat şi acuna visea ă urât. Lenio aşteptă puţin. As avea ha s-o fi mierlit(& La gândul acesta se nelinişti. Lenio îşi ume i bu ele uscate şi privi aţâţată. chipul lui %anolios! după aceea. drese supa cu un ou şi-l aşteptă pe stăpân să coboare.

%ihelis închise ochii. deschise încet uşa şi privi înăuntru# boierul stătea întins pe pat. Gi. $ Hine.ra istovit. să nu moară înainte de vreme. acela nu poate să-%i fie ucenic. că înţelege. se aplecă şi citi#. că n-am să mor! vreau doar să-i vorbesc. . citea şi recitea aceste cuvinte ale lui 1ristos şi se străduia să le înţeleagă. de alaltăieri seara. $ *ă se ducă cineva la munte să-l cheme pe %anolios. Lenio porni veselă pe scări#J să ţină până luni dimineaţă. pe copii. pe mama. Lenio scoase un ţipăt. bisericuţa prorocului îlie se topise în lumina orbitoare. pe laviţă. -ând soarele era la amia ă. se întreba el.*e urcă din nou sus. . aşa cum îţi place. "u mi-tai deschis calea. se apropia de amia ă. pe IaTe le lăsase în pa a lui 8icolios. răspunse el. 'e nu-şi ia cineva crucea sa şi să vie după %ine. Gtiu că stai la capătul drumului şi mă aştepţi. cu ochii desichişi. A i nu mă simt bine. La început ele i se păruseră aspre. şi totodată să ne înălţăm spre 'umne eu( 'e ce trebuie să smulgem din pământ rădăcinile cele mai adinei ca isă ne putem urca la cer(3 %ihelis învârtea aceste întrebări şi pe o parte şi pe alta în mintea lui. cu închi ători de argint. %iheilis e +os( $ 8u. $ -e`ai gătit( $ J găină fiartă. 4nsemnase o pagină cu o frun ă de dafin! o deschise la pagina aceea. pe care o moştenise de la mama lui. Au i( /leacă I $ Gi nu vii să măinânoi( Hătrânul se gândi o clipă. %anoâios se întoarse de la oi. murmură el. bră dată de dungi roşii. 'u-te de-l cheamă pe părintele 7rigorios.vanghelia mare. $ 8u mi-e foame. 8u +nâcă-i fu mirarea vă ându-işi prietenul aici pe munte. pironiţi în tavan! nu se mişca. /une multă lămâie în supă! o să cobor îndată. $ *tăpâne. Lenio. că se rupe din rădăcini. acela nu poate să-%i fie ucenicF3 'e ile şi ile la rând. coboară& Hătrânul îşi întoarse ochii spre ea. %ihelis se urcase la munte. legată în piele de porc. /e muntele din faţă. strigă ea. .care cădea drept în +os. a luat o boccea şi a plecat. pe fraţi şi pe surori şi chiar viaţa sa. s-a schimbat. se pomeni plutind deodată între cer şi pământ. fir-ar el blestemat& *ă se pre inte numaidecât în faţa mea. A intrat în odaia lui. înainte de asfinţitul soarelui. am pregătit supa! hai. nu gemea. şi totul începe. mai uşor de împăcat cu inima omului( "rebuie oare să plătim aşa de scump i băvirea( 'e ce oare tatăl şi mama sunt piedici pe această cale( 8u se poate să-i iubim şi pe ei. ca şl cum s-ar fi sculat după o boală grea. Hătrânul se ridică în capul oaselor! fatali era vânătă. 'ar nu-mi place faţa lui! am săl chem pe Antonis să-i pună pahare cu sânge. 8u-l găsi pe %anolios la stână! se aşe ă afară. Lenio se sperie şi intră în odaie. pe femeie.3 'esfăcu bocceaua şi scoase din ea . încetul cu încetul însă.'e vine cineva după %ine şi nu urăşte pe tatăl său. cale mai netedă. s-îK.3 Intre timp. proasto. $ "aci. simţea că inima i se uşurea ă. 2"otul s-a sfârşit. cu bocceaua la subsuoară. foarte trist şi foarte fericit. 4mbrăcat cu hainele de toate ilele. 1ristoase! a+ută-mă să merg pe ea până la sfârşit. dar nu putea găsi un răspuns. 28u eTistă oare. neomenoase.mbra se scurta. $ 8-a tspus nimic( $ 8imic.

ci că te iau îngerii de subsuori şi ta ridică în vă duh. 'rumul e plin de pietre. Lenio& spuse fostul logodnic. cântecul lui Lenio îl gârie pe nervi. iar fetele mari suspinau. îngenuncheată în mi+locul curţii. dar flăcăiandrul are s-o îmblân ească. 'e câte ori nu mi-a spus# 2'e le faci rău.3 Lenio îşi ridică faţa aprinsă şi se uita spre %anolios. *ă fie într-un oeas bun& $ Gi ţie la fel& răspunse Lenio pe un ton înţepător. Hine te-am găsit. măritate de curuid. 'ar. 8u mai puteam! mi-era ruşine. că a găsit unul mai bun.u. îşi spuse el. să se potolească! de-o să mai stea mult aşa. începu să cânte şi mai cu chef! voia să-i arate fostului logodnic ca nu-i pasă de el.tine& ise %ihelis. %anolios au i ciripitul lui Lenio şi âmbi. îmbu+orată la faţă. :ăd că te pregăteşti de nuntă. femeile tinere. o mică +ivină sălbatecă. mi-am găsit beleaua& 'eodată. 2Lenio e o +ivină mică. că stăpânul te aşteaptă. $ 'aN mărită-se o dată şi năpârstoaea asta înfierbântată. şi din timp în timp se lăsa istovit pe pat. Aici. dragă %ihelis. $ Am părăsit casa tăiţei. 4mi închipui pentru ce mă cheamă. un om. 'uceam o viaţ* prea tihnită! lumea mi se părea prea mincinoasă şi nedreaptă. La început o să-ţi gârii picioarele. dar mai mult din trufie. dramul pe care apucasem prea strâmb. care intra fci curte. îşi ciulea urechile spre sat şi asculta! apoi. %anolios. urcuşul greu. -ând a+unse la colţul uliţei. Aşa-mi trebuie& %i-am vârât singur şarpele la sânF /e dracu. spuse %anolios g+nlditor. . Hătrânul /atriarheas răsucea ţigară după ţigară şi fuma. o să ţi se pară că-ţi cresc aripi la picioare şi că nu te mai unei singur. %ihelis povesti cele întâmplate între el şi tatăl *ui şi cum a+unsese la hotărârea pe căire o luase. avea dreptate gripţuroiul ăla de Ladas. în picioare.Qa ceasul ăsta. %anolios& $ .u sunt de vinăF numai euF 4şi spunea fără încetare. Lenio. *e îmbrăcase în halatul lung de boier. îi eTplică %ihelis. vrând să fac din el. şi am ales calea lui 1ristos. -hipul său căpătase o culoare care bătea în vânăt şi vinele de la gât i se umflaseră. mistuindu-şi găina şi aşteptându-l pe %anolios. 8-aş vrea să fiu în pielea ta. ca să-l facă să crape de ciudă. Le freea de or. *e sculă în picioare şi îşi luă caţa. dar stătea cu picioarele goale! îi era cald. 7rea pentru cei bogaţi. îţi doresc să te fure o mireasă frumoasă& 1ai. care am avut milă şi l-am scos din mânăstire. 0ii binevenit& /use masa. e(ntând. /e deseară < $ 'umne eu să fie ou. aprin ftadu-se şi el. dar acum. poftim. sărmanule& 'upă aceste vorbe. freca arămurile pe care i le dăduse de estre stăpânul ei. dar nu mânoară niciunul decât o bucăţică de pâine. :ocea ei străbătea vă duhul şi a+ungea până la munte. $ 8u mai puteam. lua fluierul său lung şi răspundeaF -ele două glasuri se întâlneau pe deasupra aeoperişurilor satului! babele bombăneau. se tem de tine şi te respectă! de le faci bineîţi găseşti beleaua&3 5âdeam de el. $ 0ii binevenit. *e plimba de colo până colo. încetai cu încetul. şi alergă la fereastră să-i strige să tacă. . 8icolios. $ "aică-ita mi-a trimis vorbă să mă pre int numaidecât în faţa lui. cu mâneciâe suflecate. o cale grea. din dărnicie. $ . sufla şi răsufla ca un bivol. dragă %ihelis. unde trăia ca un eunuc. @ să întoarcă pe dos tot satul& murmură el. cum s-ar ice. $ *ănătate şi bucurie. âmbeau. grăbeşte-te. repetă %anolios. Hă>trânul hm-a pus să aleg. isub tufanul verde şi stufos.

mă( Al vostru. şi omul a crăpat. frăţeşte şi să ne şterpeliţi +umătate din avereF -ine ţi-a băgat în cap asemenea prostii. Hătrânul tresări. $ Intră& se răsti el. au i. iar capul la locul lui. proroc mincinos. pe măsura mutrelor voastre. ca să tulburi ordineaF 'e ce( -u ce drept te-ai găsit tocmai tu să ieşi ilele trecute în frunte şi să ici că mântuieşti satul( Asta era treaba mea. să orbeşti ochii prostimii. dar strigaţi# 2*untem fraţi I3 -u ce scop( -u scopul să împărţim totul. pe gură şi pe ochi. bogaţii ar trebui să piară."ocmai în clipa aceea uşa se deschise şi se pomeni faţă în faţă ou %anolios. mă& Le-am moştenit din tată-n fiu. mă. $ 'acă ar fi după tine. ev ecule. să te sui pe munte. satul era liniştit. Gi-ai venit tu. unde se mănâncă unii pe alţii. unde stăpânii şi slugile s-au făcut otova. măr-să a+ungem ca în 5usia. ră vrătit. ochii îi aruncară scântei. chipurile. unde nu mai e nici un 'umne eu. ca să ia comanda! murdăriile ieşeau atunci pe nări. ca prapurul bisericii. 'ar dao-ar pieri bogaţii. nemernicule( îi strigă el. nu al meu& :-aţi făcut un 1ristos bolşevic. ca să poruncească& Gi capul smt eu I . căruia îi dete apoi un brânci de-l i bi de perete. la cine ai mai intra argat( HătTânul /atriarheas se de lănţui# $ /ăduchioşilor. îi puneţi în gură tot felul de vorbe care vă vin vouă la socoteală şi pe urmă îl ridicaţi în sus. scuipa pe duşumea. $ /ăi dar& -e altceva erau acele vorbe neruşinate pe care ni le-ai turnat alaltăieri pe munte( Au i colo. fraţi cu ei L care va să ică să fim toţi drenţăroşi( Ha pe deasupra să le dăm şi ogoarele pe din două! de unde până unde( Jgoarele sunt ale noastre. $ :ai de capul tău& -are 1ristos. haimanalelor& 8-aveţi nici o fişteică de pământ. răspunse %anolios. şi să predici revoluţia& $ 5evoluţia(& făcu %anoâios uluit. cine ar mai avea gri+ă de săraci( La asta nu te-ai gândit( La cine ar mai munci cu iua mătuşa-ta %adalenia( Gi toi. şi strigaţi# . să dăm haraci drenţăroşilor. să-mi sugă tot sângele( :i iunea păduchelui îl înspăimântă. să ne facem egali. $ -e vrei. $ Asta ţi-e recunoştinţa. ele sunt sângele nostru& Au i. mă şturliubaticule( $ 1ristos. mă. lovea cu pumnul în pereţi. ca o fiară închisă în cuşcă. să tăiem bucăţi din carnea noastră ca să ghiftuim nişte calici& Iadul şi prăpădul lumii& 4l gâlţâi pe %anolios de guler! era înnebunit de furie. cap de gâsca( L burta s-a ră vrătit şi s-a căţărat în locul capului. râioşilor. să te împopoţone i cu faimă. la hramul prorocului Ilie. -e te bagi tu să răstarni rânduiala veche( :rei să-ţi spun eu de ce( -a să pari un sfânt. Aşa că nu încercaţi să răsturnaţi rânduiala statornicită de 'umne eu! burta să rămână la locul ei. *e întoarse spre sluga lui şi continuă# $ Jdată L nu ţi-`a spus nimeni până acum povestea asta. păduchios. şi trânti uşa cu putere în urma argatului. pentru ca. iartă-mă& L a crescut cât broasca ţestoasă( Gi mătăluţă vii de-mi pui acest păduche în aşternut.mbla în sus şi în +os. oropsitule. şi unde păduchele L 'oamne. "e-am adus în casa mea şi tu îi dai foc( "oate mergeau bine înainte de-a veni tu! casa mi-era liniştită. pe urmă. flămând.

îl apucă din nou de gu+er +i-i strigă în faţă# $ *ă-ţi iei tălpăşiţa numaidecât. măreţ ca un mitropolit. i-o întoarse %anolios. l-aţi răstignit pe 1ristos! dacă ar coborî din nou pe pământ. Jchii popii se umplură de venin. Iu\ mea noastră s-a stricat de tot. i-o luă înainte bătrânul /atriarheas. -oconul %anolios. ca şi altă dată. -arnea şi trupul flăcăului se înviorară! erau însetate şi . bătrâne /atriarheas! aleg drumul lui 1ristosF3 /arcă dramul meu ar fi al lui Antihrist. "rebuie să-l alungi imediat. :oi.rau vorbele lui 1ristos. şi nimic altceva. ise el. popa încreţi din sprânceng $ /ărinte. mascaraua aia( -e erau vorbele alea pe care le-ai rostit la hram( 'e când s-au ridicat. iartâ-1iă dacă am întâr iat. Asta am spus. părintele dragă. $ Hlestemat de fruntaşi şi de popi. mă. Oărindu-l pe %anolios. răspunse %anolios. apoi se mai întoarse o dată către ei. s-o mâncăm împreună I3 /uneţi-vă pof ta-n oui. -erul se acoperise de nori groşi! dinspre răsărit sufla un vânt căldicel! primele picături de ploaie că ură pe faţa şi pe mâinile lui %anolios şi stropiră pământul fierbinte. să-l dăm afară din sat.sus. aci de faţă. m-ai înţeles( Astă-seară& 'u-te la drenţăroşii de seama ta& înipărţiţi-vă între voi râia. îşi duse mâna la piept. nu-i o oaie! ăsta-i un lup& %anolios se de lipi de perete.l i-a sucit capul feciorului tău. se înclină şi spuse# $ 5ămâneţi ou bine. să punem lucrurile la punct. uşa se deschise şi în prag apăru. că e purtat pe sus de îngeri. iubite preot şi iubite boier! eu plec. Aveţi milă de cei săraci! cel ce are două cămăşi să dea una! toţi suntem fraţi. să nu-i molipsească pe toţi& . $ Iubite boier. te părăsesc. fiica mea. a ridicat steagul ră vrătirii şi vrea să dea foc lumii. scuipă în curte! apoi se apropie de %anolios. făcu un pas spre cei doi fruntaşi. kIII -ând %anolios porni din nou spre munte. Iadul şi prăpădul lumii& Hine că ai venit. $ Vsta-i de vină I făcu el. $ 5ămâneţi cu bine& repetă el. /ricopsitul de feciorumiu s-a ră vrătit şi el. Vsta dă foc satului! ăsta umple capetele oamenilor cu tot felul de nă bâtii < -e era. 5ămâneţi cu bine& *e îndreptă liniştit spre uşă. *ă plece& Asta nu-i un păstor. nu se simţea bine. ridicând pumnul în. l-aţi răstigni a doua oară. s-a întors pe dos. $ Hlestemat de 'umne eu& proferă popa. n-o s-o rnâneaţi& 6siNaruncă ţigara pe fereastră. mă. şi a i-d=naneaţă mi-a spus-o verde în faţă# 2/lec de acasă. o deschise. dar nu catadicsi să stea la discuţie cu o slugă! se întoarse către bătrânul boier. ise el. $ Individul ăsta e un om prime+dios. picioarele să dea în cap( $ .2"oţi avem acelaşi tată! aşa că. şi să pleci din târla mea& 8umaidecât. dar %ariori. -oborî scara cu un pas uşor! i se părea. se făcuse noapte. popii. +os moştenirea! s-o împărţim I "oţi suntem fraţi! aduceţi friptura. păduchii voştri şi împărăţia cerurilor voastre& 4n timp ce vorbea. părintele 7rigoris. -u tertipurile lui se întăreşte şi-o să ne sfâşie cu dinţii. /opa 7rigoris întinse mâna şi arătă cu degetul spre %anolios.

fără popasuri. cu pătuM moale. popa trebuia să mă blesteme. -u toate acestea. căci se contopeau acum cu acestea.. cu tihna şi căldura de acasă! ar face mai bine să se întoarcă la tatăl lui *ă mai aibă puţină răbdare! n-a sosit încă vremea pentru el. fără voia tai. pe un drum pustiu şi greu.l e învăţat să trăiască. la fel ca muntele şi câmpia.itase de boieri şi de popi. se ridicase mai presus de bucuriile mici şi de micile mâhniri. . şi %anoflios grăbi pasul.ele. norii şi ploaia! pretutindeni. cum îl probo ise înainte de a-l i goni şi cum îl blestemase popa 7rigoris. iar eu trebuia să plec. bogăţia îi împovărea ă sufletul. Gi apoi mai e şi %aTiori. aşa cum trebuia să se întâmple.3 îl găsi pe %iheâis stând în faţa vetrei. un piept şi o suflare de om& 'e departe. $ %ihelis n-o să poată rămâne aici. $ Hună seara. văd munţii. pe oare-l slu+ise cu cinste şi credinţă! era silit să-şi ia bocceluţa sărăcăcioasă la umăr şi oaţa. :mtul. se rupsese de gri+ile mărunte şi adarnice. alături de %ihelis. în ori. şi a+unsese la cea mai înaltă bucurie şi mâhnire. trebuia să-şi ia rămas bun de la muntele pe care-l îndrăgise atâta şi de unde îl $ 1rlstos răstignit a doua oară L voi. /icăturile de ploaie se înteţiră! în depărtare se au iră câteva tunete surde. ne încon+oară harul lui 'umne eu&3 . boieraş de munte& spuse el pe un ton voios. dincolo de graniţele bucuriei şi mâhnirii. încet şi potolit.. gândi el. 2-e mare minune e lumea aceasta& îşi spunea el în timp ce urca la deal. cât de supărat îl ffăsise pe bătrânul boier. . sfârşind. $ "otul s-a petrecut. ci de îngeri. ştergându-şi părul şi faţa udate de ploaie. i se părea că`şi poartă paşii printr-o lume locuită nu de oameni. -u voia sau fără voia lui. $ Gi unde o să te duci( făcu %ihelis. %anolios era ca o coloană de humă întărită cu pietriş. ale lui 1ristos# 2. ări lumina ce licărea în băgeascul bordeiului de la stmă. boiereşte. care se mişca însă şi umbla pe pământ. strângmd mâna prietenului său cu o dragoste plină de nelinişte. aşa cum mă aşteptam. 'acă deschid ochii. A doua i. care a creat munţii. în faţa focului. *e aşe ă +os. e deprins cu rnâneare bună. ce urca necontenit. la o seninătate pe care nimic nu o mai tulbură. îl împiedică să păşească liber înainte. norii şi ploaia care cade de sus! dacă închid ochii. 2La vremea asta. îl trage la pământF 4şi aminti vorbele aspre. care. care sufla din spate. murmură %aW naâios. şi în lumină şi în întuneric. %âine dimineaţă îmi iau r*mas bun dfe la această vatTă iubită şi plec în lumea largă! taică-tu mă goneşte de aici. II i gonea acum stăpânuî său.3 Amintindu-şi de prieteaul său drag. spuse el. şi să apuce. privind focal care ardea. ca un orfan. îl văd pe 'umne eu. care mă aşteaptă pe mine. 8u mă vaiet! taică-tu trebuia să mă i gonească. a cinat. îndeobşte atât de apăsătoare. fără nici un spri+in şi fără nici o apărare. mai uşor să treacă o cămilă prin urechle aculuiK decât să iatre un bogat în împărăţia cerurilor. îl împingea înainte! ou câtă bucurie simţea că vântul avea parcă şi el mâini. inima începu să-i bată cu putere. şi începu să-i povestească. 8icoilios trebuie că a muls de mult oile.. şi acum doarme! pesemne că lumina o ţine aprinsă %ilielis. fără putinţă de a fi răstălmăcite.

. Mi-am spus. laviţa de piatră. pe ramurile tufişurilor. la fel.3 F%ihelis sorbea acum mireasma pământuâui adăpat şi inima începu să-i tremure. Apoi trase caţa ciobănească din colţ. u *ă fie. . pe deasupra pământului ud. proaspăt şi înviorat! rămăşiţe de nori albi călătoreau pe cer! picăturile de apă străluceau încă. %anolios( /leci( . 'umne eu coboară adesea în somnul nostru. unde-l primesc şi ele pe 'umne eu pe aripioarele lor burate până îa piele. pe care i-o dăduse %iheâis.nde te duci( $ 5ămâi cu bine. murmură el. fără sa nună nimic.. şi ne arată drumul. eu am să plec! tata mă duce la târg. %anolios. oare. :om vedea. îngri+orat. 2'ragul meu %ihelis. care primeşte la sânul lui cerul. acesta răspunsul lui 'umne eu( "atăl ceresc să coboare. nu te grăbi. oare. spre lumea de îa câmpie. astă-seară. /rin ferestruica deschisă vi+elia pătrundea înăuntru ca un von de bucurie străveche şi veşnic reînnoită a pământului. o să vin şi eu cu tine.$ 8oaptea o să-mi dea o povaţă.u n-am nimic! pentru mine e uşor. palidă şi trasă la faţă! îşi ţinea batistuţa la gură şi tuşea mereu! batista nu mai era albă! o înlocuise cu una roşie. să mă arate la doctori! nu mă simt bine. In gând îi apăru %ariori! sufletul lui îşi luă borul. îi cuprinse somnul pe amândoi. Ierburile uscate de pe munte se îmbălsămară de miresme! vântul aducea de departe i ul de miere al pinilor! pământul se deschise şi umplu vă duhul de mirosuri.rau obosiţi amândoi! se culcară. +ucăuşe.ltima dată când o vă use pe %ariori. era năpădit de fericire.nde te duci( $ pe *arachina. apoi luă masca lui 1ristos. pe calea visului. muntele# îşi lua rămas bun de la ele. pe femeia şi copiii săi. în curtea lui -ostantis( îl întrebă %ihelis. şi o să vedem mâine dimineaţă. $ 8u te grăbi. dragă %ihelis. 4ţi spun din nou. ai o logodnică. o surprinsese nesulemenită. îi spusese fata. stâna dimpre+ur. mea pe 'umne eu cu braţele deschise şi tot trupul îui. $ 8u vrei să vin şi eu cu tine( $ încă nu. 8u mă pierd cu firea. că unde o să te duci tu. dragă %ihelis. ca un bulgăre de pământ. când deschiseră ochii. nu este vrednic să fie ucenicul meuF3 . . $ Me-ai hotărât. e încă legată de ţarinăF3 încet-încet. muntele surâdea. 'imineaţa. 8oaptea e sfântă şi nemărginită! aşteaptă. 'a. pentru a sorbi ploaia înviorătoare. şi astă-seară. făcu o boccea şi o puse pe laviţa de piatră din faţa bordeiului. 8-am luat nici o hotărâre. Inima lui %anolios se deschise şi ea. 4n cântecul ploii ţ de noapte. %ă duc să împart foamea cu ei. ca să nu se vadă sângele. ploaia i bucni cu un ropot năvalnic şi sprinţar. în inima lui. Afară. /ăsările de noapte trebuie să se fi pitulat pe sub stânci şi prin scorburile copacilor. %anolios se ridică în picioare. %ihelis asculta şi el ploaia şi trăgea adânc în piept mireasma pământului reavăn. %ai aşteaptă! tu ai un tată. dacă îţi mai aduci aminte. _ m i\ sub forma unei ploi repe i şi calde( %anolios îl pr+. pe care o sculptase el. $ . -um o vrea -el de sus. %ihelis se ridică şi el. 2Inima mea e încă legată de pământ. %anolios desprinse din cui icoana 5ăstignirii. %ihelis se uita la el în tăcere. $ Acela care nu va urî pe tatăl său şi pe mama sa. privi îndelung bordeiul. împături câteva lucruri de îmbrăcămiHte. $ îţi aminteşti de ce ţi-am spus eu într-o seară. din creştet până-n tălpi. *e aşe ară unul lângă altul şi băură câte un şiştar de lapte. împodobită cu stoluri de rândunici.

şoptindu-i la ureche# $ îmi trece prin cap o bănuială. *e opri o clipă. pe creştetul muntelui. dreaptă. ca şi cum ar fi şovăit. $ 8-am să mă mai întorc niciodată acasă la tatăl meu. %anolios o saluta. $ Iadul şi prăpădul lumii. o să vin în curând să rămân alături de tine! ţi-o +ur. Aripile îngerilor îl purtau din nou pe sus. fii bun. nu te mai întoarce! rămâi aici. Ianacos dădu din cap. strigă că cei ce flămân esc au dreptul să-i prade pe cei ce nu flămân esc. nana la capătul pământului. ai să dai şi-acolo de ei! dacă te duci şi pe insulele nelocuite din mi+locul mării. ca o stra+ă. s-ar putea ca pe tine să te-asculte. strălucea şi surâdea în bătaia primelor ra e trandafirii ale soarelui. pe neaşteptate. că aşa cum merg lucrurile. apoi se aplecă spre bătrân. le vorbeşte. ăştia au să coboare în sat şi au săE prade. măi /anaiotaros( 'ar ăsta nu e lucru de şagăF "u mă faci să-mi pierd capul& :orbeşte mai limpede. nu te grăbi! el vine ca potâmichea. ca lupii. $ Hine. $ :orbeşte. oare. fă-mi un pustiu de bine. ce tot îndrugi acolo. 'ar inima ta a rupt. vei găsi măcar unul. răspunse el. în curmd o să iau şi eu drumul munţilor! trimite pe altcineva. îşi făcu cruce şi porni la drum. 7e vrea să mai ică şi asta( As vrea să ică aşa# înhaţă dacă vrei să mănânci şi fură dacă vrei să ai& . boierule. îi aţâţă. /anaiotaros. "u nu ţii la nimeni. o bandă de tâlhari care cutreieră de câţiva ani încoace lumea. *ă ne vedem sănătoşi& %anolios îşi luă bocceluţa sub braţul stâng. 'acă te duci şi în pustiu. şl scoase chiot de veselie. se adresă lui Ianacos# $ Ianacos. trei! apoi trimise oişte rude să stea de vorbă cu el! după aceea îl trimise şi pe învăţător! în cele din urmă. rădăcinile care o ţin legată de pământ. Hătrânul /atriarheas aşteptă oa feciorul lui să se întoarcă acasă. %ihelis îl cuprinse în braţe şi-i spuse# $ 'ragă %anolios. semeaţă. $ Gi ici căF( $ -um te văd şi cum mă ve i. J să vină Gi ceasul tău. *pune& $ %anolios e bolşevic i $ Holşevic( făcu boierul scărpinându-se în cap. Mine bine minte ce-ţi spun. Hisericuţa prorocului Ilie se apropia vă ând cu ochii! împlântată între stânci. de femeie( încă nu! aşa că mai ai răbdare. oftă. uşor. trase ou ochiul în +uml lui. . "âlharii ăştia au oameni de-ai lor în orişicare ţară şi în orişicare sat. dragă %ihelis. aşa că le ve i bine pe toate. $ %ă tem. *ă ne vedem sănătoşi& 4i întinse mâna.. două.$ Gtiu.. făcându-l să boare din piatră în piatră. până o veni potârnichea de care vorbeam L ceasul cel bun. de tată. aidoma unui şoim care-şi ăreşte cuibul în înălţimea piscului. -e mai încoace-încolo. boierule# când o să-i ră bească foamea. ridicmdu-şi caţa ciobănească în sus. am aflat de la cineva de încredere că %anolios şi-a ales bârlogul pe *arachina! acolo îi adună pe bă+enari în +urul lui. boierule. Aşteptă o i. între *arachina şi Licovrisi. şi`acolo ai să dai de ei! în dosul orişicărei stânci ai căta. vă potriviţi la minte. te ascult. du-te de-l caută pe fedoru-meu şi vorbeşte-i şi tu! sunteţi din aceeaşi şleahtă. la Licovrisi l-au trimis pe %anolios. /anaiotaros veni să-i raporte e lui /atriarheas# $ Hoierule.

în Lieovrisi. ca o boală molipsitoare. sunt bogăţii L veniţi să +ecmănim& Avem aici şi un boier ramolit. şi asta numai aşa. fără să-şi dea seama. boierule. holbându-şi ochii bulbucaţi. Iudă l3 făcu în sinea lui bătrânuî! iar pe faţă# $ %ergi cu bine. %oscova i-a trimis& %anolios le-a făcut o scrisoare şi le-a dat de veste că aici. măcelarul! daN ce să-ţi mai spun( chiar şi învăţătorul. când î-ai alungat pe %anolios unde cre i că s-a dus( 'e-a dreptul pe *arachina I -e mai. -ică i-au năpăstuit turciiF cică s-au +ertfit pentru patrieF :orbe& îţi spun eu. lucrurile sunt limpe i. /anaiotaros. e pâine din belşug. 'umne eule. 'e ce cre i( -a să vadă sătenii că %anolios era gata să-şi dea viaţa pentru a scăpa satul. care găsise hainele pătate de sânge ale sei ului. bolşevic. şi când o primi ordine de la %oscova. săraca& $ 'racu să te ia. bărbierul. cocoşată. nu alta& *e înţelesese cu %arta. ca să-i meargă vestea în lume. "eam ţinut destul! să mă ierţi! acum mă duc. . $ -e tot spui. cre i! dacă nu. şi-o să se ducă şi elF . el n-o să ne stea în cale. să tragă oamenii de partea lui. măi /anaiotaros( Apăi. şi nici burtosul de 'imitros. având poporul de partea lui. să nu le dea la iveală decât în ultima clipă.vanghelie mică în mână. Hătrânul /atriarheas că u pe scaun. alaltăieri. *-a dus s-o arate Ia doctori. astea îţi spun. Antonis. 2'u-te dracului. cu fecioru-meu cum e(F făcu eî cu un rân+et ce-i schimonosi toată faţa. când era să fie spân urat. boierule& Iar mai ilele trecute. 'eodată. 'ar toate astea-s prefăcătorii. 'e ce cre i că %anolios şi popa 0otis s-au unit aşa de repede şi s-au împrietenit numaidecât( 8-ai vă ut cum îşi făceau semne cu ochiul unul la altul( *e înţelegeau ca doi hoţi& 'e aceea. 'acă vrei. ăsta-i sfârşitul lumiiF Am să mă duc să stau de vorbă cu popa 7rigoris. se opri în loc! prin cap îi trecu o idee.. popa 7rigoris a plecat a i după-prân cu fiică-sa la târg& J să se înapoie e mâine.$ Are şi de ce să-şi piardă omul capul& 'e-ai şti cu ce iscusinţă lucrea ă satanele astea < 8u l-ai vă ut pe %anolios( 0ace pe sfântul! cică nu-a place vinul. boierule < Hătrânul /atriarheas măsura odaia cu paşi iuţi în şi în +os. şi îndată ce vede pe cineva o răsfoieşte de or şi se face că citeşte. Ha încă de la o vreme umblă ho+ma cu o . boierule! i-a împuiat capul cu tot felul de ba aconii şi s-a făcut şi eî. se apropie sfârşitul lumu Apoi sări deodată în sus. nu încape nici un pic de îndoială că p-ăştia i-a trimis %oscova de-a dreptul la noi în Licovrisi. decât nenorociri( $ Astea am aflat.N şi tot ce afliF . U $ 'u-te şi spune-i părintelui 7ngoris ca trebuie gă-i văd cu orice chip! chiar astă-seară& $.N strigă bătrânul furios. bolnavă de oftică. să-l aţâţe la răscoailă şi să-i măcelărească pe boieri şi pe fruntaşi. 8-ai vă ut cum a plecat din casa dumitale şi s-a dus pe munte să-l întâlnească pe cioban( -urând L ai să ve i L o să se ducă şi Ianacos! ba încă şi 7ostantis o să-şi lase nevasta şi capiii. nu mai are mult. $ 'ar atunci. ştii ce-am aflat( *ă au i şi să ţi se facă părul măciucă. se luă cu mâinile de cap şi bolborosi i $ 'oamne. să facem ordineF $ -ât despre popa 0otâs şi drenţăroşii pe care-i târăşte după el. cică nu spune minciuni şi că nu se duce la femei. că tuşeşte într-una şi scuipă sânge. $ %anolios îl duce de nas. boierule! unul îl molipseşte pe celălalt. nemernicule. nu! te priveşte. Altceva n-ai găsit să vii să-mi spui.

"rebuie să-l alungăm pe ticălosul de %anolios de pe meleagurile noastră! e musai să-şi ia tălpăşiţa şi drenţăroşii de pe *arachina. călare pe un cal bălan. ca de urs! pe faţa-i ciupită de vărsat se citea o mare bucurie. nevasta lui 8icolios. nimeni n-a prins de veste. să vină să ne deschidă ochii L. de parcă s-ar fi arătat cu adevărat soarele. în pat# în gând repeta mereu cuvintele lui /anaiotaros. halal aşa creier. Gi apoi. când o veni popa. curcile. ieşea şi se uita pe uliţă! îşi aştepta prietenele să vină să-i admire estrea. pe care i-l dăruise Lenio. albe. Hătrânul. pe care stăpânul i le făcuse dar de nuntă. care veneau. o au ea. +os pe Lenio. %ireasa apăruse în pragul casei părinteşti acoperită cu un văl alb. curcanii. purceii de lapte şi nenumăraţii miei la . sfântul 7heorghe se îngrăşase. îrnbătrânită înainte de vreme! intră în odăiţa unde domnea 7arufalia şi se întinse în aşternut alături de ea! în noaptea aceea o ămislise pe LeaiioF Gi iată că acum Lenio se mărita. 'ar cum să-l prindă somnul( 6os. era cât pe-aci s-o păţim& Gi 'umne eu ne-a orbit pe toţi. /atriarheas îşi amintea cum tot alaiul acela L ginere. uitase că feciorul său părăsise casa. să nu scârţâie treptele şi s-o tre ească pe nevastă-sa. :enise în satul miresei. Lenio cânta şi gungurea ca o porumbiţă! nu-i mai a+ungea curtea. Astă-seară 8icolios trebuie să coboare de la munte. velinţe multicolore L i se păruse atunci că străluceşte. cai. pot*rnichile. craiââourile şi chiolhanurile pe care le făcuse în viaţa lui. deschidea mereu poarta. %âine. 2Iadul şi prăpădul lumii. sprinten pe vremea aceea şi frumos ca sfântul 7heorghe. în mare pârpără. cu numele de 7arufalia! femeiuşcă aceea avea un piept ce-i spărgea cămaşa. iepurii. le au ea pe prietenele ei. călcând ca un motan. cu ochii plini de lacrimi. 'ar ginerele. catâri. cu o fâlfâire lungă de aripi. lungit cu faţa în sus pe pat. nici popa. socri. se ridică în vârful picioarelor şi trase vălul. nici chiar eu L. urmea ă să se facă nunta. gândul batonului /atriarheas se strămută în altă parte. întinsese cu dibăcie în tindă pân eturile şi macaturile. Anii trecuseră. îmbrăcat în straiele lui noi. 4n el se tre iră anii morţi şi îngropaţi de mult. Gi 2 când te glndeşti că ţineam în tââla mea o iscoadă&2 "ocmai din casa mea era să ţâşnească focul ce-avea să ardă satul& 1alal aşa boier. după care tânăra căsătorită. ca să nu i se vadă faţa. scoteau eTclamaţii de bucurie şi chicoteau cu glasurile lor de fetişcaneF 4şi aduse aminte de nunta lui de odinioară! era un flăcău de două eci şi doi de ani. să apară soarele <3 Gi bătrâna mamă. şi cu baticul roşu de mătase.mare pişicher. nici învăţătorul cu toată ştiinţa lui de carte. găinile. legat în +urul capului cu păr negru ca pana corbului. răsturnat pe spate. în regatul ei. soarele se întunecase. cofeturile şi luminările mari. prieteni. boierul coborî scara. va urca la munte. barbunii. -a să pară mai multe. duminică. împreună cu cununile. călare pe un catâr acoperit cu o velinţă roşie. bine legată la trup. Hătrânul /atriarheas âmbi! uitase tot ce-i spusese /anaiotaros. învioră plăcerile de odinioară. pentru cununie. o să facem ordine&3 Aceste gânduri îl mai liniştiră puţin. Hătrânul /atriarheas se întinse.$ 0ii pe pace. boierule! aici suntem& Ieşi cu paşi grei. 4nchise ochii să doarmă. nişte coapse ce puteau să cuprindă o lume întreagă şi nişte călcâie rotunde şi roşii ca mărul fraged < într-o noapte. făcuse burtă! dar sângele clocotea încă în vinele luiF Avea în casa-i boierească o slu+nică. bruta asta. pentru cununie. eare. să domnească din nou în satul nostru cinstea şi dreptatea& %âine. aşa cum cerea obiceiul. care nu-i mai dădeau pace. ce să ic& Gi tocmai ursul ăsta. le strigase socrilor# 2'aţi norul ăsta la o parte. să curăţăm ţinutul de ei. bolşevicii ăştia oioşi. care cânta.

îngri+orată. lunile trec repede! până la -răciun nu mai e mult. frigăruile.şarg. Iu acest timp. "recu pe lângă turmă. dar tăcu mâlc. macaroanele la cuptor. spuse la rândui ei. singur. caie-l urmărea din ochi fără să scoată o vorbă# $ Hună seara. tată. berbecul cu coarnele răsucite. $ :reau să-l văd. $ 7ata. $g+ne te-am găsit în singurătatea ta. *pune-le noapte bună din partea mea cucuvelelor < Gi tot muntele răsună de râsul lui. precum şi pilafurile. îşi ia vânt şi se repede spre el. %ihelis îi a+ută să descaleee şi toţi trei se aşe ară pe laviţa de piatră. închise ochii şi adormi. acum du-te la oile tale! eu mă duc la Lenio a mea /e luni dimineaţa& 'ă-mi blagoslovirea ta. $ 0acă-se aşa cum vrei tu. îi strigă după ce se satură de luptă. îl apucă de coarne şi începu să se lupte cu el. 'oamne. caviarurileF $ *lavă ţie. până la -răciun nu mai e mult. îşi vârî degetele în gură şl scoase o fluierătură puternică. dar %ariori nu voaia să plecăm înainte de-a trece să te salutăm! ea e puţintel suferindă şi ne ducem să vedem ce are. *oarele era încă sus. scumpa mea! ai încredere în el! o să te vindeci! doar n-ai nimic. Am să +oc şi eu. împreună cu fiica lui. să-l mai văd măcar o datăF stărui tânăra fată. %ihelis ţinea în mâinile lui degetele subţiri ca nişte condeie aâe logodnicei sale. spuse popa şi intră în bordei ca să-i lase singuri. %ihelis şedea pe laviţa de piatră. salutânduşi oile. 8icolios se gătise cu hainele de ginerică. îşi pusese caţa pe umerii arşi de soare şi cu mâinile pe după ea îi strigă lui %ihelis. înecată în lumină. căutând să-şi înăbuşe suspinele. $. 'ar vă ând că %iţosul. murmură el. ţ+nde s-or fi ducând( Jare ce caută aici( /esemne ca s-a întâmplat vreo nenorocire& murmură el şi alergă să-i întâmpme. 8u-ţi pierde cura+ul. tată. %ihelis au i von de glasuri şi se ridică de pe laviţa de piatră. nu se putu stăpâni. făcu încet %ariori. şerbeturile. pandişpanurile. $ Hine te-am găsit. spălat şi încreţit. copila mea! pot eu să-ţi stric cheful( spuse popa şi trase de dârlog pentru a îndemna catârul să apuce spre munte. în baticul roşu de mătase. cornutule. că bine mi-ara petrecut viaţa& -u aceasta. %ihelis. călare pe eatârul său. şuierând ca un cinte oi. 'oi corbi trecură pe deasupra lor croncănind! preotul îi vă u. 4n care lucea verigheta de aur. se abăteau pe la muntele unde se retrăsese %âhelis. ise %ihelis cu tulburare. %ariori. că mare-i mila lui 'umne eu < Gi de -răciun o să-ţi +ucăm la nuntă. $ . J să te faci bine. cu voce stinsă. Inima ficepu să-i vâcnească în piept. urmat de %ariori. stăpâne& Hună seara& %ă duc să mă-nsor. tânăra fată şi se roşi toată privindu-şi cu admiraţie iubitul. /rintre stânci îl ări pe părintele 7riţroris care venea spre el. copila mea& răspunse tatăl. vinurile vechi. $ 'a. nu te simţi bine( 'umne eu e mare. urcată pe măgăruşul lui Ianacos. că nu ştiu dacă o să mă întorc de acolo de vinde mă ducF $ 8u spune asemenea vorbe. $ *cumpa mea %ariori. -ei doi tineri nu observară nimic. îi ieşi N în cale. baclavalele. . "ânăra fată ceruse tatălui ei să-i facă hatârul ăsta. %iţosule < Gi porni iute la vale. 8oi ne ducem la târg. $ *ă trecem pe la munte. cataifurile. părintele 7rigoris. numai de dragul tău.u mă reped puţin înăuntru să-ţi văd palatul. %ihelis& rosti preotul. 4n depărtare câmpia aburea. îşi strânsese părul. stridiile.frigare pe care îi mâncase. îşi încreţi sprâncenele.

*( şi ta pământ şi. învia.h hohote de pâins. o N(h firească din nou grâul. $ %ardori.u. să nu se mai învârtească. părinte. spuse foarte încet. 8umai tu mă mai legi de pământ.3 F'ădu o raită pe munte. fără să ştie de ce. neastâmpăral. anul următor.urca m A#_ora. "e iubesc& 8u vreau să te pierd. şi. 0etele tăiau ciorchinii copţi şi-i aruncau în coşuri! mâinile lor erau rnân+ite de eama de struguri. de nădă+duiţi se iviră lacrimile. 4nsus Nistos. Acum ii au ea pe riacan care răspundeau ca niştecocoşi răguşiţi la eântecele fetelor( simţea o naâhnire sfâşietoareee-i cuprindea inima N Asculta în fiecare an aceste câotece de la cuib3 sul viilor. murmură el. răspunse %ihelis. /ărintele 7rigoris reapăru în prag. scumpa mea %aTiori. nimeni altcineva! numai tu. lui# HristosF Iar după aceea. $ %ergeţi cu bine& le ură %ihelis. pornea( cmene fără teamă şi prihană cuvânttil lai 'uas N. *ă ştii. altoie abia îşi gtâpâneau. Apoi se urcă pe o stâncă înaltă şi-i privi îndelung cum se duc la vale. 'umne eu să vă aibă în pa a lui < Minu o olipă mânuţa slabă a lui %ariori în cele două mâini ale lui. dar amil ăsta ele îi răsunai& în urechi ca un bocet de +ale. dar se stăpâni. $ *cumpa mea %ariori. -ând ai de gând să te întorci la taică-tu( $ -ând o vrea 'umne eu. -u ^oia lui 'umne eu. roşie ca sângele! în timp ce munceau. trăgeau cu ochiul la flăcăii care cărau coşurile# unele oftau. vrând parcă să oprească dit-( roata aceea. o dată cu el. 6:lihelis se opri m loc. inima mea e încă legată de pământ. dragă %ihelis! dar să lăsăm după ce-oi veni de la târg. să mergem. era din nou răstignitF "âmplele lui %ihelis se învârteau ca o morişcă! ameţi. din eer. să nu ne-apuce noaptea pe drum. nemişcat %inele simţea cum începe să-i clocotească iarăşi în piept viaţa năvalnică şi ne înduplecată5oata anotimpurilor se mvârtea fără încetare(!( acum era îa culesul viilor! pe urmă o să vină rândul măslinilor! după aceea o să vana naşte rea. privindu-l cu severitate. $ "aciF %ariori avu destul timp ca să sărute palma lui %iY helis. 2'a. $ Gi dacă n-am să mai fiu eu.. ca să-şi ascundă lacrimile. o să vina iar vremea s`cer iiF %ifaelis era parcă legai de o roată(. ce-ai să faci( %ihelis întinse braţul şi-i astupă gura cu palma. *e agăţă de o stâncă. aplecându-se să-i sărute mâna. deodată. îl întrebă# $ "e-ai certat cu tatăl tău( $ Lasă-l pe taică-miu. se năştea. ca să-şi aline dorul.& tc-eeaşi roată erau.Gi după o clipă de tăcere. . şi în ochii mari. Gi întorcându-se către %ihelis# $ :oiam să stau de vorbă cu tine. eând pe vreme cu soare_ câiiâ# ploaie. legate iua şi noap care urcau şi coborau şi ele. să nu mai pomenim de ea. creşteadevenea bărbat. o poveste tristă pentru mine. . 4n picioare. FGi întoarse faţa. Ar fi vrut să-i spună mai multe. apoi cobora din nou. Wi toate eântao cu +iuniitate glas. 4ncepuse culesul viilor şi vă duhul răsuna de cântecul voios al fetelor în care se tre ise dorul de dragoste. era răstignit. $ 'umne eu aşteaptă uneori ca inima omului să-i facă semn. coborî puţin spre câmpie. $ 'ragostea meaF murmură ea. or să înflorească din aou migdalii. numai tu. %ihelis < rosti preotul. i.

din nou. bătrânul /aferiarheas nu se putu scula din pat. se înăbuşea. 2-u toate astea. dar pentru o nuntă nu mă ostenesc3. 28u cumva şi %ihelis simte că eu sunt o stmcă pentru el. "rimisese vorbă feciorului său să vină la nunta lui Lenio. sângele îi năvălea la cap. în sfârşit. umbla toată iua cu biciul în mână şi-şi bătea argaţii şi slu+nicele sau a vârlea cu pietre în fetele care se duceau la i vor. /ărintele 7rigoris începuse să cânte. Abia către seară. 'ar într-o bună i. fără să scoată o vorbă. Hătrânul boier se duse şi se aşe ă alături de miri! era naşul lor şi trebuia să le schimbe cununiile. :eşnic înfuriat. se găti cu multă gri+ă. %ireasa şi mirele erau de asemenea nerăbdători să rămână singuri! nu se dumereau de fel la ce era nevoie de toate acestea pentru ceea ce aveau să facă ei pe urmă. care-l apasă şi nu-l lasă să răsufle( 8u cumva totul se plăteşte în lumea aceasta( 8u oumva şi %ihelis o să râdă cu hohote la rândul lui(3 1olbă ochii. Amintindu-şi cele ce au urmat după aceea. deoarece simţea că i se înmoaie genunchii! dar strângea din dinţi. dacă aceste două trupuri ar rămâne numai ele singure pe lume. 'e ce mă urăşte( -e i-am făcut eu( 'epăna în gând întreaga sa viaţă! îşi aminti de tatăl său. dar %fhelis îi răspunsese L 2'acă ar fi vorba dI moarte. ca nişte cai ce ies din mare. spre groa a tuturor. cu ochii împăien+eniţi de lacrimi. 7inta repede. ce i-am făcut( murmura ca un nenorocit. %irii străluceau de spălaţi şi curaţi ce erau. bătrânul se rostogoli de pe munte şi muri. îşi căni cu mult dichis mustaţa şi sprâncenele. *e îndopa ca un căpcăun şi bea ca un bivol. se spălă. eu îl iubeam pe taică-miuF 'ar şi %ihelis mă iubeşte pe mineF Atunci( Oău dacă pricep ceva < *ă fie oare scris ca feciorul să urască îşi până la sfârşit să se scârbească de omul care i-a dat ^iaţă( 'e ce( Iată ce nu pot să pricep&3 Hătrânul /atriarheas era frământat de aceste gânduri şi ofta! se răsucea în păt. pând pe alta făcând să se druncine toată odaia. bătrânul boier. 8umai pe el îl mai iubesc pe lumea asta. $ -e i-am făcut oare. /atriarheas fu cuprins de groa ă. în veşmintele lor de sărbătoare! erau puţin năduşiţi şi răspândeau un miros înţepător. se ţinea tare. când sosi şi părintele 7rigoris şi când au i cântările bisericeşti. îşi stropi părul cu apa de flori şi coborî să-şi cunune fiica şi argatul. . dascălul legăna ritmic cădelniţa de argint. /ărintele 7rigoris se grăbea să termine mai repede! nu era în apele lui astă i! gmdul îi bura la fiică-sa! chiar în dimineaţa aceea o cercetaseră doctorii şi dăduseră din cap. 7ând i se adusese vestea# 2"atăl tău s-a prăpădit&3 îl apucase un râs nervos. ca să le spargă ulcioarele.tdon g i. 8u închisese ochii toată noaptea! cate apuca să aţipească o clipă. înspăimântat. şi nuYşi mai putea stăpâni bucuria. liber. cu gura veşnic încleştată. se înfiora. că tot satul rămase uluit de ferocitatea feciorului. aş veni. amintindu-şi de această întâmplare. când pe o parte. mâncâhd cuvintele pe +umătate. când afară se deschiseră porţile şi începură să vină oaspeţii. două fetiţe aşteptau cu două tăvi pline de cofeturi. Iar acum. pe vremea când îmbătrânise. duminică. Hătrânul primise acest răspuns ca pe o lovitură de cuţit. 'ar el râse mai departe până se uşura! i se părea că o stâncă ce-l apăsase până atunci se prăvălise deodată şi că răsufla. se sculă. lumea s-ar umple repede. îţi venea să ici că. oaspeţii stăteau de +ur împre+ur şi priveau cu admiraţie ceremonia.itându-te la ei. să nu se facă de ruşine. Hătrânul /atriarheas era şi el nerăbdător să se termine totul mai iute. se îmbrăcă gemând. 8iciodată nu ştiuse ce înseamnă boala! începuseră să-i crească dinţi noi. . de oameni. îl năpădeau coşmarurile.

