ALEXANDRA DAVID-NEEL

INIŢIERI ŞI INIŢIAŢI ÎN TIBET
Capitolul I. DEFINIREA MISTICISMULUI TIBETAN. E ste aproape imposibil să în ă!i"e# $esti%ilor o i&ee în între'ime %lară "i %ompletă &espre misti%ismul tibetan &eoare%e e(istă o prăpastie oarte mare între &i eritele %on%ep!ii reli'ioase "i iloso i%e pe %are europenii le a%%eptă "i %ele %are ser$es% &rept un&ament pentru me&ita!iile as%e!ilor &in )Tăr*mul #ăpe#ilor+. Termenul )misti%ism+, pe %are l-am olosit într-o %arte anterioară "i pe %are îl $oi olosi în %ontinuare pentru %ă nu 'ăses% un altul mai bun, trebuie în!eles, %*n& este $orba &e Tibet, într-un sens %u totul &i erit a!ă &e a%ela %u %are suntem obi"nui!i. .n $est, un misti% este o persoană pioasă, &e tip superior, &ar, mai presus &e toate, e un %re&in%ios, a&oratorul lui Dumne#eu. Din %ontră, misti%ul tibetan $a i probabil %onsi&erat &e mul!i o%%i&entali, un ateu. De a%eea, &a%ă îl numim misti%, trebuie să a$em 'ri/ă să nu-i atribuim a%estui termen a%el în!eles "i să nu-l lăsăm să ne tre#eas%ă a%ele sentimente "i i&ei pe %are el le impli%ă termenul în !inuturile $esti%e. .n !ările a late sub in luen!ă %re"tină, ateul &in se%olele tre%ute era o e(%ep!ie rară, un el &e persona/ &emoni% %are apare în turma enoria"ilor %re&in%io"i. C0iar "i în pre#ent, el este în ă!i"at în ima'ina!ia multora %a un rebel %are în runtă %re&in!a "i reli'ia %u o atitu&ine teatrală &e ne'are "i pro$o%are. Situa!ia nu este a%eia"i în Tibet, un&e i&eea &e Dumne#eul suprem "i personal nu a ost ni%io&ată &ominantă. 1rintre numeroasele #eită!i &in 1anteonul lamaist nu e(istă ni%iuna %are să o%upe sau să aibă rolul unei iin!e eterne, omnipotente, %reatoare a lumii. 2eită!ile tibetane apar!in, uneia &intre %ele "ase eluri &e iin!e %on"tiente re%unos%ute &e %re&in!a populară. .n plus re"e&in!ele lor nu sunt situate întot&eauna în a ara lumii noastre, iar atun%i %*n& ele sunt într-o altă re'iune a spa!iului, a%este re'iuni sunt su i%ient &e aproape &e păm*nt în%*t să permită #eită!ilor să inter$ină ori%*n& în planul terestru. De a%eea pru&en!a îi în&eamnă pe tibetani să trăias%ă în termeni ami%ali %u #eită!ile mai pu!in importante, să ob!ină 'ra!ia %elor mai puterni%i "i să primeas%ă %lemen!a ori neutralitatea %elor &e natură male i%ă "i %0iar să se pre'ăteas%ă să le re#iste. A%eastă reli'ie %e pare a i %ompusă numai &intr-un s%0imb &e bune ser$i%ii, &in mărturii &e respe%t "i &in abilitatea unui îmbl*n#itor &e lei, nu are nimi% în %omun %u &ra'ostea %are îi %ălău#e"te pe %re"tini, "i în%ă "i mai pu!in %u entu#iasmul pasionant %are &e'enerea#ă at*t &e repe&e în sen#ualitate a anumitor b0a3ta-"i &in In&ia.

I#$or*t &intr-un ast el &e me&iu, &omin*n&u-l, &e"i păstrea#ă o amprentă pe %are a%est me&iu a lăsat-o asupra naturii sale, as%etul tibetan nu %e&ea#ă $reunui impuls sentimental %*n& părăse"te so%ietatea umană "i se retra'e în &e"ert. 4i în ni%i un %a# nu "i-ar ima'ina %ă a%e %e$a %are să aibă %ara%terul unui sa%ri i%iu. Spre &eosebire &e o%%i&entalul %are &e obi%ei intră la mănăstire, &upă %e î"i $iolentea#ă %ele mai pro un&e emo!ii, %u a!a p*n'ărită &e la%rimi, &espăr!in&u-se %u &urere &e %eea %e el în%ă mai nume"te )lu%rurile bune+ ale a%estei lumi, as%etul tibetan, %a "i sann5*sin-ul 0in&us, în ă!i"ea#ă renun!area %a o i#bă$ire eri%ită. S%rierile bu&&0iste %on!in multe pasa/e %e &e#$ăluie a%eastă stare &e spirit6 )7ia!a %asni%ă este s%la$ie %urată, libertatea %onstă în a părăsi %asa.+ ).n o%0ii unui Tat0*'ata8 splen&oarea unui re'e nu este %u nimi% mai mult &e%*t un s%uipat sau un ir &e pra .+ )1line &e arme% sunt pă&urile sin'urati%e. Cel %are este eliberat sa$urea#ă lu%ruri %are nu-i atra' pe %ei &in turmă.+ Ni%i o )în%*ntare+ nu-l a"teaptă pe '*n&itorul în!elept în s%0itul, %oliba sau pe"tera sa &in mi/lo%ul sin'urătă!ilor tibetane. Totu"i, e(ta#ul $a i al lui "i se $a s%u un&a în El. Ceea %e îl $a !ine într-o stare &e imobilitate atentă, #i &upă #i, lună &upă lună "i an &upă an $a i %ontemplarea mo&ului în %are lu%rea#ă '*n&urile sale în anali#a &e sine, elimin*n& propriile lui me%anisme pe măsură %e a%estea se &o$e&es% a i nea&e$ărate, p*nă %*n& $ine timpul în %are /u&e%ata9 în%etea#ă &eoare%e a ost înlo%uită &e %unoa"terea &ire%tă. Apoi, o&ată %e urtunile st*rnite &e teoriile 'eneratoare &e '*n&uri "i spe%ula!ii se lini"tes%, o%eanul min!ii &e$ine limpe&e "i %alm, ară %a o sin'ură mon&ula!ie să îi tulbure supra a!a. .n a%eastă o'lin&ă nete&ă, ară %usur, lu%rurile sunt re le%tate ară %a ima'inea lor să ie &istorsionată: "i a%esta este pun%tul &e ple%are al unei serii &e stări %are nu î"i are ori'inea ni%i în %on"tiin!a obi"nuită, ni%i în in%on"tien!ă. Atun%i se &es%0i&e intrarea într-o s eră &i erită &e %ea spre %are ne mi"%ăm &e obi%ei. A%um, &upă %e ne-am e(primat re!inerea în le'ătura %u sensul termenului, putem $orbi &espre )misti%ismul+ tibetan. ;ri%are ar i s%opul spre %are misti%ii tibetani !intes%, %ea mai i#bitoare %ara%teristi%ă a lor este în&ră#neala "i o &orin!ă impetuoasă "i uni%ă &e a-"i măsura puterile %u obsta%olele spirituale sau inami%ii o%ul!i. Ei par anima!i &e spiritul &e a$entură "i, &a%ă pot olosi termenul, i-a" numi )sporti$i spirituali+. .ntr-a&e$ăr, a%est nume li se potri$e"te mai bine &e%*t ori%are altul. ;ri%are ar i rami i%a!ia &rumului misti% pe %are se a$enturea#ă, a%eastă a%!iune este &i i%ilă "i peri%uloasă. Felul sporti$ în %are pri$es% ei lupta nu este o atitu&ine reli'ioasă obi"nuită "i pentru a%est moti$ merită aten!ia noastră. Ar i eronat totu"i să %onsi&erăm &rept erou pe ie%are &intre a%eia %are &ores% a%%eptarea %a &is%ipoli &in partea unui '5u& lama< "i %er &amn'a'= &e la el. 1rintre %an&i&a!ii la asemenea ini!ieri preliminarii, iin!ele în mo& spe%ial ori'inale ori remar%abile în alte pri$in!e ormea#ă o minoritate re&usă> marea ma/oritate sunt simpli %ălu'ări. Mul!i &intre ei înainte &e a %ăuta mai multă în$ă!ătură esoteri%ă, ni%i mă%ar nu au în%er%at să-"i însu"eas%ă în$ă!ătura pe %are le-o &au "%olile monasti%e. Cau#a a%estei ne'li/ări poate i a priori o lipsă &e %re&in!ă în $aloarea a%estei "tiin!e o i%iale> totu"i, este oarte posibil %a stu&iul obi"nuit al %ăr!ilor să i ost %onsi&erat pur "i simplu prea &i i%il pentru un număr important &intre %ei %are renun!ă la lume. Ten&in!ele instin%ti$e spre %ontempla!ie "i imitarea oarbă a e(emplelor &ate &e al!ii %onstituie ori'inea $o%a!iei multor nal&/orpa?. Un nal&/orpa se '*n&e"te &oar )să a%ă reli'ie+ @, %um este &enumită în tibetană, ară să aibă ni%i %ea mai mi%ă i&ee un&e îl poate %ălău#i %alea pe %are a intrat. Totu"i, %el %are la în%eputul &rumului e &oar un prostăna%, nu este %on&amnat să răm*nă întot&eauna a"a. Mira%ole nea"teptate se înt*mplă a&esea pe Calea S%urtăA. Ai%i, orbul &e$ine

%lar$ă#ător "i %lar$ă#ătorul î"i pier&e $ă#ul. Dis%ipolii %u intele%tul amor!it se trans ormă în in$esti'atori %u &arul pre$i#iunii în timp %e min!ile luminate &e%a& într-o stare &e apatie. Este e(traor&inar să $e#i $ite#a %olosală %u %are se s%0imbă $aloarea mentală, morală "i %0iar i#i%ă a unei iin!e. 4i totu"i misti%ii tibetani răm*n imperturbabili. Bermenii %ărora se &atorea#ă a%este trans ormări aparent in%oerente e(istă, spun ei, în $ariatele in&i$i&ualită!i "i a%e"tia pur "i simplu, p*nă în a%el moment, nu au a$ut %on&i!iile a$orabile &e#$oltării "i ru%ti i%ării. Aspirantul la ini!ierea misti%ă trebuie &e la bun în%eput să-"i %ulti$e &is%ernăm*ntul "i puterea &e a-"i asuma atitu&inea obser$atorului %alm "i &eta"atC, %apabil &e o stăp*nire &esă$*r"ită asupra ten&in!elor naturale "i asupra &orin!elor tre%ătoare. ; abilitate &eosebită este %erută pentru a urma %u su%%es antrenamentul peri%ulos impus unor &is%ipoli, antrenament %e %onstă în trăirea e e%ti$ă a $ariatelor pasiuni. Ai%i se pune problema &e a intra în o% "i &e a nu i ars. Testele %ărora li se supun unii &is%ipoli, la s atul '0i&ului lor spiritual sau împin"i &e &orin!a &e a-"i $eri i%a reali#ările, sunt e(trem &e ori'inale, iar re#ultatele lor sunt aproape in%re&ibile, în spe%ial &in pun%tul &e $e&ere al stăp*nirii instin%telor %arnale. Dis%ipolului îi este re%oman&at &e asemenea să î"i obser$e a%!iunile, ormarea în interiorul său al '*n&urilor "i sen#a!iilor, atra%!iilor "i repulsiilor, să se stră&uias%ă să le &es%opere %au#ele, apoi %au#ele a%estor %au#e "i a"a mai &eparte. .n &ire%!ia opusă, trebuie luat în %onsi&erare lan!ul &e e e%te %are pot să urme#e &i eritelor a%ti$ită!i mentale sau materiale. Este u"or &e obser$at &in toate a%estea %ă, sub numele &e meto&e misti%e sau esoteri%e, lamai"tii &e apt %uprin& o pre'ătire psi0i%ă po#iti$ă. .ntr-a&e$ăr, ei pri$es% m*ntuirea nu %a &arul unei #eită!i, %i mai &e'rabă, %a pe o %u%erire &i i%ilă, iar mi/loa%ele &e a reali#a a%eastă %u%erire %onstituie o "tiin!ă. Capitolul II. BDIDUL S1IRITUAL. . n %onse%in!ă, a"a %um noi mer'em la un pro esor %*n& $rem să în$ă!ăm matemati%ă sau 'ramati%ă, în mo& ires%, tibetanii apelea#ă la un maestru în misti%ism %*n& &ores% să ie ini!ia!i în meto&e spirituale. Cu$*ntul sans%rit 'uru este numele &at '0i&ului spiritual "i tibetanii au a%%eptat a%est %u$*nt străin în $o%abularul lor literar. Totu"i, într-o %on$ersa!ie se spune în 'eneral )Lama al meu+, prin a%easta în!ele'*n&u-se %ă este in&i%ată rela!ia &intre maestru "i &is%ipol. De"i tibetanii a%or&ă respe%t suprem "i spri/in material pentru %uno"tin!ele %e le sunt transmise, în !ara lor se înt*lne"te rar a%ea $enera!ie oarbă a 'uru-lui %are este at*t &e obi"nuită în In&ia. Milarepa, poetul ana0oret, a ost o e(%ep!ie. E(emple ale unei ast el, &e aspira!ii, a&mira!ia "i &ăruirea a!ă &e maestrul său, %a %ele mani estate &e el, sunt e(trem &e rare. .n %iu&a multor e(presii 0iperboli%e olosite atun%i %*n& $orbe"te %u sau &espre maestrul lui, $enera!ia &is%ipolului tibetan este în&reptată spre %uno"tin!ele al %ăror prote%tor este maestrul. Cu %*te$a e(%ep!ii, &is%ipolii tibetani sunt pe &eplin %on"tien!i &e &e e%tele pe %are le are )lama al lor+. Dar respe%tul îi împie&i%ă să împărtă"eas%ă "i altora &es%operirile lor în a%est sens. .n plus, multe lu%ruri %are ar părea %on&amnabile unui $esti%, nu-i "o%0ea#ă %*tu"i &e pu!in. A%easta nu înseamnă %ă tibetanii, $orbin& în 'eneral, sunt lipsi!i &e prin%ipii morale, &ar %ă a%estea &in urmă nu sunt neapărat la el %u %ele %are e(istă în !ările noastre. 1olian&ria, &e e(emplu, at*t &e aspru /u&e%ată în $est nu le apare &elo% %ulpabilă. 1e &e altă parte, o %ăsătorie între ru&e, %0iar "i între $eri în&epărta!i li se pare abominabilă în timp %e noi nu $e&em în a%easta ni%i un el &e rău. C*n& tibetanii î"i a&u% oma'iile în mo& 'eneros unui om ale %ărui imper e%!iuni sunt e$i&ente, a%eastă atitu&ine nu este &eterminată &e orbire a!ă &e &e e%tele lui. 1entru a în!ele'e

un a're'at ale %ărui elemente. a apelat la un maestru aimos. Misti%ii lamai"ti nea'ă e(isten!a a%estui )eu+. pe a%eea &e la %are pot i ob!inute le%!ii "i s aturi olositoare. E(istă %a#uri "i mai %iu&ate. Totu"i. in&i$i&ul $ă#ut &e ei este %a "u$oiul iute al unui r*u sau %a aspe%tele multiple ale unui $*rte/. ei pri$es% &in a%ela"i pun%t &e $e&ere a&orarea &e ori%e natură. un om obi"nuit "i totu"i. Ai%i nu ne preo%upăm &e stăruin!a. în%re&erea pe %are o a$eau în maestrul lor a pro&us un e e%t similar %elui %are ar i putut pro$eni &intr-un a/utor e(tern. ma/oritatea o%%i&entalilor %ontinuă să se ima'ine#e %a iin& o entitate omo'enă %are &ăinuie %el pu!in &e la na"tere la moarte. 1entru a bene i%ia &e a%estea. Dis%ipolii a$ansa!i sunt %apabili să re%unoas%ă &intre su%%esiunea &e personalită!i %are li se &e#$ăluie în maestrul lor. tot a"a %um ar a"tepta răb&ători tre%erea unui în!elept în mi/lo%ul unei mul!imi. puterea &e %on%entrare sau inteli'en!a neo itului. mul!i &intre mae"trii atribuie o mare parte a responsabilită!ii pentru su%%esul sau e"e%ul pre'ătirii spirituale &is%ipolului însu"i. a%!ionea#ă "i rea%!ionea#ă unele asupra %elorlalte "i sunt neîn%etat s%0imbate %u %ele ale a're'atelor în$e%inate.n $reme %e este %on"tienti#at aptul %ă instruirea &e %ătre un e(pert în probleme spirituale este e(trem &e $aloroasă "i utilă. $orbim &espre un om %a iin& bun sau rău. omi!*n& să obser$ăm mani estările %are întrerup %ontinuitatea aspe%tului obi"nuit al unei persoane. &ar ei nu %re& %ă a%este s%0imbări trebuie să urme#e una &upă %ealaltă. . . 2eul poate să ie o piatră. &in minut în minut. A%eastă entitate poate să trea%ă prin s%0imbări. în a&orarea 'uru-lui %a "i în alte orme &e a&orări. et%. C0iar %*n& au respins %re&in!a într-un su let imaterial "i nemuritor. Ea a%!ionea#ă in&epen&ent &e $aloarea intrinse%ă a obie%tului ei. Uneori. Utilitatea a%estora se autoe$i&en!ia#ă. trebuie să ne amintim %*t &e &i erite sunt i&eile $esti%e re eritoare la )eu+ a!ă &e %ele sus!inute &e bu&&0i"ti. urmăres% să 0răneas%ă "i să intensi i%e %re&in!a "i a&ora!ia. a&orarea lor poate să tre#eas%ă în %el %are se &e&i%ă ei. tatăl spiritual. Totu"i. După %*te$a #ile &e "e&ere %u el. unii &intre ei se lasă în $oia unor pra%ti%i &e$o!ionale sau altor un%!iuni asemănătoare.a%easta. Era a%el 'ramati%ian mai pu!in pri%eput în 'ramati%ă pentru %ă a %e&at tenta!iilor %ărniiI Ce le'ătură e(istă între a%este lu%ruri "i în %e el i-ar i a e%tat stu&entului %uno"tin!ele &espre 'ramati%ă puritatea morală a pro esorului săuI . at*t materiale %*t "i mentale. poate să &e$ină mai bună sau mai rea. %i &oar o înlăn!uire &e trans ormări. Nu numai misti%ii tibetani. Ei sus!in %ă a%esta nu e(istă. auster sau &e#mă!at. în realitate s-au ba#at tot timpul pe %re&in!a &in ei în"i"i. Nu este oare un prost omul %are re u#ă să ri&i%e un 'iu$aer &intr-un $as mur&ar &in %au#a mur&ăriei lipită &e $asI Lama lumina!i pri$es% $enera!ia pe %are o arată '0i&ului lor spiritual &intr-un pun%t &e $e&ere psi0i%. A%esta apar!inea or&inului reli'ios "i s-a &e&i%at $ie!ii &e 'elon'88.ntr-a&e$ăr. . )Ce mai ne'0iobH+ a e(%lamat lama au#in& ane%&ota. ei tolerea#ă mani estările in erioare %are li se în ă!i"ea#ă în a%ela"i lama. %onsi&erat %a a&e$ăratul lor )eu+. A%est apt i-a pro$o%at un &e#'ust at*t &e pro un& în%*t "i-a str*ns %ăr!ile "i lu%rurile "i a ple%at. . &ar "i numero"i asiati%i au %on$in'erea %ă %re&in!a în sine repre#intă o putere. ele$ul a &es%operit %ă pro esorul său în%ăl%ase le'ea %elibatului "i era tatăl unui băie!el. un alt element este %onsi&erat ne%esar "i %0iar mai puterni% &e%*t toate %elelalte. Totu"i. Mărturii e(terne &e respe%t. &orni% să în$e!e 'ramati%ă tibetană.mul inteli'ent a&ună %unoa"terea &e oriun&e o 'ăse"te. o ener'ie &eosebită "i %apa%ită!i nebănuite. Mul!i no$i%i %are nu ar i în&ră#nit ni%io&ată să se a$enture#e pe %alea misti%ă &a%ă nu ar i %re#ut %ă sunt sus!inu!i "i spri/ini!i &e puterea mentală sau ma'i%ă a maestrului lor.ntr-o #i i-am istorisit unui lama po$estea preotului E3ai EaFa'u%0i8G %are. A%est element este %re&in!a. &e"i nu sunt prea %on$in"i &e e(isten!a obie%tului a&orării lor. Ast el.

$iitorul ini!iat &emonstre#ă %ă pose&ă 0otăr*re proprie. El este în mo& si'ur %apabil să ob!ină in orma!ii "i potri$it s%opului parti%ular pe %are îl urmăre"te. a%tul i#i% in luen!*n& mintea. ie %ă a străbătut-o el însu"i. pare o %0estiune pur înt*mplătoare. pentru a ris%a a$entura &uală a surmontării &i i%ultă!iilor &e natură spirituală "i a %on runtării %u problemele materiale ale e(isten!ei sale. mimi%ii "i in luen!a e$enimentelor în%on/urătoare asupra min!ii. a"a %um ar i unii ispiti!i să %rea&ă.ntre el "i %ălu'ărul obi"nuit %ăruia îi lipse"te ini!iati$a Ja"a %um sunt miiK este o mare &i eren!ă. să apele#e la un lama ai %ărui &is%ipoli %unos%u!i au ost impulsiona!i într-o &ire%!ie similară. T*nărul %ălu'ăr a tre%ut în mo& in$ariabil &e %el &e al &ouă#e%ilea an %*n& îl în%ear%ă primele &orin!e $a'i &e a părăsi mănăstirea. e(istă %a#uri %*n& o ast el &e in$esti'a!ie nu poate să aibă lo%6 prima înt*lnire a unora %u 'uru-l ai %ărui &is%ipoli sunt pe %ale să &e$ină. i#i%a. Fie%are &intre ei. &oar a înaintat ară să se '*n&eas%ă în &ire%!ia in&i%ată &e %ătre pa#ni%ul său. în un%!ie &e %ara%terul său. a ost &us la mănăstire. La a%eastă $*rstă. Celor %are &ores% să se a"e#e sub în&rumarea unui '0i& spiritual le este re%oman&at &e %ătre în$ă!a!ii lamai"ti să re%ur'ă la puterea lor ma(imă &e &is%ernăm*nt în ale'erea maestrului %el mai potri$it pentru ei. Ei o oloses% în pre'ătirea spirituală a &is%ipolilor lor. &ar el ni%i nu a %on%eput $reo&ată i&eea &e a-"i &e&i%a $ia!a împlinirii unui s%op spiritual. . nu este oarte serioasă "i %ă nu este un ateu %on$ins. în $reme %e ele sunt un re#ultat al pra%ti%ii însă"i. ie %ă a stu&iat-o %u su i%ientă minu!io#itate pentru a i &ob*n&it %unoa"terea &esă$*r"ită a terenului. %opil iin&. primul e e%t al ten&in!elor misti%e la orientali este &e a-i în&emna să aban&one#e $ia!a mona0ală "i să %aute un maestru. într-o sin'ură . în $reme %e a%esta &in urmă. Lu%rurile se pre#intă total &i erit în %a#ul lamai"tilor.Nu este ni%i nebunie. Bimnasti%a pe %are o pra%ti%ă urmăre"te pur "i simplu să in&u%ă în ei anumite stări &e %on"tiin!ă &espre %are %re&in%io"ii %onsi&eră %ă se &atorea#ă bună$oin!ei Dumne#eului lor sau 'urului lor. &in #iua în %are. Totu"i. Nu numai %ă $iitorul &is%ipol nu a au#it ni%io&ată $orbin&u-se &e a%est lama. El s-a 0otăr*t să renun!e la e(isten!a u"oară a membrilor obi"nui!i ai unei 'ompa. Ne putem ima'ina %ă )ne%re&in!a+ %elui %are se lasă în $oia a%estei pra%ti%i. Mae"trii misti%i tibetani au stu&iat minu!ios e e%tele atitu&inii "i 'esturilor. în re'iuni poate prea în&epărtate &e lo%ul său natal pentru %a el să bene i%ie#e &e a/utorul pe %are ru&ele "i prietenii îl &au &e în&ată %elor %are îmbra%ă 0aina monasti%ă. Spre &eosebire &e misti%ii &in $est %are se retra' în si0ăstrie %*n& %0emarea &in înalturi se a%e au#ită în ei. Totu"i. 1entru mintea unui tibetan. trebuie &ir%%!ionat pe o %ale spe%i i%ă &e %ătre un maestru %are. eru&i!ia. %i mai &e'rabă &o$a&a unor "tiin!e pro un&e &espre in luen!ele psi0i%e "i &espre puterea autosu'estiei. Ea poate i înt*lnită în e(er%i!iile spirituale ale lui I'an!iu &e Lo5ola. a$*n& %a s%op o re$enire la %re&in!ă. Unii %atoli%i 'lori i%ă o meto&ă %are la prima $e&ere pare similară. ALEBEREA UNUI MAESTRU. s in!enia "i %on%ep!iile misti%e pro un&e ale unui lama nu sunt 'aran!ii %ă s aturile lui $or i la el &e pro itabile pentru to!i &is%ipolii săi. De ai%i su%%esul unei strata'eme pe %are el însu"i o $rea reu"ită. Ea %onstă în &eterminarea unui ne%re&in%ios să pra%ti%e toate ritualurile reli'iei lor pentru a-l a&u%e în s*nul biseri%ii. Can&i&atul la ini!iere este în 'eneral 'ata să urme#e a%est s at pru&ent. Cunoa"terea a%estor meto&e este o parte inte'rantă a "tiin!ei lor se%rete. A%eastă "tiin!ă era %unos%ută "i marilor )'uru+ %atoli%i. aspirantul este în#estrat %u su i%ientă tărie &e %ara%ter pentru a lua o &e%i#ie at*t &e importantă. re%$ent*n& %u in&i eren!ă le%!iile unui %ole'iu monasti% sau $e'et*n& într-un el &e i'noran!ă plină &e ipo%ri#ie. Ei nu în%ear%ă să %rea&ă.

seninătate %unoa"tere. A%este înt*lniri nepre$ă#ute "i %onse%in!ele lor sunt pri$ite %a &ator*n&u-se unor %au#e în&epărtate. A%estui )a mer'e &in%olo &e+ i se a%or&ă o mare importan!ă în în$ă!ăturile esoteri%e. iar lama bine$oitor îi s ătuie"te să re%$ente#e un alt %urs. Desi'ur. termenul )"ansă+ pe %are to%mai l-am olosit nu este &e 'ăsit în $o%abularul unor &etermini"ti %on$in"i %um sunt lamai"tii. în prin%ipal pustni%i. iar el se îmbar%ă pentru lumea misterioasă prin %are )%urentul a%e pentru el însu"i un %anal+ 89. A%estea %uprin& un număr &e teste %u un %ara%ter mai mult sau mai pu!in se$er.CRINEL. ale %ăror ori'ini lamai"tii le pun pe seama unor e$enimente "i înt*lniri &in $ie!ile anterioare.A4TERE L TATML 4I MAMA L . Lamai"tii ilumina!i a irmă unanim %ă &o%trinele tuturor "%olilor &e iloso ie &in !ara lor L %u alte %u$inte. t*năra elită reli'ioasă tibetană &e la mae"trii misti%i. prin )A mer'e &in%olo &e %unoa"tere+ "i nu prin )Cunoa"tere minunată+.. &ire%te. a obie%tului %unoa"terii. întrea'a în$ă!ătură bu&&0istă L sunt e(puse în %ăr!i "i sunt pre&ate în %ole'iile monasti%e &e iloso ie8: &e %ătre pro esori eru&i!i.NALM . 'uru-l &e%lară %ă a &es%operit %ă nu e(istă ni%i un el &e le'ături spirituale sau a inită!i psi0i%e între el "i &is%ipolul său. Trebuie în!eles %ă )&in%olo &e+ %on%ep!iile în'uste &espre %aritate. %u at*ta aspira!ie. totul se s%0imbă. %er%etarea lor atentă. $i'ilen!ă. Alteori.TERICE L MET. Stu&iul a%estor teorii &i erite. este &e temut %a a%eastă %unoa"tere să nu răm*nă mai &e'rabă o a%%eptare intele%tuală a %u$intelor sin'ure sau a re#ultatelor e(perien!elor altora. "i toate %elelalte. e(istă "i un alt mo& &e a le în!ele'e "i a le pra%ti%a. moralitate. A%est s at este &at &eoare%e maestrul î"i %onsi&eră meto&a nepotri$ită %ara%terului parti%ular al stu&entului. %a re#ultat al unui el &e %lar$e&ere mani estată în timpul me&ita!iilor sale. "%oală %e pre&omină în Tibet. Anumi!i 'uru. Capitolul III. A%este le'ături "i a inită!i. &e $reme %e a%esta &in urmă este le'at &in pun%t &e $e&ere psi0i% &e lama la %are îl trimite. răb&are. &e roa&ele unei în!ele'eri proprii. aten!ie.n s *r"it altora le este re u#ată primirea ără a li se pre%i#a moti$ele %are l-au in luen!at pe maestru. pro$enin& &in $ie!ile anterioare.R ES. a%elea &e a &a mai multe sensuri unuia "i a%eluia"i %u$*nt. Altor %an&i&a!i le este e(pli%at %ă nu sunt în%ă pre'ăti!i să intre pe %alea misti%ă.DM 4I CUN. A%est 'en &e %unoa"tere este %onsi&erat &e ei %a iin& oarte în&epărtat &e în!ele'erea "i reali#area per e%tă. &upă tibetani. A&esea se înt*mplă %a maestrul să s ătuias%ă un %an&i&at sau %0iar un &is%ipol &e/a a%%eptat să mear'ă la un alt lama. re le%!iile. olosin& a$anta/ele o erite &e limba sans%rită.RALM L TRASMITERE EI DE-A LUNBUL UNEI LINII DE ININIANI L EUBENETICA. răm*ne totu"i aptul %ă asupra a%estui )a mer'e &in%olo+ ei au %onstruit un între' sistem misti% "i iloso i% L unul a lat în per e%t a%or& %u în$ă!ăturile "%olii bu&&0iste M*&05ami3a. lipsa &e importan!ă a a%estui al &oilea mo& &e a în!ele'e %aritatea. sunt %onsi&erate %a iin& pra%ti% in&ispensabile reu"itei &is%ipolului. Este interesant &e obser$at %ă. NATURA D. trans ormă a%est timp într-un el &e tra'e&ie.oră sau %0iar mai repe&e. La un ni$el mai înalt &e ini!iere. . In&i erent &a%ă au &reptate sau "i-au permis o libertate prea mare în %eea %e pri$e"te 'ramati%a. et%. 1reliminarii lun'i înso!es% întot&eauna primirea unui %an&i&at %a &is%ipol a%%eptat. T rebuie a%um să e(aminăm %eea %e %aută să ob!ină. me&ita!iile pe %are le &etermină pot &u%e la &ob*n&irea Cunoa"terii &e %ătre %el %are i se &e&i%ă "i totu"i. E(emple ale a%estui apt am &at într-o %arte anterioară> în %onse%in!ă %onsi&er &e prisos să pli%tises% %ititorul %u repeti!ii. Ei %omentea#ă în multe eluri )a mer'e &in%olo &e+ %aritate. este re$elată la r*n&ul .N7MNMTURA TRADINI. tibetanii au tra&us titlul aimoasei lu%rări atribuite lui N*'*r/una6 1ra/O* p*ramit*.

Am &es%operit a%est lu%ru în timp %e lo%uiam la 1ei-lin'-sse. t0abs "i %0esrab &e$in 5ab "i 5um. Este inutil să a&au' %ă în Tibet a%operămintele sunt ne%unos%ute. $i&ul. se%!iune spe%ială a instruirii se%rete se o%upă %u ma'ia.n&rumarea "i instruirea sunt împăr!ite în mai multe %ate'orii %um ar i6 'om '5i men n'a'9G în&rumare în me&ita!ie pri$in& meto&ele ne%esare pentru a permite &is%ipolului să atin'ă s%opurile e(puse în &o%trinele iloso i%e> men-n'a' #ambo )s atul pro un&+ a$*n& o natură se%retă "i ele$ată "i a lat în le'ătură %u misterele inale ale Căii S%urte pre%um "i %u mo&alitatea &e a atin'e starea &e Bu&&0a. o mănăstire %0ine#ă în$e%inată %elei a lamai"tilor. A%este %upluri repre#intă. De"i nu e(istă ni%i un el &e e#oterism în %eea %e pri$e"te %unoa"terea iloso i%ă. Nal&/orpa ini!ia!i poartă inele împo&obite %u a%este &ouă embleme6 un &or/&ii pe inelul &e aur. Ast el trebuie interpretate statuile repre#ent*n& %upluri îmbră!i"ate %are se a lă în templele lamaiste. et%. A$*n& în $e&ere a%est lu%ru.are sus!ine însu"i te(tul lu%rării 1ra/n* p*ramit* sistemul lor &espre )&in%olo &e+I A%easta este o întrebare prea te0ni%ă pentru a i luată în %onsi&erare. Besturile rituale &enumite %0a '5a8@ în&eplinite în timpul %eremoniilor reli'ioase %u ul'er "i %lopo!el ne &u% %u '*n&ul la meto&ă.n misti%ism. la "tiin!a me&i%ală. în templele în %are este permisă intrarea $i#itatorilor. . . a $enit $remea să ie ă%ute &aruri+. 1ara%liserii a%estor lo%uri Ja %ăror atitu&ine mentală este la el %u %ea a tuturor para%liserilor &in templele $i#itate &e turi"ti %u preo%upări lume"tiK au obser$at %uri#iotatea $i#itatorilor "i au pro itat &e pe urma ei. Simbolul mas%ulin 5ab "i eminin 5um în%oronate %u %ranii "i &ans*n& pe %a&a$re. i-au in luen!at în a%eastă interpretare a )$irtu!ilor minunate+ Jparimit*sK. 1utem spune %ă orientarea mentală a tibetanilor "i poate unele tra&i!ii anterioare propo$ă&uirii &o%trinelor "%olii Uma8= în !ara lor. %unoa"tere "i unirea lor un&amentală. Apoi a/un'em la &e%lara!iile eni'mati%e ale Tăietorului &e Diamant8<6 )Doar atun%i %*n& un om nu mai %re&e în absolut nimi%. Lu%rul spre %are aspiră &is%ipolii. Bineîn!eles %ă pentru &e#$elirea statui este ne%esară o răsplată iar. Combina!ia t0abs-%0esrab. în timp %e %ălătorul %u mintea nu prea luminată soarbe &in o%0i statuia '0i&ul %el $i%lean ia o mone&ă "i îi r*&e pe la spate. mi/loa%e L %unoa"tere. . iar %lopo!elul este eminin "i repre#intă %unoa"terea. %u mi/loa%ele abile &e a &etermina iluminarea mult &orită. este &om n'a' sau meu n'a'8A Js ătuire "i în&rumare spiritualăK> &e asemenea 30a '5u& sau tam '5u&8C6 în$ă!ătura misti%ă tra&i!ională %are este trasmisă oral "i %are nu trebuie ni%io&ată transpusă în s%ris.său. . este %onsi&erat oarte auster. A%olo se a lă "i )s atul+ pri$itor la ritual. . . la arta preparării me&i%amentelor. o alta este spe%iali#ată în antrenarea &is%ipolilor în &i erite orme ale e(er%i!iilor &e respira!ie J%are sunt numeroaseK numite te0ni%i relun' 'om98. nu se poate spune a%ela"i lu%ru &espre meto&ă. /oa%ă un rol important în lamaism. . Este repre#entată simboli% %a o &or&/i JtrăsnetK "i un tilpu8? J%lopo!elK.n 'eneral lamai"tii re%unos% aptul %ă pentru a i e i%a%e %unoa"terea J%0esrabK trebuie îmbinată %u meto&a Ji0absK. &orin!a "i &i$erse alte i&ei iloso i%e. Dor&/i este mas%ulin "i repre#intă meto&a. tatăl Jmeto&aK "i mama J%unoa"tereaK. pe %are îl %aută la mae"trii &e misti%ism "i %are este uneori &ob*n&it %u pre!ul unor în%er%ări în%re&ibile. purtat pe m*na st*n'ă. para%liserii au a%operit statuile %are st*rnes% interes mai mare. purtat pe m*na &reaptă "i un %lopo!el pe inelul &e ar'int. &es ăt*n&u-"i o%0ii %u a%este statui. &e asemenea.n le'ătură %u a%easta este %urios &e remar%at %ă unii turi"ti străini $i#itea#ă marele templu lamaist &in 1e3in pentru a-"i satis a%e slăbi%iunea pentru obs%enită!i puerile.

l*n'ă ora"ul Ra/a'ri0a9=. a ost in$entată o le'en&ă re eritoare la ori'inea &es%en&entei &e )patriar0+ a a%estuia. Nu este nimi% improbabil în presupunerea %ă Ma0*3as05apa "i &upă el un număr &e anti%i a e(er%itat o autoritate morală %onsi&erabilă printre bu&&0i"ti. A%olo. &ar "i la elul în %are ea este răsp*n&ită> în spe%ial. Bu&&0a a luat loarea "i a pri$it-o în tă%ere. Liste &e mae"trii su%%esi$i ale a%estei &inastii spirituale &enumi!i )patriar0i+ %on!in uneori &ouă#e%i "i "apte sau alteori &ouă#e%i "i opt &e nume. %ontinuarea lob-'5u&-ului9: Jliniei &e 'uruK este în%re&in!ată %elui mai eminent &intre ii spirituali ai a%elui lama. Bo&0i&0arma a ost un bu&&0ist 0in&us apar!in*n& %astei bra0mane. Se pare %ă a e(istat în In&ia %0iar înainte &e $remea lui Bu&&0a. La s%urt timp &upă sosirea sa în C0ina. &e apt le in%lu&e pe toate. Au ă%ut un /urăm*nt &e tă%ere pri$in& a%este &ouă lu%ruri. Meto&ele lui &e a &a în$ă!ătura erau oarte &i erite &e %ele ale altor mae"trii. a ost &enumită a%olo 2en-S0u. a"a %um relatea#ă tra&i!ia. on&atorul 'rupăriii TsPan Jme&ita!ieK %are. ea este interesantă pentru noi. Doar a%elora %are au primit o în$estitură spe%ială &e la maestrul lor le este permis să transmită la r*n&ul lor în$ă!ătura.n.Termenul &am n'a' este %el mai olosit pentru pra%ti%ile mai sus men!ionate. probabil un %0ine#. preamărea me&ita!ia introspe%ti$ă %a iin& a&e$ăratul mi/lo% &e a atin'e iluminarea spirituală. a&i%ă pe o perioa&ă mai mare &e o mie &e ani9<. Doar lui îi sunt &ate în între'ime &o%trinele "i meto&ele pe %are lama le-a primit în a%elea"i %on&i!ii6 A%est mo& &e transmitere a în$ă!ăturilor spirituale nu este spe%i i% lamaismului. &upă %um s-a mai spus. 1e a%easta i-o transmit a%um lui Ma0*3as05apa+. 1re!uin& eru&i!ia oarte pu!in el. Se spune %ă Bu&&0a "e&ea o&ată %u un număr mare &e &is%ipoli în /urul lui pe $*r ul 7ulturului. &es%en&en!ă mai autenti%ă &e mae"trii misti%i a în%eput în C0ina %u Bo&0i&0arma. Totu"i. . este interpretat %a iin& %unoa"terea transmisă &e la maestru la &is%ipol &e-a lun'ul unei &es%en&en!e spirituale. . %a re'ulă 'enerală. . Bompa-"ii &in Tibet se lau&ă %um %ă ei pose&ă o în$ă!ătură se%retă %are a ost transmisă oral &e mii &e ani. ulterior iin& importată în Qaponia. a%easta nu a ost în între'ime o transmitere a în$ă!ăturii. el s-a retras la mănăstirea C0ao-lin'9?. în /urul se%olului al IR-lea sau al R-lea e. sus!ine meto&a similară olosită &e a&ep!ii 'rupării )me&ita!iei+ on&ată &e Bo&0i&0arma. &e un &e$ot ultra #elos. Totu"i. %u e(%ep!ia lui Ma0*3as05apa. a în%eput %u Ma0*3as05apa. Cea mai aimoasă &es%en&en!ă &e mae"trii este %ea %are. el "i-a petre%ut ma/oritatea timpului în me&ita!ie %u a!a la un #i& &e st*n%ă. C*tor$a &is%ipoli ai unui lama le poate i permis sau or&onat să %omuni%e &am-n'a'-ul lor unor %an&i&a!i testa!i %u 'ri/ă. &in a%est moti$. pentru a on&a autoritatea lui Bo&0i&0arma "i ai su%%esorilor săi pe o temelie soli&ă. Unii &intre &is%ipolii săi %0ine#i "i %oreeni "i %ei &in Qaponia %are apar!in sub&i$i#iunii Soto a 'rupării 2en-S0u au păstrat obi%eiul &e a sta %u a!a la un #i& în timpul me&ita!iei. Ma/oritatea ini!ia!ilor nu în$a!ă "i pe al!ii %eea %e au în$ă!at ei în"i"i> ei %0iar păstrea#ă se%ret aptul %ă au ost ini!ia!i. un &is%ipol &ire%t a lui Bu&&0a "i a %ontinuat %u Bo&0i&0arma. pentru %ă lista )patriar0ilor+ in%lu&e bărba!i %are sus!ineau opinii &i erite "i ai %ăror &is%ipoli se an'a/au în &ispute în lă%ărate unii împotri$a altora. Bu&&0a atun%i a spus6 )Eu am men!inut starea &e Nir$ana %are este esen!a în$ă!ăturii. A%eastă le'en&ă nu se re eră numai la tra&i!ia unei în$ă!ături anume. Nimeni &in %ei pre#en!i nu a în!eles semni i%a!ia a%estui apt. %are i-a #*mbit. Un #eu a $enit "i s-a în%0inat lui. A%est termen. iar a%est /urăm*nt &e tă%ere %on!ine blesteme at*t &e în iorătoare în%*t sper/urul se $a rena"te în n5alFas99. Mo&ul neobi"nuit în %are în$ă!ătura este &ată "i primită în a%eastă le'en&ă.n$ă!a!ii 2en ai Qaponiei spun %ă. o erin&u-i o loare %elestă &e aur.

o parte %onsi&erabilă a a%estei meto&e este. 1rin%ipala lor re"e&in!ă. Ea a ost on&ată &e un &is%ipol a lui Ta'po L0a&/e. .ri%um ar i.Cel mai eminent &is%ipol al lui Bo&0i&0arma a ost un în$ă!at %on u%ian numit C0an' Euan'. Lama Marpa. unii autori au interpretat %u totul 're"it termenul &u'pa %a in&i%*n& un $ră/itor %e pra%ti%ă o ormă în'ro#itoare &e ma'ie nea'ră. lo%uin!a unui &es%en&ent spiritual al lui Tilopa se a lă la Tolun' Tsurpu'. Se poate %a misti%ii %are pra%ti%au în$ă!ătura telepati%ă să i ost mai numero"i în se%olele tre%ute &e%*t sunt a%um. prin 'esturi "i semne. ără a/utorul $orbirii.n Tibet se mai %unoa"te "i mo&ul &e transmitere a în$ă!ăturii prin telepatie. Lama C0o&/e Tsan'pa B5arespa. la $est &e L0assa. La r*n&ul său. Al Rl-lea. al %ărui nume este în 'eneral pres%urtat la %el &e Earmapa. Da '05u& este )linia 'esturilor+ ai %ărei mae"trii &au în$ă!ătura în tă%ere.n %eea %e pri$e"te 'ruparea Du'pa Ea0'5u&. ai %ărei mae"trii &au în$ă!ătura prin telepatie. Strămo"ii spirituali ai a%estora sunt &oi 0in&u"i Tilopa &in Ben'al "i Naropa &in E0asmir. &esemn*n& popula!ia &in %entru "i &in su&. Al Rl-leaK %are a împărtă"it-o &is%ipolului său Ta'po L0a&/e9C. %a "i în C0ina. Dar mul!i lama %re& %ă nu mai e(istă în a%este timpuri mo&erne mae"trii %apabili să o pra%ti%e "i ni%i &is%ipolii su i%ient &e &e$ota!i psi0i% %are să ie %apabili să primeas%ă în$ă!ătura în a%est el. $orbin& &is%ipolilor %are îi as%ultă. Ei '*n&es% la el &espre în$ă!ătura prin 'esturi. Se spune %ă el a mers la lo%uin!a lui Bo&0i&0arma pentru %a să-l primeas%ă &is%ipol "i. în mun!i. &intre %are %ele mai importante sunt &ouă6 Earma Ea0'5u& "i Du'pa Ea0'5u&. %onstituie una &intre %ele mai importante 'rupări a Bonetelor Ro"ii. Al Rll-lea. .n lo%ul unei istorisiri $eri&i%e nu a$em nimi% alt%e$a &e%*t o le'en&ă %are este în mare măsură simboli%ă9A. 1rima. ei &au le%!ii în mo&ul obi"nuit. Numit uneori Tul3u 1a'sam San'po. Nien '05u& este linia prin %are mae"trii se a% )au#i!i+. . Bon's '05u& este )linia '*n&ului+. Totu"i. Marpa a %omuni%at a%est &amn'a' aimosului as%et. 'ruparea )transmisiei liniare a or&inelor "i pre%eptelor+. &eoare%e %*te$a #ile la r*n& maestrul a re u#at să îl a&mită. . . 'ăsită în riturile %are înso!es% ini!ierile la ni$elele mai înalte. A%ela"i lu%ru se poate spune "i &espre Lama Marpa %are. a intro&us în$ă!ătura lui Naropa în Tibet. %are este a &oua în ierar0ia lor. &e asemenea. este re'retabil aptul %ă ai%i.n$ă!ăturile "i meto&ele spe%iale ale 'rupării )me&ita!iei+ au ost intro&use în Qaponia în se%olul al 7l-lea "i apoi stabilite erm &e En-sai în se%. a%eastă linie s-a &i$i#at în "ase 'rupări "i sub'rupări. Misti%ii a%estei !ări se împart în trei %lase &e mae"trii %are sunt spe%ial &esemna!i în ormulele litur'i%e ale anumitor rituri. Mai t*r#iu. el "i-a tăiat m*na st*n'ă "i a trimis-o lui Bo&0i&0arma %a mărturie a pasiunii %are îl mistuia. 'ruparea )me&ita!iei+ a re%ă#ut în ritualismul %on&amnat %u at*ta se$eritate &e Bo&0i&0arma "i &e însu"i Bu&&0a. &atea#ă &in se%. Al R-lea. Du' J0bru'K înseamnă ul'er. tibetanii %re& %ă el a ost ini!iat "i &e %ătre miti%ul Dor/e C0an' sau %0iar %ă el era emana!ia sau reîn%arnarea a%estuia &in urmă. Este în%ă pra%ti%ată &e unii pustni%i "i ast el. Nu se "tie %u si'uran!ă %ine i-a transmis lui Tilopa &amnan'-ul %are a ost ulterior a&optat &e un &is%ipol ai lui Naropa. 1rintre pă#itorii tra&i!iilor misti%e este bine să men!ionăm &es%en&en!a Ea0'05u&pas. în$ă!ătura prin telepatie nu a &ispărut în între'ime &in Tibet. a"a %um to%mai am a irmat. în Tibet. Bruparea Du'pa. A%este %lase &e mae"trii sunt6 Bon's '05u&. Da '05u& "i Nien '05u&9@. poetul Milarepa Jse%. Apoi "irul s-a &i$i#at în &ouă ramuri %are ulterior au ost "i ele &i$i#ate. Este &i i%il &e a lat %e$a %lar asupra a%estui lu%ru. Meto&a telepati%ă este %onsi&erată %a iin& %ea mai înaltă. 2en-S0u în lore"te în %ontinuare "i numără mul!i a&eren!i printre elita intele%tuală a Qaponiei. %are au trăit în /urul se%. . 1e l*n'ă ini!ierea antasti%ă primită &e la o Dă3inî. 4ase patriar0i i-au urmat lui Bo&0i&0arma în C0ina în %alitate &e %on&u%ători ai 'rupării TsPan.

Tra&i!ia a irmă %ă atun%i %*n& a%esta &in urmă a în%eput să %onstruias%ă mănăstirea &e la Ralun' s-a st*rnit &intr-o &ată o urtună $iolentă. A%esta &in urmă trebuie să %aute o so!ie %are să %orespun&ă instru%!iunilor lui lama. Na"terea unui ast el &e %opil ne%esită satis a%erea unui număr &e %on&i!ii. Ea0'5u&pas Jin%lu#*n& Du'pasK "i Sa35apas Jbonetele ro"iiK au un strămo" spiritual %omun. Mai înt*i. 1e l*n'ă a%e"ti u#urpatori &e titluri la %are nu au ni%i un &rept. este %ăsătorit. Ast el.n %a#ul în %are a%este &in urmă nu are %opii "i moare. e(emple ale a%estui apt nu se 'ăses% &e%*t în le'en&e. Ea trebuie să ie însemnată %u semne spe%iale %are pot s%ăpa aten!iei unei persoane obi"nuite. &e"i a%easta este permis în teorie. Marele Lama al D#o'%0enpas este un %ălu'ăr %elibatar. spune unui &is%ipol %elibatar să &e$ină tată. iar iul său îl su%%e&a. lu%ru %are se poate înt*mpla la Bonetele Ro"ii. Entu#iasmul tibetanilor pentru sistemul tul3u este at*t &e mare în%*t în pre#ent e(istă oarte pu!ine 'rupări al %ăror %on&u%ător să nu ie %onsi&erat %a iin& a%ela"i Lama %are se reîn%arnea#ă "i î"i reia po#i!ia &upă ie%are &intre mor!ile sale. Ei "i-au pre&i%at în$ă!ătura în Butan JDimala5aK "i tot a%olo au înăl!at mănăstiri. $iitorii părin!i trebuie să i primit &e la lama lor. Femeia aleasă este în 'eneral una &intre %ele %onsi&erate #*ne în%arnate. un iloso 0in&us. misti%ii tibetani re%ur' uneori la o altă meto&ă &e a %ontinua linia &e mae"trii. toate %ele trei 'rupări lamaiste prin%ipale e(istente în pre#ent "i anume6 Belu'spas Jbonetele 'albeneK. poate i ales un &is%ipol mirean al unui lama. e(istă în Tibet %ălu'ări lama %are sunt su%%esorii autenti%i ai unei linii mai mult sau mai pu!in $e%0i &e mae"trii $enerabili "i %are sus!in %ă se a lă în posesia unor anumite în$ă!ături se%rete tra&i!ionale. Este inutil să mai spunem %ă ori%e s%0imbare în mo&ul &e %ontinuare a &es%en&en!ei &e mae"trii reli'io"i s-a &o$e&it a i &ăunătoare pentru starea intele%tuală "i morală a %re&in%io"ilor. A&esea ei nu simt ni%i o în%lina!ie pentru a%est rol "i îl pre eră pe %el %u mult mai u"or &e persoană %$asi&i$ină. un&e %elibatul nu este stri%t impus tuturor %leri%ilor. De multă $reme. %*t "i a&ep!ii uneia &intre sub'rupările Ea0'5u&pas. . atesta!i %a atare &e %*n& erau %opii. %on&u%ătorul 'rupării Sa35spas era un lama %ăsătorit. Atis0a. &ar %are sunt . lama $a trebui să se %ăsătoreas%ă %u $ă&u$a ratelui său pentru a %ontinua &inastia. a%tualul %on&u%ător al liniei &e mae"trii. întot&eauna. or&inul e(pres &e a pro%reea un iu %are $a %ontinua a%eastă sar%ină. C*n& maestrul. A%este &ouă %a#uri sunt totu"i e(%ep!ionale. Călu'ării &e la Du' Ralun' au &e$enit aimo"i pentru eru&i!ia lor. Iar &a%ă %on&u%ătorul mănăstirii Min&oiin'. ie al 'FrF-lui tatălui său. Călu'ării %are s-au instalat în a%eastă mănăstire "i ulterior %ei apar!in*n& a%estei 'rupări au ost numi!i )%ei ai ul'erului+ J&u'pasK. &enumire în%ă utili#ată &e %ătre bă"tina"i "i &e %ătre tibetani. De asemenea. A%estea %uprin& iin!e %u un %ara%ter superior ale %ăror meto&e par să ie re#ultatul autenti% al unor perioa&e prelun'ite &e e(perien!e psi0i%e. "i anume %el &e la maestru la &is%ipol. A%easta a ă%ut %a &istri%tul să ie numit Du' 5ul JNinutul Ful'eruluiK. Des%en&en!a spirituală %ontinu*n& &e la maestru la &is%ipol a ost înlo%uită aproape pretutin&eni în Tibet &e "irul &e tul3u:G "i în unele %a#uri &e o su%%esiune ere&itară.ntr-a&e$ăr. a%eea a pro%reării unui %opil %u s%opul &e a a%e &in el un ini!iat "i su%%esorul ie al tatălui său. a%easta se apli%ă situa!iei în %are &is%ipolul %el mai remar%abil al lui lama sau unul &intre %ei %are $in ime&iat &upă el. nu se &o$e&es% întot&eauna a i în#estra!i %u %alită!ile in&ispensabile unui '0i& spiritual. a %ărei uni%ă în&atorire %onstă în a primi oma'iul %re&in%io"ilor "i &arurile lor. Lama a &at noii mănăstiri numele &e )Ful'er+. atun%i %*n& &e$in a&ul!i. Con&u%ătorii 'rupărilor "i mănăstirilor. obser$ăm %ă Du'pa se olose"te at*t pentru a &esemna lo%uitorii &in B0utan. &eterminat &e moti$e &oar &e el %unos%ute. A%easta nu este o 'rupare &e )ma'i%ieni ne'rii+ a %ărei &o%trină este )&u'pismul+ %um am au#it %ă o &enumeau unii străini. De"i oarte rar. la moartea sa el $a i urmat &e iul %el mai în $*rstă al ratelui său lai%. Ma/oritatea lor trăies% %a ermi!i "i răm*n %re&in%io"i $e%0iului sistem &e su%%esiune. Consi&er*n& a%est in%i&ent %a o pre$estire. .

. B0u$anes$ari. Rena"terea sub ormă &e &emon ar i pe&eapsa %are ar %ă&ea asupra ori%ăror altor persoane %are ar pra%ti%a a%est ritual. e$o%*n&u-l pe C0an'%0ub Semspas:9 "i pe s in!ii Lama. au &reptul să o pra%ti%e. %*te$a luni. an'3ur:8 spe%ială este %on erită %uplului &e lama în %onsa%rarea a%estei uniuni "i. po!iunea a ost băută &e &is%ipol "i so!ia sa.n timpul a%estor înt*lniri bărba!ii "i emeile ormea#ă un %er%. stabilită între părin!ii maestrului "i %opilul %are urmea#ă să ie năs%ut. C*n& retra'erea lor este spre inal.iu. Ra/ares$ari. Ele sunt împrumutate par!ial &in Tantrismul nepale# "i mo&elată &e o%ulti"tii tibetani "i nu mai e ne$oie să spunem %ă nu e(istă absolut nimi% bu&&0ist în a%este pra%ti%i %are sunt repu&iate în a%eea"i măsură &e %ălu'ării în$ă!a!i "i &e marii ermi!i. 1rin me&ita!ie ei %aută să stabileas%ă o le'ătură psi0i%ă între ei "i %ele mai s inte "i luminate elemente &in întrea'a lume. a%est ritual real a ost în&eplinit &e Marpa pentru &is%ipolul său %ăsătorit N'o' C0os&or. . o în&epărtată asemănare între ritul &es%ris anterior "i %er%ul sa3ta-"ilor %are se în%0ină a%estei #ei!e. menit să %ontinue linia lob '5u& &e mae"trii. poate %0iar un an între'. esen!a psi0i%ă "i spirituală a $iitorilor părin!i este ra inată "i trans ormată. Deoare%e uni%ul s%op al a%estei uniuni este pro%reerea unui iu. este în&eplinit oarte rar. Marpa a luat sperma lui într-un po%al ă%ut &in %raniu uman "i &upă %e a ameste%at-o %u &i erite in're&iente. Apoi. C*n& perioa&a &e si0ăstrie a a/uns la s *r"it "i ini!ierile au ost %on erite at*t so!ului %*t "i so!iei. a" men!iona aptul %ă sa3ta-"ii 0in&u"i !in înt*lniri no%turne numite %0a3ra J%er%K. ie%are bărbat "e#*n& l*n'ă o emeie. în 'eneral. Con orm tra&i!iei. ei se &ispensea#ă &e obi"nuita %eremonie matrimonială în %a#ul în %are %uplul nu este &e/a unit prin %ăsătorie. e(istă multe pra%ti%i stranii. Cititorii %are pose&ă unele %uno"tin!e &espre %ultul 0in&us al lui S0a3ti.ri%e s-ar %re&e &espre e i%a%itatea a%estei meto&e. Se spune %ă prin a%est pro%es. Din in orma!iile pe %are am ost %apabilă să le a&un. Se spune %ă &oar %ei %e au ost ini!ia!i în se%retele %ele mai pro un&e ale unei anumite %ate'orii &e în$ă!ături esoteri%e. strămo"ii liniei &e %are apar!ine so!ul "i imploră bine%u$*ntarea. totu"i. De apt. în 'eneral so!ul "i so!ia se &espart "i &u% în %ontinuare o $ia!ă &e %ălu'ăr "i %ălu'ări!ă o&ată %e iul lor a ost năs%ut. nebănuite ni%i %0iar &e marea ma/oritate a %ălu'ărilor lama în"i"i. s%opul uniunii se(uale rituale este %u totul &i erit la a%e"tia &in urmă a!ă &e %el urmărit &e tibetani.su i%ient &e e$i&ente pentru ini!ia!i. Tara. Marpa s-a în%0is el însu"i împreună %u so!ia sa Da'me&ma "i %u t*nărul %uplu în oratoriul său parti%ular. el. A%olo lama "i-a luat lo%ul pe tronul ritual împreună %u a sa so!ie-#*nă. Mat0an'i "i Ma0ala3s0mi $or obser$a. Distin%te &e reli'ia o i%ială "i &e tra&i!iile misti%e ale Tibetului.n timpul a%estei perioa&e &e si0ăstrie. le este o erită o nouă an'3ur "i uniunea lor are lo% în mi/lo%ul unui 35il30or J%er% ma'i%K. Buru-l inten!ionea#ă să transmită însă"i ener'ia "i $ia!a lui %opilului %e urmea#ă să ie %on%eput %u s%opul &e a-i i su%%esor. mama &i$ină %u #e%e orme6 Eali. presupuse a a$ea proprietă!i ma'i%e. Elementele %ultului sunt pan%0a tatt$a J%ele %in%i . . ambii răm*n retra"i separat pentru o perioa&ă mai s%urtă sau mai lun'ă. iar %er%ul ma'i% %onstruit "i toate %eremoniile terminate. &e"i impli%ă pra%ti%i $ul'are Jabsolut respin'ătoare &in pun%tul nostru &e $e&ereK %are simboli#ea#ă rela!ia tată. De"i oare%um străin &e a%tualul meu subie%t. . A%eastă pra%ti%ă este ba#ată pe %re&in!a %omună multor popoare primiti$e %ă săm*n!a animală ar %on!ine o anume $irtute o%ultă. Din %au#a aspe%telor sale uni%e îmi $oi lua libertatea să îl &es%riu pe s%urt. B0a'alamu30i. Au ost ima'inate alte meto&e !intin& spre a%ela"i s%op. Cu toate a%estea. D0uma$ati. în timp %e N'o' C0os&or "i so!ia lui au rămas îmbră!i"a!i la pi%ioarele lui Lama. B0aira$i. ei în&eplines% &i erite ritualuri. C0innamast0a. A%est ritual neobi"nuit este %unos%ut &oar %*tor$a lama. nimeni nu poate ne'a %ara%terul pur i&eal al unor ast el &e eu'enii::.