Aşa că beţ+ cât poate să încapă în burţile voastre î Apoi se întoarse către noua pereche şi-i ură! $ *ă trăiţi fericiţi. să mă iertaţi.$ /rieteni.u. răspunse el. cei doi 6bătrâni nici vorbă să 6e audă! ei erau adânciţi în gri+ile lor apăsătoare. flăcăilor. %anolios gonea în fruntea hoardei! se făcuse şi el +umătate fiară. părinte dragă. să vă +ucăm şi vouă la nuntă. prieteni. şi se puseră pe mmcare şi pe băutură. tinerilor însurăţei. c-avem de vorbit ceva. 'ar sus. să vedem ce măsuri putem lua. *e sfătuiră aşa până la mie ul nopţii. umplem. %ă au i. 'ar popa se ridică numaidecât şi-i urmă. te rog să pofteşti până sus. şi-i spuse# $ "aică părinte. de la brâu în sus. să apucaţi nepoţi& -reşteţi şi vă-mnulţiţi. ce să. e cu el. mă duc sus să mă cule. şi arunca văpăi pe gură şi pe nări. boierule. Jamenii răsuflară uşuraţi. iar vin. vă spun bune şi cinstite cununii& -ei doi bătrârâi fruntaşi plecară. "oată *arachina s-a pus în mişcare şi a pornit să dea năvală asupra satului nostru. Lenio şi 8icolios fac astă i nunta. :orbea despre bolşevici. apostatul. Vla-i capul bandei& $ 8u numai popa 0otis. *unt mort de oboseală. din nord. după ce iei o gustăricăK. 'ar voi vedeţi-vă de treabă f %âncaţi şi beţi! vreau ca nunta asta să rămână de pomină. întins în patul lui. 8icolios( 0oloseşte bine sămânţa! seamănă cât poţi mai mult I . petrecerea era în toi! carnea şi vinul date pe gât se transformau în cântece. încât pietrele aruncau scântei pe unde călcau. 2'e i-ar putre i limba în gură. spuse părintele 7rigoris. se întoarse către părintele 7rigoris. Hătrânul /atriarheas. ca să nu se stingă neamul omenesc < *ă nu lăsăm moartea să ne-o ia înainte& . să faceţi copii. care îşi împăturea tăcut patrafirul şi-şi strâiigea lucrurile sfinte. că na mă simt tocmai bine. +umătate om. 28-are de gând să se mai care odată( se întreba celălalt. aveau potcoave la picioare. şi taurul de popă nici gând să plece I3 . A început culesul viilor. /etreceţi până la iuă& Gi voi. 6os. din nou butoaiele până la cep. +umătate lighioane. ca să facem ordine. simţindu-se îa largul lor. iar cu braţul întins înainte arăta spre satul LicovrisL $ Gi popa 0otis. In cele din urmă. părinte. petreceţi pe-ndelete& Am tăiat miei ca s-a+ungă la toată lumea. -ei doi capi ai satului se urcară în odaie şi sa încuiară pe dinăuntru. ci toţi drenţăroşii de pe *arachina. aveaK din belşug. *e revărsau de undeva. obosiră amândoi! se saturară unul de celălalt şi începură sră se privească cu ură. să tacă o dată&3 îşi spunea în sinea lui popa 7rigoris. şi cât mai repede& Iar ea aş vrea să fiu atunci un flăcăiandru fără mustaţă şi sa vă car vinul cu ciurul& "oţi cei de faţă pufniră în râs. dar el se opri în prag. slavă 'omnului. Hine ai spus domniata o dată# s-au ridicat picioarele să înfrunte capulF 'e-aia voiam. şi voi. $ :in chiar acum cu domnia-ta. în locuri. urechile îi vâ+âiau şi nu mai au ea nimic. cărora nu v-a mi+it încă mustaţa. cu trupuri corcite# +umătate oameni. să te văd şi să chib uim împreună. eopiii mei. noi semănăm! să-vedem care-o să fie mai tare. şi din când în când începea să fiarbă de furie! dar numaidectt gândul îi bura din nou la %ariori! atunci ochii i se tulburau. Hoierul ridică mina dreaptă şi salută asistenţa! o fată alergă să-i deschidă uşa.a seceră. fetişcanelor. iar satele luau foc în urma lor. vorbi el la sfârşitul ceremoniei. fiii mei i Iar vouă. să-mbătrâniţi. 0iţi bineveniţi în casa mea& %âncaţi şi beţi. 4n închipuirea lui! aceştia erau nişte fiinţe fabuloase. îşi dădu drumul la gură. /ărintele 7rigoris asculta ce asculta. 'omnul fie eu voi. în râsete şi în chiote şăgalnice.

/ărintele 7rigoris îşi aduse aminte de %ariori. /opa se ridică deodată şi-i întinse mâna lui /atriarheas. slu+indu-se de tăbliţele pe care le primiseră de la 1agi 8icolis. dar mai bine să moară < 4n timp ce fruntaşii din Licovrisi chib uiau cum să se descotorosească de %anolios. într-o cămăruţă în care te înăbuşeai. duceţivă.3 *e grăbeau să scape de el. la ce porţi să bată. spuseseră medie%. are şi el toanele lui! o săi treacă.itaţi-vă la albine# ele îşi părăsesc stupul şi se împrăştie prin munţi şi pe câmpii ca să adune hrană. $ 8u mai stai. cu caracter de frăţii! în fruntea fiecărei frăţii puseră câte un conducător. %i-e milă de ea. întrebă# $ 'ar %ihelis ce mai face( *unt tare îngri+orat din p3"i_a lui. vin. $ 8u te îngri+ora. fiindcă mai aveau şi alţi bolnavi de îngri+it. primul frate sau prima soră. 2*unt motive de temere(3 întrebase preotul. Aici îl a+uta pe părintele 0otis să strângă laolaltă toţi copiii şi. 8umai munca şi iubirea. părintele! mai treci pe aici peste o lună. apoi se întorc. %ergi sănătos şi să dea 'umne eu să fie bine. părinte& $ Gi dintr-o mişcare se întoarse cu faţa la perete. fiii mei. îi rugase preotul stăruitor şi călduros. răspunse bătrânul cu oţărâre. spunea părintele 0otis. în chilioarele lor de ceară. cică-i îngri+orat& . J sa mai vorbim mâine. eu sunt îngri+orat din pricina fiicei tale. %unciţi. 20ă tot ce crede de cuviinţă cuvioşia-ta! noi aici o să facem tot ce ne-o sta în puteri. $ 8umai munca ne poate scăpa. Ii strânseră pe toţi bărbaţii şi femeile care erau în stare să muncească şi-i împărţiră în mai multe grupuri separate. şi-i trimiseră prin satele din împre+urimi să se anga+e e cu simbrie şi să lucre e pe la oameni. le vorbea pe drum. sărmana! numai 'umne eu ştie cât mi-e de milă. boierule. încărcate cu miere. apăi mai bine să-ţi moară podoaba de fată şi să scăpăm. unde şi-au lăsat urmaşii. strângeţi tot ce puteţi# grâu. 'upă ce le găsea de lucru. părintele dragă! o să vedem. de < *-ar ice că trebuie să se mărite cât mai repede. ce nevoi au oamenii de pe acolo. acesta. 1aide. împreună cu părintele 0otis. se străduia să găsească un mi+loc ca bă+enarii din *arachina să poată ieşi din iarna ce bătea la uşă şi să nu moară de frig şi de foame. mă. o să vedem care va birui. .3 2J să mă rog lui 'umne eu pentru eas3. se ducea cu ei şi %anolios. se întorcea din nou la *arachina. $ Mapul de popă& murmură el. tânăr. 4l au i pe popă cum coboară scara de afară cu paşi grei. petrecându-i o bucată de drum. Gi ca să schimbe vorba. părinte. spusese preotul. /e *arachina nu mai rămâneau decât bătrmii şi bătrânele. sunt şi motive de năde+de. 2*unt şi motive de temere. cu o ferestruică îngustă ce dădea într-o curte. tân+eşte şi ea. 2"rebuie să stea câtva timp aici3. *ă ne descotorosim de %anolios şi totul se îndreaptăF 8oapte bună. . $ 8oapte bună. fiii mei& le spuse părintele 0otis. untdelemn. părinte( 'e ce eşti aşa grăbit( lartă-mă. ca să aibă gri+ă de copii. J lăsase la spital.u. le spunea ce sate sunt primpre+ur. . 4n sângeâe fiicei dumitale se dă o luptă între două puteri. boierule I spuse el oftând. 2Mi l-am spus. îmbrăcăminte! să aveţi mereu gândulnumai la noua noastră aşe are. Au i colo. cu glas tremurând. $ Hinecuvântarea lui 'umne eu fie cu voi. îi îmbărbăta. "ot aşa să faceţi şi voi.3 2*puneţi-mi tot adevărul3. %ariori& 'acă-i vorba ca feciorul meu să se însoare cu o ofticoasă şi să-mi molipsească neamul. am uitat să te întreb de %ariori! ce-au spus doctorii( $ *e pare că n-are nimic! e fată tânără. şi binecuvântarea lui 'umne eu fie cu voi& Adesea.

chiar şi în cel mai întunecat suflet. aşa cum le ţinea întinse spre cer. 8u cânta Lumea e un vis. flămân i. /e urmă. îi stă m putinţă să scape de nevoi o lume întreagă. s-o ştii. 'upă aceea îl dădu pe mâna unui vechi prieten de al lui. către amia ă. *e făcuse noapte de-a binelea! bătrânele aprinseseră focurile în vetre şi pregăteau cina. îar copiii stăteau pe vine în +urul lor şi aşteptau. străve ie. 'umne eu sălăşluieşte viu şi întreg. 'upă ce micul Ibrahim fu îmbăiat astfel. ovrei. parfumat cu mosc şi instruit bine. un ceas de argint cu lănţişor. *e apropie de el. $ Iuibindu-i pe oameni. părinte( 4ntrebă din nou %anolios. avea tot felul de toane şi-i dădea porunci agăi. care. plin de o sălbatică vigoare bărbătească. nu-l răspunsese = întrebări. fiule. şi până la urmă că ură la învoială. . avem noi o răspundere atât de mare( Gi ce trebuie să facem înainte de a muri( -are-i drumul ce trebuie să-l urmăm( "ăcu. 8u venea singur. seminţe de dovleac. ci biera. îi spuse într-o seară părintele 0otis. 8umele lui era Ibrahim. părinte. acest stup al nostru să strălucească de lumina durnne eirii prin hărnicie. aducea un alt turculeţ. îl mângâia din ochi şi-i făcea toate hatârurile. pe +umătate de brăcate. o sticluţă de mosc şi un săculeţ de cuişoare şi flori de scorţişoară. aga se întoarse de = *mirna. $ Gi fiecărei om. artu_ câudu-le ocheade provocatoare. dragul meu %anolios. %anolios întinse braţul şi atinse uşor genunchiul părintelui 0otis. 0emeile îi adulmecau din pragul uşilor.învăţătorul. adăugă %anolios ou însufleţire. îi învăţau alfabetul îar când se lăsa noapteaK se aşe au ammdoi pe pia` f. se mişcau prin aer ca nişte flăcări. -ătre seară. strălucea în întuneric. pre ervative engle eşti. peste măsură de sulemenite. şi mă cuprind fiorii. aga îl luă în primire şi-l aduse în beilicul lui. o faptă bună îşi are răspunsul ei în lumea întreagă. să-i înveţe câteva ţaehismete de înaltă artă. chiar şi în cea mai umilă floare. amore at de el. $ Gi care-i calea cea bună( $ Aceea care urcă. 4i cumpără un căluţ murg pentru călărie! îi mai cumpără apoi un costum nou-nouţ din postav scump. Aga îl vă u pe micul Ibrahim şi-i plăcu. care veneau aici să se desfete o clipă şi să uite neca urile de peste i. *ă facem tot ce ne stă în putinţă ca acest mic sătuc al nostru. îî spălă şi-i turnă în apa în care se îmbăia ulei parfumat. *tătea Iângă un coş din care vindea. 'e tnuite ori stan şi mă gândesc la asta. năbădăios. Avea cincispre ece ani şi deasupra bu elor arcuite abia îi dăduseră ruleiele. crabi pră+iţi şi iasomie. una peste alta. K -hiar şi în cea mai mică pietricică. se tocmiră. $ Gi cum trebuie să-i iubim pe oameni( $ *trăduindu-ne să-i aducem pe calea cea bună. cufundat în gmdurile sale. îi tunse părul şi-i turnă pe cap apă de levănţică. kI: A doua i. îi făcu propuneri.ta din faţa schitului şi stăteau de voabă până târ iu. lî duse la hamam. roşu. creştini. şi că mâinlle lui. Acesta era ursu . 4n urma lui. 8u mesteca sacâ de 1ios. astfel că bea şi mânca într-una. -are va să ică. Aga îl descoperise într-un cartier rău famat. îl duse la bărbier. $ -um trebuie săi iubim pe 'umne eu. unde fieoare casă avea atârnat în faţa porţii un felinar mic. prăsilă şi iubire. %anolios ridică ochii şi se uită la părintele 0otis! c se părea că faţa =ri slabă. dar aga îi spunea Hraimachi. care. călare pe un căluţ murg. în+ura. musulmani. ci era veşnic flamand şl însetat. chiar şi în cel mai îndepărtat pustiu. un hoge bun de ştreang şi de ţeapă. în acea străduţă îngustă se revărsau din toate mahalalele şiruri de bărbaţi. *ătucul nostru să fie aşa cum am vrea să vedem că e lumea întreagă < -ăci. tineri şi bătrâni.

dar asta nu& Aici sunt numai greci! nu vreau să am belele. 8u-i nimic. întorcând cheia de două ori în broască. sclava noastră! femeie cumsecade. aga şi băieţandrul. şi-o strigă pe %arta# $ 'u-te. oe să-i faci. 0ăcuse rost de o traistă şi vâra în ea tot ce-i cădea în mână. spuse aga. rânQi a mulţumire# 2-orcitura asta o să sugă toată vlaga din aga. du-te şi taie repede o găină. mi se pare că au trecut ani de ile de când am plecat& Apoi se întoarse către Hraimachi şi-i eTplică# $ 'ânsa-i baba %arta. dar o să te obişnuieşti. nici piciorul drept. spălau farfuN. 8u se ştie ce s-a petrecut acolo. lucrând şi pe faţă şi pe furiş. /e uşa ce da în curte intrau şi ieşeau câinii slu+nicele strângeau resturile de mâncare. încă un mân neîmblân it! dă din picior şi muşcă. Aga sări ca ars. şi-au scos ochii( Hre. :reau să-i vorbesc. $ -e să fac cu ea( . se duseseră să ia în stăpânire stâna lui %anolios! casa boierească intrase pe mâinile babei %adalenia. Am să te trag puţin şi-o să-ţi treacă! e o răcealăF . spuse aga. curăţau odăileF Lenio şi mirele plecaseră. $ 8u te supăra pe el. $ *unt ceva femei frumoase în satul ăsta al tău( 4l întrebă pe agă. Hraimachi îşi încreţi gura arcuită. *e tre ise din somn pe +umătate înţepenit! nu-şi putea mişca nici braţul drept. o cămilă! ţi-o las plocon * Gi intră în casă spre a se instala în noua lui locuinţă. "otuî o să se facă! iavaş-iavaşF 1aide. cinstităF /uţin cocoşată. ştie să tacă. pune-ţi basmaua pe cap şi mână& %arta găsi casa boierească a lui /atriarheas cu susul în +os. pehlivanul& $ Hine. babă cocoşată. 4şi aduse aminte de micul lui Iusuf! avea şi el gură. . 8u-i spune nimic! şi eu fac la fel. ştergeau mesele. bre. riile. şi cânta! îi spuneai# 2Aprinde-mi ciubucul3. şi veneaF Vsta-i un drac împeliţat! dar. şi-l aprindea! 2:ino să ne culcăm3.3 $ -e mai e nou pe aici. de-i spune lui /atriarheas să poftească până aici. %arta. după ce mânoară şi băură bine. J oră mai târ iu. şi-o să-i dăm noi pe bra dă. %arta( întrebă aga descălecând în mi+locul curţii. între cei patru pereţi! destul că spre seară. boierule. urca scara mare de piatră şi se ducea să vadă cum se mai simte stăpânul. gospodină bună. $ A. 5ăbdare. care supraveghea şi dădea sfaturi şi ordine în dreapta şi-n stânga. %arta. dar nu scotea o vorbuliţă! îi spuneai# 2-ântă3. pocâltit. s-o încaiecî! e a ta. iar gura îi rămăsese strâmbă. 1ei tu. se încuiară în odaie. 4 mai murit cineva în sat. Hraimaehi. apăru iar în curte. e gingirliu. 4ntr-o i să le pui să +oace. nu-ţi face sânge rău. aga ieşi din odaie mulţumit. nu < "oate oa toate. bre. dragul meu Hraimachi. cu ochii traşi în fundul capului.%arta mtâmpină noua pereche bombănind! dar când îî cercetă mai îndeaproape pe noul oaspete. ca să le văd şi să-mi aleg una. Hătrânul boier nu se simţea de loc bine în iua aceea. 'in când în când. s-a mai căsătorit cineva( -um au mers secerişul şi culesul viilor( -ioclovina de /atriarheas şi ţapul de popa 7rigoris mai sunt încă în viaţă( 7recii s-au încăierat. şi i bucni în râs. dădu un dupac în cocoaşa bătrânei şi se prăpădea de râs. după ce dădu o raită prin casă. pune masa să mâncăm! mi-e foame& Aga oftă. Hraimachi ţine morţiş să vadă femeile cum +oacă! se poate să nu-i facem hatârul( 1ai. %arta.-îi spunea baba %adalenia. -atăţi de-ale tale& $ Ha să mi le caute ele& i-o întoarse cu neruşinare mân ul. $ 8u-i nimic. 0ă din ea tot ce vrei! poţi s-o omori.

'ar bătrânica stărui# $ -e răspuns să-i duc agăi. . eu sunt %arta. după pare %adalenia se întoarse din nou# $ *pune-i să se ducă dracului şi el. J înhaţă pe %arta de cocoaşă şi o vârli pe uşă afară. n-o să-l ve i. %adalenia îşi strânse toate leacurile ei băbeşti şi dispăru pe uşă. bolboroseşte. $ J să-l uci i. 8eruşinatul. spuse bătrânica. cocoşată blestemată! du-te dracului de-aici& piui baba %adalenia. lăbărţându-se. $ Oice să te duci dracului& Asta a spus. Hătrânul întoarse capul! bu ele& se mişcară. şi să +oace sub ochii lui. boierule( Hătrânul îşi mişcă din nou bu ele strâmbe şi baba %adalenia se întoarse către cocoşată. V adus de la *mirna altă unealtă a *atanei. o vă u. ca să aleagăF -easul rău a făcut să tp îmbolnăveşti tocmai acumK boierule& Hătrânul îşi bulbucă ochii şi se aprinse la faţă. spuse el şi închise din nou ochii. care-o să ne ardă de vii pe toţi. o îmbrânci la o parte şi se plecă spre bătrân.'ar bătrânul stătea cu privirile pironite la fereastra din faţa lui. Haba %adalenia. la platan. $ Hoierule. bolborosi ceva. $ "rimite vorbă părintelui 7rigoris să vină să mă vadă. $ 8-o să-l ve i& 8u. îi şopti ea.. fă. şi pe la colţurile gurii îi curgeau şiroaie de bale. *lu+nicele alergară şi îs despărţiră. $ Ieşi afară de-aici. %arta( *-a abătut iar vreo nenorocire asupra satului nostru( *-a întors aga( :orbeşte. . Aga îţi trimite multe bineţe şi ice să pofteşti până la dânsul! vrea să-ţi vorbească. dar tocmai atunci baba %adalenia intră furioasă. vră+itoareo I :reau să-l văd pe boier! trebuie să-l văd cu orice chip. "ocmai atunci se deschise uşa şi intră %ihelis. -ocoşată făcu ce făcu şi se agăţă de balustradă. dar nu se mişcă. 8u putea s-o sufere şi era geloasă pe ea. $ -e drum te-aduce încoace. Asta-i răspunsul. Apoi se întoarse la patul bătrânului şi începu să-l tragă cu ulei de camfor! bolnavul se mai uşura puţin şi deschise ochii. bolnav rău de tot! nici nu poate să se mai mişte! a trimis vorbă feciorului său să vină acasă! l-a lovit damblaua! abia mai vorbeşte. ca uli păian+en care îşi deapănă pân a. se strecură înăuntru! bătrânul boier întoarse ochii. hârcă& strigă el către babă şi se repe i la pat. $ Hoierule. sAYl văd cu ochii mei! altfel aga n-o să mă cceadă& $ 8u te las î $ Ha o să mă laşi& *e încăierară. 4şi adună toate puterile şi strigă# $ 8iciodată& Gi că u istovit pe pernă. aga a pus gând rău satului. boierule( Hătrânul mai mişcă o dată din bu e. %arta se apropie de pat. cică :rea să se adune toate fetele în piaţă. oprind-o să intre în casă. îţi spun. nu mă lăsa să crap& $ Ai puţină răbdare& Lasă-mă întâi să răsuflu. alergă înaintea ei. nu mai stărui degeaba. -ocoşată dădu din cap! se apropie şi se aplecă spre bolnav. de cum o ări pe bătrâna %arta că trece pragul. îi curg balele. urcă scara repede-repede. 'eschise uşa de la odaie. $ Ai spus ceva. baccea afurisită. 8-o săE ve i& $ Liisă-ină. ghemuindu-se.

iartă-mă! orice tată îşi iubeşte fiul. $ 5ămâi cu bine. Hătrânul închise ochii. să n-o iei de nevastă! o să ne Fmolipsească sângele. murmură el. $ "u eşti( Ai venit( mormăi el. tatăF . abia au indu-se. eu mă duc. $ %arioriF "ăcu. de parcă niciodată ua bărbat şi o femeie nu se uniseră până atunci. +os. Măranii se întorceau obosiţi de la culesul viilor! câteva fetişcane trecură pe drum. ări statura de mitropolit şi barba albă. $ 8umai atât îţi cer. Au i( $ Aud. despicată în două a părintelui 7rigoris. se au i un glas de fată cântând un cântec de dragoste. nemişcat. de parcă îşi lua adio de la dânsul. de parcă niciodată o pereche omenească nu se săturase de îmbrăţişări! glasul fetei era plin de +ale şi de dor. şi adesea iubirea nu Gtie ce spune. $ 'aF murmură în cele din urmă %ihelis. $ -e-au spus doctorii.%ihelis. îmi împăture şervetul. cu mâinile mân+ite de must! îşi culegea şi el via. privi afară. îi spuse. *e scurseră câteva secunde! bătrânul îşi privea feciorul cu nelinişte. tată. *trăbătu odaia în vârful picioarelor spre a nu-l tre i pe bătrân. tată. $ 8-are nimic. după ce popa urcă scara cu pas încet. /atriarheas se mişcă în patul lui şi oftă! %ihelis se întoarse spre el! bătrânuî îi făcu semn să se apropie. ca să mor liniştit. singura mea dorinţă. 8umai un singur lucru te rogF $ *pune. acoperită de bale. înspre puţul sfântului :asile. tânguitor. $ *ă nu pleci. mi se pare. o boală rea! dacă e aşa cum cred eu. tărăgănat. ciripind. solemn. ai să ve i& . *udoarea îi brobonă fruntea! feciorul se aplecă. Hătrânul deschise ochii. $ . deschise uşa şi-l aşteptă pe preot în capul scării. $ J să faci aşa cum îţi spun( %ihelis tăcea. *tai aici. desculţ. îl vă u pe feciorul său şi âmbi. am terminatF 'acă s-a întâmplat să-ţi spun vreodată vreun cuvânt aspru. la intrarea în curte. J să mi-o împlineşti( *pune da. Hătrânul îşi fiTă ochii la feciorul lui. ce-i mai rămăseseră şi se strădui să spună cât mai limpede cu putinţă# $ 0ătul meu. se uita la tatăl său! ochii i se umplură de lacrimi.ndeva. /e neaşteptate. %ă ridic de la masă. $ %ariori are. 0aţa bătrânului. *e însera. întin ându-i mâna stângă. cu ulcioarele pe umeri! moş Ladas străbătu uliţa gârbovit. $ 8u plec! dormi. %ihelis se aplecă şi o sărută. avea o paloare de mort! guşa-i în straturi se golise şi se întindea fleşcăită pe gât! gura îi era strâmbată în partea dreaptă şi bu ele îi atârnau în +os. %ihelis îşi aminti de logodnica lui şi-i venea să scoată un chiot din adâncul pieptului spre a-l uni cu cântecul îndepărtat al fetei aceleia. Apoi îşi adună toate puterile. departe. încărcat de tristeţe. fiul meu! după o lună o să fie de nerecunoscut. luă batista şi-i şterse faţa. părinte( întrebă %ihelis cu îngri+orare. cu de năde+de. 8imic altceva I %ihelis se duse la fereastră. îl privi adânc. rosti încet.

îi iertă păcatele. vreau să-ţi vorbesc. $ Hine ai venit. $ -e-ai păţit.şa se dădu de perete şi părintele 7rigoris apăru în prag. un câine din vecini începu să urle. *tai +os. ăsta a fost tatăl meuIată ce a mai rămas din falnicul boier /atriarheas.Gi îşi furişă privirea în odaie prin uşa deschisă. cu bu ele strâmbate. ai dreptate! o să mor. boierule( 8u-i nimic! cura+& $ 8u-i nimic. Intră înăuntruF 4ncet. $ 8u se simte bine. murmură el. %ihelis se ridică. pe care n-o tulbura decât urletul sinistru al +avrei Hătrânul 0atriarhgas au i urletul câinelui. stai lingă el. *ă ne ferească . îl privi pe popă în albul ochilor. Gi bolborosind. sub motiv că noul Iusufachi vrea să pună toate fetele din sat să +oace în faţa lui ca să aleagă una. Apropie-te şi tu. . 4nchise ochii. istovit! întinse rnâna spre părintele 7rigoris. care a ispitit două călugăriţe şi o stareţă şi a umplut casele oamenilor cu fete şi băieţi din floriF3 -easurile treceau încet! satul adormise. 'omnul să-fl aibă în pa a Iui& pregetă o clipă. taică părinte. $ 0aceţi-vă datoria.ţumne eu de-aşa ruşine& %ihelis se întoarse înăuntru şi se aşe ă Iângă bătrânul său tată. îl spovedi în grabă pe bătrânul boier. "u& %ihelis înălţă capul. părinte. fără să mai încerce nici o împotrivire. . /opa veni o olipă. $ /are-se că-i bolnav! mi-a trimis vorbă să vin. *pre revărsatul orilor. $ :ino deseară să mă împărtăşeşti. $ 8iciodată& strigă părintele 7rigoris. păsările şi apele dormeau încă! dăinuia o linişte adâncă. nu mai puţin înfuriat. 2Vsta a fost tatăl meu. chipul îmbătrânit. care a mâncat cele mai bune bucate şi a băut cele mai alese băuturi. %ai degrabă să moară toate& $ %ai degrabă să murim cu toţii < întări %ihelis. /opa se îndreptă spre uşă! %ihelis îl urmă. dragă %ihelis. eu obra+ii fleşcăiţi. îl împărtăşi. dar nu rosti nici o vorbă. eu privirile aţintite asupra lui. Atunci popa se întoarsa mânios către %ihelis. care chiar eând mergea pe +os părea semeţ ca un cavaler în şa. 2U 8uE părăsi. . gândea el. pe urmă %ihelis rămase din nou singur Iângă trupul greu şi amorţit care fusese cândva tatăl luiF *tătu de veghe toată noaptea. care s-a -ulcat cu slu+nice şi cu nevestele altora. $ "u l-ai omorât& îi spuse cu glas înăbuşit.u n-am să mai fiu cu voi! în locul meu o să rămână %ihelis. cu părul alb năclăit de sudoare. începu să le spună că aga i-a trimis vorbă să se ducă numaidecât la el. să nu-l tre im. care în tinereţea lui era frumos ca sfântal 7heorghe. -ontempla. 'ar bătrânul nu dormea! au ise glasuri în +urul lui şi deschise ochii. stâlcind şi mâncmd cuvintele. 8u se simte bine. puse mâna pe inima bătrânuâui boier# nu mai bătea. spuse muribundul. deschise ochii şi vă u un arhanghel cu aripile negre plutind deasupra patului său! scoase un ţipăt şi-şi dete deodată sufletul. *e apropie de pat. se apropie de fereastră! la răsărit cenEU începuse să se învăpăie e! copacii. părinte. apoi spuse# $ J să mă duc chiar acum să-l văd pe agă şi o să-i vorbesc. %ihelis. sărind în sus.

La acest punct. La marginea gropii. unde ar fi găsit munţi de pilaf. murmură el. n-a avut noroc să fie musulman# ar fi intrat în raiul nostru. pe alese. "emistocle şi ră boaiele medice! apoi trecu la AleTandru cei %are şi la vremea lui 1ristos. sorbindu-şi cafeaua. $ .ra unul din aceia care se duc drept în rai# mâncău. 'rept început. punându-şi bu ele groase pe fruntea rece a răposatului. acolo trebuia să te strecori tu! dar acum e prea târ iu < Lângă el apăru Hraimachi. nu putu să-şi ascundă o lacrimă# 2Iartă-mă. băieţandri ca micul Iusuf şi cadâne. II împăratul :asile Hulgaroctonul! în sfârşit. mângâie părul vâlvoi. apucând cu dispreţ mâna agăi şi a vârlind-o cât colo. netamnesamF Aseară a venit hogele lor şi mi-a spus# 2-ruţă-ne de asemenea ruşine. :enise şi bătrânul Ladas să-i dea ultimul sărut! cercetă cu ochii săi iscoditori ograda boierească! prin gând i se perindară într-un cortegiu bogat viile. agă. chiar şi el tresări.ra un om de ispravă. $ 8u te grăbi. săracul. $ -um. apoi aluniţa de pe gât şi ochii îi sticliră. stărui mult când aduse vorba despre sfânta *ofia şi despre $ 1ristos răstignit a doua oară L voi. puţin chefliu. scumpul meu Hraimachi! o să fie într-o i un bâlci.nul din stâlpii care susţineau satul Licovrisi pe acest pământ se prăbuşi. la urma-urmei. $ -ând au să +oace femeile( făcu turculeţul plictisit. dar %ihelis întinse braţul şi. toată noaptea. a murit(& *-a dărâmat aşadar turnul( A rămas satul şontorog( Hre. foarte emoţionat şi leoarcă de sudoare. şi-o să găsim noi un mi+locF3 Aşadar. cu părul ciufulit. Acolo.u am priceput din capul locului şi mi-am is# pesemne că Arhanghelul a intrat în sat ca să ia vreun suflet şi câinii lau simţit şi s-au speriat. 7ândurile agăi apucară alte căi! întinse braţul. i bucni în hohote de plânsF Gi tot poporul vui ca o furtună. când bătrâna %arta îi aduse neagra veste. trebuie să fi dormit adânc. şi 'umne eu să te ierte3. o dădu deoparte# $ *ă nu aud nici un ţipăt& spuse el. când veni să-l sărute pe mort. să fim înţeleşi# nu te-am adus aici ca să te-nsor& 4ntre timp. mai ai puţină răbdare. bre /atriarheas. învăţătorul rosti o cuvântare. strigă el furios. gândindu-se la tot ce vă use şi făcuse peste noapte. %ai ai răbdare. mahmur. . a+unse la căderea -onstantinopolului. dar nu vreau să dau foc satului aşa. de n-am au it nimic < $ "oţi câinii din sat au urlat. făcu istoricul Imperiului bi antin. ogoarele. ise aga. "ot satul se cutremură când se voni din poartă în poartă# 2Hătrânul /atriarheas a murit I3 -hiar şi aga.. care abia se tre ise şi şedea în ceardac cu ochii pe +umătate închişi. cuprins de un fior. grădinile mortului şi oftă# 2/ăcat de atâta avere& %ihelis are s-o dea repede de istov. de la %iltiade. cu pieptul de golit! o alluniţă îi strălucea la rădăcina gâtului. "oate cusururile răposatului fură date uitării! lumea nu-şi mai amintea decât de calităţile lui şi toţi se întreceau în a i le lauda! până şi /anaiotaros. $ Gi. fără să le orim. o porni de la 7recia antică. "rebuie să fiu cu ochii-n patruF 8u mi-e teamă decât de popă <3 Haba %adalenia vru să înceapă un bocet! îşi trase basmaua neagră de pe cap şi-şi despleti părul. când îl au i că strigă într-un delir frenetic# 2'in . uşa cea mare de la casa boierească a lui /atriarheas fusese larg deschisă! mortul fusese coborât în mi+locul curţii şi oamenii din sat intrau pe rând să-şi ia rămas bun de la el. şi-atunci ele au să +oace singure. obra+ii băieţandrului. petrecăreţF 'ar. aga se înfierbânta. îi spuse bătrânica. săpată proaspăt. iubite agă I J să dai foc satului. măslinii. şi-o să le ve iF 'ar pe măsură ce vorbea. rogu-te! o să-ţi fac hatârul. .

Jrice grec care nu ia. nemişcat pe marginea mormmtului. porunci el. la gospodăria rămasă orfană. 7heorghios /atriarheas păstra nestinsă făclia gmdirii. de la rădăcina măruntaielor sale. Jând a+unseră acasă şi închiseră poarta în urma lor. $ 5egretatul 7heorghios /atriarheas. şi nu lăsa barbarii să înăbuşe lumina elenismului. 'ar în urechile lui %ihelis răsunau tot timpul vorbele acelea cumplite# 2"u l-ai omorât! tuF3 şi nu era în stare să rostească un cuvânt. Jrice grec de pe această lume. să ia o hotărâre cura+oasă! a fost un om de treabă. făcu o pau ă să răsufle din nou şi să-şi şteargă ochelarii mici. un salt îndră neţ îl readuse pe marginea gropii deschise de la picioarele lui. Asemenea lui AleTandru cel %are. la boierul /atriarheas. este. chiar neştiutor de carte. Jbosit de lunga incursiune prin istorie şi veacuri. fiind totdeauna gata să-şi +ertfească viaţa. sărută ţărâna ogră ii. n-a i butit niciodată. "atăl meu n-a fost un erou. în toată viaţa lui. mi-am dat seama că eram în prime+die să apuc şi eu pe drumul pe care a mers tatăl meu. a fost un strănepot neaoş al grecilor antici! a fost un nepot neaoş al marelui imperiu bi antin! a fost un fiu neoaş al eroilor din <?. "aie cocoşul alb şi pregăteşte-ne masa! repede& -ei doi prieteni îl priveau îngri+oraţi şi uluiţi.nou. chiar şi cel mai umil. %oartea lui 7heorghios /atriarheas ar fi pentru neamul nostru o catastrofă naţională dacă n-ar lăsa în urma iui un fiu vrednic de el. în timp ce vorbea învăţătorul. J chemă pe baba %adalenia. Acest boier evghenicos nă uia spre împlinirea misiunii veşnice a neamului nostru grecesc# lupta omului pentru libertate& In ceasurile de prime+die era cel dintâi care făcea din pieptul său pavă ă împotriva gloanţelor duşmanului. ca şiN cum ar fi cercetat-o pentru prima oară! intră în chilere. un bărbat mare! drept aceea. ciocăni butoaiele să vadă dacă sunt pline. . îl ridică pe al său şi ise# $ "ot ce a îndrugat învăţătorul la cimitir despre tatăl meu erau minciuni. %ihelis se duse şi se prăbuşi în mi+locul curţii. destupă chiupurile. după secole. acolo unde fuseseră depuse dimineaţa rămăşiţele pământeşti ale tatălui său. după ani. %ihelis avea ochii plini de lacrimi. aici. *trăbătu în goană toată casa. stăpânit de o bucurie nemăTturisită. strigă el. care va continua tradiţia eroică a gloriosului său părinteF "oţi sătenii cre ură pentru un moment cele ce spuUnea învăţătorul! vă ură. fără s-o ştie. 'ar tot ce a spus învăţătorul despre neamul nostru grecesc e adevărat. şi începură să plângă. căruia îi plăcea viaţa liniştită şi traiul bun. %ihelis. cel mai uşor. nu şi-a făcut niciodată pieptul pavă ă în faţa prime+diei. pentru întâia oară. el o să fie din nou al nostru&3 5ăsuflă o clipă. o hotărâre cura+oasă îşi trădea ă neamul.<. ce pornea din fibrele cele mai adânci ale fiinţei lui. măcar o singură dată în viaţa lui. privea sicriul care era coborât în pământ! nu se gândea decât la un singur +ucru L la vorbele acu atoare ale popii# 2"u l-ai omorât! tuF3 Ianacos şi -ostantis îl luară fiecare de câte un braţ şi-l conduseră în tăcere acasă. *e plecă. dar vocea îi era hotărâtă şi voioasă. %iheâis. în străfundurile Asiei. apoi se ridică deodată într-un salt uşor. îşi şterse sudoarea de pe faţă şi. luându-şi avânt. el are şi o mare răspundere. atâta tot. care se aburiseră de sudoare! apoi îşi adună toate puterile şi începu să-l laude pe răposat. din hrubă şi până în pod. pe drumul cel mai neted. trecu repede peste anii de robie şi se opri la revoluţia naţională din <?.<. $ 0ă-ne trei cafele. deschise sipeteleF Apoi veni şi se aşe ă la masă! îl puse pe Ianacos în dreapta şi pe -ostantins în stânga lui. Gi atunci am înţeles dintr-o dată ce am de făcut# vreau să apuc drumul pe care a apucat neamul nostru cu mii de ani în urmă. umplu paharele cu vin. 'e aici. ce mare erou le era dat să piardă.

dragi tovarăşi şi prieteni. Imvăţătorul a rostit un logos ca de ile mari. am luat un pumn de pământ şi l-am aruncat peste el. $ %âng%erile noastre. iar dimineaţa l-au găsit ţeapăn. -âtva timp nu spuse niciunul nimic. moş 1ristofis& $ /ăi să vedeţi& 'upă câte am au it. în faţa peşterii lor. /entru aceea vă cer să-mi daţi o mână de a+utor. nu are cura+F Acum să vedem ce-o să facă %ihelis! acum are prile+ul să arate ee-i în sufletul lui& $ . In cele din urmă. părintele 0otis îi spunea lui %anolios# $ %oş 1ristofis are o gură păcătoasă. fără să pot lua vreo hotărâre! dar a i. am luat hotărârea. %ihelis. pentru că vedeam că aşa făceau toţi. dar să fiu al dracului dacă am priceput o iotă& Am început să plâng şi eu. şovăi o clipă şistrigă.-au întins în patul lui. -iocniră paharele şi nu mai scoaseră nici o vorbă. Jmul bogat e foarte greu să fie i băvit. %ă tem că i s-a aplecatN de atâta pământ& Vsta i-a fost cel din urmă purcel de lapte& 'umne eu atotputernicul odihnească-i pântecul acolo. dar tot ce-a spus el e adevărat. 'eseară. în cap mi se învârtea întruna un gând. el nu se îndură să-şi împartă avuţiile la cei sărmani# o face pe prostul. 0raţilor. până la moarte& eTclamară într-un glas cei doi prieteni. %ihelis& iseră ei. Abia se înapoiaseră din satele de primpre+ur. -ătre seară. părintele 0otis şi %anolios şedeau în faţă peşterii lor şi discutau.u am încredere în %ihelis. unde se duseseră să-şi a+ute tovarăşii *ă găsească de lucru! erau obosiţi amândoi. /entru Neă nu-i de a+uns să fie cumsecade! căci. . la cimitir. taică părinte 0otis. fiindcă s-a obişnuit rău. deşi ştie foarte bine că pe lume eTistă mulţi flămân i. chirigiul dădu să plece! dar se opri. i-a amorţit braţul drept. 'ar noi ăştia trei. vă cer să fiţi alături de mine. $ *ă te-audă 'umne eu& 8umai că eu am vă ut atâtea în viaţa mea. dar taman când a vrut să pună mâna pe eî. F8`apucă să-şi termine vorba. ascultând cu tulburare cuvintele prietenului său. spuse %anolios. 'eseară. să aveţi parte de o viaţă cât mai lungă i $ -ând a murit( -um s-a întâmplat( :orbeşte ca lumea. când o să ne întâlnim laolaltă toţi cinci. nu-i aşa( "răiască sărăcia& -hirigiul se dusese în treaba lui şi acum. topiţi de văpaia soarelui. şteoalfelor. %ihelis grăi# . doi purcei de lapte! se pare că voia să pregătească aceeaşi soartă şi unui curcan. $ /ăcat de aşa bunătate de moară. că cei trei prieteni sosiră la peşteră! preotul şi %anolios se ridicară în picioare. că poarta raiului e îngustă de tot( -ică ăia graşi nu pot să treacă neam prin ea. prăpădindu-se de râs# $ J fi adevărat. acoperindu-l cu laude şi preamărindu-l în neam de neamul lui.$ -are drum( întrebă lanacos. La întoarcere se întâlniseră cu moş 1ristofis şi aflaseră că boierul /atriarheas murise şi că fusese înmormântat chiar în iua aceea. în timp ce-l privegheam pe tatăl meu. $ :om fi cu tine. 'upă aceea. când s-o întuneca. 'umne eu să-i odihnească sufletul în pace& Apoi se aşe ară iar +os. Gtiu că au rămas la văduve pe meleagurile noastre&F *ă-i fie ţărâna uşoară& Iar voi. noi o să trecem. cică a mâncat în a+un. %ihelis( $ Acela care urcă. "oată noaptea. la nunta fiicei lui. fiindcă mărşăluiseră toată iua prin colbul de la câmpie. o să vă spun despre ce e vorba. toţi cinci. să ne urcăm pe *arachina şi să-i căutăm pe %anolios şi pe părintele 0otis. în mormânt& 'upă ce spuse acestea. -are drum. că a încetat să mai lucre e şi să producă scârnă şi bastar i& spuse chirigiul cel hâtru de gură.

8iciodată nu simţise o bucurie mai mare. prieteni. 'au totul. şi vouă. şi începu să râdă şi să +oace. a moştenit de la bunicii săi. IaI. dar e greu atunci când stăpâneşti totul. uşor să aduci +ertfă lui 'umne eu când n-ai nimic. mult pământ şi mulţi pomi roditori. 0ii binecuvântat` %ihelis I %anolios încă nu-şi ridicase capul! plângea. i buti să lege câteva cuvinte# $ 'ăruiesc şi eu măgăruşul meu obştii de pe *arachina& 8-am nimic altceva pe lume. se ridică. *ă-ţi răsplătească 'umne eu. -ând %ihelis termină. dar acum am uitat totul. să mă a+utaţi. gâtuit de bucurie şi emoţie. suntem alături de tine în ceasul ăsta greu. nemaiputându-se stăpâni. şi atunci am suferit. nici pe copiii mei. astă-seară. nimicF3 8oaptea era frumoasă în seara aceea. parcă am scăpat de o greutate care mă apăsa. Ia totul& -eilalţi patru ascultau cu capetele plecate. îşi spunea el! n-am făcut nimic! n-am părăsit nimic de dragul lui 1ristos. durnitale.u n-am dat nimic. "ăcu şi puse mâna pe genunchiul părintelui 0otis. 'ar totodată am simţit $ 'umne eu să mă ierte& L că am devenit deodată mai liber. aici. obştii dumitale de pe *arachina. /e neaşteptate. Astă i am luat o hotărâre# vreau să-mi împart averea întreagă săracilor. părinte& /ărintele 0otis se ridică şi îşi puse amândouă mâinile pe capul plecat al lui %ihelis. 2. 'in când în când. nici pe femeia mea. îl cuprinse pe %ihelis în braţe şi-l strânse cu putere! încercă să spună ceva. părinte. la cimitir. şi numai eu. am să dau socoteală pentru fiecare din faptele mele. se aruncă. 'umne eu mi-a deschis ochii. la rândul lui. datorită lui %anolios şi păriatelui 0otis. revărsându-şi mierea albă peste muntele *arachina. ca şi cum i-ar fi cerut a+utor. . stătea nemişcat. cu capul plecat. 4n faţa mea se deschid două drumuri# unul pe care mă târa tatăl meu. La urmă. 8-am să păstre pentru mine nici măcar fărâmitura pe care strămoşii mei o aruncau celor flămân i. în întunericul nopţii ce se lăsase. şi atunci am vă ut! mi-a deschis inima. fraţilor şi tovarăşilor. aruncau câfe o fărâmitură săracilor şi închideau ochii mulţumiţi că şi-au făcut datoria.$ /ărinte. generaţii şi generaţii întregi. care plângea. fără să poată rosti o vorbăF 'eodată. Aşa credeau eiF Aşa credeam şi euF până în iua când. mult mai greu. 4naintaşii mei sau bucurat din plin de toate acestea. dar vorbele i se încurcau în gură. -ostantis privea şi asculta cu inima strânsă. spuse el. care e hotărârea mea şi să vă cer. trebuie să vă spun că l-am plâns pe tatăl meu! sunt carne din carnea lui! m-a durut când a murit. părinte. dragul meu %ihelis. şi pe copiii copiilor lor. am ales L şi am venit să vă împărtăşesc. pe fugarii de aci şi pe copiii lor. pe care mă cheamă 1ristosF /e care din cele două drumuri să-I aleg( A i-dimineaţă. descărnate. în viaţa mea am fost adăpat cu multe amărăciuni. nimic. îl strânse în braţe pe %ihelis şi-l sărută. *imt că de acum încolo eu singur. nici măcar atunci când apăruse în poarta agiei şi se îndrepta spre platanul de care trebuia să fie spân uratF Acum vedea că sămânţa lui 1ristos este atotputernică şi biruia toate avuţiile pământului. multă vreme niciunul dintre ei nu înălţă capul. şi în lumea asta şi în cea veşnică& în clipa asta tu mântuieşti de la ruşine şi moarte mii de suflete. $ 0iule. $ "atăl meu a moştenit de la tatăl lui. Luna apăruse pe neaşteptate şi se ridica pe cer liniştită. care şi el. Gi %anolios. Atunci lanacos. $ 0iul meu. spuse ei. şi altul. :orbeşte! ai încredere în noi. âmbitoare. %ihelis +ertfea totul. se au iră suspinele părintelui 0otis. . /reotul luă mâna lui %ihelis şi i-o strânse în palmele lui străve ii.

părinte( $ . $ 'e ce nu-mi răspun i. când în sat eTplodă bomba că %ihelis îşi lăsa toată averea drenţăroşilor de pe *arachina. $ -e-i această nouă nenorocire de care aflu. ca să nu mai aud acele cuvinte înspăimântătoare# W"u l-ai omorât! tu&K2 A doua i. *e uita la preotul ce-şi ieşise din fire şi tăcea. :inde-ţi avutul şi împarte-l săracilor. dacă o să câştig împărăţia cerurilor( rosti %ihelis liniştit. ci de teamă. 7ăsi poarta deschisă. Aşadar. părinte. Gi dau totul ca să mă uşure . şi nimic altceva. $ 8-ai nici un pic de respect pentru memoria lui taică-tu( 8u-i de a+uns că l-ai omorât. nişte trădători! amândoi! ba toţi trei. de pe pământ. cele patru mari temelii ale lumii& %anolios L blestemat fie el în vecii vecilor& L este şeful vostru! L iar popa 0otis a venit de la mama dracului şi propovăduieşte drept o nouă . care îşi răspândea lumina dulce deasupra lumii. 4şi simţea şi el inima strânsă# 28-am nici un merit. %anolios. 'e ce ţipi la mine( /opa 7rigoris înnebunea de furie! se învârtea prin odaie ca o fiară în cuşcă şi-şi muşca mâinile de turbare. şi alergă la casa boierului. 8-o să treacă mult şi-o să te văd cutreierând uliţele satului cu o traistă pe umăr. pe tine şi ne dascălul tău. urcă treptele scării două câte două şi dădu peste %ihelis aşe at în faţa ferestrei. dând-o drenţăroşilor de pe *arachina( *ăvârşeşti o crimă& J crimă& 5uşine < %ihelis strânse şi rupse scrisoarea pe care o scria. sau nu( 5ăspunde < $ *urpi temeliile societăţii. nu fac decât să mă supun poruncii lui 1ristos. să ţii toate poruncile( 8umai atâta nu-i de a+uns. -e preţ are viaţa asta de aici. acum îl mai tai Gi în bucăţi. ca să uit. fac ceea ce fac. poruncii lui 1ristos( 'a. *unteţi nişte trădători. în acelaşi timp că e nevoit s-o părăsească. scriind. fără brâu. patria. părintele 7rigoris năvăli în cameră ca un uragan întunecat. niciunul. La ce-ţi foloseşte.şti nebun! nu ştii ce vorbeşti! eşti un ălud& $ *unt creştin. asta pot să-ţi spun < 'eclar desfăcută logodna cu fiică-mea. 'a. cerşind& $ Gi ce pierd cu asta. da. %ihelis( strigă el gâfâind. ştergea cu condeiul şi scria din nou! fra ele i se păreau prea aspre. ca să pot dormi. poftim răspunsul meu& 8u vreau să te mai am de ginere. împreună cu banditul de popa 0otis& 'a. în năde+dea că-l va mai găsi pe %ihelis acolo.` 4n clipa aceea. "ot ce fac. Ii scria lui %ariori! se chinuia de mult timp să ticluiască o fra ă prin care să-i spună logodnicei lui cât de tare o iubeşte şi. $ Am să te afurisesc de pe amvon. daca vrei să intri în împărăţia cerurilor. da sau nu. îşi spunea în sinea lui. părinte. 0aci pomană cu averea tatălui tău. prea crude! unul şi acelaşi cuvânt nu putea să cuprindă laolaltă dulceaţa dragostei şi amărăciunea despărţirii! 2veşnic3 şi 2niciodată3 erau două vorbe cu totul deosebite! ceea ce căuta %ihelis era un singur cuvânt care să cuprindă laolaltă aceste două prăpăstii ameţitoare din străfundul inimii omeneşti. -are secret( $ Holşevicilor I /rimiţi îndemnuri de la %oscova ca să surpaţi religia. familia şi proprietatea. spune 1ristos. fără potcap. să-l împărţi desculţilor şi haimanalelor( 8u ţi-e teamă de 'umne eu( $ 'ar tocmai pentru că mi-e teamă de 'umne eu. fac nu din bunătate.vanghelie ordinele %oscovei < . părinte( %ă supun. părintele 7rigoris se repe i în uliţă cu papucii lui prăpădiţi. *cria. cu părul vâlvoi. %i-e teamă că mi-am ucis tatăl prin purtarea mea.%ihelis privea tăcut luna. 4mi simt cugetul încărcat cu un păcat îngro itor. părinte. cu anteriul fâlfâindu-i în vânt. nu căsca ochii ca nişte cepe& Gtiu secretul& $ *ecretul( făcu %ihelis mirat.