&eoare%e numele sans%rit al ie%ăruia &intre ele în%epe %u a%eastă literă. mul!i sa3ta-"i &e%lară %ă $inul băut la %a3ra &e %ătre %ei %are au atins %ele mai înalte 'ra&e &e iluminare trebuie să ie $in a&e$ărat "i emeile %u %are trebuie să se uneas%ă să ie ori%e emeie. Mai mult. pe %*te$a perne.R. . %are este a"e#at mai sus &e%*t ele$ul. DIFERITELE FELURI DE ININIERE 4I SC. %on orm %re&in!ei tibetane. Mals5a Jpe"teK. Cu toate a%estea. A&esea lama %are o i%ia#ă le%tura nu &ă ni%i un el &e e(pli%a!ii as%ultătorilor. La s *r"itul %eremonialului. Mu&ra J%ereale us%ateK. mul!i se %onsi&eră în&reptă!i!i să aibă pri$ile'iile )%elor %are au atins %ele mai înalte 'ra&e &e iluminare+ "i în %onse%in!ă. maestrul îi re%oman&ă să repete &e %*te$a ori ormula6 Aum ara ba tsa ma &0i &i &i &i &iU A%easta. ni%i mă%ar al 'ramati%ii sau al ori%ărei alte "tiin!e. el se pre#intă maestrului al %ărui ele$ i-ar plă%ea să &e$ină. le%tura %ăr!ii ă%ută &e lama. înt*lnirile sa3ta-"ilor au &e'enerat a&eseori în or'ii imorale. &in ori%e !ară sunt &ispu"i să î"i orme#e o părere oarte bună &espre inteli'en!a lor "i &espre sta&iul lor &e per e%!iune.ntr-o #i aleasă &e astrolo' sau &e n'Tns0es:< J$i#ionarK %a iin& a$orabilă. unirea lor iin& ast el ri&i%ată la ran'ul &e a%t reli'ios în %are nu intră ni%i un '*n& impur. ori%are ar i %artea reli'ioasă pe %are o persoană &ore"te să o %iteas%ă pentru a ob!ine meritele a erente repetării:@ ru'ă%iunilor %on!inute în ea.nainte &e a-i în%re&in!a elementele &e ba#ă ale $reunei &amn'a'. &upă obi"nuitele prosternări "i &aruri. pro&u%e o %re"tere a %apa%ită!ilor mentale. Da%ă maestrul e un %ălu'ăr. mireanul pios sau %ălu'ărul in erior trebuie să as%ulte %u m*inile împreunate "i %u respe%t. Unii 0in&u"i a irmă %ă a%e"ti termeni sunt simboli%i "i %ă Mait0una ar trebui în!eleasă %a un pro%es psi0i% %e nu are nimi% în %omun %u rela!iile se(uale. a$*n& la el 30a&a'-u:= "i ni"te &aruri potri$ite posibilită!ilor sale.n Tibet nu se în%epe ni%i un stu&iu. Să presupunem %ă un băie!el &ore"te să în$e!e al abetul.elementeK pe %are ei le &esemnea#ă %a %ei %in%i M.n Tibet nu e(istă nimi% &e a%est el. mai pu!in so!ia le'itimă.1UL L. este lesne &e în!eles %ă o %unoa"tere pro un&ă nu se împărtă"e"te ni%io&ată ară preliminarii serioase. Sensul termenului lun' este asemănător %u %el al lui &amn'a'. Maestrul în%epe prin a re%ita o s%urtă in$o%a!ie %ătre Di$initatea prote%toare a "tiin!elor. Qampol5an':?.a. înainte &e a-i &a &rumul "%olarului. Apoi î"i ia lo%ul %u respe%t în a!a pro esorului. A%este elemente sunt6 Ma&5a J$inK. Mait0una Juniune se(ualăK. . ără a i neapărat le'ată &e s%opuri reli'ioase "i ne iin& neapărat ne%esar să ie &ată &e %ătre un lama. ritualul lun' este %onsi&erat o pre'ătire in&ispensabilăU După %um to%mai a ost &es%ris.m. Toto&ată mai înseamnă "i )s at+ sau în&emn. totu"i a$*n& o natură mai pu!in solemnă.&. %u %ea mai mare 'ra$itate. Capitolul I7. uneori . Cum pentru a pre'ăti o persoană pentrul stu&iul al abetului se %onsi&eră %ă este in&ispensabilă o %eremonie. %are plea%ă ară să i în!eles ni%i mă%ar unul &in %u$intele %e le-au ost mormăite în ure%0i. . Mamsa J%arneK. Da%ă este un lai% se mul!ume"te să-"i &es%opere %apul "i să se în%line politi%os. ele$ul-%an&i&at se prosternea#ă &e trei ori la pi%ioarele maestrului. no$i%ele trebuie să primeas%ă lun' "i în%ă o ini!iere minoră. el roste"te r*n& pe r*n& toate %ele trei#e%i &e litere ale al abetului tibetan6 3a-30a-'a-n'a.miterea a%estei %eremonii a%e le%tura respe%ti$ei lu%rări într-o oare%are măsură în a ara le'i> în ori%e %a# o ast el &e omisiune în&epărtea#ă ori%e re#ultat po#iti$ sau merit reli'ios. Deoare%e mul!i oameni. . Al!ii a irmă %ă ritualul ar trebui reali#at &e %ătre un &e$ot "i so!ia sa le'itimă. Spre e(emplu. . ". &upă %are. ără în&eplinirea ritului %are poartă numele &e lun'.

în toate reli'iile. me&iu "i superior. as%ult*n&u-l %um re%ită Aum mani pa&me 0umH 1e propiul său ro#ariu &e o sută opt ori. &amn'a'ul. sub &i erite orme. intele%tuale sau i#i%e. %ălu'ărul o i%iant. apoi re%ită ormula mantri%ă Aum mani pa&me 0umH Este posibil %a el să %ontinue ast el %u toate %ele o sută opt boabe. în timp %e ie%are ni$el %on!ine mai multe eluri &e ini!ieri. Strămo"ul &ire%t al an'3ur-ului lamaist este ab0is0e3a 0in&us. Ritualul trebuie să %ree#e le'ături misti%e "i psi0i%e între noul &is%ipol "i )lama al său+ "i prin a%esta &in urmă. E(istă &e asemenea "i alte meto&e &e o i%iere. De"i trebuie să olosim ai%i termenul )ini!iere+ se poate obser$a %ă termenul tibetan ast el tra&us nu %orespun&e în!elesului obi"nuit al ini!ierii. &aruri "i ar&erea tăm*iei. transmiterea unei puteri. %u to!i mae"trii %are l-au pre%e&at %a repre#entan!i su%%esi$i ai lob-'5u&-ului.se înt*mplă %a %ititorul să ie la el &e i'norant %a %ei %are îl as%ultă. 1entru ei. I&eea prin%ipală pe %are o ata"ăm unei ini!ieri este &e#$ăluirea unei în$ă!ături se%rete. %um este &enumită. Lamai"tii &istin' trei %ate'orii &e în$ă!ătură. S%opul a$ut în $e&ere este %el &e a trasmite ini!iatului %apa%itatea &e a în&eplini un anumit a%t sau &e a pra%ti%a anumite e(er%i!ii %are tin& să &e#$olte &i$erse a%ultă!i spirituale. După o perioa&ă ne&eterminată &e testări spirituale. este posibil %a înainte &e intro&u%erea bu&&0ismului tantri% în Tibet. au respins în a%est %a# sensul &e a %onsa%ra prin miruire "i l-au a&optat pe a%ela &e a %on eri putere6 an'3urFa.n plus. a unei or!e. Ceremonia numită lun' &e %ătre mae"tri &i eră &e orma mai sus &es%risă. Este &emn &e notat aptul %ă translatorii tibetani JlotsaFasK ale %ăror tra&u%eri sunt în mo& in$ariabil at*t &e e(a%te. a%%e&erea la %unoa"terea anumitor mistere. ea %orespun&e a&miterii ormale a %an&itatului %a &is%ipol %ăruia i se $a %omuni%a. A%easta înseamnă a&optarea neo itului într-o amilie reli'ioasă. Ini!ierile solemne nu sunt spe%i i%e numai lamaismului. . Apoi lama î"i a"ea#ă &e'etele lui "i pe %ele ale &e$otului pe una &in boabele ro#ariului. sau să rosteas%ă ormula &oar o sin'ură &ată. un ritual puri i%ator %u totul &i erit &e an'3ur. pentru o sin'ură boabă. al %ăror spirit se re'ăse"te a%um în an'3ur-urile lamaiste. Cu toate a%estea. murmur*n& o&ată %u lama ormula mantri%ă. este în 'eneral %on erită în următoarea manieră6 După prosternări. aspirantului se poate %on eri un an'3ur Jini!iereK. e#oteri%ă "i misti%ă:C. 1entru asemenea ritualuri se ormea#ă un 35il30or J%er% ma'i%K un&e sunt in$o%ate #eită!ile tutelare "i %ălu'ării lama %are au ost strămo"ii spirituali ai 'uru-lui C*n& ritualul este terminat. aspiran!ii se apropie pe r*n& &e lama. ie%are &intre a%estea are trei ni$ele6 obi"nuit. lăs*n&u-l pe %re&in%ios să %ontinue sin'ur re%itarea. Dar a%easta %ontea#ă prea pu!in peniru ma/oritatea %re&in%io"ilor:A. . )a %onsa%ra prin un'ere %u mir+. no$i%elui îi sunt &ate lămuriri re eritoare la subie%tul me&ita!iilor "i la antrenamentul spiritual. trei %ate'orii &e meto&e "i pra%ti%i "i trei eluri &e ini!iere %are %orespun& a%estora6 e(oteri%ă. Bonpo-"ii să i %on erit &e/a ini!ieri. 'ra&at. Simpla repeti!ie a %unos%utei ormule mantri%e Aum mani pa&me 0umH Ne%esită o %eremonie lun' pre'ătitoare. Mani lun'. în timp %e ie%are &intre %ei pre#en!i mută "i ei boabele ro#ariului. printr-un el &e pro%es psi0i% &e punere la unison. în $reme %e an'3ur-ul este mai presus &e toate. sau în #iua următoare. !in*n&u-"i ro#ariul în m*nă. Termenul sans%rit ab0is0e3a înseamnă )a stropi+. A%estea se 'ăses%. Inten!ia lor &e a ale'e un alt termen este e$i&en!iată &e aptul %ă ei au păstrat i&eea &e stropire în tus solFa Js%ris 30rus 'solFaK. Uneori mul!imea pioasă răm*ne a"e#ată în a!a lui lama. Mani lun' "i alte lun'-uri reali#ate pentru u#ul oamenilor obi"nui!i se ba#ea#ă pe a%elea"i prin%ipiu %a "i marile an'3urs ale %ăror imita!ii mo&este sunt.

al lui C0an'%0ub Semspas "i multe altele pot să ie pe /umătate e#oteri%e. %on orm în$ă!ăturii %e urmea#ă să ie &ată &upă %elebrarea ritualului. 1arti%ularitatea lui b0a3ti este %ă b0a3ta î"i iube"te #eul. $oi i eri%it în a%ele neplă%eri &eoare%e ele îi $or i plă%ute lui+.n a%eea"i %ate'orie se 'ăse"te "i an'3ur-ul lui Dolma<8 "i multe altele. e#oteri%ă "i misti%ă "i sunt %on erite în una sau alta &in mo&alită!ile in erioare. Cel mai popular rit &e a%est tip este %el &e&i%at lui C0enre#i's<G %el plin &e in inită %ompasiune. 1a&masamb0*$a este ma'i%ianul tantri%-bu&&0ist %are a pre&i%at în Tibet în /urul se%. Di eritele an'3ur-i ale Vi&am-urilor apar!in uneia sau alteia &intre %ate'oriile superioare6 e#oteri%ă sau misti%ă. ulterior. Multe &intre a%estea &in urmă %onstitue un el &e pre#entare rituală a uneia &intre personalită!ile panteonului lamaist. J5i&amK. . Ca urmare a a%estei pre#entări. Al 7lll-lea. prea numeroase pentru a i men!ionate ai%i. pe %alea &e$o!iunii "i a ser$irii &e#interesate a ie%ărei iin!e în parte. să ia $ia!a "i %elei mai mi%i inse%te. Ini!ia!ilor a%estor %ate'orii li se pre%i#ea#ă %ă sunt obli'a!i să $*ne#e &oar în anumite #ile prestabilite. ără să-i %eară $reo altă a$oare &e%*t a%eea &e a-i permite să îl iubeas%ă. sau pe &e-a între'ul e#oteri%e. a%e"tia iin& pri$i!i %a a&u%ători &e su erin!ă în lume. 1rintre ma'i%ienii unei %lase in erioare. într-o ast el &e #i. b0a3ti. &a%ă asta-i &orin!a lui. . spre %are î"i în&reaptă &ra'ostea. &atorită naturii sale. sunt %onsa%rate &e %ătre bu&&0i"ti numai me&ita!iei "i reali#ării &e apte bune. Unele &intre a%este #ile în %are $*nătoarea este inter#isă. în spe%ial %ele &e lună plină. %on orm ni$elului mental al %an&i&atului. ale D*3inî-lor. %u pasiune "i nebune"te.Cate'oria e(oteri%ă %uprin&e un număr mare &e lun' "i an'3ur. se %on eră anumite ini!ieri %are se presupun %ă îl pun pe no$i%e sub prote%!ia &i eri!ilor &emoni %are îi prote/ea#ă pe a&ep!ii $ră/itori. sub pe&eapsa &e a i lo$i!i %u boli "i nenoro%iri &e %ătre iin!ele subtile %u %are au ă%ut alian!ă prin ini!iere &a%ă nu respe%tă a%este re'uli. . %0iar mai mult &e%*t &e obi%ei. Cre&in%iosul trebuie să se ab!ină. Con orm unei. a&eseori repetată &e b0a3la-"i.n Tibet. o erin&u-le o parte &in animalele pe %are le u%i&. An'3ur-ul său transmite spiritul "i puterea meto&elor se%rete. asemenea lor. prelun'ită "i ară boală pre%um "i na"terea eri%ită într-un para&is. &intre %are C0enre#in' este %el mai renumit. se stabiles% rela!ii %e amintes% &e %ele &intre patri%ienii romani "i prote/a!ii lor. An'3ur-urile lui 1a&masamb0*$a. a%eastă reprobare este mai mult &e natură teoreti%ă &e%*t pra%ti%ă. An'3ur-ul D*3inî-lor stabile"te o le'ătură %u #*nele-mame %are îi în$a!ă pe %ei merituo"i &o%trinele misti%e "i "tiin!ele ma'i%e. 1entru în$ă!ă%ei este &e asemenea apre%iat ritualul &e&i%at lui Qampal5an'. Is0ta J%el &oritK este în In&ia numele &at &e %ătre %re&in%ios #eită!ii pe %are o $enerea#ă. ără ni%i o %onsi&era!ie pentru ori%e alt%e$a.ra#e sans%rite. între puterni%a iin!ă %e apar!ine unei alte lumi "i ser$itorul ei %re&in%ios &e ai%i.n b0a3ti nu e(istă ni%i un interes pro$enit &in '*n&ul &e )a i re%ompensat+ &e #eitatea pe %are o a&oră. în spe%ial la popoarele &e la rontieră. "i %on eră puterea &e a se an'a/a. 7*nătorii primes% o ini!iere spe%ială. "i uneori pe ne&rept in&enti i%at &e unii autori. Un b0a3ta mi-a spus6 )Dumne#eul meu poate să mă arun%e în ia& "i să mă %0inuie a%olo. Cel mai a&esea prin a%este prote%!ii sunt %ăutate o $ia!ă prosperă. %are a%e &in ei ser$itorii "i prote/a!ii unor spirite pe %are trebuie sa le onore#e. &e$otul ar trebui să-"i iubeas%ă Dumne#eul )a"a %um o amantă î"i iube"te iubitul+. &e /os. Cu toate a%estea. în%ăl%area a%estor le'i reli'ioase intesi i%ă reprobarea le'ată &e $*nători. . me&ii sau superioare. Care are %a s%op ob!inerea unui intele%t pătrun#ător. An'3ur-ul #eită!ilor C0an'%0ub Semspa pune %re&in%iosul în le'ătură %u a%e"ti #ei ai in initei bun$oin!e. Vi&am-ul lamai"tilor a ost %omparat. Unele ini!ieri %uprin& sub a%ela"i nume toate %ele trei orme6 e(oteri%ă. %u Is0ta De$ată a 0in&u"ilor. "i nu neapărat %ea &e la %are %ere prote%!ie.

i-am au#it pe %*!i$a &intre ei &e inin& an'3ur-ul %a o o%a#ie spe%ială o erită &is%ipolului &e )a se în#estra sin'ur %u putere+. Misti%ii lamai"ti spun %ă re#ultatul a%estei %omuniuni pe termen lun' $a &a a%telor rituale în&eplinite &e %ălu'ărul o i%iant "i ormulelor ma'i%e pe %are el le roste"te o or!ă pe %are un simplu no$i%e ar i in%apabil să le-o %omuni%e. a&i%ă arta &e a se în%ăl#i ără o%. "i nimi% alt%e$a. tumo. . %um ar i me&ita!ia pe %entrii misti%i ai %orpului<=. ini!ierile &in %ate'oria e(oteri%ă au %ara%terul unei pre#entări ormale a unui prote%tor puterni% sau pe %el al unei permisiuni %e în'ă&uie în&eplinirea le'itimă "i ro&ni%ă a unui a%t spe%ial &e &e$o!iune. . ne%ara%teri#a!i printr-un &ublu aspe%t. poate i emanată "i &e &is%ipolul %are este %apabil să o e(tra'ă &in un&ele psi0i%e în %are el este %u un&at pe perioa&a %elebrării riturilor an'3ur. în %are e'oul este o erit %a 0rană &emonilor lăm*n#i<?. în mo& e#oteri%. %0iar &a%ă lui îi lipse"te puterea parti%ulară %are trebuie %omuni%ată într-un anume an'3ur &ar este %apabil &e %on%entrare mentală pro un&ă. e(pli%a!ie at*t &e %on%isă este. După %um s-a mai a irmat.ri%e C0an'%0ub Semspa poate i ales %a Vi&am> %*n& L a"a %um se înt*mplă a&eseori L el are &ouă personalită!i6 una bl*n&ă. . su%%esul %eremoniei &epin#*n& &e măiestria sa. Unii Vi&am-i sunt &e ori'ine &emoni%ă. 1re#entarea unei iin!e supra-umane a e%tea#ă. . bla/ină "i una teribilă<9. Ini!ierile numite )misti%eP Jsn'a'sK au un %ara%ter psi0i%. natura u#iunii par!iale între a&orator "i a&orat> a&oratorul &e$ine parti%ipant într-o anumită măsură la $irtu!ile "i puterea iin!ei superioare %u %are răm*ne într-un str*ns %onta%t subtil.Cre&in%iosul 0in&us urmăre"te să trăias%ă %u Is0ta De$ată al său în $ia!a $iitoare sau să intre în uniune misti%ă %u el. Lama %are ini!ia#ă o eră &is%ipolului său un &ar pe %are trebuie să îl asimile#e. Ai%i Vi&am-ii /oa%ă un rol oarte &i erit &e %el al Is0ta De$ată-"ilor> a&orarea lor nu o eră ni%i o o%a#ie pentru $reo mani estare a )sen#ualită!ii spirituale+. Semni i%a!ia an'3ur-ilor e#oteri%e este mai subtilă.ntr-a&e$ăr. să atra'ă %uren!ii &e . Ves0es-Bompa<: "i al!ii. Nimeni nu poate &a altuia %eea %e ni%i el nu pose&ă sau %eea %e este in%apabil să împrumute &in altă parte. Con orm teoriilor e(oteri%e Vi&am-ii sunt iin!e puterni%e %are îi prote/ea#ă pe %ei %are îi a&oră. sau a %elor %are se antrenea#ă prin pra%ti%a anumitor ritualuri %um ar i %0o&. este a%ea a iubitei %e se une"te %u iubitul ei. beatitu&inea pe %are o pre%oni#ea#ă el traspusă în planul spiritual. Totu"i. trebuie să ne erim să atribuim numelor tibetane pe %are le-am tra&us prin %u$*ntul )&emoni+ &in lipsa altuia %orespun#ător. %um ar i Tam&rin. An'3ur-ile e#oteri%e sunt %on erite &is%ipolilor %are au în%eput anumite pra%ti%i.n %ea %e îi pri$e"te pe %eilal!i Vi&am-i. A%est el &e misti%ism este impropiu tibetanilor. Nu ori%e lama ini!iat este %onsi&erat %apabil &e a %on eri toate elurile &e an'3ur ără &istin%!ie. în timpul o i%ierii ritualului. iar misti%ii îi %onsi&eră %a mani estări ale ener'iei inerente în %orp "i minte. Teoria pe %are se ba#ea#ă este %ă ener'ia emanată &e maestru. iar a%esta &in urmă are &e /u%at în a%eastă pri$in!ă &oar un rol pasi$. &esi'ur. in%ompletă.n 'eneral. D#a. Ele tin& spre intro&u%erea noului ini!iat în %omuniune psi0i%ă %u %ei %are au în&eplinit în tre%ut sau în&eplines% a%um ritualurile pe %are el însu"i urmea#ă să le pra%ti%e. se %re&e %ă lama este %apabil. Lamai"tii spun %ă în a%el moment or!a este pusă la în&em*na no$i%elui> a sesi#a "i a-"i însu"i a%eastă or!ă este rolul %elui ini!iat.n$ă!ăturile e#oteri%e îi &es%riu %a or!e o%ulte. . sau &e surse subtile. Cu toate a%estea. . .n %ursul unor %on$ersa!ii asupra a%estui pun%t %u misti%i ini!ia!i. Moti$ul este u"or &e în!eles. în!elesul pe %are a%est termen îl impli%ă în %re"tinism<<. %ea &in urmă este pre erată %a prote%tor. a%e"tia sunt &e tipul %el mai teribil "i nu trebuie %on un&a!i %u #eii JI0aK.

n timp %e ini!ierile &e un 'ra& in erior uneori &au o%a#ii pentru %eremonii pompoase la %are sunt pre#en!i mai mul!i %an&i&a!i. Ai%i. Totu"i a%eastă &istin%!ie între stu&iile %ărora a%este an'3ur-i le ser$es% %a intro&u%ere este în prin%ipal una teoreti%ă. .in luen!ă emana!i &e la propiul lui 'uru. %i mai &e'rabă să &e#$olte în ei a%ultă!i %are să le permită să intre în %onta%t &ire%t %u realită!ile %e trebuie %unos%ute "i să &is%earnă la ele mai mult &e%*t aparen!a lor e(terioară L a"a %um este în %a#ul ma/orită!ii omenilor. Cei %are &ores% puteri paranormale primes% un el &e an'3ur %ombinat. %u %*t 'ra&ul an'3ru-lui este mai mare. Mae"trii liniei Da '5u& re%ur' în timpul ini!ierilor<@ numai la 'esturi simboli%e. &e la un C0an'%0ub Semspa sau &e la un Vi&am %u %are este în le'ătură psi0i%ă sau &e$o!iune. &a%ă el este un pustni%. în si0ăstria sa. %*te$a ore &e me&ita!ie în timpul %ăreia maestrul "i &is%ipolul sunt a"e#a!i nemi"%a!i unul în a!a %eluilalt. Aspirantul la ini!iere se retra'e "i el &in $ia!a a%ti$ă "i se pre'ăte"te. Folosin& o meta oră oare%um neobi"nuită. 1ra%ti%ile lui reli'ioase.n ra#eolo'ia misti%ă. De asemenea. 1rimul %uprin&e pe %ele %are au &e a a%e %u pra%ti%ile 5o'a<A. a" spune %ă lama se în%ar%ă %u ener'ie psi0i%ă a"a %um un a%umulator se în%ar%ă %u ener'ie ele%tri%ă. La ni$elele %ele mai înalte. să primeas%ă or!ele %are îi $or i trans erate. %u s%opul &e a tre#i i&ei în &is%ipolii lor. at*t mental %*t "i i#i%. %0iar &a%ă a%esta este mort. %are sunt e(trem &e impresionante. lama %are o i%ia#ă ini!ierea se retra'e o perioa&a $ariabilă. A%estea &in urmă sunt %on erite ără martori. 1entru a%est moti$. An'3ur-ile misti%e pot i %lasi i%ate în &ouă 'rupe. %u at*t retra'erea e mai lun'ă. la starea &e Bu&&0a. 1u!ini ermi!i ai liniei 'on's '5u& %on eră in!ieri absolut tă%ute. Se spune %ă %ei %are ob!in la $oin!ă %on%entrarea per e%tă a '*n&ului prin mi/loa%e pur intele%tuale sunt oarte pu!ini. . ei in&i%ă &i erite obie%te sau le 'rupea#ă în &i erite mo&uri.n%ă suntem aproape pe &e-a între'ul i'noran!i în %eea %e pri$e"te or!ele psi0i%e "i &i eritele mo&uri în %are pot ele i olosite. an'3ur-ile &in ambele 'rupe sunt %on erite în mo& separat &is%ipolului %are !inte"te la eliberarea spirituală. &e"i e(primă bine s%opul a%estei pra%ti%i. înlo%uies% în$ă!ătura orală. ori. ritualul an'3ur-lor misti%e are un %ara%ter e(trem &e sobru. %unos%ut în 'eneral %a lun' 'om 35i an'3ur. El se stră&uie"te să elimine &in minte ori%e a%ti$itate &is%ursi$ă J&e ra!ionareK "i să se &eta"e#e &e sen#a!iile i#i%e.nainte &e %elebrarea unui an'3ur misti%. "i multe altele. sau %0iar absur&e> totu"i in$esti'area "tiin!i i%ă a a%estor pro%ese poate %on&u%e la &es%operiri interesante. . în&eosebi în stăp*nirea artei respira!iei este %onsi&erată aproape in&ispensabilă su%%esului în me&ita!ie. ast el în%*t să nu aibă lo% ni%i o a%ti$itate i#i%ă sau psi0i%ă %e ar putea să orme#e un obsta%ol în %alea %urentului &e ener'ie %are se $a re$ărsa asupra lui. Al &oilea 'rup apar!ine an'3ur-ilor înru&ite %u pra%ti%ile me&ita!iei introspe%ti$e "i antrenamentului mental în 'eneral. 1e perioa&a retra'erii. toate '*n&urile sale sunt %on%entrate într-un sin'ur pun%t. &e la %*te$a #ile la mai multe luni. în lo%uin!a parti%ulară a maestrului. 'uru-l răm*ne într-o stare pro un&ă &e %on%entrare. ritualul este aproape sau %u totul absent "i . . Toate a%estea pot părea stranii. a%est lu%ru este numit o%ali#area min!ii într-un sin'ur pun%t. meto&ele reali#ate pentru &ob*n&irea puterilor i#i%e paranormale.n altă or&ine &e i&ei. . Un anume 'ra& &e măiestrie în e(er%i!iile 5o'a. le$ita!ia. Ca o re'ulă. S%opul a%estor mae"tri nu este &e a %omuni%a în$ă!ătura ele$ilor "i ni%i &e a su'era subie%te &e me&ita!ie. posibilitatea &e a se &eplasa rapi& pe &istan!e oarte mari ară m*n%are sau o&i0nă. întot&eauna impli%ă un element &e antrenament mental. %um ar i %re"terea %ăl&urii interne. m*n%area "i somnul sunt reali#ate &upă s atul maestrului. %ele mai importante iin& e(er%i!iile &e respira!ie.

urmate &e !ipetele ioroase ale a%oli!ilor săi sunt bine %al%ulate pentru a teri ia un no$i%e %re&ul. Fără mine nu ar i nimi% ai%i &e%*t i'uri "i obie%te . No$i%ii lor ar trebui să as%ulte %u aten!ie pentru a putea au#i. ast el este pro&usă o impresie mai intensă. C*n& riturile preliminare sunt terminate. Sau6 )în spatele a%estei u"i se a lă o %ărare a%%i&entată "i abruptă.n timpul %eremoniilor mai pu!in se%rete %*n& %ălu'ărul o i%iant este asistat &e &is%ipoli %are sunt &e/a ini!ia!i. Uneori este ne%esar %a el să nu înt*lneas%ă pe nimeni sau să nu ie $ă#ut %0iar &e la &istan!ă. Vi&am-ii "i D*3ini-le sunt &e asemenea in$o%a!i.atun%i este pra%ti%ată &e %ătre unii 'uru ai or&inului %ontemplati$ meto&a tă%ută 'on's '5u& a transmiterii '*n&ului. %*t "i în altele. %lopote &e m*nă. "i anume %ă. on&atorul a%estei 'rupări. #'omotul in ernal pro&us &e instrumente "i &e 'emetele lui lama. . multe sunt săla"urile plă%ute. Tot în a%est moment unii lama arun%ă blesteme asupra %elui %are în&ră#ne"te să soli%ite ini!ierea %u o atitu&ine per$ersă. în timp %e pur%e&e &e la lo%uin!a sa la %ea a maestrului. Vi&am-ul. ameste%ate într-un sin'ur sunet %omun. )Eu sunt %el %are a %onstruit 35il30or-ul. mira/e ilu#orii. &e%lară Naropa. Ei in$o%ă Vi&am-ii "i Dă3inî-le să se mani este sub ormele lor %ele mai în ri%o"ătoare "i să s *"ie pro anatorul per$ers în bu%ă!i. u"a este &es%0isă "i no$i%ele este a&mis înăuntru. %u o minte în"elătoare sau impură.r&inea în %are prosternările au lo% &i eră în un%!ie &e 'rupare "i &e lama. propo#i!ii al %ăror sens ar putea i tra&us. a ost %on&amnat &e maestrul său Naropa pentru %ă s-a prosternat mai înt*i în a!a 35il30or-ului. Din interior. %ălătorule. El îl a$erti#ea#ă asupra &i i%ultă!ilor "i peri%olelor %are îl a"teaptă pe %ălător &e-a lun'ul Căii misti%e "i îl s ătuie"te să renun!e la a%eastă ini!iati$ă temerară %are impli%ă &epă"irea numeroaselor obsta%ole %e se $or i$i pe par%urs "i să &u%ă o $ia!ă obi"nuită. %ă%i este mai u"oară. . nu sta ai%i. . &ar ără %u$inte. rostite pe tonuri /oase în în%ăpere. &e pe treapta in erioară sau mi/lo%ie la a&ep!ii Căii S%urte. tra&i!ie a 'rupării Ea0'5u&pas a irmă %ă Marpa. în$ăluită în întuneri%. . Can&i&atul bate la u"a 'uru-lui %er*n& permisiunea &e a intra "i &e a primi an'3ur-ui. ori%*t &e ris%ant ar iI E"ti tu su i%ient &e în!elept pentru a &istru'e toate ilu#iileI Ai &epă"it tu ata"amentul pentru $ia!ă "i te sim!i %apabil să aprin#i în tine tor!a %are trebuie să răsp*n&eas%ă lumină asupra %ărării taleI+ Can&i&atului i se aminte"te &e asemenea %eea %e i s-a spus %*n& a ost a&mis %a &is%ipol. Dă3inî "i 2eitatea simboli%ă a 'rupării %ăreia îi apar!ine maestrul<C sunt e$o%ate &e %ătre el "i %on/urate să îi pă#eas%ă u"a "i să-l împie&i%e pe %an&i&at să se apropie &e 35il30or-ul se%ret &a%ă nu este &emn &e a%easta. . Eu sunt %el %are i-am insu lat $ia!a "i ener'ia pe %are o pose&ă. &ar $irtuoasă. oare%um ast el6 )Urmea#ă-!i &rumul.bsta%ole &epă"ite %u su erin!ă. C*n& intră el se arun%ă la pi%ioarele maestrului său "i în a!a 35il30or-ului. mu#i%ă sălbati%ă "i în ri%o"ătoare urmea#ă &e%lama!iei lui lama6 tobă. . Des%rierea următoare poate să o ere o i&ee asupra unui an'3ur esoteri% sau misti%. at*t în a%eastă lume. în lini"te. %0im$ale "i 3an'lin'=G. U"oare "i pline &e arme% sunt &rumurile %are %on&u% la lo%a"urile &e eri%ire+. lama îi pune no$i%elui întrebări pri$itoare la moti$ele %are îl &etermină să a%ă a%est pas. intr*n& pe Calea S%urtă el î"i asumă ris%ul &e a atra'e asupra sa boli peri%uloase "i %0iar anumite înt*mplări &e natură o%ultă %are pot %au#a moartea o%a#ional. Du o $ia!ă $irtuoasă "i urmea#ă pre%eptele le'ii.n %onse%in!ă. Este pasul tău su i%ient &e si'ur pentru a ur%a a%ele înăl!imiI E"ti tu su i%ient &e %ura/os pentru a a%e a!ă ori%ărui peri%ol. Mul!i %re& %ă &is%ipolul ar trebui să se în%0ine mai înt*i în a!a 35il30or-ului în %are în a%el moment se a lă Vi&am-i "i C0an'%0ub Semspa> al!ii a irmă %ă a%eastă părere arată &oar i'noran!a %elor %are o pro esea#ă. Al!i lama %onsi&eră a%este lu%ruri $ul'are. lupte epui#ante se înt*lnes% la ie%are pas. tamburină.

i se permite &oar o mantie. Dis%ipolul ar trebui să intre în în%ăpere %u o%0ii ple%a!i. %a o re'ulă. a%est mi% test este J$orbes% &in e(perien!ăK. et%. Fie%are el &e an'3ur are ritualurile sale spe%i i%e. %u puterea &e a sub/u'a &emonii "i %u ma'ia nu sunt in%luse între ini!ierile 'ra&ate %are mar%0ea#ă &i eritele etape &e-a lun'ul Căii Misti%e a lamai"tilor. &i eren!ieri subie%ti$e "i %on"tiin!ăK a"e#ate în /urul unui %er% %are semni i%ă 7i&ul. o %arte reli'ioasă. me&iu sau înalt. După a%easta i se permite să se a"e#e. A%est an'3ur este %on erit în 'eneral iarna în înăl!imile muntoase. sen#a!ii.n timpul unor an'3ur-uri. în #ilele &e &inaintea ini!ierii sale. 1entru ori%e persoană %are nu este un "arlatan pro esionist "i %are nu poate să tri"e#e. apoi 'ra&at î"i ri&i%ă pri$irile p*nă %*n& $e&e %apul maestrului "i partea superioara a 35il30or-ului. neo itul terebuie să în'0ită o lum*nare aprinsă. Cu toate a%estea. a tre%ut la &is%ipolul său Milarepa. i(*n&u-"i pri$irile mai înt*i pe pi%ioarele 'uru-lui "i pe partea in erioară a 35il30or-ului. Mă $oi limita să note# &oar un e(emplu &intre %ele mai pu!in &ureroase. Con orm unor %ălu'ări lama. Totu"i. Apa s *ntă turnată în %ău"ul palmei este băută &e %ătre &is%ipol "i este posibil %a &is%ipolului săi ie &ate )pilule+ %onsa%rate=9. a&i%ă patru sau %in%i ore %onse%uti$e. &a%ă este esoteri% sau misti%. &a%ă este un 'ra& obi"nuit. mie mi se %u$ine mai înt*i oma'iul+. "i &e%i să atin'ă Nir$*na.n timpul ini!ierii %are pre%e&e pre'ătirea menită să &e#$olte %ăl&ura internă=:. o lampă aprinsă. . Se spune %ă 're"eala ă%ută &e Marpa %u a%eastă o%a#ie a ost moti$ul pentru %are linia spirituală a lui Naropa.n anumite %a#uri. s-a supus at*tor teste "i a în&urat at*tea su erin!e în%*t este în&ea/uns &e %ălit. Dis%ipolul trebuie să răm*nă 'ol în timpul între'ii %eremonii. în un%!ie &e 'ra&ul an'3ur-ului o erit. %u %ultul Vi&am-ilor "i al #eită!ilor. %u totul lipsit &e arme%.neînsu le!ite. patru pare să ie numărul lor orto&o(. Sunt a"e#ate pentru un moment pe %apul lui. Milarepa. %an&i&atul. et%. men!ionea#ă &oar patru &intre a%estea. Dis%ipolul trebuie să arun%e o să'eată mi%ă pe a%est &esen. preliminare mo&urilor &e pre'ătire %are !intes% la &ob*n&irea %apa%ită!ilor paranormale. a%este an'3ur-uri misti%e %are au în $e&ere întot&eauna numai s%opuri spirituale sunt în număr &e %in%i. După po#i!ia pe %are o ar% să'eata %*n& %a&e. ni"te moa"te. 2eită!ile %are îl populea#ă au ost năs%ute &in spiritul meu. impli%ă 'esturi simboli%e stranii %are nu sunt &elo% plă%ute pentru %el %are trebuie să le în&eplineas%ă. După %e se prosternea#ă el pri$e"te pe r*n& la 'uru-l său "i la 35il30or. aso%iate %u pra%ti%ile lun' 'om-ului. să î"i ar&ă 'ura "i să &i'ere laborios o lum*nare. $*r ul său in&i%*n& unul sau altul &in %ele %in%i elemente %onstituti$e. în lo% să ie %ontinuată &e %ătre iul=8 lui Marpa JMarpa a ost un lama %ăsătoritK. . "i a%estea &i eră în un%!ie &e &amn'a'ul în %are iin!a este ini!iată. . . &is%ipolul î"i ia lo%ul în mi/lo%ul unui %er% ma'i%. Unele an'3ur-uri. per%ep!ii. în timp %e maestrul său Marpa a irmă %ă el însu"i a %unos%ut &oar patru. De asemenea a%esta este numărul &e an'3ur- . Cel mai bun semn este %onsi&erat a%ela %*n& $*r ul să'e!ii penetrea#ă %er%ul &in mi/lo%. An'3ur-urile. în un%!ie &e 'ruparea %ăreia maestrul îi apar!ine. &is%ipolul este %on&us în a!a unei tipsii &e metal sau &e lemn pe %are a ost reali#at %u 'răun!e sau %u pra uri %olorate un &esen s%0emati% repre#ent*n& %ele %in%i păr!i %are %onstituie iin!a J orma. se a% pre$estiri. Di erite obie%te simboli%e %um ar i6 $asul %on!in*n& )apa $ie!ii+. "i atun%i %*n& este ini!iată o emeie. în autobio'ra ia sa. A%easta este %on e%!ionată &in unt "i poate să a/un'ă la o lun'ime &e patru in%i=<.ntr-un ast el &e moment îi pare o nimi%a toată să ie aproape în'0e!at. 1rin urmare. A%easta însemană %ă noul ini!iat $a i %apabil să se elibere#e &in toate le'ăturile %onstituite &e ie%are parte a personalită!ii lui. După %e este le'at la o%0i.

Nimi% nu poate i mai %ompli%at "i mai în%ur%at &e%*t ritualurile "%olilor esoteri%e tibetane %are e(istă pe l*n'ă lamaismul o i%ial. El trebuie să aibă în%re&ere în maestru "i în e i%a%itatea an'3ur-ului pe %are i-l a%or&ă. 1rimul &in %ele patru an'3ur-uri %are %on&u% &is%ipolul la maturitate spirituală este &enumit spros bt%0as mt%0o' 'i &ban' bs%ur Jpronun!at tTs %0es %0o' 'i an'3urK )e(%elentul an'3ur %u a%ti$itate+. %on%epte mentale sau &i eren!ieri subie%ti$e "i %on"tiin!ă. ritualul "i respe%ti$ meta i#i%a. sub&i$i#ate în multe altele mai mi%i.uri %are %on&u% la per e%!iune spirituală pe %are aimosul Lama Lon'%0en. sen#a!ii. Cu toate a%estea. prima )%u a%ti$itate+ "i %ealalată ) ără a%ti$itate+. .ntr-a&e$ăr. . să îl &etermine să le &e#$olte "i să se ba#e#e &oar pe ele. lamaismul este oarte &i erit &e în$ă!ătura bu&&0istă orto&o(ă %are în$a!ă %ă )#e%e le'ături+ împie&i%ă ii!ele umane &e la atin'erea m*ntuirii. Ritualurile. După %um $om $e&ea în s%urt timp. %re& %ă o importan!a spe%ială trebuie a%or&ată la &ouă ini!ieri &in %ate'oria misti%ă. nu au mai parti%ipat străinii. Consi&er %ă a%um este timpul să permit %ititorilor mei să ie )pre#en!i+ la %eremoniile se%rete la %are. in%lu#*n& ina%ti$itatea simplă "i ina%ti$itatea absolută. le men!ionea#ă într-un tratat %are se a lă în posesia mea.rientali"tii interesa!i în a%este subie%te $or 'ăsi în Tibet un &omeniu bo'at &e mun%ă. . a"a %um este %on%epută &e lamai"ti %uprin&e &ouă mari etape. Cu$intele litur'i%e rostite în timpul ini!ierilor misti%e. în terminolo'ie %anoni%ă P%re&in!a în e i%a%itatea ritualurilor reli'ioase+. autor al %*tor$a tratate misti%e &emne &e în%re&ere. Denumirea te0ni%ă este )a intra în %urent+. nu au alt rol &e%*t a%ela &e a %rea un el &e atmos eră psi0i%ă "i orma rituală a unor )ini!ieri+ este mai &e'rabă o %on%esie ă%ută insu i%ien!ei intele%tuale a &is%ipolilor &e%*t o ne%esitate. Con orm în$ă!ăturilor bu&&0ismului primiti$ repu&ierea %re&in!ei în e i%a%itatea %eremoniilor sa%ramentale "i a %elorlalte %eremonii este in&ispensabilă înainte %a primul pas să poată i ă%ut spre iluminarea spirituală. ni%io&ată p*nă a%um. . A treia &intre a%este le'ături este. %on orm bu&&0ismului. iar a &oua %ea a ina%ti$ită!ii. Marii %ontemplati$i le-au aban&onat> Milarepa este un e(emplu aimos. Men!ione# în trea%ăt %ă la Tantri%ii 0in&u"i e(istă opt ini!ieri %onse%uti$e. ININIEREA CU ACTI7ITATE. E(perien!a mea personală mă în&eamnă să %re& %ă %ele )%in%i+ an'3ur-uri apar!in unei alte serii &e ini!ieri "i %ă a%est număr a ost re!inut &eoare%e. %on irmă spusele %ălu'ărilor lama.n %iu&a e(pli%a!iilor oarte lun'i &ate ai%i re eritoare la ini!ieri. ei răspun& %ă opo#i!ia &e prin%ipii este &oar aparentă "i %u totul pro$i#orie. 1entru a i %ali i%at să îl a%or&e. lama trebuie să ie oarte pri%eput în %ele trei se%!iuni ale s%ripturilor %anoni%e lamaiste %are tratea#ă &o%trinele iloso i%e. %*n& a%eastă &i$er'en!ă &e $e&eri este subliniată unor %ălu'ări lama pe &eplin %ompeten!i "i pri%epu!i în meto&e esoteri%e. 1rima este %ea a a%ti$ită!ii. Relatarea %e o $oi a%e ai%i &espre a%este ritualuri este ba#ată pe &es%rierile orale pe %are mi le-au ă%ut lama %ompeten!i "i pe %eea %e am $ă#ut eu însămi "i &e asemenea pe un ritual al %ărui te(t îl am s%ris &e %ătre aimosul Lama Lon'%0en. ele tin& să arate no$i%elui or!a "i inteli'en!a %are e(istă în el într-o stare latentă. e(istă %in%i păr!i %are %onstiuie personalitatea6 ormă. S%opul inal este &e a te elibera &e toate a%este mi/loa%e. E(istă &e asemenea oameni %are nu au a$ut ni%io&ată ne$oie să le oloseas%ă. De obser$at %ă în a%eastă ultimă %on&i!ie. Cerin!ele pe %are trebuie să le în&eplineas%ă &is%ipolul sunt următoarele6 Sentimentele sale pentru maestrul %are îl $a pre'ăti pentru %ontemplarea per e%tă a A&e$ărului trebuie să ie i&enti%e %u %ele pe %are le-ar a$ea pentru Bu&&0a însu"i. spun ei. 7ia!a spirituală. per%ep!ie.

A%easta nu a%e să ie imposibil %a. E e%tul %unoa"terii pe %are a &ob*n&it-o îi $a apare &in nou în $ie!ile $iitoare. Mai multe man&ale pot să intre în %ompo#i!ia unui sin'ur 35il30or. Este totu"i un apt real a%ela %ă mae"trii î"i testea#ă &is%ipolii %er*n&u-le sa%ri i%iul personal %*t "i al proprietă!ii. Lun'imea ie%ăreia &intre laturile sale este a%eea"i %u %ea &intre %otul "i $*r ul &e'etului mi/lo%iu al %ălu'ărului lama %are o &esenea#ă. nebune"ti. e(istă o &i eren!ă între man&ată "i 35il30or.bser$*n& absur&itatea moti$elor %are îi &etermină pe oamenii obi"nui!i să a%!ione#e. Este e%0i$alentul termenului tibetan 35il30or==. . &in pun%tul &e $e&ere al bu&&0i"tilor.n $est este aproape imposibil să se orme#e o i&ee &espre in luen!a e(er%itată &e %ătre un maestru reli'ios asiati% asupra &is%ipolilor săi. A&eseori s *ntul %ere permisiunea să sape a&e$ărul %e i-a ost &e#$ăluit pe o piatră pentru a răm*ne semenilor săi. 'alben. Fire"te. Culorile %are le %orespun& sunt6 alb la est. $reun 'uru a pus $reo&ată %on&i!ia &is%ipolul său să se sinu%i&ă sau să ie omor*t &e în&ată %e %eremonia s-a în%0eiat. Lama Lon'%0en le olosea în e'ală măsură pe am*n&ouă în te(ul pe %are eu lam %onsultat. . 1entru a împre/mui &esenul simboli% se trasea#ă patru ) *"ii+. Marpa l-a pus pe Milarepa să îl slu/eas%ă timp &e %*!i$a ani. /uste. Trebuie în!eles %ă. probabil. Man&ata an'3ur-ului )%u a%ti$itate+ este pătrată=?. %an&i&atul trebuie să ie 'ata să o ere maestrului %a mărturie a $enera!iei sale. Ast el &e lu%ruri se 'ăses% &oar în le'en&e. Cele &in urmă pot i animate &e pre#en!a unor iin!e sau or!e pe %are le intro&u%e lama. aspir*n& să împlineas%ă /urămintele sa%re %are a/ută mintea să-"i orma#e opinii %ore%te. impulsuri bru"te "i pline &e er$oare să se ri&i%e în min!ile &is%ipolilor. l-a or!at să se întoar%ă a%asă Jo %ălătorie %are a &urat %*te$a #ileK "i să se întoar%ă a$*n& pe umeri o %apră pe %are a lăsat-o în 'ra/& &in %au#ă %ă era "%0ioapă. albastru. %ălu'ării lama %ontemporani în%ă mai păstrea#ă o pre erin!ă pentru a%este pra%ti%i oare%um aspre. sa%ri i%iul său nu a ost în $an. Se spune %a bărba!ii. pun*n&u-l să %onstruias%ă sin'ur o %asă pe %are i-a or&onat &e %*te$a ori să o &emole#e %u totul "i să reîn%eapă să o %ontruias%ă &upă un plan nou. 4i multe altele sunt po$estite. %*n& &is%ipolul său Cos&or i-a a&us toate $itele sale în &ar. în anumite momente. Apoi se o erea pe sine monstrului. 4i totu"i. . eroi%i erau &ispu"i să se înt*lneas%ă %u moartea "i să ie &e$ora!i &e un &emon %are "tia un a&e$ăr important. întra&e$ăr. A%ela"i Marpa. Trebuie a$ut 'ri/ă %a a%eastă &in urmă %on&i!ie să nu ie %onsi&erată numai $orbă 'oală.Dis%ipolul trebuie să se pre'ăteas%ă să primeas%ă an'3ur-ul )a%ti$ită!ii+ trăin& o $ia!ă )pură+. La ie%are %ol! al man&alei este o u"ă în mi/lo%ul %ăreia se a lă un &is% albastru pe %are i'urea#ă un lotus %u opt petale. %u %on&i!ia %a a%esta &in urmă să i-l &e#$ăluie.n trea%ăt ie spus unele &intre a%estea sunt oarte rumoase. u'in& &e a%!iuni rele a"a %um %ine$a u'e &e un "arpe $eninos. Desenul este s%0i!at %u nisip &e %in%i %ulori &i erite6 alb. Supra a!a sa trebuie să ie la el &e nete&ă %a %ea a unei o'lin#i. în timp %e Marpa părea %ă ni%i nu se sin%0ise"te &e $ia!a &is%ipolului său. $er&e. %0iar "i atun%i %*n& &oar el Js *ntulK bene i%ia#ă "i numai momentan &e %unoa"terea pe %are a &ob*n&it-o la un pre! at*t &e mare. Termenul sans%rit man&ala este olosit în lu%rările &e re erin!ă ale reli'iei lamaiste. ro"u. A%este &ouă apte sunt &eosebit &e %unos%ute în Tibet. întrea'a sa a$ere personală "i $ia!a. Cele &int*i sunt al%ătuite &in i'uri simboli%e "i &aruri %ătre #eită!i.n lă%ăra!i &e entu#iasm ei sunt atun%i %apabili &e a%!iuni pe %are ma/oritatea o%%i&entalilor le-ar %onsi&era. . Milarepa a mers p*nă la limita pe %are un %orp o poate suporta. Tre%*n& la %eremonia &e ini!iere lama în%epe prin a &esena o man&ala. . mă în&oies% %ă pentru primirea unui an'3ur. Am a irmat %ă tibetanii se &o$e&es% mai pu!in 'enero"i &e%*t 0in&u"ii în &emonstra!ii e(a'erate ale $enera!iei lor pentru maestru "i ei pot &eosebi între %eea %e este a&mirabil "i %eea %e nu este a&mirabil în %ara%terul '0i#ilor lor spirituali.

în$ă!ătura "i or&inul reli'ios e(istă în tine. puri i%at &e tot răul. Tra&u%erea %are urmea#ă $a a/uta ormarea unei i&ei &espre %eea %e se spune6 Dis%ipolul6 )Nobil lama. A%eastă ini!iere poate i a%or&ată ie unui sin'ur &is%ipol.m. La %entru "i în %ele patru %ol!uri se a lă a"e#ate %in%i boluri rituale ie%are iin& ins%rip!ionate %u Aum-A-Dum. A"e#ări. intr*n& pe %alea as%unsă a în$ă!ăturilor mele. %in%i bu%ă!i &e mătase &e %in%i %ulori &i erite. $ei &ob*n&i roa&ele bune "i nelini"tile tale se $or spulbera pe măsură %e te $ei împărtă"i %u nestemata %unoa"terii. Un pumnal ma'i% este a"e#at l*n'ă ie%are &intre %ele patru u"i. se prosternea#ă în a!a lui lama "i a man&ala-ei.+ Dis%ipolul6 )A/utat &e mărinimia maestrului meu.&. unt "i br*n#ă "i trei )&ul%i+6 miere.n %a#ul unui %an&i&at %are este emeie. #a0ăr "i melasă. alteori ra%0iu &e %erealeK repre#ent*n& băutura nemuririi. %in%i ima'ini ale %elor %in%i Bu&&0a-"i misti%i Jtotul în miniaturăK sunt a"e#ate %a ornamente l*n'ă ie%are &intre $ase "i %in%i pene &e %o%o" sunt a"e#ate în ie%are &intre ele. C*n& sunt pre#en!i mai mul!i &is%ipoli ei re%ită împreună partea lor &e &ialo'. Lama bine%u$*ntea#ă at*t man&ala %*t "i pe sine. . . . termenul Bu&&0a are semni i%a!ia esoteri%ă &e %unoa"tere pose&ată &e Bu&&0a-"i. ie %a eu în lumea a%easta întune%ată &e i'noran!ă să oloses% lampa propriei mele %ăi "i să &es%opăr în!elep%iunea %are sălă"luie"te în interiorul meu. . aspirantul este in$itat lo%ul în %are lama a rămas p*nă a%um în%0is. La în%eput. Apoi urmea#ă un &ialo' litur'i% între maestru "i &is%ipol. %oar&a este ata"ată bra!ului &rept. %ele trei )albe+6 ri"%ă. A%este boluri %on!in mi(tură &e apă %urată "i lapte în %are au ost a"e#ate %in%i eluri &e %ereale. %in%i eluri &e plante me&i%inale. &a%ă sunt mai mul!i. ie mai multora în %a&rul a%eleia"i %eremonii. lama. ). %in%i o'lin#i. e"ti &oritor să mă ai pe mine %a maestruI+ Dis%ipolul6 )Sunt oarte &oritor. Ceremonia an'3ur-ului in%lu&e trei păr!i6 8.+ Lama6 )Fiule. Răspun&e-mi. tu %are ai în urma ta un tre%ut &e apte merituoase. %in%i eluri &e par umuri. 1ră/ituri rituale JtormaK "i &i erite obie%te %erute pentru a%or&area an'3ur-ului sunt &in nou plasate pe man&ala %are este în s *r"it a"e#ată pe un pie&estal "i în%on/urată %u t0an3o Jpi%turi %are se rulea#ă pre%um 3a3emono /apone#eK. Cin%i să'e!i. Te implor împărtă"e"te-mă %u ea. Dis%ipolul este a&mis în în%ăperea în %are se a lă lama.n interiorul a%estei împre/muiri sunt aran/ate &i erite &aruri în timp %e alte i'uri repre#intă &i erite !ări. iar patru %u!ite %u lame %urbate sunt intro&use în man&ala prin %ele patru laturi. Bu&&0a. in$o%ă pre#en!a lui Bu&&0a în man&ala. :.ntr-un po%al în ormă &e %raniu uman Juneori un %raniu uman a&e$ărat i(at pe trei pi%ioru"e &e ar'intK se a lă un alt preparat Juneori %eai ne'ru. Este %on erit an'3ur-ul. iin!ă minunatăH Soarta e inimoasă %u mine pentru %ă m-a lăsat să mă apropii &e a%eastă mare taină. Trebuie să im %on"tien!i %ă %el %are este in$o%at ai%i nu este a%el Bu&&0a istori% sau %0iar su letul lui %are se presupune î"i are lo%uin!a a%tuală într-un para&is sau altul. . A/un'*n& prin me&ita!ie să re%uno"ti esen!a lor în tine însu!i.+ După a%easta lama lea'ă o %oar&ă al%ătuită &in %in%i ire %olorate &e bra!ul st*n' al %an&i&atului. 9. lama %are este sin'ur. ". Can&i&atul sau ie%are %an&i&at în parte. De în&ată %e este terminată. ro"u la $est "i $er&e la nor&.Balben la su&.n ritualul &e a%est el. %aută eliberarea a&e$ărată> %aută eliberarea în tine însu!i. or!a spirituală e(istentă în el "i a%eastă or!ă urmea#ă să ie %omuni%ată &is%ipolului. %in%i bu%ă!i &e %ristal &e st*n%ă. .+ Lama6 )Cele %in%i în!elep%iuni=@.n timp %e .a.n Pan'3ur-ul %u a%ti$itate+ prima parte a ritualului este oarte s%urtă. altă ) *"ie+ repre#ent*n& &or&/e împre/muie"te între'ul &esen.

pun%t*n&u-"i re%itarea %u %*te$a bătăi rare "i înăbu"ite în tamburina rituală J&amaruK. tu %are !i s%eptrul. "i spune6 )A%eastă apă este apa minunată a /urămintelor %are lea'ă.+ Lama6 )Fiu &e $i!ă nobilă=A. lama &ă la o parte bu%ata &e mătase nea'ră %are a%operea o%0ii &is%ipolului. î!i $oi &a puterea &e a $e&ea lumina. lama roste"te o ormulă misti%ă Jsna'sK. Lo%ul un&e a %ă#ut loareanume &e bărba!inume &e emei*n mi/lo%ul man&aleieliberat &e multipli%itatespa!iu in initla estnatură minunatălumină %e luminea#ă spa!iuH La su&bu%urie năs%ută &in sinelumina esen!ei lu%rurilorla $estre'e bine%u$*ntatlotus %e %u%ere"te înaltulla nor&eliberat &e limitările %elor %in%i sim!uriminte e'al e(tinsă în toate &ire%!iile. Lama e(pli%ă apoi &is%ipolului în!elesul a"a numi!ilor %entrii &e ener'ie )lotus+. la inimă. Lama6 )1ri$e"te. bine$oie"te să lumine#i i'noran!a %elui %are rătă%e"te în%ă orb în %ele trei lumi. o%0ii %an&i&atului sunt a%operi!i %u o le'ătură &e mătase nea'ră. arun%ă o loare pe man&ala. Da%ă în%*l%i a%este /urăminte $ei ar&e în o%uri pur'atoriale %umplite perioa&e nemăsurate &e timp. &is%ipolul trebuie să aibă %re&in!a %ă i'noran!a sa este spulberată. se spune %ă %ei %u mintea pură îl $ă& pe lama sub aspe%te &i erite. 1ăstr*n& în inima ta a%eastă apă %a semn al an'a/amentelor sa%re. %an&i&atul spune6 )Din timpuri imemoriale. %u a%est s%eptru asemeni pietrei Vi&/ine Jpiatră abuloasă %are a%or&ă în&eplinirea tuturor &orin!elorK. &is%ipolului se &ă un nume nou. %are sunt lo%ali#a!i la ombili%.n %ontinuare. un "ir lun' &e %au#e "i e e%te m-a a&us în a!a a%tualei %ăi a eternei lumini uni%e.o lea'ă. ie %a să a% "i eu parte &in a%estă amilie s *ntă J amilia spirituală ormată &e mae"trii "i &e &is%ipolii %are au apar!inut "%olii misti%e în %are %an&i&atul este ini!iat &e la ori'inea ei "i p*nă în pre#entK. De a%eea. în a ara man&ala-ei. %are orbit &e i'noran!ă te-ai răm*ntat at*t &e mult timp ără să a li %eea %e se 'ăsea &e/a în tine. Apoi lama in&i%ă su%%esi$ %u s%eptrul său &e aur &i erite păr!i ale 35il30or-ului Jman&alaK e(pli%*n& &is%ipolului sensul &esenelor "i al &i eritelor obie%te plasate pe ele.+ Cu un s%eptru &e aur. Apoi. &a%ă tu e"ti %re&in%ios lor. Dis%ipolul trebuie să păstre#e numele sale ini!iati%e stri%t se%rete în timp %e numele primit la intrarea în or&inul reli'ios &e$ine %el %u %are un %ălu'ăr este %unos%ut ulterior. Sunt multe lu%ruri &e $ă#ut. în timp %e re%ită alte sna's. Nin*n& în m*inile lui împreunate bu%ă!i &e mătase în %ele %in%i %ulori misti%e. el ia un $as %are %on!ine apă s *ntă %are este a"e#at în a!a lui. maestru &ebor&*n& &e în!elep%iune. iu &e amilie bună. 1entru a repre#enta simboli% aptul %ă în!elep%iunea a ost as%unsă sau a%operită &e i'noran!ă pentru o perioa&ă &e timp al %ărei în%eput nu poate i ni%i per%eput ni%i ima'inat. &in interiorul tău se $a ri&i%a puterea+ Jputerea &e a atin'e s%opul ini!ieriiK.n %a#ul a%esta. %an&i&atul le'at la o%0i. Fie%are obie%t sau i'urină este un simbol le'at &e %on%ep!iile %osmo'oni%e sau &e %onstitu!ia psi0olo'i%ă sau psi0i%ă a omului. uneori sub orma unei #eită!i sau în%on/urat %u ra#e &e lumină eman*n& &in %orpul său sau ără ormă iin& înlo%uit &e o )ra#ă &e lumină+. La ie%are &intre ini!ierile %are îi sunt a%or&ate.n a%est moment. la '*t "i în $*r ul %apului. a"a %um este el %on%eput &e %ătre tibetani. Apoi &is%ipolul prime"te în %ău"ul palmei sale %*te$a pi%ături &e apă pe %are le bea. . pri$e"te %u aten!ie în interiorul tău> pri$e"te în%et în /urul tău. Dar. Dis%ipolul6 )Doamne. Lama îl întreabă pe &is%ipol6 )Ce $e#i în man&alaI+ Can&i&atul nume"te %uloarea pe %are o $e&e %el mai pre'nant &intre %ele olosite la &esenul man&ala-ei "i a%eastă %uloare &enotă natura )în!elep%iunii+ pre&ominante în el. . numele &epin&e &e partea 35il30or-ului pe %are %a&e loarea arun%ată &e %an&i&at. . Can&i&atul as%ultă %u aten!ie a%este e(pli%a!ii. Tabelul următor in&i%a numele în 'eneral &ate în a%eastă ini!iere. Re%itarea litur'i%ă %ontinuă &upă %e a ost &at numele.+ în a%est moment. . e orturile tale $or i în%ununate &e su%%es.

e(istă în+ în!elep%iunea năs%ută &in în!ele'ere ). 8. A%este %*te$a an'3ur sunt &enumite respe%ti$6 An'3ur-ul maestrului misti%. a%um. 7asul în!elep%iunii neînt*r#iat a&u%ătoare &e beatitu&ine. i#bute"te în stră&aniile tale.n &e initi$. 7asul eliberării &e pasiuni. Lama. pe 35il30or sunt plasate %in%i $ase. Lama toamă o pi%ătură &e apă s *ntă pe %apul %an&i&atului. %a o o'lin&ă %are răm*ne nes%0imbată. An'3ur-ul taini%.+ Limba/ul misti% al Tibetului este plin &e ima'ini spe%i i%e olosin& termeni te0ni%i pentru %are este &i i%il &e 'ăsit e%0i$alent în limbile o%%i&entale. Lama. a%um %*n& !i se o eră posibilitatea. &e la în%eputul $ea%urilor. Lama6 )Apa pre!ioasă a &orin!ei &e %unoa"tere umple $asul+ în!elep%iunii &in ea însă"i năs%ută ). %*n& !i se o eră posibilitatea. Cunos%*n&u-te pe tine însu!i. Ai%i. lu*n& $asul %are se a lă în mi/lo%ul 35il30or-ului îl a"ea#ă pe %apul %an&i&atului "i spune6 )7asul s erei e(isten!ei este umplut %u pre!ioasa apă a luminii. Fiu bine%u$*ntat. Dis%ipolul "a&e %u pi%ioarele în%ru%i"ate %u atitu&inea obi"nuită a statuilor lui Bu&&0a. . ast el &e în!elep%iune este &ob*n&ită prin me&ita!ie %ontemplati$ă.+ 7asul &e la estul 35il30or-ului este a"e#at la inima %an&i&atului. Lama. 7asul naturii eterne. în!ele'e natura ori'inară "i neîn ri%ată a tuturor lu%rurilor. )A%est $as "i a%eastă apă sunt %ele ale+ în!elep%iunii &o%trinei ra&iin& &in interiorul $i&ului=C ). mar%*n& %a "i mai înainte %ă %entrul &e ener'ie al a%estui lo% a ost puri i%at.+ . Besturile rituale ale a%estui an'3ur %onstau în atin'erea %u $ase %on!in*n& apă s *ntă a %elor patru pun%te ale %orpului un&e. )A%est $as "i a%eastă apă sunt %ele ale inteli'en!ei prin ea însă"i luminoasă. Fiu bine%u$*ntat. An'3ur-ul %u$intelor simboli%e. in&i erent %e obie%te sau s%ene re le%tă. la &i eritele an'3urs %are %onstituie )ini!ierea %u a%ti$itate+.A%um am a/uns la ritualurile pentru )transmiterea puterii+. ). ea %ontemplă senină a%!iunile "i enomenele.+ . a%um %ă î!i este o erită posibilitatea. %unoa"te în!elep%iunea %are e(primă unitatea un&amentală a tututror lu%rurilor. Lama6 )A%est $as "i a%eastă apă sunt %ele ale %unoa"terii &orite %are. pi%ătură &e apă este turnată pe '*tul %an&i&atului. An'3ur-ul %unoa"terii "i al în!elep%iunii. s era e(isten!ei este &e asemenea "i %ea a )le'ilor uni$ersale+. Fiu bine%u$*ntat. 7asele poartă următoarele nume simboli%e6 7asul s erei e(isten!ei. Lama6 )Apa?G atotpătrun#ătoare %e i#$oră"te &in ea însă"i umple $asul+ naturii eterne ). pe %are nimi% nu o poate întune%a.+ A%eastă e(presie te0ni%ă simboli#ea#ă în!elep%iunea %are &e#$ăluie uni%itatea naturii tuturor iin!elor. 7asul &e la su&ul 35il30or-ului este a"e#at la '*tul %an&i&atul. 7asul în!elep%iunii &in ea însă"i năs%ute. %on orm lamai"tilor. pi%ătură &e apă este turnată pe lo%ul inimii?8.n!elep%iunea o'lin&ă+ este una &in %ele %in%i în!elep%iuni %are a%or&ă %unoa"terea a&e$ărată a lu%rurilor re le%tate în ea "i. . Fie %a a%eastă %unoa"tere a&e$ărată %are sălă"luie"te în tine să se tre#eas%ă. este $orba a &is%erne natura enomenelor materiale "i psi0i%e %are %ompun lumea. unul în mi/lo% iar %elelalte patru sunt plasate în &ire%!ia %elor patru pun%te %ar&inale. tu î!i $ei reali#a toate &orin!ele. Fiu bine%u$*ntat. A%easta mar%0ea#ă puri i%area %entrului &e ener'ie pe %are teoriile misti%e îl lo%ali#ea#ă în $*r ul %apului. pătrun&e natura e(isten!ei. %uunoa"te+ în!elep%iunea o'lin&ă+. se a lă %entrele &e or!ă psi0i%ă "i apoi în turnarea unei pi%ături &in a%eastă apă asupra ie%ăruia &in a%este lo%uri. a%um. ANBEUR-UL MAESTRULUI MISTIC. Fiu bine%u$*ntat. %*n& !i se o eră posibilitatea. A"a %um s-a mai spus. . Fie %a+ în!elep%iunea %are a%e totul e'al )să ie pre#entă în tine.