şi după aceea pe la gospodarii mai înstăriţi din sat. apoi pe la moş Ladas. popa plecă. mai degrabă. plecase chiar atunci. care va să ică. ţi-ai împărţit ogoarele şi easele sarachinioţilor& -a să-şi pună piciorul în Lieovrisi şi să ne înghită pe toţi& 'ar n-o să intre ei în satul nostru. părintele 7rigoris să . o să-i gonim. îi convinse că oamenii cinstiţi şi gospodarii cu stare trebuie să se unească şi să-l lovească pe Antihrist în moalele capului. %ihelis începu să-i vorbească deschis despre dragostea lui! îi eTplică lui %ariori că ea îi stăpâneşte gândul şi inima i şi noapte şi că viaţa lui fără dânsa ar fi aspră. %ihelis îl privea de la fereastră cum străbate curtea. popii. apoi dispăru în uliţă. chir %ihelis( mugi popa. ca să-şi pună la adăpost pielea şi punga& $ 8e declari ră boi. părintele 7rigoris trecu pe la fratele său. murmură el. ca şi când ar fi priceput pe neaşteptate despre ce e vorba. făţarnic. satul bogat al cuconilor& /opa sări ca ars! îşi lovi fruntea cu mâna. Iată. *e aşe ă din nou în faţa ferestrei şi se apuca iar de scrisoarea pentru %ariori. 'ar dacă o să tăbărâţi pe noi. găsea cuvintele care-i trebuiau! îi scrise logodnicei sale cum tatăl ei. să-i gonească cu forţa. nu eTistaF Gi. o să ne luptăm.$ Atunci înseamnă că şi 1ristos e bolşevic& făcu %ihelis. 8u ştiam. cămătar. Jchii i se umplură de lacrimi. iar duminica viitoare. $ Ha aşa cum l-aţi pocit voi. stârnea un simţământ care. au să rămână nesăpate. ci predic dreptatea. preotul. aici. trmtind uşa după el. şiret. mincinos şi laş. pustiite. 1ristos a devenit un biet moş Ladas. le spuse că-i păştea o mare prime+die pe toţi. 4i mărturisi dragostea lui şi. Le arătă cum stau lucrurile. ridic mâinile şi +ur& 'uminica ce vine o să mă urc pe amvon şi o să arunc anatema asupra voastră& -u această ameninţare. $ 8u ştiam că o iubesc atât de mult. $ Aşa cum l-aţi pocit voi. -ât despre măslinii. ci Antihrist& %ihelis îşi pierdu cumpătul şi sări în sus. pe neaşteptate. această dragoste creştea sau. şi cât mai repede. aşternut pe hârtie ca s-o mângâie pe %ariori. $ 8u declar nici un ră boi. Adevăratul 1ristos e cu noi! şi-o să ve i că într-o i *arachina cea drenţăroasă o să doboare Licovrisi. îi umplea inima eu o pasiune pe de-a-ntregul nouă. bogătaşii& /rin voi. câteva obiecţii. după chipul şi asemănarea voastră. cu lă ile pline de lire turceşti şi engle eştiF Gi apoi. 'e data asta. cu o clipă mai devreme. $ 'e aceea. ca un urcuş greu şi fără bucurii. lui %ihelis i se păru că viaţa fără %ariori ar fi un martiriu de Fnesuportat. ţipă Ia el. %ihelis au i câtva timp dinii care lătrau speriaţi la trecerea sfinţiei sale. neudate şi au să se usuce. târşâindu-şi papucii vechi şi ponosiţi! anteriul ce-i flutura în vânt umplu o clipă poarta. înainte de a fi eTprimat. înainte de a-l lăsa să se întărească şi să molipsească satul. este& 'ar acela nu-i 1ristos. *-ar fi is că fiece cuvânt de dragoste. furios pe el din pricină că s-a hotărât să urme e cuvintele lui 1ristos şi să-şi împartă averea săracilor. mitropoliţii. şi cum i-a spus că strică logodnaF Gi. nu& 8-o să le meargă& Iar dac-or veni. împroşcând tot peretele cu scuipat. 1ristosul acesta al vostru a că ut la învoială cu toţi puternicii pământului. şi învăţătorul tăcu mâlc. pe măsură ce i-o mărturisea. *e înţeleseră ca în iua când sarachinioţii vor veni să pună stăpânire pe proprietăţile lui /atriarheas. 8umai învăţătorul făcu. sfios. după slu+bă. învăţătorul. dar fratele lui se bur ului. grădinile şi ogoarele tale. în această vreme.

şi acum se bucura că pre icerea i se adeverise şi că ev ecul încăpuse pe mâna *atanei. /rintre bărbaţii şi femeile de acolo. foarte tulburată. pufni el. 8umai pentru asta intru în slu+ba voastră. /anaiotaros. în ori. urmaţi la câţiva paşi de Antonis. 2"oată neghina. îi spunea 'imitros bărbierului. J să-i găsească el. în ultimele nopţi nu putuse să închidă ochii de loc de câte ori aţipea câte puţin. o să se facă bine şi o să se întoarcă din. să fie aleasă şi aruncată din satul nostru. 'u-te din când în când şi aruncă-ţi ochii printre cei de pe *arachma. disde-dimineaţă. îţi dau o sarcină mare. care îl privea aspru şi dădea din cap. şi apoi. când pleca de acasă. %oş Ladas stătea în picioare. şi de grăsanul 'imitros. din aceea bună. adăugă popa. în strana epitropilor. le scotea din picioare şi se întorcea acasă cu ele la subsuoară. %i-e scârbă de voi. strigă părintele 7rigoris. 4n duminica următoare. 'e aceea. satul întreg se adunase. popa se grăbi să se întoarcă acasă pentru a-i scrie fiicei sale. mâhnit. care nu mai călcase în biserică de luni de ile! faţa ciupită de vărsat îi strălucea de bucurie! îşi pusese o ţigară la ureche. palid. şi neisprăviţii lui de părtaşi. 4mpreună cu el veniseră şi Ianacos cu -ostantis. $ Iar eu am să mă duc să-l rad pe %anolios şi să-i dau pe cap cu apă de levănţică. înainte de a apuca să se facă nunta& 'upă aceea. la început numai împotriva lui %anolios. Antihristul. le lua în mână şi nu le încălţa decât când a+ungea la biserică! iar după ce se termina slu+ba. bărbierul. . la /aşti. căruia îi spuse# $ Hagă de seamă. şi am să-l duc pe *arachina. răvăşit de un băr ăune care a pătruns în el să-l +efuiască. declară bărbierul. :enise acolo şi /anaiotaros. ca să vadă bine şi să nu uite niciodată ce păţesc aceia care îl reneagă pe 1ristos. şeful lor. venise şi ea să ia parte la umilirea nepotului ei. că altfel mi-e scârbă de voi& /opa îi întinse mâna să i-o sărute. dar /anaiotaros îi întoarse spatele şi deschise uşa. s-o ruine e după ce se va termina cu anatema. 0useseră căraţi până şi bolnavii.u n-am sărutat niciodată mâini şi poale pişate. îşi vedea îh vis tatăl. după ce totul fu pus la cale. răspunse /anaiotaros. nou acasă. 8e ameninţă ne toţi aceiaşi duşmani. îmbrăcat în doliu. Hiserica vuia ca un stup de albine. un bărbat mai înţelept şi mai evlavios atunci când. -hiar am în bu unar sculele de ras şi sticluţa. de toţi. astfel că mergea cu ele ca un şontorog. dacă n-or să se căiască. -ostantis şi ceilalţi. să nu rămână decât grâul curat <3 Apoi. şi împotriva tovarăşilor lui# %ihelis. îi mai spunea că trebuie să-i mulţumească numai lui 'umne eu că %ihelis şi-a dat arama pe faţă şi s-a arătat ce ticălos e. îmbrăcată în negru. *pusese totdeauna ca învăţătura multă înseamnă pier ania acestei secături de băiat. $ Am să tai un miel. şi nu le încălţa decât o dată pe an. unii erau neliniştiţi. părintele 7rigoris îl chemă la sine pe /anaiotaros. :ino şi tu să guşti o bucăţică. Acum picioarele i se îngroşaseră şi ghetele îl strângeau. şi păşi pragul.rostească anatema. îl rodeau. In cinstea acestei ile solemne se îndurase să-şi încalţe ghetele! le cumpărase de la târg în vremea de demult când fusese ginere. la biserică. care face pe 1ristos. ale cărui nelegiuiri umpleau de ruşine neamul ei de oameni cinstiţi. în încheiere. alţii veseli. -aută de ve i ce fac şi ce nun! /e urmă. măcelarul. cu puterea lui 'umne eu. 'ar ce` care m` râcâie mai mult sunt icioglanul ălaNde %anolios. să sărbătorim afurisirea. :enise şi %ihelis. cu pieptul umflat. dar tu ai mâini vân+oase şi s-ar $ îW ti(-`î-n ri cp anf%ArKihjK rr fina putea ca în curând să avem nevoie de tine. ba chiar şi copiii mici. 4i povesti halul în care a decă ut pricopsitul ei de logodnic şi-i atrase luareaaminte că ar fi bine să-l şteargă din inima ei. Gi. Haba %adalenia. de parcă îl blestema. cărora le-a intrat în cap că-s apostoli. lanacos. $ . vino să ne dai de veste.

4şi înăspri privirea.ra posomorit. 'e când era mic prinsese frica popii 7Nrigoris. nimeni să nu se apropie de el& 8imeni să nu întindă braţul să-i dea o bucată de pâine sau un pahar de apă& 8imeni să nu deschidă gura să-i spună bună iua& Iar cine îl întâlneşte. o ră bunare personală. piei din mi+locul nostru. îşi îngraşă glasul. deoarece nu aproba câtuşi de puţin această ceremonie neomenoasă. stropi în sus şi strigă cu glas tunător#(\ $ /iei din mi+locul nostru. ceilalţi. 1ristos e păstorul. ca să ţină isonul. *-a lepădat . dar are datoria să fie nemilos. ca să ne salvăm noi. să scuipe de trei ori la pământ şi să-l ocolească. /opa se întoarse şi se opri în mi+locul bisericii. să-i dăm brânci în ea. ca şi când 'emonul ar fi ieşit afară şi aerul s-ar fi însănătoşit. ca să moară acolo. păstorul o scoate din stână. biserica e o stână. ca să nu le molipsească şi pe celelalte. /ărintele 7rigoris apăru în biserică furios. afurisitule <3 şi închise uşa apăsat. în sinea lui îşi spunea că era un lucru nedrept. nimeni. îl doare inima că pierde o suflare. iar preotul e repre entantul lui 1ristos. apoi se întoarse către săteni. 4ncepu slu+ba şi o termină repede. un steag roşu. pornit. popa mai scutură o dată cu toată puterea pămătuful. părintele 7rigoris îşi roti ocnu /D deasupra turmei sale. -lopotul începu să sune ca de moarte. d l m pp pe sus. care-l bătea fără milă! nici acum nu se de bărase de teama acestuia. cinstea sunt în prime+die. în aer. -ând o oaie e atinsă de molimă. stropind neîncetat aerul.î s-a ridicat împotriva lui 1ristos! suntem datori să-l lovim fără milă în creştetul capului. strigând# 2/iei din mi+locul nostru. fratele lui mai mare. credincioşii sârrt oile.4nvăţătorul se aşe ă alături de strana ţârcovnicului. ca un proroc. *e urcă apoi pe amvon! toţi oamenii ridicară feţele şi-l priviră cu groa ă. piei din mi+locul nostru. nevă ut. stropi din nou în toate ungherele şi strigă iarăşi# $ /iei din mi+locul nostru. cu barba-i albă despicată în două. ca şi cum %anolios s-ar fi aflat acolo. strigaţi cu toţii# 2Afurisit să fie %anolios&3 'in toate piepturile ţâşni un strigăt ce cutremură biserica! întreaga asistenţă ridică mâinile ameninţător şi strigă de trei ori# $ Afurisit să fie %anolios& /opa stropi prin biserică pentru ultima oară. piei din mi+locul nostru. şi slu+itorul lui 'umne eu îl alunga pas cu pas. $ 'e a i încolo. să-l despărţirn de oile sănătoase şi să-l i gonim în prăpastia *atanei. A+uns la uşă. $ 0raţi creştini& strigă el cu o voce tare. fraţi creştini! acesta e %anolios. dând-o peste cap! era grăbit! şi sătenii erau grăbiţi. 0raţi creştini. A+unse până la uşa bisericii. a+uns la şai eci de ani. . *-a ridicat împotriva patriei. pornită dintr-o patimă +osnică. din înălţimea amvonului. *ătenii se dădeau la o parte cu groa ă. ca să ne arunce pe toţi în sânge. fraţi creştini. şi-o alungă departe. $ *trigaţi de trei ori. /opa muie pămătuful de busuioc în căldăruşă. afurisituâe& *trăbătu astfel biserica de la un capăt la altul. spre a-şi salva restul turmeiF J oaie din stâna noastră creştinească are râie. a proprietăţii şi flutură un steag al lui. în prăpastie. /aracliserul îi ieşi înainte cu o că=lăruşă plină de agheasmă. ce răsună până în înaltul boitei. patria. ca şi s-ar fi prăpădit un suflet. a familiei. %anolios e un bolşevic& *untem datori să aruncăm asupră-i anatema. cu toate că era flăcău tomnatic. dar nu cute a să ridice capul. Acum am să mă dau +os din amvon şi-am să-i alung& -oborî din amvon. fraţi creştini. ca şi cum s-ar fi temut să nu-i atingă umbra blestemată ce se retrăgea pas cu pas şi era i gonită din biserică. -ei de faţă răsuflară uşuraţi. în dreapta. /rimeşte ordine de la %oscova! credinţa. . afurisituâe& 0ăcu un pas.

măcelarul. Afurisit să fie oricine va cute a să ridice mâna şi să o druncine&3 1ristosul nostru. ghiftaftul. întorcându-se către cei doi prieteni ai Iui. 4n aceeaşi clipă. 'umne eu e acela care o să ne +udece. %anolios nu e singur. 4n spatele celor trei prieteni se auri deodată o voce şuierătoare# . dar %ihelfe îl apucă de braţ. e curată& Apoi. lanacos. cinstită. desprins de celelalte. $ *ă mergem. Avem încredere în el. :ă las. şi 'imitros. *ă-l lăsăm pe 'umne eu să +udece& Gi ieşi din biserică. se desprinseră pe furiş din mulţime şi porniră după ei. Antonis. patria. însoţit de lanacos şi de -ostantis. priveşte trupurile flămm ite. se au i în mi+locul bisericii. vibrând de rnânie# $ Gi pe mine. ceva mai în urmă. *ătenii se dădură la o parte. 1ristosul vostru. $ Amin < mugi mai tare decât toate celelalte. 5ămâneţi cu bine. nemiloasă! trebuie dărâmată&3 /ărintele 7rigoris îşi snmeţi odă+diile de pe el şi se repe i la cei trei. să plecăm. %ihelis /atriarheas. "răsnetul lui 1ristos atârnă deasupra capetelor oamenilor şi aşteaptă cu răbdare.de 1ristos. 0emeile se închinau îngro ite. îngeri ai *atanei. Gi eu sunt împreună cu el& $ Gi pe mine. fraţilor. prigonit! bate la porţi şi nimeni nu-î deschide. preotul vostru. marchitanul şi factorul. Gi eu sunt împreună cu el < Afuriseşte-mă şi pe mine. 7lasul popii 7rigoris tună# $ J să vină şi râhdul vostru. consăteni& 8imeni nu scoase o şoaptă. Gi inima noastră. lâr9tosul nostru e sărac. bărbierul. în milostivirea -elui de sus& $ -el de sus o să ne +udece cu dreptate. un glas potolit. ise el. câteva glasuri strigară cu tulburare# $ /lecaţi de aici& Ieşiţi afară I /ieriţi din mi+locul nostru& lanacos se repe i să dea cu pumnii. nu dumneata& $ 'umne eu v-a +udecat prin gura mea& răgi popa. părinte. deci. $ /ărinte. familia. pieriţi din sălaşul lui 'umne eu& *ătenii erau aţâţaţi. le ise# $ 1aideţi. făcând gol în +urul celor trei prieteni şi lăsându-i singuri în mi+locul bisericii. sufletele asuprite şi strigă# 2Această lume e nedreaptă. proprietatea. %oş Ladas sări din strana epitrop. răcnind# $ Holşevicilor. 8umaidecât răsună un alt glas. îşi scuipau în sân şi murmurau# 29^rie eleison& 9^rie eleison&3 $ 5ămâneţi cu bine. sunt în Licovrisi glasul lui 'umne eu& $ 8umai o inimă curată e glasul lui 'umne eu î îi întoarse vorba %ihelis. nu vă grăbiţi& Hiserica lui 1ristos e îngăduitoare şi milostivă! ea vă lasă timp să vă căiţi. cafegiul. 1ristosul vostru e urţ boier bo\ gat! se are bine cu aga! îşi ăvorăşte poarta şi mănâncă pe săturate.u. . /anaiotaros ridică pumnul. necinstită. desculţul. strigă lanacos. trâmbiţea ă#_Această lume e dreaptă. milostivă! îmi place de ea. şi ele îl calcă acum în picioare& /iei dân mi+locul nostru şi să ai parte de focul gheenei& Amin& $ Amin& strigă mulţimea într-un urlet de bucurie. *ă ne scuturăm picioarele de colbul din Licovrisi.or. din ai cărui ochi ţâşneau scântei. părinte. şi 1ristos se leapădă de el < A călcat în picioare religia. consăteni& repetă %ihelis. Gi eu sunt împreună cu el& 4n biserică se produse deodată o mare vân oleală. -ostantis. vocea înfricoşătoare a lui /anaiotaros.

vă useră un fruntaş al satului îngropat. *ă se ducă în braţele 'iavolului&3 "rase cu nesaţ cele din urmă pufăituri. sau mai bine împreună cu el. un turculeţ omorât. aşe at sub platan. şi începu să urce. nevasta. nu blestemă. câţiva din colegii lui se tot legau de el! dacă mai sunt încă în viaţă. %ai avea de pus la punct nişte socoteli vechi şi la episcopia din târg.$ 8e părăseşti. sărmanii. ar tăia piuitul oricui ar cute a să i se împotrivească. l-ar ucide fără să mai stea pe gânduri! nu pentru că era gârcit. 2"otul merge ca pe roate. băiatule& 8-ai aflat( *e ice că cineva ne-a dăruit ogoare şi vii. veneau la rând Ianacos şi -ostantis! aceştia au apucat pe un drum rău. care aduna surcele şi vreascuri pentru aprins focul. şi pleci. cu câţiva arhimandriţi şi protopopi şi chiar cu vlădica însuşi! le-ar veni şi ăstora de hacF Gi nu s-ar opri aici# pe vremea când îşi făcea studiile. %u se putea spune că nu erau bucuroşi! eTistenţa lor devenise deodată bogată în întâmplări# vă useră un om spân urat. pe popa 0otis. scuipă şi se ridică spre a se duce să dea o raită pe *arachina.3 îi defilară prin minte oamenii pe care i-ar ucide. Oărindu-ş+. nu păcătuieşte cu femeileF 'eci. şi 1ristos şi apostoli. ca şi când trăsnetul pe care îl de lănţuise împotriva celorlalţi s-ar fi abătut asupra lui. viţa fără de prihană şi veneraţia de care se bucura în mi+locul alor săi L ah. J să le fac de petrecanie la toţi. "otul la el îl călca pe nervi# chipul de ascet. ar trebuiF *ătenii se împrăştiaseră! unii se duseseră în piaţă. -ostantis. 4ntâi şi întâi. gândea el. în temniţă 2ţap de popă3 şi-l făcuse de două parale. -e mai nou pe la voi( $ "oate bune. spunându-i că-i făţarnic şi ie uit. pe %ano-! lios! ăsta e cel mai prime+dios. ca să nu murim şi noi. pe care o cunoştea însă bine. 'omnul fie lăudat& -hiar mâine coborâm în Licovrisi să începem culesul viilor. care alerga cu părul despletit în vânt. i de i. îşi icea el în gând. $ 1ai noroc. 'upă aceea. în iua aceea. II ura de moarte pe preotul fugarilor! dacă ar putea. cu atât turba mai tare de furie! până la urmă. se opri din dram şi şovăi. ca să vadă ce se mai petrece acolo. dau o pildă rea. /e drum se întâlni cu un bătrânel de pe *arachina. sau pe %anolios. 'ar %ihelis( /opa chib ui o clipă! 2*ă mai aşteptăm puţinF3 murmură el. hapsân şi a aruncat pe drumuri o droaie de orfani. fireşte. ochii sfredelitori. o văduvă în+unghiată! iar acum le-a fost dat să vadă şi o afurisire& /anaiotaros. Apucă pe o potecă puţin umblată. /e ăştia cinci i-ar băga în primul lot! apoi. /e moş Ladas. moşule& făcu /anaiotaros. ci pentru că-i strigase în faţă. $ Gi-or să vină oameni de-ai voştri să culeagă. 'ar lanacos îl trase cu forţa s $ 1aide. nu te mai uita în urmă& k: /ărintele 7rigoris `e întoarse acasă mâniat foc. cumpătarea la mâncare şi la băutură. cum l-ar doborî la pământ. Imediat după el. alţii stăteau încă în faţa bisericii şi vorbeau cu mare însufleţire. nu minte. i-ar scoate ochii. glasul înflăcărat. moşule( . pentru că nu-i poţi găsi nici un cusur! nu fură. ar urma canalia aceea de popa 0otis. -ostantis se întoarse să vadă cine-i. scoase fumul pe nări. cum i-ar rete a nasul& -u cât părintele 7rigoris se gândea la potrivnicul lui. *ă ică# WAnatemă&K. haide. ar fi bine să mântuie satul de ei. hai( îţi laşi femeia şi copiii de i belişte. şi omul pe care-l blestemă să cadă pe loc mort& 8umai aşa lumea ar scăpa de lepădături şi pe pământ ar domni pacea şi dreptatea. el ar fi primul. îşi aprinse ţigara şi şi-o fuma fericit. /âra mea a prins. dacă ar avea această putere. cum iar smulge barba. de foame. nu mai ştia pe care să-I omoare întâi. s-ar răfui şi cu aceiaF /ărintele 7rigoris oftă# preotul ar trebui să aibă această putere! da. 2-uvântul preotului ar trebui să aibă puterea de a ucide. afurisituâe( .

cuvintele lui 1ristos. învârtea o oaie în frigare. 2Hine că am aflat. se porni veselia. dar nu le au ea bine. trăsnetul de care vorbeai cu atâta tărie( . In +urul lui se strânseseră mai mulţi copii. 8u-l văd. să le taie părul. %ihelis I 'ar în adar! nimeni nu răspunse. 8ici nu le pasă l-Ai ice că la ei e sărbătoareF . "oate i-au ieşit pe dos# pe porcul de taică-su l-a pierdut. înţelese. de parcă ar fi împărţit anafura. a+utat de două-trei bătrâne. în mare. ţinea un cuţit în rnână şi din când în când înţepa oaia. $ 0iii mei. a+ungeau până la urechile lui unele cuvinte ră leţe. Hucuraţt-vă. pogoară astă i că o binecuvântare deasupra capetelor noastre& 1ristos a spus# 20ericiţi veţi fi şi voi când veţi fi ocăriţi şi prigoniţi şi în tot felul grăiţi de rău.pe nedrept.nde ţi-e. Y %iheâis& strigă ei. 'in timp în timp. /anaiotaros îl au ea acum desluşit. de femei bătrâne şi de copii se adunaseră în faţa peşterii cu ugrăveli. am apucat pe calea cea . Gi-o fi plângând soarta prin vreun colţ. îşi făcu cruce. 1ei. /ărintele 0otis dădea mereu din mâini plin de voie bună şi vorbea tare. /anaiotaros îşi ascuţi au ul. care le vorbeau pe rând. şi-şi propti căpăţma în marginea stâncii. dănţuind de bucurieF /ărintele 0otis se apropie. râsete! un be+enar adusese o cob ă şi o acorda.nde-o fi %ihelis( se întrebă el. $ %ai.. popă 7rigoris. pentru %ine. şi ţopăiau de bucurie. îşi re emă bărbia în mâini şi începu să caşte ochii. cob a drăngănea voioasă. %anolios sări în sus şi cată cu ochii în +urul lui. pentru a rade un bătrân care stătea alături. -ostantis. 4n picioare. iar Iariacos\. legând frânturile de fra ă între ele. iată. 'omnul fie lăudat. că râdeau. lingă el. Gi iată că astă i oamenii ne ocărăsc şi ne învinuiesc pe nedrept şi ne i gonesc din pricina lui 1ristos! iar prietenul nostru %anolios a fost afurisit astă i de popă. fiii mei. spunea popa. în +urul preotului şi în +urul lui %anolios. aşteptând să le vină rândul. căra apă cu ciuberele. lanaeos şi 'imitros ridicară oaia de pe +ar +şi-o puseră pe nişte pietre! mulţimea înfometată dădu fuga. "otuşi. făcu cerc în +urul fripturii! eâţiva începură să bată în nişte tiâgiri vechi. binecuvântată fie această i& -eea ce a pre is 1ristos pentru ucenicii lui. ca să poată vedea şi au i mai bine. "oată lumea se aşe ă pe +os. în genunchi. că plata voastră multă este în eeruri. 'ar. ardea un foc dravăn! grăsanul 'imitros. fie& bombăni /anaiotaros. /ărintele 0otis terminase pesemne slu+ba. 2. să.$ /ăi cum cre i& -ă doar avem şi noi flăcăi şi fete vrednice. căci aşa au prigonit şi pe prorocii care au fost înainte de voi&3 Acestea sunt. gândi el! o să mă duc să-i dau de veste ţapului de popăF3 A+unse la stânca unde îşi făcuse postul de pândă şi de unde putea să vadă tot ce se petrece în peşteri! se întinse pe burtă. căci o mulţime de moşnegi. cam ce spunea %anolios! 28u m-a afurisit 'umne eu. J să-i vedeţi mâine la treabă& /anaiotaros îşi continuă drumul. La eâţiva paşi de ei. m-a afurisit părintele 7rigoris! nu-i totuna&3 -eva mai încolo. Antonis pregătea clăbucul de săpun. să vadă dacă era destul de friptă! ainândoi spuneau ceva de ha . 'eodată. neliniştit. sărac şi văduv&3 *e au iră strigăte. flaimucul. averea şi-a împărţit-o. popa i-a spus în faţă că nu-l mai vrea de ginere şi a desfăcut logodna L ce mai# a rămas orfan. binecuvântă oaia şi îneepâi să împartă bucăţelele.nde ţi-s focurile iadului( :ai de capul tău& *e târî mai aproape. şi vă veseliţi.

ca să fim pe deplin fericiţi. şi-i spusese părintelui 0otis# . s-o ia dracu& %ă duc& puse /anaiotaros. :ino la noi. au fost daţi afară din biserică. nu-i de-adevăratF /arcă ce. $ /rea bine& 1ai cu mine.nde-or fi găsind atâta voie bună /. îl vă u pe %ihelis. apoi spre Licovrisi. "răiesc singur şi retras în vi uina mea. Arn s-o rad. nu ţi-e ruşine să te înhăite i cu ticăloşii şi trântorii( 8u-i aşa că ei te-au trimis aici ca să ne iscodeşti( $ 8u mă înhăite cu nimeni. şi-o să ve i cum o să te primim toţi cu braţele deschise! numai tu lipseşti dintie noi.bună. . -ine te-a înrăit. te-ai făcut altul. adusese pe munte aşternuturile şi hainele pe care apucase să le ia din casa părintească! pe cele mai multe le împărţise acelora care nu aveau nici de unele! pentru el păstrase doar câteva lucruri. fiii mei& 1ristos a înviat încă o dată& 'upă aceste cuvinte. au fost afurisiţi. preotul umplu o bărdacă cu apă şi o goli dintr-o sorbitură. dragă /anaiotaros( spuse %ihelis. $ -e spione i aici. parşivenia ei& %ihelis râse. şi voi şi ăia de-acolo& Gi arătă. ca să audă şi mai bine. ridicându-se brusc. -lopotul a sunat de moarte. de parcă s-ar fihotărât deodată să plece. pe neaşteptate. 'ar ăsta nu-i decât un +oc. sunt Ioan. ci lighioane < bombăni iarăşi /anaiotaros. de sus. şi de voi şi de ei. 1ristos merge înainte şi noi păşim pe urmele lui. 'ar /anaiotaros coborî de pe stâncă şi o porni la vale. simţi o mână înfigându-i-se în eeafă ca un cleşte. *e răsuci gata să ridice pumnul! %ihelis era aplecat deasupra lui şi-i âmbea. 'ar /anaiotaros se bârli ca un arici. dar nu erai om rău. mai întâi spre *arachina. $ %ăi. tocmai avem bărbierul aiciF :ino să ţi-o radă! abia o să-ţi linişteşti sufletul& $ Am s-o rad eu cu mâna mea. care eşti un om adevărat. 4ntoarse o clipă capul. şi ei se prăpădesc de râs. ştii prea bine. $ 8u viu& strigă el. 4n noaptea aceea. 'e ce nu vii să guşti o bucăţică de oaie cu noi( 1ai. 8u pricepi atâta lucru& %i-e scârbă de toţi. "aci. /anaiotaros. /este i. aşe ându-se în capul oaselor lângă el. /anaiotaros( -ine-i vinovat( -e s-a întâmplat cu tine( $ %ulte. ucenicul iubit al lui 1ristos( -um de-ai putut să ca i în asemenea păcat( *-a întâmplat aşa numai fiindcă ai barba roşcatăF $ Am s-o rad& strigă /anaiotaros cuprins de furie. 8u-mi trebuie oaia voastră nu vreau tovărăşia voastră. 'ar. să fie& Vştia nu-s oameni. nevrednicul de mine. deschis la inimă şi cinstit. lăsaţi-mă în singurătatea mea& $ 8u ţi-e ruşine. cu un cărbune aprins& Am să-i dau foc. afurisiţilor& Lăsaţi-mă în pace. cu mâna-i uriaşă. *ă-l aibă oare în ei pe 1ristos sau pe 'racul( *ă fiu tăiat în bucăţi dacă pricep ceva& 4şi lăsă capul mai în +os. ca un urs. ba chiar se Fîngâmfea ă. %anolios e 1ristos( *au eu. şi strigă# $ 'uceţi-vă dracului toţi. că muşc& $ -e-ai păţit. Hucuraţi-vă şi vă veseliţi. care-l privea trist. ii ruga din nou %ihelis cu vocea lui blândă. multe. 4ntotdeauna ai fost tu repe it. $ :ino la noi. 'e câteva luni de ile te-ai schimbat. de pe stâncă. tu. nu mai scoate o vorbă. un +oc sfânt. vino cu mineF Gi-l trase încet de mână. %ihelis se culcă în aceeaşi peşteră în care dormea şi %anolios. măi frate. La ce mă mai întrebi( Le ştii pe toate& $ -ă te-au ales pentru rolul lui Iuda( întrebă sfielnic %ihelis. /anaiotaros( îl întrebă el cu blândeţe.

"u eşti obişnuit cu traiul bun. îngust de tot. 'eodatăN vă u porţile de fier ale turnului deschi ându-se. îi spuseră ei. şi %ariori apăru îmbrăcată cu o rochie albastră ca marea a cărei coadă lungă se târa pe +os. $ -e-i.vanghelia mare. Ai să găseşti acolo 5ăstignirea încon+urată de stoluri de rândunici. de a i încolo părăsesc Licovrisi şi mă aciuie aici. *e făcea că %ariori era închisă într-un turn înalt şi pă ită de doi ăvo i mari negri. şi sări din somn. . :om împărţi amândoi palatul meu. acum avem din nou pământuri. sau am să fiu învins împreună cu voi. să vină să culeagă viile pe care tu le-ai dăruit obştii. la picioarele turnului se ivi un caic îngust. dar tăcu! au ea fâlfâind prin aer aripa arhanghelului %ihail. Ai să fii cel mai bun dintre noi. plecându-şi capul. care-l înspăimântă. $ Am făcut-o pentru odihna sufletului său. în vârf. Avea trei trandafiri mari. dragă %ihelis( îl întrebă %anolios. %ihelis îşi tlusese în peşteră puţinele lucruri pe care le avea. ise %anolios. alergară să-i strângă mâna. mişcându-i-se neputincioase. care lucrea ă într-un sat din apropiere. pământul se retrase şi se făcu numai o mare! %ariori se urcă în caic şi plecă. dar ai un suflet vitea şi o inimă mare. murmură %ihelis. dragă %ilielis. în luptă. 'umne eu să-l ierte de păcateF Govăi o clipă. pe care mi-ai dăruit-o tu. în faţa peşterii. apoi se hotărî şi spuse# . care pleca. o să-l găsim pe 'umne eu. celălalt în urma ei.. 0ii binevenit& $ :ino cu mine. care se afla într-o firidă a stâncii. altul la brâu. c. limbile scoase. %ariori ţinea în mână batistuţa ei albă şi-şi ştergea gura cu ea. sfâşietor. întoarse capul. vrând parcă să grăiască şi să-i spună# 2'e ce m-ai omorât( 'e ce(3 'ar bu elor le era milă de eî şi tăceau. dragă %ihelis. 8umai +ertfa are valoare! or. Am trimis vorbă unei tovărăşii de două eci de oameni. a făcut o +ertfă mult mai mare. J să facem împreună urcuşul! sus. care se tre ise şi el la au ul ţipătului. 'eodată. %anolios! de aceea cred că n-am făcut nimic ca Nă-mi i băvesc sufletul. $ 0ii binevenit în oastea noastră. $ Am visat ceva rău. o corabie şi pe %ariori. %ihelis scoase un ţipăt puternic. unul înaintea. plini de voioşie. am să lupt şi am să înving. roşii L unul în dreptul inimii. %anolios! am vă ut nişte câini negri. %ihelis vă u plutind în aer chipul tatălui său. $ %ulţumită ţie.$ /ărinte. 'umne eu să odihnească în pace sufletul tatălui tău& J clipă. 8u-mi mai prieşte aerul de la câmpie. umflat. Am să muncesc.vanghelia cu scoarţe de argint a lui %ihelis. eu n-ani făcut nici o +ertfă. $ Astă i avem mult de lucru. precum şi . fiul meu& îi răspunse preotul.n grup de vreo ece întovărăşiţi şi cam tot atâtea femei sosiseră de+a şi stăteau de vorbă. sub aripa dumitale ocrotitoare. 'ar înainte de a pleca. %anolios cântări o clipă în minte cuvintele prietenului său. îi spuse apoi %anolios. %ulte suflete ai salvat pu asta. 4ndată ce-l vă ură pe %ihelis. îl vă u pe %ihelis şi flutură batista ei mică. ca un sicriu! +ur-împre+ur. înainte de a răspunde# $ -red că ai dreptate. %anolios simţi un fior. plină de pete roşii. dăruindu-şi măgăruşul. 'ar avu un vis urât. cu lacrimi în ochii care-l priveau mustrători şi cu bu ele strâmbate. J şuviţă de lumină pătrundea pe gura peşterii şi mângâia cu atingerea ei uşoară cele două chipuri. Ianacos. printre care . adică peştera de lângă biserica noastră. %ihelis stătea la picioarele turnului şi cântaN pentru ca ea să-i audă vocea şi să se arate. %ihelis& $ 8u mi-a fost de Ioc greu să dau tot ce aveam. dându-se +os din pat. îmbrăcată în argint. şi al treilea la genunchi! ăvo ii aceia negri alergau tăcuţi. şi dormi acolo în noaptea aceea.

iubite agă. $ J cafea pentru efendi popa. începu el. cineva vrea să-l taie. .$ Asta a fost ultima dorinţă a tatălui meu. +ur pe %ohamed& *pune-mi. Hătu din palme! bătrâna cocoşată apăru pe uşă. n-o să culeagă nimic& 8-o să-i las să pună stăpânire pe satul meu. 8iciunul dintre noi n-o să fie bogat. "urculeţul stătea cu spatele întors la agă! desigur că se certaseră Hietul agă îşi sorbea cafeaua schimonosindu-şi faţa. /anaiotaros alergă la părintele 7rigoris să-i dea raportul. $ 'upă glas. $ -ine-i ăla. spre conacul agăi. strigă furios. %ai departe. %ă duc la agă. $ 0iii mei. 8u. /ărintele 7rigoris intră în odaie şi făcu un salamalec adânc. începem să avem iar pământ şi să prindem rădăcini. $ Astea le ştie şi catârca mea. Aga se însufleţi deodată. răspunse popa. să-i rete capul& 'a. şi-o să ve i < $ %oscovitul. şi-şi lăsă faţa în +os. viile noastre! %anolios o să vină cu voi să vă călău ească. spuse aga enervat. 4şi îmbrăcă anteriul cel nou. $ Oiua buna. dragă %anolios! călău eşte-i. îşi agăţă la gât crucea mare de argint. lumea ar cădea de sus şi s-ar sfărâma în mii de bucăţi. aş ice că eşti popa. Hraimachi răsucea o ţigară. 0acă 'umne eu să putem arăta cum trebuie să trăiască oamenii între ei şi cum poate domni dreptatea pe pământ.3 ca să-şi ascundă tulburarea. %i-a lăsat cu limbă de moarte să împart toată averea lui la săraci. cu pas încet şi solemn. cine-i. $ 8-am să-i las să intre în sat& strigă el. făcu el apelpisit. niciunul n-o să fie sărac! toţi o să alcătuim o singură familie. cântând cântecele culesului de vii. ise el. seU apropie de el şi-i strânse mâna! dar %ilielis dădu din cap. fie ca această i să însemne un început bun& 'u-te cu ei. 4n a+un. ca să ne bucurăm de ele împreună. porunci el. gata să lovească. Aga abia terminase masa şi-şi sorbea cafeaua! alături de el. F%anolios întoarse faţa. îşi luă toiagul înalt cu rnânerul de fildeş şi se îndreptă. spre popă# $ :orbeşte& $ *cumpe agă. cu binecuvântarea lui 'umne eu. lumea atârnă de un fir de aţă! dacă acest fir ar fi tăiat. 0iii mei. Apăru părintele 0otis. să întocmim actele oficiale prin care obştea noastră va intra în stăpânirea averii boierului /atriarheas. după cum prea bine ştie domnia ta. mâhnit. -e belele noi îmi mai aduci pe cap( "reci în faţa mea.u o să mă duc cu %ihelis la târg. să te văd. Apoi. de parcă ar fi băut otravă. căci tu ştii unde sunt viile. aga& Aga nu catadicsi să întoarcă capul. faeeţi-vă cruce ca nişte bun& creştini şi duceţi-vă să culegeţi. -u binecuvântarea lui 'umne eu şi a preasfintei 0ecioare. unită şi iubitoare. -eea ce până acum era un vis începe să capete întrupare. Ia un scaun şi şe i. . 4ntovărăşiţii se închinară cu toţii! %anolios trecu în fruntea lor şi porniră. apucă iataganul şi sări în picioare. Ia măsuri& /ărintele 7rigoris era tocmai la masă! aruncă furculiţa cât colo. îşi privi prietenul în ochi. fără să bănuiască ce-i aştepta3 în Licovrisi. Acum avem şi noi pământuri şi pomi! o să Ie muncim împreună. $ 0irul ăsta. popo. îndată ce se întoarse de pe *arachina. $ %arţafoii se pregătesc să vină mâine să culeagă viile. -oborau veseli la vale.

%oscovitul şi-a trimis oamenii lui chiar aici. la capătul lumii. 8u vă întrece nici tatăl şeitanilor în farafastâcuri& -um naiba să mai priceapă. nu mă ăpăci! lasă-mă-l pace! astă i sunt ciufut& :e i bine. punând iataganul la loc. nu el spunea că l-a omorât p> Iusufachi. le arunca în tavan şi scrâşnea di# dinţi L nişte dinţi albi şi ascuţiţi. numai ca să scape satul( $ 0ăţărnicie. dar aga îl apucă de umăr# $ *tai +os. başca vorbiţi ii başca faceţi& 1aide. popo! e lucrul cel mai bun. din Licovrisi. cică. plec mă duc înapoi la *mirna! aici o să turbe dacă nu stau aşa& 'ădu să se ridice. -um să plece el tocmai acum din Licovrisi. $ L-am afurisit pe %anolios. să-l părăsească pe Hraimachi. Acum fă-ţi-o c+ domnia-ta < $ Aha. dar toţi drenţăroşii ăia sunt oamenii moscovitului! ăsta i-a trimis aici ca să taie firul. să orbecăiască prin nămeţii din mia ănoapte. în satul nostru. viile lorF 4nţelegi ce vrea să ică asta( îşi pun picioruşul în satul nostru. 8u umbla ocolişuri. $ *pune-i popii ce ne-a fost vorba.fendi popă. se întoarse spre agă. Hraimachi fuma în linişte şi nu scotea o vorbă făcea rotocoale. . un om cinstit ce vreţi voi( Haşca gândiţi. *ă vă ia dracu de greci. da. a i-dimineaţă. trăgându-şi scaunul mahi aproape.ra o capcană. că de nu. în satul tău. 8u e& voia să fie spân urat. după câte ştiu. J să mă fac şi eu că nu ştiu nimic până o să ne petrecem din viaţă. Gi au ca şefi pe părintele 0otis şi pe %anolios. $ . $ 'e ce. 'ar spune pe şleau. încremenit. 'e vreme ce averea e a lui. e liber să facă cu ea ce vrea. şi aşa scăpăm de bucluc. ăludul de fecior al răposatului patriarheas şi-a dat toată averea drenţăroşilor de pe *arachina. moscovitul! l-am alungat din rândurile turmei lui 1ristos. să lase hu urul de aici şi să se ducă la mama dracului. dai n-am priceput nimic. . popo. $ Iubite agă. eu mi-am făcut datoria. ca să amăgească poporul. ca să înţeleg. "e ascult. ca de câine. pehlivane& *tai aci! am să-i spun < Gi se suci către părintele 7rigoris. In ce mă priveşte. fără mara uri. $ -e-mi îndrugi acolo. $ 'a.i au să înceapă să taie firul >6e aici. mi-a îndrugat ceva cocoşată. $ 'ar nici nu e nevoie sa te mişti din Licovrisi N iubite agă. arătându-l p! Hraimachi. în î\orbe puţine. în biserică. prea departe! cum o să mă duc eu până acolo( 0ă-te că nu ştii nimic. cu tot neamul vostru. 'n au ind că se vorbea de el. în cruntat. $ . bre popă( -ă doar e un băiat bun. Aga se scarpină în cap! începea să se înfurie. făţărnicie& .spuse aga. scumpe agă. pricepi( 8-o sămi screm acum mintea ca să înţeleg ce vrei tu. da. scumpe agă. dreptul lui. spuse popa 7rigoris.. ca să-l ucidă pe moscovit(& $ 'eparte-i ghiaurul& ise aga. $ -arnaTi& eTclamă el. şi încet-încet o să ne a vârle frumuşel pe toţi afară! şi s-a dus firul& $ Gi atunci( -e vrei( . la urma urmei ce vrei de la mine( rAA venit să-mi ceri vreun hatâr( -e anume( *pune. bre. %âine au să vină să culeagă.Aga lăsă braţul în +os. bre popo( :orbeşte limpede& "oţi( $ "oţi. să racul de el& Gi-i puţin agiamiu. noate c-o să facem alişverişul. mai am de-a faci şi cu pe evenghiul ăstaF adăugă el.

să ţipe. spuse el în cele din urmă. scumpe agă. :reau una care să nu se lase de bună voie! vreau să mă lupt cu ea. ca unul care şi-a pierdut minţile.$ %âine. scumpe agă(! $ Ascultă. popo( /opa că u pe gânduri. popă 7rigoris. să-ţi dau& /opa înţelese# se îngălbeni. bre( :orbeşte-mi pe şleau. de parcă l-ar fi gâdilat cineva. 'ar domnia-ta. ba o să dea şi din coadă& Hraimachi asculta şi chicotea. aci de faţă.u( Ar termina cu noi cât ai ice pâs. A $ 7rav. o să-l încaleci în voie. $ Lucru grav. la rândul tăuF -ă doar am spus! dă-mi. să-ţi dau. negrav. ca să nu se facă tărăboiF 8umai de tărăboi mă tem. un amparagiu de cincispre ece ani. vorba de un lucru simplu! nu-ţi face sânge rău. altfel nu se poate. J să mă duc la marginea satului. . de nimic altcevaF 'ă-mi un mic răga F $ -e ice că vrea( făcu Hraimachi cu nervo itate. am priceput& Hre. popo( :iile nu sunt ale lor(! $ 8u& $ -um nu( Allah& J să-mi pierd capul& /arcă spuneai că %ihelis le-a dăruit lor( 8u sunt ale lor acum( $ 8u. /oate să spună cineva unde se sfî N şeştei cuminţenia şi unde începe nebunia( Aşa că să găsim noi mi+locul să dovedim că %ihelis e nebun Aga se luă cu mâinile de cap şi i bucni deodată în hohote de râs. popo. şi să fie cu pielea albă ca o fran elă. fără cocoaşă. şi prin urmare donaţia e nula. voi grecii sunteţi tare mehenghii& *unteţi gata să luaţi lumea în pumn şi s-o vârâţi în bu unarul vostru i $ Aşadar. Hraimachi. ca să-şi aleagă una. să-i găsim o femeiuşcă să-l îmblân ească. $ Asta e aşa. 'eci. 8umai o femeie e în stare să-i vină de hac. ţine morţiş să vadă într-o i fetele din sat +ucând. şi-o să-i alung pe blestemaţii ăia de sarachinioţi. aşa cum îţi spun. $ Am priceput. când or veni moscoviţii. s-o trântesc la pământ.l e acum ca un mân sireap! încerci să-l încaleci. . $ 'ar cum.ită-te la el. $ Au i( reluă aga. $ *ă-i găsim alta. $ 8enorocirea e că a murit văduvaF murmură preotul. te a vârle cât colo! dar când s-o îmblân i. ca să fac ha F Ai înţeles. eă-i nebun! adică nu mai ştie ce face. scumpe agă. să binevoieşti a te osteni să ieşi la marginea satului şi să-i alungi. -ine-i poate ţine piept( "u( . e $ 'e la cuminţenie până la nebunie. 'ar o să mi-l faci şi tu pe al meu( $ :orbeşte. 'acă îmi va sta în putinţăF $ . $ -are va să ică. %ihelis e nebun( /e legea mea mie mi se pare că-i un om cu mintea întreagă şi ca N ştie ce vrea. $ "rebuie să găsim o orfană care să nu aibă rude în sat. popoF Aici Hraimachi interveni# $ :reau una tânără şi grasă. să plângă şi să se bată.ite. bre. . scumpe agă nu e decât un pas. să vorbim deschisdă-mi. aşa cum spui. făcu popa cu +umătate de gură. scumpe agă. J să-ţi fac hatârul. strigă el. . . agă& J să-l declarăm pe %ihelis de echilibratF $ 'e echilibrat( -e mai e şi asta.

o ai pe %arta. bălană şi cinstită. $ 8e-am înţeles. tehui. Acesta veni abia spre seară şi era într-un hal h6e nerecunoscut. 4şi pârlise barba cu un cărbune aprins. că le ţine închise în coteţ. şi dacă o veni cumva eu ei %anolios. Allah are şale mari& ise aga i bucnind în râs. aşa că nai să dai socoteală nimănui. nici ogoarele. ce-i3 halul ăsta pe tine( $ "reaba mea& mugi /anaiotaros. la rândul tăuF $ 1ristos răstignit a doua oară L voi. hogea. baldâră. că-i năuc.$ -âteva ile de răga . /opa ieşi din casa agăi împovărat de gânduri. $ 8u-ţi fie teamă. spuse el şi se ridică. ca pe nişte găini. chemă la sine pe gospodarii mai înstăriţi şi le ţinu următoarea vorbire# $ %âine au să dea năvală drenţăroşii să culeagă viile pe care le-a donat nătărăul ăla de %ihelisF 'ar noi.. /opa. nu-şi putu stăpâni râsul. patria. te ierte. L-am afurisit. /opa oftă adânc. îşi tăiase şi părul cu o foarfecă mare de tuns oile. ca să-ţi găsească femeia pe care o vrei. părintele 7rigoris îl chemă pe /anaâotaros. încât obra+ii şi gâtul îi erau plini de arsuri şi de băşici! pe deasupra. -e cre i. dacă o fi nevoie. corcitură& 'umnealui. cu toţi argaţii v. $ Lasă-l pe 'umne eu în pace. /anaiotaros! doar nu te-am +ignit& Ascultă# mâine vreau să fii Ia datorie. cinstea şi proprietateaF decât să vadă tăiat firul care ţine lumea să nu cadă şi să se drobească în bucăţiF A+uns acasă. scuipând în perete. pe bolşevici. toţi ceî de aci. 8-am nevoie de ea& $ Hine. diavole. $ Acum vin de la agă. L-am convins. 'ecât să lase satul să se prăpădească şi să cadă în ghearele părintelui 0oţisF decât să pună în prime+die religia. după multă stăruinţă şi cu mare greutate. suntem în măsură să mărturisim L şi. cu prestare de +urământ L că %ihelis. nici live ile şi nici caseleF Gi cum /atriarheas n-avea alte rude. Au i ce-ţi spun( *ă-ţi tacă fleanca& Iar dacă nu te mai poţi ţine. când or apărea moscoviţiiF $ *-a făcut! dar şi domnia-ta. nu era în toate minţile L mă înţelegeţi( L că vorbeşte în bobodă. încă de când era mic. %âine. "u. dar navea încotro. şi nu te uita la el. pe %ohamed. II $ Ani să încerc să cautF şi 'umne eu să mă ierte._ştri. popo.. te temi de părintele . să iasă singur la marginea satului şi să nu-i lase pe drenţăroşi. Afacerea asta nu-i convenea de loc. poate să-l ducă de nas şi să-l pună să semne e oriceF 'rept care eu L martor mi-e 'umne eu& $. pe aceea pe care o vrei tu( 8u face mutre că. 'umne eu e de partea ta. poftim. scrântit. bre popo! o să. /oţi să-l şi omori. şi poate să ţi-o aleagă aşa. J să vă adunaţi şi voi. adrnirând şiretenia preotului lor. Asta înseamnă că donaţia lui e nulă! viile nu-s ale lor. am să te snopesc. să icem un om ca părintele 0otis. cu ciomegele. şi să ne găsim şi noi liniştea. scumpe agă. 0itece şiret. să-l a+utaţi pe agăF 'ar băgaţi de seamă! nici o picătură de sânge& *untem creştini şi se cuvine să-i iubim chiar şi pe duşmanii noştriF /e urmă.am şi desfăcut logodna lui cu fiică-mea. averea lui o să revină comuneiF 8e-am înţeles( $ 8e-am înţeles& răspunseră într-un glas ţăranii. că plec şi te las baltă! şi ştiu că ai nevoie de mine. la repe eală. Iţi dau câteva ile de răga F Ai au it cum o vrea# tânără. la-ţi bâta. şi m-am înţeles şi cu el. $ 8u te supăra. $ /tiu& făcu Hraimachi. 8u te băga unde nu-ţi fierbe oala. popo. popo! nu-l amesteca în potlogăriile noastre. tabără pe el şi dă-i la mir. $ /anaiotaros. să intre. cu toate gri+ile pe care le avea pe cap. cu dinii. nenorocituâe. are dreptate. să te potoleşti.