%unoa"te-o %a iin&+ în!elep%iunea %ombinată %u a%ti$itate ). A%esta nu impli%ă a%!iuni rituale &e ni%i un el. :. Lama6 )A%est $as "i a%eastă apă sunt %ele ale spiritul etern. A%esta se a"ea#ă o sin'ură &ată "i în or&ine pe %ap. prin ea însă"i liberă "i &in ea însă"i năs%ută. &ar în lo% &e $asele umplute %u apă s *ntă se olose"te un $as reali#at &in partea superioară a unui %raniu uman. Cu$intele lui Lama se a lă în le'ătură %u teorii întru%*t$a asemănătoare 7e&antei 0in&use. . %on orm în$ă!ăturii lamaiste. luminoasa ra&ia!ie a ener'iei spirituale.NNELE1CIUNII.7asul &e la $est. ANBEUR-UL CU7INTEL. este a"e#at la ombili%ul %an&i&atului.+ 9. ANBEUR-UL CUN. sunt lipsite &e realitatea absolută. Lama6 )1re!ioasa apă a eri%irii %are înnobilea#ă a%!iunea umple $asul eliberări &e pasiuni. Fiu bine%u$*ntat. în mo& %onsi&erabil mai s%urt &e%*t anteriorul. <. &e"i ea "tie L "i to%mai &eoare%e "tie L %ă aptele la %are este martoră. '*tul "i ombili%ul. &atorită in%on"tien!ei.A4TERII 4I AL .+ . prime"te puterea &e a &e$eni lipsit &e pasiuni. Lama îi mai %omuni%ă &is%ipolului unele orme &e me&ita!ie pe %are trebuie să le pra%ti%e. lama &es%rie a#ele %ontempla!iei soarelui pe %are le %ompară "i le pune în le'ătură %u %ele ale ormării lumilor.LICE. Se re eră &e asemenea la %uren!ii &e ener'ie psi0i%ă %e %ir%ulă prin %orp "i la s%0imburile &e or!ă %are au lo% între &i eritele iin!e în uni$ers. Ai%i. într-un mo& e(trem &e pitoreas%. Con%ep!ii "i simboluri &e ori'ine S0ai$a pre&omină în a%est an'3ur. a%eastă mare or!ă a eternită!ii atotper e%te. ANBEUR-UL SECRET.R SIMB. 7asul &e la nor& este a"e#at r*n& pe r*n& la ie%are &in %ele patru lo%uri atinse &e %elelalte $ase. pe '*t "i pe ombili%. Absolutul apare in$oluntar "i in&isolubil unit %u ma5a Jilu#iaK. Ai%i &is%ipolul este in$itat să pri$eas%ă mani estarea %a un /o% Jîn tibetană rolpaK în %are omul î"i 'ăse"te bu%uria. personi i%*n& meto&a "i %unoa"terea. pi%ătură &e apă este turnată pe ie%are &in %ele patru păr!i ale %orpului men!ionate anterior pentru ener'i#area %entrilor psi0i%i plasa!i în lo%urile respe%ti$e.+ A%easta se re eră la în!elep%iunea %are a%e &istin%!ia între %ara%teristi%ile spe%i i%e "i ale tuturor obie%telor %unoa"terii "i le %atalo'0ea#ă %ore%t. $*r ul %apului. %are este oarte în&epărtat &e stilul bu&&0ist tra&i!ional. inima. %onstituin& un el &e spe%tru Jîn sans%rită lilaK în %are. pe inimă. se re eră la simbolul )tatălui "i al mamei+. Te(tul litur'i%. Cunoa"te+ în!elep%iunea &is%riminatorie ). Se presupune %ă a%est tip &e $as %on!ine po!iunea imortalită!ii pusă în e$i&en!ă printr-o tărie ă%ută &in 'r*ne sau prin %eai ne'ru. &ob*n&e"te or!a atotputerni%ă %are a&u%e în&eplinirea !elului tău. Lama6 )A%eastă apă "i a%est $as mar%0ea#ă atin'erea esen!ei $e"ni% liberă. Ele au ost înlo%uite %u )a%ti$ită!ile mentale+ J5i& 35i p05a' r'5a se pronun!ă 5i& 35i %0a' '5aK. A%!iunile a%estui ritual sunt la el %u %ele ale an'3ur-ului maestrului misti% &es%ris mai înainte. A%eastă în!elep%iune prin ea însă"i luminoasă. imperturbabil "i plin &e eri%ire %are sub orma apei %ur'ătoare a imortalită!ii î"i %roie"te &rum prin %entrii &e or!ă ai %orpului JlotusK. Fiule. pi%ătură &e apă este turnată pe ombili% "i ast el a%est %entru &e ener'ie este &e asemenea puri i%at la el %um s-a pro%e&at "i mai înainte.+ . Lama6 )Apa pre!ioasă a a%!iunilor bune umple $asul+ în!elep%iunii neînt*r#iat a&u%ătoare &e beatitu&ine ). Ai%i se spune %ă lumea enomenală este ireală.

&is%ipolul imploră bine%u$*ntarea strămo"ilor spirituali ai lui lama %are urmea#ă să-l ini!ie#e> el îl lau&ă pe lama "i %aută re u'iu în Bu&&0a. ININIEREA )FMRM ACTI7ITATE+ . a%e %a mintea?9 să iasă &in 7i& "i să intre în )lumea %elor %in%i elemente+. &is%ipolul trebuie să se spele "i să se puri i%e %u umul unor plante rumos mirositoare. Apoi. &ar la tibetani se re eră la !inutul în %are pre&omină în$!ătura bu&&0istăK. în timp %e lo$e"te &ouă %0im$ale. M-am înt*lnit %u un lama s *nt "i %u marea în$ă!ătură. apoi e$a&*n& &intr-o în%0isoare. ritualurile ini!ierii ) ără a%ti$itate+ L trebuie în&eplinite într-un lo% lini"tit "i plă%ut.n timp %e an'3ur-ul pre%e&ent poate i %on erit în lo%uin!a %ălu'ărului lama %are trăie"te într-o mănăstire. Atun%i ea e$a&ea#ă &in lumea în %are era în%0isă. pre%um o pasăre prinsă în %ap%ană. Nu $oi a%e rău animalelor. . mintea %on u#ă este repre#entată %a un erou tra$ers*n& în su erin!ă o %ărare în'ustă "i %0inuitoare. A%eastă ini!iere %uprin&e mai multe an'3ur-uri "i &ouă ni$ele6 obi"nuit "i e(%ep!ional. "i a%esta poate i a%or&at mai multor &is%ipoli în timpul unei sin'ure %eremonii. )mintea "i %u$intele sale nu ar i puri i%ate+ "i nu i s-ar putea &a or!a ne%esară pentru a %on eri an'3ur-ul. a%!ion*n& %a o or!ă. Timpul pre'ătirii lui lama este lun'.). Nu o $oi mai &es%rie. I'noran!a. A%um %er să iu ini!iat în marea în$ă!ătură. în în$ă!ătura sa "i în .ntre %er "i păm*nt.n timpul su%%esiunii în&elun'ate "i &ureroase &e rena"teri am 0oinărit pre%um un na$i'ator pe un $as a$ariat în mi/lo%ul o%eanului. în%0ipuin&u-se în%o/urat &e un %er% &e lă%ări. Mintea Jmai pre%is %on"tiin!aK $a intra a%um în %i%lul %el mare "i $a tre%e su%%esi$ prin re'atele %elor "ase eluri &e iin!e. Da%ă nu ar reu"i să a%ă a%est lu%ru. !in*n& în m*nă be!i'a"e &e tăm*ie. e$it*n& ast el repeti!ii %are ar pli%tisi %ititorul. Apoi aso%ierea min!ii %u materia se a%e într-o manieră %are aminte"te &e teoriile "%olilor &e iloso ie Sam35a. intră. pre%um un %on&amnat în m*inile %ălăului său. %*n& eri%ită. se in&enti i%ă %u o anume #eitate teri iantă?:. C0iar înainte &e a intra în lo%ul un&e lama s-a în%0is pentru riturile pre'ătitoare. E su i%ient să spun %ă i'urile "i obie%tele %are intră în %onstitu!ia ei &i eră întru%*t$a &e %ele olosite la ini!ierea )%u a%!iune+. se a"ea#ă "i spune6 Dis%ipolul6 )De"i 'reu &e ob!inut am ob!inut un %orp uman J"i m-am năs%ut om "i nu o iin!ă &intr-o altă spe%ieK. nu îi $oi $orbi ni%io&ată &e rău. Eliberarea este o bri#ă?< bl*n&ă.r&inul Reli'ios. A $enit $remea %a eu să intru pe %alea m*ntuirii. pre%um un %ălător pier&ut pe un &rum peri%ulos. întor%*&u-se a%asă "i a&ormin& în %ul%u"ul lui.BI4NUIT. Ai%i. M-am năs%ut în !inutul lui Qambu Jliterar înseamnă In&ia. Ca "i an'3ur-ul pre%e&ent. %*n& ne eri%ită. Man&ala este &e &ouă ori mai mare &e%*t la ritul anterior. . NI7ELUL . Eliberarea este însă instantanee %*n& mintea s-a re%unos%ut pe sine. îmbină a%este teorii aparent ne%lare %u elemente poeti%e imposibil &e e(primat în altă limbă "i %are pun în e$i&en!ă realită!i &e ne%uprins pentru mintea &is%ursi$ă. După preliminarii oare%um lun'i. %*n& se întrepătrun& unele %u altele. $*nturile. Apoi se lea'ă prin următoarele /urăminte6 )Nu îmi $oi umili ni%io&ată %ole'ii &is%ipoli. apoi se prosternea#ă în a!a lui lama "i a 35il30or-ului. eri%ire lipsită &e teamă. Limba orientală. EI trebuie să în&eplineas%ă &i erite ritualuri "i să me&ite#e timp &e %*te$a #ile. e(trem &e meta ori%a. ormea#ă nenumărate &or/&e răsu%ite+ L ima'ine repre#ent*n& a're'area atomilor. %u toate a%estea eu mă $oi elibera a%um. se întoar%e în 7i& "i a%olo î"i 'ăse"te repausul.

Nu $oi insulta oamenii %are merită respe%t. Nu $oi a%e rău %ălu'ărilor. Nu mă $oi &espăr!ii &e mae"trii meto&elor se%rete. Din a%eastă #i $oi renun!a la toate ritualurile reli'ioase. 7oi i %re&in%ios /urămintelor mele. .mi $oi olosi %orpul, $orbirea "i mintea %*t &e bine pot. Nu $oi aban&ona în$ă!ătura lui Bu&&0a "i ni%i în&atoririle mele a!ă &e maestrul spiritual. Nu $oi tră&a "i ni%i nu $oi în"ela ni%i o iin!ă $ie, Din a%est moment p*nă %*n& $oi &e$eni un Bo&0isatt$a J iin!ă oarte e$oluată %are $a &e$eni Bu&&0a într-o $ia!ă $iitoareK. Nu $oi a%e nimi% lipsit &e bun sim!. 7oi i atent la instru%!iunile '0i&ului meu spiritual. Nu $oi %au#a su erin!ă ni%i unei iin!e. Nu $oi %ere nimi% pe %alea beatitu&inii. Nu mă $oi %on orma &orin!elor lumii %0iar &a%ă ar i să mă %oste $ia!a. .n%ep*n& &in a%eastă #i, nu mă $oi în%re&e în %imitire "i si0ăstrii J%a lo%uri mai potri$ite &e%*t altele pentru pra%ti%area me&ita!iei "i ob!inerea iluminăriiK. 7oi renun!a la toate preo%upările lume"ti. Nu $oi renun!a ni%io&ată la preo%upările spirituale Ja%elea %are tin& spre eliberarea spirituală, spre eliberare &e %i%lul rena"terilor, %um ar i me&ita!iaK.+ .n palma %an&i&atului este turnată o pi%tură &e apă s *ntă pe %are a%esta o $a bea. Apoi urmea#ă pre&i%a lui lama. Can&i&atului i se inter#i%e să %omuni%e %u$intele misti%e pre%um "i &i erite &etalii ale an'3ur-ului unor neini!ia!i. NI7ELUL ERCE1NI;NAL. La ni$elul e(%ep!ional nu sunt olosite 35il30or-uri, sau ori%e alt obie%t ritual, &is%ipolul %ere an'3ur-ul în termenii următori6 );, lama> purtător al s%eptrului în$ă!ăturii, eu, iul inimii tale, &ores% an'3ur-ul marii împliniri ără a/utor e(terior. E(pli%ă-mi, ; lama, 35il30or-ul ultim %are este esen!a min!ii noastre. ;&ată intrat înăuntru, în el, ni%io&ată nu $oi mai ie"i a ară+. Lama îi $a spune6 )Minunat "i eri%it iu, minte luminată %are nu ai primit în%ă an'3ur-ul marii în!elep%iuni, î!i $oi e(pli%a 35il30or-ul. .nlătur*n& toate ra!ionamentele, te elibere#i &in le'ăturile a%estei lumi, în%ete#i să iei "i să respin'i a&e$ărul %are este in erior.+ A%esta este una &in în$ă!ăturii un&amentale ale misti%ilor lamai"ti. A&e$ăr in erior sau apro(imati$ Jt0e na& pronun!at t0a Wie&K este %el %are se re eră la lumea &in /urul nostru, a&e$ăr pe %are îl %onsi&erăm real "i %are este într-a&e$ăr real în a%eea"i măsură în %are noi în"ine-suntem reali. A%est a&e$ăr %uprin&e &istin%!ia între bine "i rău, plă%ut "i neplă%ut, et%., "i %on&u%e la a%%eptarea unor lu%ruri "i respin'erea altora. Cel %are s-a ri&i%at la în!ele'erea a&e$ărului superior Jton tampaK $e&e &in%olo &e a%este &instin%!ii "i atin'e pa%ea. Florile pe %are &is%ipolul este pe %ale &e a le arun%a pe 35il30or sunt tot at*t &e imateriale %a a%esta &in urmă. Ele sunt numite ) lorile %unoa"terii+, iar 35il30or-ul este %unos%ut %a )%el %are nu are u"i+. Can&i&atul î"i arun%ă &eoparte to'a monasti%ă, un a%t simboli% &e renun!are la lu%rările a%estei lumi, %0iar "i la %ele mai s inte, %um ar i în&eletni%irile rituale &in or&inul reli'ios. El î"i &u%e m*inile la inimă "i le împreunea#ă, î"i i(ea#ă pri$irea pe inima lui lama, iar apoi maestrul "i &is%ipolul răm*n în stare &e me&ita!ie pro un&ă. Si0a"trii %ontemplati$i în, 'eneral î"i în%0eie ini!ierea %u, a%este me&ita!ii. Al!i mae"trii &au &in nou &is%ipolului să bea apă s *ntă &upă %e me&ita!ia s-a terminat "i &is%ută pe în&elete &espre &i$erse opinii iloso i%e %um ar i %ele %are se o%upă %u )sinele+ Jsau mai &e'rabă %u )non

sinele+K, %u %ele )patru limite?=+ "i multe altele. A%este prele'eri su%%esi$e %onstitue tot at*tea an'3ur-uri. Natura e(trem &e te0ni%ă a a%estor &i#erta!ii nu permite apari!ia lor altun&e$a &e%*t întrun tratat pur oriental %are ar &a na"tere unor lun'i %omentarii. Se spune %ă a i atent, iluminat, în lar'ul tău J ară să i tensionat prin e ortK, să răm*i în pa%e, ară să nă#uie"ti spre %e$a "i ără să respin'i ori%e ar i, %onstituie ini!ierea )e(%ep!ională+ a )non-a%ti$ită!ii+. Uneori sunt relatate minuni %are au sur$enit în timpul %elebrării anumitor an'3ur-uri, ie &e %ătre oameni %are sus!in %ă le-au $ă#ut personal, ie &e %ătre al!ii %are a irmă %ă a%est lu%ru lea ost spus &e martori o%ulari. Nu este u"or &e ob!inut in orma!ii &espre a%easta, &eoare%e ini!ia!ii se pun #ălo' pe ei în"i"i pentru păstrarea se%retului re eritor la %ir%umstan!ele in!ieirii lor. Ei )în%al%ă+ a%eastă promisiune &oar oarte rar, %*n&, &upă părerea lor, &in în%ăl%area a%estei promisiuni ar re#ulta $reun bine spiritual pentru %eilal!i. Mira%olul poate i în le'ătură %u irul pe %are lama îl lea'ă &e bra!ul %an&i&atului. A%eastă opera!ie este a&eseori reali#ată în #iua premer'ătoare ini!ierii "i nu în timpul ritualului &e ini!iere. Destul &e re%$ent, &e ir sunt le'ate mănun%0iuri &e iarbă, spi%e &e %ereale sau alte obie%te mi%i. A%este obie%te au ost %u lama în timpul retra'erii pre'ătitoare pentru ini!iere "i tibetanii %re& %ă el le-a în#estrat %u proprietă!i &eosebite printr-o o%ali#are spe%ială a '*n&urilor asupra lor. Can&i&atul ini!iat păstrea#ă le'ătura J irulK asupra sa pe timpul nop!ii, iar &iminea!a următoare lama însu"i o în&epărtea#ă împreună %u iarba, or#ul sau ori%e alt%e$a %e a ost le'at &e ea. .n a%est timp &is%ipolul îi po$este"te $isele pe %are le-a a$ut. Se spune %ă uneori %u a%este obie%te au lo% trans ormări %iu&ate, li se s%0imbă orma sau %uloarea, %res% sau s%a& în mărime, uneori %0iar &ispar &e tot. A%estea sunt %onsi&erate semne %e in&i%ă orientările %ele taini%e ale &is%ipolului "i ele pre#i% $iitorul lui spiritual. Unii mae"trii le a%or&ă %ea mai mare importan!ă, uneori ei am*nă %eremonia &e ini!iere sau %0iar, ba#*n&u-se pe a%este pre$estiri re u#ă %u 0otăr*re să mai %on ere ini!ierea. Tre%*n& peste a%estea, minunile %ele mai re%$ent sunt apari!iile. Da%ă a&mitem, pre%um tibetanii, %ă unele persoane sunt %apabile să î"i a%ă '*n&urile $i#ibile "i %0iar tan'ibile, %re*n& o ) antomă+ %ompletă %u toate păr!ile ei, a%este enomene pot i %u u"urin!ă e(pli%ate. Este &e asemenea $erosimil %a atun%i %*n& a%este enomene au lo%, aten!ia %elor pre#en!i iin& %on%entrată pe una "i a%eea"i i&ee &e personalitate, a%eastă &iri/are într-o sin'ură &ire%!ie a aten!iei a/ută %onsi&erabil la %rearea a%estor enomene. Tra&i!iile "i le'en&ele relatea#ă un număr %onsi&erabil &e apte surprin#ătoare, &ar ma/oritatea sunt aproape i&enti%e "i e(istă &oar o mi%ă &i$ersitate &e tipuri ale a%estor apari!ii. .i suntem în&atora!i lui Milarepa pentru relatarea a %eea %e s-a petre%ut în %asa 'urului său, Marpa, %*te$a #ile &upă %e a%esta &in urmă l-a a&mis la %ea mai înaltă ini!iere pe %are era împuterni%it să o a%or&e. Milarepa urma %ur*n& să ple%e &e la maestrul său. A%easta era ultima lor înt*lnire misti%ă6 un el &e ban%0et?? sa%ru înso!it &e ritualuri în onoarea #eită!ilor "i a strămo"ilor spirituali ai lui Lama o i%iant. Da'me&ma, so!ia lui Marpa, a pre'ătit o ran&e pentru %ălu'ării lama "i pentru Vi&am-i, tormas Jturte ritualeK pentru D*3ini "i pentru C0eu E5on's?@, iar &is%ipolii ini!ia!i ai lui Lama sau a"e#at în a!a 35il30or-ului, &in %are a% parte "i %ei pre#en!i la a%est el &e %eremonie. Apoi Marpa, în mi/lo%ul %er%ului, a ă%ut mai multe mira%ole. Milarepa relatea#ă %ă el a pro&us i'urile lui Eiepa Dor/e, E0orlo Dem%0o' "i ale altor %*tor$a Vi&am-i, iar, în inal,

obie%te simboli%e6 %lopo!elul &e m*nă, roata, sabia, et%. Apoi au apărut silabele misti%e Aum-ADum în alb, ro"u "i respe%ti$ albastru> &e asemenea ormula mantri%ă &e "ase silabe Aum-manipa&me-0umH .n în%0eiere &is%ipolii au %ontemplat &i$erse apari!ii s%*nteietoare. De obser$at %ă, în %eea %e pri$e"te a%est ultim 'en &e apari!ii, a%este o%uri silen!ioase &e arti i%ii %ompuse &in ima'ini mobile &e &i erite %ulori luminoase, sunt a&esea %ontemplate &e %ei %are urmea#ă sistemul 5o'0in &e pre'ătire. A%eastă ormă &e o% este orma în %are #eită!ile se &e#$ăluie în riturile &ubt0ab ale lamai"tilor. Ceea %e %onsi&erăm mai interesant &e%*t minunile în&eplinite &e Marpa, este &e%lara!ia pe %are, %on orm lui Milarepa, el a ă%ut-o &is%ipolilor lui %u a%eastă o%a#ie6 )toate a%este apari!ii nu sunt &e%*t mira/e, orma!iuni ma'i%e lipsite &e realitate+. Un om pe %are l-am înt*lnit în !inutul N'olo'-ilor?A un&e era %apelanul Jam%0T&K unei %ăpetenii &e trib mai pu!in importante, mi-a po$estit un in%i&ent remar%abil %are a a$ut lo%, spunea el, %u o%a#ia propriei ini!ieri. S-a înt*mplat să ie în a!a lo%uin!ei i#olate a maestrului său, a %ărei u"ă era în%0isă pre%um o %erea ritualul, în timp %e înăuntru lama rostea ra#ele litur'i%e %are îl e$o%au pe Deru3a. Domnul atotputerni% al 'rupării D#o's0enpa. .n timp %e a"tepta a ară, a $ă#ut un el &e %ea!ă %e ira&ia &in toată supra a!a tăbliei &e lemn %are orma u"a. După %*t$a timp, %ea!a &e$eni 'ra&at mai &ensă "i luă în ă!i"area unui Deru3a 'i'anti%, ără 0aine, purt*n& o %oroană, împo&obit %u %oliere tă%ute &in %apete &e oameni mor!i, a"a %um este &es%ris în &i erite %ăr!i "i tablouri. Atitu&inea "i pri$irile sale erau aspre "i amenin!ătoare. C*n& &ă&u %u o%0ii &e antomă, no$i%ele în'ro#it ă%u in%on"tient un pas înapoi, &ar "i a%easta J antomaK a$ansă %*!i$a pa"i. Era mai mult &e%*t putu să în&ure bietul %an&i&at la ini!iere. Cuprins &e pani%ă, în%epu să aler'e nebune"te în /osul %oastei muntelui, urmat &e amenin!ătorul Deru3a, a %ărui pa"i enormi "i în%e!i &epă"eau ie%are %in%i#e%i &e pa"i ai no$i%elui. Urmărirea nu &ură mult timp. Cu mintea tulburată, in%apabil să alea'ă &ire%!ia %ore%tă, u'arul intră într-o un&ătură "i ii obli'at să se opreas%ă. Amintin&u-"i s aturile pe %are le primise re eritoare la peri%olele &e natură o%ultă %are îl a"teaptă pe %ălătorul Căii S%urte, nu se mai în&oi %ă i-a sosit %easul. ;ri%*t &e %iu&at ar părea a%eastă i&ee, în lo% să-i măreas%ă 'roa#a, io ani0ilă. Re%ăpăt*n&u-"i %almul min!ii, el se a"e#ă în me&ita!ie %u pi%ior%le în%ru%i"ate "i %u o%0ii ple%a!i. Capelanul mi-a spus %ă nu era un simplu în%epător în pre'ătirea misti%ă atun%i %*n& i s-a înt*mplat a%eastă a$entură stranie, iar i&eile sale pri$in& e(isten!a "i esen!a #eită!ii nu erau absolut &elo% %ele ale maselor. Cu toate a%estea, el %onsi&eră %ă ori%are ar i natura a%tualului Deru3a, el era o putere ormi&abilă. B*n&urile sale se întoarseră spre ini!ierea %e-l a"tepta. ."i ima'ina %ă, a renun!a la ea &intro lipsă &e %ura/ l-ar a%e piar&ă toate reali#ările pe %are le-a ob!inut pe %alea spirituală "i %ă ar trebui, apoi, să se nas%ă &e multe ori, %a un un om %u totul ne%unos%ător al lu%rurilor spirituale înainte să aibă o altă o%a#ie &e a as%ulta $aloroasele în$ă!ături pre&i%ate &e un maestru s *nt?C. A%eastă perspe%ti$ă îl înspăim*ntă mult mai mult &e%*t antoma. Se ri&i%ă, 'ata să în runte ori%e, 0otăr*t să se întoar%ă ime&iat la lama. .n timpul în %are el rămăsese %u o%0ii ple%a!i, el îl pier&u, ire"te, &in $e&ere pe Deru3a. Băsin& %ura/ul ne%esar să ri&i%e pri$irea, $ă#u %ă antoma se retrase. Forma ei uria"ă apăru a%um bar*n& intrarea în si0ăstrie. Capelanul mi-a spus %ă ni%io&ată nu a ost în stare să în!elea'ă %lar %e s-a înt*mplat ulterior. ."i amintea $a' unele in%i&ente urm*n& unele altora %u o $ite#ă ame!itoare. Aler'*n& el a/unse la Deru3a, pă"i &rept prin el, sim!i o &urere în runte "i se re'ăsi în interiorul %olibei, la pi%ioarele maestrului, în a!a 35il30or-u0u iluminat "i par umat %u tăm*ie.

S0i$a> &e asemenea Bra0man. sentimentele noastre in luen!ea#ă oarte puterni% aptele "i '*n&urile %elor %u %are $enim în %onta%t. spuneau ei. uneori prea u"or. antoma a în%eput să-l urmăreas%ă.După %um $ă ima'ina!i. Sri San3ar*%0ar5a îl nume"te )ba#a me&ita!iei+ @8. )%el ară &e al &oilea+ &in iloso ia A&$aita a 7e&antei. Sau. Este la el %u toate 'enurile &e sentimente. probabil %ă lama a transmis în mintea &is%ipolului $i#iunea lui Deru3a. . . Ca &e obi%ei în ast el &e %a#uri. e(teriori#are per%eptibilă "i altuia. &e$in mai în&ră#ne!i &a%ă omul pe %are îl înt*lnes% l*n'ă o pă&ure simte teamă la $e&erea lor. e ultimul %u$*nt %are poate i rostit. At*t t*l0arul &e &rumul mare %*t "i ti'rul. Aum poate semni i%a %ele trei aspe%te ale trinită!ii 0in&use6 Bra0ma. pier&use %onta%tul %on"tient %u împre/urimile "i trăise a%eastă a$entură stranie într-un el &e transă. &upă tibetani. ie%are persoană întrebată a a$ut o e(pli%a!ie &e &at. %ălu'ări sau lai%i. &ar si'ur. Al!ii. Capitolul 7. A%e"ti aspiran!i la starea &e Bu&&0a sunt persoane solitare rareori $ă#ute "i %are oarte rar atra' aten!ia %ompatrio!ilor lor. iar în Mun&a3opanis0a&@9 se a irmă %a Aum . iar &is%ipolul a mai împo&obit-o %u elemente &in mintea lui.NNELESURI ALE F. Totu"i. Ai%i a" a irma %ă. Autori eru&i!i în multe alte &omenii mai importante. ININIEREA MANI 4I DIFERITELE . .&ată antoma %reată. . Ni%i %ă se poate a%e o 're"eală mai mare. e(istă multe mo&uri &istin%te &e a )%re&e în Dumne#eu+. o iin!ă apar!in*n& altei lumi. e(pli%a!iile &ate &e %ei %are %re& în e(isten!a lui Deru3a. A%e"tia &in urmă. %er*n&u-le părerea &espre a%estea. nu am e#itat să relate# a%est apt straniu mai multor lama. iar Amin este &at %a e%0i$alentul lui 0um. Călători lai%i "i %0iar orientali"ti a irmă. au ost &e părere %ă Deru3a era o tulpa@G pro&usă &e e(teriori#area '*n&urilor lui lama.n a%eastă %ate'orie intră nenumăra!i mae"trii sau a"a #i"i mae"tri &intre %are unii se bu%ură &e o reputa!ie bine meritată. a mărit tensiunea min!ii sale &e/a %on%entrată asupra lui Deru3a "i el sin'ur a ost %reatorul $i#iunii sale.n Tibet %a &e alt el pretutin&eni în est. Teroarea sa a %au#at atitu&inea amenin!ătoare a lui Deru3a "i. $a %onstata la un moment &at %ă &e un asemenea în$ă!ător este '0i&at în%et. Aum este simbolul Absolutului ine(primabil. poate %ă emo!ia sim!ită &e no$i%e o&ată %u apropierea ini!ierii. C*t pri$e"te %au#a a%estei transe. %0iar "i în momentul &e a!ă tra&u% %u$*ntul Aum prin e(%lama!ia banală )A0H+. &upă %are nu e(istă &e%*t tă%ere. &impotri$ă. sunt '0i#i spirituali în!elep!i> i'norantul %are are latentă în el posibilitatea &e a-"i tre#i în!elep%iunea a&ormită.mul. Cea mai simplă ini!iere poate să %on!ină elemente iloso i%e ori misti%e> a%est lu%ru poate i obser$at &in &i eritele interpretări ale bine%unos%utei ormule mantri%e Aum Mani 1a&me DumH 4i &in &i eritele pra%ti%i le'ate &e a%este interpretări. lama îi %ontrola mi"%ăril% sau mai &e'rabă &is%ipolul ă%use a%easta in%on"tient. %0iar &a%ă nu î"i mani estă teama prin semne e(terioare. minoritate restr*nsă &e %ălu'ări se limitea#ă la a %ere patru sau %in%i ini!ieri misti%e %on erite &e %ălu'ării %ontemplati$i. Este %u totul alt el în %ea %e pri$e"te numero"ii ini!ia!i în &o%trinele "i ritualurile pentru %are sunt a%or&ate an'3ur-uri spe%iale Japarent ară le'ături prea puterni%e între eleK. &e"i a%easta nu este întot&eauna întru totul re%unos%ută. 7is0nu. %ă %eea %e ei nu în!ele' ime&iat e lipsit &e sens. near în&epărta prea mult &e la subie%t. . Unii în%linau să %rea&ă %ă $i#iunea antasma'ori%ă a ost pur subie%ti$ă.RMULEI MANTRICE AUM MANI 1ADME DUMH Din %apitolul anterior %ititorul a a/uns să în!elea'ă %ă in!ierile în Tibet apar %a nenumărate por!i &es%0i#*n&u-se spre tot at*tea &omenii &e a%ti$itate. a%!iunile lui tulpa %orespun#*n& %u trăirile pe %are &is%ipolul însu"i le a$ea. &eoare%e el a u'it.

ără să le a%or&e $reo importan!ă spe%ială. E(isă opinii &i erite în %eea %e pri$e"te e e%tul %elor "ase silabe asupra iin!elor %ărora le %orespun&. Ei a irmă %ă nu iin!ele &in %ele "ase spe%ii sunt eliberate &in %i%lul rena"terilor prin repetarea ormulei Aum mani pa&me 0umH Ci. omul %are re%ită ormula se eliberea#ă &e o rena"tere în una sau alta &in a%este lumi. nu au ne$oie să ie %on&u"i într-un para&is &in moment %e &e/a lo%uies% într-unul sau altul &in a%este lo%uri pline &e eri%ire. Mul!i tibetani pio"i &e ambele se(e se mul!umes% să repete ormula sa%ră. mani pa&me. &upă %um urmea#ă6 Aum este alb "i în le'ătură %u #eii> Ma este albastru "i în le'ătură %u non-#ei@:> Ni este 'alben "i în le'ătură %u oamenii> 1a& este $er&e "i în le'ătură %u animalele> Me este ro"u "i în le'ătură ne iin!ele@<> Dum este ne'ru "i în le'ătură %u lo%uitorii pur'atorilor. C*n& misti%ul a &e$enit %apabil să as%ulte toate sunetele "i $o%ile tuturor iin!elor "i lu%rurilor %are e(istă "i se mi"%ă. Al!ii %onsi&eră a%eastă i&ee %a iin& absur&ă. Din&u"ii %onsi&eră Aum %a iin& sunetul %reator %are %onstruie"te lumile. C*t &espre e$a&area &in %i%lul rena"terilor prin intrarea în Nub DeFa C0en "i a%easta este un non-sens. %are au primit mantra Aum &in In&ia. mai &e'rabă. 2eii. &upă %e ei au primit ini!ierea %are le asi'ură roa&ele ormulei. iar %el %are "tie %um să îl rosteas%ă în lini"te a/un'e la eliberarea supremă. . %are poate i &es%risă întru%*t$a &upă %um urmea#ă6 . înseamnă )bi/uteria &in lotus+. mai bine in orma!i. ori %are ar i a%estea iar moartea este s *r"itul ine$itabil al iin!elor năs%ute în ele. Al!ii. A%est Aum $ibrea#ă în a&*n%imile )sinelui+ său. A%e"tia &in urmă %re& %ă o repetare me%ani%ă a ormulei mantri%e Aum mani pa&me 0umH Le asi'ură o na"tere eri%ită în Nub DeFa C0en. obie%tea#ă ei.este ar%ul %u a/utorul %ăruia )sinele+ in&i$i&ual a/un'e la )A%ela+ JtatK uni$ersal %are nu poate i numit ni%i iin!ă ni%i ne iin!ă. atun%i el per%epe uni%ul "i sin'urul Aum. Cu toate %ă a%esta pare in%re&ibil e(istă unele e(pli%a!ii re eritoare la a%est pro%es misterios. Aum este repetat &e lamai"ti. nu au a$ut ni%io&ată %uno"tin!ă &espre &i eritele în!elesuri pe %are a%easta le &e!ine la $e%inii lor. el iin& %omplet ne%unos%ut ma/orită!ii %re&in%io"ilor. &e &in%olo &e Mun!ii Dimala5a "i ni%i &espre lo%ul remar%abil pe %are îl &e!ine în iloso iile "i reli'iile lor. păstrate se%rete sunt %onsi&erate %a iin& oarte puterni%e "i sunt olosite în mo& %orespun#ător în riturile misti%e "i ma'i%e. în timp %e alte silabe misti%e. Tre%*n& la %u$intele următoare ale ormulei.n$ă!ătura bu&&0istă a irmă limpe&e %ă $ia!a este tran#itorie în toate lumile. prin ea însă"i. împreună %u mantrele %u %are a%easta este aso%iată. Nub DeFa C0en. împreună %u %elelalte %u$inte ale ormulelor sans%rite. Unii spun %ă repeterea lor îi a/ută pe a%e"tia &in urmă să s%ape &e na"terile $iitoare "i îi %on&u%e &ire%t în para&isul o%%i&ental. au a lat %ă ie%are &intre %ele "ase silabe ale ormulei se a lă în le'ătură %u una &in %ele "ase %lase &e iin!e însu le!ite "i %u una &intre %ulorile misti%e. Aum mani pa&me 0umH Ser$e"te %a suport me&ita!iei. Al!ii $ă& e e%tele %elor "ase silabe într-o altă lumină. Se pare %ă ai%i 'ăsim sensul ime&iat inteli'ibil "i totu"i interpretarea u#uală a tibetanilor nu ia în %osi&erare a%est în!eles literar. %on$in"i %ă î"i a%e e e%tul &e una sin'ură. Se pare %ă tibetanii. 1ara&isul o%%i&ental al supremei eri%iri.

misti%ii mai a$ansa!i intră într-o transă în %are literele ormulei. La în%eputul urmtoarei 3alpa le eman &in nou. la a&e$ăr. . $om e(amina în%ă una &intre multele interpretări ale ormulei Aum mani pa&me 0umH A%eastă interpretare nu i-a în %onsi&erare împăr!irea în "ase silabe. %i e(aminea#ă ormula în sensul literar )o bi/uterie într-un lotus+. su eră. . o materiali#are a ormelor pe %are noi le %on%epem. %elui %are me&itea#ă. "i orma literelor tibetane se trans ormă. tibetanii se substituie pe ei în"i"i ipoteti%ului Bra0man "i '*n&es%6 enomenele pe %are le per%ep î"i au ori'inea în or!a %reatoare a min!ii mele. Silabele sunt purtate &eparte &e e(pira!ie înainte &e a i absorbite. iar %ei %are )ob!in ru%tele+ a%estui e(er%i!iu per%ep %ele "ase silabe %a iin& "ase lumi în %are nenumărate iin!e apar!in*n& %elor "ase spe%ii î"i a% apari!ia. a"a %um o $e&em noi. Cea mai simplă interpretare este6 în lotus JlumeaK se a lă o piatră pre!ioasă Jîn$ă!ătura lui Bu&&0aK. )C*n& $ine #iua. a/un'*n& la a%eastă $i#iune "i l-a în!ele'erea &ire%tă a 7i&ului.n &es%rierea ulterioară a e(er%i!iilor &e respira!ie se $a $e&ea %ă unele &intre ele %onstau în re!inerea respira!iei ară e(pira!ie. se întin&e %a o ban&ă &e %au%iu% "i răm*ne tot timpul în %onta%t %u %el %are me&itea#ă. a%e"ti termeni &i$er"i iin& &i eritele &enumiri ale unuia "i a%eluia"i lu%ru.Cele "ase eluri &e iin!e sunt i&enti i%ate %u %ele "ase silabe %are sunt ima'inate a a$ea %ulorile respe%ti$e in&i%ate anterior. Uni$ersul este mani estat %*n& Bra0man e(piră "i este reabsorbit %*n& inspira. ele sunt reabsorbite în el. bu&&0i"tii Ma0*5*na l-au numit 7i&ul.n timpul me&ita!iei asupra ormulei Aum mani pa&me 0umH C*n& %ele "ase silabe sunt rostite o&ată %u respira!ia. altă interpretare %onsi&eră lotusul %a simboli#*n& )mentalul+ în a %ărei pro un#imi me&ita!ia introspe%ti$ă &ă na"tere la %unoa"tere. toate enomenele ies &in nemani estat Ja$ia3taK. "i &ispar. Deoare%e lu%rarea pre#entă nu se o%upă %u stu&iul iloso iei tibetane. iin!ele pe %are le repre#intă "i tot %e are le'ătură %u a%easta sunt în'0i!ite &e a%el )%e$a+ pe %are. lun'in&u-se. &in nou. nouă inspira!ie a&u%e înapoi. în lo% să mer'em mai &eparte în a%eastă &ire%!ie. Cu a/utoul a%estei pra%ti%i. 1e măsură %e %on%entrarea mentală &e$ine tot mai %ompletă lan!ul este $i#uali#at. este un mira/ antasti%. toată antasma'oria uni$ersului. Con orm a%estei în$ă!ături. Bra&at. a%este %u$inte iin& so%otite simboli%e. pătrun&e în %orp.+ @@ . ei sunt elibera!i &in ilu#ia lumii a"a %um o per%epem noi "i. Apoi. se mi"%ă. iar altele în a nu reintro&u%e aerul în %orp@= printr-o inspira!ie urm*n& ime&iat &upă e(pira!ie. "i totu"i. la ni$el mental. la realitate. . &in ne$oia unui termen %are să-l e(prime. A%est lu%ru nu înseamă %ă nu e(istă )%e$a+ obie%ti$ %i &oar %ă lumea enomenală. sunt elibera!i &in %i%lul rena"terilor %are re#ultă &in a%east ilu#ie. A%eastă lume &urea#ă at*ta timp %*t su lul )răm*ne în a ara %orpului+. Se $e&e ast el %lar %ă %ele "ase lumi "i lo%uitorii lor sunt pur subie%ti$i> o %rea!ie a min!ii &in %are s-au ormat "i în %are sunt reabsorbi!i. %e este absorbit "i răm*ne în el at*ta timp %*t î"i !ine respira!ia. A%estea &in urmă ormea#ă un lan! ără s *r"it %are purtat &e respira!ie. lan!ul nu este ni%io&ată întrerupt. prin urmare.bser$ăm asemnarea a%estei teorii %u %ea %urentă în In&ia re eritoare la )#ilele "i nop!ile lui Bra0man+> perioa&ele sale alternante &e a%ti$itate "i repaus sunt &easemenea repre#entate în %osmo'onia 0in&usă prin )respira!ia+ lui Bra0man. la eliberare. intr*n& printr-o nară "i ie"in& prin %ealaltă. %eea %e este &enumit în limba/ te0ni% )a răm*ne 'ol+. . . ele sunt o proie%!ie în e(terior a %eea %e e(istă în interior. o&ată %u inspira!ia.+ @? )Toate iin!ele se întor% în orma mea materială Jpra3ritiK la s *r"itul unei 3alpa. la Nir$*na. . %el %are me&itea#ă î"i ima'inea#ă na"terea %elor "ase spe%ii &e iin!e. C*n& $ine noaptea.n me&ita!ia &es%risă ai%i.

Sams*ra JlotusulK e(istă %*n& e(istă i'noran!ailu#ie. Al!ii a irmă %ă s%opul ritualurilor &ubt0ab nu este să $enere#e #eită!ile. . Dum este un el &e stri'ăt misti% &e ră#boi. Nir$*na Jbi/uteriaK e(istă %*n& e(istă iluminarea. în timpul ini!ierilor &e ni$el mai înalt. altor %re&in%io"i. prin %are ei sunt &i eri!i &e bu&&0i"tii T0era$a&ini Ja&ep!ii Dina5*naeiK. Cum se poate a/un'e la a%este &i erite re#ultateI Unii spun& %ă ele sunt lu%rarea unor #eită!i %are-"i a%or&ă a/utorul %elor %are îi a&oră în mo& %orespun#ător. sănătate. %are &e!in un lo% important în pra%ti%ile lamaiste. Dum mai semni i%ă mentalul eliberat &e toate i&eile pri$itoare la lu%rurile obie%ti$e.n realitate. Dătătoare &e putere JFan'FaK pentru a ob!ine in luen!ă "i putere. C*tă $reme %re&in%iosul obi"nuit se $a limita la ini!ierea Jlun'K &es%risă în pa'inile anterioare "i la repetarea me%ani%ă a a%estei %unos%ute ormule mantri%e. Capitolul 7I. ura "i prostia. Teribile Jta'poK@C pentru a putea ob!ine puterea &e a %au#a răul. RITUALURILE DUBTDAB. Con orm a%estei în$ă!ături. :. &upă un număr &e repetări. U n număr %onsi&erabil &e an'3ur-uri Jini!ieriK se a lă în le'ătură %u a"a numitele rituri. "i opusă lumii enomenelor JsamsăraK. noro%. Re#ultatele spre %are se spune %ă a%este meto&e %on&u% sunt împăr!ite în patru %ate'orii6 8. al!ii %a iin& treimea &e în%lina!ii spre rău %are ne !ine în %i%lul rena"terilor6 po ta. %i mai &e'rabă le supună> ei mai spun %ă %el %are este pri%eput în a%est ritual este %apabil să or!e#e at*t #eii %*t "i &emonii. &ubt0ab. nu este neapărat &istin%tă &e. ambele &enotă o lipsă &e în!ele'ere a %on%ep!iilor pe %are sunt ba#ate riturile &ubt0abAG. esen!a meto&ei olosite %onstă în $i#uali#area mentală a #eită!ilor %on%epute %a ima'ini pe un e%ran "i în $i#uali#area unor serii &e trans ormări prin %are a%estea tre% în %ursul ritualurilor oarte lun'i "i %ompli%ate. Termenul &ubt0ab Js%ris s'rub t0abK înseamnă )mi/lo% sau meto&ă &e su%%es+. A%este opinii sunt %urente în Tibet. B*n&itorii mai subtili %onsi&eră %ă &u"manul este )eu-l+ ima'inar pe %are noi îl în&ră'im at*t. %on orm lamai"tilor mai în$ă!a!i. să î"i pună puterea la &ipo#i!ia sa "i să i să supună întrutotul. Călu'ării tibetani pri%epu!i în limba/ul se%ret ne în$a!ă %ă a%eastă silabă. %a numărul &e boabe &in ro#ariul tibetan.Am a/uns a%um la o %on%ep!ie %are are le'ătură %u una &intre %ele mai i#bitoare în$ă!ături ale bu&&0i"tilor Ma0*5*na. Cum &e au ost a&ău'ate )nestematei în lotus+ "i lui Aum L silaba sa%ră a 0in&u"ilor L este un apt e(pli%at în mai multe mo&uri. /u&e%*n& &upă e(pli%a!iile pe %are le 'ăsim în lu%rările autorilor anti%i "i în %ele &ate oral &e mae"trii misti%i %ontemporani. 9. in&i%ă realitatea pro un&ă as%unsă în spatele aparen!elor. în 'eneral o sută opt. E(pansi$e J'5aispaK pentru a ob!ine bo'ă!ii "i aimă. %are a%operă Nir$*na. <. tot a"a %um lotusul %u multele sale petale poate a%operi nestemata as%unsă în el@A. . s%os pentru a s i&a inami%ul. Misti%ii o &es%operă pe prima în inima %elei &in urmă. le $or i împărtă"ite 'ra&at &i eritele ei în!elesuri misti%e "i e#oteri%e. Formulei i se a&au'ă o a "aptea silabă pentru a i(a s *r"itul. esen!a un&amentală a lu%rurilor. Dum &e la s *r"itul ormulei. Cine sau %e este inami%ul ai%iI Unii îl %onsi&eră %a iin& &emonii. prin meto&e o%ulte. Nir$*na. eliberarea inală. &e a u%i&e sau &istru'e în ori%e el. Este olosită în ritualuri al %ăror s%op este sub/u'area "i e(or%i#area &emonilor "i a #eită!ilor %are blo%0ea#ă e$olu!ia spirituală. Bl*n&e sau pa"ni%e Js0iFaK pentru a ob!ine $ia!ă lun'ă. &ar. Dri. este o e(presie misti%ă &enot*n& uria.

Călu'ărul o i%iant trebuie să-"i ima'ine#e %ă &i eritele #eită!i se a lă în &i$ersele păr!i ale %orpului său "i să în!elea'ă %ă ele toate e(istă în el. sunt asemănătoare %elor %are se presupune %ă lo%uies% în para&isuri "i alte lo%uri sa%re. ie%are om între!ine #eii+. '*n&ul %ălu'ărului o i%iant &e$ine %on%entrat asupra #eită!ilor. . %eea %e se a lă în min!ile tibetanilor. Cum a% oamenii a%este lu%ruriI Drănin& personalită!ile subie%ti$e ale #eilor lor prin $enera!ia pe %are le-o o eră. %are trăies% în mo& obie%ti$ în &i eritele lor săla"uri. A"a %um. Conta%tul %u a%eastă putere misterioasă se poate &o$e&i bene i% pentru %ălu'ărul %are %elebrea#ă ritualul. A%easta trebuie. Ei nu în!ele' %ă a%estea &in urmă sunt %reate %a entită!i &istin%te prin %on%entrarea mentală a maselor &e %re&in%io"i "i puse iară"i în $aloare temporar &e '*n&ul %ălu'ărului o i%iant %are a%!ionea#ă %a un ma'net atră'*n& a%este or!e sau personalită!i o%ulte %are e(istau &e/a. <. Mae"trii lama ilumina!i sunt pe &eplin %on"tien!i &e natura persona/elor pe %are le e$o%ă. para&isul "i ia&ul. sunt 7i&ul ără ormă+. Care este %onsi&erată %a iin& anterioară bu&&0ismului. pe %are le $enerea#ă în timpul %eremoniilor rituale. Cu toate a%estea. asi'ur*n&u-i satis a%erea tuturor &orin!elor. &ubpapo se pune în le'ătură %u o a%umulare &e ener'ie net superioară a%elei pe %are ar putea-o pro&u%e prin propriile sale e orturi. Teorii similare sunt e(primate în s%ripturile sa%re ale In&iei. Cei %are reu"es% să în!elea'ă natura subie%ti$ă a #eită!ilor e$o%ate în timpul ritualurilor &ub0tab sunt s ătui!i &e mae"trii să nu pri$eas%ă a%este #eită!i %a pe ni"te antome ne'li/abile. el este olosit &e #ei. &a%ă nu este în&ea/uns &e pri%eput. A%eastă %ompara!ie. Ma/oritatea %elor %are %elebrea#ă ritualul &ubt0ab nu sunt %on"tien!i &e ori'inea &uală a #eită!ilor. e(istă &oar pentru %ei %are %re& în ele. ele apar %a ormă.%ulti"tii tibetani a irmă %ă a%este iin!e au &ob*n&it un el &e e(isten!ă &istin%tă &atorată nenumăratelor '*n&uri %are au ost %on%entrate asupra lorA9. mi-a spus un as%et 0in&us. pentru %a ele%tri%itatea a lată în stare latentă într-o baterie &e a%umulator să poată &etermina apari!ia luminii în lampă. ritualul s *r"e"te prin a a%e %a #eii "i &emonii %are au ost . e(pli%ă %u un 'ra& %onsi&erabil &e e(a%titate. Este ne%esar un ilament. &ar ei a irmă %ă prin a%est el &e )a%!iuni+ misti%e este posibil să se ob!ină e e%te %are alt el ar i ob!inute &oar %u mare 'reutate. 1entru a i(a mai bine a%eastă i&ee în min!ile %elor %are pra%ti%ă a%est &ubt0ab. eu sunt altul )este un ne%unos%ător "i.ri%ine $enerea#ă o #eitate %u a%est '*n& în minte+ El este unul. I. 8G. a%estea &in urmă. %a un animal. &e$in pentru el în%ă "i mai reale "i mai puterni%e. in&enti i%*n&u-se pe sine %u ele. în prin%ipal în &ubt0ab-urile &in %ate'oria )teribilă+. ără în&oială. în Bri0a& Aran5a3opanis0a&.Fiin!ele e$o%ate &e %ătre &ubpapoA8 nu sunt ni%i un el &e %rea!ii ima'inare. 'ăsim a%este %u$inte6 ). multe animale între!in omul. Cu toate %ă e(istă într-o stare laten!ă în ie%are iin!ă. el poate i tratat rău "i %0iar u%is &e personalită!ile pline &e or!ă pe %are le-a atras %on%entrarea sa mentală. %are )&e/a e(istă+. Care este e(pli%a!ia a%estei %iu&ă!eniiI Tibetanii spun %ă atun%i %*n& în timpul %elebrării unui rit. p*nă "i #eită!ile %reate mental. #eul %reat "i însu le!it &e mase are puterea &oar asupra %elui %are $ine în %onta%t %u el. Se spune în ritualul &ubt0ab al lui 1al E0orlo Dem%0o' %ă. Misti%ii &in Tibet %onsi&eră %ă #eii "i &emonii. &upă părerea lor. Cu$intele te(tului tibetan )ele J#eită!ileK ar trebui %onsi&erate %a &ouă aspe%te într-unul sin'ur. Mul!i &intre ei %re& %ă s%opul a%estor %eremonii este &e a impresiona mintea %u ima'inea iin!elor în#estrate %u o e(isten!ă reală. tot a"a. %are &e se%ole au ost $enerate sau )îmbl*n#ite+ &e %ătre milioane &e în$ă!a!i lama "i %re&in%io"i. ele sunt întot&eauna personalită!i %unos%ute ale lumii #eilor "i &emonilor. să a&u%ă într-un %onta%t str*ns pe %el %are o i%ia#ă %eremonia "i #eită!ile pe %are le-a onorat. &ar în esen!ă.

Fie %a &u"manul meu să moară. a!ă în a!ă. %onst*n& în lori. un&e &ubpapo J%el %are în&epline"te ritualulK nu ris%ă să ie $ă#ut.n m*na &reaptă %ălu'ărul o i%iant !ine &or&/e-ul. J?K implorări %ătre s in!i să nu intre în Nir$*na L "i %a urmare să răm*nă în lume pentru a-i a/uta pe semenii "i. a&i%ă p*nă %*n& &e$ine %on"tient &e &i eritele eluri &e ener'ie %are pro&u% enomenele. toate a%este lu%ruri e(istă &oar în ima'ina!ia o i%iantului "i sunt ie%are repre#entate printr-un 'est spe%ial. Fie %a să prosper în a a%erea mea. Cel pe %are îl iau a%um %a mo&el este &ubt0ab-ul lui Dor/e Qi's/5e&. at*t &e &i erite &e ori%are altele pra%ti%ate în $est. Unele ritualuri &ubt0ab sunt în&eplinite pentru a ob!ine re#ultate spirituale.ntr-o în%ăpere per e%t în%0isă. este să re#umăm unul &intre ele. un &or&/e. apă. iar în %ealaltă %raniul-po%al. . . a tatălui "i a mamei. un &amarouA=. mu#i%ă. iar %lopo!elul este %unoa"terea6 ambele sunt a&e$ărata esen!ă a min!ii puri i%ate+. Călu'ărul o i%iant $i#uali#ea#ă %um &in %orpul său se mani estă Dor&/e Qi's/5e&.n m*na st*n'ă el !ine %lopo!elul &in %are sună în timp %e re%ită6 )Dor&/e este meto&a. J@K olosirea tuturor meritelor a%umulate pentru a &ob*n&i starea &e Bu&&0a. tăm*ie. Fie%are 'rupă &e patru nume este urmată &e in$o%a!ia6 )A%or&-mi. obie%tele pe %are le !in în m*nă. te implor. . în una !ine un %u!itA@ %u lamă %urbată. toate au un sens simboli%U Dupapo trebuie să me&ite#e în&elun' asupra a%estui simbolism. 1rin%ipalele linii ale pro%e&urii sunt pra%ti% i&enti%e. Lui Qi's/5e& i se a&u% o ran&e. se a"ea#ă în a!a unei ima'ini a lui Dor/e Qi's/5e&. Di eritele %ate'orii &e re#ultate spre %are !inte"te o i%iantul to%mai au ost men!ionate. Litur'0ia %ontinuă. J:K răs%umpărări pentru pă%atele %omise. lămpi. Celebrarea ritului ne%esită %eea %e sunt &enumi!i în limba/ te0ni% )%ei "apte membrii+ ai ser$i%iului reli'ios. ori%are ar i personalitatea e$o%ată în timpul &ubt0a0-ului. un %raniu uman olosit pe post &e $as. sunt a"e#ate un %lopo!el. presărată %u &e%lara!ii "i a irma!ii iloso i%e &espre natura 'oală. Fie %a să %*"ti' pro%esul. Consoarta lui îl îmbră!i"ea#ă în postura rituală VabVum. Vi&am-ul este ereat &in nou> iară"i "i iară"i. &upapo trebuie să o aibă tot timpul în minte %*n& roste"te ra#a litur'i%ă6 )A%or&-mi împlinirea &orin!ei mele+. . &ar. Fie %a să trăies% mult.n a!a ima'inii lui Qi's/5e& se a"ea#ă lămpi "i tormaA< iar în a!a> %ălu'ărului o i%iant. De e(emplu6 Fie %a să iu numit 'u$ernator al pro$in%iei %utare. i#olată. el poate i ob!inut &oar prin uniunea %elor &oi. p*nă %*n& simbolurile mor "i el $e&e. Vi&am-ul are o sin'ură a!ă "i &ouă m*iniA?.proie%ta!i &e %ălu'ărul o i%iant să reintre &in nou în %orpul său "i să ie absorbi!i înapoi în lama o i%iant. Dubpapo. %0iar lu%rurile pe %are ele le repre#intă. sau &eran/at. . J5enla' b&umK a&i%ă6 JIK prosternări. Ea îl %uprin&e %u bra!ele pe Vab. iar so!ia sa %unoa"terea. Cea mai bună mo&alitate &e a o eri o i&ee %*t &e %*t %lară &espre a%este rituri. el este în%on/urat &e &i eri!i %ompanioni "i atitu&inile lor. ori %utare. altele istori%e. m*n%are. a tuturor lu%rurilorAA. în&eplinirea &orin!ei mele+. J<K apre%ierile inspira!iilor $irtuoase. J=K &orin!a %a în$ă!ătura lui Bu&&0a să ie e(primată. Dubpapo trebuie să !ină minte %a Vi&am-ul repre#intă meto&a. J9K o ran&e a&use #eită!ilor. în esen!ă. în%epe prin a %*nta o litanie lun'ă %e %onstă în in$o%area numelor &i eritelor personalită!i. Dor&/e "i %lopo!elul simboli#ea#ă a%eea"i i&ee. marele Vi&am al 'rupării Bonetele BalbeneA:. De"i poate să nu î"i rosteas%ă &orin!a %u $o%e tare. &eoare%e meto&a "i %unoa"terea ormea#ă o pere%0e in&i$i#ibilă. Dubpapo in&i%ă s%opul pre%is a %ărui în&eplinire o &ore"te. Celebrarea %elui mai simplu . în 'eneral. Apoi în%epe pro%esul %reator. pe o măsu!ă. Fie %a să iu iubit &e %utare sau %utare emeie.ri%are ar i su%%esul spre %are se aspiră. unele misti%e.