Iar dacă vor cu tot dinadinsul ceartă. *e îndreptă spre uşă ca să plece. $ -ui s-o atinge de %anolios. dădu să tabere pe %anolios. de la munte cântând! dar %anolios. călcând greu ca un urs. %anolios se opri şi se întoarse către însoţitorii lui. 'ar /anaiotaros făcu id cu braţele-i mari şi strigă# $ *ă nu-l atingă nimeni& . $ -e facem( răcni Luca. 2'e-ar da 'umne eu. alţii umblau de colo-colo cu reteveiele în mână! se au eau chiar strigătele şi ameninţările lor furioase. $ /entru numele lui 'umne eu.0otis! eu. că o piatră vâ+âi pe deasupra capului lui %anolios! apoi alta. fraţilor. făcând semn cu mâna că vrea să le vorbească. . punmd mâna pe un pietroi. striga Luca. Atunci sarachinioţii se strânseră în +urul şefului lor. ci o să ne ducem la agă. $ 0raţilor. după cum am spus. băieţi. ascultaţi-mă& $ Afurisitule& 1oţule& .eigaşule& Holşevicule& Handa. bărbaţii. 4n numele lui 'umne eu. îşi spunea el. înainte < 0emeile se aşe ară pe pietrele din +ur.şti destul de şmecher să pricepi ce vreau să ic. *ă aşteptăm până ne doboară pe toţi. pus la cale de părintele 7rigoris. să înaintăm L şi ce-o vrea 'umne eu < *ă nu căutăm gâlceavă! dreptatea e de partea noastră. . făcu cu ochiul către popa 7rigoris şi-i aruncă cu un rân+et drăcesc# $ înghiţi-ne-ar iadul pe amândoi& *arachinioţii coborau. nu poate decât să ne dea dreptate. dar se întoarse. mi se pare că vor să ne taie drumulF 0emeile să rămână aici şi să aştepte.l e cel mai mare în sat şi o să +udece! şi. se repe i spre el. care mergea în fruntea lor. al meu! eu mă răfuiesc cu el& Gi scoţând un muget înfricoşător. să nu întâmpinăm împotrivire. căci sunt fraţi de-ai noştri. 'ar nu făcură nici o sută de paşi. îl urăsc de moarte pe %anolios! şi cu asta basta& 8-amesteca în treburile astea nici un 'umne eu şi nici o sfântă 0ecioară! că aşa ceva la mine nu se prinde. şi alta! atacul începuseLiota de oameni din +urul puţului se puse în mişcare. unde ramaseră să aştepte! bărbaţii înaintară.3 -ând se apropiată însă de sat. spumegând de furie. alergând cu sufletul la gură. -e se întâmplă aici( Jpriţi-vă& $ :or să ne calce satul& bieră paracliserul. n-o să ne batem cu dânşii. *ă ne cotropească& . îndreptându-se spre ei! în frunte mergea /anaiotaros. era îngândurat. oameni buni& strigă el. cu o privire de fiară întărâtată şi cu părul ciopârţit ca vai de lume. /anaiotaros& J să-ţi fie mina sfinţită& "ocmai atunci sosi şi învăţătorul. dădea din mâini şi din picioare şi ţipa cât îl ţinea gura# $ A fost afurisit& Loveşte-l. fraţilor * 'in partea cealaltă se au iră nişte ţipete sălbatice# $ înapoi& înapoi& 8-o să intraţi în sat& înapoi& %anolios înainta spre ei. şi pe ei < 'ar %anolios îi opri# $ *taţi& *ă nu facem vărsare de sânge. -are va să ică. iar noi. unul câte unul( /uneţi mâna pe pietre. îi sparg capul ca pe un pepene "otuşi. $ Hăieţi. fiindcă viile sunt acum ale noastre. paracliserul. /ră+ină-lungă. ăriră o liotă de oameni adunaţi lângă puţul simţului :asile! unii şedeau pe +os.

Holovanul de piatră îl lovi pe /anaiotaros în fluierul piciorului! acesta se clătină. îşi pierdu echilibrul şi că u la păraânt. care şedea pe o piatră şi-şi lega rana. /e drum se mtâlni cu Ianacos! nu schimbară o vorbă! alergau amândoi în goana rnare. recunoscu vocile şi întoarse capul. proptit îri scări. mă( urlă el după băiatul care alerga la vale. se năpusti asupra lui %anolios. dar puterile îl părăsiră. vălmăşagul se descâlci. *unt ale noastre. se smuci o dată. ce se mişca încoace şi încolo printre pietre. $ %anolios& %anolios& se au iră două voci răguşite. -ei doi vlă+gani se luptau înerâncenaţi. strigând# $ Afurisitule. aveau pumni tari şi braţe oţelâte de muncile casei şi ale cârnpului! loveau şi erau lovite. *coase un pistol de la brâu. ni le-a dăruit %ihelis& $ %iheâis a fost declarat nebun. *arachinioţii se rânduiră într-o parte. . aruncându-se asupra licovrisioţilor.n drac de băiat alergă în sat. când unul sus. vânduţilor. umplând vă duhul de urlete. $ *unt aici. într-o larmă asur itoare.$ :`em să culegem# viile& strigau sarachinioţii. donaţia e nulă& scheună cu vocea-i ascuţită moş Ladas. moş Ladas. ascuns în dosul învăţătorului. de nădă+duite. ghiaurilor < %anolios ieşi din rând. Luca sări numaidedt. cu fesul lui roşu! era beat turtă. la fel ca şi bărbaţii. când celălalt. dar fu otân+it. fraţilor& strigă el. cu iataganul lui lung. /anaiotaros. Aga sosi la faţa locului. se rostogoleau pe +os. 0emeile de pe *arachina se aruncară în lupta cu osârdie! erau călite. . /aracliserul luă o piatră şi-l ţinti pe %anolios. încăleca pe ol şi se porni a-l buşi cu mânie. 8u vă speriaţi î în clipa aceea. 4nvăţătorul rămăsese la mi+loc. trase un foc în aer şi răcni cu vocea-i răguşită. %oş Ladas o rupse la fugă! învăţătorul voi să treacă între cele două tabere.. din amândouă părţile.nde( . -e căutaţi în satul meu( Gtergeţi-o& Gtergeţi-o. şi iapa sări în două picioare! dar aga se prinse cu amândouă mâinile de gâtul ei şi i buti să rămână în şa. $ 7hiauri& strigă din nou aga. bolşevicule& /iatra îl nimeri pe %anolios drept în frunte! sângele ţâşni deodată în şiroaie şi-i acoperi toată faţa. trădătorilor& 4ntre timp. şi-l a vârli cu toată puterea. $ 'onaţia e nulă& în lături& în lături. lungit la pământ. ca un taur. /anaiotaros îşi adună toate forţele. $ La puţul sfântului :asile& -ostantis se avântă într-acolo. pe ei& urlată sarachinioţii.nde. $ II omoară pe %anolios. fără milă. *muci dârlogii. cu pistoalele lui de argint. 4ncăierarea începu de-a binelea. %anolios. plini de praf şi de sânge. cu capul înainte. trâmbiţând în gura mare! $ L-a omorât pe %anolios& L-a omorât pe afurisitul < L-a omorât pe bolşevicul& -ostantis îşi înhaţă bâta şi ieşi ca vârte+ul pe uşa cafenelei $ . licovrisioţii în cealaltă! erau ciufuliţi. cu trupul sfâşiat de răni! se că nea să se ridice şi să-l salute pe agă. scoase un ţipăt de bucurie# $ :ine aga& :dne aga < *e au i un neche at de iapă! pietrele de pe drum scăpărau scântei. sarachinioţii şi licovrisioţii erau prinşi într-un vălmăşag de nedescris. cu amândouă mâinile. care se căţărase pe o stâncă. sfredelind cu ochii in+ectaţi grupul sarachfnioţilor. 4n +urul puţului. se ridică de +os şi îşi înşfacă adversarul de mi+loc. 'ar Luca ridică pietroiul în sus.. şi scoteau nişte mugete înfiorătoare. ca un smintit# $ 7hiauri& 'intr-o dată. bolşevicilor.

făcu %anolios. răspunse %anolios. şi rân+i. e fiară. agăF $ Lasă-i în pace pe cei dintâi creştini. prăpădindu-se de râs. ci toate pentru toţi& $ *ă nu fie agale şi raiale(& răcni aga. piui moş Ladas. altele mai mari! aşa le-a făcut Allah. el a făcut pe unii mici. *e întoarse spre sarachinioţi. îl îndreptă moş Ladas de sus. şi pe alţii robi. "ot aşa a făcut şi cu peştii# peştele cel mare înghite pe cel mic. $ Heleşte ochii. $ 7hiaur parşiv. fă-mă să înţeleg şi eu& $ -ei dintâi creştini. ai dreptate. nu vrei să vii la mine. şi alături de ele a făcut lupii. -are va să ică. 'ar eşti şoitar cu ha . bun de îegat& se răsti aga şi i bucni din nou în râs. şterge-o. să nu-ţi rete capul. Asta-i rânduiala lui Allah& Gi acum veniţi voi. ce vrea să ică aia bolşevic( $ *ă-ţi spun eu. urbagiilor! el e minor& făcu aga. bulibaşă. bre( . să se strice rânduiala lui Allah( J. Ai dreptate. ghiaurule& *punemi. spuse el. $ "u eşti un om bun. 0emeile începură să ţipe şi o luară la fugă spre munte! bărbaţii se retraseră şi ei. . pitindu-se pe după stâncă. pentru ca lupii să mănânce oile. ghiaurule! nu mă ameţi şi tu. apropiindu-se de iapă. tu eşti agiamiu. bre. scumpe agă. $ Atunci spune. orice-ar ice ei& :ino mai încoace.u îs. Holşevic vrea să ică# să nu mai fie bogaţi şi săraci. ce-i aia bolşevic( %i-au împuiat urechile de două ile cu vorba asta. ca să mă faci să-mi treacă timpul mai uşor( La -oranul nostru scrie că între nebuni şi sfinţi nu-i nici o deosebire# sunt totuna. dădu pinteni iepei şi se năpusti asupra sarachinioţilor. $ Aman& Aman& strigă moşneagul. bolşeviciiF *ictir& Apoi îşi trase iataganul. din cuibul lui. -arnaTi& -ei aia. ci numai raiale! să nu se mai ică# femeia ta şi femeia mea. 8u ţi-e frică( $ %i-e frică. bre. destul m-a ameţit rachiul& Asta-mi lipseşte.$ Agă. e o boală ca holera( . pricep. mdreptându-l spre moş Ladas. bre %anolios. la& 4şi desfăcu cele cinci degete de la mână şi i le vârî sub ochi lui %anolios. şi pe alţii mari! pe unii boieri. *ă iasă la faţă < $ . la. ca să vadă mai bine. şi priveşte# degetele astea sunt toate la fel( . Ascultă. ci numai săraci! să nu mai fie agale şi raiale. să mai am de-a face şi cu cei Fdintâi creştini. $ /e legea mea. $ 8i le-a donat %ihelis& răspunse %anolios. în numele lui Allah. bre. "u. avem vii în Licovrisi! am venit să le culegem! sunt ale noastre& $ /e dracu. pe marginea stâncii. pe legea ta. $ Oapisul lui n-are valoare. îi strigă aga.nele sunt mai mici. bre. 8u minor. bre. e minor& Aga vârî din nou pistolul în sileaf. răspunse %anolios. ciufut bătrân& "acă-ţi fleanca& Gi scoase pistolul. ci nebun& $ "ot dracu ăla-i. dar numai de 'umne eu! de oameni nu mi-e frică.u nu pricepF "u pricepi( $ 'a. drenţăroşilor( %oş Ladas se plecă sus. agă.u te întreb. *-a înnorat şi nu văd bine. "ot aşa şi la oameni. om.nde le-aţi găsit. pe evenghilor& 'e când sunt ale voastre( -ine vi le-a dat( . "ot aşa a făcut Allah oile. $ -are dintre voi e %anolios( strigă el. speriaţi! numai %anolios rămase neclintit. eşti şi . agă. agă. $ 8u minor.

spuse el. dar mi-e teamă s-o spun. şterge-o de-aici& %-am ră gândit! nu te mai omor& Apoi se întoarse către licovrisioţi. tremurând tot.u. $ :ouă nu vă e frică( îi întrebă cu un accent de admiraţie. "otdeauna mi-e fricăF Gi re ultatul. deşi îl înţepau durerile. gârcili. se potolea iar. nici lup! sunt un fel de corcitură! lupii mă muşcă şi oile se baligă pe mine. am să-ţi dau de băut. însă inimioara tremură în mine ca piftia! dar. ghiaurilor. dând din cap a învinuire şi mişcându-şi bu ele.nebun şi sfânt! şoitar cu ha . J să-mi fie frică. am să te îmbrac. .. căuta vorbele cele mai usturătoare şi nu ştia cu ce să înceapă mai întâiF "oată noaptea nu i butise să închidă ochii! în ori aţipise puţin. care se bucurau au indu-l pe agă că le ia apărarea. mă pomenesc că-s vitea & /ricepi. . %ihelrs cobora de la munte. străbătu curtea. *ictir& FLicovrisioţii o bughiră. să-ţi spun drept. nici din vite+ie. Ianacos. ştiu bine care-i calea cea dreaptă.u nu sunt vitea şi nici nu fac pe vitea ul! mi-e frică. vino îa mine.sângele în mine.. am să-ţi dau de mâncare. trântori. %ihelis sărise din pat. apleca. 8u îndră nesc. 1ai. îşi luase băţul şi. Ianacos Gi -ostantis îl ridicară pe învăţător. du-te. ce vreau să ic( . nu prea& 4nvăţătorul. Am să trag clopotul de la biserică. dar n-o să dau înapoi. âmbi. dis-de-dimineaţă.l n-o face pe vitea ul. dar o facem pe vite+iiF 8u ştiu cum să-ţi spun mai lămurit ce se petrece înăuntrul meuF J fac pe vitea ul. 'ar tu. 8u sunt nici oaie. care se oprise în faţa lui şi-l privea cu mâhnire. spre sat. dar n-am cura+ s-o urme ! ştiu de partea cui e adevărul. şi speriaţi şi veseli. un glas slab. încet-încet L e o taină& L făcând pe vitea ul. . sărmanul de mine. -ostantis( $ -u mine-i mai rău decât cu Ianacos. vrând parcă să spună cevaF %ihelis îi au ise glasul. să ve i. el este. Au dreptate& Au dreptate& Aşa-mi trebuie. să ridic niciodată capul. ca să semăn cu tine. *e duse de-a dreptul la popă. dar de ruşine mă ţin mândru. spuse Ianacos. ascunse numaidecât scrisoarea la sân! dar %ihelis avu timp să . aşa cum ţi-am spus. Iar dacă într-o bună i o să părăsesc totul şi o să apuc calea lui 1ristos. am să chem tot satul. nu sunteţi nici nebuni. k:I A doua i. -ăraţi-vă la dracu& -iorbagii. măi Ianacos şi -ostantis. 4şi icea# 2Am să mă duc la popă şi am să-i smulg barba fir cu fir. în fâşia de lumină. $ Aşa-mi trebuie& se tânguia el. am să scot din tine omF -e( 8u vrei( /ăcat de tine) bre& Atunci. 4mpinse poarta. intră. fierbmd de mânie. învăţătorule. îl luară de subsuori şi-l duseră acasă la el! nenorocitul şchiopăta şi se văieta că-l doare tot trupul. venind de pe celălalt tărâm şi mtrebându-l cu repe iciune# 2'e ce( 'e ce( 'e ce(3 Atât. nici sfinţi. $ :oi. ci din mândrie. n-am s-o fac din bunătate. să rnă ţină minte. dârdâi. învăţătorule. Ai înţeles.3 *e aprindea. învăţătorule( $ %anolios e mai bun ca noi toţi. uite-l# m-au stâlcit în bătaie şi licovrisioţii şi sarachmioţii. să mă asculte. dar îi apăruse iarăşi mortul. J să-i în+ur pe fruntaşi. stins. -um îl vă u pe %ihelis.t deasupra unei scrisori pe care o citea plângând. o să tremur de groa ă.u. $ Gi nouă ne e frică. 4l găsi pe părintele 7rigoris stând în faţa ferestrei. $ Aş da toată ştiinţa mea de carte. învăţătorule. bine mi-au făcut& 4ntoarse pe rând faţa către cei doi prieteni care-I a+utau să meargă. îmi îngheaţă. răspunse Ianacos. pornise la vale.

dar se opri. %ă topesc i de i. lacrimile e se uscară! îl măsură din ochi pe %ihelis. $ Hine. sunt liber. plâng_ de câte ori mă gândesc la el. /ăcat de atâta bogăţie adunată de înaintaşii tăi& $ *unt liber. $ :oi toţi. al cărui piept începu să se umfle din nou de furie. numai voi sunteţi de vină. $ 8u mai am nimic. $ -e vânt te-aduce aici. băiatule < -ată-ţi de treabă! întoarce-te în sat. 0uria i se domoli! vedea aidoma moartea plutind în aer şi inima i se strânse de durere. $ . din ochii căruia începură să curgă din nou lacrimi. tată. 'e ce / 'e ce( -u ce am păcătuit. Acesta o luă în mână# hârtia era udată de lacrimi L ale preotului. sau ale fetei( J citi încet. $ -e voiai de la mine( 'e ce-ai venit( $ Aşa. tată. 'oamne( :oiam să am un cămin şi un copil. 'umneata eşti rob. i bind mânios cu pumnul în perva ul ferestrei. nenorocitule < 'e-acum o să fii robul şarlatanului ăla de popă. cu nelegiuirile şi trădările voastre& "răiam liniştiţi aici. -e-aş putea să vreau( 5ămâi cu bine î $ 'umne eu e crud! loveşte fără milă în oameniF Jare cu ce sunt eu vinovat( %ihelis a+unsese în pragul porţii. se întoarse din drum Xi spuse cu năduf# $ /e dumneata. desculţ. repetă %ihelis. 2F8u mă simt bine.şti un om pierdut. dar eu n9ng. totul e pierdut l $ -e-ţi scrie( $ -iteşte& făcu preotul. ţapul ăla de popă şi tu. $ Ai făcut actele( întrebă din nou preotul cu înfrigurare. răspunse %ihelis. %-am uşurat de orice povară. ia\ eu stau întinsă. Gi acumF3 ( %ihelis nu putu citi mai departe! lăsă scrisoarea pe marginea ferestrei şi se îndreptă spre uşă. Iartă-mă că iţi fac gri+i. părinte. 8u voiam nimic de`la dumneata. :oi sunteţi de vină. sin<< rN fârasă mai ai pe nimeni care să-ţi dea un pahar de apă'e `ne \m\ /are ra3uN de tine şi de fostul meu loaodnic. %anolios. "oate că lui nu-i pare rău că plec. şi m-a şi lovitF murmură popa. cu greutate! ochii i se înceţoşară. %ă duc. toate mergeau aşa cum a lăsat . Alt cer nu mi-a mai rămas declt 2 ta tavanul. "e-ai săturat aşa iute de *arachina( -ălugăria e grea. $ 'a. părinte& /ăcat de haina preoţească pe care-o porţi < /opa răspunse încet. cu ochii pironiţi în tavan. /opa îşi reveni repede. înţelese =ilul.şti nebun& 8ebun de legat& mugi popa. Gi aş fi liniştită. %-au şters din rândul celor vii. 'ar deodată se înfurie! dintr-un salt fu în mi+locul curţii. la averea taF Ai făcut actele( adăugă apoi cu un aer îngri+orat. de parcă aş vedea acolo cerul. 'intr-o dată. într-o doară. care rămâi în urma mea.u luptam pentru binele tău şi al fiicei meleF Acum. . pe dumneata trebuia să te lovească 'umne eu. boierule( întrebă el pe un ton bat+ocoritor. spuse el. scoţând scrisoarea de la sân şi aruncându-i-o lui %ihelis. poate chiar fericită că Z or dacă n-ai fi tu. nu pe fata dumitale& $ Gtie el unde sa mă lovească. care eşti plin de patimi +osnice. cu amărăciune# $ . 'octorii trec acum prin faţa patului meu şi nici nu-şi mai întorc capul să mă vadă.vadă şi să recunoască scrisul. dar nu mă simt bine. pier.

ţi-o +ur. $ %ihelis. cu gura plină de baleIn casă nu era n+meni! %ihelis se aplecă. am să devin o fiară sălbatică. pe eroul. ai toată lumea de partea dumitale. Apoi intră în bucătărieN. eu am desfăcut logodna. Am să-ţi iau toate bunurile şi am să le dau comunei& Gleahta de blestemaţi de pe *arachina Ti-o să pună mâna pe nici un bob de strugure. mai avea cura+ sa Nlupte dar acum. aşa cum l-ai răpus şi tu pe taică-tu. sunt un om pierdut. e pierdută. un mort înalt şi gras întindea braţele şi nu-l lăsa să intreF I se bârâi părul în cap! grăbi pasul şi .ra pe lume o făptură rnai nevinovată. 4nainte. am să iau puşca şi am să omor pe cine mi-o ieşi în cale. străbătu curtea. /ărintele 7rigoris luă repede paharul\ bău cu înghiţituri mici. dar îl cuprinse deodată groa a. pe pietrişul curţii. îi ridică deasupra capului Ini %âhelis şi urlă# $ piei din faţa mea.u-l aiF -um te rabdă inima. mai bună ca dânsa( 4ntâi şi întâi. pe nici un grăunte de grâuF 8u. nu mai e nici o năde+deF J ai şi pe ea pe suflet. sărmana. Uaici. pe nici o măslină. nu& $ 'a. *e repe i din nou. sa nu te mai vad I /leacă. al cărui suflet se rupea de milă în faţa durerii şi răutăţii preotului. Adică de ce s-o omoare 'umne eu pe %ariori( -e i-a făcut ea( . îl duse înăuntru şti întinse pe canapea. 'ădu să intre pe poartă. nici de 'umne eu& Am să a vârl rasa de pe mine. umplu un pahar de apă şi i-l aduse. dintre buruienile ce crescuseră acolo sălbatice. dar nu pot să mă căiesc niciodată. o să-l spân ur eu& 0ace pe sfântul. pe niiHeni& 'u-te. $ 'u-te. am să-l omor pe %anolios! dinele ăsta mi-a. n-o să-ţi meargă& Am să te răpun. întrun loc necunoscut. iar fata mea. aceste dughene şi platanul din piaţă. Ai toată lumea de partea dumitale. şi să nu mai calci în casa mea& spuse gRpar trântind poarta cu putere în urma Iui %ihelis. ca şi cum umbla printr-o lume de nă=iciri şi vedea pentru îfrtâia oară aceste case.adus pier area& 'acă nu l-a. a mai venit şi scârnăvia aia de popă L şi tai-N ca-tu a murit de supărare. s-a îmbolnăvit şi mai rău! acum e pierdută. n-o să-mi fie teamă de nimeni. ţi-a sucit capul! colac peste pupă ă. spân urat aga. de parcă se străduia să-şi amintească ceva. cu vocea gâtuită de mânie. aş fi ţinut în braţe nepoţelulF 'ar %anolios. şi când colo e vândut %oscovei < "rădător. nu potF 8u pot să iert pe nimeni. bolşevic < *pumega! strânse pumnii. se opri şi o privi îndelung. murmură el. 0iică-mea şi-ar fi recăpătat sănătatea! tu nu l-ai fi răpus pe taică-tu cu purtarea ta! iar eu. mai cuminte. ateu. să laşi atâtea suflete să moară de foame pe *arachina( 8u ţi-e teamă de 'umne eu( $ 'acă fiică-mea %ariori o să moară. prefăcutul. ieşi afară. 'ura3 ne eu mă loveşte dTept în faţă. numai pe 'umne eu n. ai să ve i! nu râde& Am să mă duc la mitropolit şi-am să-i spun totul! am martor satul întreg! şi aga e 2de partea mea. nu vreau să te mai văd& *e învioră din nou. nici de oameni. pe neaşteptate.mbla de colo până colo prin curte. 8-o să-ţi meargă.. $ Hine am făcut eu când am spus la toată lumea că eşti smintit la minte şi că semnătura ta n-are nici o valoare. -ând trecu prin dreptul casei părinteşti. F. îşi încorda puterile şi-l ridică de +os. după un an. %ibelâs rătăcea pe uliţele satului. Fblestematele. ca şi cum picasW atunci. blestema şi Ifta şi din ochi îi curgeau lacrimi. ca şi cum în mi+locul curţii. îmi drobesc capul de perete& *e rostogoli +os. şi deschise poarta. tu ţi-ai irosit averea. pe mucenicul. nu. deschise ochii. că de nu. aşa cum ai răpus-o pe fiică-meaF Ai să ve i. se ridică. cum a aflat.'umne eu. spuse %ihelis. părinte.

scaunele şi singura la. ştie el ce face& Ascultă. garoafele roşii se veşte+iseră. Gi-a împărţit averea şi acum rătăceşte pe uliţiF .n copil întoarse capul. nu degeaba ice lumea că-i cam într-o doagă < $ *-a terminat cu neamul lui /atriarheas& făcu bătrânul rân+ind. cu ochii mari deschişi. îşi spunea în sinea lui# 2%ai degrabă o să intre -aterina în rai.dă pe care o avea văduva! îi stricaseră patul şi scoseseră din balamale toate canatele ferestrelor! numai unul singur mai rămăsese. şi-l goneau din urmă.3 -erul se mohorî! soarele se ascunse în nori! vântul se stârni pe neaşteptate! arborii începură să se clatine! frun ele ce dădeau în veşte+it se` scuturară şi pământul se umplu de pete galbene. plin de năluci! mă duc de-aici. spuse el. 4ncepură să cadă picături maTi de ploaie! uliţele erau acum pustii. bătu în poarta lui lanacos. o să putem spune şi noi. /e drum. că am miluit pe unul din neamul lui /atriarheas& *e închină şi murmură. pas cu pas.ebă e6. când o începe să bată pe la porţi. %ihelis intră în casă! oamenii furaseră ţoalele. $ 0ostul nostru boieraş e afară. %ihelis închise uşa în urma lui şi se îndreptă spre casa lui lanacos. cu toate desfrânările ei. şi acum stă de vorbă acolo cu %ăria %agdalenaF3 -u inima ceva mai liniştită la gândul acesta. -u o batistă roşie la gurăF 2*atul ăsta-i plin de morţi. .re. Au supt lumea. dă-i o bucată de pâine. împinse poarta! în curtea părăsită. bolnav. -âţiva săteni trecură pe drum! se făcură că nu-l vad pe %ihelis şi cotiră repede pe uliţa cea mai apropiată. să-şi încăl ească mădularele amorţite. J clipă. %ihelis se gribuli. Aşa. . La marginea satului se opri. care umbla prin cuite în căutarea unei ra e de soare. J bătrânică deschise poarta. 'e ce( . Hătrânica se duse după moşneagul ei. :ântul se răcori! mirosea a ploaie. ca şi cum 'umne eu i-ar fi dat să îndeplinea. îşi făcu cruce şi închise numaidecât poarta la loc.scă această sarcină. îl vă u şi începu să plângă şi să ţipe. cu satisfacţie# *lava ţie. scârnavă mai e lumea asta& . "recătorii de pe drum luaseră obiceiul să se abată în această casă şi să-şi facă treburile prin colţuri. câte plăceri ai avut de la ei î -âte o fi vă ut şi au it această odaie părăginită& Ah.plecă. pe care-l rodea cu patimă. iată unde au a+uns& Jrice s-ar ice. ridicându-se în vă duh palidă.n şoricei chiţcăi undeva! se vârâse în tavanul de trestie. cu toate odă+diile lui preoţeştiF /oate că ea a şi intrat. îi şopti ea. i se păru că vorbele cumplite ale preotului! 2"u l-ai omorât! tuF3 se transformaseră în oameni. 'acă l-ai vedeaF Mi se rupe inima de milă. în schelete. făcându-l să scârţâie strident. 4n ce hal a a+uns. $ %ă duc să-l caut pe Ianacos& hotărî el deodată şi intră din nou în sat. ca un trup ma. 'umne eule& -âteva tunete bubuiră în depărtare. desculţ( $ 8u. îşi spuse el. plătindu-l cu iua şi fiTându-i un termen până când s-o gate! şi şoricelul se orea să-şi ducă sarcina la bun sfârşit. să stropească pereţiiF $ *ărmană 7aterinăF murmură %ihelis. se opri. mai are încă ghetele-i vechiF *ăracul de el. în morţi. "recând prin faţa casei văduvei. se uită după el. 2'e ce am venit aici( sf Nntr. $ Aşa-i trebuie. în uliţă. femeie# mâinepoimâine. decât părintele 7rigoris. şi acum. a pălit şi aTe nişte ochi sticloşiF Hătrânul clătină din cap.ram furios! acum de ce nu mai sunt(N2 'eodată. 'umne eu îi drept. chipul lui %ariori îi apăru în faţă. şi-l trântea vântul. 'oamne pă eşte I A slăbit. -âte plăceri ai dat bărbaţilor.

îiN vorbea şi îl bocea. eu în urma ta. "ot satul era gata să depună mărturie mincinoasă cum că feciorul lui /atriarheas nu era în toate minţile. să-ţi vorbească. moş Ladas# 2*au îmi dai înapoi cele trei lire. că-i scrisese şi mitropolitului şi că n-o să-l lase pe %ihelis să hotărască de soarta moştenirii înainte de a se face +udecata. spuse %ihelis. *e au i o bătaie în poartă. pentru a-şi lua rămas bun de la măgăruşul lui. ise pe neaşteptate marchitanul. ruşinat.'e cum mi+ise de iuă. dragă Ianacos( întrebă %ihelis. te găsesc aici pe tine. spuse el uşurat. $ 'acă mi-l ia. fiindcă ştiam că. singur pe lume( *-a is cu noi. aduse pâine.3 *trângea îu braţe gâtul cald şi lucios al măgăruşului.. struguri şi brân ă. Iusufachele meu scump& Hles` temui să cadă asupra oamenilor răi. sau îţi iau măgăruşul. tu înainte. în faţa gra+dului. fericit de tovărăşia lor. ce-o să te faci tu în nninile ciufutului ăluia de gârcit. câştigându-ne astfel în mod cinstit. bucurosF Gi ştiam că aveam să pornim amândoi. %ihelis. îi mângâie crupa. dacă nu vrei să te bag în puşcărie. dădea din coadă şi neche a dulce şi şăgalnic. să te de mierde şi să-ţi umple căldarea cu apă limpede şi ieslea cu fân( -ine o să se mai ducă la câmp să-ţi aducă iarbă cu rouă ca să te răcoreşti(F 8u te-a. şi începură să mănânce. întorcându-mă acasă. -e-ai păţit. îl trase de coadă. %i-e foameF Am plecat din ori de la munte şi. să col=fdărn satele. cu sudoarea frunţii noastre. adânc. fericit de mmgâierile stăpânului său. iată. dragul meu Iusufachi. dar când îl vă u pe %ihelis îi veni inima la loc. se apropie amia a. $ ^ii se pare că am dat în mintea copiilor. dragul meu Iusufachi. să ne vindem marfa şi să cumpărăm alta. $ Ai ceva de mâncare( întrebă %ihelis. îl mângâia cu vorbele cele mai duioase# $ *cumpul meu iusufachi. Ascultă. o să mă duc chiar acum la moş Ladas! măgăruşul e al *arachinei. 0ăgăduise să-l dea i goniţilor de pe *arachina. pâinea. 0ă-ţi bine socoteala. Ianacos tresări speriat.cos. să nu-mi spună mie Ianacos dacă n-am să-i dau foc la gospodărie& Intră în casă. cea de toate ilele. spuse el. %ăgăruşul mânca şi el alături de ei. F*e aplecă şi **rută gâtul cald şi lucios al animalului. toţi trei laolaltă& suspină Iana. -ine-o să mai vină. care vrea să ne despartă( -e-o să mă fac eu. spre a se şti dacă semnătura lui e valabilă sau nu. /loaia încetase. Gi acum.veam decât pe tine pe lumea asta& Oău dacă-mi păsa de toate neca urile pe care mi le făceau oamenii şi de toate răutăţile pe care mi le spuneau ei < Ii ascultam şi âmbeam. pră+i nişte ouă. lanacos intrase în gra+d. oamenii sunt răi şi piT\ maşi şi vor să ne despartă. dar în a+un primise un bileţel de la. ştergându-şi bu ele. în fiecare dimineaţă. aşa că n-o să-l ia el& Ianacos dădu din cap neîncre ător! aflase că popa se înţelesese cu aga. cu ochii tocă măriţi de spaima prin care trecuse. Iusu\ făclii. mâna prin puful alb de pe burta lui. întorcea cu mândrie capul. cu ochii plini de lacrimiF Iusufaelii. 4mi luam rămas bun de la măgăruşul meuF %i-l iaN moş Ladas. îşi trecu încet. înghiţi-l-ar pământul să-l înghită& Gi-i arătă lui %ihelis răvaşul pe care-l primise. $ Hună iua. Gi când te gândeşti că ciufutul de bătrân vrea să ne despartăF $ %ă duc chiar acum la ei. Ianacos. *e aşe ară amândoi în curte. asupra lirelor lor şi asupra soartei care ne-a făcut săraci şi fără apă-` rare împotriva nedreptăţiiF Adio. aşteptându-mă şi întâmpinându-mă eu ochii tăi nevinovaţi şi dând din codiţa ta. . /lângeai( Ianacos îşi şterse ochii. $ -e bine ne simţim aşa.

dumicaturi mici. bine hrănit. plictisită. în faţa mescioarei scunde şi mâncau. -ică o s-o ia comuna& Aş&F 8u da ascultare la ce spun oamenii.Gi se ridică. afurisitul! urechia. fă tot ce poţiF <. se gândi el! nu-mi place mutra lui! s-o fac pe prostul&3 $ +(ii binevenit. pe pământul din casa. tot Licovrisi ar cădea în ghearele mele. %ihelis < :e i. măslinii. strânse masa.tul o să fie al tău. nici o belea. bătrânuâui /atriarheas o să intre repede în mâinile mele. ce-ai de gând să faci cu toate ogoarele. alături de băbuţa lui. spuse %ihelis. . %oş Ladas. îşi ise în gând bătrânul. luă ciorapul. ca într-o gaură. şi arunca în gură. şi are un samar mic $. banul e rotund şi se rostogoleşteF /e când noiF 4n sănătatea ta. pe un scăunel. Am că ut la învoială# să împărţim para. *ă-l iau cu duhul blândeţii. cu picioarele încrucişate sub el. draga mea /enelopa& 4şi umplu paharul ou apă rece şi-l goli dintr-o înghiţitură. că eu m-am aran+at cu popa! o să scoatem totul la me at! popa o să-şi ia partea lui L ticălosul voia să înghită totul numai dânsul! da. boier %ihelis.ite. de-aş mai trăi încă o sută sau două sute de ani. se aşe ă într-un colţ şi începu să împletească. /enelopa lăsase lângă ea. . "oate astea cer cheltuieli mari! or. ce vrei să fac( Am şi eu nevoi. nici căţei. un dobitoc liniştit. ca să te duci să te plimbi pe moşiile noastre.N ce credea el. Ai să ve i că averea. c-o să-l las( L eu o să-mi iau partea mea.\ m %oş Ladas şedea +os. $ 'umne eu să fie cu tine. Ge i. răspunse el ou o voce dulce şi plângăreaţă. îl întâmpină el. %oşneagul ei avea chef de vorbă şi turuia de unul singur# $ "oate merg bine. -hira /enelopa se ridică. /este câteva ile o să pun mina şi pe măgăruşul lui lanacos. blând. dragă /enelopa. ciorapul la care împletea. suntem nişte regi î Ah. Gtii de ce Nt 0iindcă toţi oamenii de-aici sunt fuduli şi ăpăciţi.. şi toarnă la copii. $ 'oi bani nu face vinul pe lângă apşoara lăsată de 'umne eu& spuse el. fără să scoată o vorbă. 2J fi voind să se certe.şti cu un picior în groapă şi tot nu te-ai mai săturat( Acum vrei să iei cu +apca şi măgăruşul sărmanului de IanacosF 8u ţi-e frică de 'umne eu( 8u ţi-e ruşine de oameni( 2/e legea mea. i-a scris şi mitropolitului. ce vrei să fac( -e-i drept nu-i păcat# îmi datorea ă trei lire turceşti de aur. îşi fac haine şi ghete noi în fiecare an. nici o cheltuială. pare-mi-se că într-adevăr şi-a pierdut minţile# iată-l că amestecă din nou pe 'umne eu în treburile mele. 'omnul fie lăudat& /opa e un drac în sutană! l-a îmbrobodit pe agă. viile. se bosumflă. ca toată lumeaF $ . că de-l apucă furia e în stare să-mi tragă vreunaF3 $ 'ragă %ihelis. să-ţi fac un act cum că ţi le datore eu! am să-l semne F Hătrânul tuşi. dragă /enelopa. *pune-mi. 7ândesc că ai mâncat. casele şi cuferele pline de aur pe care le-ai adunat( Ai să le iei cu dumneata în mormânt( . $ /reacinstite fruntaş. cum îl vă u. dragă /enelopa! o să-l încalecă. -hira. plescăind din limbă cu plăcere.l-ai vă ut( L moale ca puful! o să stai pe el ca o regină& 8-avem nici copii. pe din două. %ihelis împinse poarta fără să mai bată şi intră în curte. dragă /enelopa. pe care le mesteca încet. scărpinându-se în capul ţuguiat.

a i-dimineaţă. dar bătrânul. poarta e deschisă! la nevoie. pentru moment. . dragul meu %ihelis. om eu& întreab-o şi pe /enelopa mea! eu am stat acasă. fug în uliţăF3 $ 'acă ai fi avut să-mi dai bani peşinF se smiorcăi el. împrăştiind spaima în sat. gândi el.$ 7urile rele spun. A+unse la părintele 7rigoris! popa apăru în poartă.u.3 *e apropie de bătrân. omul e o maşinărie gingaşă! e de a+uns să slăbească un şurubF %ihelis sări în sus! apucă scăunelul pe care şedea Gi-l trânti cu putere de pământ. neclintită. $ Lasă-mă să închid poarta. apropiindu-se din ce în ce mai mult de moşneag. să nu ne audă vecinii. nu trebuiaF J să se facă foc şi pară& 'ar acum e prea târ iu. $ A+utor. 4ntreab-o şi pe F/enelopa. fii îndurător. dragă %ihelis. 2Asa cum merg =icrurile. îşi ise. nu cred nimic din toate astea! dar. să ţi-i aduc& strigă %ihelis. puse mâna pe clanţa uşii şi-şi aruncă ochii în curteF 2*lavă 'omnului. ve i tu. roşii de mânie. spuse bătrânul. pentru numele lui 'umne eu& . ani păţit-o <3 %ihelis se luă cu manile de caT_! simţea că-i plesneşte ţeasta de furie. absentă din lumea aceasta. am să stropesc satul şi-am să-i dau foc& 8u fugi. %oş Ladas alerga şi ţipa. dă-mi un pahar de apăF %ă înăbuş& 'ar chira /enelopa împletea la ciorapul ei şi nu se urni de pe scaun! împletea de or. până în colţul odăii. părinte& /e %ihelis l-au apucat pandaliile. 'ar popa se propti cu amândouă mâinile în poartă şi nu-l lăsă să treacă. %oş Ladas se retrase de-a-ndăratelea. sunt gonit din casă tatălui meu(3Asta Ie întrece pe toate& ATn să iau un bidon cu ga . cică. fu afara. să-mi fie cu iertare. J bughi în uliţă şi începu să fugă Ia vale de-i sfârâiau călcâiele. %ihelis fugi după el. cu ochii holbaţi. o să înnebunesc& :orbeşte limpede. dintr-un salt. ticălosule& *pune-mi totul& "otul I $ /enelopa. $ /entru numele foii 'umne eu. şi mitropolitul de la târg ou doctoriF %ihel avu o tresărire# $ 'octori( $ Lasă-mă. gripţuroi bătrân& . cămătarule. strigă el. tâlharule& $ -asa tatălui tău a fost pecetluită astă i cu ceară roşie de agăF făcu bătrânul. hodorog bătrân. $ -ine-a pus la cale una ca asta( /opa( Aga( "u( $ 8u. că. aga s-a dus la tine acasă cu părintele 7rigorisF J să vină. sunt în stare să mă scoată nebun. $ J să mă duc acasă. -ică. Ogârie-brâin ă. âmbind liniştită. nu mă WtrângeF Am să-ţi spun totul! nu mă gâtui& %ihelis îl ridică de ceafă şi-l puse să stea în pi$ :orbeşte. unul. semnătura taF 8u te supăra. vrea să mă gâtuiască& Lasă-mă să intru. îl a+unse la poartă şi-l înhaţă de ceafă! bătrânul că u în genunchi şi începu să ţipe ca din gură de şarpe. mi eu. care însă îşi muşca numaidecât limbaF 28u trebuia să i-o spim. gata. nemernicule& *e repe i să pună mâna pe el. să mă odihnesc. dragă %ihelis. strigând în gura mare# $ *ăriţi < A+utor < A+utor < %ihelis vrea să mă sugrume& /orţile din +ur se ăvoriră cu groa ă. ou uşa încuiatăF "ot ce ştiu e din au ite doar. moş Ladas& -are va să ică.nde te duci( *tai aici.