Cu toate a%estea. %um ritualurile &ubt0ab sunt &e ori'ine 0in&usă "i nepale#ă. BIMNASTICA RES1IRANIEI. $in pro&usele %orpului6 s*n'ele. Un ritual %iu&at. silaba A L ro"ie "i silaba Dum L albastră.n mintea %ălu'ărului o i%iant. %i sub ormă &e litere "i silabe. Deasupra este silaba Ram "i %er%ul ro"u al o%ului. mai mult %0iar. 1entru %elebrarea marilor ritualuri &ubt0ab este ne%esară o pre'ătire în&elun'ată. &in $est %ea &e ele ant. Tratatele &e 5o'a &es%riu sute &e ast el e(er%i!ii. ie%are &intre a%este in're&iente nu apare în orma lor reală. Capitolul 7II. %u ini!ierea in&ispensabilă ă%ută &e un lama %are pose&ă puterile %erute. să ie memorate $olume între'i &e slu/be. Unele sunt menite să %on&u%ă la &e#$oltarea intele%tului. &ubpapo î"i $i#uali#ea#ă silaba Aum L albă. iar &e %ătre al!ii Eli(irul Cunoa"terii )%are &ăruie"te iluminarea+. Din a%esta apar trei %apete &e om orm*n& un tri&ent pe %are se spri/ină un %raniu alb )la el &e $ast %a spa!iu nes *r"it+. ie%are simboli#at &e %ătre o silabă "i $enin& &in %ele patru pun%te %ar&inale intră în %raniu> &e la est $ine %arnea &e bi$ol. A%est lu%ru este in%ore%t. pentru a a%e $o%ea armonioasă. Din pun%tele interme&iare. e(pus &e Demt%0o'CG "i al!ii6 Din 7i& porne"te silaba VamC8 "i &in a%eastă silabă $ine %er%ul albastru al aerului. A în spus &e/a %ă unele ini!ieri au le'ătură %u antrenamentul pentru %ontrolul respira!iei.n timpul $ie!ii lui Bu&&0a. urina. . men!ionat în &i erite lu%rări %are tratea#ă riturile &ubt0ab. ne%unos%ut în $est. )po!iunea imortalită!ii+. la iluminare> altele să în#estre#e sim!urile %u o putere &e pătrun&ere supranaturală sau să a&u%ă în iin!ă noi %apa%ită!i6 altele sunt pentru a pre$eni in&i'estia.7ESTEA UNUI BURU. iar &in nor& %ea &e %al. era oarte popular. ser$i%ii litur'i%e "i este ne%esară o %unoa"tere e(a%tă a %eremonialului. A%est el &e respira!ie. e#oteri%e "i misti%e. Fierberea le li%0e ia#ă. Trebuie %lari i%at &e în&ată aptul %ă toate in're&ientele enumerate sunt ima'inare. Trebuie. 1ro%esul este &es%ris &upă %um urmea#ă în ritualul &ubt0ab %on erit lui Qi's/5e&. %a &e e(emplu nor&-est. &e asemenea. "i anume %arnea &e ele ant. A%eastă &es%riere i-a ă%ut pe unii autoriC: să î"i ima'ine#e %ă o băutură &e a%est el a ost pra%ti% băută &e tibetanii %re&in%io"i la %elebrarea ritualurilor lor obi"nuite. 1. are le'ătură %u pre'ătirea nan'%0o&-uluiAC. a%um 9=GG &e ani. Ritualul trebuie repetat p*nă %*n& &ubpapo îi stăp*ne"te semni i%a!iile e(oteri%e. p*nă $e&e semne $ă&ite %are proro%es% su%%esul. Deasupra %raniuluiC9. Din ie%are %ele trei silabe !*"ne"te o ra#ă &e lumină> a%este ra#e se înt*lnes% "i se aprin&e un o% pentru a în%ăl#i %arnea "i %elelalte substan!e %are se a lă în %raniu. Cin%i eluri &e %arne. este posibil %a supa antasti%ă %e a &e$enit simboli%ă în Tibet. &in su& %ea &e %*ine. să i ost %u a&e$ărat preparată în altă parte. pentru a atra'e iubirea tuturor emeilor sau pentru a permite pra%ti%antului să ie în'ropat &e $iu "i să re$ină la $ia!ă . . %are au în $e&ere tot elul &e s%opuri materiale sau spirituale. %um &e alt el este "i %raniul %are nu este un %raniu a&e$ărat a"e#at pe masa %lău'ărului o i%iant. Călu'ării lama &e la %are am %ăutat să a lu in orma!ii asupra a%estui aspe%t mi-au spus %ă în ori%e %a# una &intre %ărnurile %erute pentru pre'ătirea a%estei supe nu se 'ăse"te în Tibet. et%. 1ro un#imile absur&ită!ii în %are supersti!ia l-a atras pe om nu apare %a imposibil &e pătruns. Li%0i&ul ast el ob!inut este %onsi&erat &e %ătre unii %a iin& &utsi. sunetul primor&ial.&ubt0ab ne%esită trei sau patru or%> ritul trebuie repetat timp &e %*te$a #ile su%%esi$e. iar bra0manii a%elei perioa&e în$ă!au multe e(er%i!ii pentru &ob*n&irea unei stăp*niri aproape absolute asupra e(pira!iei "i inspira!iei. a ost pra%ti%at în In&ia timpuri imemoriale. Care este s%opul a%estor e(er%i!iiI Ar i mai u"or &e spus %are nu este s%opul lor. Mai sus în%ă se a lă litera A. Centrul %raniului urni#ea#ă %arnea umană. a &i eritelor me&ita!ii le'ate &e a#ele ritului.

Am ost %uprins &e &isperare. un&e stăteam %u ni"te prieteni. Am $ă#ut multe asemenea e(emple "i a%um $oi %ita &ouă. Sunt %on"tientă &e aptul %ă un sann5*sin trebuie să-"i %er"eas%ă.+ Am insistat. m*n%area. Cu o ple%ă%iune politi%oasă î"i luă rămas bun. iar le%!ia a !inut p*nă %*n& lum*narea s-a %onsumat.+ )7ă mul!umes%+. 1un*n& %*te$a întrebări. am $ă#ut un bă"tina". printr-o ereastră. în %artierele in&i'ene. in&i%*n& %u un aer &e superioritate um larea $enelor &e la '*t "i &e la t*mple. &umnea$oastră păre!i a i un a&e$ărat 'entlemen. Am ost ime&iat atrasă &e a!a sa.n timp %e 0in&usul nu e#ită să &e$ină &is%ipol. am &es%operit %ă era $*n#ător la un ma'a#in &e sto e.ntr-o &iminea!ă. Am a/uns ai%i asearăU+ 1o$estea tra'i%ă pe %are mi-o spusese a%est om putea i a&e$ărată. %elălalt oarte t*năr.pt annas se $or &o$e&i mai mult &e%*t su i%iente pentru astă#i. în timp %e bătea ritmul. ) Am absol$it o uni$ersitate &in An'lia ). un bărbat îmbră%at %a un sann5*sin Jas%etK înaintă prin 'ră&ină p*nă la bal%onul un&e mă a lam eu. &upă %e a intrat în stare %atalepti%ă. au în%eput să sară %a broa"tele. îmi a"tepta răspunsul. Fa$oarea a%or&ată a%estor pra%ti%i &e %ătre oamenii &in In&ia nu a ost în ni%i un el &iminuată &e tre%erea se%olelor. mama "i so!ia mea sunt %u to!ii mor!i. %a un &iri/or %are î"i m*nuie"te ba'0eta. )Ce pute!i a%e %u opt annasI+ Am întrebat eu. el este tot at*t &e &ispus să se ri&i%e la ran'ul &e maestru. )sunte!i amabilă să-mi &a!i opt annas Jo /umătate &e rupieKIP Atitu&inea sa nu era %ea a unui %er"etor> el s-a e(primat politi%os. L-am re%unos%ut pe 'uru-l nu& "i m-am întrebat %e pro esie a$ea %*n& era îmbră%at în 0aine obi"nuite. In'enuitatea pe %are o &o$e&e"te în ambele %a#uri este amu#antă. era îmbră%at în %ea mai e&eni%ă simplitate. i(*n&u-"i %alm pri$irea asupra mea. îmbră%at &upă mo&a europeană. î"i stabilise sin'ur suma pe %are o %erea &e pomană "i a%um. "i. am $ă#ut. &ar nu umil. Bărbatul %u mono%lu era 'uru-l> el îi &ă&ea ele$ului atent o le%!ie &e e(er%i!ii &e respira!ie. Mae"trii nu lipses%. Unul &intre ei nu purta nimi% alt%e$a &e%*t un mono%lu. spuse el într-o en'le#ă per e%tă. tata. ie%are lo$in&u-"i partea posterioară %u %ăl%*iele. După &i$erse tru%uri a%robati%e. E(istă &oar %*!i$a 0in&u"i %are nu se &e&au la asemenea pra%ti%i #ilni% sau mă%ar o pra%ti%ă în orma restri%ti$ă &e a-"i !ine respira!ia în timpul repeti!iei rapi&e a unei ormule mantri%e la ru'ă%iunea &e &iminea!ă> &e asemenea sunt numero"i %ei %are %er în taină instruirea în a%este pra%ti%i. %0iar "i la Benares. %*n& lo%uiam în Benares. e(pir*n& %u $iolen!ă sau în%et sau !in*n&u-"i respira!ia. . )Doamnă+. SFami/i+ C< am spus eu. Maestrul î"i s%osese mono%lul "i îl !inea în m*nă. &ar a%esta este un obi%ei $e%0i. î"i în%ura/a no$i%ele prin $o%e "i 'esti%ă.n &es%rierea a%estor e e%te nemaipomenite "i a altora în%ă "i mai neobi"nuite i s-a &at r*u liber %elei mai e(tra$a'ante ante#ii. &eoare%e purta mono%lu. în !ară a i#bu%nit %iuma. )7ă $oi &a %u bu%urie %*te$a rupii în %a#ul unor ne$oi mai presante. în Cal%utta. . M*ine nu $oi mai a$ea ne$oie &e a/utor. într-un atelier &in a!a lo%uin!ei mele. &oi bărba!i a"e#a!i unul în a!a %eluilalt. )Nu păre!i &elo% a i un %er"etor.+ La întoar%erea. %u pi%ioarele în%ru%i"ate. am %erut să intru în or&inul sarm5*sin-lor "i mi-am în%eput ime&iat pere'rinările. Cobor*n& în 'ră&ină i-am înm*nat mone&a pe %are o %eruse. %*te$a #ile mai t*r#iu. S%ena era luminată &e o lum*nare i(ată pe sol.ntr-o seară. maestrul "i ele$ul. ). . a%um este oarte rar urmat &e membrii respe%tabili ai or&inului &umnea$oastră. Cu altă o%a#ie. răspunse el. ie"in& &in %asa &e peste &rum. . . %u pi%ioarele în%ru%i"ate.%*te$a săptăm*ni mai t*r#iu. L-am $ă#ut blo%*n&u-"i nările. &ar ără ni%i un olos. Ciuma pro$o%ase re%ent multe mor!i. răspunse interlo%utorul meu.

m-am înt*lnit %u un 'rup. Mai înt*i el inspiră. )7e&e!iH+ semni i%a 'estul6 )a%um sunt un 'uru. Iar &is%ipolii mei %re&in%io"i. &oar mintea ele$ului se a lă în peri%ol. semăna %u toia'ul unui %ioban. Tot elul &e a%%i&ente se petre% %u %ei %are îmbră!i"ea#ă a%este pra%ti%i ară în!elep%iune6 e(pe%tora!ii %u s*n'e. a respins pra%ti%ile i#i%e ale bra0manilor "i nu a a%or&at o importan!ă &eosebită e(er%i!iilor &e respira!ie în meto&a lui spirituală. S%ripturile %anoni%e ale bu&&0ismului primiti$ &oar men!ionea#ă )luarea în %onsi&erare a inspira!iei "i e(pira!iei %a un mo& &e %ulti$are a aten!iei+ "i bineîn!eles %ă ast el &e e(er%i!ii intră în s era &e pra%ti%i &e instruire mentală %are sunt "i a%um transmise numai &e la maestru la &is%ipol. Faptul %ă unele &intre a%este pra%ti%i sunt olosite &e %ătre bu&&0i"ti se poate &atora &is%ipolilor săi %are s-au întors la ele &upă moartea maestrului. JN5anatilo3aK bun %unos%ător al tra&i!iilor orto&o(e ale T0era$a&ianilor. pe %are îl $i#itam o%a#ional în memoria s *ntului bătr*n a %ărui ele$ă usesem în tinere!e. poate %0iar a renun!at %u totul la ele. C*n& a%e e(pira!ii lun'i sau s%urte el este %on"tient &e ele. 1e a!a a&ep!ilor săi se $e&ea a%ea e(presie &e er$oare intensă spe%i i%ă &is%ipolilor 0in&u"i %are-"i înso!es% maestrul. . A%esta este %a#ul.+ Era omul un impostorI Fără în&oială %ă nu at*t &e mult %a al!i )mae"trii+. &e as%inanta $ia!ă as%eti%ă &e pe malurile Ban'elui "i să i &e$enit %el pu!in tot at*t &e entu#iasmat %a ori%are &intre &is%ipolii săi. E(pli%ă6 )Dis%ipolul. In&ia este !ara %elor mai uimitoare minuni. mi-a #*mbit %u mo&estie "i %u un 'est aproape imper%eptibil arată %u toia'ul spre mi%a sa turmă &e %re&in%io"i. prime/&ia se e(tin&e la sănătatea %orpului. El m-a re%unos%ut. în runte %u 'entlemenul-sann*s5n. Se poate &a %a e(emplu a"a numita )%ontemplare a %orpului+. una &intre %ele )patru aten!ii un&amentale+. în m*na sa sub!ire "i maronie. .Trei #ile &upă a%est in%i&ent am mers la morm*ntul aimosului as%et Bas03ar*nan&a. antren*n&u-se pentru a-"i lini"ti "i a-"i stăp*ni a%eastă un%!ie i#i%ă+. . sunt si'ură. se $or în'ri/i &e toate ne$oile mele. apoi e(piră. %u simbolul renun!ării la %ele trei lumiC=. al %ăror număr $a %re"te. în timp %e respiră pro un& el este %on"tient &e a%easta "i se '*n&e"te6+ eu inspir pro un& ). El înainta %u un %alm în%re#ător. timpane per orate "i &i erite alte probleme. %orpul &rept "i %u mintea atentă "i %on%entrată. în %eea %e pri$e"te e(er%i!iile respiratorii. atun%i %*n& sunt pra%ti%ate în lo%uri un&e aerul este su i%ient &e pur. A%eastă pra%ti%ă este &es%risă &upă %um urmea#ă6 )Ele$ul se retra'e în pă&ure. Bu&&0a. nu se poate "ti nimi% si'ur &espre a%eastă problemă. Dar. C*n& mam apropiat &e a%el lo%.n mo& similar. "i a%!ionea#ă în %on ormitate %u a%este '*n&uri. &eoare%e Bu&&0a nu a lăsat nimi% s%ris &e el însu"i "i &eoare%e tra&i!ia re eritoare la &is%ursurile sale a apărut în s%ris &oar t*r#iu &upă moartea lui. La %e %on&u%e a%eastă pra%ti%ăI Comentariul unui %ălu'ăr bu&&0ist.ntr-a&e$ăr. &upă %e le-a e(perimentat în între'ime. Toia'ul său &e bambus. Era un om în$ă!at "i. la ră&ă%ina unui %opa% sau într-un alt lo% sin'urati%> a%olo el se a"ea#ă %u pi%ioarele în%ru%i"ate. e(er%i!iile respiratorii sunt o meto&ă in$entată pentru ob!inerea %almului "i %ontrolului mental &eplin.ri%um ar i. în spe%ial. !inut în sus. Toate e(er%i!iile sunt %on%epute pentru a armoni#a un%!iile naturale ale or'anismului. Se poate %ă în timp %e le pre#enta altora să se i sim!it el însu"i puterni% atras &e marile în$ă!ături 0in&use. Ni%i un maestru misti% autenti% nu re%oman&ă $reo&ată &is%ipolilor săi să a&opte pra%ti%i %e s-ar putea &o$e&i $ătămătoare. Cele opt annas primite &e la &umnea$oastră au ost su i%iente. El '*n&e"te6+ Sunt pe %ale să inspir sau sunt pe %ale să e(pir ). &ar %*n& ei &e$in pro esori &e e(er%i!ii psi0osomati%e. %*n& inspiră s%urt el "tie a%easta. prin aten!ie "i . At*t timp %*t un 'uru impro$i#at se mul!ume"te să &is%ute i&ei iloso i%e. %apabil să pre#inte multe teorii iloso i%e.

&e '*n&uri a'itate. re!in*n& e(ta#ul "i beatitu&inea. Con&i!ionată &e %onta%tul &intre sim!uri "i obie%tele sim!ite. Inspira!i puterni% printr-una &in nări "i e(pira!i rapi& prin %ealaltă> a%e!i e(er%i!iul "i in$ers. e(ta#. ener'ia. orma!iunile subie%ti$e. apoi ie%are 'enun%0i "i apoi po%nes% &in &e'ete. în%epătorul repetă mental o ormulă "i. 1entru al &ob*n&i. pipăit. la lamai"ti spre ob!inerea unor per orman!e %one(e %u planul i#i%. a%est% "apte elemente &u% la în!elep%iune "i eliberareC?. miros.o%ali#are asupra inspira!iei "i e(pira!iei. sunt re%oman&ate următoarele e(er%i!iiC@6 Inspira!i în%et pe nara &reaptă "i e(pira!i în%et pe nara st*n'ă. &is%ipolul răm*ne într-o stare &e beatitu&ine ne&i eren!iată %u sim!urile tre#e. în %are inspira!ia "i e(pira!ia ser$es% %a un un&ament pentru %ontempla!ia misti%ă. reten!ia poate i men!inută pentru o perioa&ă oarte lun'ă &e timp. . &ar răm*ne pri#onier în ra!ionamente. e(er%i!iile respiratorii !intes%. a sen#a!iilor. %er%etarea a&e$ărului. e(perimentea#ă în inimă starea &espre %are în!elep!ii spun6+ eri%it trăie"te %el %u mintea %almă "i netulburată )> a%easta este a treia transă. anume6 %ontemplarea %orpului. &is%ipolul ob!ine pa%ea interioară "i unitatea min!ii %are se na"te &in %on%entrare> a%easta este a &oua transă. Re!ine!i respira!ia. aban&onea#ă bu%uriile "i su erin!ele tre%ute înma'a#inate în propria iin!ă. &e în&oială. După înlăturarea ra!ionamentelor "i a re le(iei. Călu'ării lama în$ă!a!i sunt amilari#a!i %u a%este teorii &ar. %on"tientă. numără &e %*te ori a repetat-o în timp %e era în reten!ie. "i anume6 o%0i. 1rimul lu%ru %erut unui om %are &ore"te să se pre'ăteas%ă %on orm uneia &intre meto&ele %are $i#ea#ă una &intre neobi"nuitele per orman!e este %ontrolul &esă$*r"it al respira!iei. în starea neutră. Cele patru un&amente ale aten!iei.n%epătorii a&esea măsoară &urata &e timp petre%ută în reten!ia respira!iei atin'*n& su%%esi$ %u $*r ul &e'etelor runtea. aspira!ia. 1rintr-o pra%ti%ă a&e%$ată. nas. apoi în%et prin a%eea"i nară. per%ep!ia %ore%tă. Cu e(%ep!ia %*tor$a me&ita!ii. De ie%are &ată %*n& po%nes% &in &e'ete ei numără unu apoi &oi. atin'e %ele patru transe6 prima transă6 eliberarea &e po te trupe"ti. &e m*nie. "i mai &eparte. După înlăturarea e(ta#ului. ure%0e. Et%. %on"tiin!a "i aspe%tul material. se tre#e"te %on"tiin!a "i prin %on"tiin!ă se tre#es% toate %ele %in%i Aspe%te ale E(isten!ei6 aspe%tul bioener'eti% %onst*n& în sen#a!ii. Inspira!i simultan prin ambele nări. %on%entrarea mentală "i si'uran!a &e sine. %um ar i %ele asupra ormulei Aum mani pa&me 0umH Des%risă anterior. %*n& &is%ipolul a înlăturat %0iar "i beatitu&inea. tot a"a ea trebuie să în$e!e să e(pire ără să inspire ime&iat &upă a%eea. sunet. beatitu&ine "i &epen&ent &e %on%entrare mentală. Inspira!i în%et prin nara &reaptă "i e(pira!i rapi& "i %u or!ă prin nara st*n'ă. limbă. A"a %um o persoană î"i !ine respira!ia ară să e(pire. "i să )răm*nă pe $i&+. La r*n&ul lor. %u a/utorul unui ro#ariu. a% per e%te %ele )"apte elemente ale iluminării+6 aten!ia. Sau. ormă. piele. în 'eneral. pra%ti%a e(er%i!iilor respiratorii pre#intă &oar un $a' interes pentru ei. Corpul este totu"i &oar un nume pentru suma %elor patru elemente prin%ipale &in %are este ormat "i pentru or'anele "i %alită!ile %are se ba#ea#ă pe ele. . A%ela"i e(er%i!iu în &ire%!ie in$ersă. intră întro stare &e %alm %omplet. a %elei &e a patra transe. apoi trei. a"a %um este te0ni% &enumit. 'ust. re le%!ie. în a%eastă pri$in!ă. %on"tient. a '*n&urilor "i a enomenelor subie%ti$e. Inspira!i "i e(pira!i la în%eput rapi&. aspe%tul mental %onst*n& în per%ep!ii. a&i%ă orma. Apoi e(pira!i în a%ela"i el.+ 1ra%ti%antul se '*n&e"te pe %e este ba#ată inspira!ia "i e(pira!ia "i &es%operă %ă inspira!ia "i e(pira!ia presupun e(isten!a unui %orp.

%elor tratate %u respe%t &e %ătre &is%ipolii %0ine#i "i /apone#i ai lui Bo&0i&arma J'rupărilor TsPan "i 2enK. re#er$ate me&ita!iei6 prima la răsăritul soarelui.%0ii mei sunt %a o%eanul. D is%ipolul unui maestru tibetan. trasea#ă pentru propria lor persoană un el &e )în&atorire sa%ră+. a &oua la amia#ă. Unii &intre ei &e asemenea. . Dis%ipolul trebuie. %are %onstitue lumea "i Nir$*na este &in%olo &e ea. II. De e(emplu. Le $om e(amina pe r*n&. Multe alte lu%ruri trebuie în$ă!ate. &upă %e au a/uns p*nă la inalul &i$erselor sta&ii &e ini!iere. apoi )la ni$elul ombili%ului+. ie pe 'ură. $oi re#uma pro'ramul &e e(er%i!ii &estinat pentru &is%ipolii ini!ia!i &amn'a' lana me& paCA. absorbi!i într-o %ontinuă %ontempla!ie misti%ă %e nu este întreruptă &e a%!iunile lor &in $ia!a &e #i %u #i. apoi la ni$elul ner$ului %entral pe %are ei îl situea#ă în mi/lo%ul pieptului. ie s%0imni%i. Ele mai &epin& "i &e &amn'a' Jîn$ă!ătura e#oteri%ă tra&i!ionalăK pe %are o urmea#ă "i. %are trebuie apoi 'oli!i prin e(pul#area $iolentă a aerului prin nări. în timpul %ărora e(er%i!iile &e respira!ie sunt %ombinate %u &i$erse posturi neobi"nuite. apar ambele &in 7i&. să în$e!e să inspire e(trem &e în%et "i apoi să e(pire în a%ela"i el. a treia la apus "i a patra înainte &e %ul%are. în&epline"te #ilni% &i erite pra%ti%i. A%est e(er%i!iu pro&u%e un #'omot asemănător %elui ă%ut &e oalele unui ierar. La amia#ă L tema me&ita!iei %onstă &in trei sinta'me eni'mati%e similare. %um ar i respira!ia super i%ială )la a&*n%imea '*tului+. Ele &epin& &e %ara%terul no$i%elui. 4i in$ers trebuie să inspire %u or!ă. ie pe nări. %on orm unui pro'ram stabilit &e %ălu'ărul lama pe %are l-a ales să îi ie '0i& spiritual. &e inteli'en!a sa. l*n'ă partea superioară a stoma%ului. Trebuie a$ut 'ri/ă să nu ne '*n&im la toate a%estea &in pun%tul &e $e&ere al $esti%ilor ale %ăror ere&itate mentală. $ă& în asemenea pra%ti%i ni"te simple %onstr*n'eri nea%%eptabile. %um spun tibetanii. La răsărit L tema me&ita!iei6 în %e mo& lan!ul &e %au#e "i e e%te. &ar ei &e$in liberi să a&opte re'ulile %are ei %onsi&eră %ă li se potri$es% %el mai bine "i să le mo&i i%e &upă $oia lor. Din a%easta nu re#ultă %ă to!i &is%ipolii renun!ă apoi %u totul la a%este pra%ti%i. se %onsi&eră %ă sunt elibera!i &e a%eastă în&atorire. Cuprin&e patru perioa&e %unos%ute sub numele &e t0une. . in&i erent &a%ă este un simplu no$i%e sau &a%ă i-au ost &e/a a%or&ate unele ini!ieri.ntr-a&e$ăr. Doar %ei %are au a/uns la %apătul %ăii. E(er%i!iul in$ers ar trebui &e asemenea ă%ut6 să ie S%urtată e(pira!ia înainte &e s *r"itul ei "i apoi să inspire. &e&i%*n& anumite momente ale #ilei sau ale nop!ii pentru &i erite pra%ti%i spirituale. &e %apa%ită!ile "i ne$oile sale spirituale "i %0iar &e %onstitu!ia sa i#i%ă. ERERCINII S1IRITUALE 2ILNICE. intro&u%*n& rapi& o %antitate mare &e aer în plăm*ni. I. %ea mai mare parte a misti%ilor. L Uneori pres*n& bu#ele ast el în%*t să lase între ele o &es%0i#ătură ît $*r ul unui a% &e pin. mo& &e '*n&ire "i &e a $e&ea lu%rurile sunt oarte &i erite &e %ele ale asiati%ilor "i %are. &e asmenea. Cei %are au aban&onat a/utorul în&atoririlor sa%re sunt aproape to!i ermi!i. Capitolul 7III. ie %ă sunt membri ai mănăstirilor. pra%ti%ă inspira!ia aerului prin re%t "i &etermină aerul să porneas%ă în sus prin intestine> ei reali#ea#ă "i alte pra%ti%i %iu&ate. Corpul meu este %a un munte. &e mo&ul în %are maestrul său pri$e"te e i%a%itatea J%orespun#ătoareK &i eritelor e(er%i!ii. . în ma/oritatea %a#urilor. mai ales.Trebuie %a pra%ti%antul să ie %apabil să s%urte#e inspira!ia înainte să a/un'ă la inalul inspira!iei "i să e(pire aerul &e/a In0alat. 1ra%ti%ile re%oman&ate &is%ipolilor &i eră în mare măsură unele &e altele.

&e/a a $orbit6 Me&itea#ă.+ )Muntele î"i &ă solul pă&urii. a%operin& muntele %u o mantie &e $er&ea!ă sau &e #ăpa&ă> el le suportă %u un el &e in&i eren!ă+. Ele nu sunt nimi% alt%e$a &e%*t Eun'/iCC+ Maestrul #*mbe"te &in nou. . 1ermi!*n& ima'inilor re le%tate &e o%0i să se s%u un&e în a&*n%imile min!ii. Se spune %ă ele pot să inspire re le%!ii. .R1UL MEU ESTE CA UN MUNTE )Muntele este bătut &e urtună> %orpul meu este %uprins în $*rte/ul a%ti$ită!ilor e(terioare. .CDII MEI SUNT CA .%eanul re le%tă lumina soarelui "i a lunii. . . ară să testăm în a%ela"i mo& în %are &is%ipolii tibetani o a% "i ară să tre%em prin instruirea pres%risă lor ar i. p*nă %*n& toate ormele sunt %u un&ate în a%easta iar umbrele lor nu mai tulbură $e&erea. iin& păm*ntul însu"i. %u permisiunea "i în pre#en!a '0i#ilor lor spirituali. $orbin& în%et. )Anotimpirile $in umil unul &upă altul. %u $o%ea pier&ută %a a %ui$a %are $isea#ă6 )Da%ă o%eanul ar absorbi toate ima'inile %are se imprimă pe supra a!a lui. o atitu&ine pripită. )Deta"are+ L spune al treilea. putem să $e&em &in%olo &e ele+.n mo& asemănător. '*n&e"te un alt &is%ipol. probabil. A"a %um muntele răm*ne impasi$ "i stabil în mi/lo%ul urtunii. Trebuie să în!ele'i "i să reali#e#iU+. nu teoriile trebuie 'ăsite.CEANULU Un t*năr %ălu'ăr &e%lara6 ). tot a"a %orpul meu. ni%iuna nu pătrun&e în a&*n%imi. Toate spe%iile Jin%lusi$ propiul meu %orpK răsar &in temelia %omună a tuturor lu%rurilor JEun'/iK "i răm*n le'ate &e a%easta. Nenumărate plante î"i iau 0rana &in munteU Este un simbol al %arită!ii. &ar pentru o iin!ă este ne%esar mai mult &e%*t trasarea unui %a&ru &e re'uli &e %on&uită. umbrele mi"%ătoare arun%ate &e nori. Dis%ipolul nu prime"te ni%i o in&i%a!ie &espre mo&ul în %are trebuie să oloseas%ă a%este trei sinta'me. Dar oare %u a&e$ărat se as%un& at*t &e multe reali#ări în spatele a%estor %ompara!ii straniiI A%est lu%ru este sus!inut &e pra%ti%an!i "i să-l ne'ăm a priori.+ Maestrul remar%ă6 )Ce %ea spui este e(%elent %a i&ee. nu este imposibil să &es%operim %e re le%!ii in&u% a%estea în unii în%epători. A%estea nu atin' &e%*t supra a!a. Me&itea#ăH+ Un alt &is%ipol îi răspun&e t*nărului %ălu'ăr.Mintea mea este %a %erul.n!ele' oare %ei %are răm*n tă%u!i eni'ma mai bine &e%*t %ei &oi no$i%i %are au $orbitI X Sunt &e părere %ă a%e"tia &in urmă sunt în%ă &eparte &e a i re#ol$at problema. ima'inea obie%telor pe %are o re le%tă o%0ii ei nu ar trebui să-mi a e%te#e mintea. Ceea %e urmea#ă sunt %*te$a &intre a%este re le%!ii pe %are le-am a lat &e la tinerii no$i%i. %are î"i în i'e ră&ă%inile în el.+ în%0i#*n& por!ile sim!urilor )se poate stăp*ni &e a rea%!iona prin mani estări re le(e. al &ăruirii &e sine+. Mae"trii #*mbes%> toate a%estea sunt &oar ra!ionamente mărunte %ărora nu trebuie să li se a%or&e aten!ie. Sunt &ispusă să spun %ă a%est în$ă!ă%el este. să îl %on&u%ă la stări &e %on%entrare mentală %are se în$e%inea#ă %u e(ta#ul sau îi în'ă&uie să în!elea'ă anumite aspe%te ale Realită!ii. pe %alea %ea bună. ni%iunul nu răspun&e in$ita!iei tă%ute. Maestrul răm*ne tă%ut. 7oi în%er%a să le tra&u% %*t se poate &e %ore%t într-o limbă o%%i&entală. muntele nu ar trebui %onsi&erat %a separat. &ar %ălu'ărul lama. atun%i %*n& per%ep!iile "i sen#a!iile îl asaltea#ă %a unura'an. o mul!ime &e ima'ini. Altul e(pli%ă6 )ri&i%*n&u-se &in păm*ntul $ast. iin& una %u el. C. ni%iuna nu ar mai putea să tulbure puritatea supra e!ei sale limpe#i. probabil.n timp %e natura stărilor e(tati%e pro&use &e a%este trei sinta'me răm*ne se%retul %elor %are le-au olosit în mo&ul pres%ris. el pri$e"te spre &is%ipolii a"e#a!i la pi%ioarele lui.

B*n&ul este &in nou &ire%!ionat spre aparenta opo#i!ie &intre $i& "i enomene. Formula este a&eseori murmurată. toate iin& lipsite &e realitatea un&amentală. &upă inspira!ie. &urerile "i bu%uriile mele. )Ai%i nu este $orba &e repetarea %u$intelor sau a părerilor altuia. sen#a!ii. ie în pali. se '*n&es%6 )se nas% mintea "i %orpul+. %on orm bu&&0i"tilor. %are este &enumită ran' &/ine ton'-pa'ni&8G8 )$i& în el însu"i+. se '*n&e"te )Cunoa"terea apare> ea e(istă+ urmată. Nu e(istă ni%ăieri o %asă a norilor. enomenele %are %onstituie uni$ersul. speran!ele. Cunoa"terea se &ob*n&e"te prin %onta%t personal. ea se &i#ol$ă în 7i&+. el se '*n&e"te )ea nu e(istă6 se &i#ol$ă în 7i&+. iubirile "i urile mele. S%opul a%estei pra%ti%i este &e a imprima în minte realitatea impermanen!ei. &e '*n&ul )Ea nu e(istă. stru%turi mentale "i %on"tiin!ă. Mă a$enture# să răspun&. S%opul a%estor in$esti'a!ii introspe%ti$e este &e a a%e &is%ipolul să se %on$in'ă %ă elementele )a"a numitului eu+ sunt toate e emere. III.+ A%est &is%ipol %a "i pre&e%esorii săi este trimis înapoi la me&ita!iile sale. Apoi. De un&e $ine a%eastă sen#a!ieI X Un&e $a mer'e %*n& $a în%etaI X De un&e $ine a%eastă i&eeI X Un&e $a mer'e %*n& $a &ispareI+ A%eea"i in$esti'a!ie este apli%ată ie%ăruia &intre %ele %in%i elemente %are. Me&ita!ia asupra %elor trei sinta'me to%mai luate în %onsi&erare este urmată &e o alta. &ob*n&es% o e(isten!ă proprie aparent in&epen&entă. a lată într-o perpetuă mi"%are sau &e a &a o ormă i(ă ori%ăreia &intre ele. 4i ast el me&ita!ia se întoar%e în pun%tul &e ple%are al ori%ărui enomen. ie în limba lo%ală pentru a i(a mai bine aten!ia. per%ep!ii. &orin!ele. Un e(er%i!iu înru&it %u a%esta &in urmă este pra%ti%at în timpul mersului &e %ătre %ălu'ării bu&&0i"ti &in Birmania "i Ce5lon. . %el %are pra%ti%ă a%est e(er%i!iu se '*n&e"te )I'noran!a apare. %ă este imposibil &e atribuit o ori'ine primară a%estei pro%esiuni &e per%ep!ii. îl e(amine# anali#*n& ie%are &in păr!ile sale. La apus se obser$ă intrarea "i ie"irea respira!iei "i se pra%ti%ă &i erite te0ni%i &e respira!ie. %u %apul o&i0nin&u-se pe palma m*inii &repte8G9. &upă următoarele re'uli6 )Las în urmă tre%utul6 tot %e am ost sau am ă%ut. la următorul )ele au &ipărut+ "i a"a mai &eparte. sen#a!ii "i i&ei. )Totul este 7i&+ "i în a%est 7i&. C*n& &is%ipolul este pe %ale să a&oarmă. Ei se st*rnes% în spa!iile 'oale ale %erului "i se &i#ol$ă în ele. a"a numita personalitate "i a"a numita e(isten!a. Inspir*n&. &upă mo&elul în$ă!a!ilor lama.n spa!iul imens al %erului apar nori. ea e(istă+. al%ătuies% personalitatea "i anume6 ormă. Contempla!ia i(ată &e%ur'e &upă %um urmea#ă6 . et%. E(pir*n&. )Contro$ersa î"i are lo%ul la %0eu&a8GG+ spus lama. %it*n& un te(t &in s%ripturile %anoni%e. Las &e o parte $iitorul6 planurile.+ A%est $orbitor plea%ă &e la în$ă!ătura bu&&0ismului primiti$ %are nu re%unoa"te e(isten!a unei )min!i+ &i erită &e '*n&uri. I7. &is%ipolul se apropie &e în!ele'erea a%eleia &intre %ele optspre#e%e orme ale 7i&ului re%unos%ute &e lamai"ti. a&i%ă pe partea &reaptă. Răm*ne a're'atul e emer %are ormea#ă )eu-l+ meu %0iar în a%est moment. el se a"ea#ă în )postura leului+. Continu*n& în a%est mo&.MINTEA MEA ESTE CA CERUL. &ar a%eastă mani estare inoportună &e eru&i!ie îmi a&u%e o u"oară &o/ană bl*n&ă. ). temerile. Ei $in &e ni%ăieri "i mer' ni%ăieri. &e )eu+. a s%0imbării "i a &e$enirii %ontinue.n timp %e a% un pas. e(pir*n& &in nou. un el &e re%epta%ol pentru elaborarea pro%eselor mentale. %a '*n&urile în mintea umană.

p*nă la e(%lu&erea ori%ărui alt lu%ru "i ară să intro&u%ă %ea mai mi%ă i&ee &e ) ormă+. &e %uloare ro"ie Junii spun %ă un ro"u maroniuK este ima'inat %a iin& în re'iunea perineului. . A%esta nu este ni%i&e%um %a#ul %elor %are antrena!i în pra%ti%a me&ita!iei introspe%ti$e %are &e$in. a%eea &e lume. el întrerupe ambele pro%ese "i absoarbe toate literele A în A-ul %entral. a"a %um literele albe o în%er%uies% pe %ea superioară. iar somnul îl %uprin&e pe &is%ipol. apar numai $ise plă%ute. ei se lasă în $oia re le%!iilor asupra obie%telor $isurilor lor. La ni$elul in erior. Un alt A. ro"u. pentru %ă "tiau %ă apta lor nu $a i reală. Apoi &in loare i#bu%ne"te un "u$oi &e lumină. în mo& suprin#ător. $er&e "i 'alben. El "i-a &orit să o str*n'ă în bra!ele sale "i o în'ro#itoare tenta!ie o %uprinsese. Fiin& o %atoli%ă %re&in%ioasă.n %entrul lotusului stă litera A. I&eea %amerei "i a %asei în %are se a lă. în!elese %ă totul era un $is. Dra'ostea lui SatanH Ce a&*n%imi &e $oluptate ne%unos%ute unei so!ii %aste nu ar putea i &e#$ăluiteHU Ce e(perien!ă e(traor&inarăH Cu toate a%estea. iar a%esta se în'roapă în lotusul %are î"i în%0i&e petalele. La %el mai înalt &intre ele. toate &ispar %omplet. a%um %*te$a se%ole. nal/orpa trebuie să re!ină '*n&ul &e )lumină+. $oi relata mo&ul neobi"nuit în %are o &oamnă mi-a ă%ut %on i&en!e %u pri$ire la un $is %are. &e %uloare albă pe $*r ul %apului său. $i#iunea )luminii+. După părerea lor. Tibetanii nu &e!in monopolul în ast el &e so isti%ării. Un re#ultat mai obi"nuit pre#intă trei ni$ele. Din a%estă literă apar nenumărate litere A mi%i "i albe. în $isele lor sunt pe &eplin %on"tien!i %ă &orm "i %ontemplă ima'ini lipsite &e realitate "i a"a se înt*mplă %ă. &is%ipolul nu mai $isea#ă. Din a%est A i#$oră"te un %urent &e mi%i A &e a%ea"i %uloare> a%e"tia se ri&i%ă spre A-ul luminos ima'inat în inimă "i se întor% la %el ro"u %are i-a emanat. mar%0ea#ă apropierea tre#irii. ea este %on"tientă %ă e$enimentele "i a%!iunile au lo% în starea &e $is. Da%ă pot să-mi permit o mi%ă &i'resiune. &is%ipolul trebuie să aibă în minte )Totul este 'ol+.No$i%ele î"i ima'inea#ă %ă în inima sa se a lă un $as o%to'onal &e %ristal %on!in*n& un lotus %u petale %olorate în %ele %in%i %ulori misti%e6 alb. &ar este o realitate aptul %ă un lama nu arată ni%i un el &e in&ul'en!ă pentru pă%atele %omise în ast el &e %ir%umstan!e. El î"i în%0ipuie o altă literă. ără să se tre#eas%ă. &e &imensiuni mari "i %onturată în s%*nteieri &e lumină orbitoare. Unii au a irmat %ă au e#itat să %omită în $is apte pe %are nu le-ar i ă%ut în stare &e $e'0e sau al!ii i'nor*n& pres%rip!iile lamaiste s-au &e%is să-"i %al%e s%rupulele în pi%ioare. Uneori ei %ontemplă suita &e a$enturi pe %are le trăies% în somn %a "i %um ar i o piesă &e teatru. . într-a&e$ăr %apabili să-"i %ontrole#e a%este stări. A%eastă &oamnă a $isat &ia$olul. orm*n& un lan! nes *r"it. La ni$elul me&iu. repre#intă %onse%in!ele mentale ale .n a%est moment. Apoi el pier&e %on"tiin!a lo%urilor un&e se a lă. i&eea &e a %e&a tenta!iei o umplu &e 'roa#ă "i totu"i era m*nată &e o %urio#itate sen#uală mereu %res%*n&ă. &ia$olul era în&ră'ostit &e ea. Da%ă %um$a se tre#e"te în timpul nop!ii. %*n& persoana $isea#ă. %are nă$ăles% %a un torent spre A-ul luminos &in $asul &e %ristal tre% prin el "i se întor% în A-ul &e pe %ap. în%er%uin& partea in erioară a %orpului. Nal/orpa %are nu au a/uns în%ă la o lini"te mentală pentru a &ormi ără să $ise#e. probabil %ă ar i &us-o la ru'. C*n& aten!ia slăbe"te. Unele persoane a irmă %ă %el %are $isea#ă se tre#e"te atun%i %*n& se suspe%tea#ă %ă $isea#ă sau mai e(a%t %ă starea semi%o"tientă %are îi în'ă&uie să "tie %ă $isea#ă. albastru. &e )eu+. 4i &in moment %e era &oar un $isU Nu "tiu &a%ă t*năra %re&in%ioasă "i-a %on esat )pă%atul+ "i %e a spus părintele %on esor &espre a%esta. Cel mai important re#ultat al a%estui e(er%i!iu este &e a pre'ăti mintea pentru în!ele'erea 7i&ului. sentimentele reli'ioase erau pe pun%tul &e a trium a în a%eastă luptă %*n& o lumină nea"teptată stră ul'eră prin mintea &oamnei %are &ormea.

%onstă în $i#uali#area literei A s%ăp*n& &in inimă "i răm*n*n& suspen&ată în aer. %u toate a%estea. Apoi &is%ipolul răm*ne absorbit în me&ita!ia asupra 7i&i&ui. Ea este %ontemplată %a un simbol al 7i&ului "i se a%e un e ort pentru a ob!ine %on%entrarea per e%tă a '*n&ului asupra ei. asupra %ăruia se me&itea#ă nu este &oar o simplă literă a al abetului. al le'ii uni$ersale. 7oi re$eni asupra a%estor lu%ruri. . E(er%i!iile #ilni%e %onturate $a' ai%i "i altele similare sunt menite să i(e#e aten!ia în%epătorului. me&ita!ia %ontinuă %u e(er%i!iul &es%ris la se%!iunea I. Lamai"tii au insistat în spe%ial asupra a%estei în$ă!ături a non-eului &i$i#*n&. 1rin %on%entrarea aten!iei asupra literelor %are se re$arsă %a apa unui r*u. ata"ată a%estor &i$erse pra%ti%i.RMIM 4I CUM SM UTILI2MM TIM1UL DEDICAT S. al e(isten!ei ără în%eput sau s *r"it. toate %omponentele sunt &ureroase L toate lu%rurile sunt 'olite &e )sine+ JD0ammapa&aK. CUM SM D. &e un&e $a i %apabil să se apre%ie#e ară pasiune a%!iunile. &upă %um spun %ei %are pra%ti%ă a%este e(er%i!ii. C*n& răsare soarele. iin!a este 'olită &e )sine+. pentru u#ul &is%ipolilor mai a$ansa!i. pre%um "i multe alte i&ei. aparent pueril. %a "i %um ar i absorbit în in init. Me&ita!ia %are se reali#ea#ă la amia#ă !inte"te spre reali#area stăp*nirii &e sine. no$i%ele poate &ormi toată noaptea ară să se tre#eas%ă să me&ite#e la mie#ul nop!ii a"a %um a% as%e!ii mai a$ansa!i.N STAREA DE 7IS 1ENTRU A NE DISCERNE TENDINNELE 4I AS1IRANIILE N. Eu nu sunt %ali i%ată să apăr a%este pra%ti%i &ar. %apătă o %u totul altă în ă!i"are. &ar i&eea )eului+ e(istent în altă parte este păstrată.MNULUI L CUM SM NE SU1RA7EBDEM . C ălu'ări lama &in 'ruparea Belu'spa JBonetele BalbeneK. olosit &e în%epători. . i&eea &e s%0imburi %ontinue "i re%ipro%e între el "i lumea e(terioară. %iu&at.unui a%t. toate lu%rurile sunt 'olite &e )sine+. ă%*n& %unos%ut &oar aspe%tul straniu. %on orm în$ă!ăturii un&amentale a bu&&0ismului a"a %u este e(primat în limba tibetană6 3an#a' &a' me& pa te0os &a' me& pa. I&eea unui $i&. Cel obi"nuit. Ei spun %ă la un ni$el in erior &e iluminare propria persoană este per%epută %a un $*rte/ &e orme mereu s%0imbătoare. sentimentele "i '*n&urile sale.n a%est moment al pre'ătirii sale. ă%ut în $is. ie el bun sau rău. . 1rimul său '*n& trebuie să ie pentru A-ul &in inima sa. A%easta este o tra&u%ere a ormulei tra&i!ionale bu&&0iste6 toate %omponentele sunt e emere. 1ra%ti%a ei &ă &is%ipolului posibilitatea &e a %oborî în a&*n%imile propriei iin!e.n %a&rul %elei &e a &oua meto&e. a%olo un %opa%. %0iar &a%ă el nu le în!ele'e ime&iat s%opul "i sensul lor. &is%ipoli ai lui Tson' E0apa au o în%lina!ie mai mi%ă spre $ia!a %ontemplati$ă &e%*t %ole'ii lor &in 'ruparea Bonetelor Ro"ii. . este %ore%t &in parte mea să a irm %ă pri$ite în lumina e(pli%a!iilor &ate &e un lama %ompetent. mai &e'rabă ea este simbolul in&estru%tibi al realită!ii. El trebuie totu"i să se tre#es%ă în #ori sau &e pre erin!ă pu!in înainte &e i$irea #orilor. De e(emplu A8G:-ul.n!ele'erea aptului %ă toată e(isten!a este pătrunsă &e )sine8G<+ in&i%ă un 'ra& mai mare &e iluminare. se lea'ă &e )sinele+ in&i$i#ibil a %ărui e(isten!ă este ne'ată în toate iin!ele "i lu%rurile. sunt i&enti%e %u %ele pe %are a%ela"i a%t le-ar i a$ut în stare &e $e'0e. &is%ipolul în s *r"it în!ele'e i&eea &e %uren!i &e ener'ie %ur'*n& prin el.ASTRE LATENTE. Un re#umat at*t &e %on&ensat %a %el &e a!ă nu reu"e"te să a&u%ă în&ea/unsă lumină asupra a&e$ăratei $alori a a%estor pra%ti%i. o re'iune &e %alm per e%t. Capitolul IR. mai în%olo ni"te prun&i". E(istă &ouă mo&uri &e a a%!iona. A-ul a%e &e în&ată un salt în spa!iu "i &ispare. i&eea unită!ii a%elei a%ti$ită!i uni$ersale %are %reea#ă ai%i un om.

&e me&iul în %are trăim. %um ar i %ea a lui Earmapa. să &etermine re#ultate materiale. Tson' E0apa a irmă %ă este important %a timpul sa%ri i%at somnului să nu ie irosit. Totu"i. Am arătat &e/a %ă lamai"tii împărtă"es% a%este %on%epte. De a%eea este bine să nu a%!ionăm 're"it ni%i %*n& &ormim. Membrii mai bo'a!i ai 'rupării Belu'spa au lo%uin!e în lo%uri lini"tite. %0iar "i în timpul somnului. . absur&e sau &ăunătoare. Mai mult. rolul lui S0in/e. a%!iunile "i '*n&urile persoanei %are $isea#ă sunt i&enti%e. stabilite nu &e el "i pe %are nu le poate mo&i i%a în ni%i un el. pentru el. în timp ma/oritatea %elor )'albeniP par să pri$eas%ă ritualismul %a iin& esen!ial "i a% &o$a&a unei mai mari e#itări în a-l repu&ia. Cei mai a$ansa!i în pre'ătirea psi0i%ă insistă asupra importan!ei păstrării auto%ontrolului. Cum poate o a%!iune ima'inară să aibă a%ela"i re#ultat %a una reală. a lui Sa35apa sau a lui D#o'%0enpa. iar a%eastă s%0imbare taini%ă a %ara%terului persoanei poate. nu trebuie să ne ima'inam %ă ei se limitea#ă &oar la me&ita!ia intele%tuală. un&e pot să se retra'ă atun%i %*n& &ores% să se i#ole#e. Ei a irmă %ă mani estările naturii noastre pro un&e sunt împie&i%ate să apară &e %onstr*n'erile sub %are ne a lăm %*n& suntem tre/i. &e$enin& inert %a o piatră. . iar ai%i $om a la %um unul &intre %ei mai ilu"tri lamai"ti ple&ea#ă în a$oarea lor. La ei nu este o %0estiune &e )în%0isoare+ sau &e )/u&e%ător+ %are %on&amnă 0o!ul. Tibetanii a%or&ă o importan!ă %onsi&erabilă &omeniului sub%on"tientului. Mani estările &e#or&onate ale a%ti$ită!ii mentale %ărora o persoană li se aban&onea#ă în $is %au#ea#ă o irosire &e ener'ie %are ar i putut i utili#ată într-un s%op olositor. în%*ntătoare sau &e#astruoase. ea nu %orespun&e %u pun%tul &e $e&ere al lamai"tilor. mul!i &intre %ei )ro"ii+ re%unos% aptul %ă &i eritele e(er%i!ii pe %are le pra%ti%ă sunt &oar )%*r/e+ pentru a a/uta in irmitatea lor mentală să pro'rese#e &e-a lun'ul %ăi spirituale p*nă %*n& toate riturile sunt lăsate la o parte.n a%eastă pri$in!ă. ei îl urmea#ă pe Tson' E0apa. C0iar "i în %on%ep!iile reli'ioase populare. Membrii 'rupării Belu'spa %are &ores% să trăias%ă retra"i se mul!umes% în 'eneral să o%upe una &intre %olibele &enumite ts%ims 30an' Jlo%uin!e pentru me&ita!ieK. %reea#ă în el a inită!i "i ten&in!e o%ulte %are sunt. Me&ita!iile lor sunt &e re'ulă mai pu!in %iu&ate "i %ompli%ate &e%*t %ele ale misti%ilor nal/orpa. în %eea %e pri$e"te re#ultatele lor. sau permi!*n& min!ii să se s%u un&e în $ise in%oerente. &ar a%tul mental %are l-a pre%e&at Ja&i%ă $oin!a &e a în&eplinii a%tul materialK per$erte"te sau îmbunătă!e"te autorul a%tului într-un Rino& in$i#ibil. Cre&in!a în răsplata aptelor bune sau rele &e %ătre o 1utere personală "i %on"tientă nu e(istă la tibetani. %ele mai serioase %onse%in!e ale unui '*n& sau ale unei a%!iuni %onstau în mo&i i%ările psi0i%e pe %are le pro&u% în persoana %are este autoarea lor. la r*n&ul ei. %are &e&i%ă a%estui subie%t mai multe pa'ini ale remar%abilei sale lu%rări. Con orm în$ă!ăturii lor. Se%retul a%estei naturi reale se 'ăse"te în impulsurile %are . 7oi re&a a%um elementele prin%ipale ale a%estei pra%ti%i. A%est lu%ru $a surprin&e pe mul!i o%%i&entali. Tson' E0apa "i &is%ipolii lui nu se o%upă &e masa obi"nuită &e %re&in%io"i. %are sunt mai mult sau mai pu!in plă%ute. A%tul material atra'e asupra ăptuitorului %onse%in!e materiale $i#ibile. &ar nu &eparte &e o mănăstire. Cau#a a%estor %onstr*n'eri pro$ine &in aptul %ă atun%i %*n& suntem tre/i suntem %on"tien!i &e %on&i!ia noastră so%ială. &enumire.n plus. %onstruite separat. &a%ă nu %um$a se alătură unei %olonii &e rit&&pa-"i Jermi!iK ale %ăror lo%uin!e in&i$i&uale sunt 'rupate în lo%uri pu"ti. pre%um "i &e nenumărate alte lu%ruri. Dimpotri$ă. %onstă &oar în apli%area le'ilor in le(ibile. Lamrim. &e în$ă!ăturile "i e(emplele pe %are memoria ni le a&u%e în a!ă. $or întreba eiI Trebuie oare %a un om să ie bă'at în în%0isoare pentru %ă a $isat %ă a urat portmoneul unui %ălătorI Compara!ia nu este bună. Qu&e%ătorul mor!ilor.Cea mai mare parte a ermi!ilor %are trăies% în solitu&ine apar!in uneia sau alteia &intre 'rupările Bonetelor Ro"ii. %u a%!iunile "i '*n&urile &in starea &e $e'0e. &e"i în mo& obi"nuit ei nu îi &au a%eastă.

nu se nas% &in %onsi&era!ii %on"tiente ba#ate pe a%este &ate. Somnul, &es in!*n& în mare măsură a%este %onst*n'eri, eliberea#ă mintea &e lan!urile în %are este !inută în timpul stărilor &e $e'0e "i permite impulsurilor naturale să aibă o ra#ă mai mare &e a%!iune. De a%eea, %el %are a%!ionea#ă în $ise este a&e$ărata persoană, iar a%!iunile sale, &e"i ima'inare &in pun%t &e $e&ere al unui om %are este trea#, pentru %ei %are sesi#ea#ă sunt oarte reale %a $oin!ă "i impli%ă toate %onse%in!ele le'ate &e a%easta. Ba#*n&u-se pe a%este i&ei, mae"trii misti%ismului re%oman&ă obser$area atentă a %omportării a$ute în starea &e $is pentru persoanele %are $or să a/un'ă la %unoa"terea &e sine. Totu"i, ei s ătuies% &is%ipolul să a le în %e măsură starea &e $e'0e in luen!ea#ă %on"tiin!a &in $is. .ntr-un %u$*nt, opinia misti%ilor tibetani este a%eea %ă inten!ia este e%0i$alentă %u apta. Criminalul &e$ine %riminal %0iar în momentul în %are s-a 0otăr*t să %omită %rima. De"i ulterior sar putea înt*mpla %e$a %are să îl împie&i%e să o să$*r"eas%ă, a%est lu%ru nu s%0imbă %u mult starea psi0i%ă a %riminalului. Da%ă ar i să re%unoa"tem $alabilitatea a%estei teorii, înseamnă %ă o %rimă %omisă într-un $is &enotă ten&in!e %riminale, pe %are &oar stăp*nirea &i eritelor in luen!e %are a%!ionea#ă asupra %elui %are $isea#ă, le !ine sub %ontrol %*n& a%esta este trea#. 4i, %um s-a spus anterior, toate %onse%in!ele ormei mentale J&u/e8G=K %are este $oin!a &e )a u%i&e+, re#ultă automat &e ai%i. Tibetanii %unos% aptul %ă $isele pot i pro&use &e %ir%umstan!e reale %are &etermină în %el %are &oarme sen#a!ii pe %are el le transpune, în timp %e $isea#ă, în $i#iuni antasma'ori%e. De e(emplu, un om %ăruia îi este ri' %*n& a&oarme poate să $ise#e %ă a ri&i%at %ortul în #ăpa&ă, împreună %u to$ară"ii săi. Dar, &a%ă în timpul a%eluia"i $is el ură o %u$ertură ori o manta, ie prin $i%lenie, ie prin or!ă &e la unul &in to$ară"ii săi "i se în$ele"te în ea pentru a se în%ăl#i, atun%i %u si'uran!ă omul respe%ti$ are ten&in!e e'oiste. .n Tibet, %a "i în alte !ări, sunt iin!e %are %re& în $isele premonitorii, &e"i %ălu'ării lama în$ă!a!i nu în%ura/ea#ă supersti!ia în a%eastă &ire%!ie. Ei spun %ă $isele marii ma/orită!i a oamenilor apar &intr-o ima'ina!ie ne%ontrolată în timpul somnului. Sin'urele in&i%a!ii pe %are le pot &e&u%e &in a%este $ise sunt, &upă %um s-a a irmat, %ele %are se re eră la ten&in!ele se%rete ale %ara%terului. Un număr oarte mi% &e nal/orpa, %are au &ob*n&it %apa%ită!i psi0i%e spe%iale, au uneori $ise premonitorii, sau a lă în stare &e $is, lu%ruri %are au lo% la &istan!e mari. Dar a%este in orma!ii misterioase sunt primite, &e marea ma/oritate a lor, în timpul unui el spe%ial &e transă %*n& subie%tul nu este ni%i a&ormit, ni%i neapărat %u un&at în me&ita!ie. C*teo&ată a$ertismentul ia orma unor apari!ii simboli%e subie%ti$e. Mo&ul în %are o persoană se stră&uie"te să &e$ină )un nal/orpa %are nu &oarme+ este pre#entat &upă %um urmea#ă6 )C*n& a $enit $remea să &ormi, ie"i a ară, spală-!i pi%ioarele "i întin&e-te în postura leului pe partea &reaptă, %u pi%ioarele întinse "i %u pi%iorul st*n' pe %el &rept. Apoi însu"e"te-!i per%ep!ia luminii, sesi#*n& la per e%!ie toate %ara%teristi%ile %larită!ii. Da%ă nal/orpa se umple &e a%eastă %laritate %*n& a&oarme, mintea sa nu $a i în$ăluită în întuneri% în timpul somnului. Rea&u-!i în memorie în$ă!ătura lui Bu&&0a. Me&itea#ă asupra ei p*nă în momentul în %are te $a %uprin&e somnul> ai mare 'ri/ă să alun'i ori%e i&ee $i%ioasă %are s-ar putea i$i în interiorul tău. A%!ion*n& în a%est mo&, timpul petre%ut în somn> nu &i eră &e %el petre%ut în stare &e $e'0e. Mintea ta $a %ontinua, in%on"tient, pro%esele mentale spre %are ai &ire%!ionat o în stare &e $e'0e "i, &e"i e"ti a&ormit, $ei %ontinua să pra%ti%i $irtutea.+ Este bine, &e asemenea să păstrăm a%ti$ă )%on"tiin!a tre#irii+. Corpul iin& %ople"it &e somn, mintea ar trebui totu"i să răm*nă lu%i&ă "i $i'ilentă. )Somnul tău ar trebui să ie la el &e

u"or %a %el al unui animal sălbati%. Atun%i $ei i %apabil să te tre#e"ti e(a%t în momentul asupra %ăruia te-ai 0otăr*t.+ Capitolul R. C;NTEM1LAREA S;ARELUI 4I A CERULUI. C ontemplarea soarelui "i a %erului pot să orme#e o parte &in e(er%i!iile spirituale #ilni%e ale unui si0astru. Diminea!a &e$reme, la răsărit, sau seara, la apus, pra%ti%antul î"i i(ea#ă o%0ii asupra soarelui, stră&uin&u-se să nu %lipeas%ă. La în%eput $e&e un număr &e pun%te %are /oa%ă, %au#ate &e lumina orbitoare, &ar &upă o $reme răm*ne &oar un sin'ur pun%t întune%at. C*n& a%esta &e$ine per e%t nemi"%at, el "i %onsi&eră mintea %a iin& o%ali#ată "i %apabilă să intre în me&ita!ie a&e$ărată. .ntre sta&iul ini!ial &e lumină orbitoare "i momentul în %are este i(at uni%ul pun%t, se poate re$ela o întrea'ă $i#iune &e basm. Fire ine ormea#ă nenumărate &esene apar &i$erse persona/e. Fie%are &intre a%este apari!ii este e(pli%ată "i &es%risă în tratate ilustrate %are se o%upă %u a%est el %ontempla!ie. Altor &is%ipoli li se re%oman&ă să %ontemple %erul, uneori se limite#e la a%eastă uni%ă pra%ti%ă p*nă la e(%lu&erea %elorlalte. .n a%est ultim %a#, ei ar trebui să î"i a"e#e si0ăstria într-un lo% %are să &omine o întin&ere &e !inut nelo%uit "i sterp, la ori#ontul %ăruia nu apare nimi% %are să tulbure uni ormitatea, unii stau %ul%a!i pe spate "i %ontemplă bolta %erului, împie&i%*n& ast el mun!ii sau alte lu%ruri să pătrun&ă în %*mpul $i#ual. A%eastă pra%ti%ă trebuie să &u%ă la primul &intre e(ta#ele ) ără ormă+ a late în le'ătură %u per%ep!ia nemăr'inirii spa!iului+. Se presupune %ă a%eastă postură întinsă "i %ontemplarea %erului prile/uies% o in&es%riptibilă stare &e spirit, &e uniune %u uni$ersul. ;&ată, un lama mi-a spus6 )A"a %um a$em ne$oie &e o'lin&ă %a să ne $e&em a!a, tot a"a putem olosi %erul pentru a $e&ea în el re le%tarea min!ii noastre+. Un alt pustni% s-a e(primat în termeni întru%*t$a similari a%estora. El mi-a e(pli%at %ă %erul este olosit %a o o'lin&ă. .n ea apare ima'inea lui Bu&&0a, re le%!ia Cunoa"terii "i a .n!elep%iunii as%unse în noi. Deoare%e noi nu suntem %on"tien!i &e e(isten!a lor, %erul-o'lin&ă a/ută la re$elarea lor. Mai înt*i în%epătorul %re&e %ă are o $i#iune "i %ă pri$e"te o re$ela!ie e(ternă, &ar în!ele'e ulterior %ă el %ontemplase o proie%!ie a propriei sale min!i. Apoi el poate să în%ete#e să mai pri$eas%ă %erul, &eoare%e $e&e %erul "i uni$ersul între' în interiorul său, %a iin& o %rea!ie repetată la nes *r"it a propriei sale min!i. ; pra%ti%ă stranie L %are nu are nimi% &e-a a%e %u a%tualul meu subie%t, &e"i o men!ione# &in %au#a parti%ularită!ii sale L %onstă în %itirea pe bolta %ereas%ă a pre&i%!iilor re eritoare la starea sănătă!ii unei persoane sau la apropierea mor!ii. A%est lu%ru este men!ionat în una &in lu%rările lui Lama Van' Ti', intitulată T0e Deat0-pro$in' Mirror J);'lin&a %are arată moartea+K "i mi-a ost &es%ris oral &upă %um urmea#ă6 Foarte &e$reme &iminea!a sau în /urul serii, %*n& %erul este oarte senin, &is%ipolul trebuie să stea a ară, în pi%ioare, %omplet &e#bră%at, %u bra!ele "i pi%ioarele întinse, !in*n& în m*nă un toia' sau un ro#ar. .n a%eastă po#i!ie, el pri$e"te )%u o%0ii "i %u mintea+ în inima umbrei sale. 1ri$in& la ea %u aten!ie ma(imă el $a &istin'e o lumină albastră pală. C*n& a%eastă lumină este per%epută %lar, el î"i ri&i%ă o%0ii "i pri$e"te %erul. Da%ă î"i $e&e &istin%t, %a într-o o'lin&ă, ima'inea întrea'ă proie%tată pe %er. Cu %ele patru membre "i %u toia'ul sau ro#ariul în m*nă, atun%i el are o sănătate per e%tă. ; ima'ine ne%lară sau %u lipsuri in&i%ă o sănătate pre%ară. Da%ă &is%ipolul nu î"i $e&e &elo% ima'inea pe %er, atun%i el se apropie &e moarte. Capitolul RI. C;NDUCMT;RII DALAI LAMA probabil %ă mul!i %ititori se întreabă &e %e nu a ost în%ă men!ionat Dalai-Lama în pre#enta %arte. Cum ea tratea#ă e(%lusi$ ini!ierile lamaiste, se pare

%ă Dalai-Lama ar trebui să o%upe %el mai important lo% în ea, %a mare maestru al in!ia!ilor. 7om e(amina a%um a%eastă problemă. De"i Tibetul în%epe să ie mai bine %unos%ut "i &e"i au ost publi%ate %*te$a %ăr!i serioase &espre a%eastă !ară, străinii sunt oarte pu!in in orma!i în le'ătură %u Dalai-Lama "i %u rolul pe re îl are. Cei mai bine in orma!i autori L în 'eneral o i%ialită!i britani%e %are ie %ă au $enit în %onta%t &ire%t %u Dalai-Lama, ie au între!inut rela!ii &iplomati%e %u &ele'a!ii săi L n-au &es%ris mai mult &e%*t personalitatea politi%ă a %on&u%ătorului Tibetului, a%easta iin& tot %e i-a interesat pe %ititorii lor. .n a ară &e a%e"ti, s%riitori, persoane %are nu numai %ă nu au pus ni%io&ată pi%iorul pe păm*nt tibetan, &ar ni%i nu pose&au orma!ii &emne &e în%re&ere re eritoare la lo%uitorii a%estei !ări, se lasă în $oia unor abula!ii %are nu au absolut ni%i o ba#ă. Unii l-au repre#entat pe Dalai-Lama %a pe o iin!ă %are în!ele'e $orbe"te toate limbile păm*ntului. Al!ii au a irmat, în mo& &o'mati%, %ă este )papa+ bu&&0i"tilor. Iar al!ii au $orbit &espre el, %a &espre un ma'i%ian an'a/at &e obi%ei în în&eplinirea unor mira%ole &e %ea mai antasti%ă natură, în timp %e unii "i-au ima'inat %ă palatul său, 1otala, ar i un el &e )san%tuar a%%esibil pro anilor "i populat &e super-oameni, 0iero an!i, pa#ni%i ai temutelor se%rete. Toate a%estea sunt pure în%0ipuiri, Dalai-Lama este mai înt*i &e toate un su$eran temporal6 monar0ul auto%rat al Tibetului. .n %artea )Cu misti%i "i ma'i%ieni în Tibet+ am ă%ut o s%0i!ă a lui Dalai-Lama în rolul său &e a$atar Jtul3uK al lui C0enre#i's. Ai%i $oi %ompleta &etaliile &ate &e/a pentru a e$ita o în!ele'ere 're"ită în %eea %e pri$e"te a%est oarte nobil persona/ al lumii lamaiste. Cei %are poartă a%est titlu sunt su%%esorii primilor Mari Lama ai 'rupării Bonetelor Balbene. 1entru a ne amiliari#a %u istoria lor, trebuie să ne întoar%em la momentul on&ării a%estei 'rupări &e %ătre Tson' E0apa, a&i%ă în se%olul al R7-lea. Lea'ănul a%estor %on&u%ători este mănăstirea Ba0l&en, la apro(imati$ &oispre#e%e mile &istan!ă &e L0assa. A ost %onstruită &e Tson' E0apa într-un lo% %are %ontrastea#ă %u a"e#ările, alese în mo& obi"nuit pentru ri&i%area 'ompa-urilor JmănăstirilorK. A%estea, în solitu&inea lor m*n&ră "i oare%um austeră, sunt &e obi%ei a"e#ate pe înăl!imi, în timp %e Ba0l&en este a"e#ată într-o %ăl&are muntoasă. Două alte mănăstiri, &at*n& &in a%eea"i perioa&ă "i on&ate &e &is%ipoli ai lui Tson' E0apa, pri$es% &e la e'al pis%urile mun!ilor "i &omină %*mpia &e la ba#a lor, &ar a%estea sunt &estul &e $i#ibile pentru tre%ători, în timp %e Ba0l&en este at*t &e bine as%unsă într-o %a$itate lar'ă în ormă &e p*lnie, în%*t este întrutotul posibil pentru %ălătorul %are străbate pote%ile în$e%inate, să nu aibă ni%i %ea mai $a'ă bănuială %ă în apropiere se a lă un mare e&i i%iu monasti%. Tra&i!ia spune %ă Tson' E0apa a pre$ă#ut sosirea unor $remuri %*n& în$ă!ătura sa $a i ata%ată "i răsturnată în Tibet "i ast el el a &orit să asi'ure %ălu'ărilor, &is%ilopilor săi, un lo% lini"tit pentru re u'iu "i pentru păstrarea în$ă!ăturilor &ate &e el, în olosul 'enera!iilor $iitoare. Tson' E0apa a ost primul stare! al mănăstirii Ba0l&en "i tot a%olo "i-a s *r"it $ia!a. Un mausoleu splen&i& &in aur "i ar'int soli&, împo&obit %u pietre pre!ioase "i în%on/urat &e un el &e %ort, a ost ri&i%at pentru el într-un templu mare %onstruit în mi/lo%ul mănăstirii. Numero"i pelerini L printre %are am ost "i eu, $i#itea#ă morm*ntul în ata %ăruia ar& ără %ontenire mii &e lămpi. Tson' E0apa a ost pur "i simplu un maestru reli'ios, a %ontinuat mun%a în%epută %u temeritate &e Atisa "i &is%ipolul DomtTn Js%ris BromstonK, "i a ă%ut tot %e a putut pentru a re orma &is%iplina monasti%ă oarte ne%lară a %lerului tibetan. 1entru a%est moti$, &is%ipolii săi erau numi!i 'elu'spa J&'elu'spaK, )%ei %are au obi%eiuri $irtuoase+. Au primit numele &e )bonete 'albene+ &in %au#ă %ă Tson' E0apa a stabilit %a ei să poartă a%opereminte 'albene pe %ap, spre a i &eosebi!i &e %eilal!i %ălu'ări %are purtau ro"u. Totu"i a%eastă e(pli%a!ie simplă nu a ost su i%ientă pentru %ei erme%a!i &e e(traor&inar.