/ieptul lui %ihelis se înălţă cu înfiorare. acum < ua liniştit. vine %ihelis& :ine cu un bidon de ga & 'ar cum se deschidea o poartă. gras. să se confunde cu ele. *e rostogolea şi el la vale. ailbasitru-ver ud# boierul. Toşu al sei ului spân urat şi i-l a vârli iui /anaiotaros. alerga cât putea. -âţiva ţărani puseră mâna pe puşcoaceâe lor vechi şi se pitiră în dosul porţilor. fugea mai departe şi continua să strige cât putea# $ A luat un bidon de ga ca să dea foc satului& *ăriţi < A+utor <. "ot satul fu răscolit. sunt gatagata să înnebunesc şi eu < /anaiotaros prinse din bor frânghia. câmpia era înecată de ploaie. devenea cascadă şi îneca satul. fugi < Gi-i închise poarta în nas. monoton! muntele era învăluit într-o `\n ă uşoară. *tai. strigă tare. venind drept spre el. scoţând vaâuri de fum pe nări. dute. 7ăsise pe +os un capăt de funie şi-l arăta peste tot. iar femeile tinau ca apucate. 'ar %ihelis nu mai era acolo. şi porni în goană spre casa bătrânului Ladas. creştea se umfla. solemn. îi spuse el. să se coboare cu ele spre câmpie. să audă toată lumea. 'in pământ se ridicau prin ploaie sumedenie de fiinţe. înalt. şi vii şi moarte. moş Ladas. %ihelis se `r" şti i*. stai niţel. strigă cât poţi mai tare. $ 8a. prinde-l& *ă-ţi aducă noroc& Apoi se întoarse către Hraimaehi. nenorocitul < $ -ând o să-mi aducă femeia( făcu năpârstocul cu obră nicie.şti vân+os. . /anaiotaros# începând de astă i. "otul semăna cu 6udecata cea din urmă# îngerii sunaseră din trâmbiţe şi viermii omeneşti scoteau capetele din noroiul lumii. uite funia < *ăriţi fraţilor < A+utor& 'eschideţi-mi o poartă ca să intru î :ine. o procesiune nesfârşită. $ *ă se ducă doi bărbaţi cu braţele vân+oase să-i prindă& . gmdui începu să-i alerge după şiroaiele de apa. 'e-acum încolo să nu te văd decât cu fesul ăsta. /e nesimţite. primea afluenţi din toate părţile. se oprea la fiecare colţ şi ţipa cât îl ţinea gura. nu mai sta. . aşteptând să se mai liniştească / privea cu ochii încremeniţi cum ploua! asculta şiroaiele de apă care curgeau la vale. ursu şi cu păr roşcat# ai tot ce-i trebuie unui bun sei . revărsându-se din piatră în piatră. Gi ascultă. /lecase şi se fofila prin ulicioarele cele mai dosnice. Ladas înţelese şiretlicul popii! alerga. -Nnd a+unse h poteca ce urca spre munte. In fruntea ei mergea un om mort. te iau la mine ca sei .$ 0ugi. agă& Aga îi aruncă de sus o frânghie# $ Mine ici < 'u-te de-l prinde şi să mi-î aduci aici legat cob ă. apoi fesul roşu.nde-i /anaiotaros( $ La ordinele dumitale. $ -red că acum l-au înnebunit de-adevărateâea. să vadă cu ochii lor.ţ+ o stâncă. ca mărturie de nede minţit! $ %ihelis a venit să mă sugrume. cu degetele pe trăgaci. de ruşine să nu-l vadă ii /orţile se ăvorau la trecerea lui. cu un pântece umflat. 1aide. se opri fuggC gâfâind. 1ai. să-ţi arunc fesul înaintaşului tău blestemat. care fuma alene în spatele lui. acoperite de sus până +os de glod! dinspre câmpie se urca la deal încet. 'upă vi+elia de mai înainte. să-l porţi sănătos& Aga smulse dintr-un cui fesul mare. /loaia începu din nou. /e %ohamed. ridică satul în picioare& 1aide. Aga apăru în cerdac.

ou răbdare. 'acă n-ai fi tu. -ei doi prieteni se îmbrăţişară pe întuneric. ai cărui ochi sclipiră în întuneric. şi acolo. 'eodată. 8u putea să uite nici acum bucuria dumne eiască pe care o încercase atunci când pornise să-şi sacrifice propria sa viaţă! această bucurie stăruia încă în el. /loaia continua monotonă. aici. 'acă sunt proaste. încetâncet. şi ochii i se umplură de lacrimi. 'ar mă întreb# face oare să irosim atâta timp pentru cele pământeşti( $ 0ace. spunea %anolios. albi şi roşii. cu răbdare şi fără să dea înapoi. mi-am dat seama de un lucru# că nimeni nu poate să a+ungă la cer dacă nu i bândeşte mai întâi aici. %anolios& -ura+ l %anolios tăcu! îşi dădea seama că popa avea dreptate dar era nerăbdător.ra grăbit "ăceau amândoi. 'ar. *e apropie iama şi rai trebuie "ne găsească de brăcaţi şi fără adăpost. %ihelis citise Apocalipsul. -ândva. . numai tu eşti nestrămutat& murmură %ihelis. 'acă m-ar întreba cineva care druin duce la cer. cu încăpăţânare. de mări prefăcute în munţi de sticlă şi de călăreţi urcaţi pe cai ver i. %ihelis& strigă %anolios. de trânbiţe. i se păru că întreaga lume se năruie. iar menirea noastră este să luptăm împotriva lor! dacă depunem armele. ro ând şi fărâmiţând pământul bucată cu bucată. părinte. ca aga. Jameni ca popa 7rigoris. dI femei desfrânate care spurcau apele. e vai de noi. -apul îi eTa plin de îngeri. să vedem ce veşti ne-aduce astă-seară. negri. r( cer dreptul nostru. 'umne eule. prea obişnuit cu traiul îndestulat! n-o să poatăF $ J să putem noi. ca iun paradis pierdut! şi apoi. sus. se au iră nişte paşi ce veneau repede pe cărare. $ . sărind afară. aş răspunde# cel rnai greu. apoi numaidecât totul se cufunda din nou în be nă. şi tâmplele îi vâcneau cu putere. 'oamne. în cer. ploaia care cădea şi apa care susura printre pietre. căci simt că-mi pierd minţile < /ărintele 0otis şi %anolios aşteptau de câteva ceasuri în peşteră întoarcerea lui %ihelis! erau foarte îngri+oraţi. 8umai tu. lupta de toate ilele i se părea lâncedă. $ 'e-aş putea. o să pornesc inâine la drum şi-o să mă dac să-l caut pe mitropolit. %ai întâi. 8umai pe pământ poate să-şi ia omul avânt şi să se ridice până la cer. o rnână. ca să ne putem căpăta dreptul nostru. $ 'umne eule. ca Ladas. pe pământ. . Ascultau. se fărâmiţea ă şi se spulberă. foarte depărtată. 'oamne. In ce s-ar mai re ema( In femeia pe oare o iubeşte( In părintele care i-a dat viaţă( In oameni( "oate putre esc. decât să ţi-o dai picătură cu picătură în lupta A toate ilele.N rămâi nestrămutat& Lasă-mă să mă re em de tine& MiK ne-mă bine. +os. care înotau în sângeF %ihelis privea ploaia. apoi intrară în peşteră. 'in când în când. un gât. face. începea să se însere e. $ %ihelis e prea gingaş. ra a lui pătrundea în peşteră şi lumina două chipuri palide. fărăNstrălucire. $ g mai uşor să-ţi dai viaţa o dată pentru totdeauna. *ă apucăm dar acest drum. în ce s-ar mai re ema omul( -ăcN totul se fărâmiţea ă. 'eodată. şi nimeni nu poate i bândi pe pământ dacă nu luptă cu îndâr+ire. spuneam şi eu ca tine# de ce să lupt pentru cele pământeşti( -e am eu ou această lume( *unt un surghiunit al cerului şi mă grăbesc să mă întorc în patria mea. asculta şiroaiele de apă. *e întuneca. mi-`aş da viaţa ca să scap sufletele se află în prime+dieF murmură %anolios. $ J să trebuiască multă luptă. un fulger sfâşia întunericul. %anolios& răspunse părintele 0otis. se năruie şi se pierde.4n ilele din urină. pe pământ. ca bogătanii satului sunt forţe ale răului.

m-am simţit copleşit de oboseală. m-a cuprins frica şi am luat-o la fugă. c-o să vină nişte doctori să mă vadăF şi că %ariori e pe moaTteF Iată ce-aduc l 8Yaveţi de ce vă plâmge& Aveţi destule de făcut. mă apucase turbarea. se pomeneau iarăşi singuri în mi+locul drumului. plantele mirositoare. dragă %ihelis.u îmi încrucişe braţele la piept! nu sunt în stare de Fnimic. %anolios. se uită la cele două coloane drumicate de vreme şi-şi făcu cruce. răspunse preotul. Ierburile din +ur. uneori le aruncau chiar câte o vorbă bună# 2*ă vă dea 'umne eu sănătate& încotro aţi pornit( -ale bună&3. /loaia încetase. +os. $ Lasă-ne pe noi să luptăm. ca şi când aş fi îndeplinit totul. şi %anolios. 7ăsiră două pietre şi se aşe ară pe ele. spuse %anolios. /entru o clipă. *e întinse în aşternut şi închise ochii. câinii lătrau la ei. mărşăluiau tăcuţi. %ihelis dădu din cap.$ 0ii binevenit. /ărintele 0otis se ridică în picioare. $ 8-aveţi de ce vă plânge& repetă după o clipă. apoi porţile se închideau numaidecât din nou. J clipă. dragă %ihelis. înaintârid cu greutate. acolo. $ 8u ne plângem. şi cei doi soli ai sărăcimii. /ărintele 0otis se opri puţin. pământul era plin de băltoace. 8imic altceva. cimbrul. -erul era mohorât. înălţându-şi capul. prin noroi.h+eţe. -e veşti ne aduci de la Licovrisi( $ -ă semnătura mea nu-i valabilă. cu sutana-i roasă. unul după "recură printre lanuri mănoase. săpunelul. prefăcându-se că âmbeşte. biciuite de ploaia . preotul dispăru în întunericul nopţii. slavă 'omnului& \*e lăsă +os. +aleşul. %intea îi fu năpădită de un fel de flăcări. îmi venea să stropesc satul cu ga şi să-i dau foc! dar numaidecât. printre live i şi vii! aci se întindea o câmpie netedă. /e un dâmb străluceau două coloane antice de marmură. plină de prospeţime şi blân. norii se răriră şi apăru o fâşie de cer albastru. dar nu ploua. pornisem să-l gâtuiesc pe moşneagul Ladas. %ă duc să mă oulc şi să mă gândesc la cele ce-avem de făcut mâine. La amia ă se opriră sub un plop cu frun ele îngălbenite ca nişte ţechini de aur. grea e viaţa& oftă %ihelis. părintele 0otis şi %anolios nu schimbară decât foarte puţine vorbe pe drum. treci s-o ve i pe %ariori şi dă-i bineţe din partea mea. dragul nostru %ihelis& îl întâmpină părintele 0otis. să lupţi şi să nu te laşi doboTât& 8oi n-o să ne lăsăm doborâţi. unele porţi se deschideau. de mâhnire. %âine o să mă duc la târg şi-o să lupt. /reotul. dar nu rosti nici un cuvânt. strângând prin întuneric mâna prietenului său. că agii a pecetluit casa tatălui meu. părinte. şi cei doi drumeţi înotau desculţi. se re emă de stlacă şi tăcu. apăreau chipuri care îi priveau cu mirare. spuse el. *ă fii om înseamnă să suferi. %ă întorc cu mâinile pline. -ând a+ungeau în vreun sat. -um însă în a+un plouase cu găleata. caldă. de care atârna soarta tuturor sufletelor de pe *arachina. cu straiele-i de ciobaai croite grosolan. %anolios# fiindcă mâine tot o să vă duceţi la târg. A doua i. ca şi cum ar fi trecut prin faţa unei biserici dărăpănate. i mă sălbatică. $ Ah. ca să-l vadă din nou pe tatăl său apărându-i în vis. care ardea. râ ătoare. părintele şi cu mine. să înduri nedreptatea. $ "oate aceste pământuri au fost ale noastre odatăF oftă %anolios. spre răsărit. $ 0ă tot ce te luminea ă 'umne eu. cultivate din timpuri străvechi. $ 8oapte bună. aci un tăpşan uşor ondulat. -u aceste cuvinte. Am o rugăminte. J să pornim dis-de-dimineaţă. ca să ia câte o îmbucătură şi să-şi împrospăte e forţele. . fiecare cu câte o trăistuţă atârnată de umăr.

_e îndată e( ri pe părintele 0olis. de ai găsit calea i băvirii(3 L 2/arcă ştiu şi eu. să vadă cu ochii i-( iacă-i bărbat sau femeieF . 8oi.şi pă eau poarta cetăţii. 4n momentul când intrau pe poarta cetăţii. Asta a fost tot. Acest. "e grăbeşti( /orniră din nou la drum.3 L 28umai atât. Abia acum înţeleg de ce ne ducem la târg şi pe cine o să găsim acolo. /e la chindii. a+unseră la târg. iar el se ciondănea toată iua cu oamenii şi dl -ioacele. $ %ulţumesc. ieri împotriva Wărintelui 7rigoris şi a lui Ladas. ăriră mulţime de cupole. chiar şi în rai. /ărintele 0 =vtea pe hangiu. e la bătrâneţe cu o fiică a Anatoliei. noaptea. poruncitor parcă şi totuşi plin de o adâncă dulceaţă. îmi aduc mereu aminte de acel pustnic sfânt. care trăia în pustnicie. părinte. începu să povestească el. glumind şi în+urâhd pe# t. . %anolios îşi simţi inima pe de-a-ntregul răcorită. orn trăi şi-om Fvedea. de giamii şi două minarete. 'e departe. pe părintele *ofronios.l trebuie să-şi fi dat de mult sufletul în mâinile lui 'umne eu şi acum se plimbă de bună seamă prin rai. se repe i de la te+ghea şi alt!#ă-î întâmpine.& h. %i-a apărut aşa. astă i L poate $ \nrnotriva mitropolitului. chir 7herasimos L un -uraliv şi pişicher.puternică din a+un. în clipele grele! dumneata mi-l ai aţi în fiece clipă care trece. 6os. unc. h( l împiedica.3 lovind cu pumnii. aease ancora aici. -am întrebat pe (un călugăr. aşa cum spunea el. iar mâine. *oarele âmbi câteva clipe şi un curcubeu uriaş se întinse de la un capăt la celălalt al cerului. părinte *ofronios(3 L 2-e vrei mai mult. 'umne eu trimite ploaia. într-\m schit. 8işte ni ami stăteau. sus pe o stâneă prăpăstioasă# 27um ai făcut. care ţâşneşte din măruntaiele noastre şi declară ră boi. fiule. pline de taină şi nuri. stând turceşte pe rogo+ini. avea o odaie mai -iruri iungi de mindire de paie. o să-l găsim pe 'umne eu acolo unde ne ducem! şi-o să-l găsim nu aşa cum îl înfăţişea ă cei care nu l-au vă ut niciodată L ca un moşneag cu obra+i rumeni. lumea. . chel.u îl caut în moartea nemiloasă! dumneata mă faci să-l văd în lupta umilă de toate iiele. spre a-i face pe plac. părintele 0otis contempla frumuseţea de după ploaie a cerului şi a pământului. $ Jmul im găseşte niciodată decât ceea ce caută. aşa cum prea bine ai simţit-o şi tu. care-i. mi-a răspuns el. care cântau manele şi băteau în Fdairele. care sade fericit pe nişte nori pufoşi şi porunceşte L ci ca im glas mic. spuse el după o clipă de admcă tăcere.#ir -u!isimos deschisese un han! femeia gătea niirieăruri. saşa. dragul meu %anolios. hi\. voirii _. "urcălăi desculţi vindeau cu K!aţe l ornice salepuri groase şi aromate sau pi 1 i iF -ei doi d#Nă la un Han ţinut de nişte creştini.u îl caut pe 'umne eu numai în mtâmplări mari. care se înălţau cu ardoare şi graţie spre cer. *tră ile gemeau de turci care forfoteau în toate părţile şi la tot pasul vedeai numai narghilele şi bei. cu glasuri subţiri ca de fetiţe. . fără să-mi dau seamaF 4ntr-o dimineaţă m-am sculat din pat! plouase mult în timpul nopţii! şi am privit pe fereastră. fiul meu( Lam vă ut pe 'umne eu pe fereastra meaF3 'e atunci. L de măgari şi catâri! sus. . departe de mânăstire. lin .ra gras. -u un surâs larg pe faţa-i palidă şi asprită. părinte *ofronios. de câte ori mă scol dimineaţa şi privesc pământul după ploaie. Aceste cuvinte făcură ca vă duhul să fie străbătut deodată de o lumino itate fermecătoare. răspândeau o mireasmă plăcută. 4n inima uscatului. $ Jdată. uneori. făcuse o casă de copii. şi băieţandri rotofei. şi poate că. fost căpitan de corabie. au iră glasul mue inului. şi avea o burtă enormă. "urcoaice cu feţele acoperite de feregele călcau ou paşi domnii.

Ai priceput ce vrea să ică asta# antricoate de porc& -hira -rustalenia se apropie legănându-şi şoldurile. taică părinte( spuse fostul lup de mare. . în schimb au gospodarii evghenicoşi. tesc totul într-o i. ba chiar cu prisosinţă! iar de-o să mai găsesc vreo pungă. 8u ştiu ce scrie )a *fânta *criptură. /ărintele 0otis se aşe ă pe banca de piatră.$ Ai picat la tanc& strigă el voios. $ -ine-ţi cere bani. căpitane. altul au ise un tuşit. altul cum îşi făcea gargara de dimineaţă. soseau şi alţi oameni. şi-i vine să crape de ciudă& 'ar părintele 0otis n-avea chef de glume. başoldina. J ţărăncuţă durdulie veni şi-i deschise poarta! îl cercetă din ochi pe popă. 'ă-ne două porţii de mâncare şi două aşternuturi curate. sărmanul. $ Acum bea un ou ca să-şi dreagă glasulF 4şi dădu cu părerea bătrânelul. 'ar nevastă-mea. apoi. în sutana-i sărăcăcioasă. "aman aveam nevoie de dumneata. după peşcheşul adus. a ghicit# două. a dracului muiere I A brodit-o la fiT& A doua i dimineaţă.din curte şi aşteptă. să te vedem. bărbaţi şi femei. ce ţi-e şi cu muierile astea I pufni el. un iepure de casă. şi-o să fiu plătit şi pentru dumneata. o roată de caşcaval sau o găină. 'acă n-ai sfinţia-ta. şi desculţ. mi-a răspuns ea. 'upă vreun ceas. Mărăncuţa durdulie le lua. -rustalenia& J anatoliotă impunătoare. a păcătuit.nul câte unul. care trag la hanul meu! o să le iau lor dublu. unde fugi. îl vă u cu mâinile goale şi strâmbă din nas. doldora de lire de aur. şi le ducea înăuntru! apoi dădea noului sosit un scaun sau un scăunel. $ 8epoata luiF şuşoti un bătrânel. roasă. şi eu i-am dat-o înapoi de atunci sufletul meu nu-şi mai găseşte liniştea! care va să ică. dar eu ştiu una şi bună# că 'umne eu l-a creat pe bărbat. în curte se răspândi din gură în gură vonul că mitropolitul se tre ise din somn# unul au ise un pat scârţâind. chir 7herasirnos spuse el. cu ochi mari migdalaţi. *e . i bucnind în râs.h. două < Au i. că doar nu te mănâncă nimeni& Gi făcând cu ochiul către părintele 0otis. apăru din bucătărie cu o cratiţă în mână. să dormimF Hani n-avem! scrie toate cheltuielile ce le facem la condică! o să-ţi pl+. 4i spuse că nu se vine aşa de dimineaţă# vlădica nu s-a sculat încă. sărută mâna popii. $ J să rămânem două ile aici. $ *ărută mâna părintelui& porunci chir 7herasimos. fiecare cu peşcheşul în mână L un coşuNâeţ cu ouă. câte pere încap într-un desăgel( $ 8u ţi-e ruşine. se îndreptă spre mitropolie. o întrebă# $ Ia să ne spui. spre fereastra cu obloanele trase. Astă-seară am să mănânc cu dânsul. $ . un marchitan şi-a uitat aici punga. âmbea. apoi dădu să se întoarcă în bucătărie. *tai niţel. Gi intră în bucătărie bombănind. om bătrân ce eşti < făcu femeia. $ 1ei. sunteţi oaspeţii noştriF 1ei. -hir 7herasimos se prăpădea de râs. nevestică( îi strigă chefalonitul cu un accent şăgalnic. "oţi ceilalţi dădură din cap cu respect şi ridicară sfioşi ochii în sus. taică părinte& Am săvârşit iar un fpăcat greu! alaltăieri. părintele 0otis îşi făcu cruce. şi 'racul pe femeie. n-o s-o mai dau înapoiF 0iţi bineveniţi& Astă-seară o să mâncăm împreună! dumneavoastră nu sunteţi muşterii. :reţi să vă dovedesc( Am întrebat toată lumea câte pere încap într-un desăgel şi nimeini n-a fost în stare să-mi spună.

'eschise gura să vorbească. înalt preasfinţite. o pictură. Acesta să fie oare repre entantul lui 1ristos( Asta-i omul care predică semenilor lui dreptatea şi iubirea( 'e la ăsta aşteaptă el dreptateF( 'ar se stăpâni! îşi aduse aminte de copiii de pe *arachina şi de iarna care se apropia. dar acum nu mai am! îţi cer iertare. 'upă încă un sfert de ceas. $ %i-a vorbit de tine părintele 7rigoris. 5ăsună o voce puternică de bas# $ Anghelichi.şa se deschise! tânăra fată durdulie apăru în dieptul ei. scurtă şi creaţă. mai sunt şi alţii care aşteaptă. apoi nişte smiorcăieli prelungi nişte grohăituri uşoare. şi-i făcu semn părintelui 0otis să se apropie. cine a venit întâi( *ă poftească < . când o să mai vii în faţa mitropolitului. $ Acum se spalăF eTplică şi de data asta bătrânelul. desigur. "oţi ceilalţi tăceau şi ascultau cum preasfântul îşi spăla trupul. %itropolitul încreţi din sprâncene. 'ar fii scurt& /are-mi-se că te-am mai vă ut! nu eşti tu be+enitul( *pune& J clipă. $ "e ascult. gate ascuţite. *emăna cu un rinocer. se au iră nişte str. $ Ai terminat Gcoala de teologie din 1alchi( $ 8u. un 1ristos răstignit! iar în faţa lui. mai mare decât imaginea lui 1ristos. ce vrei( 'ar repede. farfurii. dar mitropolitul întinse mâna şi-l opri# Altădată. agăţat în perete. ise el. 8u răspunse nimic. $ Acum coboară& spuse de data asta. care-l repre enta pe vlădică în odă+diile lui de mitropolit brodate cu fir de . desigur. rosti el. Acesta înainta şi intră pe uşa care se închise iar. Am avut. ceva mai tare. urmate de plânsete. Gi măsoară-ţi cuvintele& $ 8-am venit să-ţi cer vreun hatâr! am venit să-ţi eer dreptate. înalt preasfinţite. bătrânelul. care se ridică dintr-o mişcare. dar îşi aminti din nou de *arachina şi se stăpâni. $ /rivirea ta e plină de trufia lui Lucifer < Lasă-ţi ochii în +os şi vorbeşte& /ărintele 0otis privi în +urul lui# rafturi pline de cărţi legate în aur! la spatele mitropolitului. 1ai spune. bine legat. nici mitropoliţiF 5ă vrătitule < "âmplele preotului începură să vâcnească! îşi strânse pumnii. cu o barbă căruntă. cu ochii înroşiţi. să te-ncalţi cu ghetele. $ Acum îşi bea cafeauaF /este încă o +umătate de ceas. şi la urmă un gomot de apă care curgea. *e pare că vrei să faci pe 1ristosul şi să aduci dreptate şi egalitate pe lumeF 8u ţi-e ruşine( :rei să nu mai fie nici bogaţi. $ Atunci cu ce drept vorbeşti( 8ici nu vreau sa\ discut cu un popă ca tineF Ai venit sămi ceri vreun hatâr.$ 1rlstos răstignit a doua oară L voi. $ 8-am. "oată lumea se sculă în picioare şi-şi aţinti ochii la uşă. se au i un ornăit de ceşti. Gi 1ristos umbla desculţ. $ Acum îşi bate nepoataF N2 N( 8u mai trecu mult şi se au i cum scârţâie scara şi cineva care îşi suflă gomotos nasul. răspunse părintele 0otis. II au i o tuse puternică. %itropolitul stătea în faţa unei mese rotunde! eră bondoc. nici săraci şi. părintele 0otis se gândi să plece! să plece. trântind uşa. tacâmuri şi un gomot de scaune mutate dintr-o parte într-alta. ise el cla\ ţinând din cap ameninţător. şi cu un neg pe nas.

luase în mână paharul plin.rechile îi vâ+âiau. Aveam de gând să-mi cer dreptul. se întoarse. *e uita. se +ucase. /ărintele 0otis tăcea! simandicoasa faţă bisericească se enervă. rosti în şoaptă. 5ătăci ceasuri întregi prin oraş. dacă este şi . îşi înăbuşi pâânsul şi întoarse din nou faţa spre %anolios. $ Hine ai venit. /ărinte. $ 'e la cine( făcu acesta. bărbia. găsi şi scoase o foarfecă. întorcându-şi capul sp"e peretele din spatele lui. a F*e uita la ea. să nu-l mai laşi să intre. eşti bolşevic I $ 'a. râsese. 8-am vreme de pierdut& $ 8ici eu. %ariori suspină. fata îi era palidă. şi mima în piept < se strângea# tata slăbise. cu câr+a-i înaltă. $ Anghelichi < strigă mitropolitul. frânt de oboseală! i se părea că se întoarce tocmai de la capătul lumii. dar acum am înţeles! am să-l cer de la el < Gi arătă cu degetul spre crucifiTul din dosul mitropolitului. %ariori âmbi cu tristeţe şi amărăciune. %anolios stătea la căpătâiul lui %aiori şi se lta `a ea t`cut _ Z prinsese cu puţin înainte somnul. şi %anolios aştepta nemişcat să se tre ească. sau vorbeşti. intră în piaţa acoperită din centru. 8epoata durdulie apăru în uşă. înalt preasfinţite. $ /ăsărică a burat& îi strigă hangiul. $ 'e la 1ristos cel răstignit. se opri în curtea giamiei. %anolios. deschise ochii şi-l vă u pe %anolips. $ Atât( $ Atât. atâta mi-e de a+uns. $ "e-a rugat să-mi spui ceva( $ 'a. cu mitra grea pe cap. întoarse capul în partea cealaltă! o podidiră lacrimile.l te-a trimis( $ 'a. %itropolitul nu se mai putu stăpâni şi bătu cu pumnul în masă. $ Am să te rog şi eu ceva. dar. %ariori. 5ămâi cu bine < 'eschise uşa şi plecă. $ . %ariori! multe salutări. /ărintele 0otis se lăsă pe o laviţă. pomi din nou pe stră i. trecu peste un pod boltit. ca şi cum pământul începuse să-i sugă şi să-i roadă chipul încă de peacum. sau pleci. două cearcăne mari vinete îi încon+urau ochii. spuse ea. pielea i se lipea de oase.aur. 8u vedea nimic! se gândea la mitropolit. Intră. $ -e altceva mi-aş mai dori acum( *alutări. privea peste tot. înainte de a apuca să-şi atingă bu ele de el. rosti caia părintele 0otis. $ Are dreptate părintele 7rigoris.l < răspunse popa. .! umerii obra+ilor. dar nu vedea nimic. %ihelis. 0ata aceasta se înălţase pentru o clipă din pământ. pământul o chema din nou la sineF 'eodată. străve ie. ochii i sa înceţoşară. arătând din nou spre crucifiT. închise ochii şi oftă adânc. se logodise. se pomeni într-o grădină. plânsese. *e re emă de perete. 0ără să-şi dea seama. Altădată. înalt preasfinţite. -ăută sub pernă. J să vină o i când o să na înfăţişăm în faţa %ântuitorului amândoi desculţi. %anolios nu era acolo. la copiii de pe *arachina şi la iarna care se apropia. %anolios. 'ar se stăpâni. . se tre i deodată în faţa haK nului lui 7herasimos. 4n acelaşi timp. 0lec. fruntea i se ascuţiseră. . A plecat şi el dis-de-dimineaţă să se plimbe.itare bine la acest popă. $ 'umne eu o să ne +udece. dacă o mai ^eni pe-aici.

grăbind pasul. o deschidea şi încerca să citească. şi dă-i-le lui. se au iră câteva bubuituri de tunet! ploaia începu iar să răpăie tare. ce e moartea. le înfăşură încet. I $ :rei să le tai( făcu %anolios înspăimmtat.$ A+ută-mă să mă ridic puţin. %anolios. şi 1ristos. mişcându-şi încet capul ou părul ciuntit. 4l trecea un fior rece de câte ori se gândea la năframa albă şi la cele două cosiţe din traistă. se întoarse către %anolios şi-i ise# $ :om avea de luptat. ca şi cum ar fi înfăşat un pruneuleţ mort şi foarte drag! după aceea înnodă colţurile năframei şi o întinse lui %anolios. Ii vorbi mai întâi de tatăl lui. Lua . pufni în râs# $ %ă întreba. 4ntr-o parte vor fi toţi oamenii L mitropoliţi. o mână dedesculţi. k:II 2"otul e bine. de urât. care-i umplură pumnii. %anolios luă în mână co ile calde. dacă vrei. vii încă. %anolios au i clămpănâtul foarfecii. "otul e bine. Abia spre seară. cutremurându-se. îşi spunea în gând. 8u îndră nea să se mai culce în aşternutul lui ca să doarmă! cum aţipea puţin. aprig. 4n iua aceea. pe urmă luă năframa. deşi îşi puse toată puterea. înotând prin noroaie. 'eodată. 'e două ile. prin peşteră. 2-red că dacă o să mai stau câteva ile singur. de felul cum au s-o scoată la capăt nefericiţii obi+duiţi ?eUpe *arachinaF 'upă aceea. 8u pot. prin ploaie. îşi şterse lacrimile cu cosiţele. *e plecă. murmură în sinea lui părintele 0otis pe drumul întoarcerii. %ariori îşi trase năframa de pe cap. %ariori. şi le privi câteva clipe. apoi de legă panglica neagră de mătase. spre a goni vedenia îngro itoare. cu băgare de seamă în ea. Alerga înainte. apoi alta! se înfiora. %anolios o luă de subsuori. totul e bine. ca şi cum ar fi tăiat carne vie. 4şi plecase capul în +os şi fugea cu paşi iuţi prin ploaie. în amurg. au i colo. %ariori luă cosiţele.n cârd de cocori trecu pe deasupra Iui! dar nu ridică ochii să-i vadă. $ "aie-le& spuse încă o dată. ale tinerei fete! braţul îi tremura. dar literele îi fugeau pe dinaintea ochilor şi nu i butea să le prindă cu nici un chip! atunci închidea cartea la loc şi începea să se învârtească din nou. îi apărea tatăl lui în vis. ca şi cum ar fi purtat în spinare o moartăF -erul se întunecă. o să înnebunesc de-a binelea3. $ Ia-le. deveni ameninţător. $ "otul e bine. noi. de ce nu m-arn încălţat cu gâietele& /un rămăşag că la fel trebuie să-l fi întrebat şi -aiafa pe 1ristos. rnânios. %anolios! a+ută-mă. cu ochii în pământ. nu i buti. fie numele 'omnului lăudat&3 %anolios păşea în urma lui. popi. Acestea fură singurele cuvinte ce-i ieşiră din gură. spuse ea. cu violenţă. 'ar nu te teme! o să biruim& Gi. Gi începură să urce coasta *arachinei. îi puse perna la spate Gi o re emă de vergelele patului. care îi lega cele două co i groase. în sfârşit. fruntaşi. în sus şi în +os. Atât. totul e bine& spuse cu glas tare părintele 0otis. $ "aie-le tu& ise ea cu o voce înecată. Gi spune-i aşa# %ariori îţi trimite salutări. venise învăţătorul să-i ţină. care e datoria omuluiF . de logodnică! apoi discutară despre iarna care bătea la uşă. icea el. nu se rnai putu stăpâni şi i bucni în hohote de plâns. %ihelis umbla tehui încoace şi încolo fără să-şi găsească liniştea. piscul ascuţit al *arachinei. gol puşcă. $ 8u pot. 'eschise foarfeca şi încercă să taie cele două co i! dar. învăţătorul suci convorbirea pe marginea unor chestiuni mai însemnate L ce e viaţa.vanghelia. care tăia o cosiţă. un norod orbit! de cealaltă parte. singuri. când se ări. ise ea. . pornind să înoate mai departe prin noroaie.

şti un om cinstit. abia aştepta să rămână singur. ai dreptate. %ergi sănătos < . $ Aşa lecţie le dai tu copiilor( îi strigă el. cei răi sunt aşa de puternici în lumea asta( continuă %ihelis. dar foarte rar. popa. ca să te pârască fratelui tău. nimeni. e un ticălos şi un mincinos. $ *ufletul e totdeauna gata să meargă pe drumul cel bun. $ 'e ce. poate căF %uielis îşi simţea bu ele arse dW o întrebare! şovăi o clipă. îl luă el din scurt. Gi după o clipă. din propriul tău îndemn. 4nvăţătorul îl privea stăruitor în albul ochilor. noapte. răspunse 1agi 8icolis. +alnic. 1agi 8icolis. -e gândeşti. %iheâis. dar furia nu i se potoli încă. $ . 8u îndră nesc. că se şi căi! se înfurie pe %ihelis că-l gândărise. noapte. $ . $ 8u& sfârşi prin a mărturisi după o clipă. să te convingi dacă fratele tău.neoriF uneoriF bolborosi el. *e îndreptă spre gura peşterii. $ %ă duc. nu cute să ridic capul în faţa luiF 'acă n-ar ii el. n-ar ţine seamă de trup! ar face ceea ce simte că trebuie să facă 6 'acă %igelis se supărase atât de tare. FAbia rosti aceste vorbe. că te furnică B o ispită îngro itoare# să-l omori( WQ învăţătorul sări înspăimântat. $ *ărman suflet slab şi cinstit. 2 $ învăţătorule. era numai ca să se biciuiască şi să se umilească pe sine. $ Gi dacă nu te întreabă n-o să te ridici. şi când eram mici mă bătea! chiar şi acum. n-o să vadă că te întorci de pe *arachina. şi numai în vis. spune. era numai pentru că îşi dădea seama că el însuşi semăna cu învăţătorul! şi dacă îi vorbea cu atâta asprime. dar trupulF $ 'acă sufletul ar fi gata să meargă pe drumul bun. . dar n-o să mă întrebe. după această cercetare. omul cinstit( 4nvăţătorul tăcea. adăugă# %-ai făcut să-mi fie ruşine de mine. $ . Afară ploua încă! lumea era învăluită în be nă. învăţătorule. învăţătorule( $ 8u.%ihelis răspundea în silă! de data asta. Lui %ihelis i se făcu milă de el. oare. ai venit aici ca să ve i dacă-s nebun( $ 'ragul meu %ihelis. cei buni sunt aşa de bicisnici( /oţi să-mi lămureşti ăsta. $ 'acă te întreabă o să spui adevărul( $ 'a. $ Aşa-i. să spui adevărul( 4nvăţătorul tuşi! se codea să răspundă. ce-s vorbele astea( protestă învăţătorul. %ihelis înţelese! sări în sus furios. popa. murmură %ihe]is privindu-l cu compătimire. făcu încet învăţătorul. 1agi 8icolis. 'eodată. şi /e bună dreptate! dar fratele meu. e mai tare ca mine! el a fost întotdeauna mai taie. astă-seară. roşindu-se. 'e ce. ştiu! cugetul nu-ţi dă pace şi ai venit aici. tu. ise el. "ocmai ţie s-au găsit să-ţi încredinţe e luminarea celor mici( 4nvăţătorul se ridică în picioare! părea drobit. spuse pe un ton sarcastic %ihelis. nu pot. spune drept. oare. mu îndră neşti să răspun i. înainte de a se hotărî# % $ 8u simţi câteodată. Hună seara.

inima i se întări# nu se mai simţea singur.. schimbul de vorbe pe care-l avusese cu el 2. 4ndată ce-i vă u. iar mortul se spulberă în vă duh. să nu fie vă ut. a.. gata să-şi întoarcă şi obra ul stâng când cineva îi dă o palmă pe cel drept *e întâmplă uneori să se ră vrătească şi el. fiii mei. adăugă# $ %ă bucur. e mai bine să ai alături un leu <3 7ândesc la fel ou dumneata. este cu noi. "oţi patru tăceau. $ -e-ai păţit. că avem în fruntea noastră un asemenea conducător. . %ihelis. Lumea se îmblân i parcă deodată. spuse părintele 0otis. $ 'a. dragă %anolios& Jchii preotului străluceau în întunericul peşterii ca doi cărbuni aprinşi. bine să fii blând ca un miel! dar când în +urul tău sunt lupi. 4n timp ce cobora. desculţul. două mâim întinse. 4n clipa aceea. $ 5ă boi. clătinmdu-se. ci sabie&3 Ale cui cre i că sunt cuvintele astea( Ale lui 1ristos& Acesta-i chipul pe care-l ia de-acum înainte.u sunt. 'upă o clipă de tăcere. părinte& 4şi şterse părul din caTe curgeau şiroaie de apă. cuprins de fiori. şi atunci se pune în fruntea tuturor nedreptăţilor de pe pământ. 2*ă nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ. învăţătorul ări doi oameni care urcau pe potecă! se abătu din drum şi se ascunse după o stâncă. fraţilor < Am părăsit satul acela nevred. n-am venit să aduc pace. bine să fii blând ca un miel! dar când în +unii tău sunt lupi. $ Hine aţi venit. mă bucur. în picioare. 'ar 'umne eu ne-a făcut-o uşoară. e mai bine să ai alături un leu. /ână acum aveam de-a face numai cu turcii. paşnic. 'ar o să-mi iau inima în dinţi şi-o să mă duc chiar astă-seară să-l văd! am să-i trmtesc în faţă adevărul întreg. o umbră se profila în gura peşterii! prin întuneric se deosebiră un chip de om. Ianacos < strigară toţi trei şi alergară să-l îmbrăţişe e. Gi atmosfera deveni din nou apăsătoare. $ Gi călătoria noastră a fost grea.La poalele muntelui. cu agalele! acum avem de-a face cu ai noştri. -e s-a întâmplat de-ai venit la noi în toiul nopţii.\N nic! vin să caut adăpost pe muntele vostru. ră boi& răspunse părintele 0otis. pe un asemenea potop( Ianacos apucă mâna părintelui 0otis şi o sărută cu căldură. Apoi se întoarse către %anolios# $ Iar 1ristos nu-i întotdeauna. $ Am au it ultimele dumitale cuvinte. porni din nou la vale. 'upă ce oamenii aceia trecură. Vştia sunt oamenii cei mai răi! dar 1ristos. dragă %anolios. spuse ei. vorbea de unul singur# $ %ihelis are dreptate! fratele meu e un ticălos şi un mincinos. aşa cum i-ai făcut tu într-o i chipul dintr-o bucată de lemn# bla+in. $ 0ii binevenit. părinte# 2. Gi în câteva cuvinte. aştaptându-i să se întoarcă. "aTe grea mi-a fost singurătatea. plină de vedenii. 'rept răspunsun glas plin de mânie şi tristeţe ss ridică în noapte şi în ploaie L glasul lui Ianacos# `u $ . îi povesti cum îl vă use pe mitropolit. care va sa ică r ise %ihelis. cu bogătanii. $ -ine-i acolo( strigă %ihelis. Aşa să-mi a+ute 'umne eu& /ărintele 0otis şi %anolios îl găsiră pe %ihelis în faţa peşterii. pentru noi. Ianacos( îl întrebă %anolios. puse +os bocceaua adusă cu sine şi se aşe ă pe ea. 2 @. 1ristos. iar eu un omuleţ cinstit şi Fbicisnic. .

F8u-şi mai putu stăpâni lacrimile! dar dintr-o dată îşi recapătă tăria şi sări în picioare strigând# $ 4ntr-o noapte am să cobor de-aici şi am să-i dau foc la casă! da. %i-a vârât sub ochi o ţidulă. 'e aceea. tocmai astă-seară. că-i i gonise pe sarachinioţi şi că pusese sigiliul pe casa lui /atriarheas! acum era timpul să se achite şi el. 4n timp ce prietenii de pe *arachina stăteau de vorbă astfel. *omnul ne va alina rănile! să ne pregătim să primim altele. umplându-şi paharul cu vin.$ Astă-seară a venit la mine /anaiotaros. vinul din belşug! aprinsese o ţigară şi pufăia ou un aer mulţumit. Aga o să fie mulţumit şi-o să-l avem de partea noastră. vreau ca de mâine încolo toate femeile şi toţi copiii să înveţe să tragă cu praştia. /opa avea o cină bună# friptura era gustoasă. %ihelis apucă repede durerosul dar. spuse preotul. părintele 7rigoris se `chinuise amar. $ Gi mi-a luat măgăruşul! cică-i datoram nişte bani hoţomanului ăla de Ladas. "rebuie să ne pregătim.i( *pune& îl îndemnă în şoaptă. noul nostru vistavoi. mâineF :ino cu mine. %anolios scoase din traistă năframa tinerei fete. învăţătorul. fără să-şi mai ridice capul. dar se apropie cu paşi repe i. $ %oare( întrebă într-un târ iu. astfel că n-o să se facă vâlvă. pentru astă-seară. 5ămase aşa mult timp. în timp ce-şi fuma ţigara. 1agi 8icolis luă hotărârea să-l înfrunte pe fratele său. părintele 7rigoris. Apoi se aplecă deasupra celor două cosiţe -groase. 8u fi aşa grăbit! o să coborâm cu toţii < $ A sosit cumva ceasul cel bun. 4l găsi la masă. $ . $ %ariori îţi trimite salutări. *e îndreptă spre gura peşterii. $ 8-a sosit încă. fiii mei. îndeplinind dorinţa pe care o avea Hraimachi. "rei ile şi trei nopţi. părinte( întrebă Ianacos cu înfrigurare. începu să le spună în cele din urmă Ianacos. $ 'estul. $ Asta e& murmură. cu ştampila agăi. Ianacos! o să împărţim amândoi chilia mea săracă. Gi iată că. îl pipăi ou mâicile tremurânde şi înţelese totul. 'omnul fie lăudat& -hiar în clipa aceea intră învăţătorul. ise el. +ur pe 1ristos c-aşa am să fac& $ J să coborâm cu toţii. /entru prima dată în viaţa lui. %anolios nu răspunse nimic. spuse el Astă i oamenii ne-au adăpat cu tot veninul de pe lumea asta! ne-a+unge I . dar nu i butise să găsească vreo \ată pe care ar putea s-o introducă pe furiş în casa agăi fără să dea loc la cine ştie ce tărăboi. Ianacos. 0ii binevenit I Ianacos îşi aruncă din nou bocceaua la spinare şi-I urmă pe preot. . învingmdtr-şi frica. Inspiraţie dumne eiască < 0ata e trupeşă şi rea de muscă. îşi afundă faţa în ele şi începu să plângă şi să le acopere de sărutări. -uvintele Iui %ihelis îl făcură să-i fie ruşine de el însuşi! bat+ocoririle însă îi dădură cura+. găsi soluţia şi se simţi deodată uşurat. se duse la fratele său. Aga îi trimisese vorbă ieri că-i îndeplinise dorinţa. -eilalţi doi prieteni rămaseră singuri! %ihelis se întoarse spre %anolios şi-i luă mâna. timpul să ne culcăm.

răcni popa. /opa sări de pe scaun. îşi făcu cruce. dădu paharul peste cap şi-i goli dintr-o înghiţitură.şti plin3 de noroi. fără să se mişte de la locul lui. Acum să te văd& Arată că eşti vrednic urmaş al lui AleTandru cel %are&3 $ %-am dus să-l văd pe %ihelis. $ 'e pe *arachina& răspunse plin de cura+ învăţătorul. îţi spun eu& "u nu eşti în stare să ve i dincolo de vârful nasului. mulţumi lui 'umne eu. mă sinchisesc de indivi i! eu am gri+ă de colectivitate! eu sunt conducător de mulţime& Ai priceput. taci& $ Am sa tac. îşi spuse el. fii cu ochiin patru î -ontinuă. dincolo de indivi i! eu însă n. 8icolis! faţă de lume trebuie să avem aceeaşi părere. se îndreptă spre ufă şi nti rosti decât# $ 8oapte bună& /opa. /opa se repe i la el. 8icolis. dascăle. bunul. care asculta cu capu] plecat. $ Aha. spuse el. sau nu. care trimite oamenilor mâncare şi băutură din belşug. dascăle( 4nvăţătorul tăcea.3 . atunci e drept să fii nedrept ca el I 'ar cum o să priceapă aşa ceva creieraşul tău cât un găinaţ de curcă(& *e propti cu mâinile în şolduri în faţa învăţătorului. învăţătorule& îşi spuse în sinea lui 1agi 8icolis. asta trebuie să spui& Ia\ dacă nu poţi. $ In sinea ta fă ee vrei& 8u mă interesea ă& In sinea ta eşti liber! dar în afară. nu subscriu la nedreptate. 8u sunt de acord ou tine. $ -ând un individ e nedreptăţit. Am să ies în mi+locul satului şi am să strig adevărul&3 'ar în loc să spună toate acestea. ridicându-se. şi să nu-ţi bagi nasul unde nu-ţi fierbe oala& Mi-am spus eu să te duci la %ihelis( 'e ce te-ai dus( $ Aveam o greutate pe sufletF murmură învăţătorul. am s-o chem aici pe %ar ta. făcu popa. voiai să te încredinţe i < Gi( $ Am stat de vorbă cu el timp de un ceas despre tot felul de lucruri mari şi miciF $ Gi( Gi( N $ . strigă. se bâlbâi învăţătorul. cu glasul îndulcit# $ *untem fraţi. $ -e-ai căutat în viesparul acela blestemat( 8u ştii că *arachina şi Licovrisi sunt la cuţite( 2-ura+. 8u e dreptF $ J să-mi spui tu mie ce-i drept şi ce nu-i( %ihelis e nebun! iată ce-i drept& 4nvăţătorul 'ar nu-i nebun de locF 4ndră ni să i-o întoarcă . am şi eu o părere. $ Ia te uită la el& -e îndră neală& murmură. Aveam bănuieli. 'ar în sinea meaF /opa pufni într-un râs sarcastic. tot aşa de teafăr la minte ca mine şi ca tine.ste. a rnea. rămas singur. 'e unde vii( . $ *ă-ţi ve i de trebuşoarele tale. şi se duse să se culce. :oiam să mă încredinţe dacă este într-adevăr nebun.$ Hună seara. 2%âine dis-de-dimineaţă. Ai înţeles( 4nvăţătorul ar fi vrut să strige# 2/ână când( /ână când( Am şi ea un suflet. I s-a nă ărit că are şi domnia-lui o 'arere& 4şi împături şervetul. $ 'acă te-ntreabă cineva. reluă părintele 7rigoris şi dacă de pe uana acestei nedreptăţi trage folos colectivitatea.

sărmană %arta& 8u te lăsa ademenită <3 $ /ărinte. spuse numaideeât %arta. chiră %arta. chiră %arta. ce să-ţi spun. neştund cum s-o înceapă. Jr. creştinii. care credea că şi popa era de aceeaşi părere. /orunceşte şi te ascult. Hraimaehi vrea o femeie. dacă nui împlinim dorinţa. 4n cele din urmă. o să se scoale acuşi blestemata de corcitură. fata a mai mare a lui /anaiotaros! şi să-ţi spun de ceF $ 'ar nu-i bălaie. chiră %arta. Gtii cum vrea să fie( 7rasă. şi-o să înceapă a strica# ba că vreau aia. sărută rnâna popii. apoi se retrase într-un colţ al odăii.A doua i. că. eu noaptea în cap( Acasă. suntem pierduţi. 'e atâţia ani îi slu+eşti pe osmanlâi. o să intri într-o i în rai. îşi icea în gând cocoşată! acum pregăteşte capcana. părinte( 8u ştiu pe niciuna aşa cum vrea el. aşteptând cu braţele încrucişate. $ 'upă cum ştii. înainte de răsăritul soarelui. fiica mea. /opa şedea turceşte pe canapeluţă şi-şi sorbea cafeaua! ochii îi erau încă umflaţi de somn. ba că vreau ailaltă. /opa sucea şi răsucea fra ele în mintea lui. ouvântul tău e cuvântul lui 'umne eu. cu toată convingerea a $ /ar. -e-i de făcut( *ă găsim o femeie pentru Hraimachi. J să-mi faci un mare bine. ca a-şi aleagă una. *ă-i găsim o femeie. aga a declarat-o răspicat# dacă nu găsiţi o femeie pentru Hraimachi. 2Al dracului popă. dar niciodată n-ai uitat creştinătatea! iar noi. se hotărî# $ . fără să ştie măcar ce vrea. nu trebuie sa ne punem rău cu aga! comuna are interese mari de apărat şi e bine să-l avem de partea noastră. de vrei să ştii. părinte! e poreclită. babă %arto! ia seama l *ă ştii că ţapul de popă s-a înţeles cu 'racul în uneltirile lui& :rea să-ţi întindă o capcană! fereşte-te să nu ca i în ea. $ 'oamne fereşte d -e-ţi trece prin cap. a pus bucăţica de brân ă şi a deschis uşiţaF Hagă de seamă. $ Ia te mai gândeşte puţin. %arta se înclină până la părnânt. cocoşată intra pe poarta popii. la rândul ei. $ Hravo& Acum îmi placi. dragă %arta! asta se îndreaptă. chiră %arta. dar nu-i grasăF $ Gtii la cine m-am gândit eu( La /elaghia. cocoGata. %arta& Ia gândeşte-te mai. arăpoaicaF $ 8-are a face. fiica mea. %arta( *ă piară comuna( *ă piară creştinătatea(& 'oamne pă eşte& 8u. nu. bine& $ %-am gândit mai bine. de câte ori avem vreo belea pe cap te chemăm pe tine. $ -e să-ţi spun. 'e aceea te-am chemat şi eu astă i. făcu ea.h. ce-ar trebui`să alegem( $ *ă piară comuna& răspunse baba. Le trec pe toate prin mintea mea! una-i grasă şi cinstită. chiră %arta( $ ^dai bine moartea& declară. părinte. dreaptă ca o luminare. pe de alta parte. -ere să punem toate femeile din sat să +oace în faţa lui. +avra& 'ar mai bine moartea decât o asemenea ruşine I 8u-i aşa. nenorocito I3 Intră în casă. Am să-ţi caut eu o cutie cu praf de talc! o să-şi dea pe faţă cu făină de-asta dimineaţa şi seara şi-o să se facă albă ca fran elaF . sau să lăsăm comuna să piară( 'upă părerea ta. ca o femeie borţoasăF 'eschide-ţi ochii bine. bodogănind# 2-e dracu o fi vrând ţapul. bălaie ca fran ela şi cinstităF $ 7rasă. bălaie ca fran ela şi cinstităF 1m. pornesc ră boi împotriva comunei& înţelegi prea bine. dar nu-i bălaie! alta-i bălaie şi cinstită.

răspunse popa. părinte( /elaghia. $ 'ar ce ici. navârlie rău < . ce naiba& $ 'racu să te ia& Altceva nu ştii decât să cobeşti. o să faci tu în aşa fel. spuse ea. /e când /elaghia e femeie. cam cum au să se petreacă-lucrurile. *pune-i că poate s-o amestece cu puţină făină. murmură în sinea ei cocoşată! tu nu eşti slu+itorul Iui 'umne eu.u mă bat pentru binele creştinătăţii. atunci o să te înţelegi cu %adalenia! găseşte ea niscaiva leacuriF 2/iei din faţa mea. în stare sa mă omoare şi pe mineF 'ar n-avem încotro. chiră %arta L te pricepi doar la treburi deastea L ca s-o vadă Hraimachi! dar trebuie să-i trimitem mai întâi talculF *e ridică. ca să-i a+ungă mai mult. fu cuprinsă deodată de frică. îşi ise ea. cura+. chiră %arta! 'umne eu o ştie! el o să ne-a+ute. fiica mea& J să fii răsplătită pentru ostenelile taleF Jchii babei străluciră. /opa se scarpină în cap.a( . aşa trebuia să spui de la începutF3 . bine. îngăimă el. apoi îşi şterse cu mâneca nasul care-i curgea. punând cutia în palma %artei. $ -ă bine ici. care nu-şi mai dădea seama ce spune. o să mă omoare pe mine. 2Map afurisit. $ . hoaşco( strigă popa oţărât. de asta răspund eu. *atană. ea o să vrea( $ . -um să facem( Aha& Am o idee I Am să-i spun agăi să-l trimită pe /anaiotaros pe undeva. nimănui n-o să-i dea de bănuit dacă /elaghia o să vină în casa agăi ca să-l vadă. prin împre+urimi. . -re i că 'umne eu se amestecă în astfel de treburi spurcate. totul o să meargă strună. Are chef de-un bărbat( 8-o spune şi tace. părinte. $ Gi dacă o să rămână cu burta mare( $ -ine( $ /ăi cine altcineva. păi atunci. apoi pe Hraimachi. $ Hine. %arta&F *ă vedem împreună. pe urmă pe sfinţia-ta. şi la urmă o să dea foc satuluiF Ia gândeşte-te.n Hraimachi în fuste& 8umai că Hraimachi e bărbat. tu eşti slu+itorul lui 'umne eu. 8u te gândi la scârnăvii. şi în chip serios. părinte. pe tatăl ei. părinte( $ Hine! dacă s-o întâmpla aşa.i.$ . $ Mine-o < ise el. . -are va să ică. Iţi dai seama ce-o să se întâmple când s-or întâlni laolaltă două lighioane ca astea( Au să dărârne odaia peste mine& Hătrâna cocoşată rân+i. chiră %arta( $ 'acă o să afle /anaiotaros( întâi şi întâi. Atunci. /anaiotaros s-a făcut acum sei . părinte. deschise un dulăpior şi scoase o cutie cu talc. şi totul o să iasă bineF 1ai. $ "oate bune. Haba clătină din cap. chipurile. Are chef de-o femeie( J spune şi cere. făcu popa pe un ton sever. $ 1mF făcu bătrâna cocoşată. 8-o să rămânăF $ 'e unde ştii( $ 'umne eu e mare. fiica mea( $ /ărinte.hei. ci 'racul gol&3 $ La ce te gândeşti. da" un lucru am uitat! ăl mai de seamăF $ -are. :ă ând la ce matrapa lâc o împinge popa. aşa că ce vrei să-ţi spun eu( 0ă cum te-o lumina -el de sus.

de asemenea făpturi <3 Aşteptă o i. scoteau din chilere grâu. sămânţa. popii îi sări inima din loc $ -e este. la rândul lui.. cu nelinişte. împleteau ciorapi sau alegeau grâu. mulţumiţi. de bolta cavernelor. k treia i. $ Ha o să-l bote ăm 1aridimos. ogoarele arate şi însămânţate bine. spunea Lenio. 8icolios o privea cu mândrie. 2Au i. care începuse să-i curgă din nou. mă +oc cu viaţa mea. bătrânul /atriarheas. care torsese un coş de sculuri şi acum pregătea flaneluţe şi scufii pentru prunc! îi crescuse burta până la gură. însă cinstit. ca pe tata. untdelemn şi vin.ştii. 'e-o fi aşa. în rafale. se umfla. adăugă tare. baborniţa < mormăi popa după ce închise uşa în urma ei. /loua într-una şi sufla un vânt rece. icea. Agă îţi trimite salutări şi cică Hraimachi s-a făcut blând ca un mieluşel. $ *ă te-audă 'umne eu. $ %-a trimis aga.n $ 'ă-mi bineeuvântarea. ştergându-şi nasul. J bătu ocrotitor pe umăr şi pe cocoaşă. 8icolâos îşi băgase oile în saivan şi stătea lângă vatră alături de Lenio. chiră %arta. Gopârlele se ghemuiră în fundul găurilor lor. 4ntreaga fire se închidea în sine şi aştepta. spuse ea. agonisite în cursul verii! mâncau şi beau. părinte. că. cu fes roşu pe cap. femeile torceau lână. şi se opri o clipă la uşă. Am priceput ee vrei! şi sfinţia-ta a priceput ce vreau euF J să mă duc chiar astă i să vorbesc cu /elaghia! o să sară în sus de bucurie muieruşoa < $ 'umne eu să fie cu tine < 'u-te. întorcându-se la sânul materiei-mume. aprindeau focurile. cu cununie < *ă scapi din mâinile turcului. *ătenii se întorceau acasă devreme. Am să-ţi găsesc şi ţie un flăcău bun. unde putre eau şi se descompuneau. chiră %arta < adăuga. înfigându-se cu trăinicie în ţărână şi în pietre. $ *ă-l bote ăm 7heorghe. 0ă şi sfinţia-ta tot ce-i putea. de unde va ţâşni la suprafaţă. dar o să fac tot ce-oi putea. încărcată de apă. 0aţa lumii se schimbă de la o i la alta. n-o să rămâi păgubită. $ Gi ce ţi-a poruncit să-mi spui( $ 1abar n-amF *e petrec lucruri anapoda. k:III /e meleagurile acelea sosi deodată iarna. primăvara. şi să-mi aduci repede veşti bune. $ 8u. eu vreau să-l bote ăm 7heorghe& $ Hărbatul porunceşte în casă# o să-l bote ăm 1aridimos < E . -um îl vă u. 1ai. In bra dele ogoarelor. La lumina opaiţelor. /anaiotaros( întrebă el ridicându-se. liliecii se agăţară. 0run ele copacilor se îngălbeniseră şi cădeau la pământ! vârte+urile le adunau în grăme i. să le treacă timpul mai uşor. depănând poveşti vechi şi spunând glume fără perdea.$ Hine. 'oamne. ciorchini. 8icolios. în ilele de ploaie. aşteptă două ile. aşa cum îşi privesc ţăranii. \ <E\ . părinte. acum du-te cu bine& J să mai stăm noi de vorbă! că doar aici suntem& Haba se plecă şi sărută mâna popii. mustea de lapte şi încolţea încet. părinte < spuse baba mişcată de vorbele popii. o să te răsplătească -el de sus < Gi ieşi din casă. ca pe bunicul lui. sunt femeie săracăF $ 0ii fără gri+ă. $ Gi să-ţi +ucăm la nuntă. albinele se ăvoriră în stupi. A luat-o de bună < %ai ică cineva că femeia nu-i o taină < /ă eşte-mă. uşa se deschide şi intră /anaiotaros.

se aţâţan. în cursul povestirii. Hraimachi. pornea desculţ. pe când se întorcea acasă. $ :e i. iar în cealaltă parte măsuţele pe care erau tablele. cu perşii! toţi se încolonau în spatele lui 1agi 8icolis. 8iciunul nu voia să treacă la dreapta. bre Hraimachi( "e-ai mai întoarce la *mirna( $ %ă simt bine şi-n Licovrisi. 7ata. . fără să scoată o vorbăF Aga îl privea cu coada ochiului şi-l întreba cu un âmbet şiret# $ -um ţi se pare traiul pe aici. sătenii făceau ha şi nu-l prea luau în serios! dar. iar cei mai tineri. începe iureşul& 4nvăţătorul se repe ea în scaune şi le răsturna unul după altul. să fiu al naibii. fumau din narghilele şi +ucau cărţi. 4n fiecare sâmbătă seara venea şi învăţătorul! ţăranii se strângeau roată în +arul lui şi-l ascultau cum povesteşte despre isprăvile măreţe ale străbunilor. şi-l cinsteau cu câte o ceaşcă de +aleş. 8arghilelele se aflau în mare prime+die. $ Hravo. stau la rând perşii! dincoace. 8u mă mişc de-aici. iar putorilor ăstora le pui în obra+i culoarea bu+orilor î Hraimachi stătea şi el cu picioarele încrucişată lângă vatră.u ţi-am spus să te fereşti de femei. la dreapta. $ 8u! femeia ţi-a venit de hac.u. pe care gârcenia îl călise de-a binelea. să icem. 'e câte ori vremea se mai însenina. grecii. intrau în +oc. /opa crâeni# $ 'e ce. îi spunea el. cocoţată pe măgăruşul lui Ianacos. Ianacos coborî de la munte. /unea mâna şi îngrămădea într-o parte a cafenelei scaunele pe care se aflau narghilelele. apoi se împăcau iar. "răsăturile feţei i se înăspriseră. care mergea înainte. de îndată ce se arăta soaiele. I-am aruncat în mare. 8ingea şi ăpada se topea repede! uliţele sltului erau pustii. sunt %iltiade. $ Au fost drobiţi pentru totdeauna& trâmbiţa învăţătorul leoarcă de sudoare. la stânga. Aşa-ţi trebuie l %oş Ladas. inima i se împietrise. dragă 0enelopa. ău c-aş face din tine o regină& *ătenii se adunau la cafeneaua la -ostantis. cu obra+ii roşii ca trandafirul. 4ntr-o i. căpitan %iltiade < urlau sătenii la sfârşitul bătăliei. 'oamne. se hâr+oneau în patul care se afla lingă cuptor. -ostantis intervenea în toiul bătăliei şi-şi aduna lucrurile de pe +os. 'umne eu e drept şi le rostuieşte pe toate cu chiverniseală. dădea din mâini şi se pornea să strige. -âţi greci suntem noi( Oece mii. 4ncetul cu încetul. eşti nedrept cu mine( Asta-i bunătatea ta( %arior+ se topeşte ca luminarea la foc. %iltiadele lor. ca şi mine! se pricepe la afaceri. unde beau ceai de +aleş. -âţi perşi se găsesc acolo( . părintele 7rigoris încăleca pe catâr şi se ducea la târg s-o vadă pe %ariori! de fiecare dată se întorcea însă mai întunecat şi mai amărât. -afeneaua duhnea a +aleş şi a tutun de narghilea. 4ntr-o i. o vă u pe /elaghia umblând cu picioarele goale prin noroi. 8-am pierdut cele trei lire de aur. 4mpreună cu băfouţa lui. dar tu ai vrut otnevoie să ai una şi iată unde ai a+uns. învăţătorul se înflăcăra! atunci se ridica în picioare. se îmblân ise! aprindea supus ciubucul agăi şi-i umplea necontenit paharul cu rachiu. să dea câte o raită pe la proprietăţile sale. "răiască 7recia& La începutul +ocului. $ Aici. table. de-aş mai trăi numai două sute de ani. la %araton.n milion. *lăbise. spunea apoi. aşa cum te temeai tu! acum avem şi noi măgăruşul nostru şi poţi să priveşti lumea de susF Ah. .*e certau. . încetul cu încetul.

pe urmă încă o dată. mai încolo se stropea pilaf cu unt încinsF 2J duc bine. al scumpului său Iusufachi. prietene şi prieteni& Mineţi-vă sufletul cu dinţii încleştaţi. ise al doilea. îşi spunea el. băieţi& $ Hine ai venit. 8iciodată nu au ise o voce mai dulce. grădina mică din dos. 0emeile.Ianacos privea hornurile pe care ieşea fum! adulmecând mirosul mâncărurilor pe care le făceau gospodinele şi ştia după fum ce pregăteşte fiecare# iei se pră+eau cartofi. fără să răspundă! femeile ridicau capetele şi oftau. niciodată nu-l au ise pe micul lui Iusnf răgind cu atâta pasiune. J să treacă şi asta&3 Hărbaţii mormăiau. fierb. 'ar 'umne eu. Au i în grădină răgetul lui Iusufachi. Ianacos le arunca din mers câte unNcuvânt de îmbărbătare# 2-ura+. ghiorlanii < murmură el. "recu o dată în sus. 'ă-ne şi tu o mână de a+utor. $ /ână acum. însă. ghemuite prin colţuri. ca să se încăl ească. Ianacos( Ianacos tăcea şi trecea mai departe. tăcea şi trecea mai departe. $ *finte 7heorghe. $ Aţi băgat de seamă. /âine caldăF3 Ii lăsa gura apă! bu ele i se lipiră de poftă. viitoarea lui nevastă. ferestrele. Ard. îşi strângeau pruncii la sân. Ianacos r 8eştiind ce să le răspundă. trei bărbaţi sporovăiau în întunericul unei peşterL /rintre ei se afla şi Luca. că băieţaşii noştri au început să se umfle din pricină că nu mai au ce mânca( Al meu nici nu se mai poate ţine pe picioruşe. $ 0emei. $ -e mai fac cei din Licovrisi. căruia nu-i scapă nimic. îşi spuse el. J să te scap eu de-acolo. vlă+ganul care ducea prapurul. $ /ână cmd. 2/âine. să-i încăl ească. cineva scotea pâine din cuptor! mirosul de pâine caldă îi întărită nările. Gtiu eă se ghiftuiesc&3 -eva mai departe. idul e mai scund! tocmai bineF3 'eodată. A+unse în faţa casei lui moş Ladas. mă înăbuş& :in din Licovrisi. mârţohanii& 8e-au cules viile şi beau vinul nostru! au strâns măslinele şi se îngraşă cu untdelemnul nostru.uf Ianacos. a+ută-ne& murmură Luca. studia idurile. $ -ând o să-şi întoarcă ochii şi la noi. a i răposată! dar ceea ce au ea acum era cu totul altceva! câtă pasiune. aveţi încredere în 'umne eu I le spunea el. $ 8u mi-e frigK răspunse Ianacos. 4ngrămădiţi unul într-altul. să te încăl eşti. Ianacos se lipi de id. apoi în +os. întrebă unul din ei. dincolo se frigeau pe vatră câmaţi. $ -ând o sa se facă treaba de care am vorbit( 4ntrebă Luca. ciuli urechea. n-avea gri+ă& -ând se întoarse din nou pe munte. -ă a sosit vremea să ne punem năde+dea în noi înşine. *imţind că e gata să leşine. trate& Lipeşte-te de noi. se făcuse noapte Ii era roame Gi frig'ădu o raită prin peşteri. mi se pare( $ 'in toate hornurile iese fum! petrec. câtă chemare în răgetul animalului < $ 0ii cuminte. se opri locului! inima începu să-i bată cu putere. să coborâm în sat şi să luăm cu de-a sita ce-ora puteaF -ine-i acolo( $ . Iusufachi& murmură el cu lacrimi în ochi. . 4nregistra cu de-amănuntul în minte %ul cum era aşe ată ograda. grăbi pasul şi-şi vă u de drum. ne-am pus năde+dea în 'umne eu. ca şi cum animalul ar fi simţit că stăpânul lui e prin apropiere. ascultă cu sufletul tulburat. 2Aci. 4şi amintea serenadele pe care le făcuse în tinereţea sa pe sub ferestrele fetei de care era îndrăgostit. îi vede. Ianacos( :ii de-acolo. câtă durere.

murmură. Lasă-l aici! mâine o să-i săpăm o gropşoarăF $ 8u mai am putere să rabd. 28-aveţi decât să crăpaţi&3 i-a întâmpinat moşneagul Ladas. -opilul voia parcă să ţipe. Intrară la %aaolios. doi fraţi. după ce-a rnâncat fiecare cât patru. /louă şi-i întuneric be nă. şi tot satul sforăie ca o moară. în colţul unei peşteri. cu umerii ghemuiţi de frig. dar n-avea putere. aici.nde-i părintele 0otis( $ Iată-l că vine& /ărintele 0otis tocmai intra în peşteră şi se aşe ă +os. In drum. avea burta umflată şi picioarele subţiri ca trestia. $ *-a făcut I 8e vom duce chiar astă-seară. iar -ostantis şi-a golit chilerul şi ne-a dat tot. Hăieţi. iar la bărbie îi crescuseră nişte peri lungi. Ianacos porni spre peştera lui %anolios. Ia tu hotărârea! să batem fierul cât e cald. căci n-avea nici măcar pân ă de giulgiu. rătăcea de unul singur din peşteră în peşteră. îi creşte baibaF 8-are decât trei ani. $ . %ihelis era foarte tăcut. răspunse Ianacos. $ /roaste. însă obolul lor n-a+unge să dăm nici măcar câte un dumicat fiecărui copil. la gura unei alte peşteri. %anolios( întrebă Ianacos. 'imitros. $ Hun. Ianacos. Acestea ţinea în braţe un copil ca de trei ani. IanacosF "u mai ai( 'ar Ianacos nu răspunse! îl înşfacă pe %ihelis de braţ şi-l trase după el. dar de foame îi creşte barba& L-am găsit pe marginea drumului. ise Ianacos. tăcut şi îngândurat. $ *tai niţelF 8u ve i( îşi dă sufletul. 4şi căscă gura. "ovarăşii care muncesc prin satele de primpre+ur au adus ceva pâine. privindu-şi prietenii lung. iar tu. Ianacos se apropie în vârful picioarelor şi se aplecă peste umărul lui %ihelis. $ /riveşte. ca un peşte aruncat pe uscat. $ %ihelisF făcu Ianacos încet. dar fără să ie spună nici un cuvânt. 7hiorlănimea se cocoloşeşte în plăpumi. spuse iar %ihelis. unul în braţele celuilalt. $ "oate sculele sunt gata. :ino repede. "e aşteptăm aici! vino şi ne ia. ne-a trimis puţină carne. repetă Ianacos. Am a+uns la capătul răbdării. 8-o să întâlnim nici ţipenie de omF 8-o să ne simtă nimeni. $ *untem gata& repetară cei trei tovarăşi. rămase ţeapăn în braţele lui %ihelis. pe pământ. fânarul. sunteţi de părere să mergem astă-seară( $ *untem gata& răspunseră cei trei bărbaţi într-un glas. "atăl copiilor pusese cele două trupuri reci într-o albie de rufe şi le acoperise cu frun e uscate. Adâncit în gmdurile lui.$ /oate şi astă-seară. *ărmanul copilaş era numai piele şi oase. nu mai potF "u mai poţi îndura toate astea( $ 1ai cu mine. Ianacos. 2/opa 0otis al vostru să facă minuni. ca să nu-şi sperie prietenul. 4ngropase chiar atunci doi copii. $ -e-i asta( repetă Ianacos. 'e câteva ile. Luca. care stătea +os. $ 1ai. -e-i asta( %ihelis se întoarse spre el! piângea. îşi smuci minutele şi. dar prea puţină& Am trimis câţiva oameni la Licovrisi. care muriseră de foame în acelaşi timp. apucându-l de braţ. dacă poate lNf le-a răspuns părintele 7rigoris. $ -e veşti. măcelarul. deodată. /reotul luase cele două trupuri cu multă băgare . /regătiţi sacii şi burdufurile. $ L-am găsit pe marginea drumului. îl ări pe %ihelis! aprinsese câteva surcele şi ţinea în braţe ceva la care se uita cu priviri încremenite.

la câţiva paşi de el.ite-l< lanacos se uită la fânar şi începu să râdă. /ână acum am aşteptat să ne cadă totul mură-n gura. da. le-am +udecat. pe lumina ilei I $ %erg şi eu. vino. ise %ehelis. Asta o să-ţi mai îmbune e sufletul. Lui Ianacos îi sfârâia inima în piept de nerăbdare. până la urmă. începe să blesteme şi să crâcnească împotriva -elui de susF *e opri. ieşind din muţenia lui. nu se mai putu stăpâni şi murmură. 8u ţi-o las dumitale. . Armatolii şi clefţii mei m-aşteaptă& u N A $ 'uceţi-vă cu bmecuvmtarea lui 'umne eu. protestă Ianacos. /reotul stătu o clipă pe gânduri! imaginea celor doi frăţiori înlănţuiţi îi stăruia în minte. -ând îl vă ură. de ce eşti gras( $ 0iindcă-mi înhaţ singur prada I3 8iciodată nu mănânci mai bine ca atunci când îţi pui singur masa. ridicându-se în picioare# $ -el fel de 'umne eu e ăsta care lasă copiii să moară de foame( $ /ărinte.N şi te va a+uta şi cerul I :orba aia# 2Lupule. părinte. %ihelis. tatăl le săpa o groapă mică. pornim < le spuse Ianacos. 'ar. haidem la treabă I -eilalţi se aşe aseră în +urul unui foc mic şi-l aşteptau pe Ianacos să vină. nu ic ba. că se înspăimântă. mai la urmă. $ . %ihelis. $ Luca. Ianacos. o iau asupra mea. 8imeni nu vorbea! cel dintâi deschise gura părintele 0otis. $ -u voia lui 'umne eu. dar mai are şi alte gri+i pe cap& *ă ne mişcăm niţel şi singuri. sculaţi. 4naintau pe bâ+bâite prin întuneric. $ *ă ne de morţim niţel. 'ar nimic nu-ţi cade de la sine în gură! trebuie să întin i mâna şi să iei& 8u trebuie să aşteptăm totul de la 'umne eu + el e bun. $ :ai de omul care se încumetă să măsoare faptele lui 'umne eu după micimea inimii lui. spuse el. le-am osândit şi astă-seară mă duc să iau ceea ce ei n-au vrut să dea de bunăvoie. *ă ne pregătim dar şi noi. 'ar să nu vă încălţaţi cumva cu ciubotele şi nici cu ci mele. 8u vă îngri+iţi de mine. săriră în picioare toţi deodată. A+ută-te singur. eu n-am ambiţia să măsor faptele lui 'umne eu! eu le măsor peale oamenilor. ise Ianacos.de seamă. Gi se ridică şi el în picioare. mergea singur. în vreo scorbură a muntelui. :orbele îi năvăleau cu atâta furie pe bu e. adăugind# $ -eilalţi mă aşteaptă. moştenire de la sărmanul căpitan 0urtunas& /oate că acum el ne priveşte din iad şi se prăpădeşte de râs I lanacos şi Luca porniră în fruntea grupului! ceilalţi doi veneau după ei. ca unul singur. /ărintele 0otis ne-a dat binecuvântarea sa.ra întuneric be nă.u mă abat puţin prin sat. le aşe ase pe pământ şi le citise o rugăciune de înmormântare. $ îţi dau binecuvântarea mea. câte o pasăre de noapte scotea un . căci acela e pierdut& oftă preotul. ai luat fânarul( $ /oate să lipsească martie din post( . astăseară. în timp ce. $ 8u. $ 'a. singuri masaF 1ei. /loua! apa se strângea în şiroaie şi cădea în cascade din înălţimea stâncilor. 8u-şi mai poate stăpâni gura şi cade în păcat. băieţi& ise el. Le-am măsurat pe-ale licovrisioţilor. Iau asupra mea toată greutatea păcatului acesta. . prieteni. $ :edeţi-vă de treaba voastră. ca să nu le desfacă din îmbrăţişarea lor. %ihelis. 'in vreme în vreme. ca să nu facem gomot& I bucniră toţi în râs# nici vorbă nu putea fi de ci me sau de ciubote! aveau picioarele înfăşurate doar în nişte biete cârpe. ţi-o să treacă mult şi-o să coborâm în sat cu toţii. 4l apucă de mână.

spre bisericuţa prorocului Ilie. $ *finte Lup. vino-ne în a+utor& făcu lanacos. $ . Aprinse felinarul. Ave+n noroc. lanacos se opri şi We întoarse către însoţitorii lui. de vin. I-e foame şi lui.n câine cere de mâncarel făcu Ianacos. $ *forăie. :om umple sacii şi burdufurile cu vârf. înşirate pe lângă perete. Gi lui i-o fi foame. şi un alt rând de butoaie cu vin aşe ate pe podvale. prin gradină. 1aideţi. $ /oate-i sfântul Ilie. 'eodată. *ă mă lăsaţi pe mine să mă caţăr primul. $ -rine& Ogripţuroiuî ăsta( . că ne-aşteaptă mieii. *e au ea cum sforăie. Luca îl apucă pe lanacos de braţ. căci cunosc locul. în sat. să doarmăF3 *e lipi de id şi îşi aşteptă tovarăşii! sosiră şi ei. care săriră şi ei. :oi veniţi A 'ă mine. $ /âine şi ga & Ai dreptate. băieţi& 5epede&spuse în şoaptă Ianacos. lanacos. băieţi.ţipăt moale şi plin de durere# o apăsa singurătatea şi chema un tovarăş să-i ţină de urât. La cel mai bogat. $ "u. la moşneagul Ladas. 'acă au i ceva. Intrară în sat! uliţele erau pustii. aşteptându-i pe ceilalţi doi. cunosc drumulF 'ar cu mare băgare de seamă. adăugă# $ 5ândul viitor vom coborî să furăm ga . pentru ca sărmana *arachina să aibă ce mânca pe săturate şi să nu mai urle. m-au iţi( *trăbătură grădina! portiţa ce dădea spre curtea casei era deschisă! intrară în eurte. spre vârful muntelui. 'ă. 'oamne. dădu de uşa chilemlui şi o împinse încet. lunganule. Luca. răsună un urlet prelung! cei patru bărbaţi se opriră în loc. la cel mai urâcios şi mai gârcit. 'in chiler năvălea un miros de untdelemn. rămâi aici. ise Luca. de smochine uscate. răsfiraţi. 4ncărcaţi& . Acolo idul e mai scund. să ne slu+eşti de scară! ne vom urca pe umerii tăi şi vom sări în grădină. ise Ianacos +++ şoaptă. de gutui veştede. cu sacii şi burdufurile pe umeri. în odaieK moşneagul dormea dus. unul câte unul. Ianacos încalecă idul. ise Ianacos. unul câte unul. $ gu o iau înainte. ise lanacos.:eniţi după mine. $ In numele sfântului Lup. +os. *us. 8umai de nu m-ar simţi Iusufachi şi să nu înceapă să neche e& îşi spuse Ianacos când a+unse lângă casa lui Ladas. Jmul are nevoie de aceste două lucruri ca să trăiască şi să se ră bune! fiindcă nu e destul numai să trăiască î $ A+unseră la marginea satului. $ :eniţi după mine. La lumina felinarului apăru un rând de chiupuri pântecoase. 'upă câteva clipe. $ *-o luăm pe dindos. *e apropia de Ne ul nopţii! toată lumea dormea somnul cel dinţii. $ 'aţi-i drumul. /orniră din nou la drum. unul după altul. sari& ise el.. undeva departe. Acoâo se opri lângă id. $ Ai hotărât unde vom da lovitura( $ 'a. 'ar fiţi cu băgare de seamă& $ Are câine r întreba unul dintre ei. un lup. apoi sări în grădină. 'ămi fânarul. să faci ca bufniţaF 7ataK băieţi( $ 7ata& Lunganul se spri+ini de id şi-l a+ută pe Ianacos să se caţere pe umerii lui.

triumfător. cine ştie ce-o să mai iasă din astaF $ 8u pot. Ianacos mergea în frunte. băieţi. în ploaie.i. luară scara. Iată scara moşneagului& -um am fi trecut toate astea peste id fără scară( *-ar ice că 'umne eu e înţeles cu noi& 7ata. $ 1rlstos răstignit ? doua oară L voi. cu burduful de vin în spinare.e 'eodată. $ Lasă măgăruşul în pace. J să scoale tot satul. . ca trâmbiţa 6udecăţii de apoi. dormi( . călare pe id! nu-l lăsa inima să sară dincolo. şi mă întorc degrabăF -oborî din nou în grădină. $ J clipă. %i se pare că moşneagul s-a tre it. Luca. $ *-o ştergem. Luca rămase singur! se ghemui la picioarele idului. %ă duc să-mi văd măgăruşul şi mă întorc numaidecât. . $ /enelopa.nul dintre însoţitori suci caneaua unui butoi şi-şi umplu burduful cu vin! al doilea îşi încarcă sacul cu grâu! Ianacos lua un bidon de ulei şi-l goli în burduful lui. mai bine să ne împrăştiem. 'eodată. /enelopa. 8u se mai au ea decât răpăitul ploii! turna eu găleata.. 2dar n-avură încotro şi tăcură mâlc! stăteau cu urechile încordate. le spuse Luca celorlalţi doi. feţele le străluceau voioase. în noapte răsună un răget vesel. ise el. /ărintele 0otis şi %anolios nu se culcaseră încă! aşteptau. $ Iată-i i ise %anolios. -ei patru corsari apărură încărcaţi cu poveri. Luca ridică faţa în sus# în vârful idului apăruse o umbră. băieţi.. să mor euF 'ar cu %ihelis ce-o fi( întrebă apoi cu nelinişte. $ 0ie numele 'omnului lăudat& eTclamă el. Le a+ută sg-şi ia sacii la spinare. de teamă să nu vină cineva pe drum sau să nu se deschidă vreo poartă. apoi îşi încarcă şi el sacul cu grâu. $ /esemne că s-a dus unde avea de dus şi s-a întors pe munte. pe pământ! apoi făptaşii se lăsară pe umerii lui şi a+unseră din nou în uliţă.u stau şi-l aştept aici. *ă ne grăbim& Gi nu-şi mai spuseră nimic. dar cerul rămânea închis. *ări repede în picioare. $ *ă-l ia dracu de urechiat& murmură Luca. mă seacă la inimă. :ino în\ coace. ise Luca. /loaia stătuse. repe indu-se pe gura peşterii. *e deschise o fereastră! se au i o voce! era a lui Ladas. $ 'a. băieţi& înapoi& 4şi urcară poverile în spinare. $ :oi porniţi-o înainte. spri+iniră scara de id şi se suiră unul după altul pe ea. cu prada lor grea şi preţioasă. $ %oş Ladas vă trimite multe salutări& strigă el. II . şi cei doi porniră spre munte. şi aşteptă răbdător. . l-aş fi luat şi pe el. *e uită în +ur şi ări o scară re emată de perete. au i măgarul( -e are de biară( 'ar nu răspunse nimeni. 4şi aburcară burdufurile pe umeri şi o luară la sănătoasa. 8umai o clipă. Ianacos rămase Ia urmă. -eilalţi se uitară unul la altul încruntaţi. străbătură din nou grădina. protestă Ianacos. Luca întinse mâinile. Aprinseseră felinarul ca să lumine e cărarea! la flăcăruia lui. 5ăgetul încetă. se spri+ini de id şi-l apucă pe Ianacos de picioare. pe potecă se au iră strigăte şi şuierături vesele. $ Acum eşti mulţumit( întrebă Luca după ce ieşiră din sat. răspunse Ianacos. 'acă aş fi putut să-l ridic pe scară. apucă sacii şi burdufurile şi le puse +os. 4ncepeau să se ridice orile! la răsărit se desluşea o geană de lumină.

Aruncă o privire înăuntru# toate erau la locul lor $ şi chiupurile. să răgi în toiul nopţii şi să-mi strici somnul( ise moşneagul. le-au pus pe aripile lor şi ni le-au adus aâci. răspunse părintele 0otis râ ând. că vi îe-a udat ploaia. Intrară în peşteră. de care mi se rupe inima. Hăirânul luă scara pe umeri şi o duse în chilar. apoi îşi luase borul prin cucuveaua rotundă a gra+dului. să vă scuturaţi aripile. 'atorită urletelor lui. şi 'umne eu să-l răsplătească însutit& J să-i trimit numaidecât o scrisoare. săraca& "rebuie să fiu cu ochii-n patru. să vă hrăniţi copiii slăbănogi. l-a luat cu răcori. 'ar când a vă ut scara spri+inită dI id. să nu vă ruşinaţi# are chiupurile pline& $ Iată şi grâu. privea spre lume cu ochii ei sticloşi# $ . burta şi crupa. că unul din îngerii ăia voia să-i spargă chiupurile şi să-i găurească butoaiele. nu de el. să vă ungeţi maţele cu el. J să adaug şi o chitanţă L aşa-i cinstit& L ca să fie plătit pe lumea cealaltă. ridicase coada în sus şi începuse să ragă de bucurie! atunci stăpânul lui îl apucase de bot cu amândouă mâinile. 8u l-am mai vă ut deloc. /ărintele 0otis se întoarse către %anolios. $ în sănătatea lui moş Ladas. ise Ianacos pufnind în râs. s-a culcat fără să spună o vorbă şi acum doarme. 'imineaţa. burduful cu untdelemn.i. a mai spus moşul& declarară şi ceilalţi doi. când s-a tre it. închise ochii şi înălţă o rugă către 'umne eul lui L un 'umne eu în estrat cu o coadă lungă. ne-a mai spus& strigă la rândul său Luca. *e cuvine să le dăm ceva de băut îngerilor. ci de vin şi de untdelemn. să-i spun că patru îngeri au intrat a i-noapte în curtea lui. într-o i.mplură paharul şi băură rând pe rând! erau plini de voioşie. /enelopa. 8oroc că hoţii n-au prins de veste că scara era la id ca să intre în casă&F Haba mea nu mai e în toate minţile. şi butoaiele şi smochinele. am prins cura+. dându-i un picior în burtă. $ *lavă 'omnului& murmură el. moş Ladas s-a dus să dea mai întâi o raită prin grădină. uşor. %ăgarul nu întoarse nici el capul. $ %anolios. Gi a mai spus că dacă vreţi mai mult. . $ în sănătatea sfântului Lup& ise Luca. du-te şi adu o cană. părinte. au luat aceste daruri preţioase. să-l beţi în sănătatea lui& 8u-i mare lucru.Jmul ăsta cumsecade e dărnicia întruchipată& :ă trimite vinul ăsta. stufoasă şi cu un cap mare de . răspunse %anolios. *e duse la gra+d! măgăruşul era legat la iesle. aşa cum făcea de obicei. mârţoagă. ca să tacă. la picioarele popii. lăsându-şi şi ei sacii +os. $ -e te-a apucat. *trigă către babă. şi gutuile. la fel ca şi bătrâna. $ %ai scrie-i. îl sărutase pe urechi şi pe gât. F%ăgăruşul cel cuminte şi evlavios îşi lăsă capul îri +os. dar că în ultimul moment i s-a făcut milă. iar el. Jchii lui mari erau învăluiţi într-o ceaţă ciudată. lăsând +os. în stare să dea foc casei. $ In sănătatea îngerilor& ise %anolios. Intraţi înăuntru. . pe care le-am au it în vârful *arachinei tocmai când plecam. :isase că a i-noapte venise să-l vadă adevăratul lui stăpân şi că-i mângâiase gâtul. Iusufachi. care. cine a pus scara la id( "u( -hira /enelopa însă se şi apucase să împletească la ciorapul ei! nici măcar nu întoarse capul. acest om de bine i ise popa. cu dragoste. $ Hinecuvântat fie el. dar îl dă din toată inima& $ Iată şi nişte untdelemn. $ *-a întors plin de noroi. ne-a spus. $ 'ar %ihelis( se îngri+oră Ianacos. aşe ată în faţa ferestrei.

ba uneori dădeai în câte o peşteră mai retrasă peste câte o pereche care avea iar puterea să se strângă în braţe şi să se sărute. nevoie să căpătăm puteri noi. . făcându-şi semne din coate. 8-aveţi teamă& răspunseră ei ri ând. toţi de-acolo simţiră cum li se întăresc oasele şi cum li se frăge eşte carnea. $ 'oamne. Aştept sa aud înăuntrul meu glasul care să-mi poruncească# 2'u-te&3 8iciodată în viaţa mea n-am luat vreo hotărâre mare înainte de a fi au it . ca şi cum s-ar fi temut că n-au să-i mai vadă niciodată întorcându-se acasă. vinul şi untdelemnul ăsta trebuie să se prefacă în sânge. dar flacăra. ca şi când ar fi fost anafura. şi în fiecare dimineaţă împărţea femeilor numai atâta cât aveau nevoie pentru hrana de o i. 'in când în când. $ 7râul. îi spunea în iua aceea părintele 0otis lui %anolios. ca şi cum ar fi adormit un copil. frământară o turtă. se aplecau şi-l luau repede. ogoarele pe care ni le-a dat %ihelis. -ât o să le mai lăsăm în paragină( Ar însemna să pierdem un an. grâu. obra+ii lor prindeau din nou culoare. doi bărbaţi duseră grâul la moară. %anolios. *trângeţi cureaua până ieşim din iarnă. ca şi cum ar fi legănat un prunc sfânt din vremurile de demult. spuneau ele. $ /este puţin. -ând un bob de grâu cădea pe +os. ca să pornim la atac. Gi. 8umai aşa vom putea trăi pe muntele acesta sterp şi numai aşa vom prinde rădăcini. 4ngerii mai au şi alte treburi pe capul lor. şi încărcat cu un samar aurit şi cu un ham roşu bătut în perle de argint. neîncre ătoare. un dumicat de pâine şi o înghiţitură de vin. o să vină timpul să tăiem via. se au ea chiar şi câte un râs sau câte o şotie. -e mai aştepţi. 'upă ce băură şi câte o înghiţitură de vin. $ 0olosiţi tainul eu măsură. de parca ar fi fost o părticică dintr-un trup dumne eiesc. ca nişte stele# 2'oamne. $ %âine în ori. cu binele sau cu de-a sila. F4n trupuri nu pătrunseseră decât puţină pâine şi puţin untdelemn. . o ooapseră în cenuşă. ca şi cum s-ar fi împărtăşit cu trupul %ântuitorului. să îngrăşăm ogoarele. să răbdăm de foame şi să furăm mereu. care era gata să se stingă. un cântec duios. fă ca visul de a inoapte să se adeverească&3 4n acest timp.l era acela care păstra merindele. femeile nu se putură stăpâni să nu dea în plâns. $ -ând o să veniţi îndărăt( îi întrebară ele pe cei doi bărbaţi. untdelemn şi vin < -ei mai firavi la minte cre ură în această minune şi începură să se închine! cei mai ageri se uitară la Ianacos şi la Luca. cu voci încete. 0emeile căpătară lapte şi pruncii nu mai scânceau de foame toată noaptea. să curăţim măslinii. Hărbaţii se în drăveniră şi îşi recăpătară forţele! începură să care din nou pietre spre a termina meremetisitul caselor. Ianacos fu însărcinat cu funcţia de econom al *arachinei. o stropiră cu câteva picături de untdelemn să-i dea mai mult gust şi împărţiră fiecăruia câte un dumicat. într-adevăr.măgar. în cursul $nopţii. murmurând. părinte( $ Aştept să primesc de legare. o dată cu lăsatul nopţii. vestea minunii se răspândi ca fulgerul de la un capăt la altul al muntelui *arachina# patru îngeri le aduseseră înfometaţilor. se însufleţi deodată. 8u trebuie să stăm aşa. ise %anolios. le spunea tuturora. 0emeile se aruncară asupra griului şi se puseră să-l aleagă. -opiii începură să se de umfle. 0emeile se ţinură după ei o bucată de drum. care se spurca în atingere cu pământul. ce puţin îi trebuie sufletului ca să prindă aripi < *eara. pricepeţi( 8u pot să se ţină numai de noi şi să ne-aducă merinde în fiecare i. /isară la iuţeală puţin grâu între două pietre. 4n curând va trebui să coborâm în sat şi să luăm în stăpânire.

. /opa urca.n vultur îşi luă borul din vârful muntelui sfântului Ilie şi rămase nemişcat. clisos. Gtii cine. /este puţin. :iile păreau şi ele negre ca pământul.l i-a vă ut din ceardacul său răscolind pământul ca să adune niscaiva boabe risipite. când de un verde întunecat.n vânt rece sufla în rafale! -cerul se învineţise. li s-ar face milă de ei. %arta. %anolios se aşe ă în faţa lui şi îşi aruncă ochii spre câmpia care se întindea în are. cu aripile întinse. părinte. *imţea că toată fiinţa popii e încordată. %anoâios nu ise nimic. %anolios. să se facă oameni&3 $ 8u ştiamF 8u ştiam asta& strigă popa. apoi apărea iar. 'acă inima omului nu se revarsă de dragoste şi de mânie. 2%ai bine nu-i spuneam nimicF3 se mustră în sinea lui. $ Gtiu. %anolios. se adâncea şi mai mult în gândurile lui sumbre! aci suspina. *ufla un vânt uşor! măslinii se ondulau încet în vă duh. ise %ihelis. obra+ii scofâlciţi. apărând când argintii. deasupra câmpiei. $ Inima mi s-a revărsat& strigă el. ca să nu te întriste . dar se poate face oare ceva în astă lume. 'rept aceea. La ce-aş mai fi turnat şi eu altă amărăciune peste ea( -a să se reverse( $ "rebuie să se reverse& "rebuia să-mi spui. *tătu aşa câtva timp! s-ar fi is ca asculta cu urechea un von foarte depărtat. cosiţele ce i le dăduse %ariori! din când . %anolios îl ări lângă bisericuţă. fără vărsare de sânge( îmi spusesem# dacă licovrisioţii ar vedea în ce hal sunt copiii noştri. pui de maimuţă. şi părul îi flutura în vânt. /ărmtele 0otis sări peste pietre şi apucă poteca ce ducea în vârful muntelui. picioarele pipernicite.glasul acesta. -u fiecare i. 'ispăru înăuntru. niscaiva co+i de cartofi şi de lămâi. -e-s ăia. 4şi luase potcapul în mână. %anolios intră în peştera lui. %ă duc. 'in când în când. dacă le-ar vedea pântecele umflate. bre.rletul unui lup sfâşia be na în depărtare. îiotărârea de care pomeneşti tu. . ca un flăcău de două eci de ani. $ 8u ţi-am spus-o părinte. Apoi a chemat-o pe %arta şi i-a is# 2/une-i Ia masa. negru în dreptul idului alb. /loaia încetase! pământul era negru. Acolo sus. află că nimic nu se poate face în lumea asta& "ăcu. alţii le-au aruncat o coa+ă de pâine uscată. năpădit parcă de o slăbiciune neaşteptată! se aşe ă pe o piatră şi-şi lăsă capul să-i cadă în piept. să vedem dacă nu i s-a întâmplat ceva. F. 8umaidecât după aceea. . e mare# ar putea fi cu vărsare de sânge. /ărintele 0otis se ridică în picioare. bisericuţa r+rorocului Ilie strălucea de albeaţă. Jr. sau pui de om(3 A coborât. Inima dumitale e plină de fierea pe care ţi-o dau s-o bei oamenii. a deschis poarta şi i-a băgat în curte. 'ă-le să mănânce. părinte( Aga& . $ *ă mergem. dar popa nu se mai întorcea. înrăită şi nedreaptă. ai cărui ochi fură podidiţi de lacrimi şi scăpărau scântei. Gtii cum i-au primit( . kIk *e făcuse noapte. ca un vultur.rau primele cuvinte pe care le rostea după atâta vreme. 2. am trimis acum câteva ile câţiva copii în Licovrisi.nii i-au gonit cu băţul. sătul de apă. dispărea în dosul stâncilor.i. o altă pată neagră apăru pe id# popa deschisese uşa. sprinten şi drept. /ăstra la sân.nul singur a avut milă de ei. ca la câiniF . aci îşi ridica ochii spre bisericuţa din vârful muntelui şi âmbea înseninat. ce-i cu fiinţele acelea de-acolo( a strigat aga. luă o bucată mare de lemn de ste+ar şi începu să cioplească de sârg un chip nou al lui 1ristos. ceva mai departe. şi mititel de tot. gata să plesnească. lângă inimă. drăcie.