Atitu&inea intransi'entă a&optată &e bu&&0i"tii &e altă&ată asupra a%estui pun%t poate i obser$ată în numeroase pasa/e &in s%ripturile 1ali. ără &istin%!ie8G@. %uloarea ei "i %ea a mantiei L un el &e 0aină numită &a'am J#la'amK pe %are lamai"tii o poartă în timpul slu/belor reli'ioase a% posibilă re%unoa"terea 'rupării %ărora apar!in %ei %are o poartă. Nu &a!i %re#are ni%i unui lu%ru &oar &atorită autorită!ii e(%lusi$e a mae"trilor sau preo!ilor $o"tri. Ni"te tineri i-au a&us la %uno"tin!ă lui Bu&&0a %ă mae"trii &i$erselor "%oli iloso i%e &in !ara lor pre&i%au at*t &e multe &o%trine &i erite în%*t nu mai "tiau în %are să %rea&ă "i i-au %erut s atul. B0i&a!i-$ă %omportamentul &upă a%easta. Tson' E0apa nu a ost ni%io&ată o autoritate in ailibilă a Biseri%ii. anumi!i străini î"i ima'inea#ă %ă unii &intre %ălu'ării lamai"ti poartă robe 'albene. Ni%i nepotul său E0as&ub D/e JE0as'rub /eK. Tson' E0apa a inter#is %ăsătoria "i olosirea băuturilor ermentate tuturor membrilor %lerului. at*t &e insistent pres%risă &e Bu&&0a &is%ipolilor săi. Costumul monasti% este &e %uloare rubinie. . ni%io&ată la bu&&0i"ti. Doar orma bonetei. iar al!ii ro"ii. Nu &a!i %re#are la %eea %e $oi în"i$ă $-a!i ima'inat. Aproape %ă poate i spus %ă au a%%entuat ne%esitatea in&epen&en!ei spirituale. Maestru reli'ios $enerat &e un mare număr &e &is%ipoli. 4i ast el. nu au ost in$esti!i %u puterea &e a impune %re&in%io"ilor %on$in'eri sau &e a-i e(%omuni%a pe %ei ale %ăror pun%te &e $e&ere &i ereau &e ale lor. &espre %are se presupunea %ă sunt reîn%arnări ale a%estuia &in urmă "i au ost r*n& pe r*n& stare!i ai mănăstirii Ba0l&en. nutrin& %on$in'erea %ă $ă inspiră $reun #eu. %0iar &a%ă ele au ost !inute la mare onoare timp &e mai multe 'enera!ii în lo%uri &i erite.Se spune %ă o #eitate eminină numită Dor&/e Nal&/orma i s-a în ă!i"at lui Tson' E0apa "i l-a s ătuit să s%0imbe %uloarea "i orma bonetelor &is%ipolilor săi asi'ur*n&u-l %ă. De asemenea "i %ălu'ării %elei mai importante ramuri a reli'iei anti%e a tibetanilor in&i'eni. Nu trebuie să &a!i %re#are ni%i unui lu%ru numai pentru %ă mul!i oameni $orbes% &espre el. %are l-a urmat. Nu &a!i %re#are %re&in!ei în!elep!ilor &in tre%ut. El era tot at*t &e )ritualist+ %a "i ostele Bonete Ro"ii "i a a&erat la %ea mai mare parte a supersti!iilor lor. ei nu au ă%ut %ompromisuri asupra a%estui pun%t. albii Bon. Se poate $e&ea oarte %lar %ă a&e$ărata )ini!iere+ este %ea pe %are mintea "i-o %on eră ei în"i"i "i %ă toate %elelalte sunt &oar mi/loa%e pentru a reali#a a%easta. &a%ă ei ar purta bonete 'albene.+ . A%esta este un prero'ati$ %are nu a ost a%or&at nimănui. Fără a !ine seama &e &e%linul intele%tual al unor bu&&0i"ti %are au %ă#ut înapoi în supersti!ie. 7oi %ita una &in Eal*ma suttra. a%eastă superioritate a rămas . Ne în"elăm &a%ă ne în%0ipuim %ă Tson' E0apa urmărea să a&u%ă lamaismul înapoi la în$ă!ătura bu&&0ismului primar prin eliminarea a%umulărilor &e ori'ine 0in&usă "i Bon"amanistă. spiritul în$ă!ăturii primare este în%ă $iu "i este în&ea/uns &e puterni% pentru a împie&i%a %lerul să renun!e la libertatea %er%etării. 1u!inele pasa/e &in ritualul ini!ierilor misti%e %itate în a%eastă lu%rare &emonstrea#ă importan!a pe %are o a%or&ă lamai"tii libertă!ii interioare. Bu&&0a a răspuns6 )Nu &a!i %re#are %re&in!ei tra&i!iilor. 1res%urt*n& bine%unos%utele &enumiri &e Bonete Balbene "i Bonete Ro"ii la orma mai s%urtă &e 'ruparea )'albenă+ "i 'ruparea )ro"ie+. 1un%tele esen!iale ale re ormei sale se re ereau la &is%iplina monasti%ă.n timp %e Bonetele Ro"ii în'ă&uie %onsumul &e băuturi ermentate "i pretin& %elibatul &oar &e la %ălu'ării %are au primit 0irotonisirea %ea mare J'elon'8G?K. iar orma este a%eea"i pentru toate 'rupările "i ambele se(e. au a&optat a%eea"i îmbră%ăminte. ni%i %eilal!i %ălu'ări lama. ar trium a asupra ri$alilor lor )bonetele ro"ii+. &e"i stare!ii mănăstirii Ba0l&en. s-au bu%urat &e o oare%are superioritate printre membrii 'rupării 'elu'spa. %a su%%esori ai lui Tson' E0apa. Ci %er%eta!i %u inima &es%0isă "i %re&e!i %eea %e $oi în"i$ă a!i &es%operit "i a!i $eri i%at %ă este în!elept.ri%are ar i mo&i i%ările pe %are %ei &in "%oala Ma0*5*na le-au intro&us ulterior în în$ă!ăturile lui Bu&&0a.

pa'me&. &e"i el era obli'at să păstre#e pe tron o ambian!ă reli'ioasă "i %0iar să poarte îmbră%ăminte monasti%ă. &atorită împăratului E0ubalaiP E0an Jprimul împărat %0ine# al &inastiei mon'ole. nu a reu"it &elo% să !ină în r*u setea lor pentru posesiuni lume"ti "i titluri.ntra&e$ăr Marele Lama al "%olii Sa35a a &e$enit re'e. . l-a numit la %on&u%ere. Doar ii amiliilor nobile "i înstărite sunt a%%epta!i să ie %ălu'ări. Lob#an' B5atso. altele au ost %on is%ate în olosul Bonetelor Balbene.întot&eauna numai onori i%ă "i ei nu au e(er%itat ni%i un el &e %onstr*n'ere spirituală e e%ti$ă asupra %ălu'ărilor "i mirenilor %are apar!ineau a%estei 'rupări. Stare!ii mănăstirii Ba0l&en nu au ost în mo& spe%ial men!iona!i ni%i %a mae"trii misti%i %are &e!in $reo tra&i!ie orală spe%ială J&amna'K re eritoare la $reo meto&ă &e pre'ătire psi0i%ă. Al R7II-lea. Mai multe se%ole înainte &e na"terea lui Tson' E0apa. %a su$eran al Tibetului. într-o $reme %*n& lumea reli'ioasă a Tibetului în%ă mai %omuni%a %u bu&&0i"tii In&iei. iar pe propriul său maestru %a un a$atar al misti%ului Bu&&0a . al %in%ilea &intre ei în or&inea su%%esiunii. re orma lui Tson' E0apa. Lob#an' B5atso s-a pro%lamat %a iin& un a$atar al lui Bo&0isatt$a C0enre#i's. Mănăstirea Ba0l&en. a %onstruit un palat. Un mare număr al mănăstirilor lor au ost "terse &e pe a!a păm*ntului. plătin& ast el pentru onoarea &e a i un trapa8GA al mănăstirii pri$ate a lui Dalai-Lama. Ni%i o altă a"e#are nu s-ar i putut 'ăsi mai potri$ită pentru noul su$eran.ortărea!ă. Cu toate a%estea. Tra&i!ia %onsa%rase a%est lo%. nu mai putea o eri a&ăpost pentru %ălu'ărul %are era a%um re'e. E0ubalaî E0an. &oi mari lama remar%abili.n se%. pare a i &e!inut &e 'rupările Bonetelor Ro"ii ale %ăror ră&ă%ini sunt în'ropate în tre%ut. . marele re'e Sron'bsten Bampo. pe muntele 1otalei la L0assa. Fără în&oială %ă 1otala %uprin&e mănăstire al %ărei stare! este Dalai-Lama. Se %ere &e la ei să a%opere un număr &e %0eltuieli ne%esare între!inerii mănăstirii "i a oaspe!ilor săi. A%est prin! a &istrus in luen!a 'rupărilor )ro"ii+. %el al Earmapa-"ilor "i mai ales %el al Sa35apa-"ilor "i-au însu"it puterea %lerului în problemele lai%e prin înlăturarea nobililor eu&ali %are împăr!eau !ara &e la stin'erea ultimei &inastii re'ale. Su$eranitatea politi%ă a Tibetului a ost în%re&in!ată lui Lob#an' B5atso &e %ătre prote%torul său mon'ol. După înnobilarea sa re'ală. ri&i%*n&u-se i#olat în mi/lo%ul unei $ăi imense. se%. a ost menit să &e$ină 1otala %ontemporană. a%unsă între mun!i într-o re'iune pustie. iar membrii a%estor mănăstiri au ost inte'ra!i %u or!a în or&inul a%estora &in urmă. prote%torul Tibetului. Titlul &e )%on&u%ător+ al 'rupării Bonetelor Balbene L uneori atribuit lor &e s%riitorii străini "i olosit &e mine pentru %ă este o &enumire %u %are $esti%ii sunt amiliari#a!i L &e apt nu %orespun&e ni%i unui el &e un%!ie o i%ială. a"a %um a ost în%re&in!ată %u aproape patru se%ole în urmă &e alt mon'ol. A&e$ărul este oarte &eparte &e san%tuarul misterios %onstruit în ima'ina!ia unora. 1uterea e(er%itată &e %ătre Marele Lama al 'rupării Sa35a a st*rnit in$i&ia stare!ilor &e la Ba0l&en. a%um în ruine. Marelui 1reot al 'rupării Sa35a. Monopolul asupra &amna'-urilor "i impli%it asupra ini!ierilor aso%iate lor. iar aspe%tul %urios al &ealului. 1re!ul obli'atoriu pentru a%e"tia &in urmă este mare. &e"i intro&u%ea o &is%iplină mai stri%tă în %eea %e pri$e"te o parte a %lerului lamaist. . "i-a atins s%opurile ob!in*n& spri/inul unui prin! mon'ol %are pusese stăp*nire pe Tibet. &ar este o mănăstire %a toate %elelalte în %eea %e pri$e"te ritualurile o i%iate în ea. Al RIII-leaK %are. îl ă%ea în %el mai înalt 'ra& %orespun#ător pentru a ser$i %a pie&estal al lo%uin!ei unui su$eran &i$in. Sin'ura &i eren!ă %are se mani estă %onstă în %ara%terul &istin%t aristo%rat. Lob#an' B5atso a în%eput %onstru%!ia e(traor&inarului e&i i%iu %are. aso%iin&u-l %u amintirea %elor mai aimo"i re'i tibetani. %u a&ău'irile su%%esi$e &in $reme în $reme.

a%e"tia. Sunt %a#uri %*n& &oi %ălu'ări lama s%0imbă an'3ur-uri în %a&rul unei ini!ieri re%ipro%e. Bu&&0a i-a spus a%est lu%ru. %a "i ra!ii lor 0in&u"i. a&e$ărul este %ă nu trebuie să ne a"teptăm să le 'ăsim la 1otala într-o mai mare măsură &e%*t în ori%are &in marile mănăstiri6 Sera. ie în orma sa lamaistă. Cu pu!in timp înainte &e moartea sa. %um nu au nimi% alt%e$a &e ă%ut &e%*t să stu&ie#e. Aminti!i-$ă %ă esen!a primirii unui an'3ur nu in&i%ă neapărat totala in erioritate a %elui %are îl prime"te a!ă &e %el %are îl a%or&ă. mă a lu în situa!ia &e a a irma %ă a%tualul Dalai-Lama este &eosebit &e pri%eput în a%este în$ă!ături "i ar i pe &eplin %apabil să le e(pună. A%esta este un se%ret pe %are ie%are maestru îl păstrea#ă pentru sine.n a%este istitu!ii lamaiste 'ran&ioase se a lă oameni &e o inteli'en!ă remar%abilă. iloso i %u o u"oară în%lina!ie s%epti%ă sau epi%uriană "i. &is%ipolului "i $ărului său Anan&a. Lui Dalai-Lama i se %on eră an'3ur-uri %a ori%ărui alt a&ept al lamaismului.n %eea %e mă pri$e"te. A$erea "i strămo"ii nobili nu sunt &e a/uns> &espre %ălu'ării 1otalei se spune %ă sunt eru&i!i "i &e re'ulă este a&e$ărat. Nu este nimi% e#oteri% în le'ătură %u bu&&0ismul. Cre& %ă m-am e(primat în mo& %lar. pre eră solitu&inea "i ale' să lo%uias%ă în &e"ert. tre%*n& în %ealaltă e(tremă. Tson' E0apa. l-au &esemnat în mo& ne%0ib#uit %a iin& păstrătorul în$ă!ăturii se%rete. A&e$ărul ne impune să &e#bră%ăm 1otala "i su$eranul ei &e aureola antasti%ă pe %are unii oameni au !esut-o 'ratuit în /urul lor> totu"i. %u %*te$a o%a#ii asupra a%estui pun%t. le sunt asi'ura!i %ei mai buni pro esori "i. nu putem %on%lu#iona &in a%est moti$ %ă Dalai-Lama "i %ălu'ării săi eru&i!i sunt lipsi!i &e în$ă!ătura se%retă re u#ată lor &e ni"te mae"tri aproape ina%%esibili. C*t &espre misti%ii tibetani. An'3ur-urile o erite %*tor$a pri$ile'ia!i &e %ătre Dalai-Lama sunt mai ales în or&inul e(oteri%. A%estor &es%en&en!i ai amiliilor bo'ate. Este la el &e imposibil &e "tiut %e an'3ur-uri este %apabil Dalai-Lama să a%or&e. Depun' "i ane(ele lor &e l*n'ă L0assa. Anan&a. &istin%t "i %ate'ori%. Binen!eles %ă este imposibil &e "tiut %e an'3ur-uri misti%e a primit un Dalai-Lama. . marele lor pre&e%esor spiritual. Ceea %e este posibil &e %onstatat este %ă ni%i un Dalai-Lama nu a pretins %ă ar i maestru al misti%ismului sau '0i& spiritual "i %ă nu la 1otala re%ur' %ei e se a lă în %ăutarea iluminării spirituale. sau Jpentru a răm*ne i&eii sensului %on%eptului &e an'3urK. ie printre 'rupările mai orto&o(e. Bu&&0a îi răspun&e $ărului său. ără să a% ni%i o &istin%!ie între e(oteri% "i e#oteri%. %*n& a%esta l-a întrebat &a%ă nu mai are nimi% să-i în$e!e pe &is%ipolii săi6 )Am &at în$ă!ătura ără ni%i un el &e restri%!ie. sau %0iar &a%ă s-a în&reptat $reo&ată spre %alea misti%ă. sa$an!i eru&i!i. %are sunt s%uti!i &e ori%e 'ri/ă materială. un număr mi% &e %ălu'ări lama %are sunt %u a&e$ărat e$la$io"i în orma spe%ială &e pietate bu&&0istă %are ia aspe%tul %ompasiunii. %elor în#estra!i %u %alită!ile ne%esare nu le este oarte &i i%il să &ob*n&eas%ă a%el 'en &e eru&i!ie s%olasti%ă pe %are Tibetul o onorea#ă at*t &e mult. ei î"i %omuni%ă unul &i$ersele puteri pe %are le pose&ă ie%are în parte. .Este potri$it să a&au' %ă "i meritul %an&i&a!ilor este luat în Y%onsi&erare "i &e$ine esen!ial atun%i %*n& %er intrarea în a%est 'rup al %elor ale"i. &ar "i %*n& era &e/a aimos "i a$ea un 'rup numeros &e &is%ipoli. De ai%i reiese %ă nu putem a$ea $reo în&oială în %eea %e pri$e"te aptul %ă purtătorii titlului &e Dalai-Lama au a$ut toate %on&i!iile pentru a primi o instruire &eplină în %ele mai nobile în$ă!ături misti%e "i iloso i%e ale lamaismului. . pe %are unii oameni ne%unos%ători ai S%ripturilor bu&&0iste. nu numai în tinere!e. Ba0l&en. a soli%itat )ini!ieri+ &e la mai mul!i mae"trii. %el mai re%$ent atribuit este %el al lui C0enre#i's. Ne a lăm în%ă la o &istan!ă mare &e %ulmile misti%ismului. &e asemenea. Eu nu sunt %a a%ei mae"trii %are î"i !in pumnii str*n"i sau %are as%un& anumite lu%ruri+ 8GC.

Nop!ile o&i0nă nu-mi a&u%. Ferme%ătoare "i plină &e tinereas%ă $i'oare. El a ost %el %are a &ob*n&it in luen!a %lerului asupra $ie!ii lai%e> %a su$eran. Tur%oa#ul nestemat eu l-am 'ăsit.Doispre#e%e Dalai-Lama s-au su%%e&at la 1otala înainte &e i$irea a%tualului %ălu'ăr-re'e. ară să îl %0em. răsare "i strălu%e. A%easta s-a &o$e&it a i ruinarea lui Tson' Van' B5atso. 1e &ra'a mea minune înmiresmată am înt*lnit. &e"i merită o men!ionare mai spe%ială &atorită unei tra&i!ii %are a e%tea#ă subie%tul nostru. ar i ost ără în&oială.%eanului mărea!ă perlă. Iar în '*n&urile mele Fa!a iubitei. . Titlul &e a$atar Jtul3uK nu poate i repu&iat> un Dalai-Lama nu ab&i%ă. La %el mai minunat &intre Lama am mers Să îl implor mintea să îmi în&rume. Dar $ai în&ată să-l arun% a trebuit. el a a$ut reputa!ia unui om %apabil. Umbl*n& %u 'ri/ă pe a mea %ale. De neatins în $*r ul unui piersi%. într-a&e$ăr Un Bu&&0a &esă$*r"it a" &e$eni. 'uri bat/o%oritoare. Destinul ne ast al a%estui %opil l-a ă%ut să ie %onsi&erat în%arnarea lui Lob#an' B5atso "i a$atar al lui C0enre#i's. S-a eliberat "i a u'it la iubita mea. C0iar în a%eastă $ia!ă. "i numai &oi &intre ei L &in moti$e oarte &i erite L au &e$enit aimo"i. ener'i%. Cea mai mare parte &intre ei au murit tineri. Fe%ioară spre %are inima mea tresare. A" "ti %ă în &ar am %*"ti'at. Dar ea. Celebritatea su%%esorului său. al prea iubitei %0ip . Tă%ere. 7oi a%e %a să i &ul%ele măr Ce %0iar ai%i în a!a mea se a lă. &enumit re%$ent )Marele al Cin%ilea+. T*nărul a %ărui ambi!ie nu a putut !ine sub %ontrol atra%!ia sim!urilor a răspuns &e#aprobării %u s i&are "i a &at r*u liber în%lina!iilor sale ire"ti. Tot a"a am pri$it "i eu la e%ioara &e $i!ă nobilă. Fără în%etare a mele '*n&uri mă poartă-n &epărtări. Ele &au 'las su erin!elor "i luptelor Marelui Lama. al "aselea &intre Dalai-Lama o ori'ine mai pu!in onorabilă. Iată o tra&u%ere liberă a unora &intre ele6 A"a %um %ine$a pri$e"te lun' la piersi%a ispititoare. &e"i auto%ra!i. A . A mea &e s-ar putea să i.n $an e$o% a maestrului meu %0ip Ea nu se în ă!i"ea#ă min!ii mele Dar. 1rimul &intre a%e"tia este Lob#an' B5atso. 4i strălu%e a lunii albă splen&oare. Cu mintea ră$ă"ită. Da%ă ar #bura tot ast el spre s *nta în$ă!ătură. D/olmo88G să %*nte în pă&urea &e ră%0ite Teribili &e-ar i &emonii "i #eii Ce mă p*n&es% &in al meu spate. 1e $*r ul muntelui. la est răsare. at*t un re'e strălu%it %*t "i un poet &eosebit &a%ă purtătorii a%estui titlu. %are nu re u#a să etale#e pompa "i %eremonia at*t &e plă%ute tibetanilor. nu ar i ost obli'a!i să respe%te o &is%iplină monasti%ă %e impune un %elibat stri%t. remar%abil &e inteli'ent. %0iar "i în pre#en!a lui.n minte îmi apare %ople"itor "i îmbătător. Iar #ilele nu-mi împlines% &orin!a . Tson' Van' B5atso a s%ris multe poeme %are în%ă mai sunt e(trem &e populare în Tibet.

%ate'orie &e o%ulti"ti tibetani pre&au o mo&alitate &e antrenament pe /umătate i#i% "i pe /umătate psi0i%. . &ă-mi aripile tale. Ei l-au &etronat pe în lă%ăratul Dalai-Lama "i în inal l-au %on&amnat la moarte. iată po$estea6 Tsan' Van' B5atso se a la o&ată pe terasa %ea mai înaltă a palatului său &e la 1otala. Ceea %e ne a%e să %re&em %ă Tsan' Van' B5atso a ost a&eptul a%estor pra%ti%i este. &ar putem oarte bine să %re&em %ă este $ersiunea &enaturată a unui e$eniment real. se spune %ă Tsan' Van' B5atso ar i lăsat pre#i%erea următoare. &ar "i $oi %ei %are mă în$ino$ă!i!i a$e!i.4i inima mi-e r*ntă-n a"teptări sublime. Despre a%est lu%ru. spre marea in&i'nare a tibetanilor. )Da. a"a ar sta lu%rurile în %a#ul ori%ui alt%ui$a &e%*t al unui )ini!iat+ în a%ea instruire uni%ă &espre %are este 'reu să $orbim în a ara unui tratat me&i%al. %are %a "i $ersurile anterioare. %0iar &a%ă simbolismul ei este per e%t limpe&e pentru ori%ine %are %unoa"te instruirea respe%ti$ă. %e %uprin&e pra%ti%i neobi"nuite. am amante.ntr-a&e$ăr. De'eaba le-au pre#entat un alt t*năr pe %are îl aleseseră. po$estirea apare pur "i simplu %a o arsă. un %rai notoriu. iar apoi )as%ensionă+ înapoi spre terasa &e sus "i se întoarse în %orpul Marelui Lama prin a%ela"i %anal prin %are ie"ise. Dar %0ine#ii. %um ar i &eterminarea li%0i&ului seminal se întoar%ă în %orp atun%i %*n& este pe %ale să ie irosit în timpul uniunii se(uale sau să îl reabsoarbă &upă %e a ost e/a%ulat. iar &a%ă nu pute!i. E$enimentele re&ate anterior sunt e$enimente istori%e. sau &o$e&it mai pu!in în'ă&uitori. o po$estire e$i&ent atasti%ă. . ma/oritatea tibetanilor au %ontinuat să %rea&ă în el. A%um Marele Lama se a&resă %elor &in /urul său6 )Fa%e!i "i $oi la el. Ce au %re#ut tibetanii &espre mo&ul %iu&at în %are au'ustul Cenre#i's le-a apărut în a%est neobi"nuit a$atarI Cre&in!a &ă putere omului să $a&ă toate lu%rurile într-o lumină aparte> ără să a%u#e e(%entri%ită!ile lui Tsan' Van' B5atso. Următoarele &ouă $ersuri %are &au o &es%riere %lară al %elui &e-al "aselea Dalai-Lama.+ Re&ată în a%est mo&. Că%i nu $oi mer'e în &epărtări> 4i &upă %e $oi o%oli Lintan'ul Mă $oi întoar%e repe&e ai%i.n realitate a ost &es%operit în pro$in%ia Lintan' JTibetul &e estK. . Li%0i&ul %oborî spre păm*nt. %are la $remea respe%ti$ă e(er%itau o &omina!ie e e%ti$ă asupra Tibetului. este oarte populară în Tibet6 1asăre albă. înso!it &e %ei %are erau s%an&ali#a!i &e %omportamentul său imoral. un %opil %are în&eplinea %on&i!iile ne%esare pentru re%unoa"terea sa %a reîn%arnare a lui Dalai-Lama. S-ar părea %ă el a ost ini!iat în anumite meto&e %are permit sau poate %0iar în%ura/ea#ă L %eea %e nouă ni s-ar părea &epra$are. . Cei %re&in%io"i au re u#at să îl re%unoas%ă %a iin& Dalai-Lama "i au a"teptat %u nerăb&are reîn%arnarea ne eri%itului Tsan' Van' B5atso. Dar %re&e!i $oi %ă rela!ia %u o emeie este a%ela"i lu%ru pentru $oi %a "i pentru mineI+ Apoi se apropie &e mar'inea terasei "i urină peste balustra&ă. sunt %unos%ute &e to!i tibetanii6 La 1otala sunt nobilul Tsan' Van' B5atso. Dar în ora" sunt un libertin. pe l*n'ă alte ar'umente. 1entru /usti i%area utilită!ii a%estor e(er%i!ii sunt &ate moti$e bi#are. atun%i în!ele'e!i o&ată %ă rela!iile mele %u emeile sunt &i erite &e rela!iile $oastre %u emeile. Moti$ul pentru %are am stăruit în&elun' asupra lor este pentru a a%e %unos%ută neobi"nuita personalitate a lui Tsan' Van' B5atso. a irm*n& %ă Tsan' Van' B5atso nu era a&e$ăratul a$atar "i %ă a ost numit &in 're"eală.

&e apt nu )puri i%ă+ uneori în mo& arbitrar o în$ă!ătură %are a ost la ori'ine oarte materială sau &a%ă nu %um$a parti#anii pra%ti%ilor materiale nu au p*n'ărit o în$ă!ătură %are a ost ini!ial spirituală. ambele în a%ela"i timp. Ast el. 1utem însă i si'uri %ă. pe %are le %onsi&eră #*ne în%arnate. ori%*t &e ri&i%ole sau respin'ătoare ne-ar părea a%este pra%ti%i. At*t în In&ia %*t "i în Tibet e(istă oameni %are sus!in L "i nu ară temei L %ă termenii olosi!i în &es%rierea a%estor pra%ti%i reale nu au le'ătură %u obie%tele pe %are în mo& obi"nuit le in&i%ă. . Deoare%e Tsan' Van' B5atso îmi o eră o%a#ia. Se spune %ă no$i%ii se antrenea#ă în a%eastă pra%ti%ă e(ers*n& tra'erea unui li%0i& Japă sau lapteK &e-a lun'ul %analului uretrei. 1robabil %ă ni%i o altă alternati$ă nu se $a o eri min!ii unui $esti%. Un )ini!iat+ în %ăutarea e(perien!elor supreme sau un s%la$ al sim!urilor e(a%erbate sau poate. Din&u"ii %unos% "i ei te0ni%a spe%ială to%mai men!ionată. un număr %onsi&erabil &e nal/orpa au a&optat a%eastă %oa ură ) ară să aibe &reptul să a%ă ast el+ L m-a in ormat un )ini!iat+. un misterios semn ro"u mar%0ea#ă anumite %ase în %are tra&i!ia spune %ă Tsan' Van' B5atso se înt*lnea %u rumoasele sale prietene. %i este $orba &e tre#irea a%estei ener'ii latente "i apoi ab!inerea &e la irosirea ei. %u$inte împrumutate &in limba populară %are au un anumit sens pentru oamenii obi"nui!i. )Lumea bună+ &in L0ssa îi &e&i%ă un el &e %ult neo i%ial pe /umătate se%ret. . $oi relata a%um o po$estire pe %are am au#it-o "i %are are le'ătură %u subie%tul în &is%u!ie.ntr-a&e$ăr. &ar a%esta nu este %a#ul orientalilor %are nu %onstruies% intre lu%rurile min!ii "i %ele ale %orpului bara/ul etan" pe %are se%olele noastre &e %ultură ne in%ită să-l punem. %el =-al "aselea Dalai-Lama a lăsat o amintire %e st*rne"te simpatia. le'at întro sin'ură pleată %are at*rnă pe spate. oamenii obi"nui!i atin' a%este semne %u runtea %a un oma'iu a&us t*nărului libertin %are a ost un a$atar Jreîn%arnareK al Domnului Misti% al Compasiunii In inite.n al &oilea r*n&. Din %*n& în %*n&. .n primul r*n&.. ori'inea a%estor pra%ti%i J%a "i a între'ului sistem tantri% %u %are sunt înru&iteK este în%ă un mister pentru noi. Semnul &istin%ti$ pe %are-l a&optă %ei %apabili &e ast el &e apte este părul lun'. ne putem întreba &a%ă %ei %are a irmă %ă interpretarea meta ori%ă ar i sin'ura autenti%ă. Se pot a%e multe %osi&era!ii &espre a%est aspe%t e(traor&inar al "tiin!ei se%rete a Tibetului. "i ni%i nu au %a s%op inal ob!inerea &e plă%eri sen#uale. se a lă %on!inută în săm*n!a $ie!ii Jas%e!ii %are pra%ti%ă în mo& stri%t %elibatul a% a%est lu%ru &e la sineK.n a%est ora". Tibetanii au un limba/ misti% numit )limba/ul Da3*nî-lor+. Au împrumutat-o oare tibetanii &e la 0in&u"i prin nepale#ii %u %are au men!inut rela!ii %onstante &e-a lun'ul se%olelor %e au urmat intro&u%erii bu&&0ismului în !ara lorI Este oarte posibil> totu"i. Unii î"i ima'inea#ă %ă ast el pot pra%ti%a un soi &e $ampirism subtil prin absorb!ia or!ei psi0i%e a unor emei &eosebite. %on orm tibetanilor. se spune %ă ener'ia inerentă spermei poate i îmbo'ă!ită în timpul a%tului se(ual %u un element &e ener'ie eminină pe %are "i-l însu"e"te "i îl ia %u sine atun%i %*n& are lo% resorb!ia. &ar au un alt sens pentru ini!ia!i. în #ilele noastre. Ea este &es%risă în &i erite lu%rări &e Dat0a 5o'a. nu este $orba &oar &e a re!ine în interior ener'ia în %are. Cu toate a%estea. nu e(istă nimi% obs%en sau &e r*nat la %ei %are le pra%ti%ă. .

San3ar*%0ar5a as%et Jsann5*sinK. Mă 'răbes% să spun %ă a%eastă opinie este sus!inută &oar &e %*!i$a Tantri3a. ă%*n& &in San3ara apărătorul unor teorii so%iale în$e%0ite. &eoare%e Man&ana era lai%. în %a# %ontrar. %*n& so!ia mireanului în r*nt. &is%ipol al $estitului Batta. &upă obi%eiul a%elor $remuri. în timp %e San3ara %ălătorea prin In&ia %ăut*n& a&$ersari remar%abili %u %are să se poată &uela în &is%u!ii %ontra&i%torii în %a&rul unor turniruri iloso i%e. %omplet opuse panteismului ele$at pe %are îl pre&i%a. /urăminte. Au %ă#ut &e a%or& asupra aptului %ă. et%. au &e$enit %on"tien!i &e %ara%terul 'rotes% al e(perien!ei atribuite lui San3ara "i a%um o nea'ă. a%esta &in urmă ar i trebuit să renun!e la J$e"m*ntul reli'ios "i să î"i ia o so!ie. un&e a %ir%ulat timp &e multe se%ole ără %a &is%ipolii marelui iloso să ie %apabili să-"i &ea seama &e ri&i%olul pe %are îl arun%ă asupra maestrului. S%ripturile S inte ale 0in&u"ilor in%lu& printre "tiin!e "i &ra'ostea sen#uală. emeile "i tot %eea %e a$ea le'ătură %u ele îi erau %u totul străine. un soi &e politi%ă &e %astă s-ar părea %ă a umbrit subtilitatea intele%tului său. iloso ia îi o%upase toate '*n&urile "i. .. 1ersonalitatea aproape în între'ime le'en&ară a%estui maestru. Totu"i el nu %re&ea %ă i'noran!a sa era ireparabilă> el se %onsi&era su i%ient &e %apabil pentru a &ob*n&i %unoa"terea %are îi lipsea. Ri&i%ă atun%i întrebarea6 îmi $a a%or&a B0arati o lună pentru a mă autoinstruiI La s *r"itul a%estei luni. )se a irmă %ă so!ul "i so!ia ormea#ă o sin'ură persoană. să &e$ină &is%ipolul în$in'ătorului "i să-i a&opte mo&ul &e $ia!ă. Man&ana se tre#i ără alte ar'umente "i San3ara se a la pe %ale le a-l re%lama %a &is%ipol. &a%ă ar'umentele primului ar i trium at. %on orm %ăreia eliberarea poate i ob!inută &oar prin slu/be reli'ioase.Eroul a%estei po$estiri este Sri San3ar*%0ar5a Jmaestrul San3araK. a"a %um ne apare &in bio'ra ii. Disputa a a$ut lo% în publi%.n anii &in urmă. A%esta pre&i%a în$ă!ătura rituală Earma-mimansa. %ompromisă &e pre&i%area în$ă!ăturii ra!ionale "i anti-rituale a lui Bu&&0a. iar San3ara a irma %ă &impotri$ă. El se ru"ină "i se tulbură. inter$eni6 ). %ăruia bra0manii îi sunt în&atora!i pentru %ă le-a re&at %on&i!ia pri$ile'iată. %el %are $a i în$ins în %ursul &is%u!iei. %a sann5*sin %are ă%use /urăm*ntul %astită!ii. unii a&ep!i ai Tantrismului 0in&us îi apără autenti%itatea "i îi &au o semni i%a!ie %are a%e re eriri la 'enul &e instruire în %are se pare %ă a ost ini!iat "i Tsan' Van' B5atso. Ei bine. î$in'*n&u-l pe so!ul meu. in luen!a!i probabil &e i&eile o%%i&entale a&optate în perioa&a stu&iilor lor la a%ultă!ile &in An'lia. Femeia &es%operi repe&e %ă în$ă!ătura "i măiestria ei în %eea %e pri$e"te %ontro$ersa nu puteau ri$ali#a %u %ele ale oponentului său. 1rin urmare. B0arati îl întrebă pe interlo%utorul său as%et unele lu%ruri asupra a%estui subie%t. 7i%toria ta poate i %onsi&erată %ompletă &oar "i eu $oi i biruită &e tine+. unii intele%tuali 0in&u"i. El în%epu o nouă &is%u!ie %u ea. . Din ne eri%ire. 1o$estea %are $a urma este oarte %unos%ută în In&ia. El îi e(pli%ă în$ă!atei "i abilei emei %ă &in ra'e&ă tinere!e. în $reme %e. spuse ea lui San3ara. sa%ri i%ii ă%ute #eilor. ast el %ă a sal$at situa!ia printr-o strata'emă. După o ple&oarie în&elun'ată. Era &oar o problemă &e timp. Man&ana ar i ost ne$oit să î"i părăseas%ă so!ia "i %asa "i să îmbra%e roba porto%alie &e bumba% purtată în In&ia &e to!i %ei %are s-au &e&i%at marii renun!ări888. o emeie oarte în$ă!ată pe nume B0arati. $om relua &is%u!ia. el l-a pro$o%at pe un maestru numit Man&ana. eliberarea este ro&ul Cunoa"terii. %u măiestria spe%i i%ă emeilor. ai trium at &oar asupra unei /umătă!i a iin!ei noastre. De a%eea.n S intele S%ripturi+. trebuie să i ost remar%abilă. &eoare%e %ererea lui B0arati se ba#a pe te(te tra&i!ionale. Filoso ul nu putu să mai spună nimi%. Cu toate a%estea.

părăsi %orpul său i#i% "i intră în %el al prin!ului %are era &us spre ru'ul unerar. o ului %u $asta sa în$ă!ătură "i emeia u ne$oită să se re%unoas%ă în$insă. Tra&i!ia spune %ă pere%0ea a ales să lo%uias%ă într-o pe"teră retrasă &in mun!i. . este %on&u%ătorul temporal al Tibetului. Cum la a%ea &ată se înt*mplă %a un ra/a0 pe nume Amaru3a să moară. nelini"tea lor se trans ormă în 'roa#ă pură. Re#ultatele %on%rete ale a%estei &i eren!e sunt %onsi&erabile. A%est %*nte% a tre#it memoria maestrului lor. surprin#*n&u-le în mo& plă%ut pe emeile %e useseră oare%um ne'li/ate &e ra/a0ul &e un%t. C*!i$a &intre ei au ple%at în 'rabă la palatul lui Amaru3a. . a%um pe &eplin %ompetent. A%tualul su$eran părea %u totul &i erit a!ă &e ra/a0ul măr'init la minte pe %are îl "tiau &e at*!ia ani. Mini"trii "i membrii Consiliului au remar%at "i ei %ă inteli'en!a prin!ului lor &e$enise %u mult mai mare &e la în$ierea sa. $ă#*n& %ă maestrul lor nu a $enit înapoi. bu&&0ismul nu re%unoa"te ni%i o pra%ti%ă &e a%est el. spun %ei %are sunt 0otăr*!i să %onsi&ere %ele po$estite ai%i %a lu%ruri ni%i mă%ar inten!ionate. E$enimentele reale au ost &enaturate.ntr-a&e$ăr. Urmarea a ost %ă at*t emeile &e la palat. a%e"tia au în%eput să se nelini"teas%ă. mini"trii au or&onat %a în toată !ara să ie or'ani#ată o %er%etare pentru a se 'ăsi un %orp neînsu le!it as%uns în $reun lo% în&epărtat "i %ă. au reu"it să intre "i. Tem*n&u-se %ă i-ar putea părăsi pentru a-"i relua propriul său %orp. A&e$ărul este %ă San3ara. El spuse &is%ipolilor săi să îi !ină %orpul %u 'ri/ă. olosin&u-"i or!a "i %apa%ită!ile 5o'0ine. %are era înaintat în $*rstă. în timp %e Tas0i-Lama nu este. pri$i a%eastă moarte %a pe o posibilitate e(traor&inară pe %are ar putea-o olosi. au %*ntat un imn iloso i% %ompus &e San3ar*%0ar5a însu"i. se întoarse la B0arati. A/un'*n& să a le &e %er%etarea or&onată. %*n& #iua i(ată pentru întoar%erea sa tre%u. San3ara s-a &o$e&it a i un în$ă!ă%el plin &e #el. un amănunt menit a &emonstra %ă a&ep!ii a%estor pra%ti%i nu sunt libertini "i %ă au în $e&ere alte lu%ruri &e%*t satis a%erea sim!urilor88:. iar San3ar*%0ar5a porni în %ăutare &e mae"trii. Cu toate a%estea. i-a or&onat &is%ipolului său Rest%0un'pa să %on$ie!uias%ă o $reme %u o emeie pe %are i-a in&i%at-o. Rolul lui Tas0i-Lama este asemănător %u %el al lui Dalai-Lama. să ie ars.ri%um ar i stat lu%rurile %u marele iloso 0in&us. San3ara &e$enise at*t &e absorbit &e stu&iile sale în%*t pier&use ori%e amintire a a&e$ăratei sale personalită!i "i nu a$ea ni%i %el mai mi% '*n& &e a re-intra în %orpul iloso uluias%et %are #ă%ea un&e$a în pa#a %*tor$a &is%ipoli. De a%eea ea %onsim!i. este si'ur %ă Milarepa. %*t "i membrii Consiliului &e Stat au a/uns să %rea&ă %ă spiritul unui puterni% si&&0a889 se olosea &e %orpul răposatului Amaru3a. %u a/utorul pra%ti%ilor %are ne%esită raporturi intime "i &ra'ostea unei emei. iar în Tibet a%este pra%ti%i nu sunt in%luse în lamaismul o i%ial. un %elibatar oarte $irtuos "i neîn&uple%at. A%est lu%ru a ost %onstatat . 4i su letul său a părăsit instantaneu %orpul lui Amaru3a "i s-a reîntors în propriul său %orp %are to%mai usese &es%operit "i &e/a se a la în a%el moment pe ru'ul unerar. într-un anumit moment al e(isten!ei sale. &e în&ată %e $a i 'ăsit.A%um B0arati se &o$e&i a i impru&entă. trebuie să i &ob*n&it o or!ă psi0i%ă %e îi lipsea. Filoso ul nostru. sub erestrele ra/a0ului. Ea subestima puterile oponentului ei> sau poate se '*n&i %ă un timp at*t &e s%urt $a i insu i%ient pentru a-i &a posibilitatea să stăp*neas%ă "tiin!a %erută. Uni%a &i eren!ă &intre ei este %ă a%esta &in urmă. Las responsabilitatea a%estei opinii pe seama %elor %are o pro esea#ă. %are nu putea să î"i în%eapă stu&iile în persoana iloso ului as%et &e/a at*t &e %unos%ut. %a a$atar. într-un lo% i#olat. San3ara. ori%are ar i s%opul a$ut în $e&ere. Corpul lui Amaru3a în$ie "i u %on&us înapoi la palat spre marea bu%urie a multelor sale rani-i Jso!iile o i%ialeK "i a unui număr %onsi&erabil &e amante rumoase. apoi.

Tsan' 1en%0en este Marele Lama al mănăstirii Tas0il0umpo Jprosperitate nes *r"ităK &e la S0i'a#e. pre#ent*n& ie &e#$oltări. Capitolul RII. în a%eastă ierar0ie se a lă un alt mare a$atar. Cu toate a%estea. %ă%i a%est nume nu este răsp*n&it în Tibet. Qaponia "i Tibet în probleme re eritoare la iloso ia . Ime&iat &upă Dalai-Lama "i Tas0i-Lama. Emana!ii ale unor iin!e superioare #eilor. De ai%i au primit numele &e Tas0i-Lama.n primul r*n& numele &e 0ina5*na.%*n& a%tualul Tas0i-Lama a ost %onstr*ns să u'ă &in Tibet pentru a s%ăpa &e puterni%ul său %ole'. MICUL 4I MARELE 7EDICUL. e(presiile 0ina5*na Jîn tibetană t0e' meriK "i ma0*5*na Jîn tibetană t0e'pa %0enpoK.pa'me&. &eoare%e sensul atribuit lor &e %ătre bu&&0i"ti. Dalai-Lama "i Tas0i-Lama. mai ales unul pri%eput în iloso ie. o în$ă!ătură tra&i!ională orală. pare e$i&ent %ă to!i %ei %are poartă titlul &e Tas0i-Lama sunt $esti!i pentru irea lor plă%ută "i pentru marea lor bună$oin!ă. S%opul meu nu este să în ă!i"e# %on%ep!iile iloso i%e %e %ara%teri#ea#ă %ele &ouă )$e0i%ule+. Tas0i-Lama este %onsi&erat în a%eea"i măsură %a "i Dalai-Lama repre#entant al unei linii &e mae"trii %are transmite. mai presus &e toate. reputa!ia &e iloso i mai &e'rabă &e%*t %ea &e misti%i %ontemplati$i. . &at o&inioară &e tra&i!ionali"ti oponen!ilor lor. Tibetanii nu î"i în%0ipuie %ă a%eastă personalitate ele$ată a lumii lamaiste este în mo& spe%ial mai eru&ită în %eea %e pri$e"te misti%ismul. In&i erent %e s-ar %re&e &espre teoria populară %are îi %onsi&eră pe a%e"ti %ălu'ări lama %a reîn%arnări ale unuia "i a%eluia"i in&i$i&. &e%*t sunt %ei &oi eminen!i tul3u-"i ai lui C0enre#i's "i . Deoare%e purtătorii titlului &e Tas0i-Lama nu se o%upă o i%ial &e politi%ă "i trăies% în si0ăstrie la proprietă!ile lor &in pro$in%ia Tsan'.n limba/ul orientali"tilor. stare!a unei mănăstiri situată l*n'ă la%ul Vam&o3 în Tibetul &e Su&. %el al lui Dor/e 10a'mo88< %are se mani estă sub orma unei emei "i al %ărui tul3u este Doamna Lama. D ina5*na "i Ma0*5*na sunt termeni amiliari %elor %are au %itit lu%rări &espre bu&&0ism> &e a%eea ar părea &e prisos să ie e(pli%a!i.n plus. . este bine în a%est sta&iu să ne o%upăm &e semni i%a!ia a%estor termeni. ei sunt %onsi&era!i pio"i "i preo%upa!i %u aspe%tele reli'ioase într-o mai mare măsură &e%*t Dalai-Lama. nu se %onsi&eră L "i pe bună &reptate L in eriori %o-reli'ionarilor lor &in C0ina. Bu&&0i"tii &in Birmania. iar primirea %e mi-a ost ă%ută mie îmi în'ă&uie să a&au' "i propria mea mărturie. 1en%0en este a&aptarea tibetană a %u$*ntului sans%rit pan&it. ni%i un tibetan nu se a"teaptă să îi $a&ă pe a%e"ti A$atari ai Marilor Lama &e$enin& %api ai unor "%oli iloso i%e. . T0ailan&a "i to!i %eilal!i pe %are străinii îi in%lu& printre 0ina5*ni"ti. ie o &enaturare a în$ă!ăturii anti%e. &e la un &is%ipol la altul. se re eră la o împăr!ire a bu&&0ismului în în$ă!ătura primiti$ă "i în$ă!ături mai re%ente. &i eră într-o mare măsură &e %el olosit în $est. în spe%ial &e lamai"tii ini!ia!i. %on&u%*n& &is%ipoli &e-a lun'ul Căii Cunoa"terii ori %on erin& ini!ieri misti%e. a%eastă &i$i#iune a lumii bu&&0iste în &ouă ra%!iuni e$i&ent &istin%te este întru totul teoreti%ă "i &oar pe &eparte le'ată &e realitatea în sine. Tibetanii %onsi&eră %ă prote%!ia lor asupra Tibetului asi'ură prosperitate "i eri%ire uni$ersală. prote%tori88=. )mi%ul $e0i%ul+. De a%est lu%ru s-au %on$ins pelerinii %are i-au $i#itat în se%olele tre%ute. &e"i în a%eastă pri$in!ă. A%est titlu atribuie &e%i %elor %are sunt numi!i Tas0i-Lama. însemn*n& eru&it. ei sunt. iar bine%u$*ntările %are sunt soli%itate bunătă!ii a%estor Lama preamări!i $or i re'ăsite în a$anta/e %on%rete în a%eastă $ia!ă sau în alta. %um îi &enumes% străinii. De apt. Titlul lor o i%ial este Tsan' 1en%0en rimpo%0e. marea ma/oritate a tibetanilor nu a% ni%i o &istin%!ie între ei. nu este a%%eptat &e %ătre a%e"tia &in urmă.

sunt &e re'ulă mai re!inu!i în a%%eptarea a%estui titlu. Ar'umentul lor este %ă a%e"ti mae"trii au pre&i%at în$ă!ături apar!in*n& )marelui $e0i%ul+. introspe%!ie "i %ontempla!ie. ie%are &in sistemele iloso i%e pe %are le in%lu&em în ma0*5*na în%er%*n& să î"i sublinie#e propria importan!ă. 7e0i%ulul ran'-san'5ai-"ilor. &upă %um $om %onstata ulterior. El a &ob*n&it %unoa"terea prin e(perimentare. &enumit mai re%$ent $e0i%ulul %elor )%are as%ultă+ Jnien t0Ts 35i t0e'paK. Cu toate a%estea. îmbră!i"ată &oar &e pu!ini. a"a %um este %on%eput &e lamai"ti. ori $reunui alt iloso bu&&0ist. în lo% să ie un $e0i%ul lar'. ără să lu%re#e "i pentru eliberarea %elorlal!i. )$e0i%ulele+ &e obi%ei men!ionate pot i re#umate la %ele %are urmea#ă6 8. Mi%ul $e0i%ul. %orespun&e 0ina5*nei. Dimpotri$ă. Lamai"tii nu re%unos% e(isten!a a &oar &ouă $e0i%ule. a&i%ă )al Bu&&0a-"ilor prin ei în"i"i "i pentru ei în"i"i+. mai ales &e mae"trii misti%i %are instruies% un &amna' "i a%or&ă ini!ieri misti%e "i e#oteri%e. S-a spus %ă e(presia )marele $e0i%ul+. tibetanii spun %ă a&ep!ii a%estui $e0i%ul urmăres% să se elibere#e &oar pe ei &in &urere "i su erin!ă. Misti%ii lamai"ti nu %onsi&eră %ă s%ripturile lor %anoni%e apar!in în între'ime ma0*5*nei. După părerea lor. Con orm lamai"tilor. :. El nu pre&i%ă .n plus. a%%esibil &oar elitei. &ar %ă nu ei l-au in$entat. Ran' san'5ai-ul este un autenti% Bu&&0a. Ei $orbes% &e multe )$e0i%ule+. %ea a T0era"ilor6 a %elor Anti%i. iar a%um se bu%ură &e ru%tul iluminării sale spirituale. &e ai%i reiese %ă. Ei in%lu& în %a&rul în$ă!ăturii $e0i%ulului in erior lu%rări %are tratea#ă moralitatea %oti&iană. Da%ă li se spune %ă elaborarea &o%trinelor ma0*5*na trebuie atribuită lui As$a'o%0a. eliberarea Jt0arpa sau to0$a88?K &in ilu#ie. ei protestea#ă $e0ement împotri$a a%estei opinii. în sensul &e $e0i%ol în%ăpător. in&i%ă o în$ă!ătură mai lar' a%%eptată &e ma/oritatea bu&&0i"tilor &e%*t %ea a Anti%ilor. 7e0i%ulul lui C0an'%0ub semspa. pe %are străinii îi &enumes% ma0*5*ni"ti ără &eosebire. este al intele%tului pur. Ai%i mă $oi o%upa &oar &e tibetani. <. A%esta &u%e în Nir$*na min!ile in%apabile să în!elea'ă în$ă!ăturile subtile ale ma0*5*nei pe o %ale oarte lun'ă. A%eastă interpretare L pe %are într-a&e$ăr nu am 'ăsit-o răsp*n&ită în Asia L este ne%unos%ută lamai"tilor. Bu&&0i"tii &in Asia &e Nor&. Lui N*'*r/una. Ei nu în%etea#ă să repete %ă eliberarea este o %0estiune pur spirituală6 este pose&area )%unoa"terii+. %are nu pre&i%ă în$ă!ătura. iar &in a%est moti$ ei sunt &in pun%t &e $e&ere spiritual in eriori altrui"tilor bo&0isatt$a-"i JC0an'%0ub semspaK. ei &e%lară %ă se a lă în posesia sin'urei &o%trine autenti%e. ma0*5*na este mai &e'rabă un $e0i%ul ele$at "i puterni%. 7e0i%ulul minunat ară e'al Jblana me& pa t0e'paK. u"or a%%esibil maselor. . Qu&e%ata ast el e(primată &e tibetani re eritoare la %ei )%are as%ultă+ este eronată "i plea%ă &e la o totală lipsă &e în!ele'ere nu numai a &o%trinei bu&&0iste ori'inare. A%eastă în$ă!ătură a )marelui $e0i%ul+ a e(istat &intot&eauna> ea este %onstituită &in în$ă!ături ele$ate pe %are min!ile obi"nuite nu le pot în!ele'e. ma0*5*na trebuie în!eleasă %a un $e0i%ul )mare+ în sensul &e ele$at. %a iin& mai în măsură &e a %on&u%e %re&in%io"ii la eliberare. %are &e&i%ă întrea'a lor ener'ie pra%ti%ii %ompasiunii nemăr'inite "i lu%rea#ă pentru eri%irea "i iluminarea omenirii. re'ulile &is%iplinei monasti%e "i tot %e are le'ătură %u a%estea. Mi%ul $e0i%ul Jt0e' menK.bu&&0istă. 7e0i%ulul ran' san'5a-"ilor. 9. iar toate a%este pre%epte "i re'uli %ontribuie la a%easta &oar %a o pre'ătire preliminară %are ra inea#ă mintea. &ar "i a &e#$oltărilor ei misti%e "i iloso i%e în %a&rul ma0*5*nei.