în+urând. înseninându-se deodată. sub cămaşă. $ 8u i s-a întâmplat nimic. speriat. nu doarme. $ -e ai. parcă m-ai întreba# -orbule. ce-ţi fac puii( %ulţumesc. $ 8u o ştiu precis de nicăieri. Ianacos( rosti %anolios cu vocea tremurândă. se temea că le pierduse şi se pipăia. care. %anolios povesti convorbirea pe care o avusese cu preotul. 4n starea în care este el acum. $ .n bidon de ga < %anolios se cutremură! se spri+ini de peretele peşterii. . Iau amândoi o hotărâre mare. /ărintele 0otâs a spus ceva( $ 8-a spus încă nimic.şti prea răuF făcu %ihelis. se înnegresc pe i ce treceF %erindele sunt pe sfârşite L iată ce am& Am a+uns la fundul saculuiF -e-i de făcut( *ă strâng iar şoimii şi să mă reped încă o dată cu ei la câmpie( Acum e rândul popii 7rigoris& $ %ai aşteaptă puţin& ise %anolios. 'acă 1ristos ar coborî astă i pe pământ. să-şi omoare foamea cu ele.în când tresărea. :ăd că nu spui aiaiic. $ *e sfătuiesc. apăru lanacos încruntat. $ *unt drept. el şi cu sfântul Ilie. 8imeni nu trebuie să-i tulbure. dar în inima mea simt că aşa ar fi. $ "u ce cre i. $ 'acă ar putea sa mai aştepte niţelF murmură lanacos. ce cre i că ar purta pe umeri( J cruce( 8u& . .ile. apoi se bătea până la iuă să rărnână trea . lanacos( îl întrebă %anolios. %anolios şi %ihelis cătară spre el prin întuneric. $ 8u mănâncă nimic. $ 'a. $ 'ar de ce Fîntâr ie atâta( 'e ce întâr ie(F -e face acolo( murmură %ihelis. nu ştiu cum să spunF 8-are nevoie de nimic. $ *ă mergem. /e când vorbeau ei aşst. %anolios( îl întrebă Ianacos. $ A sosit oare ceasul( strigă el. $ 'ar ce mănâncă( . răspunse Ianacos. J să fie lândul satului Licovrisi& lanacos sări în sus de bucurie şi bătu din palme. Gi după o clipă de tăcere. 8oaptea sărea din somn. să vedem dacă nu i s-a întâmplat cevaF 4i spuse iar lui %anolios. sau ca şi nemuritor. $ 'e unde ştii tu asta. 8u sunt încă gata. dar cred că ceasul se apropie. în e%pa aceea. pe care vorbele prietenului său nu-l linişteau de loc. nu poate să i se întâmple nimic! mi s-a părut. şi . poţi Wîncredinţat că n-are nevoie de nimic.nde doarme( In noaptea asta e îngheţ. Iar nu eşti în toane bune( -um îţi merg treburile ca econom al *arachinei( $ 1m. lanacos( îl întrebă %anolios. că n-am învăţat carte şi nimeni nu mî-a spus-o. peste eâteva. scotea un ţipăt de groa ă. mormăind. care stătea liniştit într-un ungher al peşterii. se vor târî dia nou în câr+e pe uliţele din Licovrisi pentru a scormoni prin gunoaie ca să strângă co+i şi alte porcării. poate. I-am făgăduit lui 'umne eu să dau foc casei lui moş Ladas. că e nemuritor. ca şi mort. mie ul nopţii. îmi lipseşte. aşa cum este el acum. răspunse %anolios. A spus că inima i s-a revărsat. continuă# -opiii de aici.ra. $ -e( $ 7a . %ihelis! fac planuri împreună. $ Iţi lipseşte ceva. 'upă felul cum l-am vă ut că s-a ridicat şi a pornit pe cărare. pe pământul ăsta. mi simte frigul.

dar nu îndră nea s-o mărturisească. ci un bidon dI ga ! privirea îi era aspră. pe care o ţinea dreaptă. lăsând trecerea liberă. cu ga .ită-te la faţa lui& $ Hine că am făcut treaba& răspunse Luca. ci ga %ă duc să-mi caut şoimii! n-avem timp de pierdut. cu pulpanele anteriului fluturând în vânt ca nişte aripi negre şi cu pletele desfăcute pe umeri. 0aţa îi era aspră şi întunecată. îl uită şi nu se mai gândesc la el. 4ntindeau gâturile să-l vadă pe popă! una spunea că are nişte aripi negre şi că boară! alta icea că nu-s aripi. poate chiar două. de sfinţi. râ ând# $ /ărintele 7rigoris are lămpi de ga ! prin urmare. ca *arachina! pe umeri nu purta o cruce. decât să scormonească prin gunoaieF %anolios asculta cu răsuflarea tăiată.să-i. îndurerată. "ocmai la timp& -ele mai multe case sunt de lemn! două bidoane a+ung. %ihelis. dar . 'ar ce( $ J icoană& J icoană& strigă Luca. /ărea întruchiparea prorocului Ilie# în spatele lui. fraţilor. . când se tre esc. şi-i spun să coboare pe pământ! însă. 1ristos cobora desculţ de pe un munte pleşuv şi scăldat în soare. se vedea acum bine. cu amândouă braţele. 0emeile alergară şi ele şi a+unseră din urmă bărbaţii! le mergeau gurile ca nişte meliţe. ci anteriul. 8u-s decât nişte copii. plină de mânie. copiii ăştia numai aşa îl văd pe 1ristos în somnul lor. căi guduia tot trupul. care răspândea şi el miros de ga în +urul lui. de ceea ce visaseră-peste noapte. 28e aduce icoana sfântului Ilie& . că preotul le aducea o veste mare. coboară sfântul Ilie de pe munte& Hărbaţii săriră din somn şi ieşiră din peşteri! %anolios trecu în fruntea lor şi porniră să-l întâmpine pe părintele 0otis! presimţiră cu toţii. $ %ie îmi miroase a praf de puşcăF ise Ianacos către Luca. semn bun&3 îşi spuse %anolios. care îi miroseau tare a ga . în vis. ca şi cum nu vedea oamenii ce veneau înaintea lui. ca şi cum n-au ea strigătele ce se urcau spre el. la rândul lui. fără să spună o vorbă! inima îi bătea atât de tare. /e mâine dimineaţă& *e luminase de-a binelea când %anolios îl ări pe părintele 0otis coborând din vârful muntelui. are ceva în braţe. în stâncă. -âteva femei. 8u-i spuneţi nimic! nu şi-a terminat încă vorbirea cu 'umne eu. *e înşirară de o parte şi de alta a cărării. ce se duceau să-şi umple ulcioarele cu apă la i vor. vlă+ganul. /opa cobora la vale cu paşi iuţi. rostogolind pietrele în urma lui. la piept. Gi numai pe acest 1ristos îl cheamă ei. 8oaptea trecută îl vă use şi el pe 1ristos. îl vă ură. Icoana făcătoare de minuni a prorocului. observă. 4n gura peşterii se opri şi adăugă. $ -e ţine în braţe( strigă Ianacos.care vor stârni râsul îmbuibaţilor vă ându-i cu ce se ocupă L ei bine. aurora bră da cerul cu străluciri purpurii! ai fi is că popa coboară de sus învăluit în flăcări. $ Ai dreptate. sărmanii. ca şi cum gândurile sale nu părăsiseră încă singurătatea aprigă din vârful muntelui. trebuie să aibă în chiler şi un bidon. şi căta spre LicovrisiF *e întoarse către Ianacos. se speriară şi strigară# $ *ăriţi. *ărea din stâncă. 8u vorbeau decât de minuni. $ A. %ă duc să-l iau pe Luca# vlă+ganul ăsta e o scară minunată. 8-apucase nici să se spele pe mâini. faceţi-i loc să treacă& ise %anolios. $ La o parte. Acum se desluşeau bine trăsăturile preotului. sub aceeaşi înfăţişare! absolut aceeaşi. 8u cruce. ce vreţi( 8u ştiu. deodată. însoţitorul său de a inoapte. prietene. ise el. dimineaţa. %architanul nici n-apucase să se culce! somnul îi frigea pleoapele.

stăpâne&F "oată noaptea. Iar voi. din Licovrisi. ai au it. -a un di+maş care vine să dea socoteală moşierului său. am să vi le spun acum şi vouă. fără să sufle o vorbă. Oăpăciţi. vorbele se cuminţiră. i-am vorbit de pătimirile pe care le îndură norodul lui. de foame. aprigule cercetaş al flăcărilor& /une-ţi bidiviii de foc la ham şi hai să coborâm în Licovrisi&3 Aşa i-am strigat în faţă. fiindcă îi mai vorbisem şi altă dată despre ele. fruntaşii. bărbaţii înainte. cum ne-am pripăşit aici. cum ne-am gonit L popa. -ând a+unse în dreptul peşterilor.l ştia toate astea. fiii mei. rămase în peşteri. fără a se opri din mers. gloata L cum neau hăituit şi nu ne-au lăsat să muncim ogoarele pe care ni le-a dat %ihelis L slăvit fie numele lui& F I-am spus tot. în vârf. $ . ascultă ce-am să-ţi spun acum# copiii noştri nu mai au ce mânca şi nu se mai pot ţine pe picioare de slabi ce sunt. gâtul i se desfundă. $ :eniţi după mine& strigă către bărbaţi. tărăboiul încetă! preotul se apropiase de mulţime. atâta nedreptate şi atâta neruşinare( 8-are de gând să sară din icoană( 8u vrea să-şi pună la ham caii de foc. i-am vorbit de vecinii din vale. femeilor& "recu repede la vale. 6os.n bărbat adevărat nu poate sta cu mâinile în sân când vede cum copiii mor de foame sub ochii lui! el trebuie să se ridice şi să ceară socoteală. am stat faţă în faţă cu prorocul. /opa întinse braţele către turma lui şi începu să-i vorbească. luaţi-vă copiii în braţe. Hărbaţii. -opiii noştri sunt acum copiii lui. Gi mă asculta. dar nu strica să i le mai amintesc o dată. nu mam mai putut stăpâni şi m-am făcut roşu la faţă de mânie. *oarele. femeile după ei. încărcat cu da+dia bogată culeasă din rodul viilor şi grădinilor sale. Ilie. se ridicase pe cer şi strălucea ca o minge de foc. şi se uitau în bătaia soarelui la mulţimea care cobora. la sfârşitul anului. $ Ascultaţi-mă. ieşiră şi ele afară. I-am povestit cum s-au purtat cu noi. şi cum am căutat adăpost sub ocrotirea sa. părintele 0otis se opri şi aşe ă icoana pe o stâncă. au coborât în Licovrisi să ceară de pomanăF Gtii. de frig. pe muntele lui. %ă uitam la el şi îmi spuneam# -um de nu i se drobeşte inima( -um poate îngădui atâta suferinţă. te-ai ostenit să te uiţi din . care un băţ. se luară după popă. pentru a mă întâlni cu stăpânul netemut al muntelui. Au luat toţi. se grăbeau să-i iasă toate o dată din gură. Acolo unde m-a dus el. -âteva bătrâne. care o câr+ă şi. fără să sufle o vorbă. cu prorocul în braţe. am să vă duc şi eu pe voi! sfaturile pe care le-am primit în taină. I-am spus cine suntem. de boliF 28eruşinarea bogaţilor a întrecut orice ma"gim! ceafa celor sătui s-a îngroşat peste măsură! cuţitul a a+uns la os. pentru a sta de vorbă cu el şi a găsi un leac împotriva răului.susţinea că pe umeri i se pusese un corb cu un cărbune aprins în cioc şi că-i dădea popii să muşte din el. femeilor. dar nu ieşea niciuna! încetul cu încetul însă. glasul i se întări. femeile şi copiii se strânseră roată în +urul lui. :iaţa nu e o apă stătută! răbdarea şi supunerea în faţa soartei nu sunt virtuţile cele mai bărbăteşti şi nici cele mai plăcute lui 'umne eu& . /e urmă. nu-i aşa( /rin urmare. Gi mă asculta. Atunci. aşa şi eu m-am împovărat cu durerile şi plânsetele turmei mele şi ţi le-am adus la picioare. ca să coborâm împreună în Lieovrisî( %-am apropiat de icoană.şti răspun ător de soarta lor. ca şi cum prin mi+locul ei ar fi trecut o cumplită pasăre de pradă. "oată lumea rămase înmărmurită. :eniţi şi voi. +ucându-se printre norii subţiri. să audă şi ei& -obor dintr-un car de foc. %ai întâi. chiar şi lui 'umne eu&F %-am urcat acolo sus. proroc de foc& %-am urcat la lăcaşul tău spre a-ţi spune asta. punându-şi mâinile streaşină la ochi. e răspun ător de soarta lor& /ărintele 0otis se întoarse spre icoană. călăraş Ilie. mi-am descărcat dinaintea lui sacul până la fund. arătând cu degetul la sfânt. apoi să mă ia de ceafă şi să mă aşe e alături de el. Gi mă asculta. croncănind ca nişte corbi fâămân i. se încăâecau unele pe altele. câmpia era încă înecată într-o ceaţă tulbure. glasul îi era răguşit! îşi simţea gâtul înfundat! vorbele se ciocneau. m-am aplecat spre proroc şi i-am strigat în urechi# 21ei. atingând oamenii cu aripile ei tăioase. bărbaţi& strigă popa. /e urmă. . 'eodată. de unde venim. fără să sufle o vorbă.

părinte& strigă lanacos. fără nici o umbră de îndoială. -ulorile din ea se înviorau. împărţind sfaturi şi dând încura+ări. 4nchise ochii şi aşteptă să-l prindă somnul. alţii nu s-au dat îndărăt chiar să-i ciomăgească.nii i-au gonit. alături de icoana 5ăstignirii. $ 5idică mâna. îi luă mâna şi i-o sărută. 'ă semnalul! suntem gata& /ărintele 0otis întinse mâna spre turma lui şi strigă L f $ /este trei ile. 8eobosit. cit mai avem puţintică pâine care să ne dea putere! merindele sunt pe terminate& %anolios se apropie de popă. că am şi sărit la o parte. învăţau să arunce cu praştia sau îşi ciopleau de or câte o măciucă de tufan. cu mânecile suflecate. atunci e iua de naştere a prorocului Ilie! e o i mare& /regătiţi-vă. . bărbaţi şi femei laolaltă. în întuneric. ca şi cum cei patru cai de foc ar fi căpătat viaţă. 0emeile ăreau cu ochii lor strălucindu-i pe frunte broboane de sudoare. în fund. 'in clipa aceea. Apoi mi s-a părut că văd bu ele prorocului mişcându-se şi am au it un strigăt# 21aide <3 Gi. pentru ca 'umne eu să-i apară în vis şi să-i vorbească. ameiiinţându-i cu bâta. părinte( 8u mai e timp& $ 5epede. se duse şi se întinse în peştera lui. %anolios luă în braţe icoana prorocului de foc şi intră cu ea în peşteră. să te apleci puţin din carul de foc în care te lăfăieşti şi să arunci o privire spre câmpie. *arachina începu să vuiască asemenea unui câmp de bătălie în a+unul atacului. că vom porni la vale& Hărbaţii dădură +os icoana de pe stâncă şi începură să îngenunche e rând pe rând în fata ei şi s-o sărute. 'in toate părţile ţâşniră strigăte puternice# $ -ând( -ând. Hărbaţii.3 Abia am apucat să rostesc aceste vorbe. %i s-a părut că icoana mă lovise cu o copită. -ei ce n-aveau bâte se răspândiră prin coclaurile muntelui în căutarea unei +oarde bune de tufan sălbatic! cei ce ştiau să tragă cu praştia învăţau femeile şi copiii s-o mânuiască şi ei. /ărintele 0otis. să se tre ească la viaţă! atunci am prins cura+. începeau să ţipe şi nu mai voiau să îngenunche e în fata lui. venind din sat! fu uimit când au i arva de acolo şi când vă u că toţi be+eniţii. 0emeile că ură în genunchi la picioarele icoanei făcătoare de minuni şi scoaseră ţipete ascuţite. că muntele acela din icoană era *arachina.vârful muntelui tău şi să ve i cum au fost primiţi(3 *imţeam cum sub văpaia bu elor mele trupul prorocului începe să se încăl ească. sleit de puteri. preotul trecea de la unul la altul. /ărintele 0otis împărţi celor mai voinici armele de care dispunea. părinte& ise el. care cobora din vârful unui munte! acum îşi dădeau seama. sculptând cu însufleţire un chip nou al lui 1ristos. iar copiii se apropiau de el. mantia îi fâlfâia în aer ca o limbă de foc bătută de vânt. -ostantis urcă pe munte. %ulţimea se vân oh: murmurând. -ătre seară. dar când vedeau cum îi cresc ochii şi cum se încruntă. m-am pomenit cu icoana în braţe. împodobită cu stoluri de rândunici. i-am strigat şi mai tare. mişcaţi de cuvintele preotului. dintr-o dată. prorocul se mişca. 5epede. ca să ve i cum au fost primiţi de licovrisioţi( . ca şi cum s-ar fi pregătit de ră boi. 2Ai catadicsit. /e %anolios îl găsi aplecat deasupra bucăţii de lemn. fiii mei& în a+unul -răciunului l Atunci se naşte lumina. ca şi cum ar fi făcut o armă pe carI se grăbea s-o termine mai repede spre a o pune îa mâna poporului. se apropiară şi-l priviră de aproape pe prorocul încon+urat de flăcări. -ostantis se aşW ă alături de el! părea foarte abătut. aşe ând-o +os.

Aduc veşti rele. . logodna fiicei mele %ariori s-a desfăcut! el e acela care a ucis-o <3 :oia să mai spună ceva.l i-a împuiat capul lui %ihelis şi l-a înnebunit! din pricina lui. %anoliosF 'e mortF3 Aşa că ia-ţi inima în dinţi. chemând lumea la biserică.ar ia-l mai pe ocolite. pe neaşteptate. dragă -ostantis. pe care l-au şi găsitF Hogaţii se tem de voi. am să vă spun numai două vorbe! nu pot să vă spun mai multe. *untem obişnuiţi cu veştile rele. $ "otul s-a sfârşit. *unt uşurat. 8u mai am nevoie de nimic. 8e-am lăsat toţi treburile baltă şi ne-am dus la biserică. /ărintele 7rigoris ne-a adunat afară. *-a aflat ieri la prân . *e întoarse către -ostantis.$ %anolios. %ihelis(3 *-a buciumat mult până mi-a răspuns. L-am vă ut bătând la toate porţile. $ 0ie binevenite. %anolios puse bucata de lemn la o parte! surprinderea şi teama îi năpădiră dintr-o dată privirile. pe fată o şi înmormântaseră! n-a avut nici măcar mângâierea de a-i închide ochii cu mâinile lui. făcu %ihelis închi ând . $ Am venit să te previn. fiindcă cei cu stare i-au orbit şi nu mai ştiu ce facF *unt mulţi şi au arme! luaţi seama& $ -ostantis. cu părul vâlvoi. nenorocirile şi doliul abătute asupra noastră se ţin lanţ& -el mai vinovat dintre toţi e %anolios. 'in iua blestemata când au pus piciorul aici. -ostantis. 'urerea i-a druncinat mintea. ca să luaţi măsuri. dacă ai timp. Apoi a plecat numaidecât călare pe catârul lui. spunând că are de dat o ştire. 'umne eu a tăiat +umătate din viaţa mea şi a băgato în pământ! acum se pregăteşte să bage şi cealaltă +umătate. -uvântarea popii i-a răscolit pe săteni! acum se pregătesc să vă atace. căci inima din mine e drobităF *arachina o să ne piardă& *arachina o să ne ducă la pieire& *us < /uneţi mâna pe arme& . . -aută un motiv. să-l gonim& I goniţii ăia ne-au deocheat satul. -ostantis rămase ca trăsnit când vă u cu cită nepăsare primea %ihelis vestea cumplită pe care io aducea! simţea că în dosul chipului său încremenit se prăbuşea o lume. ridică-ţi o clipă capul şi ascultă-mă. 4ntr-o i l-am întrebat# 2'e cine ţi-e frică. fără să-şi descleşte e bu ele! se uită la tine. fără a putea da vreun înţeles acestor cuvinte. "atăl ei a scos un urlet de s-a cutremurat tot satul. *pune i $ %ariori a murit. 2%ariori a murit! %ariori a muritF3 repeta în sinea lui. %anolios. . cică. în curtea bisericii.vanghelia. însă nu mai vedea nimic! s-a clătinat şi s-a prăvălit cu toată greutatea la pământ. $ A murit( făcu el ca şi cum ar fi au it pentru prima dată vorbindu-se de moarte. $ Gi pe urmă( întrebă ca pierdut.u voi fi în fruntea voastră. du-te. că nici nu putea vorbi! dar din ochii înroşiţi îi ieşeau flăcări. de-l caută pe %ihelis şi spune-i şi lui! eu nu mă simt în stare să-i spunF . -ostantis tăcu. ca ponoarele cu nămeţii. ise. fiindcă. i-e frică să doarmă. dar l-a apucat ameţeala! a întins mâinile să se agate de id. rogu-te. el parcă nici n-audeF 8oaptea nu îndră neşte să se mai culce. ca să nu urle. dar gândul îi e în altă parte! îl întrebi ceva. fiii mei.n tremur aşa de puternic îi scutura barba. cu +umătate gură# 2'e mort. -ând a a+uns la târg. /aracliserul a tras clopotul ca de îngropăciune. dragă -ostantis. desculţ. unde s-a suit pe un id dărâmat. a i butit să se stăpâneaseă şi atunci i-a ţâşnit din gât un glas ca un tunet# 20iii mei. /ână la urmă. Hătrânul popă a a+uns de nu-l mai cunoşti. $ :estea a sosit ieri. *pre duşman. %ergea din casă în casă. pe care l-am afurisit& . şi du-te de-l caută. sunteţi bolşevici! săracii vă urăsc. mi-era şi milă şi teamă. %anolios trase un capăt ai batistei pe care o purta pe cap şi începu s-o muşte cu toată gura.u mă duc la părintele 0otis. căci de la o vreme încoace nu ştiu ce-i cu el! se frământă în sinea lui ca sub povara unui păcat greu. A i-dimineaţă s-a întors.

Ianacos măsura untdelemnul şi făina ce-i mai rămăseseră! provi ia de vin se terminase încă de acum câteva ile. -ostantis! şi mi-a ieşit totul la tanc. unul. :rei să-mi faci un bine( A i e duminică! poimâine. în colţ! aşteaptă să-şi facă datoria. că e întuneric de-ţi bagi degetele în ochi când vin. râ ând. dând din cap. $ 4ncotro să-ţi mai întorci ochii.ite. ca la comandă. şi ştiu că şi Iusufachi trăieşte. -ostantis& răspunse cu voioşie. I-am spus şi prorocului Ilie. %oartea însă n-are nici un leac I $ 8oroc. nu-mi pierd năde+dea! va veni o i când ne vom întâlni iar. rodul hoţiei noastre se apropie de sfârşit! dar ga ul e neatins. $ . $ %ai e pentru două. dar tu n-ai cum să mă ve i. /ricepi( 8-aş vrea să-l pun în prime+dieTde a-i pârli nici măcar un perişor. 'acă ne mai ţine până marţi < 'upă aceea ră boiul. ise şi plecă. călăraşului Ilie al nostru. mă încăl escF3. marţi. 4n peştera pe care o transformase în chiler. şi pe urmă om vedea ce-o mai fi& :iaţa e o boală care se lecuieşte mereu! aşa că. măi( 8u mai cobori de loc în satF Ianacos întoarse capul. eu. $ 8oroc. apoi se lovi cu mâna de frunte. . Apoi se întoarse către -ostantis. gripţuroiul o să ţi-l dea fără multă vorbă. totul s-a sfârşit& repetă cel ce fusese până nu demult thigrul boiernaş. de ce l-a mai lăsat 'umne eu pe lume( *e gândi o clipă. spune şi tu. cel mult pentru trei ile. şi cum a sărit idurile. -e-i cu tine. I $ -ântăreşte bine lucrurile. atâta vreme cât mai pot să-mi spun că sunt în viaţă. trece cineva şi-l striveşte sub talpă. mormăia el. atâta vreme cât trăiesc. ise el. în timp ce pe %ariori o ia la cer. Ianacos& rosti cineva în spatele lui. -ostantis( -ostantis avea acasă doi copii! ce putea să înţeleagă el din toate astea( *e ridică în picioare. "u înţelegi ceva din toate astea. Ha cobor destul de des în sat. $ 'ar despre ce alta vorbim de când ai venit aici( 8u asta-i datoria ga ului( 'umne eu. ca şi cum ar îi legat o fiară prime+dioasă ce trebuia priponită. 4nnoda o sfoară de un colţ al stâncii şi legă .n vierme gribulit ce se încăl eşte la soare.! $ 8u prea picep ce vrei să spui. lanacos. ca un lup. -ostantis( -ătre om( /utre iciune şi putoare. cum îi ice popa! s-a învoit şi el. -ătre tine însuţi( . ai putea să-mi iei măgăruşul de la blestematul de Ladas( *pune-i că ai nevpie de el! dacă îi plăteşti. Ia-l şi ţine-l la tine. $ *ă se aprindă. La tine va fi în siguranţă. strângând-o tare. -ostantis. cum a fost de două ori în sat. spuse în încheiere. să nu muşte. *ă nu-ţi găseşti beleaua l $ Am cântărit şi-am răscântărit. în clipa când să-şi spună# 2*unt fericit. 8u asta-i datoria Iui( Altfel. $ -e datorie( întrebă -ostantis îngri+orat. $ Hine c-ai venit < 'umne eu mi te-a trimis. -ătre 'umne eu( Hl îl lasă pe moşneagul Ladas să trăiască şi să se îmbogăţească. $ %ă duc să-l văd pe Ianacos. colo.vanghelia cu ea.$ Asta-i. ştie el ce face. $ Ai de gând să dai foc casei lui moş Ladas( eTclamă -ostantis cutremurându-se. Gi-i povesti. -ostantis se scărpina în cap. dar.

pe care o cioplise mai demult într-o bucată de soc. cioplea de or! tot sufletul îi era concentrat în cuţitaşul de oţel! se lupta cu bucata de lemn. ca arama. cu toate fibrele fiinţei sale încordate. şi prorocul se tre i. cu un pas uşor. încet. câmpia dispăruse. -ostantis. îndurător! acum e mâniat. -erul apăsa vă duhul şi se îmbina eu pământul. răspunse %anolios. Oăpada se îngrămădea prin scobiturile stâncilor. luă vechea imagine a lui 1ristos. la poalele muntelui. %ihelis( %ihelis tăcu o clipă. şi o puse lângă cea nouă. străduindu-se să scoată la lumină chipul lui 1ristos îngropat în adâncul fiinţei lui. de bine-de rău. . $ Al cui e chipul ăsta( strigă el. Adesea stăm şi vorbim despre voi. cel ce n-are nimic. înainte de a răspunde i $ Altădată. ise el. :ârful muntelui se albi. Am răbdat cât am putut. -erul era de un roşuânchis. ca şi cum ar fi coborât din vis şi s-ar fi statornicit în lemn. aşchiile săreau în dreapta şi-n stângaF Abia când se lăsă seara. scobea. nu-şi încovoaie şira spinării! ăsta-i tot Fsecretul. îndurerată. răbdător. -u ce vă putem fi de folos( $ 'u-te şi-l întreabă pe părintele 0otis! el o să-ţi spună. cu o înfăţişare aspră. Gi ce-o vrea 'umne eu Rpar $ *unt cu inima lângă voi. şi ne vom rostogoli în fundul genunii. nu rab i de foame şi. mai întâi . 4ncovoiat de dimineaţă asupra buturugii de ste+ar. N $ Atunci ce deosebire e între el şi ră vrătire( $ 8iciuna. -orbii se lăsau spre câmpie.u nu-ţi cer decât un lucru# marţi. %arţi o să coborâm în sat. chipul sfânt sclipi în lumina palidă a iernii! ţâşni deodată din buturuga de ste+ar şi în aceeaşi clipă se pierdu din mintea lui %anolios. %arţi dimineaţa nici nu se făcuse iuă bine. sprâncenele îi erau încruntate de indignare şi durere. prorocul se înfăşură în eghea lui albă. "e-ai deprins să-ţi îndoi şira spinării. să-ţi ţii gura# să nu care cumva să-ţi scape vreo vorbuliţă& 'uminica trecu. $ -e deosebire& murmură %ihelis oftând. ai nevastă şi copii. fiindcă tu ai cafenea. . *e făcu noapte. $ 0iii mei.şti în stare să pricepi ceva. acum am a+uns la marginea prăpastiei. . acelaşi( $ Acelaşi. mânioasă! o cicatrice adâncă îi bră da fruntea. Imaginea sfântă stătea nemişcată înăuntrul lui. mustaţa îi cădea peste gură. cu o eTpresie de de năde+de! privi buturuga cioplită şi se dădu un pas îndărăt. înfometaţi. răspunse %anolios. e 1ristos. aşa cum o vă use ieri noapte în vis. %anolios aprinse opaiţul cu ulei. astă i se va hotărî soarta noastră. măgăruşul să fie la tineF Gi bagă de seamă. 'ar prima lucire a aurorei atinse piscul. 'ar. lanacos& ise -ostantis după o clipă de tăcere.$ 8u pricepi. :ârful muntelui era acoperit de ăpadă! prorocul dormea încă sub mantia lui groasă. nu! dar acum înţelegF Gi că u din nou în muţenia lui. liniştit. "ocmai atunci intră %ihelis. Acum ningea cu fulgi mari. oftând. 4ncă puţină răbdare. %anolios tăia. ştergându-şi fruntea acoperită de sudoare. :eni iua de luni! spre amia ă începu să cadă o ăpadă măruntă. de ce-ai pricepe( 8u ţi-ar slu+i la nimic. nenorocitule. drept la mi+loc. . 6os. o scoţi la capăt cu trebuşoarele taleF La urma-urmei. cu Antonis şi cu burtosul de 'imitros. ră vrătirea& $ 8u. %ai înainte era b6ând. când toţi sarachinioţii erau în picioare. care căpătă o culoare trandafirie. eu. %anolios se lupta din orii ilei să dea lemnului o înfăţişare aidoma cu aceea din sufletul său! tăia cu repe iciune. /ărintele 0otis adună poporul.

ogoarele şi viile noastre! avem măslini şi case! cerem să ne fie date& 8u vrem să intrăm în pământurile altora! vrem să muncim pământurile noastre. întreaga trupă intona. $ Iată conducătorul nostru& strigă popa. %anolios vopsise cu roşu rana din mi+locul frunţii. cu bidonul de ga la subsuoară. şi pe urmă femeile. deci. băieţi. prapur. şi care acum se pregătea din nou de luptă. strigă el. 8-o să lovim noi cei dintâi. avem live ile. ci cu ochii bine deschişi. să ne mai încăl im oleacă& -a la un semn. %ihelis privea mulţimea din vârful unei stânci. 4mbărbătată de părintele 0otis. victimele nedreptăţii. nu o vom face orbeşte. Am ales lupta. cum poate să triumfe ea într-o lume nedreaptă şi necinstită dacă nu e înarmată( :om înarma. ce vreţi voi. $ . treceţi Ia locurile voastre < *-a făcut iuă. %anolios i-a cioplit chipul! iată-l& Acesta e 1ristosul care va păşi în fruntea noastră. 4n felul acesta. cu pomeţii şi bărbiile ascuţite. suntem o ceată de prigoniţi. mai toată desculţă. $ Luca. vom dovedi că avem şi noi braţe. toate gurile se deschiseră. cu gura cusută( . 'ar să cântăm. $ 1ei. la câmpie. ca să nu moarăF lanacos lăsă o clipă bidonul la pământ şi îşi frecă una de alta mâinile îngheţate. 4n ultimul minut. /rivea mulţimea pornind la drum. ca nişte oameni liberi. să ne croiască drumul& Gi acum. părinte. dreptatea! ceilalţi nu înarmea ă oare nedreptatea( :om arăta astă i că şi cinstea are braţe să se bată $u ele1ristos nu este numai miel! este şi leu. nu cântăm ceva( Aşa se merge la pra nic. care fusese rănit cândva. -eea ce vom face astă i. 'umne eu ne-a dat şi nouă braţe. străvechiul cântec de ră boi pe care-l cântau strămoşii de odinioară. dar dacă vom fi loviţi.n cântec de vite+ie. atunci când porneau să i gonească barbarii# . cu praştiile& "rupa se rândui în ordine de bătaie. ca în fundul unor găuri negre. %ie mi-s braţele tăiate. bărbaţii înarmaţi! la coadă. toţi cu obra+ii scofâlciţi. 4n lumina dimineţii. îi spusese preotului 0otis. /ărintele 0otis luă icoana prorocului Ilie în braţe! %anolios trecu în faţă. figura lui 1ristos se înălţă ameninţătoare deasupra mulţimii. să meargă în fruntea noastră. Luca. %i-am întrebat inima! şi ea spune la fel. 8u urau pe nimeni! voiau doar să încăl ească şi să mănânce.copiii. vom lovi şi noi. cu voce tare. toate piepturile se umflară. cu prapurul! după el. Le era foame şi frig! se duceau să se Fîncăl ească. care va fi conducătorul nostru& /reotul ridică deasupra capului său chipul cel mâniat. în timpurile de demult. Gi ca leu va păşi el astă i alături de noi. 8e-am înţeles( $ 'a. cu mintea limpede. o manea. ci dreptate& 6os.u nu vă întovărăşesc. cu ochii înfundaţi în orbite. un tropar. cu oamenii lui! Ianacos îi urma. 4nainte& în cap. 8u suntem o hoardă de +egmănitori. salutaţi-l& *e întoarse spre Luca. înfige chipul acesta sfânt în vârful lăncii de la. frr-ar al ciorilor. ne-am înţeles& $ Am întrebat stra+a care stă de veghe deasupra capetelor noastre. -e poate să facă dreptatea. Avem de ales# într-o parte moartea. ca să trăim. 1ristos apărea în ochii mulţimii ameţite ca un luptător dintr-o epocă îndepărtată. "oată lumea se închină. pe călăraşul Ilie# asta e şi vrerea lui. 8e vom duce să cerem ceea ce ni se cuvine! nu vrem milă. drenţăroasă. părinte. şi nu vrem să mai fim lăsaţi la voia întâmplării. apoi bărbaţii. femeile şi copiii. 5idicaţi braţele. purtătorul prapurului. în cealaltă parte lupta pentru viaţă. numai câţiva cu picioarele înfăşurate în hârşii de oaie sau în fâşii de saci.

dar avea gri+ă să-i spună că e din carne de cămilă. nu-i aşa( Astă i porcii stau atârnaţi în cârlige. intrau în câmpie. că-mi aduci porc în casă. %ânca şi se lingea pe degete. acoperit de ăpadă! din toate hornurile ieşea fum. îl spintecase şi-l dăduse. să umple câraaţii. şi oftau. 4şi sumeseră mânecile. să pună muşchii la sare. o chema pe bătrâna cocoşată şi-i spunea cu încruntare# $ *ă nu te prind. La un moment dat. 7ospodinele se sculară deci înaintea bărbaţilor în dimineaţa aceea. să mă spurci& /rin asta voia să spună# 2'u-te şi cumpără. 8ările flămân ilor începură să freamăte! sorbeau cu plăcere şi cu poftă mirosul cărnii puse la fiert pentru piftie. părintele 0otis se opri şi făcu semn că vrea să vorbească. proaspăt şi curat. $ -e iceţi. îl pârlise. Aga ştia el ce ştia. prin viile şi ogoarele noastre. sau să stoarcă lămâi şi naram e pentru a le pune în piftie. Acum era rândul lor să toace carnea. $ 0iii mei. să facă piftie. 4n a+un. să le luăm în stăpânireF *ă dea . FLa ceasul acela. 'acă poarta va fi închisă. /e urmă. aga. atârnat în cârlig. să topească osân a şi s-o toarne în oale şi în chiupuri. niscaiva cârnaţi. 4nainte de a a+unge la puţul sfântului :asile. gata să intre la cuptor! gospodinele au aprins focurile şi pregătesc cele de cuviinţă. îşi aminteau truda la care erau supuse Wi ele într-o i ca asta. spăâat şi ră uit bine. care au ise toată iua guâţatul porcilor cărora li se tăia beregata. îl spălase. gras. strigă el. să frigeţi câr+iaţi şi să împuţiţi aerul cu mirosul lor < Agăi îi lăsa gura apă după cârnaţi! îi plăceau mai mult ca orice. popa a ales bine iua. căci mergeau de minune cu rachiul. aştepta în tindă. 0emeile se gândeau la căminurile lor distruse. agă. 7ospodarii nu se îndurau să se ridice din aştemuturile lor calde. la Ignat. să pise e piper şi chimion pentru a da mai mult gust cârnaţilor. şi dă-mi-i la masă. nu răspunseră.%iluieşte. ca să sature niţel maţele săracilor < Jare gripţuroiul de Ladas s-o fi îndurat să taie şi el vreun porc( 'ar însoţitorii lui Ianacos. /ână una-alta. rămânând totodată în bună rânduială şi cu legea /rofetului. să afume şuncile. fiecare îşi tăiase porcul. dar făcea pe prostul. spurundu-mi că-s de cămilă3. şireată. $ 0ii pe pace. aprinseră focuri mari sub căldările de aramă şi se apucară. 'oamne. Ianacos se întoarse către cei din +urul lui. 4n seara din a+un. îi spusese %artei# $ *ă nu te prind că-mi aduci porc în casă. ne vom împrăştia prin grădinile. ca pentru tine. nu( F4n acest timp. îi aducea câte un cârnat proaspăt. pe mina femeilor şi a fetelor. o vom sparge! casa e a noastră. biruinţă asupra barbarilor dăruindu-ne. poporul tău şi hinecuvintea ă moştenirea ta. cocoşată. cu capul în +os. nu vă e ruşine să mâncaţi carne spurcată de porc.ra un ger de crăpau pietrele! la munte ninsese. A+unseră la poalele muntelui. fără să schiţe e nici cel mai mic âmY bet. aşa că vom intra de-a dreptul în ea. cu noaptea-n cap. porcul. fraţilor. fiţi gata& :om merge mai întâi Ia bătrânul /atriarheas. licovrisioţii începeau să se tre ească din somn şi să se întindă în paturi. în fiecare an. -ă doar trebuie să mănânce şi Hraimachi. %arto. nu-ţi face sânge rău < răspundea cocoşată. să mă spurci& /tiu& 1ulpavilor. însufleţiţi de cumplitul tropar de ră boi. . Anul ăsta am să-ţi cumpăr şi mai mulţi cârnaţi de cămilă. drenţăroşii cu burta goală coborau în goană de pe munte.. *atul se întindea în faţa lor. ca să ne întărim cu ce-om găsi acolo. 8u voia să recunoască nici măcar în sinea lui că această carne atât de gustoasă era de porc! în fiecare an.

cârdul de oameni ce coborau de pe *arachinaF *e repe i pe scară. băieţi I *ă-i +upuim de vii& Aga se tre i din somn în bubuitul împuşcăturilor. $ 8u luaţi puştile& striga el din toate puterile. alergând cât putea. sărind câte trei trepte deodată. fiii mei& La arme. străbătu piaţa în goană. presimţise ceva. cu părul de măţat. du-te de-l scoală pe agă < *pune-i să încalece pe iapă şi să vină în galop la puţul siintului :asile. baba %adalenia. care trăgea ca un turbat de funia clopotului. coase! mulţi luară cuţitele cu care tăiaseră în a+un porcii. gâfâind. apucă frânghia şi începu s-o tragă cu turbare.riaşul /anaiotaros îi a+unse din urmă. intră în clopotniţa bisericii. $ /e ei. *ătenii alergară pe la casele lor. Hătu cu bastonul în duşumea! %arta apăru îndată sus. 7ospodinele uitară şi de piftie. In ori. dădură bu na pe porţi şi se îndreptară în fugă spre biserică. care se dusese să-şi umple ulciorul cu apă la puţul sfântului :asile. pistoale. agă& $ -are bolşevici. în urechi le răsunară ţipetele babei %adalenia. /opa 7rigoris sosise printre primii la biserică. *ăriră din paturi. vom ataca şi noi! e ră boi! nu cerem decât ceea ce ni se cuvine! 'umne eu o să ne ierte& *atul s-a tre it din somn! ăresc nişte oameni care se strâng grămadă! aud clopotul de la biserică sunând.riaşul /anaiotaros nu închisese ochii toată noaptea! el. ieşiră în pragul uşilor sau scoaseră capetele pe ferestre. 4n aceeaşi clipă. îşi aruncară câte un aşternut pe umeri. *e opri îi faţa uşii. şi nu trecu mult până ări. prin lumina tulbure a dimineţii. bre& Via din 5usia( . şi strigară după bărbaţii care alergau la vale# $ -e se întâmplă( 'e ce bate clopotul( 'ar nimeni n-avea timp să răspundă! toată lumea fugea. ări în depărtare turma desculţilor şi o rupse la goană înapoi. 0iţi gata& înainte. se suise în ceardacul agăi. şi trecu lângă popa 7rigoris! învârtea câte un pistol în fiecare mână şi trăgea mereu în aer. . răscolind tot satul. se înarmară cu ghioage. învăţătorule& răgi popa ca scos din fire. clopotul de la biserică dăngănea de guduia cerul. pasămite.'umne eu să nu ne atace& 'ar dacă ne vor ataca. cu privirile aţintite spre munte. şi de caltaboşi. $ -iumo& -e-i cu împuşcăturile astea( $ Holşevicii au năvălit în sat. . Holşevicii au pornit de pe *arachina& 4nvăţătorul sosi cu sufletul la gură! îşi uitase ochelarii acasă şi se poticnea la fiecare pas! era galben ca ceara de groa ă. ca să dea alarma. cu toţii& 4ntr-adevăr. cu pletele desfăcute. şi strigă# $ /uneţi mâna pe arme. 8ici un binişor& A sosit ceasul să-i stârpim& /e duşman. fiii mei& :in bolşevicii& -oboară de pe *arachina! să nu-i lăsăm să intre în sat& 'uceţi-vă la casele voastre şi luaţivă puştile < -u toţii la puţul sfântului :asile Rpar Apoi se întoarse către /anaiotaros. popa 7rigoris se puse în fruntea lor şi toată gloata porni cu paşi iuţi spre puţ. Arii să le vorbesc eu! o să-i iau cu binişorul& *unt fraţi de-ai noştri! să nu înecăm satul în sânge& $ :e i-ţi de treburile tale. cocoşato( :orbeşte limpede. fraţilor < %oarte drenţăroşilor& *piritele se aprinseră. Apoi se adunară clin nou. chelălăind# $ :in& :in afurisiţii < /uneţi mâna pe puşti 6 *ătenii fură gâlţâiţi în somnul lor dulce de dangătele clopotului! în acelaşi timp. $ /anaiotaros.

aşteptaţi. părinte 7rigoris. trădătorule. părintele 0otis se desprinse din turma sa şi păşi de unul singur. al meu şi al tăuF :reau să-ţi spun o vorbă. ca nişte apucaţi. pline de răni. $ /ărinte. rosti părintele 0otis. părinte 7rigoris. cărăbăneşte-te de aici. Acum.$ 8u. cei doi popi. /ărintele 0otis mai înainta câţiva paşi.nul era înalt. 'umne eu va fi +udecător între noi doi. în faţa voastră. care o face pe gro avul şi se fuduleşte cu pistoalele şi cu fesul lui turcesc& *ă vină să se măsoare cu mine dacă are cura+ < 'ădu prapurul să-l ţină vecinul lui şi îşi suflecă mânecile. între cele două tabere. $ 0raţilor. plesnind de sănătate ca un taur! celălalt era numai piele şi oase! avea obra+ii scofâlciţi şi picioarele slăbănoage! semăna cu o mârţoagă leşinată. -el mai vitea dintre ei să iasă din rând şi să vină să se lupte cu mine& *ă vedem care-i mai tare. popă nelegiuit( răspunse părintele 7rigoris înaintând. ne vom bate aici. atunci vom lua în stăpânire pământurile pe care %ihelis /atriarheas le-a donat obştii noastre. /e dedesubt avea o cămaşă neagră. agă. vin. e destul să sufli o dată. 4ntru acestea. şi strigară rân+ind# $ . popă nelegiuit& 6ur în faţa lui 'umne eu# dacă te pun cu umerii la pământ. 'acă mă pui tu cu umerii la pământ. părinte! ascultă& Ascultaţi şi voi. $ :in. părintele 7rigoris şi cu mine. $ 8u. *ă vină /anaiotaros. e un mare păcat să ne aruncăm fraţii în ră boi! sângele vărsat se va abate asupra capetelor noastre. 8u aşa. *e întoarse către unul dintr-ai săi şi-i făcu semn să vină să ia icoana prorocului. ca să-l dobori la pământ& *arachinioţii însă înlemniră. atunci şterge-o. nu începeţi lupta. ăia de pe *arachina. vreau să vă spun o vorbă. strigă el. bolşevicule& mugi /anaiotaros. nemernicule& /iftie te fac& *ări un pas înainte. fraţilor& Lăsaţi armele +os. am să-ţi spun o vorbă. Apropie-te& $ -e vrei. mormăind# $ -ând or să vină din 5usia. îl strânse cu gri+ă şi-l puse pe o piatră. $ Mie. părinte& strigă Luca. fără arme. făcându-şi cruce. cu icoana prorocului Ilie în braţe. . atunci să mă tre eşti. pe *arachina! dacă eu îl voi trânti pe părintele 7rigoris şi-l voi pune cu amândoi umerii la pământ.i. la braţele şi picioarele lui de lăcustă. învârtind pistoalele în mâini. al 0iului şi-ai sfântului 'uh. 'ar popa 7rigoris strigă# $ *taţi& Lăsaţi-ne pe noi să ne măsurăm& 5ăspund la provocarea ta. fără arme. II chem pe 'umne eu să coboare din cer şi să fie +udecător& $ în numele "atălui. Gi vom face un +urământ# dacă părintele 7rigoris m-o trânti şi m-o pune cu amândoi umerii la pământ. Jpriţi-vă& în numele lui 1ristos. ascultaţi-mă& *ă nu facem vărsare de sânge& -ele două tabere duşmane se opriră. atunci ia-ţi averea pe care v-a dat-o ăludul de %ihelis. ca să fie au it de toată lumea. . du-te dracului& :ă ând că licovrisioţii înaintau în pas de atac. gras. nu. bolnavă de răpciugă. cu niâinile goale. Ar fi bine să încaleci iapa şi să te duci săF Aga o întrerupse cu un hohot de râs! îi era somn! se întoarse pe partea cealaltă. atunci lâoi toţi ne vom întoarce paşnici. Acest discurs fu întru totul pe placul licovrisioţilor! se uitară la faţa +igărită a popii 0otis. ca şefi ai celor două tabere. Apoi îşi scoase anteriul drenţuit. 8oi. slabe de tot şi semănau cu nişte beţigaşe noduroase. Iată-mă. Iată-mă& -ei doi popi se opriră unul în faţa celuilalt. ise preotul 0otis cu voce tare. cu faţa spre Hraimachi. plină de găuri şi nişte pantaloni din care curgeau peticele! ţurloaâele îi erau subţiri ca trestia.

cu ochii înfundaţi în cele două găuri negre. dar n-avu timp să-şi ducă gândul la îndeplinire# /anaiotaros sărise asupra lui şi-l lovea cu pumnii în cap furios. îndră neşte şi loveşte& strigă el pe un ton bat+ocoritor. în burta rotundă a adversarului său! burta răsună ca o tobă şi popa 7rigoris scoase un muget de durere! ochii i se împăien+eniră. încercând să-l sugrume. părintele 0otis îl cuprinse de mi+loc. părinte. se îndoi din şale şi scuipă o pală de sânge amestecată cu bucăţi de dinţi. un pumn drept în gură. dar părintele 0otis sări uşor într-o parte. părinte( -u bu ele astea ridică sfinţia-ta osanale lui 'umne eu( -u mâinile astea ţii sfântul potir( $ *unt mâini care vor drobi oasele unor nemernici ca tine < ripostă popa 7rigoris.ef $ 7ura ta nu ştie să rostească decât în+urături. dintr-o smucitură. îl trecu un fior rece prin şira spinării. urmat de %anolios şi de Ianacos. se făcu galben ca ceara. /ietrele vârlite cu praştiile şuierau prin vă duh. 4ntr-o clipită. cuţitele sclipeau. cu gâturile întinse. 'ar când îl vă u în faţa Iui pe părintele 0otis. sunt gata < ise cu glas potolit părintele 0otis. $ -ostantis. şi pumnul că u în gol! popa 7rigoris era cât p-aci să se prăbuşească la pământ. 0ără să-i lase timp să-şi vină în fire. -ostantis. -ei doi adversari se luptau în tăcere! nu se au ea decât popa 7rigoris. gloanţele găureau aerul şi carnea. cât era celălalt ele /ărintele 0otis dădu să se ridice pe +umătate. repe indu-se spre adversarul lui./ărintele 7rigoris aştepta cu picioarele crăcănate şi cu braţele la piept ca adversarul lui să termine pregătirile. ochii îi străluceau de mânie şi dispreţ! bătea cu talpa în pământ. înarmaţi cu ghioage. îl scutura ca pe un ar ăr. bâtele vâ+âiau. /opa 7rigoris îşi făcu mecanic semnul crucii şi aşteptă fără să se mişte. $ *-a terminat cu părintele nostru& murmură lanacos. Atunci Luca sări şi el. ca într-o încăierare de fiare sălbatice. ca şi cum dinaintea lui ar fi apărut deodată spectrul morţii. $ 0ă-ţi cruce. La început. lăcustă blestemată. /reotul din Licovrisi gemu. ca să-şi înfigă genunchiul în pieptul învinsului. cu trupurile aplecate înainte. Antonis şi grasul 'imitros sosiră şi ei. apoi. eu capul în +os. $ 1ai. ca un cal care dă din copită! era nerăbdător să termine mai iute. numai oase şi piele. ca un taur. care mârâia din când în când ca o fiară ce-şi sfâşie prada. îmbrăcat în drenţe. adversarii ţipau şi se în+urau unii pe alţii. *arachinioţii priveau cu răsuflarea tăiată. ai făcut ce ţi-am spus eu( -ostantis îl privi cu nedumerire# ce-i spusese să facă( 8u-şi mai aducea aminte. *ub sprâncenele-i bârlite. lipit de el. începu să-l muşte de gât. $ 1ristos răstignit a doua oară L voi. strigă Ianacos. învălmăşeala fu generală. îi prinse o bucata din barbă şi i-o smulse din rădăcini! părintele 0otis avu însă prile+ul să tragă o lovitură cu pumnii lui uscaţi. şi trecură de partea sarachinioţilor. îl răsturna peste cap şi se prăvăli peste el. cât putu de tare. 5idică pumnul şi lovi cu sete. dar în curând nu se mai au iră decât mârâituri şi mugete. 8u ve i vă 'umne eu e deasupra capului său( 8u-şi termină %anolios bine vorba. se aruncă din nou asupra părintelui 0otis. 4nnebunit de furie. 'ar se în drăveni repede. ieşind din învălmăşeală. dar tari ca oţelul. îl prinse pe părintele 0otis de mi+loc şi. II . că părintele 0otis îşi înfipse o mână în barba lată a popii 7rigoris şi cu cealaltă mână îi dădu. Hlestematul de ţap o să-l sugrume& $ 8u-ţi pierde firea. . lanacos& îl mustră %anolios.

*atul era numai flăcări şi funiF 'eodată. aâergând să-şi ia bidonul cu ga . $ *ă rămânem aici. -ineva aruncă în el cu un pietroi şi învăţătorul se rostogoli într-o groapă. La început se retrăgeau pas cu pas. şi vinul ţâşneşte în toate părţile& $ %oş Ladas a ieşit în drum cu baba şi plâng amândoi& /anaiotaros îşi pierduse fesul mare roşu. băieţi. /opa ăcea întins.$ %ăgăruşul meuF $ . fraţilor < strigă %anolios. împingând înapoi. lângă puţ. apoi mulţi dintre ei o rupeau la fugă şi se ăvorau în caseF 4ntre timp. Luca luă celălalt bidon. să ne întărim& strigă %anolios. iar %anolios îi smulsese din mână unul din cele două pistoale. pier ându-şi cunoştinţa. Haba îşi aduse sticluţele ei. băieţi& striga Luca. din care curgea o şuviţă groasă de sânge. %anolios dădu bu na pe uliţele satului. /opa deschise ochii. îşi privi oamenii. 0lăcările cuprinseră în c-urând idurile. Licovrisioţii se retraseră până în sat. trăgând într-una cu pistolul ce-i mai rămăsese şi ameninţându-] cu moartea pe %anolios. 4ntre timp. $ *taţi. sparseră poarta şi intrară în casă. $ /ă ei. care se ăvoriseră înăuntru. I *mulse un pistol din mâna lui /anaiotaros şi începu să tragă în aer. învârtind bâta în dreapta şi-n stânga. /ărintele 7rigoris fu adus la baba %adaâenia. repe indu-se în vârte+ul luptei. femeilor& :eniţi după mine şi daţi foc& striga Luca. . *untem eleni cu toţii. 0emeile îi legară rănile. şi untdelemnul curge ca apa& I-au găurit butoaiele. fără să răsufle. ţăranii. 'oi dintre voi să se ducă să-l caute pe popă. tabăra licovrisioţilor în care intrase spaima. şchiopătând. $ La treabă. $ -ura+. 7lasul învăţătorului se ridică o clipă deasupra învălmăşelii. iar ceilalţi intraţi ca la voi acasă& /unem stăpânire pe casă. Ianacos! e la mine acasă. alergă spre casele din apropiere şi începu să stropească idurile cu ga . trecând de la o casă la alta. care stăteau roată în +urul lui. şi âmbi. ce fusese lăsat în gri+a femeilor. în mi+locul curţii. I-am topit& 4ntr-adevăr. şi-i spălară rănile! popa avea la cap. /opa începu să geamă. pas cu pas. fraţilor& 8u vă ucideţi între voi& J să cădem la înţelegere. se aplecă deasupra lui şi începu să-i spele rănile şi să i le ungă cu balsam. se au iră nişte strigăte de groa ă# $ Arde casa lui moş Ladas < $ I-au spart chiupurile. urmat de ceata lui! se duseră glonţ la locuinţa bătrânului /atriarheas. Gelarul alerga pe uliţe ca un nebun. 'ar acesta era aplecat deasupra părintelui 0otis. în regulă. o crestătură adâncă. a cărei casă se afla în apropierea câmpului de bătălie. $ Hun& Atunci mă duc& strigă Ianacos. *ă fie într-un ceas bun& 'oi oameni porniră în grabă să-l aducă pe părintele 0otis. ţipau ca în gaură de şarpe. sarachinioţii îl scoaseră pe părintele 0otis din încăierare. să stingă focurile. în timp ce. 7ospodinele alergau pe uliţe cu căldări pline cu apă. care fusese adus şi întins pe patul moale al bătrânului /atriarheas. îl întinseră pe pământ. licovrisioţii începeau s-o ia la sănătoasa. suntem creştini î 'ar fu mimaidecât prins între cele două tabere! şi prietenii şi duşmanii dădură peste el. îl doborâră la părnânt şi-l călcară în picioare.

ca să ne-mpace. 8oi am învins& 4n curte se produse o arvă plină de voioşie. %âncaţi. -ostantis. :ru să iasă în uliţă. spuse el. fraţilor. 'acă nu se omoară ei între ei. cu pră ile pe umeri. şi atunci ne-am dus pe copcă& 8icăieri ira-i mai bine ca aci. deschideţi < învăţătorul a fost ucis. Aga. să mai şi vindem < 'uceţi-vă îb chiler şi luaţi făină! coaceţi plăcinte! îiigeţi carne. lămuri -ostantis. 8ici măcar untdelemnul nu-i lăsat& 8n vă temeţi de 'umne eu( $ 1ai să-l întrebăm pe popă.$ Gi-au călcat +urământul. :apoarele frâncilor vor veni iar să facă blocadă la *mirna. fiii mei& *osi şi Ianacos. din care-i curgeau creierii! o falcă îi era drobită. apoi nici draeu nu le mai vine de hae. noi nu patern stârpi seminţia asta blestemată& 'e când ne luptăm. lemne avem destule aici. -ostantis striga din uliţă# $ 'eschideţi. fiindcă se omoară ei singari. $ A intrat la mi+loc între cele două tabere. la mirosul prafului de puşcă. dacă vreodată ai să a+ungi şi tu agă într-un sat de greci. $ %i-am uşurat ficaţii. $ L-am găsit într-o groapă. protestă o babă. Luca şi cei doi însoţitori ai lui se strecurară în casele cărora le dăduseră foc# toate uşile erau deschise. ise Luca. slavă 'omnului. $ 0ireşte. în eurtea Iui /atriarheas. %ă furnică prin degete. răspunse părintele 0otis. $ *tai liniştit şi nu te băga. din tată-n fiu. $ Iau asupra mea acest păcat. se aplecară şi sărutară mortul pe frunte. $ "e doare ceva. cresc ece la loc. aga îl ţinea însă bine. dar sunt mulţumit. femeile cărau apă să stingă pâr+olul! cei trei înhăţară fiecare câte un porc ce atârna în cârligele diu tin i şi acum intrau triumfători. "oţi cei de faţă. iar ochii rămăseseră deschişi. să şt% cum să te porţi cu ei. Lasă-I ne greci să se omoare între ei. /ricepi( îţi spun toate astea pentru ca. $ Aprindeţi focurile în cuptoare& le strigau îemeilot. cu privirea pironită şi sticloasă. şi noi l-am omorâtF ise %anolios. o să încalec pe iapă şi-o să mă duc să fac ordine. 'acă ne amestecăm şi ucidem câţiva. părinte( îl întrebă %anoâios.. -ă. /alicarilor li s-a făcut foame < $ *untem în post. devletal nostru o să intre în bucluc. dar aga îl apucă de un picior şi-i opri pe "urculeţirl se bătea să scape. $ 8u fî prost. J să-I pedepsească 'umne eu& L-am doborât pe părintele 7rigoris şi l-am pus cu umerii la pământ! sunt mulţumit. fumându-şi ciubucul în tihnă şi mângâindu-l pe Hraimachi. Acestuia. 'umne eu a +udecat drept. %anoâios! mă doare. $ Lasă-mă să omor măcar câţiva& striga Hraimachi foarte aţâţat. întins pe salteaua umplută bine cu lână. dar acum l-am aruncat şi eu în uliţă N U *e au iră bătăi în poartă. ştergându-şi o lacrimă din ochi. strigă el. să-i nimicim( Gi ceam făeut( 8imic& *mulgi tm grec din rădăcină. Hraimaehi. Acum sunt cu inima împăcată. iar când îşi vor(i scos ochii bine. îi spunea aga. 'iraitros şi Antonis intrară în curte cu mortul pe braţe. să tragă şi el cu pistobul. -ineva se duse şi trase ăvorul. mân+it de untdelemn de sus până +os! avea părul de pe cap pâdit. începu să-i fiarbă sângele în vine. dragă . Gi aşa. Avea capul spart. -ele două tabere au trecut cu picioarele peste el. bărbaţi şi femei. pe salteaua noastră. asculta împuşcăturile de afară. Aşa că-i las să se sfârtece anii pe alţii. Ogripţuroial bătrân a lăsat pe drumuri atâtea văduve şi copii.

deschide ferestrele. bre %arta( $ /răpăd. un deget era ciuntit. o şmecherie încoace. Apoi aprinseră opaiţele şi îşi pipăiră toate mădularele. făceau socoteala caselor din sat# multe ferestre arseseră. 7recul ăsta o să întoarcă lumea pe dos! mi-am pierdut vremea şi m-am străduit degeaba. ămisli încă un grec şi-l puse în faţa celui dinţii. din câte o gură lipseau câţiva dinţi. nu te las să ieşi. %arto. un braţ răsucit. luă puţin foc şi nişte bălegar şi făcu un grec! de îndată ce-şi vă u isprava. şi atunci o să-ţi dai seama. Au pus foc la casa lui moş Ladas. se oblo+iră cu alifii. griul se prefăcuse în scrumF . îi asmuţi pe turc şi pe grec unul împotriva altuia. untdelemnul şi vinul se duseseră pe gârlă. Măranii se întoarseră pe la casele lor. Ascultă ce-mi povestea răposatul bunicu-meu. unde îşi spălară rănile. care continua sa se bată din toate puterile. dar într-o i. iar m-am păcălit. 8umaidecât. lumea şi-a găsit din nou liniştea. $ *tai aci. alt braţ răsucit. să vadă cu ce s-au ales! ici-colo. du-te şi adu-ne miere şi nuci& Apoi se întoarse către Hraimachi. câteva porţi fuseseră sparte. le plămădi până se întăriră bine şi făcu turcul. iar cădeau. ţipând că vrea să ia parte \a încăierare. să vii să-mi spui# voi încăleca pe iapă şi mă voi duce să fac ordine. /anaiotaros a rămas fără fes şi eu un genunchi drobit. ghiaurilor& /arcă v-aş fi plătit eu să faceţi asta& Hine. să am plăcerea de a le au i strigătele şi împuşcăturile! şi umple butelcuţa de rachiu. casa lui moş Ladas ardea încă şi acum. porunci aga. împuşcăturile şi focurile încetară. -ocoşată o să ne-aducă miere şi nuci. pehlivane. murmură Allah. Aga i bucni în râs# $ Aferim. mehenghiul de grec îi puse o piedică turcului. arva se potoli. *eminţia asta e o pacoste pe capul lui Allah. când se lăsă întunericul. fără a se dovedi niciunul! dar. şi iată-l pe acesta la pământ < 2. aducând miere şi nuci. când se sculă. grecii începură să se ia la trântă! o piedică ici. vinul şi untdelemnul curg gârâă. două sau trei coaste rupteF "otodată. %arta se întoarse. agă& -ei doi popi sunt hartgniţi rău de tot.i drăcia dracului. un ochi umflat. %i-am făcut-o singur < murmură Allah. iar se ridicau şi o luau de la începutF Gi aşa se luptă şi acum& în felul ăsta. 'upă ce vor fi murit atâţia câţi trebuie. cădeau pe +os. îmi povestea el. se ridicau. am găsit&3 ise el vesel. trei porci tăiaţi dispăruseră. *pre seară. -um s-o dreg acum(F *ă ămislesc un turc ca să-l în+unghie pe grec şi lumea să fie liniştită. /e urmă. se cuprindeau iar. %ai luă o dată puţin foc şi bălegar. îşi puseră pahare pe spinări şi sorbiră ceai de +aleş. . dragă Hraimachi. se căi însă amar# ticălosul acela avea o privire de străpungea şi oţelul. nu fi urliu& 8u te băga în treburile grecilor. Hătu din palme! bătrâna %arta sosi în goană.Hraimachi! afară e frig. şi-au smuls bărbile unul altuia. fără să mai stea pe gânduri. neavând de lucru. Allah îşi frecă mâinile# 2Am găsit. $ %arta. -e-i de făcut(3 Gi nu închise ochii toată noaptea! dar dimineaţa. Allah. o şmecherie încoloF se luptau.i se luară la trântă şi se luptară de dimineaţa până seara. N $ -e-i afară. câte o ureche era tăiată.3 Luă nişte miere şi nişte praf de puşcă. dusese totul la bun sfârşit. o piedica dincoace.

îi spunea o băbuţă flenduroasă. nu s-a repe it în foc s-o scape( $ Ha s-a repe it. 0ii bună şi întoarce-ţi puţin nasul încolo# curge pe mine. care umbla din casă în casă. trebuie să mănânc mult ca să-mi capăt iar puterileF %âine o să mă scol şi-o să mă duc la agă să-i spun să cheme o armată de ni ami. $ -e tot spui. $ *ă ică bogdaproste vecinelor ei care au intrat în casă şi au scos-o din gura flăcărilor& 8enorocita. nu l-ai vă ut pe bărbatu-miu( --a intrat dracu în el. Haba începu să meargă fuga-fuga! n-avea timp de pierdut! se ducea grăbită. e o sfântă& Haba %adalenia plecă mai departe. 'upă puţin. îşi spunea. 2"rebuie să mă întreme . care era o sfântă. gripţuroiul. dându-i să înghită cafea. pocâlcită. el l-a aţâţat pe lanacos să dea foc satuluiF . el a băgat-o în mormânt pe %ariori a mea. ce s-a făcut cu ea( întreba baba %adalenia. fără a se mişca să iasă afară. vândutul& J să-l +upoi de viu&3 /opa se căina şi se vârcolea în pat. însă inima îi clocotea de mmie. Aşa o fi. %ai înfulecă o farfurie de tarama. părinte( Lăcusta aia să te trântească la pământ pe dumneata( 'oamne iartă-mă. /e drum se deschise p poartă şi o mână de femeie o trase de rochie. punând pahare cu sânge şi aplicând plasturi. pe care i-i rupsese părintele 0otis. a sărit în N uliţă şi s-a aşe at pe ea. au scos-o şi pe /enelopa. /opa mâncă. cu un nas cât toate ilele. el a împins hoarda de pe *arachina să coboare în Licovrisi. %ănâncă şi-o să te în drăveneşti. trântind poarta la loc. nu te-a vă ut nimeni că ând +os! nimeni& 'ar inima popii nu se linişti. *trângea ciorapul şi cârligele în braţe. stătea pe un scăunel şi ţipa. dar o să vină baba %adalenia cu alifiile ei şi totul o să treacăF 'urerea începea să-l mai lase. 2"otul s-a întâmplat din pricina lui %anolios. trădătorul. -ică trăgea cupistolul c-a întors satul pe dos! ba se mai ice că l-a omorât pe popa de la *arachina. ungând rănile cu alifii. 'e la frunte îi curgea niţel sânge.$ Gi biata /enelopa. şi ţipaF $ 'ar bărbatu-su. sărmană 7arufalio < $ *ă-l ia dracu& ise 7arufalia. 7arufalia. stând în capul oaselor pe pat. ca să se întreme e3. pe care l-am blestemat şi l-am afurisit& "otul& . plângând ca un copil. $ 8u-i nimic. numai el. %adalenia. . "oate bolile se nasc din foame. $ A vă ut cineva c-am fost trântit la pământ de blestematul ăla de popă pe care l-am afurisit. părinte.l i-a sucit capul lui %ihelis. părinte. şi-a înhăţat lada cu lire. /opa fusese adus acasă la el şi câteva vecine veniseră la căpătâiul lui. $ 1ei. dar i-am vă ut fesul. tuşă %adalenia. 2Mrăbuie să mănânce. *căpase destul de ieftin! nu-şi pierduse decât dinţii din faţă. femeia lui. tuşă %adalenâa( $ /e bărbatu-tu nu l-am vă ut. tunând şi fulgerând împotriva spiţei bărbăteşti. care ăcea în ţărână lângă puţul sfântului :asile. cu leacurile cele mai de preţ. spuneau ele. dar în loc să-şi scoată nevasta din foc. găsi-l-ar ciuma.l e vinovat de tot. să doftoricească rănile părintelui 7rigoris. -apul îi ăcea într-o parte şi fesul în alta. apoi bău un pahar dravăn de vin. 8-ai mâncat nimic de a i-dimineaţă! ţi-o fi foame. lele /ersefono( o întrebă cu voce înceată pe băbuţa flenduroasă. limonada şi mâncăruri din cele îngăduite în post. au pus-o şi pe dânsa pe ladă şi L să ve i şi să te cruceşti& L şi-a luat numaidecât ciorapul şi a început să împleteascăF Ai dreptate. ciorbă de tahân şi icre tarama. ca să gonească bolşevicii şi să facă din nou linişte şi dreptate în lumeF3 *e deschise uşa! popa întoarse capul. nici să nu-ţi treacă prin gând una ca asta& 8u.

agă. părinte( $ . Luară bâtele. stăpânindu-şi durerea. aga trase cu urechea# nu se mai au eau nici împuşcături. lele %adalenia. şi-au smuls bărbile. agă. 4mparte oamenii în mai multe cete şi duceţi-vă să luaţi în stăpânire grădinile. 'eschiseră poarta şi ieşiră! un grup trebuia să ocupe grădinile bătrânului /atriarheas. %ai mult ca sigur că aga are să se amestece în daravera asta. 'u-te şi pune şaua pe iapă& -ocoşată dădu să iasă din casă. iar al treilea live ile cu măslini.i au şapte suflete. nimeni n-o să ne mai poată goni. dacă mă doare sau nu mă doare( Acum avem alte treburi mai mari! nu te îngri+i de mine& 'u-te. nu ştie încă să deosebească raiul lui Allah de fericirea lui AdamF 1ai. să fie de sufletul fiului ei. Această linişte îl puse pe gânduri.cis& strigă aga. /e câmp ăpada se topise şi cerul era senin! vârful sfântului llie. -asa lui moş Ladas fumega şi acum. $ Asta-i rău. asta-mi place& *-a is cu unul& /opii ce fac( $ . învăluit de nea. trebuie să ne grăbim! n-avem timp de pierdut. ghiaurii au ostenit( îşi spuse el. care nu mai vedeau nimic. când aga o strigă din urmă. Aferim. stNmd pe vine în +urul mortului. Haba se apropie.i şi ce-i. "oate mădularele îl usturau. priveau sticloşi la cer. strălucea în lun+ina dimineţii. *atul dormea încă! toate uliţele erau pustii. Iar bietul învăţător a fost ucis. %anolios ieşi din casă şi coborî în curte. viile şi măslinii noştri. altul via. 'e ce dracu nu se mai omoară(3 J chemă pe %arta. $ . dragă %anolios. A doua i dimineaţa. dar se ţin tari. 'ar răbdare. tânăr. 4nchide poarta cu ăvorul în urma lor şi taie-mi o găină. 4nvăţătorul ăcea încă întins pe pietriş în mi+locul ogră ii. 0aceţi câte un bordei pe fiecare poşidic şi întăriţi-vă bine acolo! aşa. .$ Hine c-ai venit. Apropie-te. . o să le vină rândul la avera următoare. ca pisicile. ise el. 0emeile tăiaseră rămurele de laur şi-i înveliseră trupul cu ele. $ 1oaşco. s-au potolit. mai mult scâncind. $ %anolios. nu mor. îl boceau încet. $ 'ă-le afară pe vecinele astea. adună oamenii şi plecaţi repede. bucurându-se. îi şopti popa. 2-e. $ -e s-a întâmplat. 'u-te. murmură aga. /leoapele îi erau înţepenite şi nu mai puteau fi închise! ochii. agă! era întuneric când a venit. dar strângea din dinţi şi tăcea. %anolios strânse oamenii şi-i împărţi în trei grupuri. îi spuse. 'ar ră vrătiţii au intrat în casa boierului /atriarheas şi nu vor să mai plece! ice că-i a lor. unde-i Hraimachi( %i-a scăpat din mână taman când se făcea iuă. fără prea mult alean. armele şi provi iile pe care le puteau duce cu ei. şi 'umne eu să v-a+ute& $ "e mai doare ceva. 4l chemă pe %anolios. nici strigăte! era o tăcere desăvârşită. Gi-au spart capetele. kkI li i. -âteva babe. du-te şi pune şaua pe iapă i /ărintele 0otis se deşteptase şi el de cu noapte. căţeaua& $ *-o ia naiba& "ot nu-i a+unge( Iar el!a săturat încă de ea( Oamparagiul& . J mamă îi pusese în mâiniâe încrucişate pe piept un smoc de busuioc. şi învăţătorul ţinuse mult la băiat. vreau să-ţi spun ceva la ureche.u rămân aici cu câţiva inşi. bre %arta( 8u se mai omoară( $ 8u. când se tre i din somn<. se aplecă spre el. $ A fost /elaghia aici. mort de curând! fusese elevul lui 1agi 8icoâis. sărăcuţul.

baba %adalenia îi întinsese pe frunte o alifie galbenă. mişelule < :orbeşte repede < :ăd că-mi vrei moartea& . Iubirea de aproape. Harba popii se rărise şi. înţelese numaidecât despre ce este vorba. La trecerea lui. ise cu o voce miorlăită. 8-avea decât un singur gând în cap# să-l +upoaie de viu pe %anolios. $ /ărintele 0otis n-a păţit nimic. Ar fi trebuit ca el să fie paracliser. teama de 'umne eu. milostenia creştină. pornirile întunecate din primele ere ale omenirii. dând a înţelege că-i împărtăşeşte durerea. câteva porţi se crăpară cu sfială! cocoşii începeau să cânte. 4n el se tre iră instinctele amorţite de antropofag. $ %ai departe. $ /ărinte. $ 'ar ce-i şi mai răuF $ Gi mai rău( *pune. începu cu un glas de-o făţarnică mâhnire. la părintele 7rigoris. părinte& $ *ă te ia dracu i %ai departe& $ "ot satul se prăpădeşte de râs şi vorbeşte L ce ticăloşie& L că. cu o bucurie ră bunătoare. ca să-i închidă rana. să-i spună cum stau lucrurile. se retrase de-a-ndăratelea. împinse uşa şi intră în casă. lipsea o bucată bună din ea! +umătate din mustaţă. Lasă. Hoierosul popă se întorsese din luptă +umulit. vă ând be+enarii trecând pe drum. cică. temându-se de pumnul greu al popii. -ăuta să răsucească vorbele cât mai bine. /aracliserul se apropie de pat. 'eschise fereastra şi. iar eu mitropolit. mai teafăr ca oricând. să sugă tot sângele din el& înăuntrul lui se vârcolea şi urla lupul din vremurile străvechi. dar în acelaşi timp o făcea pe prostul. nemernicule& 'ar paracliserul. verşi din tine numai fiereF 8u te mai ascunde după deget. raiul şi iadul. plescăind din limbă şi înghiţind în sec. nu-i mai era ruşine de nimic. să mă ierţiF 'ar corăbiile mari sunt guduite de furtuni mari& *finţia-ta e o corabie mare. că te cunosc eu& Ai nă uit L ce neobră are& L să te faci mitropolit. să-i sfâşie beregata cu dinţii. Am pierdut partida. 4şi arunca veninul picătură cu picătură. /opa 7rigoris stătea întins în pat şi privea orile pe fereastră. pas cu pas./aracliserul au i tropot de paşi. până în colţul odăii. *e îmbrăcă la repe eală şi se duse. rân+ind. 8u se mulţumea că-l afurisise şi-l gonise din sat! voia să-şi sature bine setea de sânge. în dreapta. şi fiindcă n-ai i butit. părintele 0otis te-a trântit la pământ! se spune că ai măturat praful cu spinareaF $ :ino mai încoaN puţin. . Ah. Aseară. sub obra . ca un cotoi năbădăios. $ Am să ţi-l pun pe +ar cât e el de popă < murmură paracliserul. îi fusese de asemenea smulsă din rădăcini. 'ar acum nu mai simţea nici o durere. şi-i înfăşurase capul cu o fâşie de pân ă neagră. groasă. /aracliserul a+unse acasă la preot. tot în partea dreaptă. dar se stăpâni. dar soarta e oarbă& . să-l calce în picioare. ie uitule& Altceva vrei să-mi spui! hai. varsă-ţi fierea& $ *arachinioţii au pornit cu noaptea-n cap să pună stăpânire pe proprietăţile lui /atriarheas! i-am vă ut cu ochii mei. totul dispăruse din inima părintelui 7rigoris! în pustiul acesta sălbatic nu mai dăinuia decât lupul din el. otân+it.T cu blana ciufulită. părinte! de aceea valurile te i besc din toate părţileF $ 8u umbla cu mafa uri. de-ar putea să-l trântească la pământ.rcă uliţa în goană. pentru a le înfige cât mai adânc în inima popii. vorbeşte& -e se mai petrece acolo( /aracliserul simţi eă-l năpădeşte furia. ie uitule& se borşi popa.

sări pe duşumea şi se repe i la paracliser. da( $ -e vrei să-ţi spun. şi de unde-i aruncă pe un ton plângăreţ# $ A fost ucis& $ -ine( răgi popa. spunându-i# $ Ai să mărturiseşti. +ur. -ine l-a ucis( $ 8u ştiu. $ L-ai vă ut& 'e ce-l tăinuieşti( L-ai vă ut. . 'intr-o smucttură a picioarelor aruncă aşternutul de pe el. cam nu ve i cine-ar fi acela( $ -e să-ţi spun. inâşelule& /aracliserul ridică ochii în sus.$ -e-i şi mai rău. 1aralambis& . -re & că eF( $ .h. părinteF 'ar. iar tutunul mărunt din ea se împrăştie. 1aralambis( în sinea ta. să ră bun sângele vărsatF Aşadar. în clipa când sfinţia-ta erai trântit la pământ şi când părintele /otis îşi înfipsese genunchiul în. $ 8u bănuieşti pe nimeni. s-ar ice ca am ant cevaF 'ar mi vreau să intru în păcatF $ 8u te teme de iad. bine. aşadar& L-ai vă ut cu ochii tăi3& 'osădiiui paracliser tăcea. 1 $ Hine. Oisa tare# $ 'a. nu ştii.şti un om cu glagore! trebuie că ştii tu cevaF /opa se apropie. -ineva a aruncat cu un pietroi în el şi i-a făcut ţeasta obF Acum e ţeapăn şi ace întins în curtea lui /atriarheas. lasă-mă să-mi adun gândurile. /opa îl scutură cu putere. nu-i aşa( A+ută-mă. toţi o să murim odată şi odatăF /opa înhaţă tabachera de bron şi-o aruncă în capul paracliserului! dar acesta se feri într-o parte. tot. l-am vă ut& Acum ini-aduc aminte. ehib ui în sinea lui paracliserul.u sunt lingă tine doar! vorbeşte fără fricăF Gi eu mam ghidit îa el *atana& L-ai vă ut. şi tabachera se i bi de uşă. Aşa că nu e nici o prime+die să spun că l-am vă ut&3 7ândul acesta îi luă o piatră de pe inimă. vă u pumnul mare\ ameninţător deasupra capului său şi îngărmă# $ /ărinte. mă scol din pat şi-ţi trag o chelfăneală să mă ţii minteF -e e mai rău( $ -um. unde se simţea la adăpost. părinte( *-ar ice că l-am vă utF *-ar ice că nu l-am vă utF /opa ridică pumnul mânios! paracliserul se făcu mic cât un purice. $ 1ristos răstignit a doua oară L voi. l-ai vă ut cu ochii tăi. A+ută-mă să mă îmbrac. nu dau năpasta pe nimeni. care abia avu timp să se retragă în dosul mesei şi al celor două scaune. pe podea. dacă vrei să-mi aduc aminte. părinte. să mă duc la agă. aştept& 2Am spus că l-am vă ut. nu despre asta e vorba! lasă asta& . dădu la o parte masa şi scaunele şi puse uşor mâna pe umărul paracliserului. cura+ < "oţi suntem muritori. 4n felul ăsta. $ :orbeşte. tăGtii tu ce ştii! iar altfel nu poate fi. tocmai eu să-ţi aduc o veste ca asta& %i se rupe inima în mine. că de nu. cu toate căF AdicăF $ 'arF AdicăF 1ai. L-am vă ut eu ochii mei. părinteF 0ratele dumitaleF /opa a+unse la capătul răbdării. *e temea de popă! se temea însă şi de iad! îşi pierdu capul cu totul. părinte( /e nimeniF 'ar. părinte( Ah. 'e unde vrei să ştiu( /are-se că a fost găsit într-o groapă cu capul drobit. ştii cât de mult ţin eu la tine. adu-ţi aminte. a cărui rană se deschise şi începu să sângere e iar. $ Hine. părinte. 'ar pe cine( 8-am spus pe cine.

îşi vârî pistoalele de arginl în el. el mi-a spart capul. să ne ră buni& 'ă-mi-l pe %anolios pe mâna mea. şi-am să vă spân ur de picioare& Au i iar poarta scârţâind şi se întoarse să vadă cine-i. bine îţi stă. fruntaşi. bolşevici. cu obra+ii şi mâinile pline de răni. ciorapii şi anteriul şi începu să-l îmbrace pe burduhănosul popă. să-l +udec eu! tot satul îl cere într-un glas. aşa cum m-a ars şi el pe mine& se rugă Ladas plângând. le ciocniţi una de alta şi se sparg. $ -e să-ţi spun. îşi aruncă gârbaciul pe umăr. *e descinse poarta. curte intră un bătrânel încovoiat. spri+inindu-se de id să nu cadă. popi. agă& strigă la rândul lui popa. întin ând amândouă braţele spre el. nu biera aşa. agă& :in la tine cu braţele întinse şi-ţi cer să faci dreptate. sfri+it. a+utându-l să se aşe a. bre popo& %i-ai spart urechile < *tai colea +os! %arta o să-ţi facă o cafeluţă să-ţi vii în fire. inima din mine& $ -ine. iar dara veriF murmură. L-a vă ut paracliserulF L-am vă ut şi eu& $ Arde-l. -e-i cu mutra asta( . %anolios& . $ 1ai cu mine la agă. $ -arnaTi& eTclamă ui.l a asmuţit toată *arachina. $ . ca ouăle.. bre. . 8oroc eă l-ai vă ut& Antihristul& 8ici nu ştii ce mare serviciu faci creştinătăţiiF /aracliserul nu mai putea de bucurie! luă i menele. îi ise popa. cine mai e şi mascaraua asta( -ine eşti. $ /e legea lui %ohamed. ţi-ara mai spus o dată. $ Iavaş-iavaş. 4l încălţă. %arta se repe i cu un scaun. dă-mi-l pe %anoliosN. *trăbătu curtea şchiopătând şi se aruncă la picioareleK Indurare. un urs +umulit. el l-a ucis pe fratele meu. cu capul gol. unul după altul. oborâtule( $ %anolios& %anolios& Holşevicul& $ Avem martori. să-l ungem pe bandit cu catran şi să-i dăm foc& Aga se scarpină în cap şi scuipă la pământ fără nici un chef. învăţătorul& Am martori& "u ai puterea în mână şi repre inţi "urcia aici la Licovrisi. Ia. care intra în curte şchiopătând. agă& Arde-l. Aga nu-şi putu stăpâni risul. %ai încet.nde-ai găsit-o( $ %i-au dat foc la casă. agă& %i-au spart chiupurile şi boloboacele! mi-au ars lă ile. o cămila ruoasa. Aga tocmai se pregătea să încalece pe iapă.i. plin de sânge. popo& -ine te-a hiritisit aşa( $ 'reptate.ra /anaiotaros.A+ută-mă să mă îmbrac. plesnind din bici! cu fiecare plesnitură a biciului. mugi el. Hine că-i numai atât& $ Agă. agă& 5ă bunare& strigă popa. sau /anaiotaros( . urbagiule&F /e urmă. *ă facem un rug în mi+locul pieţei. nu aşa repede. târşâiţi. el a dat foc satului. îi puse potcapul pe cap şi îl împinse grăbit spre uşă. cu hainele rupte. aveţi căpăţâni de greci. Aga se încinse cu seleaful. :ă ându-l pe părintele 7rigoris venind cu paşi mărunţi. eu părul şi barba pe +umătate arse. murdare de sânge şi de noroi! faţa îi era umflată şi plină de vânătăi. strigă popa din nou. din care curgea sânge. i bucni în râs. aga& striga el. *unteţi greci.mbla în sus şi-n +os prin curte. tu parcă ai fi bătrânul Ladas( ise agaK împungându-l cu vârful piciorului. am să vă înhaţ pe toţi. mânia răvăşită îi creştea şi mai mult. cu un singur pistol la cingătoare. $ Iar buclucuri. 8u-i nici un bucluc. cu capul oblo+it. să te duci să spui că mortul trebuie dus la biserică. hainele. Lua-v-ar dracu de greci& .

h. a ocupat *arachina. cu ochii înroşiţi.3 $ -e mai stai în cumpănă. semăna cu un -e de casă care boleşte! îşi mişca mereu capul *at P închidea şi deschidea tară încetare bu ele. agă& $ . un sat de bolşevici& *-a . Are în spatele lui %oscova. un cioflingar. popo& făcu aga. încet. L-am vă ut cum i-a dat bidonul cu ga lui Ianacos şi lam au it spunându-i# 2Ianacos. L-am vă ut cu ochii mei cum l-a omorât pe învăţător cu un pietroi. să liberăm satul de sub turci&3 $ Avan& 6uri. agă( strigă la rândul lui /anaiotaros. intrat totuşi la gânduri. femeiZ şi mueea! mâna îi tremura tare şi-şi vărsase to* cafeaua din ceaşcă pe anteriu. ghemuit la pământ. încovoiat pe scaun. râu-iZo afacere rea să uci i un grec. $ 6ur. *copul lui e să arunce "urcia în aer.nul mai puţin înseamnă orişicum un câştigF %ai ales că eu nici nu tnă bagF Ia să stăm şi să +udecăm niţel. agă. şi gândeşte-te ce este el acum. că abia se mai ţinea pe p.ra un nenorocit de cioban. dar nu răspunse nimic. adu o otreapă să-i curăţăm& i /opa se simţi atins în amorul propriu! ridică faţa. %arta. 6uri că-i aşa( /anaiotaros îşi aruncă privirea spre popă! acesta îi făcu un semn din cap. nenorocit! scoase Wn mormăit greu. şi deodată se prăbuşi m panunt Aga privi pe rând spre cei trei musafiri ce-i că ură pe cap atât de dimineaţă. /anaiotaros( răcni aga. * o -în`anie ronţăitoare. un golan care n-avea nici o oaie şi nici o palmă de pământ. la generalii ăştia care s-au scăpat pe ei& /e legea mea. Jemincmul fl d**"adt de tare. ucide. prinde cheag şi va atrage de partea lui toată lumea t $ . şef de bandă. nu r=:! ridică pumnul şi $3( N id lupul intră în ti! oliosF Lasă-l pe n N iot satul o să 9f să ceară să r( ui 'unme #< -e face oricine a tune omoară& 'ă-mi-l pe tră# tu nu te-ameste-# dată sub N Nstra ta :ocea po!&ai e vos $ ova cru$te& ( îl. înK cercând să se ridice de pe scaun. Avem aici o *atană plătită de 2 să distrugă satulF *ă distrugă "urcia& 8u < + rile cu uşurinţă. /opa. Hatnnul Ladas. $ Agă. la bairacurile astea ciuruite. un bolşevic. argatul lui /atriarheas. $ 1a. dă foc mai întâi la casa agăi! ard:l pe câineâe ăsta. a întemeiat sub nasul nostru uri sat nou./anaiotaros se re emă de perete. care-L a+ută. /anaiotaros nu mai era decât un mototol de noroi şi de drenţe din care (eau la iveală două picioare lungi!i o ţaţa mare. 2La urma-urmei. /opa i buti sa se ridice în picioare! îşi adună toate puterile şi se apropie de agă. cam născoceşti. de bină familiile! lYa adus de la capătul lumii pe popa 0otis cu turma lui de drenţăroşi. $ 8ăscocesc( 'ar e limpede ca lumina ilei. 'acă-l lăsam să trăiască. ăştia mi-s greciiC& %i-au adus ciuma în curte I 1ei. . uitaţi-vă la corăbiile astea împotmolite. Ia adu-ţi aminte ce era %anolios la început.oasn poporului dreptate * li aga satului nostru! e Aga începu să chib uiască adâne. . ha& hohoti aga. agă& întări părintele 7rigoris. Gi uite unde a a+uns în câte^a luni cu spri+inul %oscovei! o fiară& . nu uita că eşti dator să dai se L veală devletuâui.ooare! e ka în +os. ise.

+urat să-ţi dea foc la casă. mă ţin. toţi& *trângeţi-vă numaidecât în. îşi aminti anii copilăriei şi lăsă să-i cadă câteva lacrimi. $ -aută-ţi3 fesul. agă# ia seama& Lupul a pătruns în stâna ta! iueide-l& Aga se afla în mare încurcătură. bre gogeamite& "e mai ţin picioarele să mergi pe ele( $ 'acă-i vorba de %anoâios. Am de luat o hotărâre serioasă < /ărintele 7rigoris şi Ladas străbătură satul în goană! se duseră şi-i spuseră paracliserului să tragă din nou clopotul la biserică. /opa înainta până în mi+lociC. ştergeţi-o < 4nşfacă biciul şi începu să-l învârtească pe deasupra capetelor lor. să te omoare. ise cu gla. ia doi vlă+gani de ispravă.Nstăpânire pe noiF Mi-e în +oc capul. şi atunci m-am dus pe copcăF Mapul de popă are dreptate& Lupul a pătruns în stâna mea! dacă nu-l +upoi eu. 1ai. /ână acum. sau viu( $ :iu. ghiaur prostănac( $ L-am uitat ieri. . *ătenii ridicară mortul şi-l duseră la cimitir. a "urciei < 2'acă las râma asta să crească. în picioare. ce-o să se întâmple cu "urcia( %oscovitul va veni s-o bloche e. $ "e văd cu scăfârlia goală& -e-ai făcut cu fesul. îi citi la repe eală câteva rugăciuni de mort. acum e în +oc soarta devletului. agă. să-l osândim. iar acum erau furioşi şi strigau că vor să se ră bune. în faţa porţii. fură rumegaţi toată noaptea de ruşine. îşi spunea el! n-au decât să se bată între ei. dacă tu singur nu te simţi în stare. agă. repede& N8I $ %ort. am fost umiliţi şi trebuie să ne ră bunăm& I-am vorbit agăi şi ne-am înţeles întru totul. 4ngro iţi. /opa. dar gmdindu-se tot timpul la altceva. el şi numai el& 'ar a sosit ceasul să i-o plătim. goniţi din urmă de şuierăturile biciului. ca să-l +udecăm. spri+inindu-se în toiagul său mare. 'ar văd că nu e vorba numai de o ceartă între voi. 7hipsofagul nu mai şchiopăta! de bucurie parcă îi crescuseră aripi! porni în goana. grecii! gluma se îngroaşăF /lecaţi de-aici& *ictir& Lăsaţi-mă singur să-mi storc creierul şi să văd ce-i de făcutF 1ai. privise toată povestea. răspunse şelarul. ca un câine bătut. $ :ino încoaN. să prade satul şi să cheme moscovitul să pună. ie grăi el. 4nvăţătorul fu înmormântat în mare grabă. şi să mi-l aduci pe %anolios aici. pieţei cu mare sprinteneală! s-ar fi is că înviase. pe care l-am afurisit. la puţul sfântului :asile.s tare. adu-mi o butelcă de rachiu& îi strigă slu+nicei.faţa casei agăi. :eniră şi răniţii! amărâţi că nu le putuseră ţine piept drenţăroşilor. mă va +upui el pe mine&3 $ "oată gâlceava voastră pe mine nu mă priveşte. "oţi erau grăbiţi şi nu se gândeau decât la un singur lucru. să-i bem sângele& 1aide. $ 0iii mei. asta cu un fel de dispreţ! o ciorovăială a grecilor. a îngropăciune. desfaceţi-vă hainele să v-arătaţi rănile şi strigaţi# 2%anolios& %anolios& 'ă-ni-l pe %anolios3 Atât& 5estul mă priveşte pe mine& Apoi se îndreptă cu paşi repe i spre biserică. Am au it că l-a găsit baba %adalenia! o să trimit pe cineva să mi-l aducă. cei trei musafiri sg repe iră buluc spre poartă. Aga are să-l dea pe mâna noastră. -ine e răspun ător de nenorocirile noastre( %anolios. Măranii se strânseră în piaţă. îl sărută pentru ultima oară. Aga i bi poarta cu piciorul şi-o închise în urma lor. plesnind din sfârc. $ %arta. călcându-se unul pe altul. ba nedându-se în lături să le şfichiuiascNă spinările. care aştepta ghemuit afară. apoi se împrăştiară. poftim. -ătre amia ă. oamenii băură câte un păhărel de rachiu pentru odihna sufletului lui. să-şi scoată ochii până n-or mai putea& 'ar. cu capetele îngropate între umeri. luase hotărârea. aga. se aplecă peste trupul fratelui său. beat turtă. II chemă pe /anaiotaros.

4ndată după-arnia ă aducă ultimele veşti. Al tău cuprinde un norod întreg. ise el..U Ascunde-te.!mai 2la -ostantis cu familia lui şi cel mult cu încă vreo câţiva prieteni! nu merge mai departe. %anolios se transfigurase! faţa Ini strălucea ca soarele! crescuse parcă şi ir< ai mult. drăguţule < murmură el.i c-u. dra. o (aâr# picior şi ]#e. -ostantis făcu ochii mari. şi să te +udece. _r din aripi.l e vinovatul&3 *unt hotărâţi să pună gheara pe tine. ca incendiator. fugi cit mai departe! ţi-e viaţa în prime+die.N"nl meu %anolios. Oice c Nns ş g călău crud. .să scape mulţimeaF J să mă duc singur să mă pred. Au turbat toţi& $ Locul meu e aici. 'a. $ %anolios. %anolia! popa s-a +urat să te scoată numai pe tine vinovat şi să-ţi tacă de petrecanie. alergând să pornit să aţâţe iar lumea. se va potoli. freeându-şr mâinile mari. U_fF . şi-o# lase în pace pe prietenii noştriF "ocmai asta vreau. şi îndeamnă sătenii să se strângă în faţa casei agăi şi să strige#'ăni-l pe %anolios& . raspi să fug. Hrava ţie.21a. /ărintele 0otis e r se scoale şi-o să se ducă se %anolios.u tremur numai gândinduYmă la tot ce se pregăteşte. %anolios. L. N -ostantis înclină capul şi-l urmă. mea şi mă vor ucide. *ufletul meu se mărgâneşt. . eu am ucis! da. era senin! era. -ostantis clipea des din pi!e.ni agăi. cu !u -ostantis. -enţi.-şi-o să rt să $ curnască ilrepiniile noastreF 'ar cu mă tem. %ano. sunt p bolşevic. Iuda /anaiotaros& I-ai venit de hac&3 %anolios şi însoţitorii lui îşi făcuseră tabăra în livada cea mare a lui /atriarheas de lingă lacul :oidomata. şi(e înălţa printre pomii live 3 ca o coloană de lumină. bine dacă toate învinuirile v idea asupra. 4naintau agale pe #ea lacului. eu am hirat. $ . însă nu e om râu. ca bolşevicF "e scot vinovat de tot ce s-a întâmplat. $ /ărintele 7rigoris *trăbate toate uliţele. -ostantis( 7e î-ai vă ut( $ Ianacos a venit c& 4n livada cea mare de c lui.os îi alesese pe cei care trebuiau să stea de pa ă. hi ddâncimile lacului# le ca iotiiiie. şi nimeni d p altul! da. mdreptânduYse spre arta live ii. ca ucigaş. 0ă aşa cum te luminea ă 'umne eu. întoaree-te la *arachina. una din acele ( iarnă cn -vă duhul cristalin. pentru tine e năde+de.a toate învinuirile voi răspunde da. deoarece au ise bătând clopotul de la biserică şi intrase la gri+i. nu mă simt îi -se să-ţi dau nici un sfat.. A`Ni lacului :oii avea rh!e de un verde-î Niteva trestii h2 ogli l!u în pân a( N din iată. unde s-a bine! spune agă. alături de fraţii mei. şi ei m prime+die. "u ai voinţa şi puterea să calci pe urmele lui 1ristos. pe când tu alergi să întânrpini prime+dia cu bucurie. eu am pus bl : da. unde îşi ridicară un bordei. netulbu$ doua burau fără un gomot.l avea de gând să se întoarcă în sat. să vadă ce se mai petrece acolo şi spre a se sfătui cu părintele 0otis. ise %anolios. ha& ţi-a sosit ceasul. ea. %anolios. -ostantis& 'up popa îşi va vărsa ura pe mine. Til legat. cum sar ice. pe înserate. $ *ă mergem. ca hoţ. -eea ce pentru mine e spaimă. :oi mărturisi tot ce-or vrea ei. cu pici de pântec. -un a ceilalţi tova care sunt putea N(# luat măgai #ii.

8u te mânia degeaba. Ar fi vrut s-o rupă la fugă. însoţit de alte două matahale! toţi trei aveau câte o măciucă în mână. îi spuse acesta. -ostantis încremeni. /anaiotaros. /anaiotaros făcu semn oamenilor lui să se oprească. -ând se apropiară de puţul sfântului :asile. mă urăşti aşadar atât de mult. -u ochii pironiţi în pământ. amestecate cu lătrături de crini! doi sau trei cocoşi cântau cu înfocare. *e întoarse către cele două matahale. dragă -ostantis. Au i cum cântă cocoşiiF 'ar -ostantis îşi ţinea bu ele strânse! se temea că.nul care mi se teme de moarte. 8u trăiesc decât ca să te ucid. potolit# $ /anaiotaros. cu dulceaţa din vârcolirile trupului ei. $ 8u ţi-e frică. se răsti /anaiotaros. -lopotul bisericii continua să sune ca de îngropăciune! de departe se au ea un vuiet surd de strigăte omeneşti. care-l încon+urau scăldaţi în lumină! apoi îşi ridică privirea spre *arachina. gândi -ostantis. dacă va. ise cu hotărâre. 8u ţi-e frică de agă. cu bu ele roşii. şi mă duc dracului. singur. -ostantis. iar şelarul era cu fesul roşu al fostului sei pe cap. spunând cu un glas blând. admirând live ile şi lunca măslinilor. cu părul auriu ca mierea. dar îi fu ruşine şi rămase pe loc. "e urme . într-un târ iu. cu pumnul lui uriaş ridicat în sus. 2Au să-l prindă3. căutând să ascundă că mergeaN soldau. eu dinţii strălucind de albeaţă. $ -e frumoasă-i lumeaF ise %anolios âmbind. ise %anolios. şi căruia nu i-e frică de nimeni. să nu care cumva să-mi scapi. $ %ă duc Ia agă. deschide gura. în timp ce el înainta. /e mine lasă-mă. nu mai am ce face cu viaţa. /anaiotaros rămase cu gura căscată! îşi lăsă mâna în +os. o să i bucnească în hohote de plâns. Asta-i toată tainaF 1aide& $ Ia-o înainte. $ 'upă ce-o să mori tu. $ 'u-te. /orniră spre sat. $ :oi vedeţi-vă de treabă& Acum mă descurc singur. mă afurisituâe( răcni la %anolios. /anaiotaros şi %a+iolios rămaseră singuri. şterge-o şi tu& -ostantis nu ştia ce să facă! se uită la %anolios. %anolios rupse tăcerea. îşi spuse el. mă( $ . cu râsul ei cristalin. . de popă. %anoâios. /e urma. de oamenii din sat( -e soi de om eşti tu. %erseră o Nbucată de drum fără să spună niciunul nimic! apoi. o să mă omor şi eu.%anolios îşi roti ochii încet pe deasupra lacului şi a copacilor desfrun iţi. dintr-un tufiş sări deodată /anaiotaros. că-mi doreşti moartea( -e ţi-arn făcut eu( $ 8u-mi vorbi cu vocea asta. Gtergeţi-o& Gi tu.nde te duci. $ J să se schimbe vremea. mă( rosti el. secătură. la copiii tăi. . %i-ai drobit inima& Imaginea văduvei îi reveni îh minte. %oşmonii dăduseră în floare! lămâile străluceau în frun işul pomilor! un migdal presimţea că se apropie primăvara# mugurii lui se umflaseră şi se pregăteau să plesnească. noapteaF 4i dădură lacrimi în ochi! oftă adânc! toate măruntaiele din el se răvăşiră. 2Gi mai frumos încă e uneori sufletul omului3.n glonte în cap. $ . 4ntoarce-te acasă. Am aflat că m-a chemat şi mă duc să mă predau. dar păstră pentru el această refleTie. cât mai semeţ. tremurând. păşea în urma lui %anolios. /anaiotaros. învăluită într-o umbră de un violet-închis` şi spre bisericuţa îmbrobodită de ăpadă din vârful ei ca un stră+er sfânt! pe urmă şi-o coborî spre câmpie.

8-a riir-iits < %anolios! ce-i al lui e-al lui# n-a fugit i ni -ifde ceafă şi ti l-am adus& i . şi nasul. îmi aprind paie-n cap. *e aciuase în grădină cu toal mda lui. cu un aer fericit. de agă. cu un aer vese6.şti un leu. $ -e ţipă aşa( întrebă %anolios. afurisitule& . îl împinse în odaie.cideţi-l& %oarte afurisitului& 'ar tocmai atunci se deschise poarta de la reşedinţa ggăi. :reţi să-l sfâşiaţi cu dinţii( 0ie& Luaţi-l şi potoliţi-vă foamea. /anaiotaros îi dădu un picior în spate lui %anolios şi intrară amândoi în curte.u mă spăl pe mâini. au rupt-o la fugă ca iepurii. au ea mulţimea adunată afară. . /ărintele 7rigoris veni în. ci şi sprâncenele. . foarte u braţ semeisate la piept.Intrară în sat. agă. în picioare. Aga înălţă capul.fugă. -ând îl vă u apărând în piaţă. plăcut! aerul era îmbâcsit de duhoarea rachiului şi a mirosului de cârnaţi! aga închidea ochii încet! se