A&ep!ii a%estuia sus!in. Tantri% sau ma'i% Jr'5u&35i t0e'paK "i altele. Numele %are îi este &at uneori este )%el %are în!ele'e o sin'ură %au#ă+. )7i&ul "i Compasiunea %ombinate+.ni%i o &o%trină "i ni%i nu a%e $reo mun%ă %e are %a s%op binele %elorlal!i. a%easta este %ara%teristi%a sa %ea mai remar%abilă. . Lipsa a%estei în!ele'eri ar %oborî %ompasiunea la ni$elul in erior al milei obi"nuite. A%olo este a%u#at &e e'oism. A%est persona/ important nu este simpati#at în Tibet. A%esta este %ara%teri#at &e s%opul a&ep!ilor săi. 7e0i%ulul C0an'%0ub semspa-ilor Jsans%rită6 bo&0isatt$aK este )Marele $e0i%ul+. &ouă aspe%te ale unuia "i a%eluia"i lu%ru. Cel &e al patrulea $e0i%ul este blana me& pa t0e'pa. o iin!ă e(trem &e mentală în tumul său &e il&e". semni i%*n& %ă în!ele'e 7i&ul. a%ei bu&&0i"ti a %ăror minte nu s-a putut ri&i%a la înăl!imea a%estui 'en &e per e%!iune spirituală au ă%ut &in bo&0isatt$a un erou antasti% a %ărui %ompasiune e(%esi$ă se e(primă a&eseori în a%!iuni ne$erosimile. De %e a%eastaI 1entru %ă &a%ă el %re&e %ă a eliberat un număr oare%are &e iin!e. &ar nu "i %ompasiunea. 1rin urmare. %e %ara%teri#ea#ă o iin!ă a %ărui inimă se re$arsă plină &e %ompasiune pentru su erin!ele "i m*0nirile %elorlal!i "i %are are or!a &e a-i a/uta. mai e(istă $e0i%ulul misti% Jsna's 35i t0e'paK. Mo&elul pe %are îl a"ea#ă în a!a &is%ipolului este i'ura în!eleptului %are a arun%at &e initi$ %ele #e%e lan!uri88C. este &es%risă %u limpe#ime în lu%rarea intitulată )Tăietorul &e &iamant+ JT0e Diamon& CutterK. Atitu&inea sa mentală. . A%estea sunt în$ă!ături %on u#e. el trebuie să în!elea'ă %ă nu a sal$at pe nimeni+. iar în a%est %a# nu ar i un Bo&0isatt$a. el păstrea#ă în%ă i&eea &e )sine+ separat. aptul %ă Nir$*na "i lumea enomenală Jnan'si88AK sunt în esen!ă i&enti%e. %are nu este Nir$*na. A%olo %itim %ă )$remea %a Bo&0isatt$a să o ere &aruri a $enit &oar atun%i %*n& el nu mai este le'at &e nimi%+. Rolul "i personalitatea unui bo&0isatt$a sunt în!elese în mo& &i erit în %a&rul a%estor numeroase $e0i%ule. Se mai spune a%olo %ă )atun%i %*n& Bo&0isatt$a a a&us la starea &e Nir$*na un număr mai mare &e iin!e &e%*t irele &e nisip &e pe malurile Ban'elui. Este in%ert &a%ă bo&0isatt$a-"ii au %onstituit sau nu un subie%t al pre&i%ilor lui Bu&&0a. &ar toate îi atribuie un lo% important "i este un lu%ru obi"nuit %a un aspirant să primeas%ă an'3ur-ul bo&0isatt$a-"ilor înainte &e a i a&mis la )ini!ierile+ misti%e. Totu"i. Bo&0isatt$a î"i e(er%ită în mo& pra%ti% %ompasiunea în momentul în %are s-a eliberat &in ilu#ia realită!ii lumii a"a %um o per%epem. &ouă mo&uri la el &e ilu#orii &e a $e&ea Realitatea. în a%ela"i timp. %i starea &e Bo&0isatt$a. Ni%i în$ă!ătura lui nu îi în%ura/ea#ă. a&i%ă stri%t a"a-numita ma0*5*na. 1o$e"tile $ie!ilor sale anterioare L Qa3ata L în %are el apare %a un bo&0isatt$a. 1ortretul pe %are i-l a% lamai"tii îl pre#intă %a pe un superintele%tual. ale %ăror termeni suni tra&u"i în limbile o%%i&entale %u &i i%ultate "i ne%esită. Separat &e a%este patru $e0i%ule. %are a atins seninătatea ne%lintită a min!ii "i %are trăie"te în Nir$*na. sunt în mo& e$i&ent in$en!ia unui or&in in erior &e &is%ipoli %are au remo&elat relatările 0in&use sau au in$entat altele &e a%ela"i el. &ea &reptul %ru&e sau imorale. . iar a%u#atorii săi nu par să î"i &ea seama &e marea lui asemănare %u eroul at*t &e preamărit în )în$ă!ătura minunată în %el mai înalt 'ra&+ Jblana-me&paK %are se ri&i%ă la starea &e non-a%ti$itate absolută. este motto-ul a&ep!ilor tibetani ai a%estui $e0i%ul. literal )nu e(istă un altul superior+. sau mai &e'rabă. uneori %0iar în apte supărătoare pentru bunul sim!.ri%um. printre alte în$ă!ături. Ton' 'ni& N5in'&/e #un' /u'88@. %omportamenul lui Bu&&0a istori% a ost s%utit &e e(%entri%ită!ile prin %are se &istin' mul!i bo&0isatt$a.n plus. 'reu &e în!eles &e %ătre %ei %are nu au a/uns la ea ei în"i"i. lun'i %omentarii. pentru %a a%eastă %ompasiune să ie re%unos%ută în Tibet %a iin& ma0*5*ni%ă trebuie să ie înso!ită &e în!ele'erea )7i&ului+.

El nu a înte!es natura lui reală %a iin& %ea a )în!elep%iunii+ uni$ersale. Ast el &e lu%ruri se petre% re%$ent. 7essantara a ă%ut un /urăm*nt să nu re u#e ni%io&ată să &ea ori%e i s-ar %ere. a%eia"i lama a%%eptă aptul %ă e(istă ast el &e po$estiri &espre bo&0isatt$a %are repre#intă spiritul ma0*5*ni%.Cea mai %unos%ută po$este a unui bo&0isatt$a. Cur*n& i se o eră un alt prile/6 &e a%eastă &ată el o &ă pe so!ia sa. eu %re& %ă tolerarea a%estei opinii ar i o 're"eală. 1rin aptul %ă i-a &at bra0manului. El este plin &e %re&in!ă în realitatea )sinelui+ "i. Totu"i. este %ea a lui 7essantara. a%est a%t al lui bo&0isatt$a nu îi supără> ei %onsi&eră mai &e'rabă %ă este un a%t &e renun!are la %e$a oarte &ra' L &e ai%i măre!ia sa%ri i%iului. Mi-au spus %ă are toate %ara%teristi%ile )mi%ului $e0i%ul+. Mini"trii tatălui său arată oarte pu!ină pre!uire pentru o ast el &e $irtute trans%e&entală "i îl e(ilea#ă. %are a%um sunt mai rumo"i %a ni%io&ată+ 898. So!ia sa %re&in%ioasă insistă să îi împărtă"eas%ă soarta. &oar pe el nu au $rut să îl lase în $oia a&$ersită!ilor soartei. a&miratorii lui 7essantara a irmă re%$ent %ă so!ia "i %opiii săi au %onsim!it la a%el sa%ri i%iu. un alt #eu )îi înapoia#ă o%0ii. C0iar se eli%ită pentru %ă a a$ut un prile/ at*t &e minunat &e a mani esta per e%!iunea %arită!ii sale. %are nu a$ea pe nimeni să îl slu/eas%ă "i %ere %opiii lui 7essantara %a slu/itori ai săi. el &ărui unui re'e &u"man nestemata ma'i%ă %e asi'ura prosperitatea "i $i%toria în re'atul tatălui său89G. Bineîn!eles %ă po$estea se termină %u bine> bra0manul %el bătr*n era un #eu %are "i-a luat a%ea în ă!i"are &eoare%e &orea să îl pună la în%er%are pe 7essantara. 1e &e altă parte. A%este no!iuni ne%i$ili#ate iin& în pre#ent s%0imbate %onsi&erabil. iar re'ele &u"man îi restituie nestemata. pentru %a prin a%eastă a%umulare &e sa%ri i%ii "i apte bune să a/un'ă $re&ni% &e a &e$eni un Bu&&0a. %ea %are stoar%e la%rimi &e la mii &e simpli %re&in%io"i &in %el mai în&epărtat %apăt al tropi%alului Ce5lon p*nă în stepele nor&i%e ale Mon'oliei. &ar prin!ul nu $rea să î"i %al%e /urăm*ntul. Eroul ei &ore"te %a el să se bu%ure &e e(ta#ul &e a răsp*n&i eri%ire "i iluminare în lume> el nu s-ar &es ăta la el &e mult &a%ă a%eea"i eri%ire "i iluminare ar i &ăruite lumii &e %ătre un alt Bu&&0a. împreună %u %ei &oi %opii ai lor. &u"manul in$a&ea#ă !ara "i îi masa%rea#ă lo%uitorii. Feti!a "i ratele ei î"i imploră tatăl să îi !ină la el &eoare%e bra0manul %el %ru& îi tratea#ă brutal. El răm*ne %re&in%ios /urăm*ntului său L a%esta este sin'urul lu%ru important. "i ast el a/un' să trăias%ă în pă&ure. El a%%eptă să îi ie s%o"i o%0ii pentru a i &a!i unui orb %are )i-ar putea olosi să înlo%uin&u-"i proprii săi o%0i "i ast el să î"i re%apete $e&erea+. într-o #i î"i a%e apari!ia un bra0man bătr*n. el pur "i simplu a &ispus &e %eea %e îi apar!inea. nu numai în po$e"ti. îl pri$e"te pe Bu&&0a %a pe o persoană. ori%*t ar i &e renumită pe teritoriul !ării lor. Unii lama misti%i re u#ă să re%unoas%ă a%eastă istorisire %a iin& le'ată &e ma0*5*na. &eoare%e pentru autori &oar prin!ul pre#intă interes. Fiin& prin! "i mo"tenitor al tronului. Suntem tenta!i să ne întrebăm &a%ă nu %um$a %on"tiin!a autorilor a%estor po$estiri nu a protestat în mo& in$oluntar "i nu a &orit să împie&i%e %a $i%timele prea-milosti$ului lor erou să su ere. Lini"tea eroul nostru nu a ost în ni%i un el tulburată &e a%est &e#astru. Autorii a%estor po$estiri a$eau o %u totul altă %on%ep!ie &espre &repturile %apului amiliei. &ar "i în realitate. 1rin urmare. a%esta era &e!inătorul le'iuit al so!iei "i al %opiilor săi. într-o %olibă mi%ă "i sără%ă%ioasă. Cea %are urmea#ă este oarte %unos%ută în !ările bu&&0iste6 . Ceilal!i erau numai i'uran!i %are nu pre#entau ni%i un el &e interes. Caritatea e(%esi$ă pe %are un bo&0isatt$a o pri$e"te %a pe o în&atorire a sa se trans ormă uneori în nimi% alt%e$a &e%*t într-un e'oism monstruos. %0iar "i la no!iunile str*ns le'ate &e %ultura $e%0e. A%esta îi &ă bra0manului &e în&ată "i %u &ra'ă inimă. &e asemenea. 1entru ei. El îi re&ă so!ia "i %opiii. 1*nă la urmă. A lat în posesia talismanului.

a%este no!iuni eronate re eritoare la %omponentele unui bo&0isatt0$a nu î"i a lă lo%ul în în$ă!ăturile &ate unui &is%ipol %are a ost a&mis la ini!ieri la ni$elele mai înalte. . ori%*t &e mult ar &ori. %u puii în /urul ei. Ima'inea#ă-!i. $iu "i puterni% îi a%e să renun!e la a%est &rept pentru a %ontinua să î"i a/ute semenii muritori L lu%ru pe %are Bu&&0a-"ii %are au a/uns în Nir$*na nu îl mai pot a%e. Dar îi lipse"te or!a %a să se ri&i%e "i să a%ă saltul. o iin!ă $re&ni%ă &e milă în su erin!a ei maternă "i în &orul ei &e $ia!ă. este renun!area la Nir$*na.nt*lnim un e%ou al lui în numeroasele rituri în timpul %ărora s in!ii Lama "i al!i eroi sunt implora!i să nu intre în Nir$*na pentru a %ontinua să-"i prote/e#e semenii. iar toate animalele u'iseră în alte păr!i. nu se poate împie&i%a. iar peste misterul %e ar putea urma %a&e %ortina. în esen!ă. . %*"ti'*n& &atorită $irtu!ii lor &reptul &e a intra în Nir$*na. run#ele %opa%ilor erau pre ă%ute în pra &e ar"i!a %otropitoare a soarelui. este %ă &es%onsi&eră obi"nuitul mira%ol &in inal. t*nărul prin! %uprins &e o %ompasiune plină &e iubire.n $an i se atra'e aten!ia %ă este #iua în amia#a mare.n o%0ii ei se poate %iti &orin!a ar#ătoare &e a se arun%a asupra pră#ii at*t &e apropiate "i ast el să î"i 0răneas%ă puii pe %are nu-i mai poate alăpta "i %are $or muri în %ur*n& &e oame %a "i ea. iese &e pe %ărare. Su%%esul a%estei elu%ubra!ii sentimentale a ost enorm în Tibet. &ar Nir$*na este. Este &i i%il să pătrun&em în!elesul a&*n%imilor %ompasiunii "i ale renun!ării &e sine la %are au a/uns unii misti%i bu&&0i"ti. Cea mai rumoasă parte a a%estei po$e"ti. El re u#ă să bene i%ie#e &e a%estă strălu%ire. Faptă esen!ialmente ma0*5*ni%ă. . înaintea#ă spre ti'roai%a %e nu-l poate ata%a "i îi o eră propriul %orp %a 0rană. . pentru a asi'ura lumină pentru el sau pentru alt%ine$a. a%easta este &oar o le'en&ă. să ie %eea %e este899.n mi/lo%ul a%estei sin'urătă!i. Ce este a%est para$anI Este &ra'ostea prea mare pentru eu-l propriu. altruismul lor ar#ător. Nu poate i ima'inat nimi% %are să ie mai în &e#a%or& %u în$ă!ătura &ată &e bu&&0ism &e%*t i&eea %ă Nir$*na poate i respinsă. . albiile r*urilor nu erau &e%*t nisip "i prun&i". Sălbăti%iunea îl $e&e "i ea. Nu inter$ine ni%i o &i$initate. mi-a spus unul &intre ei. &eoare%e un e%ran opa% îl împie&i%ă să o per%eapă. . După toate probabilită!ile. Rămase întinsă. starea pro&usă &e la sine prin &ispari!ia i'noran!ei. "i totu"i %re& L nu întru totul neîntemeiat L %ă o a%!iune &e a%est el ar putea într-a&e$ăr să se petrea%ă. un om este 0otăr*t p*nă la în&ărătni%ie să aprin&ă o lampă. Dorin!a &e a &e$eni un Bu&&0a in&i%ă pentru ei o neîn!ele'ere totală a %eea %e ei numes% )mintea unui Bu&&0a+. Bu&&0a umani sau %ei %are sunt în stare să apară sub &i erite alte orme în alte lumi sunt &oar mani estări Jtul3uK ale a%estei )min!i+ pe %are trebuie să ne erim să ne-o ima'inăm %a pe o )persoană+. iar %el %are a a/uns la Cunoa"tere. se%etă neobi"nuită se%ase toate i#$oarele. %eea %e el $rea este o lumină pro&usă &e el însu"i.Un t*năr prin! rătă%ea printr-o pă&ure Jse spune %ă ar i Bu&&0a istori% într-una &in $ie!ile sale anterioareK. lampa lui. %ă în timp %e soarele strălu%e"te. prin!ul $ă#u într-un 0ă!i" &in apropiere o ti'roai%ă slabă %are era pe moarte. prin!ul este &e$orat &e $iu. 7ă#*n& a%easta. %e st*rne"te $enera!ia maselor lamaiste a!ă &e bo&0isatt$a-"ii misti%i %um este C0enre#i's. Mae"trii misti%i nu au o în!ele'ere 're"ită asupra a%estui pun%t "i ară să !ină seama &e popularitatea lor. Unii lama se oloses% &e parabole neobi"nuite pentru a-"i e(prima părerea re eritoare la e orturile le'en&ărilor bo&0isatt$a "i ale %elor %are "i-ar &ori să îi imite. Este oarte posibil %a nebunia a%estui om să se &atore#e aptului %ă el nu per%epe lumina soarelui> pentru el a%easta nu e(istă.ntr-a&e$ăr. Este posibil să se renun!e la intrarea într-un para&is %are este un lo% stabilit. . %ă soarele î"i re$arsă strălu%irea asupra tuturor lu%rurilor.

n pre#ent ele îi în#estrea#ă pe unii lama %u mi/loa%ele prin %are să /usti i%e nepotri$irile &e %omportament menite să îi supere pe %re&in%io"i "i prin %are să le tras orme în apte lău&abile.pentru personalitatea "i pentru propriile în&eletni%iri. . 7om $e&ea %um se petre%e a%est lu%ru. un prieten al pro'resului "i %are are %uno"tin!e printre europenii stabili!i la 'rani!a %u C0ina.+ Am ă%ut a%estă remar%ă în 'lumă "i am ost uimită să $ă& %ă a ost primită %u %ea mai mare serio#itate. pentru ra!ionamentul Jrto'pasK %el &i erit în!ele'erea a&e$ărată Jrto'paK. a %ărui %ompasiune l-a ă%ut să alea'ă maria/ul %a mi/lo% &e a renun!a la Nir$*na. . A" a&ău'a aptul %ă tibetanii. . ai %ărui pre&e%esori. Atun%i %*n& lama a &epus /urăm*ntul %elibatului. Am primit-o %u inima &es%0isă. La a%ea $reme. am a lat %ă era so!ia )mor'anati%ă+ a unui tul3u. îi a%%eptă pe a%e"ti prea-%ompasi$i lama într-un spirit &e #e lemea. al unei linii &e mae"trii sau &oar stare!ul unei mănăstiri. . 'rin&ina le $a &istru'e trupurile "i mul!imi între'i &e mor!i nu $or putea a/un'e în 1ara&isul Marii Beatitu&ini. în$ă!ătura sa un&amentală este6 nu este nimi% &e ) ă%ut+ %i &e )&es ă%ut+. a%um %ă s *ntul lama sau marele ma'i%ian %are îl întrupa $a în%eta să se mai nas%ă în a%eastă lumeI Ce se $a ale'e &e a%e"ti or ani a%um aban&ona!i "i lăsa!i în $oia nenumăratelor eluri &e spirite rele pe %are prea-puterni%ul "i bine ă%ătorul lama usese în stare să le !ină la &istan!ăI Turma &e %re&in%io"i $a i &e a%um &e%imată &e molime. Marele Lama nu poate să pre$a&ă toate a%este %alamită!i ară str*n'ere &e inima. Căsătoria Marelui Lama al 'rupării Earmapa. . %re&in!ele populare re eritoare la bo&0isatt$a se #bat în mla"tina absur&ită!ii "i &au na"tere multor in%i&ente %omi%e. i-am spus ser$itorului %are mi-o pre#entase6 )Femeia a%eea a$ea %e$a neobi"nuit. plin &e resemnare. a&esea pă%atul ales pentru a i %omis %onstă în luarea unei so!ii.n timpul &is%u!iei. După %e a ple%at. pline &e abne'a!ie "i &ăruire.n timp %e o elită pu!in numeroasă &e '*n&itori pro esea#ă a%este i&ei "i altele similare. Dar %um pot i oprite e e%tele nobilei sale per e%!iuni să-"i urme#e %ursul "i să îl ia &in a%eastă lumeI E(istă o sin'ură "i oarte &ureroasă %ale6 să se abată &e pe %alea $irtu!ii "i să %omită. mă a lam la mănăstirea Eum Bum. . 1er e%!iunea sa spirituală a atins sta&iul inal> &upă moarte el $a intra în Nir$*na. ără $oie. mi-a ost a&us la %uno"tiin!ă aptul %ă o &oamnă &in L0assa %ălătorea prin păr!ile a%elea "i &orea să mă $a&ă. în%ep*n& &in se%olul al &oispre#e%elea au ost %elibatari. a a/uns a%um la %ea &in urmă. un bărbat &ră'u! "i oarte inteli'ent. Am spus "i în alt lo% %ă lama &in or&inul %ontemplati$ %ompară pre'ătirea spirituală %u un pro%es &e %ură!ire sau &e pli$ire. Lama-%on&u%ătorul unei 'rupări. stare!ul unei mănăstiri bo'ate a 'rupării Bonetelor Balbene. &ar în ori%e %a# un tul3u89: L răsp*n&e"te în mo& inteli'ent #$onul %ă. un rol în una &in a%este %ome&ii.ntr-o #i. 1entru a nu în'ă&ui %a mirenii "i %ălu'ării să su ere &e pe urma eri%itei sale eliberări. &upă %e a o%upat a%ela"i s%aun &e abate sau ori%e alt post în timpul reîn%arnărilor sale su%%esi$e. el se $a sa%ri i%a pe sine. un pă%at. %onsi&er %ă &is%re!ia este in&ispensabilă. Doamna era lu(os îmbră%ată "i oarte erme%ătoare. Am /u%at o&ată. Care $a i soarta %re&in%io"ilor pe %are i-a prote/at în ultimele se%ole. Ai%i a$em între'ul misti%im tibetan. oameni mu%ali!i &in năs%are în %iu&a aspe%tului lor rusti% "i al supersti!iilor. Trebuie să-mi ie s%u#at aptul %ă nu men!ione# numele prota'onistului. în mo& o i%ial sau alt el. Este o I0amo J#ei!ăK %are "i-a luat ormă omeneas%ă. &eoarea%e p*nă atun%i lama înlesnea a%easta în&eplinin& ritualurile ne%esare pentru %ei ale or amilii puteau să îi răsplăteas%ă %u 'enero#itate ser$i%iile. este atribuită unei ast el &e mani estări &e %ompasiune. e(presie parti%ulară a e!ei ei mi-a atras aten!ia. 7a renun!a la Nir$*na "i $a %ontinua să se renas%ă. Deoare%e este posibil %a ei să %iteas%ă a%este r*n&uri "i să le tra&u%ă.

In&i erent &a%ă era #ei!ă sau nu. spre olosul %elor &in /ur. . Comiterea o &ată a pă%atului %are l-a pri$at &e Nir$*na este su i%ientă pentru a asi'ura reîn%arnarea Marelui Lama spre binele %elor %are îl urmea#ă. La %ererea mea. Ei "i-au &at &e în&ată %onsim!ăm*ntul. pe unul &in $ersan!ii %are în%on/oară o $ale pustie "i %are e plină &e %omori &e artă a%umulate timp &e se%ole. . A%esta era într-una &in %asele sale &in L0assa. ar i primi %u bu%urie $estea în&epărtării tinerei so!ii. Ast el &e &e%lara!ii $enite &e la un Mare Lama "i sus!inute &e &aruri substan!iale. Lama. Doi ani mai t*r#iu am ost oaspetele lui în mi/lo%ul sin'urătă!ilor &in Tibetul &e Nor& un&e se ri&i%ă mănăstirea lui. . 0ainele &in bro%art s%ump "i sto ele !esute %u ir &e aurU .ntr-o #i. Se presupune %ă a%est apt arată %ă emeia %are pre#intă a%eastă parti%ularitate este o #ei!ă în%arnată. A%esta a ost în mo& %lar în%*ntat. Eroina a%estei înt*mplări trăia într-o %asă &e $ară în%o/urată &e 'ră&ini. El î"i /usti%ă %ererea e(pli%*n&u-le %ă el a &es%operit. un bărbat robust. Eu obser$asem pe a!a so!iei sale aimoasele )semne+ &e %are p*nă atun%i probabil %ă numai el î"i &ă&use seama. ără să aibă nimi% &e ă%ut în ora"ul s *nt. a %ărei pre#en!ă în ime&iata apropiere a mănăstirii este o în%ăl%are a &is%iplinei 'rupării lor. probabil %ă tre%ea prin unul &in %ele momente &e sin'urătate apăsătoare %*n& nu se putea ab!ine să nu $ise#e la o #ei!ă ne%unos%ută. iin& omul lui &e în%re&ere %u mul!i ani în urmă. îmi spuse po$estea ostului său stăp*n. Nu am putut să-mi iau %u$intele înapoiU Doamna era o #ei!ă e(ilată. Fără să stea mult pe '*n&uri. ). în $*rstă &e apro(imati$ trei#e%i &e ani. a ost a&usă la %uno"tin!a lui Lama însu"i.+ 1ielea unor emei tibetane %are sunt mai brune are uneori o nuan!ă u"or albăstruie sau lilia%0ie89<. At*t a &oua #i. spuse ser$itorul.nseamnă %ă Lama a a$ut &reptate în %eea %e a $ă#ut la L0assa+. Repetarea a%estui pă%at ar i &e prisos "i aliata lui Lama în a%eastă a%ti$itate %aritabilă ar &e$eni ast el inutilă. în apropierea mănăstirii. %*t "i în #iua următoare o $ă#u &in nou în a%ela"i lo%. am răspuns eu. el a în!eles în timpul me&ita!iilor sale pro un&e %ă trebuie să se %ăsătoreas%ă %u ea %a să nu intre în Nir$*na. el obser$ă o t*nără emeie %are %osea pe unul &in a%operi"urile %asei $e%ine.Bărbatul %ăruia îi $orbisem era ori'inar &in L0assa "i îl %uno"tea oarte bine pe so!ul rumoasei mele $i#itatoare. semne %are arătau %ă ata era o #ei!ă în%arnată. el î"i trimise omul &e în%re&ere L %el %are îmi spunea po$estea L la părin!ii etei pentru a-i %ere m*na. nu puteau să nu-i %on$i'ă pe oamenii umili a %ăror ii%ă era )#*nă+ în a%eastă lume. %ontinu*n& 'luma> )este o I0amo în%arnată. în s%0imbul %elor %*te$a &aruri mi%i pe %are le-am &ăruit so!iei sale. &is%iplina monasti%ă inter#i%ea %a lo%uin!a ei să se a le în in%inta mănăstiriiU Ea mi-a arătat bi/uteriile. Fa!a ei are o nuan!ă albăstrie. prosperitate nesi'ură %ăreia i-ar putea pune %apăt ori%*n& moartea so!ului ei sau s *r"itul %apri%iului său pentru ea. . &atorită %lar$e&erii sale paranormale. $enerabilă &oamnă %ă a!i obser$at semne &eosebite la eaI+ )Bineîn!eles+. s-a înt*mplat %a $orbele mele să se &o$e&eas%ă o %on irmare $aloroasă a a irma!iilor lui Lama. Călu'ării %are nu au în&ră#nit să proteste#e împotri$a $oin!ei stare!ului lor. Mă întrebă plin &e nerăb&are. %*n& se plimba pe terasa %asei89= sale. &upă %um am &es%operit oarte %ur*n& &in $aloarea %a&oului pe %are mi l-a trimis. Nu a &urat mult p*nă %*n& părerea %ăreia îi &ă&usem 'las să a/un'ă la ure%0ile ei "i p*nă la urmă.n plus. )Este într-a&e$ăr a"a.n a%est el.

&eoare%e a ost tra&usă în limbile en'le#ă "i ran%e#ă. %i mai e(a%t să transmită puterea &e a în&eplini $reo a%!iune psi0i%ă sau mentală. Mai poate i a&ău'at aptul %ă masele &e %re&in%io"i în 'eneral nu se a"teaptă %a Marii Lama să ie s in!i sau să &u%ă o s. marele lama tantri% %are respe%ta at*t &e mult ritualurile "i %are era 'uru-l lui Milarepa. A%est lu%ru este %erut &oar anumitor si0a"tri.n bio'ra ia lui Milarepa 'ăsim &o$a&a %ă a%eastă interpretare este "i %ea a %ălu'ărilor lama &in se%olele tre%ute. nu &es%onsi&eră ni%i an'3ur-urile "i ni%i instruirea e#oteri%ă. Se presupune %ă ei pose&ă puteri supranaturale "i ma'i%e %are le &au posibilitatea să &es%opere %e se spune &espre ei "i să se ră#bune în mo& %orespun#ător.ri%*t &e 0eterorto&o%"i ar putea i în multe alte pri$in!e. Cu toate a%estea. %0iar "i tibetanilor pu!in supersti!io"i. %u templele. In&ul'en!a lor se &atorea#ă în parte aptului %ă prin%ipiile morale tibetane nu &ramati#ea#ă iubirea. Cite# a%esta lu%rare "i o pre er multor altor lu%rări %apabile &e a o eri a%eea"i &o$a&ă. Cu toate a%este in&ul'en!a arătată tul3u-"ilor %are într-un el sau altul $iolea#ă re'ulile monasti%e.Masa impunătoare a $astei mănăstiri. . e(primată &e tibetani olosin& termenii t0arFar '5oun$a Ja &e$eni liberK. &upă ie%are %eremonie. in luen!elor în$ă!ăturilor reli'ioase %are a%or&ă min!ii o importan!ă mai presus &e ori%e alt%e$a. &upă %um am a irmat &e/a. 7ia!ă as%eti%ă. oameni. "i nu ro&ul unui ritual. animale "i restul. i#$oră"te &in teama ne&eslu"ită pe %are a%e"tia o inspiră aproape întot&eauna. Marpa. a%estă putere poate i interpretată %a punerea %u inteli'en!ă în pra%ti%ă a e(er%i!iilor potri$ite pentru &e#$oltarea a%ultă!ilor ne%esare atin'erii iluminării spirituale. Ceea %e s-a spus p*nă a%um %u pri$ire la )ini!ierile+ lamaiste "i la e(er%i!iile le'ate &e a%estea poate &etermina %ititorul să î"i ima'ine#e %ă termenul )ini!iat+ J%u sensul atribuit lui în alte !ări &e %ătre autorii o%%i&entaliK nu se apli%ă ie%ăruia &intre numero"ii tibetani %are au primit unulsau altul &in an'3ur-ur e rituale %on erite în !ara lor. Capitolul RIII. al lui Tas0i-Lama "i al altor %*tor$a personalită!i $enerabile. . De a%eea. ADE7MRATA ININIERE. "i ast el %ititorii $or putea să o %onsulte. lama se ba#ea#ă &oar pe re#ultate a%estora pentru a &es%operi &a%ă &is%ipolii săi au reu"it într-a&e$ăr )să a le+. Men!ione# în%ă o &ată89? %ă an'3ur-ul în sine nu este menit să %omuni%e %unoa"terea. &eoare%e masele nu se %onsi&eră %apabile &e a le în!ele'e '*n&urile. . %u lo%uin!ele sale i#olate %onstruite seme! pe %ulmile în$e%inate e%lipsau sără%ă%ioasa re"e&in!ă &e $ară %are se as%un&ea în umbra mănăstiri. Ei mai %re& %ă %el %are îl %riti%ă pe Lama L prote%torul său L rupe le'ăturile psi0i%e %e îi lea'ă "i ast el se pri$ea#ă automat &e prote%!ia lui. Iluminarea spirituală. Apoi %*n& îi re%0eamă să $a&ă re#ultatele me&ita!iilor lor. in&i erent &e ini!ierea pe %are au primit-o. &e a prote/a între'ul Tibet. totu"i &o$e&es% o in&ul'en!ă %onsi&erabilă în /u&e%area %omportamentului lor. un&e să me&ite#e în sin'urătate. sau în %a#ul lui Dalai-Lama. el nu uită să-"i trimită &is%ipolii înapoi în pe"tera sau %oliba lor. li se %ere să e(er%ite a%est rol prote%tor %*t &e bine le este %u putin!ă> mi/loa%ele "i meto&ele sunt lăsate la ale'erea lor.n an'3ur-urile misti%e. %0iar in%o"tient. este ro&ul unei e(perien!e misti%e in&i$i&uale %are nu poate i transmisă. lamai"tii au păstrat $ii %*te$a prin%ipii esen!iale ale bu&&0ismului. 1oate &in %au#ă %ă tibetanii se supun. %u $enerabilele palate. pe %re&in!a %ă a%e"tia pose&ă or!a &e a-i prote/a în mo& e e%ti$ pe %ei %are îi urmea#ă. Statutul înalt a%or&at tul3u-"ilor este ba#at. Sărmana #ei!ăH De"i tibetanii îi ri&i%uli#ea#ă în mo& &is%ret pe Lama %are oloses% %ăsătoria %a pe un mi/lo% &e a e$a&a &in Nir$*na. în spe%ial %el e(primat &e următoarele %u$inte ale lui . ei %onsi&eră mani estările pasiunii sen#uale at*t %a iin& banale %*t "i %a pre#ent*n& &oar un slab interes.

. obser$*n& %u nelini"te semnele atale. totul pentru a i eri%it. El a"teptă. Totu"i. A%este prin%ipii par să aibă o "i mai mare in luen!ă printre as%e!ii %ontemplati$i &in Tibet &e%*t printre %oreli'ionarii lor &in !inuturile su&i%e. 7oi men!iona o ast el &e po$estire ale %ărei &etalii. După părerea lor. A%eastă %on%ep!ie &espre ini!iere %onstitue unul &intre se%retele pro un&e ale în$ă!ăturii lor e#oteri%e. Ea este %apabilă să repete. sunt re$elatoare %0iar luate separat &e problema în &is%u!ie pentru %ă nu e lipsită &e interes în %eea %e pri$e"te obi%eiurile tibetane. misti%ii lamai"ti %re& %ă pre#en!a materială a unui Bu&&0a propo$ă&uitor nu este în ni%i un %a# in&ispensabilă ob!inerii Cunoa"terii. apoi pe %ei &in alte &istri%te. mul!ime &e pa%ien!i a"teptau în 0ol. Nimeni &in amilia lui sau &in a so!iei sale nu usese atins $reo&ată &e a%eastă boală în'ro#itoare. . i-am re%oman&at să se întoar%ă "i să se lase e(aminat &e &o%tor. tatăl unui băie!el &e trei ani "i %on&u%ătorul unei a a%eri prospere. Dar. 4i el usese la spitalul europeanului &in C0ina. se o%upau &e %omer!.ntr-un %u$*nt. A e(aminat el oare pa%ientulI X Bineîn!eles %ă %el %are mi-a spus po$estea nu "tia a%easta. 4i. e(perien!ele spirituale ale lui Bu&&0a. Da&ul a$ea. a ost oarte eri%it p*nă într-o #i %*n& a &es%operit pe puterni%ul său %orp primele semne &e lepră. Cu toate a%estea a$*n& sau nu moti$e întemeiate. %um se spune. iin!ă pe &eplin iluminată "i %are intră în%ă &in timpul $ie!ii în Nir$*na. 1oate %ă simtomele pe %are le pre#enta erau %ele ale unei boli %urabile. asemănător a%estuia. &ar am toate moti$ele să %re& %ă po$estea lui este absolut autenti%ă pentru %ă poartă pe%etea mentalită!ii tibetane "i pentru %ă mi-a ost relatată &e oameni &e în%re&ere. &e"i este posibil %a unele &etalii să i ost &enaturate. ei î"i păstrea#ă %u 'ri/ă. al %ărui e%ou i&el îl 'ăsim în Tibet6 ). ară ta%t6 )A$e!i $reun me&i%ament %are să $in&e%e lepraI+ Răspunsul a ost ne'ati$ "i tăios. T*năr "i arătos. %ăsătorit %u o so!ie iubitoare "i &e amilie bună. în$ă!ătura e(istă. &oar pentru ei. în interiorul său. %u %*te$a e(%ep!ii. . minte pătrun#ătoare "i %er%etătoare &es%operă toate lu%rurile. ea este $aloroasă mai ales prin a%eea %ă ne o eră in orma!ii asupra mo&ului în %are tibetanii pri$es% )ini!ierea+. ără să-i spună %ă el %re&e %ă are lepră. %0iar în absen!a %ăr!ilor în %are este s%risă în$ă!ătura "i a %ălu'ărilor lama %are &e!in. Totu"i albul s-a &e%larat la el &e nea/utorat %a "i %ole'ii săi asiati%i. I&eile asupra a%estui subie%t.Bu&&0a6 )Fii propiul tău '0i& "i propia ta tor!ă+. iar iin!a %are este pre'ătită poate să o &es%opere prin me&ita!ie. Consultă &o%torii &in %artier. &upă %um mi-a spus un lama %u mult spirit6 )Esoterismul în%epe &oar a%olo un&e în!ele'erea nu mai poate a/un'e> este un alt nume pentru i'noran!ă. De e(emplu. &ar %ur*n& u imposibil să mai aibă $reo în&oială. ai%i a$em a&e$ărata )ini!iereP a"a %um este %on%epută &e mae"trii misti%ismului tibetan. &ar mi-am amintit un %a# tra'i%. Nu l-am %unos%ut pe Tas0i Da&ul. într-a&e$ăr. Tas0i Da&ul era un B5aron'-pa89A> el apar!inea %lasei mi/lo%ii a popula!iei lai%e tibetane ai %ărei membrii. nimeni nu poate să atin'ă starea &e ara0an.+ Le%!iile &ate prin interme&iul numeroaselor po$estiri &espre autoini!iere sunt u"or &e în!eles. %0iar ără a i în#estrat %u o perspi%a%itate e(%ep!ională. în timp %e a%e"tia &in urmă a irmă %ă în absen!a unui Bu&&0a pe păm*nt. .amenii %aută prote%tori "i '0i#i în a ara lor "i ast el %a& în &urere "i su erin!ăP89@. %ei a %ăror reputa!ie "i măiestrie au a/uns la ure%0ile lui "i în inal a întreprins o %ălătorie lun'ă pentru a %ăuta a/utor la &o%torul unui spital misionar &e la 'rani!a %u C0ina. &ar el a în%eput prin a întreba. "i ast el a trebuit să ple%e ară să mai insiste. El se '*n&i %ă poate me&i%ul alb %unoa"te reme&ii ne%unos%ute tibetanilor "i %0ine#ilor. un bărbat în%ă t*năr %are $enise să mă $a&ă la mănăstirea Eum Bum.

a&ună în pe"teră pro$i#iile a&use6 în$elitori. Din pra'ul $iitorului său morm*nt. %i &oar să moară a%olo> prin urmare. apoi intr*n& în pe"teră. apoi săptăm*ni. . nu a$ea ni%i o %au#ă să se lipseas%ă în ultimele sale #ile &e %on ortul pe %are i-l o erea soarta. îi e(pli%ă par!ial simbolul ormei "i atitu&inii Vi&am-ului "i îl lăsă să ple%e. el a întins &e-a lun'ul #i&ului o în$elitoare ă%ută &in păr &e ia3.ri%e element mira%ulos pe %are a%easta îl %on!ine are o natură e(%lusi$ spirituală. asemănătoare %u materialul &in %are păstorii noma#i î"i a% %orturile. 1o$estea nu insistă asupra sentimentelor ne eri%itului bărbat. simplă m*n%are pentru inse%te "i $iermi. Qetsun Milarepa a ost poet. C*n& totul a ost aran/at. Era sin'ur %u moartea as%unsă în el. o eliberă &e ori%e obli'a!ie a!ă &e el. Tibetanii nu sunt 'enero"i în &etalii în %eea %e pri$e"te emo!iile pro un&e ale unei persoane.n plus. Se prosternă în &ire%!ia în %are lo%uia lama %are l-a ini!iat în ritualul lui Qi's/re&. &oi oameni i-au a&us ni"te pro$i#ii.n interiorul lo%uin!ei.Relate# a%est in%i&ent personal pentru a preînt*mpina aso%ierea i&eii &e mira%ulos %u po$estea lui Da&ul. el nu se a"tepta la %e$a &e 'enul unei minuni> %onsi&er*n& %ă boala sa este in%urabilă. prietenii săi s-au întors în sat. Da&ul î"i %onstrui un re u'iu la o &istan!ă &e %*te$a #ile &e mers &e satul său. 1ustni%ul îl !inu l*n'ă el o perioa&ă apoi îl s ătui să me&ite#e asupra lui Qi's/ie& JCel TeribilK. în%ă a/utat &e %ei %are l-au înso!it. . nu ar i ne%esară ni%i o altă pra%ti%ă &e$o!ională> ini!ierea în a%easta ar i &ea/uns. Marele Vi&am al 'rupării Bonetele Balbene. i-l în%re&in!ă pe iul său "i sar%ina &e a satis a%e ne$oile so!iei sale at*ta timp %*t răm*nea $ă&u$ă. el se '*n&ea &oar să se pre'ăteas%ă pentru moarte. Nu i-a ost oarte 'reu să &e$ie#e o por!iune &in r*u "i să o a%ă să %ur'ă pe l*n'ă lo%a"ul lui> apoi a astupat %u păm*nt spa!iile 'oale &intre pietrele %are al%ătuiau #i&ul. urma să #a%ă într-o bună #i ară su lare. ast el să se poată re%ăsători &a%ă &orea. ri&i%*n& un #i& &e piatră în a!a intrării unei pe"teri în%ăpătoare. îi pri$i ple%*n& "i au#i %lin%0etul %lopo!eilor le'a!i &e '*turile %ailor stin'*n&u-se treptat. Tas0i Da&ul. se prosternă &in nou în a!a unei tan3a Jo pi%tură ară ramă &esenată pe un sul &e p*n#ăK %e o repre#enta pe în ri%o"itoarea #eitate "i se a"e#ă pe &i$anul un&e %orpul său &istrus &e lepră. se întoarse spre reli'ie. . Apoi. Mani estările sentimentale ale lui Milarepa sunt neobi"nuite în !ara sa asprăU Dar &e apt. Apoi lama îi %on eri )pa%ientului+ an'3ur-ul lui Qi'ss/ie&. Totu"i. Apoi %ălăre!ii &ispărură în &epărtări "i se ă%u lini"te. El alesese un lo% l*n'ă %oasta &ealului "i l*n'ă un r*u %are se re$ărsa în $ale. trei ori pe an pentru a-i a&u%e m*n%are să î"i poată &epo#ita sa%ii %u pro$i#ii "i %ombustibil ără să îl $a&ă pe lo%uitorul %olibei. %a mul!i oameni &ispera!i. %o$oare. Da&ul puse or&ine ără înt*r#iere în a a%erile %u %ei $ii pe %are urma să îi părăseas%ă pentru a mer'e în morm*nt. Da&ul nu se a la în pustietate pentru a &u%e o $ia!ă austeră. Tre%ură #ile. Erau in$i#ibili. Trăin& într-o sin'urătate absolută. &atorate retra'erii &in lume în plină maturitate."i lăsă bunurile unei ru&e. 1ier#*n&u-"i ori%e speran!ă în "tiin!ă. Mer'*n& la un pustni%. . La s *r"itul %elei &e a patra luni. De asemenea. perne "i arti%ole &e îmbră%ăminte89C. Da&ul îi au#i &es%ăr%*n&u-"i animalele "i a"e#*n& sa%ii în anti%amera lo%uin!ei lui. el îi %eru bine%u$*ntarea "i o meto&ă &e me&ita!ie. Construi un al &oilea #i& e(terior în spatele %ăruia %ei %are $or $eni &e &ouă. &e"i at*t &e aproape &e el. . spre &eosebire &e al!ii. $oia să &ispară pentru a nu o eri pri$irilor %elor &e a%asă L "i în spe%ial tinerei sale so!ii L pri$eli"tea %reaturii 0i&oase %e urma să &e$ină.

Qi's/ie& &e$enise pentru Da&ul o pre#en!ă %ontinuă. %i lumea ormelor "i %ea a i&eilor îmbră!i"*n& 7i&ul "i #ămislin& apari!ii #a&arni%e. Da&ul per%epea reamătul în iorat a nenumărate iin!e. Apoi. în eternitate iar "i iar. ale luptei &e a păstra a%el )eu+ ine(istent pe %are Qi's/ie& &istru'ătorul îl răpe"te &e la ele pentru a-"i a%e &in el %oliere &e %ranii. în ie%are i&ee %are se ri&i%a în interiorul său pentru a i &ată la o parte. &e a a la %e s-a ales &e %ei &ra'i lui. setea &e sim!ire. o altă bu%ată &in #i& se nărui. rostin& %u$intele rituale în$ă!ate în timpul )ini!ierii+ sale. . .A a$ut Da&ul $reo &orin!ă &e a-le $orbi. Mai înt*i. . toate a%estea îi apăreau %a tot at*tea orme ale uni$ersalului )Teribil+. &e o alta abia #ămislită. nu mai păstra ni%i o amintire &espre tatăl său &e %are s-a &espăr!it în %opilărie. ar i astupat oarte repe&e &es%0i#ătura. po$estirea nu răspun&e la asemenea întrebări. %ăl&ura lor m*n'*ietoare %uprin#*n&u-l pe Da&ul.ntr-o &iminea!ă. $i%time ale &i eritelor eluri &e e(isten!ă personală. &ar spe%ta%olul %e se &es ă"ura în a!a o%0ilor lui nu a$ea ni%i o asemănare %u %el pe %are îl %ontemplase în $remurile tre%ute6 Copa%ii "i $*ntul. )Roata+ mor!ilor "i a rena"terilor. $i#iunea ormei &ispăru "i Da&ul între#ări în lo%ul #eită!ii simboli%e. Ra#ele soarelui intrară în pe"teră. a"a %um "i ei îi uitaseră pe el.n #ilele a$*ntului său %opilăres%. Da&ul îi uitase. pe %are o pri$ise a&e$ărurile pe %are le personi i%a a%eastă #eitate6 &orin!a.ntr-o #i se înt*mplă %a un u"or "o% seismi% Jsau %0iar o %au#ă mai simplăK să &ăr*me %*te$a pietre &in #i&ul %are în%on/ura lo%uin!a pustni%ului. ără în&oială o antomă înspăim*ntătoare. Fiul său $enise &e %*te$a ori %u un ser$itor pentru a-i împrospăta pro$i#iile. Fiul său. Cel Teribil însu"i îi apăru "i îi $orbi. permanentul &istru'ător "i %reator. %are a$ea %arnea m*n%ată &e în'ro#itoarea lepră. So!ia sa se re%ăsătorise. moartea %are ine$itabilă îi urmea#ă "i &orin!a supra$ie!uin& &istru'erii. a%!iunea. so!ia "i iul său. tot a"a %um ru&ele "i prietenii săi erau a&*n%i!i în preo%upări materiale. . Qi's/ie& "i e(traor&inara sa so!ie %e-l îmbră!i"ea#ă nu erau o pere%0e &e iubi!i înspăim*ntători. %are usese lipsit &e ele timp &e 9G &e ani. . sau &a%ă numele lui a ost rostit în propia sa %asă. apa în$olburată a r*ului. pentru a-l lua înapoi &e la ei. %are erau apoi permanent în'0i!ite &e 7i&. la r*n&ul ei. păsările &espi%*n& aerul. &ar ni%io&ată nu l-a $ă#ut pe tatăl său. %in%ispre#e%e-&ouă#e%i &e ani. De pe &i$anul său el pri$i $alea în$er#ită.ntre'ul uni$ers intrase în si0ăstria lui Da&ul. pe a%easta o %ontempla el %u ie%are în'0i!itură pe %are o m*n%a. a%el )eu+ pe %are l-a înapoiat lor %u %ompli%itatea so!iei sale6 &orin!ă. ni%i nu a în%er%at să îi $orbeas%ă. "i el %ăsătorit. Da&ul în%ă mai trăia. Bărba!ii $ă#ură umul ri&i%*&u-se &easupra #i&ului %are în%0i&ea %amera pustni%ului> au %on%lu#ionat %ă era în $ia!ă "i au ple%at ară o $orbă. Tot %e "tia băiatul era %ă tatăl lui trăia în ermita/ul său. . Din #i& %ă#ură "i alte pietre "i spărtura se lăr'i. a%um însă îi era in&i erent.n Tibet e(istă obi%eiul %a %ei %are a&u% m*n%are sau ori%e alt%e$a pustni%ilor retra"i &in lume să nu $orbeas%ă %u ei. Datina nu permitea a%est lu%ru. Roto%oalele &e um %are se în%olă%eau în aer transmiteau mesa/ulU Si0astrul era în%ă în $ia!ă. &e a întreba &a%ă se '*n&ea %ine$a la el. Anii tre%ură. a $ie!ii %are se 0răne"te %u moarte "i a mor!ii %are absoarbe $ia!a. Absorbit în me&ita!ii. îl in$o%ase în a!a ima'inii pi%tată pe p*n#ă. Mai t*r#iu. iar boala nu-i pro$o%ase ni%i un el &e su erin!ă. lu*n& %u el un %ol! &in #i&ul e(terior. %are rena"te apoi &upă %e pre%e&enta %rea!ie a ost nimi%ită "i &*n& na"tere la noi orme menite să moară la r*n&ul lor. Era aproape uitat &e %ei &in satul său. %u e(%ep!ia ru&ei sale %ăreia îi în%re&i!ase a$erea "i %are îi trimitea %u %on"tiin%io#itate o %antitate abun&entă &e alimente "i îmbră%ăminte.

a&ăpostit &e un #ă'a# natural &e st*n%i. %ea %are &u%e la ie"irea &in imperiul )%elui Teribil+. De"i nu oloses% termeni $esti%i pentru a e(prima a%este apte. $e&ea %um apare o ima'ine. De e(emplu. nu înseamnă a nu a%e a%!iuni rele pentru %ă e"ti in%apabil să le reali#e#i.n C0ina "i în In&ia am au#it e(primate a%elea"i teorii. totu"i răm*n latente în interior. De#bră%at la lumina soarelui. &in%olo &e $ia!ă "i &e moarte. în ine(primabila Nir$*na. a%eastă impunere însă poate să nu aibă ni%i o le'ătură %u eliberarea spirituală. se întin&ea un o%0i &e apă. Mai în%olo. . Ce să a%ă a%umI Să se întoar%ă a%asă "i să reia $ia!a &e ne'ustorI B*n&ul îl ă%u să #*mbeas%ă> &e/a luase o altă 0otăr*re. Se sim!i puterni% "i plin &e $ia!ă. Nu usese ni%io&ată lepros.n Tibet. Capitolul RI7. A i $irtuos. De"i &in pun%t &e $e&ere so%ial este a&mirabil %a omul să î"i reprime toate a%ele mani estări %are sunt in%ompatibile %u eri%irea ma/orită!ii omenirii. ură. &upă %are îl întrebă brus%6 )4tii %um să min!iI+> )Nu+. . "i în timp %e o pri$ea î"i aminti %e uitase pe toată perioa&a e(ta#ului său6 era Da&ul-leprosul. Simptomele %are îl alarmaseră at*t &e mult useseră ale unei alte boli %e se $in&e%ase &e la sine. misti%ii tibetani %re& %ă or!ele împinse în taini!ele %ele mai a&*n%i ale min!ii sunt &eparte &e a răm*ne a%olo ina%ti$e. ple%ă în %ăutarea unui sann5asin renumit "i îl imploră să îi &e$ină '0i& spiritual. 'ata să iasă la supra a!ă %u prima o%a#ie "i să se %on%reti#e#e în a%!iuni. el se în&epărtă &e pe"teră "i pomi în%et prin $asta întin&ere pustie. un om %are î"i stăp*ne"te uria "i îi suprimă mani estările. Dar a%eastă in%apa%itate este pri$ită &e mae"tri tibetani %a un lu%ru re'retabil. . DIFERITELE FELURI DE ETICMZM. . în unele %a#uri. Ei %onsi&eră %ă un om in%apabil să %omită o %rimă este un in irm. For!a ten&in!elor rele %re"te uneori %a o %onse%in!ă a aten!iei %on%entrate asupra lor. în %ele &in urmă se în urie &in %e în %e mai rar sau %0iar poate să &e$ină %u totul in%apabil să aibă a%est sentiment. Ei spun %ă. El înaintă spre r*u să bea apă.RALM. . &e"i a%este ten&in!e sunt momentan înăbu"ite. Un bărbat nerăb&ător să &u%ă o $ia!ă reli'ioasă. Da&ul se apropie "i pe măsură %e se aple%a spre supra a!a apei.nmărmurit. Mae"trii misti%ismului nu nea'ă e e%tele %onstr*n'erii sau silirii.n In&ia este răsp*n&ită o ane%&o%tă &espre %are se spune %ă ar i autenti%ă. A%e"tia %onsi&eră %ă sin'urele elemente &emne &e pre!uire în %ăutarea per e%!iunii spirituale sunt $aloarea proprie a iin!ei respe%ti$e "i $olumul &e %uno"tin!e pe %are ea îl pose&ă. După %e se prosternă în &ire%!ia si0ăstriei în %are %u 9G &e ani în urmă usese ini!iat în ritualurile lui Qi's/ie&. ele emană in luen!e &e natură o%ultă %are sunt mult mai &ăunătoare &e%*t ar i ost re#ultatele a%!iunilor 'enerate &e supunere la în%lina!iile naturale. 4i totu"i. puterea &e auto%onstr*n'ere elo'iată &e %ătre mae"trii reli'io"i obi"nui!i nu este &e el lău&ată &e misti%ii ini!ia!i.n plus. Nu se $e&ea urmă &e rană.Da&ul nu mai a$ea ne$oie să-l in$o%e pe Qi's/ie& în întuneri%ul pe"terii &eoare%e a%um îl $e&ea pretutin&eni. ie %0iar numai spre a &etermina reprimarea lor. pustni%ul î"i s%oase 0ainele. răspunse . %i &eoare%e e"ti in luen!at &e ra!iuni superioare. imoralitate sau e'oism. Sann5asin-ul îl pri$i %u ermitate un moment. Tas0i Da&ul ple%ă în %ăutarea maestrului %are să îl în&rume pe %alea ini!ierii inale.ri%*t &e bune ar i a%!iunile pe %are le în&epline"te un om %*n& î"i în r*n'e ten&in!ele spre %ru#ime. 7e&ea o a!ă pe %are nu o %uno"tea. bărbatul %are-l pri$ea %u 'ra$itate &in a&*n%imile o'lin#ii %lare nu a$ea ni%i un semn &e lepră. . el se e(amină %u aten!ie. ei sunt %on"tien!i %ă lipsa e(er%i!iului &u%e la atro ierea unui or'an "i %ă o ten&in!ă este slăbită &e reprimarea ei perse$erentă. spun ei. pielea era sănătoasă.

)Nu a" în&ră#ni ni%io&ată să spun un nea&e$ăr. în$ă!a!ii In&iei a$eau opinii similare asupra a%estui pun%t. este 're"eala mai mare. Atun%i $oi $e&ea %e este potri$it să te în$ă! re eritor la $ia!a spirituală+. A%est lu%ru nu a ost spus în 'lumă. %um ar i ră#bunarea sau sen#ualitatea. el $a reu"i mult mai u"or să se apere &e &e e%tele irii sale. ie pentru a a%e un e(periment psi0i% ie &oar pentru a-"i în'ă&ui un el &e plă%ere in erioară. o $a în$eli în p*n#e u&e sau $a olosi $reun alt arti i%iu. %a "i re'ele. Re%unos%*n& a%este teorii. . î"i $a bă'a m*na în apă. . %u numeroasele sale %ombina!ii.+ ). 're"e"te ără $oie.%institul său interlo%utor.mul %are "tie %ă urmea#ă să atin'ă o bu%ată &e metal în%ins $a putea să ia măsurile &e pre%au!ie ne%esare pentru a &iminua e e%tul ires% al unui %onta%t între piele "i ierul ar#ător. s%opul lui nal/orpa este &e a e$ita. este e(a%t la el %u %el %are a%e o aptă rea. 1robabil %ă iloso ii tibetani au %on%eput ei în"i"i a%este i&ei sau poate le-au împrumutat &e la misti%ii in&ieni. . multora &intre %ititori. $a trăi eri%it %0iar "i în ia&+ 8:G. iar altul ar a%e a%ela"i lu%ru în mo& in%o"tient %are s-ar ar&e mai tareI+ )Cel %are nu "tia %e a%e. o Re'eI Da%ă un om are în m*nă în mo& %on"tient o bu%ată &in metal în%insă. este %onsi&erată ne olositoare. iau în %onsi&erare &oar le'ea %au#ei "i a e e%tului. în lo% să $a&ă înaintea lor porun%ile unui Dumne#eu ima'inat %a o iin!ă asemeni lor. &ar nu &iminuea#ă %au#ele %are le 'enerea#ă. /i'nitor %0iar. întoar%e-te.mul i'norant $a pune m*na pe metal ără să-"i ia ni%i un el &e pre%au!ie prealabilă "i ast el $a trăi %runta su erin!ă.+ Trebuie în a%est %a# să atribuim termenului )pă%at+ semni i%a!ia lui bu&&0istă. Ini!iatul %are a ost a$erti#at poate să se oloseas%ă &e ele.ri%um ar i. un renumit iloso bu&&0ist6 )A %ui 're"eală este mai mare6 a %elui %are pă%ătuie"te %on"tient sau a %elui %are pă%ătuie"te &in neaten!ieI+ )A %elui %are pă%ătuie"te &in neaten!ie. For!ele e(istente în el nu trebuie în ni%i un %a# &istruse. meto&a prin %are se atenuea#ă sau se suprimă ori%e el &e mani estare %on%retă Ja ten&in!elor naturale no%i$eK. A$*n& în $e&ere ob!inerea re#ultatelor &orite. $a trebui să &ăm o pe&eapsă &e &ouă ori mai mare ori%ui &in amilia sau suita &umnea$oastră pentru o aptă rea neinten!ionată. %0iar &ăunătoare &e#$oltării spirituale. De a%eea. . Din a%est moti$. In%apa%itatea este într-a&e$ăr o slăbi%iune "i nu o $irtute. $enerabile Domn.n a%est %a#. &ar e(emplul &at &e re'e nu se potri$e"te întrebării.n a%est ultim %a#. %0iar "i atun%i %*n& %e&ea#ă pasiunilor sale.n%epătorul nal/orpa trebuie să în$e!e să %ontrole#e sau să %ombine ten&in!ele anta'oniste pe %are le &es%operă în interiorul său. 1asa/ul în %au#ă este %el %are urmea#ă6 Re'ele îl întrebă pe N*'asena. De%i e(istă pentru unele $i%ii &e or&in material sau moral anti&oturi %are permit &iminuarea %onse%in!elor ne aste. A%eastă )%ombina!ie+ &e or!e opuse este pra%ti%ată &e a&eptul inteli'ent al în$ă!ăturii Căii S%urte. Ceea %e se. Este imposibil %a un asemenea mo& abil &e a pă%ătui să nu pară bi#ar. Nu este $orba &e nesupunerea a!ă &e un Creator &i$in %are /u&e%ă a$*n& sentimente similare %elor omene"ti. $a a$ea tot elul &e moti$e bune pentru a i in&ul'ent a!ă &e iin!a %are. &upă %um se poate $e&ea &in aimoasa lu%rare întrebările re'elui Milin&a. o.+ )Dar %e %re&e!i. par!ial sau în între'ime. &e a%eea N*'asena ripostea#ă %u alt e(emplu. Re'e. re#ultatele ne'ati$e ale aptelor sale rele. . Bineîn!eles %ă el. )C*n& $ei i în stare să spui o min%iună.+ )Atun%i mer'i "i în$a!ă+ îi răspunse s *ntul. . %i &ire%!ionate sistemati% &e-a lun'ul %analelor %orespun#ătoare. apre%ia#ă %a iin& ne%esar este un soi &e transmutare a substan!ei &in %are este al%ătuit &is%ipolul. tibetanii &e#$ăluie %re&in!a lor pro un&ă în măiestria &is%ernăm*ntului %are a &at na"tere unui pro$erb în%*ntător "i oarte %ara%teristi% lor6 )Cel %are "tie %um să mear'ă pe %alea %ea bună.+ )Ei bine. &ar nu este %a#ul oamenilor %are.

%are &e$enise la%omă "i ambi!ioasă. &ar %el %are o %omite trebuie să ie impulsionat &e moti$e lipsite &e ori%e interes personal. . Este interesant să obser$i aptul %ă a%est mo& &e a pri$i lu%rurile "i %are $a i %ontestat $e0ement &e mul!i. A min!i &e$ine ast el o în&atorie sa%ră &a%ă este $orba &e sal$area $ie!ii unui om urmărit &e asasini. A /e ui un a$ar înstărit pentru a-i 0răni pe %ei %are mor &e oame nu este &e el un lu%ru prea rău. să i a$ut %a prin%ipală pl*n'ere împotri$a lui Lau'&0arma opo#i!ia a%estuia "i %onstr*n'erile impuse %ălu'ărilor &e puterea politi%ă a re'elui. Al RlR-lea. %onstituie ba#a multor po$estiri bu&&0iste &in $e%0ime. a"a %um se înt*mplă a&esea %u eroii le'en&elor. sin'urele surse &e in orma!ii re eritoare la a%est su$eran. %are sunt mimate "i &ansate în mănăstiri. minimali#ea#ă $aloarea le'ilor morale stabilite &e în!elep!i pentru a %ălău#i masele &e oameni. atun%i el este un om s *nt. Apoi în%ăle%*n& pe un %al pre'ătit &e %ompli%ii săi. . ai %ăror eroi &au &e pomană lu%ruri %are nu le apar!in. Cu toate a%estea. atun%i trebuie să se alie#e %u %ine$a. &e"i re'ulile ri'i&e apli%ate ără &is%riminare în toate împre/urările pro$oa%ă su erin!ă. u%i&erea a%estui Qulian Apostatul al Tibetului este %0iar "i în #ilele noastre 'lori i%ată. "i anume u%i&erea &in moti$e politi%e a lui Lau'&0arma &e %ătre un Lama în se%. "i &a%ă nal/orpa pre$e&e %ă $a i în%0is sau bătut %a urmare a a%!iunii sale "i totu"i ară să !ină seama &e a%easta î"i asumă ris%ul "i %omite urtul &in %ompasiune pentru %ei %are su eră. %are are a%eastă putere. purtat &e patimile sale. în momentul %omiterii aptei. iar asasinul este un persona/ important în piesele &e teatru J&enumite )mistere+K. &rept )trimiterea spiritului+ iin!ei u%ise într-un lo%a" al eri%irii. u'i.Filoso ii tibetani spun %ă orb "i smintit este omul obi"nuit8:8 %are. )Cara%terul olositor+ al unei a%!iuni semni i%ă aproape întot&eauna la a%eastă %ate'orie &e nal/orpa bunătate. 1rin urmare. Bra&ul în %are o a%!iune este olositoare in&i%ă lo%ul o%upat &e a%easta pe s%ara $alorilor morale. A%eastă transmutare este &es%risă. o absen!ă &eplină a a%estor re'uli probabil %ă ar %au#a un rău mai mare. Re'ele a impus reli'ia $e%0e a Tibetului> el îi prote/a pe a&ep!ii a%estei reli'ii "i urmărea să e(tirpe bu&&0ismul &in statele sale. se ba#ea#ă pe a%este teorii. E(istă un apt istori% %are in&i%ă în mo& limpe&e pun%tul &e $e&ere lamaist asupra a%estei %0estiuni.n el nu trebuie să se a le ni%i %ea mai mi%ă urmă &e ură pentru iin!a pe %are $rea să o omoare ba %0iar mai mult trebuie să ie %apabil să trasmute într-o or!ă bine ă%ătoare ener'ia ne'ati$ă %are animă a&$ersarul. El $a &ob*n&i o plă%ere e emeră %u pre!ul unei su erin!e în&elun'i.ri%um ar i. e(oteri% "i popular. De în&ată %e re'ele a apărut. %on orm situa!iei în %are este pus. El s-a &e'0i#at într-un %lo$n &ansator "i a ie"it în %urtea palatului să &ea un spe%ta%ol. Lau&ele %are se re$arsă &in $e%0ile le'en&e asupra unor Lama sau eroi %a Besar. &ar este posibil %a preo!imea lamaistă. Lamai"tii a irmă %ă p*nă "i %rima poate %onstitui o a%!iune bună. min!ile slabe nu trebuie abătute &e la respe%tarea per%eptelor morale. a/utorarea %elor %are su eră sau &istru'erea %au#elor su erin!ei. îl &es%riu sub aspe%tul amenin!ător al unui pri'onitor. Con orm as%e!ilor tibetani. . Dar moralitatea unui ini!iat nu este a%eea"i %u a maselor.n$ă!ăturile Căii Misti%e a% lo% no!iunilor &e Bine "i Rău. Croni%ile lammaiste. u%i'a"i ai uria"ilor &emoni8:9. iin!a iluminată nu are nimi% &e a a%e %u a%easta> moralitatea lui %onstă în ale'erea în!eleaptă pe %are este %apabil să o a%ă între %eea %e este util "i %eea %e este &ăunător. pentru a-l a%e pe re'e să iasă pe bal%on. %ompasiune. Lama nu a re%urs la mi/loa%e o%ulte pentru a-"i u%i&e $i%tima. Da%ă nu poate a%e a%est lu%ru. . pretinsul &ansator trimise spre el o să'eată pe %are o as%unse în m*ne%ile lar'i ale 0ainei.

a"a %um este apli%ată în !ările noastre. %are apa!inea or&inului reli'ios. "i totu"i. spun ini!ia!ii este %ă a%!iunile %riminale %a "i bolile %onta'ioase s%ot la i$eală otra$a. Un ast el e(emplu %are poate i &e olos $esti%ilor ar putea i &at %it*n& %a#ul omului &e "tiin!ă %are în %on&i!ii prielni%e &e lini"te "i bunăstare. &e &ăruire "i altruism. Ceea %e li se %ere este o impar!ialitate &eplină. %0iar &a%ă a%!iunea sa îl $a a%e să în&ure %ele mai în'ro#itoare %0inuri timp &e milioane &e ani în unul sau altul &intre pur'atorii. )u%i'a"ul &in %ompasiune+ $a i în%ontinuare însu le!it &e sentimente nobile. mi-a spus6 )Nu este su i%ient să ne ab!inem &e la a a%e rău. Am au#it a%eea"i i&ee e(primată &e a&ep!ii 'rupării /apone#e Ni%0iren. Ast el &e păreri nu sunt aprobate &e bu&&0ismul primiti$. Ce minunatHU 1oate prea minunat. spre &eosebire &e %riminalul obi"nuit alături &e %are este posibil să î"i &u%ă $ia!a $iitoare. Ceea %e trebuie să ne amintim.rientarea %omportamentului lor este lăsată în între'ime în seama în!elep%iunii lor. tot a"a %um un me&i% su erin& &e lepră sau %an%er. Mo&ul în %are o a%!iune %onsi&erată bună poate. Da%ă mintea lui per$ersă este in%apabilă &e a%est e ort. $a părea ără în&oială uimitor "i ilo'i%. Totu"i. Lamai"tii au multe e(pli%a!ii pentru un ast el &e lu%ru. %are îi $a a%e să-"i pri$eas%ă propriile ne$oi %u a%eea"i &eta"are %u %are pri$es% ne$oile altora. ei a irmă %ă e(istă antisepti%e psi0i%e pre%um "i alte antisepti%e %are o eră prote%!ie împotri$a in e%!iei. 1robabil %ă momentul mor!ii $a a&u%e în mintea sa o bine$enită po%ăin!ă. el %reea#ă în interiorul său le'ături o%ulte %apabile să &etermine o rena"tere ne eri%ită. Este bine să obser$ăm %ă. să &etermine o rena"tere ne eri%ită. A%eastă %ompara!ie %u un me&i% este $a'ă "i or!ată. a%est &rum este peri%ulos. asasinul plin &e %ompasiune i se poate substitui pentru în&eplinirea a%estei a%!iuni. %0iar "i în pur'atoriu.ntr-o ast el &e împre/urare L %a în ori%are alta în %are o %rimă poate să o a&u%ă %u sine u"urarea su erin!elor sau %0iar sal$area unor iin!e oprimate L un om %u a&e$ărat plin &e %ompasiune trebuie să &e$ină un %riminal. )Compasiune "i a/utor mai presus &e toate+ este motto-ul ini!iatului la a%est sta&iu al %ălătoriei sale spirituale. $a %ontinua să răm*nă inteli'ent "i apt &e a-"i &u%e mai &eparte stu&iile "tiin!i i%e. Dreptatea ba#ată pe pe&eapsă. îl împie&i%ă să se a un&e mai mult în %rimă. . 1rin apta sa.n ori%e %a#. lamai"tii între!in a%eastă speran!ă "i &is%ută %u polite!e &espre numeroasele e e%te minunate ale a%estui 'en parti%ular &e %ompasiune. "i %apabil. în %a#ul unor anumite iin!e superioare. Cel %are în%al%ă le'ea morală obi"nuită trebuie să ie pe &eplin &e#interesat "i să nu ob!ină ni%i un bene i%iu personal &in a%eastă nerespe%tare a le'ii. Ei spun %ă a%este a%!iuni nu numai %ă sal$ea#ă $i%time ne$ino$ate. iin!a rea %are este u%isă nu este %on&amnată )la un ia& $e"ni%+. %um sunt &e alt el toate %ompara!iile. în teorie se spune %ă %ei %are au atins înăl!imile la %are &u%e %ărarea misti%ă sunt elibera!i &e a%eastă restri%!ie. Totu"i. o &orin!ă &e ispă"ire. pe &e altă parte. %are îl $a a%e să renas%ă înarmat %u ten&in!e mai nobile. Trebuie să luptăm împotri$a lui. este în a%est %a# &e neapli%at. . Unul &intre ei. poate să o ere între'ii lumi &es%operiri sau in$en!ii pe %are nu ar i putut să le reali#e#e &a%ă ar i ost săra%. Se prea poate %a a%%i&entul %are are lo% să a%!ione#e %a un imbol& bine$enit. &etermin*n&u-l să apu%e pe o %ale mai bună. în %on%ep!ia bu&&0istă. Ca#ul unui )%riminal &in %ompasiune+ ar putea i %omparat mai &e'rabă %u %el al unui me&i% %e %onta%tea#ă o boală in e%!ioasă &in %au#a &ăruirii pentru pa%ientul său. Nu le este %u totul inter#is să se bu%ure &e un olos personal &eoare%e. îmi ima'ine# %ă unii în%0i#itori au moti$at #elul în %eea %e pri$e"te ar&erea ereti%ilor &e $ii %u opinii similare. a%est olos poate să în&eplineas%ă un s%op &e interes 'eneral. iar iin!ele male i%e trebuie &istruse+.. &ar oprin& %ursul ără&ele'ilor %riminalului. . Se spune %ă omul %are %omite a%!iunea e(trem &e %umplită a luării unei $ie!i este amenin!at &e o %ontaminare &e natură mai subtilă.

nu a%e nimi%. Soarele. asupra a%estei !ări anume pentru %a lo%uitorii ei să se bu%ure &e lumină+. a%eastă &orin!ă este aprobată &oar pe ni$elele in erioare ale Căii Misti%e. atun%i el îl $a ormula într-un mo& impersonal6 )Fie %a un C0an'%0ub Semspa+ sau un Bu&&0a să se i$eas%ă pentru binele tuturor iin!elorH )"i nu+ Fie %a eu să &e$in un C0an'%0ub Semspa+. să nu ie ni%io&ată %au#a ei "i trebuie să se asi'ure %ă %ei pe %are este obli'at să îi răneas%ă $or bene i%ia %0iar &e pe urma a%estei su erin!e. asupra a%estui %*mp în spe%ial pentru %a or#ul său să se %oa%ă. Misti%ul în!ele'e %ă %eea %e este %u a&e$ărat important nu este să a%ă. Ca să re#umăm. 4i totu"i moralitatea. ener'ia bine ă%ătoare pe %are o emană în$ăluie "i ra&ia#ă asupra tuturor iin!elor. Sin'ura %on&i!ie esen!ială pentru a atin'e ni$elele spirituale înalte este renun!area totală la )eu-l+ propriu în toate aspe%tele. a%est rol măre! nu trebuie &orit %u în o%are &e &is%ipolul %e înaintea#ă pe Calea Misti%ă. plin &e %ăl&ură "i &ătător &e lumină. Totu"i a%um se presupune %ă nal/orpa a a/uns la poalele %ulmilor misti%e. El nu '*n&e"te6 )A%um îmi $oi trimite ra#ele asupra a%estui om anume. Ini!ia!ii Tibetului sunt %on$in"i &e a%est lu%ru "i a irmă %ă este ne%esară inteli'en!a ampli i%ată &e o pre'ătire spirituală în&elun'ată &a%ă iin!a $rea să reali#e#e per e%!iunea Bo&0isatt$a-"ilor8::. să &etermine %ursul %au#elor "i al e e%telor. %apabil să lu%re#e pentru eri%irea tuturor iin!elor. sub ori%e aspe%t L %0iar atun%i %*n& este interpretată %a în!elep%iune L apar!ine a%elei păr!i in erioare a Căii misti%e un&e a%ti$itatea este în%ă pri$ită %a reali#area a%!iunilor mentale "i i#i%e. )respin'erea a%ti$ită!ii+. &e la #ei p*nă la %ei mai nenoro%i!i lo%uitori ai pur'atoriului. ba#*n&u-se pe per%ep!ii măr'inite "i pe sentimente la el &e măr'inite. .n timp %e bu&&0ismul Ma0*5*ni% %onsi&eră %ă %ea mai nobilă &intre aspira!iile reli'ioase este %ea e(primată în /urăm*ntul ă%ut pentru a &e$eni un puterni% C0an'%0ub Semspa. %i să ie. mi-a spus unul &intre mae"tri.n mo& obi"nuit. A%est sta&iu este &enumit în limba/ &e spe%ialitate %0Ts 35i tTspa8:<. . Dar &eoare%e este soare. Apoi este atins sta&iul &enumit tTs tal8:=. Se pre%i#ea#ă6 )Nir$*na nu este pentru %ei %are o &ores%. el &e$ine &emon &upă părăsirea %orpului i#i%. 1e măsură %e &is%ipolul înaintea#ă în pra%ti%a introspe%!iei. Re'uli. el luminea#ă "i &ă %ăl&ură "i $ia!ă tuturor iin!elor. )a%ti$itate $irtuoasă sau reli'ioasă+. &e%*t ori%e altă e(pli%a!ie. Deoare%e este ă%ut &in a%estă substan!ă minunată. &eoare%e Nir$*na %onstă în însă"i absen!a totală a &orin!ei+. Cu toate a%estea.A%eastă parte a Cărării &e$ine &in %e în %e mai lune%oasă "i mae"trii nu e#ită să îi a$erti#e#e pe aspiran!ii nal/orpa asupra peri%olelor la %are se supun %ei %are nu au &epă"it su i%ient &orin!ele 'enerate &e ata"amentul pentru )eu+. Da%ă &is%ipolul %are a primit %ele mai înalte ini!ieri a%e $reun /urăm*nt. e(istă o le'e %are pre&omină asupra numeroaselor L "i uneori para&o(alelor L orme pe %are le ia Binele în o%0ii ini!iatului6 el trebuie să lupte împotri$a su erin!ei. în ale %ăror '*n&uri "i apte nu se a lă absolut nimi% &ăunător altor iin!e. o personalitate ele$ată %are este în între'ime inteli'en!ă. prin esen!a sa. 1roblema este &i i%ilă6 simpla bunătate sau &ra'ostea pentru &reptate ba#ată pe %on%ep!ii 're"ite este in%apabilă să o re#ol$e. pra%ti%i "i . %*n& intră pe a%eastă %ale se spune %ă &a%ă &is%ipolul nu reu"e"te să atin'ă iluminarea "i o stare mentală %almă a min!ii. Ea este ulterior respinsă %a iin& le'ată &e ata"ament a!ă &e $ia!a in&i$i&uală "i &e %re&in!a în )eu+. în!elep%iune "i bunătate. Lu%rurile sunt e(a%t la el %u un C0an'%0ub Semspa. Cu si'uran!ă %alea nu se s *r"e"te ai%i. Următoarea %ompara!ie $a &u%e la o în!ele'ere mai bună a min!ii mae"trilor misti%i. el în!ele'e mai %lar inutilitatea a%ti$ită!ii %e în%ear%ă.

A%easta este repre#entată în pre#ent &e %apii mai multor rami i%a!ii %are au apărut &e la &is%ipolii lui Da'po L0a D/e. la &ouă #ile &e mers &e L0assa. Forma pre%isă a ma(imelor este %al%ulată pentru a %onsoli&a aten!ia "i pentru a le întipări în memorie. A%esta a intro&us în !ara lui în$ă!ăturile lui Tilopa pe %are le-a primit &e la Naropa. Al RleaK. )A%easte urme sunt la el &e 'reu &e urmărit8:? pre%um sunt urmele lăsate &e #borul păsărilor prin aer+. Din ne eri%ire. &es%ris %a un el &e Dio'ene 0in&us. $oi a&ău'a ai%i un număr &e ma(ime atribuite renumitului Lama Da'po L0a D/e. %alea în%etea#ă să mai ie $i#ibilă. Da'po L0a D/e este autorul unui număr %onsi&erabil &e lu%rări misti%e "i iloso i%e. 1entru a &a %ititorilor posibilitatea să-"i orme#e ei sin'uri o i&ee &espre în$ă!ătura pe %are mae"trii tibetani o %omuni%ă &is%ipolilor lor. [ . %onsim!in& să ne re$ele#e se%retul %ontempla!iilor sale. %are în%ă mai e(istă. &is%ipoli ai %ălu'ărilor lama &in 'ruparea Ea0'5u&pa. 5o'0inul. La a%este e(perien!e misti%e se a%e alu#ie în e(presia %lasi%ă &in 1ra/n* p*ramit*8:@ mre sam &/T& me&8:A6 )A" $rea să $orbes%U Dar nu am %u$inte+. Trebuie să renun!ăm a mai %ăuta urmele misti%ului eliberat %are a %uprins libertatea absolută a Nir$*na-ei. . A%esta trăie"te în mănăstirea Tolun' C0erpun'.ritulaluri. iar Da'po L0a D/e a %ontinuat &es%en&en!a iilor spirituali ai lui Tilopa. pentru u#ul %elor &oritori să s%ape &in roata e(isten!elor su%%esi$e. A1ENDICE. 1e a%estea el le-a transmis &is%ipolului său. el $a i oprit &e imposibilitatea relatării e(perien!elor misti%e. este imposibil să se în%er%e o tra&u%ere literală a lor> a%easta ar i &e neîn!eles. A%esta a ost al treilea maestru în su%%esiunea &ire%tă a liniei &e mae"trii ai 'rupării Ea0'5u&-pa. le-a transmis %elor &oi &is%ipoli eminen!i Da'po L0a D/e "i Res%0un'pa8:C. Răm*ne &oar me&ita!ia. Să a&u%em oma'iile noastre a%estei linii &e în$ă!ători a %ăror 'lorie este ără pată. al %ăror %on&u%ător este Marele Lama al 'rupării spirituale Earma-Ea0'5u&. Ele sunt în mo& re%$ent transmise pe %ale orală. 4i &a%ă unul &intre misti%i se întoar%e printre noi. Filoso ul Tilopa. %ea mai importantă &intre "%olile %are sus!in %ă &e!in o în$ă!ătură orală tra&i!ională. Dis%ipolul său Naropa. Ma(imele pe %are le-am tra&us par să i ost str*nse în a%este lu%rări pentru a al%ătui o %ole%!ie a&resată ini!ial %re&in%io"ilor lai%i "i %ălu'ări. l-a a$ut printre stu&en!i pe tibetanul Marpa. &e pretutin&eni &in uni$ers. toate sunt lăsate în urmă. &e"i a%estea atenuea#ă sa$oarea spe%i i%ă a te(tului ori'inal. Res%0un'pa. Ele &i eră între ele în %ea %e pri$e"te &etaliile. urma" spiritual al în!elep!ilor 'rupării E0a'5u&-pa. uneori le s%riu pentru a "i le aminti mai bine. iar &is%ipolii. să le &ea mai &eparte. Stilul a%estui tratat este e(trem &e %on%is. A%este mi%i manus%rise sunt apoi transmise "i altor %ălu'ări sau unor mireni pio"i %are pot să le %opie#e "i. pe %are mae"trii o %ompară %u o "erpuire liberă pe &easupra pis%urilor în$ăluite într-un aer în%*ntător &e pur "i proaspăt. %are a pre&at la %elebra uni$ersitate bu&&0istă &in Nalan&a Jîn se%. a &us o $ia!ă &e pustni%. la r*n&ul său. Totu"i e(istă "i te(te tipărite ale a%estor ma(ime.n a%este re'iuni înalte. spirituale "i $aste a %ăror pali&ă re le%tare în materie poate i $ă#ută în sin'urătă!ile pline &e arme% ale Tibetului. pre#ent "i $iitor. [ Ai%i sunt e(puse unele pre%epte ale maestrului Ta'po L0a&/e. Termenul tibetan Ea0'5u& înseamnă )linie &e pre%epte+. imit*n&u-l pe maestrul său. este strămo"ul a%estei linii &e mae"tri. %are. Utili#area unor ra#e e(pli%atorii este ine$itabilă. as%etul "i poetul Milarepa Jse% al Rl-leaK. la r*n&ul lor. însă %on%ep!iille &e ba#ă ale în$ă!ăturii nu se s%0imbă. %are le-au memorat. ale %ăror $irtu!i sunt nese%ate %a o%eanul "i %are îmbră!i"ea#ă în in inita lor %ompasiune toate iin!ele &in tre%ut.

Fie%are trebuie să î"i trase#e în mo& în!elept un %omportament &upă %e î"i anali#ea#ă oarte atent "i nepărtinitor propria ire. Men!ine %unos%ătorul &in tine întot&eauna trea#. trebuie să ie eliberat &e ori%e el &e le'ătură. Urmea#ă re'imul &e $ia!ă menit să te men!ină sănătos "i puterni%. trebuie mai înt*i să me&ite#e asupra aspe%telor următoare. a %ărei &urată este at*t &e s%urtă.&ată %e lumina interioară a strălu%it în noi. o %re&in!ă ermă "i o perse$eren!ă %onstantă în &ire%!ionarea între'ii aten!ii pentru a a la inten!iile %ele mai pro un&e "i a&e$ărate ale 'uru-lui. După %e ai a/uns să %uno"ti nepre!uita în$ă!ătură a în!elep!ilor. B*n&e"te-te la %onse%in!ele ne aste ale lă%omiei "i mul!ume"te-te. [ Caută un maestru pe &eplin iluminat în %eea %e pri$e"te spiritualitatea. . să a/un'ă la iluminarea spirituală. Caută prieteni %are să-!i împărtă"eas%ă %re#urile "i obi%eiurile "i în %are po!i să te în%re#i. iin& oarte %on"tien!i &e %alită!ile ne%esare unui maestru "i &e nea/unsurile &e %are trebuie să ie absol$it. $i'ilen!ă %onstantă este ne%esară pentru a te !ine &eparte &e 're"elile Jpă%ateleK %e pot i %omise %u apta J%orpulK %u %u$*ntul sau %u '*n&ul. ar i re'retabil să o a% să li%ăreas%ă în mi/lo%ul unor preo%upări ără $aloare. iin!ele a$*n& unele a!ă &e altele permanente responsabilită!i. A i ără &orin!e este ne%esar &a%ă $rei să răm*i in&epen&ent. %elor %are sunt in%apabili să o apre%ie#e. Sunt absolut ne%esare un intele%t pătrun#ător. ten&in!ă naturală spre bunătate "i %ompasiune este ne%esară pentru a i &isponibil. ar i re'retabil %a &atorită patimilor să le în%*l%i pe primele "i să nu le respe%!i pe %elelalte. 1ra%ti%ă a%ele e(er%i!ii mentale "i reli'ioase %are î!i &e#$oltă a%ultă!ile spirituale. propriile %apa%ită!i "i puteri. pentru propriul tău trai sau pentru un %*"ti' /osni%. la eri%irea %elorlal!i. Cel %are nu &ă nimănui o%a#ia să apu%e r*n'0ia %are îi iese &in nas8<G. [[[ . 1entru &is%ipol este absolut ne%esară &eplina în%re&ere în '0i&ul spiritual. Un maestru în!elept iin& un '0i& spre eliberare. material sau %u '*n&ul. ar i re'retabil să sim!im antipatie sau in&i eren!ă a!ă &e ele. în$ă!at "i &ebor&*n& &e bunătate. Caută un lo% lini"tit "i plă%ut %are să-!i ie potri$it pentru stu&iu "i me&ita!ie "i răm*i a%olo. . alături &e perse$eren!ă "i ener'ie> &e a%eea. în si0ăstria ta. ar i re'retabil să o $in#i. Stu&ia#ă %u impar!ialitate toate în$ă!ăturile %are î!i sunt a%%esibile. să te supui ambi!iilor #a&arni%e "i să în'ă&ui min!ii să se s%al&e în noroiul ilu#iilor &e"arte ale a%estei lumi. este bine să %ăutăm un '0i& spiritual &emn &e în%re&ere. %u %antitatea &e 0rană %are î!i este su i%ientă pentru a te păstra într-o stare bună &e sănătate. ori%are ar i orientările lor. ar i re'retabil să-!i irose"ti a%eastă $ia!ă %u apte rele sau ne%0ib#uite "i să mori &upă %e ai trăit me&io%ru. la starea &e Bu&&0a. ori%e ai a%e "i în ori%e stare te-ai a la. Re'ulile bune &e %omportament "i an'a/amentele morale iin& $e0i%ulul %e &u%e la eliberare.Cel %are aspiră să ie eliberat &e moarte. "i să îl %on&u%ă ast el %a pe un bi$ol. . Este re'retabil %a în a%eastă $ia!ă. 7enin& pe lume într-un %orp uman. este re'retabil să te &espar!i &e el înainte &e atin'erea iluminării. Deoare%e to!i suntem înru&i!i.

n realitate. E$ită ne'li/area propriilor &e e%te "i e$i&en!ierea &e e%telor %elorlal!i. pentru a se elibera &e tirania obi"nuin!elor &eterminate &e rela!iile %oti&iene obi"nuite. [ Cel %are a &e$enit un om reli'ios8<8 trebuie să se %omporte %a atare "i a%easta nu numai pentru a-"i asuma o aparen!ă &e spiritualitate. ru&ele sau &is%ipolii a %ăror %ompanie tulbură pa%ea min!ii sau &e#$oltarea ta spirituală. trebuie să "tim %ă ea este %a însu"i spa!iul. . Trebuie să "tim %ă i&eile J%are al%ătuies% minteaK i#$orăs% &intr-o înlăn!uire &e %au#e. să '*n&eas%ă "i să trăias%ă la el %a lai%ii. trebuie să nu se lase în $oia in&olen!ei. situa!iile &e $ia!ă năs%ute %a re#ultate ale a%!iunilor anterioare L toate a%este lu%ruri sunt inter&epen&ente "i le'ate în mo& ine(pli%abil. %*t "i %u lu%rurile. nu trebuie să le e$ităm atun%i %*n& ni se o eră în mo& spontan. as%ult*n& în$ă!ăturile maestrului său "i urm*n&u-i s aturile. Deoare%e mintea nu are e(isten!ă in&epen&entă. Deoare%e uneori nenoro%irile "i prime/&iile îl &etermină pe omul %are le trăie"te să se întoar%ă spre în$ă!ătură. . %ă $orbirea "i %orpul ormat &in %ele patru elemente. După %e "i-a ales %a maestru un Lama în!elept. [ Trebuie să "tii %ă ori%e ni s-ar petre%e L enomene sau apte neobi"nuite L totul este în esen!ă tre%ător. . %um %on ortul "i bunăstarea pot i %0iar apa sau materia ertilă %are a$ori#ea#ă &e#$oltarea spirituală. &ată %e a a/uns să 'uste &in bine%u$*ntarea me&ita!iei %ontemplati$e. . E$ită să-!i %*"ti'i e(isten!a în"el*n&. prietenii. E$ită %asele "i lo%alită!ile în %are oamenii te urăs% sau în %are mintea ta este nelini"tită. pentru sine. C*n& a între#ărit lumina interioară. i&ei %are pătrun& în minte %a urmare a impresiilor $enite prin interme&iul sim!urilor. E$ită '*n&urile "i a%!iunile inspirate &e lă%omie. el trebuie să %aute lini"tea "i solitu&inea pentru a o men!ine "i nu să se s%u un&e înapoi în a%ti$ită!i materiale "i preo%upări lume"ti. su erin!a trebuie re%unos%ută %a în$ă!ător spiritual. /e uin&. E$ită înso!itorii. Din %au#ă %ă prosperitatea materială este re%$ent &ăunătoare $ie!ii spirituale. E$ită %omportamentul "i a%!iunile %e nu au în $e&ere ni%i o moti$a!ie olositoare. nimi% &in %eea %e este nu are o e(isten!ă absolut in&epen&entă. el trebuie să renun!e la or'oliu "i e'o%entrism. sunt tre%ătoare. Tot %e e(istă în uni$ers6 obie%te ale %unoa"terii %u sau ară ormă. . abu#*n& sau pro it*n& &e al!ii. %i trebuie să le pra%ti%e în $ia!a &e #i %u #i. %i mai &e'rabă bu%ur*n&u-se &e a%eastă primă li%ărire să nu î"i mai întoar%ă ni%io&ată o%0ii min!ii &e la ea. El ar trebui să î"i părăseas%ă lo%urile natale "i să mear'ă să trăias%ă într-un lo% în %are nu este %unos%ut. Totu"i. Trebuie să "tim %ă e e%tele aptelor tre%ute &in %are pro$in toate su erin!ele ps0i%e sur$in în mo& automat. A%este su erin!e pot să ie un mi/lo% &e a %on$in'e mintea &e utilitatea în$ă!ăturii %are pre#intă meto&a &e a se elibera &e su erin!ă> prin urmare.n timp %e %ontinuă să ie. nu are esen!ă proprie. E$ită imoralitatea sau nepăsarea %are te %oboară în o%0ii %elorlal!i. at*t %u oameni. trebuie să %onsi&erăm aima "i bo'ă!ia %a &u"mani &e %are să ne pă#im.mul reli'ios nu trebuie să pălă$ră'eas%ă %u toată lumea &espre în$ă!ăturile pe %are le-a asimilat sau e(er%i!iile psi0i%e în %are a ost ini!iat. a%estea trebuie re%unos%ute %a mae"trii spirituali. E$ită toate a%!iunile menite să-!i tulbure mintea.E$ită )maestrul+ ambi!ios. %are urmăre"te să &e$ină aimos sau să &ob*n&eas%ă posesiuni materiale.

stăruie"te în e orturile tale. Nintin& la Eliberare. . Da%ă te %uprin&e toropeala. în%epătorii trebuie să as%ulte %u perse$eren!ă prele'erile re eritoare la în$ă!ătură. Da%ă sentimentele tale &e bună$oin!ă "i %ompasiune se o iles%. %i întot&eauna să lu%re#e pentru interesele %elorlal!i. C*n& ai reu"it a%easta. pentru a prelun'i a%eastă stare &e seninătate mentală "i pentru a reu"i să o %ree#i la $oin!ă. . Nu trebuie să-"i permită ni%i mă%ar un sin'ur moment să olos%as%ă %orpul.mul reli'ios trebuie să ie stăp*nul absolut al %orpului său. perse$erea#ă în e orturile &e a &e$eni stăp*nul lor. Da%ă te asaltea#ă ne%a#urile. B*n&i!i-$ă la moarte "i la nesi'uran!a în %eea %e pri$e"te &urata "i împre/urările $ie!ii "i ie %a a%easta să $ă în&emne să trăi!i în %on%or&an!ă %u în$ă!ătura. Fie %a a%este '*n&uri să $ă în&emne să me&ita!i ast el în%*t să pute!i a/un'e la A&e$ăr. B*n&i!i-$ă la ten&in!ele rele. re inte'rea#ă-le prin în&eplinirea %onstantă a aptelor bune "i %aritabile. #&robe"te-le &e în&ată %e se mani estă. B*n&i!i-$ă la 'reutatea iin!ei în a &e#ră&ă%ina a%este ten&in!e "i în a &istru'e impresiile eronate &in %are ele apar. Al $orbirii "i al '*n&urilor sale. Da%ă '*n&urile tale rătă%es% "i &e$in 'reu &e o%ali#at. ast el în%*t ea să &e$enă o stare obi"nuită. Stăruie"te solitar p*nă %*n& ai &ob*n&it puterea %ontemplării. sau '*n&urile sale într-un mo& $ul'ar.. pe %are îl "tie %a iin& ilu#oriu8<9K. perse$erea#ă în stimularea "i întărirea min!ii tale.&ată %e ai %ăpătat în%re&ere în ea. Unirea unei %re&in!e slabe %u un intele%t &e#$oltat împin'e iin!a să %a&ă în eroare "i să &e$ină &oar un năs%o%itor &e ra#e. [ Re le%ta!i asupra &i i%ultă!ii &e a i năs%ut într-un %orp uman "i ie %a a%easta să $ă în&emne să pra%ti%a!i în$ă!ătura &e ie%are &ată %*n& a$e!i o%a#ia. B*n&i!i-$ă la &e"ertă%iunea "i neînsemnătatea $ie!ii în %i%lul e(isten!elor su%%esi$e "i ie %a a%est '*n& să $ă în&emne să lu%ra!i pentru a $a elibera &in ele. 1ra%ti%a me&ita!iei separată &e %unoa"tere a%e %a iin!a să %a&ă într-o toropeală stupi&ă sau într-o stare &e in%on"tien!ă. B*n&i!i-$ă la nenoro%irile &e toate elurile %ărora le sunt supuse iin!ele muritoare "i ie %a a%estea să $ă &etermine să $ă stră&ui!i să atin'e!i iluminarea spirituală. nu trebuie ni%io&ată să urmăreas%ă propriile interese Jinterese ale )eului+. %re&in!ă puterni%ă %ombinată %u un intele%t slab a%e %a iin!a să %a&ă în 're"eală "i să &e$ină un se%tant limitat pe %alea în'ustă a &o'matismului. Fie %a '*n&ul la in le(ibilitatea înlăn!uirii &e %au#e "i e e%te să $ă &etermine să e$ita!i a%!iunile %are pro&u% re#ultate rele. . $orbirea. Da%ă în tine se nas% &orin!ele "i le'ăturile "i sunt pe pun%tul &e a pune stăp*nire pe tine. [ De-a lun'ul %ăii misti%e. %ontinuă să a%i &in ea obie%tul me&ita!iilor tale. a $orbiri "i a '*n&ului. . la ne&reptatea "i neloialitatea latentă în ma/oritatea iin!elor. mare în lă%ărare ără în$ă!ătura %ore%tă a%e %a iin!a să %a&ă în eroare "i să a&opte %on%ep!ii e(tremiste 're"ite. 1erse$erea#ă în me&ita!ie p*nă %*n& atin'i o stare &e seninătate netulburată. stăruie"te în întreita răb&are a %orpului.

. [ Da%ă iin!a nu a%or&ă aten!ie lu%rurilor spirituale &upă %e s-a năs%ut %a iin!ă umană. [ A te rupe &e toate ata"amentele a!ă &e obie%te "i a-!i aban&ona %ăminul. e(pune la peri%olul repre#entat &e or'oliu. A%!iuni %are au în $e&ere un s%op e'oist pot i %on un&ate %u mani estări ale altruismului. nu repre#intă o 're"eală. A%esta este un mare e"e%. A %ombina o minte pătrun#ătoare "i alertă %u un minimum &e &emnitate. Fenomene 'enerate &e sim!uri pot i %on un&ate %u re$ela!iile Cunoa"terii. %u intensitatea e(perien!ei spirituale "i %u absen!a or'oliului. a i erm în 0otăr*rile "i an'a/amentele tale nu repre#intă o 're"eală. Da%ă &upă %e a intrat într-un or&in reli'ios. Cel %are. &e"i se a lă în %ompania unui în!elept. A%esta este un mare e"e%.n%etarea a%ti$ită!ii %erebrale sau o stare &e in%on"tien!ă poate i %on un&ată %u e(ta#ul s erei min!ii in inite8<:. nu repre#intă o 're"eală. Un ata"ament e'oist poate i %on un&at %u iubirea sau %ompasiunea. A nutri aspira!ii nobile "i ele$ate înso!ite &e o %on&uită smerită nu repre#intă o 're"eală. ea se aseamănă %u un luture &e noapte %e î"i ar&e aripile în la%ăra lămpii. A %ombina abne'a!ia "i &e$otamentul &e#interesat %u meto&e în!elepte &e a a%e bine %elorlal!i. A nu sim!i o %ompasiune %onsi&erabilă pentru to!i %ei %are su eră e(pune iin!a la peri%olul %ă&erii în intele%tualism pur "i în %ăutarea e'oistă a propriei m*ntuiri. omul ima'in*n&u-"i ast el %ă pose&ă "tiin!a intuiti$ă "i pri$e"te ori%e în$ă!ătură %u &ispre!. A men!ine $e&eri liberale. A stu&ia pro un& în$ă!ătura. 1ra%ti%i %are nu %orespun& a&e$ărului pot i %on un&ate %u meto&e în!elepte. &e$ot*n&u-te $ie!ii rătă%itoare &e as%et. nu repre#intă o 're"eală. a re le%ta "i a me&ita asupra ei. A%esta este un mare e"e%. iin!a se întoar%e la $ia!a lumeas%ă "i la preo%upările materiale. .ameni %e &au r*u liber pasiunilor lor pot i %on un&a!i %u nal/orpa Jmisti%iK %are s-au eliberat &e toate le'ile %on$en!ionale. 4arlatanii pot i lua!i &rept în!elep!i. nu repre#intă o 're"eală. nu repre#intă o 're"eală. A nu înăbu"i ambi!ia e(pune iin!a în a se lăsa %on&usă &e moti$a!ii lume"ti. răm*ne i'norant este %a un om %are moare &e sete pe malul unui i#$or. Fiin!a %ăreia îi a%e plă%ere să ie re%$entată &e %ei %are îl a&miră "i %re& în el se e(pune peri%olului repre#entat &e or'oliul mes%0in "i &eplorabil. a au#i în$ă!ămintele. ea este %a un om %are se întoar%e %u m*na 'oală &intr-un !inut bo'at în pietre pre!ioase. A-!i $enera maestrul nu repre#intă o 're"eală. A nu-"i men!ine mintea pe ă'a"ul intele%ual e(pune iin!a la peri%olul urmării %ăilor obi"nuite ale lumii. A %ombina eru&i!ia în în$ă!ăturile iloso i%e %u ener'ia stăruitoare pentru stăp*nirea lor.A nu pra%ti%a %eea %e iin!a a în$ă!at "i a re%unos%ut %a iin& %ea mai bună în$ă!ătură. [ Dorin!a poate i %on un&ată %u %re&in!a. .

A pre&i%a în$ă!ături spirituale &ar a a%!iona %ontrar a%estor în$ă!ăturilor. Cel %are %onsi&eră &e o importan!ă esen!ială sen#a!iile sau ori%e re#ultate pro&use &e pra%ti%ile i#i%e "i pier&e &in $e&ere tăr*mul min!ii. După %e a aban&onat $ia!a lumeas%ă. . urti"a' sau în"elătorie este asemeni ul'erului lu%in& pe supra a!a apei6 un mare e"e%. A i %apabil &e pra%ti%ă spirituală "i totu"i a nu sim!i ni%i o atra%!ie pentru ea înseamnă a i asemenea unui om bo'at %are a pier&ut %0eia %amerei în %are se a lă %omoara sa. A%esta este un mare e"e%. [ C0iar &a%ă un om reli'ios8<< trăie"te în %ea mai solitu&ine. A i la%om sau a a$ea %ea mai mi%ă &orin!ă este re'retabil pentru omul reli'ios. A simula austeritatea "i e$la$ia. este re'retabil pentru omul reli'ios8<@. A o eri #eilor %arnea ob!inută prin u%i&erea unor iin!e însu le!ite este la el %u a o eri unei mame %arnea propriului său prun%. Este re'retabil &a%ă omul reli'ios nu în&reaptă ori%e atitu&ine %on&amnabilă a %omportamentului său. Este re'retabil pentru omul reli'ios să nu perse$ere#e în me&ita!ie. este re'retabil pentru omul reli'ios. A $in&e a&e$ărul sa%ru pentru mi/loa%e &e trai "i bunăstare. A a%e a%te &e %aritate sau a &a &e pomană &in %eea %e a ost ob!inut prin 0o!ie. este re'retabil pentru omul reli'ios să ie în%ă &orni% să &ob*n&eas%ă merite8<=. este re'retabil pentru el să urmăreas%ă propriul său interes. Este re'retabil pentru omul reli'ios a a%e &eosebire între %eea %e pla%e "i %eea %e &ispla%e "i a nu respin'e toate sentimentele &e atra%!ie sau a$ersiune. este asemeni unui om %are ia o bu%ată &e alamă lustruită &rept aur %urat. este re'retabil pentru omul reli'ios. A%esta este un mare e"e%. înseamnă să a%i tro% %u o $aloroasă nestemată %e&*n&-o pentru o 'ură &e m*n%are. A nu i %apabil să trăias%ă în solitu&ine. a-i lipsi ermitatea ne%esară &e a răm*ne neper$ertit &e lene. A $orbi &espre reli'ie ără a pune în pra%ti%ă %eea %e spui înseamnă a imita %a un papa'al $orbăre!. C*n& un om reli'ios este re%unos%ut %a iin& %on&u%ătorul unui 'rup &e %ălu'ări sau mireni. Este re'retabil pentru omului reli'ios să aban&one#e %ăutarea A&e$ărului o &ată %e a &epus /urăm*ntul să îl &es%opere.Cel %are %unoa"te pre%eptele morale "i nu le olose"te pentru a neutrali#a e e%tele patimilor sale.n%er%area &e a e(pli%a altora în!elesul a&e$ărurilor spirituale sau al tratatelor re eritoare la în$ă!ătură pe %are iin!a nu le în!ele'e ea însă"i per e%t seamănă %u mersul unui orb %on&u%*n& al!i orbi. &ar nu o &es%0i&e ni%io&ată. . A se &a în spe%ta%ol olosin&u-"i puterile o%ulte pentru a $in&e%a boli "i a pra%ti%a e(or%i#ări este re'retabil pentru omul reli'ios8<?. a-i lipsi %ura/ul &e a în&ura sără%ia "i ne$oia. seamănă %u un bolna$ %e are o %utie %u reme&ii me&i%ale. este re'retabil să-"i lase mintea plină &e '*n&uri lume"ti "i &e su%%esul pe %are ar putea să îl ob!ină în lume. o&ată %e a între#ărit Realitatea. A lău&a pe %ine$a %u $i%lenie "i în a%ela"i timp a-i blama pe al!ii este re'retabil pentru omul reli'ios. a a%e lu%uri merituoase pentru a atra'e %onsi&era!ia oamenilor "i a %*"ti'a %elebritate.

A pri$i toate iin!ele nepărtinitor arată o minte superioară. Cel %are este in%apabil să aibă 'ri/ă %u su%%es &e propriile responsabilită!i "i totu"i mai preia alte probleme importante. Un om se poate eli%ita %*n& este %apabil să renun!e la ten&in!a &e a &ob*n&i bunăstare. Un maestru %apabil să ie un '0i& si'ur pe %alea %are &u%e la Eliberare este in&ispensabil %elui %are intră pe a%eastă %ale. Arta &e a utili#a ori%e a%!iune pentru a în%ura/a pro'resul spiritual este in&ispensabilă. A &o$e&i %ompătimire J ără urieK a!ă &e %ei %are se lasă purta!i în a%!iuni ne'ati$e. &enotă o minte superioară. Un om %are lene$e"te "i ne'li/ea#ă me&ita!ia este %a o %apră nea'ră %are %oboară în $ale în lo% să răm*nă în mun!i un&e era în si'uran!ă.n!ele'erea pro un&ă. A a$ea pu!ine &orin!e "i a i %u u"urin!ă mul!umit %u obie%te &e mi%ă $aloare. oriun&e "i ori%*n& este in&ispensabilă. este %a un om plăp*n& "i obosit %are în%ear%ă să &u%ă o "i mai po$ară 'rea> el î"i pre'ăte"te sin'ur ne%a#uri8=8. A i &i erit &e oamenii obi"nui!i8=G %0iar "i în '*n&urile %ele mai neînsemnate.[ Un intele%t alert "i pătrun#ător %apabil să în!elea'ă olosul %on%ret al a&e$ărurilor pe %are le-a &es%operit este in&ispensabil. A-!i a&apta %omportamentul în %on ormitate %u le'ea %au#ei "i e e%tului &enotă inteli'en!ă. A se %omporta %u ipo%ri#ie este la el %u a m*n%a m*n%are otră$ită> înseamnă a-!i pre'ăti su erin!a. Un om se poate eli%ita %*n& este 0otăr*t să nu se oloseas%ă &e %eilal!i în atin'erea unor s%opuri e'oiste "i %*n& se %omportă %on orm a%estei 0otăr*ri. A nu lupta pentru eri%irea altuia "i a a%e pe altul să mun%eas%ă pentru propria ta eri%ire înseamnă a i asemeni unui orb %are rătă%e"te prin &e"ert "i î"i pro$oa%ă sin'ur ne%a#uri. A lăsa $i%toria %elui %e merită "i a a%%epta în r*n'erea. . %apabil &e a în!ele'e natura )Cunos%ătorului+ 8<C este in&ispensabil. Un bărbat slab la minte a lat la %on&u%erea unei mănăstiri este %a o emeie bătr*nă %are m*nă %ire#i &e $ite> î"i pre'ăte"te sin'ur su erin!ele. absen!a preten!iilor "i a ipo%ri#iei sunt semne ale unui om superior. Un &is%ernăm*nt pătrun#ător. %ura/ul nemăr'init "i perse$eren!a stăruitoare sunt in&ispensabile. [ A nu a$ea m*n&rie sau in$i&ie arată o ire %urată. &enotă o minte superioară. . Să mun%e"ti numai pentru &ob*n&irea bunurilor lume"ti în lo% să î!i &e#$ol!i mintea înseamnă să te asemeni unui $ultur %are nu î"i olose"te aripile. 1uterea &e a-"i %on%entra mintea asupra ori%ărui obie%t. Un om se poate eli%ita %*n& este %apabil să renun!e la $ia!a so%ială "i să trăias%ă sin'ur într-un lo% i#olat. Un om se poate eli%ita %*n& este eliberat &e &orin!a pentru lu( "i &e ambi!ie. a$ersiune sin%eră a!ă &e %i%lul neîntrerupt al rena"terilor "i al mor!ilor este absolut in&ispensabilă %a pun%t &e ple%are în $ia!a spirituală8<A. Un om se poate eli%ita %*n& este în stare să rupă le'ăturile %u ormele obi"nuite &e reli'ie pentru a %ăuta un maestru în!elept "i nobil. . &enotă o minte superioară.

pri$irea tuturor lu%rurilor %a ima'ini $ă#ute în $is. &in %are lipse"te ori%e pro%es mental. el a%e o 're"eală atală. Re le%tarea %ontinuă asupra ener'iei uni$ersale "i asupra min!ii %on"tiente este %ea mai bună ormă &e pra%ti%ă spirituală pentru un om %u %apa%itate intele%tuală me&ie. A răm*ne într-o stare mentală lini"tită. A-"i '0i&a %omportamentul lu*n& în %onsi&erare le'ea %au#ei "i e e%tului este %ea mai bună atitu&ine spirituală pentru un om %u o %apa%itate intele%tuală me&io%ră. Da%ă un om î"i %onsumă $ia!a mă%in*n&-o %u ri%i $ul'are "i speră ast el să &e$ină %on"tient &e A&e$ăr el a%e o 're"eală atală. mani estarea ener'iei uni$ersale "i a min!ii %on"tiente este %el mai important lu%ru pentru un om %u o %apa%itate me&ie &e &is%ernăm*nt. obie%tul %unoa"terii "i pro%esul &e a %unoa"te8=: este %el mai important lu%ru pentru un om %u o ma(imă intui!ie spirituală. %a orme ireale ale unui mira/ "i tratarea lor în %onse%in!ă este %ea mai bună atitu&ine spirituală pentru un om %u o %apa%itate intele%tuală me&ie. . el a%e o 're"eală atală. A renun!a ia toate &orin!ele "i a%!iunile este %ea mai bună atitu&ine spirituală pentru un om %u o ma(imă %apa%itate intele%tuală. Con%entrarea per e%tă asupra unui sin'ur obie%t este %ea mai bună ormă &e pra%ti%ă spirituală pentru un om %u o %apa%itate intele%tuală in erioară. "tiin& %ă )%el %are me&itea#ă+. Cre&in!a în le'ea %au#ei "i a e e%tului este %el mai important lu%ru pentru un om %u un &is%ernăm*nt in erior8=9. Deta"area %ompletă. Da%ă un om în%ear%ă să ob!ină o po#i!ie so%ială înaltă în lo% să lu%re#e pentru &e#$oltarea Cunoa"terii latente %e #a%e în lăuntrul său. A &is%erne unitatea un&amentală a Cunos%ătorului. Da%ă un om î"i petre%e $ia!a lene$in& în lo% să %aute iluminarea. Da%ă un om se lasă în $oia unei $ie!i &epra$ate în lo% să pra%ti%e puritatea "i %astitatea el a%e o 're"eală atală.Un om se poate eli%ita %*n& s-a &eta"at &e aparen!e. el a%e o 're"eală atală. obie%tul me&ita!iei "i a%tul me&ita!iei ormea#ă o unitate inseparabilă. at*t interioare %*t "i e(terioare iin!ei. în lo% să î"i în&eplineas%ă în&atoririle #ilni%e %a "i %um a%eastă #i ar i ultima pe %are o are &e trăit. Da%ă un om în%ear%ă să îl trans orme pe altul în lo% să se trans orme pe sine. Da%ă un om în%epe să pre&i%e în$ă!ături reli'ioase în a!a unui număr mare &e as%ultători în lo% să me&ite#e în si'urătate asupra sensului a%estor în$ă!ături el a%e o 're"eală atală. este %ea mai bună ormă &e pra%ti%ă spirituală pentru un om %u o ma(imă %apa%itate intele%tuală. el a%e o 're"eală atală. J orma obie%telor sim!urilorK "i este în%linat spre pătrun&erea naturii min!ii. [ Da%ă o iin!ă urmea#ă un "arlatan ipo%rit în lo%ul unui în!elept %are pra%ti%ă în$ă!ătura %u sin%eritate. Da%ă un om î"i a%e planuri pe termen lun' a"tept*n&u-se să trăias%ă ani mul!i. Eliminarea 'ra&ată a e'oismului "i a i'noran!ei este unul &intre %ele mai bune semne ale pro'resului spiritual la persoanele &in toate %ele trei %ate'orii &e intele%t. el a%e o 're"eală atală. A re%unoa"te în toate lu%rurile. [ 1rimul &intre lu%rurile ne%esare este să sim!i o a$ersiune puterni%ă pentru su%%esiunea neîn%etată &e mor!i "i rena"teri la %are e"ti supus "i să &ore"ti să s%api &in în%0isoarea e(isten!elor repetate tot at*t &e intens pre%um o %ăprioară în%0isă $rea să s%ape &in %u"%a sa.

nu te mur&ări sau &e'ra&a prin a%!iuni $ul'are. Cel %are a lăsat &eoparte toate patimile nu mai are ne$oie să se opună în %ontinuare lor. este un apt %are nu este ne%esar să îl &is%utăm a%um. Fie %a o nemăr'inită 'enero#itate. 7om obser$a %ă s%urtul %urs &e morală &in %are este ormată a%eastă s%risoare. este ne%esar să în!ele'em %ă nu este nimi% &e ă%ut. Nine-!i %orpul. Ast el &e a%te &e respe%t î!i a&u% o aimă nepătată "i ulterior o rena"tere eri%ită. tot a"a %um păm*ntul este sus!inătorul tuturor iin!elor "i al lu%rurilor neînsu le!ite. SCRIS. 1re!uie"te $irtutea. i&entitatea un&amentală a tuturor lu%rurilor. $orba "i mintea pe %alea %elor #e%e a%!iuni $irtuoase8=?. Cel a %ărui minte a atins o stare &e puritate &esă$*r"ită8== nu mai are ne$oie să me&ite#e asupra )Căii+ sau asupra mo&urilor &e a a/un'e pe ea. în primul r*n& trebuie să sim!im pentru în$ă!ătură o oame la el &e mare %a %ea a unui om lăm*n& pentru o m*n%are 'ustoasă.n ultimul r*n&. . Este e(trem &e important să î!i &ai seama %ă timpul î!i este măsurat pre%um %el al unui om %are a ost rănit mortal. se aseamănă într-o mare măsură în$ă!ăturilor bu&&0ismului primiti$. Re%unos%*n& natura &e $i& a min!ii8=< nu mai este ne%esar să as%ulte sau să me&ite#e asupra prele'erilor reli'ioase. 4i a&ău'*n& or!a în!elep%iunii la ele. ă &aruri mărinimoase săra%ilor. Re%unos%*n& natura pură a )intele%tului+. ie %a ele să te a/ute să tra$erse#i o%eanul lumii. prietenilor tăi %are sunt la ne$oie "i as%e!ilor.n ai &oilea r*n&. 1entru %el %are intră pe %alea %almului "i pă%ii interioare nu mai este ne%esară iertarea. iin!a trebuie să re%unoas%ă eroarea separării. [ 4tiin& %ă bo'ă!iile sunt perisabile "i tre%ătoare. iin!a trebuie să în!elea'ă natura min!ii sale. 7irtutea min!ii este un&amentul tuturor $irtu!ilor. prietenii "i mae"trii.n %ea &ea &oua %ole%!ie a s%rierilor lamaiste %anoni%e numită Ten'#ur Jbstan 0'#urK )Comentariile+. Apoi este ne%esar să se me&ite#e asupra a%estui aspe%t. . Cel %are "tie %ă toate enomenele sunt ilu#orii nu mai simte ne$oia să le respin'ă sau să mai %aute %e$a anume. Al treilea lu%ru ne%esar este mul!umirea. Respe%tă-!i tatăl "i mama.Al &oilea lu%ru ne%esar este o perse$eren!ă %ute#ătoare "i ne%lintită %e nu poate i &e nimi% &es%ura/ată.n %ele &in urmă. se a lă aimoasa epistolă atribuită marelui iloso 0in&us N*'*r/una. &e"i Ma0*5*ni%ă "i re%oman&ată &e mae"trii tibetani. $i'ilen!ă "i seninătate să ie #estrea ta. . bu%uria în pra%ti%a spirituală. a %ărui în$ă!ătură iloso i%ă e(er%ită o mare in luen!ă printre lamai"ti. . . Ea este %el mai bun &intre prietenii no"tri pentru to$ără"ia "i sus!inerea în $ie!ile $iitoare. 7or i a%um %itate %*te$a pasa/e &in a%eastă epistolă.ARE 1RIETENEASCM DE LA N\B\RQUNA. nu mai este ne%esar să se %aute iertarea pă%atelor. Nimi% nu este la el &e bun %a mărinimia. a/un'*n& mai aproape &e starea &e Bu&&0a. Da%ă N*'*r/una a ost într-a&e$ăr autorul a%estei s%risori sau &a%ă a%easta a ost s%risă &e unul &intre &is%ipolii săi ori &e o altă persoană %are a olosit numele lui. Apoi. . Ab!ine-te &e la băuturi %are te ame!es% "i în$a!ă să te bu%uri &e traiul &ob*n&it prin mi/loa%e %instite8=@. $irtute.

este bine %a ea să ie %a apa8?G. m-au %on&amnat sau m-au &obor*t. at*t bărba!i %*t "i emei să a%ă la el. %ele %are sunt a&e$ărate "i %ele %are sunt alse. 1rintre &i eritele sisteme iloso i%e ale Tibetului. . C*n& patimile rele te ma%ină. iar al!ii &e la întuneri% la lumină. lu(ul %are &etermină iin!a să se întin&ă pe %anapele moi. atra' asupra lor o rumuse!e asemănătoare %u %ea a lunii ie"in& &in nori. a tinere!ii sau a %unoa"terii. iar %elelalte %a impurită!ile. par într-a&e$ăr a i ne%oapte "i în%ă altele. Subie%tul meu nu %uprin&e "i relatarea ori'inilor istori%e ale a%estui sistem ilo# i%. ea trebuie să îi în$e!e "i pe pro ani. intitulată C0a' %0en '5i #in&i Jp05a' . Unele par %oapte Jîn!elep!iK. a tuturor %on&i!ionărilor e(isten!ei. %u$intele "i '*n&urile pot să e(prime &oar lu%ruri limitate. o lu%rare oarte respe%tată &e ei. aro'an!a. &ansul "i împo&obirea. e#oteri%. Consi&eră %ă &u"manii tăi sunt6 a$ari!ia. al!ii &in întuneri% în întuneri%. S aturile asupra meto&ei &e a me&ita re#umate mai /os sunt &ate &is%ipolilor. in$i&ia. Unii oameni mer' &in lumină în lumină. E(istă trei eluri &e %u$inte6 %ele %are sunt plă%ute. a bunăstării. împreună %u pra%ti%ile inspirate &in a%este în$ă!ături. Sensul e#oteri% al %u$*ntului %0a' Jp05a'K este 7i& sau absen!a tuturor %alită!ilor. Fie %a tu să a%i parte &intre primii. &upă %e le-a ost %on erit un an'3ur potri$it. E$ită-le pe a%estea &in urmă. m*n&ria ran'ului. lasă la o parte a%este resentimente "i răm*i în pa%e. a în&eplini a%!iuni nesănătoase6 be!ia. &e a%eea ni%io&ată să nu-!i în'ă&ui să ii purtat &e m*nie. în$a!ă să a%i &istin%!ia între ei. . A%estea iin& repre#entate în minte prin %u$inte "i '*n&uri. lă%omia %are &etermină iin!a să măn*n%e în momente nepotri$ite. Altele %are nu sunt &e el %oapte. 1entru omul %are urmea#ă a&e$ărul este bine %a mintea să ie %a o ma'a#ie si'ură. %a păm*ntul sau %a o ma'a#ie8=C. %ele %are urmea#ă sunt %a lorile. A%estea sunt e(pli%a!iile &ate &e mae"trii %are pre&au %0a' '5a %0enpo "i ele sunt %on irmate &e lu%rările autorilor anti%i %are au sus!inut a%este în$ă!ături în se%olele tre%ute. Altele. m*nia. Ni%i o austeritate nu e%0i$alea#ă răb&area. Mă $oi mul!umi să spun %ă ori'inea lui este 0in&usă "i le'ată &e iloso ia &0uma8?: pre&i%ată &e maestrul Na'*r/una> a%easta a ost intro&usă în Tibet &e Marele Lama al mănăstirii Sa35a. &e asemenea. a rumuse!ii.A a%e rău. Unii tre% &e la lumină la întuneri%. Cu$*ntul '5a Jr'5aK înseamnă. Le re&au %onsult*n& propriile mele note luate &in %u$intele %*tor$a &intre a%e"ti lama> am %onsultat. Cei %are au &us o $ia!ă imorală "i %riminală "i "i-au s%0imbat %omportamentul prin re%unoa"terea 're"elilor lor. a unită!ii în esen!ă a tuturor lu%rurilor. Din moment %e %u a/utorul a%estor &atini iin!a %al%ă pe unuele Ar0a!ilor "i î"i pre'ăte"te o na"tere printre #ei. a min!i.n!elesul termenului %0enpo8?9 este ai%i &e uniunea %unoa"terii superioare a unită!ii în esen!ă a tuturor lu%rurilor %u eliberarea &e lu%rurile lume"ti. A lă %ă oamenii sunt %a ru%tele unui man'otier. iar %eea %e se în!ele'e prin 7i& este Absolutul. &ar nu sunt. a%eia m-au ruinat+ în noi se na"te uria. 1rimele sunt %a mierea. &e"i %oapte. %*ntul. toate a%estea trebuie aban&onate8=A. a /e ui. De a%eea. 1ri$e"te puterea asupra %elorlal!i %a pe un &u"man. &e %ătre lamai"ti %are pra%ti%ă în$ă!ătura %0a' '5a %0enpo. nu par &elo% a i a"a. Să "tii %ă mintea &in %are sunt e(trase ima'ini poate i %a apa. a răni. par într-a&e$ăr a i %oapte. unul &intre %ele mai respe%tate este %el numit C0a' '5a %0enpo8?8. ura. ne loialitatea. eliberarea &in s%la$ia lu%rurilor lume"ti> la %are &is%ipolul a/un'e printr-o %unoa"tere a în$ă!ăturii.n timp %e noi '*n&im )A%e"ti oameni m-au insultat. Sa35a 1en%0e pre%um "i &e al!i mae"trii reli'io"i. A%esta %onstă în %unoa"terea &o%trinei superioare. %oapte iin&.

. A%eastă %ontinuă aten!ie este numită6 Eliberarea &in starea &e ) ără minte+. nu ra!iona. Se spune> )Renun!*n& la ormarea &e no!iuni sau &e i&ei re eritoare Ia obie%tele per%epute. .n %el &e-al &oilea %a#. Nu te '*n&i la $iitor8?=. nu anali#a> Nu me&ita. . Na'*r/una a spus6 )Aminte"te-!i %ă este pre%i#at6+ aten!ia este sin'ura %ale pe %are a pă"it ori%e Bu&&0a. iin!a nu trebuie să %aute să le anali#e#e ime&iat %e ele apar> &impotri$ă. a $orbirii "i a min!ii eliberate &e ori%e e ort.8?A Maestrul Manni&#e a spus6 )Absen!a &istra%!iilor Jaten!ia per e%tăK este %alea urmată &e to!i %ei %are au atins starea &e Bu&&0a+. &upă %e a%est e(er%i!iu este pe &eplin stăp*nit. După %e iin!a s-a a"e#ai într-un lo% lini"tit "i solitar. Urm*n& %u ar&oare s aturile &ate &e '0i&ul spiritual.+ . obie%tul poate i o min'e mi%ă sau un bă!8?C. ea $a răm*ne la în%eput nemi"%ată "i %almă.te0en '5i#in brisK. "i ară să se pre'ăteas%ă să în&eplineas%ă $reun e(er%i!iu spiritual '*n&in& )Am $enit ai%i să me&ite#U Trebuie să &u% la bun s *r"it a%eastă me&ita!ie. împreună %u lipsa ori%ărui s%op înseamnă )a în'ă&ui min!ii să răm*nă în propria sa natură+. mintea trebuie să ie lăsată în repaus total. Lăs*n& mintea în propria ei natură.+8?@ Tilopa a spus6 )Nu î!i ima'ina.bser$ă-!i permanent %orpul Ja&i%ă a%!iunile în&eplinite &e %orp.n Ab0i&0arma se spune6 )Memoria Jimpusă &is%ipoluluiK %onstă în a nu uita iin!ele sau lu%rurile %u %are a ost în %onta%t. asupra %u$*ntului sau asupra min!ii lui Bu&&0a.n primul %a#. .+ [ După %e ai &ob*n&it lini"tea mentală. asemeneni %elei unui %opil8??. iin!a î"i poate %on%entra mintea asupra ormei %orporale. ără a pennite '*n&urilor să se abată &e la el. a&i%ă $i#uali#ea#ă mental ima'inea lui "i păstrea#ă mintea i(ată asupra a%estei ima'ini.ri%are ar i sen#a!iile &atorate %elor %in%i sim!uri. A%esta este un '0i&. %au#ele a%!iunilor "i re#ultatele lorK.n %a#ul utili#ării unui obie%t material se pro%e&ea#ă %um urmea#ă6 A"ea#ă în a!a ta o mi%ă min'e sau bă!ul asupra %ăruia urmea#ă să î!i %on%entre#i '*n&urile.+ A%eastă seninătate a %orpului. nu re le%ta.+ . A%ti$itatea %elor %in%i sim!uri. me&itea#ă la maestrul spiritual. pentru a-l %unoa"te. Se spune8?<6 )Nu te '*n&i la tre%ut.+ . este momentul să î!i %on%entre#i mintea asupra unui sin'ur pun%t. Ne'li/area a%estei e(aminări a%e ori%e e(er%i!iu spirituale ine i%ient. să rătă%eas%ă sau să intre în el8@8. Fiin!a $a ob!ine %u si'uran!ă în!ele'erea 7i&ului "i $a i eliberată &in lu%rările lume"ti L a%este &ouă lu%ruri %oin%i&. stabilitatea min!ii %e răm*ne în propria ei natură. un el &e %arte &e re erin!ă pentru u#ul %elor %are %aută eliberarea pe %alea %0a' '5a %0enpo. %i pri$e"te-l i(. Nu în'ă&uie )%unos%ătorului8@G+ să se abată &e la a%est obie%t. Nu î!i ima'ina 7i&ul %a iin& Nimi%. ară să a%ă ni%i %el mai mi% e ort mental> ară să-"i propună să me&ite#e. Apoi. A%easta este %ea %e numim pa%ea min!ii. 1ăstrea#ă-!i mintea în propria ei natură. Meto&ele %are &u% la a%easta pot i pra%ti%ate %u a/utorul unui obie%t tan'ibil sau %0iar ară să ie utili#at ni%i un obie%t material. Nu te '*n&i6 )eu me&ite#+.

el %ontinuă să me&ite#e. Con%entrarea asupra %u$*ntului se a%e prin $i#uali#area unei ima'ini %ir%ulare. &in %are ies ra#e &e lumină8@:. . apoi me&ita!ia trebuie %ontinuată. Starea la %are se a/un'e este a%eea a unui om %are stă pe malul unui r*u "i pri$e"te impar!ial %ur'erea apei. Ceea %e se a lă &in%olo &e apari!ia ormelor mentale "i un&e se opre"te &e initi$ ormarea lor. &e în&ată %e '*n&ul în%epe să în%ol!eas%ă. &obor*t &e toropeală sau somn. în momentul atin'erii a%estei stări. A%estă &es%operire a ormării in$oluntare a '*n&urilor e%0i$alea#ă %u &es%operirea &u"manilor. De apari!ie "i &ispari!ie a ormelor mentale. &eoare%e înainte iin!a nu în!ele'ea mo&ul în %are ele apar "i &ispar. &a%ă mintea 0oinăre"te aiurea. mintea %almă "i atentă pri$e"te tre%erea lu(ului neîntrerupt &e '*n&uri asemănătoare L %a apele unui r*u L %are se urmea#ă unul pe altul. ele mer'*n& &in una în alta. $enin& în mani estare %u o rapi&itate e(tremă. orma!iunile mentale nu mai apar "i mintea atin'e starea &e pa%e "i &e o%ali#are. &ar nu este a"a. Da%ă mintea atin'e a%astă stare. După a%est e(er%i!iu se reali#ea#ă următorul %are %onstă în a lăsa ne ormulate i&eile %are apar în minte. mintea se aseamănă unui păstor %are. 1e &e altă parte. Ast el. 1ara&o(al. este Realitatea. Con%entrarea asupra ormei %orporale a lui Bu&&0a se a%e pornin& &e la ima'inea i#i%ă.ri%are ar i '*n&ul %are apare. "i în a-i în'ă&ui să %ontinue ără însă a-i &a ormă J ară %a &is%ipolul să se opreas%ă pentru a a%e &in el o ima'ine mentalăK. Un e(er%i!iu in%lus în %ele pre&ate no$i%ilor Jîn$ă!ăturile preliminare sau elementareK %onstă în înlăturarea ori%ărui '*n& %0iar în momentul în %are a%esta se na"te. nu trebuie să apară impli%are în el> trebuie lăsat în $oia lui. 1entru minte se olose"te un pun%t. ară %a ea să se '*n&eas%ă la el "i ără să %aute să îl &e$ie#e. 1entru %u$*nt se olose"te o silabă. ară însă a-i permite să in luen!e#e iin!a. C*i/& se olose"te &rept suport al %on%entrării orma %orporală. trebuie să te în%0i#i în si0ăstrie "i %u o%0ii ple%a!i să î!i păstre#i mintea lini"tită în%et*n& ori%e e ort. iin!a î"i &ă seama în inal J%eea %e nu s-a obser$at p*nă atun%iK %ă apari!ia in$oluntară a '*n&urilor ormea#ă o su%%esiune nes *r"ită. el trebuie rete#at &e la ră&ă%ină. ori%e ar a%e oile lui. se pro%e&ea#ă ast el6 1entru %orp se olose"te o statuie mi%ă sau o ima'ine pi%tată %are să-l repre#inte pe Bu&&0a. 1erse$er*n& în a%est mo&. %u$*ntul sau mintea lui Bu&&0a. &ar apoi Bu&&0a trebuie $i#uali#at %a îmbră%at în 0aine rituale. me&it*n& într-un lo% lini"tit &in %are se poate $e&ea o mare întin&ere &e păm*nt. . Ast el. De a%eea. C*n& o iin!ă me&itea#ă. De mărimea unei un'0ii pe %are este s%risă silaba 0ri8@9 %u linii sub!iri %a irul &e păr. ea în!ele'e mo&ul. a"a %um a ost e(pli%at. Continu*n& me&ita!ia "i prelun'in& 'ra&at &urata perioa&elor %*n& este suspen&ată ormarea i&eilor. ea per%epe aptul %ă multe '*n&uri se nas% unul &upă %elălalt. Con%entrarea asupra min!ii se a%e $i#uali#*n& un pun%t &e mărimea unui bob &e ma#ăre situat în re'iunea run!ii. pare %ă ormele mentale &e$in mai numeroase. ie "i numai pentru un moment.Da%ă te sim!i obosit. trebuie să %ontinui "i să perse$ere#i în $i#uali#are. în%on/urat &e lumină "i permanent pre#ent în a!a ta.

n!eleptul Sara0a a re#umat a%est pro%es &e me&ita!ie în elul următor6 )C*n& mintea este or!ată. ea răm*ne nemi"%ată. J9K Trebuie să e(aminăm natura a%estui )lu%ru+ mobil. trebuie să ne întrebăm &a%ă mintea %are obser$ă a%el %e$a %are se mi"%ă sau %are răm*ne imobil. ie"in& &in starea sa &e %alm. ele sunt numite )moti$a!ia &e &in%olo &e minte+ "i )moti$a!ia %e trans%en&e toate teoriile+. %ur'*n& %a apa lini"tită a unui r*u. &in %e materie este ă%utăI Da%ă este un lu%ru %on%ret. As%etul Milarepa. &eoare%e este imposibil să %lasi i%ăm a%este &ouă realită!i Jobser$atorul "i obie%tul obser$atK %a iin& &ualitate sau unitate. pe &e altă parte. &a%ă este )sinele+ Jesen!aK %elui %e se mi"%ă sau al %elui %e răm*ne nemi"%at. [ 1ra%ti%ile a$ansate in%lu& me&ita!ia asupra a%elui %e$a %are în minte răm*ne nemi"%at "i asupra a%elui %e$a %are se a lă în mi"%are Jspe%ta%torul "i a%torulK. prin inteli'en!a năs%ută &in el. Realitatea se re le%tă în ea+. J8K Mintea trebuie obser$ată în starea ei &e repaus. 4i. %uloarea saI Da%ă este un )%unos%ător+. a spus6 )Lăs*n& mintea în starea ei naturală ară a o a%e să ia $reo ormă8@<. ea &e$ine limpe&e+. Constatăm atun%i %ă obser$atorul "i obie%tul obser$at sunt inseparabile. C*n& nimi% nu tulbură apa. ambele be!e sunt mistuite. J:K Trebuie să ne e(pli%ăm %um %eea %e numim minte răm*ne în repaus "i %um. . primii #ori ai Cunoa"terii în%ep să se apară.+ .Maestrul Bampopa Jun nume al lui Da'po L0a D/eK spunea6 )C*n& mintea este rela(ată. C*n& este lăsată liberă. este o i&ee %are se mani estă $remelni%I . . %are este orma. Iar prin o%ul i$it &in ele. ele sunt e emere. Domnul as%e!ilor %ontemplati$i. se mi"%ă. este &i erită &e a%estea. Se spune6 ). ea &e$ine lini"tită. %uplul ormat &in )%eea %e este imobil+ "i )%eea %e se mi"%ă+ &e o parte "i obser$atorul %are me&itea#ă la &ualitatea lor. ei pre&au multe mo&uri &e a anali#a mintea6 Este un lu%ru al%ătuit &in materieI Da%ă este materială. Eu am în!eles %ă este un animal 'reu &e stăp*nit a"a %um este %ămila+.ri%*t &e nobile ar i !elurile "i moti$a!iile min!ii. A/un'*n& în a%est pun%t. Nu trebuie %on un&ată %u )me&ita!ia &e &is%ernere a sa$antului+. Nin*n& mintea rela(ată. A/un'em la %on%lu#ia %ă a%el %e$a %are se mi"%ă nu este &i erit &e a%el %e$a %are răm*ne nemi"%at. Eru&i!ii în %0''5a %0enpai pre&au "i mo&alită!i &e utili#are în olosul pro'resului spiritual p*nă "i a obsta%olelor %are în mo& obi"nuit îl opres% pe &is%ipol> în plus.n a%ela"i mo&. A%estă me&ita!ie este &enumită )me&ita!ia &e &is%ernere a eremitului+. Trebuie să e(aminăm6 J8K &a%ă mi"%area se petre%e în minte separat &e starea &e %alm> J9K &a%ă se mi"%ă %0iar "i în repaus> J:K &a%ă în mi"%area ei este sau nu este %e$a &i erit &e imobilitate Jstare &e repausK. Ceea %e este &in%olo &e minte e(istă ară moti$ sau s%op. &eoare%e a%easta &in urmă e(aminea#ă obie%tele &in a ara lor. Trebuie să e(aminăm %e el &e realitate este a%eea a mi"%ării "i apoi %e %on&i!ii a% %a a%eastă mi"%are să în%ete#e. ea %aută să e$a&e#e în #e%e &ire%!ii. este &e asemenea mistuit+.n sutrele intitulate )întrebările lui Eas05apa+ %itim6 )1rin re%area a &ouă be!e se na"te o%ul.

str*nse &e se%ole &e-a r*n&ul poate i estimat la sute &e miiI S%opul meu în suplimentarea a%estui $olum %u tra&u%erea %*tor$a te(te tibetane a ost &oar să %on&u% %ititorii în pra'ul %omorilor inestimabile ale a%elor "%oli e#oteri%e &in Tibet &espre %are au ost răsp*n&ite at*tea e(puneri abuloase "i să pre#int o intro&u%ere la unele &intre în$ă!ături &ate &e lamai"ti &is%ipolilor lor. . Lu%rările tibetane ori'inale nu lipses%. $ă&+ însă"i e(isten!a+8@=. Este mintea un lu%ru simpluI Este un lu%ru %ompusI Da%ă este simplă.ntrebările %ontinuă în%ă "i a/un'em la întrebarea re eritoare la %ara%terul %ompus sau simplu al min!ii.Ce este atun%i a%est lu%ru imaterial %are se mani estă sub at*tea ormeI Ce este a%el %e$a %are îl pro&u%eI Da%ă mintea ar i o entitate reală.n starea %almă a omului %are a a/uns la a%eastă în!ele'ere. ilu#ia a ost risipită> De a%um înainte nu $oi mai %ere nimi% &e la nimeni+. . Dar %e este a%eastă %ole%!ie săra%ă în %ompara!ie %u operele a late în marile bibliote%i &in Tibet.riun&e pri$es%. A#i. A%est lu%ru poate i &e&us &in e(pli%a!iile pe %are le-am &at re eritoare la )ini!ieri+. $ă#ute "i &e#$oltate &e min!i %0ine#e "i impre'nate &e spiritul %0ine#. tot ast el 'ăsim la misti%ii "i iloso ii &in Tibet a%elea"i prin%ipii un&amentale $ă#ute "i interpretate &in perspe%ti$a unei rase &in pun%t &e $e&ere mental oarte &i erită &e %ea 0in&usă. Do%umentele %are se re eră la în$ă!ătura Marelui în!elept Si&&0arta Bautamma . ). o maestre. Se%olele %are au tre%ut au &eterminat o anume u#iune între toate a%este în$ă!ături "i mentalitatea tibetană "i-a imprimat asupra lor %u putere propria sa amprentă. Lamai"tilor eliberat &e ormele sale populare. a/un'em să re%unoa"tem %ă mintea este liberă &e ambele e(treme ale unită!ii "i pluralită!ii. în %ele #e%e &ire%!ii. este atins s%opul me&ita!iei> %elui %are me&itea#ă. Este inutil să mai spunea teoriile e(puse în ra'mentele mai sus men!ionate nu sunt sin'urele a%%eptate în a%este "%oli.ntr-un %u$*nt bu&&0ismul. A" putea să &au multe %itate "i să e(tin& a%est apen&i%e la nes *r"it. &espre %are unii au pretins %ă este sin'ura Ma0*5*na $eritabilă a lui Asan'a "i a urma"ilor săi. %um &e se mani estă în mo&uri &i eriteI Da%ă este %ompusă. este &ominant &e un spirit tot at*t &e străin %lasi%ei Dina5*na %a "i pioasei "i sentimentalei Ma0*5*na. Cu toate a%estea. Care &intre &is%ipolii lui Bu&&0a au e(primat %el mai %ore%t '*n&ul săuI A%easta este o problemă &e lo% u"or &e re#ol$at &eoare%e ne lipses% elementele ne%esare pe %are să ne ba#ăm ra!ionamentul. în spatele meu.naintea mea. %um &e poate i a&usă la starea &e 7i& în %are nu mai e(istă nimi% alt%e$a &e%*t unitateI Continu*n&u-ne in$esti'a!iile. ni%i imaterială "i %ă nu intră în %ate'oria a%elor lu%ruri &espre %are se poate spune %ă sunt sau nu sunt. se a/un'e la %on%lu#ia %ă mintea nu este ni%i materială. unitatea în $e&eri a lamai"tilor ilumina!i este %u mult mai mare &e%*t s-ar putea %re&e &in &i eritele în$ă!ături pre&ate în Tibet &e misionarii &i$erselor 'rupări ma0*5*ni%e sau tantri%e. un&e numărul &e $olume. ar i posibil să o %onsi&erăm %a un el &e substan!ăI După multe alte %onsi&era!ii asemănătoare. . Se spune6 ). Cele pe %are le-am a&us în Fran!a ar !ine &e/a o%upa!i mai mul!i traslatori pe par%ursul între'ii lor $ie!i. Tot a"a %um la patriar0ii 'rupării TsPan 'ăsim prin%ipiile un&amentale ale bu&&0ismului. toate lu%rurile îi apar la el &e ilu#orii %a ormele %au#ate &e un mira/+.

De a%eea. s%ris &'e slon'.n limba/ obi"nuit. ele nu $or a$ea ni%io&ată un %ara%ter &e absolută %ertitu&ine. î"i pri$e"te to$ară"a. &e$enin& noi în"ine Bu&&0a. 0in&u"i "i %0ine#i o%eanul "i o'lin&a sunt &eseori %omparate. sunt s%rise mult mai t*r#iu &upă moartea sa "i suntem în&reptă!i!i să le %onsi&erăm puterni% nuan!ate &e părerile "i ten&in!ele &ominante printre %ălu'ării bu&&0i"ti &e la a%ea $reme. prin mi/loa%e asemănătoare %elor olosite &e însu"i Bu&&0a. %re& %ă putem urma s atul &at în ini!ierile )lamaiste+ "i să a/un'em. nu poate i &ată în ni%i un %a# în %*te$a r*n&uri. . =Damn'a'.+ A%eastă parabolă a ost menită să e(pli%e în$ă!ătura 7e&anti%ă al lui /i$a. literal )un $irtuos %ălu'ăr %er"etor+ e%0i$alentul lamaist aproape e(a%t al termenului b0i330u. A%olo 'ăsim în$ă!ăturile "i meto&ele %are &eri$ă &e ai%i "i %u a/utorul %ărora. . SF\R4IT 8 Un tat0*'ata este asemenea unui Bu&&0a. 88 Belon'. @C0Ts C0e& Js%ris %0os b5e&K A Despre subie%tul Căii S%urte. la realitatea %ontemplată &e el "i. El po$este"te a%eastă a$entură în relatarea "e&erii sale în Tibet. a$*n& 'ri/ă să nu ne'li/ăm in$esti'a!iile istori%e "i iloso i%e interesante. %0iar în $ia!a în %are iin!a î"i în%epe pre'ătirea spirituală. Da%ă îmi $or în'ă&ui împre/urările. o a% probabil pentru a %onsi&era %ă $erii săi în&epărta!i &in Asia %entrală sau &in Estul în&epărtat sunt mult mai potri$i!i &e%*t al!ii. în mo& obi"nuit prin a%est termen se în!ele'e6 un as%et %are se presupune %ă &e!ine puteri psi0i%e supranormale. ără să ie ne$oie să pro'rese#e lent &upă mo&ul obi"nuit al rena"terilor su%%esi$e. 1rin%ipii "i în&emnuri. p. C . <B5u& lama nu înseamnă ai%i li%en!iat al "%olii '5u& Jritual ma'i%K. %i mai &e'rabă un maestru presupus a i posesor al în$ă!ăturilor se%rete. Jîn s%rierea tibetană rto'pa "i rto'spaK :La tibetani. Solu!ia unei ast el &e probleme &a%ă $a i 'ăsită $reo&ată.n %ele %e urmea#ă episo&ul &in Mun&a3upanis0a& poate a/uta la e(empli i%area a%estei atitu&ini6 )Două păsări ne&espăr!ite stăteau pe %rean'a unui %opa%. ?Nal&/orpa Js%ris mal b5orpaK literal înseamnă6 )Cel %are &e!ine per e%ta seninătate+. a%easta înseamnă un a&ept al în$ă!ăturilor Căii S%urte.9<:. la starea &e Bu&&0a. în lo% să %erem alt%ui$a se%re til naturii Maestrului său. Una &intre ele măn*n%ă ru%tul %opa%ului> %ealaltă. să ne-o însu"im personal ie%are. a&e$ărata în!ele'ere. prin însă"i natura lor. 8G 1reotul E3ai EaFa'u%0i este un bu&&0ist /apone# eru&it.Bu&&0a. Totu"i. ără să atin'ă ru%tul. Cei %are îi atribuie lui Bu&&0a strămo"i apar!in*n& raselor 'albene sau raselor non-ariene. este posibil să se atin'ă starea &e Bu&&0a. 8: Cole'iul Tsen ni& L unul &intre %ele patru &i$i#iuni ale Uni$ersită!ilor lamaiste. &ar este la el &e potri$ită "i în a%est %onte(t. o $oi %er%eta într-o #i. al bu&&0i"tilor &in su&6 un %ălu'ăr %elibatar %are a primii o 0irotonisire ma/oră. 89 )A intra în %urent+ este o e(presie re%$ent olosită în terminolo'ia bu&&0istă. . să în!elea'ă pe &eplin sensul în$ă!ăturii sale. %on orm tibetanilor. 9To'pa mai %ore%t )ra!ionament+ opus %a sens %u to'spa.nseamnă să a%i primul pas în $ia!a spirituală %are $a %on&u%e la iluminare. ori%are ar i %on%lu#iile la %are am putea a/un'e asupra a%estei probleme. $e#i Cu misti%ii "i ma'i%ienii în Tibet.

:@ Tibetanii L %u e(%ep!ia unei elite re&use la număr L au %ea mai mare %re&in!ă în repetarea S%ripturilor S inte.n. :8 S%ris &ban' s3ur. &upă %are pot rena"te în %on&i!ii mai bune este mai %ore%t termenul )pur'atoriu+. în pro$in%ia E0am "i Mon'olia ele sunt albastre. 8? S%ris &rilbou 8@ S%ris p05a' r'5a. 9= .8< Dor&/ee %0opa Jr&or/] 'e0o& paK o lu%rare oarte populară în Tibet. urma"K în#estrat %u %alită!i &eosebite. literal )%omuni%area puterii+. Ele sunt o erite în Tibet în multe o%a#ii6 ori &e %*te ori %ine$a a%e o $i#ită. Bu&&0ismul popular &eosebe"te %*te$a. 8C S%ris b3a0 r'5u& "i 'tam r'5u&. 8?@. Totu"i. 9? Situată în mun!ii pro$in%iei Donan. Ini!ia!ii %onsi&eră a%este &es%rieri &rept simboli%e "i a late în le'ătură %u realită!i &e natură spirituală. Este un bo&0isatt$a al %ărui nume sans%rit este Man/us0ri.n Tibetul Central "i &e Su& 30&a'-urile sunt albe. A%est lo% istori% pare să i ost oarte ne'li/at &e &is%ipolii lui Bo&0i&0arma. 99S%ris &m5alba L lumile &e %0in.e. 9G S%ris bs'om. 9: S%ris "lob r'5m&. 98 R-ul este mut.n Tibetul &e Nor&. . $ă#*n& %ă lo%uitorii a%estora sunt supu"i mor!ii. :G Tul3u L este %onsi&erat o persoană %are are &e în&eplinit o anumită misiune spirituală "i se reîn%arnea#ă su%%esi$ în lumea i#i%ă asi'ur*n& ast el %ontinuitatea %ăii spirituale. et%. :9 S%ris b5an' te0ub sems pa> în sans%rită. E%0i$alentul sans%rit este %u$*ntul upa&es0a. plea%ă &e la o 'a#&ă. Lo%uitorii %estor lumi nu sunt neapărat anima!i &e sentimente rele. . 9@ S%ris6 &'on's br5u&-br&a0 br'u5&nan br'u5& 9A A%eastă %iu&ată le'en&ă este relatată în %artea Cu misti%ii "i ma'i%ienii în Tibet. numite în 'eneral )ia&uri+ &e %ătre s%riitorii $esti%i. Se spune/%ă re#ult*n& a%estora &in urmă este în 'eneral o moarte ime&iată %are eliberea#ă a%este iin!e ne eri%ite &in %0inul lor "i le asi'ură o rena"tere eri%ită. Bo&0i&0arma a a/uns în C0ina în /urul anului =9G e.n sans%rită mu&ră.n. 9< Data mor!ii lui Bu&&0a este &atată &e %ătre bu&&0i"tii &in Ce5lon în =<< î. 8A Respe%ti$ s%ris &'ams n'a' "i man n'a'. L-am păstrat pentru a e$ita %on u#ia între a%est %u$*nt. &in %au#ă %ă în a%eastă #onă se urmea#ă obi%eiurile %0ine#e. A%estea sunt e"ar e &e mătase sau &e muselină. :? S%ris 0/am&pal &b5an's. :=S%ris 30abla's. p'. bo&0isatt$a. . C*n& am $i#itat-o. %0iar %*n& sensul %u$intelor rostite nu este în!eles &e %ititor . 7e#i %artea Cu misti%i "i ma'i%ieni în Tibet. Albul este %uloarea &e &oliu în C0ina "i se %onsi&eră %ă nu pre$este"te binele. 8= S%ris &buma J&in mi/lo%ulK. &e"i sunt at*t &e numero"i în C0ina "i Qaponia. Calitatea materialului "i lun'imea e"ar ei &enotă 'ra&ul &e stimă purtat %elui %ăruia îi este o erită. însemn*n& $*nt sau respira!ie "i %u$*ntul Lun'. Ei sunt %apabili &e '*n&uri pline &e %ompasiune "i &e sentimente ele$ate. mănăstirea era în parte ruinată. %are înseamnă )s at+ "i este termenul apli%at multor ini!ieri &e 'ra& in erior. Este tra&u%erea lu%rării sans%rite 7a/ra%%0e&i3a. :< S%ris sn'on s0es. Tra&u%erea termenului sans%rit m*&05ami3a. :: Mo&alitate &e %reare a unui su%%esor J in. %a "i posibilită!ile %elui %are o o eră. 9C DFa'po L0ar&/e L &o%torul DFa'po. soli%ită o a$oare. Sunt "i o erite statuilor în temple.ra" situat în re'iunea numită a%um Bi0ar.

la întoar%erea a%asă. iar Do&ebum a ost arun%at într-o r*pă. =8 Do&ebum.n 'eneral se pronun!ă Deuma "i se s%rie s'rolma. Deoare%e %ontemplarea este oarte pre!uită în 5o'a. Ves0esm'onpo. a lui C0enre#ias %el plin &e %ompasiune. <8 . et%. == Consulta!i %u pri$ire la subie%tul 35il30or-urilor> %artea Cu misti%i "i ma'i%ieni în Tibet.t. =: Tumo6 $e#i %ă!ea Cu misti%i "i ma'i%ieni în Tibet. Este %onsi&erat 2eitatea prote%toare a "tiin!ei "i a elo%$en!ei. Jn. Vampol5an iin& C0an'%0ub Semspa %are. %are pro&u%e un sunet stri&ent %are a/un'e p*nă &eparte. <? Tumo %0o&. %are a%e %unos%ute în mo& %lar toate obie%tele %u proprietă!ile lor parti%ulare> J<K în!elep%iunea %are une"te. <@ A&ep!ii 2en &in Qaponia oloses% "i ei 'esturi în le%!iile pe %are le &au no$i%ilor. %are a%e %unos%ută %ara%teristi%ile %omune ale lu%rurilor. :C . Ea este #ei!a Tara &in panteonul 0in&u-tantri%. olosi!i în lipsa altora mai buni. =@ Cele %in%i în!elep%iuni sunt6 J8K în!elep%iunea s erei e(isten!ei. &es%risă în amănun!it în %artea Cu misti%i "i ma'i%ieni în Tibet. El mersese la o sărbătoare %u ni"te prieteni "i.. Mul!i preo!i &in %lerul in erior pot &oar să rosteas%ă ie%are silabă> ei sunt in%apabili să 'rupe#e silabele în %u$inte "i propo#i!ii sau să în!elea'ă sensul sunetelor pe %are le rostes%. la5a 5o'a. a%eea %are poate să re%unoas%ă unitatea un&amentală a lu%rurilor ară să !ină seama &e &eosebirile în aspe%tul lor e(terior> J9K în!elep%iunea %are a%e %a lu%rurile să se reali#e#e> J:K în!elep%iunea %are &i eren!ia#ă. Animalul a luat-o la 'oană. A%estea pentru $o'0inii tantri%i sunt %0a3ra-urile. %are erau probabil a'ita!i &in %au#a băuturii. <C De e(emplu Dor&/e %0an' în 'ruparea D#o's%0en. =? Totu"i în sensul stri%t al %u$*ntului man&ala înseamnă %a "i 35il30or %e$a )rotun&+.K <= E0orlos Js%ris 030orloK )ro!i+.:A Limba tibetană s%risă nu &esparte %u$intele a"a %um a% limbile europene. nan'. <9 De e(emplu %el mai mare &intre V&ami6 Dor&/e Vi's/5e& este aspe%tul lui Vampol5an' %are inspiră teama. a%esta nu înseamnă uniune. a murit t*năr într-un a%%i&ent. Fie%are silabă este separată &e următoarea printr-un pun%t. iul lui Marpa. în lamaism. Lama le-a !inut aproape &e el o $reme.n tibetană6 te0i. &e asemenea numite în tibetană "i pa&ma )lotus+. %i+ %alm mental per e%t )"i &e%i+ per e%!iune în me&ita!ie+. a$*n& toto&ată un anumit 'ra& &e in&epen&en!ă. <AVo'a este numele sistemului iloso i% 0in&us atribuit lui 1antan/ali. %alul său a ost speriat &e stri'ătele înso!itorilor săi. =9 4i a%e"tia sunt termenii nepotri$i!i. Totu"i. =< Apro(imati$ 8G %entimetri. A%eastă apă nu este )stan!ă+. n'a's respe%ti$ s%ris p05i. =G Ean'lin' Js%ris r3an'-'lin'K %orn ă%ut &in ti'$ă umană sau o imita!ie &e il&e". &e"i sensul ori'inal al termenului este Puniune ). au ost elaborate &i$erse meto&e %ompli%ate &e me&ita!ie "i pre'ătire psi0i%ă "i le-a ost &at numele &e 5o'a. nan'. << A%e"tia se aseamănă mai mult %u în'erii %are se în'ri/es% &e transmiterea $oin!ei &i$ine în lume "i %are pe&epses% nele'iuirile ei. E(istă %*te$a meto&e &e 5o'a6 0at0a-5o'a. sna's <G S%ris sp5an ras '#i's6 )%el %are $e&e %u o%0i pătun#ători+. Tibetanii tra&u% termenul sans%rit 5o'a prin nal&/or Js%ris mal b5orK. Na'po C0enpo este %ontrapartea înspăim*ntătoare. ra/a 5o'a. '#a0. iar )pilulele+ nu sunt )%onsa%rate+. %on%entr*n&u-"i '*n&urile asupra lor "i se presupune %ă ele înma'a#inea#ă ener'ii pre!ioase. <: Respe%ti$ s%ris6 rtam'rin. i&entitatea .

numele ) iu al unor strămo"i nobili+ este olosit la i'urat.naturii lor> J=K în!elep%iunea %are re le%tă %a o o'lin&ă. =A Fiu al unei amili bune sau iu al unor strămo"i nobili era un nume %lasi% &e/a în olosin!ă în timpul $ie!ii lui Bu&&0a. )Bri#a bl*n&ă+. . J9K unei as%en&en!e &e apte bune &in $ie!ile anterioare re#ult*n& în na"terea %an&i&atului sub ormă &e iin!ă umană &ăruită %u inteli'en!ă "i &ispusă să %aute iluminarea spirituală. un $*nt în$iorător L nu %al& L este %onsi&erat %a iin& e(trem &e plă%ut &e tibetani. este posibil pentru I iin!a umană să înainte#e spre iluminare "i ea nu pro ită &e a%est prile/. le'ile naturale. ts0o's 030or se re eră &oar la o ran&e a"e#ate pe altar.n $orbirea %urentă. TK ?: A%este #eită!i sunt teri iante pentru %ei răi. %are %unoa"te per e%t toate lu%rurile %a o o'lin&ă. %are nu pot suporta %ăl&ura.n tibetană. La a%ea $reme se apli%a &is%ipolilor %are apar!ineau %astei 0in&use a 3s0atri5a-lor JnobilimeaK în> %are î"i are ob*r"ia însu"i Bu&&0a. sentimentele. mul!i nobili se luau %u su%%es la între%ere %u bra0manii în &omeniul iloso iei. re#ultatul ires% al a%estei lipse &e interes în lu%rurile spirituale este %ă se abate &e pe %alea Eliberării. )prote%tor al reli'ieiP. tso'o's 030or. ără să ie a e%tate &e ele. iin!a trebuie să %unoas%ă &i erite sensuri ale termenului &e $i& &in bu&&0ismul ma0*5ani% ?G Apa ai%i are sensul &e lui&. . ?= A%este )patru limite+ sunt6 J8. %are pătrun&e "i '*n&urile. 1robabil %ă ar &e$eni o )bri#ă %ăl&u!ă+ &a%ă ima'inea ar i &e ori'ine tibetană. 1i%ătura &e apă s *ntă este turnată peste $e"m*ntul său în re'iunea inimii "i în %ea a ombili%ului. J:. Jn. ?8 Dis%ipolul poartă %ostumul său obi"nuit> nu este &e#bră%at sau a%operit %u o robă simplă &e bumba% a"a %um este ne%esar pentru %elelalte an'3ururi.n an'3ur-ul mai sus men!ionat.K permanen!a&is%ontinuitatea. Ele au ost sub/u'ate &e un ma'i%ian s *nt "i obli'ate să /ure %ă î"i $or olosi puterea pentru a apăra bu&&0i"tii "i bu&ismul &e &u"manii lor. ?9 Mintea ai%i este olosit în sensul &e prin%ipiu %on"tient.K ?<A%este te(te %opia#ă stilul te(telor bu&iste in&iene. %onsi&erată minunată într-o !ară %u %limat %al&. Totu"i. el trebuie să reîn%eapă tru&a %0inuitoare %apabilă să a&u%ă înapoi "ansa pe %are a i ne'li/at-o înainte. @G Crea!ie ma'i%ă Js%ris sprulpaK @8\n %omentariul &in Mun&a3opanis0a&. pentru a-i &eosebi &e bra0mani J%asta preo!ilorK. Se apli%ă J8K unei presupuse as%en&en!e spirituale Jse presupune %ă în timpul $ie!ilor anterioare %an&i&atul a ost a&optat %a &is%ipol &e un maestru apar!in*n& unei as%en&en!e spiritualeK. 1entru a în!ele'e a%eastă e(presie. %a un e e%t al unor %au#e &i$erse. C*n&. o %lasă &e iin!e %are au a&esea ori'ine &emoni%ă. ?A L*n'ă i#$oarele R*ului Balben. Jn. Ai%i este $orba &e %e$a mai mult. ?? . ?C E(istă o %re&in!ă %urentă printre bu&&0i"tii &in toate 'rupările. .nainte %a Bu&&0a să în%eapă să pre&i%e.K na"terea-moartea. . Cu toate a%estea. &e substrat.t. După %e a %ă#ut în a%est mo&. J9. J<. %are sunt totu"i %unos%ute tuturor %ălu'ărilor lama eru&i!i. =C E(presia este e(pli%ată %a6 în!elep%iunea imanentă a lu%rurilor e(istente în $i&.K e(isten!a L non-e(isten!a.K uni$ersul mani estat Jlumea enomenalăK L 7i&ul. ?@ S%ris C0os s35on'. Spre e(emplu spa!iul în %on%ep!ia tibetană este un 'en &e lui& %are pătrun&e totul. per$er"i "i pentru or!ele %are se opun e$olu!iei spirituale. un ritual oare%um similar %u 'anut-%0a3ra tantri%ilor 0in&u"i. %um %ă na"terea %a iin!ă umană în#estrată %u inteli'en!ă "i a$*n& o%a#ia să au&ă pre&i%ată în$ă!ătura lui Bu&&0a sunt împre/urări rareori înt*lnite în $ie!i su%%esi$e.

Al!i tibetani %onsi&eră %ă a%este #eită!i se a iă numai în interiorul omului "i %ă ele nu au e(isten!ă &isti%tă E$o%area lor. @<A%e"ti ne-oameni Jmi ma 5inK îi in%lu& "i pe Vi&a'-i Jpret*-"ii mitolo'iei 0in&useK. @:L0a-ma-5in. %alită!i %are l-ar limita. IR. @= Foloses% inten!ionat sinta'ma )în %orp+ în lo% &e e(presia obi"nuită )în plăm*ni+. 8A. rostite %u intona!ia %ore%tă Jnumărul %erut &e $ibra!ii.n unele &in numeroasele sale orme. AC S%ris nan' mt%0o&. CG Dubt0ab-ul lui Qi's/5e& este al 'rupării )Bonetele Balbene+> %el al lui Dem%0o' este mai ales pra%ti%at &e 'rupările )Bonetelor Ro"ii+. C8Vam este săm*n!a aerului sau a $*ntului> Ram este %ea a o%ului. iar '*tul lor este ili orm. A@ Instrument ritual %are are orma întru%*t$a asemănătoare %u a unei se%eri. a%easta se trans ormă în o%. Apoi &in a%este )lumi paralele+ %are 'u$ernea#ă &in subtil "i lumea i#i%ă se reali#ea#ă a%!iuni %are $or a$ea e e%te "i în planul i#i%. &ra'po. Corpul lor 'i'anti% se aseamănă unui munte. a%est Vi&am are mai multe %apete "i nenumărate bra!e. Ini!ial ei au repre#entat sunete %are. 1entru a alina su erin!ele a%estor iin!e nenoro%ite. Dban'Fa. antomele "i spiritele &e &i erite eluri. )1rana$a este una &in &enumirile silabei Aum> Atman este+ sinele+ in&i$i&ual.n %ate'oria )ne-oamenilor+ sunt %uprin"i semi-#eii. r'5aspa. 7III. Cantitatea ri&i%olă &e m*n%are %are poate să le intre pe '*t este insu i%ientă pentru a-i 0răni pe a%e"ti mon"trii neîn%etat %0inui!i &e oame "i sete. A? . Ele sunt aproape i&enti%e. AG\n realitate tibetanii %onsi&eră #eită!ile personi i%ări ale unor ener'ii J or!eK %e e(istă at*t în interiorul omului %*t "i în a ara lui. @ @AAm olosit tennenii sans%ri!i Nir$*na "i samsăra &eoare%e sunt mai %unos%u!i. &eoare%e teoriile tibetane ie %ă nu %unos%. &e apt. Am &at %*te$a e(emple în %artea Cu misti%i "i ma'i%ieni în Tibet. %0iar a %elui %are reali#ea#ă pro%e&eul. at*t bine$oitoare %*t "i rău$oitoare.t. %um s-ar spune în terminolo'ia "tiin!i i%ă mo&ernăK erau %onsi&erate a i . A9 Tibetanii insistă oarte mult asupra a%estui pun%t. Ca urmaie a ritului în&eplinit asupra ei. un el &e Titani mereu în ră#boi %u #eii pe %are sunt 'elo"i "i peste ale %ăror lo%uin!e în%ear%ă să se a%ă stăp*ni. @?B0a'a$u& Bata. Tibetanii spun 3orFa J%i%lulK pentru sams*ra "i t0arpa JeliberareK pentru Nir$*na.. C*n& ei se apropie &e apă. Ei sunt asura-"ii mitolo'iei 0in&use. @@Ibi&. ie nu &au importan!ă rolului /u%at &e plăm*ni. @CS%ris respe%ti$6 S0iFa. A= . Jn. 1rin punerea în le'ătură %u ele se reali#ea#ă o ri&i%are a pra%ti%antului în planurile psi0i%e %are în mo& obi"nuit nu pot i %ontrolate. a%eastă apă nu se trans ormă în o% atun%i %*n& Vi&a'-ii $in să î"i potoleas%ă setea. A%e"ti termeni misti%i sunt imposibil &e tra&us. AA A%easta înseamnă %ă ori%e este un a're'at &e elemente instabile lipsite &e )sineP prin ele însele. tobă mi%ă !inută în m*nă. A< 1ră/ituri rituale în ormă &e pirami&ă. .@91rana$a este ar%ul. A: Titlul ritualului pe %are îl urme# în &es%rierea mea este &pal r&or/e b/i's 0$e& 35i s'rubt0abs. pune în e$i&en!ă ener'ia latentă "i în ma/oritatea %a#urilor ne%ontrolabilă. %ălu'ării Lama le o eră în ie%are &iminea!ă să bea apă s *ntă. Nu este nimi% &in %e ar putea i %on%eput &e mintea umană. Atman este să'eata iar Bra0man se spune %ă este !inta.K A8 Cei %are o i%ia#ă ritualul &ubt0ab. Unii a&au'ă o a &oua i&ee6 Absolutul este lipsit &e toate %alită!ile pe %are suntem %apabili să ni le ima'inăm.

8GC Ma0aparinibb*nasutta. este &i erit &e sinele-atman &in %on%ep!ia 0in&usă. )ele$+. at*t mireni %*t "i %leri%i. C? . Cu toate a%estea se obi"nuie"te %a. stu&en!iilor se înt*lnes% a%olo perio&i% pentru &e#bateri pe ba#a %uno"tiin!elor &ob*n&ite. Am in&i%at a%est lu%ru în %artea Cu misti%i "i ma'i%ieni în Tibet. în 'eneral.t. CC Tra&u%erea literală a lui Eun'/i este )ba#a sau %au#a ori%ărui lu%ru+. )lo%ul sau săla"ul %on"tiin!ei+. C= Renun!area la lumea pre#entă. Sinele iin& le'at &e aspe%tul &e esen!ă separată. la lumea strămo"ilor L &e 'lorie postumă L "i la lumea #eilor Jpara&isulK. Aum s$a san5astan ma5*. C@ . să li se &ea &in polite!e titlul &e Lama. %i "i pentru toate %elelalte. Lamaismul este oarte ne%lar asupra a%estui pun%t. %a %ele &in %are beau as%e!ii nal&/orpu. CA S%ris blana me& pa. Ei îl numes% pentru a in&i%a absen!a tuturor %alită!ilor pe %are noi le putem %on%ep Este într-a&e$ăr Absolutui in%o'nos%ibil. Ele pro$in &e la 0in&u"i. pe %are unii o pri$es% %a pe Con"tiin!a Uni$ersală. este numele tuturor membrilor %lerului %are nu au titluri %le#iasti%e. 8G@ Este %unos%ut aptul %ă bu&&0ismul inter#i%e olosirea băuturilor ermentate tuturor a&eren!ilor săi. %0iar "i %ei mai respe%ta!i mae"trii se re#umă la a pre&a &oar %*te$a. a&ep!ii )Căii S%urte+. ai%i. 8GA Trapa. tibetanii. la %u$*ntul nan'me0o& C< Doamne L Maestre L Stăp*ne. Eun'/i este mai &e 'rabă Substan!a Uni$ersală. literal )nu e(istă %e$a mai înalt+. 888 Sann5*sinul 0in&us este mort nu nu mai pentru a%eastă lume. 8G:Simbolul lui A îl înt*lnim "i în %re"tinism %*n& Isus spune )Eu sunt al a "i ome'a+ L A este în%eputul ori%ărei e(primări. Doar %ei %are &e!in ast el &e titluri au &reptul &e a i numi!i a"a. 88G Numele unei păsări %*ntătoare. Jn. &u%*n&u-l pretuti&eni %u ei. Uneori ei în ă"oară a%este po%ale în iorătoare %u ar'int "i le a&au'ă un %apa% &e aur "i un suport repre#ent*n& trei %ranii umane %are simboli#ea#ă tre%utul. Lamai"tii au re!inut a%este silabe. A%estea sunt în$ă!ăturile ati anuliara 5o'a pro esate &e 'ruparea D#o's%0en. "i-a ars Cin'ătoarea purtată &e 0in&u"i %a semn &istin%ti$ al %astei lor.n #iua 0irotonosirii sale. . El "i-a %elebrat propria slu/bă unerară "i pentru a arăta %ă nimi% nu-l mai lea'ă &e so%ietate. &e"i le oloses% mai ales obie%ti$*n&ule orma. pre#entul "i $iitorul.n %eea %e pri$e"te a%este e(er%i!ii &e respira!ie. C9A%easta trebuie ima'inată mental %a un %raniu în ormă &e po%al. atun%i %*n& se a&resea#ă unor %ălu'ări în$ă!a!i sau bătr*ni. 8G9 A%e"ti 0in&u"i "i bu&00isti &orm în a%easta po#i!ie în 'eneral ara pernă. 8GG S%ris te0os 'ra$. 8G8 S%ris ran' bs0in ston'spa 'ni&. el roste"te ormula triplei renun!ări6 Aum b0u sa5astan în a5& Aum b0u$a san5astan ma5*. Tibetan îi oloses% a%eastă e(presie pentru a tra&u%e termenul sans%rit ăla5a $i/năna. . 1rin a%easta el a irmă %ă renun!ă la lumea noastră "i la . &ar tibetanii re u#ă stabileas%ă natura a%estei )ba#e a tuturor lu%rurilor+. 8G= S%ris 0&u b5e& 8G? S%ris &'eslon'. C: 7e#i Qas3e în &i%!ionarul său Tibetan-En'le#. literal )%ălu'ăr %er"etor $irtuos+. o "%oală ata"ată %ole'iului &e iloso ie în marile mănăstiri. nu %onsi&eră lu%rurile at*t &e &etailat %a 0i&u"ii. )eliberare+ înseamnă m*ntuire. %lasă &e sann5ăsin-i %uprin&eau a%est toia' simboli% în în#estrarea lor reli'ioasă.n ra#eolo'ia bu&&0istă.%reatoare.K 8G< Este e$i&ent %ă sinele. El este $ă#ut %a în%eputul e(primării uni$ersului &in $i&ul absolut "i în a%est în%eput sunt %on!inute toate &e#$oltările ulterioare.

se a&resea#ă maestrului lor %u numele &e )prote%tor+. iar o%0ii îi sunt înapoia!i. &ispar în momentul atin'erii unui alt ni$el &e %on"tiin!ă. 898 . 89? Mă repet &eoare%e a%um este $orba &espre %el mai %ara%teristi% aspe%t )al ini!ierilor+ lamaiste. 88A S%ris snan' sri&.t. ast el &e mă'ulire nu poate i în'ă&uită ni%i la L0assa ni%i la S0i'a#e. . %u e(%ep!ia unui sann5asin. %u e(%ep!ia re'iunii S0i'a#e. soa%ra lui tră&ătoare. 1rin!ului Eulana i s-au s%os o%0ii &in or&inul re'inei. JN. J?K "i J@K pot i interpretate %a ata"amente pentru e(isten!a în orme mai ele$ate "i totu"i să %ontinue să trăias%ă $ia!a personală. 88@ S%ris ston' ni&snin' r&/e #oun' 0/u'. A%estă &orin!ă este le'ată &e %re&in!a într-un )eu+ separat. Titlul Dalai-Lama este olosit &oar &e %ătre străini. &ar nu îi este atribuit at*t &e re%$ent. %i mai &e'rabă emeia. 7e#i %artea Cu misti%i "i ma'i%ieni în Tibet. Contra&i%!iile %are se i$es% "i %are sunt &e ne&epă"it pentru o minte obi"nuită. Cel %are ar rosti-o ar &e$eni automat sann5asin. 88C Cele #e%e la%ăte %are împie&i%ă iin!a să atin'ă eliberarea inală sunt6 J8K Cre&in!a în )sine+> J9K în&oiala6 J:K Cre&in!a în e i%a%itatea ritualurilor "i a %eremoniilor> J<K Dorin!ele %arnale> J=K M*nia> J?K Dorin!a &e a trăi într-o lume mai pu!in materială &e%*t a noastră Jlumea ormei pureK> J@K Dorin!a &e a trăi într-o lume mai subtilă Jlumea ără ormăK> JAK M*n&ria> JCK Nelini"tea> J8GK I'noran!a. 88? S%ris 'rolFa. altă po$este repetă a%ela"i mira%ol. A%est lu%ru este a&esea e(pli%at %a renun!area la lu%rurile a%estei lumi. a ost %ea %are s-a bu%urat &e un pri$ile'iu spe%ial &atorită %ompaniei lui Rest%0un'pa. 89= Casele &in Tibet au a%operi"urile plate> %limatul plă%ut al !ării a%e posibilă olosirea lor permanentă pentru mun%ă sau pentru %on$ersa!ii. Ni%i un 0in&us. ea însă"i &is%ipolă a lui Milarepa. iar temporarul %uplu so!-so!ie au trăit împreună i#ola!i &e lume pre%um pustni%ii. 89< Nu trebuie să ne în%0ipuim %ă toate emeile tibetane au pielea în%0isă la %uloare. Multe emei &in pro$i%iile %entrale au pielea albă "i &i eră &e emeile %0ine#e &eoare%e au obra/ii ro"ii.%elelalte &ouă %are îi urmea#ă pe s%ara %elor "apte re'iuni suprapuse %are. %uplul s-a &es ă%ut. se ri&i%ă &easupra păm*tului. . 899 Cu toate a%estea ni%i i&eea &e a renun!a la nir$*na nu este întru-totul eronată. amen&ă mare ar i %ea mai mi%ă pe&eapsă %e s-ar abate asupra %elor %are ar a%e a%est lu%ru sau asupra lui Lama %are s-ar în'ă&ui o ast el &e numire. &eoare%e toate le'ăturile sale amiliale. Dis%ipolii %*tor$a Mari Lama %are trăies% &eparte &e %entrul Tibetului. Ulterior.ntr-o altă $ersiune piatra pre!ioasă este înlo%uită %u un ele ant alb. %e este re#er$ată în%arnărilor &i$ine )tul3u+. Tas0i-Lama are "i el &reptul la titlul &e )prote%tor $aloros+. 88= )E5abon rimpo%0e Js35abs m'on rinpo%0eK P+ prote%tor $alorosP este titlul %u %are Dalai-Lama este %unos%ut supu"ilor săi. 889 Un om %are &e!ine o putere supranaturală. la %ele ale lumii strămo"ilor Ja&i%ă $ia!a &e &upă moarte permisă &e persisten!a amintirii personalită!ii noastre în memoria J'enera!iilor $iitoareK "i la %ea a lumii #eilor Ja&i%ă a tuturor para&isurilorK. altă tra&i!ie spune spune %ă nu Rest%0un'pa a$ea ne$oie &e o to$ară"ă. 88< 2ei!ă &in panteonul tantri%. nu în&ră#ne"te să rosteas%ă a%eastă ormulă sa%ră "i teri iantă. al %ărui amant a re u#at să &e$ină. so%iale "i spirituale sar rupe. %on orm 0in&u"ilor. 88: .K 89: Călu'ări lama pe %are străinii îi numes% in%ore%t Bu&&0a-"i în $ia!ă. . 89G . 7irtutea lui a ost în inal re%ompensată.

el ar trebui să o &ea ără ni%i o plată "i %u &ra'ă inimă &is%ipolului %apabil să o oloseas%ă în mo& %ore%t. 89A Numele &at membrilor triburilor tibetane stabilite în $ăile %0ine#e &e la 'rani!a %u S#e%0uan. 8<< . pe %*n& în!eleptul o &u%e bine "i în ia&. ni%i să lu%re#e pentru ele. %i ori%ine s-a întors &e la $ia!a lumeas%ă a$*n& inten!ia &e a a$ansa pe )Calea Eliberării+ Jt0ar lamK. 8:@ Tratatul iloso i% atribuit lui N*'*r/una> numele tibetan al a%estei lu%rări este S0es rab 35i p0arol tu b5in pa. 8<= A%easta se re eră la meritele "i răsplata inerentă la %are omul obi"nuit se a"teaptă %a pre! al aptelor sale bune. %i mai ales la pra%ti%area unor meto&e pre&ate &e în!elep!i %u s%opul &e a te elibera &in ilu#ie "i &e a atin'e iluminarea spirituală prin propriile e orturi. $e#i Cu misti%i "i ma'i%ieni în Tibet. 8<: Una &intre %ontempla!iile bu&&0iste &enumită te0ni% ) ără ormă+. 8:: . 8:9 Se poate %re&e %ă %ei &espre %are le'en&ele spun %ă sunt &emoni să i ost. 1e &e altă parte. 8<@ Se spune %ă un maestru în în$ă!ăturile misti%e ar trebui să re u#e să &ea în$ă!ătura %elui %are este in%apabil să o în!elea'ă sau ne&emn să o a le. 8:A S%ris smras bsam r/o& me&. ie ele nobile sau banale. A%este re'uli sunt ba#ate pe i&ei misti%e %are %onsi&eră Eliberarea %a tre%erea la o stare în %are toate preo%upările în%etea#ă să mai e(iste. unul &intre %ele %in%i a're'ate &in a %ăror %ombina!ie. "e i ai unor triburi &u"mane. %a în %a#ul lui Besar. 8<8Cu$intele reli'ie "i reli'ios olosite în a%eastă tra&u%ere au pentru lamai"ti un sens oarte &i erit a!ă &e %el pe %are îl au în 7est.n le'ătura %u a%easta. . Este într-o mi%ă măsură respe%tat &e lamai"ti. . $e#i %artea Cu misti%i "i ma'i%ieni în Tibet. 8<? A%esta este un prin%ipiu stri%t bu&&0ist a lat în %ele mai $e%0i S%ripturi bu&&0iste "i %are a ost e(pus &e însu"i Bu&&0a. 8<C . ba#ate pe %on%ep!ia e(isten!ei unui eu separat. i'norant. 8<9Dis%ipolilor mai a$ansa!i &e%*t %ei %ărora li se a&resea#ă a%este pre%epte le este e(pli%at aptul %ă %el %are aspiră la eliberarea ultimă nu trebuie să se preo%upe &e interesele sale spirituale. 8:C Cu pri$ire la Tilopa "i la &is%ipolii săi.n tibetană mampar %0espa.r&inului monasti%.bi"nuit în sensul &e prost.n %ele %e urmea#ă. 8<A Deoare%e $ia!a spirituală are %a s%op Eliberarea &in %i%lul e(isten!elor su%%esi$e L spun bu&&0i"tii. spirituale sau materiale. 8:G 1rostul su eră "i în rai.n tibetană6 C0an'%0ub Semspa. le'ăturile. %0iar &a%ă a%esta i-ar o eri în s%0imb toate %omorile lumii. 1entru &es%rierea lo%uin!elor lor. a%est termen nu înseamnă neapărat un membru 0irotonisit al . ei iin& &e apt un pro&us al i'noran!ei. S%ris spros me&. 89C A%eastă si0ăstrie a ost %onstruită %a o %opie a %elor olosite &e pustni%ii %are pra%ti%au i#olarea %ompletă. 8<G Fr*n'0ia repre#intă &orin!ele. C:. %on orm bu&&0ismului. A%est sta&iu mai este &enumit tos me&. 8:? D0ammapa&a. 8:8 . 8:= S%ris spros bral. Ei nu se re eră numai la &aruri ă%ute lui Dumne#eu "i ru'ă%iuni pentru a primi 'ra!ia. este al%ătuită personalitatea. termenul )%opilăres%+ este a&esea olosit în lu%rările tibetane. 8:< S%ris te0os 35i spros pa.89@ Te(t al ritualului litur'i%.

&ar %are în%ep să pre&i%e "i să a&une &is%ipoli în /urul lor. 8?: Denumirea sans%rită ori'inală este m*&05ami3a. =. $*n#area &e iin!e J%0iar "i animaleK. iar %*teo&ată. Totu"i. )&e mi/lo%+ L în$ă!ătură %are respin'e $e&erile e(tremiste. . A%eastă nu semni i%ă o lipsă aproape totală a inteli'en!ei. Să nu b*r e"ti. A.8?K. a te întin&e în paturi moi "i înalte. 8=9 Conte(tul in&i%ă aptul %ă termenii )in erior+ "i )me&io%ru+ trebuie în!ele"i %a a$*n& un sens relati$. a&i%ă &upă ora amie#ii. 8?=A%est pre%ept este atribuit lui Tilopa. 8=?A%este #e%e a%!iuni $irtuoase sunt6 8. $*n#area &e băuturi ermentate. . $*n#area &e %arne. Ea este un %on'lomerat %omple( "i e emer.ri. 8=C în tibetană ne%to' pronun!at &#&'. Să nu u%i#i ni%i o iin!ă. Să nu ii %ru& în aptă sau în inten!ie> să nu nutre"ti inten!ii rele. &ansul. Mai politi%o"i. <. %a un &esen ă%ut pe apă. 8=@Deoare%e a%eastă s%risoare a ost a&resată unui prin! &omnitor. . împo&obitrea "i par umarea sunt inter#ise membrilor or&inului reli'ios bu&&0ist. Să nu min!i. el trebuia să "tie %ă impunerea &e ta(e împo$ărătoare pentru a-"i asi'ura obie%te &e lu( ar i în%ăl%at le'ea bu&&0istă. A%easta este una &intre teoriile un&amentale ale iloso iei lamaiste. 9. "i S0espa. ori%e lo% în %are lu%rurile sunt !inute la păstrare6 o %omoară. Totu"i. Să nu ai le'ături se(uale împotri$a le'ii. 8G. C. 8=8A%easta se re eră Ia %ei %are nu sunt pre'ăti!i să în!elea'ă în$ă!ătura sau nu sunt %apabili să &u%ă o $ia!ă spirituală. 8?9 Literal %0enpo înseamnă )mare+. Bu&&0i"tilor le este inter#is să se a'a/e#e în %in%i eluri &e %omer!> $*n#area &e arme. ?. să poată &ispărea ime&iat. &ar nu "i %re&i%io"ilor lai%i. &e"i mai rar. Ai%i. porumb &epo#itat împotri$a oametei. Totalitatea lu%rurilor &epo#itate este numită m#o& 8?G 1entru %ă a%est sentiment să nu poată persista. "i $*n#area &e substan!e otră$itoare. @. C. Mintea este )'olită+ &e esen!ă. S0es %0a Js%ris S0es b5aK. ima'ine alt el estompată &e preo%upările. 8@. Să nu i la%om sau să nu %a#i în #'*r%enie. Lumea este opusă &omeniului spiritual "i al e ortului ă%ut pentru a larea A&e$ărului. %i &oar o inteli'en!ă mai pu!in as%u!ită &e%*t %ea a iin!elor la %are se re eră următoarele ma(ime. 8?<Autorul lu%rării C0a''5a %0enpo %itea#ă "i alte lu%rări "i pre%epte pe %are tra&i!ia orală le atribuie unor mae"trii aimo"i. Să nu uri. 8== Termenul )puritate+ este olosit ai%i %u sensul &e )%laritate per e%tă+ %are permite $i#iunea Realită!ii JA&e$ăruluiK. et%. )pro"ti+ P Distin%!ia între ) ii lumii+ "i )%ei %are sunt în a ara lumii+ este oarte $e%0e în bu&&0ism. )%opiii+. a"a %um ar i ost "i în%eperea unui ră#boi pentru apărarea tronului.8=GA%eastă e(presie trebuie întot&eauna interpretată în sensul său reli'ios> %el pe %are îl re'ăsim în Biblie %*n& lisus spune6 )Nu mă ro' pentru lume+ sau %*n& spune &is%ipolilor săi6 )Ei nu sunt &in lume &upă %um ni%i Eu nu sunt &in lume. el omite să men!ione#e numele a%estor mae"trii. &orin!ele %are ormea#ă un e%ran opa%. literal6 )marele 'est+ sau )marele semn+.n tibetană S0espa-po. :. 8=: . lumea este tăr*mul lo%uit &e pa%0u JanimaleK. el nu a$ea ne$oie să î"i %*"ti'e e(isten!a. 8?8 S%ris p05a' r'a %0enpo. %*ntatul. Tibetanii îi &enumes% )oamenii &in lume+. pro%esele mentale. Să nu roste"ti %u$inte ur*te sau rele.n %ele %e urmea#ă autorul a%estei s%risori îi în&eamnă pe %orespon&en!ii săi să pre&i%e &esă$*r"irea a%estor &atini "i mirenilor. &i erite obie%te. 8=A A m*n%a în a ara orelor stabilite. 8=< Ai%i a$em &e-a a%e %u în$ă!ătura %are nea'ă e(isten!a )eului+. Să nu men!ii opinii alse. Lumea este lo%ul în %are sunt unnărite interesele materiale "i sunt i'norate a&e$ărurile spirituale.+ Jloan. Să nu te &e&ai la %on$ersa!ii ri$ole sau ără rost. &upă brutala e(primare a 0in&u"ilor Tantri3a.

iar alteori $i& 35i mampar S0espa. sau %a un %opa% %are este rete#at sau are %ren'ile tăiate. 8?CS'om %0in' men!ionat în Cu misti%ii "i ma'i%ienii în Tibet. 8@GA%est prin%ipiu este numit uneori în tibetană S0espa po. Este %a un r*u &e$iat &e la %ursul său ires%. 8@<A%easta trebuie interpretat %a re erin&u-se la i&ei. 8?A A%este "ase pre%epte au ost &ate &e %ătre Tilopa &is%ipolului său Naropa.t. la mo&urile &e '*n&ire "i în!ele'ere pe %are &i$erse in luen!e le impun min!ii. Re erin&u-se la %opii lisus spune6 )A %elor %a ei este împără!ia %erurilor. 8@8A%easta se re eră la e(perieo!ele psi0i%e în %are iin!a se i&enti i%ă %u un obie%t.K Nu neapărat ina%ti$itatea min!ii este importantă.8??Compara!ia nu pare a i una eri%ită. 8@9 Termen misti% %u numeroase seni i%a!ii esoteri%e. iin& ast el &epose&at &e orma sa naturală Je(pli%a!ii &ate &ate &e lamaK. 1rintre altele &esemnea#ă uni$ersala "i ne%reată natură a tuturor lu%rurilor. 8@= Te /ine rit& Jse s%rie &e be0in ni&K însu"i a%ela L e(isten!a însă"i. %u mat%a lăr'ită sau în'ustată prin "an!uri "i bara /e. JN. Mintea unui %opil este în 'eneral oarte a%ti$ă. . re#ultatul iin& %ă a%easta î"i asumă o %on orma!ie arti i%ială. 8@: Toate a%este re'uli aparent %iu&ate sunt înso!ite &e e(empli i%ările "i e(pli%a!iile ini!iati%e ale unui lama.+ 8?@ în!ele'erea 7i&ului "i eliberarea este unul "i a%ela"i lu%ru.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful